Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,26.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Marian-Cătălin Predoiu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran, înlocuită de domnul deputat Cristian Ghinea, şi de domnul deputat Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Ghinea şi domnul deputat Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Bună dimineaţa!

În mod normal începem la 8,30, în câteva minute, dar dat fiindcă sunteţi în sală, eu aş propune să începem.

Sunteţi de acord?

Declar deschisă şedinţa noastră de astăzi.

Vom începe cu prima parte, care e consacrată declaraţiilor politice.

Cuvântul se va da, prin rotaţie, parlamentarilor membri din grupurile parlamentare reprezentate în Parlament.

Timpul de vorbire este de trei minute.

Am consultat şi Regulamentul, şi cutumele, nu există o ordine de preferinţă cu privire la grupul cu care să începem şi, cu permisiunea dumneavoastră, aş începe cu Grupul minorităţilor naţionale, că este cel mai puternic din Parlament.

Aşa că îl invit pe domnul deputat Ganţ la microfon.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Vă mulţumesc şi pentru apreciere.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Samuel von Brukenthal (1721-1803) a fost un jurist sas, pe care împărăteasa Maria Tereza a Austriei l-a numit în anul 1777 Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, funcţie pe care a îndeplinit-o timp de zece ani. A fost singurul sas transilvănean care a ajuns într-o funcţie atât de înaltă. Nu această funcţie însă este ceea ce îl face memorabil şi demn de urmat, ci faptul că prin testament a dispus deschiderea palatului său, o clădire impozantă construită în stil baroc în Piaţa Mare din Sibiu, ca muzeu public. Mai mult, încă în timpul vieţii sale, din 1790, colecţiile de artă europeană ale baronului Samuel von Brukenthal au fost deschise publicului, aceasta însemnând că în Sibiu au putut fi admirate picturi ai unor mari maeştri, cu trei ani înaintea inaugurării muzeului Louvre din Paris.

Baronul Samuel von Brukenthal a adunat în spaţiul fastuos al reşedinţei sale, în care oferea serate muzicale şi literare, o bibliotecă vastă, obiecte de artă, stampe şi o colecţie numismatică. După moartea sa, palatul a fost amenajat ca muzeu, fiind deschis în mod oficial în 1817.

După această dată, muzeul şi-a îmbogăţit colecţiile, prin donaţii şi achiziţii, ajungând la impresionantele galerii de astăzi. Nucleul colecţiilor valoroase l-a constituit pinacoteca baronului. Aici pot fi admirate câteva dintre marile capodopere ale Europei.

Prin Decizia nr. 614/21 noiembrie 2005 Palatul Brukenthal şi colecţiile muzeului, naţionalizate în 1948, au fost retrocedate Bisericii Evanghelice C.A. din România, iar în 29 decembrie 2005 a fost semnat un acord între reprezentantul Guvernului României, ministrul culturii şi episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din România, prin care a fost stabilită colaborarea pe viitor, biserica punea clădirea şi colecţiile la dispoziţie, în mod gratuit, muzeului, care este administrat de stat.

Începând cu 2006, Biserica Evanghelică C.A. din România s-a adresat în repetate rânduri Ministerului Culturii, cu solicitarea de transpunere a acestui acord în forma unei hotărâri de guvern, care să reglementeze modul de funcţionare al muzeului. Mai mult decât atât, partea română s-a obligat, în cadrul Comisiei Guvernamentale Mixte Româno-Germane, să rezolve această chestiune, lucru care nu s-a întâmplat.

Pe 25 februarie 2017 s-au împlinit 200 de ani de la înfiinţarea acestui muzeu, primul de acest fel în această parte a Europei. Jubileul de 100 de ani nu a putut fi sărbătorit din cauza Primului Război Mondial. De aceea, în 1921, după constituirea României Mari, s-au sărbătorit cu fast 200 de ani de la naşterea baronului, ca simbol al continuităţii culturii de calitate. Sub mandatul actualei conduceri, a domnului profesor universitar doctor Sabin Luca, muzeul a cunoscut o totală transformare, obţinând recunoaşterea la nivel european şi premii prestigioase. Pentru acest efort, colectivul Muzeului Brukenthal merită respectul şi recunoştinţa noastră.

În acest context, fac un apel la adresa ministrului culturii, domnul Ionuţ Vulpescu, de a înainta, în sfârşit, Guvernului României proiectul de hotărâre atât de necesar.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Aş vrea să vă reamintesc timpul alocat - trei minute, potrivit Regulamentului. Sunt convins că putem face un efort să ne încadrăm în el, să nu apelăm la aplicarea Regulamentului.

În continuare, vom intra în logica algoritmului parlamentar, în ordinea de reprezentare, şi îi dau cuvântul domnului Tudor Ciuhodaru, de la Grupul parlamentar al PSD.

Aveţi trei minute, domnule deputat.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau ca pădurile noastre să nu mai plece la export.

Am depus un proiect de lege prin care să protejăm suprafeţele forestiere din România.

Suntem, ştiţi foarte bine, în plin dezastru ecologic. În fiecare oră România pierde şase hectare de pădure, iar în fiecare zi se înregistrează 62 de tăieri ilegale. România a pierdut mai bine de jumătate din păduri şi suntem pe ultimul loc în Europa la acest capitol, principala cauză fiind defrişările masive legate de export.

Reglementările actuale se referă mai mult la efecte şi la tăierile ilegale şi sunt insuficiente, blânde şi nu şi-au dovedit eficienţa.

Proiectul meu de lege prevede interzicerea exportului de material lemnos, iar cei din această ţară, cei care încalcă această reglementare vor fi pedepsiţi cu închisoarea de la 5 la 10 ani.

Sunt ţări europene care au luat astfel de măsuri stricte în ceea ce priveşte exportul de material lemnos şi poate nu este lipsit de interes că Austria se numără printre ele.

Regulamentul UE nu interzice acest lucru, celebrul Regulament nr. 995, dar acest proiect de lege face ca România să fie considerată o ţară europeană care nu-şi vinde pe nimic resursele.

Sper să susţineţi acest demers legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei Florica Cherecheş, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Omul potrivit la locul potrivit".

Acest proverb bine-cunoscut exprimă o năzuinţă veche a românilor, aceea de a vedea în toate sferele societăţii omul potrivit, adică bine pregătit pentru ce urmează să facă, având motivaţia corespunzătoare şi dorinţa de a fi cel mai bun. Ce vedem astăzi e adesea departe de această năzuinţă şi ne face să oftăm, simţindu-ne neputincioşi în faţa realităţii.

Procesul de a pune omul potrivit la locul potrivit ar trebui să înceapă timpuriu, din primii ani de şcoală, când copilul trebuie ajutat să se cunoască mai bine şi îndreptat spre acel domeniu şi profesie care l-ar ajuta să-şi valorizeze potenţialul propriu.

Stimaţi colegi,

În ultimii ani am pledat de mai multe ori de la această tribună în favoarea creşterii numărului de consilieri şcolari responsabili cu orientarea în carieră, ultima dată fiind recent, când am solicitat suplimentarea bugetului pe 2017 pentru a permite angajarea, în medie, a 50 de noi astfel de consilieri în fiecare judeţ.

Din păcate, amendamentul meu a fost respins, dar nu voi înceta să atrag atenţia asupra acestei nevoi urgente şi uriaşe.

Integrarea tinerilor absolvenţi pe piaţa muncii, reducerea abandonului şcolar, de la 19 la 11% până în 2020, diminuarea migrării tinerilor în străinătate sunt doar câteva din rezultatele pozitive pe care le are o bună consiliere de orientare profesională.

Normele de azi prevăd un număr de 800 de elevi la un consilier psiholog şcolar, dar sunt judeţe, cum e şi cel din care provin, în care acest procent nu se respectă. În Bihor avem un consilier la 1.700 de elevi. Norma se respectă parţial în mediul urban, dar şi 800 la 1 este mult prea puţin, pentru ca acest consilier să facă şi orientare în carieră.

Rolul consilierului este de a dezvolta capacitatea de autocunoaştere a elevilor, de a le dezvolta abilităţile de planificare a carierei, de a le forma şi dezvolta capacitatea decizională, de a le prezenta opţiuni profesionale potrivite cu profilul propriu, de a încuraja apropierea efectivă faţă de profesiile potenţiale, de a discuta cu profesorii şi cu părinţii elevilor, împărtăşindu-le observaţiile sale şi rezultatele testelor de autocunoaştere.

În acest mod, copiii noştri nu s-ar îndrepta spre un domeniu care nu li se potriveşte, doar pentru că părinţii cred că e ceva de viitor sau că se plăteşte bine sau că aşa au făcut şi ei. Fiecare copil e unic şi are abilităţi proprii şi interese deosebite. Ele trebuie observate şi analizate de specialişti, şi apoi elevii şi părinţii lor trebuie îndrumaţi spre domeniul care le-ar asigura succesul profesional.

Dragi colegi,

Vă invit şi pe dumneavoastră să susţineţi demersul meu şi să solicităm împreună creşterea numărului de consilieri pentru orientarea în carieră, pentru ca sistemul de învăţământ să nu mai producă absolvenţi care nu au căutare pe piaţa muncii şi pentru ca tinerii să nu abandoneze şcoala, pe parcurs, din lipsa motivaţiei sau a sentimentului că au făcut o alegere greşită şi au pornit spre o cale pe care nu vor să mai meargă.

În felul acesta vom avea omul potrivit la locul potrivit în fiecare sferă a societăţii, cu impact asupra integrării tinerilor, a competitivităţii României, al viitorului nostru, al tuturor.

Florica Cherecheş, deputat PNL de Bihor.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Urmează Grupul parlamentar al USR, Emanuel-Dumitru Ungureanu. Nu e?

Sergiu Cosmin Vlad.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Nu este o noutate faptul că fondul forestier este supus în permanenţă unui abuz, de multe ori chiar de către cei care ar trebui să îl protejeze. România pierde din cauza exploatării ilegale a lemnului zeci de mii de hectare de pădure anual. Acest fenomen produce efecte nocive economiei, prin evitarea fiscalizării şi debalansează raportul cerere/ofertă prin funcţionarea unei pieţe paralele. Mai mult decât atât, este grav afectată funcţia de protecţie a pădurilor. Acestea nu doar că oferă oxigenul pe care îl respirăm, ele au o contribuţie majoră la evitarea sau diminuarea consecinţelor unor catastrofe naturale, cum ar fi inundaţiile, alunecările de teren.

Ordonanţa nr. 51/2016 are rolul de a pune în acord legislaţia naţională cu prevederile comunitare - implementarea Regulamentului UE nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, respectarea obligaţiilor asumate de implementare în legislaţia naţională a unui regim de sancţiuni proporţionale şi disuasive relativ la nerespectarea reglementărilor în vigoare. Pe lângă aceasta, mai stabileşte o serie de măsuri absolut necesare pentru limitarea flagelului defrişărilor ilegale, neprevăzute în altă parte în legislaţia silvică.

Observăm cu toţii că nu s-a oprit comportamentul dăunător de a modifica legi împotriva intereselor populaţiei. Prin modificarea Legii de aprobare a Ordonanţei nr. 51/2016 veţi lăsa grupări ilegale să taie în continuare, nestingherite pădurile din România! Acesta este motivul pentru care se doreşte dezincriminarea unui număr foarte mare de fapte, pentru cei care taie ilegal zeci de mii de metri cubi de lemne. Aceste contravenţii nu se găsesc în alte legi, aşa că este evidentă intenţia de a-i scăpa pe penalii din păduri! Cum altfel să interpretăm propusele amenzi de zece ori mai mici sau neconfiscarea vehiculelor folosite la furtul de lemn?

În concluzie, apreciez ca absolut necesară menţinerea prevederilor acestei ordonanţe, în special cele referitoare la sancţionarea persoanelor care săvârşesc contravenţii la regimul silvic, şi vă reamintesc faptul că Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, cu modificările ulterioare, stabileşte la art. 3 lit. m): "Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României orice acţiuni sau inacţiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea sau distrugerea resurselor naturale, a fondurilor forestiere".

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Urmează Grupul parlamentar al UDMR, Biro Zsolt-Istvan.

Domnul Biro Zsolt-Istvan:

Mulţumesc.

Stimaţi deputaţi,

În Târgu Mureş, Şcoala confesională romano-catolică are un trecut de mai multe secole. La începutul secolului al XIII-lea s-au aşezat aici călugării dominicani, urmaţi de cei franciscani care, conform documentelor, au înfiinţat primele şcoli. Stabilirea iezuiţilor în anul 1702 a dus la reorganizarea şcolii confesionale, iar în 1727 şcoala a primit un nou imobil. Între anii 1903 şi 1905, din fondurile Bisericii Romano-Catolice s-a construit actuala clădire.

În urma naţionalizării din anul 1948, regimul comunist a interzis funcţionarea învăţământului confesional. Colegiul romano-catolic din acest an a fost transformat într-o instituţie de învăţământ de stat. După o perioadă de 56 de ani, în anul 2004, clădirea şcolii a fost retrocedată Bisericii Romano-Catolice, care în anii premergători a început deja demersurile de reorganizare a propriei şcoli. Din anul şcolar 2015-2016, liceul a început să şcolarizeze clase în locaţia retrocedată.

Acest proces a fost stopat şi ca urmare a unei erori administrative, dar legitimitatea şcolii nu poate fi contestată. Cererea părinţilor care optează pentru aceasta ar trebui să constituie un reper primordial, iar cei zece mii de protestatari ieşiţi în stradă în noiembrie anul trecut, pentru a manifesta la rândul lor în interesul şcolii, justifică deopotrivă necesitatea acestei instituţii.

Există însă indicii potrivit cărora pe unii chiar îi incomodează prezenţa şcolii.

Referirea la situaţia juridică neclară a şcolii este des invocată, deşi nu există nicio hotărâre judecătorească definitivă care să arate clar dacă s-a procedat legal sau nu în momentul înfiinţării şcolii. Nimeni nu îşi asumă răspunderea în cadrul inspectoratului şcolar. Când, în final, Consiliul Local din Târgu Mureş a adoptat cu majoritate de voturi planul de şcolarizare care includea şi cifrele de şcolarizare de la Şcoala romano-catolică, această hotărâre a fost atacată de Prefectura Mureş.

În momentul actual, municipiul Târgu Mureş este singura localitate din ţară care încă nu a transmis situaţiile privind reţeaua şcolară la Ministerul Educaţiei Naţionale. Astfel, după expirarea datelor limită stabilite, ne trezim că planul de şcolarizare a dispărut în Triunghiul Bermudelor dintre consiliul local, inspectorat şi prefectură.

Ceea ce se întâmplă de o săptămână la Târgu Mureş este greu de interpretat în ipoteza statului de drept. DNA îi interoghează, unul câte unul, pe părinţii elevilor Liceului Teologic Romano-Catolic. Aflarea adevărului, citarea martorilor chiar intră în sfera de atribuţii a autorităţii în cauză, însă este de nepermis hărţuirea părinţilor pentru simplul fapt că au optat pentru o unitate de învăţământ care funcţionează şi educă în regim şi spirit confesional. Ei, când au ales această şcoală, acea instituţie era inclusă în reţeaua şcolară, aprobată de inspectoratul şcolar şi de ministerul de resort.

Este vorba de oameni de bună-credinţă, pentru care acest mod de a proceda nu face altceva decât să le întărească incertitudinea.

Începând cu ziua de ieri s-a deschis perioada de înscriere în şcoală, iar 400 de elevi din Târgu Mureş încă nu ştiu unde vor începe anul şcolar 2017-2018!

Cine îşi asumă răspunderea?

Mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă mulţumesc şi eu.

Încă o dată fac apel la dumneavoastră, să ne încadrăm în timp şi la colegii din sală să acorde tot respectul vorbitorului.

Urmează Grupul parlamentar al PMP, domnul Petru Movilă. Dacă nu e în sală, îl invit pe domnul Turcescu, următorul pe listă la PMP.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică se intitulează "Anna rezistă!".

Stimaţi colegi,

Am adresat ieri o interpelare ministrului educaţiei naţionale, domnul Pavel Năstase, cu privire la situaţia elevei Anna Andronache din Târgovişte, o fetiţă care a fost aspru criticată pentru faptul că a îndrăznit să critice pe o reţea de socializare corpul profesoral al şcolii la care învaţă.

Nu reprezint judeţul Dâmboviţa în Parlament, însă cred cu tărie că Anna Andronache este un copil care merită apărat, un copil care, în lipsa posibilităţii unui dialog sincer cu cei care ar trebui să o educe, a ales să-şi expună public nemulţumirile.

Prin postările ei, Anna a cerut ajutor. Anna vrea un sistem educaţional conform legii, respectiv o şcoală în care şi elevii au şi drepturi, nu doar obligaţii şi în care copiii pot să-şi spună liber şi fără consecinţe părerile. Anna este vocea a zeci, sute, poate mii de elevi din toată ţara.

În timp ce oamenii mari rezistă în Piaţa Victoriei, Anna rezistă în şcoala ei, în ciuda faptului că, împreună cu părinţii săi, este de-a dreptul pusă la colţ de către profesorii şcolii la care învaţă. Motivul este halucinant. Prin faptul că Anna vorbeşte sincer despre ceea ce se întâmplă în şcoala ei, ea strică reputaţia unităţii de învăţământ, considerată a fi una de elită.

În calitate de secretar al Comisiei pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, dar mai ales în calitate de tată al unei eleve, acest caz mi se pare absolut scandalos. Suntem în anul 2017, domnilor, nu mai suntem în comunism! În 1989 au murit oameni pentru libertatea noastră, iar aici intră inclusiv libertatea unei eleve de a vorbi despre ceea ce i se pare în neregulă în şcoala ei.

Sper ca Ministerul Educaţiei Naţionale să demareze o anchetă serioasă în acest caz şi mai sper că Anna va rezista şi va continua să vorbească despre sistemul educaţional pe care şi-l doreşte.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

De la Grupul parlamentar al PSD o invit pe doamna Maricela Cobuz, dacă e în sală.

Doamna Maricela Cobuz:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică se numeşte "Reforma în sistemul de sănătate din România - siguranţa pacientului".

Siguranţa pacientului a devenit o problemă dezbătută şi la nivelul Uniunii Europene, în cadrul Comisiei Europene de Sănătate Publică. Uniunea Europeană vine în sprijinul pacienţilor, însă modul de aplicare a strategiilor în domeniul sănătăţii şi protecţiei pacientului diferă de la o ţară la alta.

În anul 2013, Parlamentul European a votat în favoarea Raportului ROSSI, raport privind siguranţa pacienţilor.

În prezent, cadrul legislativ din România, prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1.101/2016, defineşte ca metodă de identificare şi de scădere a ratei infecţiilor într-o unitate sanitară dezvoltată sistemele de supraveghere. Se precizează despre înfiinţarea unui comitet de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale la nivelul fiecărei unităţi sanitare. Tocmai din această cauză, Uniunea Europeană îşi asumă sprijinirea statelor membre în eforturile de a coordona şi de a proteja sănătatea publică, prin întocmirea unui pachet de măsuri privind siguranţa pacienţilor.

În ţara noastră nu există în momentul de faţă un act legislativ prin care să se definească termenul de siguranţă a pacientului şi, din păcate, nu există nicio strategie în care să fie tratată problema siguranţei pacientului la nivel naţional, deşi din partea Comisiei Europene a existat un raport privind punerea în aplicare a prevederilor şi recomandărilor consiliului din anul 2012. În acest raport s-au enumerat 13 acţiuni de punere în aplicare, dintre care România a pus în aplicare doar una singură, cea de includere a siguranţei pacienţilor în educaţia şi formarea personalului sanitar.

Singura menţiune privind siguranţa pacientului este prevăzută în Proiectul de evaluare şi acreditare a spitalelor din România, proiect care a fost elaborat de Autoritatea Naţională pentru Managementul Calităţii în Sănătate în luna martie a anului 2016, însă fiind vorba doar de câteva referiri neexacte la adresa siguranţei pacientului. Pentru a putea stabili un cadru legislativ, pe lângă definirea expresiei de siguranţă a pacientului, trebuie indicate normele care să ducă la îndeplinirea criteriului prin care să se poată pune în aplicare.

Lipsa unui cadru legislativ a condus, în România, la dezvoltarea unor probleme în sistemul medical, care au afectat sănătatea şi siguranţa pacientului. Este necesară adoptarea unei astfel de legi în România, care să contribuie la creşterea calităţii serviciilor medicale, la contribuirea educaţiei pacienţilor şi a personalului medical privind siguranţa administrării medicamentelor şi asigurarea că personalul medical informează tot timpul pacienţii cu privire la utilizare medicamentelor şi la eventualele riscuri pe care aceştia şi le asumă, pentru a-şi putea da consimţământul în mod informat.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Doamna Maricela Cobuz:

În calitate de deputat...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Doamna Maricela Cobuz:

... al Parlamentului şi membru al Comisiei pentru sănătate şi familie, comisie cu caracter permanent a Camerei Deputaţilor, propun construirea unui cadru legislativ prin care să se definească expresia de siguranţă a pacientului, însoţită de modul de aplicare, astfel încât actul medical în România să fie în armonie cu normele europene şi să confere protecţie pacientului.

Deputat doctor Cobuz Maricela, Circumscripţia electorală nr. 35, Suceava.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

A treia oară vă rog să vă încadraţi în timp. Îmi face plăcere să aveţi tot timpul la dispoziţie şi mi-ar face mare neplăcere să trebuiască să închid microfonul.

Mulţumesc.

De la Grupul parlamentar al PNL, domnul Cozmanciuc. Nu-l văd în sală. Dacă nu, pe listă urmează domnul Laurenţiu Leoreanu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se referă la situaţia discriminantă a comunităţilor mici şi mijlocii din România.

Stimaţi colegi,

Astăzi doresc să vă supun atenţiei o problemă mai puţin dezbătută atât în mediul politic, cât şi în cel academic. Este vorba despre situaţia comunităţilor mici şi mijlocii din România, care nu sunt reşedinţe de judeţ.

Trecerea la economia de piaţă şi procesul accelerat al privatizării prost gestionate, fără predicţii pe termen scurt, mediu şi lung au condamnat, practic, unităţile administrative mici şi mijlocii la regres economic. Dezindustralizarea a generat un exod al unei părţi importante a populaţiei de la oraşele mici şi mijlocii către oraşele mari sau în afara graniţelor ţării. Consecinţele unei asemenea mişcări sunt sumbre: excluziune socială, dezvoltare caducă pe toate palierele, sărăcie etc.

Vorbim destul de des despre migraţia specialiştilor spre Vest, când, de fapt, aceasta este o realitate specifică a micilor comunităţi şi mai puţin a marilor aglomeraţii urbane.

Motivul pentru care vă vorbesc astăzi este dat de faptul că situaţia acestor comunităţi din România nu înregistrează un trend ascendent. Scenariile se întrevăd a fi sumbre datorită atenţiei care se acordă, în general, centrelor urbane mai mari. Sunt de acord cu această idee, dar în acelaşi timp cred că şi celelalte comunităţi trebuie sprijinite pentru o dezvoltare echitabilă, durabilă a mediului urban din România.

Cred că trebuie abordat cu mult pragmatism modelul european de sprijinire a zonelor mai puţin dezvoltate, dar, în acelaşi timp, şi dezvoltarea comunităţilor din fostele bazine industriale, fiind o necesitate în ceea ce priveşte sănătatea economică şi socială a României.

