Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,03.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sala de şedinţă.

Deschidem şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 328 de deputaţi, sunt înregistraţi 185 de colegi.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de marţi, 18, şi miercuri, 19 aprilie 2017; programul de lucru pentru perioada 18-22 aprilie; lista rapoartelor depuse în perioada 11-18 aprilie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se pot exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru, de la ora 17,00 avem primirea de răspunsuri orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor.

Trecem la dezbateri.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene şi Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Migraţia pe ruta central-mediteraneană - Gestionarea fluxurilor de migraţie, salvarea de vieţi omeneşti.

Domnul deputat Tîlvăr, vă rog.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Raportul privind Comunicarea comună a Comisiei Europene şi Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Migraţia pe ruta central-mediteraneană - Gestionarea fluxurilor de migraţie, salvarea de vieţi omeneşti.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie adoptat de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pe proiectul de opinie al Comisiei pentru politică externă, pe proiectul de opinie al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, pe nota Ministerului Afacerilor Externe, pe Propunerea de rezoluţie a Parlamentului European referitoare la abordarea deplasărilor refugiaţilor şi migranţilor, pe fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană din Camera Deputaţilor şi pe analiza şi contribuţiile secretariatului propriu al comisiei.

Astfel, Comisia pentru afaceri europene, reţinând că majoritatea migranţilor care au debarcat în Italia în 2016 provin din ţări în care nu este stare de război, ci o guvernare deficitară, care nu poate asigura securitatea populaţiei sau mijloacele de trai, a subliniat că Uniunea Europeană nu are ca obiectiv direct rezolvarea unor astfel de deficienţe de guvernare din terţe-state şi, de aceea, posibilitatea Uniunii de a trata cauzele fluxului de imigranţi economici clandestini este foarte redusă.

Totodată, Comisia pentru afaceri europene a arătat că, deşi Uniunea Europeană este cel mai mare furnizor de ajutoare umanitare şi ajutor pentru dezvoltare, ea nu dispune de fondurile necesare pentru a ridica starea economică a ţărilor de origine la un nivel care să descurajeze imigrarea.

Totodată, a propus: elaborarea unui studiu care să clarifice resursele aflate la dispoziţia Uniunii pentru acest scop, criteriile pentru alocarea fondurilor, eficienţa instrumentelor deja utilizate, propuneri de noi instrumente, evaluarea capacităţii administraţiei statelor beneficiare de a folosi aceste fonduri pentru atingerea obiectivelor comune.

Comisia pentru afaceri europene a semnalat existenţa unei limite demografice, politice, economice, culturale şi de acceptabilitate, la nivelul cetăţenilor şi comunităţilor Uniunii Europene a imigraţiei, o realitate care ar trebui să fie abordată şi de Comisia Europeană, eventual prin lansarea unei reflecţii şi printr-o analiză bazată pe o consultare publică şi instituţională de anvergură.

S-au asociat atenţiei Comisiei Europene şi Parlamentului European fenomenul migraţiei minorilor neînsoţiţi, amplificat de dispariţia multor minori, şi propuneri de a se crea o bază de date, care să includă detalii privind minorii neînsoţiţi care au intrat în statele membre. Totodată, a propus să se investigheze dacă această situaţie nu reprezintă încă un mod de operare al reţelelor de trafic sau de contrabandă de persoane.

Comisia pentru afaceri europene a solicitat Comisiei Europene să pregătească standarde şi criterii juste pentru tratarea cazurilor de solicitanţi de protecţie internaţională care provin din zone în care nu starea de război, ci condiţiile precare de securitate şi de trai sunt cauza migraţiei.

În acest cadru, a reamintit că sistemul de acordare a protecţiei internaţionale nu a fost conceput pentru fluxurile masive de migranţi, care s-au produs începând din anul 2015, şi a recomandat Comisiei Europene să abordeze sistemul de acordare a protecţiei internaţionale, din această perspectivă reformatoare, ca în cazul sistemului de azil.

În încheiere, vreau să spun că, la nivelul Comisiei, s-a arătat că nu se justifică insistenţa în direcţia creării unor mecanisme de relocare automată şi obligatorie a imigranţilor, în condiţiile insuccesului deja înregistrat, şi că utilizarea de către Comisie a procedurii de sancţionare a statelor membre care nu şi-au realizat obligaţiile ar fi o acţiune profund contraproductivă.

Ca alternativă, a propus Comisiei Europene procesarea imigranţilor sosiţi prin fluxuri masive în locuri sigure din afara Uniunii Europene, aşa cum a propus ministrul de interne al Germaniei la Consiliul informal JAI din 26 ianuarie 2017.

Domnule preşedinte,

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 11 aprilie 2017, în prezenţa majorităţii membrilor, fiind adoptată în unanimitate.

Supunem, în acest context, aprobării opinia, în forma prezentată.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu sunt.

Proiectul de hotărâre merge la votul final.

Domnul Korodi, procedură.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot, stimaţi colegi.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Propun, din partea Grupului UDMR, ca punctul 23 de pe ordine a de zi, PL-x 356/2016, să fie abordat în prima parte a şedinţei noastre de astăzi şi, totodată, propun retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci avem două propuneri. Vom face două voturi.

Primul, pentru aducerea pe punctul 3... de pe 23 pe 3...

Vot, vă rog.

Şi retrimiterea la comisie... două săptămâni?

Vot, vă rog.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2016 pentru reglementarea unor măsuri de simplificare a acordării unor beneficii de asistenţă socială, precum şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare pentru acestea în anul 2016; procedură de urgenţă.

Guvernul, vă rog.

Domnul Cristian Cosmin (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale):

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă numesc Cristian Cosmin. Sunt secretar de stat în Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, a Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, în sensul simplificării administrative în acordarea celor trei beneficii de asistenţă socială, bazate pe testarea mijloacelor, respectiv: ajutorul social, alocaţia pentru susţinerea familiei şi ajutorul pentru încălzirea locuinţei. Astfel, aceste trei beneficii pot fi solicitate concomitent, având în vedere că au criterii de eligibilitate similare sau, în situaţia în care sunt solicitate succesiv, vor fi luate în considerare documentele justificative existente deja pentru un prim beneficiu.

Faţă de cele menţionate, Guvernul susţine raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia pentru muncă?

Doamna Răduţ.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 125/2017 din 13 februarie 2017, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2016 pentru reglementarea unor măsuri de simplificare a acordării unor beneficii de asistenţă socială, precum şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare pentru acestea în anul 2016.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2016, în sensul introducerii unor reguli administrative mai simple cu privire la acordarea ajutorului social, a alocaţiei pentru susţinerea familiei şi a ajutorului de încălzire a locuinţei.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 8 februarie 2017.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri?

Doamna Cherecheş. Apare înregistrat...nu vrea.

Domnul Oprea.

