Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,05.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Georgian Pop şi Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Bună ziua!

Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc în bănci.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 232.

La punctul 1, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: programul de lucru pentru perioada 13-18 martie 2017; lista rapoartelor depuse în perioada 6-13 martie 2017 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La punctul 2 avem solicitarea prelungirii termenului constituţional de dezbatere şi vot final pentru Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, PL-x 10/2017, şi pentru Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii.

Dacă doreşte cineva să ...

Vă rog, domnule Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă solicit ca, în temeiul art. 75 alin. (1) şi (2) din Constituţia României, să supuneţi spre aprobare prelungirea termenului de dezbatere de la 45 de zile la 60 de zile pentru PL-x 10/2017 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea DIICOT. Acelaşi lucru şi pentru PL-x 12/2017 - completarea Legii nr. 215/2001 privind stabilirea unor atribuţii pentru prefecţi, în ceea ce priveşte validarea şi invalidarea mandatelor de consilier.

Rog să supuneţi aprobării, deoarece considerăm că se încadrează în aceste prevederi, având în vedere complexitatea lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt obiecţii sau alte intervenţii pe marginea acestei solicitări? Nu sunt.

Urmează votul. Vă rog să pregătiţi cartelele de vot.

Cred că toţi colegii au introdus cartelele de vot.

Să înceapă votul.

Cu 197 de voturi pentru, 8 voturi contra, o abţinere şi un coleg prezent care nu votează, aceste solicitări au fost aprobate.

La punctul 3..., în temeiul art. 206 din Regulament şi potrivit ordinii de zi şi programului de lucru, în şedinţa de astăzi, între orele 16,00 şi 17,00, în cadrul "Orei prim-ministrului" avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema "Efectele guvernării netransparente - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2017, Ordonanţa de urgenţă nr. 9/2017".

Pentru desfăşurarea, în condiţiile Regulamentului, a dezbaterilor, vă reamintesc că timpul maxim stabilit de Regulament pentru fiecare participant la dezbateri este: prezentarea temei de către reprezentantul Grupului parlamentar al PNL; timp alocat - cinci minute; prezentarea de către domnul prim-ministru a punctului de vedere al Guvernului; timp alocat - cinci minute; dezbateri din partea grupurilor parlamentare; timp alocat - cinci minute pentru fiecare grup parlamentar, cu excepţia majorităţii parlamentare, care are 15 minute pentru intervenţii.

La finalul dezbaterii, se dă cuvântul domnului prim-ministru, pentru a răspunde intervenţiilor; timp alocat - cinci minute.

Dacă aveţi obiecţii faţă de această propunere? Nu sunt.

În aceste condiţii, vă rog să pregătiţi din nou cartelele de vot şi să înceapă votul.

Cu 212 voturi pentru, o abţinere şi un prezent nu votează, timpii stabiliţi, conform Regulamentului, au fost aprobaţi.

Începem dezbaterile.

Dau cuvântul doamnei deputat Raluca Turcan, reprezentant al Grupului parlamentar al PNL, pentru prezentarea temei dezbaterii politice; timp alocat - cinci minute.

Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Multă lume s-a concentrat pe Ordonanţa nr. 13, în ultima perioadă. Bine că, în cele din urmă, după cele mai mari manifestaţii de stradă din ultimii 27 de ani, cu toată lipsa de bunăvoinţă a Guvernului şi a majorităţi, Ordonanţa nr. 13 a fost abrogată şi respinsă definitiv de Parlament.

Puţină lume a vorbit, însă, despre alte două ordonanţe de urgenţă - 9 şi 6 -, date în acelaşi spirit - "banditesc" este cuvântul potrivit - de Guvernul Grindeanu, sub patronajul domnului Liviu Dragnea.

Ambele ordonanţe au asupra finanţelor publice locale şi centrale cam aceleaşi efecte pe care Ordonanţa nr. 13 le avea asupra Justiţiei; sunt cât se poate de nocive.

Ce altceva decât o clară invitaţie la jaf reprezintă suspendarea pe un an, prin Ordonanţa nr. 9, a unor articole deosebit de importante din Legea finanţelor publice, articole care puneau bariere cheltuielilor abuzive, necontrolate. Este vorba, în primul rând, de suspendarea unui articol din Legea finanţelor publice care punea o limită maximă care nu putea fi depăşită pentru creditele de angajament.

Articolul eliminat spunea negru pe alb că angajarea cheltuielilor se face numai în limita creditelor bugetare aprobate. Acelaşi articol, suspendat prin Ordonanţa nr. 9, prevedea că atragerea şi utilizarea creditelor bugetare, în alte scopuri decât cele aprobate, atrag răspunderea pentru cei vinovaţi, în condiţiile legii.

Cu alte cuvinte, domnule prim-ministru, suspendând acest articol, daţi drumul la cheltuieli nelimitate, fără număr, şi permiteţi folosirea nepedepsită a creditelor în alte scopuri decât acelea pentru care au fost aprobate.

Mai mult, suspendarea altor articole din Legea finanţelor publice are drept consecinţe relaxări îngrijorătoare ale regulilor fiscale.

De exemplu, faptul că se pot angaja credite şi fără autorizările conţinute în legi specifice, iar ordonatorii principali de credite nu mai trebuie să detalieze cheltuielile, pentru ca Guvernul să le aprobe în bugetul de stat.

Cum se numesc toate acestea, dragi colegi, altfel decât jaf premeditat, cu voie de la stăpânirea PSD-istă? Aveţi alte explicaţii? De ce a fost nevoie, sub imperiul urgenţei, să suspendaţi în 2017 aceste reguli de bun-simţ, elementare pentru corectitudinea şi siguranţa finanţelor publice din orice colţ de lume, de altfel, reguli solicitate de Uniunea Europeană, prin Eurostat.

Doar n-o să-mi spuneţi că dacă nu vor mai fi limite sau dacă nu va transparenţă, brusc or să curgă investiţiile, o să dispară blocajele, o să apară peste tot şantiere şi se vor înmulţi locurile de muncă?! Sper că nu livraţi românilor astfel de gogoşi!

Miza toxică a Ordonanţei nr. 9 reiese şi mai clar dacă este pusă în corelare cu Ordonanţa nr. 6 din 2017, iar aici este vorba de bani, de foarte mulţi bani publici. Această ordonanţă permite ca Ministerul Dezvoltării Regionale să primească în plus 30 de miliarde de lei credite de angajament pentru perioada 2017-2020.

Un alt aspect deosebit de grav din Ordonanţa nr. 9, corelat cu Ordonanţa nr. 6, este faptul că se suspendă, în anul 2017, procedura de aprobare a creditelor de angajament în Parlament. Cu alte cuvinte, aţi scos exact instituţia Parlamentului din modalitatea de drămuire şi de cheltuire transparentă şi judicioasă a banului public.

În viziunea Guvernului Grindeanu, Parlamentul nu mai trebuie să ştie modul în care se acordă şi se derulează creditele de angajament.

Aşa va fi anul 2017, dacă Ordonanţa nr. 9 rămâne în vigoare. Dar, dacă dă rezultate, în special prin influenţă PSD, ce ne convinge că nu va funcţiona la fel şi în anul 2018, şi în 2019? Cu alte cuvinte, 30 de miliarde de lei, credite de angajament din banii românilor, trebuie să meargă în puşculiţa câtorva lideri ai majorităţii, într-un secret absolut.

Întrebarea este: de ce sfidaţi astfel Parlamentul, domnule prim-ministru Grindeanu?

De asemenea, de ce acceptaţi această sfidare din partea propriului dumneavoastră Guvern, dragi colegi?

Voci din sală:

Timpul!

Doamna Raluca Turcan:

Şi cu ce legitimitate mai reprezentaţi Camera Deputaţilor la cel mai înalt nivel, cunoscând şi tolerând această situaţie, domnule Liviu Dragnea?

Parcă nu era suficient ca fondurile Ministerului Dezvoltării, pe vremea când îl conducea direct Liviu Dragnea, se dădeau discreţionar, netransparent, printr-un simplu ordin de ministru, nepublicat în Monitorul Oficial.

Ei! Sub urmaşa domnului Liviu Dragnea, doamna ministru Shhaideh, de fapt tot sub controlul domnului Liviu Dragnea, Ministerul Dezvoltării Regionale va fi mai mult decât a fost sub semnătura domnului Liviu Dragnea. Mă gândesc că doamna Shhaideh o fi un adevărat prim-ministru, pentru că are la dispoziţie mai mulţi bani folosiţi netransparent, aşa cum îşi doreşte.

