Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 17,02.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Declar deschisă şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Domnul secretar de stat Dan Barna, prezent?

Vă rog.

Domnul Ilie Dan Barna (secretar de stat, Ministerul Fondurilor Europene):

Bună ziua.

O să răspund la interpelări venite din partea doamnei deputat Ana Birchall, referitoare la declararea judeţului Vaslui ca zonă defavorizată. Este o întrebare căreia i s-a răspuns şi în scris, de la finalul lunii martie, din 28 martie, acum ar fi susţinerea orală a acestui răspuns.

Ideea este că din momentul integrării României în Uniunea Europeană, noţiunea de zonă defavorizată nu mai este o noţiune activă juridic în România, astfel încât nu putem, din această perspectivă, a declarării unei regiuni sărace ca zonă defavorizată, să se mai poată interveni în direcţia aceasta, cu excepţia unui act, să spunem, iniţiat de la nivelul Guvernului.

Referitor însă la fondul problemei, legat de sărăcia accentuată din judeţul Vaslui - lucru confirmat şi cunoscut de altfel -, ceea ce pot să vă spun este că în prezent a fost lansat de către Ministerul Fondurilor Europene, în data de 16 mai, primul apel de acţiune integrată la nivelul comunităţilor marginalizate, judeţul Vaslui fiind foarte eligibil în această direcţie, intervenţii prevăzute de Operaţiunile 4-1 şi 4-2 care se adresează exact acelui tip de problematică invocat de doamna deputat în interpelarea adresată ministerului nostru. Pot fi, practic, realizate proiecte cu bugete de până în 6 milioane de euro, de către autorităţile locale, prin care - şi asta este prima dată când se întâmplă în România - pot fi abordate proiecte integrate, respectiv ocupare, componentă socială, componentă educaţională şi componentă de asistenţă, toate împreună fiind cumva, considerăm noi, o premisă bună pentru reducerea gradului de sărăcie extremă în care se află judeţul Vaslui în acest moment.

Răspunsul a fost depus şi în scris.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnule Moţiu, vă rog.

Domnul Florin Aurel Moţiu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Pentru răspunsul solicitat de doamna deputat, am apelat la Consiliul Superior al Magistraturii, care, prin adresa înregistrată la 18 mai 2016, a răspuns punctual la toate cele 4 puncte din întrebare.

La punctul 1 s-a arătat că s-a dispus sancţionarea a 3 magistraţi, pentru încălcarea prevederilor legale referitor la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii, începând cu data de 8 august 2012, când s-a înfiinţat la Consiliul Superior al Magistraturii Biroul Grefa Secţiilor, iar până la acea dată, aceste date erau deţinute de Inspecţia Judiciară şi până în acel moment au fost sancţionaţi 14 magistraţi, 6 judecători şi 8 procurori.

La punctul 2, potrivit dispoziţiilor art. 26 lit. e) din Legea nr. 176/2010, Agenţia Naţională de Integritate comunică raportul de evaluare Consiliului Superior al Magistraturii, care aplică sancţiunea disciplinară. Ca atare, Agenţia nu are competenţă legală să solicite Consiliului Superior al Magistraturii aplicarea unei anumite sancţiuni disciplinare, ci doar transmite acest raport de evaluare.

În urma transmiterii acestui raport, Consiliul Superior al Magistraturii sesizează Inspecţia Judiciară, iar după aceea se declanşează procedura disciplinară reglementată de Legea nr. 317/2004.

Ca atare, secţiile Consiliului în materie disciplinară nu pot fi sesizate în mod direct, în baza raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, ci numai de către titularii acţiunii disciplinare expres indicaţi în lege.

Referitor la punctul 3, iarăşi datele sunt pe două paliere, respectiv din 8 august 2012 şi până în prezent, Consiliul Superior al Magistraturii nu a aplicat nicio sancţiune disciplinară magistraţilor, ca urmare a rămânerii definitive a raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate. Au fost identificate 3 cauze în care Secţia pentru Judecători a aplicat sancţiuni disciplinare în baza art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004. Într-o cauză, sesizarea inspecţiei s-a realizat din oficiu, înainte ca raportul de evaluare al ANI să rămână definitiv, iar în celelalte două cauze nu au existat rapoarte de evaluare întocmite de ANI.