Atenţia factorilor decizionali s-a concentrat, în ultimele două decade, pe centrele urbane cu posibilităţi multiple de dezvoltare, în dauna celor mici, lucru care, după părerea mea, trebuie revizuit. Principiul egalităţii de şanse este aproape inexistent. Un exemplu elocvent este dat de multiplele domenii de activitate pentru care s-au creat mecanisme speciale şi separate de atragere a fondurilor nerambursabile, creând astfel o discriminare la nivelul ţării între oraşele mari, pe de o parte, şi cele mici şi mijlocii, pe de altă parte.

Se naşte astfel întrebarea legitimă: cum putem vorbi de echitate, când aceasta, de fapt, nu există?!

Vom ajunge la o ruptură, la o prăpastie economică insurmontabilă între marile oraşe şi fostele oraşe industriale mici şi mijlocii, care tind să devină comunităţi îmbătrânite, latente, consumatoare de resurse, şi nu motoare industriale, aşa cum încă ar putea fi.

Este nevoie, urgent, de a se interveni cu programe guvernamentale axate pe dezvoltarea economică a acestor comunităţi şi concentrate pe nevoile cetăţenilor care îşi strigă durerea şi sărăcia, şi nu doar în perioada campaniilor electorale.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Sunt oameni care au nevoie să-şi regăsească speranţa şi utilitatea, nu numai care au nevoie de mila sau pomana guvernanţilor. Sunt oameni care pot şi vor să vectorizeze spre dezvoltare, şi nu oameni care vor să se piardă în statisticile sărăciei, cu mâna întinsă spre ajutoare sociale.

Vulnerabilităţile centrelor urbane mici şi mijlocii riscă să devină o vulnerabilitate a României, dacă nu se vor lua măsurile necesare pentru resuscitarea lor.

Vorbim despre România profundă, energică, dinamică, pe care, altfel, o condamnăm la a fi consumatoare de ajutoare, din vina noastră, a politicienilor, şi nu pentru că asta merită sau îşi doresc românii de bunăcredinţă.

Priviţi mai atent spre România şi încercaţi să o înţelegeţi şi ajutaţi!

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Deputat PNL de Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

USR - Emanuel-Dumitru Ungureanu e în sală?

Domnul Tudor Pop? Nu.

Atunci trecem la UDMR.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acum aproape un an, am scris o întrebare către ministrul de atunci, referitoare la despăgubirile pe care le aşteaptă degeaba agricultorii, cuvenite în urma pagubelor produse de urşi.

Totodată, am felicitat ministerul pentru că a adoptat lista cu numărul de animale de pradă care pot fi recoltate în anul 2016. Peste câteva zile a trebuit să pun o altă întrebare ministrului, pentru că, în urma unor proteste, a retras această listă. Întrebarea de data aceasta se referea la data când va apărea noua listă. Am mai avut şi o intervenţie politică în plen, întrebând dacă este nevoie să moară un om pentru a ne da seama despre adevăratul număr al urşilor. Răspunsul la întrebările mele l-am primit după schimbarea guvernului, adică, Guvernul Cioloş nu a permis în anul 2016 recoltarea nici unui urs.

Noul guvern instalat întârzie în continuare să ia o hotărâre pentru anul acesta. Săptămâna trecută am pus o nouă întrebare, de data aceasta noului ministru. În seara de luni, din săptămâna trecută, în timp ce eu formulam această întrebare, în Cernatul de Sus, deci în localitate, judeţul Covasna, şi-a făcut apariţia un urs, masacrând practic oile unui gospodar. Acelaşi proprietar a pierdut şi anul trecut animale din cauza ursului. El era oarecum norocos, căci el a fost printre puţinii norocoşi care şi-a primit despăgubirea.

Nu pot decât să întreb din nou: e nevoie să mai moară oameni ca să recunoaştem că pădurile noastre sunt suprapopulate de urşi?

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu, inclusiv pentru concizie.

Urmează Grupul parlamentar al PMP, domnul Corneliu Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule viitor preşedinte al PNL,

Stimaţi colegi,

Prezint în faţa unei săli "arhipline" din incinta Camerei Deputaţilor prima declaraţie politică din actuala sesiune parlamentară. Văd că nu poţi arunca un pai care să aibă unde cădea... dorindu-mi ca ceea ce afirm aici să aibă impact politic şi mediatic, aşa cum doriţi şi dumneavoastră, de altfel.

Ţinând cont de amploarea şi intensitatea protestelor pro şi contra din capitală şi din marile oraşe, proteste generate de inabilitatea de comunicare a Guvernului şi de orgoliul nemărginit a trei actori politici, considerând că e absolut neproductivă divizarea şi flagelarea societăţii româneşti, timpul acesta - un timp al frigului, urii şi pagubelor materiale -, poate purta numele dat de John Steinbeck unor vremuri apuse, asemănătoare, din alte locuri, drept "Iarna vrajbei noastre".

Cea mai tristă imagine, puteţi da filmul evenimentelor înapoi, este aceea a unor oameni cărora disperarea şi furia le-a dat ghes şi i-a adunat în faţa Palatului Cotroceni, crezând că strigând, vor fi auziţi. Oameni fără dinţi, oameni cu puţini dinţi, furioşi, demni, care, atenţie, pot muşca şi cu gingiile!

Pe când un program naţional care să prevadă educaţia sanitar-dentară a tuturor cetăţenilor români, indiferent de vârstă şi funcţie, urmat de un voluntariat al celor bogaţi pentru repararea danturii conaţionalilor? Şi asta, nu?, ca aceştia să poată muşca.

A doua imagine îngrozitoare, apreciată din nefericire de câţiva politicieni neinspiraţi, a fost aceea a copiilor puşi să-şi calce în picioare desenele cu diferite figurine animale şi umane. Mai e un pas, şi oficialii se vor mândri, probabil, şi îi vor da exemplu pe copiii ce fac, scriu, trimit, ca la olimpiadă, denunţuri împotriva părinţilor ce le-au dat viaţă şi îi cresc, aşa cum s-a procedat în zorii comunismului. Resping categoric aceste barbarisme.

Vă rog să aveţi aceeaşi atitudine! Adică, necitind "Moromeţii", dragi elevi, vă rog să faceţi denunţuri, scrieţi un denunţ ştiinţific, cum Moromete îl dă în gât pe Tudor Bălosu, cum Cocoşilă îl toarnă pe Ţugurlan, cum... Nilă pe Paraschiv.

Copiii pot fi duşi, stimaţi colegi, la joacă, în parc, la Muzeul Satului, la cinema, la cofetărie, la Mall, mai nou, pentru a evolua firesc, normal, nonviolent! Din punctul meu de vedere, vina de tot ce-a fost urât în ianuarie şi februarie se datorează, în mare măsură, domnilor Liviu Dragnea, Călin Popescu-Tăriceanu şi Klaus Ioahannis, cărora, dacă îi vedeţi, domnule preşedinte, că eu nu am ocazia aceasta, vă rog să le spuneţi de la obraz, cinstit: "Aţi avut noroc că vine primăvara ...".

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează, de la Grupul parlamentar al ALDE... nu-l văd în sală pe domnul Borza, l-am tot aşteptat...

Ne întoarcem la Grupul parlamentar al PSD, doamna Tamara Ciofu.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Obiectul declaraţiei politice de astăzi: "Pacientul, prioritate a sistemului sanitar. Screening gratuit pentru depistarea bolilor cu impact mare asupra sănătăţii şi programe profilactice pentru copii".

În primul rând ca medic, şi apoi ca om politic, mă interesează să avem o finanţare a programelor de sănătate pentru populaţie, în funcţie de nevoile reale ale pacientului.

De aceea, nu putem fi o ţară normală, dacă nu avem grijă de sănătatea cetăţenilor pe care îi reprezentăm. Datoria noastră, ca parlamentari, este să facem tot ce putem pentru a îmbunătăţi condiţiile din spitale, pentru a oferi acces tuturor pacienţilor la medicamente noi, şi pentru a promova programe permanente de prevenţie medicală.

La nivelul programelor de prevenţie, voi solicita actualului Guvern, să ia toate măsurile, astfel încât să ofere screening gratuit pentru depistarea bolilor cu impact mare asupra sănătăţii. În acest caz, este important ca românii să-şi poată face analize gratuite pentru bolile netransmisibile, pentru toate tipurile de cancer, pentru diabet zaharat, boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice sau boli renale.

În ceea ce priveşte depistarea bolilor infecţioase transmisibile, Ministerul Sănătăţii trebuie să aibă în vedere acordarea de analize gratuite la hepatită, HIV şi tuberculoză.

În acelaşi timp, pentru identificarea malformaţiilor congenitale, este nevoie să introducem cât mai repede screening gratuit preconcepţional, prenatal şi neonatal.

La nivelul copiilor, cea mai bună strategie pe care trebuie să o urmeze Guvernul este dezvoltarea programelor profilactice pentru copii. Aici vorbim de consultaţii medicale preventive pentru depistarea afecţiunilor cu debut precoce, între 5 şi 14 ani, la medicină dentară, diabet, boli de nutriţie şi metabolism.

Însă pentru a pune în funcţiune un astfel de mecanism, trebuie demarat un amplu program pentru dotarea cabinetelor medicilor de familie şi dezvoltarea cabinetelor medicale şcolare, universitare, inclusiv a celor stomatologice.

În prezent, cabinetele dentare şcolare nu au suficiente dotări, medicamente, materiale sanitare şi nici măcar suficienţi angajaţi. La această situaţie nu s-a ajuns de ieri, de azi, ci în decurs de ani, în care cabinetele au fost menţinute la limita subzistenţei.

Odată trecute în subordinea autorităţilor locale, reprezentanţii primăriilor au fost nevoiţi să le finanţeze. Cum posibilităţile erau reduse, ele au funcţionat cu materiale sanitare la limită şi cu număr minim de angajaţi...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc. Să vă apropiaţi de sfârşit, vă rog.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Aşadar, prioritatea mea, ca deputat, în perioada următoare, va fi de a colabora cu Ministerul Sănătăţii, astfel încât să putem pune în aplicare elaborarea, finanţarea şi implementarea programelor profilactice pentru copii, în toate ariile terapeutice, prin introducerea consultaţiilor obligatorii pentru copii în vârstă de 5-9 ani.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Stimaţi colegi şi stimate colege,

Lucrurile stau în felul următor: mai sunt 41 de deputaţi înscrişi pe listă, dacă înmulţim cu 3, rezultă peste 120 de minute. Noi mai avem la dispoziţie 55 de minute. Având în vedere că Regulamentul, la art. 214, spune că "Declaraţiile nu vor depăşi 3 minute...", deci se pot încadra şi într-un timp mai scurt de 3 minute, dacă sunteţi de acord, rugămintea este să fiţi foarte concişi, să scurtaţi, să putem să acoperim toţi parlamentarii înscrişi.

Urmează PNL, domnul... ar fi pe listă... domnul Olteanu Daniel, dar înţeleg că s-a făcut o schimbare acolo cu domnul Sighiartău? E adevărat? Aţi vorbit?

Apăsaţi pe microfon.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se referă la "Eliminarea timbrului de mediu - efecte şi consecinţe asupra oamenilor."

La începutul acestui an a fost eliminat timbrul de mediu.

Legea nr.1/2017 privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care includ eliminarea timbrului de mediu a intrat în vigoare de la 1 februarie 2017. Măsura este în concordanţă cu Decizia Curţii de Justiţie, care a declarat ca fiind ilegală respectiva taxă. Deşi au trecut deja câteva săptămâni, Guvernul, prin Ministerul Mediului, nu a venit cu o măsură clară pentru cei care au plătit această taxă şi urmează să o recupereze.

De asemenea, Guvernul nu a alocat fonduri de la bugetul de stat, recent aprobat, care să acopere banii ce urmează a fi returnaţi persoanelor îndreptăţite.

Stimaţi colegi,

Ultimele declaraţii ale ministrului mediului au scos în evidenţă mai mult ideea că deţinătorii de autovehicule ar trebui să plătească o nouă taxă, neclarificând problema care deja există. Ministrul a mai relatat că au existat oameni care încă nu au plătit taxa, alţii nu, şi au existat oameni care au fost obligaţi să plătească taxa, iar alţii nu.

Conform calculelor trimise, restituirea sumelor încasate în baza Ordonanţei de urgenţă nr. 19/2013, a timbrului de mediu, plus dobânzile aferente, s-ar ridica la aproximativ 6,5 miliarde de lei. Înainte de a impune măsuri compensatorii, aşa cum s-a exprimat vicepremierul Daniel Constantin, actualul ministru al mediului, consider că ar trebui să ne preocupe să facem dreptate faţă de cei care au plătit deja o taxă abuzivă.

Stimaţi colegi,

În acest moment, singura procedură de recuperare a taxei poate fi realizată prin instanţa de judecată, ceea ce îngreunează foarte mult recuperarea banilor pe care deţinătorii de maşini i-au plătit.

De aceea, consider că, în această săptămână, Guvernul ar trebui să vină cu o măsură clară, care să stabilească un calendar al recuperării taxei pentru timbrul de mediu.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Urmează, de la USR, domnul Ungureanu, dacă a venit...

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi nu voi susţine un discurs politic în Parlamentul României. Ar fi fost primul de acest fel de când sunt parlamentar. Cuvintele mele, pe care le veţi auzi astăzi, reprezintă un strigăt de disperare, de durere. George Orwell spunea: "Cu cât societatea se obişnuieşte mai mult cu minciuna, cu atât îi urăşte mai mult pe cei ce spun adevărul." Adevărul crunt este că în România se moare cu zile în spitale. Acum aproximativ o săptămână, am fost la mormântul unei mame-erou, Corina Săcuianu, o femeie tânără, din comuna Malu Mare, o localitate de lângă Craiova.

Acest om minunat şi-a donat, acum câţiva ani, un rinichi, fiicei sale Anca, care, din cauza insuficienţei renale cronice este dependentă de dializă. Din motive neelucidate, rinichiul transplantat nu a funcţionat deloc. După câţiva ani, în mod tragic, cele două, mamă şi fiică, au devenit colege de suferinţă. În urma unei infecţii, mama donatoare a pierdut şi funcţia rinichiului rămas sănătos şi a devenit dependentă de dializă ca fiica sa. De trei ori pe săptămână, câte patru ore, cele două fiinţe plăpânde au trebuit să suporte tratamentul hemodializei, vital supravieţuirii.

Din păcate, în urma unor complicaţii consecutive bolii, vara trecută, mama Ancăi a trebuit să se interneze în bomba biologică numită Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova. Din declaraţiile neoficiale ale personalului medical, am aflat că în perioada internării doamna Corina Săcuianu a avut nevoie de transfuzii de sânge. Apropiaţii familiei mi-au mărturisit că, atunci când a fost infectată cu virusul Hepatitei B, i-a fost agravată şi mai mult starea de sănătate.

Cu două zile înainte să moară, mama Ancăi m-a sunat disperată să mă roage să am grijă de copiii ei. Simţea că nu va ieşi vie din spital. Ştia că de peste 14 ani, sprijin ca voluntar, prin Asociaţia pentru Solidaritate şi Empatie "Delia Grădinaru", un grup numeros de copii şi tineri din toată ţara, dependenţi de hemodializă, dializă peritoneală şi transplant renal. I-am promis că voi face asta, chiar dacă am sperat până în ultima clipă că va scăpa cu viaţă. Din păcate, în timpul ultimei şedinţe de dializă, mama Ancăi a suferit un infarct miocardic şi s-a stins din viaţă în imediata proximitate a patului fiicei sale.

A doua zi după înmormântarea acestei doamne, am însoţit-o pe fiica ei la Centrul de dializă din interiorul spitalului judeţean. Am fost îngrozit de starea jalnică a acestei unităţi spitaliceşti, de mizeria din curte şi de haosul ce domnea pretutindeni. Am asistat câteva ore la scene halucinante, la Unitatea de Primiri Urgenţe, unde medici dedicaţi, prea puţini şi supraîncărcaţi, încercau să facă faţă nu doar problemelor medicale ale celor veniţi din toate colţurile judeţului Dolj, ci trebuiau să suporte cu stoicism şi injuriile incredibile din partea unora dintre ei. Nu folosesc cuvinte mari dacă spun că în privinţa sistemului sanitar din ţara noastră nu ne aflăm la buza prăpastiei, ci în prăpastie.

La începutul acestui an, conform Indexului European al Sistemelor Medicale, România are cel mai prost sistem de sănătate din Europa, locul 35. Conform acestei statistici, ţara noastră are probleme extrem de grave în acest domeniu vital pentru dezvoltarea unei naţiuni, din cauza faptului că structura de organizare este extrem de învechită. Acelaşi studiu remarcă faptul că avem scoruri minime la supravieţuirea pacienţilor cu cancer, măsurate în anii potenţiali de viaţă pierduţi. Infecţiile cu stafilococ auriu...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

... meticilino-rezistent şi plăţile informale sunt o altă cauză a dezastrului din sănătate.

Stimaţi colegi din Comisia pentru sănătate,

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Vă rog din suflet, ieşiţi din Parlament şi mergeţi în spitale, să vedeţi dezastrul moral în care suntem!

Vă sunt recunoscător pentru atenţie.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnule deputat, să ştiţi că sunt obligat să păstrez aici un echilibru. Aţi vorbit pe timpul colegului dumneavoastră, cel de-al treilea de la USR va vorbi doar un minut.

Urmează, mai departe, de la Grupul parlamentar al PMP... domnul Movilă e aici? Domnul Paşcan? Domnul Todoran?

Poftiţi, domnule Paşcan!

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "România, între două Europe posibile".

Uniunea Europeană, la 60 de ani de la înfiinţarea sa, se află într-un moment de răscruce fundamental, pendulând între o nouă formulă de organizare strategică şi confruntându-se chiar cu pericolul disoluţiei. Deşi în ultimii ani s-a pus în discuţie, în mod oficial, reorganizarea Uniunii în temeiul unui sistem diferenţiat, respectiv "pe viteze diferite", criza migranţilor, Brexitul, austeritatea economică generală au grăbit asumarea unei noi soluţii funcţionale radicale.

Încă din luna februarie 2016, cele şase ţări fondatoare ale Comunităţii Europene - Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda - s-au întâlnit la Roma pentru a relansa proiectul european aflat în stare critică. Recent, o rezoluţie aprobată de Parlamentul European, referitoare la reforma tratatelor europene, nu mai lasă loc interpretărilor, ci validează o certitudine. Cel care a redactat rezoluţia, europarlamentarul belgian Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE, a propus, între altele, ca după ce este adoptată o capacitate bugetară pentru zona euro, iar Parlamentul European şi Consiliul votează chestiuni specifice zonei euro, toţi deputaţii să poată vota; dar să fie avut în vedere un vot diferenţiat, respectiv voturile deputaţilor europeni aleşi în zona euro să fie luate în considerare, iar cele ale deputaţilor din ţările non-euro să fie doar consultative.

De curând, cancelarul german Angela Merkel a declarat că va fi o Europă cu două viteze diferite, nu toate statele vor participa de fiecare dată la toate etapele de integrare. Reuniunea din Malta a fost convocată pentru a pregăti nu doar sărbătorirea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, actul fondator al marii construcţii europene, ci pare a prefigura o nouă viziune europeană discreţionară.

Germania, Franţa, Italia, Spania vor să-şi securizeze colaborarea în raport cu forţa lor economică, organizând, de fapt, un club exclusivist în interiorul Uniunii Europene. În acest context, esticii care şi-au manifestat tendinţe de independenţă pentru rezolvarea unor probleme politice interne, considerate incorecte de către greii Uniunii Europene, sunt marginalizaţi. Opoziţia făţişă a Ungariei şi Poloniei faţă de acceptarea cotelor de migranţi a adâncit disensiunile.

O analiză dură publicată de "Carnegie Europe" arată că nu toate statele Uniunii Europene respectă principiile la care au aderat. Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, s-a declarat favorabil, aşadar, unei Uniuni Europene cu structuri diferite de integrare, în funcţie de intenţiile şi capacităţile fiecărui stat membru, precizând că va elabora curând un plan concret.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc. Să vă apropiaţi de final, vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Ne întrebăm, aşadar, dacă este Uniunea Europeană în faţa unei alegeri între o Europă cu două viteze sau asistăm la transformarea ei irevocabilă în două Europe?

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Sunt chemaţi să ne răspundă în mod oficial, deopotrivă, preşedintele României, Guvernul, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi liderii politici aflaţi la cârma României.

Vă mulţumesc pentru atenţie!

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Răzvan Rotaru, Grupul PSD.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

Bună ziua, domnule preşedinte!

Obiectul declaraţiei politice: "Necesitatea clarificării cauzei ilicite constatată de instanţele de judecată în cazul casei preşedintelui Klaus Iohannis."

Stimaţi colegi,

Trebuie să avem curajul să abordăm deschis o problemă pe care o vedem în aceste zile pe toate canalele de ştiri. Este o problemă care afectează cea mai înaltă demnitate din statul român, respectiv credibilitatea preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis.

Avem o decizie definitivă şi irevocabilă a unei instanţe de judecată care a anulat actul de proprietate al familiei prezidenţiale pentru un imobil din municipiul Sibiu. Iar motivul anulării este folosirea unui act de moştenire fals care a stat la baza retrocedării.

Constatarea este deosebit de gravă. Este vorba de persoana preşedintelui, iar din decizia instanţei rezultă o concluzie certă, lipsită de orice echivoc. În această tranzacţie s-au comis cel puţin două infracţiuni: infracţiunea de fals şi infracţiunea de uz de fals.

Avem o condamnare pentru infracţiunea de fals: secretarul Primăriei comunei Porumbacu de Jos. Acesta a fost cercetat şi condamnat pentru adeverinţa falsă care a stat la baza retrocedării acestui imobil din municipiul Sibiu.

Rămâne cea de-a doua infracţiune: uzul de fals, care trebuie sancţionată în mod obligatoriu.

Stimaţi colegi,

Situaţia este foarte gravă. Nu ne putem face că nu o vedem. Există şi un prejudiciu care poate fi măsurat: banii pe care i-ar fi încasat statul român dacă ar fi folosit acel imobil care a fost luat printr-un act fals. Vorbim, deci, de bani publici pe care statul nu i-a încasat, iar dacă prejudiciul are la bază un act fals, înseamnă că vorbim de un folos necuvenit. Nu vreau să acuz pe nimeni, cu atât mai puţin pe preşedintele României, domnul Klaus Iohannis. Eu sunt om politic, nu sunt procuror, dar, ca om politic, mă interesează ca cea mai înaltă funcţie politică din acest stat să fie dincolo de orice suspiciune.

Este nevoie urgentă de o anchetă cât se poate de serioasă, o anchetă care să spună cine a făcut uz de fals în această tranzacţie demonstrată ca ilicită printr-o decizie definitivă şi irevocabilă a unei instanţe judecătoreşti.

Există o întrebare rămasă fără răspuns: cine a făcut uz de fals în cazul casei preşedintelui Iohannis, iar mulţi ar putea arăta cu degetul către preşedinte, ceea ce ar fi incorect, pentru că în Constituţie avem prezumţia de nevinovăţie. Dar nici nu putem rămâne cu o suspiciune atât de gravă care să planeze asupra preşedintelui...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

... adică asupra celui care s-a pus în fruntea luptei anticorupţie şi care reclamă respectarea statului de drept.

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc mult.

Urmează domnul Daniel Olteanu, de la PNL.