Închei, spunându-vă că sper că nu aceasta este ţara pe care ne-o pregăteşte domnul Liviu Dragnea, prin interpuşi. Robinetul este în mâna lui.

Dumneavoastră, domnule prim-ministru, acceptaţi ca robinetul ţării să fie în mâna altei persoane şi să meargă într-o direcţie pe care n-o va cunoaşte nimeni?

PNL cere, cu toată tăria, ca aceste două ordonanţe să fie desfiinţate. Ordonanţa nr. 9, care a venit în Parlament, trebuie respinsă şi, de asemenea, acelaşi lucru să se întâmple cu Ordonanţa nr. 6.

Dumneavoastră, domnule premier, vă solicităm, răspicat, să pledaţi public pentru respingerea acestor două ordonanţe de urgenţă şi, de asemenea, nu ar strica să vă cereţi scuze românilor pentru promovarea lor!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Are cuvântul domnul prim-ministru Sorin Grindeanu, pentru prezentarea punctului de vedere al Guvernului.

Domnule prim-ministru,

Vreau să vă anunţ că, în condiţiile în care prezentatorul temei nu a putut respecta timpul alocat, nu pot să vă cer nici dumneavoastră să vă încadraţi în cele cinci minute, aşa că, aveţi liber la timp.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu (prim-ministrul Guvernului României):

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Sunt onorat azi să fiu din nou în faţa dumneavoastră. Observ că întâlnirile noastre lunare încep să fie o tradiţie. Este un semn clar că există un dialog instituţional sănătos între Guvern şi Parlament. Vă asigur că voi răspunde de fiecare dată şi eu, şi colegii mei, solicitărilor dumneavoastră, fie că vin din partea celor de la putere, fie că vin din partea celor din opoziţie.

În această dimineaţă am fost, împreună cu câţiva dintre colegii mei, la o şedinţă a Asociaţiei municipiilor din România. Pot să vă spun că acea discuţie a depăşit cadrul politic de dezbatere, s-a discutat concret, despre proiecte concrete în sănătate, în educaţie, dincolo de culoarea politică a fiecăruia în parte. A fost o dezbatere extrem de utilă, iar împreună cu colegii mei din Guvern îmi doresc să facem acelaşi lucru aici, în Parlament, şi vom răspunde, aşa cum spuneam, de fiecare dată solicitărilor dumneavoastră.

Dar pentru aceasta este nevoie de o iniţiativă onestă. Mă uit la colegii din PNL şi le spun că voi răspunde la orice critică venită din partea Domniilor Lor, atâta timp cât va fi însoţită de argumente reale, dar nu o să răspund la fumigene politice.

Astăzi nu vorbim despre economie ori despre situaţia din Europa, ci despre Ordonanţele nr. 6 şi nr. 9, pe care, cu tot respectul, eu cred că nu le-aţi citit prea bine. Sunt două lucruri pe care vreau să vi le spun de la început.

Primul. PSD-ul a câştigat alegerile, iar eu sunt astăzi aici, în faţa dumneavoastră, pentru că românii au avut încredere în Programul de guvernare. Ei cred că acest Program de guvernare aduce prosperitate şi dezvoltare. Nu avem de gând, eu şi Guvernul, să înşelăm aceste aşteptări.

Al doilea. A trecut o lună de la ultima noastră întâlnire, am stat aici, în faţa dumneavoastră, şi v-am promis că Guvernul pe care-l conduc lasă scandalul şi se întoarce la treabă. Şi aşa am făcut.

Daţi-mi voie să vă amintesc că, de la 1 februarie, am crescut salariul minim de la 1.250 la 1.450 de lei sau că salariile - apropo de dezbaterea de azi dimineaţă - din administraţia publică locală, au fost majorate cu 20%.

Tot acest Guvern a reuşit, într-o singură lună, să repună în funcţiune sistemul de acordare a subvenţiilor. Acum toţi fermierii şi-au primit banii la timp şi îi pot folosi pentru campania de primăvară, iar de săptămâna trecută au început plăţile pentru sectorul zootehnic.

Sistemul de acordare a subvenţiilor a fost blocat în guvernarea Cioloş. Dacă nu mai ţineţi minte, Guvernul Cioloş şi domnul Cioloş este cel care apărea pe afişe în campania electorală a PNL-ului din toată ţara şi care se presupunea că, cel puţin, la agricultură se pricepe.

Stimaţi colegi din opoziţie,

Prin ceea ce reclamaţi dumneavoastră astăzi, nu faceţi altceva decât să le refuzaţi românilor dreptul la dezvoltare. Avem încă regiuni în care sărăcia, lipsa infrastructurii sau accesul deficitar la educaţie şi sănătate fac foarte grea viaţa oamenilor. O să vă dezamăgesc, dar statisticile Eurostat spun că peste 60% din gospodăriile din mediul rural nu au baie sau grup sanitar în interiorul locuinţei, aceasta în condiţiile în care media în Europa este de 2,7%. Vi se pare normal?

Doamnelor şi domnilor,

Tocmai despre aceasta este vorba în Programul Naţional de Dezvoltare Locală, în PNDL. E clar că România are nevoie de dezvoltare. O spun toate studiile şi rapoartele europene. Suntem datori să le asigurăm tuturor cetăţenilor acestei ţări accesul la un pachet minim de servicii comunitare, fie că sunt la ţară sau la oraş. Toate aceste lucruri nu se fac cu vorbe, ci cu proiecte serioase. Aceasta este raţiunea pentru care am decis să iniţiem etapa a doua a Programului Naţional de Dezvoltare Locală. Peste 9.500 de obiective de investiţii vor fi finanţate prin acest program în următorii patru ani, fie că vorbim de lucrări de apă, canalizare, drumuri, iluminat public sau infrastructură şcolară şi medicală. Dintre acestea, aş dori să vă amintesc doar de cele 2.500 de creşe şi grădiniţe, de cele peste 2.000 de şcoli sau 30 de cămine studenţeşti.

Eu cred că acesta este modul corect în care trebuie să cheltuim banii pentru dezvoltarea ţării şi nu cum au înţeles în trecut PDL-iştii, deghizaţi în noul PNL, să modernizeze România: cu terenuri de fotbal în pantă, cu săli de sport în sate fără copii, cu bazine de înot unde nu există tineri, cu telegondole, cu patinoare în locuri dintre cele mai ciudate, precum Bistriţa Bârgăului sau cu pârtii de schi unde nu vine nimeni.

Stimaţi colegi din opoziţie,

Mulţi dintre dumneavoastră aţi spus - şi aţi spus şi dumneavoastră mai devreme - că suma de 30 de miliarde de lei alocată acestui program este prea mare. V-aţi întrebat cum am ajuns la această sumă. Doamna vicepremier Sevil Shhaideh nu are niciun pix fermecat, iar această sumă este doar rezultatul solicitărilor de proiecte venite din partea primăriilor, în guvernarea trecută, adică şi a primarilor PNL.

Ce să înţeleg acum? Că nu mai vreţi să finanţăm acele proiecte solicitate anul trecut?!

Concret, în anul 2016, au fost depuse peste 6.000 de solicitări de finanţare pentru realizarea de obiective de investiţii în toate domeniile eligibile, al cărui necesar a fost calculat la o valoare totală de 29,7 miliarde de lei.

Ca urmare, aceşti bani nu reprezintă o sumă uriaşă sau o acţiune netransparentă de alocare de fonduri, ci e suma proiectelor depuse de primarii din toată ţara, inclusiv primarii PNL.

De asemenea, vă spun foarte clar că cele 30 de miliarde nu sunt cash, adică nu sunt bani puşi deoparte în buget, ci vorbim despre credite de angajament. Creditele de angajament reprezintă pârghia prin care se pot încheia şi continua programele multianuale. Creditele de angajament nu sunt bani cash aflaţi în vreo geantă la Ministerul Dezvoltării, nici în vreun cont ascuns de ochii curioşilor, ci reprezintă sume scriptice înscrise ca programare multianuală.

De exemplu, pentru acest an avem alocaţi, efectiv, credite bugetare, două miliarde. Sigur, ne dorim să primim cât mai multe proiecte şi să ajungem cam până în 2020 să le putem bugeta pe toate, dar trebuie spus limpede că banii de la buget vor fi daţi doar pe măsură ce lucrările vor fi executate, verificate şi autorizate.

Un alt lucru pe care l-aţi reclamat este modul în care va fi realizată selecţia proiectelor.