Pentru perioada anterioară datei de 8 august 2012, Inspecţia Judiciară a comunicat faptul că sancţiunile aplicate de Consiliul Superior al Magistraturii au constat în diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 15% pe o perioadă de o lună, diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 15% pe o perioadă de 3 luni, diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 10% pe o perioadă de 3 luni, excludere din magistratură, avertisment şi mutarea disciplinară pe o perioadă de 3 luni la o altă unitate de Parchet.

În ceea ce priveşte punctul 4 al întrebării, la fel, pentru perioada din 8 august 2012 şi până în prezent, s-a constatat prescrisă fapta unui judecător, constând în încălcarea regimului conflictelor de interese şi incompatibilităţilor, întrucât până la data sesizării secţiei, de la data săvârşirii faptei, a trecut mai mult de un an, şi la perioada din 2007 şi până în 2012, când datele erau ţinute de Inspecţia Judiciară, au existat două cauze privind magistraţii în care s-a constatat prescripţia răspunderii magistratului pentru fapte constând în încălcarea acestui regim al incompatibilităţilor şi conflictelor de interese.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Cătăniciu, aveţi un minut, dacă doriţi să...

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

N-ar strica să fiţi şi dumneavoastră puţin atent la... sau să fi fost puţin atent, în calitate de parlamentar, la ceea ce CSM, prin reprezentantul Ministerului Justiţiei a răspuns întrebării mele, pentru că într-un stat de drept, dacă se întâmplă la CSM ceea ce se întâmplă - şi cred că acolo se întâmplă legal -, înseamnă că la noi, în Parlament, vizavi de deciziile pe care Parlamentul le ia faţă de parlamentari, în urma rămânerii definitive şi irevocabile a unui raport al ANI, prin care se constată o incompatibilitate sau un conflict de interese, modul în care operează Parlamentul întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu pentru cel care ia deciziile aşa cum sunt luate la noi în Parlament.

Şi aş vrea să-l întreb pe domnul secretar de stat dacă Agenţia Naţională de Integritate nu are competenţe în a solicita anumite sancţiuni pentru magistraţi, indiferent că sunt judecători sau procurori, de ce ar avea competenţele să solicite sancţiuni pentru parlamentarii României? Şi de ce CSM-ul are competenţă de a face presiuni pe Parlamentul României, pentru a înceta mandate atunci când nu este cazul, dacă CSM-ul consideră că Agenţia nu poate să solicite CSM-ului încetarea sau excluderea unui magistrat care a încălcat regimul incompatibilităţilor şi conflictelor de interese?

Şi aş vrea să vă întreb, domnule secretar de stat, dacă intervine prescripţia prevăzută de art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 pentru magistraţi, de ce acest termen de prescripţie nu se aplică şi parlamentarilor, dacă tot suntem într-un stat de drept? Pentru că în cazul magistraţilor, în baza acestui termen de prescripţie prevăzut de art. 26 alin. (3), magistratul respectiv nu mai poate face obiectul acţiunii disciplinare şi nu se mai aplică dispoziţiile art. 25 alin. (2), deci acea interdicţie de 3 ani nu se aplică magistraţilor.

Aş vrea să-mi răspundeţi dacă - eu spun că este perfect legal ceea ce se întâmplă în cazul dumneavoastră -, dacă şi în cazul parlamentarilor este normal să se aplice acelaşi regim.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Un minut, domnule...

Nu? Nu mai doriţi să interveniţi.

Mulţumesc.

Doamna Birchall, la răspunsul dinainte, un minut.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă mulţumesc pentru răspunsul dumneavoastră, domnule secretar de stat, care vă mărturisesc că este în linia celor primite în ultima perioadă de la acest Guvern şi de la Ministerul de Finanţe.

