Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,00.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Liderii de grup, vă rog să vă invitaţi colegii în sala de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei şi anunţ că până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 163 de colegi.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele din 6 şi 7 martie 2017; programul de lucru pentru perioada 6 - 11 martie 2017; lista rapoartelor depuse în perioada 27 februarie - 6 martie 2017 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Conform programului de lucru aprobat de Biroul permanent, avem dezbateri până la ora 17,00, după care primirea de răspunsuri la întrebări şi prezentarea interpelărilor.

Trecem la dezbaterile propriu-zise.

La punctul 2, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Aveţi distribuit proiectul de hotărâre. Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu sunt.

La articole. Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre merge la votul final de mâine.

La punctul 3 este Declaraţia... care va fi mâine.

La punctul 4, Proiectul de Lege la care nu avem raport încă.

În procedură de urgenţă, la Capitolul I, la punctul 6 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2016 pentru completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, precum şi alte măsuri.

Vă rog, domnule lider, procedură.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Solicit retrimiterea, pentru două săptămâni, a PL-x 324/2016, de la poziţia 6. E vorba de închiderea a încă două mine. Or, pe data de 16 martie a.c., are loc o întâlnire între reprezentanţii ministerului, Comisia pentru industrii şi sindicatele de la aceste mine. Şi am dori să revină, după aceea, proiectul de lege în plen.

Mulţumesc.

Două săptămâni.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Vot.

110 voturi pentru, 4 colegi care nu şi-au exprimat votul. Legea merge la comisie, două săptămâni.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 344/2006 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale.

Dacă de la Guvern vrea să intervină cineva? Vă rog.

Vă rog să vă prezentaţi, ca să vă cunoască colegii din sală.

Domnul Cristian Cosmin (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numele meu este Cristian Cosmin, sunt secretar de stat în Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.

În ceea ce priveşte detaşarea realizată de către angajatorii din România pe teritoriul altor state ale Uniunii Europene, nu există la ora actuală o reglementare specifică, singura instituţie similară fiind cea a detaşării, reglementată de Codul muncii.

În aceste condiţii, lipsind un cadru legal specific de aplicare în practică, de multe ori, detaşarea transfrontalieră este interpretată şi aplicată în mod diferit de angajatori.

Chiar dacă nu există o reglementare specifică în ceea ce priveşte detaşarea cetăţenilor români în alte state din Uniunea Europeană, noţiunea de "detaşare transfrontalieră" nu se va confunda cu noţiunea de "detaşare", din Codul muncii.

Necesitatea introducerii unor clarificări, la nivelul legislaţiei naţionale, care să elimine confuziile menţionate anterior, a condus la necesitatea revizuirii Legii nr. 344/2006 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale.

Astfel, proiectul de lege reglementează detaşarea transfrontalieră realizată de angajatorii din România pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene în spaţiul economic european sau în cadrul Confederaţiei Elveţiene, înscriindu-se principiilor şi reglementărilor europene.

Faţă de cele menţionate, Guvernul susţine raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia pentru muncă?

Domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege reglementează mult mai eficient detaşarea transfrontalieră realizată de angajatorii din România pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene, în spaţiul economic european sau în cadrul Confederaţiei Elveţiene, înscriindu-se principiilor şi reglementărilor europene.

A fost adoptat de Senat, în şedinţa din 13 octombrie 2015. Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Din partea grupurilor, vă rog? Nu sunt intervenţii. Nefiind... Da? Vă rog. Apăsaţi pe... , domnule profesor.

Domnul Dumitru Oprea:

Cred că era important... domnul preşedinte a dat mesajul clar al ordonanţei, dar cred că era important, pentru românul care lucrează în afara Europei şi europenii care vin pe teritoriul României, să aibă un tratament care să răspundă şi principiilor şi reglementărilor europene. Iar aici conceptele cheie vizează chiar salariul minim, care nu este sub interpretarea pur românească; de asemenea, salariatul detaşat de pe teritoriul României.

Şi... la Comisia pentru muncă, pe un alt subiect, au fost dispute vizavi de modul în care şoferi de-ai noştri se află pe teritoriul Uniunii Europene, în detaşare, şi invers, cei din Europa, la noi.

Aşadar, conceptele acestea, inclusiv indemnizaţia specifică detaşării, sunt lucruri care mai ales într-o economie atât de liberă şi cu reguli clare, europene, pentru organizaţiile implicate într-un astfel de sistem, informaţiile sunt mai mult decât strict necesare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii la dezbateri generale?

Domnul deputat Cîtea.

Domnul Vasile Cîtea:

Propunerea legislativă este în fond ordonanţa de urgenţă care vizează materia detaşării lucrătorilor, în sensul în care această detaşare se realizează de angajatorii români pe teritoriul altor state din Uniunea Europeană.

În situaţia în care nu există în legislaţia naţională o reglementare care să acopere această problemă, în situaţiile de acest gen întâlnite, aplicându-se cu prioritate regulile detaşării din Codul muncii, ca fiind cea mai apropiată instituţie de drept de problema discutată.

S-a mai discutat în această sesiune parlamentară, de la tribuna Parlamentului României, şi Propunerea legislativă care a avut ca obiect munca prin agenţi de muncă temporară, în sensul transpunerii în legislaţia naţională a dispoziţiilor Directivei 2008/104 a Comunităţii Europene.

Ordonanţa aduce cu sine explicaţii suplimentare şi redefinirea noţiunii de salariat detaşat pe teritoriul României, salariat detaşat de pe teritoriul României, cheltuielile generate de detaşare, noţiunile de salariu minim sau indemnizaţie specifică detaşării.

În situaţia specială a salariaţilor detaşaţi de pe teritoriul României, se precizează, mai exact, o serie de noţiuni pentru care dreptul european oferă o foarte mare atenţie, ca de exemplu: durata maximă a perioadei de muncă şi durata minimă a repausului periodic, durata minimă a concediilor anuale plătite, salariul minim, inclusiv compensarea sau plata muncii suplimentare, condiţiile de punere la dispoziţie a salariilor, sănătatea şi securitatea în muncă, măsuri de protecţie socială pentru femeile însărcinate care muncesc, egalitatea de tratament între bărbaţi şi femei, precum şi alte dispoziţii în materie de nediscriminare şi combatere a discriminării pe motiv de sex.

Prezenta propunere legislativă reclamă urgenţa aplicării, deoarece în dreptul actual, prevederile legislative care emit efecte juridice au creat numeroase stări de confuzie şi imposibilitate de aplicare.

Comisia raportoare a întocmit, în unanimitate, un raport pozitiv.

Ţinând cont de toate cele precizate, Grupul PSD din Camera Deputaţilor va vota propunerea legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii mai sunt? Nu mai sunt. Vot final.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; în procedură de urgenţă.

Guvernul?

Vă rog.

Domnul Király András György (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne, stimaţi domni deputaţi,

Proiectul actului normativ prevede modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Demersul legislativ are în vedere instituirea unor măsuri privind accesul la o gamă variată de oportunităţi de formare profesională pentru absolvenţii de gimnaziu; organizarea unităţii de învăţământ de stat cu personalitate juridică cu efective mai mici de elevi, dar nu mai puţin de 100; redefinirea învăţământului dual, ca formă de organizare a celui profesional şi tehnic; admiterea, durata şi programele de pregătire pentru asemenea formă de învăţământ autorizat, acreditat; operatorii economici implicaţi în formarea profesională, cât şi stabilirea condiţiilor de ocupare a posturilor didactice şi catedrelor vacante şi rezervate.

Bineînţeles, susţinem ordonanţa de urgenţă.

Şi, vă rugăm, un vot favorabil.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia pentru învăţământ?

Doamna Gavrilă.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ne aflăm în faţa unui moment extrem de important, deşi este doar prima Cameră sesizată. Dar faptul că discutăm despre învăţământul dual, acest aspect deschide perspective extrem de importante pentru momentul selecţiei şi al opţiunii pe care tinerii îl fac pe traseul lor educaţional.

E vorba de absolvirea clasei a 8-a, alegerea traseului postgimnazial spre învăţământul profesional, spre învăţământul tehnic, organizate toate în sistem dual.

În faţa Comisiei pentru învăţământ s-a aflat raportul - şi a fost avizat - asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă. Este vorba de PL-x 11 din februarie 2017, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 81/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale.

Proiectul de lege aflat în faţa noastră are în vedere instituirea unor măsuri privind accesul la o gamă variată de oportunităţi de formare profesională pentru absolvenţii învăţământului gimnazial, organizarea de unităţi de învăţământ de stat cu personalitate juridică, cu efective mai mici de elevi.

Dar important este de precizat că parteneriatul cu agenţii, cu operatorii economici este foarte bine statuat, cu contracte de parteneriate semnate şi cu asumarea unor responsabilităţi în monitorizarea stagiilor de practică ale elevilor.

De asemenea, se autorizează, se acreditează operatorii economici implicaţi în formarea profesională, textul de lege stabileşte condiţiile de ocupare a posturilor didactice.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 15 deputaţi. S-a avizat, în unanimitate, acest proiect.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Există însă amendamente admise şi respinse pe care, domnule preşedinte, vă rugăm să le supuneţi atenţiei plenului.

Încă o dată subliniez importanţa majoră în pregătirea absolvenţilor de gimnaziu prin învăţământul dual, care poate fi profesional sau tehnologic, o stabilire de comun acord a acestui curriculum, alături de operatorii economici, existenţa unor burse profesionale, existenţa unor stagii de practică şi a unui tutore de practică, toate foarte bine organizate, şi o altă oportunitate de încadrare pe piaţa muncii a absolvenţilor acestui tip de învăţământ.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Grupurile parlamentare? În ordine. În ordinea înscrierii.

Domnul Oros? Nu?