Domnul Dumitru Oprea:

În expunerea de motive sunt prezentate elementele care stau la baza acestei componente de natură administrativă privind combaterea sărăciei, făcându-se trimitere la cele trei componente de tip beneficii pentru astfel de familii, de genul ajutorului social, alocaţiei pentru susţinerea familiei şi ajutorului pentru încălzirea locuinţei.

Practic, este o variantă intermediară de lucru, pentru că este pe tapet intrarea în funcţiune, din aprilie 2018, a unei alte componente care să rezolve absolut toate problemele privind o astfel de asistenţă socială.

Aşadar, Grupul Partidului Naţional Liberal a votat în comisie şi votează şi în plen pentru o astfel de propunere de aprobare a ordonanţei de urgenţă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Nu sunt. Vot final.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2017 pentru completarea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român; procedură de urgenţă.

Guvernul?

Domnul Nicolae Nasta (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt Nicolae Nasta, secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale.

La Summit-ul NATO de la Varşovia, din iunie 2016, au fost luate o serie de măsuri menite să asigure o acţiune sinergică a aliaţilor pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare.

România şi-a reafirmat solidaritatea faţă de măsurile adoptate şi s-a angajat să participe cu o subunitate la nivel de companie la prezenţa înaintată, consolidată, a NATO, în partea de nord a Flancului Estic al Alianţei, pe teritoriul Poloniei, în cadrul Grupului de luptă, sub conducerea Statelor Unite ale Americii.

Deoarece la momentul adoptării Legii nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi la operaţii în afara teritoriului statului român nu exista contextul de securitate care să impună executarea misiunilor de descurajare, acest tip de misiune nu a fost prevăzut la art. 2 al legii menţionate.

Proiectul de lege vizează aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2017 pentru completarea art. 2 alin. (1) din legea sus-menţionată.

Prin aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă, se creează cadrul legal pentru a răspunde angajamentelor asumate şi, astfel, personalul participant la misiune va avea acelaşi statut ca şi cel participant la misiuni cu operaţii sub egida NATO, ONU şi OSCE, sens în care vă adresăm rugămintea să acordaţi votul dumneavoastră favorabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia pentru apărare? Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2017 pentru completarea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 121/2011, trimis cu adresa PL-x 169 din 3 aprilie 2017.

Proiectul are ca obiect de reglementare includerea în categoria misiunilor şi operaţiilor la care participă forţele armate în afara teritoriului statului român şi a misiunilor de implementare a măsurilor de asigurare a aliaţilor.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat acest proiect de lege.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Fără dezbateri. Vot final.

6. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului.

Iniţiatori?

Procedură.

Domnul Constantin Avram:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul ALDE propune retrimiterea acestui proiect de lege, PL-x 375/2016/2017, în vederea reexaminării textului de lege, la comisie, pentru două săptămâni.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

Iniţiatorii?

Comisia pentru muncă. Doamna deputat Răduţ.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, a fost retrimis Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, prin adresa PL-x 518/2016 din 14 martie 2017, în vederea reexaminării şi întocmirii unui nou raport.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011, în vederea prelungirii perioadei în care se prestează munca zilieră de la 90 de zile la 180 de zile cumulate într-un an calendaristic, pentru zilierii care prestează activităţi în domeniul creşterii animalelor.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 1 noiembrie 2016.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia a hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, admise şi respinse, redate în Anexele nr. 1, respectiv nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Seidler. Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Propunerea legislativă pe care o avem astăzi în faţă vine să rezolve o problemă punctuală, aceea a formelor excesive de angajare, atât în ceea ce priveşte medicina muncii, cât şi în ceea ce priveşte instructajul general şi specific, mai ales în cazul proprietarilor de turme, pentru că despre asta vorbim astăzi.

Varianta de rezolvare pe care o găsim în această propunere legislativă este însă una incompletă. Vine şi răspunde punctual, în loc să rezolve toate problemele.

Chiar şi aşa, decât să avem muncă la negru, preferăm forma aceasta de muncă a zilierilor. Soluţia, în schimb, este una... mai degrabă de peticeală.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Oprea Dumitru.

Domnul Dumitru Oprea:

Iau cuvântul din mai multe motive.

Implicit legea la origine a fost acceptată ca să fie modificată în plen, în urmă cu câţiva ani, astfel încât grădinile botanice aflate în subordinea universităţilor să poată să folosească zilieri. Nu era, prin lege, permis un astfel de regim aplicat forţei de muncă.

Acum, împreună cu colega de la Camera Deputaţilor, Éva- Andrea Csép, am făcut un amendament prin care să dăm posibilitatea ca extensia de la numărul de 90 de zile la 180 să aibă loc şi pentru grădinile botanice ale universităţilor din România. Este perioada în care începe forţa de muncă în multe componente, dar în grădinile botanice deja din decembrie este necesară o astfel de categorie de zilieri, iar aşa cum era legea, cu 90 de zile, era un element care frâna bunele intenţii ale universităţilor.

În sfârşit, dacă mai înainte, un antevorbitor a zis că sunt lucruri punctuale, pentru mine sunt lucruri esenţiale ale universităţilor care nu fac profit din grădinile botanice, dar fac un lucru extraordinar pentru comunităţile în care se află grădinile botanice.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Se ştie că în România munca la negru este un flagel şi, pentru a o stopa, legiuitorul s-a gândit la munca zilierilor.

Acest proiect de lege, din punctul meu de vedere, este foarte bun, cu amendament cu tot.

Noi, PMP-ul, îl vom susţine şi argumentez de ce.

Pentru că sunt activităţi, mai ales în zona montană, unde nu se poate desfăşura activitate benefică din partea celor care cresc animale, dacă nu au zilieri.

Aş vrea, cu această ocazie, să atrag atenţia că un sfert din populaţia ţării primeşte ajutor social şi vă rog să nu vă agăţaţi de cei care primesc ajutor social.

Ei nu pot fi zilieri decât dacă primesc un milion pe zi, de trei ori mâncare, cafea dimineaţa şi ţigări, iar cei care vor să muncească ca zilieri, din punctul meu de vedere, este foarte, foarte bine, pentru că îi ajută pe cei care au animale, care au pământ, cu forţa lor de muncă. Este un borderou - eu, personal, am zilieri - este un borderou, se consemnează câţi vin dimineaţa, cât au primit şi eu cred că este foarte bine.

Dar, vă rog, nu vă agăţaţi de cei care primesc ajutor social! Aceştia să fie cât mai mulţi!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Korodi Attila.

Domnul Korodi Attila:

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege răspunde unei realităţi înregistrate anul trecut, când inspectoratele de muncă în mai multe zone, şi mai ales în zona montană, au constatat nereguli la angajarea personalului, a muncitorilor, a zilierilor care lucrau pe lângă ferme de animale, sau stâne de oi, sau alte stâne.