Toate proiectele finanţate prin PNDL sunt şi vor fi în continuare postate pe site-ul Ministerului Dezvoltării. E cât se poate de simplu să daţi un click şi să vedeţi ce se întâmplă. Sunt convins că, dacă veţi intra acolo, veţi găsi foarte clar şi criteriile care au stat la baza eligibilităţii acestor proiecte. Selecţia se face în funcţie de calitatea proiectelor pe care primăriile din ţară le vor depune după criteriile bine stabilite prin HG nr. 624 din 2015.

În plus, aş dori să nu uităm că acest proiect a făcut posibilă închiderea investiţiilor începute în anii 2008, 2009 şi 2010. Rog colegii din opoziţie să facă un exerciţiu de memorie şi, cu siguranţă, îşi vor aminti că în 2012 erau peste 3.000 de şantiere deschise în toată ţara, iar România se transformase într-un mare sit arheologic, pentru că nu mai erau bani să se finalizeze aceste proiecte.

Vă amintesc că în 2015 au fost alocate sume consistente, pentru ca toate aceste proiecte începute, cu ani în urmă, să primească finanţare şi să fie terminate.

Şi vă mai amintesc ceva: majoritatea proiectelor din etapa I au fost începute în altă guvernare, nu cea a PSD, ca urmare, banii nu s-au dus, aşa cum spuneaţi dumneavoastră, pe criterii politice, ci pentru finalizarea acelor lucrări.

Cât priveşte grija dumneavoastră, legată de fraudarea banului public, spun cât se poate de clar, dacă va greşi cineva şi va face altceva cu banii destinaţi investiţiilor, atunci, cu siguranţă, va răspunde în faţa legii.

Despre Ordonanţa de urgenţă nr. 9.

Am avut în această perioadă ocazia să mă întâlnesc cu foarte mulţi primari, atât în ţară, cât şi la Guvern. Mulţi dintre ei vin cu probleme din localităţile lor şi caută soluţii la ministere sau alte autorităţi.

Chiar şi azi, aşa cum vă spuneam, am avut plăcerea să stau de vorbă cu primarii de municipii din România.

Nu ştiu cât de des reuşiţi dumneavoastră să vorbiţi cu dânşii. Un lucru e cert: s-au săturat să facă potecă la Bucureşti în căutare de finanţare pentru proiectele lor. Este total incorect, faţă de aceşti oameni şi faţă de eforturile lor, să-i caracterizaţi drept hoţi şi infractori care jefuiesc banul public. Aşa ceva cred că nu poate fi acceptat. Nu poate fi acceptat, mai ales că nici nu ştiţi, din punctul meu de vedere, ceea ce criticaţi.

Pentru ca toată lumea să înţeleagă despre ce e vorba, trebuie să vă spun că, încă din 2013, legea prevede ca în bugetul de stat să se evidenţieze atât creditele bugetare, cât şi cele de angajament, necesare pentru a eşalona cheltuirea banilor pe proiecte multianuale. Acela a fost momentul în care au fost introduse prevederile din art. 4 din Legea nr. 500/2002. Acea modificare era una normală şi logică, pentru că evidenţiază contabil atât creditele de angajament, cât şi alocările efective, prin credite bugetare.

An de an termenul de intrare în vigoare a acestor prevederi a fost prorogat, pentru că nu exista softul necesar. Deci, în realitate, absolut nimic nou.

Acest lucru s-a întâmplat până anul trecut, când a venit domnul Cioloş şi Guvernul său de tehnocraţi. Domnul Cioloş a avut, la rândul său, ca şi celelalte guverne de până atunci, două variante: fie să facă acel soft, să-l pună în funcţiune, fie să proroge din nou termenele de intrare în vigoare a acelor articole. Nu a făcut nici una, nici alta. De fapt, nu a făcut nimic, pe modelul binecunoscut "După mine, potopul". Nu ştiu care au fost motivele pentru care a recurs la acest gest.

Aşadar, singura decizie pe care o puteam lua la acel moment, pentru a reintra în normal, a fost să suspendăm acele articole. Ulterior, acest lucru a fost adaptat, prin amendamente la Legea bugetului, pentru a nu exista niciun fel de interpretări tendenţioase. Tocmai din acest motiv sunt surprins azi că acuzaţi Guvernul de tot felul de lucruri, dar eu cred că nu vă aduceţi foarte bine aminte ceea ce aţi votat.

Doamnelor şi domnilor,

Permiteţi-mi, mai ales pentru colegii din opoziţie, să dau citire art. 70 din Legea bugetului de stat pentru anul 2017, votată chiar de dumneavoastră acum mai puţin de o lună: "În anul 2017, prevederile alin. (1), (2), (3) şi (4) ale art. 4 din Legea nr. 500/2002 şi modificările şi completările ulterioare se aplică de către toate instituţiile şi autorităţile publice".

Acest amendament, susţinut de colegii mei de la Ministerul Finanţelor, în cadrul dezbaterilor din comisiile reunite ale Parlamentului, a fost introdus tocmai pentru a elimina orice posibilitate de interpretare.

Cred că acum lucrurile sunt cât se poate de clare şi nu mai există niciun motiv de nelinişte. Amendamentele la Legea bugetului precizează foarte clar că nimeni, în România, nu poate lua bani fără număr, nu poate deturna fonduri publice şi nu poate scăpa de rigoarea legii, atunci când greşeşte.

Tot ceea ce am făcut a fost pentru a asigura în bune condiţii desfăşurarea contractelor multianuale, pentru realizarea obiectivelor de investiţii de infrastructură.

Practic, Ordonanţa nr. 9/2017 suspendă doar obligaţia de evidenţiere formală a creditelor de angajament aferente programelor anuale. Atât şi nimic mai mult.

Sigur, rămâne la aprecierea dumneavoastră, atunci când Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei nr. 9 va ajunge în Camera Deputaţilor, care este şi Cameră decizională, ce veţi face sau ce modificări veţi face, pe care le consideraţi necesare, astfel încât să fim în perfectă concordanţă cu Legea bugetului.

Doamnelor şi domnilor,

Interesul Guvernului pe care îl conduc este de a oferi românilor un trai mai bun.

Avem încă mulţi cetăţeni care nu au acces la apă, la servicii medicale de calitate sau la educaţie.

Este de datoria noastră să schimbăm această realitate. Dar, pentru a reuşi acest lucru, trebuie să fim cu adevărat parteneri şi să tragem cu toţii în aceeaşi direcţie, a binelui public.

Vă invit, aşadar, să lăsaţi deoparte mizele politice şi să susţineţi proiectele mari de modernizare a României!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

Urmează dezbateri din partea grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar are la dispoziţie 5 minute, teoretic, cu excepţia... (Vociferări.)

Sunteţi primii care n-aţi respectat...

Asta e maximum de ipocrizie...

Vă rog, din partea PSD, cine se înscrie la cuvânt?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Văd foarte multă îngrijorare la colegii de la PNL, cu privire la o anumită prevedere din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9, prin care se suspendă aplicarea unor prevederi din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.

S-a spus de colegii de la PNL, cu acelaşi ton de falsă îngrijorare, pe care l-am văzut şi cu alte ocazii, că prin suspendarea unor prevederi din Legea nr. 500 se înlătură răspunderea penală pentru primarii şi preşedinţii de consilii judeţene, în ceea ce priveşte utilizarea creditelor de angajament, că, vezi, Doamne, vor putea primarii să cheltuiască banii, cum îi taie capul, către clientela de partid, fără să-i întrebe nimeni.

Stimaţi colegi de la PNL,

Eu cred că este o scăpare, iar în acest caz vă recomand să-i concediaţi pe cei care vă fac analizele economice şi legislative şi care vă pun în situaţii ridicole, cum este şi cea de faţă.

Aţi fost aici, în Parlament, când s-a votat Legea bugetului. Aţi fost aici, în Parlament, când în comisiile reunite s-a adoptat un amendament la Legea bugetului, din care rezultă clar că primarii nu scapă de răspundere penală, dacă încalcă legea în folosirea banului public.

Vă citesc din nou amendamentul din Legea bugetului de stat, să nu existe nicio confuzie.

"În anul 2017, prevederile alineatelor (1), (2), (3) şi (4) ale art. 4 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică de către toate instituţiile şi autorităţile publice" - art. 70 din Legea bugetului de stat nr. 6/2017. Adică, mai pe înţelesul tuturor, ceea ce spune PNL că s-a suspendat, este de fapt în vigoare în Legea bugetului de stat.

