Parliamentary debates

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă rog să luaţi loc şi să începem şedinţa comună.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă anunţ că, din totalul de 464 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa 379 de parlamentari.

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite.

Dacă sunt comentarii în legătură cu proiectul ordinii de zi în forma distribuită. Nu sunt.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră proiectul ordinii de zi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată.

Dacă în legătură cu proiectul programului de lucru sunt comentarii. Nu sunt.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră acest program.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi, programul de lucru a fost aprobat.

Prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură iniţiate de 123 de deputaţi şi senatori, intitulată Guvernul Grindeanu - Guvernul Sfidării Naţionale. Nu legalizaţi furtul în România!. (respinsă)

Pe ordinea de zi avem dezbaterea şi votul asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 123 de deputaţi şi senatori, în conformitate cu prevederile art. 113 din Constituţie şi ale art. 92 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Vă informez că după prezentarea moţiunii de cenzură în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din ziua de luni, 6 februarie 2017, nu au fost înregistrate cereri de retragere a semnăturilor.

Întreb în plenul celor două Camere dacă există o astfel de cerere. Nu există.

Pentru dezbaterea moţiunii de cenzură, Birourile permanente împreună cu liderii grupurilor parlamentare au hotărât să propună timpul maxim alocat, după cum urmează: Guvernului i se rezervă 60 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor; grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat şi li se alocă timpul maxim corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte zece secunde pentru fiecare parlamentar, astfel: PSD - 37 de minute, PNL - 17 minute, USR - 7 minute, UDMR - 5 minute, ALDE - 5 minute, PMP - 4 minute, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 3 minute. Total: 78.

Dacă sunt obiecţii. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu unanimitate de voturi, propunerile au fost aprobate.

Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele deputaţilor şi senatorilor înscrişi la cuvânt pentru dezbaterea moţiunii.

În conformitate cu prevederile art. 93 din Regulamentul activităţilor comune, dau cuvântul domnului Marcel Vela să prezinte moţiunea de cenzură.

Domnule senator, aveţi cuvântul.

Domnul Ion-Marcel Vela:

Domnilor preşedinţi ai celor două Camere ale Parlamentului,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

În 11 decembrie 2016, românii ne-au ales să le reprezentăm interesele în forul legislativ al ţării, având credinţa că noi, toţi cei care astăzi formăm Parlamentul României, vom acţiona numai în interesul lor, al românilor. De altfel, a trecut un pic mai mult de o lună de când ne-am angajat prin jurământ să ne îndeplinim cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Sub masca respectării unor decizii ale unor instanţe interne sau internaţionale, Guvernul loveşte în ceea ce înseamnă siguranţa românilor şi a intereselor lor legitime.

În şedinţa de marţi noaptea, simultan, Guvernul a comis un abuz în serviciu. Cuprinsul ordonanţei pentru modificarea codurilor penal şi de procedură penală conţine dovada: prin acest act normativ se dezincriminează favorizarea făptuitorului prin emiterea, aprobarea sau adoptarea unor acte normative. Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unor pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă. Guvernul şi-a asigurat astfel spatele faţă de ceea ce a comis la ceas de noapte prin introducerea acestui paragraf. Am vrea să credem că unii dintre membrii Guvernului nu au dorit să voteze proiectele privind graţierea şi dezincriminarea unor fapte penale fără asigurări că nu vor răspunde penal.

Principalul argument invocat de Guvern referitor la graţierea unor pedepse este acela al supraaglomerării din închisorile româneşti şi respectarea drepturilor omului. În realitate, suntem în faţa unor politici normative menite să exonereze şi să facă scăpaţi o serie de lideri care au primit condamnări din partea instanţelor româneşti.

În ultimele luni, au existat discuţii în diferite zone ale politicului din care reieşea clar intenţia de a iniţia demersul adoptării acestor acte normative prin care se dorea dezincriminarea unor fapte de corupţie sau asimilate acestora şi graţierea unor persoane condamnate.

Societatea românească a fost înşelată, cetăţeanul fiind pus în situaţia de a fi minţit de către cei cărora le-a acordat votul de încredere.

Motivaţia privind urgenţa adoptării unor măsuri pentru scăderea numărului de deţinuţi, întrucât CEDO a cerut încă din anul 2012 statului român să remedieze condiţiile inumane din penitenciare şi suprapopularea acestora, nu stă în picioare dacă avem în vedere datele comunicate chiar de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Domnule prim-ministru,

Ştim că sunt probleme reale în sistemul penitenciar românesc, însă acestea trebuie să fie rezolvate într-un mod transparent şi responsabil. Nu este corect să exploataţi această situaţie în interesul unui grup restrâns de politicieni care au fost condamnaţi pentru corupţie.

Dovada clară a faptului că, în realitate, coaliţia PSD-ALDE nu are ca obiectiv real soluţionarea problemei supraaglomerării din închisori constă în aceea că prin legislaţia propusă sunt graţiate pedepsele cu suspendare. Aici se află de fapt cheia acestei reglementări: ştergerea cu buretele a condamnării unor lideri ai coaliţiei aflate la guvernare.

Mai mult, insuficienta finanţare prin bugetul de stat a sistemului penitenciar este o dovadă concludentă a intenţiilor reale ale actualului Guvern legat de această problemă.

Aşadar, în loc să adoptaţi măsuri concrete care să rezolve în mod real problema supraaglomerării din penitenciare şi a încălcării drepturilor omului în aceste instituţii, dumneavoastră alegeţi calea salvării unor personaje politice în detrimentul siguranţei românilor. Graţierea colectivă conduce la reducerea gradului de siguranţă publică, în condiţiile în care infractori periculoşi vor fi eliberaţi, iar societatea românească a zilelor noastre se confruntă cu un val de infracţionalitate, când ne aşteptăm la creşterea infracţionalităţii în zona terorismului, a criminalităţii transfrontaliere ori a criminalităţii violente, aşa cum relevă toate rapoartele instituţiilor de specialitate interne şi internaţionale.

Astfel, proiectul de lege privind graţierea, în forma elaborată de Guvern, nu va rezolva în niciun fel situaţia din penitenciare, având în realitate un impact nesemnificativ, iar experienţele altor state au arătat că rata de întoarcere în sistemul penitenciar a celor graţiaţi este de aproximativ 50%. Deşi se susţine că graţierea nu se acordă celor condamnaţi pentru fapte de corupţie, se omite cu bună ştiinţă să se afirme că ea se aplică cu precădere celor care au săvârşit infracţiuni conexe faptelor de corupţie şi care sunt prevăzute de legi speciale, precum şi funcţionarilor publici care au săvârşit infracţiuni în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, adică acelora care acum conduc România după bunul plac şi care au risipit, conform rapoartelor Curţii de Conturi, peste o treime din bugetul României. Nu trebuie uitat că lupta anticorupţie este un concept larg, ce nu se rezumă la un set restrâns de infracţiuni şi include mult mai multe fapte incriminate decât cele care, tehnic, sunt denumite infracţiuni de corupţie.

Aducem următoarele critici concrete la conţinutul proiectului privind graţierea: stabilirea limitei de 5 ani este una prea ridicată, individualizarea pedepsei la un astfel de termen dovedind o gravitate deosebită a faptei săvârşite, după practica justiţiei noastre. În lista infracţiunilor pentru care se aplică graţierea se găsesc infracţiuni de serviciu prevăzute de Codul penal. Nu există nicio justificare pentru graţierea amenzilor penale stabilite de instanţele de judecată. Graţierea trebuie să fie condiţionată, în toate cazurile, de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de 1 an de la punerea în libertate. Amenzile şi celelalte sancţiuni cu caracter administrativ aplicate trebuie executate în măsura în care ele nu au fost executate, în toate cazurile.

Domnule prim-ministru,

Prin acelaşi pachet legislativ promovaţi dezincriminarea mascată a unor infracţiuni de corupţie sau asimilate corupţiei, de altfel o măsură legislativă "cu dedicaţie". O astfel de măsură afectează grav viaţa de zi cu zi a cetăţeanului, modul în care acesta se raportează la tot ceea ce însemnă lege. În ultimii ani, cetăţeanul a văzut în aplicarea corectă a legii penale o formă de speranţă în curăţarea anumitor sectoare de activitate cu care se află în contact permanent. Nedreptăţile, lipsa de transparenţă, nepăsarea, atitudinea incorectă a unor structuri ale statului faţă de cetăţean îşi aveau, în opinia publică, o rezolvare prin aplicarea corectă a legislaţiei din domeniul penal.

În acelaşi timp, un alt efect extrem de periculos al acestor măsuri constă în afectarea conformării voluntare a membrilor societăţii la tot ceea ce înseamnă normă legală.

În urma adoptării acestor măsuri, oamenii vor putea interpreta că respectarea legii are caracter facultativ şi că în România zilelor noastre, dacă eşti la putere, dacă eşti puternic şi în "gaşca" care trebuie, braţul legii nu te poate atinge, indiferent ce ilegalitate ai comis.

Astfel, restul societăţii, cetăţenii corecţi şi cinstiţi din această ţară, cei care reprezintă de fapt marea majoritate, vor fi resemnaţi şi se vor simţi fără apărare în faţa abuzurilor. Astfel, românii vor şti că nu sunt egali în faţa legii.

Infracţiunea de abuz în serviciu se circumscrie doar faptelor prin care se săvârşeşte un abuz prin încălcarea prevederilor unei legi sau unei ordonanţe. Abuzul care va fi săvârşit cu încălcarea altui tip de act normativ - hotărâre de guvern, ordin al ministrului, hotărâri de consiliu local, regulamente, ordine sau directive ale diverselor instituţii etc. nu vor mai reprezenta o infracţiune.

Una dintre cele mai grave modificări o considerăm ca fiind cea a eliminării interdicţiei de a ocupa o funcţie publică în cazul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu. Este greu de acceptat ca cel care a săvârşit o infracţiune de acest gen, în exercitarea funcţiei, cu intenţie, să ocupe aceeaşi poziţie în continuare.

Circumscrierea infracţiunii de conflict de interese doar la faptele în urma cărora a câştigat un folos necuvenit soţul, o rudă sau afin până la gradul II este practic o golire de sens a acestei prevederi legale şi o dublare a reglementării infracţiunii de luare de mită. Deşi formularea actuală prezintă carenţe care necesită rezolvare, modul de soluţionare propus de acest proiect este cu totul inacceptabil.

Nu putem accepta dezincriminarea neglijenţei în serviciu, care poate avea efecte deosebit de grave, existând exemple relevante în acest sens.

Considerăm că limita minimă a prejudiciului de la care fapta devine penală este lipsită de sens şi solicităm renunţarea la aceasta. Prejudiciile aduse persoanelor sunt grave şi dacă sunt cuantificate la 5.000 de lei, în condiţiile economice actuale din România. Limita de 200.000 de lei este stabilită arbitrar.

Socotim că stabilirea unui termen pentru realizarea denunţului va avea efecte deosebit de grave în societate şi va conduce, în final, la instaurarea unui principiu al impunităţii. Practic se urmăreşte reducerea de facto a termenului de prescripţie pentru infracţiuni. Este important de reţinut că acest termen va duce la imposibilitatea formulării denunţului după 6 luni de la săvârşirea faptei şi în cazurile celor mai grave infracţiuni.

Domnule prim-ministru,

Admitem faptul că sunteţi în situaţia ingrată de a răspunde comenzilor venite pe linie de partid. Cu toate acestea, trebuie să vă asumaţi eroarea de a adopta aceste acte normative şi să plecaţi acasă!

Prin aceste acţiuni îndepărtaţi investitorii din România, îndepărtaţi România de tot efortul făcut în ultimii 27 de ani pentru a căpăta statutul de ţară europeană!

Aţi uitat de priorităţile cu adevărat importante pentru România. Aţi uitat de condiţiile dezastruoase din spitale, de frigul şi igrasia din şcoli, de drumurile pline de gropi care iau anual mii de vieţi.

România are nevoie de un Guvern competent, care să fie preocupat cu adevărat de problemele reale cu care se confruntă societatea în momentul de faţă.

(Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Invit la tribună pe domnul Sorin Mihai Grindeanu, prim-ministrul Guvernului României, pentru prezentarea poziţiei Guvernului cu privire la moţiunea de cenzură.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

(Aplauze prelungite.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu (prim-ministrul Guvernului României):

Mulţumesc. Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi invitaţi,

Ieri, în Parlament, am aprobat bugetul pentru anul 2017. Vă mulţumesc cu această ocazie pentru efortul pe care l-aţi depus în aceste zile. Ştiu că nu a fost uşor şi apreciez străduinţa dumneavoastră din comisii şi din plen pe acest subiect.

Avem un buget care aduce prosperitate şi dezvoltare românilor. Avem toate pârghiile necesare pentru a implementa programul de guvernare pe care românii în decembrie l-au votat într-o proporţie covârşitoare.

Astăzi, avem ocazia să ne vedem din nou, şi asta la o lună de la învestirea actualului Guvern. Opoziţia a depus o moţiune de cenzură. Este dreptul constituţional al colegilor noştri să facă acest lucru.

Este greu, totuşi, să nu remarc că această moţiune nu-şi mai are obiectul.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În primul rând, mă aşteptam la o abordare profesionistă din partea PNL atunci când vine vorba de lucruri serioase, dar dumnealor au găsit de cuviinţă să îl trimită pe domnul Cătălin Predoiu să susţină această moţiune. (Aplauze.) Vorbim de un ministru, de un fost ministru al justiţiei, care a coordonat realizarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, două legi fundamentale pentru bunul mers al justiţiei, pe care Curtea Constituţională le-a amendat prin nenumărate decizii şi ale căror efecte negative le resimţim şi astăzi.

Domnule Predoiu şi stimaţi colegi din PNL, nu a fost niciodată vorba despre ordonanţă pe graţiere.

Cred că cineva din interiorul PNL cu mai multă credibilitate şi competenţă putea să susţină această moţiune, dar fiecare dă socoteală, o dată la patru ani, în faţa oamenilor, pentru ceea ce face în Parlament, iar colegii liberali au dat socoteală cu vârf şi îndesat la alegerile din 11 decembrie. (Aplauze.)

Mă uit, de asemenea, la parlamentarii USR, care au susţinut acest demers. Poate lipsa de experienţă şi avântul i-a făcut să se asocieze cu un partid pe care până mai ieri îl criticau cu vehemenţă.

Aveam aşteptări mult mai mari de la această nouă generaţie de politicieni venită în Parlament, dar cred că Domniile Lor şi-au propus să salveze de fapt România prin somn. (Aplauze.) Altfel nu pot să înţeleg cum poţi să dormi în Parlament când dezbatem bugetul României.

Sper, de asemenea, că domnul Nicuşor Dan şi-a făcut temele mai bine pentru astăzi şi ştie ce vrea să spună. (Aplauze.)

Doamnelor şi domnilor,

Aţi auzit ieri discursul Preşedintelui României. Dincolo de lozinci şi încercarea de a se agăţa de protestele românilor pentru a-şi reface credibilitatea, cred că a reieşit un lucru destul de clar - dorinţa arzătoare a domnului Preşedinte Iohannis să pună cât mai degrabă din nou "Guvernul meu"! (Aplauze.)

Avem deja experienţa unui astfel de Executiv pe care istoria îl va reţine ca şi Guvernul "Zero".

Eu cred că avem o datorie faţă de încrederea populară pe care am câştigat-o la urne şi că trebuie să ne asumăm în continuare guvernarea acestei ţări. Vă rog să nu acceptaţi acest joc şi să nu mai cădem încă o dată în această capcană.

Stimaţi colegi,

Sper ca astăzi să tranşăm lucrurile şi să ne întoarcem la treabă. Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene vor să facă ceva bun pentru comunităţile lor. De aceea, vor să vină la Bucureşti cu proiecte pentru a obţine finanţări. Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene vor să-şi respecte promisiunile pe care le-au făcut în faţa românilor.

(Aplauze.)