Vreau să vă mai aduc aminte, încă o dată, că am adresat această întrebare despre Vaslui, zonă defavorizată, celor 3 instituţii, tocmai pentru că am vrut ca eforturile oamenilor dintr-o zonă mai puţin dezvoltată a României să nu rămână fără ecou.

Semnalele primite de la mediul de afaceri, de la micii întreprinzători, de la fermieri şi de la alţi oameni angrenaţi în agricultură sunt tot mai sumbre şi mai lipsite de speranţă.

Din păcate, răspunsurile primite de la reprezentanţii Guvernului României, inclusiv răspunsul primit de la dumneavoastră, în această seară, nu adresează adevăratele probleme. Aud aceleaşi justificări generale fără viziune, precum şi o neasumare de politici la nivel naţional, pentru ca anumite zone din România să aibă o şansă reală de dezvoltare, aşa cum aţi promis.

Vă aduc aminte că la învestire aţi promis că veţi dezvolta politici publice, pentru a reduce decalajele dintre anumite zone ale României şi dintre anumite zone ale României şi alte zone din Uniunea Europeană.

Până în acest moment, deşi au trecut atât de multe luni, dumneavoastră nu faceţi altceva decât să vă încurcaţi în răspunsuri, să veniţi cu justificări care nu au acoperire în faptele reale ale guvernării dumneavoastră, ci sunt pur şi simplu doar justificări ale unei lipse de viziune pe care eu o văd inclusiv la Ministerul Fondurilor Europene.

Vă aduc aminte că şi eu cunosc legislaţia europeană citată de dumneavoastră în acest răspuns şi cred că nu se cădea să faceţi referire la legislaţia europeană decât în sensul de a găsi şi în legislaţia europeană, aşa cum aţi promis, de altfel, acele oportunităţi pentru ca o zonă precum Vasluiul să poată să aibă şansa la dezvoltare.

Eu vă rog foarte mult să reveniţi cu un răspuns profesionist şi ceea ce aştept eu de la dumneavoastră este o viziune mai ţintită şi măsuri concrete, aplicabile pentru o zonă precum Vasluiul, care fără politici de investiţii masive, coroborate cu scutiri fiscale, de exemplu, nu poate să se dezvolte şi va continua să fie condamnată la sărăcie şi subdezvoltare, de acest Guvern al dumneavoastră.

Aşa că, domnule secretar de stat, voi continua să cer actualului Guvern să vină în faţa Parlamentului, să vină în faţa Vasluiului cu măsuri concrete, şi nu cu scuze care sunt din ce în ce mai...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, doamnă deputat...

Doamna Ana Birchall:

... lipsite de coerenţă.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ghizdeanu, pentru domnul deputat Florin Gheorghe.

Domnul Ion Ghizdeanu (preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză):

Mulţumesc.

Întrebările domnului deputat Gheorghe Florin au ca subiect principal deficitul, problemele relaxării fiscale şi devansarea reducerii accizei la motorină. Răspunsul este în scris, a fost transmis, dacă nu a ajuns, avem o copie.

Şi aş dori, dacă se poate, pentru că sunt foarte multe cifre şi nu se supără domnul deputat că i-l dau în scris, să reduc un pic expunerea legată de cifre, pe care colegii chiar din Departamentul de buget le-au evidenţiat.

În primul rând, legat de noul Cod fiscal, reintrodus, după cum se ştie, cu 1 ianuarie, efectele de prima rundă au fost de aproximativ, estimate la acel moment, 7,5 miliarde, şi efectele de runda a doua cu impactul pe creştere economică de 0,7 şi impact evident de aici pe deficit, astfel încât, pentru 2016, conform Legii bugetului, deficitul bugetar asumat este sub 3%, 2,9 pentru 2016, foarte aproape de unităţi de sută, dar, evident, sub limita prevăzută de procedura de deficit excesiv.