Vă recomand deci ca, înainte de a mai arunca astfel de acuzaţii, să vă faceţi bine temele şi să citiţi cu atenţie legislaţia.

O altă critică pe care vă bazaţi această campanie de manipulare este că prin prevederile OUG nr. 9 s-ar da liber la cheltuirea fără limită a banilor publici, sub forma creditelor de angajament.

Din nou, aceeaşi problemă. Fie nu aţi citit cu atenţie legile în vigoare, fie nu aţi ţinut minte ceea ce s-a aprobat în comisiile reunite care au dezbătut Legea bugetului.

Vă amintesc din nou următorul amendament, care arată clar că autorităţile locale nu pot depăşi sumele prevăzute distinct de Legea bugetului: "Pentru anul 2017, angajarea cheltuielilor pentru finanţarea acţiunilor anuale se face în limita creditelor bugetare aprobate, cu excepţia acţiunilor pentru care prezenta lege prevede distinct credite de angajament" - art. 71 din Legea bugetului de stat nr. 6/2017.

Aşadar, stimaţi colegi, sincer, nu înţeleg care este problema pe care o ridicaţi. Ceea ce spuneţi dumneavoastră nu există. Singura modificare adusă de OUG nr. 9 şi Legea bugetului se referă la suspendarea obligaţiei de evidenţiere formală a creditelor de angajament aferente programelor anuale. Iar dacă acest lucru vă îngrijorează foarte tare, aş vrea să vă spun că şi Guvernul Cioloş, pe care l-aţi susţinut în campania electorală de anul trecut, a elaborat bugetul pe 2016, exact în aceleaşi condiţii pe care astăzi se pare că le contestaţi.

Văd însă că aveţi o mare problemă că Guvernul Grindeanu intenţionează să aloce 30 de miliarde de lei sub formă de credite de angajament.

Înainte de toate, am senzaţia că fie nu cunoaşteţi care este rolul creditelor de angajament, fie, cu rea-voinţă, încercaţi să daţi o tentă obscură, negativă celui mai important program de dezvoltare pe care îl are România în acest moment - Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

În primul rând, vreau să vă spun că cele 30 de miliarde de lei, credite de angajament, sunt prevăzute pentru întreg mandatul de guvernare al actualului Executiv, adică pentru perioada 2017-2020.

În al doilea rând, aş vrea să subliniez că nicio şcoală, niciun drum, nicio alimentare cu apă şi canalizare, care de regulă se realizează în perioade mai lungi de un an, nu ar putea fi făcute dacă nu ar exista creditele de angajament.

Doar pe această bază primarii şi preşedinţii de consilii judeţene pot încheia contracte de finanţare multianuale. Adică, angajează pentru viitor finanţarea contractelor care se derulează pe perioade mai mari de un an, iar limitele în care se pot face aceste angajamente sunt prevăzute clar pentru fiecare program în parte.

Aşadar, a spune că acest instrument deschide nu ştiu ce portiţe de deturnare a banilor publici reflectă fie o necunoaştere gravă a instrumentelor de finanţare publică, fie o manipulare grosolană la care zâmbesc jenaţi, să ştiţi, chiar primarii dumneavoastră din PNL.

Apropo, pe primarii dumneavoastră i-aţi întrebat cât de agresaţi se simt de faptul că Ministerul Dezvoltării vrea să le aloce fonduri pentru dezvoltare locală? Poate ar fi bine să vă consultaţi şi cu ei, înainte de a contesta anumite decizii ale Guvernului, pe care inclusiv aleşii locali din PNL le aşteaptă cu mare interes.

În al treilea rând, este poate pentru prima oară când un Guvern al României alocă bani publici, pe baza unor programe cu obiective clare şi măsurabile, stabilite în funcţie de priorităţile populaţiei. S-a schimbat radical abordarea. Ne propunem ţinte de dezvoltare, vedem cât ne costă şi alocăm banii pentru perioadele multianuale.

Aici nu încape niciun criteriu politic de împărţire a banilor publici către autorităţile locale. Singurul criteriu îl reprezintă obiectivele stabilite, care sunt valabile şi pentru primarii PSD, şi pentru cei ai PNL, şi ai celorlalte formaţiuni politice.

Vă dau doar un exemplu. În noua etapă a PNDL s-a aprobat finanţarea reabilitării şcolilor care în prezent nu au autorizaţii de funcţionare. E vorba de acele şcoli care fie au grupul sanitar în curte, fie nu sunt încălzite, fie au acoperişurile distruse etc. Sunt peste 2.000 de astfel de şcoli care se află în această situaţie.

Obiectivul programului e ca la final toate unităţile de învăţământ din România să respecte condiţiile prevăzute în autorizaţia de funcţionare. Iar eu sunt absolut convins că aceste şcoli care au probleme în prezent sunt în localităţi conduse de primari de la toate formaţiunile politice. Ar fi ridicol să susţineţi că acele 2.000 de şcoli care în prezent nu îndeplinesc condiţiile de autorizare se află doar în localităţi cu primari ai PSD sau ai ALDE.

Stimaţi colegi de la PNL,

Vă dau dreptate într-o singură privinţă: vrem, nu vrem, cei mai mulţi bani din aceste programe de dezvoltare locală vor ajunge la primarii PSD. Dar asta nu pentru că cineva ar marca cu carioci colorate proiectele, după culoarea politică a primarului, aşa cum se făcea pe vremea când PDL, azi PNL, a condus Ministerul Dezvoltării, ci pentru că cetăţenii acestei ţări au avut mai multă încredere în candidaţii PSD pentru primăriile şi consiliile judeţene din România. Aceasta este o realitate electorală care a rezultat în urma votului liber exprimat de români.

Iar acum, pentru că cea mai mare parte a primarilor sunt din partea PSD, în mod inevitabil, matematic, nu politic, cea mai mare parte a fondurilor de dezvoltare locală va fi administrată de aceştia.

Vreau însă să închei cu următorul angajament, în numele partidului pe care îl reprezint.

Spre deosebire de alte guvernări, guvernarea PSD nu va pedepsi nicio comunitate pentru faptul că a votat cu un primar de altă culoare politică. Banii se vor aloca în funcţie de nevoi, aşa cum am arătat aici, iar în final cetăţenii vor decide cine i-a gestionat mai bine şi cine nu.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, are cuvântul doamna deputat Raluca Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua! (Râsete.)

Domnule prim-ministru,

Trebuie să recunosc că sunteţi previzibil - politic -, însă nu predictibil - economic.

Politic, aţi prins microfonul şi v-aţi grăbit să vorbiţi despre realizările strălucite ale şefului dumneavoastră de partid, domnul Liviu Dragnea. Însă, din păcate, trebuie să recunosc că aţi căzut în plasă, pentru că nu stăpâniţi problemele, aşa cum le stăpâneşte şeful dumneavoastră.

Vorbiţi de salariile din administraţie?

Domnule prim-ministru,

Ghinion pentru dumneavoastră. Azi-dimineaţă, chiar înainte de a vă întâlni cu primarii, am avut o întâlnire cu primarii PNL din municipii şi municipii-reşedinţă de judeţ şi surpriză! Ştiţi ce au constatat aceşti primari pe care dumneavoastră îi invocaţi şi pe care vreţi să nu-i discriminaţi? Că salariile lor sunt cam pe locul 20-30 în grila de salarii din administraţia publică locală. Ce le ziceţi acestor primari, domnule prim-ministru? Când le măriţi salariile, domnule prim-ministru?

În acelaşi timp, ştiţi ce mesaj mai au primarii? Că sunt umiliţi, şi că sunt discriminaţi, şi că-i transformaţi în nişte marionete care trebuie să vină la dumneavoastră, să le daţi fonduri pentru dezvoltare locală, nu pentru ei, ci pentru oamenii pe care-i conduc.

Cum să se facă răspunderea în faţa legii, domnule prim-ministru, când dumneavoastră, cu mânuţa dumneavoastră, aţi scos răspunderea pentru cheltuielile care nu sunt în limitele acordate şi în transparenţa cerută? Dumneavoastră aţi scos exact această transparenţă.

Mă scuzaţi, însă toţi cei care înţeleg administraţie ştiu că HG nu înseamnă transparenţă, pentru că altfel aţi cunoaşte că 87% dintre fondurile care au plecat de la Ministerul Dezvoltării Regionale s-au dus fix la primarii PSD, în anii trecuţi.

