Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,33.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Cristian Ghinea şi Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună dimineaţa, dragi colegi.

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 28 martie 2017, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice. Ordinea luărilor de cuvânt va fi una alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare. Durata prezentării nu poate depăşi trei minute şi niciun deputat nu poate prezenta mai mult de o declaraţie sau de o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Începem cu Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Vasile Cîtea.

Vă rog.

Domnul Vasile Cîtea:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu îngăduinţa dumneavoastră voi prezenta astăzi declaraţia politică intitulată "Basarabia - pământ românesc!".

Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat, la Chişinău, Unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România.

Aşa cum drept se preciza în Actul Unirii: "În numele poporului Basarabiei" care, în principal, ocupa teritoriile dintre Prut, Nistru, Dunăre şi Marea Neagră, "în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure trebuie să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte, pentru totdeauna, se uneşte cu ţara sa mamă România! Trăiască Unirea Basarabiei cu România!".

Momentele de extremă emoţie au urmat unei perioade mai mari de un secol, în care teritoriul naţional, ca urmare a unor înţelegeri nedrepte, a fost victima negocierilor de pace dintre Imperiul Ţarist şi Imperiul Otoman, prin aceasta fiind cedată Basarabia vecinilor de la est. Şi mai dureros este faptul că această înţelegere a fost semnată tocmai la Bucureşti, capitala României de mai târziu, şi a fost, în fapt, un dictat asemănător celui de la Viena.

Moldova nu era parte a Imperiului Otoman în 1812 şi, ca atare, acest imperiu nu avea dreptul istoric de a ceda Imperiului Ţarist nişte teritorii pe care nu le controla ca teritorii ale propriului stat, întărind şi mai mult faptul că Pacea de la Bucureşti din 1812 nu a fost altceva decât o împărţire nedreaptă a sferelor de influenţă, aşa cum în secolul următor avea să fie Conferinţa de la Ialta.

O înţelegere între imperii nu reprezintă altceva decât o înţelegere între state, care şi-au obţinut hegemonia teritorială în afara dreptului, dar în baza forţei.

Anul acesta se împlinesc 99 de ani de la reîntregirea teritorială, moment în care s-a pus punct, temporar, rusificării forţate a unor teritorii pline de românism, stropite cu sângele eroilor români care nu au dorit altceva decât să trăiască cu toţii între graniţele aceluiaşi stat. Dreptul istoric urma să fie restabilit pentru o perioadă de timp care corespunde perioadei interbelice, după care rusificarea forţată a fost continuă, manifestându-se ca rod al înţelegerilor marilor puteri.

Dragi colegi,

Românismul din Basarabia nu a murit şi la 99 de ani de la reîntregirea teritorială se manifestă din ce în ce mai evident. Tinerii noştri din Basarabia au păstrat de la părinţii lor dorinţa de a trăi şi a se manifesta româneşte. Deznaţionalizarea nu a reuşit, ba dimpotrivă, a întărit legăturile între cele două maluri ale Prutului. Câtă emoţie a existat la primul pod de flori, în fapt o unire simbolică, care avea să demonstreze faptul că ani în şir de prigonire nu au alterat fiinţa românească de dincolo de Prut.

O unire simbolică care nu a demonstrat altceva decât că românii din Basarabia nu au uitat jurământul înaintaşilor lor din 1918... "Unirea cu ţara-mamă să se facă pentru totdeauna!"

Vă mulţumesc.

Deputat Vasile Cîtea, Iaşi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Florica Cherecheş.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Pentru familie, pentru viaţă, pentru viitor!".

Sâmbătă, de sărbătoarea Bunei Vestiri, a avut loc la Oradea "Marşul pentru viaţă", tema din acest an fiind "Ajută femeia şi copilul. Ei depind de tine!".

În acest an, "Marşul pentru viaţă" s-a organizat în 138 de oraşe din România şi 149 de localităţi din Republica Moldova, pentru a atrage atenţia asupra necesităţii sprijinirii femeilor aflate în criză de sarcină. În România, au participat la aceste evenimente în jur de 110.000 de persoane.

În aproximativ 64% din cazuri, femeile recurg la avort pentru că simt că au de dus singure povara creşterii şi întreţinerii copilului sau sunt forţate de partenerii lor să facă avort, sub ameninţarea că le vor părăsi. Alegerea avortului nu este în fapt o alegere, ci apare ca unica soluţie pentru a ieşi din criza de sarcină, mai ales în lipsa unei informări a femeii cu privire la umanitatea copilului în fiecare etapă a vieţii intrauterine, precum şi a alternativelor la avort. Majoritatea femeilor în criză de sarcină ar păstra copilul dacă ar şti că tatăl copilului le va fi alături şi că vor fi sprijinite de familie. O sarcină nedorită nu e doar problema femeii, e şi a bărbatului cu care a conceput acel copil, dar şi a societăţii în general. Pe de altă parte, un avort poate să priveze femeia de bucuria de a fi vreodată mamă, pe lângă faptul că-i pune viaţa în pericol.

În condiţiile unui declin demografic accentuat, a unei îmbătrâniri a populaţiei şi a unei rate relativ ridicate a mortalităţii infantile, este esenţial să protejăm cu toţii viaţa copiilor nenăscuţi şi să fim alături de femeia aflată în criză de sarcină. Este absolut greşit ca un copil să fie perceput ca un obstacol în calea împlinirii unei femei, a bunăstării ei ori a realizării profesionale. Copilul este un dar pe care o femeie îl aduce societăţii, care, la rândul ei, îi este datoare cu întreg sprijinul necesar.

Haideţi să stăm alături de familiile tinere şi de femeile care trec printr-o criză de sarcină şi să le ajutăm să elimine criza, nu copilul!

Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Iulian Bulai?

Domnul deputat Remus Borza?

Domnul deputat Marius Paşcan?

Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Nunta de diamant a Uniunii Europene".

Uniunea Europeană tocmai şi-a reînnoit jurămintele de iubire, într-un cadru fastuos al Summit-ului de la Roma.

La 60 de ani de comuniune, după o convieţuire năbădăioasă, manifestată adeseori prin nepotrivire de bani şi caracter, după certuri şi scandaluri de prin culisele politice, în ritmul unor discreţionare viteze, după un simandicos şi democratic Brexit, care a disimulat un scandalos şi revoltător divorţ, Uniunea Europeană şi-a tras cu surle şi lăutari media nuntă de diamant, nuntă de ametist... Cine să mai ştie, fiindcă la scara continentală a istoriei, cei 60 de ani de la punerea pirostriilor europene sunt doar un fleac temporal pentru longeviva şi frumoasa Europă. Atât de frumoasă a fost dintotdeauna "prinţesa feniciană" încât, susţine mitologia greacă, însuşi Zeus s-a îndrăgostit de ea şi, după ce a luat forma unui taur alb strălucitor, a răpit-o, ducând-o pe insula Creta. Este chiar mai frumoasă azi, pe măsura trecerii secolelor, a mileniilor...

"Astăzi - a declarat pompos preşedintele Comisiei Europene - ne reînnoim jurămintele şi ne reafirmăm angajamentul pentru o uniune nedivizată şi indivizibilă".

În context, pe post de comesean la ospăţul cu pricina, rudă mai săracă, blocată pe la graniţele zonei Schengen, Preşedintele României ne-a transmis deplinul său succes. Adică, s-a opus vârtos şi vânjos unei "Europe cu mai multe viteze", iar liderii europeni au acceptat poziţia României "înfrânţi" de forţa argumentelor. Am aflat astfel că "... am avut o zi bună", după cum ne-a transmis protocolar preşedintele Iohannis. Aşa că, teoretic, ne-am putea contopi într-un feeric entuziasm, stropindu-ne cu bulbuci de şampanie, fiindcă tocmai i-am "învins" pe "imperialişti, multinaţionalişti şi corporatişti", impunându-le voinţa suverană a României, astfel că toţi vom evolua de-acum unitar într-o frăţească horă, dedulcindu-ne în mod egal la resursele economice comune şi ne vom pupa cordial, democratic, în aceeaşi cadenţă, vom îmbrăţişa paradisiac aceeaşi viteză a bunăstării...

Să fim serioşi! Uniunea Europeană a fost pusă la grea încercare după Brexit. Valul migraţionist, terorismul manifestat cotidian la colţ de stradă, ieşirea Marii Britanii au dat ghes exacerbării populismului. Înfloresc vertiginos mişcările politice naţionaliste, stimulate de evoluţiile economice lente din spaţiul european, iar crizele generează permanente spaime la răspântiile orizontului european. Uniunea Europeană a funcţionat şi până acum cu mai multe viteze, doar că acest curent prezent şi manifest nu a fost nici recunoscut, nici asumat oficial până de curând.

Aşadar, să nu ne bucurăm prematur şi în zadar. Deceniile în care Europa era considerată stabilă, prosperă economic şi predictibilă s-au încheiat. Instabilitatea şi norii negri vor continua să ameninţe continentul. Astăzi, euroscepticismul a devenit o forţă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Victoria Longher?

Domnul deputat Vasile Axinte?

Vă rog.

Domnul Vasile Axinte:

Doamnă preşedinte,

Astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată "UPU Paşcani salvează vieţi".

Dragi colegi,

Dreptul la viaţă este unul dintre drepturile fundamentale garantate de statul român.

Din păcate, sistemul medical românesc nu face faţă, aşa cum ar trebui, acestei obligaţii pe care o are faţă de cetăţenii care finanţează direct sistemul, prin asigurările de sănătate pe care le plătesc. Vina nu aparţine pregătirii personalului medical, pe care o consider excelentă, ci infrastructurii medicale deficitare.

Ultimele statistici ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii ne confirmă faptul că un pacient din România întâmpină dificultăţi în tratarea diferitelor afecţiuni cu care se confruntă.

Urgenţele majore implică un factor de risc crescut, iar medicii care lucrează în acest domeniu sunt adevăraţi eroi care salvează vieţi, fără să aibă tot ce le trebuie la dispoziţie.

De exemplu, UPU Paşcani, deşi a deservit în cursul anului 2016 un număr de 73.000 de pacienţi cu urgenţe, de la minore la majore, cu un risc vital, nu beneficiază decât de o cameră de gardă, extinsă la dimensiunea unui cabinet medical cu trei paturi pentru primire urgenţe, o sală de operaţii şi şase rezerve pentru stabilizare.

Deşi Paşcaniul are un statut de municipiu şi se află la o distanţă considerabilă de municipiul reşedinţă de judeţ, municipiul Iaşi, Compartimentul de primiri urgenţe este insuficient pentru tratarea tuturor urgenţelor majore sau cu risc vital.

Guvernul trebuie să înţeleagă că urgenţele medicale nu pot fi tratate în ambulanţă, în drum spre municipiul de reşedinţă de judeţ, ci într-un compartiment special, dotat corespunzător, după ultimele standarde internaţionale.

Trag un semnal de alarmă cu privire la faptul că viaţa păşcănenilor şi a locuitorilor din comunele învecinate municipiului este la fel de importantă ca şi viaţa cetăţenilor din marile oraşe universitare care beneficiază atât de personal medical de înaltă experienţă, cât şi de infrastructura necesară.

Deşi unitatea în care îşi desfăşoară activitatea cei şase medici, 15 asistenţi, cinci infirmiere şi cinci brancardieri oferă ca servicii medicale primul ajutor şi stabilizarea urgenţelor majore, diagnosticul şi stabilizarea bolnavilor acuţi, stabilizarea bolnavilor, prin dirijarea acestora către secţiile de spital sau către eşalonul superior, intervenţii chirurgicale de urgenţă în sala de operaţii a Compartimentului de primiri urgenţe, actuala locaţie nu poate oferi condiţii optime pentru toate serviciile medicale care se impun şi nici condiţiile standard pentru personalul medical care salvează vieţi.

Sala de tratament şi rezervele unde se stabilizează bolnavii trebuie regândite, reamenajate, fiind de urgenţă majoră o nouă clădire cu un potenţial locativ mai ridicat.

Trebuie regândite o sală de aşteptare mai generoasă pentru pacienţi, un nou ghişeu de informare şi internări, un nou grup sanitar, o cameră de discuţii cu aparţinătorii, iar strict pentru personalul medical, aflat în permanent stres neuropsihic, trebuie îmbunătăţite actualele condiţii, prin amenajarea unei zone de odihnă...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să finalizaţi expunerea!

Domnul Vasile Axinte:

... deoarece medicii funcţionează deseori la limită.

Să nu uităm, viaţa păşcănenilor şi a locuitorilor din zona limitrofă este la fel de preţioasă ca viaţă oricărui român! Să le acordăm tuturor românilor atenţia cuvenită!

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Axinte Vasile, deputat al PSD, Iaşi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Laurenţiu Leoreanu.

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Bună dimineaţa tuturor!

Declaraţia mea politică se axează pe competenţă, competenţă care merită încurajată, dar şi remunerată corect.

Dragi colegi,

Sunt unul dintre susţinătorii unei administraţii publice în care lucrează oameni profesionişti şi competenţi, însă competenţa trebuie remunerată pe măsură, pentru că altfel cei care lucrează, fie vor pleca în altă parte, fie nu îşi vor mai face munca cu entuziasm şi dedicare. De aceea, mă bucur şi susţin amendamentele prin care colegii mei liberali propun creşterea salariilor aleşilor locali.

Aşa cum declaram recent, aleşii locali sunt cei care duc greul deciziilor locale, iar răspunderea este pe măsură. Ca fost ales local, care a condus timp de aproape nouă ani unul dintre municipiile medii din România, pot să afirm că munca nu este uşoară, pentru că cetăţenii au aşteptări şi îşi doresc ca în locul în care trăiesc să aibă parte de toate condiţiile. Şi, totuşi, regret că din cauza unor lupte politice, unii s-au făcut că uită că PNL a pus pe masa PSD cu mult timp în urmă soluţia de a majora salariile primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene.

Dragi colegi,

Îmi doresc ca atunci când această măsură va fi pusă pe ordinea de zi să lăsăm deoparte orgoliile şi interesele politice şi să votăm pentru. Astfel, vom demonstra că suntem susţinătorii aleşilor locali, că punem preţ pe munca lor şi încurajăm competenţa. Pentru că acolo unde este multă responsabilitate, aceasta trebuie să fie gestionată de persoane competente, care sunt plătite corect şi astfel nu vor fi tentaţi să abandoneze munca sau să se implice în unele afaceri care sunt în detrimentul comunităţii sau al cetăţenilor.

De asemenea, tot pentru a veni în ajutorul aleşilor locali, consider că e necesar să ne implicăm cu toţii în configurarea unei legislaţii clare şi realiste cu privire la incompatibilităţile şi conflictele de interese, care să fie stipulate într-un cadru compact şi respectate ca atare.

Plec astăzi de la această tribună cu convingerea că veţi fi aliaţii procesului de modernizare a României, al comunităţilor locale.

Vă mulţumesc.

V-a vorbit Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat, Circumscripţia nr. 29, Neamţ.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Mihai Botez?

Vă rog.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi vorbeşte despre rolul de modele în societate al demnitarilor.

Acum aproximativ un an, luam prima dată contact cu lumea politică, privită din interiorul unui partid. Păşeam pragul unui partid nou înfiinţat, Uniunea Salvaţi Bucureştiul. Făceam un pas aşa important, pentru că un om care lupta pentru valori ca responsabilitate, meritocraţie, adevăr şi dreptate mă inspira să mă implic. Exista un om care lupta în stradă şi în tribunale pentru ceea ce credea, avea rezultate în urma unei munci asidue de zece ani şi era şi credibil, ceva foarte rar pentru peisajul politic românesc.

În acelaşi tablou, în care Uniunea Salvaţi România este o pată de culoare pe o imagine gri a peisajului politic autohton, avem multe partide care parcă sunt rupte de cetăţeni şi de nevoile acestora, deşi se rotesc la guvernare de 27 de ani.

Perioada de tranziţie, plină de convulsii sociale, am trăit-o cât se poate de ancorat în realitatea dură din Bârlad, judeţul Vaslui. Imaginea politicii şi a politicienilor a fost conturată de media şi de un şir de măsuri şi acţiuni nepopulare, implementate într-un mod cel puţin dubios şi de multe ori în afara legii. Impresia generală a cetăţenilor este că politicienii sunt corupţi sau că sunt cumva complici la hoţii.

Cât de adevărată este această asumpţie a cetăţenilor, dragi colegi? Ce putem noi face pentru a schimba acest lucru?

Sunt deputat la primul mandat şi îmi doresc să pot da răspuns acestor întrebări.

Au trecut trei luni din această legislatură, trei luni foarte intense pentru orice parlamentar, dar cu atât mai mult pentru unul nou şi neiniţiat în politică, aşa cum eram eu.

Faptul că astăzi, un grup restrâns de oameni, nemulţumiţi de modul în care se administrează banul public în ţara lor, au reuşit să formeze un partid politic şi să intre în Parlament cu un scor atât de bun, relevă două aspecte foarte importante:

1. Cât de multe lucruri pot face oamenii când luptă împreună şi sincer pentru valorile şi principiile în care cred;
2. Falimentul clasei politice actuale, dar şi a modului în care se face politică.

În această sală, agora democraţiei noastre, se petrec multe grozăvii: vorbim unii peste alţii, fluierăm sau ne apostrofăm în moduri josnice, spre deosebire de sălile de clasă de la şcoală, unde cei care aruncă hârtii, râd şi chicotesc stau în ultima banca, acum stau în primele bănci.

Fac un apel la dumneavoastră, noii mei colegi, haideţi să fim modele de implicare şi dăruire pentru cetăţenii care ne-au ales să-i reprezentăm.

Haideţi să arătăm că oamenii care fac astăzi politică sunt responsabili, sunt competenţi şi sunt prezenţi în comunităţile lor.

Haideţi să fim ambasadorii democraţiei în circumscripţiile noastre. Suntem încă o democraţie tânără şi neexperimentată. Avem nevoie de exerciţiu!

Vă rog pe toţi două lucruri:

1. Să ne respectăm şi să ne iertăm mai mult unii pe alţii; România are nevoie de consens şi de pace socială;
2. Să fim mai mult în contact cu cetăţenii şi să provocăm exerciţiul democraţiei; să mergem noi în întâmpinarea cetăţenilor şi nu doar să-i aşteptăm...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să vă finalizaţi expunerea.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

... la cabinetele noastre.

