Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,03.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi.

Suntem prezenţi 167 de colegi.

La primul punct al ordinii de zi...

Vă rog, domnule Munteanu, vă rog, luaţi loc în bănci!

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele de astăzi şi de mâine; programul de lucru pentru perioada 24-29 aprilie 2017; lista rapoartelor depuse în perioada 18-24 aprilie 2017 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Programul de lucru este până la ora 17,00, după care avem primirea de răspunsuri la interpelări.

Trecem la dezbateri.

Domnul Munteanu, procedură.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În nota cu rapoartele venite de la comisie şi depuse la Biroul permanent, nu a fost trecut pe ordinea de zi Proiectul de Lege 141/2017. Este vorba de Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Vă rog să fiţi de acord să îl introducem, aici, în plenul Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles. Cartelele le aveţi pregătite şi introduse în aparatul de vot?

Vot, vă rog.

133 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Aprobat.

Vă rog, procedură.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog să aducem acum, pe ordinea de zi, de pe punctul 129, Pl-x 409/2016 şi cerem retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Pambuccian, vreţi să luaţi cuvântul sau aveţi altă procedură?

Altă procedură.

Vot, la propunerea domnului Ödön.

133 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă, 4 abţineri. Aprobat.

Domnul Pambuccian, procedură.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă rog şi eu să aducem de pe poziţia 17, pe poziţia 1, Pl-x 72/2014, cu retrimitere la comisie, două săptămâni.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot pentru modificarea poziţiei pe ordinea de zi.

161 de voturi pentru, două abţineri. Aprobat.

Vot pentru retrimitere, două săptămâni, comisiei.

149 de voturi pentru, o abţinere. Aprobat.

Alte intervenţii pe procedură, la începutul şedinţei? Nu mai sunt. Mulţumesc.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Proiectul a fost distribuit.

Comentarii? Nu.

Dezbateri pe articole.

La titlu, obiecţii? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Proiectul de hotărâre merge la votul final, dezbaterile fiind finalizate.

De la punctul 3, inclusiv, până la punctul 6, inclusiv...

Domnule Munteanu, la ce poziţie aţi cerut...?

Să începem cu el acum, da? OK.

Deci de la punctul 3, inclusiv, până la punctul 6, inclusiv nu avem încă rapoartele. Pe măsură ce vin, având aprobarea Biroului Permanent, sub rezerva primirii raportului, le introducem în dezbateri, astăzi sau în şedinţa de mâine.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; procedură de urgenţă.

Guvernul, vă rog.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de act normativ supus dezbaterii dumneavoastră de astăzi are ca obiect de reglementare prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, stabilirea unor măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, precum şi modificarea unor acte normative, intervenţiile legislative vizând evitarea unor blocaje care ar putea să apară în mai multe domenii, cauzate de imposibilitatea îndeplinirii la timp a unor obligaţii instituite prin respectivele acte normative.

Mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia juridică?

Domnul deputat Dunava.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Din partea grupurilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Mulţumesc.

Amendamente admise, respinse - intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Legea merge la votul final.

Continuăm.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2016 privind instituirea cadrului legal pentru facilitarea transportului gratuit pe calea ferată română, în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din data de 11 decembrie 2016, de către elevii şi studenţii din România; procedură de urgenţă.

Guvernul?

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Scopul prezentului act normativ îl reprezintă crearea cadrului legal pentru acordarea unei călătorii gratuite, dus-întors, pe calea ferată, de la localitatea unde se află la studii şi unde se prezintă la casa de bilete, la localitatea de domiciliu, şi respectiv de la localitatea de domiciliu la localitatea unde efectuează studiile.

Călătoria este cu trenul Regio, respectiv InterRegio, clasa a II-a, în perioada 8-12 decembrie 2016.

Se propune eliberarea biletului de călătorie de la casele de bilete ale staţiilor şi agenţiilor de voiaj, pe baza actului de identitate, a carnetului de elev/student, vizat pentru anul şcolar universitar în curs, obligatorie fiind procurarea biletului atât pentru direcţia dus, cât şi pentru direcţia întors.

Ordonanţa şi-a produs efectele, astfel încât vă rugăm să avizaţi pozitiv acest proiect de act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia pentru transporturi. Domnul Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aşa cum a precizat reprezentantul Guvernului, Ordonanţa şi-a produs efectele.

Aşadar, în conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a acestui act normativ, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, Comisia a avut în vedere avizele favorabile al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru învăţământ, respectiv al Comisiei juridice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal pentru facilitarea transportului gratuit, pe calea ferată română, în vederea exercitării de către elevii şi studenţii din România a dreptului de vot la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016.

Soluţia legislativă preconizată are în vedere acordarea unei călătorii gratuite pe calea ferată, dus-întors, de la localitatea unde subiecţii vizaţi se află la studii, la localitatea de domiciliu a acestora şi retur, cu trenul Regio şi InterRegio, clasa a II-a, în perioada 8-12 decembrie 2016.

Decontarea facilităţilor acordate se asigură prin bugetul Ministerului Transportului.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Doamna Moagher.

Doamna Laura-Mihaela Moagher:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PSD susţine acest Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2016 privind instituirea cadrului legal pentru facilitarea transportului gratuit pe calea ferată română în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din data de 11 decembrie 2016 de către elevii şi studenţii din România.

Încep prin a menţiona că prezentul proiect şi-a produs efectele, acelea de a încuraja posibilitatea de exercitare a dreptului de vot, pentru elevii şi studenţii cu vârste de peste 18 ani cu drept de vot, prin acordarea unei călătorii gratuite pe calea ferată, dus-întors, în perioada 8-12 decembrie 2016.

Astfel, conform dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada şi localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa.

De asemenea, Asociaţia Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România a solicitat Ministerului Transporturilor, prin adresa nr. 292 din 18 noiembrie 2016, acordarea dreptului de transport gratuit pe calea ferată, din centrele universitare unde elevii/studenţii studiază, în localităţile de domiciliu şi retur.

În prezent, în învăţământul de stat şi privat sunt înmatriculaţi un număr de aproximativ 520.000 de studenţi.

În lipsa acordării facilităţii transportului gratuit, în perioada 8-12 decembrie 2016, pentru o călătorie dus-întors, elevii şi studenţii care studiau în alte localităţi decât cea de domiciliu ar fi întâmpinat dificultăţi în exercitarea dreptului de vot, resursele financiare de care aceştia dispuneau fiind limitate.

Grupul parlamentar al PSD susţine această iniţiativă şi având în vedere efectele produse, vă îndeamnă să o susţineţi şi dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2017 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2015 privind prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov, precum şi pentru prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport public judeţean sau a programului de transport public local de persoane, în cazul în care procedura de atribuire a acestora a fost suspendată prin hotărâri ale instanţelor de judecată; procedură de urgenţă.