Şi încă un lucru care mă nedumireşte. Eu nu ştiu exact când spuneţi adevărul. Când guvernarea Ponta a fost cea mai bună guvernare, când a curs miere şi lapte? Sau când există 3.000 de şantiere, dintre care 1.500 de investiţii neatinse? Hotărâţi-vă, e colegul dumneavoastră de partid. Spuneţi-ne, cum a fost guvernarea? Bună sau rea? S-au făcut investiţii? Că parcă am înţeles că în acea perioadă investiţiile au fost cele mai mari dintre toate guvernările.

Dacă tot vorbim despre texte de lege, domnule prim-ministru, haideţi să citim puţin, vreţi?

Art. 7 alin. (3) din Ordonanţa nr. 9: "Aplicarea prevederilor articolelor 4, 26, 28, 36 şi 57, referitoare la creditele de angajament, se suspendă în anul 2018".

De asemenea, un alt articol suspendat din Ordonanţa nr. 9 este cel referitor la aprobarea de către Parlament a creditelor de angajament. Dacă tot există în Legea bugetului de stat pe care frumuşel ni l-aţi citit, de ce a trebuit să mai daţi ordonanţă de urgenţă? De ce scoateţi Parlamentul, printr-o ordonanţă de urgenţă care spunea că "pentru creditele de angajament trebuie dezbatere parlamentară"?

Iar textul Ordonanţei nr. 6 este cât se poate de limpede, şi anume, "...se suplimentează Programul Naţional de Dezvoltare Locală, aplicat de Ministerul Dezvoltării, cu o sumă de 30 de miliarde de lei...", care ar putea fi bună, dacă s-ar duce acolo unde ar trebui, însă, din păcate, aceşti bani se duc netransparent şi discreţionar.

Aşadar, luaţi aminte, nu vorbim de sumă, vorbim despre transparenţă, echitate şi eficienţă a cheltuirii banilor publici.

Concluzia noastră, domnule prim-ministru, este că dacă Ordonanţele nr. 6 şi nr. 9 rămân în picioare, administraţia României va avea de-a face cu un stat mafiot şi feudal de distribuire a fondurilor. (Rumoare.)

Banii ţării se vor cheltui după bunul plac al câtorva şefi de la PSD şi din Guvern, cât vor, cum vor, departe de ochii lumii, aşa încât să fie bine.

O să vă spunem noi unde se vor duce o bună parte din banii din această ordonanţă nenorocită.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă anunţ că mai aveţi...

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc...

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

... 7 secunde şi, la solicitarea expresă a domnului Eugen Nicolăescu, în următoarele 2, 1 secunde, vă închid microfonul.

Doamna Raluca Turcan:

La solicita... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Îmi pare rău, asta e viaţa. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

La solicitarea expresă a premierului care a vorbit... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă rog să respectaţi Regulamentul. Dumneavoastră împreună cu domnul Eugen Nicolăescu m-aţi certat pentru că nu aplic Regulamentul, cu privire la timpii alocaţi. Mai aveţi 3 secunde, doamnă...

Doamna Raluca Turcan:

O să vă spunem unde se vor duce banii. În Teleorman, la domnul Dragnea, în staţiunea Mamaia, pentru PSD, şi la câţiva favoriţi ai doamnei fost primar, ca să încheie soco... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Aţi spus ce era de spus.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Invit, în continuare, la microfon reprezentantul Grupului parlamentar al USR, domnul Claudiu-Iulius-Gavril... Domnul Năsui.

Nu? Pe procedură, vă rog, cum să nu.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Conform Regulamentului, sunteţi obligat să chemaţi la ordine deputaţii care proferează injurii în această sală. Mă refer aici, nominal, la domnul deputat Bacalbaşa, care cred că exagerează deja. Suntem toţi amuzaţi, dar... (Vociferări.)... e Parlamentul României aici. V-aş ruga să respectaţi Regulamentul! (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule deputat Bacalbaşa,

Vă rog să luaţi loc în bancă, să fiţi mai calm. Dar cred că e...

(Domnul deputat Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa, din sală, solicită drept la replică.)

Aşteptaţi totuşi să dăm dreptul USR-ului să vorbească.

Daţi-mi voie să conduc şedinţa, domnule Bacalbaşa. Nu înseamnă că nu o să aveţi dreptul la replică. Dacă fiecare intervenient va fi mai calm şi mai înţelept, nu o să mai genereze reacţii de genul acesta.

Deci, vă rog, aveţi cuvântul, domnule Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stimate domnule prim-ministru,

Aţi dat, în luna ianuarie, două ordonanţe care au potenţialul să provoace la fel de mult haos în finanţele publice, precum deja notoria Ordonanţă nr. 13 putea provoca în Justiţie. Este vorba de Ordonanţele nr. 6 şi nr. 9 de care au vorbit şi antevorbitorii mei, prin care alocaţi sume enorme unui minister, anume, cel al Dezvoltării Regionale, după care acordaţi o flexibilitate ieşită din comun pentru cheltuirea acestor bani.

Prin OUG nr. 6 acordaţi Ministerului Dezvoltării Regionale considerabila sumă de 30 de miliarde de lei, de care am auzit astăzi, aici, dar nu cred că avem imaginea a ceea ce înseamnă. Este vorba de 3,7% din PIB, în termeni de credite de angajament pentru investiţii locale.

Iar prin OUG nr. 9 eliminaţi o garanţie esenţială a ordinii financiare a statului român. Prin OUG nr. 9, după cum ştiţi, este suspendat un articol fundamental al Legii finanţelor publice, în ceea ce priveşte creditele de angajament. Este vorba de suspendarea art. 4 din Legea nr. 500 a finanţelor publice, care este un articol esenţial în ordinea bugetară a statului. Este articolul care stabileşte faptul că creditele de angajament sunt deopotrivă obligatorii, ca plafon şi ca destinaţie. Şi mai stabileşte un lucru esenţial. Esenţial pentru disciplina financiară a statului, anume, faptul că dacă cineva le nesocoteşte fie destinaţia, fie plafonul, va fi tras la răspundere penală. Adică, şefii instituţiilor care nu respectă bugetul vor fi traşi la răspundere.

Domnule prim-ministru,

Sper că vă este clar de ce avem nevoie de un asemenea articol şi care este utilitatea sa.

De asemenea, sper că vă este clar impactul nefast pe care suspendarea acestui articol, chiar şi pentru un an, aşa cum l-aţi pus în Ordonanţa nr. 9, îl va avea şi cum acesta pune în pericol stabilitatea bugetară pentru anii care vor veni şi pentru generaţiile următoare.

În cursul dezbaterilor privind Legea bugetului de stat, USR a susţinut şi a reuşit să obţină un amendament la Legea bugetului, amendament care a devenit ulterior art. 70 al acestei legi, pe care văd că îl citaţi astăzi.

Acest amendament a anulat foarte mult din impactul negativ pe care l-ar fi avut OUG nr. 9, pentru că... componentele esenţiale ale acestui faimos art. 4, deodată au fost repuse în funcţiune în anul 2017.

Dar acum, domnule prim-ministru, după cum ştiţi, Legea pentru aprobarea OUG nr. 9 a ajuns la Camera Deputaţilor şi, dacă trece, în forma sa actuală, va resuspenda art. 4.

De aceea, vă rog, atât pe dumneavoastră, cât şi pe ministrul finanţelor publice, să susţineţi exact acelaşi amendament pe care USR-ul l-a susţinut la Legea bugetului de stat. Să-l susţineţi şi la Legea de aprobare a OUG nr. 9.

Iar dacă nu puteţi susţine acest lucru, domnule prim-ministru, vă rog, măcar nu vă împotriviţi acestui amendament şi lăsaţi colegii dumneavoastră de partid să voteze, conform conştiinţei lor, pe această temă.

De asemenea, domnule prim-ministru, prin aceeaşi Lege a bugetului de stat, aţi propus şi trecut, cu sprijinul majorităţii care vă susţine, un articol, anume, art. 26 din Legea Bugetului de stat, prin care oferiţi noi derogări, nepermis de multe, Ministerului Dezvoltării Regionale. Oferiţi derogări de la Legea finanţelor publice şi astfel de la disciplina financiară pe care această lege o impune.

Înţeleg că acest minister este foarte drag partidului dumneavoastră, dar să dai unui minister sume record de cheltuit, după care tot lui să-i asiguri flexibilitate cvasitotală în cheltuirea banilor, care, atenţie!, sunt credite de angajament, care sunt aidoma datoriei publice, care vor avea impact asupra bugetului anilor viitori, este foarte periculos.

Puneţi-vă, domnule prim-ministru, dacă nu în pielea opoziţiei, măcar în situaţia contribuabililor de rând, care plătesc zi de zi printre cele mai mari impozite pe muncă din Europa.