Vă mulţumesc.

Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Cristian Sefer?

Doamna deputat Victoria Longher, Grupul minorităţilor naţionale.

Vă rog.

Doamna Victoria Longher:

Bună ziua!

Stimaţi colegi,

În lunile februarie şi martie am participat la Olimpiadele de limbă polonă maternă - etapa judeţeană şi cea naţională.

Desfăşurată pe 18 februarie, la Colegiul "Alexandru cel Bun" din Gura Humorului, la etapa judeţeană au participat elevi din şcolile primare "Henryk Sienkiewicz" din Soloneţu Nou, "Krystyna Bochenek" din Poiana Micului şi Colegiul "Alexandru cel Bun" din Gura Humorului. Dintre cei 31 de participanţi, s-au calificat pentru etapa naţională 29 de elevi.

Cea de-a cincea ediţie a Olimpiadei naţionale de limbă polonă maternă s-a organizat la mijlocul lunii martie, de această dată la sediul Uniunii Polonezilor din România.

După ce s-au desemnat olimpicii, aceştia au fost premiaţi, iar pentru participarea la Olimpiada de limbă şi literatură polonă din Varşovia, care va avea loc la începutul lunii aprilie, s-au calificat trei eleve cu cea mai mare medie obţinută în timpul olimpiadei naţionale.

Organizatorul etapei naţionale a fost Ministerul Educaţiei Naţionale şi Inspectoratul Şcolar Judeţean din Suceava, cu participarea Comitetului Central al Olimpiadei de limbă şi literatură polonă din Varşovia şi Uniunea Polonezilor din România.

Câştigătorii Olimpiadei naţionale din acest an au primit de la Ministerul Educaţiei diplome şi premii în bani, cadourile au fost pregătite de Uniunea Polonezilor din România, iar premiile cele mai valoroase pentru câştigători şi participanţi au fost finanţate de Ambasada Poloniei la Bucureşti, din fondurile alocate comunităţii poloneze.

Vă mulţumesc.

Deputat Victoria Longher.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Silviu Macovei?

Vă rog.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi parlamentari,

"În acest sfârşit de martie, istoria nu doarme!".

Declaraţia politică de astăzi nu are alt scop decât acela de a trage un semnal de alarmă pentru a trezi o conştiinţă mai largă asupra evenimentelor istorice care se petrec în lume chiar în acest moment.

În urmă cu fix 99 de ani, Basarabia se unea cu România. Atunci se petrecea un fapt istoric, normal şi natural. Dacă pentru prea mulţi ani comuniştii au construit o istoriografie care a ignorat acest moment istoric, acum, printr-o lege votată în Parlamentul României, vom celebra 27 martie, ca sărbătoare naţională.

Consider că Guvernul Grindeanu, prin Ministerul de Externe, trebuie să îşi asume un rol activ pentru ca România să joace un rol mediator în relaţiile cu Republica Moldova. Chiar dacă în acest moment Moldova nu are un traseu politic orientat către Rusia, prin acţiunile şi declaraţiile preşedintelui Igor Dodon, România nu poate să ignore aspiraţiile democratice, europene şi de dezvoltare ale cetăţenilor români şi moldoveni.

Republica Moldova are dreptul la dezvoltare şi bunăstare, iar ţara noastră poate contribui activ la aceste deziderate ale fraţilor noştri de peste Prut.

Salut cu această ocazie declaraţiile pozitive ale premierului Sorin Grindeanu la şedinţa de Guvern comună a României şi Republicii Moldova, iar intenţia României de a deveni un investitor tot mai important peste Prut este salutară.

Stimaţi colegi,

Nu trebuie să pierdem nicio secundă perspectiva a ceea ce se întâmplă în lume la ora actuală.

În această săptămână am sărbătorit 60 de ani de pace şi prosperitate în Europa unită. Este cel mai de succes proiect geopolitic al continentului, care a dus la reconcilieri istorice între popoare care urmăreau să se distrugă reciproc; a condus la constituirea unei pieţe comune care a oferit posibilitatea unei competiţii economice către inovaţie şi creşterea eficienţei produselor; a permis apariţia visului unei Europe unite şi puternice.

Însă, în această săptămână, asistăm la declanşarea unui proces politic care va marca schimbarea acestui traseu european, unificator, la care România a dorit să participe cu multe sacrificii. Vorbim din ce în ce mai mult de Brexit. Europa se schimbă, iar dezbaterile politice sunt de o importanţă colosală. România nu îşi poate permite să rămână pasivă la aceste schimbări. Simpla declaraţie a Preşedintelui Klaus Iohannis că ţara noastră nu acceptă o Europă cu mai multe viteze este insuficientă şi arată lipsa unei viziuni pragmatice asupra realităţilor politice actuale.

De aceea, Guvernul României trebuie să îşi asume răspunderea unei strategii coerente în ceea ce priveşte viitorul României în Uniunea Europeană, în sensul integrării depline şi a menţinerii drepturilor economice, politice şi sociale dobândite prin aderare.

Vă mulţumesc.

Silviu Macovei, deputat al PSD, Iaşi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Antoneta Ioniţă?

Vă rog.

Doamna Antoneta Ioniţă:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Decizia de stabilire a preţurilor medicamentelor să fie la nivel de lege, nu la nivelul pixului unui ministru!".

Urmăresc de la începutul acestui an dezbaterea propusă de Ministerul Sănătăţii privind unul dintre subiectele importante pentru cetăţeni: reducerea cu 35% a preţurilor la medicamente şi la medicamente inovative care-şi pierd patentul. În acelaşi context, se discută proiectul pentru aprobarea normelor privind metodologia de calcul al preţului pentru medicamente.

După ultima întâlnire pe care Ministerul Sănătăţii a avut-o cu reprezentanţii producătorilor, înainte de a semna ordinul care stabileşte metodologia de calcul al preţului pentru medicamente, s-a stabilit că tratamentele inovative care urmează să îşi piardă brevetul şi să devină unele generice, vor avea o scădere a preţului de 35%.

S-ar putea spune că Ministerul Sănătăţii nu face altceva decât să pună în practică Programul de guvernare cu care PSD a câştigat alegerile parlamentare de anul trecut. De fapt, avem de-a face cu un adevăr rostit doar pe jumătate.

În proiectul politic pe care l-au prezentat cetăţenilor, PSD a criticat cu vehemenţă Hotărârea de Guvern nr. 800 din octombrie 2016, pe de o parte pentru că s-ar fi înregistrat câştiguri mari pentru companiile multinaţionale care se ocupă cu producerea şi distribuţia de medicamente, pe de altă parte, pentru că s-ar fi limitat tratamentul de strictă necesitate pentru anumite categorii de pacienţi.

Recentul consens dintre minister şi producătorii de medicamente s-a făcut fără a-i invita la discuţii pe reprezentanţii bolnavilor, asociaţiile de pacienţi temându-se că această înţelegere, făcută fără transparenţă, ar putea genera dispariţia multor tratamente din piaţă, în cazul în care nu se stipulează obligaţia producătorilor de a garanta accesul la acestea.

În altă ordine de idei, PSD se pare că a uitat una dintre cele mai importante promisiuni din campanie: decizia de stabilire a preţului medicamentelor "să fie la nivel de lege, nu la nivelul pixului unui ministru".

Ceea ce se întâmplă în aceste zile nu face altceva decât să ne arate că social-democraţii judecă faptele folosind unităţi de măsură diferite.

Cu acest prilej, cerem guvernanţilor PSD mai multă responsabilitate în actele normative pe care le emit, şi anume, pe termen lung şi în mod predictibil, şi nu să urmărească doar interese mărunte şi efemere.

Deputat al PNL, Antoneta Ioniţă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Robert Turcescu?

Vă rog.

Domnul Robert-NicolaeTurcescu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "O jumătate de milion de oameni, uitaţi de statul român".

Stimaţi colegi,

Lumea întreagă a sărbătorit duminică, 26 martie, Ziua internaţională a luptei împotriva epilepsiei sau Purple Day - aşa cum este denumită la nivel mondial. Vorbim despre o boală cruntă, de multe ori incurabilă, de care suferă, potrivit statisticilor, 500.000 de români. Dintre aceştia, doar 200.000 au fost diagnosticaţi în mod oficial şi primesc tratament. De restul, nimeni nu pare să ştie nimic. De toţi, statul parcă a uitat.

Cauzele acestei situaţii sunt multiple. Prima dintre ele o reprezintă faptul că în România anului 2017 epilepsia încă reprezintă o ruşine. În jurul acestei boli planează multe controverse, multe mituri false, care însă au avut un puternic impact asupra populaţiei. Nu sunt puţini cei care confundă epilepsia cu posedarea de diavol şi care, în loc să meargă la medic, caută vindecare exclusiv în biserici. Puţini sunt cei care ştiu să acorde corect primul ajutor în cazul unei crize, deşi de multe ori acest lucru înseamnă pentru bolnav diferenţa între viaţă şi moarte.

În România anului 2017 autorităţile nu ştiu, aşa cum am arătat mai devreme, câte persoane suferă de epilepsie. De ani de zile ni se servesc aceleaşi statistici - 200.000 de bolnavi oficial, 500.000 în realitate. Şi totuşi, în toţi aceşti ani, nimeni nu s-a gândit să introducă encefalograma în lista analizelor obligatorii.

Mai mult, deşi în ţara noastră persoanele care suferă de epilepsie farmaco-rezistentă pot beneficia de vindecare pe cale chirurgicală, oamenii sunt nevoiţi să aştepte şi un an de zile pentru ca statul să finalizeze toţi paşii birocratici pentru decontarea intervenţiei, al cărei cost se ridică la aproximativ 10.000 de euro.

În plus, cei care suferă de această boală nu pot beneficia de un tratament stabil şi predictibil pentru că, de ani de zile, antiepilepticele dispar din farmacii fără un anunţ prealabil.

Cred cu tărie că stigmatizarea, izolarea, lipsa de sprijin din partea autorităţilor, de care au parte bolnavii de epilepsie, sunt o ruşine pentru noi toţi, cei aparent sănătoşi.

E timpul ca aceşti oameni să fie ajutaţi.

E timpul ca românii să uite de mituri şi controverse şi să fie informaţi cu privire la această boală.

E vremea ca oamenii să ştie că bolnavii de epilepsie nu sunt mai prejos decât restul, ci, din contră, de cele mai multe ori, au o inteligenţă peste medie. Ioana D'Arc, Vincent Van Gogh, Leonardo da Vinci, Napoleon Bonaparte sau Ion Creangă sunt doar o parte dintre personalităţile care au trăit cu această boală.

Despre asta este vorba în Purple Day - despre informaţii corecte, despre sprijin şi solidaritate.

Vă mulţumesc.

Deputat al PMP, Robert Turcescu, Circumscripţia nr. 14 Constanţa.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Costel Lupaşcu.

Vă rog.

Domnul Costel Lupaşcu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Ţin să subliniez că interesul general al Guvernului Grindeanu este interesul pacientului român.

Actualul Executiv intenţionează să ia mai multe măsuri de reducere a preţului la medicamente. Cea mai importantă dintre acestea este ieftinirea cu 35% a produselor farmaceutice inovative, care ies din termenul de protecţie a patentului.

Salut şi susţin în totalitate astfel de măsuri, pentru că veniturile românilor sunt încă mult prea mici faţă de media Uniunii Europene şi e firesc să avem preţuri mici la medicamente, pentru că în discuţie nu este doar accesul la un produs comercial, ci însuşi dreptul constituţional la sănătate sau, în unele cazuri, dreptul la viaţă.

Din păcate însă, constatăm că piaţa medicamentelor din România îşi are "rechinii" săi. Sunt firme în comerţul de produse farmaceutice care profită de faptul că România are cele mai scăzute preţuri din Europa şi cumpără, astfel, cantităţi mari de medicamente ieftine pentru a le revinde apoi la preţuri de două, trei ori mai mari în Franţa, Germania sau în alte state din interiorul Uniunii.

Consider, însă, că acum Ministerul Sănătăţii are capacitatea de a preveni mişcările speculative pe piaţa de medicamente.

Operaţionalizarea sistemului de raportare a stocurilor de medicamente va permite Ministerului Sănătăţii să urmărească nivelul stocurilor existente şi va putea interveni pentru a restricţiona exporturile, dacă acest nivel scade sub necesarul cererii interne.

Da, ştiu, mi se va prezenta acelaşi argument pe care-l folosesc "rechinii" farmaceutici despre care am vorbit, anume că Tratatul Uniunii Europene interzice restricţionarea importurilor sau exporturilor între statele membre. Acesta este argumentul "rechinilor" farmaceutici, iar autorităţile române l-au acceptat până acum, evitând o reglementare restrictivă a exporturilor paralele.

În opinia mea şi a altor jurişti cu experienţă, achiziţia şi exportul masiv de medicamente ieftine din România generează riscuri majore în ceea ce priveşte sănătatea publică sau chiar dreptul la viaţă, în cazul unor medicamente specifice.

De aceea, propun ca decidenţii din România, respectiv Guvernul, Parlamentul, Agenţia Naţională a Medicamentului să iniţieze o reglementare strictă privind interzicerea exportului de medicamente, în cazul în care stocurile de produse farmaceutice scad sub un nivel minim necesar pentru asigurarea sănătăţii publice. Este o soluţie viabilă şi compatibilă cu legislaţia comunitară. Putem face acest lucru şi eu spun că este obligaţia noastră să intervenim rapid pentru a proteja interesele pacienţilor români.

Vă mulţumesc.

Costel Lupaşcu, deputat al PSD, Botoşani.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Sorin Moldovan.

Vă rog.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se numeşte "Ministerul de Interne, ministerul care-şi ignoră cetăţenii".

Zilnic, mii de persoane se îngrămădesc la cozile formate la Serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor.

Această situaţie nu este necunoscută nici autorităţilor, şi nici publicului larg. Şi deşi situaţia a devenit un fapt notoriu, măsurile administrative pentru remedierea acesteia întârzie să apară.

În judeţul Cluj, un cetăţean care îşi cumpără un autovehicul şi care, deci, este obligat de lege să-l înmatriculeze, se poate programa pentru înmatriculare abia după jumătatea lunii mai a anului curent. Adică aproximativ 45 de zile trebuie ca acest cetăţean să aştepte, doar pentru că cineva din Ministerul de Interne nu binevoieşte să ia măsurile administrative coerente.

Sunt conştient că suntem într-un context în care numărul înmatriculărilor a crescut relativ rapid şi exponenţial. Dar ceea ce nu înţeleg este de ce Guvernul nu ia măsuri - de exemplu, detaşarea unor funcţionari pe termen limitat, până când lucrurile revin la normal.

Am auzit în spaţiul public şi ideea că situaţia de la Serviciul de înmatriculări nu se va remedia curând, deoarece se doreşte organizarea unui concurs pentru a creşte numărul funcţionarilor, iar aceasta va dura câteva luni de zile. Această abordare mi se pare greşită, deoarece după ce acest val de înmatriculări va trece, personalul Serviciului de înmatriculări va rămâne unul supradimensionat.

Astfel, cer Guvernului să procedeze urgent pentru detaşarea temporară a unor funcţionari, pentru ca românii care vor să înmatriculeze maşini să nu mai fie umiliţi pe la cozi.

Nu suntem toţi Călin Popescu-Tăriceanu, ca să avem tratament preferenţial.

Deputat al PNL Sorin Moldovan, Circumscripţia electorală nr. 13 Cluj.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Iulian Bulai.

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

Declaraţia mea de astăzi este despre noi, tinerii, care trecem printr-un moment foarte sensibil şi care se poate dovedi periculos dacă nu este gestionat echilibrat. Probabil mulţi dintre dumneavoastră aţi auzit de "Balena albastră", jocul fenomen care a început să facă furori în rândul tinerilor, în ultima vreme.

Din păcate, unele instituţii media au răspândit panică printre utilizatorii Internetului privind provenienţa şi efectele acestui joc, în unele cazuri poate fără să prezinte adevărul despre fenomen. Au fost asimilate cazuri medicale sau chiar de suicid cu acest joc, fără ca autorităţile să se exprime clar dacă există sau nu vreo legătură. Adevărata problemă legată de ultimele evenimente prezentate ca fiind urmări ale jocului "Balena albastră" este una mai veche, dar care acum aduce opiniei publice şi un studiu de caz: siguranţa mediului on-line.

De această dată, din păcate, libertatea de exprimare a presei şi a utilizatorilor Internetului a înclinat într-un mod nefericit balanţa, dacă ne raportăm la siguranţa mediului on-line. Trebuie să recunoaştem că ne confruntăm cu un fenomen greu controlabil, dar trebuie să găsim soluţii pentru a stopa răspândirea informaţiilor manipulatoare sau eronate. Internetul este în acest moment o cutie a Pandorei care, dacă este deschisă, poate transmite cu uşurinţă utilizatorilor săi toate relele pe care le găzduieşte.

Stimaţi colegi parlamentari şi guvernanţi,

Violenţa excesivă prezentă în mediul on-line este un fenomen nereglementat din punct de vedere legislativ şi, din această cauză, sunt posibile tot mai uşor şi mai des evenimente cum ar fi cel legat de jocul "Balena albastră".

Sunt de părere că este nevoie inclusiv de un mecanism de monitorizare şi de îngrădire a accesului minorilor la anumite site-uri care îi pot influenţa negativ.

Uşurinţa prin care se pot crea conturi false şi se pot propaga informaţii distorsionate, fără a putea trece prin vreun fel de filtru, este o altă carenţă a mediului on-line.

Problema lipsei de siguranţă în mediul on-line există şi exemple concrete care să demonstreze pericolele apar la tot pasul.

Haideţi să facem o cauză comună şi să găsim rezolvări la aceste probleme!

Vă mulţumesc.

Semnat, deputat Iulian Bulai.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Cătălin Cristache?

Vă rog.

Domnul Cătălin Cristache:

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte "Nu vă bateţi joc de banii românilor!".

Un cotidian central a scris ieri povestea unui parc din comuna gălăţeană Scânteieşti în care, deşi s-au investit 500.000 de lei, nu merge nimeni niciodată. Şi asta pentru că parcul este situat la mai bine de doi kilometri de cea mai apropiată casă locuită, nu are apă potabilă, nu este umbră, ci doar 50 de arbori şi nişte băncuţe îngrădite cu gard din plasă metalică. Banii pentru acest parc au venit în 2011 de la Ministerul Dezvoltării Regionale.