Guvernul, vă rog.

Doamnă Moagher, vă rog să închideţi microfonul.

Mulţumesc, doamnă.

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Concret, prin modificările propuse în cadrul acestui act normativ se menţin actualul program de transport, cât şi licenţele de traseu aferente, în baza cărora, la momentul actual, se efectuează transportul rutier de persoane, prin servicii regulate, între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov.

Acestea îşi menţin valabilitatea şi după hotărârea definitivă a instanţei de judecată, până la finalizarea procedurii de atribuire a traseelor cuprinse în următorul program de transport.

În cazul neadoptării acestor măsuri, se poate constata că este pusă în imposibilitate continuarea desfăşurării transportului rutier de persoane, prin servicii regulate, între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov, în condiţii de legalitate.

Totodată, operatorii de transport nu vor avea un cadru legal pentru desfăşurarea acestei activităţi.

Şi, nu în ultimul rând, este posibilă întreruperea activităţii operatorilor de transport începând cu data rămânerii definitive a hotărârii instanţei de judecată, fapt care va avea un efect negativ asupra călătorilor, prin neasigurarea necesarului de transport, din analizele noastre fiind afectaţi aproximativ 110.000 de călători pe zi.

Vă mulţumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia - pentru industrii, pentru administraţie, transporturi?

Domnul Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de act normativ, pe care tocmai l-au susţinut colegii noştri de la Guvern, a fost supus, spre dezbatere în fond, celor trei comisii menţionate de dumneavoastră, respectiv: Comisia pentru industrii, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru transporturi.

Este un proiect de lege care a mai fost supus analizei plenului Camerei Deputaţilor.

Pe fond, această prelungire a valabilităţii licenţei de traseu a fost solicitată şi după data rămânerii definitive a hotărârii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cauza ce formează subiectul Dosarului nr. 1027 din 2014, până la finalizarea procedurilor de atribuirea a traseelor cuprinse în programul de transport.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului adoptarea proiectului de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri? Domnul Şova Lucian.

Domnul Lucian Şova:

Stimaţi colegi,

Am vrut să intervin pentru a reliefa un lucru care nu este deloc în regulă, legat de această prelungire, deşi este absolut nevoie a fi făcută, şi, de aceea, în comisii a fost şi validată solicitarea ministerului.

Trebuie să constatăm că, de fapt, o serie de operatori de transport abuzează de nişte prevederi legale, contestând în instanţă o anumită procedură, instanţa parcurgând toate procesele pe care le are de parcurs, timp în care operatorii vechi de transport, care nu au participat la licitaţie sau care nu au fost validaţi de acea licitaţie, operează de ani buni pe aceste trasee. Este un lucru extrem de neplăcut să constatăm că, din punct de vedere concurenţial, suntem în afara oricărei logici, profitând doar pe nişte lacune legislative.

Şi la comisie am profitat de ocazie şi am cerut ministerului să găsească soluţii de aşa manieră încât şi această problemă să nu fie dusă până la calendele greceşti.

Licenţele de transport care au fost licitate au valabilitate de 5 ani, deja au trecut 3 ani din aceşti 5, timp în care cei care au pierdut licitaţia operează pe aceste linii, iar cei care au câştigat stau şi aşteaptă o decizie a instanţei, lucru care ar fi de aşteptat să se rezolve, la nivelul ministerului, şi aşa ceva să nu se mai întâmple.

Mulţumesc.

Grupul PSD, desigur, va susţine, aşa cum a susţinut şi în comisii, aprobarea acestui proiect.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Stimaţi colegi,

Scopul principal al acestui act normativ este acela de a asigura continuitatea serviciului public de transport persoane, fie local sau judeţean, atât între Bucureşti şi localităţile din judeţul Ilfov, cât şi în alte judeţe care se confruntă cu situaţii similare.

După cum s-a spus şi de la acest microfon, în ultimii doi ani valabilitatea acestor licenţe de traseu şi a programului aferent de transport a fost prelungită cu câte un an.

Noutatea proiectului pe care îl dezbatem azi constă în prelungirea valabilităţii acestora, până la rămânerea definitivă a hotărârii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cauzele care au blocat întreaga procedură de atribuire.

Preocuparea pentru rezolvarea acestei situaţii a fost an de an constantă. Eu doresc să găsim, doamnelor şi domnilor deputaţi, acelaşi consens în legătură cu Legea taximetriei, iar în ceea ce priveşte această lege, "călcâiul lui Ahile", printre altele, este reprezentat de neînţelegerile dintre Bucureşti şi Ilfov.

Cred că în această speţă trebuie să identificăm o soluţie care să nu creeze disfuncţionalităţi, ci să determine practici echitabile în piaţă.

Este important să armonizăm interesele care deocamdată sunt în contradicţie, astfel încât, din toată această poveste, cel câştigat să fie cetăţeanul, în calitate de beneficiar al serviciului de transport cu taxiul.

Asigurarea mobilităţii urbane este un principiu european, pe care România trebuie să-l transpună prin promovarea pe planuri integrate de mobilitate urbană durabilă, centrată pe nevoile oamenilor.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota acest act normativ care vine tocmai în întâmpinarea acestei nevoi, având în vedere faptul că transportul public de persoane este un serviciu de utilitate publică, prestat în interesul general al comunităţilor respective.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu. Vot final.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii; procedură de urgenţă.

Guvernul?

Domnul Ilan Laufer (secretar de stat, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat):

Domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

Bună ziua!

Numele meu este Ilan Laufer. Sunt secretar de stat în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Aş dori să vă acord câteva detalii referitoare la Programul Start-up Nation, program care este menit să stimuleze înfiinţarea de noi societăţi comerciale în România.

Condiţiile, pentru cei care doresc să aplice în cadrul acestui Program Start-up Nation, sunt foarte, foarte simple: trebuie să înfiinţeze o societate comercială după data de 30 ianuarie 2017, să creeze un loc de muncă şi să-l menţină pentru o perioadă de doi ani.

Ceea ce urmărim prin intermediul acestui program este înfiinţarea de noi societăţi comerciale şi finanţarea a aproximativ 10.000 de noi societăţi comerciale, anual, pentru o perioadă de 4 ani.

Bugetul pentru acest program este de un miliard şapte sute de milioane de lei şi, în limita acestui buget, vom finanţa cât mai multe societăţi.