Cum îi rugaţi pe ei să-şi plătească impozitele la stat, când văd că acei bani merg la un minister mamut, care poate să cheltuiască banii oricum, într-un program pe care presa l-a supranumit "Puşculiţa partidelor"?

În cursul dezbaterilor asupra bugetului, USR a susţinut, de asemenea, amendamente privind eliminarea acestor numeroase derogări primite de Ministerul Dezvoltării Regionale. Dar, ce să vedeţi, nu au trecut!

Aşa că am susţinut ca măcar, dacă Ministerul Dezvoltării poate să jongleze între titluri şi capitole precum niciun alt minister nu poate, printr-o simplă comunicare la Ministerul Finanţelor, să ne transmită şi nouă, Parlamentului, Comisiei pentru buget, finanţe, sau s-o pună... (I s-a întrerupt microfonul.)

(Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Îmi pare rău, timpul a expirat.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Eu aş dori să mă lăsaţi...

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Nu, îmi pare rău, timpul a expirat.

Nu mai vreau să fiu certat...

Îmi cer scuze, n-aud...

Vă rog.

Voiam să vă spun şi dumneavoastră că timpul a expirat de mult şi mai aveţi 5 secunde.

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Nu vă cerem mult. În alte ţări, transparenţa este baza de la care se pleacă. Noi vă rugăm să fie concesia pe care ne-o faceţi.

Şi aţi avut dreptate şi vă dau dreptate... (I se întrerupe microfonul.)

(Rumoare. Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Ödön Szabó.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate domnule prim-ministru,

Eu cred că orice dezbatere în acest Parlament este bine-venită. Dar eu cred că trebuie să avem două lucruri importante pe care trebuie să le recunoaştem. Alegerile se organizează pentru a vedea cine guvernează la un moment dat, pentru o perioadă dată, pentru 4 ani, pentru un mandat, această ţară.

Creditele de angajament despre care se tot vorbeşte au fost folosite mai de toate guvernele, în ultima perioadă, şi aproape de toate guvernele, pentru a realiza o dezvoltare în plus, pe lângă fondurile europene care au fost folosite sau mai puţin bine folosite în ultima perioadă.

Domnule prim-ministru, eu cred că este un lucru bun că există un fond de 30 de miliarde de lei pentru dezvoltarea României. Dar trebuie să vă atrag atenţia, în schimb, că există o zonă care este mai săracă în folosirea acestor fonduri. Şi doresc să vă aduc în atenţie situaţia oraşelor mici şi mijlocii.

Dacă în perioada de preaderare a existat un program numit "SAMTID", care era pentru a dezvolta oraşele mici şi mijlocii, ulterior, după aderare, fondurile europene au mers, în cvasitotalitatea lor, în două direcţii: pe de o parte, pentru programele de dezvoltare rurală, pe de altă parte, pentru programele operative regionale unde aceste oraşe mici, mai din toate judeţele României, au avut o problemă în a intra în concurenţă cu municipiile-reşedinţă de judeţ.

În acest context, astăzi, avem situaţia în care în multe localităţi, în multe judeţe, oraşele mici au în jur comune care au apă, canalizare şi asfalt pe toate străzile, iar oraşele mici, de până la 50.000 de locuitori, neputând intra în concurenţă cu municipiile-reşedinţă de judeţ şi neputând accesa fonduri pe programele operative care se refereau la dezvoltarea rurală, au rămas practic izolate, fără a putea să fie dezvoltate.

Cred că este un bun instrument acest program de 30 de miliarde de lei, ca să realizăm din nou un program special pentru oraşele mici şi mijlocii.

În momentul în care a fost realizat Programul "SAMTID", în acel moment aveam o cifră, şi în fundamentarea acestui program s-a spus că există 200 de localităţi urbane care se încadrau în acel moment sub 50.000 de locuitori, unde trăiau 6 milioane de locuitori.

Ei! În acel moment, la momentul 2002, au fost alocaţi pentru aceste oraşe, în total, 380 de milioane de euro. Eu cred că este insuficient.

Comunele, azi, au două surse de finanţare: pe de o parte, Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, pe de altă parte, Planul Naţional de Dezvoltare Locală. În plus, programele lider ale căror beneficiari pot fi administraţiile publice locale din zona rurală, iar programele care sunt în Programul Operativ Regional sau Programul Operaţional de Infrastructură Mare - POIM -, din nou, sunt în general pentru aceste comunităţi mari - municipii-reşedinţă de judeţ.

Deci, domnule prim-ministru, mulţumind pentru acest program, dar cu speranţa că veţi da curs în acest program unui parteneriat cu oraşele mici şi mijlocii, sperăm ca într-adevăr programul să atingă scopul dorit.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar al ALDE, domnul deputat Varujan Vosganian.

Numai când hotărâţi dumneavoastră.

(Vociferări.)

Domnul Varujan Vosganian:

... "Şi de la creştet pân' la poale, /Pluteşti ca visul de uşor".

Acum începem.

Stimaţi colegi,

Pentru a fi edificatoare, această luare a mea de cuvânt ar avea nevoie de doar 30 de secunde, după care, am să fac câteva consideraţii de natură politică.

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi miniştri,

Dragi colegi parlamentari,

Am să vă citez din Legea nr. 500/2002 un articol, 14, valabil şi astăzi.

Reguli privind cheltuielile bugetare

Alin. (1) "Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale".

Alin. (2) "Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) - bugetele pe care le ştim - şi nici angajată sau efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială".

Şi alin. (3) "Nicio cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită, dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare".

Astfel încât, art. 14 din Legea nr. 500/2002 închide definitiv această discuţie, stimaţi iniţiatori, dar ne rămâne plăcerea de a-l fi avut pe domnul prim-ministru aici. (Aplauze.)

Acum, în legătură cu considerentele de natură politică.

Stimaţi colegi,

Poate dumneavoastră nu vă daţi seama care este impactul jocului nostru de-a politica. Aici nu e vorba de sancta simplicitas, nu e o sfântă naivitate sau ignoranţă, ci este vorba despre o acţiune care reverberează adânc în societate şi poate duce la proteste ample atunci când lideri politici vorbesc de mafioţi, de banditisme şi alte cuvinte de acest fel pe care după o vreme o să le regăsim ca sloganuri, în cancelariile occidentale şi repetate de dumneavoastră până la obsesie.

Stimaţi colegi,

Vă rog, mai multă responsabilitate atunci când folosiţi astfel de cuvinte.

Şi am să vă mai citesc - dacă nu vă e destul - art. 71 din Legea bugetului, pe care am votat-o: "Pentru anul 2017, angajarea cheltuielilor pentru finanţarea acţiunilor anuale se face în limita creditelor bugetare aprobate, cu excepţia acţiunilor pentru care prezenta lege prevede distinct credite de angajament".

Deci, stimaţi colegi, niciun primar din ţara asta, nicio persoană din ţara asta nu poate cheltui decât cu sancţiune legală mai mulţi bani decât s-au primit. Terminaţi cu poveştile astea care întărâtă pe oameni, nu lasă poporul român să se liniştească şi pe noi să intrăm în normalitate!

Încă ceva, rapoartele Băncii Mondiale arată că pentru a avea un pachet minim de confort rural, adică asfalt între comune, apă, canalizare, dispensar - unul la zece comune -, cămin cultural, primării adecvate, ne trebuie 150 de miliarde de lei.

E un proiect pe termen lung care nu se face într-un singur an. Primarii trebuie să angajeze contracte, să angajeze constructori. Dacă un primar nu-şi face bine treaba, banii nu se irosesc, ci se dau în altă parte. Acesta este rostul creditelor de angajament. Este alăturarea unei viziuni rigide anuale cu una pe termen lung, multianuală.

Nu doriţi să avem un orizont de timp? Dumneavoastră credeţi că o guvernare se termină în primele proteste care încep după rezultatul alegerilor? Nu.

De aceea, am să închei, să nu vorbesc după aceea de-a surda, aşa cum mulţi, din păcate, s-au obişnuit să facă din politică un monolog, în loc să fie un dialog, spunând poporului român, naţiunii române, că legea bugetară interzice categoric utilizarea fondurilor peste limite aprobate de buget. Că peste aceasta, pentru că suntem o naţiune emergentă, în creştere, avem nevoie de o viziune pe termen lung şi garanţia că anii viitori vor fi mai buni decât cei care au fost şi de aceea se adaugă creditele de angajament.