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că suntem în faţa unui proiect de lege foarte, foarte bun şi util, apărut însă, din nefericire, cu întârziere.

Grupul PMP va susţine acest proiect de lege, pentru că li se dă posibilitatea copiilor de 14-15 ani, după ce termină clasa a 8-a, să meargă spre meserii care sunt căutate, spre meserii care să le asigure posibilitatea să trăiască din ele, în timpul vieţii lor.

Astfel, şi agenţii economici cu potenţial, cu vocaţie au cum să-şi selecteze din vreme viitorii angajaţi, prin burse, prin susţinere economică şi mai ales prin practică.

Este un proiect de lege pe care eu îl susţin cu mare plăcere.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vreau să salut, în numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, această iniţiativă şi să vă spun de la bun început că grupul nostru parlamentar va vota în favoarea adoptării proiectului respectiv.

S-a spus aici că discutăm despre învăţământ dual. Acuma, sigur că putem să facem o asemenea afirmaţie, prin abuz de limbaj. Corect ar fi să vorbim despre învăţământ profesional cu caracter dual. Pentru că sistemul de învăţământ dual a fost inventat în Germania şi în Austria şi presupune formare la nivelul întreprinderilor şi al unor camere de comerţ şi industrie, respectiv a unor camere de meşteşugari care, din păcate, în România nu există.

Proiectul de Lege privind înfiinţarea Camerelor meşteşugarilor, care să ateste aceste calităţi profesionale ale absolvenţilor, e îngropat undeva, în Comisia pentru industrii şi servicii, de ani de zile, de vreo 10. Şi, din păcate, deşi e un proiect foarte bun, nu a fost încă resuscitat. Dar n-am abandonat această speranţă.

În ceea ce priveşte actualul proiect. E un lucru foarte bun că în sfârşit statul, prin Ministerul Educaţiei, reacţionează la iniţiativele care au avut loc deja, cu ani în urmă, la Braşov, la Timişoara, la Cluj, la Sibiu şi în alte părţi, acolo unde preponderent investitori germani şi austrieci au creat sute de locuri de muncă, investiţii care au o mare contribuţie la produsul intern brut al României.

Aceste iniţiative au fost generate de o necesitate acută de forţă de muncă calificată, inexistentă pe piaţa forţei de muncă la momentul respectiv, în acele regiuni.

Este o şansă deosebită pentru acei tineri care doresc să urmeze acest drum în viaţă, să se pregătească teoretic în sistemul de stat, dar care să facă practică şi să înveţe meseria pe maşini şi utilaje de ultimă generaţie, care se folosesc astăzi în Europa şi în lume, pentru a produce cele mai noi maşini, cele mai noi autoturisme ş.a.m.d., care se produc în ţara noastră.

Nu există astăzi niciun autoturism de producţie germană care să nu aibă componente produse în România. Şi asta trebuie să pricepem atunci când vorbim cu multă nonşalanţă despre investitorii străini şi autohtoni.

Pe piaţa comună europeană suntem toţi producători europeni şi contribuim împreună la realizarea acestor produse vandabile pe plan mondial.

Închei spunând încă o dată: e foarte bine că statul a reacţionat. Sper ca Senatul, în calitate de Cameră decizională, să aprobe proiectul şi realmente să trecem pe scară largă la implementarea acestui învăţământ cu un oarecare caracter dual.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Cherecheş.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Este un proiect pe care l-am susţinut în ultimii ani şi sperăm doar să nu aibă aceeaşi soartă cu Ordonanţa nr. 94/2014, pe care în urmă cu 2 ani o adoptam aici, în Camera Deputaţilor, cu amendamentele însuşite din partea Comisiei pentru învăţământ. Pentru că în acest moment avem un vid legislativ. Deocamdată în România nu avem definit învăţământul profesional în sistem dual decât prin aceste ordonanţe care au prevederi care se cam bat cap în cap.

Acest învăţământ este extraordinar de important într-o Românie în care tinerii sunt debusolaţi, nu beneficiază de suficientă orientare în carieră, fac alegeri greşite şi, din păcate, nu sunt ajutaţi şi învăţământul profesional nu este deloc promovat, în sensul că oferă posibilitatea angajării tinerilor, atunci când ei termină şcoala. Avem peste 700.000 de tineri care nu ştim pe unde sunt, pierduţi, în ultimii ani, şi o bună parte dintre ei, probabil, ar putea deja să aibă un loc de muncă dacă i-am fi orientat cum trebuie.

Susţinem acest proiect de lege. Susţinem necesitatea promovării parteneriatului între operatorii economici şi unităţile şcolare şi administraţiile publice.

Şi cred că deja avem suficiente lecţii pe care le putem învăţa din experienţele care s-au dezvoltat, în primul rând, în Braşov, dar şi în Oradea, de unde provin, şi în alte localităţi din ţară, şi care vedem că au şansa de a scădea abandonul şcolar şi de a creşte gradul de angajabilitate a tinerilor. Pentru că asta ne dorim, să corelăm oferta şcolară cu nevoile pieţei muncii.

Am să iau cuvântul şi mai departe, pe amendamente.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna deputat Bran.

Doamna Ioana Bran:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acesta este momentul când putem contribui cu toţii la operaţionalizarea învăţământului dual în România.

După cum ştiţi, învăţământul dual presupune formarea elevilor, atât în şcoală, cât şi în câmpul muncii.

Ani la rând s-a vorbit, inclusiv în Parlament, despre nevoia de a educa elevii într-o formă cât mai practică posibil, de a promova din şcoală direct într-un loc de muncă, fără luni de căutare, şi, nu în ultimul rând, despre nevoia de a-i determina pe tineri să creadă în capacitatea şcolii de a le asigura o meserie şi o viaţă mai bună.

Învăţământul dual este unul dintre răspunsurile la aceste aşteptări ale tinerilor, ale părinţilor lor, dar şi ale pieţei muncii din România.

Această curriculă combinată pune în contact direct elevii cu angajatorii şi cu cerinţele practice ale meseriei pe care au ales-o.

Prin urmare, avem nevoie de cât mai multe şcoli profesionale cu astfel de programe, care să ţină cont de dinamica nevoilor României.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

O piaţă a muncii de calitate este condiţia unei economii atractive şi competitive, la baza căreia stă educaţia, dar educaţia aplicată.

Grupul parlamentar al PSD susţine acest proiect legislativ, pentru că avem nevoie de tineri bine pregătiţi, educaţi şi care să-şi găsească un loc de muncă aici, în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt inter...?

Domnul deputat de la ALDE, domnul Anton.

Domnul Anton Anton:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

De la bun început vreau să vă spun că mă bucur că am ajuns să votăm acest proiect de lege.

Eu sper ca până la urmă să se şi concretizeze.

Şi mă bucur pentru un singur motiv: noi prea am standardizat învăţământul şi am încercat să-l băgăm în nişte cutiuţe şi câteva cutiuţe, fără să ne gândim la faptul că viaţa este complexă şi extrem de diversă. Şi acesta este un proiect care vine în sprijinul acestei idei.

Nu vreau să insist asupra faptului, prezentat foarte frumos de domnul deputat Ganţ, că noi avem tot felul de experienţe pe care le-am făcut aici, în ţară, legate de învăţământul dual.

Cred că proiectul acesta se poate îmbunătăţi, dar sigur e nevoie de el, ca să avem o bază de plecare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Mai sunt intervenţii de ordin general? Nu.

Înţeleg că... doamnă preşedinte, aveţi o menţiune de făcut.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să rog, la stenogramă, să se consemneze o completare şi o corecţie. Dintr-o eroare materială, apare la anexă, la nr. crt. 10, punctul 3 din textul Comisiei, la art. I pct. 6, alin. (5) al art. 33 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Absolvenţii învăţământului profesional pot continua studiile în ciclul superior al învăţământului liceal, în condiţiile stabilite prin metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale". Eliminăm deci sintagma "în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi", pentru că un text de lege nu se poate aplica retroactiv. Şi, de altfel, până va putea produce efecte acest tip de învăţământ va mai dura.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Avem 4 amendamente respinse şi 32 admise.

Vă rog, dacă până la primul amendament respins sunt obiecţii? Dacă nu, sunt adoptate.

Dacă la primul amendament admis susţine cineva?

La respinse?

Vă rog, doamnă Cherecheş.

Doamna Florica Cherecheş:

Primul amendament respins este la art. 32 alin. (5). Şi propunerea mea este: "Operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu unităţile de învăţământ profesional în sistem dual beneficiază de facilităţi la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetului fondurilor speciale sau bugetelor locale, potrivit prevederilor legale". Practic, înlocuim sintagma "pot beneficia" cu "beneficiază", având în vedere că în cârca operatorilor economici se pun o mulţime de sarcini care presupun costuri şi având în vedere că noi nu obligăm şi nu spunem specific care sunt acele prevederi legale.

Dacă se va impune o modificare a Codului fiscal, aceasta se va face. Dar potrivit prevederilor legale, operatorii economici beneficiază de facilităţi.

Vă rog frumos să susţineţi acest amendament.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

Mulţumesc.

Vot.

86 de voturi pentru, 77 împotrivă.

(Aplauze.)

Doamna Florica Cherecheş:

Am vrut doar să vin să vă mulţumesc, pentru că aţi înţeles şi susţineţi acest amendament important.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

La nr. crt. 2. Dacă susţine cineva? Nu.

La nr. crt. 3. Dacă susţine cineva? Nu.

La nr. crt. 4. Dacă susţine cineva?

Mulţumesc.

Legea merge la votul final.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe; în procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul?

Domnul Tomac.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă bucur că am reuşit să găsim un consens aici, pentru a modifica această Lege privind Serviciul de Informaţii Externe.

Sper ca în cel mai scurt timp să găsim un consens şi pentru a modifica Hotărârea cu privire la funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, astfel încât să mărim şi acolo numărul de membri.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia? Comisia pentru apărare.