Pornind de la acest caz, cred că este important ca noi, parlamentarii, să fim atenţi la felul în care primarii din judeţele noastre cheltuiesc banii pe care îi primesc de la Guvern. Ne zbatem cu toţii, la început de an, să obţinem bani pentru comunităţile pe care le reprezentăm. Depunem amendamente, le susţinem în şedinţe ce par interminabile, dar se vede treaba că nu este de ajuns. E nevoie să mergem în teritoriu şi să discutăm cu edilii, să le explicăm că banii trebuie folosiţi cu cap, în folosul cetăţenilor. Primarul din comuna despre care am vorbit mai devreme a justificat în faţa reporterilor că locaţia pentru parc a fost aleasă, aşa încât proiectul să se încadreze în condiţiile de eligibilitate pentru a primi fondurile necesare. Dar la ce foloseşte un parc la marginea unei comune, dacă nimeni nu îl vizitează? Vă spun sincer - la nimic. Cei 500.000 de lei sunt bani aruncaţi pe fereastră. Cu aceşti bani se putea face altceva, ori se putea face un parc într-o altă comună, unde era nevoie de aşa ceva.

Pe de altă parte, de vină sunt şi ministerele care nu verifică în teren utilitatea proiectelor pentru care se alocă bani.

Ceea ce toată lumea pare că a uitat este că vorbim de bani publici, bani adunaţi din taxele şi impozitele tuturor românilor şi cu aşa ceva nu ne putem juca.

Vă îndemn deci, stimaţi colegi, să fim noi primii care facem o schimbare de mentalitate. Să fim atenţi la ce proiecte susţinem prin amendamente la bugetul de stat, să discutăm cu cetăţenii, cu primarii, cu ministerele, să încercăm să îi punem pe toţi la aceeaşi masă şi să ne ghidăm după principiul cheltuirii banului public cu responsabilitate.

Vă mulţumesc.

Cătălin Cristache, deputat de Galaţi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Maricela Cobuz.

Vă rog.

Doamna Maricela Cobuz:

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Importanţa României în Uniunea Europeană".

A venit timpul să vorbim despre valorile României, ca naţiune de sine stătătoare, cu o Constituţie proprie şi cu un Guvern care legiferează în favoarea românilor.

Parlamentarii europeni, ca şi cei din Parlamentul României, sunt aleşi prin vot de către cetăţenii români, la fel ca primarii, consilierii locali sau judeţeni, Preşedintele României. Ei trebuie să militeze în sprijinul poporului român şi a identităţii naţionale.

În rândul celorlalte state membre ale Uniunii Europene, România are de parcurs un traseu mai greu, dar nu imposibil. Să arătăm europenilor ceea ce suntem noi cu adevărat, să ne promovăm adevăratele valori, să ne expunem partea frumoasă a României.

Ce s-ar face marile companii IT, clinicile de specialitate din Europa şi din lume fără minţile luminate care s-au născut la noi? Este timpul să devenim la fel de importanţi precum am fost, iar pentru acest lucru schimbarea şi cheia succesului este în fiecare dintre noi. Mai mult decât important a devenit sloganul "Cred în România".

Trăim într-o democraţie a statului de drept, în care cetăţenii cu drept de vot îşi exprimă opţiunea politică. Este momentul ca aceşti cetăţeni să aibă încredere în clasa politică. Acest lucru este încurajat de respectarea şi îndeplinirea măsurilor promise în campania electorală.

Avem reprezentanţi în Parlamentul European. Aceştia au misiunea de a ridica standardul actual cu maximă responsabilitate. Avem nevoie de cei mai buni dintre cei mai buni.

Stimaţi colegi,

Acum depinde de noi cum privim lucrurile şi cum acţionăm în favoarea României, ca stat independent şi suveran. Este timpul ca noi să construim politicile şi legile care sprijină cetăţeanul român şi îl transformă în cetăţean european cu drepturi depline în toate sectoarele, de la politic, economic, până la educaţional şi cel de sănătate.

Deputat al PSD, Suceava, doctor Maricela Cobuz.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Bogdan Huţucă?

Domnul deputat Constantin Şovăială?

Domnul deputat Daniel Olteanu?

Vă rog.

Domnul Daniel Olteanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "PNDL - demonstraţia faptului că Guvernul a picat, în faţa primarilor, examenul fondurilor europene".

Stimaţi colegi,

Informaţiile făcute publice până acum arată că s-au depus peste 10.000 de proiecte în cadrul acestei etape a Programului Naţional de Dezvoltare Locală. Sigur, în condiţiile în care, teoretic, lista s-a închis de peste zece zile, acestea ar fi trebuit deja să fie prezentate pe site-ul instituţiei responsabile, dar transparenţa nu este o calitate a actualului Executiv. Acest fapt nu face decât să alimenteze suspiciunile cu privire la alocarea politică a fondurilor.

Numărul enorm de proiecte depuse în cadrul unei linii de finanţare care afectează bugetul de stat arată însă o realitate dramatică: o încredere minimă din partea autorităţilor locale în capacitatea acestui Guvern de a gestiona absorbţia fondurilor europene.

Cu siguranţă, foarte multe proiecte depuse ar fi putut avea finanţare din fonduri europene. Mă refer aici, de exemplu, la proiectele de apă şi canalizare, care puteau fi incluse în masterplanurile de la nivel judeţean, şi depuse spre finanţare în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare.

Deloc surprinzător, nu doar primăriile de comune, ci şi primării de oraşe relativ dezvoltate, conduse inclusiv de primari ai PSD, care dispun de un buget local consistent, şi-au dat seama că fondurile europene sunt o iluzie la nivelul acestei guvernări, aşa că au proiecte depuse pe PNDL. Au ajuns, probabil, la concluzia că e mai simplu să discute cu şeful de partid o finanţare de la bugetul de stat.

Am asistat la situaţii stânjenitoare în campania dusă prin ţară, în ultima perioadă, de doamna ministru Sevil Shhaideh, în care primari de oraşe, membri ai PSD, i-au cerut acesteia finanţarea cu fonduri de la bugetul de stat a unor investiţii care pot fi derulate cu fonduri europene. Voi urmări, de altfel, modul în care proiectele unor comunităţi cu adevărat sărace şi defavorizate, care în mod real nu au acces la fonduri europene, cum sunt multe din judeţul Vaslui, vor fi primite în cadrul PNDL.

Stimaţi colegi,

Absorbţia fondurilor europene este doar o prioritate declarativă, iar asta au simţit-o cel mai bine primarii, care au depus peste 10.000 de proiecte pentru a primi finanţare de la bugetul de stat. Coincidenţă, ambele linii sunt gestionate de acelaşi minister. Multe dintre aceste proiecte depuse pe PNDL, mai ales cele de valoare mare, ar fi putut avea finanţare din fonduri europene. A nu promova absorbţia acestor fonduri, chiar de către ministerul responsabil, şi a afecta bugetul de stat înseamnă mai mult decât incompetenţă, înseamnă o subminare, cu premeditare, a viitorului. Autorităţile locale ştiu însă că, la modul la care funcţionează acum Guvernul, acesta e incapabil să le ofere garanţii în derularea rapidă şi corectă a proiectelor cu fonduri europene, şi recurg la ultima lor şansă: alocările politice, prin PNDL.

Vă mulţumesc.

Daniel Olteanu, deputat al PNL de Vaslui.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Cristina Iurişniţi.

Vă rog.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Stimată doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Voi vorbi astăzi în declaraţia politică despre ce fel de strategii şi politici educaţionale şi sociale promovăm.

Educaţia de calitate, la toate nivelurile, în mediul urban şi mai cu seamă în cel rural, unde decalajul la nivelul frecvenţei şi al calităţii actului educaţional este important şi îngrijorător, conştientizarea drepturilor fundamentale, lupta împotriva abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional - ştim foarte bine că în jur de 40% din elevii noştri sunt analfabeţi funcţionali - educaţia pentru sănătate şi cea pentru prevenţie a sarcinilor nedorite - şi aici avem un procent foarte mare în Europa, ştiţi foarte bine - ar trebui să fie direcţiile unor politici educaţionale care să contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii.

România se confruntă cu mai multe situaţii de risc, din cauza lipsei unor decizii politice ale autorităţilor care nu numai că evită subiectul sănătăţii sexuale şi reproductive, dar de multe ori pun piedici în calea activităţii de informare privind temele sexualităţii, desfăşurate de organizaţiile nonguvernamentale.

Da, sunt importante dezbaterile pe tema avortului şi de aici necesitatea educaţiei copiilor pentru sănătate - şi pentru cea sexuală - care e utilă în şcoli pentru a preveni abandonul şcolar şi pentru a promova informaţiile corecte din surse sigure, de la specialişti.

Mens sana in corpore sano! Suntem şi minte, spirit, sentimente, dar şi corp fizic de care nu ar trebui să ne ruşinăm şi să ajungem să promovăm pudoarea în epoca Internetului.

Ştim foarte bine că familia este un factor decisiv de socializare şi de educaţie pentru copii.

Într-adevăr, familia constituie mediul în care copilul se naşte, trăieşte primii ani ai existenţei sale personale, se dezvoltă şi se formează pentru viaţă. Ea reprezintă un prim instrument de reglare a interacţiunilor dintre copil şi mediul social, are un rol de asigurare a condiţiilor necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare ale copilăriei şi stă la baza structurării personalităţii individului.

Într-adevăr, viaţa în familie este prima şcoală a emoţiilor. În acest creuzet intim învăţăm să recunoaşte emoţiile proprii, cât şi reacţiile celorlalţi la emoţiile noastre, cum să gândim aceste emoţii şi cum să alegem reacţiile, cum să citim, să ne exprimăm speranţe şi temeri.

Într-adevăr, ştim foarte bine, familia este cel dintâi cadru social de care are nevoie fiecare om să trăiască. Dar, pe lângă faptul că ea este prima instituţie de educaţie morală, statisticile judiciare arată că majoritatea delincvenţilor şi celor din instituţiile de corecţie au fost lipsiţi de o reală asistenţă din partea familiei.

Realitatea socială ne arată clar că familia nu este întotdeauna un loc de referinţă pentru mulţi dintre tineri. Tinerii, dacă nu au informaţiile corecte şi din surse sigure, devin cu uşurinţă victime şi pierd un start bun în dezvoltarea ulterioară la nivel relaţional.

În contextul societal actual, informaţia corectă pe tema educaţiei sexuale şi pentru sănătate este deficitară. De aici şi numărul mare de sarcini nedorite care apar din ignoranţă şi lipsa informaţiilor necesare vârstei, când adolescentele ar trebui să fie preocupate de dezvoltarea profesională şi personală.

România are cel mai mare număr ...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să finalizaţi expunerea, aţi depăşit timpul.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

În regulă!

Ştim foarte bine că în România există numărul cel mai mare de sarcini în rândul adolescentelor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani.

În concluzie, în faţa acestei stări de fapt, caracterizate prin neglijenţă, ignoranţă şi iresponsabilitate, care condamnă sute de mii de femei la vulnerabilitate, suferinţă şi moarte, cerem autorităţilor să includă în programa şcolară educaţia pentru sănătate, pentru prevenţie, şi cea sexuală şi să colaboreze cu asociaţiile de părinţi şi ONG-urile de profil.

Încurajăm Guvernul şi societatea civilă să colaboreze pentru elaborarea şi aprobarea Strategiei naţionale a sănătăţii reproducerii pentru îmbunătăţirea sănătăţii fetelor şi femeilor şi este, într-adevăr, fundamental şi inalienabil dreptul fiecărei femei de a dispune de corpul ei, de a decide dacă doreşte să aibă un copil sau nu.

Infrastructura socială trebuie să fie prezentă...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog frumos să finalizaţi expunerea! Aţi luat deja mai bine de un minut din timpul colegilor dumneavoastră.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Am finalizat.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul deputat Corneliu Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Eram aşa, în stare de visare, că nu ştiam concluzia declaraţiei colegei noastre.

Stimaţi colegi,

Doamnă preşedinte,

Toată lumea vorbeşte sau aproape toată lumea de pericolul că Europa se scufundă, se rupe, rasa galbenă ne ameninţă din toate părţile, islamul vine spre noi...

Eu am să vă vorbesc despre pericolele care sunt foarte aproape. Întrucât declaraţia mea politică intră în categoria celor celebre, n-am s-o citesc, am s-o vorbesc... de bine!

Suntem în pericol!

Copiilor le spunem întotdeauna: "Nu vă jucaţi cu focul!".

Adolescenţilor, în calitate de părinţi, învăţători, profesori, le spunem: "Nu consumaţi droguri!".

Oamenilor politici le spunem: "Aveţi grijă, nu vă jucaţi cu ziariştii!".

Tuturor, ziarişti, oameni politici, adolescenţi, copii, le spunem şi le spun şi de aici: "Atenţie la virtuţile şi la pericolul Internetului!".

Iată, am reuşit performanţa uluitoare săptămâna trecută ca, printr-o declaraţie parţial neinspirată, să adun înspre mine un milion de vizualizări... nu toate favorabile. Vreau să vă spun că o performanţă de acest gen cred că numai domnul Iohannis o poate obţine, pe el înjurându-l aproape toţi!

Nu vă ascund faptul că n-am fost de acord cu o propunere legislativă a unui ilustru anonim, Sturza, fost parlamentar, care s-a gândit el, după incendiul de la Colectiv, să devină celebru şi, reprezentând un grup de interese, a propus o lege prin care voia să modifice Legea nr. 307/2006 care este foarte bună, gândindu-se Domnia Sa că, dacă în Suedia şi în Danemarca, ţări cu care, nu-i aşa, sub aspect economic noi ne comparăm şi chiar suntem înaintea lor, s-au montat peste tot stropitori de tot felul, manuale, semiautomate şi automate în tavane, la şcoli, la biblioteci, la grădiniţe, musai, obligatoriu să se întâmple acest lucru şi la noi! La noi trebuie respectate normele PSI. Legea este foarte bună. Întâi trebuie să reparăm acoperişurile şcolilor, să dotăm spitalele cu paturi, ca bolnavii să nu mai stea câte doi, trei, ca puşcăriaşii, în pat, şi înainte de a muri să aibă tratamentul corespunzător, în cămine culturale şi case de cultură trebuie să fie aparatură, scenă, sonorizare.

În concluzie, dragi prieteni, copii, feriţi-vă de foc şi nu vă jucaţi cu focul!

Adolescenţi, feriţi-vă mai rău ca de foc de droguri!

Oameni politici, feriţi-vă şi nu prea...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să finalizaţi expunerea.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Nu mă întrerupeţi, că nu mai am posibilitatea să termin.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să finalizaţi, aţi depăşit cele 3 minute regulamentare şi, din respect faţă de colegii dumneavoastră, vă rog să încheiaţi.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Da.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Oameni politici, feriţi-vă şi nu vă feriţi de jurnalişti!

Tuturor le spun: aveţi grijă la virtuţile şi la capcanele Internetului!

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Laurenţiu Nistor.

Vă rog.

Domnul Laurenţiu Nistor:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "România trebuie să se unească în jurul interesului naţional".

O dezbatere pe tema democraţiei şi a justiţiei din România a avut loc pe 22 martie 2017, în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne - LIBE - din Parlamentul European.

O dezbatere care pe fond a fost utilă pentru cei interesaţi, fiind informaţi cu privire la evoluţia ultimelor evenimente din România, cu decizii clare şi argumente. Am constatat însă cu tristeţe, dar şi cu revoltă faptul că din partea ţării noastre au vorbit oameni care au uitat că sunt români şi nu s-au putut abţine să nu dezinformeze şi să nu lanseze afirmaţii ce nu au legătură cu realitatea. Am reuşit să fim, astfel, singura ţară care îşi spală rufele în Parlamentul European.

Filosoful Gabriel Liiceanu, care a ştiut mereu să se adapteze conjuncturilor politice, a făcut-o şi de data aceasta. A acceptat să o sprijine pe doamna Monica Macovei, intrând în corul isteric dirijat de aceasta. Nu ne explicăm altfel cum domnul Liiceanu a afirmat că liderul PSD, Liviu Dragnea, ar fi spus că îşi doreşte demiterea şefei DNA, respectiv demiterea doamnei Laura Codruţa Kövesi. O dezinformare gravă, având în vedere că această afirmaţie nu a existat niciodată. Intelectualii de nivelul domnului Gabriel Liiceanu nu ar trebui să intre în astfel de jocuri ale dezinformării, cu atât mai mult cu cât se află acolo într-un context de reprezentare a României.

De altfel, Liviu Dragnea a afirmat că se gândeşte să depună o plângere penală împotriva lui Gabriel Liiceanu pentru cele afirmate la Bruxelles. Un demers pe care şi eu, personal, îl voi susţine, având în vedere declaraţiile domnului Liiceanu, care sunt total false.

În aceeaşi notă s-a desfăşurat şi discursul Monicăi Macovei, care a lansat în mod repetat atacuri la persoană, cu mesaje inacceptabile ce au un efect direct asupra imaginii ţării noastre. Astfel de afirmaţii pun într-o lumină falsă atât instituţiile din România, cât şi liderii politici, lideri aleşi democratic în urma votului liber exprimat în 11 decembrie 2016. Pot înţelege faptul că doamna Macovei ştie să acţioneze doar la comandă şi să îndeplinească ordine, dar când îşi reprezintă ţara ar trebui să folosească raţiunea.

Manipulări, dezinformări, circ ieftin sunt doar câteva dintre cuvintele ce pot descrie ce au făcut cei doi români la Bruxelles. Acum, când se vorbeşte despre două viteze în Uniunea Europeană, România trebuie să se unească în jurul interesului naţional, cel mai nociv lucru fiind să vorbim despre ţara noastră pe două voci.

Laurenţiu Nistor, deputat al PSD Hunedoara.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Robert Boroianu?

Domnul deputat Găvrilă Ghilea? Nu.

Domnul deputat Dumitru Oprea?

Vă rog.

Domnul Dumitru Oprea:

Declaraţia mea politică are titlul "Spectacolul PSD a devenit unul destul de periculos".