De asemenea, pentru 2017 este aceeaşi situaţie, pentru că sunt măsuri care au efect şi în 2017. Nu există, la acest moment, diferenţe între evaluările noastre şi evaluările experţilor FMI, pentru 2016, chiar conform ultimei opinii date prin Programul de convergenţă este identic chiar, 2,9 noi şi 2,8 Comisia Europeană, apare o mică diferenţă, redusă foarte mult de la data scrisorii, acum doar de la 2,9 la 3,2, cu posibilităţi ulterioare. Nu este scrisoare, dar trebuie să menţionez că, totuşi, pe primele patru luni există excedent bugetar, mic, dar există, ceea ce este o premisă, pentru că aveam deficit bugetar.

Referitor la celelalte întrebări, menţionez că la momentul promovării Proiectului de Lege privind Codul fiscal, respins, scăderea nivelului accizei pentru motorină era prevăzută a fi aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2016.

În urma dezbaterilor din cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului, s-a stabilit ca reducerea accizei la motorină să fie aplicabilă începând cu data de 1 ianuarie 2017.

Totodată, referitor la posibilitatea devansării datei de la care să se aplice nivelul scăzut, precizăm că Ministerul Finanţelor Publice nu are în vedere, la această dată, implementarea unei astfel de măsuri, adică o devansare a datei pentru accizele pentru motorină, aşa cum nu are, şi nu este în scrisoare, este doar o adăugire, nici vreo eventuală măsură... măsura de relaxare de reducere a TVA-ului cu un punct de la 1 ianuarie 2017 să nu se aplice. Principiul este corect. Dacă Parlamentul a aprobat acest nou Cod fiscal, şi respectul faţă de acest Cod fiscal să rămână.

De asemenea, având în vedere că prevederile Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, considerăm că trebuie să se respecte principiul predictibilităţii impunerii, astfel încât prezentul Cod fiscal să asigure stabilitatea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor obligatorii. Acest principiu vine în sprijinul mediului de afaceri.

În ce priveşte veniturile, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, este important să se asigure regimuri fiscale eficiente şi favorabile de creştere şi, de asemenea, importantă este prevenirea unor derapaje bugetare şi vor trebui găsite instrumentele cele mai potrivite de atenuare a unor eventuale derapaje bugetare, în condiţiile în care nivelul cheltuielilor nu poate fi redus din cauza presiunilor sociale economice şi politice.

Ministerul Finanţelor Publice adresează mulţumiri pentru această întrebare şi, în măsura în care sunt nemulţumiri, evident că stăm la dispoziţie pentru detalii ulterioare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul deputat Florin Gheorghe.

Domnul Florin Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat, pentru răspuns.

Legat de reducerea accizei la motorină începând cu 1 ianuarie 2017, aş vrea să ştiţi şi cred că ştiţi şi dumneavoastră, faptul că firmele din România aşteaptă acest lucru şi îşi doresc ca şi România să reducă această acciză la motorină, la fel cum s-a întâmplat şi în statele vecine, membre ale Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Tot pentru dumneavoastră, domnul Andrei Kiraly, domnul secretar de stat Andrei Kiraly. Vă rog.

Domnul Kiraly András György (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice):

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat, urmare întrebării formulate de Domnia Voastră, înaintată Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, vă comunicăm următorul răspuns.

Competiţiile şcolare şi extraşcolare din sistemul educaţional românesc se organizează în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului nr.3035/2012 privind aprobarea Metodologiei - Cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare şi a Regulamentului de organizare a activităţilor cuprinse în calendarul activităţilor educative şcolare şi extraşcolare.

Conform prevederilor art. 3 şi art. 5 ale metodologiei-cadru, competiţiile şcolare au ca obiectiv general stimularea elevilor cu performanţe şcolare înalte sau care au interes şi aptitudini deosebite în domeniul ştiinţific, tehnico-aplicativ, cultural-artistic, civic şi în cel sportiv.

Totodată, competiţiile şcolare promovează valorile culturale şi etice fundamentale, spiritul de fairplay, competitivitate şi comunicare interpersonală.