Şi dacă aveţi îndoieli, noi, Parlamentul, putem oricând să chemăm în comisiile de specialitate şi în plen Guvernul, pentru a ne arăta cum s-au distribuit banii şi după ce criterii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe reprezentantul Grupului parlamentar al PMP, domnul Petru Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Deşi OUG nr. 9/2017 este în esenţă un act normativ bun, aşa cum tinde să devină obişnuinţă în PSD, şi această ordonanţă, ca şi OUG nr. 6/2017 ascunde un articol care face ca un astfel de act să nu poată fi votat.

În această ordonanţă este bine ascuns, printre altele, art. 7 care, în realitate, reprezintă pentru finanţele publice ceea ce putea reprezenta pentru Justiţie OUG nr. 13/2017. De altfel, această prevedere a scăpat nesancţionată de stradă, pentru că impactul OUG nr. 13/2017 a fost mult prea mare.

În realitate, art. 7 lit. c) din această ordonanţă anunţă un dezastru organizatoric, la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, ce poate avea, dacă este adoptat, un efect de bumerang în viitorul apropiat.

Prin acest text se suspendă articole importante din Legea nr. 500/2002 a finanţelor publice. Atragem atenţia asupra art. 1 din această lege, care spune: "Prezenta lege stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi responsabilităţile instituţiilor publice implicate în procesul bugetar".

Ceea ce este foarte important de remarcat aici este faptul că acest art. 7 lit. c) duce la eludarea chiar a obiectului esenţial al legii, adică "administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice."

Suspendarea art. 4 din Legea nr. 500/2002 reprezintă exemplul cel mai clar al încălcării limitelor bugetare, al posibilităţii cheltuirii banilor publici fără vreo acoperire bugetară, înlăturarea răspunderii.

Cităm din cuprinsul art. 4, care dispune:

Alin. (1) "Legea bugetară anuală prevede şi autorizează, pentru anul bugetar, veniturile şi cheltuielile bugetare, precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar";

Alin. (2) "Sumele aprobate, la partea de cheltuieli", sub forma creditelor de angajament şi a creditelor bugetare, "în cadrul cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite".

Atragem atenţia asupra faptului că, prin suspendarea alin. (2) din art. 4 limitele maxime sunt eliminate şi, deci, sumele aprobate la partea de cheltuieli pot fi depăşite, fără vreo posibilitate de control, iar suspendarea alin. (4) elimină răspunderea ordonatorilor de credit.

Partidul Mişcarea Populară consideră că o altă greşeală este suspendarea art. 36 din Legea nr. 500/2002 care prevede că Parlamentul aprobă bugetul naţional.

Astfel, din acest punct de vedere, nu se mai poate controla o eventuală rectificare bugetară şi nici să votăm Legea bugetului pentru anul 2018, dacă ar fi propusă până la 1 ianuarie 2018.

"Bugetele se aprobă de Parlament pe ansamblu, pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole" şi aşa mai departe. Consecinţele sunt unele care pot fi greu de măsurat.

Săptămâna trecută s-a votat Declaraţia Parlamentului, prin care se reafirmă instituţia Parlamentului ca organism suprem de legiferare, şi care este singura abilitată să controleze Guvernul.

Acum, prin acest articol, în domeniul fiscal noi eliminăm puterea de control şi lăsăm Guvernul să facă ce vrea el, fără filtre sau oprelişti, deşi, pentru cei neavizaţi, care nu-şi pot da seama de dimensiunile dezastrului, Partidul Mişcarea Populară preconizează o serie de consecinţe nefaste alte acestei prevederi, cum sunt: vom avea victime din rândul aleşilor locali, primari care nu vor putea gestiona situaţiile, vom avea victime majore în rândul firmelor care, după ce vor realiza investiţiile din bani proprii, nu-şi vor putea primi la timp sumele cuvenite, pot ajunge în faliment, vom avea şiruri întregi de procese între unităţile administrativ-teritoriale şi furnizorii de servicii, pe sume neachitate, unde se vor percepe penalităţi şi alte asemenea taxe.

În final, tot noi, cetăţenii, vom fi nevoiţi să achităm facturile acestei guvernări.

A suspenda un text de lege ori a institui norme derogatorii pe timp limitat tinde să devină stilul PSD.

A început în 2014, cu celebra Ordonanţă PSD I, Ordonanţa nr. 55/2014 care permitea migraţia aleşilor locali, care au dus cu ea pentru PSD câteva sute de primari şi clientela aferentă, iar acum asistăm la Ordonanţa nr. II, când, prin aceste măsuri, dăm posibilitatea satisfacerii clientelei politice din punct de vedere financiar.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulţumesc.

Înţeleg că Grupul minorităţilor naţionale nu doreşte să participe la aceste dezbateri.

La final, dau cuvântul, din nou, domnului prim-ministru Sorin Grindeanu, pentru a răspunde intervenţiilor; timp alocat - maximum cinci minute.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Sper că dezbaterile de astăzi, cele de bună-credinţă, au risipit temerile pentru cele două ordonanţe - temeri spun în ghilimele. Pe de o parte, vorbim de PNDL, care în următorii ani va... cu ajutorul PNDL-ului se vor realiza aproape 10.000 de noi obiective, fie că vorbim de cele 2.500 de creşe şi grădiniţe, de cele 5.000 de noi obiective care vor fi realizate în aceşti ani, sau de cele 2.000 de şcoli sau 30 de cămine studenţeşti.

Mi-aş dori ca astăzi măcar să se fi realizat că e nevoie de a reduce decalajul dintre sat şi oraş sau decalajul pe care-l avem faţă de alte ţări membre ale Uniunii Europene.

S-a spus aici despre salarizarea în administraţia publică locală. Păi, administraţia publică locală nu înseamnă doar primari. Noi am reuşit, la începutul acestei guvernări, să mărim cu 20% salariile pentru administraţia publică locală şi vom reuşi, prin Legea unică a salarizării, să aducem salariile primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene acolo unde le este locul.

Iar legat de OUG nr. 9, de fapt, ca să fiu scurt, cred că s-a corectat - nu cred, ştiu - s-a corectat o stângăcie sau o rea-voinţă a Guvernului Cioloş. Atât şi nimic mai mult!

Dacă aţi fi citit mai atent tot ceea ce aţi votat, şi anume, în Legea bugetului, v-aţi fi dat seama că toate temerile pe care dumneavoastră le-aţi exprimat azi sunt neîndreptăţite.

Eu vă mulţumesc, îmi doresc să devenim parteneri în tot ceea ce înseamnă dezvoltarea României, inclusiv prin implementarea acestor proiecte extrem de importante pentru fiecare dintre noi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am încheiat dezbaterile de astăzi.

Urmează sesiunea de primire de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

După o scurtă pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Stimaţi colegi,

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, care este consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Primul răspuns, la interpelarea adresată de către colegul nostru, domnul deputat Neagu Nicolae, din partea Ministerului Transporturilor, aşteptăm prezentarea răspunsului.

Doamna secretar de stat Grigore Maria Magdalena.

Vă rog.

"Fonduri pentru reabilitarea DN 7C", da? Acesta, că aveţi mai multe...

Vă rog.

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Referitor la interpelarea dumneavoastră prezentată în şedinţa Camerei Deputaţilor, cu nr. 24B/2017, vă comunicăm următoarele.

Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Bucureşti are în administrare sectorul de drum naţional DN 7C - "Transfăgărăşan", de la Km 0 până la 116 plus 800.

În vederea menţinerii unei viabilităţi corespunzătoare şi pentru asigurarea desfăşurării normale a traficului, în ultimii ani s-au executat lucrări de întreţinere curentă şi periodică, şi anume, covoare asfaltice.

Astfel, în baza Acordului-cadru nr. 127 s-au încheiat următoarele contracte subsecvente de lucrări de întreţinere periodică pe drumul naţional DN 7C.

În anul 2015, vă spun pe scurt - două contracte subsecvente: primul pentru aproximativ 25 de Km; în răspunsul nostru aveţi exact secţiunea de drum.

Un alt contract subsecvent: de la Km 25 până la Km 27.

În anul 2016, un contract subsecvent pentru sectorul de drum de la Km 36 până la 41.

În anul 2017, pe acest drum se vor executa lucrări de întreţinere curentă, şi anume, plombări, colmatări, curăţări şanţuri şi rigole, desfundări podeţe, conform Acordului-cadru nr. 81 din 15 iulie 2015.

Totodată, se vor finaliza şi lucrările de refacere şi consolidare drum, de la Km 68 plus 500, Km 83 plus 616 şi Km 83.