Vreau să vă mai spun ceva. Sunt modificări în acest program faţă de felul în care a fost el conceput iniţial, în sensul în care condiţiile de eligibilitate pentru cei care doresc să se apropie de zona de antreprenoriat au fost mult îmbunătăţite faţă de condiţiile iniţiale ale programului, iar în acest moment avem o serie foarte mare de cheltuieli eligibile, pentru a permite celor care doresc să se apropie de zona de antreprenoriat, condiţii cât mai bune pentru a-şi putea începe activitatea unei firme. Avem toate avizele până în acest moment.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia pentru industrii? Domnul Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem un proiect de lege care a fost adoptat de Senat.

De asemenea, are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, precum şi al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Aşa cum s-a menţionat puţin mai înainte, proiectul de lege îşi propune stimularea înfiinţării de noi întreprinderi, mici şi mijlocii, denumit în continuare Programul Start-up Nation-România, în vederea creşterii numărului de întreprinzători, din rândul tinerilor, al şomerilor, prin acordarea de facilităţi speciale acestor întreprinderi, precum şi anumite obligaţii specifice care trebuie îndeplinite pentru a putea beneficia de acest program.

În urma analizei efectuate în cadrul Comisiei, membrii Comisiei propun plenului, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Doamna Mînzatu.

Doamna Roxana Mînzatu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Start-up Nation-România face parte din Programul de guvernare cu care PSD a câştigat votul din 11 decembrie.

Este un program prin care, într-adevăr, statul român înţelege să intervină în economie, să se apropie de cetăţenii cu spirit antreprenorial, de cei tineri în mod special, cu o finanţare fără precedent pentru România. Vorbim de crearea a 10.000 de întreprinderi, minimum 20.000 de locuri de muncă, şi vorbim de un program care, prin criteriile de punctare, se apropie în mod special de tineri, pentru că tinerii pot să înfiinţeze firme, prin finanţarea acordată de acest program, şi pot fi în acelaşi timp şi angajaţi în companiile pe care le înfiinţează.

Este un program care răspunde foarte bine nevoilor actuale ale societăţii româneşti. Desigur, în România, finanţări pentru start-up-uri au mai existat, şi din finanţări europene, şi din programe de la bugetul de stat, dar condiţiile pe care Guvernul le-a gândit sunt adecvate pieţei şi, până la urmă, finanţăm IMM-uri care se vor înfiinţa în producţie, în industrii creative, în IT, sectoare în care tinerii români şi românii în general sunt foarte, foarte competitivi.

Cred că suntem în faţa unui moment, să-i spunem, istoric, o promisiune din Programul de guvernare care devine realitate, dar şi un program de finanţare fără precedent, 44.000 de euro, pe care orice tânăr cu iniţiativă şi cu capacitatea de a intra pe piaţă, îi poate folosi pentru a se lansa în activitatea antreprenorială.

Aşa încât, Guvernul Grindeanu cred că a promovat o ordonanţă pe care noi, în Camera Deputaţilor, am adus-o la o formă extrem de bine adaptată nevoilor de pe piaţă.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susţine acest proiect de lege şi sunt convinsă că votul va fi favorabil din partea tuturor celor care susţin tinerii şi antreprenoriatul în România.

Mulţumesc mult şi succes!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Popescu Virgil-Daniel.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Doamnelor şi domnilor,

Partidul Naţional Liberal va susţine acest Proiect de Lege "Start-up Nation", dar vrea să tragă două semnale de alarmă: un semnal de alarmă este că acest program este finanţat - o treime din fonduri europene, două treimi din credite de angajament - şi, după cum ştiţi, creditele de angajament sunt credite de angajament, iar din 10.000 de firme, două treimi s-ar putea să nu mai primească banii şi s-ar putea să le băgăm în faliment, dacă nu va fi asigurată finanţarea.

Şi al doilea lucru care mi se pare mult mai important - şi PSD-ul, pe acest aspect, a dat dovadă până acum de demagogie -, e vorba că nu e corelat deloc cu Ministerul Finanţelor Publice, respectiv cu ANAF.

Deci prin acest program se înfiinţează firme noi de către tineri antreprenori, iar dacă luăm criteriile de acordare a codului de TVA, acel celebru 088, despre care dumneavoastră, domnilor de la PSD, aţi spus că aţi renunţat la el, dar aţi renunţat doar la denumirea de 088, iar criteriile sunt aceleaşi, nu va permite acelor tineri să treacă, de aceste criterii, iar deductibilitatea de TVA nu va fi acordată. Asta presupune că firmele acelea, din start, nu vor fi viabile în competiţia pe piaţă.

De aceea, cred că ANAF şi Ministerul Finanţelor Publice, şi Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat ar trebui rapid să ia o decizie cu privire la acest aspect.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt la dezbateri generale? Nu.

La anexe? Nu.

Cu amendamentele admise şi...

Vrei? Vreţi... mă scuzaţi!

Poftiţi!

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Dragi colegi,

Considerăm că statul român ar trebui să investească în educaţia antreprenorilor şi nu să pună bani în programe fără criterii obiective de performanţă, de reuşită, pe piaţă. Aceşti antreprenori vor eşua în mare măsură şi statul român va pierde banii.

Noi trebuie să ne educăm antreprenorii cum să reuşească pe piaţă, pe piaţa internă, cât şi pe cea externă, şi nu să le dăm bani să eşueze din banul public.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog.

Am trecut demult de faza dezbaterilor generale, dar...

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă tot s-a revenit la faza dezbaterilor şi având în vedere alocuţiunea anterioară şi alte discuţii pe care le-am mai avut, este de remarcat şi de admirat această atitudine de "Gică-contra", mai ales care vine din partea unor tineri politicieni şi cu o viziune, să spunem aşa, modernă, asupra a ceea ce ar trebui să fie politica; este un lucru rău. Înţelegem că statul român alege, Guvernul României, să se îndrepte către antreprenoriat, către oamenii care vor să dezvolte afaceri în România şi care aleg să rămână în România şi nu vor să ia drumul bejeniei, să plece prin Vest, de unde, nu-i aşa, să îngroaşe rândurile diasporei.

Eu zic că acest proiect este un lucru de admirat, faptul că în România există, în sfârşit, chiar şi un Guvern care se îndreaptă către acei oameni care vor să aducă un plus economiei acestei ţări şi noi, cu toţii, va trebui să - bineînţeles şi fideli Programului nostru de guvernare - să sprijinim cu toată puterea acest gen de iniţiative.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi noi vom susţine acest proiect de lege, însă nu văd de ce vă supăraţi când colegii de la USR sau de la liberali, ori cei de la PMP, de la UDMR, aduc anumite observaţii. Cred că nu doriţi ca, după ce votăm aceste proiecte de lege, să vă şi felicităm în mod automat, că nu e cazul!