Proiectul de lege a plecat de la o realitate foarte simplă: nu există un instrument legal ajustat realităţii zilelor noastre, prin care, foarte facil, un proprietar de animale sau o comunitate locală care are în responsabilitate şi animale din partea membrilor comunităţii, să-şi organizeze legal activitatea. Şi atunci, a trebuit să venim cu o soluţie foarte simplă. Asta înseamnă o soluţie foarte simplă.

Am văzut păreri care spun de ce abordează aşa simplist: pentru că viaţa pentru care dă un răspuns acest proiect de lege este descrisă ca una foarte simplă.

De foarte multe ori, cei care au ferme de animale se confruntă cu o fluctuaţie masivă de zilieri, de personal care lucrează, oameni care foarte greu pot fi introduşi într-un sistem mult mai complex, mai birocratic, dar mai solid din punctul de vedere al protecţiei sociale, şi atunci, măsura de a mări numărul zilelor calendaristice pentru care zilierii pot fi angajaţi, în astfel de situaţii, este bine-venită.

Astfel, evităm ca anul acesta, începând din vară şi până în toamnă, să se înregistreze amenzi de zeci de mii de lei, cum au fost înregistrate anul trecut, pentru cei care aveau în responsabilitate ferme de animale.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu.

La amendamente? Avem admise şi respinse. Dacă susţine cineva? Nu.

Atunci, aşa cum a venit raportul, proiectul de lege merge la votul final.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

Iniţiatori?

Procedură.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Hristos a înviat!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal cere retrimiterea la comisii, pentru două săptămâni, a acestui proiect de lege.

Noi considerăm că patriotismul reprezintă o parte fundamentală din tot ceea ce înseamnă identitatea unei naţiuni şi tot ceea ce înseamnă respectul pe care şi-l dă sieşi un stat capabil să reprezinte ceva în lume.

Legea respectivă, nu înţelegem de ce, a fost propusă spre respingere. Beneficiază de susţinerea colegilor din toate grupurile parlamentare şi cred că ar trebui retrimisă comisiei şi, de acolo, eventual, făcute o serie de corecturi, şi revenită, pentru că este nevoie de o acoperire juridică pe ceea ce înseamnă protejarea şi apărarea simbolurilor naţionale, precum este drapelul tricolor sau precum este imnul de stat.

Pentru că ni s-ar părea un lucru important să nu uităm că patriotismul face parte din viaţa noastră şi este un element constructiv în dezvoltarea unei societăţi! De aceea, noi cerem retrimiterea la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Termen?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Două săptămâni, am zis mai devreme.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot, vă rog.

Propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Vă rog, Comisia pentru administraţie sau juridică?

Comisia pentru administraţie, domnul Călin.

Domnul Ion Călin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 75/1994 în vederea instituirii unor măsuri minime care să asigure cultivarea sentimentului naţional.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii prezenţi la lucrări au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Tomac.

Domnul Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, Hristos a înviat!

În calitate de iniţiator, nu am avut posibilitatea să intervin, pentru că, înaintea mea, colegul de la PNL a cerut retrimiterea la comisie, şi salut atitudinea Domniei Sale şi a Grupului PNL.

Proiectul de lege este un proiect iniţiat de peste 40 de parlamentari ai PSD şi câţiva de la PNL, de la Minorităţi şi alte formaţiuni politice. Se referă expres la interzicerea arborării drapelelor altor state sau entităţi ale administraţiei publice locale sau regionale care nu sunt recunoscute de statul român, precum şi intonarea imnurilor asumate de aceste structuri sau entităţi.

De asemenea, proiectul de lege prevede ca la începutul orelor de curs să se intoneze Imnul Naţional al României.

Sigur, unii vor zâmbi, unii vor spune că s-au săturat de patriotism, de sentimente naţionale.

Sigur, aş vrea să-i mai invit în excursii - şi îi salut pe colegii noştri, parlamentari ai minorităţii turce - să vadă cum cinstesc ei orice loc unde a fost Atatürk, inclusiv o piatră pe care s-a odihnit cândva Atatürk, la Çanakkale sau în alte locuri. Să meargă să vadă, la Odessa, Statuia Ostaşului Ucrainean, care este păzită, comemorată, cinstită, zilnic, de poporul ucrainean.

Îi invit să vadă asemenea comportamente în multe ţări din Europa şi nu numai, pentru că patriotismul şi sentimentul naţional sunt lucruri care merg mână în mână şi trebuie cultivate şi întreţinute.

Am menţionat faptul că acest proiect de lege a fost semnat de foarte mulţi parlamentari ai PSD, din mandatul trecut, tocmai pentru că eu, personal, încerc să-mi explic cât de mare este diferenţa între o semnătură, un document public şi un vot, ceea ce s-a întâmplat astăzi.

Şi nu este prima oară când înregistrăm această contradicţie care chiar nu ar putea fi explicată.

Nu pot să spun decât că sunt mâhnit de faptul că nu reuşim să legăm discursurile de la televizor, de dimineaţa până seara, ale unor colegi care votează invers, că nu reuşim să legăm atitudini, declaraţii - unii chiar mai plâng pe umerii poporului - cu acest vot.

De aceea, în calitate de iniţiator, vreau să vă gândiţi că este un lucru absolut normal, corect şi demn, pentru ca pe teritoriul României legea, bunul-simţ şi normalitatea românească să existe şi să funcţioneze.

Eu voi vota pentru. Şi vă rog să votaţi în consecinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule Paşcan.

Domnul Munteanu, procedură.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că înainte de a primi palme, să ne uităm că avem un vot, în unanimitate, în două comisii. Mă întreb: iniţiatorul a fost acolo? Unul dintre iniţiatori, domnul Movilă, care a vorbit. Colegii care reprezintă Grupul? Colegul de la PNL, care reprezintă Grupul?

Facem acuzaţii altora, care nu vorbesc.

Ar fi foarte bine să fim mai atenţi cu acuzaţiile, să nu le aruncăm cu uşurinţă, pentru că ele rămân şi deranjează. Şi nu e normal să fie aşa.

Haideţi să vedem cum s-a întâmplat, să avem unanimitate întâi, şi după aceea să facem judecăţi.

(Domnul deputat Petru Movilă solicită dreptul la replică.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Păi, pentru ce, domnule deputat? Că nu v-a jignit cu nimic...

Domnule Movilă, sunteţi deputat vechi, nu puteţi cere dreptul la replică, aşa, doar ca să...

Vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Deci primul lucru. Nu am dat palme nimănui. Îmi pare rău că s-a înţeles lucrul acesta. Am menţionat doar faptul că acest proiect de lege este semnat şi de colegi de la PSD. Nu înseamnă că am dat palme.

Al doilea lucru important. Mulţi preşedinţi de comisii uită să invite iniţiatorii la comisii. Şi ştiţi foarte bine acest lucru.