Asistăm, de ceva timp, la o piesă de teatru de slabă calitate, Programul de guvernare PSD-ALDE, piesă pusă în scenă de regizorul Liviu Dragnea. Scenariul este cunoscut în detaliu doar de el, prin care ne aduce aminte de programul PCR de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Într-un astfel de spectacol au fost distribuite multe dubluri pentru scenele periculoase, sau acei actori, care din diverse motive, nu erau încă disponibili.

Actorii, mulţi dintre ei amatori sau figuranţi, nu au reuşit să îşi înveţe bine rolul şi, de aceea, regizorul simte nevoia să intervină pentru a le da mereu preţioase indicaţii. Însă fie din cauza reprezentaţiei, fie din motive numai de dumnealui înţelese, reprezentaţia lasă de dorit. Motiv pentru care a început să-şi apostrofeze public actorii, ba să-i mai şi înlocuiască pe unii dintre ei.

Simţind că piesa nu are succesul aşteptat, regizorul îşi doreşte cu mare ardoare să joace el rolul principal, dar nu are încă liber la practică până nu primeşte decizia de la CC. Singura frică a regizorului este o critică nefavorabilă, care i-ar putea interzice, pentru o anumită perioadă, alte reprezentaţii. De aceea, încearcă, pe toate căile, înlăturarea celor mai vehemenţi dintre critici, astfel încât să-şi păstreze privilegiile, iar spectatorii să-şi cunoască bine locul. Toate acestea fără să fie conştient sau să conştientizeze că spectacolul a devenit unul destul de periculos, spectatorii începând să regrete că l-au aplaudat, fie chiar prin vot, la alegeri.

Vă mulţumesc.

Deputat PNL, profesor doctor Dumitru Oprea.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Petru Movilă? Nu.

Domnul deputat Ştefan Muşoiu.

Vă rog.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Bună ziua, dragi colegi.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se numeşte "Trebuie să ne concentrăm eforturile pentru relocarea la Bucureşti a Agenţiei Europene pentru Medicamente".

Stimaţi colegi,

Ţin să salut decizia Guvernului privind prezentarea candidaturii României pentru relocarea Agenţiei Europene pentru Medicamente la Bucureşti.

Agenţia Europeană pentru Medicamente, una dintre cele mai mari şi importante agenţii europene, îşi are în acest moment sediul la Londra. Acest organism descentralizat al Uniunii Europene, care are ca principală responsabilitate protecţia şi promovarea sănătăţii publice prin intermediul evaluării şi supravegherii medicamentelor destinate uzului uman, face parte din categoria agenţiilor comunitare care trebuie relocate după Brexit.

Odată cu ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, relocarea la Bucureşti a Agenţiei Europene pentru Medicamente va reprezenta o oportunitate importantă pentru ţara noastră. România trebuie să valorifice un astfel de prilej, mai ales că, în prezent, ţara noastră nu este gazdă pentru niciun sediu de agenţie europeană.

Cred că sunteţi cu totul în asentimentul meu când subliniez că atragerea unui sediu de agenţie a Uniunii Europene ar contribui la creşterea rolului şi vizibilităţii României, ca stat membru al Uniunii. Pe de altă parte, trebuie să nu uităm şi să reafirmăm cu mândrie faptul că ţara noastră deţine o expertiză consistentă în domeniul medical şi multe descoperiri care au revoluţionat atât etiologia, cât şi tratamentele în sine.

Nu în ultimul rând, mutarea în România a Agenţiei Europene pentru Medicamente i-ar putea aduce înapoi acasă pe o parte din cei 14.000 de români specializaţi în medicină şi farmacie, care lucrează în ţările Uniunii Europene încă din 2007.

Vă mulţumesc.

Muşoiu Ştefan, deputat al PSD, Circumscripţia nr. 23 Ialomiţa.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Glad Varga?

Domnul deputat Eusebiu Pistru-Popa?

Domnul deputat Robert Sighiartău?

Domnul deputat Ioan Balan?

Domnul deputat Adrian Oros?

Doamna deputat Mara Mareş?

Domnul deputat Cătălin Predoiu.

Vă rog.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi se referă la resuscitarea de urgenţă a renovării locuinţelor în România prin deblocarea sistemului de economisire-creditare.

Din cele 7,5 milioane de gospodării din România, 3 milioane necesită reparaţii, din care 1,5 milioane au nevoie de reparaţii în regim de urgenţă.

Dacă la aceste cifre mai adăugăm şi faptul că 2,5 milioane de gospodării nu au grup sanitar sau duş, din care peste 200.000 în oraşe, ne putem face o imagine tristă a unei ţări cu cel mai învechit stoc de locuinţe din Uniunea Europeană.

În aceste condiţii, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 99/2006, statul român a pus la dispoziţia celor care doresc să-şi renoveze locuinţele un sistem de economisire-creditare.

La economisirea şi creditarea pentru domeniul locativ participă deopotrivă depunătorii, Banca pentru Locuinţe şi statul - prin acordarea unei subvenţii sub forma unei prime de stat.

În principal, scopul intervenţiei statului e acela de a stimula participarea cetăţenilor la acest sistem şi de a încuraja un comportament sănătos de economisire.

Măsura este cuprinsă şi în Strategia României pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional şi reprezintă un instrument care demonstrează mitul că politicile de dreapta nu pot rezolva probleme sociale.

Sistemul funcţionează cu succes în ţări ca Germania, Austria, Slovacia, Cehia, Ungaria. Din nefericire, în România acest instrument este blocat. Acest blocaj afectează 700.000 de români care au bani depuşi în sistem, precum şi alte câteva sute de mii care intenţionează să-şi renoveze locuinţele.

În momentul de faţă, avem în Parlament o Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, PL-x 427 din 2016, care aduce clarificările necesare în interpretarea legii. Proiectul aduce câteva precizări importante.

Vă cer astăzi să grăbim finalizarea acestei legi extrem de importante pentru câteva sute de mii de români care intenţionează să-şi renoveze locuinţele şi care aşteaptă de la noi să ne facem datoria de legislatori.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Andrei Nicolae?

Vă rog.

Domnul Andrei Nicolae:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Voi prezenta declaraţia politică cu titlul "Cine uită nu merită".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Cuvintele ce dau titlul acestei declaraţii aparţin istoricului Nicolae Iorga, un mare român prin întreaga sa creaţie şi un european prin vocaţie. Ele au fost probabil destinate tuturor românilor, ca un apel atemporal la memoria suferinţelor prin focul cărora s-a clădit identitatea noastră naţională de-a lungul secolelor.

Ieri am sărbătorit 99 de ani de când, printr-un act de mare curaj al unor români basarabeni, Basarabia revenea în hotarele ei fireşti. Până a ajunge la momentul 27 martie 1918, România însă a trecut prin momentele dramatice ale retragerii întregii sale administraţii centrale la Iaşi.

Cu toate acestea, prin efortul supraomenesc al armatei, prin jertfa a sute de mii de eroi - fii, fraţi, taţi şi bunici - şi prin consens politic, dintr-o Românie rămasă în câteva judeţe s-a construit România Mare, în hotarele străbunilor. Acest lucru nu trebuie uitat.

Zilele trecute, pe 25 martie, s-au aniversat 60 de ani de la semnarea tratatelor care au pus bazele celui mai important şi îndrăzneţ proiect politic în plan economic la nivel european, un proiect al unităţii în diversitate, menit să îngroape orgoliile şi rivalităţile naţionale care măcinaseră continentul european prin războaie de uzură, dar mai ales prin cele două conflagraţii mondiale.

Nevoia de unitate şi cooperare s-a născut din nevoia de supravieţuire a naţiunilor Europei. De la gintă la trib, de la trib la uniuni de triburi, apoi la oraşe-sate, ligi, regate, state naţionale şi uniuni comerciale s-a constatat că puterea rezidă în unitatea şi umanitatea noastră, şi asta nu trebuie uitat.

Constatăm însă că în ultimul deceniu tocmai unitatea şi cooperarea au fost supuse contestării permanente tocmai de către cei care au uitat de unde am plecat. Deja britanicii, mai sceptici prin natura lor, au părăsit Uniunea Europeană şi se pare că membrii fondatori decid să schimbe vitezele de funcţionare. Statele din Est nu au uitat ce înseamnă separaţia din timpul Războiului Rece şi de câţi ani a fost nevoie pentru ca Estul să recupereze decalajele create de vitezele diferite de dezvoltare. Un astfel de lucru nu mai poate şi nu mai trebuie să fie acceptat.

La începutul anilor ’90 a căzut infama Cortină de Fier şi ne-am bucurat de libertate. Să nu lăsăm ca acum asupra Europei să se aştearnă un văl al ignoranţei trecutului.

Vă mulţumesc.

Andrei Nicolae, deputat, Circumscripţia nr. 31, Vălenii de Munte, Prahova.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Vasile Cocoş?

Vă rog.

Domnul Vasile Cocoş:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Astăzi voi face o declaraţie politică cu tema: "Mediul de afaceri din România aşteaptă cu mare interes Legea prevenţiei".

Un act normativ promis de PSD românilor în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2016 este Legea prevenţiei, care va obliga autorităţile cu atribuţii de control "să procedeze, în primul rând, la educarea şi perfecţionarea antreprenorilor de orice fel, precum şi la prevenirea greşelilor de orice fel". Respectiv, o firmă nu mai poate fi sancţionată de la prima abatere, ci va trebui mai întâi să beneficieze de îndrumare şi prevenire din partea angajaţilor instituţiilor de control.

Legea va fi aplicabilă tuturor contravenţiilor constatate de autorităţile cu atribuţii de control, cu impact pozitiv şi real asupra mediului de afaceri din România - în mod deosebit a oamenilor de afaceri români - şi va avea ca principiu de bază necesitatea unei bune informări a agenţilor economici şi crearea cadrului optim de educare şi informare a acestora prin mai multe instrumente, inclusiv un portal unic, care va conţine toate elementele referitoare la obligaţiile legale pe care agenţii economici le au în raport cu organismele de control.

Concret, noile prevederi ale Legii prevenţiei se vor aplica pentru sancţiunile prevăzute de Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, Codul muncii, Legea privind sistemul asigurărilor pentru şomaj, Legea contabilităţii, Legea dialogului social, Legea privind ucenicia la locul de muncă.

Prevederile Legii prevenţiei nu trebuie aplicate în anumite situaţii în care autorităţile nu vor acorda acel termen de conformare, iar angajatorii verificaţi nu vor putea invoca necunoaşterea legii, urmând să fie direct sancţionaţi, respectiv: este utilizată munca la negru; angajarea unui salariat se face sub nivelul salariului minim garantat în piaţă; este pusă în pericol sănătatea şi viaţa consumatorilor şi alte abateri.

Oamenii de afaceri din România îşi doresc să-şi desfăşoare activitatea în condiţii de normalitate, să nu mai fie hărţuiţi de organele de control ale diverselor instituţii pentru fapte săvârşite de cele mai multe ori fără intenţie, dar şi din cauza unei legislaţii stufoase şi de multe ori confuze.

De aceea, Parlamentul României va adopta în cel mai scurt timp această Lege a prevenţiei, aşteptată cu mare interes de mediul de afaceri din România.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat Vasile Cocoş, Colegiul nr. 40 Vâlcea, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Cătălin Nechifor.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iată că în urmă cu câteva zile am sărbătorit 60 de ani de la momentul la care s-a semnat, la Roma, tratatul foarte important pentru Uniunea Europeană, acel tratat care se chema atunci "Comunitatea Economică Europeană".

Sigur că aceste tratate s-au modificat între timp, s-a schimbat şi geografia europeană, s-a schimbat şi modalitatea în care înţelegem să fim cetăţeni europeni.

Însă aş vrea să mă refer astăzi la un alt moment, poate mai important pentru construcţia europeană, şi anume, acela de la momentul de după război, 1951, când un număr de 6 state europene - Benelux plus Franţa, Germania şi Italia - au semnat, atunci, la Paris, un tratat fundamental denumit "Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului".

După ororile celui de-al Doilea Război Mondial, după drama care a cuprins întreaga planetă, după ce peste 72 de milioane de oameni şi-au pierdut viaţa, iată că, atunci, în 1951, părinţii fondatori s-au gândit să pună în comun o întreagă industrie de apărare şi de atac, de armată, a cărbunelui şi oţelului. Şi iată că în acest fel au reuşit să netezească calea pentru a construi un conglomerat mondial, această Uniune pe care o ştim astăzi, cu 27 de state.

Dar dacă ne gândim puţin la istorie şi dacă ne gândim puţin la momentul iniţial, când cărbunele şi oţelul erau fundamentale pentru industria de apărare şi de atac, iată că astăzi cărbune şi oţel nu prea mai găsim în Europa, cel puţin, în România. Nu mai avem industrie minieră, nu mai avem industrie siderurgică şi poate că ar trebui să ne întrebăm - în măsura în care înţelegem de fapt istoria - ce ar trebui să punem în loc. Pentru că, dragii noştri compatrioţi şi dragi europeni, suntem în situaţia în care provocări există, riscuri există şi poate că în acest moment am uitat noţiunea care ne-a îndreptat atunci şi ne-a dus pe ideea de a construi Uniunea Europeană.

Sărbătorim, dar practic nu mai suntem în situaţia să înţelegem acele raţiuni, şi poate că suntem astăzi în situaţia de a nu avea reacţie. Cărbunele şi oţelul din 1951 s-au înlocuit în acest moment cu alte şi alte reacţii negative şi posibilităţi de implozie internă, pentru că vedem acum cât de uşor a plecat şi Marea Britanie, acest Brexit. Poate că a uitat prea devreme modul în care s-a implicat Europa, dar şi Marea Britanie, atunci, în perioada războiului.

Şi cred că în această perioadă tulbure foarte mulţi factori - şi terorism, şi valul migraţiei - pot să aducă foarte, foarte multe situaţii neplăcute în spaţiul pe care îl păstorim noi, la nivel european.

Vreau să vă spun că e foarte multă nevoie ca astăzi să încercăm să redefinim ceea ce ne-a legat atunci, ceea ce ne-a adus împreună. Şi trebuie să înţelegem că aceia care nu reuşesc să-şi aducă în minte istoria vor fi condamnaţi repede.

Vă mulţumesc.

Cătălin Nechifor, deputat al PSD de Suceava.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Glad Varga?

Vă rog.

Domnul Glad-Aurel Varga:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Chiar la începutul lunii martie a acestui an, Asociaţia Litoral - Delta Dunării a anunţat prin reprezentanţii săi că sezonul estival va fi deschis, în acest an, la data de 15 aprilie.

Iată-ne, deci, la doar câteva săptămâni de momentul în care cetăţenii români, dar şi turiştii străini ar putea să se bucure de câteva zile libere, prin sejururi la Marea Neagră şi în Delta Dunării. Din păcate, turiştii vor fi întâmpinaţi de o privelişte jalnică a plajelor, semnalată de curând prin reportaje şi articole în presă.

Stimaţi colegi,

La ora actuală, plajele din zona Mamaia Sud, Constanţa şi Eforie Nord, a căror reabilitare a costat aproximativ 170 de milioane de euro şi care ar fi trebuit să reziste o jumătate de secol, s-au prăbuşit la un an şi jumătate de la recepţia lucrărilor, care s-a făcut la 29 decembrie 2015, în prag de An Nou, de beneficiar, şi anume Administraţia Naţională "Apele Române".

Soluţiile tehnice iniţiale de consolidare a plajelor, incluse în caietele de sarcini, au fost modificate pe parcurs de companiile cărora li s-au atribuit contractele de construcţie, iar aceste modificări au fost acceptate de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral.

Ne este cunoscut faptul că, de-a lungul litoralului din România, eroziunea costieră constituie un risc major pentru mediu. Îşi permite România să risipească sume importante pe lucrări făcute de mântuială? Şi aici vorbim de lucrări de o amploare imensă, diguri submerse care ar fi trebuit să sporească rezistenţa zonelor înnisipate, cu o calitate ce ar fi trebuit să garanteze, subliniez, 50 de ani de siguranţă şi pentru care s-au plătit şi sume suplimentare prin încheierea de acte adiţionale.

Cine va răspunde pentru dezastrul de pe litoralul românesc, atât cel tehnic, pe care l-am descris până acum, dar care se va traduce, cu siguranţă, şi printr-o scădere a numărului de turişti şi prin efecte dezastruoase asupra mediului marin?

Vă mulţumesc.

Sunt deputat al PNL, Glad-Aurel Varga.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Marius Budăi?

Vă rog.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice de azi este introducerea sistemelor moderne de plată adaptate la realitatea românească din mediul rural.

Stimaţi colegi,

În prezent avem funcţională Legea nr. 209 din 2016 care modifică Ordonanţa Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. Promovarea acestui act normativ a urmărit acordarea posibilităţii locuitorilor din mediul rural de a face plăţi cu cardul la comercianţii din localitatea de domiciliu şi de a putea lua în avans anumite sume de bani. Cu toate acestea, nu s-au avut în vedere costurile pe care firmele din mediul rural trebuie să le plătească pentru instalarea echipamentelor moderne. Chiar dacă aceştia nu au încasări zilnice pentru a acoperi cererea, ei sunt obligaţi să ofere în avans o sumă de bani.

Cadrul legal actual obligă firmele care se ocupă de comerţul cu amănuntul şi care au o cifră de afaceri anuală de cel puţin 10.000 de euro să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit şi cardurile de credit. De asemenea, aceşti comercianţi trebuie să acordare avansuri în numerar până la suma de 200 de lei, la terminalele de plată.

Având în vedere nenumăratele plângeri pe care le-am primit la cabinetul parlamentar, cu privire la cheltuielile pe care aceste firme sunt obligate să le suporte, am iniţiat o propunere legislativă prin care se prevede că va creşte cifra de afaceri anuală pe care o realizează firmele care se ocupă de comerţul cu amănuntul şi trebuie să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit şi cardurile de credit, la 50.000 de euro pe an, şi va scădea avansul pe care comercianţii trebuie să îl acorde în numerar, de la 200 de lei, la 100 de lei.

Am realizat aceste modificări, întrucât în sesizările primite din partea micilor comercianţi din mediul rural mi-au arătat faptul că nu au fondurile necesare pentru a cumpăra echipamentele tehnice care să permită realizarea plăţilor şi, de asemenea, să acorde acele avansuri.