La fel ca şi dumneavoastră, parlamentarii aleşi în decembrie, aceşti oameni au proiecte, dar au nevoie de bani ca să le implementeze - pentru drumuri, pentru infrastructură, pentru şcoli, pentru grădiniţe; pe scurt, pentru o viaţă mai bună pentru români. Am irosit deja prea mult timp şi energie pe alte lucruri. Este timpul să ne întoarcem la ceea ce avem cu adevărat de făcut pentru oameni.

Doamnelor şi domnilor,

Acum nici o lună aţi votat în Parlament acest Guvern şi mi-aţi dat o mare responsabilitate - să conduc acest Guvern.

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Suntem astăzi în faţa Parlamentului pentru a vă spune din nou că ne asumăm integral ceea ce este scris în programul de guvernare şi pentru ceea ce am fost aleşi. Repet: integral. (Aplauze.)

Este responsabilitatea noastră, a tuturor miniştrilor, să avem în permanenţă uşile deschise către toţi primarii, preşedinţii de CJ, parlamentarii, indiferent de culoarea politică.

Avem un program de guvernare votat de majoritatea dintre români, dintre românii prezenţi la urne.

Avem cel mai mare sprijin popular de după Revoluţie, dar avem şi datoria să implementăm ceea ce scrie în programul de guvernare. Repet: ceea ce scrie acolo.

Iar până acum, deşi timpul a fost scurt, am luat deja câteva măsuri extrem de bune pentru români: am crescut salariul minim, am crescut salariile celor din administraţia publică locală, am crescut punctul de pensie şi pensia minimă, am eliminat CASS-ul pentru pensionari şi impozitul pentru pensiile mai mici de 2.000 de lei. De asemenea, am dublat bursele şi am acordat transport gratuit pe CFR pentru toţi studenţii, şi mă bucur că am văzut că această măsură funcţionează deja. (Aplauze.)

Şi mai sunt multe alte lucruri pe care am reuşit deja să le implementăm, la fel cum avem multe altele de continuat în perioada următoare. Dintre acestea, aş dori să vă amintesc doar: ieftinirea medicamentelor cu 35%, o nouă lege a salarizării publice, construcţia celor opt spitale regionale şi, bineînţeles, acel spital republican.

Toate aceste lucruri vor deveni realitate pas cu pas şi în strânsă colaborare şi dialog cu Parlamentul.

Doamnelor şi domnilor,

Dincolo de programul de guvernare, care reprezintă o prioritate, nu putem să ignorăm evenimentele care au avut loc în România în ultimele zile. Câteva seri la rând am stat şi am urmărit protestele, fiind în sediul Guvernului.

Cred că românii care au ieşit în stradă au tot dreptul să îşi strige nemulţumirea, atunci când simt asta.

Cu această ocazie, daţi-mi voie să îmi exprim public aprecierea pentru modul impecabil în care jandarmii români şi-au făcut datoria în aceste zile. (Aplauze.)Am văzut cu toţii că oamenii s-au simţit în majoritatea timpului protejaţi şi în siguranţă.

Mulţumesc încă o dată Jandarmeriei Române.

De asemenea, am văzut în aceste zile foarte multă creativitate atât pe pancarte, atât în lozincile scandate, cât şi pe facebook. Am avut ocazia să citesc foarte multe comentarii şi mesaje; unele au fost de susţinere, altele, evident, negative. Voi aprecia întotdeauna orice critică, dacă are în spate argumente, dar nu voi accepta ura revărsată asupra familiei şi copiilor.

Oamenii politici au datoria să armonizeze opiniile venite din partea societăţii şi să le aducă la un numitor comun. De aceea, mă aşteptam ca ieri discursul Preşedintelui Iohannis să meargă în această direcţie, pentru că deja s-a ajuns prea departe.

Avem soţii, părinţi sau copii care au ajuns să-şi arunce cuvinte grele unii altora în aceste zile. Am auzit pe cineva spunând că părinţii sunt la protest, în faţă la Cotroceni, iar copiii lor, în faţă la Palatul Victoria.

Nu pot accepta că există două Românii. Acest lucru trebuie să înceteze, acest lucru nu este normal.

Cum scria pe o pancartă - "Copiii din Piaţa Victoriei vin la părinţii lor la masa de Crăciun" -, la fel cum părinţii lor se bucură atunci când merg în vizită la nepoţii lor. Aceasta este România normală şi cred că acesta este mesajul pe care orice om politic responsabil trebuie să-l dea. Nu ura, ci raţiunea şi dialogul trebuie să primeze.

Aş dori să mulţumesc în mod special tuturor instituţiilor media şi liderilor de opinie care s-au exprimat în aceste zile, în sensul echilibrului, toleranţei şi al dialogului.

Pot să înţeleg mânia unora, dar acum este momentul să căutăm lucrurile care ne apropie ca naţiune, nu cele care ne despart.

Observ că în continuare există politicieni care au rămas prizonieri acelei gândiri.

Ca premier, îmi doresc să particip la reconcilierea atât de necesară între români. (Aplauze.)

Doamnelor şi domnilor,

Vă asigur că am înţeles pe deplin toată emoţia şi supărarea pe care Ordonanţa nr. 13 le-a generat. O parte însemnată a acestei ţări mi-a transmis, democratic, că nu identifică binele general în acea ordonanţă.

De aceea, am decis să convoc de urgenţă Guvernul, pe care îl conduc, şi s-o abrogăm. Nu voi mai accepta nicio iniţiativă de acest gen în Guvern.

Am considerat, ca prim-ministru, că trebuie să fac asta. E nevoie de mai multă dezbatere, de mai mult dialog, de mai multe opinii avizate pe aceste subiecte, care pot trezi emoţii puternice în societate, iar cel mai bun loc ca acest lucru să se întâmple este aici, în Parlament.

Îmi doresc ca la aceeaşi masă să stea parlamentari, jurişti, magistraţi, specialişti şi experţi în drept, să găsească o soluţie care să aducă consensul în societate, cu privire la acest subiect, al modificării legislaţiei penale.

Guvernul va susţine în continuare lupta împotriva corupţiei şi consolidarea statului de drept.

Vă promit că de azi înainte acest Guvern va fi exclusiv unul al dialogului şi al consultării publice pe marile subiecte care privesc întreaga societate. E singura modalitate pentru a merge mai departe cu toţii, împreună, ca naţiune.

Doamnelor şi domnilor,

Avem un program de guvernare suficient de bun încât să nu ne pună niciodată să alegem între justiţie şi salarii, între dreptate şi pensii. Acestea nu sunt direcţii care să se excludă, depind unele de celelalte.

Întărirea statului de drept nu este un scop în sine decât în măsura în care el este folosit pentru a crea deopotrivă instituţii puternice, care să funcţioneze corect şi în interesul public, dar şi bunăstarea în casele tuturor românilor, fie că lucrează în administraţie sau în companii private, cu toţii merită o viaţă mai bună.

Respectarea legilor este unul dintre factorii fundamentali care aduc bunăstare într-o ţară. Pentru aceasta trebuie să avem legi funcţionale, adaptate normelor europene în materie, dar şi instituţii care să le pună în aplicare cu bună-credinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Românii au nevoie de drumuri, au nevoie de şcoli, au nevoie de spitale, de locuri de muncă, de salarii şi de pensii mai mari sau de taxe mai mici. Companiile au nevoie de predictibilitate şi de coerenţă fiscală. Dar mai presus de toate mai au nevoie de ceva: de dialog, de consultare şi de transparenţă.

Mă angajez în faţa dumneavoastră ca acest Guvern pe care îl conduc să poarte de azi un dialog permanent cu românii, să se consulte cu românii şi să fie transparent în relaţia cu românii.

Dragi colegi,

Acum o lună eram în acelaşi loc, în faţa dumneavoastră, să vă cer votul de încredere. Astăzi mă vedeţi din nou. Cred că am mai multă experienţă şi am învăţat o lecţie nouă.

Vă rog, ca şi atunci, să aveţi deplină încredere în Guvernul pe care îl conduc, în colegii noştri miniştri şi să respingeţi această moţiune de cenzură.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În ordinea timpilor alocaţi pentru dezbatere... (Vociferări.) ... în ordinea timpilor alocaţi pentru dezbatere are cuvântul preşedintele Partidului Social Democrat, domnul Liviu Dragnea.

(Domnul deputat Marian-Cătălin Predoiu solicită intervenţie pe procedură.)

După aceea, urmează PNL-ul. Urmează PNL-ul. (Aplauze.)

Aveţi cuvântul, domnule Dragnea, aveţi cuvântul.

La moţiune, o să luăm cuvântul în ordinea timpilor şi după aceea, dacă vreţi, pe timpul PNL-ului, interveniţi şi daţi dreptul la replică.

Vă rog.

Aveţi cuvântul, domnule Dragnea. (Aplauze.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte Dragnea.

E o surpriză să constat că astăzi sunteţi mai democrat decât fostul liberal, domnul preşedinte al Senatului. (Rumoare. Aplauze.)

Domnule prim-ministru, vă mulţumesc foarte mult, sincer vă mulţumesc, pentru că îmi daţi ocazia să clarificăm împreună câteva lucruri despre câteva legi importante, aţi pomenit codurile. (Vociferări.)

Procedura este legată de dreptul la replică, domnule senator.

Domnul prim-ministru mi-a menţionat numele, în Regulament scrie clar că am drept la replică.

Vă mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă rog foarte mult, daţi drumul la cronometru şi calculaţi din timpul PNL-ului.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Nu, două minute, atât... şi o să vorbesc foarte scurt.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da, da...

Vă rog foarte mult, daţi drumul şi calculaţi din timpul PNL-ului.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Foarte scurt, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Nu mă îndoiesc că în ultima vreme aţi studiat câteva articole legate de dreptul penal, dar ceea ce nu ştiţi dumneavoastră legat de coduri este că din cele 15.000 de alineate, câteva au fost într-adevăr invalidate la Curtea Constituţională. (Rumoare.) Ceea ce nu ştiţi, de asemenea, este că din ele foarte multe au fost elaborate împreună, aici, în Cameră.

Dar nu asta este important, pentru că... ceea ce e important şi este păcat că daţi cu piciorul, la coş, este munca noastră, a tuturor, şi a sistemului judiciar, şi a Parlamentului.

Codurile au fost şi rămân unul dintre puţinele proiecte concretizate în România şi trebuie să spunem acest lucru, să le apărăm. (Vociferări.)

Spre deosebire de ordonanţa dumneavoastră, ordonanţa ruşinii, codurile au fost dezbătute aici, în Parlament. Codurile au fost dezbătute în comisii. (Aplauze.)A fost o dezbatere... (Rumoare.)

Aceasta e democraţia de care vorbeaţi? Acesta este spiritul de toleranţă pe care l-aţi invocat? (Rumoare.)

Am să continui. Spre deosebire de ordonanţa ruşinii, codurile au fost făcute transparent, aici, în văzul tuturor. (Rumoare.)

Şi dacă tot vorbim de transparenţă, domnule prim-ministru, ordonanţa ruşinii a fost aşa de transparentă, că i s-a văzut Teleormanul. Iar poporul, poporul a fost aşa de hotărât, că nu se mai văd nici frunzele de la morcovi, domnilor.

Vă mulţumesc.

(Rumoare în sală şi la balcoane.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Să ştiţi un lucru, că dacă nu vă opriţi, sunt obligat să cer chestorilor să intervină pentru a vă scoate din sală. Se aude? (Se adresează unui invitat de la balcon care vociferează.)

Cred că confundaţi locurile. E Parlament aici, nu este stadionul municipal. (Aplauze.)

Domnul Liviu Dragnea, preşedintele PSD.

Aveţi cuvântul. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea (de la tribună):

Cu speranţa că nimeni nu mai solicită drept la replică, o să încerc să vă spun şi eu câteva cuvinte.

Chiar cu riscul să se mai solicite un drept la replică, eu voiam să întreb, când s-a vorbit despre ordonanţa ruşinii, a fost vorba despre Ordonanţa Prună, prin care s-au modificat articole din Codul penal în 24 de ore? (Aplauze.)

De asemenea, tot cu privire la adoptarea acelei ordonanţe, am văzut şi eu, ca mulţi alţii, după ce s-a făcut publică stenograma, că nu au fost puse în practică toate deciziile Curţii Constituţionale.

Cum şi-a permis acel Guvern şi acea doamnă ministru să hotărască care dintre deciziile Curţii Constituţionale trebuie să fie puse în practică şi care nu? Şi la sugestia cui? Dacă este să vorbim despre acea ordonanţă.

Mărturisesc... mărturisesc... mărturisesc că m-am aşteptat cel puţin de la politicienii din PNL, fiind un partid cu tradiţie şi cu istorie, la mai multă înţelepciune în aceste momente dificile.

Şi eu, ca şi dumneavoastră, constatăm că ne-am înşelat. Şi PNL şi USR, din păcate, alături de preşedintele Iohannis, se pare că nu sunt interesaţi decât de recâştigarea rapidă a unui biet capital politic, asumându-şi însă riscul să dezbine România.

Aţi depus o moţiune politicianistă, ipocrită, inutilă, care exprimă tot mai exasperant nemulţumirea că aţi pierdut alegerile. Când oare veţi înţelege că aţi pierdut alegerile? (Aplauze.)

Această moţiune nu este decât o notă de subsol la discursul slab şi răutăcios, de ieri, al preşedintelui Klaus Iohannis.

Faptul că partide întregi se pun din nou la remorca unui singur om este de natură să ne îngrijoreze. Dar ne vom obişnui şi cu asta. Nu este prima dată când PSD-ul guvernează în condiţii de austeritate.

Mă întreb: pentru ce au depus PNL şi USR această moţiune? Pentru ca Guvernul Grindeanu să nu mai mărească salariile? Să nu mai mărească pensiile? Să nu mai adopte toate acele măsuri pe care românii le-au votat şi care le vor face viaţa mai bună? (Aplauze.)

Acest Guvern a făcut pentru români într-o lună cât Guvernul Cioloş n-a făcut într-un an, iar PNL şi USR vor să dărâme acest Guvern. (Aplauze.)

Ceea ce vreţi să faceţi, ceea ce vrea preşedintele să facă, nu va face din România o ţară mai stabilă, mai prosperă sau mai unită. Ceea ce faceţi creşte riscurile la adresa României şi o poate condamna la instabilitate. Aveţi grijă ce vă doriţi!

Cât credeţi că veţi mai duce această bătălie? O lună? Un an? Patru ani? Cui ajută alimentarea acestei stări de ură? Ajută României? Ajută românilor? Ajută democraţiei? Sau ajută altora?

Acest Guvern vrea să guverneze. Oamenii ne-au votat pentru a guverna. Lăsaţi Guvernul să guverneze!

Întregul nostru program a fost contestat de dumneavoastră, chiar înainte de a fi aplicat. A fost contestat, dar a fost votat de români. De ce? Pentru că el cuprinde prevederi prin care companiile româneşti şi cele străine trebuie să aibă aceleaşi drepturi? (Aplauze.) Pentru că vrem pentru că vrem ca România să nu mai fie atractivă pentru salariile mici, de mizerie, ci pentru forţă de muncă bine pregătită şi bine plătită? Pentru că vrem ca românii să aibă spitale bune, şcoli moderne şi un sistem de educaţie performant? Pentru că vrem ca românii să se simtă bine, şi siguri, şi apăraţi la ei în ţară?

Moţiunea atacă o problemă în faţa căreia Guvernul s-a repliat deja. Guvernul a înţeles mesajul oamenilor care au ieşit în stradă şi a decis să retragă ordonanţa privind modificarea Codului penal.

Guvernul va lua şi alte măsuri, pentru a închide un conflict nedorit, creat din cauza unei proaste comunicări în legătură cu acest subiect.

Aşteptam însă de la Parlament, de la colegii din opoziţie, unii participanţi direcţi la asumarea de către Guvernul Boc a legislaţiei penale, prin angajarea răspunderii Guvernului, mă aşteptam la o invitaţie de a reface aceste legi împreună, aici, în Parlament.