Nu am venit să fac o polemică, un dialog stânga-dreapta, putere-opoziţie. Nu am venit să ne certăm între noi. Am venit doar să vă spun că eu cred, ca parlamentar român, ca român, că acest proiect de lege este un proiect într-o normalitate cât se poate de odihnitoare, dacă vreţi, de calmă, de liniştită. Nu perturbăm cu nimic, nici guvernarea, nici opoziţia, ci poate fi un proiect de lege pe care îl pot folosi şi copiii mei, la şcoală, şi copiii dumneavoastră, din care să învăţăm ceva.

De aceea, cu regret şi îmi pare rău că... colegul meu, moldovean, de la Neamţ, Ioan Munteanu - o să-i pronunţ numele, aştept cu plăcere o replică în sensul susţinerii acestui proiect - a înţeles că am dat palme cuiva.

Nu. Când e vorba de România, de patriotism, de sentimente naţionale, nu cred că mai avem timp, loc şi nici măcar mintea să ne dăm palme între noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule...

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

După Săptămâna Mare şi, sigur, aerisiţi sufleteşte, mai calmi, mai împăciuitori, mai buni, şi în cazul acestui proiect de lege poate că ar trebui să fim mai solomonici.

Ei, bine, nu e nimic altceva decât un proiect care statuează sau restatuează ceea ce ar trebui să fie la loc de cinste, simbolurile noastre oficiale, naţionale.

Şi nu cred că se pune problema dacă a fost sau nu vreun iniţiator prezent la şedinţă. Sunt câteva articole, în două file A4, aşa că putea orice, lesne, să le parcurgă. Nu presupun niciun fel de interpretări, decât că vin în completarea legislaţiei actuale, care, de altfel, stipulează cum se arborează Drapelul României, în ce condiţii, când se intonează Imnul Naţional, la ce manifestări.

De data aceasta, consacră mult mai clar şi fără a ne teme, a ne ruşina, a ne sfii, de valorile noastre identitare, naţionale, fundamentale, ceea ce este firesc.

Şi aş vrea să vă spun ceea ce nu cunoaşteţi. Cei care nu aveţi şansa să coexistaţi într-o zonă a multiculturalismului mult clamat astăzi, o valoare şi filozofică, mult disputată şi considerată un eşec în Uniunea Europeană, ei, bine, înţelegeţi că, de pildă, la noi, în Ardeal, se arborează însemne necunoscute, însemne nerecunoscute oficial, aşa-zise drapele de instituţii ale administraţiei publice locale, pe primării. Şi ca să ajungă să fie date jos de acolo, se judecă prefecţii, câte un an şi jumătate, uneori chiar doi. Şi aici vorbim de situaţia însemnului aşa-zisului "Drapel" al aşa-zisului "Ţinut Secuiesc".

Dacă ajungem să ne sfiim, atunci când nu suntem în stare, nu reuşim să susţinem arborarea Drapelului Naţional pe o clădire a administraţiei publice locale, şi trebuie să ne judecăm doi ani de zile ca să reuşim să-l dăm jos, atunci înseamnă că avem o problemă cu identitatea noastră naţională, de a fi români.

Nu este suficient ca aceste lucruri doar să le declamăm într-un mod demagogic, pompos adeseori - sigur, bine intenţionat - fără a ne îngriji ca ele să fie - aceste chestiuni de identitate naţională - statuate, stipulate, clarificate odată pentru totdeauna, prin lege. Şi să scăpăm de aceste agresiuni minoritare, aceste probleme identitare care, într-un fel sau altul, pe noi ne umilesc, în centrul ţării, fie că unii acceptaţi acest lucru sau nu.

De aceea, despre ce se face vorbire în acest proiect de act normativ? Despre interpretarea Imnului Naţional şi la alte manifestări sportive, decât cele internaţionale. La cele naţionale, de ce nu? Despre interpretarea, intonarea Imnului Naţional la începerea şcolii, la începerea programului instituţiilor de învăţământ preşcolar. Despre intonarea Imnului Naţional, în variantă vocală, la începutul programului Televiziunii Naţionale, publice, a Radioului public şi a celorlalte instituţii mass-media, chiar private.

De ce, oameni buni? Pentru faptul că, dacă sunteţi atenţi, înaintea unui meci de fotbal, de pildă, o să vedeţi că toată lumea intonează prima strofă a Imnului Naţional, iar mai apoi, auzim un gângurit, aşa, sau un hăulit. Pentru că nu se mai ştiu versurile.

Nu cred că este o greşeală pentru ca, de pe băncile şcolii, copiii noştri să-l ştie. Şi cred că nu este deranjant pentru niciun cetăţean român să-l audă, dimineaţa, la începerea programului de radio, de televiziune sau, în general, în mass-media.

Despre aceasta este vorba, stimaţi colegi.

Şi aici nu cred că agresăm pe nimeni, în a ne promova şi respecta aceste valori de identitate naţională...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

... şi a clama patriotismul. Pentru că şi Europa, vedeţi, se clădeşte şi evoluează în direcţia consolidării naţiunilor şi nu a deznaţionalizării.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Gheorghe Andrei.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi noi, Grupul Partidului Naţional Liberal, vom vota împotriva respingerii acestui act normativ.

La noi în societate se fac o serie de confuzii. Se confundă valorile naţionale, care sunt valori identitare, de natură civică, cu ceea ce reprezintă valorile restrânse ale unui grup etnic, religios ori social, aparte.

Valorile naţionale ne aparţin tuturor. Cu toţii trebuie să ne regăsim în aceste valori. Şi sunt valori fundamentale pentru societatea românească. Iar patriotismul românesc este o valoare esenţială a identităţii noastre naţionale.

Şi subliniez încă un aspect. Acest proiect de lege a fost semnat şi iniţiat de oameni de la PSD, de oameni de la PNL, de oameni care astăzi se regăsesc în ALDE sau PMP.

Şi vreau să le mulţumesc, de asemenea, pentru semnături şi susţinere, şi reprezentanţilor Grupului minorităţilor naţionale, un grup de oameni care întotdeauna au dat dovada loialităţii lor faţă de valorile naţionale ale acestei ţări şi au îmbogăţit cu adevărat zestrea naţiunii române.

Un alt aspect pe care vreau să-l pun în vedere este că noi trebuie să facem o diferenţă. Una este patriotismul, care este un sentiment pozitiv, iar alta este naţionalismul de tip revanşard sau revizionist, care este un sentiment negativ.

Deci avem, pe undeva, în patriotism, o forţă care conturează coeziunea unei naţiuni, care îi uneşte pe oameni, care îi aproprie şi care le dă sensul propriei lor identităţi naţionale.

Cu toţii, când am depus jurământul, am pus mâna pe Constituţia României. Iar la art. 1 se prevede foarte clar: "România este stat naţional".

Eu cred că este absolut anormal ca în ţara aceasta cineva să fie într-o funcţie publică, oricare ar fi ea, de la cel mai mic până la cel mai înalt nivel, şi să nu recunoască acest principiu pe care a jurat. Pentru că toată lumea, indiferent de funcţia publică, în momentul în care depune jurământul care urmează alegerii în funcţia respectivă, îl depune cu mâna pe Constituţie.