De asemenea, firmele din mediul rural, care se ocupă de comerţul cu amănuntul, nu pot să ofere în mod real pentru fiecare client care solicită avansuri în numerar până la suma de 200 de lei la terminalele de plată, odată cu achiziţia de bunuri şi/sau servicii, pentru utilizatorii de carduri. De aceea, am luat decizia de a reduce avansul de la 200 de lei, la 100 lei.

Aşadar, după ce v-am prezentat argumentele care au stat la baza iniţiativei legislative pe care am depus-o acum câteva zile în Parlament, vă cer sprijinul pentru adoptarea acestui proiect, astfel încât să avem mijloace moderne de plată şi în mediul rural, însă în acord cu realităţile locale.

Vă mulţumesc.

Deputat Marius-Constantin Budăi, PSD Botoşani.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Mai avem timp pentru o singură declaraţie.

Domnul deputat Eusebiu Pistru-Popa? Nu.

Domnul deputat Robert Sighiarău?

Vă rog.

Mulţumesc.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Voi vorbi despre o problemă uitată de două decenii în România.

Una dintre problemele cu care se confruntă ţara noastră este demografia. Cu toate că semnalele şi calculele privind evoluţia demografică în România sunt clare şi certe, astăzi nu există o politică clară în acest sens. Performanţele economice, echilibrul sistemului de pensii şi nu numai vor depinde foarte mult de câţi vom fi. Indicatorii ne arată că populaţia României scade rapid şi sigur, iar în următoarele decenii rezultatele pot fi mai mult decât îngrijorătoare.

Conform ultimelor informaţii oficiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în luna ianuarie 2017, numărul de naşteri şi căsătorii este mult mai mic decât în luna decembrie a anului trecut, în timp ce doar decesele copiilor sub un an sunt în creştere. Sporul natural a fost negativ în ianuarie 2017, decedaţii având un excedent faţă de născuţii vii cu 13.704 persoane.

Populaţia României a scăzut constant în ultimii ani, ajungând ca în anul 2014 să fie la nivelul anului 1966, adică sub 20 de milioane de locuitori. Populaţia rezidentă în România era de aproximativ 19.760.000 de persoane, la 1 ianuarie 2016, în scădere cu 110.700 de persoane, faţă de 1 ianuarie 2015, fapt ce arată o accelerare a procesului de scădere a populaţiei. Sigur că fenomenul migraţiei a avut ca efect o scădere importantă a populaţiei, dar totodată rata de reproducere a înregistrat o stagnare în ultimii 20 de ani, iar în ultimii ani fiind în scădere. În locul unei medii de 2,1 copii născuţi de o femeie, România este departe şi înregistrează o rată de 1,3 copii la o femeie.

Efectele nu pot fi pozitive, dimpotrivă, întreaga structură economică şi socială a ţării se schimbă, iar rezultatele viitoare sunt descurajatoare şi pot fi intuite de pe acum.

Scăderea numărului de locuitori implică un consum mai redus şi implicit o piaţă mai mică pentru investiţii, dar şi pentru consum, un număr redus pe termen mediu al plătitorilor de taxe şi impozite, un dezechilibru al sistemului de pensii şi, nu în ultimul rând, restrângerea tuturor serviciilor şi industriilor care se adresează tinerilor. România îmbătrâneşte rapid, iar consecinţa cu impact major este şi degradarea structurii pe vârstă a acesteia, care acum poate este chiar mai importantă decât scăderea populaţiei.

Stimaţi colegi,

Cred că este necesar să realizăm un amplu program de informare şi unul eficient de stimulare a tuturor familiilor să aibă copii, indiferent de statutul social. Măsurile nu trebuie să aibă ca efect direct stimularea unor anumite categorii de persoane, ci a tuturor categoriilor sociale şi indiferent de nivelul veniturilor...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să finalizaţi expunerea.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

... pe care le realizează respectiva familie.

România are nevoie de o strategie foarte clară şi să manifeste o atenţie aparte asupra acestei problematici, fiindcă vorbim de viitorul ţării. Este important să fie elaborat un document care să fie respectat de toată masa politică, indiferent de cine se găseşte la guvernare.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Încheiem aici prima parte a şedinţei noastre de astăzi.

După o scurtă pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Cristian Ghinea şi Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sala de şedinţă.

Continuăm lucrările de astăzi, ale Camerei, şi anunţ că sunt prezenţi 115 colegi, înregistraţi.

Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite.

Programul de lucru: 10,00-12,30 - dezbateri; 12,30-13,00 - pauză; 13,00 - vot final; la încheierea şedinţei de vot final - Biroul permanent şi Comitetul liderilor.

Continuăm... de la punctul 14, Proiectul de Lege pentru abrogarea unei poziţii din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Tessék!

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Am apăsat şi pe buton, mi-am ridicat şi mâna. Grupul nostru parlamentar are 3 solicitări în legătură cu ordinea de zi.

Avem o solicitare de aducere în faţă şi retrimitere la comisie pentru Pl-x 129 din 2010...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Ce număr?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

...care se referă la iniţiativa legislativă privind modificarea Legii regiunilor de dezvoltare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

La ce număr, domnule deputat?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Imediat...

Domnule preşedinte,

Având în vedere că n-am găsit numărul criteriu, voi interveni după ce daţi votul pe următoarea solicitare. Este o solicitare de punere pe ordinea de zi, la punctul 15, deci după ce se dezbate punctul 14...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu, nu, domnule deputat, începem cu acestea. Facem 14 după aceea. Deci începem cu punctul... punem la 14. Dar spuneţi-mi ce vreţi...

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Am înţeles, domnule preşedinte.

N-am găsit numărul curent, mă scuzaţi... (Rumoare.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat,

Eu vă propun să...

Eu încep şedinţa, dumneavoastră găsiţi numerele criterii, tot, şi pe urmă...

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Eu... (Rumoare.)

Nu... deci eu atunci propun doar următoarele două propuneri, de includere pe ordinea de zi, de adoptare. Pe cealaltă o las mai la vale. Bine?

Fiind o greşeală de-a mea, n-am avut numărul...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

De obicei, sunteţi un om hotărât, nu înţeleg ce se întâmplă în dimineaţa aceasta...

Domnul Márton Árpád-Francisc:

De obicei, da. Acum am greşit, mă scuzaţi.

Deci am două rugăminţi, de includere pe ordinea de zi a două proiecte care au fost discutate în comisii, pentru adoptare. Deci la punctul 15, respectiv, punctul 17.

PL-x 896/2015, care are un raport de adoptare, care a fost depus de câteva zile, de la Comisia juridică şi de la Comisia pentru muncă, care priveşte acele câteva persoane bătrâne care, după ce au fost pensionate, din cauză de sănătate, trec la pensia de limită de vârstă şi era o problemă dacă li se acordă sau nu renta viageră. Cunoaşteţi legea aceea pentru renta viageră pentru pensionarii care renunţă la pământurile lor...

Deci acesta ar fi pentru poziţia 15, domnule preşedinte...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dar unde este acum? E în ordinea de zi şi vreţi să-l aduceţi mai în faţă?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Nu este pe ordinea de zi, este raport depus din 20 martie 2017 şi...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da...

Domnul Márton Árpád-Francisc:

... şi solicităm punerea pe ordinea de zi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, liderii, veniţi la prezidiu! (Consultări.)

În urma consultării cu liderii de grup, nu vom accepta această situaţie, pentru că nu putem modifica ordinea de zi deja aprobată.

Continuăm lucrările.

14. Proiectul de Lege pentru abrogarea unei poziţii din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei.

Iniţiatorul?

Vă rog.

Domnul Ödön, da?

Vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem în situaţia de faţă peste 750 de întreprinzători români care trebuie să vină anual la Bucureşti pentru a aproba preţurile. Aici vorbesc de preţurile pentru nisipuri şi pietrişuri. Eu cred că nu este normal când aceste mărfuri sunt tranzacţionate pe bursa de mărfuri. În acelaşi timp, după cum ştim, România a aderat la Piaţa unică, când s-a angajat să reducă intervenţiile administrative la fixarea preţurilor. Şi aici pot să vorbesc de preţurile pentru energie electrică sau gaze, la care ştim foarte bine că avem un calendar de parcurs, de liberalizare a preţurilor.

În acest sens, eu cred că preţul trebuie să îl stabilească piaţa şi nicicum vreo instituţie din România.

În acest sens, această iniţiativă legislativă nu face altceva decât să repare o greşeală făcută acum 15 ani.

În acest sens, vă rog să aprobaţi această iniţiativă legislativă.

UDMR-ul va vota această iniţiativă.

Mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Badea.

Domnul Leonardo Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru abrogarea unei poziţii din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege mai sus menţionat.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii şi servicii.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare abrogarea poziţiei "Nisipuri şi pietrişuri" din Anexa nr. 1, "Lista cuprinzând produsele şi serviciile ale căror preţuri şi tarife se stabilesc, cu avizul Oficiului Concurenţei" la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2001.

Conform expunerii de motive, circa 750 de operatori economici din industria extractivă prezintă Direcţiei de preţuri reglementate documentaţii privind preţul nisipului şi al pietrişului, în vederea ajustării sale cu indicele preţurilor de consum, situaţie anacronică, în condiţiile în care România a aderat la Piaţa unică şi s-a angajat să reducă la minimul posibil intervenţiile administrative în fixarea preţurilor. Totodată, se arată că menţinerea unui regim special pentru nisipuri şi pietrişuri, atunci când acestea pot fi şi sunt tranzacţionate la bursa de mărfuri, astfel stabilindu-se un preţ transparent şi în concordanţă cu regulile unei pieţe libere, nu se justifică.

În urma examinării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună, plenului Camerei Deputaţilor, proiectul de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Neagu.

Domnul Nicolae Neagu:

Domnule preşedinte,

Ţinând cont de solicitarea acestei prevederi legale şi întrucât am susţinut-o şi în mandatul trecut, la Senat, Grupul Partidului Naţional Liberal va susţine, ca şi în Comisia pentru buget, finanţe, această iniţiativă legislativă, ţinând cont că, în definitiv, într-o piaţă concurenţială, tarifele şi preţurile pot fi stabilite şi reglementate concurenţial, iar Capitolul "Pietrişuri şi nisipuri" ar trebui exclus din prevederile Ordonanţei nr. 36 din 2001.

Deci susţinem iniţiativa legislativă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt. Vot final.

Capitolul III. Respingeri.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 109 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Iniţiatorii?

Comisiile? Comisia juridică, Comisia pentru industrii, Comisia pentru transporturi.

Domnul Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect a fost înaintat spre dezbatere, pe fond, comisiilor menţionate.

Aş vrea să vă informez, stimaţi colegi, că propunerea a fost respinsă de Senat, nu este susţinută de Guvern, iar comisiile de specialitate - Comisia pentru apărare, precum şi Comisia pentru administraţie publică - au dat aviz negativ.

Este o propunere care îşi dorea să introducă nişte prevederi exprese, cu referire la plăţile amenzilor, respectiv, acestea să fie asigurate prin filialele judeţene ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni, respectiv, CEC Bank, indiferent de domiciliul sau reşedinţa contravenientului.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor 3 comisii propun plenului, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Munteanu, dumneavoastră eraţi iniţiator, totuşi...

Dezbateri generale?

Domnule Moldovan, vreţi să luaţi cuvântul?

Vă rog.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă nu face decât să dubleze unele prevederi legale deja existente, motiv pentru care ar trebui respinsă.

Vă atrag însă atenţia că adevărata problemă pe care cetăţenii care plătesc amenzi o au este că instituţiile statului nu comunică între ele. Adică instituţia care a încasat banii datoraţi din amendă nu comunică şi altor instituţii încasarea banilor respectivi, motiv pentru care se întâmplă frecvent ca un cetăţean care încasează o amendă şi o plăteşte să primească uneori şi după 3-4 ani somaţie de plată pentru aceeaşi amendă ori se trezeşte cu conturile poprite.

Aceasta este de fapt problema - lipsa de comunicare interinstituţională.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota împotriva adoptării acestei iniţiative.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ciuhodaru? Nu.

Alte intervenţii? Vot final.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Iniţiatorii?

Comisia?

Domnul Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem din nou o propunere legislativă. De asemenea, a fost respinsă de Senat, are aviz negativ de la Consiliul Legislativ, nu este susţinută de Guvern şi are şi aviz negativ de la Comisia pentru apărare şi, de asemenea, Comisia pentru administraţie publică.

Este o propunere care dorea să elimine obligaţia privind dotarea autovehiculelor, tractoarelor agricole sau forestiere, precum şi tramvaielor cu truse de prim-ajutor şi extinctoare.

În urma dezbaterilor, membrii celor 3 comisii propun plenului respingerea propunerii legislative.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin această propunere legislativă, creştea riscul în caz de accident rutier şi în caz de incendiu, când vorbim despre accidentele de trafic. Măsura preconizată este în neconcordanţă cu normele europene, iar, din punctul meu de vedere, chiar ar trebui să existe un curs de prim-ajutor calificat, făcut de toţi cei care vor să promoveze examenul de conducere.

În acest context, susţinem respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu. Vot final.

17. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate.

Iniţiatorii?

Comisia juridică sau Comisia pentru politică externă?

Domnul Varga.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ambele comisii au fost sesizate cu această iniţiativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat iniţiativa.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare suportarea de către administraţiile publice locale a cheltuielilor de repatriere a corpurilor cetăţenilor români decedaţi în afara graniţelor, în cazul în care familia care optează pentru repatriere face dovada că nu poate suporta aceste costuri.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, respingerea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, din mai multe considerente.

În prezent, cheltuielile de repatriere a corpurilor cetăţenilor români decedaţi în afara graniţelor sunt suportate deja de Ministerul de Externe.

Potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din Legea nr. 198 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, Ministerul Afacerilor Externe va putea utiliza în totalitate taxele consulare percepute în plus.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Roman, dezbateri generale.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca parlamentar român, datoria noastră este să ne gândim nu doar la românii din interiorul graniţelor ţării, ci şi la cei care sunt în diaspora.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare suportarea de către administraţiile publice locale a cheltuielilor de repatriere a corpurilor cetăţenilor români decedaţi în afara graniţelor ţării, în cazul în care familia optează pentru repatriere şi face dovada că nu poate să suporte financiar acest lucru.

Anual, câteva mii de români decedează, din păcate, în afara graniţelor ţării, iar multe dintre familiile acestor români decedaţi, practic, nu îşi permit să plătească costurile de 6.000-7.000 de euro, pentru repatrierea corpurilor neînsufleţite. Şi, din păcate, aceste corpuri, de cele mai multe ori, sunt abandonate de statul român.

E o problemă foarte serioasă, care ne priveşte pe toţi, indiferent de coloratura politică.

Prin urmare, vă propun retrimiterea la comisie, termen - două săptămâni.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele. Vot.

45 de voturi pentru, 66 împotrivă, un coleg care nu votează. Respinsă propunerea.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Vot final.

Vă rog, domnule Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Problema repatrierii cetăţenilor români decedaţi în străinătate rămâne în continuare o chestiune dureroasă. Cadrul legislativ însă acoperă toată această problematică. Rămâne doar ca Ministerul Afacerilor Externe să aibă fondurile necesare şi capacitatea operaţională, în aşa fel încât să nu mai apară discontinuităţi, în momentul în care se întâmplă astfel de situaţii tragice.

Cred că acest proiect de lege nu aducea nimic în plus şi nu rezolva problema, aşa că lucrurile trebuie să fie în continuare legate de finanţare şi organizare, pentru ca toţi cetăţenii români să poată ajunge acasă, atunci când se întâmplă o astfel de situaţie tragică.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Toate statisticile prezintă fapte frumoase, bune, când foarte mulţi bani, miliarde, ajung de la cei care muncesc în străinătate, acasă, în ţară. Şi foarte multe familii trăiesc pe baza muncii celor de afară.

Întrucât nu-i putem aduce pe oameni să muncească în România, atunci când se întâmplă nenorociri de acest gen, extreme, când se înregistrează decese, eu cred că statul român are datoria măcar morţi să-i aducă pe români, dacă vii nu este în stare.

De aceea, retrimiterea la comisie sper că nu este o găselniţă parlamentară pentru a se respinge acest proiect de lege pe care noi îl vom susţine.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Vot final.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Domnul Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Legea care a prezentat întotdeauna cel mai mare interes, cea a circulaţiei pe drumurile publice, mai are încă o propunere în analiză astăzi. Din păcate, nici această propunere nu este susţinută de Guvern şi are aviz negativ de la Comisia pentru apărare, precum şi de la Comisia pentru administraţie.

Propunerea încerca să stabilească, pentru absolvenţii unităţilor de învăţământ preuniversitar acreditat cu calificări în domeniul auto, a unei limite mai mici a vârstei minime necesare obţinerii permisului de conducere pentru categoriile B, BE, respectiv C şi CE.

În urma analizei situaţiei la nivel european, precum şi situaţiei în acest domeniu de specialitate pentru absolvenţii liceelor de specialitate, membrii celor 3 comisii propun plenului, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Bună ziua, tuturor.

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

În anterioara legislatură au fost multe încercări similare acestui proiect legislativ, de a încerca să se coboare vârsta obţinerii permisului de conducere pentru absolvenţii şcolilor profesionale cu profil auto.

Ei, bine, cred că ar trebui să pornim de la realităţi. Şi cele îngrijorătoare, de astăzi, ne demonstrează că eliminarea taxei de primă înmatriculare duce la o creştere furibundă a numărului de autovehicule înmatriculate şi că, pe lângă efectele generate în zona poluării, avem multe alte pericole, prin aglomeraţia stradală.

Ei, bine, cei care circulă frecvent observă adeseori comportamentul absolut iresponsabil al unor conducători auto şi în special al celor care conduc autovehicule mari, tiruri, autotractoare, de asemenea, microbuze transport persoane. Le conduc la limită, adeseori haotic, trebuie pur şi simplu să-i fereşti. Şi cu atât mai mult trebuie să ţinem cont de numărul de accidente rutiere care sunt generate de tineri, în special de tineri între 18-22 de ani. Şi statisticile demonstrează că în perioada 2012-2015 au fost peste 200 de accidente mortale şi altele soldate cu peste 800 de răniţi, prin accidente produse de tineri.

Ei, bine, acest lucru ar trebui să ne îngrijoreze. Este vorba de teribilism, este vorba de iresponsabilitate. Şi, într-un fel sau altul, noi trebuie să încercăm să-i protejăm pe cei nevinovaţi.