Sper totuşi că sunteţi conştienţi cu toţii - şi nu numai cei de aici, din sală - că dacă Guvernul nu a adoptat aceste modificări, aceasta nu înseamnă că ele nu trebuie făcute. Ele trebuie să fie făcute cât mai curând, pentru a oferi judecătorilor, singurii care împart dreptatea în România, instrumentul legal de judecată şi de a feri oamenii de o justiţie nedreaptă. (Aplauze.)

Pentru Codul penal, zdrenţuit de peste 100 de decizii ale Curţii Constituţionale, cine îşi asumă răspunderea? Cei care au lucrat înainte ca acest proiect să vină la vot? Grupul care a lucrat la acest proiect? Au fost cumva şi plătiţi pentru asta? Guvernul care şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului pe un Cod penal la care peste 100 de articole sunt declarate neconstituţionale? Şi vorbim de libertăţile oamenilor, de drepturile fundamentale ale românilor.

Ceea ce trebuie să facem, dragi colegi, nu este să discutăm despre moţiuni de cenzură politicianiste, ci să ne concentrăm pentru a da României o legislaţie clară şi dreaptă.

Vă puteţi ridica împotriva mea, vă puteţi ridica împotriva PSD-ului, vă puteţi ridica împotriva Guvernului, dar nu vă puteţi ridica împotriva interesului românilor.

Prin ceea ce faceţi puteţi contribui la creşterea tensiunii sociale, la dezbinarea acestei ţări. Această moţiune nu ajută deloc României.

Am înţeles în ultimele zile că vreţi, şi dumneavoastră, şi preşedintele României, să continuaţi campania electorală. E problema dumneavoastră.

Vreţi să ridicaţi mizele scandalului atât de sus, până când nimeni nu va mai înţelege nimic. E problema dumneavoastră.

Noi considerăm, aşa cum consideră şi cea mai mare parte dintre români, că alegerile s-au încheiat şi că acum este timpul pentru a guverna şi pentru a creşte România.

Nu doriţi să participaţi la acest proces, chiar aducând critici Guvernului în Parlament? Nu-i nimic. Vom guverna România şi România va creşte, indiferent câte piedici veţi încerca să ne puneţi!

Vă mulţumesc. (Aplauze. Revine la prezidiu.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Urmează Grupurile parlamentare ale PNL.

Doamna Raluca Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Mă tem că problema e la dumneavoastră şi doar la dumneavoastră.

Domnilor preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, Tăriceanu şi Dragnea,

Domnule prim-ministru Grindeanu,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Această moţiune de cenzură este o sancţiune politică la adresa unui comportament de guvernare inacceptabil în Uniunea Europeană.

"Noaptea, ca hoţii!" a devenit sloganul guvernării Dragnea-Grindeanu-Tăriceanu. (Aplauze). Este sloganul unei democraţii originale pe care domnii amintiţi încearcă să o instaureze în România, o democraţie reinterpretată în cheie infracţională şi care pretinde că în baza unui vot popular orice este permis: ordonanţe de urgenţă croite pentru clientela politică, distrugerea instituţiilor şi a celorlalte puteri.

Domnilor Dragnea, Grindeanu şi Tăriceanu,

Odată terminată campania, aţi uitat de oameni, de cei mulţi. Aţi abandonat agenda populaţiei şi priorităţile ţării şi v-aţi închis noaptea în Palatul Victoria pentru a da legi care să vă salveze, pe dumneavoastră şi pe protejaţii dumneavoastră. (Aplauze.)

Rar s-a văzut în România un abandon mai brutal al interesului public.

Este revoltător cum, într-o noapte, trei oameni de la vârful coaliţiei guvernamentale şi complicii lor au reuşit să abată România de la parcursul său firesc, printr-o încercare de a salva protejaţii politici.

Partidele dumneavoastră nu au ştiut. Cetăţenii nu au ştiut. Salvarea protejaţilor dumneavoastră nu a existat în programul de guvernare pentru care aţi primit votul în Parlament.

În mai puţin de două luni aţi reuşit să distrugeţi imaginea României, legând-o în presa internaţională exclusiv de fenomenul corupţiei politice.

Frauda de încredere de la alegeri a devenit mai limpede ca niciodată. Trei oameni cu înclinaţii dovedite spre abuz şi un guvern în lesă nu pot decide destinul unei ţări.

Au trecut totuşi 10 ani de la integrarea în Uniunea Europeană şi aşteptările cetăţenilor români sunt altele. Sunt aceleaşi ca aşteptările francezilor, italienilor. De exemplu: respect, egalitate în faţa legii, libertate şi prosperitate.

Un grup format din domnii Dragnea, Tăriceanu, Grindeanu a reuşit să distrugă complet imaginea României, aşa cum doar domnul Ion Iliescu şi minerii chemaţi în ajutor au reuşit să o facă. (Aplauze şi vociferări). Aţi comis-o grav, domnilor Dragnea, Tăriceanu şi Grindeanu!

Adevărul este că aţi comis-o foarte grav, stimaţi membri ai Guvernului României. O ţară întreagă v-a prins în flagrant şi mi-e teamă că acest rău este incomensurabil.

Ce aţi făcut în aceste zile arată dispreţul faţă de regulile de bază ale democraţiei. Cel puţin jumătate de milion de persoane au ieşit în stradă pentru a vă da un mesaj clar: niciun rezultat electoral nu este o aprobare pentru un abuz. Niciun guvern nu poate dispune abuziv de prerogativa de legiferare. Niciun guvern nu poate să ia decizii pe furiş, în toiul nopţii, pentru protejaţii politici şi să spere că acest lucru rămâne fără nicio consecinţă.

Nicicând în istoria României moderne un guvern nu a îndrăznit să fie atât de făţiş complicele hoţilor, absolvindu-i de pedeapsă. Niciun guvern n-a cutezat să dea o ordonanţă care să-i şteargă o acuzaţie preşedintelui principalului partid de guvernare. (Aplauze şi rumoare.)

Aţi înşelat votul oamenilor şi aţi distrus speranţa. Aţi simulat destul ataşamentul faţă de valorile democratice pentru lege sau pentru Constituţia României.

Din punct de vedere democratic, singura soluţie corectă pentru dumneavoastră, domnilor Dragnea, Tăriceanu şi Grindeanu, este demisia de urgenţă a dumneavoastră şi a întregului cabinet complice. (Aplauze.)

Domnule prim-ministru Grindeanu,

Abrogarea ordonanţei de urgenţă nu vă şterge păcatele, nu vă absolvă de responsabilitate. Culpa politică şi morală rămâne şi pentru ea trebuie să plătiţi. Cu funcţiile. Ar fi un gest de minimă reparaţie pentru răul pe care l-aţi făcut României.

Dacă aţi fi avut respect faţă de poporul român, aţi fi plecat în secunda 2, după ce aţi abrogat ordonanţa ticăloasă care ştergea una dintre infracţiunile de care este acuzat şeful dumneavoastră de partid şi care legaliza hoţia, spre stupefacţia României şi a unei lumi întregi. (Aplauze şi rumoare.)

Stimaţi... stimaţi membri ai Parlamentului României, oameni respectabili, serioşi, demni,

Noi, Partidul Naţional Liberal, considerăm că tratamentul egal în faţa legii dă încredere oamenilor în propria lor ţară şi este cel mai puternic element de coeziune pentru statele puternice, pentru statele democratice.

Românii sunt pe deplin conştienţi că nu poţi ajunge la prosperitate dacă legea este aplicată discriminatoriu.

Este motivul pentru care peste 3 milioane de români au plecat în afara ţării. Nu doar pentru lefuri mai mari, ci pentru că în ţara lor legea era aplicată arbitrar sau nu se aplica deloc.

Ordonanţele au provocat nu doar tensiune, ci şi foarte multă deznădejde, în special pentru cei care iubesc România din tot sufletul.

Dragi colegi ai coaliţiei de guvernare,

După cum ştiţi cu toţii, românii ajung la succes şi la performanţă când beneficiază de egalitate de tratament. Oamenii cinstiţi şi muncitori din această ţară au, ca o garanţie puternică a reuşitei, egalitatea de tratament în faţa legii. O lege pentru toţi oferă şanse şi stimulează performanţa. Aceasta este realitatea României, a celor mulţi. Unde legea se respectă, românii reuşesc, şi în ţară şi în străinătate.

Vă invit astăzi ca prin votul dumneavoastră să fiţi alături de cetăţenii cinstiţi şi muncitori care îşi doresc o ţară în care toţi cetăţenii să fie egali în faţa legii. Este chiar atât de greu? Este chiar atât de greu ca în România cetăţenii să fie egali în faţa legii? (Aplauze.)

Ascultaţi vocea oamenilor! Poate nu a noastră, pentru că politizaţi şi duceţi la lipsă de respect orice dialog politic, dar ascultaţi vocea oamenilor care v-au votat, pentru că nu v-au votat să-l salvaţi pe domnul Dragnea şi să daţi o lege care-l scapă de infracţiune pe domnul Dragnea. V-au votat să demiteţi acest Guvern care a făcut şi cu totul a făcut un rău uriaş României. (Rumoare.) Acest Guvern, în ansamblul său, a făcut un rău uriaş României.

Fiţi de partea poporului! E atât de greu?

Fiţi de partea poporului, nu de partea domnului Dragnea, a domnului Tăriceanu, a domnului Grindeanu sau a complicilor lor!

Pentru a reda încrederea, pentru a tempera emoţia publică, pentru transparenţă, pentru onestitate şi integritate în funcţia publică, să se facă lumină şi acest Guvern să demisioneze sau să fie demis!

Doamne ajută!

Invit la microfon... Nu e aici? Invit la microfon...

(Domnii parlamentari, membrii ai Partidului Naţional Liberal, s-au ridicat în picioare şi au aprins lanternele de la telefoanele mobile. Aplauze.)

Nu ştiam ce vor să facă!

Îl invit la microfon, din partea Grupului USR, pe domnul deputat Dan Nicuşor Daniel. (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

Acest Guvern a călcat linia roşie. (Vociferări.) Există limite care nu trebuie trecute, iar acest Guvern a trecut o astfel de limită.

Au fost ani în care, în România s-a prăduit banul public şi nimeni nu a răspuns pentru asta. Cu mult efort, societatea noastră a reuşit să creeze un mecanism prin care oamenii care greşesc, să răspundă.

Ceea ce a făcut Guvernul Grindeanu, la unu noaptea, a fost să şteargă, să vrea să şteargă întreg acest efort şi să aducă România, din nou, în zona bunului plac. (Vociferări.) Pentru asta şi-a pierdut încrederea!

Ştim cu toţii că nu domnul Grindeanu a iniţiat această ordonanţă. Ştim cu toţii că domnul Liviu Dragnea, care are un dosar penal, care are o condamnare penală, a pus presiune pe domnul Grindeanu.

Dar domnul Grindeanu avea toate mijloacele să se opună. Nu a făcut-o, a fost laş! (Aplauze.) A pus interesele şefului său de partid în faţa intereselor ţării şi pentru asta şi-a pierdut încrederea.

Am citit cu toţii stenograma şedinţei de Guvern, în care am văzut, consternaţi, cum ministrul justiţiei îl minte în faţă, în şedinţă de Guvern, pe primul-ministru. Un astfel de prim-ministru şi-a pierdut încrederea.

Încrederea este, de fapt, cuvântul-cheie aici. Şi încredere nu este un simplu concept abstract. De încredere depinde..., de încrederea în Guvernul României depinde şi siguranţa naţională a României, depinde şi evoluţia economică viitoare a României.

Vi-l închipuiţi pe domnul prim-ministru Grindeanu discutând cu doamna cancelar Merkel, de la egal la egal, ca parteneri, pe chestiuni de securitate naţională, în interesul României?! Nu! Nu, pentru că şi-a pierdut încrederea.

De încredere au nevoie şi investitorii pe care-i aşteptăm cu toţii, să creeze proiecte şi locuri de muncă în România. Ei au nevoie de încrederea ca un guvern să nu dea o ordonanţă la unu noaptea, prin care să schimbe contextul în care ei au venit să investească în România. Încredere!

De încredere au nevoie şi băncile, şi fondurile care, în momentul ăsta, împrumută România la cea mai mică rată din istorie. De încredere are nevoie şi Comisia Europeană, pentru a derula în continuare fonduri europene în România. Iar acest Guvern, din păcate, şi-a pierdut încrederea. (Aplauze.)

Şi, mai ales, de încredere cred că au nevoie tinerii care se gândesc dacă să continue în România sau să plece din această ţară. Şi, cu stupoare, am observat săptămâna trecută - şi sunt sigur că şi dumneavoastră aţi constatat - că mulţi oameni şi-au pus întrebarea dacă să plece din România, faţă de şocul pe care săptămâna trecută Guvernul Grindeanu l-a produs.

Stimaţi colegi,

Suntem într-unul din momentele în care, această decizie pe care o vom lua, va fi judecată şi de istorie, şi de copiii şi de nepoţii noştri.

Domnul Şerban Nicolae (din sală):

După ce vă treziţi!

Istoria va reţine, din aceşti zeci de ani pe care-i trăim, pe de o parte aspiraţia societăţii către normalitate, către respectarea legii, către depolitizarea administraţiei publice, către o cheltuire corectă a banului public şi, pe de altă parte, o presiune din partea unui grup de putere care doreşte să confişte pentru el resursele publice.

Domnul Şerban Nicolae (din sală):

Şi mai ales comisioanele private!

Istoria va reţine punctele critice ale acestui conflict social şi în punctele critice tot timpul strada a fost de partea corectă a istoriei. Şi la Revoluţie, şi în Piaţa Universităţii, şi mai recent la protestele pentru Roşia Montană sau pentru Colectiv, strada a avut dreptate. (Aplauze.)

Şi în acest moment sutele de mii de oameni care au protestat şi protestează au dreptate şi trebuie... (Aplauze.)... trebuie să le fim recunoscători că au reuşit ei să îndrepte uriaşa iresponsabilitate a acestui Guvern.

Stimaţi colegi de la putere, alegătorii dumneavoastră v-au trimis în Parlament să daţi legi pentru bunăstarea românilor, nu legi care să-i scape de la puşcărie pe oamenii care au furat din banul public.

Ştiu că există o puternică presiune asupra dumneavoastră pentru susţinerea acestui Guvern.

Ştiu că adevăratul autor al acestei crize, domnul Liviu Dragnea, ar fi în stare să arunce în aer România pentru a scăpa de dosarele sale penale. (Vociferări.)

Prin decizia pe care o veţi lua azi aveţi de ales între a fi de partea corectă a istoriei sau a urma un om, un biet om cu două dosare penale...

Voci din sală:

Timpul!

...şi decizia asta va fi judecată şi de istorie, şi de copiii, şi de nepoţii dumneavoastră!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnule Nicuşor Dan, nu mi-am permis să vă întrerup, chiar dacă timpul expirase, pentru că am constatat cu toţii că astăzi aţi ştiut de ce sunteţi supărat. (Rumoare.)

Îl invit la microfon pe domnul Hunor Kelemen, preşedintele UDMR.

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Orice moţiune de cenzură este un instrument constituţional prin care Parlamentul poate exercita dreptul de control asupra Executivului şi, fără doar şi poate, are posibilitatea să demită Guvernul, dacă este cazul.

Pentru noi, însă, în acest moment preocuparea esenţială nu este soarta Guvernului Grindeanu. Dilema noastră nu este dacă acest Guvern, la nici două luni de la alegerile parlamentare, mai are majoritate sau nu.

Preocuparea noastră reală şi întrebarea pe care o punem este dacă în România anului 2017 există separarea reală a puterilor în stat sau dacă această separare este doar o ficţiune. (Aplauze.)

Răspunsul meu este, răspunsul meu este cât se poate de clar şi vă spun, cu profundă tristeţe: în România este din ce în ce mai greu să spui că există stat de drept. Nu doar din 31 ianuarie, (Aplauze.) ci de ani de zile nu mai putem vorbi de stat de drept.