Domnul Daniel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am atras atenţia asupra faptului că judeţul Vaslui lipseşte, în acest an, de pe harta investiţiilor în infrastructură, conform datelor care reies din fişele de obiectiv publicate de Ministerul Transporturilor. Pentru cel mai avansat proiect, Varianta ocolitoare Bârlad, ni s-a dat un nou termen, 2019, ceea ce înseamnă o asumare a faptului că actualul Guvern pasează responsabilitatea finalizării către viitorul Executiv. Celelalte obiective ori sunt în aer şi li se caută finanţare, de pildă Varianta ocolitoare Vaslui, ori există doar la nivel de întreţinere, cum ar fi Drumul Naţional Vaslui-Bacău, ori nu există deloc.

În condiţiile în care este recunoscut rolul de antrenare pe care îl au investiţiile în infrastructură în dezvoltarea economiei regionale, a avea o astfel de atitudine de la centru, pe termen lung, este o batjocură la adresa românilor din Estul ţării. Suntem 435.000 de vasluieni, după domiciliu, şi din tot bugetul Ministerului Transporturilor, de miliarde de euro, pentru obiectivele din judeţul Vaslui nu există surse de finanţare în 2017. Ceea ce se speră e doar reactualizarea unor studii de fezabilitate sau găsirea unor soluţii de finanţare. Sunt puşi pe lista de aşteptare tot românii care au fost abandonaţi.

În aceste condiţii, Programul Naţional de Dezvoltare Locală ar putea fi un instrument prin care să fie echilibrate investiţiile, la nivelul celor mai sărace comunităţi. Judeţul Vaslui a încheiat anul 2016 cu peste 400 de proiecte acceptate la finanţare şi sper că şi acest Guvern va înţelege că, pentru a nu abandona cu totul această zonă, trebuie să finanţeze masiv proiectele publice locale, mai ales acolo unde lipsesc marile investiţii ale statului.

Prin urmare, este o obligaţie a Guvernului să finanţeze lucrările în derulare şi să accepte la finanţare toate proiectele judeţului Vaslui care îndeplinesc condiţiile, din punctul de vedere al documentaţiilor, indiferent de punctaj. A pune unităţile administrativ-teritoriale din Vaslui să concureze între ele, în condiţiile în care statul taie judeţul de pe lista marilor investiţii în infrastructură, ar fi o greşeală impardonabilă. Nu există un clasament al sărăciei, tot judeţul este abandonat.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, domnule deputat. Să vă apropiaţi de sfârşit.

Domnul Daniel Olteanu:

Văd extrem de firească, aşadar, ca o măsură de echilibrare, deşi incomparabil mai mică din perspectiva efortului bugetar, finanţarea integrală a proiectelor depuse de unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Vaslui în cadrul PNDL. În acelaşi timp, Guvernul trebuie să aibă în vedere faptul că tăierea judeţului Vaslui de pe lista celor care beneficiază de mari proiecte de infrastructură nu va face decât să apese şi mai tare bugetul alocat asistenţei sociale.

Vă mulţumesc.

Daniel Olteanu, deputat de Vaslui.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Urmează, de la USR, domnul Pop.

Aveţi un minut şi jumătate, cât v-a rămas din partea colegului. Cu regrete, dar timpul nu ne iartă.

Domnul Rareş-Tudor Pop:

Mulţumesc.

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

S-ar putea crede că urmează să citesc un raport de cel puţin 1.000 de pagini. Şi pe bună dreptate.

Istoria recentă a sistemului sanitar românesc este un şir nesfârşit de abuzuri şi tragedii care, e adevărat, au inspirat regizori şi ne-au adus distincţii importante la marile festivaluri europene de film.

Paralizat de influenţa politicului, corupt pe toate palierele de uriaşele sume de bani provenite din contribuţii, autocratic şi discreţionar, "dacă vreau să închid o secţie, o închid", citatul aparţine distinsului coleg, deputat al PNL, domnul Stamatian, sistemul sanitar românesc este pentru cei mai mulţi dintre noi ciumă şi pentru foarte puţini, cei aleşi, mumă.

Au fost şi sunt, desigur, insule de speranţă în tot acest "Gulag" românesc al sănătăţii publice.

Tineri sau bătrâni, medici sau manageri, asistente sau simpli brancardieri, profesionişti la început de drum sau veterani îndreptăţiţi cu adevărat să poarte medalii de merit, aceşti oameni sunt singurele lumini pentru pacienţii români, condamnaţi să înoate într-un ocean de neputinţă, disperare şi confuzie. Ba chiar nu de mult a existat şi un tânăr ministru care, în primăvara lui 2016, a început curajos o reformă, în numele căreia astăzi este demonizat în fel şi chip în mass-media...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Vă apropiaţi de final...

Domnul Rareş-Tudor Pop:

... în timp ce reformele începute sub mandatul lui sunt dezmembrate, una câte una.

La fel ca în anul 2005, anul "Morţii domnului Lăzărescu", România este pe ultimele locuri în ceea ce priveşte performanţa sistemului de sănătate.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Rareş-Tudor Pop:

Joi, 2 martie, la...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Domnule deputat, vă mulţumesc.

Am stabilit o regulă, nu sunteţi de cuvânt. Nu, nu mai aveaţi, am calculat, fiţi parolişti, fiţi oameni de cuvânt, că aşa e regula. Nu. V-am întrerupt la 1,35 minute.

Vă dau încă o dată cuvântul, 15 secunde, nu mai mult.

Domnul Rareş-Tudor Pop:

Mulţumesc.

Joi, 2 martie, la Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaţilor va avea loc o dezbatere publică pe tema Ordonanţei nr. 79/2016. Plecând de la Propunerea de respingere a Ordonanţei nr. 79, sosită de la Senat, plecând de la ce reprezintă această ordonanţă în mecanismul de reformă a sistemului, discutăm pe argumente, de ce a trebuit să fim contra sau pentru respingere. (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Vă rog, fac apel în special la Grupul USR. Sunt aici câteva reguli, trebuie respectate, da?

Mai departe.

Domnul Todoran, de la PMP, dacă a venit?

Movilă... n-a venit.

Ne întoarcem la PSD, doamna Camelia Gavrilă.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Distinşi colegi,

Vă supun atenţiei dumneavoastră, la acest moment, o temă esenţială a educaţiei tinerilor: alegerea unui traseu profesional adecvat aptitudinilor, vocaţiei lor, dar şi cerinţelor de pe piaţa muncii. Este vorba de recenta discuţie, în Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, legată de Ordonanţa nr. 81, care se referă la învăţământul dual.

Această iniţiativă îndelung aşteptată atât de actorii direct sau indirect implicaţi în procesul de învăţământ - părinţi, elevi, profesori, cadre didactice -, cât şi de operatorii economici, este foarte importantă, pentru că se asigură o bună corelare a ofertei educaţionale cu cerinţele reale de pe piaţa muncii, dar şi importante oportunităţi de integrare pe această piaţă a viitorilor absolvenţi care au parcurs un tip de învăţământ mult mai ancorat în contextul globalizării generale, în necesitatea de formare a unei resurse umane naţionale competitive.

Este important de precizat că au fost consultări anterioare substanţiale, cu Administraţia Prezidenţială, ministere, ambasade, camere de comerţ, instituţii de învăţământ, sindicate şi patronate, şi că se răspunde prin această iniţiativă legislativă unei dorinţe vechi, importante, aceea de a lega mai bine procesul de învăţământ de piaţa muncii şi de aşteptările operatorilor economici.

În felul acesta putem considera că tinerii aflaţi în momentul marilor alegeri de viaţă primesc o şansă în plus de a se pregăti mai profund, temeinic, într-o corelaţie cu agenţii economici, printr-un stagiu de practică adecvat şi printr-o posibilitate de a găsi un loc de muncă mai bine plătit şi mai credibil.

Dincolo de toate detaliile tehnice legate de această iniţiativă, este important de precizat implicarea operatorilor economici în procesul de desfăşurare a învăţământului tehnic şi profesional, în toate etapele acestuia, încă de la construcţia curriculară, apoi desfăşurarea activităţii, prezenţa în consiliile de administraţie, evaluarea şi certificarea competenţelor.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Vă apropiaţi de final...

Doamna Camelia Gavrilă:

Vom porni de la 3.000 de elevi, în anul acesta, şi numărul va creşte substanţial.

Păstrându-ne luciditatea şi obiectivitatea, nu putem considera că odată cu această lege se va rezolva total problema tinerilor. Ştim încă faptul că migraţia reprezintă un fenomen, că şi societăţile dezvoltate economic se confruntă cu această problemă. Dar este importantă asigurarea unei diversităţi de trasee educaţionale postgimnaziale. Şi învăţământ liceal, şi învăţământ...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Doamna Camelia Gavrilă:

... tehnologic...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă rog să încheiaţi.

Doamna Camelia Gavrilă:

... şi învăţământ profesional dual.

Educaţia trebuie să rămână în atenţia noastră şi nu doar o temă seducătoare de campanie, ci să aibă substanţă, prin demersul legislativ prin care şi programul actual de guvernare îl are în atenţie.

Mulţumesc.

Camelia Gavrilă, deputat de Iaşi.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Fix 2,56 minute.

Domnul deputat Victor Paul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Drepturile cetăţenilor într-o societate sunt extrem de importante, iar dreptul la sănătate, stipulat în Constituţia României, este încălcat cu precădere în ultima perioadă, când preocuparea statului de a proteja sănătatea pacienţilor lasă mult de dorit, iar această preocupare se face mai degrabă pe criterii politice.

Judeţul Galaţi are peste 500.000 de locuitori şi deţine, la acest moment, un spital judeţean cu doar 900 de locuri, un spital vechi, cu aparatură depăşită, un spital cu multe probleme. De aceea, în calitatea mea de deputat al judeţului mai sus menţionat, cred că era imperios necesară construirea unui spital nou, judeţean, de mare capacitate, dotat la cele mai noi standarde în materie. Acest lucru este cu atât mai regretabil cu cât există un teren în municipiul Galaţi, transferat Ministerului Sănătăţii, cu toate utilităţile, şi trebuia să se ia în calcul faptul că această regiune se află la o distanţă destul de mare de Bucureşti, Iaşi sau Cluj, iar pacienţii nu pot beneficia de asistenţă medicală de specialitate.

Această dorinţă veche a gălăţenilor de a avea un spital nou a fost readusă în prim-plan de reprezentanţii PNL, iar în acest sens, personal, am depus amendamente la Bugetul de stat pe 2017, amendamente respinse cu nonşalanţă de actuala coaliţie de guvernare. Modul în care prioritizează coaliţia PSD-ALDE investiţiile în sănătate mă duce cu gândul că Guvernul Grindeanu vede în România două tipuri de cetăţeni: cei care îl simpatizează şi ceilalţi.

Stimaţi colegi,

Toţi ne dorim ca medicii noştri care lucrează în străinătate să se întoarcă acasă, iar eu vă întreb: unde să facă acest lucru? Multe spitale judeţene se află într-o stare deplorabilă, iar guvernarea PSD-ALDE ocoleşte această zonă de sud-est a României. Pe baza căror criterii aţi luat decizia că această zonă nu are nevoie de spital? De ce aţi construit un buget al sănătăţii, fără a ţine cont de nevoile sistemului şi ale pacienţilor?

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă apropiaţi de final...

Domnul Victor Paul Dobre:

Sănătatea este la fel de importantă ca educaţia, ca economia, iar noi nu ceream decât ca locuitorii din această zonă să fie trataţi normal şi omeneşte.

Deputat al PNL Galaţi, Victor Paul Dobre.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Şi eu.

Mai are din timpul alocat domnul Todoran, de la PMP.

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică este despre interesele producătorilor români care se aplică cu prioritate.

Anul 2017 marchează 10 ani de apartenenţă a României la Uniunea Europeană, 10 ani în care cele 4 principii definitorii ale proiectului european - libertatea de mişcare a persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor şi a capitalurilor au reprezentat un real câştig pentru ambele părţi.

Cu toate acestea, aşa cum în orice parteneriat se ivesc la un moment dat divergenţe, interese contrare ce duc la reevaluarea situaţiei şi impunerea unor soluţii acceptate de ambele părţi, acest lucru s-a întâmplat şi între Uniunea Europeană şi România, privind Legea nr. 150 din 2016, cunoscută drept Legea "51% produse româneşti."

După cum se ştie, Uniunea Europeană a lansat oficial o procedură de infringement împotriva României, cu privire la legislaţia care obligă marii comercianţi să vândă cel puţin 51% din produsele alimentare ce provin din lanţul scurt de aprovizionare.

Comisia invocă nerespectarea libertăţii produselor în România.

Semnificaţia şi înţelegerea diferită a noţiunii de lanţ scurt este o mare problemă. Reprezintă principalul motiv al declanşării procedurii de infringement împotriva României.

În consecinţă, Parlamentul trebuie să ia act de acest aspect şi să adapteze legislaţia internă la cerinţele Uniunii Europene, dar în acelaşi timp să nu marginalizeze interesele producătorilor români.

În ceea ce priveşte ameliorarea legislaţiei interne, nu trebuie să uităm că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în privinţa ponderii foarte ridicate a populaţiei ocupate în sectorul agricol.

Avem nevoie de o acţiune fermă, prin care să luptăm... (Discuţii suprapuse.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă apropiaţi de final...

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran:

... intereselor...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă apropiaţi de final...

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran:

Avem nevoie de o acţiune fermă, prin care să luptăm pentru interesele ţării noastre şi ale producătorilor români, iar cuvântul de ordine în relaţia cu Uniunea Europeană şi organismele sale trebuie să fie reciprocitatea.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

De la PSD, doamna Mihaela Huncă.

Doamna Mihaela Huncă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Obiectul declaraţiei politice: "Stimularea dezvoltării performanţelor elevilor prin organizarea centrelor de excelenţă judeţene ca unităţi conexe ale Ministerului Educaţiei Naţionale."

Se află în dezbatere publică o propunere legislativă pe care doresc să o iniţiez, cu privire la funcţionarea centrelor judeţene de excelenţă ca unităţi conexe ale Ministerului Educaţiei Naţionale.

În urma modificării legislative, centrele judeţene de excelenţă vor fi înfiinţate prin Legea educaţiei naţionale şi vor deveni unităţi afiliate ale învăţământului preuniversitar, alături de centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională.

În momentul de faţă, există centre de excelenţă, înfiinţate prin ordin de ministru, în câteva judeţe care au dezvoltare economică, fiind finanţate din sponsorizări şi de la bugetele autorităţilor locale. Însă consider că trebuie să susţinem şi să pregătim elevi care să fie capabili de performanţă la nivel înalt, în toate zonele ţării, inclusiv acolo unde nu sunt aglomerări economice dezvoltate sau primării care să asigure fonduri pentru acest lucru.

Iniţiativa legislativă pe care o propun are tocmai acest rol, de a realiza câte un astfel de centru în fiecare judeţ din România.

În noua abordare legislativă, centrele de excelenţă judeţene vor putea iniţia proiecte cu finanţare europeană şi vor putea genera astfel venituri suplimentare.

În acest fel, vor putea elabora şi asigura implementarea unor programe de parteneriat cu diverse instituţii din ţară şi din străinătate, cu organizaţii neguvernamentale, cu administraţiile locale, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor şi resurselor necesare educării.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Doamna Mihaela Huncă:

Iniţiativa legislativă...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă apropiaţi de final...

Doamna Mihaela Huncă:

... pe care o propun are, fără îndoială, un impact naţional. Dar sunt deputat de Botoşani şi am dorit ca judeţul pe care îl reprezint în Parlament să aibă un rol important în realizarea acestui proiect.

De aceea, am început consultările la Botoşani, împreună cu profesori şi autorităţi locale.

Vă mulţumesc.

Mihaela Huncă, deputat al PSD Botoşani.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

De la Grupul parlamentar al PNL, vă rog.

Doamna Antoneta Ioniţă:

Bună ziua!

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la necesitatea unei noi strategii dedicate sănătăţii publice din România.

Sistemul de sănătate din România se află în acest moment într-o criză profundă, care afectează siguranţa populaţiei. Se ştie despre lipsa vaccinurilor din schema obligatorie de vaccinare a copiilor, despre lipsa multor medicamente importante din farmacii, despre existenţa infecţiilor nosocomiale în spitale, despre nemulţumirile pacienţilor, legate de timpul lung de aşteptare până la a fi consultaţi de medici şi lista nu se opreşte aici cu enumerările.

Pentru a putea aduce îmbunătăţiri acestui sistem "bolnav", trebuie să plecăm de la definiţia stării de sănătate. Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte starea de sănătate ca "starea de bine mental, fizic şi social" şi nu doar ca absenţa bolii.

Este demonstrat că serviciile de sănătate, indiferent de nivelul de dezvoltare tehnică şi de finanţare, influenţează starea de sănătate a populaţiei cu maximum 20%. Diferenţa de 80% e influenţată de condiţiile socio-economice generale, culturale şi de mediu şi condiţionate de vârstă, sex, factori legaţi de stilul de viaţă. De asemenea, un rol hotărâtor revine educaţiei, mediului de muncă, condiţiilor de viaţă, şomajului, habitatului, agriculturii şi industriei alimentare, precum şi calităţii apei potabile.

Din cele menţionate mai sus reiese în mod clar faptul că o strategie pentru sănătate, cu proiecţie solidă pentru viitor, trebuie să aşeze la aceeaşi masă, într-un comitet interministerial, pe responsabilii sănătăţii, mediului, muncii, educaţiei, economiei, agriculturii şi dezvoltării, pentru un proiect complex, în cadrul căruia să existe comunicare şi ţinte bine precizate pentru fiecare dintre ei.

Nu se poate concepe reforma în sănătate...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Vă apropiaţi de final...

Doamna Antoneta Ioniţă:

... fără dezvoltarea corespunzătoare a prevenţiei, care reprezintă o direcţie importantă de acţiune pentru sănătatea populaţiei în toate statele dezvoltate din lume.

Pentru ca acest lucru să funcţioneze, este necesară creşterea finanţării medicinei primare... (Discuţii suprapuse.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, doamnă doctor.

Vă apropiaţi de final...

Doamna Antoneta Ioniţă:

... care reprezintă baza piramidei în sănătate.

Deputat al PNL de Brăila, Antoneta Ioniţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

De la PSD, doamna Huncă... doamna Budăi... (Rumoare.) Pardon, domnul Marius Budăi. Iertare!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Obiectul declaraţiei politice de astăzi este cumularea pensiei cu salariul, în cazul pensionării anticipate.

Am primit mai multe sesizări din partea unor cetăţeni şi a unor antreprenori cu privire la situaţia în care se interzice cumularea pensiei anticipate cu salariul.

Nemulţumirea se manifestă mai ales într-un sistem antreprenorial unde lipseşte munca sau forţa de muncă calificată. Persoanele în vârstă care sunt pensionate anticipat, din diverse motive, obiective, nu se pot angaja, pentru că nu vor să piardă pensia pe care o primesc în prezent.

Există argumentul că statul nu poate plăti de două ori aceeaşi persoană, în cazul în care aceasta ar lucra în sistemul bugetar: o dată prin plata pensiei anticipate şi a doua oară prin salariu.

În opinia mea însă, această abordare este eronată şi iată că produce distorsiuni majore, mai ales în sectorul privat. Pensia este un bun patrimonial. Pensia este calculată în raport cu contribuţia fiecărei persoane la sistemul public de pensii. Prin urmare, pensia este un drept constituţional care nu poate fi negat şi care trebuie acordat.

În al doilea rând, în majoritatea cazurilor, pensionările anticipate au fost folosite ca instrument pentru realizarea disponibilizărilor în masă, împotriva voinţei celor în cauză.

În al treilea rând, interdicţia cumulării pensiei cu salariul, în cazul pensionărilor anticipate, restrânge forţa de muncă necesară antreprenorilor care, fie se văd nevoiţi să îşi închidă afacerea, fie să o relocheze. Acest lucru va conduce...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Vă apropiaţi de final...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Sigur.

Acest lucru va conduce la concentrarea oportunităţilor de afaceri în marile oraşe cu centre universitare şi va accentua decalajele de dezvoltare faţă de celelalte zone ale României, cum e şi cazul judeţului Botoşani, pe care îl reprezint în Parlamentul României.

De aceea, consider oportună eliminarea interdicţiei de cumulare a pensiei cu salariul, în cazul pensionărilor anticipate.

Voi înainta această propunere Ministerului Muncii, dar, în acelaşi timp, consider oportună şi o acţiune la nivel parlamentar pentru eliminarea acestei interdicţii.

Vă mulţumesc.

Deputat Marius-Constantin Budăi, Circumscripţia nr. 7, Botoşani.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Neagu, de la PNL.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Extrem de scurtă declaraţia politică.

Solicit şi solicităm, în numele Partidului Naţional Liberal, dezbaterea în procedură de urgenţă şi respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9 din 2017, care au stat la baza construcţiei bugetului de stat, fiind la fel de toxice ca şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13.

Dincolo de nerealismul bugetului de stat, care se bazează pe o creştere economică de 5,2%, cu o creştere de colectare a veniturilor bugetare de 32% şi un deficit de 3%,în construcţia bugetului de stat pe 2017, PSD s-a bazat din start pe două ordonanţe de urgenţă - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9 din ianuarie 2017, care aduc modificări esenţiale Legii finanţelor publice.

Pe de o parte, pe Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9 se elimină din Legea finanţelor publice limitele creditelor de angajament şi interdicţia de a schimba destinaţia banilor, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6 oferă ministrului dezvoltării posibilitatea de a transmite aproximativ 75% din investiţiile publice, cam 30 de miliarde de lei, direct, prin cea prin care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, ar fi dorit-o premier şi care acum este vicepremier şi ministru al dezvoltării, doamna Sevil Shhaideh, adică fix pentru interesele politice şi economice ale majorităţii PSD-ALDE.

Din acest motiv lipsesc filele de plan al investiţiilor publice, care se vor finaliza abia în 20 de zile de la data publicării bugetului de stat în Monitorul Oficial.

Solicităm, deci, Partidul Naţional Liberal, dezbaterea de urgenţă şi respingerea celor două acte normative - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13, în această ordine, reprezintă preocuparea adevărată a PSD-ALDE şi a Guvernului Grindeanu de a folosi în mod discreţionar investiţii publice şi a se acoperi legal, prin modificarea Codurilor de procedură penală.

Mulţumesc.

Deputat de Sibiu, Nicolae Neagu.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Ca să ne încadrăm, să ştiţi că voi limita timpul la un minut şi jumătate, să fie toată lumea acoperită, până la sfârşit.

Urmează de la PSD, Silviu Macovei.

Domnule deputat...

Deci reţineţi: un minut şi jumătate. Eu vă atenţionez la un minut, dumneavoastră vă opriţi la şi... În Parlamentul European e un minut. Solidaritatea faţă de colegi vă va ajuta să vă încadraţi.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi parlamentari,

Vă prezint astăzi declaraţia politică intitulată "Deblocarea administraţiei locale trebuie realizată cu responsabilitate".

Mă adresez astăzi, ca reprezentant al celor aproape 100 de localităţi din judeţul Iaşi, vizavi de o situaţie care este, din păcate, generalizată la nivelul întregii Românii. Mă refer aici la acea teamă de semnătură care a cuprins administraţia locală la nivel naţional.