Să nu recunoşti caracterul de stat naţional al României, un stat naţional care îi include pe toţi, indiferent de etnie, indiferent de origine, indiferent de religie şi indiferent de statutul social sau material, reprezintă o încălcare gravă a Constituţiei şi o încălcare a jurământului depus pe această Constituţie a României.

De aceea, identitatea naţională... şi acest proiect de lege nu vine să restrângă drepturi, nu vine să suprime anumite libertăţi. Vine să pună în aplicare nişte elemente fundamentale, constituţional identitare, prevăzute în acest art. 1 din Constituţia României.

De aceea, ar trebui să mai renunţăm la corectitudine politică şi să fim mai demni, să ne iubim ţara cu adevărat. Şi să nu uităm că fără patriotism şi fără sentiment naţional această naţiune nu poate ajunge niciunde.

Cum v-am spus, Partidul Naţional Liberal doreşte aprobarea şi adoptarea acestui proiect de lege care vine pur şi simplu să reglementeze şi să clarifice nişte lucruri absolut normale şi fireşti într-o societate care se respectă pe sine.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua, stimaţi colegi!

Hristos a înviat!

Mă adresez colegilor din majoritatea parlamentară. Şi constat cu tristeţe că sloganul folosit, "Mândri că suntem români!", a rămas pentru dumneavoastră, în special pentru parlamentarii majorităţii din Ardeal, doar un slogan de campanie.

Astăzi daţi un exemplu elocvent, că, deşi clamaţi patriotismul - şi ştiu că printre dumneavoastră sunt foarte mulţi parlamentari care se trag din Ţara Moţilor - nu respectaţi nici îndemnul lui Iancu şi nici simbolurile naţionale.

Stimaţi colegi din majoritatea parlamentară,

Ţineţi blocat Proiectul de Lege privind Centenarul, la Comisia pentru buget, finanţe, pentru că nu doriţi să finanţaţi Monumentul Unirii la 100 de ani de la făurirea Statului Român Modern.

În schimb, nu vă inflamaţi deloc, când acum câteva zile, membrii Naţionalei României sub 18 ani, la o cupă, la un campionat mondial, nu intonează imnul nostru, al românilor, ci intonează imnul secuiesc. Aţi cedat şantajului făcut de colegii noştri de la UDMR, vânzând, din păcate - şi mă refer doar la colegii din Ardeal - visul lui Iancu. Şi am uitat, dragi colegi, că a avut un unic dor: să avem o naţiune fericită.

Cred că nu sunteţi mândri de ceea ce votaţi astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Korodi Attila.

Domnul Korodi Attila:

Stimaţi colegi,

Cred că fericirea unora trebuie să fie până atunci..., până nu omoară fericirea altora. Libertatea unora nu trebuie să depăşească, nu trebuie să sugrume libertatea altora.

O societate deschisă, o societate modernă românească se clădeşte pe anumite principii, cred că foarte bine statuate, atât în Declaraţia de la Alba Iulia, cât şi prin acele acorduri internaţionale, de exemplu: sub egida Consiliului Europei, Carta limbilor minorităţilor regionale, Carta limbilor regionale, Acordul-cadru pentru minorităţile naţionale, Constituţia României, care stabileşte foarte clar ce înseamnă România în secolul XXI, lucruri foarte importante, pentru că patriotismul este un lucru important.

Dar patriotismul dumneavoastră include şi patriotismul pentru românii care sunt în alte ţări, din păcate? Patriotismul dumneavoastră ajută ca şi comunitatea românească din Ucraina, din Ungaria, din Serbia, să poată să clădească un sistem de drepturi fundamentale care să ajute ca şi peste jumătate de secol, peste un secol, să fie o comunitate românească puternică? Nu cred. Pentru că patriotismul despre care vorbiţi la ora actuală tocmai limitează libertatea altora, a unor membri de comunităţi etnice din România, de exemplu.

De aceea, cred că acum două săptămâni, când am votat noi, toţi, o lege care tocmai modifica legea pe care aţi dorit şi dumneavoastră să fie modificată, într-un sens pozitiv, într-un sens bun, care defineşte anumite lucruri importante, despre Imnul Naţional, cred că a fost bine-venită.

Dar când construim un proiect de lege numai de dragul de a interzice, nu cred că este bine.

Cetăţeanul român va fi demn de ţara în care trăieşte dacă se simte liber şi ataşat de ea. Şi pentru lucrul acesta trebuie să lucrăm, dar nu pentru ca unii să fie demni, iar alţii să nu aibă şansa să fie demni.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Dobrovici.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Fără îndoială că, în calitate de cetăţeni ai acestei ţări, suntem puşi în faţa unei decizii dificile şi neplăcute, pentru că politica este arta compromisului, a compromisului inteligent, acea aurea mediocritas a civilizaţiei latine.

Fără îndoială, politica înseamnă strategie şi tactică. Ar fi foarte grav însă dacă considerente de ordin tactic ar submina principii strategice fundamentale.

Ne aflăm pe limita, extrem de critică, extrem de greu de definit, între tactic şi strategic. Şi trebuie să fim foarte atenţi, să nu fim debordaţi de emoţional.

Eu, sigur, voi vota alături de partidul meu, crezând în acest moment, în acest moment, că nu-mi trădez poporul şi ţara.

Dar vreau să reamintesc, fiind unul dintre cei mai bătrâni din această adunare, câteva lucruri din copilăria mea.

Dacă, când eram elev de liceu, cântam "Deşteaptă-te, române!", intram la puşcărie. Nu uitaţi lucrul acesta!

În acea vreme, Securitatea era reprezentată majoritar de alogeni. Sigur, erau o mulţime de călăi şi de derbedei români, dar erau şi foarte, foarte mulţi unguri, domnilor, şi-mi pare rău să o spun, care o făceau din patriotism naţional, dar făceau lucruri de o gravitate extremă, care mă fac ca acum să votez împotriva acestei legi şi, conform partidului meu, cu mare încleştare de efort.

Şi încă ceva. O armonie naţională presupune un sacrificiu din partea tuturor şi o înţelepciune din partea tuturor.

Eu înţeleg frustrările de mare imperiu, real. Şi apreciez calitatea dumneavoastră - profesională, intelectuală şi aşa mai departe. Aţi fost un imperiu, fără îndoială. Pe bune. Şi e foarte greu să pierzi.

Şi am considerente personale s-o spun. Şi eu, după mamă, sunt reprezentantul unui imperiu care a pierdut.

Dar a arbora pe instituţii oficiale un steag neoficial este o formă de provocare care nu duce la nimic bun şi care nu onorează tradiţiile dumneavoastră imperiale.

Voi vota împotriva acestei legi. Dar vă rog să vă gândiţi la ceea ce v-am spus!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Varujan Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Mulţumesc foarte mult.