De asemenea, în legătură cu ce spunea domnişoara... doamna Chichirău, eu sunt de acord, e bună educaţia, dar la vârstele mai fragede. Antreprenorii noştri, după ce că duc pe spinare toate poverile şi îi ţin în plată şi pe cei care nu fac nimic, un sfert din populaţia ţării primind ajutor social, eu cred că să-i lăsăm un pic să-şi vadă de muncă şi să se educe singuri. Iar celor tineri e bine să le spunem...

Din sală:

DNA-ul nu-i lasă!

Domnul Corneliu Bichineţ:

Vă rog?

Tocmai vorbeam...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat...

Domnul Corneliu Bichineţ:

... şi mă scuzaţi că eu continui să vorbesc...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Bichineţ...

Domnul Corneliu Bichineţ:

... când dumneavoastră mă întrerupeţi...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, nu dialogaţi cu sala! Susţineţi-vă punctul de vedere!

Domnul Corneliu Bichineţ:

Da, era un turbulent aici!

În concluzie, PMP-ul susţine acest proiect de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, o să susţinem şi noi programul acesta.

Programul poartă numele unei cărţi celebre, care, la rândul ei, a fost scrisă după o poveste de succes, foarte greu de repetat a Israelului, în domeniul acesta, o ţară care în zece ani a reuşit să treacă de la stadiul acela pe bune de eminamente agricol, nu cum spunem noi, la un stadiu de ţară de tehnologii avansate.

Dar vreau să punctez un singur lucru şi sper că el va conta.

În strategia pe care a aplicat-o Israelul niciodată nu s-a penalizat eşecul. Dimpotrivă, celor care au eşuat li s-a mai dat o şansă, tocmai pentru că au avut experienţa eşecului.

Este un singur exemplu, care arată că nu doar un program similar în sine poate asigura succesul la nivelul unei naţiuni, ci şi un fel de a gândi foarte diferit de felul în care gândim noi.

Or de aceasta cred că pentru succesul unui asemenea program trebuie schimbat ceva şi în ADN-ul cultural, înainte ca el să fie aplicat.

Sigur, trebuie explicat, sigur trebuie avut grijă ca în el să intre oameni care au cu adevărat ceva de spus şi sigur trebuie construite structuri de tipul incubatoarelor care au apărut repede în Israel, care să atragă companiile mari, pentru că, până la urmă, de produs toţi ştim să producem, mai greu este să găsim pieţe, şi mult mai greu este să ne descurcăm pe ele.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Încheiem aici dezbaterile.

Legea merge la votul final.

Domnule Viziteu, am o rugăminte la dumneavoastră, dacă tot faceţi aşa din mâini.

Fiind în procedură de urgenţă, fiecare grup are un singur vorbitor. După patru luni, cred că aţi putea măcar atâta lucru să ţineţi minte, să nu mai îmi faceţi semnele astea din sală!

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (din sală):

Nu ştiam!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

11. Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea corpului pompierilor militari şi a protecţiei civile.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

12. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 667 din 9 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 19 ianuarie 2017.

Iniţiatori?

Domnule Solomon? Comisia?

Raportul comisiei, domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea prezentului raport comun, cele trei comisii au avut în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 667/2016, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

Legea, adoptată de Parlament la data de 26 iunie 2016, are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999, în sensul simplificării unor proceduri de ocupare a funcţiilor publice şi întăririi respectării principiilor egalităţii de şanse, nediscriminării şi echităţii între funcţionarii publici.

În urma reexaminării, legea a fost adoptată, cu amendamente, de Senat, în şedinţa din 27 februarie 2017.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Cele trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea legii, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dezbateri generale, vă rog? Nu sunt.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor.

Iniţiatorul este Guvernul. Dacă vrea cineva?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mihai-Dan Chirică (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 25/2016 a fost modificat şi completat cadrul normativ care reglementează regimul juridic al străinilor în România, inclusiv încadrarea în muncă a acestora şi detaşarea pe teritoriul ţării noastre, în vederea adaptării legislaţiei române la cerinţele concrete stabilite prin Directiva nr. 36 din 2014 a Parlamentului European şi a Consiliului, din 26 februarie 2014, privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe, în scopul ocupării unui loc de muncă, în calitate de lucrători sezonieri, şi de Directiva nr. 66/2014 a Parlamentului European şi a Consiliului, din 15 mai 2014, privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe, în contextul unui transfer în cadrul aceleiaşi companii.

Astfel, adaptarea legislaţiei române la cerinţele concrete stabilite prin directivele anterior menţionate, dar şi aspectele problematicii identificate în practica autorităţilor competente sau a instanţelor de judecată, odată cu punerea în aplicare a dispoziţiilor naţionale existente, fac necesară modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României.

În considerarea celor anterior menţionate, vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor, în forma propusă de comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisii?

Domnul Dunava, Comisia juridică.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate pentru dezbaterea, în fond, a proiectului de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Comisiile sesizate pentru dezbaterea în fond a proiectului de lege au hotărât, în şedinţe separate, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu sunt.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 8 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003.

Iniţiatorul? Nici nu-i în sală.

Comisia?

Doamna... Încetuţ!

Doamna Lucreţia.

Doamna Lucreţia Roşca:

În temeiul dispoziţiilor art. 70, Proiectul de Lege pentru modificarea art. 8 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 a fost retrimis Comisiei pentru sănătate şi familie în octombrie 2016.

La întocmirea prezentului raport s-au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei juridice; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; punctul de vedere al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 8 din Legea privind drepturile pacientului nr. 46/2003, astfel încât, pacienţilor care nu sunt cetăţeni români, să le fie aduse la cunoştinţă informaţiile privind starea lor de sănătate, într-o limbă de circulaţie internaţională.

În funcţie de obiectul şi conţinutul proiectului de lege, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru sănătate şi familie a dezbătut proiectul de lege în aprilie 2017.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât, cu majoritatea de voturi, adoptarea proiectului de lege, în forma înaintată de Senat, cu un amendament respins.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri? Domnul Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă supusă adoptării astăzi restrânge drepturile cetăţenilor români care au altă limbă maternă decât limba română, de a beneficia de îngrijire medicală.

Astfel, conform prevederilor în vigoare din Legea drepturilor pacientului, în cazul în care pacientul nu cunoaşte limba română, indiferent dacă el este cetăţean român cu altă limbă maternă sau cetăţean străin, informaţiile medicale îi vor fi aduse la cunoştinţă, în măsura posibilului, în limba maternă. Dacă nu este posibil, dacă nu există cineva acolo care vorbeşte limba maternă, comunicarea se face într-o altă limbă, pe care o cunoaşte pacientul, o limbă de circulaţie internaţională, spre exemplu. Şi dacă nici această posibilitate nu există, se caută altă formă de comunicare. Acestea sunt prevederile actuale, în vigoare, din lege.