Doresc să fiu foarte clar, a nu se înţelege că atac justiţia sau lupta împotriva corupţiei, însă cadrul legislativ foarte stufos, adesea contradictoriu, cu norme de aplicare care se schimbă de la o săptămână la alta, face ca administraţia locală să se afle într-un blocaj, de teamă a nu se comite ilegalităţi.

Pe scurt, nimeni nu mai semnează documente, de frică. Situaţia este cu atât mai gravă în mediul rural, unde multe primării nu au expertiza juridică necesară.

Cât de greu îi este unei primării care reprezintă o localitate cu 1.000 de locuitori să poată accesa fonduri europene? Cât de specializaţi pot fi funcţionarii acelei primării care abia se zbate pentru a-şi asigura utilităţile?

De aceea este nevoie ca întreg cadrul legislativ să fie clar şi simplificat, fără interpretări şi fără echivoc. Normele de aplicare ale legilor să fie cu adevărat instrumente precise de utilizare a cadrului legislativ.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă mulţumesc.

Vă apropiaţi de final...

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Avem prea multe legi contradictorii, dar, mai mult, sunt legi care sunt interpretabile, generalizând concluzii antagoniste, chiar verdicte contrare. De foarte multe ori, nu necunoaşterea legii este problema, ci tocmai faptul că este interpretabilă. Ceea ce un jurist consideră ca fiind legal, o instanţă poate considera ca fiind ilegal, aceasta până se ajunge la altă instanţă care o contrazice pe prima. Aici găsim sursa blocajelor în administraţie, în neclaritatea legilor.

Pentru a realiza...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Domnule deputat,

Vă rog să încheiaţi...

Domnul Silviu Nicu Macovei:

... în Parlamentul României toate aceste deziderate, ale celor care ne-au ales, avem nevoie de dezbateri ample, tratate cu seriozitate, al căror unic scop să fie generarea de soluţii legislative coerente şi folositoare.

Să nu uităm, responsabilitatea este a noastră, a parlamentarilor, de a revizui şi de a normaliza cadrul legislativ, de a propune şi amenda legi clare şi interpretabile doar într-un singur sens!

Silviu Macovei, PSD Iaşi.

Mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Oprea.

S-a înţeles ideea, domnule Macovei.

Domnul Dumitru Oprea:

Continui eu, în numele ieşenilor, tot pe probleme de educaţie.

În privinţa cercetării, actuala putere s-a lăudat că va asigura creşterea bugetului cu 30%. La un calcul simplu, se poate sesiza că a fost atins pragul de 0,029%.

Aceeaşi situaţie este, dincolo de cercetare, şi la educaţie, unde Executivul a alocat 3,1% din PIB, comparativ cu mult peste 5%, în statele dezvoltate, şi 6% din Legea educaţiei naţionale.

Discutabil este şi modul de abordare a creşterilor salariale, în special în mediul universitar, aplicându-se vechea procedură a guvernării Adrian Năstase. Dacă ai bani la universitate, creşti salariile. Dacă nu, la revedere.

Astfel, constatăm, a câta oară, că PSD stă foarte bine la capitolul promisiuni electorale şi manipulare statistică, dar este corijent la matematică. Grav este faptul că Guvernul Grindeanu, în timp ce a alocat cu 0,3% mai puţine fonduri universităţilor, faţă de anul trecut, a mărit salariile, fără a prevedea aceste măriri în Buget, împovărând universităţile.

În acest context, solicităm Executivului să respecte promisiunile asumate în Programul de guvernare al PSD-ALDE, iar dacă nu, să recunoască public faptul că este incapabil să le onoreze, pentru că speranţa demisiei este aproape nulă.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL de Iaşi, Dumitru Oprea.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

1,24 minute, perfect.

Domnul Vasile Cîtea.

Urmează, la PNL, domnul Romanescu. Apoi, în ordinea listei, doamna Tudoriţa Lungu.

Domnul Vasile Cîtea:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Declaraţia mea se numeşte "Iaşiul are nevoie de o sală polivalentă".

Iaşiul este al doilea oraş ca mărime, al doilea judeţ ca mărime din ţară, este un mare centru universitar.

În 2016, în Iaşi, au studiat peste 40.000 de studenţi plus încă câteva mii de elevi, iar o sală polivalentă, un loc unde sportivii şi evenimentele de anvergură mare sportivă să fie susţinute, nu avem.

Dacă Clujul, Sibiul, Constanţa, Craiova, Bucureştiul - cu o sală şi încă două în construcţie - au aceste facilităţi, Iaşiul este văduvit de un asemenea obiectiv.

În Iaşi există o sală care, din 2003, este ieşită din garanţie. În fiecare an primeşte aviz provizoriu de funcţionare şi lucrul acesta produce mari disfuncţionalităţi. Nu poate organiza competiţii de anvergură internaţională, pe baza regulamentelor federaţiilor internaţionale şi nu poate încuraja până la urmă activitatea sportivă a...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Vă apropiaţi de final, vă rog.

Domnul Vasile Cîtea:

... tuturor tinerilor din aceste zone.

Cred că Iaşiul merită o sală polivalentă nouă, modernă, la standardele federaţiilor internaţionale, care să permită organizarea competiţiilor internaţionale oficiale, şi nu numai a competiţiilor internaţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Romanescu.

Domnul Cristinel Romanescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Să continui practic aceeaşi idee a colegului Vasile Cîtea.

Declaraţia mea politică se numeşte "SOS - sportul românesc!".

Vin astăzi la tribuna Parlamentului pentru a aduce în atenţia dumneavoastră problema finanţării activităţii structurilor sportive locale. Astfel, prin Legea nr. 171/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 480/2015, practic s-a modificat lit. b) a art. 18¹ din Legea educaţiei fizice şi sportului, nr. 69/2000, şi se prevede că: "Finanţarea activităţii structurilor sportive locale constituite ca structuri nonprofit în condiţiile legii, participante la competiţiile sportive locale, regionale, naţionale şi internaţionale, organizate în conformitate cu statutul şi regulamentele federaţiilor sportive naţionale pe ramură de sport, în baza contractelor şi a programelor sportive ale acestora care prevăd promovare, selecţie, participare, pregătire, organizare de competiţii şi evenimente sportive. Practic, din sumele alocate pot fi finanţate toate tipurile de cheltuieli aferente contractelor şi programelor sportive, inclusiv cele de natură salarială".

Este primordial ca sportul românesc să beneficieze de un act normativ care să nu mai dea loc la interpretări...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă apropiaţi de final...

Mulţumesc.

Domnul Cristinel Romanescu:

Mai atrag atenţia Ministerului Tineretului şi Sportului, în speţă, ministrului Dunca Marius, asupra unei alte probleme, că nici până astăzi, sfârşitul lunii februarie, chiar dacă Legea bugetului de stat a fost adoptată şi promulgată, federaţiile sportive nu au primit alocări bugetare.

Mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Petre Manole, de la PSD.

Un minut şi jumătate, vă rog.

Domnul Petre-Florin Manole:

Bună ziua!

Declaraţia mea politică are legătură cu înfiinţarea unei subcomisii antidiscriminare, pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi şi ale copilului.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a dat în ultimele săptămâni semnale că tinde să devină ceea ce se aşteaptă de la ea: o avangardă a drepturilor omului în Parlamentul României şi în societatea românească.

Creşterea transparenţei în decizia legislativă, a participării şi a consultării societăţii civile sunt atât motive ale înfiinţării subcomisiei, cât şi nevoi indispensabile, într-un legislativ care are pretenţia că se află în centrul unei societăţi moderne şi democratice.

Îmi propun ca subcomisia să fie un promotor puternic pentru legislaţia specifică activităţii ei şi pentru controlul parlamentar.

Concret, aceasta înseamnă armonizarea şi îmbunătăţirea legislaţiei antidiscriminare, controlul privind implementarea acesteia şi monitorizarea rezultatelor ei.

Nu vom rămâne doar la nivel normativ. Mai mult, vom face tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a promova întreaga legislaţie specifică, astfel încât să se...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Vă apropiaţi de final...

Domnul Petre-Florin Manole:

... diminueze cât mai mult cazurile prin care să se poată invoca necunoaşterea acestei legislaţii.

Îmi doresc ca această subcomisie să fie un model de transparenţă şi dialog civic în Parlamentul românesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Doamna Tudoriţa Lungu.

Doamna Tudoriţa Lungu:

Domnule preşedinte de şedinţă...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Doamnă Tudoriţa Lungu,

Opriţi...

Doamna Tudoriţa Lungu:

Dragi colegi...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Opriţi, vă rog, microfonul, şi după aceea îl porniţi din nou, să plece timpul.

Doamna Tudoriţa Lungu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

N-au trecut nici două săptămâni de la adoptarea bugetului de stat, şi podul de peste râul Trotuş, DN11, Oneşti, stă să se prăbuşească.

Vă aminteam atunci că s-ar putea să regretaţi votul pe care l-aţi dat împotriva amendamentului parlamentarilor PNL de Bacău. O parte din pietonalul podului este deja în apă.

Şi atunci, domnule ministru Alexandru-Răzvan Cuc, vă informez că membrii de seamă ai Partidului Social Democrat au pus pe chituci renumita Platformă Petrochimică de la Oneşti şi vă rog astăzi, în plenul Parlamentului, să nu puneţi şi dumneavoastră umărul la sărăcia şi izolarea Oneştiului.

Rog, de asemenea, parlamentarii băcăuani - PSD, ALDE, PMP, dacă sunt, dar nu sunt - să ne ajute să convingem ministrul că e nevoie să ia de urgenţă măsuri şi să aloce sume pentru repararea podului de la Oneşti.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna Beatrice Tudor, PSD? Nu este.

Elvira Şarapatin? Nu este. Trecem la PNL, atunci. Este?

Vă rog.

Da, şi la PNL se pregăteşte domnul Pistru şi după aceea domnul Daniel Gheorghe.

Doamna Elvira Şarapatin:

Intrăm în luna martie cu sărbătoarea mărţişorului şi peste o săptămână cu Ziua Internaţională a Femeii. Prin declaraţia prezentă doresc să aduc un omagiu femeilor din ţara noastră şi din lume şi să fac unele consideraţii privind condiţia socială şi politică a femeii, din perioada aceasta, pe care destinul ne-a dat-o nouă, trăitorilor de astăzi.

După datele ONU, jumătate din populaţia totală a lumii, de puţin peste 7 miliarde de persoane, sunt femei. Pe plan mondial, la 1.000 de femei sunt 1.010 bărbaţi. La noi în ţară, situaţia este puţin inversată, femeile reprezentând în jur de 51%.

De-a lungul istoriei, femeile au luptat pentru a-şi cuceri un statut de egalitate în drepturi cu acelea ale bărbaţilor. Într-o bună parte a civilizaţiei contemporane acest obiectiv a fost atins. Din punct de vedere juridic şi politic, femeile sunt egale cu bărbaţii în faţa legii şi se bucură de aceleaşi drepturi şi libertăţi. Mai sunt încă mecanisme...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Mulţumesc, mulţumesc.

Mai aveţi 15 secunde.

Doamna Elvira Şarapatin:

Trebuie să închei...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Concluzia. Noi am înţeles care e ideea. Concluzia.

Doamna Elvira Şarapatin:

... închei adresând felicitări femeilor pentru ceea ce au realizat până acum şi le urez noi succese pe calea afirmării lor personale şi a colectivităţilor în care trăiesc, spre binele nostru, al tuturor.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, mulţumesc.

Doamna Elvira Şarapatin:

La mulţi ani tuturor femeilor de 1 martie şi 8 martie! (Aplauze.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Domnule Pistru, rapid, un minut, ca la Parlamentul European, hai, să vedem.

Domnul Eusebiu-Manea Pistru-Popa:

Tema declaraţiei mele politice este "Guvernul PSD nu investeşte în sistemul medical arădean".

Vizita ministrului sănătăţii, de săptămâna trecută, la Arad, nu este altceva decât o confirmare a faptului că parlamentarii PSD nu au făcut niciun demers pentru ca sistemul medical arădean să beneficieze de fonduri necesare pentru funcţionarea optimă a spitalelor din judeţul Arad.

Ministrul sănătăţii nu avea cunoştinţă de investiţiile şi fondurile promise de parlamentarii PSD, nu ştia de promisiunea electorală de a construi un nou spital în Arad, de cele 30 de milioane de euro necesare pentru actualul spital judeţean.

Această stopare a survenit ca urmare a deciziei Guvernului PSD de a nu aproba în bugetul de stat bani necesari pentru sistemul sanitar arădean.

În prezent, Aradul se află într-o situaţie delicată, spitalul judeţean nu-şi poate desfăşura activitatea doar cu fondurile de la administraţia judeţeană. Era vital pentru sistemul medical arădean ca vizita ministrului sănătăţii să se concretizeze într-o formă de colaborare, spre binele judeţului. Însă, din păcate, nu acesta a fost deznodământul.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, domnule Pistru.

Domnul Eusebiu-Manea Pistru-Popa:

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi vorbi foarte pe scurt despre o situaţie creată recent, respectiv, Ilie Moromete, denunţat la Securitate.

Din păcate, vedem cum sistemul românesc de educaţie încă zace sub aceleaşi impresii ale mentalului securist. Ilie Moromete, personaj al romanului obsedantului deceniu, din perspectiva marelui Marin Preda, a fost un rezistent. Rezistent la cotele obligatorii la Colectiv, rezistent la colectivizare şi rezistent la ceea ce a însemnat instaurarea regimului comunist. El era un om pe sistemul: spunem ca voi şi facem ca noi.

Din păcate, astăzi, sistemul românesc de educaţie tinde să creeze acest om nou. Şi ceea ce am văzut la olimpiada de limba română nu vine decât să ne certifice acest fapt şi să ne arate că încă toate tarele regimului comunist nu au dispărut.

Oare acesta e obiectivul nostru? Să creăm nişte tineri, nişte copii care să fie învăţaţi de mici cu denunţurile, cu delaţiunea, cu pâra? Probabil că nu.

De aceea, eu cred că ar fi timpul să ne revenim pur şi simplu şi să luăm în seamă ceea ce înseamnă o societate liberă, unde nu se trăieşte pe bază de frică şi unde suntem cu adevărat respectaţi şi unde există respect între oameni.

Din păcate, cu toţii am observat ce s-a întâmplat în România ultimilor ani. Şi cred că nu putem să facem din delaţiune o virtute naţională şi nu putem să introducem...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... în sistemul de învăţământ aceste nonvalori.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Sorin Moldovan dacă e în sală? Nu e. Dacă nu, domnul Olar.

Vă rog, maximum un minut. Maximum un minut.

Domnul Corneliu Olar:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În mai multe localităţi din Munţii Apuseni şi din ţară au loc în aceste zile acţiuni de comemorare a eroilor Horea, Cloşca şi Crişan. Răscoala condusă de aceşti moţi, care şi-au dat viaţa pentru popor, a contribuit la formarea conştiinţei naţionale a românilor, care mai târziu avea să triumfe la Revoluţia de la 1848, condusă de Avram Iancu, şi la Marea Unire de la 1918.

Azi, 28 februarie, se împlinesc 232 de ani de la tragerea pe roată a lui Horea şi Cloşca. Înainte să moară, Horea a strigat: "Mor pentru popor!". Nouă, politicienilor aleşi de popor, nu ne cere nimeni să ne dăm viaţa pentru popor. Alegătorii aşteaptă de la noi respect, spirit patriotic şi legi bune.

Înainte de a începe răscoala, Horea a încercat, cu armele legii, să facă dreptate pentru popor...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Olar:

... ducându-se de patru ori la Viena, cu petiţie la împărat. După secole de luptă pentru dreptate şi libertate, azi moţii sunt nevoiţi să facă...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, domnule Olar.

Domnul Corneliu Olar:

... demersuri şi petiţii pentru drepturile lor, pentru pădurea lor şi pentru condiţii mai bune de viaţă în Munţii Apuseni. Trist, dar adevărat. La 232 de ani de la Răscoala lui Horea, moţii din Apuseni au ajuns să nu aibă lemne de foc şi să rabde de frig.

Mulţumesc pentru asistenţă şi pentru ascultare.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Mai avem o singură luare de cuvânt, de la Grupul minorităţilor naţionale, dar nu mai mult de un minut, după care vom începe plenul. Cu rugămintea către colegii care n-au mai apucat să ia cuvântul astăzi, să se reprogrameze, şedinţa următoare. Asta e problema cu timpul, e infinit, dar nu ne ajunge niciodată.

Mulţumesc mult.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se referă la vizitele oficiale ale unor miniştri din Croaţia, în România, în perioada martie-aprilie 2017.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În calitate de deputat ales al Uniunii Croaţilor din România, dar şi ca fost preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Croaţia, doresc să anunţ că în perioada imediat următoare urmează să fie efectuate la noi în ţară două-trei vizite oficiale ale unor miniştri din Croaţia.

Prima întâlnire cu oficialităţile române urmează să fie chiar săptămâna viitoare, în perioada 6-8 martie, când va veni ministrul educaţiei, ştiinţei şi sportului din Croaţia, profesor dr. Pavo Barišić, care va vizita şi minoritatea croată şi Liceul Bilingv Româno-Croat din Caraşova, judeţul Caraş-Severin. După care, pe 14.03, ar trebui să vină în vizită, la Bucureşti, domnul ministru al afacerilor externe şi europene din Croaţia, domnul Davo Ivo Stier, iar în prima săptămână din luna aprilie, şeful Oficiului de Stat pentru Croaţii din afara Croaţiei, domnul Zvonko Milas.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulţumesc.

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran, înlocuită de domnul deputat Cristian Ghinea, şi de domnul deputat Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sala de şedinţă. Şi un secretar de la opoziţie, la prezidiu.

Doamnă secretar Bran,

Vă rog, veniţi la prezidiu, până vine un coleg de la USR. (Doamna deputat Ioana Bran, secretar al Camerei Deputaţilor, urcă la prezidiu.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei şi anunţ că din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 133.

Programul de lucru: 10,00-13,30 - dezbateri; 13,30-14,00 - pauză; 14,00 - vot final; după votul final: Biroul permanent al Camerei; şedinţa Comitetului liderilor; la ora 17,00 - şedinţa Birourilor permanente ale celor două Camere.

Începem de la punctul 20.

20. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional; procedură de urgenţă.

Guvernul?

Vă rog să vă prezentaţi, colegii de la Guvern, că nu vă cunosc colegii din sală.

Domnul Attila Gyorgy (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Attila Gyorgy, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.

Proiectul Legii privind supravegherea macroprudenţială are ca obiect reglementări referitoare la mandatul macroprudenţial, în conformitate cu recomandarea Comitetului European pentru Risc Sistemic privind mandatul macroprudenţial al autorităţilor naţionale.

Ministerul Finanţelor susţine raportul comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia pentru buget?

Domnul Leonardo Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată în vederea dezbaterii şi întocmirii raportului asupra Legii privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a cererii Preşedintelui.

Legea supusă reexaminării are ca obiect de reglementare înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, ca structură de cooperare inter-instituţională, între Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Guvern, al cărui obiectiv fundamental este acela de a contribui la salvgardarea stabilităţii financiare, prin consolidarea capacităţii sistemului financiar de a rezista şocurilor şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat Legea privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, reexaminată la solicitarea Preşedintelui.

Membrii comisiei, în şedinţa din data de 22 februarie, au dezbătut cererea de reexaminare şi au hotărât adoptarea parţială a cererii făcute de Preşedintele României, prin reformularea unor articole existente în lege.

Faţă de cele prezentate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, prezenta lege, cu un amendament admis, în Anexa nr. 1 la prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Vă rog, domnule...

Vă rog să vă înscrieţi, ca să vă văd de aici. Apăsaţi pe...

Veniţi acum la microfon, veniţi...

Apăsaţi, şi eu văd că v-aţi înscris.

Domnul Nicolae Neagu:

Neagu, domnule preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc mult de tot.

Grupul Partidului Naţional Liberal susţine cererea de reexaminare a Preşedintelui, pe această lege, şi readucem aminte că înfiinţarea Comitetului European pentru Risc Sistemic a fost una dintre măsurile adoptate la nivelul Uniunii Europene, ca răspuns la criza financiară globală, iar la nivel naţional, politica macroprudenţială, respectiv responsabilizarea menţinerii stabilităţii sistemului financiar în ansamblu, nefiind reglementată în mod explicit, e binevenită.

O susţinem, o votăm, aşa cum este raportul Comisiei pentru buget, finanţe de la Camera Deputaţilor, cu amendamentele aferente.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Vot final.

21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Guvernul, vă rog.

Domnul Attila Gyorgy:

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 46/2016 privind completarea Codului fiscal se restabileşte regimul de favoare pe care legislaţia în vigoare până la data de 31 decembrie 2015 îl acorda, respectiv extinderea scutirilor şi pentru soţii, respectiv soţiile veteranilor de război şi văduvelor de război.

Susţinem raportul comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia pentru buget?

Domnul Badea.

Domnul Leonardo Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2016.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. 456 şi art. 469, în sensul extinderii facilităţilor fiscale şi pentru soţii/soţiile veteranilor de război şi văduvele de război, împreună cu soţii/soţiile lor, respectiv de scutire integrală de la plata impozitului datorat pe clădirea de domiciliu, pe un mijloc de transport şi pe terenul aferent clădirii de domiciliu.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Am avut avizul favorabil al Comisiei juridice, al Comisiei pentru apărare şi ordine publică, al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În urma examinării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei spre dezbatere şi adoptare proiectul de lege, cu un amendament prezentat în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Vă rog.

Domnul Nicolae Neagu:

Atât eu, cât şi Grupul PNL susţinem această iniţiativă legislativă, pentru că ea vine să completeze şi să aducă o reparaţie normală, morală, şi celor apropiaţi din familiile celor care au decedat în timpul războaielor. Şi cu atât mai mult cu cât am susţinut-o şi în calitate de senator, în mandatul trecut.

Mulţumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul de lege rămâne la votul final, cu amendamentele admise.

22. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi societăţile de administrare a investiţiilor, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital.

Guvernul?

Domnul Attila Gyorgy:

Prezentul proiect de lege are ca scop transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei 91/2014 a Parlamentului European şi a Consiliului şi vizează actele administrative ale organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, în ceea ce priveşte funcţiile de depozitar, politicile de remunerare şi sancţiunile.

Susţinem raportul comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Leonardo Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi societăţile de administrare a investiţiilor financiare, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital.

Comisia pentru buget finanţe a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi de Comisia pentru afaceri europene.

De asemenea, există avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2012, în vederea armonizării cu legislaţia europeană existentă, conform dispoziţiilor primare ale Directivei nr. 2014/91 a Parlamentului European.

Membrii Comisiei pentru buget, finanţe au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Vă rog.

Domnul Nicolae Neagu:

Ţinând cont de reglementările care se fac în conţinutul acestei legi şi armonizarea cu legislaţia europeană, Grupul Partidului Naţional Liberal susţine proiectul de lege, în unanimitatea lui, aşa cum se găseşte în raportul Comisiei pentru buget, finanţe.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii, dacă mai sunt? Nu.

Vot final.

23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziţionarea unui bun aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil.

Vă rog, Guvernul.

Domnul Alexandru-Vasile Oprean (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt Alexandru Oprean, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Atât Ordonanţa nr. 10/2016, cât şi Ordonanţa nr. 19, ce va fi supusă dezbaterii plenului la următorul punct pe ordinea de zi, au avut ca obiect achiziţionarea, după cum bine ştiţi, a Operei "Cuminţenia Pământului", a marelui sculptor Constantin Brâncuşi.