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, trimisă cu adresa Pl-x 130 din 20 februarie 2017 şi înregistrată cu nr. 4c-12/218 din 21.02.2017.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) al art. 3 al Legii nr. 1/1998, în sensul modificării componenţei numerice a Comisiei speciale pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de Informaţii Externe.

Consiliul Legislativ, conform avizului nr. 102/27/2017, a avizat favorabil propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 117 alin. (3) şi art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

La lucrările comisiei, din 28 februarie, din totalul de 21 de membri, au fost prezenţi, conform listei de prezenţă.

La dezbateri a fost prezentă, în calitate de invitat, doamna Angelica Radu, şeful Direcţiei juridice a Serviciului de Informaţii Externe.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate de voturi, întocmirea unui raport favorabil, în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul deputat Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Grupul Partidului Naţional Liberal salută consensul realizat prin promovarea acestui proiect de lege.

Sperăm că PSD-ul va avea minte şi va respecta şi cutuma privind conducerea comisiei. Dacă nu acum, într-un viitor apropiat.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu sunt.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

Vă rog, domnule deputat.

Voiaţi să interveniţi la dezbateri generale?

Poftiţi.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Ca om care a trăit realitatea concretă a acestei ţări, inclusiv realitatea concretă a Spitalului Judeţean, distrusă sub conducerea politică a antevorbitorului meu, vreau să spun că formula "PSD-ul va avea minte" este o mârlănie care provine din extracţia socială a respectivului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

9. Propunere legislativă pentru modificarea... (Rumoare.)

10... 10, mă scuzaţi.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2016 privind instituirea cadrului legal pentru facilitarea transportului gratuit pe calea ferată română în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova din data de 13 noiembrie 2016 - turul II de către elevii şi studenţii care sunt cetăţeni ai Republicii Moldova şi care studiază în România.

Guvernul? Dacă doreşte cineva?

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Scopul prezentului act normativ îl reprezintă crearea cadrului legal pentru acordarea unei călătorii gratuite pe calea ferată dus-întors către şi dinspre localităţile din România unde au fost organizate secţii de votare, la trenurile Regio şi InterRegio, clasa a II-a, în perioada 12 noiembrie - 13 noiembrie 2016, în vederea promovării şi stimulării exercitării dreptului de vot de către toţi elevii şi studenţii cu drept de vot din Republica Moldova, care studiază în România.

Ordonanţa respectivă şi-a produs deja efectele încă de anul trecut.

Vă mulţumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia pentru transporturi?

Domnul Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a acestui act normativ, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru învăţământ, Comisiei pentru politică externă şi, respectiv, Comisiei juridice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare, aşa cum preciza aici reprezentantul Guvernului, crearea cadrului legal pentru facilitarea transportului gratuit pe calea ferată, în vederea exercitării dreptului la vot la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, din data de 13 noiembrie 2016, turul II, de către elevii şi studenţii care sunt cetăţeni ai Republicii Moldova şi care studiază în România.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege menţionat, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Tomac.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte,

Chiar dacă cu o întârziere foarte mare, legea aceasta are totuşi o importanţă aparte. Şi m-aş bucura ca la un moment dat să discutăm în Parlament mult mai mult despre Republica Moldova şi despre viitor, nu despre trecut. Pentru că, chiar dacă am acordat gratuitate studenţilor, totuşi, cei care privesc cu ostilitate România au câştigat alegerile prezidenţiale de anul trecut.

Şi cred că ar trebui să gândim în perspectivă. Şi pentru că luna aceasta, martie, este luna în care se împlinesc 99 de ani de când s-a unit Basarabia cu România, va trebui să ne gândim să dăm un semnal politic extrem de consistent pentru cei aproape 4 milioane de români care locuiesc peste Prut.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Codreanu.

Tot de la PMP sunteţi? Da? Da?

Nu, vă dau cuvântul din respect, dar vreau să vă reamintesc: fiind în procedură de urgenţă, nu am voie decât un singur reprezentant al grupului.

Eventual, dacă dumneavoastră sunteţi cel care reprezentanţi diaspora de acolo, vorbiţi cu liderul de grup să vă lase pe dumneavoastră să luaţi cuvântul. Acum vi-l dau, din respect.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte pe scurt. Salut această iniţiativă, salut acest proiect de lege. Trebuie să devină o lege, pentru că am făcut prea puţine pentru Republica Moldova şi vedem consecinţele acestui fapt. Avem un pseudopreşedinte acolo, care nu face decât să promoveze românofobia. Şi, evident, Partidul Mişcarea Populară va susţine acest proiect de lege.

Şi eu, în calitate de cetăţean moldovean, vă îndemn şi vă mulţumesc pentru un vot pozitiv.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă invit un pic la prezidiu, domnule deputat. (Domnul deputat Constantin Codreanu urcă la prezidiu.)

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Este o măsură mică, dar concretă, în ceea ce priveşte relaţia noastră cu cei din Republica Moldova, cum le spunem de fiecare dată: fraţii noştri de peste Prut. Este doar una dintre măsurile pe care le-am luat până acum.

Şi sper ca pe ideea acestor lucruri concrete, relaţia să evolueze. Altfel, vorbim doar despre poduri de flori şi de lucruri nerealizate.

Este un lucru extrem de important şi cred că deschide calea unei serii importante de colaborări pe diverse planuri, iar cea legată de vot este una extrem de importantă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii în dezbaterile generale?

E aceeaşi situaţie ca la PMP, vă rog.

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu vreau să fac o intervenţie de altă natură, plecând de la acest subiect şi de la situaţia acestui proiect de lege. În sensul în care constatăm că facem o întreagă procedură de aprobare prin Parlament a unui act care şi-a îndeplinit misiunea, a fost emis cu caracter de urgenţă, pentru ceva, n-are importanţă - în cazul acesta pentru Republica Moldova, pentru cetăţenii moldoveni şi români de acolo - nu am putea face în aşa fel încât acest gen de acte să nu-l mai plimbăm prin Parlament şi să le adunăm, să le votăm o singură dată, dacă trebuie să îndeplinim formalitatea, la un moment dat, fără să facem plimbarea miniştrilor la comisie, la plen şi toată această tevatură birocratică?

De aceea am vrut să intervin, pentru că este un exemplu foarte concludent. Şi nu este singurul şi mai avem asemenea acte.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020.

Guvernul?

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de act normativ supus dezbaterii are în vedere următoarele.

În primul rând, stabileşte cadrul legal prin care autorităţile de management pot efectua plăţi în euro către instituţiile financiare care gestionează instrumentele financiare în cadrul programelor operaţionale.

De asemenea, se introduc autorităţile publice centrale, ca beneficiari eligibili în cadrul mecanismului de interconectare a Europei.

Totodată, prin actul normativ supus dezbaterii este stabilită eligibilitatea cheltuielilor pentru activităţile prestate în cadrul proiectului de către instituţiile subordonate, în cazul în care partener în proiect este instituţia publică.

Nu în ultimul rând, este stabilită posibilitatea suportării din bugetul de stat a unei părţi a cofinanţării proiectelor finanţate direct de către Comisia Europeană.

Faţă de cele precizate, vă rugăm să acordaţi un vot favorabil proiectului de act normativ supus dezbaterii.

Mulţumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia pentru buget?

Domnul Leonardo Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege mai sus menţionat.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru afaceri europene, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015. Principalele schimbări aduse vizează gestionarea operaţiunilor financiare de către autoritatea de management pentru instrumentele financiare, şi anume, efectuarea plăţilor în valută către instituţia financiară care implementează instrumentul financiar/ instituţia financiară desemnată ca Fond de fonduri. Prin promovarea prezentului act normativ se urmăreşte adaptarea mecanismului financiar valabil pentru autorităţile de management privind posibilitatea efectuării operaţiunilor şi tranzacţiilor financiare în euro în vederea îndeplinirii prevederilor art. 38 din Regulamentul Uniunii Europene nr.1303/2013 al Parlamentului European.

În urma examinării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Vă rog.

Domnul Paşcan, da? Domnul Paşcan? S-a înscris la cuvânt. Apăsaţi la dumneavoastră, la aparat, ca să vă văd.

Vă rog, domnule Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Sigur, nu vom vota împotriva acestui proiect, care este binevenit. Doar vreau să vă atrag atenţia, fiindcă se vorbeşte mult, s-a vorbit mult, în toate guvernările ultimilor ani, despre faptul că România nu accesează fonduri europene. S-a vorbit şi despre guverne - zero fonduri europene. Şi eu cred că aici avem un exemplu cât se poate de edificator în acest sens.

Iată, pe un proiect de finanţare din bani europeni, pentru perioada 2014-2020, după circa 3 ani de zile, descoperim că tehnic nu funcţionează şi că este nevoie de o altă metodologie, de alte proceduri privind operaţiunile în valută. Adică ne-au trebuit 3 ani de zile, iar acum descoperim că trebuie să ne raliem cumva, să ne conectăm la ceea ce înseamnă regulament al Uniunii Europene în acest domeniu, din 2012-2013.

Ce exemplu mai bun doriţi ca să vedeţi că lucrurile nu funcţionează bine pentru că nici noi nu ştim să le corelăm cu regulamente deja existente şi care... S-ar fi cuvenit să fie făcut acest pas încă din 2014, din debutul... sau chiar din 2013, de când există acest regulament al Uniunii Europene.

De aceea, sigur că-l vom susţine, dar ar trebui tuturor să ne dea de gândit acest lucru.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Leoreanu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este deja în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, însă acest act normativ nu permite autorităţii de management efectuarea plăţilor în valută.

Trebuie aşadar creat cadrul legislativ prin care autorităţile de management pot efectua plăţi în valută, pentru a onora acordurile de finanţare cu entităţile gestionare ale Fondului de fonduri, şi prin acest act normativ se stabileşte un astfel de mecanism.