Propunerea legislativă pe care o discutăm astăzi elimină aceste prevederi pentru cetăţenii români. Rămân doar prevederi pentru cetăţenii străini şi prevederea respectivă este posibilitatea de a fi informaţi într-o limbă de circulaţie internaţională. Deci practic se creează o discriminare.

Stimaţi colegi,

Un om aflat în suferinţă, dacă e nevoit să vorbească în limba sa maternă sau în altă limbă decât cea română, n-o face de plăcere, ci de nevoie. Prevederea care există în prezent în lege este una de bun- simţ, care pune pacientul pe primul loc, iar iniţiativa pe care o discutăm astăzi are un vădit caracter xenofob, fiind orientată împotriva cetăţenilor români cu altă limbă maternă decât româna.

USR va vota împotriva acestei iniţiative legislative. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Ioniţă.

Doamna Antoneta Ioniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi deputaţi,

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege care protejează drepturile pacienţilor internaţi, care nu sunt cetăţeni români.

În prezent, actualele reglementări ale Legii nr. 46 din 2003 privind drepturile pacientului nu mai sunt sustenabile, fiind imposibilă acoperirea de către toţi furnizorii de servicii medicale a necesităţii cunoaşterii tuturor limbilor străine în circulaţie.

Astfel, informaţiile medicale vor fi aduse la cunoştinţa pacientului într-un limbaj respectuos, clar, iar în cazul în care pacientul nu este cetăţean român, informaţiile i se aduc într-o limbă de circulaţie internaţională.

Aceste completări sunt necesare şi, din aceste motive, Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumim, doamnă deputat.

Dezbateri generale mai sunt?

Domnul Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Mişcarea Populară va vota forma rezultată din dezbaterile Comisiei pentru sănătate - este o formă corectă -, pentru că, sigur, foarte multe alte argumente care pot fi logice, reale, sustenabile, sunt greu de pus în practică. Gândiţi-vă că în România sunt 18 minorităţi legal recunoscute. Să ai 18 interpreţi, translatori, pentru fiecare cetăţean român al minorităţilor legal recunoscute, este foarte greu. Uneori, eu ştiu, spitalele mici... 18 interpreţi pot fi jumătate din numărul angajaţilor de la spitalul respectiv.

Sigur că spitalele, autorităţile locale, proprietarii spitalelor trebuie să găsească soluţii - sunt prevăzute aici pentru cetăţenii români şi nu cred că... ne adresăm lor -, nu cred că e posibil să avem cetăţeni români care să nu ştie limba română sau în localităţile unde există un anume procent din minorităţile naţionale există angajaţi, există interpreţi, există această posibilitate.

În esenţă, noi ne referim foarte mult şi la cei care tranzitează România, la turişti, la oameni de afaceri, în contextul geopolitic actual, în care migraţia sau valul de cetăţeni care vin din alte zone şi nu cunosc sau nu au posibilitatea să vorbească în limba statului respectiv, a cetăţeanului respectiv, este clar necesar să reglementăm o limbă de circulaţie internaţională, şi noi vom vota pentru acest raport.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acum, ce să spun? Eu mă bucur că antevorbitorul meu îi consideră pe unguri de-ai casei, aşa că... S-a uitat la noi când a spus de 18... Noi reprezentăm 19 minorităţi, pentru că cehii şi slovacii sunt reprezentaţi de colegul meu, de domnul Furic, şi mai există a 20-a, "care îi şi întrece", cum spune poetul, adică cea maghiară. Deci sunt 20 de minorităţi în România.

Pe de altă parte, sigur că noi ştim cu toţii foarte bine limba română. Cred că prezenţa mea şi a domnului Ganţ, în prima bancă, a supărat multă lume, din punctul acesta de vedere, atunci când trebuia să ascultăm foarte multe triluri, cu erori gramaticale, din banca în care stăm, şi să le comentăm.

Nu acesta este, însă, subiectul. Subiectul este unul singur: noi vom vota această lege, cu condiţia ca amendamentul propus de UDMR, care acum figurează la "amendamente respinse" să treacă. Şi asta e tot!

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Dobrovici-Bacalbaşa.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Se pare că soarta face ca cei care ştiu să nu spună, iar cei care spun să nu ştie!

Eu, unul, m-am ocupat 50 de ani de medicina practică de urgenţă. Ca atare, nu a existat niciodată în practică un om care să nu vorbească o limbă - şi fiind într-un port, Galaţiul este port maritim, chiar dacă e la Dunăre - să nu i se asigure, omeneşte, comunicare. Deci vorbim cumva despre "sexul îngerilor", în cazul de faţă.

Ce se întâmplă, însă, cu medicina? Este o intruziune extrem de violentă a justiţiei în actul medical - care de multe ori este discutabil, şi actul medical este bine să fie controlat, fără îndoială - dar cu interesul de a se scoate bani de pe urma dreptului pacienţilor. Dreptul pacienţilor este un domeniu sensibil şi un domeniu în care se abuzează foarte mult din partea avocaţilor, la ora actuală.

Ca atare, această prevedere a fost absolut necesară, tocmai ca un avocat rău intenţionat să nu susţină că pacientul său a fost dezinformat sau noninformat.

În realitate, însă, în condiţiile în care doctorii, cel puţin din generaţia mea, vorbeau două, trei, unii chiar patru limbi străine, se comunica cu pacienţii. Cu ţiganii... că erau unii care nu ştiau decât ţigăneşte, ceea ce în Galaţi exista, venea Bulibaşa... eu nu m-am certat în viaţa mea cu ţiganii. Să fim serioşi! Totuşi, actul medical nu este un act de golănie, ci este un act pătruns, până la urmă, de umanism. Iar ce discutăm noi aici sunt nişte cadre care pun la adăpost actul medical, de posibile interpretări abuzive.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi,

Uneori am impresia că, în lipsa unei determinări interioare, căutăm să ne arătăm patriotismul prin diverse forme exterioare.

Îmi amintesc o discuţie de acum câteva săptămâni, în care unii colegi ne spuneau că sunt mai patrioţi dacă aduc un megafon la începutul orelor de şcoală, ca să cânte Imnul naţional - şi cu asta se gândeau că rezolvă problema patriotismului.

Astăzi suntem într-o situaţie stranie. Noi avem... eu nu sunt absolvent de Medicină, ca distinsul coleg Bacalbaşa, eu am absolvit Matematica. În matematică există Legile lui Morgan, care definesc ce se întâmplă atunci când se neagă o mulţime de elemente.