Din păcate, acest demers a rămas fără o finalitate, astfel încât Guvernul de la acea vreme a emis în 29 decembrie Hotărârea de Guvern nr. 1.016, prin care se dispunea restituirea sumelor colectate către donatori.

În aceste condiţii, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale nu mai poate susţine un astfel de demers şi, de asemenea, este de acord cu raportul comun al Comisiilor pentru cultură şi pentru buget, finanţe.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia?

Domnul Leonardo Badea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziţionarea unui bun aparţinând patrimoniului cultural naţional.

Comisiile reunite pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi Comisia pentru buget, finanţe, bănci au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit acest proiect de lege.

Comisiile reunite au analizat acest proiect de lege şi, în urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării resurselor financiare, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Márton Árpád şi după aceea domnul Gheorghe.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Fiind membru în Comisia pentru cultură, trebuie să vă spun că în această comisie, anul trecut şi cu un an înainte, s-a dezbătut mult asupra acestui obiect de patrimoniu.

La dezbaterea bugetului din 2000 şi pentru 2016 am avut intervenţii toate grupurile parlamentare.

Comisia a şi adoptat anumite amendamente, prin care am introdus în bugetul de stat o sumă, de cinci milioane, prin care să se înceapă demersurile necesare pentru a putea plăti suma cerută de proprietari.

Evident că erau mai multe propuneri de sume, pentru a fi cât mai aproape de solicitările de atunci ale proprietarilor. Până una, alta, am avut bugetul cum l-am avut şi s-a luat acea decizie de a încerca să se strângă banii necesari de la populaţie. O încercare nereuşită.

Ca atare, într-adevăr, ordonanţele - că vine şi cealaltă ordonanţă - nu-şi mai au rost, efectul lor, deşi a produs efecte juridice, a devenit caduc. Ca atare, trebuie să le respingem.

Dar ideea de bază, despre care doresc să vă vorbesc, este una simplă. Dacă noi dorim să achiziţionăm în domeniul public al statului opere de valoare, noi, anual, trebuie să avem în bugetul de stat o sumă de, care să poată să rămână şi pentru anul viitor şi să se mai pună un bănuţ, ca în momentul în care se iveşte o posibilitate de a cumpăra un astfel de obiect, statul român să-şi facă datoria, pentru că astfel de improvizaţii, pe care le-am avut anul trecut, nu duc nicăieri, aşa cum am văzut.

Deci nu e nevoie de ordonanţe, nu e nevoie de legi, avem Legea bugetului de stat, în care trebuie să avem siguranţă, să avem bani şi pentru renovarea imobilelor pe care le avem, de o inestimabilă valoare, şi de recuperarea imobilelor care, iarăşi, ţin de patrimoniul cultural naţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Ştirbu.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Ordonanţa nr. 10 a fost amplu discutată şi foarte dezbătută în comisiile de specialitate, în legislatura trecută.

Totul a plecat de la o intenţie lăudabilă, şi anume aceea de a cumpăra un bun de patrimoniu naţional din categoria "Tezaur", celebra operă de artă a marelui nostru sculptor Constantin Brâncuşi, "Cuminţenia Pământului".

Aşa cum spunea antevorbitorul meu, domnul Márton Árpád, la dezbaterea bugetului pe anul 2016 toţi membrii Comisiei pentru cultură din Camera Deputaţilor au făcut un amendament prin care au solicitat Guvernului să accepte ca o sumă de 5 milioane de lei să meargă special pentru a începe negocierile şi pentru achiziţionarea acestui bun de patrimoniu din categoria "Tezaur".

Bineînţeles că nu a fost acceptată această chestiune, această doleanţă, această solicitare, acest amendament al membrilor comisiei, şi Guvernul a spus că va da o ordonanţă care va duce la achiziţionarea acestui bun. Iată că ordonanţa a fost dată, iată că nu s-a achiziţionat această operă de artă.

În momentul de faţă vreau să vă spun, să vă readuc aminte celor care ştiţi şi să vă informez pe cei care nu ştiţi acest lucru, că în fruntea Ministerului Culturii este aceeaşi persoană care a început în 2015 discuţiile pentru achiziţionarea acestui bun, domnul Ionuţ Vulpescu, care a fost şi membru în Comisia pentru cultură.

Eu nu pot să-mi exprim decât speranţa că Domnia Sa nu şi-a schimbat părerea vizavi de dorinţa de a achiziţiona acest bun de patrimoniu naţional.

Nu avem foarte mulţi emisari, foarte mulţi ambasadori de calibrul marelui Brâncuşi, noi, românii. Nu sunt foarte multe opere care sunt în ţară şi pe care Guvernul, poporul, noi putem să le achiziţionăm, în beneficiul nostru şi al generaţiilor viitoare.

Ca atare, încă o dată, cu riscul de a mă repeta, îmi exprim speranţa că actualul Guvern, actualul ministru, va continua discuţiile, va reactiva, dacă cumva acesta a încetat, dreptul de preemţiune al statului român pentru cumpărarea acestui bun de patrimoniu.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Bichineţ.

Domnul Bichineţ, după aceea domnul Bacalbaşa.

Oameni grei, la urmă...

Domnul Corneliu Bichineţ:

Daţi-mi privilegiul să vorbesc...

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa (din sală):

Să am ocazia să vă rup eu oasele, şi nu invers!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, vă rog!

Vă rog, domnule Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Am ascultat cu mare atenţie luarea de poziţie a fostului ministru al culturii. Domnul Gigel Ştirbu, da? Mi-a plăcut ce aţi spus dumneavoastră aici. E bine să ştie toată lumea că într-o perioadă de tristă amintire, la Târgu Jiu, câţiva neinspiraţi voiau să smulgă din solul patriei "Coloana Infinitului". Mai târziu, alţii, aţi văzut, s-au şi aşezat cu fundul pe ea, ca într-o ţeapă, şi nu le-a fost prea confortabil.

Eu cred că noi toţi avem datoria, ca atunci când e vorba de Brâncuşi, pe care îl revendică francezii ca fiind al lor, să negociem aşa cum se cuvine, şi tot ce a creat acest om să ajungă în România. Este o datorie patriotică!

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Bacalbaşa.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Această dispută, despre opera din tinereţe a lui Brâncuşi, este o splendidă ilustraţie a ceea ce se numeşte în logica formală ignoratio elenchi - ignorarea subiectului.

Pentru că, de fapt, aici nu vorbim despre opera din tinereţe a unuia dintre cei mai importanţi sculptori români, ci vorbim despre un fapt penal, ocultat cu grijă, întrucât aparţine prim-ministrului venit printr-o lovitură de stat, după îndepărtarea Guvernului legal ales, şi care a încercat, pe de o parte, să facă o afacere murdară, financiară, diferenţa de preţ între 5 şi 11 milioane, iar pe de altă parte a încercat să facă ceea ce Codul penal românesc denumeşte abuz de putere şi aducere de foloase necuvenite.

S-a încercat ca prin această operă de artă - care a dus la anveloparea consiliului de miniştri a lui monsieur Cioloş... Cioloş, excuzes-moi ... (Aplauze.) - să se deruteze votul bietului popor român care a fost totdeauna amăgit şi prostit, de data aceasta se pare că nu s-a reuşit, şi eu, personal, cer ca DNA-ul să-şi facă datoria în ceea ce priveşte împuţita afacere Cioloş-Brâncuşi!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Proiectul merge la votul final, cu cele trei amendamente admise.

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2016 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziţionarea unui bun aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil.

Guvernul?

Domnul Alexandru-Vasile Oprean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum am menţionat - şi antevorbitorii au făcut-o - cele două ordonanţe deja sunt caduce, astfel încât ele nu mai pot fi susţinute.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Leonardo Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2016 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării resurselor financiare pentru achiziţionarea unui bun aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil.

Comisiile reunite pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2016.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit acest proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016, cu prevederi care să permită ducerea la îndeplinire a lucrurilor prevăzute în această ordonanţă.

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2016 deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2016, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Vă rog.

Domnul Dan Vîlceanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Partidul Naţional Liberal susţine prezenta lege privind respingerea ordonanţei. Este, practic, o continuare a Ordonanţei nr. 10.

Dar înainte să plec de la pupitru, vreau să vă rog, doamnelor şi domnilor, să încetaţi să mai politizaţi Brâncuşi.

Am văzut mai devreme luări de poziţie prin care unii colegi abia aşteptau să şi-o mai tragă, aşa, unii la alţii! (Rumoare.)

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Ce-i aia "tragă"?!

Domnul Dan Vîlceanu:

Da?

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Ce vocabular ai...

Domnul Dan Vîlceanu:

Or, când vorbim de Brâncuşi, eu cred că ar trebui să ne abţinem de la asemenea lucruri, pentru că ne-am bătut joc destul de Brâncuşi, noi, statul român!

Vă aduc aminte că la Târgu Jiu s-au spălat operele lui Brâncuşi cu jet de apă şi n-am văzut pe nimeni în Parlamentul României să ia o poziţie!

Vă aduc aminte că până acum nimic, nimic nu s-a întâmplat în ceea ce-l priveşte pe Brâncuşi!

Haideţi să încercăm să ne abţinem de la comentarii atunci când vine vorba de Brâncuşi, pentru că la Târgu Jiu e o întreagă suferinţă din punctul acesta de vedere.

Cred că ceea ce noi trebuie să facem este să găsim soluţii, astfel încât poporul român să simtă şi să vadă că îl preţuim pe Brâncuşi, pentru că până acum n-am făcut nimic, iar acest demers de achiziţionare a operei este unul lăudabil şi cred că ar trebui continuat.

Mai mult decât atât, vă aduc aminte un lucru: s-a încercat includerea în patrimoniul UNESCO al operelor lui Brâncuşi, al Ansamblului "Calea Eroilor" şi a fost un fiasco total, ne-am făcut de râs. Nici măcar traducerea n-am fost în stare să o facem ca lumea!

Asta am făcut noi pentru Brâncuşi şi continuăm să venim în Parlamentul României şi să ne ocupăm de mici polemici între noi, în loc să facem ceva!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Bacalbaşa.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Stimaţi colegi,

Suntem aici, în Parlamentul României, care este un organ eminamente politic al poporului român. Dacă nu am politiza subiectele pe care le abordăm, înseamnă că am înşela aşteptările alegătorilor noştri şi că ne-am lua banii degeaba. Dar pentru că văd minunaţii mei colegi de la Partidul Liberal, care îl apără pe Brâncuşi, în afara oricăror sfere de discuţie, deşi ar trebui să fie jigniţi că Brâncuşi a ajuns plapumă pentru hoţii pe care i-au sprijinit ei, hoţi care au ajuns prim-miniştri printr-o lovitură de stat, repet, vreau să le amintesc că aşa-zişi oameni de cultură, aşa-zişi academicieni şi din aceia plini de epoleţi culturali au fost cei care au încercat să facă din Eminescu mortul din dulapul istoriei româneşti.

Mulţi dintre dumneavoastră provin din trădătorii neamului românesc, care după ce au fost proletcultişti, s-au făcut liberali. Şi cred că brătienii, uite, aşa, se întorc în mormânt! (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

După cum ştiţi, eu nu am prostul obicei de a jigni sau cel puţin încerc să evit să jignesc persoane.

Am şi un alt defect - citesc, înainte de o intervenţie, ce s-a întâmplat sau ce nu s-a întâmplat.

Fără să jignesc pe nimeni, eu cred că înainte de a huli, a arunca cu noroi în instituţia în care vă aflaţi, stimaţi colegi, unii dintre dumneavoastră, antevorbitorul meu, ar fi bine să mai citească despre Parlament ceva.

Înainte de a declara că nu s-a discutat despre Brâncuşi, să verifice dacă este adevărat, că altfel este mincinos. Câte dezbateri au fost în Comisia pentru cultură, inclusiv despre această spălare, iniţiative legislative despre un muzeu "Brâncuşi", soluţii, "Ziua Brâncuşi", alte asemenea...

Deci, ani de zile s-au dezbătut multe dintre aceste probleme, inclusiv ce s-a realizat şi ce nu s-a realizat legat de lista UNESCO.

Trebuie să vă mai spun un lucru, poate o să vă surprindă, nu e treaba Parlamentului, e treaba Guvernului, a ministrului din acel Guvern, al miniştrilor care s-au perindat pe acolo.

Deci, încă o dată, înainte de a arunca cu noroi în instituţia în care vă aflaţi şi dumneavoastră astăzi, puneţi mâna pe carte şi citiţi ce s-a întâmplat în această aulă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Turcescu.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună ziua!

Nu vreau să intru într-o dispută şi nici n-am de făcut o declaraţie legată de preţul operelor lui Brâncuşi, dar aş vrea să vă ofer un element referenţial. Mulţi dintre dumneavoastră veniţi în fiecare săptămână dinspre Aeroportul Otopeni spre Parlament. Data viitoare am să vă rog să vă uitaţi puţin la monumentul din Piaţa Presei Libere, monumentul dedicat luptei anticomuniste şi intitulat "Aripi". Este un monument inaugurat anul trecut. Acel monument a costat aproape 4 milioane de euro. Deci, de câte ori veţi trece pe acolo uitaţi-vă la opera respectivă de artă - eu pot să pun şi ghilimelele de rigoare, mărturisesc că mi se pare hidoasă - şi gândiţi-vă că acest monument, acel monument a costat statul român 4 milioane de euro.

Cred că este o discuţie mai amplă, care ar trebui purtată în jurul banilor care sunt alocaţi pentru construirea unor astfel de monumente, la fel cum discutăm cu atâta patimă şi despre banii care ar trebui alocaţi pentru achiziţionarea unor opere ale lui Brâncuşi.

Deci 4 milioane de euro - Monumentul "Aripi" de la Casa Presei Libere.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Este o problemă foarte importantă problema lui Brâncuşi, pentru că este o problemă naţională şi o problemă care, din punctul meu de vedere, depăşeşte cu mult graniţele României.

Nu pot fi de acord, fiind deputat la al treilea mandat, că în Parlamentul României nu s-a făcut nimic în ceea ce-l priveşte pe Brâncuşi.

Sunt unul dintre coiniţiatorii Legii nr. 305/2015, subliniez, Propunere legislativă privind declararea Zilei de 19 februarie "Ziua Brâncuşi", ca sărbătoare naţională. Este un exemplu elocvent şi nu este singurul.

Nu vreau să vă reţin, dar este foarte important să ştim adevărul.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Încheiem dezbaterile generale.

Proiectul de lege rămâne la votul final, cu cele două amendamente admise.

25. Proiectul de Lege privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale. Procedură de urgenţă.

Guvernul?

Domnul Cristian Cosmin (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numele meu este Cristian Cosmin, sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

Prin proiectul de lege se transpune Directiva nr. 2014/67/UE, menţinându-se totodată dispoziţiile Legii nr. 344/2016 care se abrogă.

Obligativitatea transpunerii Directivei nr. 2014/67/UE de către statele membre conduce la necesitatea reconfigurării cadrului legislativ existent, impunându-se crearea unui proiect de lege care să unifice dispoziţiile referitoare la detaşare, cuprinse în cele două directive menţionate.

Faţă de cele prezentate, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale susţine raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din cadrul Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, vă rog.

Comisia, mă scuzaţi!

Comisia pentru muncă. Domnul Vexler.

Domnul Silviu Vexler:

Bună dimineaţa!

Raport asupra Proiectului de Lege privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare reconfigurarea cadrului legislativ existent, prin crearea unui act normativ care să unifice dispoziţiile referitoare la detaşare cuprinse în cele două directive pe care le transpune, respectiv Directiva nr. 96/71/CE privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii şi Directiva nr. 2014/67/UE privind punerea în aplicare a Directivei nr. 96/71/CE privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestărilor de servicii.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 4 octombrie 2016.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Silviu Vexler:

Doar o rugăminte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

O eroare materială, la marginalul 12, respectiv art. 7 alin. (1). În vederea îndreptării erorii materiale, sugerăm înlocuirea expresiei "eludările acesteia", cu expresia "eludările dispoziţiilor prezentei legi".

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

OK.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Cu amendamentele admise, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Vreau doar să vă anunţ că avem în sală colegi din Parlamentul Regatului Norvegiei, pe care daţi-mi voie să-i salut, în numele dumneavoastră. (Aplauze.)

26. Proiectul de Lege privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă. Procedură de urgenţă.

Guvernul?

Domnul Attila Gyorgy:

Proiectul de lege are la bază prevederile referitoare la emitenţi, existente în Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital şi vizează în principal creşterea transparenţei pe această piaţă şi reglementarea mai strictă a abuzului de piaţă.

Susţinem raportul comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Leonardo Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de capital.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru politică economică şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic aplicabil operaţiunilor de piaţă, având ca obiect instrumente financiare admise sau care urmează să fie admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată ori tranzacţionate pe un sistem multilateral de tranzacţionare.

Membrii Comisiei pentru buget, finanţe au analizat proiectul de lege şi, cu unanimitate de voturi, au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege, cu amendamentele prezentate în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege stabileşte cadrul juridic, având ca obiect instrumente financiare admise sau care urmează să fie admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, ori tranzacţionate pe un sistem multilateral de tranzacţionare, prin asigurarea transpunerii anumitor prevederi dintr-o serie de directive ale Parlamentului European.

Grupul PNL din Camera Deputaţilor va vota pentru adoptarea acestui act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Cu amendamentele admise, proiectul de lege merge la votul final.

27. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Cu termenul pentru dezbatere şi vot final depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

28. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării.

Aceeaşi situaţie, cu termen depăşit.

Proiectul de lege este adoptat tacit, conform prevederilor art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

29. Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 48/2002.

Cu termenul de dezbatere şi vot final depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

30. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului semnat la Bucureşti, la 4 iulie 2016, de modificare a Convenţiei între România şi Republica Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 6 iunie 1996.

Guvernul?

Domnul Attila Gyorgy:

Prin proiectul de lege se supune ratificării Convenţia între România şi Republica Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri.

Prin această convenţie s-au actualizat titlurile de impozite, s-au revizuit o serie de definiţii şi s-au prevăzut noi reguli pentru schimbul de informaţii în domeniul fiscal.

Ministerul de Finanţe susţine raportul comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Leonardo Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului semnat la Bucureşti, la 4 iulie 2016, de modificare a Convenţiei între România şi Republica Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului semnat la Bucureşti, ce are în vedere modificarea Protocolului şi Convenţiei, prin actualizarea tipurilor de impozite prevăzute de convenţie şi a definiţiilor existente.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege, în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Doamna Intotero.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Potrivit protocolului, modificările pe care le aduce convenţia se referă la actualizarea tipurilor de impozite prevăzute de convenţie, a definiţiilor celor două state contractante şi a autorităţilor componente în aplicarea prevederilor, precum şi modificarea articolului din convenţie referitor la schimbul de informaţii în domeniul fiscal, în sensul includerii unor prevederi prin care se creează posibilitatea efectuării unui schimb extins de informaţii în domeniul fiscal, inclusiv cel bancar, ori de câte ori sunt solicitate astfel de informaţii.

De asemenea, sunt incluse în convenţie noi prevederi care vizează asistenţa în colectarea impozitelor şi posibilitatea de modificare a convenţiei, prin protocoale separate, care vor fi parte integrantă din convenţie.

Protocolul îşi va produce efectele începând cu prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic, imediat următor anului în care acesta a intrat în vigoare, şi rămâne în vigoare până la încetarea valabilităţii convenţiei.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susţine acest demers legislativ.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are va obiect ratificarea Protocolului de modificare a Convenţiei dintre România şi Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi capital.

Aceasta face parte dintr-un şir mai lung de convenţii care să limiteze fenomenele sustragerii de la plata unor categorii de impozite.

Nu ne putem opune, aşadar, unei convenţii care este în acord cu legislaţia şi obiectivele noastre interne în ceea ce priveşte combaterea flagelului evaziunii fiscale.

Mai mult, schimbul reciproc de informaţii este un instrument util, nu numai în materie fiscală, ci şi bancară, putând fi util pentru acţiuni de prevenţie, dar şi în alte fenomene de încălcare a legii.

Protocolul semnat la Bucureşti în 4 iulie 2016 include în convenţie noi prevederi care vizează asistenţa în colectarea impozitelor şi posibilitatea de modificare a convenţiei, prin protocoale separate, care vor face parte integrantă din acesta.

Grupul PNL din Camera Deputaţilor va vota pentru adoptarea acestui act normativ.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Vot final, nefiind amendamente.

30. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Republica Populară Chineză ... Nu e în ordine aici...

Da, e 31...

31. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Republica Populară Chineză pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi prevenirea evaziunii fiscale şi a evitării plăţii impozitelor, semnat la Bucureşti, la 4 iulie 2016.

Guvernul?

Domnul Attila Gyorgy:

Prin proiectul de lege se supune ratificării Acordul între România şi Republica Populară Chineză pe eliminarea dublei impuneri.

Prin acord sunt stabilite cote de impozit şi un tratament fiscal în avantajul contribuabililor, în ambele state, cu privire la impozitarea unor venituri, precum venituri din dobânzi, dividende, redevenţe, salarii şi pensii, a veniturilor obţinute de profesori, cercetători, studenţi, artişti de spectacol şi sportivi, precum şi a veniturilor obţinute din valorificarea capitalului.

Susţinem raportul comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Leonardo Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Republica Populară Chineză pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi prevenirea evaziunii fiscale şi a evitării plăţii impozitelor, semnat la Bucureşti.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între România şi Republica Populară Chineză pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi prevenirea evaziunii fiscale.

Membrii Comisiei pentru buget, finanţe au analizat proiectul de lege şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege, în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Doamna Intotero.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Prin noul acord se reglementează şi impozitarea veniturilor sub formă de salarii şi pensii.

De asemenea, se reglementează şi aspecte referitoare la schimbul de informaţii în domeniul fiscal, metodele de eliminare a dublei impuneri asupra aceluiaşi venit, nediscriminarea, procedura amiabilă prin care autorităţile competente ale celor două state contractante pot soluţiona unele aspecte legate de aplicarea noului acord, precum şi intrarea în vigoare şi perioada de valabilitate a noului acord.

Acesta va rămâne în vigoare pe o perioadă nedeterminată, după cinci ani de la intrarea în vigoare, oricare dintre cele două state poate solicita încetarea valabilităţii, prin transmiterea unei notificări scrise.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susţine această iniţiativă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin acest proiect de lege cele două părţi au convenit includerea în preambulul noului acord a unei clauze antiabuz, care stipulează faptul că acest instrument juridic nu creează oportunităţi privind neimpozitarea sau impozitarea mai redusă, ca urmare a evaziunii fiscale, sau a evitării plăţii impozitelor, inclusiv prin intermediul unor aranjamente financiare care au ca scop obţinerea beneficiilor prevăzute de acord, în avantajul rezidenţilor unor state terţe.

Această prevedere urmează Recomandările OCDE privind erodarea bazei de impozitare şi transferul profiturilor.

Grupul PNL din Camera Deputaţilor va vota pentru adoptarea acestui act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii dacă mai sunt?

Vot final.

32. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat şi cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană şi statele membre, pe de o parte, şi Republica Kazahstan, pe de altă parte, semnat la Astana, la 21 decembrie 2015.

Guvernul?