Acest mecanism va permite însă şi solicitarea la rambursare de la Comisia Europeană, scurtând etapele de la cheltuiala banului public până la rambursarea de către Comisia Europeană a contravalorii sumelor din fonduri externe nerambursabile şi asigurând un cash flow îmbunătăţit pentru bugetul statului.

Grupul PNL din Camera Deputaţilor va vota pentru adoptarea acestui proiect de act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Marica.

Domnul Petru-Sorin Marica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susţine această iniţiativă legislativă pentru că prin promovarea prezentului act normativ se urmăreşte adoptarea mecanismului financiar valabil pentru autorităţile de management privind posibilitatea efectuării operaţiunilor şi tranzacţiilor financiare în euro în vederea îndeplinirii prevederilor art. 38 din Regulamentul Uniunii Europene nr. 1303/2013 al Parlamentului European.

Deci, cum vă spuneam, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susţine această iniţiativă legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

Punctul 12, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2016 privind unele măsuri pentru sprijinirea persoanelor afectate de distrugerea parţială a blocului situat în municipiul Bistriţa, str. Arţarilor nr. 20, ca urmare a exploziei produse în data de 19 octombrie 2016.

Guvernul?

Doamna Sirma Caraman (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Administraţiei şi Fondurilor Europene):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Urmarea unei explozii în municipiul Bistriţa, 10 familii au rămas fără locuinţă. Au fost identificate 10 apartamente libere tip ANL. Pentru a putea fi atribuite aceste apartamente persoanelor afectate este necesară schimbarea temporară a regimului acestor locuinţe din locuinţe pentru tineret în locuinţe de necesitate, urmând a fi închiriate celor 10 familii afectate de acest eveniment nefericit.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia pentru administraţie?

Domnul Constantin Avram:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra proiectului de lege supus dezbaterii. În conformitate cu art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată prin adresa PL-x 118/2017, din 17 februarie 2017, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 73/2016 privind unele măsuri pentru sprijinirea persoanelor afectate de distrugerea parţială a blocului situat în municipiul Bistriţa, str. Arţarilor nr. 20, ca urmare a exploziei produse în data de 19 octombrie 2016, şi înregistrat sub nr. 6/70 din 14.02.2017.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 8 februarie.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

Avem avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi şi menţionăm că proiectul de lege are ca obiect reglementarea unor măsuri pentru sprijinirea persoanelor afectate de distrugerea parţială a blocului situat în municipiul Bistriţa, str. Arţarilor nr. 20, ca urmare a exploziei produse în data de 19 octombrie 2016.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia a examinat proiectul de lege, în şedinţa din 28 februarie 2017.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 24 de deputaţi, din totalul de 25.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2016 privind unele măsuri pentru sprijinirea persoanelor afectate de distrugerea parţială a blocului situat în municipiul Bistriţa, str. Arţarilor nr. 20, ca urmare a exploziei produse în data de 19 octombrie 2016, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Suciu, dezbateri generale.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În luna octombrie a anului trecut, un incident nefericit s-a soldat cu distrugerea aproape în totalitate a unui bloc de locuinţe în municipiul în care şi eu locuiesc.

După ce s-au efectuat toate expertizele, s-a ajuns la concluzia că 10 dintre familiile afectate nu mai pot să locuiască în acel bloc şi au pierdut, pe lângă locuinţă, şi absolut toate bunurile necesare vieţii.

Cum Primăria municipiului Bistriţa nu are teren şi nu are nici locuinţe pe care să le pună la dispoziţie, s-a făcut o iniţiativă la Guvernul României, iar ceea ce vom vota, sper, favorabil, mâine, este rezultatul acestui demers.

Practic, în fapt, prin acest proiect de lege, din patrimoniul ANL, 10 locuinţe cu destinaţia locuinţe pentru tineri îşi vor schimba regimul juridic în locuinţe de necesitate, astfel încât cele 10 familii să poată să locuiască până când acest bloc va fi reabilitat, pe o perioadă de maximum 5 ani de zile, aşa cum prevede proiectul de lege.

Nu este doar o reparaţie morală, ci şi o obligaţie a tuturor parlamentarilor de Bistriţa.

Iar Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susţine acest proiect de lege. Şi vă încurajăm pe toate celelalte grupuri parlamentare să faceţi la fel.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Simionca.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După cum spunea şi colegul de la PSD, acest nefericit accident a afectat 21 de familii, dintre care 10 nu mai pot să locuiască, iar o persoană a decedat.

Şi eu vă rog să susţineţi acest proiect, şi personal am să mă implic să găsesc fonduri pentru reabilitarea acestui imobil, pentru că oamenii aceştia trebuie să aibă o casă, trebuie să aibă un loc unde să stea.

Mulţumesc mult.

PMP o să voteze pentru.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Sighiartău.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum şi colegii mei deputaţi de la Bistriţa au spus mai devreme, a avut loc anul trecut un eveniment nefericit, în urma căruia 21 de familii au rămas fără locuinţe.

Mă bucur că Guvernul Cioloş a găsit o soluţie pentru a susţine persoanele afectate, având în vedere că la nivel local, pentru că asta trebuie precizat, nu există un fond locativ care să poată fi pus la dispoziţia persoanelor afectate, pentru a veni în sprijinul lor, sub aspectul spaţiului locativ. Bineînţeles, aceste locuinţe vor fi provizorii, până la momentul în care aceste familii îşi vor putea renova apartamentele.

Prin urmare, Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea ordonanţei de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Nu mai sunt. Vot final.

Suspendăm şedinţa de dezbateri.

Urmează şedinţa de răspunsuri.

După o scurtă pauză

(În continuare şedinţa a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre, care este consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului sau altor conducători ai organelor administraţiei publice, după care vom avea partea în care se vor putea prezenta interpelările adresate membrilor Guvernului.

Şi, prima întrebare, de la care sigur aşteptăm răspuns din partea Ministerului Muncii şi justiţiei sociale, este întrebarea adresată de colega noastră Intotero Natalia, de la PSD, referitoare la majorarea contribuţiei lunare de întreţinere a persoanelor cu handicap, asistate în centrele rezidenţiale publice.

Dacă domnul Mihai Tomescu este prezent?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Tomescu (preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi):

Mulţumesc foarte mult.

Numele meu este Mihai Tomescu.

Sunt preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

Întrebarea face referire la mărirea pragului de stabilire a valorii contribuţiei în centre, datorat de susţinătorii legali sau de adulţii din centrele pentru persoanele cu handicap.

În 2016, prin Ordinul nr. 1884 a fost stabilită această valoare la suma de 902 lei. Suma a fost majorată cu aproximativ 300 de lei, acest lucru datorându-se, pe de o parte, creşterii cheltuielilor de hrană pentru persoanele din centre, deci aceste cheltuieli s-au mărit de la 6,3 lei la ... s-au dublat ... la 12,6 lei şi, bineînţeles, s-au corelat cu valoarea inflaţiei, cu indicele inflaţiei pentru perioada 2009-2015. Totodată, s-a extins obligaţia de susţinere legală către fraţii şi surorile persoanelor din centre.

Întrebarea doamnei deputat face referire, de asemenea, la măsurile pe care le are în vedere Guvernul pentru a modifica acest ordin sau pentru a îmbunătăţi cadrul normativ şi vreau să menţionez că în momentul de faţă se află în avizare un proiect de act normativ prin care se modifică Ordinul privind contribuţia în centre, acesta urmărind următoarele aspecte: pe de o parte, stabilirea pragului minim de contribuţie, calculat pe membru de familie, în cazul susţinătorilor legali, prin raportare la salariul minim brut pe economie, deci 1.450 de lei, iar în situaţia în care există un unic susţinător, deci o persoană singură care susţine beneficiarul din centru, această valoare să nu depăşească 25% din venitul pe care îl are persoana susţinătoare.

Acestea sunt modificările şi aş vrea să menţionez şi proiectul de act normativ, proiectul de lege prin care noi încercăm să scutim de la plată persoanele cu handicap grav şi, de asemenea, persoanele cu handicap fizic şi mintal. În momentul de faţă acest proiect de lege se află în avizare la Ministerul Muncii, urmând, în scurt timp, probabil în două-trei săptămâni, să fie în consultare publică. Orice scutire se poate face doar prin modificarea Legii nr. 448 şi, bineînţeles, având în vedere acest demers, corelat cu modificarea Ordinului nr. 1884.

Mulţumesc foarte mult.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Dacă autorul întrebării doreşte să facă precizări?

Vă rog. Doamna deputat Intotero.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vreau să vă mulţumesc, domnule preşedinte... domnule secretar de stat.

În 2016 s-a produs o nedreptate pentru aceste persoane şi mă bucur că vă daţi tot interesul dumneavoastră, Ministerul Muncii, pentru rezolvarea acestei situaţii.

Vă doresc succes în activitate şi mulţumesc încă o dată pentru răspuns!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Afacerilor Interne, domnul secretar de stat... răspuns la întrebarea adresată de colegul nostru Leoreanu Laurenţiu-Dan.

Vă rog.

Domnul Mihai Dan Chirică (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, având ca obiect înfiinţarea unui punct de lucru al UPU - SMURD din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ în sediul Spitalului Municipal Roman, vă precizăm următoarele:

În anul 2015, Spitalul Municipal Roman a solicitat Comisiei Interministeriale pentru suport tehnic, înfiinţarea Structurii SMURD, în cadrul Compartimentului de Primiri Urgenţe al Spitalului. În cadrul şedinţei care a avut loc în data de 25 ianuarie 2016, comisia a analizat solicitarea respectivă în baza dispoziţiilor legale în vigoare, art. 92 lit. u) şi v) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1 pct. 1 şi 2, art. 7 pct. 1 şi 2, respectiv art. 96 din Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1706/2007 privind conducerea şi organizarea unităţilor, compartimentelor de primire a urgenţelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit cadrului legal menţionat, comisia nu a avizat favorabil solicitarea Spitalului Municipal Roman, întrucât Compartimentul de primiri urgenţe nu poate avea în structură unităţi SMURD şi a decis ca ambulanţa de terapie intensivă mobilă C1, operaţionalizată, fără informarea şi avizul Ministerului Sănătăţii, respectiv a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, să rămână în coordonarea UPU-SMURD din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ.