Olimpiadele şcolare sunt considerate competiţii şcolare de excelenţă, adresându-se elevilor cu aptitudini şi performanţe înalte în domeniul matematicii şi al ştiinţelor, al limbii şi al literaturii române şi al limbilor moderne, al limbilor materne, al disciplinelor socioumane, al calificărilor profesionale şi artelor şi sportului.

Metodologia-cadru este completată cu regulamentele specifice ale fiecărei competiţii şcolare naţionale.

La finalul fiecărei competiţii, comisia de organizare realizează un raport care este înaintat inspectorului de specialitate din cadrul ministerului nostru. Aceste rapoarte se centralizează la nivelul ministerului şi pot genera modificări ale metodologiei-cadru, dacă există recomandări în acest sens.

Metodologia-cadru prevede la art.14 alin.(1) şi responsabilitatea organizării acestor competiţii, în funcţie de etapă, după cum urmează: responsabilitatea organizării şi desfăşurării competiţiilor naţionale, în funcţie de etapa de desfăşurare, revine unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru etapa şcolară, inspectoratelor şcolare pentru etapa locală, la nivel comună, oraş, sector, pentru etapa judeţeană, respectiv etapa interjudeţeană sau regională; şi Direcţiei generale educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii şi, după caz, Direcţiei generale învăţământ în limbile minorităţilor din minister, pentru etapa naţională, respectiv etapa internaţională.

Referitor la recunoaşterea şi recompensarea materială a cadrelor didactice care se dedică pregătirii elevilor premiaţi la olimpiadele internaţionale, ministrul educaţiei emite, în fiecare an, în baza Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Hotărârii Guvernului nr.369/1994 privind organizarea şi desfăşurarea manifestărilor ştiinţifice studenţeşti, concursurilor pe obiecte de învăţământ, de meserii, cultural-artistice, tehnico-ştiinţifice şi campionatelor şi concursurilor sportive şcolare naţionale şi internaţionale, cu modificările şi completările ulterioare, un ordin privind premiile acordate de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice elevilor, profesorilor şi unităţilor şcolare care au primit distincţii la olimpiadele şi concursurile şcolare internaţionale desfăşurate în anul şcolar respectiv.

Acest ordin cuprinde lista tuturor elevilor care au avut rezultate excepţionale la olimpiadele internaţionale, precum şi locul şi data de desfăşurare a evenimentului de premiere.

Atât elevii, cât şi cadrele didactice care i-au pregătit sunt recunoscuţi şi recompensaţi, inclusiv material, în cadrul unui eveniment oficial de premiere.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Domnul Tudorel Andrei.

Domnul Tudorel Andrei (preşedintele Institutului Naţional de Statistică):

Doamnelor şi domnilor deputaţi, bună seara.

Trei întrebări din partea doamnei deputat Lucia-Ana Varga. Sunt trei întrebări din zona învăţământului, mai precis din zona abandonului şcolar.

Prima întrebare se referă la numărul de elevi care au abandonat şcoala în perioada 2010-2015.

Institutul Naţional de Statistică calculează, pe baza unei cercetări exhaustive, acest indicator statistic, este un indicator calculat la nivelul învăţământului primar, gimnazial, pe cele două componente separate, învăţământ primar, învăţământ gimnazial, pentru învăţământul liceal şi profesional şi pentru învăţământul postliceal şi de maiştri.

Am transmis aceste date. Dacă este nevoie, pot face o serie de comentarii pe baza acestor date. Pornind de la datele primare, se calculează o rată a abandonului şcolar pe categoriile de învăţământ pe care le-am precizat.

Mai sunt alte două întrebări referitoare la numărul de copii care au un părinte sau ambii părinţi plecaţi în străinătate.

Institutul Naţional de Statistică, conform programului statistic naţional, nu culege aceste date. Mai mult, există o hotărâre de Guvern care stabileşte în sarcina altei instituţii să culeagă aceste date în ultimul trimestru al fiecărui an.

Dacă sunt întrebări, vă stau la dispoziţie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, doamnă Varga.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Mulţumesc domnului preşedinte pentru răspunsul primit.