Domnul Victor Micula (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt Victor Micula, secretat de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

Prin acest proiect de lege se propune ratificarea Acordului de parteneriat şi cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Kazahstan, pe de altă parte, semnat la Astana, la 21 decembrie 2015.

Acordul este important pentru implicarea politică şi economică sporită a Uniunii Europene în Asia Centrală.

Prin consolidarea dialogului politic şi îmbunătăţirea cooperării în numeroase domenii, acordul va oferi fundamentul pentru eficientizarea angajamentului bilateral al României cu Republica Kazahstan, ţara cea mai dezvoltată economic din Asia Centrală.

Apreciem că angajamentele importante stipulate în secţiunea comercială vor asigura îmbunătăţirea cadrului juridic pentru mediul de afaceri în Kazahstan şi va încuraja creşterea volumului comerţului bilateral, în special exporturile de bunuri şi servicii, ca urmare a eliminării unor bariere netarifare şi aplicării mai coerente a normelor sanitare şi fitosanitare, precum şi de circulaţie a capitalurilor.

Având în vedere aceste argumente, vă rugăm să fiţi de acord cu aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia pentru industrii?

Domnul Iancu. Domnul preşedinte Iulian Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Avem în dezbatere, spre ratificare, o lege care ratifică un acord de parteneriat dintre Uniunea Europeană şi Republica Kazahstan.

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea acestui acord, care reprezintă o continuitate logică a precedentului acord, prevederile sale urmând a întări semnificativ relaţiile politice dintre Uniunea Europeană şi Republica Kazahstan, precum şi să determine o creştere a fluxurilor comerciale, precum şi cele investiţionale şi de servicii dintre părţi.

În urma analizei şi a susţinerilor făcute în faţa comisiei, membrii comisiei propun plenului, în unanimitate, adoptarea proiectului de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Vă rog.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Proiectul legislativ pe care-l supunem astăzi aprobării reprezintă aprobarea Acordului de parteneriat şi cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană şi statele membre şi Republica Kazahstan, pe de altă parte.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota favorabil acest proiect legislativ, ţinând cont de investiţiile pe care Republica Kazahstan le are în România şi de posibilitatea extinderii fluxurilor comerciale şi investiţionale între cele două ţări.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu mai sunt.

Vot final.

33. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind patrularea comună la frontiera de stat româno-ucraineană, semnat la 21 aprilie 2016 la Bucureşti.

Guvernul?

Domnul Mihai-Dan Chirică (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă numesc Mihai-Dan Chirică, secretat de stat în Ministerul Afacerilor Interne.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de act normativ are ca obiect exprimarea consimţământului statului român, de a fi parte la acordul bilateral în discuţie.

Documentul de cooperare are în vedere îmbunătăţirea cooperării între instituţiile de frontieră, dintre cele două state şi creşterea nivelului de supraveghere a frontierei de stat.

Acordul are un conţinut preponderent tehnic şi reglementează o serie de aspecte, după cum urmează: desemnarea autorităţilor competente pentru punerea în aplicare a prevederilor acordului, pentru partea română acestea fiind Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră; obiectivele şi modalităţile de efectuare a patrulării comune; modalităţile de trecere a frontierei de experţii care realizează patrularea comună; statutul juridic şi răspunderea reprezentanţilor autorităţilor de frontieră care participă la patrularea comună, precum şi modalitatea în care sunt suportate cheltuielile ocazionate de punerea în aplicare a prevederilor prezentului acord.

În considerarea celor anterior menţionate, vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind patrularea comună la frontiera de stat româno-ucraineană, semnat la 21 aprilie 2016 la Bucureşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia pentru apărare.

Domnul Georgian Pop.

Domnul Georgian Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu acest proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare patrularea comună în vederea realizării unor obiective, cum ar fi: asigurarea controlului respectării regimului juridic al frontierei de stat, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a infracţiunilor conexe acesteia, descoperirea şi reţinerea persoanelor care au trecut sau au încercat să treacă frontiera de stat în mod ilegal.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare a acestui proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Bacalbaşa.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Deşi nu fac parte din comisia care se ocupă de forţele armate, dat fiindcă este vorba de patrularea comună şi e vorba despre Basarabia de sud şi Bucovina, aş vrea să-l întreb pe domnul secretar de stat dacă această practică o avem şi cu alte ţări cu care ne învecinăm. Aş vrea să întreb dacă patrularea se face, a ucrainenilor pe teritoriul nostru, a românilor pe teritoriul actualmente ucrainean sau pe ambele teritorii şi aş vrea să-l întreb care sunt costurile pentru statul român, implicate în această acţiune?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, chestiunea aceasta puteţi să o faceţi cu o interpelare, eventual, pentru că acum suntem la dezbateri generale, la un proiect de lege.

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Domnul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul PNL va vota acest proiect de lege şi salută realizarea acestui acord, întrucât graniţa cu Ucraina este o graniţă complexă. De fapt, noi nu asigurăm numai frontiera României pe această graniţă, ci asigurăm frontiera Uniunii Europene.

În acelaşi timp, acest acord are în vedere şi o serie de activităţi departe de lege, complet în afara legii, care, din păcate, s-au dezvoltat de-a lungul anilor în acea zonă şi, cu atât mai mult, acordul este necesar pentru preîntâmpinarea lor, pentru asigurarea măsurilor de a le opri complet.

Încă o dată, este un acord important pentru România, pentru Uniunea Europeană, îl salutăm şi îl votăm.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Legea merge la votul final.

34. Proiectul de Lege pentru ratificarea celui de-al treilea Protocol adiţional la Convenţia Europeană privind Extrădarea, deschis spre semnare la Strasbourg la 10 noiembrie 2010, semnat de către România la Viena la 20 septembrie 2012.

Guvernul?

Doamna Sofia Mariana Moţ (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Bună ziua!

Sunt secretar de stat la Ministerul Justiţiei, mă numesc Mariana Moţ.

În ceea ce priveşte proiectul de lege supus atenţiei dumneavoastră astăzi, reglementează Protocolul adiţional la Convenţia Europeană privind Extrădarea.

Acest protocol stabileşte că extrădarea, în forma simplificată, se poate face pe baza informaţiilor incluse într-o cerere de arestare provizorie.

De menţionat faptul că, raportat la prevederile legii interne în materia extrădării, România a formulat o declaraţie, în conformitate cu art. 5 din protocol, astfel încât regulile prevăzute la art. 14 din Convenţia Europeană privind Extrădarea, ce prevăd regula specialităţii, nu se aplică atunci când persoana extrădată de România consimte la extrădare şi renunţă în mod expres la aplicarea regulii specialităţii.

Formularea acestei declaraţii a fost necesară pentru a respecta drepturile procesuale ale persoanei, astfel încât, persoana care-şi exprimă consimţământul la extrădare, să-şi menţină dreptul de a beneficia de aplicarea regulii specialităţii, iar renunţarea la acest beneficiu să se facă în mod expres, şi nu automat.

Prin urmare, susţinem proiectul de act normativ, în forma adoptată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia juridică?

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, am fost sesizaţi, spre dezbatere în fond, cu acest Proiect de Lege pentru ratificarea celui de-al treilea Protocol.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru politică externă, de asemenea, a dat un aviz favorabil, iar proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea celui de-al treilea Protocol adiţional la Convenţia Europeană privind Extrădarea, deschis spre semnare la Strasbourg la 10 noiembrie 2010, semnat de către România la Viena la 20 septembrie 2012.

În urma examinării iniţiativei legislative, cât şi a documentelor care o însoţesc, membrii Comisiei juridice au hotărât, în unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind ratificarea celui de-al treilea Protocol.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu. Vot final.

Reexaminări

35. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2008 pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Guvernul?

Doamna Sofia Mariana Moţ:

Proiectul de lege supus atenţiei dumneavoastră vizează aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 46/2008 prin care se abrogă o parte din dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 303/204 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

În esenţă, sunt abrogate acele dispoziţii prin care accesul în magistratură se putea face prin alte forme decât concurs. Prin această modificare, accesul în magistratură este limitat numai la forma concursului.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Comisia juridică?

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia a fost sesizată cu acest raport de reexaminare a acestui proiect de lege.

Consiliul Legislativ şi Consiliul Suprem al Magistraturii au avizat favorabil Proiectul de Lege care are ca obiect de reglementare abrogarea alineatelor (5) - (10⁷) ale art. 33 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

La 18 iunie 2008, membrii comisiei au examinat această iniţiativă legislativă.

În urma examinării şi a opiniilor exprimate la acea dată, cu unanimitate de voturi, a fost supus plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, acest proiect de lege.

Şi Senatul a adoptat acest proiect de lege, cu modificări şi completări la forma iniţială.

Preşedintele României a solicitat Parlamentului reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanţei.

Obiectul cererii de reexaminare

În cererea de reexaminare, Preşedintele României supune atenţiei următoarele aspecte:

- actul normativ trimis spre promulgare aprobă ordonanţa de urgenţă prin care a fost eliminată posibilitatea admiterii în magistratură fără concurs, pe baza unui interviu, şi, totodată, reintroduce posibilitatea ca persoanele care au îndeplinit funcţia de judecător sau procuror cel puţin 10 ani şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile să fie numite fără concurs în funcţia de judecător sau procuror;

- în condiţiile în care la adoptarea ordonanţei de urgenţă s-a avut în vedere faptul că modalităţile de acces în magistratură trebuie să asigure o selecţie riguroasă a viitorilor magistraţi, o lege cu un asemenea conţinut apare ca nejustificată.

Iniţiativa legislativă, în forma sa iniţială, avea ca obiect de reglementare abrogarea alin. (5) - (10⁷) ale art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia juridică a aprobat cererea de reexaminare şi a hotărât, în unanimitate de voturi, să propună astăzi, plenului Camerei Deputaţilor, un raport de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Guvern, fără modificări sau completări.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale din partea grupurilor?

Domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Partidul Naţional Liberal a avut o poziţie constantă, referitor la această reglementare, în sensul în care a susţinut de fiecare dată aprobarea ordonanţei de urgenţă, în forma în care ea a fost adoptată.

Ne-am opus introducerii amendamentelor, în Senat, la momentul la care acelea au fost realizate, acele amendamente.

Şi de aceea considerăm justificată cererea de reexaminare, formulată de Preşedintele României.

Ca atare, susţinem această cerere de reexaminare, prin faptul că se revine la forma iniţială a ordonanţei de urgenţă, fapt pentru care Partidul Naţional Liberal va vota pentru cererea de reexaminare, a preşedintelui României.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

36. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Din partea iniţiatorilor? Nu.

Comisia?

Domnul Buicu.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii.

În urma dezbaterilor care au avut loc, Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii - PL-x 881, ca fiind rămasă fără obiect, pentru că dispoziţiile europene privind recunoaşterea calificărilor profesionale, libera circulaţie a lucrătorilor, recunoaşterea reciprocă a diplomelor şi certificatelor referitoare la exercitarea profesiunii de farmacist, medic dentist sau medic au fost deja transpuse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Tot domnul Buicu?

Vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba de o iniţiativă legislativă pe care am iniţiat-o alături de mulţi colegi din Parlament, de transpunere a unor directive europene.

Procedurile parlamentare practic au prelungit adoptarea acestor directive europene, astfel încât în cursul anului 2016 Guvernul a adoptat o ordonanţă copiind cuvânt cu cuvânt textul din iniţiativa legislativă. Din punctul acesta de vedere, vreau să felicit fostul Guvern, că a ştiut să copieze dintr-o iniţiativă a unor parlamentari.

Având în vedere că a emis Ordonanţa nr. 45, această iniţiativă practic merge cu raport de respingere a iniţiativei, iar Ordonanţa nr. 45, pentru că deja are efect, va fi discutată şi prezentată plenului.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

37. Proiectul de Lege privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi.

Din partea iniţiatorilor?

Domnul Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În calitate de iniţiator, alături de alţi 4 colegi, vreau să-mi permiteţi, pe scurt, să susţin în faţa dumneavoastră această iniţiativă legislativă.

Odată cu adoptarea prezentei iniţiative legislative, România va intra în rândul ţărilor care îşi stabilesc foarte clar ţintele privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi.

Prezenta iniţiativă legislativă defineşte, în primul rând, combustibilii alternativi: energia electrică, hidrogenul, biocombustibilul, gazul natural ş.a.m.d. Defineşte punctele de încărcare-reîncărcare, folosind combustibili alternativi. Şi - ce este foarte important, cred eu - prezenta iniţiativă legislativă defineşte politica naţională a României pentru dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi.

Ţintele şi obiectivele naţionale pentru instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi sunt obligatorii, sunt necesare şi, aş îndrăzni să spun, îndrăzneţe.

Vă dau doar un singur exemplu: până la 31 decembrie 2020, România îşi propune înfiinţarea unui număr corespunzător de puncte de încărcare a vehiculelor cu energie electrică, accesibile publicului.

De asemenea, uitându-mă în Programul de guvernare, aprobat aici, în Parlament, vedem, la capitolul "Politică în domeniul energiei", că dumneavoastră consideraţi această lege o prioritate, ceea ce este foarte bine. Şi mai vedem un lucru: până în anul 2020, vă propuneţi să avem în România peste 100.000 de maşini electrice. Aici, sigur, eu am mari rezerve, având în vedere că tocmai ce s-a amputat Programul "Rabla", anulând timbrul de mediu.

Revenind. La prima vedere, aceste ţinte pot fi considerate extrem de ambiţioase. Ultimele evoluţii şi decizii la nivel mondial ne conduc către concluzia, spre exemplu, că autovehiculele electrice reprezintă viitorul.

În aceste condiţii, Guvernul, noi, Legislativul, industria energetică avem obligaţia să începem din timp această tranziţie. Tranziţie care, în opinia mea, va dura cel puţin 15-20 de ani.

Acest subiect nu poate fi tratat haotic. Avem cu toţii obligaţia să contribuim la o tranziţie de succes.

Şi să nu uităm, dragi colegi, niciodată, că Timişoara a fost primul oraş european cu străzi iluminate electric.

Vă rog, aşadar, doamnelor şi domnilor deputaţi, să susţineţi această iniţiativă legislativă, a mea, alături de alţi 4 colegi, uitându-ne puţin şi peste graniţele României, văzând că, de exemplu, landurile germane nu vor mai permite noi înmatriculări de automobile pe benzină şi motorină începând cu anul 2030, sau, uitându-ne la gigantul francez în petrol şi gaze naturale, "Total", cu o capitalizare de piaţă de peste 100 de miliarde de euro, care şi-a propus să achiziţioneze, şi a achiziţionat recent, un producător de baterii, cu peste un miliard de euro.

Cu aceste argumente, vă rog să susţineţi această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem în dezbatere o iniţiativă legislativă transpartinică, care aparţine unor iniţiatori, şi de la PSD, şi de la PNL, şi care îşi propune să reglementeze printr-un cadru normativ special instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi, cu scopul de a reduce la minimum dependenţa de petrol şi de a atenua impactul transporturilor asupra mediului, ca urmare a necesităţii alinierii legislaţiei naţionale de profil la normele şi exigenţele europene incidente în domeniu, prin transpunerea Directivei 94/2014.

Membrii comisiei, după dezbateri, propun plenului, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

Aş vrea să vă spun, domnule preşedinte, dacă îmi permiteţi, că, întrucât dezbaterea a avut loc în sesiunea Parlamentului anterior, anumite termene prevăzute de iniţiatori şi acceptate de comisii au fost depăşite.

Şi, prin urmare, vă rog să-mi permiteţi să precizez că la art. 6, termenul de "până în 18 noiembrie" se transformă în "termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi". De asemenea, la art. 11 alin. (1), termenul de "18 noiembrie 2016" devine "1 mai 2017", iar la alin. (2) al aceluiaşi articol, termenul "18 noiembrie 2016" devine "1 mai 2017". Iar la art. 12 alin. (1), data de "18 noiembrie 2016" se transformă în "60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I".

Iar în prezentarea noastră, în raport, dintr-o eroare, colegii au trecut că legea este organică. De fapt este o lege ordinară.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Înţeleg că propunerile acestea sunt în amendamentele admise, votate, în raport, da?

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Vă rog, domnule Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt unul dintre iniţiatorii acestei propuneri legislative şi, sperăm, lege.

Noi am avut în atenţie, ca membri ai comisiei din Parlamentul anterior, două decizii extrem de importante ale Uniunii Europene. Prima: cea legată de adoptarea la Paris a noului Tratat post Kyoto şi care practic transformă Europa într-un lider mondial al tehnologiilor de înaltă eficienţă şi pentru utilizarea combustibililor alternativi şi a energiei regenerabile, Uniunea Europeană propunându-şi ca începând cu anul 2025 să urce la 28%, iar în 2030 chiar la 30%, procentul de energie regenerabilă din totalul consumului de energie al Uniunii Europene. Dar, de asemenea, îşi mai propune să-şi reducă dependenţa de produsele petroliere cu 60%, până în 2050.

Pentru aceasta, Uniunea Europeană a luat decizia să redeseneze toate politicile energetice. Şi, în conformitate cu acest lucru, toate statele membre sunt obligate să reia politicile pe 3 paliere: securitate, schimbări climatice şi cele cu impact direct asupra inegalităţii sociale, care este un flagel la nivel european, la nivel mondial şi care a generat nivelul atât de ridicat de sărăcie extremă cu care ne confruntăm astăzi.

Prin urmare, această propunere a noastră atinge 4 paliere.

1. Redesenează politicile la nivelul României şi pune un accent deosebit pe combustibilii alternativi. Ce înseamnă aceasta? În ordine: utilizarea în transport a energiei electrice, hidrogenului, gazului natural, gazului natural lichefiat, gazului-petrol lichefiat.

2. De asemenea, realizarea unei infrastructuri care să permită consumatorului să aibă acces de la punctul de încărcare la cel de realimentare sau de reîncărcare, printr-o infrastructură uniform distribuită pe tot teritoriul României.

3. Permite practic autorităţii locale să devină un actor-cheie în noile politici energetice, respectiv transportul în comun local să poată utiliza atât energie electrică, cât şi gaz natural lichefiat.

4. De asemenea, îşi mai propune o informare corectă a consumatorului român, astăzi oarecum vitregit de informaţiile necesare pentru a putea şti, să fie în cunoştinţă de cauză cu noile tehnologii, noile instrumente, pentru reducerea propriului lui consum de materie primă energetică, cu emisii, iată, de dioxid de carbon, şi a ne reaşeza cu toţii într-un palier informativ care să ne permită accesul la aceste tehnologii de înaltă eficienţă.

De asemenea, propunem o standardizare. Practic, toate echipamentele care vor fi folosite pe teritoriul României trebuie să fie standardizate, pentru a evita contrafacerea şi falsificarea, care sunt masive astăzi, din păcate, în toate domeniile şi care reprezintă un flagel la nivelul României.

Şi, în încheiere, aş vrea să vă spun că această iniţiativă este, dacă vreţi, o mare şansă pe care România o valorifică prin consumul propriu, din producţia domestică, producţia indigenă de gaze naturale.

Pentru aceasta, vreau să vă aduc la cunoştinţă, stimaţi colegi, că suntem într-un pericol, în momentul de faţă, să ne creăm singuri un handicap, tocmai când avem, iată, un avantaj uriaş să folosim gazele naturale din producţia internă.

Pe de-o parte, avem pe masă, în dezbatere, Ordonanţa Guvernului Cioloş care aduce, din 2021, la 1 aprilie 2017, liberalizarea totală a preţului gazelor naturale, ceea ce înseamnă o creştere în cursul acestui an cu 41% a preţului gazelor naturale din producţia internă - şoc pentru toată industria care foloseşte gaze şi pentru producătorii de apă caldă, căldură, dar şi consumatorul casnic din această ţară -, dar, totodată, aduce o atingere directă şi acestei industrii.

Noi punem la cale acum o infrastructură, un adevărat business, care relansează practic utilizarea, din producţia internă, a gazelor naturale, şi prin exagerarea şi extrapolarea, cu 4 ani mai repede, a preţurilor, putem pune sub semnul întrebării această oportunitate de business.

De aceea, vă rog, stimaţi colegi, toţi cei care sunteţi implicaţi, la comisiile de specialitate, în analiza Ordonanţei nr. 64, să ne uităm cu foarte mare atenţie, pentru a nu ne crea singuri un handicap în valorificarea materiei prime energetice româneşti.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Korodi.

Domnul Korodi Attila:

Domnului preşedinte Iancu o să-i dau minute din partea mea, pentru că... cred că au fost importante cele ce au fost precizate.

Aş dori ca, din partea UDMR, să felicit iniţiatorii. Este un proiect de lege care este binevenit şi aduce un aport semnificativ asupra standardizării, asupra deschiderii accesului către noi resurse energetice. Ştim foarte bine cu ce se confruntă transportul din România. Ştim foarte bine cu ce se confruntă industria. Aşa că vom susţine la votul final proiectul de lege.

Şi este bine, şi asta arată şi proiectul de astăzi, că pot fi iniţiative foarte bine închegate, care să vină din partea Parlamentului, şi să nu aşteptăm Guvernul ca să reacţioneze şi să acţioneze, ci să avem dezbateri destule în Parlament, ca să ştim să apreciem şi să luăm decizia optimă.

Felicitări, din nou.

Şi vom susţine.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Mai sunt intervenţii? Nu.

Deci...

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Vreau să felicit iniţiatorii pentru acest proiect de lege. Era şi momentul ca în România să existe cadrul legislativ pentru instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi.

Cred că anumiţi agenţi economici privaţi - MOL, OMV - au luat-o deja înaintea legislaţiei şi au început instalarea. Am văzut, de exemplu, în Drobeta Turnu-Severin, la "Taverna Sârbului", instalată deja o instalaţie de alimentare cu energie electrică. Cred că e momentul ca şi Parla... (Rumoare.)

Cred că era momentul ca şi Parlamentul să se ocupe şi să aprobe acest lucru.

Îi mulţumesc domnului preşedinte Iancu, că a sesizat, observasem şi eu că sunt nişte inadvertenţe vizavi de termenele de punere în aplicare. Şi aş dori să întreb dacă le supunem la vot. Sau cumva, să le facem, pentru că în comisie nu s-au discutat. Dar cert este că nu putem aproba astăzi o lege cu intrare în vigoare la 18 noiembrie, anul trecut.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru aprobarea acestei legi.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Liderii, la prezidiu. (Consultări.)

După o scurtă pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci... liderii propun retrimiterea la comisie, pentru un sfert de oră, pentru modificarea acelor termene care erau neclare, după care întoarceţi legea la plen. Vot. Pregătiţi-vă cartelele.

Unanimitate.

38. Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 25 martie ca Ziua naţională a pădurilor.

Din partea iniţiatorilor? Nu. Comisia... Este?

Domnule Gheorghe, vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

N-am să fac acum apologia a ceea ce înseamnă sau reprezintă rolul şi importanţa pădurilor în contextul actual al evoluţiei societăţii umane, însă am să fac un scurt istoric, că să înţelegeţi cum de-am ajuns să propunem această iniţiativă legislativă.

Şi vă reamintesc că despre chestiunea legată de păduri, anteriorii noştri mari cărturari au tot vorbit şi au tot scris. Primul însă care s-a aplecat asupra rolului şi importanţei pădurii a fost Spiru Haret, în 1902, cel care instituia Ziua sădirii arborilor.