Aparţin uneia dintre acele minorităţi naţionale care erau evocate. Şi sunt mândru să vă spun că în istoria modernă a României aproape că nu există un moment semnificativ în care un armean, locuitor al României, să nu fi fost prezent. Şi probabil că unul din cele mai simbolice momente este când colonelul Cerchez, de origine armeană, a primit sabia din mâinile lui Osman Paşa, ca semn al predării trupelor otomane de la sudul Dunării, în războiul căruia după aceea i s-a spus Războiul de Independenţă.

Luarea mea de cuvânt are un singur scop, acela de a nu încerca să ne ascundem în spatele unor semne exterioare.

A fi patriot în România, astăzi, e mai degrabă un sentiment stânjenitor. Aproape că ne e ruşine să fim patrioţi, ca să nu se spună că aparţinem unor evocări politice trecute, că nu suntem nostalgici ai comunismului sau simpatizanţi ai unor partide naţionaliste.

Şi n-aş fi luat cuvântul astăzi, dacă n-aş fi văzut, de la această tribună, colegi care ne dau lecţii de patriotism, dar care, atunci când ambasadori ai unor ţări străine ne tratează ca pe o naţiune de mâna a doua, tac şi se pleacă în faţa lor.

N-aş fi luat cuvântul, dacă colegi din aceste partide n-ar fi aplaudat pe cei care, români fiind, ne batjocoresc la Bruxelles, încercând, ca în vremea fanarioţilor, să vină cu influenţe străine, să schimbe lucrurile în România.

N-aş fi luat cuvântul, dacă colegi din partidele care clamează patriotismul, crezând că e simplu, e destul să pui Imnul Naţional la clasa a V-a, să te lauzi că eşti patriot...

Auzindu-i cum de la această tribună lansează injurii de-a dreptul la adresa unui Guvern legitim, că unii dintre suporterii lor vorbesc de acest Parlament ca de un Parlament de hoţi, deşi este Parlamentul cel mai reîmprospătat dintre toate Parlamentele pe care le cunosc - şi credeţi-mă, vorbesc în cunoştinţă de cauză - un Parlament în care avem colegi născuţi după 1990, care majoritatea au sub 40 de ani, iar colegii noştri nu au luat atitudine în faţa lor.

Stimaţi colegi, şi cu asta închei, să ştiţi că patriotismul e înlăuntrul pieptului şi nu în afara lui. Nu bătându-te în piept şi punând magnetofonul să cânte Imnul Naţional, pe care nu-l cunoşti, în versurile sale, devii patriot.

De aceea, eu vă rog să aveţi o aplecare mai profundă asupra sentimentului patriotic şi să ne comportăm ca nişte patrioţi, nu doar când începe jocul sau când încep cursurile, ci şi în timpul jocului, ci şi în timpul perioadei în care ne educăm.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Suspendăm şedinţa.

Închidem şedinţa de dezbateri.

Mulţumesc pentru astăzi.

Urmează interpelările, în 3 minute.

După pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând ... (Vociferări.)

Colegii de la USR, vă rog frumos, suntem în şedinţă!

Mulţumesc frumos.

... urmând apoi interpelările adresate membrilor Guvernului.

Ministerul Afacerilor Interne.

Doamna deputat Benkö Erika este prezentă?

Răspuns - domnul secretar de stat Mihai Dan Chirică.

Vă rog.

Domnul Mihai Dan Chirică (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi domni şi doamne deputaţi,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Salarizarea şi sporurile acordate poliţiştilor şi jandarmilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne pentru munca prestată în judeţele Covasna şi Harghita", vă precizăm următoarele:

După data de 1 ianuarie 2010 întregul proces de salarizare aplicabil la nivelul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, reprezintă un factor de construcţie salarială a unor cuantumuri ale elementelor salariale, de care personalul a beneficiat la un moment dat, potrivit Legilor-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice şi a Legilor anuale speciale de aplicare a Legilor-cadru.

În consecinţă, actualul salariu al personalului Ministerului Afacerilor Interne reprezintă în plan practic o sumă a cuantumurilor unor elemente salariale avute la 31 decembrie 2009, după caz, printre care se regăseşte şi sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu, astfel cum era reglementată de legislaţia aplicabilă în anul 2010, respectiv art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar.

În legătură cu fondurile care asigură achitarea drepturilor salariale, precizăm că acestea sunt asigurate cu încadrarea în limitele bugetare aprobate Ministerului Afacerilor Interne, din Legea nr. 6/2017 a Bugetului de stat pe anul 2017.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul deputat Todoran Adrian-Mihăiţă.

Ministerul Turismului. Este prezent?

(Doamna secretar de stat Cristina Ionela Târteaţă îi arată răspunsul pentru domnul deputat Adrian-Mihăiţă Todoran domnului deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

N-am înţeles, vorbiţi cu mine aşa, de la masă, domnişoară secretar de stat? Luaţi loc, vă rog frumos. Îmi daţi mie interpelarea, că domnul deputat nu e prezent aici.

Îmi daţi mie răspunsul.

2...

3. Domnul Nicolae Andrei.

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Este prezent? Nu.

Vă rog. Se solicită amânare, înţeleg, din partea ministerului, da?

Ministerul Transporturilor.

Domnul Movilă Petru? Nu. La fel, cu amânare.

Trecem la prezentarea interpelărilor.

O să vă citesc aşa cum sunteţi înscrişi, în ordine, pe listă. Puteţi prezenta o singură interpelare din cele depuse.

Vă rog, trei minute.

Domnul Daniel Olteanu - PNL? Nu.

Doamna Cristina Iurişniţi?

Doamna Cristina, vreţi să citiţi?

Vă rog.

O interpelare, la alegere, pentru că aveţi două.

Trei minute. La alegerea dumneavoastră.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Stimate domnule preşedinte,

Dragi colegi.

Interpelarea este pe tema educaţiei sexuale în şcoli, adresată ministrului învăţământului, bineînţeles. Poate şi ministrul sănătăţii ar trebui...

Educaţia sexuală reprezintă în prezent un subiect tabu în şcolile din România, după cum ştim, cu toţii. Deşi statisticile sunt alarmante, suntem pe locul întâi în Europa la sarcinile nedorite la nivelul adolescentelor.

În 2014, 18.600 de tinere cu vârsta sub 19 ani au născut, din care 662 înainte să împlinească 15 ani şi continuăm să facem paşi în această direcţie greşită, prin neasumarea unei poziţii clare vizavi de obligativitatea materiei "Educaţie sexuală", începând cu ciclul gimnazial.

În ţări precum Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Slovacia, Suedia, studierea acestei materii este obligatorie, iar informaţiile prezentate copiilor sunt structurate pentru a fi uşor de asimilat pentru nivelul fiecărui ciclu educaţional în parte şi sunt atent examinate de către psihologi şi de oameni cu expertiză în domeniul educaţional.