Merită o analiză serioasă pe care noi, toţi, trebuie să o facem şi voi avea o discuţie inclusiv cu domnul ministru al educaţiei, pentru a găsi soluţii de reducere a abandonului şcolar în România, pentru a găsi soluţii de a oferi măcar programul şcoală după şcoală, inclusiv cu masa caldă pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, astfel încât, sub supraveghere, să fie îndrumaţi să-şi facă temele şi să aibă acces la condiţii... Sigur, nu poate suplini dascălul calitatea de părinte, dar poate îmbunătăţi performanţa acestor copii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Tot domnul... aveţi două, domnule Tudorel Andrei? Tot pentru doamna Varga? Este aceeaşi? Da. Bine, mulţumesc.

Doamnă Varga, mai aveţi completări? Nu.

Interpelări.

Doamna Tamara Ciofu.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată ministrului sănătăţii, domnul ministru Vlad Voiculescu.

Şi ca obiect al interpelării: măsurile Ministerului Sănătăţii pentru creşterea nivelului de finanţare a sistemului sanitar.

Stimate domnule ministru,

Starea de sănătate a populaţiei din România este deficitară, aşa cum se ştie. Speranţa de viaţă la naştere este cu mult sub media Uniunii Europene, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Accesul la asistenţa medicală şi dependenţa excesivă de serviciile medicale spitaliceşti rămân preocupări majore.

România a adoptat măsuri de îmbunătăţire a accesului la asistenţa medicală pentru pensionarii cu venituri mici şi pentru persoanele din comunităţile îndepărtate şi izolate.

Vă rog să precizaţi ce măsuri aveţi în vedere pentru România, astfel încât să creşteţi nivelul scăzut de finanţare a sistemului de sănătate şi să reduceţi utilizarea ineficientă a resurselor publice.

Astfel, este important să prezentaţi ce strategie adoptaţi pentru lichidarea arieratelor din sectorul sănătăţii şi pentru creşterea sustenabilităţii cheltuielilor farmaceutice. În acelaşi timp, este nevoie să identificaţi soluţiile pentru transferarea resurselor de la asistenţa medicală spitalicească spre asistenţa medicală preventivă şi primară, precum şi pentru implementarea unor proceduri de achiziţii centralizate.

Cu toate acestea, lipsa capacităţii administrative întârzie punerea în aplicare a Strategiei naţionale în materie de sănătate pentru perioada 2014-2020. În special eficienţa sistemului de sănătate este îngreunată de întârzierile în raţionalizarea sectorului spitalicesc şi în trecerea de la servicii de asistenţă medicală acordată pacienţilor internaţi la servicii de îngrijire ambulatorie mai rentabile.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită stimă, Tamara-Dorina Ciofu, deputat PSD, vicepreşedinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu mai ştiu cum eraţi în ordine.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Liviu Laza-Matiuţa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doresc să adresez o interpelare domnului ministru Dan Marian Costescu, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: Referitor la DN 76 Oradea-Deva.

Stimate domnule ministru,

În calitate de parlamentar al judeţului Bihor, am fost sesizat de situaţia în care se găseşte DN 76 Oradea-Deva. În judeţul Hunedoara, judeţ care aparţine de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara, drumul este modernizat, iar în judeţul Bihor, judeţ care aparţine de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj, lucrările au fost abandonate.

Vă rog, în acest sens, să întreprindeţi măsurile ce se impun pentru schimbarea din funcţie a domnului director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, domnul Eugen Cecan, deoarece consider că se face vinovat de situaţia în care se află acest drum naţional.

Vă rog să-mi precizaţi data la care consideraţi că acest drum poate fi modernizat.

Solicit răspuns scris.

Deputat PNL de Bihor, Laza-Matiuţa Liviu.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Florin Gheorghe.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am o interpelare către ministrul transporturilor, domnul Dan Marian Costescu.

Obiectul interpelării: Investiţii CNADNR 2016, reabilitarea tronsonului Bucureşti-Fundulea.