Ulterior, regimul comunist avea să conştientizeze rolul şi importanţa pădurii în dezvoltarea societăţii româneşti şi în 1953, prin Poşta Română, aveau să se tipărească 3 emisiuni de timbre poştale, în aşa fel încât să se marcheze acest rol deosebit al pădurii.

De atunci, practic, avem un şir neîntrerupt de evenimente legate de "Luna pădurii". Între 15 martie şi 15 aprilie, în fiecare an, silvicultorii, la început, după care întreaga societate a preluat şi transpus în practică manifestări, evenimente care să conştientizeze în opinia publică, în mase, care este rolul şi importanţa pădurii.

În 1991, la al X-lea Congres forestier mondial de la Paris, apare pentru prima dată conceptul de dezvoltare durabilă a pădurii. Apare pentru prima dată la nivel internaţional, pentru că anterior, în 1975, istoricul Constantin Giurescu, în lucrarea "Istoria pădurii româneşti de la începuturi până în prezent", dezvolta acest concept la nivel naţional şi spunea, printre altele: "Ar trebui să se taie din pădure atâta cât produce pădurea şi cât îi permite starea ei", în 1975.

Înainte de 1989, funcţiona sau apăruse în spaţiul public un concept. Se spunea: "În viitor, cine va avea păduri, va avea aur".

Până atunci, conceptul era simbolic sau ducea mai mult spre partea simbolistică a activităţilor, a acţiunilor.

Acum însă constatăm, iată, în această perioadă tumultuoasă a schimbărilor climatice, că ce spuneau înaintaşii, ce spuneau predecesorii noştri se confirmă. Constatăm acum, prin ceea ce facem noi, prin ceea ce face societatea civilă cu privire la rolul şi importanţa pădurii.

În 2012, Organizaţia Naţiunilor Unite instituie Ziua internaţională a pădurii, în 21 martie. Noi, prin Codul silvic, Legea nr. 46/2008, am instituit între 15 martie şi 15 aprilie, "Luna pădurii".

Ce facem astăzi, aici, prin acest proiect de act normativ, nu facem decât să stabilim ca în data de 25 martie să sărbătorim, la nivel naţional, Ziua naţională a pădurii, conştientizând încă o dată rolul şi importanţa acesteia, mai ales în dezvoltarea viitoare a societăţii în general. Pentru că unul din factorii principali, nu de producţie, ci de mediu, îl va reprezenta pădurea.

Marin Drăcea, un mare silvicultor român, spunea, în 1936: "Câmpiile se apără la munte". Şi cât adevăr! Cât adevăr este în această frază, spusă acum mai bine de 65... 70 de ani, de Marin Drăcea.

Observăm despăduririle făcute la munte, tăierile abuzive la munte se repercutează în zona de câmpie, prin fenomene de torenţialitate şi extreme - secetă, care se petrec parcă cu o ciclicitate nemaivăzută.

Deci cred că ar trebui ca prin instituţiile publice ale statului, prin autorităţile publice locale şi centrale, ziua aceasta, de 25 martie, să fie sau să rămână în conştiinţa neamului ca o zi extrem de importantă, poate la fel de importantă ca şi Ziua naţională a României.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisiile? Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu.

Domnul Borza.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

O să dau citire Raportului comun asupra Proiectului de Lege privind instituirea zilei de 25 martie ca Ziua naţională a pădurilor.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 25 martie ca Ziua naţională a pădurilor, transmis cu adresa PL-x 396 din 3 octombrie 2016.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 27 septembrie 2016.

La întocmirea raportului comun comisiile au avut în vedere:

• avizul favorabil al Consiliului Legislativ - 11.05.2016;
• punctul de vedere al Guvernului prin care susţine adoptarea propunerii legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea Zilei naţionale a pădurilor în data de 25 martie, cu scopul de a creşte gradul de responsabilizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi ai Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic au examinat proiectul de lege menţionat, în şedinţa din 18 octombrie 2016.

La lucrări şi-au înregistrat prezenţa un număr de 32 de deputaţi, din 33.

La dezbaterea proiectului a participat, ca invitat, şi doamna Erika Stanciu, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor, s-a hotărât, în unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind instituirea zilei de 25 martie ca Ziua naţională a pădurilor, în forma prezentată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Simionca.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

25 martie este o iniţiativă bună, dar totdeauna când sărbătorim ceva, când comemorăm ceva, trebuie să se întâmple ceva semnificativ. Şi cred că în 25 martie ar trebui să se încheie defrişarea ilegală a pădurilor.

Şi în fiecare an, dacă noi o să sărbătorim ziua de 25 martie, s-o sărbătorim prin plantări, să zicem, 5.000 de puieţi, în fiecare an, de 25 martie, să mergem să plantăm, să replantăm pădurile noastre.

Şi atunci cred că şi spiritul civic... şi comunitatea se poate implica. Şi această zi într-adevăr o să aibă o însemnătate pentru noi, pentru români.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

De acord.

Doamna Gavrilă.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Tocmai pentru că pledoaria iniţiatorului a fost şi cu valoare simbolică, dincolo de valoarea ştiinţifică şi tehnică, aş sublinia importanţa simbolică a acestei date şi a acestei sărbători şi nu aş asocia-o doar cu activităţi legate de ceea ce fac instituţiile silvice sau zona aceasta agricolă şi silvică, care, ştiu eu, poate că ar însemna conştientizarea opiniei publice şi are rol de sensibilizare şi conştientizare.

Dar cred că trebuie să extindem subiectul şi spre zona educaţiei tinerilor, spre activităţile nonformale. Îmi pare rău că în iniţiativa respectivă nu am regăsit, într-o continuitate la organizaţiile nonguvernamentale, şi posibilitatea instituţiilor educaţionale de a desfăşura activităţi nonformale, educative, integrate în zona educaţiei ecologice, pentru protecţia mediului.

Şi probabil că Ministerul Educaţiei, dacă are reprezentant aici, ar trebui să preia ideea şi să introducă în calendarul activităţilor educative şi această zi naţională, care să genereze activităţi, dezbateri, întâlniri şi poate chiar şi zona aceasta de translare din spaţiul poetic de care se vorbea, tinerii, elevii învaţă despre valoarea pădurii, despre toposul sacru al acesteia, despre copacul, în ipostaza de axis mundi, dar să intre şi în zona de conservare, de plantare, de înţelegere a rolului pentru echilibrul planetar. Deci o extindere a ceea ce facem, în spaţiul educaţional şi cu acest tip de educaţie, nonformală.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Pană.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Stimaţi colegi,

În puţine cuvinte aş vrea să subliniez ceva ce eu consider foarte important, pe lângă ce s-a spus.

Da, există o recunoaştere generală, mondială, legată de importanţa pădurii. O spune şi Rezoluţia ONU, o spunem şi noi, prin Codul silvic. În o lună de zile, de fapt, se derulează toate activităţile care erau prinse în nota de fundamentare pentru stabilirea zilei de 25 martie, Ziua pădurii.

Dar ce nu s-a spus deloc până acum este că noi trebuie să ne gândim la pădure nu numai declarativ, nu numai poetic, ci pragmatic.

V-aduc aminte de anul trecut, de acum 2 ani, luptele uriaşe pentru o legislaţie care să permită dezvoltarea durabilă a pădurilor şi cât de greu a fost. Atunci vă spuneam, în momentul în care s-a votat a doua oară Codul silvic, pentru că a fost întors de la Preşedinţie, că dintotdeauna noi am considerat că... codrul e frate cu românul şi că în ziua respectivă s-a dovedit şi invers, că românul e frate cu codrul.

Cât de curând vom avea, stimaţi colegi, ocazia să mai votăm o lege foarte importantă, care amendează contravenţiile silvice. Şi aş vrea să existe acelaşi suport ca şi pentru Codul silvic.

Pădurea mai are nevoie de foarte multe lucruri din partea noastră. De aceea subscriu, trebuie să o cinstim, trebuie prin orice să-i arătăm valoarea.

Şi chiar dacă există o zi internaţională a pădurii, în 21 martie, cel puţin pe motiv că pădurea românească e considerată "plămânul Europei", susţinem şi noi, PSD-ul, ca şi ziua de 25 martie să fie închinată pădurii, să fie numită Ziua naţională a pădurii.

Mulţumesc.

(Domnul deputat Tudor Ciuhodaru solicită să ia cuvântul.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Au fost doi de la PSD, domnule Ciuhodaru.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

39. Propunerea legislativă privind "Legea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918".

Din partea iniţiatorilor? Nu.

Comisii?

Este?

Vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

100 de ani de la Marea Unire, 100 de ani de la formarea statului naţional unitar român este un eveniment care trebuie consemnat şi din punct de vedere legislativ, şi din punctul de vedere al evenimentelor care se vor întâmpla în anul care vine.

Din punctul meu de vedere, cea mai importantă realizare a acestui stat, Marea Unire, statul naţional unitar român trebuie să fie reprezentat şi la nivel aniversar printr-o medalie comemorativă, medalie aniversară. Şi să fie toate lucrurile stabilite în aşa fel încât fiecare loc în care ostaşii români şi-au dat viaţa pentru această ţară, pentru a se realiza Marea Unire, în Primul Război Mondial să fie consemnate şi legislativ.

Eu sper că veţi vota acest proiect de lege, pentru că, mai presus de toate, fiinţa acestui stat trebuie recunoscută, iar 100 de ani, Centenarul Marii Uniri, 100 de ani de la Primul Război Mondial trebuie consemnaţi.

Sper că veţi susţine acest demers legislativ şi vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Procedură?

Domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Solicit retrimiterea acestui proiect de lege, pentru o săptămână, la comisie. Sunt soluţii de modificare în bine a cheltuielilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Pregătiţi-vă cartelele, vă rog.

Trimitere la comisie, o săptămână. Vot.

Unanimitate. Propunerea a fost aprobată.

40. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 62 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.

Iniţiatorii?

Procedură.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Solicit ca Proiectul de Lege nr. 199 din anul 2015, de la poziţia 40, să fie retrimis pentru două săptămâni la comisie. Sunt de clarificat câteva aspecte între punctul de vedere al Ministerului de Interne şi Ministerului Agriculturii.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

Unanimitate. Două săptămâni la comisie.

41. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie.

Iniţiatorii?

Comisiile? Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu.

Domnul Borza.

Avem omul nostru.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sintetizaţi, vă rog.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Voi prezenta Raportul comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru agricultură au fost sesizate spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 289/2002, transmis cu adresa PL-x 176 - 4 martie 2015.

Proiectul de lege vizează amendarea Legii privind perdelele forestiere de protecţie, republicată, cu completările ulterioare, în sensul:

• redefinirii perdelelor de protecţie ca bunuri de interes strategic naţional şi local;
• modificării amplasamentului coordonatelor forestiere;
• reglementării înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a terenurilor agricole şi în subdiviziunile din Câmpia Română, precum şi în Podişul Moldovei, Podişul Getic, Podişul Mehedinţi, Podişul Târnavelor şi Podişul Dobrogei, zone afectate frecvent de viscole sau de inundaţii excesive şi alunecări dezastruoase de teren, amplasarea perdelelor de protecţie urmând a se face cu prioritate pe terenurile situate în zonele cele mai aride sau afectate de inundaţii şi viscole;
• abilitarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice - în prezent, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor... ba nu, e doar Ministerul Mediului... e textul vechi... de a aloca în fiecare an fondurile necesare realizării perdelelor forestiere de protecţie a terenurilor agricole pentru prevenirea şi combaterea fenomenului de secetă şi a deşertificării, respectiv de a redacta un raport anual privind activităţile de realizare a perdelelor forestiere de protecţie a terenurilor agricole, raport ce va fi prezentat comisiilor de specialitate din cele două Camere ale Parlamentului.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 3 martie 2015, în calitate de primă Cameră sesizată.

Potrivit prevederilor art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, împreună cu membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au examinat proiectul de lege, în şedinţă comună, la data de 18 octombrie 2016.

În conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, la dezbateri a participat şi doamna Erika Stanciu, secretar de stat în Ministerul Mediului şi Apelor.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, în şedinţă comună, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie, cu amendamentele admise prevăzute în Anexa nr. 1 şi cu amendamentele respinse prevăzute în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din acest raport.

Conform prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaţilor este Cameră Decizională.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Mai sintetic, domnule preşedinte, data viitoare.

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Un antevorbitor spunea, venind la acest microfon, că trebuie să facem..., să ieşim din zona declarativă şi să facem mult mai mult pentru pădurea românească. (Vociferări.) Nu, era corect, ca abordare.

Iată, venim în "meandrele concretului" - ca să folosesc o expresie dragă unora - şi discutăm concret despre ce trebuia să facă statul român, autoritatea statului, în privinţa perdelelor forestiere de protecţie. Pentru că Legiuitorul, pe bună dreptate, în 2002, s-a gândit să acopere acest vid legislativ şi a emis o lege. A elaborat, aprobat o lege: nr. 289. A trasat cadrul, a zis, domnule, ce reprezintă perdelele forestiere, unde trebuie să le plantăm, să le înfiinţăm. A venit pe urmă autoritatea statului, o anumită autoritate a statului, şi în 5 judeţe din ţară - Buzău, Brăila, Ialomiţa, Giurgiu, Călăraşi - prin institutul de specialitate, a fundamentat studii de fezabilitate pentru înfiinţarea a aproximativ 20.000 de kilometri de perdele forestiere. Se întâmpla în anul 2005. Legea e nr. 289/2002.

Studiile de fezabilitate zac şi acum în sertarele autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, fără ca statul să găsească resursă financiară necesară pentru a aloca bani pentru înfiinţarea acestor perdele forestiere de protecţie.

Eu vă reamintesc că statul român, înainte de 1989, mint sau spun un neadevăr, înainte de 1970, avea pe teritoriul României, şi cine îşi aduce aminte... aproape 6.000 de kilometri de perdele forestiere. Cine a fost în Bulgaria, în Turtucaia, şi a văzut perdelele forestiere de protecţie de acolo, trebuie să se gândească că ele sunt o prelungire a celor care au fost înfiinţate în România, din 1950 până în 1964. Le-am făcut praf!

Ei, când discutăm acum de efectele climatice deosebite, de ceea ce se întâmplă în Brăila, în Buzău, în toate judeţele, cele mai afectate de fenomenele climatice extreme, să ne reamintim că... cele aproape 6.000 de kilometri de perdele forestiere le-am făcut praf. Aşa cum am făcut praf, în multe domenii, şi sistemul de irigaţii. Dar acum discutăm de perdelele forestiere.

Orice iniţiativă legislativă, dacă nu are şi acceptul Guvernului de a aloca resursa financiară necesară transpunerii în practică, rămâne o simplă iniţiativă legislativă.

Noi venim la microfonul Camerei Deputaţilor, atragem atenţia, tot spunem, subliniem de fiecare dată rolul şi importanţa actului normativ, dar de fiecare dată cel care guvernează pasează responsabilitatea sau trece subiectul la "şi altele".

Or, chestiunea aceasta este de o importanţă primordială în momentul de faţă - trecerea la efectuarea, la executarea de perdele forestiere. Pentru că o să vedeţi, la amendamente respinse, avem o propunere de a susţine necesitatea unei strategii naţionale în privinţa... în domeniul înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie. Şi noi o respingem.

Şi eu întreb atunci majoritatea: cui îi e frică de o strategie naţională care să aibă termene precise şi alocări financiare exacte? De ce respingem noi un astfel de demers? Pentru că nu am înţeles.

Susţinem iniţiativa legislativă, dar sper să nu rămână un simplu document aprobat de Parlamentul României şi evidenţiat ca atare în analele Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri?

Doamna Pană.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Mulţumesc.

Înainte de a mă referi strict la această iniţiativă legislativă, vreau să răspund antevorbitorului.

Problema nu e că nu sunt bani pentru perdelele forestiere. Problema este legată de modul cum a fost gândită legea, pentru identificarea tuturor proprietarilor. Deci e un proces foarte, foarte greoi. Aici trebuie umblat şi asta se va rezolva.

Doi. Noi nu ne opunem unei strategii naţionale. Chiar avem, în programul de guvernare, prinsă o strategie naţională.

Iar revenind la proiectul de astăzi, vreau să subliniez două lucruri. Da, chiar dacă nu era neapărat o prioritate, în sensul că perdele forestiere agricole evident că trebuie să fie. Sunt bani alocaţi de Uniunea Europeană, prin PNDR. Deci e ceva absolut firesc. Dar vrem să susţinem această iniţiativă legislativă, noi, PSD-ul, din două motive.

1. Că apare o monitorizare a Parlamentului, legat de această activitate a ministerului, respectiv, plantarea de perdele forestiere. Şi anual ministerul trebuie să vină cu un raport în faţa comisiilor de specialitate.

Şi 2, şi aş ruga pe toţi colegii din opoziţie să mă asculte, că e vorba de câteva secunde, ce spun. Este o iniţiativă legislativă strict a PNL-ului. Absolut toţi iniţiatorii, coiniţiatorii sunt de la PNL.

Stimaţi colegi,

PSD susţine această iniţiativă legislativă, ca dovadă că în Parlament trebuie să facem ce-i bine şi să nu votăm împotrivă, doar pentru că ne numim în opoziţie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Alexe.

Domnul Costel Alexe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă bucur foarte mult că şi Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va susţine această iniţiativă legislativă, mai ales că în ultimii ani defrişările au dus la degradarea acestor terenuri.

Şi am speranţa că prin acest raport, de care vorbea şi doamna Pană, şi colegul meu, Tinel Gheorghe, prin care vom monitoriza efectiv, în fiecare an, care este stadiul de realizare a acestor perdele forestiere, situaţia se va îmbunătăţi în România.

Aşa că la votul final sperăm să avem votul tuturor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Forţa numerică a PMP-ului mă determină să spun că şi noi vom susţine acest proiect de lege, indiferent de la cine provine.

Şi cred că în timpul vieţii mele o să prind şi eu vremea când în România vor fi perdele forestiere. Dar mă gândesc că, având 60 de ani, eu ştiu...?

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim foarte mult pentru susţinerea numeroasă, domnule deputat.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Avem un amendament respins pe care trebuie să vi-l supun atenţiei. Dacă îl susţine cineva? Amendamentul respins. La nr. 1, art. 34, da.

Domnul Tinel Gheorghe:

Stimate colege şi stimaţi colegi,

La art. 34, se introduce un alineat nou, alin. (3), cu următorul cuprins: "În termen de 6 luni, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură va depune, în plenul Camerei Deputaţilor, strategia naţională de realizare a sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie şi un plan multianual care să cuprindă termenele, sumele şi autorităţile respective pentru realizarea acestora".

Eu cred că n-avem absolut niciun motiv să eliminăm un astfel de amendament, o astfel de propunere, pentru că ea creează obligaţii absolut pentru toţi cei care vor ocupa vremelnic funcţii de conducere în administraţia publică centrală. Până la urmă trebuie să instituim un cadru general, sub auspiciile căruia să se desfăşoare această campanie de înfiinţare a perdelelor forestiere şi să monitorizăm această activitate, că avem capacitatea să monitorizăm această activitate.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da. Vot.

43 pentru, 73 împotrivă, două abţineri, un coleg care nu votează.

Amendamentul a fost respins.

Vot pentru forma iniţială.

96 pentru, 27 împotrivă, 3 abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat în forma iniţială.

Iniţiativa merge la votul final.

42. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.

Iniţiatorii? Nu.

Comisia?

Domnul Munteanu...

Domnul... la microfon, domnule lider, că nu vorbim cu sala!

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat în şedinţa din 13 octombrie 2015 proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme în agricultură, cu dispoziţii referitoare la o procedură simplificată de transformare a societăţilor agricole în societăţi pe acţiuni, intrând sub incidenţa Legii societăţilor nr. 31/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Urmarea faptului că, la poziţia 4, respectiv art. 4¹ alin. (2) a fost eliminat, trebuie corelat cu prevederea de la poziţia 10, respectiv se elimină la pct. 8 ... rămâne: "Cererea de transformare a societăţii agricole în societate comercială". Apoi se elimină ce rămâne, până la: "dovada verificării disponibilităţilor". Este vorba de a corela această prevedere cu cea de la articolul la care m-am referit mai înainte.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sunteţi de acord, domnule Dobre? Mulţumim frumos.

Domnişoara Bran.

Doamna Ioana Bran:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Referitor la Proiectul legislativ nr. 673/2015 pentru completarea Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, în urma discuţiilor avute cu mai mulţi fermieri, pe baza acestui subiect, aceştia şi-au exprimat părerea cu privire la necesitatea adoptării acestei modificări, aceasta fiindu-le necesară pentru a-şi alinia societăţile agricole la nivelul celorlalte societăţi comerciale care activează în domeniul agricol.

Bazele Legii nr. 36/1991 au fost făcute pe structura vechilor CAP-uri, care nu mai ţin pasul cu caracteristicile societăţilor comerciale de astăzi, fiind o formă de organizare învechită.

Acest proiect legislativ vine în sprijinul lor şi propune o procedură simplificată de transformare a societăţilor agricole, în societăţi comerciale pe acţiuni, astfel încât membrii asociaţi, proprietarii de teren şi de părţi sociale, devin acţionari.

Odată devenită societate comercială pe acţiuni, aceasta poate atrage cu uşurinţă fonduri private pentru noi investiţii, fonduri europene şi se va facilita transmiterea acţiunilor, fiind o circulaţie liberă a acestora, iar acţionarii vor răspunde de obligaţiile asumate de societate, numai în limita valorilor acţiunilor subscrise.

Ca atare, fiind o măsură bună şi mult aşteptată, Grupul parlamentar al PSD va susţine acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim frumos.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Cu amendamentele admise şi cu corelările făcute de domnul Munteanu, iniţiativa merge la votul final.

43. Proiectul de Lege privind completarea art. 23 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

Domnul Cernea nu mai e deputat, care era iniţiator.

Comisia?

Doamna... Două doamne...

Doamna Bâzgan. Am decis eu! Am hotărât eu, gata! Cu opoziţia, de data aceasta!

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind completarea art. 23 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 5 septembrie 2016.

Guvernul a transmis un punct de vedere favorabil.

Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003, în vederea îmbunătăţirii cadrului legislativ în materie pentru întărirea protecţiei victimelor. Principalele modificări vizează stabilirea unor norme, prin care se acordă posibilitatea instanţei de a dispune măsuri de control şi prevenire a încălcării ordinului de restricţie, precum: obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp stabilit de instanţă, potrivit împrejurărilor, la secţia de poliţie competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecţie şi obligarea agresorului de a da informaţii organului de poliţie cu privire la noua locuinţă, în situaţia în care, prin ordinul de restricţie, s-a dispus evacuarea lui din locuinţa familiei.

Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a hotărât adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind completarea art. 23 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Doamna Gavrilă.

Este 1 martie, de aceasta!

Doamna Camelia Gavrilă:

Subiectul este de mare complexitate şi care trebuie să se afle constant în atenţia noastră, în atenţia comisiilor de specialitate, pentru că, dincolo de violenţa domestică, în general violenţa este o temă a societăţii post-moderne, o societate în care valorile se amestecă cu nonvalorile, se pulverizează şi este greu să găsim linia cea dreaptă. Mai ales violenţa domestică e un subiect important, un subiect de multe ori tabu, suportat cu stoicism de spiritul feminin, mergând şi pe perpetuarea unor stereotipuri. Masculinitatea înseamnă agresivitate, feminitatea-delicateţe, îngăduinţă, suportare.