Bineînţeles că putem importa metode de bune practici din ţările care au adoptat ca materie obligatorie "Educaţia sexuală", precum Franţa, unde informaţia despre sexualitate este predată oficial în şcoli din 1985, prin intermediul cursului "Educaţie pentru Viaţă" şi abordează teme, precum: prevenirea şi reducerea riscurilor bolilor sexuale; lupta împotriva violenţei şi a exploatării sexuale a tinerilor; lupta împotriva rasismului şi a homofobiei; stima de sine şi respectul faţă de ceilalţi.

În Germania, educaţia sexuală este văzută ca un instrument eficient pentru a evita sarcinile nedorite. Este obligatorie şi nu există clauze pentru a permite părinţilor să-şi retragă copiii de la lecţii. Şcolile sunt obligate să informeze părinţii despre conţinutul materiei de educaţie sexuală, unde elevii învaţă despre contraceptive şi proceduri biologice, dar şi despre emoţii şi aspectele unei relaţii.

În prezent, conturez, alături de colegii mei, un proiect legislativ care să vină în întâmpinarea provocărilor actuale cu care se confruntă societatea românească, în general, părinţii şi copiii, care conţin un grad ridicat de sexualitate, motiv pentru care există nevoia implementării urgente a educaţiei timpurii a copiilor cu privire la aceste aspecte, ce ţin de sănătate şi de reproducere. Scopul acestui demers legislativ îl reprezintă informarea corectă şi completă a tinerilor, precum şi diminuarea fenomenului de abandon şcolar în rândul adolescentelor, prin prezentarea unor informaţii controlate şi în acord cu nivelul de înţelegere al elevilor, în cadrul orelor de curs.

În aceste condiţii, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi punctul de vedere privind obligativitatea introducerii orelor de educaţie sexuală în curricula şcolară, dar şi disponibilitatea dumneavoastră de a susţine acest demers legislativ.

Închei interpelarea. Sper că aceste propuneri şi aspecte semnalate să poată constitui baza unui dialog constructiv, în care competenţele şi eforturile noastre reunite, atât pe partea curriculară, cât şi administrativă, să aibă ca finalitate creşterea calităţii sistemului naţional de învăţământ.

Deputat Cristina Iurişniţi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Cupă - ALDE?

Domnul Cupă e în sală? Nu.

Domnul Şovăială - PNL? Nu.

Doamna Schelean-Şomfelean - PNL? Nu.

Domnul Huţucă - PNL?

Domnul Pîrtea - PNL?

Domnul Zainea - USR?

Domnul Bichineţ - PMP? Nu.

Domnul Cristache - PMP? Nu.

Domnul Bozianu - PMP?

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, închideţi, vă rog, microfonul, că sunteţi pe timpul antevorbitorului. Aşa! Şi acum deschideţi.

Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Alexandru Răzvan Cuc.

Domnule ministru,

Centura ocolitoare a municipiului Târgu Mureş reprezintă un frumos proiect, râvnit, proiectat şi dorit cu decenii în urmă, dar care nici până în prezent nu reprezintă, din păcate, o certitudine benefică.

Deşi proiectul a fost iniţial demarat cu surle şi trâmbiţe electorale - în prezenţa fostului premier Victor Ponta, la 9 octombrie 2014, fiind prevăzut a fi finalizat în 24 de luni de la data începerii lucrărilor - asistăm de atunci la o adevărată Saga, o poveste a conflictelor, a proceselor, a blocajelor şi litigiilor juridice demne de literatură şi, eventual, ficţiune. Suntem însă martori la o realitate cât se poate de concretă şi dureroasă a zilelor noastre.

Am fost sesizat la biroul parlamentar de locuitori ai comunei Livezeni, supăraţi că noua centură le aduce până acum doar pagube. Aceştia susţin că nu vor avea acces direct la centură, deşi drumurile traversează localitatea.

Se pare că prin proiectarea defectuoasă a ocolitoarei nu a fost prevăzut niciun drum de legătură cu traficul din zona Miercurea Nirajului, problemă sesizată, de altfel, şi de administraţia publică locală, către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere şi Consiliul judeţean Mureş.

Totodată, din cauza lucrărilor de construcţie, petenţii au mai reclamat că asfaltul din comună este deja complet distrus. Primarul din Livezeni a declarat presei mureşene că pur şi simplu construcţia centurii nu este deloc benefică.

Suportăm cu dinţii strânşi, pentru că se construieşte la noi, se taie comuna în două, nu avem acces pe ea, ne-a distrus toate străzile unde au făcut construcţii, mai ales asfaltul către localitatea Poieniţa e praf etc., etc.

Comuna Livezeni are obligaţia de a face un plan parcelar pentru despăgubirea celor care sunt afectaţi de noua construcţie.

Costurile s-ar ridica la circa 60.000 de euro, adică 10% din bugetul de investiţii al comunei pe un an. Că nu există aceste resurse, este cât se poate de lesne de dedus.

Domnule ministru,

Vă solicit să-mi comunicaţi dacă veţi interveni pentru corectarea Proiectului Centurii ocolitoare a municipiului Târgu Mureş, în sensul asigurării accesului la centură pentru comunele limitrofe, Livezeni şi Miercurea Nirajului, aşa cum este logic, firesc şi necesar.

Totodată, cum se va implica ministerul în sprijinirea administraţiei publice locale, ca urmare a distrugerii drumurilor de interes local, din cauza utilajelor grele pe care le parcurg, angajate în lucrările pentru proiectul centurii?

Cum şi când vor fi despăgubiţi proprietarii de terenuri afectaţi?

De asemenea, vă solicit să mă informaţi care este calendarul asumat în privinţa finalizării acestui proiect.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Solicit răspuns în scris.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Seidler - USR.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulţumesc.

Am două interpelări. Pe una dintre ele o voi aminti acum. E vorba despre subiectul "Finanţării pachetului pe care-l presupune Legea, recent lansată, a salarizării unitare".

Întrebăm Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, pe de o parte, care a fost anvelopa bugetară în bugetul general consolidat pe 2016, în ce priveşte salarizarea; care va fi cea previzionată pentru 2017? Aceasta pentru a vedea impactul real bugetar al acestei iniţiative legislative care lipseşte din documentul publicat.

De asemenea, vrem să ştim care este stadiul proiectului iniţiat de anteriorul Guvern, acela de a realiza un recensământ al tuturor salariilor din sectorul public, proiect despre care ştim că a fost dus până la 90%, mai puţin instituţiile de forţă, de anteriorul Guvern.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Tudor - PSD? Nu este.

Doamna Meiroşu - PSD? Nu este.

Domnul Roman - PNL.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt trei interpelări, dar două mai scurte, aşa că n-o să...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Una, domnule deputat!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Atunci o să mă opresc la una, adresată domnului Pavel Năstase, ministrul educaţiei naţionale.

Obiectul interpelării: "Asigurarea unor condiţii egale şi nediscriminatorii pentru toţi elevii, cu privire la decontarea cuvenită a abonamentelor de transport".