Domnule ministru,

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a amânat pentru al doilea an consecutiv reabilitarea tronsonului de autostradă Bucureşti-Fundulea de pe A2, deşi cheltuielile necesare acestei investiţii au fost bugetate, iar lucrările puteau fi executate chiar până la începerea sezonului estival.

Mai mult decât atât, deşi în bugetul CNADNR pentru anul 2016 s-au prevăzut cheltuieli importante pentru reabilitarea, modernizarea mai multor drumuri naţionale, lucrările efective sunt izolate şi extrem de reduse faţă de angajamentele asumate de Guvernul României.

Această situaţie este cu atât mai gravă cu cât perioada optimă pentru realizarea acestui tip de lucrări, martie-octombrie, este destul de scurtă, iar din ea s-au scurs deja peste trei luni.

În condiţiile în care CNADNR tinde să devină cea mai ineficace şi ineficientă companie publică, vă rog, domnule ministru, să aduceţi următoarele precizări.

Care este motivul pentru care s-a renunţat la reabilitarea tronsonului de autostradă Bucureşti-Fundulea şi pentru ce alte lucrări de investiţii vor fi dirijate fondurile bugetate pentru această investiţie?

Când aveţi în vedere să demaraţi o reală reorganizare la CNADNR, în condiţiile în care sunt tot mai puternice criticile cu privire la deprofesionalizarea acestei companii?

De ce nu v-aţi asumat încă în cadrul Guvernului Masterplanul general pentru transport şi dacă anticipaţi că veţi reuşi să aveţi o formă finală până la sfârşitul mandatului?

Solicit răspuns în scris.

Deputat PSD, Florin Gheorghe.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Daniel Gheorghe.

Sunteţi, doamnă Varga, pe listă?

Domnul Daniel Gheorghe şi după aceea doamna Varga.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi voi prezenta o interpelare din cele trei pe care le depun.

O interpelare se adresează domnului ministru al transporturilor, Dan Marian Costescu, altă interpelare domnului ministru al muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, Dragoş Pîslaru şi cea de a treia interpelare se adresează tot domnului ministru al transporturilor, Dan Marian Costescu.

Obiectul interpelării îl reprezintă separatorul de trafic de pe Drumul Naţional 1.

Domnului ministru,

Am luat recent act, dintr-un comunicat de presă al CNADNR, de faptul că, după multe insistenţe venite din zona parlamentară, publică ori cea a asociaţiilor civice, aţi pornit demersurile la data de 22 aprilie 2016 în vederea achiziţionării separatorului de trafic destinat amplasării pe DN 1 Bucureşti - Ploieşti.

Interpelez Ministerul Transporturilor de mai bine de un an şi jumătate, perioadă în care iniţial propunerea amplasării separatorului de trafic pe DN 1 s-a lovit de un refuz brutal din partea ministerului şi a CNADNR, ca apoi această variantă să fie acceptată şi de conducerea ministerului.

De ani de zile, lipsa acestui parapet modern a cauzat un şir de accidente tragice, soldate cu pierderi de vieţi omeneşti. Această situaţie absolut revoltătoare trebuie să înceteze cât mai rapid, iar participanţii la trafic să nu mai fie puşi în pericol major de soluţii tehnice bizare, precum bordura de pe mijlocul DN 1, aflată între Aeroportul Băneasa şi Aeroportul Otopeni.

Salut decizia aleasă de a trece la montarea separatorului de trafic şi doresc să fac o menţiune. În comunicatul de presă al CNADNR se spune de achiziţia acestui separator de trafic pentru o distanţă de 5 km, distanţă ce ar corespunde între ieşirea din Bucureşti, prin pasajul de la Băneasa, şi coborârea de pe podul de peste Centura Bucureşti, podul de la Otopeni.

Menţionez necesitatea urgentă ca acest separator de trafic să fie montat şi pe cei trei kilometri dintre podul Otopeni şi Aeroportul Internaţional "Henri Coandă", Otopeni.