Stimaţi colegi,

Dacă legile votate în Parlament nu sunt aplicate şi nu sunt respectate, oare putem vorbi de stat de drept, în sensul real al acestei sintagme?

Dacă există articole, de exemplu, din Legea educaţiei, care de cinci ani de zile nu sunt puse în aplicare şi această încălcare de lege nu este sancţionată, oare cum arată statul nostru de drept? Dacă acordurile semnate şi ratificate de România, cum ar fi Legea-cadru privind statutul minorităţilor naţionale, Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare şi alte acte normative care vizează protecţia minorităţilor naţionale nu sunt aplicate şi respectate, putem spune oare că avem un stat de drept?! Este oare stat de drept acolo unde se renaţionalizează proprietăţile bisericilor şi dreptul la proprietate este batjocorit de ani de zile?!

Cum să existe stat de drept dacă deciziile Curţii Constituţionale rămân doar texte scrise pe o hârtie, fără nicio valoare pentru unii?

Ce să credem, în continuare, despre unele instituţii fundamentale care nu respectă decizia Curţii Constituţionale, prin care se stabileşte că interceptările făcute de SRI nu pot fi folosite în dosare penale, dar ei, în continuare, deschid dosare penale bazate doar pe interceptări făcute de Serviciul Român de Informaţii? (Aplauze.)

Statul de drept, stimaţi colegi, a primit o lovitură uriaşă, pentru că, sub umbrela siguranţei naţionale, în CSAT au fost luate hotărâri prin care serviciile secrete au fost cuplate cu instituţiile de urmărire penală, prin protocoale de colaborare cu condiţii şi mecanisme netransparente şi nici astăzi nu sunt publice.

Există presupunerea rezonabilă că deciziile justiţiei, în unele cazuri, au fost influenţate în mod substanţial şi există certitudinea clară că din cauza lipsei separării puterilor în stat, din cauza lipsei transparenţei instituţionale, drepturile fundamentale ale omului în România au fost afectate.

Statul de drept nu există, pentru că separaţia puterilor în stat, astăzi, în România, de ani de zile rămâne o glumă proastă şi este o ficţiune grotescă.

Astăzi trebuie să vorbim şi despre un alt subiect, trebuie să spunem lucrurilor pe nume. De ani buni deciziile politice majore nu mai sunt luate de cei care au fost aleşi. Există puteri şi instituţii importante care nu acceptă niciun fel de control, în afară de aşa-zisul autocontrol şi autoreglementare, dar tuturor acestora le place să dicteze decizii politice majore. (Aplauze.)

Doamnelor şi domnilor,

România, din păcate, de ani buni nu este guvernată şi din când în când pare că ar fi neguvernabilă. Guvern există doar în mod formal. A existat şi în anii trecuţi, însă a fost doar o formalitate, a fost o iluzie.

În realitate, dacă vă uitaţi, de exemplu, la cifrele bugetului de anul trecut, veţi vedea o execuţie catastrofală, fără investiţii, fără dezvoltare, fără decizii majore, mai mult, şi cu banii rămaşi în Trezorerie, de la sănătate şi educaţie, până la cultură şi infrastructură mare.

În România, de ani de zile Parlamentul nu legiferează. Formal există Parlament, se organizează alegeri, dar totul rămâne pe o formă fără fond, fără un conţinut real.

Nu are cum să existe un stat de drept real, în condiţiile în care puterea legislativă, în chestiuni esenţiale, este ocolită în mod permanent şi legiferarea se face în altă parte, prin asumare, prin ordonanţe de urgenţă.

În aceste condiţii, ce se va întâmpla cu Guvernul condus de domnul Grindeanu nu mai are o importanţă deosebită. Astăzi, după toate greşelile Guvernului, dar necunoscând ce ar dori să facă iniţiatorii acestei moţiuni de cenzură dacă Guvernul ar cădea, nu se poate vota cu conştiinţa împăcată nici împotriva moţiunii, dar nici în favoarea ei.

Începând de astăzi, noi, cei care am fost aleşi trebuie să ne hotărâm: vrem separarea reală a puterilor în stat sau ne mulţumim cu o democraţie românească originală? Vrem să facem pasul decisiv sau lăsăm România să fie în continuare un stat aparent eşuat, cu guverne succesive care nu vor guverna, cu legislativ care nu legiferează, cu puteri care nu se supun niciunui control şi decizii politice impuse de oameni care nu au fost aleşi în nicio funcţie.

Avem o alegere importată. Trebuie să facem cu toţii această alegere, atât noi, cei aleşi, cât şi cei care ne-au ales. Cum va arăta ţara noastră mâine, depinde în mare măsură de noi.

Sunt convins că dacă nu ne aşezăm cu toţii la masă, nu stabilim un moment "zero" şi un set de valori minimale, un moratoriu prin care ne angajăm că, indiferent cine se află la guvernare, nimeni nu va folosi ordonanţele de urgenţă, dacă nu vom stabili nişte reguli clare, dar doar în folosul fiecărui om şi în apărarea libertăţilor fundamentale, vom pierde timp şi, ce este mai rău, vom compromite viitorul generaţiilor care ne urmează.

Doamnelor şi domnilor,

Astăzi, deputaţii şi senatorii UDMR se vor abţine la vot.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Călin Popescu- Tăriceanu, copreşedinte al ALDE. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu (de la tribună.):

Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi.

Pentru început, am să-i rog pe liderii grupurilor parlamentare ale PSD să-mi îngăduie să utilizez câteva minute din timpul lor.

(Liderii îşi exprimă acordul.)

Vă mulţumesc.

Şi am o întrebare şi pentru Grupul PNL: spuneţi-mi, când se schimbă preşedinţii îl menţineţi pe cel care scrie cuvântările? (Aplauze şi râsete.)

Doamnelor şi domnilor,

În ultimele zile, luni, în Statele Unite sute de mii de cetăţeni au ieşit în stradă împotriva noului preşedinte Donald Trump, alţii în favoarea lui.

Anul trecut, cu ocazia Brexit-ului, în Marea Britanie, ştiţi foarte bine, au fost aproape milioane de oameni care au manifestat, nemulţumiţi de decizia majorităţii populaţiei. Proteste similare au avut loc şi în Germania sau în Franţa.

Nu se putea altfel, avem şi noi protestele noastre. Da? La Bucureşti, un grup de manifestanţi în Piaţa Victoriei şi alt grup de manifestanţi, în faţă la Cotroceni.

Din sală:

O jumătate de milion!

Dar, este dreptul lor... e dreptul lor, şi respect acest drept, şi cred că este cel mai important drept pe care l-am câştigat, după căderea comunismului. Şi o spun cu toată convingerea!

Vorbim, aşadar, de o nouă realitate socială, în toată lumea şi nu doar în România, dar rolul liderilor care conduc naţiunile este să găsească, până la urmă, răspunsuri la aşteptările cetăţenilor şi nu să alimenteze dezbinarea.

Diferenţa este că PSD şi ALDE au făcut un pas înapoi, pentru a nu risca stabilitatea României.

De cealaltă parte, regret să remarc, atât PNL, cât şi USR, în frunte cu Preşedintele Iohannis, cum ne-au arătat ieri, folosesc politic nemulţumirea unora sau a altora, sau a unei tabere, pentru a crea o criză fără precedent.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Moţiunea de faţă readuce în prim-plan o obsesie pe care am remarcat-o în ultima vreme la PNL, şi anume, corupţia.

Doamnelor şi domnilor parlamentari de opoziţie,

Fără îndoială că românii sunt preocupaţi de corupţie, dar trebuie să vedeţi toată corupţia. Corupţia instituţiilor de forţă din România o vedeţi sau nu? Clasa politică, din câte văd, a început să se reformeze, dar instituţiile nu.

În aceste săptămâni, vă readuc aminte, fostul şef operativ al SRI şi-a dat demisia, în mijlocul unui scandal uriaş de corupţie, cu vacanţe de zeci de mii de euro în insule exotice şi cu contracte acordate preferenţial unor firme private. Nici până astăzi nu avem răspunsuri la aceste acuzaţii, pentru care practic a demisionat şi, după cum aţi văzut, s-a aşternut deja liniştea. Nu avem niciun răspuns legat de ceea ce s-a făcut în instituţii, pentru ca aceste situaţii să nu se mai repete.

Procurorul-şef al DNA este şi ea implicată în acest scandal şi parte a celebrului binom SRI-DNA, aceasta în timp ce legea interzice serviciilor să se implice în anchetele penale.

România, după cum ştiţi, primeşte un număr record de amenzi la CEDO. Oameni nevinovaţi au fost privaţi de libertate - şi vă aduc aminte de situaţia bine-cunoscută a doamnei Mariana Rarinca. Pentru ceea ce s-a întâmplat cu doamna Mariana Rarinca, vă aduc aminte că cei vinovaţi, în speţă preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost promovată de preşedintele partidului de facto, domnul Iohannis, la Curtea Constituţională, să combată corupţia şi nelegea.

Pentru că am ajuns la domnul Preşedinte Iohannis, nu pot să nu aduc aminte - şi poate sunt foarte mulţi cetăţeni care, cu ocazia aceasta pot să rememoreze - dânsul refuză în continuare să restituie statului sume de sute de mii de lei, câştigaţi din închirierea unei case obţinute ilegal, conform unei sentinţe în justiţie.

Alte instituţii de forţă ale statului - DIICOT, ANI, ANAF - sunt implicate în scandaluri uriaşe de corupţie - şi cei care provin din PDL ştiu bine la ce mă refer, că au fost colegii lor. Da? E adevărat că unele au un cert parfum de răfuială politică pentru putere.

Iată principalul izvor de corupţie al României de astăzi. Cei numiţi să conducă vremelnic instituţiile de forţă fac abuz de putere, sunt cuprinşi de beţia puterii şi, într-un cuvânt, sunt corupţi de putere. Evident că tot ei cred că mai sunt în măsură să-i controleze pe cei care sunt aleşi de cetăţeni.

Avem din ce în ce mai multe semnale că şefii acestor instituţii îşi acordă privilegii şi folosesc guverne şi miniştri - cum a fost cazul doamnei Prună - pentru a obţine mai multă putere.

Peste tot acest munte de nedreptăţi şi corupţie tronează Preşedintele Iohannis. Fericit că a ajuns şi el la butoane, bucuros că poate să le folosească, dar în acelaşi timp trebuie să plătească un preţ, şi anume, să se lase folosit de instituţiile de forţă. Zâmbetul larg şi mulţumit pe care l-aţi văzut ieri, în Parlament, demonstrează de la sine acest lucru, pregătit să dezbine România, pentru a obţine vremelnic puterea şi un nou Guvern al lui.

În loc ca preşedintele să fie factor de coagulare şi coeziune socială şi politică, avem un preşedinte al dezbinării. (Aplauze.)

Dar, doamnelor şi domnilor, să ştiţi că ironia sorţii este uneori cumplită şi am să vă relatez un fapt foarte interesant. În 1947, la Sibiu, Primăria Sibiului - n-are nicio legătură cu domnul Iohannis - i-a acordat titlul de cetăţean de onoare lui Andrei Vîşinski. Ştiţi cine a fost Andrei Vîşinski? Procurorul trimis de Stalin, să stalinizeze România.

Aşadar, vedeţi, victima, pentru că primăria era practic reprezentanta cetăţenilor, şi-a celebrat călăul. La distanţă de 70 de ani, este un lucru foarte interesant, Partidul Naţional Liberal îşi laudă călăul şi este paralizat de frică. (Aplauze.)

Să ştiţi că mi-aţi lăsat un gust extrem de amar la modul cum aţi reacţionat la legile graţierii. Ştiţi de ce? Pentru că mi-am adus aminte ce am citit în decursul timpului - şi poate unii dintre dumneavoastră aţi făcut acelaşi efort - şi vă aduc aminte cum acţionau politrucii din perioada neagră a stalinismului, care se duceau în faţa închisorilor unde erau deţinuţii politici. Ştiţi ce strigau? "Cei ce zac în închisori, sunt duşmani şi trădători! Moarte lor!". (Aplauze.)

Asta este impresia pe care mi-aţi creat-o în momentul în care am văzut reacţiile cu totul şi cu totul nefireşti, inumane până la urmă, la ceea ce înseamnă legile graţierii.

Vă dau exemple, însă, mai recente. Ludovic Orban a fost aruncat de proprii colegi în cuşca cu lei, fără niciun fel de regret. (Aplauze.) Acum vedem că dosarul, de fapt, a fost unul politic şi a fost achitat la Înalta Curte.

Gabriel Berca a fost aruncat şi el, tot ca o măsea stricată, din păcate pentru el, deşi dosarul lui era bazat pe un denunţ calomnios forţat de un procuror.

V-au decimat pe rând, unul câte unul, şi aţi încurajat această acţiune cinică şi incorectă. Ştiţi că era o glumă cu cei care, tot aşa, în perioada comunistă, erau condamnaţi în masă la spânzurătoare şi unul din cei condamnaţi a întrebat: "Tot noi aducem şi săpunul?" (Aplauze.)

Da, din păcate, unul câte unul, liderii PNL au fost scoşi din jocul democratic, prin anchete politice.

Obiectivul a fost clar, stimaţi colegi: distrugerea unui partid istoric, distrugerea PNL-ului şi, bineînţeles, netezirea drumului pentru USR, un partid fără ideologie, fără lideri, fără program, în fine, cu oameni care sunt pregătiţi numai pentru singur lucru, să execute ceea ce li se ordonă. Şi PNL-ul, din păcate, a pierdut alegerile cu un scor ruşinos, pentru că s-a complăcut în această poziţie de victimă care îşi susţine călăul.

Aţi renegat toate principiile şi valorile liberale. (Aplauze.) V-aţi trimis cu veselie colegii pentru a fi executaţi în dosare politice, iar românii v-au penalizat.

Românii vor lideri care să le facă viaţa mai bună, o Românie mai puternică şi mai demnă, dar nu vor politicieni care se fac preş.

Prin această moţiune faceţi jocurile instituţiilor de forţă şi jocurile USR. Este decizia, evident, a fiecăruia dintre dumneavoastră dacă veţi mărşălui cu multă veselie către pieire. (Aplauze.)

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Moţiunea sunt convins că va fi respinsă. Important este ceea ce va urma pentru România.

În Statele Unite strada nu a decis preşedintele, ci votul popular. În Marea Britanie, la fel; sutele de mii de englezi - cred că erau mai mult de 500.000 - au ieşit în stradă nemulţumiţi de Brexit, dar până la urmă tot rezultatele votului popular au contat.

Într-o democraţie, votul cetăţenilor este sfânt, iar mişcările de stradă nu sunt folosite politic. (Aplauze.) Mişcările de stradă nu sunt folosite politic pentru a organiza lovituri de stat mascate. Este o regulă de bază a democraţiei pe care domnul Preşedinte Iohannis trebuie să o respecte.

Guvernul a făcut un pas în spate, iar dacă Preşedintele continuă să forţeze o criză politică, înseamnă că nesocoteşte votul popular din 11 decembrie.

Eu nu vreau ca România să meargă pe acest drum al populismului ieftin, al dezbinării, al iresponsabilităţii şi instabilităţii. Drumul înainte trebuie să fie unul de construcţie, de responsabilitate şi de dialog.

Ca preşedinte al Senatului, doresc să îl invit şi pe preşedintele Camerei Deputaţilor să demarăm, în cel mai scurt timp, discuţii cu partidele politice, cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi procurorilor, cu instituţii din zona justiţiei, cu mediul academic, cu mass-media şi cu societatea civilă.

Rezultatul acestor întâlniri, acestor discuţii va genera cu siguranţă soluţia la care sperăm cu toţii, o soluţie prin care putem demonstra că România vorbeşte şi nu urăşte, o Românie a dialogului.

(Aplauze.)

Vreau să găsim o soluţie care să demonstreze că instituţiile de forţă acceptă asumarea de responsabilităţi, dar şi regulile unei ţări democratice. Acesta este drumul spre un stat democratic, prosper şi suveran, şi sper că vom găsi în rândurile opoziţiei parteneri de dialog.