Şi o astfel de lege n-ar face altceva decât să alimenteze acest teribilism, coborând vârsta celor care încearcă să obţină un permis de conducere mai repede.

Este o presiune care vine din zona sindicală a şcolilor profesionale auto, de la nivelul conducerii acestora, întrucât se doreşte ca afluenţa de tineri care se înscriu la aceste şcoli profesionale să crească.

Dar să nu uităm că se cuvine să-i protejăm pe ceilalţi şi să lăsăm tinerii să ajungă la vârsta maturităţii necesare pentru a conduce un autovehicul de tonaj, de transport persoane şi să nu le permitem nici într-un fel să ajungă să pună în pericol siguranţa noastră, a tuturor.

Prin urmare, Grupul parlamentar al PMP va vota împotriva acestui proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Domnul Moldovan? Era de data trecută, de aceea nu... Rămăsese de data trecută, de aceea nu v-am... Da?

Vă rog.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Membrii Grupului PNL vor vota pentru respingerea acestui proiect de lege, pentru că din punct de vedere al siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, reducerea vârstei minime necesare obţinerii permisului de conducere pentru categoriile de vehicule vizate în proiectul legislativ, printre care şi cele pentru transport de persoane şi de marfă, nu ar face decât să creeze premisele creşterii riscului rutier şi al consecinţelor generate de acestea.

Această concluzie este susţinută, cum spunea adineaori şi colegul, domnul deputat Paşcan, de faptul că în perioada 2012-2015 conducătorii de autovehicule cu vârste cuprinse între 18 şi 22 de ani au fost implicaţi în accidente de circulaţie grave, produse din vinovăţia acestora, urmate de decesul a 208 persoane şi rănirea altor 871.

Mai mult, în comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor, pentru a crea un spaţiu comun de siguranţă rutieră, comisia a propus menţinerea obiectivului privind reducerea la jumătate a numărului total de decese în accidente rutiere în Uniunea Europeană, până în anul 2020, începând din 2010.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota pentru respingerea actului normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Vot final.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 19 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.

Iniţiatori?

Comisia juridică.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu acest proiect de lege.

Senatul a adoptat, în primă Cameră sesizată, acest proiect.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea Monitorului Oficial, în sensul asigurării accesului permanent şi gratuit la formatul electronic, în privinţa actelor publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. În prezent, termenul prevăzut de lege este de 10 zile de la data publicării.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susţine adoptarea.

Regia Autonomă "Monitorul Oficial" nu susţine adoptarea, prin punctul său de vedere, întrucât "adoptarea acestei iniţiative legislative va conduce la afectarea directă şi imediată a regiei din punct de vedere financiar".

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a proiectului de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

Vot final.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Iniţiatori?

Comisia?

Domnul Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, în fond, cu dezbaterea şi avizarea acestei propuneri legislative, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat.

A fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ.

Guvernul României, prin punctul său de vedere transmis, nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

Comisia pentru apărare a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia pentru administraţie publică a avizat negativ propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea dispoziţiilor art. 23 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în sensul instituirii obligativităţii efectuării unui curs specializat de instruire teoretică şi practică asupra metodelor de prim ajutor în cazul accidentelor rutiere.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

Vot final.

21. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Comisia?

Domnul Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Da, în continuare, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei nr. 195 privind circulaţia pe drumurile publice.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest act normativ.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susţine această iniţiativă legislativă.

Comisia pentru apărare şi Comisia pentru administraţie publică au avizat negativ propunerea legislativă.

Propunerea are ca obiect de reglementare completarea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în sensul stabilirii perioadei maxime în care pot fi conduse pe drumurile publice autovehiculele şi remorcile înmatriculate în Bulgaria, deţinute de persoane care au domiciliul în România.

În urma examinării propunerii legislative, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, deoarece soluţia legislativă propusă prin proiect este deja reglementată în cuprinsul art. 82 alin. (4) din O.U.G. nr. 195/2002.

Potrivit acestei norme, autovehiculele, tractoarele agricole sau forestiere şi remorcile înmatriculate în alte state, deţinute de persoane care au sediul sau domiciliul în România, pot fi conduse pe drumurile publice pe o perioadă de 90 de zile de la introducerea acestora în ţară, dacă sunt asigurate pentru cazuri de răspundere civilă, ca urmare a pagubelor produse prin accidente de circulaţie.

Prin referirea generică "alte state", această dispoziţie este aplicabilă şi situaţiei autovehiculelor şi remorcilor înmatriculate în Bulgaria, nefiind necesară o normă distinctă care să particularizeze norma generală.

Potrivit art. 73 alin. (1) din Constituţia României, republicată, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

22. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Domnul Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Altă propunere legislativă care vizează O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat.

A fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ.

Guvernul României, prin punctul său de vedere, nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

Propunerea a fost avizată negativ de Comisia pentru administraţie publică şi de Comisia pentru apărare.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în scopul unei mai bune reglementări a condiţiilor privind sistemele de iluminat ale autovehiculelor.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative, întrucât modificările propuse de iniţiator se regăsesc în legislaţia rutieră în vigoare, respectiv la art. 44 alin. (1) din Ordonanţa nr. 195/2002, art. 10 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei nr. 195/2002, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1.391/2006, fiind stabilite şi sancţiuni pentru încălcarea acestor norme, la art. 101 alin. (1) din Ordonanţa nr. 195/2002.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Cîtea.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în scopul unei mai bune reglementări privind sistemele de iluminat ale autovehiculelor.

Cu alte cuvinte, iniţiatorii suspectează faptul că una dintre principalele cauze care stau la baza accidentelor rutiere ale tirurilor, tractoarelor de transport marfă ar fi modificările pe care le au aceste tiruri la sistemul de iluminare, în sensul în care sistemele neautorizate pot declanşa anumite reacţii care duc la pierderea de sub control a autovehiculelor care se întâlnesc pe aceste drumuri, aceste tiruri sau tractoare de marfă.

Înţelegem atât motivaţia, cât şi argumentaţia iniţiatorilor şi o considerăm a fi aproape de adevăr, însă modificarea legislativă nu aduce nimic nou, de vreme ce există deja în legislaţie o interdicţie de a folosi mijloace sonore şi luminoase neomologate, respectiv art. 44 din aceeaşi ordonanţă.

Or, în situaţia în care ele sunt omologate, există deja prevederi legale, iar dacă sunt omologate nu putem interveni pentru a stabili şi numărul acestor sisteme, forma şi, eventual, intensitatea lor, deoarece tocmai în aceasta constă operaţiunea de omologare.

Regulamentul de aplicare a ordonanţei de urgenţă este şi mai clar şi acesta se poate vedea printr-o simplă lectură, aşa încât considerăm că existenţa instituţiei omologării mijloacelor instalaţiilor luminoase lasă fără obiect iniţiativa legislativă.

Având în vedere cele prezentate, Grupul PSD din Cameră consideră că ceea ce era urmărit de iniţiatorii propunerii legislative se găseşte deja în legislaţia de profil.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Vot final.

23. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 68 alin. (7) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Iniţiatorii nu mai sunt.

Comisii? Administraţie sau juridică.

Administraţie.

Vă rog.

Domnul Csoma Botond:

Stimaţi colegi,

În temeiul dispoziţiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere, în fond.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul a apreciat că Parlamentul va decide asupra oportunităţii adoptării acestei propuneri legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 68 alin. (7) din Legea nr. 208/2015, în sensul măririi duratei maxime a timpului de antenă la studiourile teritoriale la care are dreptul fiecare candidat independent, de la 5 minute, însumate pe întreaga durată a desfăşurării campaniei electorale, la 30 de minute.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au examinat iniţiativa legislativă în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri?

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Exact şi Guvernul spune că Parlamentul va decide, şi eu zic că ar trebui să ne uităm cu mare atenţie la un astfel de demers legislativ.

De fapt, se dă şansa fiecărui candidat, într-o campanie electorală, să-şi prezinte programul electoral. Pentru că cinci minute, cât sunt prevăzute la ora actuală, adică 13,6 secunde în fiecare zi, sunt insuficiente pentru oricine vrea să-şi prezinte un program real politic.

Din punctul meu de vedere, cred că astfel de iniţiative ar trebui să fie susţinute, iar eu, personal, voi vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Sigur că, în principiu, ar părea că sunt favorizate partidele mari în alocarea timpilor de antenă din campaniile electorale şi, de aceea, ar părea că sunt dezavantajaţi independenţii, câtă vreme ei sunt limitaţi la cinci minute.

Problema, în schimb, este de a calcula aritmetic şi logic timpii alocaţi pentru o astfel de dezbatere.

În situaţia în care dintr-o oră alocăm 30 de minute independenţilor, gândiţi-vă că pot să fie 10, pot să fie 15, pot să fie 100 de independenţi; prin cumularea timpilor lor, la fiecare 30 de minute, vor ajunge să aibă chiar mai mult timp de antenă decât marile partide. Aşadar, ar fi un dezechilibru absolut neavenit.

De aceea, vă solicit, şi Grupul PMP va vota pentru respingerea acestui proiect legislativ.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

USR susţine poziţia Guvernului care consideră că Parlamentul este cel care trebuie să decidă, dar este important ca actualul Parlament să reia discuţiile de la comisii pentru a da un vot în plen, în acord cu o eventuală abordare nouă, faţă de abordările anterioare.

Comisiile raportoare din legislatura anterioară au făcut o confuzie între timpii acordaţi de către posturile publice de radio şi TV candidaţilor independenţi în campania electorală şi timpii acordaţi de către posturile private. Actualmente legea alocă doar câte zece secunde, în medie, pe zi, adică cinci minute pe lună unui candidat independent, ceea ce este clar inechitabil.

Iniţiativa propune minimum un minut pe zi, adică 30 de minute timpi de antenă gratuiţi pe lună la posturile publice pentru un independent.

Prin urmare, solicităm retrimiterea pentru două săptămâni la Comisia juridică.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aveţi vreo calitate de vicelider, lider... ceva?!

Domnul Iulian Bulai:

Nu, nu sunt vicelider.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Un coleg de-al dumneavoastră...

Domnul Cătălin Drulă:

Propunem retrimiterea la comisie. Termen - două săptămâni.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

47 de voturi pentru, 84 împotrivă, două abţineri, un coleg care nu votează.

Propunerea a fost respinsă.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Vot final.

24. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 68 alin. (7) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali.

Comisiile?

Juridică...

Domnul Vasile Varga:

Cele două comisii au fost sesizate, în fond, spre dezbatere cu acest proiect de lege.

Senatul a adoptat iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ, de asemenea, a dat un aviz favorabil.

Guvernul a apreciat că Parlamentul va decide asupra oportunităţii adoptării acestei propuneri legislative, conform unui punct de vedere pe care l-au trimis comisiei.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 68 alin. (7) din Legea nr. 115/2015, în sensul măririi duratei maxime a timpului de antenă, la studiourile teritoriale la care are dreptul fiecare candidat independent, de la 5 minute, însumate pe întreaga durată a desfăşurării campaniei electorale, la 30 de minute.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea acestui Proiect de Lege pentru modificarea art. 68 alin. (7) din Legea nr. 115/2015, întrucât, în cazul candidaţilor independenţi, legea nu stabileşte modul de calcul al timpilor de antenă utilizaţi la posturile private de radio şi televiziune şi nici dacă accesul acestora pe posturile de radio şi de televiziune publice şi private se poate face doar în zilele din săptămână prevăzute pentru ceilalţi candidaţi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

(Domnul deputat Cătălin Drulă doreşte să ia cuvântul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Stimaţi colegi,

Cu aceeaşi justificare pe care a prezentat-o colegul meu mai devreme, solicităm şi pentru acest proiect de lege retrimiterea la comisie, cu acelaşi termen de două săptămâni.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

44 voturi pentru, 96 împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează.

Propunerea a fost respinsă.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

26. Propunerea legislativă privind modificarea şi ...

Voci din sală:

25!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

25? A, scuzaţi! 25, corect.

25. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art. 27 al Legii nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare.

Iniţiatori?

Comisii?

Iniţiator?

Comisia.

Domnul Ilie Toma:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 27 al Legii nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 27 al Legii nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, transmisă cu adresa nr. Pl-x 380 din 26 septembrie 2016.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 20 septembrie 2016.

Consiliul Legislativ - aviz favorabil.

Guvernul României a transmis, cu Adresa nr. 1.666 din septembrie 2016, punctul de vedere negativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 27 al Legii nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în sensul introducerii unor noi dispoziţii referitoare la drepturile şi obligaţiile operatorilor, care exercită dreptul de trecere pentru utilităţi, în situaţia executării lucrărilor de utilităţi noi, retehnologizare, revizii, reparaţii şi intervenţii la avarii.

Comisia pentru industrii şi servicii şi-a desfăşurat lucrările în data de 4 octombrie 2016.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi-a desfăşurat lucrările în data de 25 octombrie 2016.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond, cu unanimitate de voturi, au propus respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 27 al Legii nr. 241/2006.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Vă rog.

Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru respingerea acestui proiect de lege care, practic, suprareglementează această parte de lucrări de apă şi de canalizare.

În plus, această lege nu rezolvă o problemă mult mai veche, şi anume refacerea la stadiul iniţial a lucrărilor, acolo unde se execută lucrări la reţelele de apă şi canalizare.

Practic, se doreşte nu doar o suprareglementare, ci şi oferirea unor drepturi suplimentare operatorilor, care papă bani destul de frumoşi pentru reţelele de apă şi de canalizare, dar uită, după ce-şi fac treaba, să refacă infrastructura rutieră la starea iniţială.

Din acest motiv, vom vota pentru respingere.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, altcineva?

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Şi noi vom vota pentru respingere, din motive foarte clare: cei care am lucrat în administraţia publică locală ştim, dar ştiu toţi cetăţenii acestei ţări, că operatorii mănâncă banii cetăţenilor. Se pierd cantităţi uriaşe de apă pe parcurs, atunci când sunt avarii acestea ţin două, trei, cinci zile; toate supărările intră în casele oamenilor.

Eu nu concep ca într-o ţară - iar vorbim de apă -, unde apa este suficientă, noi să plătim mai mult decât în Sahara.

De aceea, vă spun să respingeţi cu toată tăria astfel de proiecte de lege care izvorăsc din mintea unor parlamentari - nu mai sunt pe aici - care nu au ce face!

Vă mulţumesc.

...ca şi cel cu stropitorile, de săptămâna trecută. Aveam de toate în România, numai familii formate din doi bărbaţi şi stropitori agăţate în tavan.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Cred că nu putem aborda acest proiect legislativ la modul peiorativ sau să persiflăm. Această situaţie reală porneşte, de fapt, dintr-o necesitate. Deseori, pe domeniul public se execută lucrări, sunt invocate situaţii de urgenţă, avarii etc., iar mai apoi, după lucrările respective, e potopul.

Pe de o parte, se porneşte de la realitatea organizării de şantier: unde se depun utilajele, unde se creează acea organizare, unde este dirigintele care răspunde de execuţie şi după ce pleacă, fireşte, aproape că nu mai vede nimeni sau nu ştie nimeni cui să te adresezi - adeseori se ajunge la instanţă - pentru a se remedia zona la situaţia iniţială.

Este, din acest punct de vedere, nevoie de o reglementare. Cea de faţă, din păcate, nu rezolvă şi nu răspunde acestei necesităţi, şi din punct de vedere al neclarităţii. Se stabileşte cum se organizează şantierul, cum se intervine, dar mai apoi nu se finalizează cine răspunde cum se fac evaluările pentru pagube, cum sunt despăgubiţi proprietarii.

Dar este un subiect care ar trebui să ne dea de gândit şi poate chiar să genereze, din partea Comisiei pentru administraţie publică, un proiect de lege, un act normativ coerent şi care să răspundă acestor imperative ale zilei.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Altcineva?

Vot final.

26. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.

Iniţiatori?

Comisia juridică.

Domnul Vasile Varga:

Comisia juridică a fost sesizată cu dezbaterea în fond a acestui proiect de lege.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil iniţiativa.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 196/2006, în sensul clarificării modalităţii de soluţionare a litigiilor, prin procedura medierii atât înainte, cât şi după declanşarea unui proces în faţa instanţei de judecată, a necesităţii efectuării dovezii de încercare a medierii pentru anumite categorii de litigii, cel mai târziu la primul termen de judecată, precum şi a măsurilor pe care instanţa le poate lua în lipsa acestora.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 196/2006.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Aveţi microfoanele deschise de data trecută şi nu mai ştiu acum...

Domnul Roman?

Domnul Simionca.

Domnul Ionuţ Simionca:

Stimaţi colegi,

Grupul PMP consideră că această lege, PL-x 483/2016, trebuie retrimisă la comisia de fond, Comisia juridică, pentru două săptămâni.

Motivăm această solicitare pe necesitatea de a asigura punerea în acord a reglementării medierii cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Aşa cum arată Decizia Curţii Constituţionale nr. 266/2014, este neconstituţională o procedură care se referă la obligaţia formală de informare a justiţiabilului privind avantajele medierii.

Respingerea acestei propuneri legislative ar lăsa un vid legislativ de ordin procedural asupra căreia Comisia juridică este în drept şi capabilă să se pronunţe.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rugaţi pe cineva din conducerea grupului dumneavoastră să facă această propunere, pentru că nu aveţi...

Domnul Ionuţ Simionca:

Avem un coleg de la USR care o să...

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci dumneavoastră propuneţi şi USR-ul cere la microfon?! Am înţeles.

Domnul Cătălin Drulă:

Ei servesc, noi lovim mingea.

Domnule preşedinte,

În interesul unor dezbateri mai aprofundate, solicităm retrimiterea la comisie. Termen - două săptămâni.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

119 voturi pentru, 29 împotrivă, 5 abţineri.

Două săptămâni la comisia de fond.

27. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 154/2012 privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice.

Iniţiatori?

Comisii?

Administraţie, juridică, tehnologie?

Domnul Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule preşedinte,

În conformitate cu prevederile art. 95, Comisia pentru tehnologia informaţiei, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică au fost sesizate pentru dezbaterea, în fond, cu acest Proiect de Lege pentru completarea Legii nr. 154/2012.