Domnule ministru, doresc să vă atrag atenţia că locuitorii oraşului Otopeni au iniţiat o petiţie online în această direcţie şi şi-au manifestat intenţia de a protesta public în cazul în care după execuţia acestei prime porţiuni anunţate în comunicatul CNADNR lucrările nu vor continua şi pe traseul de trei kilometri anunţat mai sus.

În speranţa că veţi continua urgentarea amplasării separatorului de trafic pe acest tronson de trei kilometri, aflat la nord de podul Otopeni, vă transmit această interpelare. Construcţia acestor primi cinci kilometri, deşi vine foarte târziu şi după mult prea multe accidente rutiere grave, este un pas înainte în ceea ce priveşte siguranţa traficului în România şi, în primul rând, siguranţa cetăţeanului.

Cer răspuns verbal şi scris.

Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Varga.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Adresez interpelare doamnei ministru al mediului, Cristiana Paşca Palmer.

În data de 26 mai 2016, Comisia Europeană a comunicat că a transmis României un aviz motivat, prin care solicită elaborarea planurilor de prevenire a generării de deşeuri şi de gestionare a deşeurilor, în conformitate cu obiectivele legislaţiei Uniunii Europene privind deşeurile, Directiva 2008/98 a Comisiei Europene, şi ale economiei circulare care constituie şi o condiţie pentru utilizarea fondurilor europene.

În lipsa acestor măsuri, în următoarele două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la această încălcare a legislaţiei europene.

Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm să ne comunicaţi care sunt măsurile pe care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor intenţionează să le întreprindă, astfel încât aceste cauze să nu ajungă la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Menţionez că solicit răspunsul dumneavoastră în scris şi oral.

Obiectul interpelării, aşa după cum reiese, este posibila condamnare a României pentru încălcarea legislaţiei în domeniul managementului deşeurilor.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Aurelian Mihai.

Domnul Aurelian Mihai:

Bună seara, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Către Ministerul Afacerilor Externe.

Interpelare: Consulat itinerant în Bari.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere existenţa unui număr impresionant de cetăţeni români care trăiesc în Bari - Italia, la întâlnirea recentă cu o parte a comunităţii acestora una din probleme discutate a fost cea a lipsei consulatului românesc în zonă. Asupra posibilităţii înfiinţării acestui consulat am transmis, până în prezent, mai multe interpelări.

Aşadar, până la realizarea cât mai curând a proiectului înfiinţării viitorului consulat la Bari, vă solicit organizarea unui consulat itinerant, tot în Bari, în următoarele săptămâni, înaintea începerii perioadei de concedii.

Solicit acest lucru, pentru că până la Consulatul din Catania sau Roma distanţa este destul de mare, sunt câteva sute de kilometri bune cu maşina, iar românilor le va fi greu să găsească posibilitatea de a lipsi o zi sau două de la locul de muncă. Şi, bineînţeles, cu siguranţă vor exista foarte multe solicitări, inclusiv pentru obţinerea certificatelor de naştere, titluri de călătorie etc., servicii pe care consulatul itinerant le poate asigura pentru aceşti cetăţeni.

Vă anunţ că acest demers nu este unul venit de a face nici imagine, nici, pur şi simplu, de a transmite un mesaj doar către cei din diaspora, ci vine ca urmare a unei situaţii destul de grave, situaţie pe care eu am semnalat-o de mulţi ani de zile, ca urmare a lipsei acestui consulat. Până în Catania sau până în Roma acei oameni trebuie să meargă cinci-şase ore cu maşina, încercând de la 12,00 noaptea, de la 23,00 să plece de acasă pentru a fi la 6,00-7,00 dimineaţa prezenţi la porţile consulatului, ceea ce este umilitor pentru noi, ca români.

Faceţi ceva, stimaţi colegi de la Ministerul Afacerilor Externe, pentru a înfiinţa acel consulat general şi, mai mult decât atât, luaţi în considerare ceea ce am transmis, pentru că este nevoie urgent de un consulat itinerant care să rezolve aceste probleme pentru acei români aflaţi departe şi de Roma şi de Catania, dar mai ales de România.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Declar închisă şedinţa.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,43.