Cam asta ar fi fost ce voiam să vă spun important, numai că m-a iritat puţin luarea de cuvânt a domnului... fost ministru de justiţie, căruia nu-i mai pronunţ numele, ca să nu aibă motiv să vină să dea o replică. Şi vă voi povesti o istorie interesantă; nu neapărat partea personală contează, ci ceea ce este mai important astăzi, ce discutăm noi.

La finele lui 2008, după cum ştiţi, Partidul Naţional Liberal a trebuit să treacă în opoziţie şi hotărârea care a fost luată atunci, bineînţeles, a fost ca nici unul dintre membrii executivului care tocmai îşi încheia mandatul să nu mai participe la viitorul guvern. Am avut o surpriză, a venit cineva care era în funcţie la momentul respectiv şi care mi-a spus că vrea o derogare. OK. (Aplauze.) Staţi, că vă spun acum şi veţi înţelege imediat! Şi mi-a spus: "Sunt ambalat într-un proiect foarte mare. Am pornit la drum să refacem Codurile - civile, penale, Codurile de procedură - şi vreau să îmi leg numele de acest proiect important." Da, dar partidul a hotărât că nu mai mergem în continuare, că trecem în opoziţie. Ei, nu ne-am înţeles, şi fostul ministru a devenit ministru al justiţiei şi în cabinetul următor, şi sigur că acum asta ţine, dacă vreţi, numai de un aspect minor, şi anume că la noi oamenii nu sunt ataşaţi de valori şi de principii, ci de cu totul şi cu totul altceva.

Chestiunea, însă, este, până la urmă, ce a ieşit din acest efort: a ieşit o lucrare monumentală, au ieşit nişte Coduri cu care România să se poată lăuda, care să apere drepturile şi libertăţile cetăţenilor, aşa cum m-aş fi aşteptat de la o persoană care, la un moment dat, în tinereţe, sprijinea valorile de esenţă liberală? Nu! Au ieşit nişte Coduri catastrofale, care transformă România dintr-o ţară democratică într-o republică a procurorilor, în care drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt călcate în picioare, în care Curtea Constituţională vine să decidă că zeci şi zeci de articole sunt neconstituţionale, şi ne trezim în faţa unei adevărate catastrofe juridice patronate, însă, după cum ştiţi, de unul din membrii de vază ai PNL-ului, din păcate. (Aplauze.)

Asta este situaţia, şi sigur că acest lucru va trebui corectat, pentru că deciziile Curţii sunt obligatorii pentru toată lumea. Nu ne putem juca cu astfel de chestiuni, dar numai aşa, pentru a destinde atmosfera, v-am povestit o istorioară, să vedeţi cum au evoluat lucrurile şi unele personaje.

Vă mulţumesc.(Aplauze.)(Revine la prezidiu.)

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Îl invit la microfon, din partea Grupului PMP, pe domnul senator Traian Băsescu.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Pentru cei care eventual nu mă cunosc, sunt un om care a fost ministru în cinci guverne, a câştigat de două ori Primăria capitalei şi v-a fost vreo zece ani preşedinte. Al tuturor!

Din acest motiv, vă mărturisesc că am urmărit cu multă atenţie dezbaterea de astăzi. În mod categoric voi face notă discordantă cu toţi vorbitorii. De ce? Pentru că, de la înălţimea experienţei pe care am acumulat-o, nu-mi pot permite demagogia. Aşa că voi vorbi pe documente, cu scuzele de rigoare că voi cita foarte mult.

Dacă domnul preşedinte va avea generozitatea să îmi lase ceva mai mult timp decât cele patru minute...

Domnule preşedinte, uitaţi-vă acolo. PSD-ul mai are 17,59.

Vă mulţumesc. Deci mi le acordă toate, da? (Aplauze.)

Nu chiar toate.

Am înţeles. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi începe... pentru că cel mai sensibil lucru al Ordonanţei nr. 13 este cel legat de abuzul în serviciu, toţi am făcut un cal de bătaie din acest subiect. V-aş aduce aminte că eu însumi am avut dezbateri lungi, circa un an, la televiziuni şi polemici cu presa pe tema definiţiei abuzului în serviciu din Codul penal, adică art. 297. Şi, pentru ca eu să vă pot transmite corect mesajul, vreau să vă citesc alin. (1) al acestui articol, şi el spune aşa: "Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act...", şi vă rog să reţineţi acest cuvânt - "act", "...sau îl îndeplineşte în mod defectuos...", şi vă rog să reţineţi şi acest cuvânt - "defectuos", "...şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoare de la doi la şapte ani şi interzicerea exercitării unor drepturi."

Avem obligaţia, însă, după ce, ca oameni politici sau eu, ca om politic, am contestat multă vreme această definiţie, să privim în decizia Curţii Constituţionale, care spune următorul lucru în dispoziţie, în hotărâre: "Codul penal din 1969 şi art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale, în măsura în care, prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora, se înţelege "îndeplineşte cu încălcarea legii". Deci un procuror trebuie să îi spună celui pe care îl acuză: "Omule, ai încălcat articolul x alineatul z", şi nu să îi spună că a îndeplinit defectuos atribuţiunile de serviciu. Asta ne spune Curtea Constituţională.

Aş rămâne tot la decizia Curţii Constituţionale care, înainte de a da hotărârea, are şi un dispozitiv. În dispozitiv, pentru cei care l-au citit - dar, sincer, mă îndoiesc că prea mulţi dintre cei care au luat cuvântul au citit dispozitivul hotărârii Curţii - avem trei elemente fundamentale de care trebuie ţinut cont.

Unul este precizarea că încălcarea trebuie să fie încălcarea unei dispoziţii exprese din lege, şi nu o chestiune de îndeplinire defectuoasă. Al doilea lucru este legat de existenţa vătămării grave a intereselor unei persoane fizice sau a unei persoane juridice.

Auzeam în dezbatere că, dacă ai furat cinci lei, trebuie să mergi şapte ani la puşcărie. Nu! Codul penal şi rostul legii nu este să te duci în primul rând la puşcărie, ci recuperarea pagubei.

De ce nu te duci în contencios administrativ, că ai fost vătămat prin decizia unui funcţionar public, să recuperezi cei cinci lei? De ce trebuie să mergem pe ideea că un om trebuie băgat în puşcărie pentru că a făcut o eroare? (Aplauze.)

Şi, în sfârşit, al treilea lucru important, Curtea Constituţională, în dispozitiv, stabileşte ce înseamnă "act" din definiţia pe care a dat-o Codul penal la art. 297, iar "act" înseamnă un act primar, adică o lege, o ordonanţă de urgenţă sau o ordonanţă. Nu îmi este foarte clar dacă aici se încadrează şi hotărârile judecătoreşti definitive. Foarte probabil, da.

De ce fac această pledoarie pentru corectitudine? Pentru că, dacă funcţionarul public a avut un folos necuvenit, îl bagi foarte bine la puşcărie pentru luare de mită; nu este nevoie să faci din actul administrativ o cauză de Cod penal, dacă omul nu a avut nici el, nici persoane interesate, nici familia lui, un bun material. Sigur, s-a inventat o poveste, că ar avea câştig în voturi. Dar, oameni buni, totul are o limită! (Aplauze.) Pentru că fără bunul material nu rezolvi nimic!

Se poate discuta mult despre decizia Curţii Constituţionale.

Voi merge puţin mai departe. Avem o lege în vigoare, Legea nr. 365/2004. Ştiţi ce este această lege? Aţi citit-o vreunul dintre dumneavoastră?

Domnule prezident Dragnea, poate dumneavoastră!

Eu am citit-o.

Da? Ce scrie la art. 19?

(Râsete.)

Vă las pe dumneavoastră să spuneţi, pentru că v-am dat timp.

Mulţumesc.

Dragii mei, această lege este Legea de ratificare a Convenţiei Naţiunilor Unite Împotriva Corupţiei, adoptată la New York, 31 octombrie 2003.

Legea a fost votată de dumneavoastră în 2004, iar la art. 19 se spune următorul lucru: "Abuzul de funcţii. Fiecare stat parte are în vedere să adopte măsuri legislative conform specificului, dar infracţiunea de abuz în serviciu trebuie să îndeplinească trei condiţii: intenţie, folos necuvenit şi încălcarea legii." Arătaţi-mi unde, în art. 297, cele trei condiţii ale unei convenţii pe care România a ratificat-o de 13 ani sunt îndeplinite. Cu ce sunt îndeplinite? Cu expresia "act"..., şi putem lua fişa postului dintr-o instituţie? Cu ce sunt îndeplinite atunci când vorbim de formularea "îndeplinire defectuoasă"?

Aş merge puţin mai departe. Sigur, este mult de citit. Să ştiţi că este greu să faci politică. Trebuie să citeşti mult. (Rumoare.)

Voi veni la Comisia de la Veneţia, care, în cazul unui proces Lüvik-Estonia, stabileşte dimensiunile şi contextul abuzului în serviciu. Sigur, Estonia nu este departe de noi. Estonia a utilizat şi ea în această definiţie tot definiţia din timpul Uniunii Sovietice, pe care am utilizat-o şi noi.

Şi Comisia de la Veneţia - probabil ştiţi că unele din cele mai sclipitoare minţi juridice din Europa sunt sau fac parte din aceste comisii - Comisia de la Veneţia spune aşa, când este vorba de abuzul de serviciu: "Comisia susţine că asemenea prevederi penale generale sunt foarte problematice, atât cu privire la cerinţele calitative, cât şi la alte cerinţe fundamentale, conform principiului suveranităţii legislative, precum previzibilitatea şi acurateţea juridică." Şi încheie acest paragraf Comisia de la Veneţia, spunând: "Pe această bază, Comisia de la Veneţia consideră prevederile penale naţionale cu privire la abuzul în serviciu să fie invocate numai în cazuri în care fapta este de natură gravă, cum ar fi, spre exemplu: infracţiuni grave împotriva proceselor democratice naţionale, încălcarea drepturilor fundamentale...", iar noi am creat o lege prin care se încalcă drepturile fundamentale, "...subminarea imparţialităţii administraţiei publice..." şi aşa mai departe.

Am vrut doar să subliniez că, dincolo de decizia Curţii Constituţionale, trebuie să ne aflăm într-o zonă a definiţiilor democratice.

V-aş da un element care pe mine mă preocupă, şi aţi văzut frecvente luări de poziţie începând din 2015. Aflam din declaraţiile doamnei procuror şef al DNA - nu-i rostesc numele, să nu ceară drept la replică - deci aflam din declaraţiile dânsei, că DNA-ul are în lucru 2.700 de dosare de abuz în serviciu, în afară de ceea ce este deja în instanţă, de cei care sunt condamnaţi şi aşa mai departe.

Ştiţi ce înseamnă asta? Însumaţi abuzul de putere şi abuzul în serviciu din toate statele Uniunii Europene, şi nu ştiu dacă veţi găsi o sută de astfel de dosare în instanţe. (Aplauze.)

Iar îngrijorarea mea este că definiţia art. 297 din Codul penal poate deveni un mijloc, un instrument de punere sub control a oamenilor politici. Când ştii că ai un dosar pe abuz în serviciu, laşi ciocul mic, domnule Dragnea!

La mine nu este cazul, domnule preşedinte.

De aceea se întâmplă ce se întâmplă.

Da.

Deci, atenţie! Trebuie să fim atenţi legat de libertatea noastră de a face politică şi să nu creăm instrumente care să permită abuzul!

Eu cred că am acoperit o parte din motivul moţiunii şi am dat o explicaţie care mi-aş dori tare mult să fi ajuns la români.

Nu am vrut ca luarea mea de poziţie, având în vedere experienţa politică pe care am acumulat-o, să fie folosită ca instrument de manipulare în continuare.

Dar, în ceea ce priveşte moţiunea, şi eu şi Partidul Mişcarea Populară vom vota împotriva Guvernului şi susţinem prin vot moţiunea, din următoarele motive: incapacitatea domnului prim-ministru şi a Guvernului de a pregăti populaţia şi de a explica de ce este necesară modificarea articolului 297 din Codul penal.

Al doilea motiv pentru care vom vota împotriva Guvernului Grindeanu. Domnule Grindeanu, trebuie să vă hotărâţi ce fel de Executiv suntem? Suntem un Executiv în care ştim că am vorbit cu primul-ministru şi deciziile reflectă voinţa lui sau sunteţi un Executiv care are la partid un ayatollah care spune ce este bine şi ce este rău? (Aplauze.)

Şi, în sfârşit, fac o propunere legată de acţiunea politică: Oameni buni, avem o ordonanţă de urgenţă a doamnei Prună şi o ordonanţă de urgenţă a domnului Iordache. Vă propun, noi, ca Parlament, să ne respectăm autoritatea asupra Executivului. Vă propun să le respingem pe amândouă şi Parlamentul să-şi asume modificarea şi punerea în aplicare a tuturor deciziilor Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea articolelor din Cod.

Încă un element, avem Decizia nr. 343 a Uniunii Europene, prin care trebuie să aducem cel puţin zece modificări la articolele din Codul penal şi Codul de procedură penală.

Doamnelor şi domnilor, vă mulţumesc pentru răbdare.

Domnule ayatollah, vă mulţumesc pentru timp şi vă doresc o zi bună! (Aplauze.)

Domnule preşedinte, numai în România se poate întâmpla să te înjure unul pe timpul tău. (Râsete.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Şi numai în România un ayatollah poate să fie ortodox! (Râsete. Aplauze.)

Domnule preşedinte, eu i-am spus lui Dragnea să nu vă dea timpi din timpul lor, pentru că veţi ajunge să îi luaţi la întrebări pe banii lor.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Varujan Pambuccian, din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va avea astăzi un vot neunitar, adică o parte va vota în favoarea moţiunii, o parte împotriva ei. Acesta este anunţul legat de moţiune.

Eu aş dori, însă, să vă vorbesc despre grabă şi despre unitate.

În toate zilele acestea m-am gândit ce aş fi făcut dacă aş fi trăit în secolul al VIII-lea, la sfârşitul lui, adică în perioada Revoluţiei franceze şi a Revoluţiei americane. L-aş fi urmat pe Danton? L-aş fi urmat pe Marat? L-aş fi urmat pe Robespierre? Sau i-aş fi urmat pe Madison, Hamilton şi Jay? (Vociferări.)

Voci din sală:

Desene animate!

Domnul Varujan Pambuccian:

Nu. Aceştia trei sunt părinţi fondatori ai Statelor Unite; nu sunt desene animate, domnule. Mai citiţi!

Am stat însă şi am constatat cu foarte multă bucurie că, indiferent de poziţiile ireconciliabile pe care le-am avut în zilele acestea, noi, colegii din grupul parlamentar - acesta mic şi considerat nesemnificativ de majoritatea dintre dumneavoastră - am descoperit că există un lucru care ne uneşte, şi despre acesta vreau să vă vorbesc.

De 15 ani încoace încercăm să eliminăm din Constituţia României, la fiecare revizuire, ordonanţele de urgenţă.

Dacă o să observaţi, foarte multe legi - şi asumarea răspunderii - foarte multe legi, şi din păcate legi foarte importante, au fost date prin ordonanţe de urgenţă sau, mult mai rău, prin asumarea răspunderii, adică fără nicio şansă ca în Parlament să aibă loc măcar o discuţie superficială. Pentru că asumarea răspunderii înseamnă nicio discuţie.

Lucrurile acestea au făcut ca în legislaţia României să găsim enorm de multe lucruri tratate prost, superficial şi contradictoriu.

Au existat trei etape: cea de după Revoluţie, când trebuia să trecem de la legislaţia unui stat comunist la cea a unei democraţii de piaţă, în care s-au făcut legi pe bandă rulantă; după aceea, a urmat perioada cu aderarea la Uniunea Europeană şi la NATO, şi iarăşi s-au făcut legi pe bandă rulantă. Este cazul să ne oprim. Aici nu este important - am auzit preşedinţi de Parlament spunând, lăudându-se cu cât de multe legi au trecut într-o sesiune. Acesta nu e un lucru de laudă. Aceasta este o dovadă de grabă şi de superficialitate.