Şi eu am să vă citesc textul Senatului, negând ceea ce scrie aici. Aici scrie aşa: "...dacă pacientul nu este român, informaţiile i se aduc în limba pe care o ştie". De unde, dacă punem negaţia, sună aşa: "...dacă pacientul este cetăţean român şi nu ştie limba română, informaţiile nu i se aduc într-o limbă de circulaţie internaţională şi nu i se aduc în limba maternă".

Deci dacă noi acceptăm acest text, acceptăm şi mulţimea sa complementară. Un cetăţean străin primeşte în limba lui, un cetăţean român care nu ştie româneşte nu primeşte în limba lui.

Stimaţi colegi,

Bunicii mei au venit în această ţară acum 100 de ani. Au fost ceea ce se numeşte refugiaţi. Bunica mea a murit în 1978. Vorbea cu dificultate limba română. Ea avea limba maternă, armeana. Pot să vă încredinţez că în Focşani-ul meu natal nu exista niciun medic armean.

Aşadar, dacă noi dăm o lege în care obligăm ca numai un medic armean să o trateze pe bunica mea, până în 1978, aşa cum vor colegii de la UDMR, va trebui să căutăm în ţară un medic armean care să vorbească în armeneşte cu bunica mea, în situaţia în care ea ajunge la urgenţă.

Eu zic să nu forţăm lucrurile. Eu sunt convins că, potrivit Jurământului lui Hippocrate, medicii vor găsi întotdeauna formula cea mai corectă de a vorbi cu pacienţii, chiar dacă vor vorbi prin semne şi nu vor vorbi într-o limbă de circulaţie.

De asemenea, nu mi se pare că un om care nu şi-a însuşit limba maternă şi română... credeţi-mă, sunt lipoveni care nu vorbesc corect româneşte, sunt ucraineni, sunt şi romi care nu vorbesc...

Nu, nu vă gândiţi tot timpul că atunci când cineva nu ştie limba română sau nu vrea s-o vorbească trebuie neapărat să fie ungurul legendar care nu-ţi dă pâine, la Sf. Gheorghe, dacă nu-i ceri în ungureşte. Eu niciodată nu m-am pus în astfel de situaţie. Părerea mea, că e o legendă.

De aceea, eu vă rog să nu exagerăm în niciun fel şi să nu punem într-o situaţie ridicolă relaţia dintre pacient şi medic şi să lăsăm medicul să facă cum ştie el mai bine, că sunt convins că îl va trata pe pacient şi va găsi formula să se înţeleagă cu el.

Să lăsăm textul iniţial, aşa cum a fost, să renunţăm şi la textul Senatului şi să acceptăm că totuşi poţi să respecţi minoritatea maghiară, fără a-i accepta tot timpul amendamentele pe care le depune.

De aceea, fac apel şi la colegii mei din Grupul minorităţilor naţionale, să lăsăm medicii şi pacienţii, aşa cum au făcut de mii de ani, să găsească şi de aici înainte soluţia cea mai bună de a dialoga între ei, în felul în care îl găsesc cel mai potrivit. Şi să lăsăm legea cu textul iniţial.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Paşcan şi domnul...

Domnule Paşcan, v-aţi înscris la cuvânt? Vă rog.

Ţinând cont că am ieşit din program, vă rog să fiţi mai concis. Şi domnul Ödön, la fel.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Eu cred că s-a tradus într-un limbaj cât se poate de emoţional şi oarecum sarcastic acest proiect legislativ. De altfel, dacă era să-l tratăm în această zonă, puteam s-o luăm de la prevederea iniţială a legii, care face la un moment dat trimitere la orice altă forme de comunicare, oricare ar fi ea: limbajul delfinilor, extraterestru, pantomima. Haideţi să fim serioşi, un medic a depus un jurământ, îl va trata pe pacient şi va căuta să înţeleagă, chiar dacă nu-i vorbeşte limba, ce suferinţă are.

Eu cred că trebuie să fim, din acest punct de vedere, riguroşi, pentru că proiectul se adresează în mod special sau vine în apărarea actului medical şi a medicului. Fiindcă într-un caz de malpraxis, să zicem, se poate invoca, din partea pacientului, a avocatului, a apărătorului său, că nu s-a înţeles exact ce a spus pacientul, şi devine o culpă pentru medic.

Aceste prevederi, exact aşa cum vin de la Senat, sunt practicate în întreaga lume. Şi acolo unde sunt cazuri fortuite sau explicite, în care medicul nu poate comunica cu pacientul - el poate să fie un migrant, te miri de pe unde - ei, bine, se cheamă un translator autorizat şi i se plătesc serviciile. Din acest punct de vedere, se judecă cât se poate de greşit.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Szabó Ödön. Şi încheiem dezbaterile generale.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că o asemenea dezbatere, pe această temă foarte importantă, trebuie realizată în sensul în care cunoaştem textul iniţial din legea care urmează a fi modificată, modificarea propusă, respectiv amendamentul pe care l-am propus noi, în comisie.

Eu sunt perfect de acord cu domnul ministru antevorbitor, pentru că, totuşi, cel mai important lucru în legislativ şi în viaţă este să ai grijă de viaţa omului. Cel mai important lucru. Pe lângă diferendele politice, pe lângă diferendele de toate naturile, este cel mai important ca pacientul să poată să beneficieze de o posibilitate de a se însănătoşi, graţie actului medical. Şi pentru a beneficia de acest lucru, el trebuie să fie înţeles cât mai bine posibil.

Legea iniţială, pe care cu onor, cu toţii am votat-o, şi au votat-o colegii noştri în Parlament, prevedea acest lucru, aşa cum foarte bine colegul meu, de la începutul acestei dezbateri, a spus. Cel care nu cunoaşte, indiferent dacă e cetăţean român sau este cetăţean străin, dacă nu cunoaşte limba română, atunci este informat în limba maternă, dacă acea limbă este cunoscută de medic. Dacă medicul nu cunoaşte limba maternă a pacientului, acesta, este informat într-o limbă de circulaţie internaţională, iar dacă nu cunoaşte nici acea limbă, o altă limbă pe care o cunoaşte. Deci exista o gradualitate logică în textul iniţial.

Deci textul iniţial, pentru noi, era îndestulător. Ceea ce spune şi domnul Bacalbaşa, şi care este absolut real, pentru cetăţenii care tranzitează România, s-a găsit o formulă oarecare, prin care am extins această zonă pentru cei care tranzitează. Dar, prin această bunăvoinţă, în acelaşi mod, am restrâns capacitatea iniţiatorului Legii pacientului, de la momentul respectiv.