Stimate domnule ministru,

Vă supun atenţiei sesizarea primită din partea Primăriei Ocna Mureş, judeţul Alba, cu privire la problema nedecontării cheltuielilor de transport pentru toţi elevii din localităţile aflate în vecinătatea oraşului Ocna Mureş, care aparţin de unitatea administrativ-teritorială Ocna Mureş, în acelaşi cuantum şi în aceleaşi condiţii ca elevii care aparţin de celelalte UAT-uri, din vecinătatea oraşului Ocna Mureş, respectiv comunele Lunca Mureş, Noşlac şi Unirea.

Astfel, ţinând cont de prevederile legale în vigoare, şi anume: art. 84 din Legea nr. 1/2011, Legea învăţământului, alin. (1) şi alin. (3), "elevii din învăţământul obligatoriu, profesional şi liceal, acreditat, autorizat, beneficiază de tarif redus de 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval şi subteran, precum şi pentru transportul auto intern, feroviar şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic".

O să trec peste partea de prevederi legale şi o să revin la obiectul interpelării.

Consider, domnule ministru, că trebuie clarificată şi rezolvată situaţia elevilor care sunt efectiv discriminaţi, prin nedecontarea cheltuielilor de transport, în aceleaşi condiţii - şi mă refer în acest caz la situaţia elevilor care au domiciliul în cadrul unităţii administrativ- teritoriale Ocna Mureş şi care beneficiază doar de tarif redus cu 50%, în timp ce elevii aparţinând celorlalte UAT-uri din vecinătate beneficiază de decontarea în întregime a contravalorii abonamentelor lor de transport.

De asemenea, vă semnalez o altă problemă legată de situaţia elevilor care învaţă la liceele din Ocna Mureş şi se deplasează din localităţile care aparţin comunelor Lunca Mureş, Noşlac, Unirea, iar cheltuielile acestora sunt aprobate a se efectua din bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, prin unităţile de învăţământ la care sunt şcolarizaţi, în timp ce elevilor care aparţin oraşului Ocna Mureş, deşi pentru a se deplasa din localitatea de domiciliu în centrul oraşului parcurg acelaşi număr de kilometri sau uneori chiar o distanţă mai mare, nu li de decontează aceste cheltuieli din bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale.

Mai mult decât atât, precizez şi faptul că elevilor care frecventează cursurile liceelor din oraşul Ocna Mureş, care nu au nicio unitate de învăţământ similară în localitatea de reşedinţă, având domiciliul în satele Războieni, Uioara de Sus, Uioara de Jos, Micoşlaca şi Cistei, toate acestea făcând parte din cadrul UAT Ocna Mureş, nu li se decontează contravaloarea abonamentelor lunare cu transportul.

Având în vedere cele mai sus menţionate, vă rog, domnule ministru, să analizaţi toate aspectele şi să menţionaţi în scris măsurile pe care le veţi întreprinde, în vederea corectării acestora şi asigurării unor condiţii egale şi nediscriminatorii pentru toţi elevii, cu privire la decontarea cuvenită a abonamentelor de transport.

Cu stimă, Florin Roman, deputat al PNL de Alba.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Simionca.

Domnul Ionuţ Simionca:

Bună ziua!

Astăzi voiam să prezint două interpelări. Prima dintre ele era despre electricitate în toate cătunele din România; sunt multe case care nu beneficiază de electricitate.

Şi cea de-a doua, pe care o s-o prezint în faţa dumneavoastră, este adresată Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, către doamna ministru Sevil Shhaideh.

Obiectul interpelării este: "Suma acordată prin finanţare în cadrul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară pentru fiecare parcelă".

Stimată doamnă ministru,

Prin prezenta interpelare vă adresez solicitarea de a-mi comunica care este suma maximă acordată prin finanţarea în cadrul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară pentru o parcelă de teren?

Totodată, vă solicit să îmi precizaţi dacă în acest moment procedura stabilită prin Hotărârea de Guvern nr. 294/2015, Ordonanţa de urgenţă nr. 35/2016, prin Ordonanţa de Guvern nr. 819/2016 prevede posibilitatea cofinanţării lucrărilor de cadastru şi de Carte funciară, cu contribuţia din partea persoanelor fizice şi juridice, care sunt posesori de terenuri şi construcţii care urmează a fi identificate şi măsurate.

În caz contrar, vă solicit modificarea Hotărârii de Guvern nr. 294/2015, a Ordonanţei de urgenţă nr. 35/2016 şi a Ordonanţei de Guvern nr. 819/2016, în sensul prevederii în textul acestora şi a posibilităţii de cofinanţare din partea acestora.

În urma discuţiilor cu mai mulţi primari din judeţul Bistriţa- Năsăud, am constatat că se confruntă în teritoriu cu probleme majore din cauza sumei alocate prin finanţare pe fiecare parcelă, care nu este suficientă pentru a acoperi preţurile din ofertele de lucrări cadastrale, stabilite de firmele specializate, şi astfel nu se pot încheia contractele prin care se derulează Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, pe care Guvernul Grindeanu îl consideră o prioritate.

Solicit răspuns în scris, prin aprobarea dumneavoastră, la problema semnalată.

Cu deosebită stimă, deputat Ionuţ Simionca, PMP, Bistriţa-Năsăud.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Turcescu?

Domnul Tomac?

Domnul Dobre? Nu este.

Domnul Botond?

Vă rog.

Domnul Csoma Botond:

Domnule preşedinte,

Interpelare adresată doamnei Adriana Petcu, ministrul apelor şi pădurilor.

Obiectul interpelării se referă la lucrarea "Amenajarea Valea Călata", nefinalizată.

Doamnă ministru,

Vă supun atenţiei următoarea problemă:

În anul 2008, s-a demarat lucrarea "Amenajarea Valea Călata", finanţată prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi Guvernul României, derulată prin Compania Naţională Apele Române, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri Oradea.

În cadrul investiţiei sunt cuprinse lucrări de regularizare a albiei Văii Călata şi construirea unor lacuri de acumulare în amonte de satele Sâncraiu şi Călăţele, judeţul Cluj.

Lucrările au fost sistate, din lipsă de fonduri.

Din cauza lucrărilor nefinalizate, la lacurile de acumulare există pericolul de distrugere a podului rutier de pe DN1R, care ar duce la izolarea a circa 20 de localităţi din zonă, precum şi inundarea localităţilor în aval - cinci la număr - şi a Drumului Naţional DN1, Valea Călata fiind afluentul Crişului Repede.

Doamnă ministru,

Vă rog, urgent, să alocaţi fonduri pentru finalizarea lacului de acumulare în amonte de localitatea Sâncraiu, judeţul Cluj.

Solicit răspuns oral şi în scris.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Dehelean - USR?

Doamna Vlăducă? Nu este.

Domnul Varga - PNL?

Domnul Oros - PNL?

Domnul Dan Moldovan - PNL?

Domnul Ghinea - USR? Nu este.

Domnul Bota? Nu este.

Doamna Intotero? Nu este.

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,30.