Cred că a venit momentul să ne oprim. (Aplauze.) Avem suficiente legi, nu trebuie să lucrăm la şaibă, trebuie să gândim ce scriem acolo, să ne contrazicem între noi până când găsim un lucru folositor, pentru că legile pe care le dăm trebuie să fie..., înainte de a fi multe, înainte de a fi mari, trebuie să fie folositoare oamenilor din ţara aceasta.

Şi cred că lucrul acesta a unit, iată, colegi din grup, care pe problema aceasta, punctuală, a moţiunii, sunt pe poziţii ireconciliabile.

Şi cred că lucrul acesta ar putea să ne unească pe toţi, pentru că toţi suntem, punctual, pe diferite chestiuni, pe poziţii ireconciliabile şi e bine să fie aşa. Unanimităţile mă sperie.

Cred că de-acum înainte Parlamentul trebuie să-şi recapete rolul de legiferare. Prea mult timp legile au fost date prin asumarea răspunderii. Prea mult timp legile au fost făcute utilizând un instrument... şi vedeţi, foarte interesant, de câte ori ceream eliminarea ordonanţelor, opoziţia din momentul acela era cu noi, şi imediat după ce ajungeau la putere, abuzau de ordonanţe.

Aşa că trebuie să le eliminăm, trebuie să înţelegem - aţi fost cu toţii, cu o singură excepţie, şi la putere şi în opoziţie -, cred că trebuie să înţelegem că este bine să eliminăm instrumentele de făcut lucrurile repede, de făcut lucrurile fără a cumpăni suficient, de renunţat la norma la şaibă, atunci când vorbim de legiferare.

Lucrul acesta cred că ar trebui să ne unească, având păreri contradictorii despre chestiunile punctuale pe care le discutăm. Şi asta trebuie, după părerea mea, să fie învăţătura pe care ne-au dat-o zilele acestea, cu tabere în stradă, cu tabere în Parlament, cu tabere în casele oamenilor, cu tabere peste tot. Poate că acesta a fost sensul acestor tabere, că dincolo de poziţii ireconciliabile contează foarte mult să existe unitate în seriozitate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Mai este timp alocat Partidului Naţional Liberal. Am înţeles că urmează domnul senator Mario-Ovidiu Oprea?

Vă rog.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Distinşi invitaţi,

A trecut o lună de când cu mâna pe Biblie sau pe lângă ea, dumneavoastră, noii miniştri, aţi jurat să vă dăruiţi puterea şi priceperea. O lună de când v-aţi angajat în apărarea democraţiei şi respectarea legii.

Răsplata încrederii oferită prin vot a fost înlocuirea bunei guvernări cu bunul plac. Apogeul politic al majorităţii PSD-ALDE nu trebuia să se concretizeze prin mutilarea Codului penal, prin prescrierea abuzurilor şi actelor de corupţie care atârnă greu funcţiilor unora.

Comunicarea, domnilor preşedinţi ai Parlamentului - nu vă pronunţ numele, ca să nu vă dau drept la replică -, comunicarea a fost defectuoasă dintotdeauna. Scuza nu este o surpriză.

Singurul mesaj pe care l-aţi transmis concret a fost că Guvernul, în tură de noapte, scapă de vină pe oricine se poate.

Corupţia, domnilor preşedinţi ai Parlamentului, corupţia, un bullshit, nu-i aşa?

Guvernul României s-a transformat în guvernul salvării sociale şi nedrept aţi făcut din Palatul Victoria sediul corupţiei instituţionalizate, o fortăreaţă unde aţi putut parafa fără remuşcări un demers periculos, legalizarea corupţiei şi iniţial furtul cu măsură, în paranteză - 200.000 de lei.

Victoria din decembrie 2016 nu vă dă dreptul să sărbătoriţi mandatele prin favoarea cârdăşiei cu marii cercetaţi penal. Nu v-a împuternicit pentru a şterge urmele unor fapte în formă continuată.

Voturile primite nu v-au dat liber la lovituri de graţie prin graţiere.

Demisia era unica dumneavoastră soluţie, tot în regim de urgenţă, pentru că electoratul a sperat un cabinet competent, nu un guvern accident.

Ţara, strânsă pe "maidanul libertăţii", aşa cum dispreţuitor l-aţi botezat, a stat cu mâinile la vedere şi v-a cerut corectitudine, igienă politică şi puţină conştiinţă, domnilor. Şi sper că nu v-a pretins ceva ce nu se putea da.

Sunteţi o majoritate care în timpul manifestaţiilor s-a autoizolat la 3 milioane de voturi, uitând că de fapt reprezentaţi 20 de milioane şi că această legitimare prin numere este greşită.

Cei care v-au transmis că rezistă vă reamintesc că populismul este medicamentul greşit şi că nu pot fi cumpăraţi cu o singură demisie sau două şi nici cu cifre favorabile fictive.

Acele sute de mii de "răgălii", domnule Grindeanu, domnule prim-ministru, cu alergie la hoţie, v-au somat paşnic să vă îndreptaţi şi v-ar fi acordat a doua şansă, dacă aţi fi ştiut măcar o clipă să o cereţi.

Recunoaşterea greşelii nu este o crimă, asumarea furtului, ca disciplină de studiu, este. Doar regimul comunist a ales să trateze protestele drept cazuri izolate de huliganism.

Domnule ministru Iordache,

Puteaţi să staţi mult în fruntea unei instituţii de stat, aptă să-i captureze pe cei ce-i rup braţul legii, însă voluntar aţi ales să staţi la rădăcina corupţiei, acordând scutiri preferenţiale.

Indiferent ce se va întâmpla cu această moţiune, simbolic, consideraţi că ea a fost semnată şi votată de 600.000 de oameni, 7 zile la rând. (Aplauze.)

În speranţa că nu le veţi răspunde cu altă întrebare, azi aveţi şansa istorică să vă refaceţi imaginea, demisionând.

Domnule fost preşedinte,

Nu vă pronunţ numele ca să nu vă dau drept la replică. Noi credem că votaţi moţiunea nu pentru că aţi vrut să modificaţi codurile, ci pentru că nu aţi reuşit să modificaţi codurile.

PNL este în afara acestei mari familii urmărită de o ţară întreagă, între vechi şi actuali politicieni, uniţi întru interese.

Oamenii aşteaptă alt comportament.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Nu prea mai aveţi timp.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Dan Barna.

(Doamna deputat Raluca Turcan poartă discuţii la prezidiu.)

A făcut un gest Partidul Naţional Liberal, pentru că domnul Cătălin Predoiu avea dreptul la două minute, drept la replică, care a fost contorizat din intervalul de timp alocat pentru dezbateri, eu zic că cel mai important este ca toată lumea să poată să vorbească.

Vă rog.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În anii 90, când Grupul Divertis era încă hazliu, umorul nostru era mai inocent şi cu toţii eram mai creduli, creaseră un scheci destul de hazliu, cu sătenii intrând într-un CAP, pentru a împărţi averea poporului. Şi, mă rog, replica Divertis, una dintre cele care au făcut carieră, a fost următoarea. Spunea preşedintele CAP-ului: "Eu le-am zis, măi, oameni buni, că sunt vreo 2-3, câţiva, printre ei şi buni".

Acelora buni dintre dumneavoastră, din acest Parlament, ne adresăm cu mesajul următor. Aceia care înţelegeţi că pierderea credibilităţii înseamnă pierderea cinstei obrazului, acea cinste a obrazului despre care ne spuneau bunicii noştri.

Actualul Guvern şi-a pierdut tocmai cinstea obrazului, a pierdut calitatea de partener, şi intern şi extern, în egală măsură, ceea ce... în egală măsură. Dumneavoastră, aceia, bunii dintre dumneavoastră, care ştiţi că politică nu înseamnă să refuzi să asculţi discursul preşedintelui, bumbăcind în treacăt un coleg pe hol, aceia dintre dumneavoastră care înţelegeţi - şi acesta e mesajul cel mai important - că în România acestui an nu se mai poate să avem dictonul "Hoţul prins este negustor cinstit", nu se poate să continuăm aşa.

De aceea, este nevoie şi de aceea vă solicităm să votaţi această moţiune, pentru că este o ocazie decentă şi corectă ca dumneavoastră, partid majoritar, care aţi câştigat alegerile, să arătaţi întregii ţări că vă asumaţi eroarea unui guvern neinspirat şi corectaţi acest lucru prin votarea acestei moţiuni.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Cu toată dărnicia de care a dat dovadă, PSD-ul tot mai are 4 minute şi jumătate. Şi îl invit la microfon pe domnul senator Şerban Nicolae, cu rugămintea să-mi permiteţi, domnule senator, 10 secunde. Vreau să informez plenul Parlamentului că prim-ministrul mi-a solicitat, ne-a solicitat să fim de acord ca doamna ministru de interne, Carmen Daniela Dan, să meargă la Comandamentul de iarnă şi am fost de acord.

Vă mulţumesc.

Şi vă rog, aveţi microfonul.

Domnul Şerban Nicolae:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Încep cu o veste bună pentru noi toţi. Curtea Constituţională, sesizată de Preşedintele României, domnul Iohannis Klaus Werner, şi de către Consiliul Superior al Magistraturii, a respins sesizările privind generarea unui conflict juridic de natură constituţională de către Guvernul României. (Aplauze.)

Este adevărat, este adevărat că domnul Iohannis se plângea de faptul că Parlamentul ar fi fost victima acestui conflict juridic generat de Guvern, dar, chiar şi în aceste condiţii, Curtea Constituţională s-a pronunţat.

Nu m-aş feri să folosesc numele unui antevorbitor care mi-a făcut impresia că se oferă pentru funcţia de ministru al justiţiei, dar vă asigur, domnule... (Domnul senator Traian Băsescu vociferează.) ... dar vă asigur... nu, poate secretar de stat... dar vă asigur, domnule fost preşedinte Traian Băsescu, că aici, în sală, sunt mulţi cei care au ajuns la aceleaşi concluzii ca şi dumneavoastră fără să fi trecut de cinci ori prin Guvern, fără să fi fost de două ori primar general al Capitalei şi fără să fi fost timp de zece ani preşedintele României. (Aplauze.) Ne mişcăm puţin mai repede.

Stimaţi colegi,

Moţiunea de cenzură este într-adevăr un act de control al Parlamentului asupra Guvernului. Şi este un act eminamente politic.

De aceea, planul pus la cale - de a discuta despre dărâmarea Guvernului - început de preşedintele României - şi am să revin la chestiunea cu ayatollahul, pentru că şi noi am avut acelaşi sentiment pe vremea Guvernului Boc (Aplauze.)... început de preşedintele României, atunci când a solicitat o întrevedere cu preşedintele ALDE, cu copreşedintele ALDE, cerându-i să nu se alieze cu PSD-ul, atunci când a cerut unor lideri ai organizaţiilor minorităţilor reprezentate în Parlament să nu se alăture Guvernului PSD-ALDE; atunci când a venit în Parlament şi a rostit câteva replici de umor îndoielnic şi fără talent, considerând că acesta este rolul preşedintelui României.

De aceea nu aţi putut da înapoi, deşi era în mod evident că şi sesizarea la Curtea Constituţională şi moţiunea de cenzură nu au niciun temei serios.

Am vorbit de aceste două coduri şi mă surprinde faptul că un fost ministru al justiţiei spune că doar o mică parte a fost declarată neconstituţională. Dar aţi fi vrut să fiţi în acea mică parte? Să fi fost victima acelei mici părţi? (Aplauze.)

Vreau să vă mai dau o informaţie, stimaţi colegi.

De anul trecut, de când Curtea Constituţională a spus că dispoziţiile art. 297 alin. (1), foarte bine recitat de un antevorbitor, sunt neconstituţionale, instanţele de judecată nu s-au mai pronunţat pe acest temei de drept. Suntem într-o situaţie de blocaj. Înalta Curte a cerut Ministerului Public să redefinească toate faptele descrise în rechizitorii, din perspectiva acestei decizii, tocmai pentru că nu s-a făcut o legiferare în sensul deciziei.

Aceasta este cauza urgenţei, aceasta este situaţia excepţională pe care Prună şi Cioloş au evitat-o la vremea respectivă. Acesta este motivul pentru care s-a găsit o asemenea soluţie. Dacă soluţia e bună sau rea, dacă este în acord cu decizia Curţii Constituţionale, era rolul Parlamentului. Nicidecum... aş vrea să nu admiteţi să fim conduşi de CSM, de Înalta Curte, de orice altă autoritate. Atunci când aţi depus jurământul, în Constituţia pe care aţi pus mâna scrie că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării, că pe timpul mandatului deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului, mandatul imperativ fiind nul.

Stimaţi colegi,

Şi dacă veţi ajunge vreodată, şi cei care sunt treji şi cei care dorm, la putere, am să apăr acelaşi punct de vedere. Am să apăr Parlamentul, chiar şi din afara Parlamentului, pentru că pentru asta am ieşit în stradă în 1989, când nu ştiam cum arată un parlament democratic ales.

Or, aş vrea să nu acceptăm asemenea imixtiuni. Am spus astăzi în faţa plenului Curţii Constituţionale că s-a generat un conflict juridic de natură constituţională, din păcate. El a fost generat de preşedintele României. A fost generat atunci când a ieşit în stradă ca să dea semnal de încurajare pentru manifestaţii, a făcut-o atunci când s-a dus la Consiliul Superior al Magistraturii şi a cerut şi a obţinut sesizarea Curţii Constituţionale, a făcut-o atunci când a cerut imperativ Avocatului Poporului să facă o asemenea excepţie, tot în faţa Curţii Constituţionale.

Este un comportament inacceptabil şi recunosc, domnule fost preşedinte, că nu mi-am închipuit că se poate şi mai rău ca pe vremea dumneavoastră. (Aplauze.)

Aş fi vrut ca fostul preşedinte al României să ajungă la concluzia că aceste prevederi sunt sursă de abuz, sunt sursă de acţiuni antidemocratice, atunci când era preşedinte şi putea să intervină să nu avem protocoale secrete, să nu avem echipe mixte, să nu avem o adresă de la CSAT în care se spune că aceste echipe aveau ca scop împiedicarea accesului în funcţii publice a unor persoane corupte, pentru că asta o stabilesc judecătorii, domnule fost preşedinte, nu echipele mixte. (Aplauze.) Aceasta nu este democraţie, acesta nu este regim constituţional.

În legătură însă cu moţiunea de cenzură... am fi tratat-o cu altă seriozitate dacă era consistentă. Apropo, am rugămintea să-i spuneţi celui care a declanşat moţiunea de cenzură că n-are cum să fie Ordonanţa nr. 13 primul act al Guvernului. Nici măcar în fizică. Că aşa a spus ieri.

Şi atunci, dacă nu aveţi nimic de comentat în legătură cu măsurile economice şi sociale luate de Guvern, în legătură cu cele care au produs deja efecte în societatea românească - în privinţa salarizării, în privinţa sistemului fiscal, în privinţa sistemului de impozitare - atunci această moţiune este una pur politicianistă, este exact cum a spus cineva mai devreme, "ca să salvăm imaginea" - lucru care pe noi nu ne preocupă, poate pe dumneavoastră, da - şi ea trebuie să fie nevotată.

Şi aş mai avea o rugăminte. Am văzut că aţi imitat un gest folosit şi de cei din Piaţă, care la rândul lor imitau o acţiune din Ucraina, probabil că modelul e foarte plăcut şi dorit şi la noi de unii.

Aş fi vrut însă să mă asigur că toţi cei care au făcut acest gest şi-au folosit telefonul şi abonamentul provenite din fonduri proprii, nu pe banii Parlamentului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Îţi face semn cu mâna cineva, domnule preşedinte.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Nu pot să refuz un ayatollah, vă rog, două minute.

Domnule preşedinte... domnule preşedinte,

Aici se ridică mâna, nu-i ca pe vapor.