Deci, stimaţi colegi, propunerea pe care am realizat-o, domnului ministru, propunerea care a fost asumată şi de colegii noştri, prevede ambele posibilităţi, atât extinderea, cât şi menţinerea iniţiativei originale.

În acest context, vă rog, ca pe buna înţelegere şi relaţie care nu are nimic de-a face, decât a pune cetăţeanul şi pacientul pe primul loc, să acceptaţi propunerea noastră şi în acest sens să avem un consens în Parlament.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Drulă.

Domnule Drulă, mai interveniţi?

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule preşedinte,

Foarte important să ştim ce votăm. Argumentaţia din expunerea de motive care a fost reluată aici şi de la colegul de la PNL este că ar trebui să avem 18 translatori, 50...

Nu-i aşa, pentru că e opţional. Deci nu e obligatoriu să i te adresezi în limba maternă. Tocmai că propunerea colegilor de la UDMR, din amendamentele respinse, face obligatoriu, deci devine imperativ.

Aşa cum e legea formulată acum, dacă o lăsăm în pace, este opţiunea unu: i te adresezi în limba maternă, într-o limbă de circulaţie internaţională sau altă opţiune. E prezentat acolo, adică: desen, Google Translate, vă puteţi imagina. Oricum, să explici omului ce-i faci sau ce problemă are.

Deci varianta din legea actuală este cea mai modernă, europeană, normală şi nici nu face niciun rău statului sau medicilor.

Deci este o propunere absolut populistă, naţionalistă, care n-are nicio legătură cu nimic. Deci singura variantă corectă este să o respingem.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da, am înţeles.

Încheiem dezbaterile generale. Avem un amendament respins. Dacă îl susţine cineva? Vă rog.

Poftiţi?

Domnul Cătălin Drulă:

Cer retrimiterea la comisie. Termen, două săptămâni.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am rezolvat-o. Vot. Am vorbit o oră pentru asta. Vot, vă rog.

Unanimitate, nici nu mai citesc.

Procedură, domnul Munteanu.

Vă rog.

Vă rog, un minut mai durează şedinţa.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doar vă informez, că în structura de conducere a Grupului parlamentar al PSD de la Camera Deputaţilor au fost cooptaţi, ca vicelideri, doamna deputat Tudor Beatrice şi domnul deputat Budăi Marius-Constantin.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am luat act.

Mulţumim.

Şedinţa se închide aici. Se suspendă până mâine.

Urmează şedinţa consacrată interpelărilor.

Domnule Drulă, mai luaţi cuvântul?

După o scurtă pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Bună seara, stimaţi colegi!

Începem sesiunea dedicată răspunsurilor la interpelări.

Domnul Petru Movilă are o interpelare la Ministerul Sănătăţii.

Domnul Movilă? E în sală? Nu.

Domnul Movilă, da.

Din partea... secretarul de stat de la Ministerul...

Da, vă rog domnule, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dan Dumitrescu.

Domnul Dan Dumitrescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună ziua!

Dan Dumitrescu sunt, din partea Ministerului Sănătăţii.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 120B din 2017, având ca obiect "Medicina şcolară, în piuneze", vă comunicăm următoarele:

Din datele transmise de direcţiile de sănătate publice judeţene, avem la nivel naţional, la finele lunii noiembrie 2016, un număr de 1.804 cabinete de medicină şcolară şi un număr de 463 de cabinete de medicină dentară şi şcolară. Anexăm la prezenta situaţia defalcată pe judeţe.

În privinţa susţinerii activităţii de medicină şcolară, Ministerul Sănătăţii are următoarea atribuţie: asigură finanţarea resursei umane, a medicamentelor şi a materialelor sanitare; asigură coordonarea tehnică şi metodologică a activităţii prin direcţiile de sănătate publică judeţene; identifică soluţii de dezvoltare a reţelei de asistenţă medicală şcolară; elaborează propuneri de acte normative care să reglementeze activitatea şi monitorizează îmbunătăţirea indicatorilor stării de sănătate a preşcolarilor, a elevilor şi a studenţilor.

Înfiinţarea şi dotarea cabinetelor de medicină şcolară este responsabilitatea autorităţilor publice locale, conform art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii Publice către autorităţile publice locale.

Art. 21 se referă la: "...autorităţile publice locale sunt responsabile de acoperirea cu servicii de asistenţă medicală comunitară, asistenţă medicală în unităţile de învăţământ şi asistenţă medico-socială a populaţiei din zonă, şi în special a celei din comunităţile defavorizate".

Autorităţile publice locale sunt responsabile de acoperirea cheltuielilor pentru bunurile şi serviciile necesare întreţinerii şi funcţionării cabinetelor medicale din unităţile de învăţământ preşcolar şi şcolar.

Pentru cabinetele medicale din unităţile de învăţământ universitar, în ceea ce priveşte cheltuielile pentru bunurile şi serviciile necesare întreţinerii şi funcţionarii acestora, sumele sunt alocate de unităţile de învăţământ de care aparţin.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat Movilă, vreţi să interveniţi? Nu.

Mulţumesc.

Da. Următoarea interpelare.

Din cauza faptului că domnul secretar de stat Chirică trebuie să meargă la comisie... este vorba de Ministerul Afacerilor Interne...

Din partea Grupului UDMR, domnul deputat Csoma Botond dacă este în sală? Nu.

Domnule secretar de stat, lăsaţi, şi va fi transmis răspunsul dumneavoastră.

Continuăm. La poziţia a doua. Domnul deputat Constantin Codreanu. Prezent? Da.

Doamnă secretar de stat Mariana Moţ, vă rog, prezentaţi-i domnului... vă rog.

Doamna Sofia Mariana Moţ (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Bună ziua!

Ca urmare a interpelării înregistrate la Camera Deputaţilor, prin care solicitaţi ministrului justiţiei informaţii în legătură cu stadiul elaborării proiectului legislativ de modificare şi completare a Legii nr. 21/1991, Legea cetăţeniei române, vă comunicăm următoarele.

Dacă apreciaţi, eu am să citesc răspunsul pe care l-am transmis şi în scris...

De altfel, am înţeles că aţi fost şi în audienţă la domnul ministru, da?

Potrivit art. 6 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2010, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie are funcţia de a propune Ministerului Justiţiei şi de a participa la elaborarea proiectelor de acte normative din domeniul cetăţeniei.

În temeiul acestor prevederi şi beneficiind şi de contribuţia experţilor Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, la nivelul Ministerului Justiţiei a fost redactat un Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei.