În scopul asigurării asistenţei medicale de urgenţă în municipiul Roman şi în zonele limitrofe, cu respectarea condiţiilor impuse de legislaţia în domeniu, Comisia a analizat situaţia, în diverse şedinţe, şi a hotărât ca ambulanţa de terapie intensivă C1, pusă la dispoziţie de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Petrodava" Neamţ să funcţioneze în UPU-SMURD al Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, iar personalul care deserveşte ambulanţa TIM C1 să fie reprezentat de medicii şi asistenţii medicali angajaţi cu normă de bază în cadrul Spitalului Municipal Roman. De asemenea, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a fost informat de conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ cu privire la demersurile întreprinse pentru obţinerea aprobării Ministerului Sănătăţii în ceea ce priveşte modificarea structurii UPU-SMURD din cadrul spitalului, fiind întocmită o notă de fundamentare ce cuprinde şi prevederile bugetare aferente finanţării activităţii desfăşurate de echipajul SMURD, care urmează a fi prezentate spre aprobare Consiliului de administraţie al spitalului şi Consiliului Judeţean Neamţ, care este şi ordonatorul principal de credite.

Aşadar, data la care ambulanţa va începe să deservească punctul de lucru Roman depinde de momentul finalizării acestor demersuri, conducerea spitalului menţionând faptul că va depune diligenţele necesare pentru rezolvarea cu celeritate a acestei situaţii.

În acest context, precizăm că Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, este de acord cu privire la oportunitatea şi necesitatea funcţionării unei ambulanţe de terapie intensivă la nivelul municipiului Roman.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Şi ultimul răspuns va fi pentru întrebarea adresată de colegul nostru de la PNL, Oros Nechita-Adrian.

Dacă din partea Ministerului Educaţiei Naţionale, domnul secretar de stat este prezent?

Vă rog.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Numele meu este Ştefania Bîrlibescu, de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul.

Din păcate, domnul secretar de stat de la Ministerul Educaţiei Naţionale este la Senat. Până la final sper să revină, eventual să răspundă la întrebări.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, domnule deputat, având ca obiect probleme ale aplicării Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 6156 din 22 decembrie 2016, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 3 din Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 6156 din 2016 privind organizarea şi desfăşurarea anului pregătitor de limba română pentru cetăţenii străini, examenul de finalizare a anului pregătitor se desfăşoară în instituţiile de învăţământ superior care au organizat programul de studii, în conformitate cu regulamentul aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, la propunerea Institutului Limbii Române, după consultarea cu instituţiile de învăţământ superior acreditate şi în conformitate cu metodologia proprie aprobată de Senatul instituţiei organizatoare.

Institutul Limbii Române constituie registrul naţional de evaluatori, din care vor fi selectaţi membri externi în comisiile de evaluare pentru examenul de finalizare a programului, prin consultare cu instituţiile de învăţământ superior acreditate. Totodată, instituţiile organizatoare de an pregătitor de limba română eliberează candidaţilor care au promovat examenul final un certificat de absolvire a anului pregătitor de limba română şi un supliment descriptiv, în conformitate cu normele în vigoare.

Aşadar, responsabilitatea organizării şi desfăşurării examenului de finalizare a anului pregătitor de limba română revine instituţiilor de învăţământ superior, care organizează acest tip de program universitar.

În cadrul Consiliului Naţional al Rectorilor din 9 februarie 2017, cu ocazia discuţiilor legate de implementarea ordinului la care am făcut referire mai devreme, poziţia Ministerului Educaţiei Naţionale a fost de deschidere pentru dialog, invitând universităţile să comunice toate aspectele care ridică probleme de ordin lingvistic şi practică academică.

În urma sesizărilor scrise primite de la instituţii de învăţământ superior, Ministerul Educaţiei Naţionale a demarat un proces de consultare cu departamentele de specialitate proprii, urmând ca aceste aspecte să fie analizate împreună cu Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior.

Mulţumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Dacă autorul întrebării doreşte să facă precizări? Nu.

Vom continua cu prezentarea interpelărilor şi am să dau cuvântul fiecărui coleg, în ordinea de pe listă.

Domnul deputat Sorin-Dan Moldovan, PNL.

Vă rog.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea adresată ministrului sănătăţii, prof. dr. Florian Bodog.

Obiectul interpelării: "Inconsecvenţe la plata unor drepturi băneşti la medicii rezidenţi".

Stimate domnule ministru,

În ultima perioadă, în sistemul de sănătate s-a constatat apariţia următorului tipar: unor medici rezidenţi, care au un post la un spital din afara centrelor universitare şi care efectuează rezidenţiatul în cadrul unui alt spital, pe o secţie universitară cu spor de risc, dintr-un centru universitar, nu le este onorată plata acestor drepturi la acelaşi nivel, de spitalul la care au post, respectiv spitalul plătitor, cu medicii plătiţi de spitalele din centrele universitare.

Având în vedere aceste circumstanţe, vă rog să faceţi următoarele precizări:

1. Care normă sau ansamblu normativ face posibilă apariţia acestui tip de situaţie?
2. Ce măsuri concrete normative, administrative, logistice se impun a fi luate pentru a nu mai avea astfel de situaţii?

Solicit răspuns oral şi scris.

Sorin-Dan Moldovan, deputat al PNL, Circumscripţia electorală nr. 13 Cluj.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Daniel Olteanu.

Domnul deputat Robert-Ionatan Sighiartău? Nu este prezent.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi.

Vă rog.

Doar interpelare. Suntem la sesiunea de interpelări. Atât. Mulţumesc.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Este o interpelare adresată domnului Pavel Năstase, ministrul educaţiei naţionale.

Obiectul interpelării: "Clarificări privind curricula pentru învăţământul gimnazial, pentru materia limba română".

Domnule ministru al educaţiei,

Curricula pentru limba română, la nivelul învăţământului gimnazial, s-a aflat în dezbatere publică şi urmează a fi aprobată.

Supun atenţiei dumneavoastră câteva puncte de vedere care reflectă poziţionarea cadrelor didactice şi a asociaţiilor profesionale direct interesate de un demers curricular coerent în sistem.

Asociaţia Profesorilor de Limba şi Literatura Română "Ioana Em. Petrescu" este o organizaţie profesională care - în baza Protocolului de colaborare încheiat între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Asociaţiile profesionale din educaţie, în vederea ameliorării calităţii educaţiei din România, prin elaborarea şi punerea în practică a metodologiilor de aplicare a Legii nr.1 din 2011, bineînţeles, Legea educaţiei naţionale şi a demersului de modernizare curriculară - susţine de peste 17 ani, în mod constant şi ferm, prin toate acţiunile sale, reforma învăţământului românesc, oferind exemple de bune practici în proiecte naţionale şi europene.

Prin urmare, consider necesar să vă supun atenţiei câteva puncte de vedere pertinente faţă de acest proiect care s-a aflat în dezbatere, pentru scurt timp, de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.

Iată câteva dintre acestea:

1. La nivelul activităţilor de învăţare şi evaluare se remarcă un dezechilibru care a generat una dintre cele mai profunde crize ale învăţământului de azi, când programele de evaluare au înlocuit programele disciplinei;
2. La nivelul modelului curricular, proiectul păstrează modelul anterior, comunicativ, căruia încearcă să i se adauge o componentă culturală, ignorând total modelul curricular al dezvoltării personale, mai actual şi mai potrivit disciplinei;
3. O altă componentă ar fi că, la nivelul conţinuturilor, proiectul deschide graniţele disciplinei prin integrarea unor elemente din alte arte sau domenii de cunoaştere şi prezintă o coerenţă vizibilă prin abordarea tematică şi studiul limbii început cu sintaxa.
4. Un alt aspect este la nivelul discursului, proiectul fiind prolix, lectura textului fiind dificilă şi din cauza utilizării unor termeni... aceştia nu au definiţii clarificate.

Sunt mai multe puncte de vedere care pun în discuţie această lipsă de coerenţă. Multe sunt primite din partea profesorilor vizaţi direct la clasă de aceste aspecte... acest nou demers curricular. Să sperăm că vor fi remediate şi că veţi furniza explicaţii pertinente asupra acestor îngrijorări.

Programa este încărcată. Sunt 36 de săptămâni de şcoală. Am văzut deja pentru anul viitor vor fi 35 de săptămâni, din care putem scădea acea săptămână pentru "Şcoala Altfel", deci este foarte multă materie, iar, mai mult, manualele vor fi culegeri de fragmente de texte, pentru că la o medie de 4 pagini de text rezultă cel puţin 60 de pagini de text de lectură din 224 de pagini.

Studierea egală a textului literar şi nonliterar va produce o scădere dramatică a nivelului cultural, şi aşa foarte mic.

Renunţarea la studiul speciilor literare va duce la scăderea interesului pentru lectură, fiindcă profesorul nu mai poate cere elevului să citească integral un roman, de exemplu, întrucât va fi nevoit să se rezume la fragmentul din manual.

Mai sunt câteva erori ştiinţifice care sunt semnalate de profesori şi pe care eu le evidenţiez.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să vă apropiaţi de final...

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Da.

Enunţul nu este studiat...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

... pentru că aţi consumat timpul.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

... textul narativ apare greşit ...

Sunt mai multe aspecte pe care le-am menţionat aici.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Iulian Bulai.

Nu este.

Domnul deputat Marius Paşcan.

Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Interpelarea mea se adresează Guvernului României, respectiv domnului prim-mistru Sorin Grindeanu.

Domnule prim-ministru,

Cel mai important obiectiv de investiţii al judeţului Mureş, "Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa", este abandonat din anul 2012, deşi în acel an, conform proiectului, urma să fie pus în funcţiune la o primă capacitate. Am adresat interpelări repetate guvernelor anterioare pe această temă, primind doar răspunsuri de complezenţă, binevoitoare, iar din anul 2012 investiţia se află în conservare.

Iată câteva dintre reperele acestui important proiect.

Obiectivul de investiţii "Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa" face parte din categoria lucrărilor de interes naţional pentru realizarea, dezvoltarea şi producerea de energie electrică şi este situat în nord-estul judeţului Mureş, asigurând folosinţa complexă a debitelor afluenţilor de dreapta ai râului Mureş, pe sectorul Ilva-Răstoliţa-Bistra, pe teritoriul administrativ al comunelor Răstoliţa, Lunca Bradului şi Vătava.

Amenajarea hidroenergetică Răstoliţa, din judeţul Mureş, este singura amenajare cu acest specific, aflată în lucru la ora actuală în România.

Deşi s-a promis pe cale oficială punerea în funcţiune a acestei importante investiţii, încă din trimestrul IV, 2013, absolut de neînţeles, din câte ştiu, actul normativ privind exproprierea celor 210 hectare de teren necesare nu a fost nici până astăzi promulgat.

Ce să înţelegem din această tergiversare sau nepăsare, cu atât mai mult cu cât, în mod oficial, nu se mai face vorbire despre finalizarea acestei importante investiţii?! Poate se aşteaptă degradarea irevocabilă a lucrărilor efectuate, având în vedere că la acest stadiu de execuţie nu mai poate fi vorba de conservare, nici de alocarea de resurse necesare în acest sens.

Având în vedere toate cele expuse, vă solicit să mă informaţi concret care este strategia asumată de Guvern pentru acest obiectiv de investiţii şi termenele preconizate pentru punerea sa în funcţiune, dacă mai poate fi vorba despre o astfel de perspectivă rezonabilă.

Solicit răspuns în scris.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Robert-Ionatan Sighiartău.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Interpelare adresată domnului Constantin Daniel, ministrul mediului.

Stimate domnule ministru,

La începutul acestui an a fost terminat timbrul de mediu, Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor cate normative care includ eliminarea timbrului de mediu, intrat în vigoare de la 1 februarie 2017.

Măsura este în concordanţă cu Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care a declarat ca fiind ilegală respectiva taxă.

Au trecut deja câteva săptămâni, iar Guvernul, prin Ministerul Mediului, n-a venit cu o măsură clară pentru cei care au plătit această taxă şi urmează să şi-o recupereze.

De asemenea, Guvernul nu a alocat fonduri de la bugetul de stat, recent aprobat, care să acopere banii ce urmează a fi returnaţi persoanelor îndreptăţite. Ultimele declaraţii ale ministrului mediului au scos în evidenţă mai mult ideea că deţinătorul de autovehicule ar trebui să plătească o nouă taxă, aşa cum aţi auzit, sub forma unei vignete, neclarificând problema care deja există.

Conform calculelor trimise de Guvern, anul trecut, restituirea sumelor încasate în baza Ordonanţei de urgenţă nr. 9/2013, a timbrului de mediu, plus dobânzile aferente, s-a ridicat la aproximativ 6,5 miliarde de lei.

Înainte de a impune măsuri compensatorii, aşa cum s-a exprimat vicepremierul Daniel Constantin, fostul vicepremier, actualul ministru al mediului, consider că ar trebui să ne preocupe să facem dreptate celor care ce au plătit deja o taxă abuzivă.

Faţă de cele menţionate anterior, vă rog să-mi comunicaţi, domnule ministru, care sunt măsurile avute în vedere la nivelul ministerului pe care-l conduceţi, pentru a simplifica procedura de recuperare a taxei de către cetăţeni şi când se vor restitui aceşti bani.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Turcescu.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună ziua, dragi colegi.

Interpelarea mea este adresată domnului Sorin Grindeanu, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării e legat de identificarea, la nivel naţional, a tuturor clădirilor cu risc seismic ridicat şi demararea unui program naţional de consolidare a acestora.

Domnule prim-ministru,

În pragul împlinirii a 40 de ani de la cutremurul care a lovit România în 1977, o aplicaţie mobilă a alertat mii de români, anunţând că urmează un cutremur de 10 grade pe scara Richter. Din fericire, a fost doar o alarmă falsă. Din păcate, însă, ţara noastră este în continuare nepregătită să facă faţă unui cutremur catastrofal, deşi activitatea seismică din România se intensifică, iar specialiştii britanici şi americani au avertizat, potrivit presei, încă de anul trecut, că 2017 este anul unui posibil cutremur de amploare în România. Ultimele două cutremure de 5,3 grade, petrecute în septembrie, respectiv decembrie 2016, ar trebui să ne dea serios de gândit.

În acest sens, vă solicit, domnule prim-ministru, demararea de urgenţă a unui proiect prin care să fie identificate, cât mai repede posibil, toate clădirile din România cu risc seismic ridicat, precum şi lansarea unui program naţional de reabilitare şi consolidare a tuturor acestor clădiri, acolo unde este posibil, sau demolarea acelora care, din diverse motive, nu mai pot fi salvate, dar reprezintă un real pericol în cazul unui cutremur.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Valeriu Steriu? Nu este.

Domnul deputat Eugen Tomac? Le-aţi depus.

Domnul deputat Cristian Buican? Nu.

Domnul deputat Claudiu Răcuci? Nu.

Mergem pe repede înainte...

Doamna deputat Raluca Turcan?

Domnul deputat Călin Matei?

Domnul deputat Sorin Bota? Nici...

Doamna deputat Cristina Dinu, PSD? Nu.

Domnul deputat Alin Văcaru, PSD. Vă rog.

Domnul Alin Vasile Văcaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am o interpelare adresată doamnei ministru Lia Olguţa Vasilescu, ministrul muncii şi justiţiei sociale.

Obiectul interpelării este "Aplicarea Legii nr. 155/2016 din 15 iulie 2016 privind modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 pentru sistemul unitar de pensii publice în judeţul Gorj".

Un grup de cetăţeni, pensionari din Gorj, m-au interpelat şi pe mine, mi-au adus o petiţie la cabinetul parlamentar, în care dumnealor îmi semnalau anumite probleme; au ieşit înainte de aplicarea acestei legi la pensie şi nu beneficiază de recalculare.

Aş dori, pentru a concluziona, este vorba de necesitatea obiectivă de dezvoltare a unei noi versiuni a aplicaţiilor informatice, fapt pentru care rog să se facă demersurile necesare pentru a rezolva cât mai repede această problemă cu care se confruntă această categorie de pensionari.

Cu speranţa unei soluţionări şi a primirii unui răspuns pozitiv, vă mulţumesc anticipat.

Solicit răspuns în scris şi verbal.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Marius Budăi? Nu este.

Domnul deputat Lucian Simion?

Doamna deputat Oana Vlăducă.

Doamna Oana-Silvia Vlăducă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea adresată domnului Alexandru-Răzvan Cuc, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: "Stadiul documentaţiei (studiu de fezabilitate) pentru modernizarea DN 71 Bâldana - Târgovişte - Sinaia".

Domnule ministru,

Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Dâmboviţa se bazează, în mod fundamental, pe reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport rutier.

În acest sens, DN 71 Bâldana - Târgovişte - Sinaia reprezintă una din căile de acces principale care tranzitează judeţul Dâmboviţa, modernizarea sa aflându-se de mai mulţi ani în lista de investiţii a Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Condiţiile de trafic intens pe primul tronson şi necesitatea creşterii accesibilităţii interregionale au impus recalcularea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului de modernizare în două etape distincte: profil lărgit la 4 benzi pe segmentul Bâldana - Târgovişte şi modernizare şi reabilitare pe profilul existent pe segmentul Târgovişte - Pucioasa - Fieni - Sinaia.

În acest context, vă rog, domnule ministru, să precizaţi care este stadiul revizuirii/actualizării studiului de fezabilitate aferent proiectului de modernizare a DN 71 Bâldana - Târgovişte - Sinaia.

De asemenea, va rog să-mi comunicaţi dacă proiectul va fi finanţat în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare şi în ce stadiu se află pregătirea acestuia?

Adaug precizarea că acest proiect face parte şi din MasterPlanul General de Transport al României - obiectiv Trans-Regio A1 - Titu - Bâldana -Târgovişte - Sinaia.

Deputat PSD de Dâmboviţa, Oana Vlăducă.

Solicit răspuns în scris şi verbal.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Florinel Stancu? Nu este.

Domnul deputat Ilie Toma.

Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc.

Interpelarea a fost adresată Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, doamnei ministru Sevil Shhaideh.

Făcea referire directă la sprijinul derulării cu celeritate a măsurilor prevăzute în Programul de guvernare şi aş ruga să mi se prezinte principalele obiective de dezvoltare locală vizate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, din perspectiva specificului economic şi social al judeţului Hunedoara.

Am adresat această interpelare pentru a comunica primarilor şi consilierilor locali sau judeţeni tipurile de proiecte pentru care ar putea pregăti solicitări de finanţare în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală, administrat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

Ţin să precizez că la sfârşitul săptămânii trecute doamna ministru Sevil Shhaideh a fost în judeţul Hunedoara. Mai mult decât atât, nu doar a răspuns la interpelare, a stat de vorbă cu absolut toţi primarii, indiferent de coloratura politică, la Consiliul judeţean al judeţului Hunedoara, fapt pentru care îi mulţumesc foarte mult, am participat şi eu, şi grupul de parlamentari ai PSD ai judeţului Hunedoara şi am primit deja răspunsul.