Domnilor preşedinţi,

Nu ştiu cum era pe vapor, dar să ştiţi că acolo n-am întâlnit escroci. (Aplauze.)

Acolo categoria aceasta de oameni, dacă apucau să se urce pe vapor, sigur nu ştiu dacă erau şi la întoarcere, pe când Parlamentul văd că ţine orice, pe tot mandatul.

Aş vrea un drept la replică, pentru că se extinde o poveste preluată, domnule senator Nicolae, chiar de la televiziunile care nu vă plac - povestea cu hotărârile CSAT.

Vreau să vă lămuresc asupra unui lucru. Nu există niciun protocol între DNA, parchete şi SRI, aprobat sau sugerat a se face de către CSAT. Deci nu ştiu de unde aţi preluat această minciună. (Vociferări.)

Domnule, poate că... poate că după ce am plecat s-au extins lucrurile, treaba voastră ce vorbiţi, dar nu le puneţi în seama mea.

Doi. În CSAT, dragii mei, a fost domnul preşedinte Tăriceanu, 4 ani de zile, vicepreşedinte al CSAT-ului şi îl puteaţi întreba; a fost colegul dumneavoastră, Victor-Viorel Ponta, 3 ani şi îl puteaţi întreba, să vă dumiriţi că niciodată CSAT-ul nu a aprobat protocoale între SRI şi DNA.

Dacă s-au făcut... dacă s-au făcut, şi eu aş fi curios să văd un asemenea protocol, pentru că este un lucru grav dacă acest lucru s-a întâmplat. Dacă însă confundaţi, pentru că toţi vorbiţi de 2005, dacă confundaţi acest lucru cu o decizie a CSAT-ului din 2010, când în timpul crizei era o evaziune incredibilă, când s-a decis ca Ministerul de Finanţe, Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne, structurile de informaţii să nu mai trimită la mine că sesizează evaziune fiscală - pentru că eu nu puteam să pun mâna pe telefon, să-i spun procurorului, domnule procuror, ia vezi că mai am o sesizare de evaziune fiscală - şi s-a stabilit, întâlniţi-vă după un regulament pe care să vi-l scrieţi şi să respecte legea, şi schimbaţi informaţiile, aţi văzut foarte bine, şi nu să faceţi dosare penale împreună, atenţie!

Şi aţi văzut foarte bine cum fac serviciile de informaţii când e câte o boroboaţă, de genul Hexi Pharma. Au dat ei comunicat că au făcut peste 300 de informări către Guvern şi Preşedinţie? Da! Ce trebuia să facă preşedintele sau ministrul? Să contacteze un procuror? De ce, dacă a avut informaţia, n-a transferat-o la Interne sau direct la DNA, ca informaţie?

Deci nu vă mai lăsaţi păcăliţi de propagandă, că CSAT-ul nu a încălcat legea.

Şi vreau să mai ştiţi ceva. Deşi decizia cu acele comisii care să schimbe informaţiile, să nu mai înfunde numai cabinetele miniştrilor - care nu puteau vorbi cu procurorul, să semnaleze lucrurile, că era altă dandana -, vreau să ştiţi că asta s-a decis în 2010, iar din 2012 a fost transferată ca activitate Guvernului Ponta, da?

Deci vă doresc mult succes! (Aplauze. Vociferări.)

Păi, vedeţi, că-i la Guvern, oameni buni. Dacă CSAT-ul nu vrea să facă hotărârile publice, vă asigur că toate hotărârile CSAT s-au aflat în mapa premierului şi, ca atare, sunt depozitate la Guvern. (Aplauze.)

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Este o zi a replicilor.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu a solicitat drept la replică.

Vă rog.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu (de la tribună):

Domnule preşedinte...

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Două minute aşteptaţi, să auziţi replica, vă rog frumos.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt convins că aritmetica e imbatabilă: 4 ani de mandat ai mei, 3 ai lui Ponta, 7. Dumneavoastră câţi aţi avut, 10 parcă? 3 ai lui Boc, Ok, dar Boc nu se pune. Boc nu se pune. (Aplauze.)

Dar nu aceasta e problema.

Domnule preşedinte,

Dumneavoastră spuneţi următorul lucru: domnule, în CSAT nu s-a aprobat niciun protocol de colaborare, daţi-mi voie, între SRI şi DNA, OK. Aţi fost dumneavoastră martor că eram vicepreşedinte, foarte bine.

Dar dumneavoastră aţi spus în nenumărate rânduri următorul lucru, pe care nu-l puteţi contesta: "Sunt cel mai bine informat om din ţară, toate informaţiile ajung la mine".

Şi atunci... şi atunci vă întreb un lucru... vă întreb un lucru: cum de această informaţie nu a ajuns la dumneavoastră? Ori eraţi cel mai bine informat, ori v-au tras pe sfoară, trebuie să existe o explicaţie. (Revine la prezidiu.)

(Domnul senator Traian Băsescu doreşte dreptul la replică.)

Da, bine, aşteptăm cu interes.

Staţi, domnule... domnule preşedinte... (Aplauze.)

Domnilor...

Domnul Traian Băsescu...

... am ajuns la concluzia...

Domnul senator Traian Băsescu...

A, pardon...

... aşteptaţi să vă dau microfonul.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Vă rog.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Am ajuns la concluzia că pot să-mi menţin afirmaţia. Am fost cel mai bine informat om politic, dar n-am ştiut decât 10%. (Aplauze. Rumoare.)

În condiţiile acestea, vă daţi seama cât ştiu cei doi preşedinţi de Camere? Dacă preşedintele ştie 10%...

Domnule preşedinte,

Fiecare cu gaşca lui. Dumneavoastră cu Serviciile, noi cu cetăţenii. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Aşa este. Am văzut cât sunteţi cu cetăţenii, numai zilele acestea, prin Piaţa Victoriei.

Şi vă mai pot spune ceva: se vede cât sunteţi cu cetăţenii, că toţi v-aţi pitit de frică că vi s-au făcut publice numerele de telefon. De ce fugiţi de cetăţeni? Vorbiţi cu ei la telefon.

Să ştiţi că pe mine mă sună şi noaptea, nicio problemă, n-aveţi grijă.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da, numai că... spuneţi cinstit, câţi vă înjură zilele acestea?

Să ştiţi că e greu să depăşească numărul celor care vă înjură pe dumneavoastră. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnilor preşedinţi, Traian Băsescu şi Călin Popescu-Tăriceanu, după şedinţă vă invit la mine în birou, să continuaţi discuţia.

La un whisky!

Nu...

Stimaţi colegi,

După încheierea dezbaterilor....

Domnul prim-ministru Sorin Grindeanu mi-a comunicat că nu mai vrea să mai adauge nimic.

În aceste condiţii, consider încheiate dezbaterile. Urmează să ne exprimăm votul asupra moţiunii de cenzură.

Vă reamintesc că, potrivit art. 113 din Constituţie, moţiunea de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, votul este secret şi se exprimă, potrivit art. 88 şi art. 95 din Regulamentul activităţilor comune.

De asemenea, reamintesc prevederile art. 48 din Regulament, potrivit cărora, fiecare parlamentar primeşte o bilă albă şi una neagră. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru moţiunea de cenzură. Bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra moţiunii.

Îi invit pe cei doi chestori ai Camerei Deputaţilor, respectiv domnul...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pe procedură!

Pe procedură?

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnilor preşedinţi,

Grupurile reunite ale Partidului Social Democrat au hotărât să asigure cvorumul necesar, dar nu participă la vot.

Votul pentru Guvernul Grindeanu noi l-am dat acum o lună.

Îi invit pe cei doi chestori ai Camerei Deputaţilor...

Îmi cer scuze!

Domnul deputat Avram.

Domnul Constantin Avram:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupurile reunite ale Alianţei Liberalilor şi Democraţilor vor asigura cvorumul şi nu vor vota.

Vă mulţumesc.

Cei doi chestori, colegi de-ai noştri, Mircea Drăghici şi Valeriu Steriu şi-au ocupat locurile destinate pentru înmânarea bilelor.

Dau cuvântul doamnei deputat Ioana Bran, secretar al Camerei Deputaţilor, pentru a citi lista deputaţilor.

Doamna Ioana Bran:

Domnul Daniel Constantin prezent, nu votează
Ana Birchall prezentă, nu votează
Toma-Florin Petcu prezent, nu votează
Viorel Ştefan prezent, nu votează
Florin Iordache prezent, nu votează
Lia Olguţa Vasilescu prezentă, nu votează
Răzvan-Alexandru Cuc prezent, nu votează
Gabriel Petrea prezent, nu votează
Graţiela Leocadia Gavrilescu prezentă, nu votează
Mircea-Titus Dobre prezent, nu votează
Abu-Amra Lavinia-Corina absentă
Achiţei Vasile-Cristian prezent
Adnagi Slavoliub prezent, nu votează
Alexe Costel prezent
Ambrus Izabella-Agnes prezentă
Anastase Roberta Alma prezentă
Andrei Alexandru-Ioan prezent, nu votează
Andronache Gabriel prezent
Andruşcă Dănuţ prezent, nu votează
Antal István-János prezent
Anton Anton prezent, nu votează
Apjok Norbert prezent, nu votează
Ardelean Ben-Oni prezent
Avram Constantin prezent, nu votează
Axinte Vasile prezent, nu votează
Babuş Radu prezent, nu votează
Badea Leonardo prezent, nu votează
Balan Ioan prezent
Balint Liviu-Ioan prezent
Banias Mircea Marius absent
Barna Ilie Dan prezent
Băişanu Ştefan-Alexandru prezent, nu votează
Abu-Amra Lavinia-Corina prezentă
Bălănescu Alexandru prezent, nu votează
Bănicioiu Nicolae prezent, nu votează
Bârlădeanu Dragoş-Petruţ prezent, nu votează
Bejinariu Eugen prezent, nu votează
Bende Sándor absent
Benedek Zacharie prezent
Benga Tudor-Vlad prezent
Benkő Erika prezent
Bica Dănuţ prezent
Bichineţ Corneliu prezent
Biró Rozália-Ibolya absentă
Biro Zsolt-Istvan prezent
Bîzgan-Gayral Oana-Mioara prezentă
Boboc Tudoriţa-Rodica prezentă, nu votează
Boboc Valentin Gabriel prezent, nu votează
Bode Lucian Nicolae prezent
Bodea Marius prezent
Bogaciu Alexandra-Corina prezentă, nu votează
Bogdan Gheorghe-Dănuţ prezent, nu votează
Bontea Vlad prezent, nu votează
Boroianu Aurel-Robert prezent
Borza Remus-Adrian absent
Bota Marius Sorin-Ovidiu prezent, nu votează
Botez Mihai-Cătălin prezent
Bozianu Nicoleta-Cătălina prezentă
Bran Ioana prezentă, nu votează
Bucura-Oprescu Simona prezentă, nu votează
Budăi Marius-Constantin prezent, nu votează
Buican Cristian prezent
Buicu Corneliu-Florin prezent, nu votează
Bulai Iulian prezent
Bumb Sorin-Ioan prezent
Burciu Cristina prezentă, nu votează
Calista Mara-Daniela prezentă
Calotă Florică Ică prezent, nu votează
Căciulă Aurel prezent, nu votează
Călin Ion prezent, nu votează
Căprar Dorel-Gheorghe prezent, nu votează
Căruceru Aida-Cristina prezentă, nu votează
Cătăniciu Steluţa-Gustica prezentă, nu votează
Cherecheş Florica prezentă
Cherecheş Viorica prezentă
Chichirău Cosette-Paula prezentă
Chiriac Viorel prezent, nu votează
Chiriţă Dumitru prezent, nu votează
Ciocan Dan prezent, nu votează
Ciofu Tamara-Dorina prezentă, nu votează
Ciolacu Ion-Marcel prezent, nu votează
Ciuhodaru Tudor prezent, nu votează
Cîmpeanu Sorin Mihai prezent, nu votează
Cîtea Vasile prezent, nu votează
Cobuz Maricela prezentă, nu votează
Cocoş Vasile prezent, nu votează
Codreanu Constantin prezent
Coliu Doru-Petrişor prezent
Cosma Andreea prezentă, nu votează
Coste Marina-Adelina absentă
Costescu Manuel prezent
Cozmanciuc Corneliu-Mugurel prezent
Cristache Cătălin prezent
Csép Éva-Andrea prezentă
Csokany Petronela-Mihaela prezentă
Csoma Botond prezent
Cuc Alexandru-Răzvan
Cucşa Marian-Gheorghe prezent, dar nu votează
Culeafă Mihai prezent
Cupă Ion prezent, nu votează
Cupşa Ioan absent
Dan Nicuşor Daniel prezent
Dehelean Silviu prezent
Dinu Cristina-Elena prezentă, nu votează
Dîrzu Ioan prezent, nu votează
Dobre Mircea-Titus prezent, nu votează
Dobre Victor Paul prezent
Dobrică Ionela Viorela prezentă, nu votează
Dobrovici-Bacalbaşa Nicolae prezent, nu votează
Dobrovie Matei-Adrian prezent
Dohotaru Adrian-Octavian prezent
Dragnea Nicolae-Liviu prezent, nu votează
Drăghici Mircea-Gheorghe prezent, nu votează
Drulă Cătălin prezent
Dumitrache Ileana Cristina prezentă, nu votează
Dunava Costel Neculai prezent, nu votează
Durbacă Eugen prezent, nu votează
Duruş Vlad-Emanuel prezent
Erdei Dolóczki István prezent
Farago Petru prezent
Fădor Angelica prezentă
Firczak Iulius Marian prezent
Durbacă Eugen prezent
Florea Damian prezent, nu votează
Florea Oana-Consuela absentă
Floroiu Ionel prezent, nu votează
Furic Iarco absent
Furtună Mirela prezentă, nu votează
Ganţ Ovidiu Victor absent
Gavrilă Camelia prezentă, nu votează
Gavrilescu Graţiela Leocadia prezentă, nu votează
Gavriliţă Bianca-Miruna prezentă, nu votează
Găină Mihăiţă prezent, nu votează
Gâdea Adrian-Ionuţ absent
Georgescu Nicolae prezent, nu votează
Gerea Andrei Dominic prezent, nu votează
Gheorghe Andrei Daniel prezent
Gheorghe Tinel prezent
Gheorghiu Bogdan prezent
Ghera Giureci-Slobodan prezent
Ghilea Găvrilă absent
Ghinea Cristian prezent
Giugea Nicolae prezent
Goga Octavian absent
Grosaru Andi-Gabriel prezent
Gudu Vasile prezent
Halici Nicuşor prezent, nu votează
Havrici Emanuel-Iuliu prezent, nu votează
Heiuş Lucian-Ovidiu prezent
Holban Georgeta-Carmen prezentă, nu votează
Huncă Mihaela prezentă, nu votează
Huţucă Bogdan-Iulian prezent
Iacomi Iulian prezent, nu votează
Iancu Iulian prezent, nu votează
Iancu Marius-Ionel absent
Ibram Iusein absent
Iftimie Neculai prezent, nu votează
Ignat Miron prezent, nu votează
Ilişanu Claudiu-Augustin prezent, nu votează
Intotero Natalia-Elena prezentă, nu votează
Ion Stelian-Cristian prezent
Ionescu George prezent
Ioniţă Antoneta prezentă
Iordache Florin prezent, nu votează
Itu Cornel prezent, nu votează
Iurişniţi Cristina-Ionela prezentă
Jivan Luminiţa-Maria prezentă, nu votează
Kelemen Hunor prezent
Korodi Attila prezent
Kulcsár-Terza József-György absent
Lazăr Sorin prezent, nu votează
Leoreanu Laurenţiu-Dan prezent
Longher Victoria prezentă
Lovin Dumitru prezent, nu votează
Lungu Tudoriţa prezentă
Lupaşcu Costel prezent, nu votează
Lupescu Dumitru prezent
Macovei Silviu Nicu prezent, nu votează
Magyar Loránd-Bálint prezent
Manole Petre-Florin prezent, nu votează
Mareş Mara prezentă
Marica Petru-Sorin prezent, nu votează
Márton Árpád-Francisc prezent
Matei Călin-Vasile-Andrei prezent, nu votează
Mărgărit Mitică-Marius prezent, nu votează
Meiroşu Marilena-Emilia prezentă, nu votează
Mihalescul Dumitru prezent
Mihălcescu Carmen-Ileana prezentă, nu votează
Mînzatu Roxana prezentă, nu votează
Moagher Laura-Mihaela prezentă, nu votează
Mocanu Adrian absent
Mocioalcă Ion prezent, nu votează
Mohaci Mihai prezent, nu votează
Moldovan Sorin-Dan prezent
Moşteanu Liviu-Ionuţ prezent
Movilă Petru prezent
Munteanu Ioan prezent, nu votează
Muşoiu Ştefan prezent, nu votează
Nasra Gabriel-Horia prezent, nu votează
Năsui Claudiu-Iulius-Gavril prezent
Neagu Nicolae prezent
Neaţă Eugen prezent, nu votează
Nechifor Cătălin-Ioan prezent, nu votează
Nicoară Romeo Florin prezent
Nicolae Andrei prezent, nu votează
Nicolăescu Gheorghe-Eugen prezent
Nicolicea Eugen prezent, nu votează
Nistor Laurenţiu prezent, nu votează
Niţă Mihai prezent, nu votează
Niţă Nicu prezent, nu votează
Nosa Iuliu prezent, nu votează
Olar Corneliu prezent
Olteanu Daniel prezent
Oprea Dumitru prezent
Oprişcan Mihai Doru prezent
Oros Nechita-Adrian prezent
Oteşanu Daniela absentă
Palăr Ionel prezent
Pambuccian Varujan prezent
Pană Adriana-Doina prezentă, nu votează
Paraschiv Rodica prezentă, nu votează
Paşcan Emil-Marius prezent
Pau Radu-Adrian prezent, nu votează
Păle Dănuţ prezent, nu votează
Petcu Toma-Florin absent
Petrea Gabriel prezent
Petreţchi Nicolae-Miroslav prezent, nu votează
Petric Octavian prezent, nu votează
Peţa Eliza-Mădălina prezentă, nu votează
Pirtea Marilen-Gabriel absent
Pistru-Popa Eusebiu-Manea prezent
Pleşoianu Liviu Ioan Adrian prezent, nu votează
Plumb Rovana prezentă, nu votează
Ponta Victor-Viorel absent
Pop Andrei prezent, nu votează
Pop Georgian prezent, nu votează
Pop Rareş-Tudor prezent
Popa Florin prezent, nu votează
Popa Mihai Valentin prezent, nu votează
Popa Ştefan-Ovidiu prezent, nu votează
Popescu Mariana-Venera prezentă
Popescu Pavel prezent
Popescu Virgil-Daniel prezent
Preda Cezar-Florin prezent
Predoiu Marian-Cătălin prezent
Presură Alexandra prezentă, nu votează
Prisnel Adrian-Claudiu prezent
Prişcă Răzvan Sorin prezent
Prună Cristina-Mădălina prezentă
Radu Anişoara prezentă, nu votează
Radu Nicolaie-Sebastian-Valentin prezent, nu votează
Raeţchi Ovidiu Alexandru prezent
Răcuci Claudiu-Vasile prezent
Rădulescu Alexandru prezent, nu votează
Rădulescu Cătălin-Marian prezent, nu votează
Rădulescu Dan-Răzvan prezent
Rodeanu Bogdan-Ionel prezent
Roman Florin-Claudiu prezent
Roman Ioan Sorin prezent, nu votează
Romanescu Cristinel prezent
Roşca Lucreţia prezentă, nu votează
Rotaru Alexandru prezent, nu votează
Rotaru Răzvan-Ilie absent
Săftoiu Ana Adriana prezentă
Sămărtinean Cornel-Mircea prezent
Schelean-Şomfelean Valeria-Diana prezentă
Sebestyén Csaba-István prezent
Sefer Cristian-George prezent
Seidler Cristian-Gabriel prezent
Seres Dénes prezent
Sighiartău Robert-Ionatan prezent
Simion Lucian-Eduard prezent, nu votează
Simionca Ionuţ prezent
Simonis Alfred-Robert prezent, nu votează
Sitterli Ovidiu-Ioan prezent, nu votează
Socotar Gheorghe-Dinu prezent, nu votează
Solomon Adrian prezent, nu votează
Spânu Ion prezent, nu votează
Stamatian Vasile-Florin prezent
Stanciu-Viziteu Lucian-Daniel prezent
Stancu Florinel prezent, nu votează
Stativă Irinel Ioan prezent, nu votează
Stănescu Alexandru prezent, nu votează
Steriu Valeriu-Andrei prezent
Stoica Bogdan-Alin absent
Stroe Ionuţ-Marian prezent
Suciu Matei prezent, nu votează
Suciu Vasile-Daniel prezent, nu votează
Surgent Marius-Gheorghe absent
Szabó Ödön prezent
Şarapatin Elvira prezentă, nu votează
Şerban Ciprian-Constantin prezent, nu votează
Şimon Gheorghe prezent, nu votează
Şişcu George prezent
Şotcan Theodora prezentă, nu votează
Şova Lucian prezent, nu votează
Şovăială Constantin prezent
Ştefan Corneliu prezent, nu votează
Ştefan Ion prezent
Ştefan Viorel prezent, nu votează
Ştirbu Gigel-Sorinel prezent
Tabugan Ion prezent
Tănăsescu Alina-Elena prezentă, nu votează
Terea Ioan prezent, nu votează
Tîlvăr Angel absent
Todor Adrian prezent, nu votează
Todoran Adrian-Mihăiţă prezent
Toma Ilie prezent, nu votează
Tomac Eugen prezent
Tripa Florin-Dan prezent, nu votează
Truşcă Constantin prezent, nu votează
Tudor Beatrice prezentă, nu votează
Tudose Mihai prezent, nu votează
Turcan Raluca prezentă
Turcescu Robert-Nicolae prezent
Tuşa Adriana Diana absentă
Ungureanu Emanuel-Dumitru prezent
Ursu Răzvan-Ion prezent, nu votează
Varga Glad-Aurel prezent
Varga Vasile prezent
Vasile Daniel prezent
Vasilescu Lia Olguţa prezentă, nu votează
Vasilică Radu Costin prezent, nu votează
Vass Levente prezent
Văcaru Alin Vasile prezent, nu votează
Velcea Nicolae prezent, nu votează
Vexler Silviu prezent, nu votează
Vişan George-Gabriel prezent, nu votează
Vîlceanu Dan prezent
Vîrză Mihăiţă prezent, nu votează
Vlad Sergiu Cosmin prezent
Vlase Petru Gabriel prezent, nu votează
Vlăducă Oana-Silvia prezentă, nu votează
Voicu Mihai Alexandru prezent
Vosganian Varujan absent
Weber Mihai prezent, nu votează
Zainea Cornel prezent
Zamfira Constantin-Cătălin prezent, nu votează
Zisopol Dragoş Gabriel prezent