Senatul a adoptat propunerea legislativă în şedinţa din data de 22 martie.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă legislativă, iar Guvernul nu susţine proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea acestei legi, în sensul instituirii obligativităţii amplasării reţelelor de comunicaţii electronice la o distanţă de minimum 500 de metri, faţă de unităţile de învăţământ, unităţile sanitare, centrele de plasament şi căminele de bătrâni.

Membrii celor trei comisii au dezbătut această iniţiativă legislativă în şedinţe diferite şi, în urma dezbaterilor, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului respingerea proiectului de lege care face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este un proiect legislativ cât se poate de curajos, necesar.

Astăzi, în România, practic încălcându-se normative urbanistice estetice, vedem antene de retransmisie pentru comunicările electronice, de telefonie, aproape oriunde: pe şcoli, pe grădiniţe, pe unităţi spitaliceşti, pe blocuri de locuinţe, fără nicio noimă, fără niciun fel de normativ care să le reglementeze într-un fel sau altul. Iar despre nivelul de radiaţii pe care le generează acestea, suntem cât se poate de îngăduitori.

Să ştiţi că am studiat acest fenomen şi m-am documentat, normativele României sunt mult peste cele ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte admisibilitatea acestor poluări de natură electromagnetică.

Nu văd niciun fel de problemă dacă România le-ar impune acestor operatori de telefonie şi celor care comunică în acest fel de pe antene amplasate pe clădiri, instituţii publice, să le mute în afara oraşelor. Nu presupune decât o investiţie pentru a amplasa stâlpi şi, sigur, un pic din profiturile lor să le diminueze. Dar, să ştiţi, am încercat acest lucru la nivelul municipiului Târgu Mureş, prin consiliul local, promovând o hotărâre în acest sens, şi nu vă spun că numai Papa de la Roma n-a sunat pe acest subiect, ca, într-un fel sau altul, să blocheze această hotărâre de consiliu. De altfel, mai apoi a fost invalidat în instanţa de contencios administrativ. Adică, este pur şi simplu o mobilizare de forţe teribile şi de resurse pentru a bloca astfel de acte normative. Şi nu se spune, astăzi, într-un mod realist, onest cât ne afectează sănătatea aceste radiaţii electromagnetice amplasate chiar în capul nostru, al copiilor noştri, al unităţilor spitaliceşti.

De aceea, Grupul PMP va vota pentru acest proiect legislativ, chiar dacă v-am spus că există acest impediment al împotrivirii, al potrivniciei în tot ce este legat de acest domeniu.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Socotar.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

După cum a spus şi raportorul, şi colegul, antevorbitorul meu, legea ar veni să iniţieze o distanţă, o limită de amplasare a reţelelor de telecomunicaţii faţă de anumite instituţii, şcoli, aziluri de bătrâni şi aşa mai departe.

Sigur că preocuparea pentru sănătatea acestor categorii defavorizate - copii, oameni în vârstă, oameni bolnavi - este una corectă şi reală. În schimb, eu cred că proiectul de iniţiativă pe care îl dezbatem rezolvă prea brutal această problemă, impunând o distanţă de 500 de metri faţă de reţelele de telecomunicaţii, la modul general, fără să specifice mai exact dacă se referă, de exemplu, numai la antenele de telefonie mobilă sau la alte antene care sunt astăzi folosite în transmiterea semnalelor de Internet sau de alte asemenea servicii pe care le furnizează reţelele de telecomunicaţii.

De aceea, cred că în forma în care este prezentată astăzi această propunere, nu poate fi acceptată şi recomand colegilor din Grupul parlamentar al PSD să voteze pentru respingerea ei.

Sigur că o dezbatere mai amplă pe modul în care se amplasează asemenea echipamente tehnice, în zonele locuite şi în zonele din apropierea instituţiilor care sunt menţionate în această propunere legislativă, poate fi dezbătută în viitor. Dar în această formă credem că propunerea nu poate fi acceptată.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Problema amplasării acestor reţele de comunicaţii electronice rămâne o problemă de sănătate publică.

Vă reamintesc că problema rămâne chiar dacă proiectul acesta de lege va fi respins, şi vă reamintesc că este respins pentru că intervine asupra unei legi care nu mai există, a fost abrogată.

Dar vă invit să ţineţi seama şi poate Comisia pentru tehnologia informaţiilor va veni cu o soluţie legislativă care să reglementeze, ca şi în alte ţări europene, că aceste reţele de comunicaţii electronice nu pot fi plasate pe spitale, pe şcoli, pe căminele de bătrâni sau pe centrele de plasament.

În această formă legea nu poate fi votată, dar trebuie să existe soluţii legislative în aşa fel încât această problemă de sănătate publică să fie rezolvată.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul USR va vota împotriva acestui proiect de lege. S-au expus deja mai multe considerente aici privind limitările drastice. Eu vreau doar să vă atrag atenţia asupra uneia de natură tehnică: cu cât antenele sunt mai departe de telefonul mobil, acesta emite cu putere mai mare. Deci prin scoaterea antenelor la o distanţă foarte mare de zonele locuite, telefoanele vor emite permanent cu puterea maximă; ele au o putere variabilă de emisie.

Deci implicit...

Domnul Varujan Pambuccian (din sală):

Dacă nu există antene, nu există radiaţie deloc!

Domnul Cătălin Drulă:

Da.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Au fost doi de la PSD, domnule deputat, îmi pare rău.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Vot final.

28. Propunerea legislativă pentru completarea art. 63 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată şi actualizată.

Comisia?

Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 63 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată şi actualizată.

În conformitate cu dispoziţiile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate spre dezbatere pe fond.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din iunie 2016.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 63 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul introducerii unui nou alineat, alin. (6), ce vizează stabilirea unor condiţii referitoare la oprirea, staţionarea şi parcarea autovehiculelor pe trotuar.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii celor trei comisii sesizate în fond au examinat iniţiativa legislativă în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au dezbătut propunerea legislativă în septembrie 2016.

Membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au examinat propunerea legislativă în septembrie 2016.

Membrii Comisiei juridice au examinat propunerea legislativă în şedinţa din septembrie 2016.

În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 63 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată şi actualizată, din următoarele considerente: cadrul legal general privind oprirea, staţionarea şi parcarea autovehiculelor este stabilit de prevederile art. 63 - 65 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Apreciem că există cadrul legal necesar pentru reglementarea cazurilor şi condiţiilor în care se efectuează oprirea, staţionarea sau parcarea, eficienţa juridică a normelor de conduită fiind asigurată prin sancţionarea conducătorilor de vehicule care nu le respectă.

De asemenea, propunerea legislativă în discuţie restrânge cadrul de reglementare a condiţiilor în care pot fi permise oprirea şi staţionarea vehiculelor, fiind eliminată situaţia în care pe trotuar lipseşte marcajul.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Paşcan, dezbateri.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Distinşi colegi,

Iată un proiect legislativ foarte bun, dar care este absolut inaplicabil.

La noi, în România, este permisă astăzi - şi nu doar la noi - parcarea parţială sau totală pe trotuar. Dacă noi am accepta acest normativ, prin care distanţa dintre autovehicul şi clădirea, practic, învecinată să fie de doi metri, respectiv să fie locul care rămâne liber pe trotuar, ar însemna pur şi simplu să nu mai permitem parcarea pe trotuar, fiindcă, dacă aici, în Capitală, există posibilitatea unor trotuare mult mai largi, în toată ţara doi metri de trotuar deja este foarte mult.

De aceea, ar fi ideal să putem să acceptăm acest proiect legislativ, dar este inaplicabil în situaţia actuală din România.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Drulă, vreţi să vorbiţi?

Vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

Stimaţi colegi,

În Codul rutier este prevăzut că trotuarele sunt destinate pietonilor.

În mod eronat se consideră că se pot parca în prezent maşini pe trotuar. Acest lucru se poate face doar cu permisiune explicită, atunci când sunt marcaje sau sunt montate indicatoare care permit parcarea pe trotuar. Deci, în mod implicit, este interzisă parcarea.

Pe de altă parte, în legea actuală, aceste marcaje sau aceste indicatoare se pot amplasa doar atunci când prin acele marcaje se lasă un metru pentru pietoni. Un metru este mult prea puţin şi vă spun un caz la care ar trebui să medităm cu toţii, cel al persoanelor cu handicap care merg în cărucioare cu rotile. Două astfel de cărucioare nu încap în paralel într-un metru, iar normativele prevăd... normativele în vigoare şi în România prevăd minimum 1,8 m pentru această lăţime liberă.

Din aceste considerente şi pentru a reflecta şi a pune în acord această prevedere cu Codul rutier existent, vă solicit retrimiterea la comisie, cu un termen de două săptămâni, astfel încât forma care rezultă să fie în acord şi cu Codul rutier, şi cu normativele privind persoanele cu handicap.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Domnul Bacalbaşa. Mă iertaţi!

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Retrimitere la comisie!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mai am intervenţii, domnule vicelider!

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

N-aş fi intervenit într-un domeniu care nu-mi aparţine, dacă acum două zile, în Bucureşti, vizavi de Parcul Tineretului, n-aş fi asistat la un fapt care mi s-a părut o sfidare a cetăţeanului, şi anume, pe un trotuar larg care, în condiţiile parcării pe trotuar, permitea cei doi metri, nu s-ar fi pus la toţi locuitorii blocurilor, vizavi de Parcul Tineretului, amenzi pentru sute de oameni. Nu ştiu ce sector este, mi s-a părut o bătaie de joc.

Şi uite de ce. Antevorbitorul meu a vorbit despre "implicit" şi "explicit". Eu am să vorbesc despre Dreptul roman, al cărui principiu fundamental este că nimeni nu poate fi obligat să facă ceea ce nu poate.

La ora actuală nu poţi parca, în lipsa spaţiilor de parcare. Ce trebuie să legiferăm şi să stimulăm, sunt facilităţi pentru cei care fac parcări etajate. În oraşe, cel puţin în oraşul Galaţi, sper că am convins autorităţile, soluţia unică sunt parcările etajate, care în Bucureşti există şi se pare că nu sunt foarte costisitoare.

În rest, sper că sesizarea mea privind ceea ce numesc eu o porcărie făcută locuitorilor din zona Parcul Tineretului Bucureşti va fi reglementată.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim, domnule deputat.

Vot final.

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

Nu, nu! Retrimitere!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aţi propus?

Mă scuzaţi!

Vot.

Unanimitate.

Retrimitere două săptămâni, da?

Mulţumesc.

29. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 297/2015 privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov, pentru realizarea obiectivului "Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav" şi pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2007 privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov pentru realizarea obiectivului "Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav".

Iniţiatori? Nu mai sunt printre noi, pe aici.

Comisia pentru agricultură?

Domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică şi cea pentru agricultură au fost sesizate pe fond cu acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 20 septembrie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul nu susţine această iniţiativă.

Membrii celor două comisii, pentru agricultură şi juridică, în unanimitate de voturi, au votat respingerea, argumentul fiind acela că problema a fost rezolvată în prevederile Legii nr. 228 din 2016.

Precizăm că legea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Tinel Gheorghe:

Am venit să întreb ceva.

Proiectul acesta de lege e propus de noi, susţinut de noi din 2009. Adică preluarea a 200 de hectare de la Institutul Cartofului pentru această mare investiţie la Braşov, aeroport, e urmare a unei iniţiative din 2007, transformată în Legea nr. 197/2009, tot prelungit termenul de punere în practică a investiţiilor. Iniţial a avut termen de finalizare cinci ani de zile.

Eu întreb cât mai durează până vedem un aeroport la Braşov. Pentru că cele 200 de hectare pe care le-am luat de la Institutul Cartofului nu produc în momentul de faţă nimic. Am luat 200 de hectare de la Institutul Cartofului. Am argumentat, e necesară investiţia la Braşov, dar văd că tărăgănăm la Braşov investiţia. Şi cineva trebuie să răspundă pentru ce se întâmplă acolo, pentru că altfel o să venim... Se finalizează, se termină mandatul acesta, vor veni iarăşi colegii noştri de la Braşov şi o să vă spună: "Ştiţi, din motive obiective n-am putut să finalizăm...". Ţinem blocate şi cele 200 de hectare de la Institutul Cartofului, nu se realizează nici investiţia, deci terenul rămâne practic nefolosit în toată această perioadă, din varii motive, şi nu cred că e în regulă faptul că nu respectăm termenele pe care noi le aprobăm şi le susţinem prin proiectele de lege pe care le aprobăm.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles, domnule deputat.

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sper să nu vă plictisiţi de mine. Majoritatea proiectelor pentru care am intervenit sunt discutate din legislatura anterioară, le-am dezbătut în Comisia pentru administraţie publică a Senatului, prin urmare îmi sunt foarte familiare, şi unele au revenit în comisie de mai multe ori.

În această situaţie, aş vrea să vă vorbesc de o situaţie de fond.

Din păcate, trecerea terenurilor, a proprietăţilor de la diverse entităţi, cum e cazul de faţă, institutul acesta de cercetare a cartofului, mai este Academia Ionescu-Şişeşti, de cercetare în domeniul agricol, au revenit aproape consecvent în proiectele legislative ale colegilor. Şi vă spun de ce se întâmplă acest lucru: fiindcă trecerea acestui teren la consiliul judeţean se putea face foarte simplu, prin hotărâre de Guvern. Dar de când eram încă prefect al judeţului Mureş, adică din 2009, nu trec aceste proiecte, Guvernul nu şi le asumă, mai ales de când cu spaima de DNA.

Nu îşi mai asumă nimeni nimic legat de patrimoniu, de sprijinirea localităţilor, ca să nu se interpreteze că cineva ar avea un interes oneros.

De aceea ajung la noi aceste proiecte care s-ar cuveni să treacă prin ordonanţe ale Guvernului sau hotărâri de Guvern.

Ei, bine, în această situaţie, nu poţi să fii potrivnic dezvoltării unui proiect cum este cel al aeroportului din Braşov. Cu atât mai mult cu cât se vede - a fost chiar recent o dezbatere pe această temă, prezentată şi în media - la noi, activitatea de cercetare în domeniul agricol a stagnat, dacă nu a involuat extrem de mult, fiindcă ajungem astăzi să... vedeţi, cultivăm tot felul de soiuri care provin din afara României, şi în domeniul legumicol, şi agricol, în general. Aşadar, este discutabilă această existenţă. Dar, în acelaşi timp, nici nu poţi să renunţi la cercetare.

Eu solicit imperativ de la această tribună, Guvernului României, să-şi asume prerogativele şi să nu ne lase pe noi, parlamentarii, să iniţiem proiecte de lege în locul Guvernului.

Şi noi avem, la Mureş, foarte multe active, patrimoniu, de la diverse instituţii, fostul ADS, de la Ministerul Apărării, care sunt neutilizate, cu clădiri în paragină, vai de capul lor.

Ajungem să promovăm proiecte de lege în locul Guvernului, pentru că Guvernul sau guvernele nu au fost în stare să şi le asume, nu au avut acest curaj. Să lase teama de DNA, câtă vreme este vorba de un interes public, şi este vorba de interesul localităţilor. Şi să-şi asume aceste promovări.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu mi s-a părut că acest Guvern se teme chiar aşa de tare de DNA. Şi cred că de mâine, poimâine, nici nu are cine să-l mai aresteze.

De aceea, problema foarte serioasă, supusă dezbaterii, trebuie să aibă o rezolvare acum şi aici, prin votul nostru.

În toate judeţele sunt poligoane, foste clădiri ale MApN-ului care riscă să se dărâme. De ani de zile am făcut memorii către guverne, la toate guvernele, către MapN, către MAI. Niciun răspuns. Acum, dacă s-ar fi dorit construirea unui mall acolo, sunt sigur că era rezolvată, fără să ne întrebe nimeni, nimic. Dar un aeroport bun, într-o cetate industrială şi culturală ca Braşovul, văd că ridică foarte multe semne de întrebare.

De aceea, eu aş ruga Guvernul, chiar dacă a respins această iniţiativă, să sugereze parlamentarilor PSD să susţină. Noi vom susţine. (Rumoare.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bacalbaşa.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Îmi pare rău că trebuie să iau cuvântul a doua oară, risc să mă înscriu în şirul unor colegi care au această meteahnă. Dar constat un atac nedrept şi chiar mârşav, la adresa Guvernului. Aceasta, în condiţiile în care instituţii represive ale acestui stat au fost dovedite şi sunt cercetate, la ora actuală, pentru încălcarea Constituţiei.

Deci persecuţia Guvernului de către organe represive este un fapt cert. Şi Guvernul nu trebuie să dea dovadă de curaj, că ar fi inconştienţă, ci trebuie să dea dovadă de prudenţă, în condiţiile unei rele-voinţe manifeste, din partea unor organe de stat care-şi încalcă obligaţiile.

Şi aş băga, alături de Procuratură, şi Curtea de Conturi. Pentru că domnul Bichineţ a fost administrator şi cunoaşte foarte bine, cel care a vorbit înaintea lui a fost tot în administraţie şi cunoaşte foarte bine ce se întâmplă. Şi aceste structuri sunt pentru unii mumă, pentru alţii ciumă. Oricând putem fi şi noi victimele nedrepte ale acestor situaţii.

Ca atare, să fim decenţi, să lăsăm Guvernul în pace.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Se impun câteva precizări.

În primul rând, vreau să le mulţumesc tuturor colegilor din legislatura trecută, pentru că au adoptat o lege care a rezolvat această chestiune.

În paralel cu proiectul de lege adoptat în legislatura trecută, mai fusese depus şi acest proiect de lege, care acum trebuie respins, pentru că situaţia despre care este vorba în acest proiect de lege este soluţionată.

Şi acum, pentru a-i răspunde colegului Tinel. Există 3 decizii ale Curţii Constituţionale, care au fost puse în aplicare prin proiectul de lege adoptat anul trecut, care spun foarte clar, negru pe alb, că introducerea unor termene în privinţa transferului unui teren din patrimoniul statului către o administraţie publică locală este neconstituţională.

Pe cale de consecinţă, legea adoptată deja a pus în acord situaţia din reglementările anterioare cu deciziile Curţii Constituţionale.

Pe de altă parte, investiţia privind aeroportul Braşov-Ghimbav se derulează în continuare. Anul acesta, în bugetul Consiliului Judeţean sunt prevăzute sume de bani, cheltuieli care vor fi angajate pentru realizarea căilor de rulare.