Cred că lucrurile acestea trebuie susţinute şi prin intervenţiile legislative pe care le avizăm astăzi, dar nu este suficient. Sunt încă două chestiuni la care ar trebui să ne gândim - şi ele făceau obiectul tangenţial în iniţiativa legislativă - consilierea psihologică necesară, urmată eventual de psihoterapie pentru agresor şi, pe de altă parte, formarea constantă, stagii de pregătire, competenţe noi pentru cei care anchetează acest fenomen, ştiut fiind faptul că există un cerc al controlului şi al abuzului, de care vorbesc psihologii, în sensul că niciodată un agresor nu-şi va reveni complet şi, dacă nu este monitorizat, dacă nu există o formare adecvată a celor care investighează fenomenul, violenţa naşte violenţă şi perpetuarea merge la nesfârşit.

Statisticile Uniunii Europene vorbesc de faptul că peste un milion de femei au trecut la un moment dat prin momente de agresivitate în viaţa lor, iar în cadrul ţării noastre, în jur de 400 de copii anual, de tineri, asistă la violenţă în familie, încât subiectul nu ţine doar de respectarea drepturilor femeii, ci ţine şi de o atenţie necesară pentru generaţia tânără şi pentru mediul sănătos în care aceştia cresc.

Cred că ar trebui să ne dorim, dincolo de frumuseţea şi farmecul feminin, de sensibilitate, pe care le asociem feminităţii, să nu ne spunem shakespearian "fraility, thy name is woman" - "fragilitate sau slăbiciune, numele tău este femeie" -, ci să subliniem ceea ce înseamnă forţă, inteligenţă, drepturi ale femeilor, respectarea integralităţii acesteia şi complexităţii pe care o reprezintă feminitatea.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Nasra.

Domnul Gabriel-Horia Nasra:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege privind completarea art. 23 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie are ca obiect îmbunătăţirea cadrului legislativ în materie, pentru întărirea protecţiei victimelor.

Principalele modificări vizează stabilirea unor norme prin care se acordă posibilitatea instanţei de a dispune măsuri de control şi prevenirea încălcării ordinului de restricţie, precum: obligarea agresorului de a se prezenta periodic la un interval de timp stabilit de instanţă, potrivit împrejurărilor, la secţia de poliţie competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecţie şi obligarea agresorului de a da informaţii organului de poliţie cu privire la noua locuinţă, în situaţia în care, prin ordin de restricţie, s-a dispus evacuarea lui din locuinţa familiei.

Modificarea legislativă va avea un impact în ceea ce priveşte protecţia victimelor violenţei în familie, dar şi reabilitarea agresorilor, va creşte încrederea victimelor în instituţiile statului, care vor apela mai des la sistemul de protecţie atunci când li se vor încălca drepturile de către partenerii de viaţă.

Agresorii vor primi tratament corespunzător, pentru a nu mai recidiva.

Prin urmare, Grupul PSD susţine această iniţiativă legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Todoran.

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran:

Domnule preşedinte,

Deşi nu am fost colegi cu domnul Cernea, iniţiatorul acestui proiect, Partidul Mişcarea Populară îşi exprimă susţinerea pentru acest proiect, deoarece această prevedere reprezintă un element în plus pentru siguranţa fizică şi psihică a femeilor abuzate, dar cu precădere şi a copiilor.

Ţin să subliniez importanţa acestui proiect, prin faptul că, anul trecut, în 12 septembrie, în judeţul Alba, a fost un incident tragic, prin care un tânăr şi-a agresat soţia şi tatăl acesteia, deşi tatăl n-avea nicio legătură cu familia respectivă, iar după două săptămâni a decedat.

Ţin să menţionez faptul că tânărul avea ordin de restricţie la 100 de metri faţă de victimă şi, cu toate acestea, nu a putut fi împiedicat un tragic eveniment.

Partidul Mişcarea Populară va susţine acest proiect.

Mulţumim frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Csép Éva.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem date drastice.

În România, din trei femei, una a fost agresată.

În Uniunea Europeană, din patru femei, una a fost agresată.

Acestea sunt date, date foarte, foarte vorbitoare pentru toţi din această sală. Mie mi se pare foarte interesant faptul că doar noi, femeile, vorbim despre acest fenomen. Eu vă fac, aşa, o invitaţie, stimaţi colegi, şi dumneavoastră, bărbaţi, zi de zi, în fiecare zi, trebuie să fiţi atenţi, aşa cum şi noi, femeile, suntem atente la dumneavoastră.

UDMR-ul susţine această iniţiativă, dar cred că este un prim pas, pentru că avem Convenţia de la Istanbul care, totuşi, are nişte... paşi pe care trebuie să-i parcurgem în legislaţia noastră şi cred că o să avem dezbateri mai multe pe tematica aceasta, încât să ne aliniem la ceea ce este pentru viitorul fetelor noastre, nepoatelor noastre, soţiilor şi femeilor noastre.

Noi susţinem această iniţiativă, UDMR-ul va lucra în continuare şi facem un apel să discutăm în continuare despre tema aceasta.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat, ca să vedeţi că şi bărbaţii susţin, tocmai vă recomand, împreună cu preşedinta Comisiei pentru egalitate de şanse şi cu colegele dumneavoastră să luaţi în discuţie şi hărţuirea, care este o mai mare problemă decât agresiunea în familie; hărţuirea femeilor şi a fetelor. (Rumoare.)

Domnul Bichineţ.

Ştiam că vrea să spună domnul Bichineţ şi i-am luat-o înainte!

Domnul Corneliu Bichineţ:

Văd că luările de poziţie au stârnit pasiuni aici, proiectul este bun, susţinem, dar cineva trebuie să se gândească şi la bărbaţii care o mai "fură" din când în când! (Râsete.) Şi poate fi îmbunătăţit acest proiect de lege.

Am avut privilegiul, ca preşedinte de consiliu judeţean, să construiesc în fostele pichete de grăniceri mai multe centre pentru femeile abuzate, hărţuite şi am stat de vorbă cu fiinţele în cauză. Este mai mult decât dramatic ce se întâmplă în România, mai ales în lumea rurală, în lumea satului, unde există o concurenţă: cine bea mai mult, femeia sau bărbatul? Şi atunci, spre final, spre seară, din nefericire copiii dorm pe-afară, soţul îşi bate soţia... Am văzut că participaţi! (Priveşte spre doamna deputat Camelia Gavrilă.)

Statisticile sunt alarmante, triste, derutante şi noi chiar trebuie să facem ordine în acest segment! Totul porneşte de la educaţie şi tradiţia noastră este un pic deficitară, pentru că aşa se spunea mai înainte, că bărbatul nu-i bărbat dacă nu-şi popureşte femeia câteodată, ceea ce noi respingem categoric.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

44. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 5 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor.

Iniţiatorii? Nu sunt, că sunt senatori toţi.

Comisia juridică sau apărare.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulţumesc.

Raport comun înlocuitor asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 5 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 5 aprilie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004, în scopul instituirii interdicţiei pentru persoanele fizice şi juridice de a testa şi evalua anumite tipuri de arme militare şi a unor dispozitive destinate armelor letale, al exceptării de la interdicţiile instituite la art. 5 din Legea operatorilor economici de stat sau privaţi, producători de asemenea sisteme şi dispozitive, în condiţiile în care operaţiunile efectuate au ca destinatar final exclusiv instituţii publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale din ţară sau străinătate.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru industrii şi servicii au avizat favorabil.

Guvernul României susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

Membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentele admise cuprinse în anexa la prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Proiectul de lege vizează practic îmbunătăţirea actualei reglementări cuprinse în Legea nr. 295 privind regimul armelor şi muniţiilor, astfel, actuala reglementare nu asigura un tratament egal în ceea ce priveşte operaţiunile cu arme şi muniţii, între operatorii economici specializaţi şi unităţilor din subordonarea şi coordonarea instituţiilor publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

Extinderea efectuării operaţiunilor cu arme şi muniţii prevăzute de Legea nr. 295/2004 şi la operatorii economici specializaţi, indiferent de structura capitalului social, care au ca obiect de activitate fabricarea armamentului şi muniţiei, va asigura cadrul juridic necesar şi va deschide noi oportunităţi privind contractarea şi executarea acestor operaţiuni.

În aceste condiţii, Grupul PNL va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Dezbateri generale, da?

Domnul Gabriel-Horia Nasra:

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 295 din 2004, în sensul, printre altele, al instituirii interdicţiei pentru persoanele fizice şi juridice de a testa şi evalua anumite tipuri de arme militare şi a unor dispozitive destinate armelor letale, al exceptării de la interdicţiile instituite la art. 5 din lege, a operatorilor economici de stat sau privaţi, producători de asemenea sisteme şi dispozitive, în condiţiile în care operaţiunile efectuate au ca destinatari finali exclusiv instituţii publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale din ţară sau străinătate.

Examinarea proiectului de lege a avut loc în şedinţa Comisiei pentru industrii şi servicii din data de 26 aprilie.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, avizarea favorabilă.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Prin urmare, Grupul PSD susţine această iniţiativă legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu.

Vot final.

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Procedură!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propun să modificăm ora de dezbateri până la 13,00, în loc de 13,30, în aşa fel ca votul final să rămână tot la ora 14,00, deoarece e nevoie de un timp cât de cât liber şi pentru parlamentari, având în vedere că după votul final urmează şedinţele de comisii.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

Domnul Ioan Munteanu:

Până la ora 13,00 continuăm dezbaterile şi avem vot final la ora 14,00.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

109 pentru, 4 împotrivă.

Deci până la ora 13,00 dezbateri, la ora 14,00 vot final.

Continuăm.

Respingeri.

45. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 96 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Comisia juridică? Mai sintetic, doamnă deputat, vă rog, pentru că sunt respingeri şi oricum nu...

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 254/2013, în sensul abrogării lit. f) a alin. (1) din art. 96.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia pentru drepturile omului a dat aviz negativ.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României nu susţine adoptarea proiectului de lege.

Membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu.

Vot final.

46. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Comisia juridică?

Iniţiatorul?

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

E nevorbit astăzi, e mort!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule Munteanu.

Noul Cod penal nu prevede condamnarea încercărilor extremiste, revizioniste, separatiste sau de încercare de schimbare a ordinii constituţionale sau îngreunarea exercitării puterii de stat. Acest lucru era prevăzut în vechiul Cod penal.

Acest proiect de lege, practic, acest fapt îl face, reintroduce în prevederile Codului penal condamnarea manifestărilor extremiste, revizioniste şi separatiste.

Consider că libertatea, democraţia şi tot ceea ce se întâmplă în această lume nu pot să treacă dincolo de fiinţa statului român şi aceste reglementări trebuie reintroduse, pentru ca astfel de manifestări să fie descurajate, mai ales că în ultima perioadă constatăm că există din ce în ce mai mult astfel de atitudini.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 397 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, în sensul incriminării faptei constând în iniţierea, organizarea, săvârşirea sau sprijinirea anumitor tipuri de acţiuni, în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor - aviz negativ.

Consiliul Legislativ - aviz negativ.

Guvernul României nu susţine propunerea legislativă.

Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea de voturi, respingerea propunerii.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Nu.

Vot final.

47. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 135/2010 privind Noul Cod de Procedură Penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 486 din 15 iulie 2010, în vigoare din 1 februarie 2014.

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Haideţi să mai vorbim puţin şi de Codul penal şi deciziile Curţii Constituţionale.

În decembrie 2014, Decizia nr. 712 a Curţii Constituţionale spunea că acel control judiciar este neconstituţional, pentru că nu sunt prevăzuţi timpii pe durata cărora poate fi exercitat. Este vorba chiar de şapte articole din noul Cod penal, de la 211, la 217.

Proiectul meu de lege corecta tocmai aceste sesizări făcute de Curtea Constituţională, pentru că acel control judiciar, din ce în ce mai frecvent în societatea românească, nu putea să fie aplicat şi, după cum ştiţi, dacă nu se pune în termen de 45 de zile în acord Codul penal cu decizia Curţii Constituţionale, practic acel articol de lege nu mai există.

Ce-i drept, a venit Guvernul repede şi a dat o ordonanţă de urgenţă şi a corectat aceste prevederi, dar, uitaţi-vă şi dumneavoastră câte prevederi declarate neconstituţionale din Codul penal ar trebui să fie corectate, indiferent de oră.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia juridică?

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 211 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale - aviz negativ.

Consiliul Legislativ - aviz negativ.

Guvernul României nu susţine propunerea.

Membrii Comisiei juridice, cu unanimitate de voturi, au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot final.

48. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Iniţiatori? Nu.

Comisia? Comisia pentru sănătate sau juridică.

Doamnă deputat, vă rog.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Raport comun asupra propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale - aviz negativ.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri?

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi domni deputaţi,

Vă reamintesc că nici la ora actuală problema malpraxisului nu este reglementată în România şi, din păcate, acele asigurări plătite de către corpul medical sunt făcute mai mult pentru a îngroşa buzunarele firmelor de asigurări, decât a merge spre binele pacientului şi a acoperi ceea ce înseamnă eroare medicală.

Din punctul meu de vedere, orice măsură în acest sens trebuie susţinută şi vă reamintesc că am depus un proiect în Parlament privind reglementarea malpraxisului şi, din păcate, niciodată el nu a ajuns să fie votat în plen.

Sper ca aceste lucruri să fie reglementate odată şi odată şi poate Ministerul Sănătăţii să vină cu un proiect de lege care să clarifice odată şi odată această problemă extrem de spinoasă, problema malpraxisului din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu.

Vot final.

49. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Iniţiatorii? Nu.

Comisia?

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Trebuia să cereţi... pe procedură!

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Noi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, considerăm că această lege iniţiată de colegii noştri senatori are un impact deosebit de important în ceea ce priveşte reparaţiile istorice cuvenite persoanelor care au suferit în timpul regimului comunist.

Dat fiind faptul că această lege trebuie pusă în acord cu o serie de decizii ale Curţii Constituţionale şi pornind de la principiul necesităţii reparaţiilor materiale pentru puţinii deţinuţi politici care mai sunt astăzi în viaţă şi care, în marea lor majoritate, au peste 75 de ani şi au o stare de sănătate precară şi o stare materială mult mai scăzută, să spunem aşa, decât torţionarii care au pensii de 5-6.000 de lei, unii dintre ei, noi considerăm că această lege trebuie retrimisă la comisii, cu un termen de două luni, două săptămâni, mă scuzaţi, în vederea punerii în acord a tuturor prevederilor legale şi a elaborării unui proiect de adoptare pe prezenta lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

107 pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.

O săptămână la comisie.

Două sau una? Două!

50. Propunerea legislativă privind moratoriul pentru amânarea executării silite a cetăţenilor persoane fizice din imobile cu destinaţie de locuinţă.

Iniţiatorii? Nu e cazul.

Comisia juridică.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare amânarea executării silite a cetăţenilor persoane fizice din imobile cu destinaţie de locuinţe, dacă aceştia îndeplinesc anumite condiţii.

Potrivit expunerii de motive, elaborarea propunerii legislative este justificată de necesitatea de a da posibilitatea celor care, în condiţiile scăderii nivelului de trai, nu-şi mai pot plăti datoriile.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă a avizat negativ.

Comisia pentru buget a avizat negativ.

Guvernul nu susţine punctul de vedere transmis pentru adoptarea acestei propuneri legislative.

Comisia juridică a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

Iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri? Nu.

Vot final.

51...

E cineva de la Comisia pentru industrii aici, în sală?

Vă rog, unul dintre dumneavoastră... Veniţi, domnule deputat! A venit noul raport cu modificările la termenele de la Legea infrastructurii şi să citiţi din nou raportul. Poate să citească oricine din comisie.

Domnul Dumitru Chiriţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raportul comun suplimentar asupra Proiectului de Lege privind instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi a fost elaborat şi adoptat de către cele două comisii şi, în acest sens, vă supunem aprobării proiectul de lege aşa cum a rezultat el din raportul suplimentar.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Cu amendamentele admise, de la 1 la 23, şi cu modificările făcute prin noul raport, proiectul merge la votul final.

51. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii.

Iniţiatori? Nu.

Comisii?

Domnule Buican, bitte!

Să trăiţi!

Domnul Cristian Buican:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor de luni, 13 iunie 2016, s-a hotărât retrimiterea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii, Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport.

La întocmirea prezentului raport comun suplimentar, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru industrii şi servicii, punctele de vedere negative ale Guvernului.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 2 septembrie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, în unanimitate de voturi, menţinerea raportului comun de respingere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri? Fără.

Vot final.

52. Propunerea legislativă...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (din sală):

Procedură!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Procedură la ce, domnule Gheorghe? La 52?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (din sală):

Da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Păi, să termin de citit.

...privind realizarea Muzeului Dictaturii Comuniste.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal solicită retrimiterea proiectului de lege la comisie pentru două săptămâni.

Noi considerăm că memoria istorică în România trebuie să joace un rol fundamental. Din păcate nu avem nicio lege a memoriei şi nicio lege a recunoştinţei, dar cred că pentru noi toţi, indiferent de opţiunea noastră politică şi indiferent din ce partide facem parte, istoria comunismului în România trebuie să rămână şi să devină mai curând o carte deschisă din care să putem trage învăţăminte pentru viitor şi să putem educa generaţiile care vin în direcţia cunoaşterii adevărului istoric, oricât de urât a fost el sau cât de frumos.

De aceea, mi se pare foarte important acest proiect şi noi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, considerăm că ar fi foarte bine ca el să fie revizuit şi să fie adoptat de către noi toţi, cei care îi reprezentăm pe români aici şi care avem o datorie şi faţă de trecutul nostru şi faţă de eroii noştri care au luptat pentru libertate şi democraţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci ce aţi propus? Vă rog, domnule...

Eu n-am înţeles nimic.

Domnul Márton Árpád.

Am înţeles o simplă declaraţie politică, domnule Gheorghe, în rest n-am înţeles ce vreţi.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Permiteţi-mi să mai dau astăzi un sfat. Dacă este ceva în domeniul culturii, întrebaţi-vă un lider important din Partidul Naţional Liberal, fostul ministru, preşedinte de comisie, domnul Ştirbu. Şi atunci ştiţi că există o astfel de lege care se ocupă pe îndelete cu toată problematica aceasta.

Am respins mai multe legi, diferite legi, pentru a se înfiinţa colo, colo, colo un muzeu, avem o lege pentru memorarea acelor grozăvii ce s-au întâmplat, inclusiv cu prevederea că va trebui să existe un astfel de muzeu, dând în sarcina ministerului, aşa cum este în Legea muzeelor, să înfiinţeze, să caute un loc prielnic pentru a se face demersurile, inclusiv bugetare, pentru a se înfiinţa un astfel de muzeu.

Şi încă o dată vă spun - îmi pare rău că domnul Ştirbu nu este aici, că v-ar explica destul, pe îndelete -, de foarte multe ori am dezbătut, încă o dată vă spun, foarte multe legi legate de această...

Ca atare, eu, grupul nostru parlamentar nu susţinem, pentru că avem o astfel de lege, retrimiterea la comisie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aţi făcut propunere de retrimitere?

Vot.

118 pentru, 8 împotrivă.

Două săptămâni retrimitere la comisie.

53. Propunerea legislativă privind monitorizarea activităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean.

Iniţiatorii? Nu mai sunt deputaţi.

Din comisie, domnul Buican.

Domnul Avram.

Domnul Constantin Avram:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor a hotărât retrimiterea la Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, în vederea unei noi examinări şi depunerii unui nou raport, a Propunerii legislative privind monitorizarea activităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi organismelor prestatoare de servicii publice de interes local sau judeţean.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea legislativă în şedinţa din 22 septembrie 2015.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ această propunere legislativă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil.

Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a avizat negativ propunerea legislativă.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat iniţiativa sus menţionată, expunerea de motive, avizul Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului în şedinţa din data de 10 noiembrie 2015 şi au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În şedinţa de luni, 27 iunie 2016, Camera Deputaţilor, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, a hotărât retrimiterea propunerii legislative la comisie pentru reexaminare şi depunerea unui nou raport.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - 5 voturi împotrivă -, menţinerea raportului iniţial de respingere a propunerii legislative privind monitorizarea activităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi organismelor prestatoare de servicii publice de interes local sau judeţean.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

Procedură.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Având în vedere faptul că proiectul de lege de la poziţia 37 - PL-x 423/2016 - care a fost retrimis la comisie pentru modificările pe care le-am solicitat este refăcut, vă propun să-l discutăm pe acesta şi după aceea să revenim la respingeri, dacă mai e timp.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Păi, l-am discutat!

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Erau nişte modificări şi trebuie să le adoptăm!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

L-am discutat, domnule lider, s-a citit raportul nou, cu modificările făcute la comisie. A citit domnul Chiriţă, din partea comisiei, raportul nou, suplimentar, cu modificările aprobate de acele date. Am precizat!

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Gata!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci la Pl-x 625 nu sunt dezbateri.

Vot final.

Mulţumesc.

La ora 14,00 vot final.

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Ghinea şi domnul deputat Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Înainte de a începe şedinţa, mi-am permis să ofer colegelor noastre câte un bucheţel de flori, astăzi, de 1 Martie, şi le urez şi în numele dumneavoastră la mulţi ani, să aibă o primăvară frumoasă şi le mulţumesc că au acceptat să candideze şi să fie colege cu noi (Aplauze.) pentru a înfrumuseţa această sală. Încă o dată, la mulţi ani!

Începem şedinţa de vot final.

Potrivit dispoziţiilor art. 123 alin. (3) din Regulament, în cazul votului prin mijloace electronice, înaintea şedinţei de vot final se dispune verificarea cvorumului de şedinţă prin realizarea votului de control.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot şi vă propun să facem acest vot de control apăsând tasta "prezent".

Să înceapă votul.

O să reluăm votul de control. Vă rog să introduceţi toţi colegii cartelele de vot.

Să înceapă votul.

255 de colegi prezenţi. Suntem în cvorumul legal de şedinţă.

Îi invit pe liderii grupurilor parlamentare să verifice listele de vot şi dacă sunt ceva neconcordanţe să le sesizeze.

Începem exprimarea votului.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Să înceapă votul.

Adoptat.

263 de voturi pentru.

Punctul 2, Proiectul de Hotărâre privind eliberarea din funcţie a unui secretar general adjunct al Camerei Deputaţilor, ca urmare a cererii de demisie.

Vă rog să votaţi.

Adoptat.

Punctul 3, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Vă rog să votaţi.

Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, PL-x 474/2015; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru politică economică şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă nr. 10/2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

Adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, PL-x 264/2013; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru politică economică şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi.

Adoptat cu 281 de voturi pentru, o abţinere şi un coleg care nu votează.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2016 pentru modificarea art. 1ą din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2010 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie şi de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României şi executarea serviciilor de digitizare şi actualizare a Sistemului de Identificare a Parcelelor Agricole pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, PL-x 416/2016; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi.

Adoptat cu 283 de voturi pentru.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2016 pentru modificarea alin. (4) al art. 24ą din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind aplicarea în domeniul transportului cu metroul a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 şi nr. 1.107/70 ale Consiliului, PL-x 311/2016; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru industrii propun adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi.

Adoptat cu 284 de voturi pentru, doi colegi nu au votat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului cadru de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Luxemburg, la 16 iunie 2016, PL-x 13/2017; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi.

Adoptat cu 288 de voturi pentru.