De asemenea, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov are în administrare sectorul de Drum Naţional DN 7C, începând cu Km 116, până la 151, Bâlea Lac - intersecţia cu Drumul Naţional DN1.

În anul 2017 avem prevăzute lucrări de întreţinere curentă, în cadrul programului de punere în ordine a drumurilor, în limita fondurilor alocate; astfel, reparaţii la partea carosabilă, lucrări de siguranţa circulaţiei, şi anume, înlocuiri şi completări, semnalizare verticală şi marcaje rutiere ale părţii carosabile.

Totodată, pe Regionala de Drumuri şi Poduri Braşov s-a executat în anul 2016, pe sectorul de Drum Naţional din DN 7C, de la Km 138, până la Km 151, o lucrare de întreţinere periodică ce a constat în execuţia de straturi rutiere bituminoase foarte subţiri, în două straturi, inclusiv execuţia marcajelor rutiere, având ca scop etanşeizarea completă a suprafeţei stratului de rulare şi eliminarea disconfortului circulaţiei datorat denivelărilor.

În anul 2016 s-a demarat şi o procedură de revizuire a documentaţiei tehnice, PT şi DE, proiectul tehnic pentru lucrarea de consolidare DN 7C la Km 117, până la Km 140, obiectiv cuprins în proiectul de eliminare a efectelor inundaţiilor şi măsuri de prevenire a lor, conform Contractului BEI nr. 23.371, şi se află în avizare la Consiliul tehnico-economic al CNAIR, urmând a se emite o hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Dacă autorul interpelării doreşte lămuriri suplimentare?

Vă rog.

Domnul Nicolae Neagu:

Eu vreau să-i mulţumesc doamnei secretar de stat. Ceea ce era efectuat, până în anul 2017, cunoşteam. Eram interesat să văd ceea ce-mi spunea în ultima frază, dacă contractul cu BEI este rezolvat sau nu, pentru că, în definitiv, acolo era o problemă de consolidare, dar aştept în continuare precizări, o să ne mai interesăm.

Îi mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Următorul răspuns la interpelarea adresată de către colegul nostru, Gheorghe Andrei Daniel.

Doamnă secretar de stat, vă rog.

"Pasarelă pietonală pe centura Capitalei în zona Odăile".

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Răspunsul la interpelarea dumneavoastră.

Obiectul interpelării este "Pasarelă pietonală pe centura Capitalei în zona Odăile".

Vă comunicăm următoarele: în 2016 Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Bucureşti a inclus în programul de investiţii şi elaborarea unui studiu de fezabilitate, având ca obiect realizarea unui număr de cinci pasarele pietonale pe şoseaua Odăile, respectiv pe sectorul de centură, între Mogoşoaia şi Otopeni.

În acest sens, DRDP Bucureşti a solicitat Consiliului judeţean Ilfov şi Primăriei municipiului Bucureşti eliberarea de certificate de urbanism.

În urma acestui demers, Primăria municipiului Bucureşti a comunicat că nu poate aproba construirea pasarelelor, deoarece în Planul urbanistic zonal Nord actual este prevăzut să se realizeze un drum colector, paralel cu drumul de centură, care va fi folosit de riverani.

Având în vedere că una dintre infrastructurile pasarelelor se amplasează pe teritoriul judeţului Ilfov, iar cealaltă pe teritoriul municipiului Bucureşti, poziţia acesteia din urmă se suprapune cu drumul colector previzionat.

Ţinând cont de cele menţionate anterior, precizăm că proiectul iniţial a fost blocat, dar Compania Naţională CNAIR va analiza soluţiile tehnice potrivite pentru amplasarea pasarelelor.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Autorul interpelării? Lămuriri suplimentare?

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc pentru răspuns.

Totuşi, cred că această variantă propusă de Primăria Capitalei, părerea mea este că este o aberaţie şi din punct de vedere tehnic, şi din perspectiva a ceea ce reprezintă siguranţa traficului în zona respectivă. Din statisticile pe care le am la acest moment, în acea zonă au fost înregistrate un număr foarte mare de accidente rutiere, dintre care unele inclusiv cu răniri grave sau mai mult de atât. Sunt oameni care, din păcate, şi-au pierdut picioare, şi-au pierdut mâini, care au fost lăsaţi infirmi din pricina faptului că au fost nevoiţi să traverseze acea şosea de centură dinspre Otopeni, Odăi, Mogoşoaia, către sectorul 1 al Capitalei, într-o zonă unde traficul este deosebit de intens şi unde, în ultima perioadă, este un nivel al aglomeraţiei rutiere, să spun aşa, mult, mult peste ceea ce ar trebui să suporte un drum naţional.

Cred că, totuşi, Ministerul Transporturilor ar trebui să ia măsurile de rigoare şi să găsească o soluţie alternativă la ceea ce a propus Primăria Capitalei.

Mie mi se pare total greşită această variantă şi ne arată încă o dată cât de defazată este Primăria Capitalei în raport cu necesităţile dezvoltării acestei zone, de la confluenţa cu judeţul Ilfov, dat fiind faptul că această centură ca Capitalei generează anual o cifră de afaceri de zeci de miliarde de euro, şi totuşi noi nu avem o centură finalizată şi avem...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog frumos, aţi depăşit cu un minut, potrivit Regulamentului... Vă rog să încheiaţi.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Următorul răspuns, la interpelarea adresată de către colega noastră, Natalia Intotero, Ministerul Afacerilor Externe: "Necesitatea deschiderii unei misiuni diplomatice în Republica Malta".

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Alexandru Victor Micula (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimată doamnă deputat,

La nivelul Ministerului Afacerilor Externe este în desfăşurare o analiză mai amplă privind oportunitatea deschiderii mai multor misiuni diplomatice ale României, printre statele vizate, cu prioritate, numărându-se şi Republica Malta.

În prezent, reprezentarea diplomatică a României în Republica Malta este asigurată de Ambasada României în Italia.

Malta nu are deschisă o misiune diplomatică la Bucureşti, iar ambasadorul Republicii Malta, acreditat pentru România, are reşedinţa la Valletta şi este acreditat şi pentru Bulgaria.

Reciprocitatea relaţiilor bilaterale este unul dintre factorii determinanţi în luarea unei decizii privind deschiderea unei misiuni diplomatice.

În analiza desfăşurată de Ministerul Afacerilor Externe este luată în considerare dinamica pozitivă a relaţiei bilaterale, ţinând cont de contactele politico-diplomatice din ultimii ani, precum şi de faptul că Malta a preluat preşedinţia rotativă de şase luni a Consiliului Uniunii Europene, începând cu data de 1 ianuarie 2017.

Ca dovadă a disponibilităţii părţii române de aprofundare a relaţiei cu Malta, menţionăm că pe perioada deţinerii preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene doi diplomaţi români au fost detaşaţi la Valletta, atât pentru a acorda sprijin Ministerului Afacerilor Externe maltez, cât şi pentru a asista delegaţiile româneşti care vor fi prezente în Capitala malteză în această perioadă.

Analiza Ministerului Afacerilor Externe are în vedere, cu prioritate, şi aspecte consulare, precum ar fi numărul tot mai mare al solicitărilor de servicii consulare, în condiţiile creşterii prezenţei cetăţenilor români în Republica Malta, fie ca lucrători, fie ca turişti.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe analizează cu atenţie implicaţiile financiare ale unei eventuale deschideri a unei misiuni în Valletta.

Mulţumesc foarte mult, doamnă preşedinte.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Lămuriri suplimentare? Doriţi să interveniţi? Nu.

Şi tot din partea colegei noastre, avem o interpelare... răspuns, Ministerul Sănătăţii, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu. Este o interpelare referitoare la o serie de medicamente necesare bolnavilor de Parkinson, adresată, de asemenea, de Intotero Natalia.

Aveţi răspunsul scris? OK.

S-a consemnat.

De asemenea, la următoarea interpelare colegul nostru de la PSD, Itu Cornel, a primit răspunsul scris.

Şi mai avem, din partea Ministerului Mediului, un răspuns la interpelarea adresată de către un alt coleg, Gheorghe Andrei Daniel.

"Situaţia din zona Chitila". Avem, domnule secretar de stat? Şi aici răspuns scris s-a primit.

Şi, la ultima interpelare, la care aşteptam un răspuns din partea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, din partea colegei noastre Vlăducă Oana-Silvia, se solicită amânare.

Acestea fiind spuse, declar închisă şedinţa de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,35.