Mulţumesc foarte mult.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Constantin Şovăială? Nu.

Domnul deputat Csoma Botond.

Domnul Csoma Botond:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Interpelare adresată domnului Alexandru-Răzvan Cuc, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării este "Situaţia Parcului Feroviarilor din municipiul Cluj-Napoca".

Domnule ministru,

Parcul Feroviarilor din Cluj-Napoca este al doilea parc, ca suprafaţă, din municipiu şi se întinde pe o suprafaţă de 5,4 hectare. Actualmente este o ruină năpădită de vegetaţie, din care au mai rămas doar aparatele de joacă distruse. Parcul a fost atestat documentar la sfârşitul secolului al XIX-lea, în acea perioadă aici fiind organizat târgul de vite al oraşului. În anii '60 a luat actualul nume şi a fost transformat în parc de distracţii pentru copii. Parcul a început să se deterioreze odată cu sfârşitul anului 1990, când a fost dat din administrarea Primăriei municipiului Cluj-Napoca, în administrarea Sucursalei Regionale CFR Cluj, momentan fiind în proprietatea Companiei Naţionale de Căi Ferate.

Primăria ar dori să supună acest parc unui amplu proces de regenerare urbană şi să-1 redea utilizării publice. Însă, în acest moment, primăria nu poate să facă investiţii, deoarece parcul nu se află în proprietatea municipiului. Totodată, ţin să menţionez că primăria a solicitat în repetate rânduri Ministerului Transporturilor să transfere proprietatea acestui parc municipalităţii. Pentru transferul de proprietate ar fi nevoie de adoptarea în regim de urgenţă a unei hotărâri de Guvern.

Domnule ministru,

Când veţi lua măsuri concrete pentru ca parcul să treacă din nou în proprietatea Primăriei municipiului Cluj-Napoca, acest parc fiind un spaţiu public cu acces general şi gratuit, care este inclus şi în "Ansamblul urban, centru istoric al oraşului Cluj-Napoca"?

În calitate de deputat de Cluj, vă solicit să iniţiaţi această hotărâre de Guvern, în beneficiul cetăţenilor municipiului Cluj-Napoca.

Aştept răspuns atât în scris, cât şi oral.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Ovidiu Raeţchi?

Domnul deputat Florin Roman?

Domnul deputat Adrian Oros?

Vă rog.

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Mulţumesc.

Interpelarea este adresată domnului Alexandru-Răzvan Cuc, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: "MasterPlanul General de Transport".

Stimate domnule ministru,

Pentru deblocarea finanţărilor europene în domeniul transporturilor, autorităţile abilitate au fost obligate să adopte MasterPlanul General de Transport în şedinţa de Guvern din 14 septembrie 2016, iar publicarea în Monitorul Oficial al României s-a făcut pe data de 4 noiembrie 2016. Până în 2032, în baza acestui plan, ar urma să avem 6.800 de kilometri de drum, dintre care 1.500 de kilometri de autostradă şi 1.300 de kilometri de drumuri expres. Cum însă în 26 de ani am reuşit să construim circa 570 de kilometri de autostradă, termenele asumate prin acest MasterPlan vor fi imposibil de respectat. România a pierdut 3,2 miliarde de euro din banii europeni alocaţi pentru perioada de programare 2007-2013. Cei mai mulţi bani au fost pierduţi prin Programul Operaţional Sectorial Transport, respectiv peste 973 de milioane de euro, potrivit datelor Guvernului publicate pe site-ul fonduri-ue.ro. În perioada 2016-2020, România ar urma să construiască 824,77 de kilometri de autostradă şi drumuri expres, în care vor fi investiţi aproape 5,2 miliarde de euro, fără TVA, ceea ce înseamnă că trebuie finalităţi aproape 165 de kilometri de şosea rapidă în fiecare an.

În prezent, pe site-ul oficial al Ministerului Transporturilor, la secţiunea "Strategii", există doar o hartă interactivă, greu de accesat şi care nu aduce lămuriri. Practic, un document oficial al Guvernului, publicat în Monitorul Oficial, pur şi simplu a fost înlăturat sau foarte bine ascuns pe pagina oficială.

Din acest motiv, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări: care este situaţia curentă a MasterPlanului General de Transport şi care sunt etapele concrete care vor fi derulate şi termenele estimative pentru fiecare fază?

Solicit răspuns în scris.

Deputat PNL de Cluj, Adrian Oros.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Iulian Năsui?

Domnul deputat Glad Varga?

Vă rog.

Domnul Glad-Aurel Varga:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Pavel Năstase, ministrul educaţiei naţionale.

Stimate domnule ministru,

Conform Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad, la începutul anului şcolar 2016-2017, 86% din unităţile şcolare nu aveau autorizaţii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, iar 104 clădiri şcolare din 668 nu aveau autorizaţie sanitară, cu câteva zile înainte de începerea anului şcolar. Totodată, judeţul Arad este inclus în lista judeţelor cu risc ridicat de abandon şcolar.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog frumos să îmi răspundeţi la următoarele întrebări: care este situaţia actuală a unităţilor de învăţământ din judeţul Arad, comparativ cu datele furnizate în septembrie 2016?; care sunt măsurile concrete pe care le veţi întreprinde pentru scăderea abandonului şcolar în judeţele cu risc ridicat de părăsire timpurie a şcolii? şi care sunt priorităţile Ministerului Educaţiei Naţionale pentru anul şcolar 2017-2018?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Vasile Cîtea.

Vă rog.

Domnul Vasile Cîtea:

Interpelarea mea este adresată ministrului finanţelor, domnului ministru Viorel Ştefan.

Subiectul: "Clarificări cu privire la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2016".

Domnule ministru,

Ordonanţa de Guvern nr. 58/2016 este un act normativ care îşi găseşte sediul materiei în domeniul achiziţiilor publice şi, din ce am înţeles din preambulul său, a fost motivată de existenţa neconformităţii unor dispoziţii ale legislaţiei anterioare cu principalele acte europene în materie, anume Directiva nr. 2004/18 a Comunităţii Europene şi Directiva nr. 2004/17 a Comunităţii Europene.

Din motivele care au stat la baza acestei ajustări legislative, iniţiatorul a insistat pe faptul că anumite dispoziţii ale Legii nr. 346/2004 ar fi discriminatorii în sens pozitiv faţă de IMM-uri şi că ar afecta libertatea de a presta servicii, prin aceasta aducându-se atingere gravă Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, cât şi principiilor tratamentului egal şi nediscriminării, prevăzute de art. 2 din Directiva nr. 2004/18 a Comunităţii Europene.

Din analiza de principiu a unor articole din acest act normativ, care se dorea a elimina discriminarea pozitivă creată de legiuitorul român, considerăm că, de exemplu, dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Ordonanţa de Guvern nr. 58/2016 au creat o situaţie de discriminare negativă, de aceasta dată. În situaţia în care dispoziţia enunţată are următoarea formă: "Societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital social integral public pot participa la procedurile de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice... dacă operatorul nu are încheiat un alt contract de delegare a gestiunii atribuit direct, conform art. 28".

Din punctul nostru de vedere, o posibilă discriminare pozitivă a fost "rezolvată", prin introducerea în legislaţie a unei discriminări negative, sub forma inegalităţii de tratament, situaţie care afectează peste 50% din societăţile din branşă, majoritatea cu capital de stat.

Mai mult, nu înţelegem cum putem corela dispoziţiile criticate cu dispoziţiile Legii nr. 98/2016 a achiziţiilor publice, care, la art. 2, precizează că principiile care stau la baza achiziţiilor publice sunt, printre altele, nediscriminarea şi tratamentul egal, iar la art. 49 se precizează cu subiect şi predicat că: "Autorităţile contractante au obligaţia să acorde operatorilor economici un tratament egal şi nediscriminatoriu şi să acţioneze într-o manieră transparentă şi proporţională".

Nu în ultimul rând, trebuie să precizăm că dispoziţia legală menţionată, ca un veritabil contraexemplu, precizează la art. 53 faptul că: "Orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire, în calitate de ofertant sau candidat individual ori în comun cu alţi operatori economici, inclusiv în forme de asociere temporară constituite în scopul participării la procedura de atribuire, subcontractant propus sau terţ susţinător, în condiţiile prevăzute de prezenta lege".

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi, pentru că aţi depăşit timpul.

Domnul Vasile Cîtea:

Din coroborarea tuturor textelor precizate în prezenta şi care au efecte juridice, fiind în vigoare, rezultă faptul că dispoziţiile Ordonanţei nr. 58/2016 încalcă dispoziţiile Legii nr. 98/2016, în materie fiind realizată o îngrădire a drepturilor fundamentale ale unor structuri juridice care nu pot beneficia de un mediu concurenţial liber.

Având în vedere toate cele precizate, vă rugăm să aveţi amabilitatea să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care au fost motivele care au stat la baza interdicţiei legale din art. 29 alin. (5) al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2016?;

2. Dacă nu cumva aceste dispoziţii încalcă dispoziţiile Legii nr. 98/2016, în sensul instituirii unei excepţii legale care ar îmbrăca forma unei discriminări negative faţă de structurile juridice care au mai beneficiat de un contract de delegare?

Şi 3. Dacă nu consideraţi oportun un proiect de modificare a dispoziţiilor Ordonanţei nr. 58/2016, în sensul eliminării interdicţiei legale constatate sau în sensul reformulării acesteia, astfel încât să nu mai fim într-o situaţie de discriminare negativă?

Solicităm răspuns în scris pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege.

Cu deosebit respect, deputat Vasile Cîtea.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna deputat Natalia Intotero.

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Interpelare adresată Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, domnului Alexandru Petrescu.