Ca atare, aeroportul şi investiţia în privinţa aeroportului de la Braşov merg în continuare. Şi s-a exprimat speranţa că în câţiva ani de zile va deveni operaţional.

Sper că prin aceste lămuriri chestiunile sunt clare.

Şi, de aceea, această propunere legislativă trebuie respinsă, pentru că situaţia este soluţionată de anul trecut, prin legea adoptată în 2016.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vreau să mă asociez celor spuse de domnul deputat Andronache şi nicidecum să particip la, de altfel, spumoasa dezbatere, care n-avea nicio legătură cu subiectul.

Problema... problema de fapt este una de procedură. Şi anume, că nu respectăm o veche cutumă a Parlamentului. Şi anume, ca proiectele care au acelaşi obiect de reglementare să fie dezbătute împreună în plen, astfel încât odată cu adoptarea primului, toate celelalte să fie respinse.

Dacă am fi urmat această procedură, atunci când am adoptat proiectul, în legislatura precedentă, n-am mai fi avut, ce-i drept, parte de această extraordinară dezbatere parlamentară de astăzi.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Korodi. (Vociferări.)

Aşa sunt înscrişi, domnul Korodi Attila.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sunt două teme importante în această dezbatere: una procedurală - şi susţin ceea ce a spus şi antevorbitorul meu, domnul Ganţ. Există o cutumă, ar trebui folosită. Pentru că sunt foarte multe proiecte care sunt pe aceeaşi temă, depuse, şi, defazând dezbaterea lor, ajungem într-o situaţie chiar ciudată.

Dar vorbind şi de fondul temei, trebuie să conştientizăm că sunt câteva teme de infrastructură regională, în România, care cel puţin de 10 ani de zile sunt amânate, şi amânate, şi cu asumarea diferitelor guverne, de diferite culori politice. Şi aceasta este o problemă reală.

Sunt infrastructuri critice regionale, cum este aeroportul... viitorul aeroport Braşov, sau cum este Autostrada Transilvania Nord, care dacă nu sunt realizate, dezvoltarea economică a zonelor este mult mai slabă.

Şi lucrul acesta poate este conştient văzut şi conştient frânat. Când vorbesc de frânare, vorbesc de investiţia aceasta în infrastructură, pentru că alte regiuni sau Capitala au interes în acest sens. Şi spun lucrul acesta foarte deschis şi foarte sincer. Dacă ne uităm pe istoricul finanţărilor sau al deciziilor publice, pe aceste infrastructuri critice regionale, vedem permanent o amânare, amânare, amânare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Mohaci.

Domnul Mihai Mohaci:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aeroportul Braşov, într-adevăr, naşte... dă posibilitatea la foarte multe polemici. Însă vreau să-i atenţionez pe domnii liberali, pentru că a existat un act normativ, acum îl respingem, de acord, aţi comentat despre acea cutumă în care pe acelaşi subiect nu pot să existe două iniţiative legislative sau mai multe.

Dar aeroportul Braşov a dat naştere la foarte multe orgolii politice. Şi trebuie să recunosc că acestea au fost din partea PNL-ului. Şi-au dorit o lege la care până la urmă, într-adevăr, am fost şi noi de acord, dar o lege iniţiată numai de ei.

Eram prefect al judeţului Braşov şi m-am lovit de situaţia terenului de la aeroportul Braşov, pentru că acolo era un haos, un haos generalizat. S-a pornit de la 200 de hectare şi nici nu ştiu dacă la ora actuală mai sunt 200 de hectare. Ne-am trezit cu 50 de hectare trecute din domeniul public al statului, în domeniul privat. Iar după 7 ani şi-au dat seama, şi au venit cu rectificare, în consiliul judeţean, şi l-au trecut din domeniul privat în domeniul public al judeţului.

Sigur, pe procedură, într-adevăr, avem nevoie de legea ultimă, care este... să spunem, că am mers toţi şi am acceptat-o. Dar orgoliile politice au dus la apariţia acestor acte normative, acestor multiple acte normative.

Susţin şi eu, pentru că nu am încotro, că îmi doresc acest aeroport să se mişte din loc, indiferent cine face investiţia. Aici, Braşovul... nu doreşte Consiliul Judeţean să aibă parteneri. Nici măcar pe Primăria Braşov.

De aceea, susţin şi eu totuşi punctul de vedere comun, cu respingerea.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comitetul liderilor vă propune modificarea programului privind dezbaterile de astăzi, în sensul ca la ora 12,00, să oprim şedinţa de dezbateri, ora 13,00 rămânând pentru votul final. Toţi liderii grupurilor parlamentare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

5 voturi împotrivă, o abţinere şi 141 pentru. Programul, la 12,00, da?

30. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei... (Discuţii în Grupul parlamentar al USR.)

Am crezut că vreţi să vorbiţi cu mine, de aceea... îmi cer scuze că v-am întrerupt...

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010.

Domnul Pambuccian.

Vă rog, colegii care aţi fost şi aţi vorbit, să vă opriţi microfoanele, pentru că nu mai ştiu, mai vreţi sau nu vreţi...

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Este un proiect de lege simplu şi care se referă la o realitate în raport cu care avem oarecum aşa, o manifestare schizoidă. Pe de o parte, spunem, uite, mă, ce rău e statul cutare sau cutare, că ne fură creierele; pe de altă parte, nu avem niciun fel de politică de imigrare selectivă, niciuna.

Ce vă propun eu este un lucru simplu, şi anume: îi dă Guvernului posibilitatea ca atunci când este nevoie, pentru un an, pe un contingent clar specificat, în specialităţi, în meserii şi specialităţi clar specificate printr-o hotărâre de Guvern, să existe posibilitatea ca un cetăţean străin care vine şi lucrează în România să poată da examenul de cetăţenie fără să mai aştepte un număr de ani, prevăzut în Legea cetăţeniei.

Este o formă pe care foarte multe din statele acelea, pe care le înjurăm că ne fură creierele, o au, o practică de foarte mult timp.

Dar, pe de altă parte, nouă ni se pare că nu e bine s-o practicăm. Şi, de aceea, spuneam că sunt surprins de acest comportament schizoid.

Eu vă propun, ca să nu vin de foarte multe ori... Nu, n-am să fac eu asta, am să rog un lider de grup, pentru că nu vreau să pledez pro domo şi să cer retrimiterea la comisie, dar am să rog un lider de grup să retrimitem la comisie acest... să facă propunerea aceasta, de a retrimite la comisie proiectul acesta. Să stăm, să ne gândim puţin, să nu reacţionăm cu primul impuls. Şi să ne gândim că foarte multe dintre naţiunile care astăzi sunt prospere şi bine dezvoltate au făcut această selecţie de oameni cu meserii de care era nevoie, la un moment dat, în ţările respective, în special de oameni cu carte. Şi că foarte mulţi dintre români au contribuit la prosperitatea acestor naţiuni. Şi că poate că este bine şi a venit vremea - şi e şi o formă de maturitate asta - să ne manifestăm şi noi la fel.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Nicolăescu.

Procedură, da?

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Tema supusă dezbaterii este extraordinar de importantă şi cred că argumentele aduse de colegul deputat Pambuccian ar trebui să ne pună pe gânduri.

Şi ca să nu greşim, şi ca să avem convingerea că facem un proiect de lege bun, vă propun retrimiterea la comisie, aşa cum sugera dumnealui, şi, în acelaşi timp, din stenograma de astăzi, să se pună la dispoziţia comisiei toate argumentele pe care domnul Pambuccian le-a formulat de la această tribună, astfel încât comisia să vină după aceea în faţa plenului cu un raport în care să avem o evaluare corectă, o evaluare cât mai pertinentă şi o evaluare care să ne permită să luăm o decizie cât mai bună pentru ţara noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

Un vot împotrivă, 148 pentru.

Două săptămâni la comisie.

31. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Guvern nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Iniţiatorii? Nu.

Comisia juridică.

Domnul Varga?

Doamna Florea.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Guvernul României nu susţine adoptarea acestei propuneri.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ.

Obiectul de reglementare este completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, propunându-se ca libertatea religioasă să nu mai poată fi exercitată în cadrul asociaţiilor şi fundaţiilor reglementate de acest act normativ, ci numai în cadrul cultelor religioase şi al asociaţiilor religioase recunoscute sau constituite, conform Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.

Deputaţii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, cu unanimitate de voturi.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu. Vot final.

32. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea articolului 60 indice 1, alineat 1, litera e din Legea 192 din 2006.

Iniţiatorii?

Comisia juridică?

Doamna Oana-Consuela Florea:

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis, nu susţine adoptarea acestei iniţiative.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea şi completarea art. 60¹ alin. (1) lit. e) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, intervenţiile legislative având ca scop exceptarea de la procedura medierii a litigiilor colective de muncă din sectorul bugetar, care privesc obţinerea de drepturi salariale prin instanţă.

La şedinţă a participat din partea Ministerului Justiţiei, domnul Florin Moţiu - secretar de stat.

Membrii Comisiei juridice au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

33. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.

Iniţiatorii?

Comisia juridică?

Doamna Florea.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Propunerea are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, intervenţiile legislative privind îmbunătăţirea cadrului legislativ actual, prin simplificarea procedurii medierii.

La şedinţă a participat din partea Ministerului Justiţiei, domnul Florin Moţiu - secretar de stat.

Membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei respingerea propunerii legislative.

Aceasta, în raport cu obiectul şi conţinutul său, face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

34. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 115/2012 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.

Iniţiatorul?

Comisia juridică?

Doamna Oana-Consuela Florea:

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis, nu susţine adoptarea.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea Legii nr. 115/2012 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.

Potrivit expunerii de motive, intervenţia legislativă propusă are ca scop eliminarea obligativităţii participării la şedinţa de informare privind medierea, în vederea soluţionării pe această cale a conflictelor în materie penală.

La şedinţă a participat, din partea Ministerului Justiţiei, domnul Florin Moţiu - secretar de stat.

Membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, aceasta face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

35. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Iniţiatorul?

Comisia? Comisia pentru cultură sau Comisia juridică.

Doamna Florea.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României susţine adoptarea iniţiativei legislative, sub rezerva însuşirii observaţiilor formulate.

Comisia pentru drepturile omului a avizat negativ.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat negativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. (2) lit. a) din Legea nr. 544/2001, în sensul includerii în categoria autorităţilor şi instituţiilor publice ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, a societăţilor comerciale la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială deţine acţiuni sau părţi sociale, a asociaţiilor şi fundaţiilor la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acţionar sau fondator, precum şi a oricărei entităţi care prestează servicii publice de interes local, regional sau naţional şi care beneficiază de subvenţii, alocări sau alte forme de finanţare din fonduri publice, indiferent de forma juridică de organizare.

Membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au examinat propunerea legislativă, în şedinţa din 11 octombrie 2016.

La şedinţă a participat, din partea Ministerului Culturii, doamna Oana Bogdan - secretar de stat.

Comisia a propus un raport preliminar de respingere.

Membrii Comisiei juridice au examinat iniţiativa legislativă şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să aprobe raportul preliminar de respingere, iar membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, aceasta face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Stimaţi colegi,

Transparenţa cheltuirii banului public înseamnă transparenţa tuturor banilor publici. Şi acest proiect de lege extinde aria de cercetare a modului în care sunt cheltuiţi, accesul cetăţeanului la modul în care sunt cheltuiţi banii publici, şi la societăţi comerciale în care statul este acţionar.

Şi acesta este un lucru foarte bun, mai ales că... vedem că mâine, de exemplu, pe ordinea de zi a Consiliului Local al municipiului Bucureşti există propunerea de înfiinţare a 10 companii ale primăriei. Înfiinţarea acestor companii va duce la o totală netransparenţă a cheltuirii banului public, banul cetăţeanului.

Deci haideţi să-i lăsăm pe oameni să vadă în ce mod sunt cheltuiţi banii lor, banii românilor. Este corect. Haideţi să nu ne opunem şi să nu respingem acest proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Legea merge la votul final.

Vă rog, liderii, să veniţi până la prezidiu.

Domnule Nicolăescu, vă rog...

(Consultări.)

Domnul lider al PSD, Ciolacu.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă propun ca iniţiativa legislativă privind revizuirea Constituţiei României, Pl-x 127/2017, să nu mai figureze pe lista de vot final de astăzi. Să fie retrimisă Birourilor permanente reunite, pentru a discuta un posibil conflict de competenţe între cele două Camere ale Parlamentului, să se decidă traseul legislativ al acesteia, având în vedere următoarele motive.

Iniţiativa legislativă a fost depusă la Senat, iar plenul acestuia, în mod inexplicabil, a decis ca propunerea legislativă să fie transmisă Camerei Deputaţilor, în calitate de primă Cameră.

Aşa cum aţi auzit şi la dezbaterile generale de ieri, din luările de cuvânt ale reprezentanţilor grupurilor parlamentare, nu există niciun argument legal sau constituţional care să consfinţească calitatea Camerei Deputaţilor, de primă Cameră.

Aşa stând lucrurile, pentru a nu face nicio greşeală în privinţa acestei iniţiative legislative atât de importante şi susţinute de 3 milioane de oameni, cea mai la îndemână propunere este aceea de a discuta această chestiune în faţa celor două Birouri permanente reunite, care ar trebui să tranşeze acest veritabil conflict de competenţe între cele două Camere.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

139 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abţineri. Propunerea a fost aprobată.

Mulţumesc.

Încheiem şedinţa de dezbateri.

Ora 13,00 şedinţa de vot final.

Stimaţi colegi,

Îmi cer scuze, trebuia să vă fac un anunţ procedural.

Vă informez că în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 28 martie 2017, s-au depus la Secretarul General al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului:

1. Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind patrularea comună la frontiera de stat româno-ucraineană, semnat la 21 aprilie 2016 la Bucureşti.

2. Legea pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe.

3. Legea pentru modificarea şi completarea art. 174 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Termenul pentru sesizare - 5 zile de la data depunerii, astăzi, 28 martie 2017.

După pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sala de şedinţă, pentru şedinţa de vot final.

Facem vot de control? E obligatoriu.

Vă rog să votaţi.

Nu e în regulă 125, că sunteţi mai mulţi. Deci mai repetaţi procedura cu scosul şi introdusul. (Rumoare.)

Mai facem o dată, domnule lider.

Vă rog, vot.

Vedeţi, domnule Nicolăescu, am avut dreptate... 258.

Vă rog, liderii, viceliderii...

Dacă doriţi...

Începem.

1. Proiectul de Hotărâre pentru suplimentarea obiectivelor prevăzute de Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 5/2017 privind efectuarea unui control de către Curtea de Conturi pentru verificarea condiţiilor în care s-a realizat rectificarea bugetului de stat din lunile august şi noiembrie 2016 de către Guvernul României.

Vot, vă rog.

172 de voturi pentru, 83 împotrivă, 8 colegi care nu votează. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Camerei Deputaţilor la Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei.

Vot, vă rog.

266 de voturi pentru, două împotrivă, două abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2016 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate.

Vot, vă rog.

274 de voturi pentru, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2017 privind prorogarea termenului de depunere a declaraţiilor fiscale şi de plată a creanţelor fiscale scadente la data de 25 ianuarie 2017.

Vot, vă rog.

Unanimitate. Adoptat.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2016 pentru completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă.

Vot, vă rog.

281 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2016 pentru modificarea art. 5¹ din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2006 privind unele măsuri pentru funcţionarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populaţiei.

Vot, vă rog.

277 de voturi pentru, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 1 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare.

Vot, vă rog.

280 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere. Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru abrogarea unei poziţii din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei.

Vot, vă rog.

284 de voturi pentru, o abţinere, adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Respingeri.

Punctul 9. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 109 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Vot, vă rog.

281 de voturi pentru, două împotrivă, o abţinere. Adoptată.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Vot, vă rog.

264 de voturi pentru, 16 împotrivă, un coleg care nu votează. Adoptat.

11. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate.

Vot, vă rog.

201 voturi pentru, 77 împotrivă, 3 abţineri. Adoptat.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Vot, vă rog.

283 de voturi pentru, un vot împotrivă, un coleg care nu votează. Adoptat.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 19 al Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.

Vot, vă rog.

270 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă, două abţineri. Adoptat.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Vot, vă rog.

266 de voturi pentru, 14 împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptată.

15. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Vot, vă rog.

275 de voturi pentru, două împotrivă, un coleg care nu votează. Adoptată.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Vot, vă rog.

278 de voturi pentru, două împotrivă, un coleg care nu votează. Adoptată.

17. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art. 27 al Legii nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare.

Vot, vă rog.

Unanimitate. Adoptată.

18. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 154/2012 privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice.

Vot, vă rog.

272 de voturi pentru, două împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.

19. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Guvern nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia juridică propune respingerea, domnule Tinel.

Vot, vă rog.

265 de voturi pentru, 15 împotrivă, 3 abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptată.

20. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea articolului 60 indice 1, alineat 1, litera e din Legea nr. 192 din 2006.

Comisia juridică propune respingerea. Vot.

282 de voturi pentru, un vot împotrivă, un coleg care nu votează. Adoptată.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.

Comisia juridică propune respingerea. Vot.

262 de voturi pentru, 12 împotrivă, 4 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptată.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 115/2012 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.

Comisia juridică propune respingerea.

Vot, vă rog.

277 de voturi pentru, 3 abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptată.

23. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Comisia juridică şi Comisia pentru cultură propun respingerea.

Vot.

211 voturi pentru, 72 împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptată.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

Punctul 24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2016 pentru modificarea Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot.

281 voturi pentru, o abţinere, 2 colegi care nu au votat. Adoptat.

Legi organice. Respingeri.

25. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 68 alin. (7) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Vot, vă rog.

251 voturi pentru, 26 împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.

26. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 68 alin. (7) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali.

Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică propun respingerea.

Vot, vă rog.

251 voturi pentru, 27 împotrivă, două abţineri. Adoptat.

27. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 297/2015 privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov, pentru realizarea obiectivului "Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav" şi pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2007 privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov pentru realizarea obiectivului "Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav".

Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură propun respingerea.

Vot.

271 voturi pentru, 5 împotrivă, 3 abţineri. Adoptat.

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Biroul permanent, în 15 minute.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,23.