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Îl invit pe colegul nostru, secretar al Senatului, să dea citire listei cu colegii senatori.

Domnul Ion-Marcel Vela:

Popa Cornel prezent
Pănescu Doru-Adrian prezent
Alexandrescu Vlad-Tudor prezent
Andronescu Ecaterina prezentă
Arcan Emilia prezentă
Arcaş Viorel prezent
Avram Nicolae prezent
Baciu Gheorghe prezent
Badea Viorel-Riceard prezent
Bădălău Niculae prezent
Bădulescu Dorin-Valeriu absent
Benea Adrian-Dragoş prezent
Vulpescu Ioan prezent, nu votează
Bodog Florian-Dorel prezent, nu votează
Băsescu Traian prezent, votează
Botnariu Emanuel-Gabriel prezent, nu votează
Brăiloiu Tit-Liviu prezent, nu votează
Breaz Valer-Daniel prezent, nu votează
Bulacu Romulus prezent
Butunoi Ionel-Daniel prezent, nu votează
Cadariu Constantin-Daniel prezent
Caracota Iancu prezent
Cazan Mircea-Vasile prezent
Cazanciuc Robert-Marius prezent, nu votează
Cârciumaru Florin prezent, nu votează
Chirteş Ioan-Cristian prezent
Chisăliţă Ioan-Narcis prezent, nu votează
Chiţac Vergil prezent
Cîţu Florin-Vasile prezent
Coliban Allen prezent
Corlăţean Titus prezent, nu votează
Costoiu Mihnea-Cosmin prezent, nu votează
Covaciu Severica-Rodica prezentă
Craioveanu Elena-Lavinia prezentă, nu votează
Creţu Gabriela prezentă, nu votează
Cristina Ioan prezent
Császár Károly Zsolt prezent
Cseke Attila-Zoltan prezent
Dan Carmen Daniela absentă
Dănăilă Leon prezent
Deneş Ioan prezent, nu votează
Derzsi Ákos prezent
Diaconescu Renică prezent, nu votează
Diaconu Adrian-Nicolae prezent, nu votează
Dinică Silvia-Monica prezentă
Dinu Nicoleta-Ramona prezentă
Dircă George-Edward prezent
Dogariu Eugen prezent, nu votează
Dumitrescu Cristian-Sorin prezent, nu votează
Dumitrescu Iulian absent
Dunca Marius-Alexandru prezent
Fălcoi Nicu prezent
Federovici Doina-Elena prezentă, nu votează
Fejér László-Ődőn prezent
Fenechiu Cătălin-Daniel prezent
Filipescu Răducu-George prezent
Ganea Ion prezent
Ghica Cristian prezent
Gorghiu Alina-Ştefania prezentă
Goţiu Remus Mihai prezent
Hadârcă Ion prezent, nu votează
Hărău Eleonora-Carmen prezentă
Ilea Vasile prezent, nu votează
Ilie Viorel prezent, nu votează
Ionaşcu Gabi prezent
Iordache Virginel prezent, nu votează
Iriza Scarlat prezent, nu votează
László Attila prezent
Leş Gabriel-Beniamin prezent, nu votează
Lungu Dan prezent
Lungu Vasile-Cristian prezent
Lupu Victorel prezent, nu votează
Manda Iulian-Claudiu prezent, nu votează
Manoliu Dan prezent, nu votează
Marciu Ovidiu-Cristian-Dan prezent, nu votează
Meleşcanu Teodor-Viorel prezent, nu votează
Marin Gheorghe prezent, nu votează
Marin Nicolae prezent, nu votează
Marussi George-Nicolae prezent
Matei Constantin-Bogdan prezent, nu votează
Mazilu Liviu-Lucian prezent, nu votează
Mihail Radu-Mihai prezent
Mihu Ştefan prezent, nu votează
Mirea Siminica prezentă
Moga Nicolae prezent, nu votează
Nicoară Marius-Petre prezent
Nicolae Şerban prezent, nu votează
Niţă Ilie absent
Novák Csaba-Zoltán prezent
Oprea Mario-Ovidiu prezent
Oprea Ştefan-Radu prezent, nu votează
Orţan Ovidiu-Florin prezent, nu votează
Pauliuc Nicoleta prezentă
Pereş Alexandru prezent
Pîrvulescu Eugen prezent
Pop Gheorghe prezent, nu votează
Popa Ion prezent
Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton prezent, nu votează
Preda Radu-Cosmin prezent, nu votează
Presadă Florina-Raluca prezentă
Resmeriţă Cornel-Cristian prezent, nu votează
Romaşcanu Lucian prezent, nu votează
Rotaru Ion prezent, nu votează
Ruse Mihai prezent, nu votează
Salan Viorel prezent, nu votează
Savin Emanoil prezent, nu votează
Sbîrnea Liliana prezentă, nu votează
Scântei Laura-Iuliana prezentă
Sibinescu Ionuţ prezent, nu votează
Silistru Doina prezentă, nu votează
Simionca Ioan prezent, nu votează
Smarandache Miron-Alexandru prezent, nu votează
Soporan Aurel-Horea prezent, nu votează
Stan Ioan prezent, nu votează
Stănescu Paul prezent, nu votează
Stângă George-Cătălin prezent
Stocheci Cristina-Mariana prezentă, nu votează
Şoptică Costel prezent
Talpoş Ioan-Iustin prezent
Tánczos Barna prezent
Teodorovici Eugen-Orlando prezent, nu votează
Toma Cătălin Dumitru prezent
Toma Vasilică prezent, nu votează
Trufin Lucian absent
Turos Lóránd prezent
Ţapu Nazare Eugen prezent
Ţuţuianu Adrian prezent, nu votează
Valeca Şerban-Constantin prezent, nu votează
Vela Ion Marcel prezent
Verestóy Attila prezent
Wiener Adrian prezent
Zamfir Daniel-Cătălin prezent

Rog membrii Birourilor permanente ale celor două Camere să se întrunească la sala de şedinţă a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pentru verificarea şi numărarea voturilor exprimate.

Procedură, domnul Nicolăescu.

Vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna preşedintă, şi pentru toată lumea, vreau să anunţ că, din cei 69 de deputaţi ai Partidului Naţional Liberal, au fost prezenţi şi au votat 66, trei fiind absenţi motivat, cu probleme deosebite în familie.

Vă mulţumesc.

Da.

Mulţumesc.

Rog colegii să se întrunească la sala noastră de şedinţă a Biroului permanent pentru verificarea şi numărarea voturilor exprimate. Mulţumesc.

Domnul Nazare Eugen Ţapu:

Domnilor preşedinţi,

Vă informez că şi de la Senat lipseşte un senator al Partidului Naţional Liberal, motivat, este plecat în străinătate.

Vă mulţumesc.

După pauză

În continuare şedinţa a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul senator Ion-Marcel Vela, secretar al Senatului, şi de doamna deputat Ioana Bran, secretar al Camerei Deputaţilor.

Din prezidiu a făcut parte domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreşedinte al Senatului.

Stimaţi colegi, reluăm lucrările.

O invit pe colega noastră să prezinte procesul-verbal referitor la rezultatul votului asupra moţiunii de cenzură.

Doamnă secretar, vă rog.

Doamna Ioana Bran:

Bună ziua.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 123 de deputaţi şi senatori.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu bile, asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 123 de deputaţi şi senatori, au constatat următoarele:

Numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 464;

Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 432;

Numărul total de voturi exprimate: 202;

Numărul de voturi anulate: 33;

Numărul total de voturi valabil exprimate, din care:

Voturi pentru adoptarea moţiunii de cenzură: 161;

(Aplauze.)

Voturi contra moţiunii de cenzură: 8.

Potrivit prevederilor art. 113 alin. (1) din Constituţia României, moţiunea de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, ceea ce reprezintă în prezent minimum 233 de voturi pentru.

Ca urmare a faptului că, din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenţi 432, din care 161 au votat pentru moţiunea de cenzură, se constată că nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerute de Constituţie pentru adoptare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Mulţumim şi noi.

Având în vedere rezultatul voturilor exprimate, constatat de Birourile permanente şi consemnat în procesul-verbal prezentat, moţiunea de cenzură nu a întrunit numărul de voturi necesar prevăzut de art. 113 din Constituţie.

Depunerea jurământului de către un membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

Stimaţi colegi, mai avem un punct pe ordinea de zi.

Stimaţi colegi,

Urmează depunerea jurământului de către domnul deputat Costescu Manuel, în calitate de membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, care, cu mâna pe Constituţie şi Biblie, va rosti textul jurământului, îl va semna şi îl va depune la preşedintele de şedinţă.

Vă rog, vă invit la tribună pentru a depune jurământul.

Domnul Manuel Costescu:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Manuel Costescu, jur să păstrez secretul asupra documentelor, datelor şi informaţiilor de care voi lua cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor, atât pe timpul mandatului, cât şi după încetarea acestuia.

Jur pe propria răspundere că nu am făcut parte din structurile fostei Securităţi şi că nu fac parte din cadrele Serviciului Român de Informaţii sau ale altor servicii secrete de informaţii.

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă.)