Stimate domnule ministru,

Bugetul programelor de finanţare ale Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, aprobat în şedinţa de Guvern din 31 ianuarie 2017, este de zece ori mai mare decât cel de anul trecut. Potrivit unui comunicat remis de biroul de presă al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, numărul estimat de beneficiari pentru anul 2017 este de 16.000, faţă de cei 990 de beneficiari din anul 2016.

Între multiplele programe pe care le aveţi în derulare, aţi menţionat şi Programul pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM. Acesta are un buget de 1.000 mii de lei, faţă de 471 de mii de lei în 2016.

Astfel, aş dori să vă întrebăm care va fi impactul acestui program asupra femeilor antreprenor din ţara noastră? Cât estimaţi că va fi procentul cu care va creşte numărul IMM-urilor ce au femei manager? Care este suma ce va fi putea fi accesată de o întreprindere în cadrul acestui program?

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns în scris şi oral.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan Rădulescu?

Domnul deputat Silviu Macovei?

Vă rog.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Doamnă preşedinte,

Interpelarea mea este adresată ministrului educaţiei naţionale, domnului ministru Pavel Năstase, şi are ca subiect problematica şcolilor de arte şi meserii.

Domnule ministru,

Vă aduc în atenţie problematica şcolilor de arte şi meserii, un subiect discutat şi aflat pe agenda publică la anumite intervale de timp, dar care nu şi-a găsit locul meritat în atenţia factorilor decizionali.

Deoarece, în calitate de deputat de Iaşi, consider educaţia profesională ca o şansă pentru copiii şi tinerii din judeţul pe care îl reprezint şi, totodată, o soluţie de viitor la problema şomajului în rândul tinerilor, vă solicit un punct de vedere oficial referitor la strategia ministerului pe care îl reprezentaţi faţă de şcolile de arte şi meserii.

De asemenea, vă solicit menţiuni şi amendamente la actualul cadru legislativ, considerate de ministerul pe care îl reprezentaţi ca fiind necesare pentru înfiinţarea, dezvoltarea şi eficientizarea şcolilor de arte şi meserii.

Solicit răspunsul dumneavoastră în scris.

Vă mulţumesc.

Silviu Macovei, deputat al PSD, Iaşi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul deputat Florin Roman.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Sărut mâna!

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată domnului Pavel Năstase, ministrul educaţiei naţionale.

Obiectul interpelării: "Cifra reală a majorării salariilor în domeniul educaţiei".

Stimate domnule ministru,

Ţinând cont de faptul că Guvernul din care faceţi parte a anunţat majorarea salariilor din sistemul public de educaţie cu un procent de 15% începând cu 1 ianuarie 2017, dar sporurile aferente nu se calculează raportat la noul salariu de bază la care a fost aplicată această majorare salarială, ci la cuantumul vechi, dinainte de majorare, plafonându-se astfel aceste sporuri la nivelul lunii decembrie 2016, vă rog, domnule ministru, să-mi explicaţi care este, de fapt, cifra reală a majorărilor salariale din domeniul pe care-l reprezentaţi.

Având în vedere că aceste creşteri salariale nete reprezintă doar o majorare concretă cu o valoare între 6 şi 9%, vă rog, domnule ministru, să-mi precizaţi ce măsuri veţi lua în perioada imediat următoare, pentru a vă respecta întocmai promisiunea faţă de angajaţii din sistemul public de educaţie, respectiv de a ajunge la creşterea salarială netă de 15%, aşa cum Guvernul dumneavoastră a anunţat.

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, Florin Roman, deputat al PNL de Alba.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Andrei Pop? Nu.

Domnul deputat Corneliu Ştefan? Nu este.

Domnul deputat Doru Coliu? Nu.

Domnul deputat Adrian Todoran? Nu.

Domnul Bichineţ? Nu.

Domnul deputat Ungureanu Emanuel?

Domnul deputat Cătălin Nechifor.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea de astăzi este adresată la două ministere: ministrului energiei, domnul Toma Petcu şi doamnei ministru al apelor şi pădurilor, doamna Adriana Petcu în egală măsură către Transgaz şi Romsilva, iar obiectul interpelării îl constituie situaţia acelui obiectiv de investiţii denumit "Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava", care este coordonat şi executat de către Transgaz, într-o colaborare defectuoasă cu Romsilva.

Vreau să amintesc faptul că în 2004, atât Consiliul Judeţean Suceava, cât şi 61 de localităţi din judeţ, au semnat un acord de împrumut bancar, prin care s-a dorit construcţia unei magistrale de gaz metan în judeţul Suceava, în localităţile asociate, dar şi construcţia unui număr de sisteme de termie în principalele localităţi urbane: Suceava, Rădăuţi, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei.

Iată că după atâţia ani situaţia este încă neclară, pentru că, paradoxal, doar municipiul Rădăuţi se poate bucura de un sistem modern de cogenerare care încălzeşte oraşul, care furnizează şi apă menajeră caldă, dar şi încălzire pe timp de iarnă, în timp ce Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului sunt, practic, blocate, în sensul că nu au o gigacalorie ieftină şi un sistem modern.

Vreau să vă rog, doamnă ministru şi domnule ministru, să încercaţi să aveţi un dialog cu Compania Transgaz şi cu Romsilva, companii şi instituţii care vă sunt subordonate, pentru că, de-a lungul timpului, între aceste două instituţii ar fi fost foarte multe blocaje, în special cu privire la tronsonul de munte care leagă zona Câmpulung Moldovenesc de Vatra Dornei. Drept urmare, şi astăzi, după atâţia ani, putem să spunem că nu avem asigurată reţeaua de gaz natural la Vatra Dornei - sunt 26 de km lipsă - pe care Compania Transgaz şi i-a asumat spre execuţie încă din 2009, atunci când premierul Emil Boc, de la vremea respectivă, a semnat o hotărâre de Guvern prin care Transgaz a preluat gratuit o parte din proiectul executat de Consiliul judeţean şi localităţi, cu obligaţia ulterioară de a face restul de investiţii.

Vreau să vă informez că, în această situaţie pe care o traversăm astăzi, putem să spunem foarte clar că la Vatra Dornei vom continua să avem frig, să avem preţuri foarte mari pentru gigacalorie şi, în egală măsură, cred că lipsa unui astfel de proiect de a lega zona Câmpulung de Vatra Dornei blochează dorinţa României, ca şi stat cu o importantă resursă energetică, să-şi securizeze pe partea de nord inelul de gaz metan care este dorit de foarte multă vreme.

Drept urmare, solicit un răspuns în scris cu privire la modul în care au cooperat, sau mai bine spus nu au cooperat, cele două instituţii - Transgaz şi Romsilva - de-a lungul timpului, dar şi soluţii care sunt intuite de cele două ministere, repet, Ministerul Energiei şi Ministerul Apelor şi Pădurilor.

Cătălin Nechifor, deputat de Suceava.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Doru Coliu.

Vă rog.

Domnul Doru-Petrişor Coliu:

Bună ziua, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Eu am două interpelări adresate, una domnului Teodor-Viorel Meleşcanu, ministru al afacerilor externe, şi a doua doamnei ministru Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă reamintesc că vă puteţi prezenta cu o singură interpelare în faţa plenului.

Domnul Doru-Petrişor Coliu:

Am să citesc doar o singură interpelare... Întrebările doar sunt diferite...

Obiectul interpelării: "Românii sunt ţinuţi sclavi pe câmpuri, în clădiri pline de şoareci şi broaşte, în Taranto, Italia".

Pe 20 februarie 2017, prin intermediul unei conferinţe de presă, a fost adusă în atenţia tuturor situaţia unor muncitori agricoli români care au fost trataţi inuman de către angajator şi caporalii acestuia în Puglia.

Trei bărbaţi şi două femei, muncitori în agricultură, au fost exploataţi pe câmpuri şi sechestraţi într-o casă insalubră şi plină de şoareci şi alte animale, situată pe câmpurile din Ginosa, Taranto.

Se presupune că în această casă mai sunt şi alţi lucrători români sosiţi în Italia prin intermediul unei societăţi care se ocupă cu traficul de forţă de muncă între România şi Italia. Muncitorii agricoli lucrau până la epuizare, în condiţii critice, şi deşi negociaseră o retribuţie mai mare de euro pe zi, au primit în realitate maxim 150-200 de euro pe lună.

Având în vedere cele menţionate mai sus şi ţinând cont de faptul că în spaţiul public au fost semnalate nenumărate cazuri de sclavagism şi trafic de persoane, în conformitate cu art. 201 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, revin cu solicitarea de a-mi comunica următoarele:

1. Ce acţiuni a întreprins Ministerul Afacerilor Externe, ţinând cont de faptul că senatorul italian Dario Stefano a declarat că nu doreşte să mai asiste la astfel de tratamente şi anchetează aceste cazuri cu români?
2. Aţi fost informat de către Ambasada României în Italia despre acest caz şi, dacă da, ce măsuri aţi dispus?
3. De ce consilierul diplomatic pe probleme de muncă al Ambasadei României în Italia nu a intervenit prompt, deplasându-se imediat la Ginosa, şi ce sancţiuni aplicaţi pentru această vădită lipsă de preocupare pentru apărarea intereselor şi a integrităţii vieţii cetăţenilor români care muncesc în Italia?
4. Aţi solicitat crearea unui grup comun de lucru, împreună cu autorităţile italiene, în vederea anihilării acestor reţele de traficanţi de forţă de munca?

Mulţumesc.

Aştept răspuns în scris.

Şi întrebările către doamna ministru al afacerilor interne:

1. Ţinând cont de problemele apărute în Italia, aţi fost informată despre situaţia creată şi despre traficul de persoane din această ţară?
2. Ce acţiune veţi întreprinde pentru anihilarea acestor reţele de traficanţi de persoane?

Vă mulţumesc.

Aştept răspuns în scris.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Nemaifiind alţi colegi, declar şedinţa închisă.

O seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,58.