Între altele, proiectul propune modificarea art. 9, pentru a aduce clarificări regimului dobândirii cetăţeniei române de către copilul născut din părinţi, cetăţeni străini sau fără cetăţenie, inclusiv în cazul în care numai unul dintre părinţi dobândeşte cetăţenia română.

De asemenea, proiectul vizează reglementarea prin dispoziţii tranzitorii a situaţiei persoanelor care în urma dobândirii sau redobândirii de către cel puţin unul dintre părinţi a cetăţeniei române au obţinut, în temeiul art. 9 alin. (4) şi (5) din lege, transcrierea ori, după caz, înscrierea în registrele de stare civilă a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine, în condiţiile Legii nr. 199/1996.

Proiectul de lege, însoţit de expunerea de motive, a fost transmis spre analiză Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Afacerilor Externe.

În considerarea celor expuse anterior, vă informăm că, în exercitarea dreptului la iniţiativă legislativă, propunerile de modificare a Legii cetăţeniei vor fi transmise Parlamentului de către Guvern, în forma unui proiect de lege, după ce vor fi parcurs procedura de elaborare-avizare interinstituţională şi aprobare, la nivelul Guvernului.

În legătură cu solicitarea Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, adresată Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, în sensul de a transmite, sub forma unui punct de vedere, o propunere legislativă de modificare şi completare a art. 9 din Legea nr. 21/1991, formulăm următoarele precizări.

Potrivit art. 74 alin. (1), (3) şi (4) din Constituţia României, republicată, dreptul de iniţiativă legislativă se exercită de către Guvern, prin proiectele de lege pe care le înaintează Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată, iar de către deputaţi şi senatori, prin propuneri legislative.

Întrucât Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie este o instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Justiţiei, iar ministerele se organizează în subordinea Guvernului.

Ministerul Justiţiei şi Autoritatea pot contribui la reglementarea domeniului cetăţeniei, prin acte normative de forţă a legii, numai în condiţiile art. 6 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2010, propunând Guvernului, spre aprobare, proiecte de lege.

Conform art. 4 pct. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 22/2017, în cazul iniţiativelor legislative parlamentare, punctul de vedere aparţine Guvernului şi se elaborează de Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, pe baza propunerilor şi observaţiilor formulate de ministerele şi/sau instituţiile de resort consultate de acesta.

Astfel fiind, în măsura în care va fi iniţiată o propunere legislativă de modificare a Legii nr. 21/1991, Ministerul Justiţiei se va pronunţa asupra acesteia, la solicitarea Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, contribuind astfel la punctul de vedere al Guvernului.

Semnează, pentru ministrul justiţiei, secretar de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă vreţi să interveniţi? Oricum, veţi primi şi răspunsul scris.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Să ştiţi că sunt într-o uşoară, dar definitivă confuzie, pentru că la întrevederea pe care am avut-o cu domnul ministru, săptămâna trecută, mi s-a spus că nu există un astfel de proiect de lege. Acum, doamna secretar de stat îmi spune că un astfel de proiect de lege există şi că acesta urmează să fie consultat, avizat de celelalte instituţii ale statului român. Mă bucură acest lucru. Sper să rezolvăm această problemă cât mai repede posibil.

Dar interpelarea mea, şi de fapt a colegilor mei de la Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, rămâne fără un obiect, fără un răspuns, pentru că noi am solicitat un punct de vedere emis de ANC, la începutul anului 2017, care încă nu a ajuns la comisie. Şi domnul ministru mi-a promis, la întrevederea pe care am avut-o joi, că va remite comisiei acest punct de vedere.

Sper că nu este o problemă ca acesta să ajungă, în cele din urmă, la comisia pe care o reprezint.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Următorul. Domnul deputat Nechifor Cătălin are o interpelare adresată Ministerului Transporturilor. Din partea Ministerului Transporturilor dacă...?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Damnă Maria Magdalena Grigore, vă rog.

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, formulată în şedinţa Camerei Deputaţilor, având nr. 189B din 2017, având ca obiect "Planul de Dezvoltare al TAROM pentru destinaţia Suceava", vă comunicăm următoarele:

Companiei Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM i se aplică prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, iar Ministerul Transporturilor, în conformitate cu art. 4 alin. (1) al acestui act normativ, în calitate de autoritate tutelară, nu poate interveni în activitatea de administrare şi conducere a acestei companii.

Totuşi, am solicitat Companiei TAROM un punct de vedere avizat cu privire la întrebările dumneavoastră.

Ţinem să precizăm faptul că în acest moment TAROM se află sub un susţinut proiect de definire strategică cu implicaţii majore privind reţeaua de rute internaţionale operate, structura de costuri, structura parcului de aeronave, politici tarifare şi distribuţionale, politici de produs, care, într-un final, vor răspunde preocupărilor exprimate în interpelarea dumneavoastră.

Materializarea obiectivelor de mai sus este condiţionată de o serie de acţiuni, a căror realizare este în plin proces. Ne referim îndeosebi la iniţierea restructurării flotei TAROM. Precizăm că Regiunea Moldovei se află sub cea mai înaltă atenţie şi preocupare a actualei conduceri TAROM, cu intenţia armonizării necesităţilor şi dinamicilor segmentelor de piaţă utile Companiei Naţionale, cu produse aviatice pe care le vom lansa şi susţine în piaţă.

Menţionăm că vă vom ţine la curent cu privire la noutăţile produsului TAROM şi cu gama de produse aviatice, curse naţionale, dar mai ales internaţionale, precum şi cu politicile tarifare ale companiei.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Domnul deputat, domnul Nechifor.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Domnule preşedinte,

Stimată doamnă secretar de stat,

Cunosc foarte bine care sunt şi constrângerile şi prevederile legale ale ministerului şi ale Companiei TAROM, dar - şi mă bucur că aţi încercat să obţineţi un răspuns din partea Companiei - nu putem să asistăm nepăsători la acest trend pe care Compania TAROM, companie naţională, îl are de foarte mult timp.

Cu siguranţă, nu e vina actualului mandat de management al companiei. Lucrurile vin din trecut, de când această flotă, foarte dezechilibrată, opera şi cu Boeing şi cu Airbus, opera şi cu ATR-uri. E foarte greu să fii în profit, să rămâi în zona în care poţi să faci şi business.

Dar interpelarea mea era adresată tocmai în sensul în care putem împreună să creştem şi partea de profit pentru TAROM, şi partea de destinaţii. Pentru că - vă dau un exemplu foarte simplu - cursa actuală de Suceava, pe care o operează TAROM, este o cursă anapoda, să spun elegant. Pentru că vine avionul de la Bucureşti la Suceava, pleacă la ora 21 şi ceva, aterizează la 22,00 şi pleacă din nou, dimineaţa, către capitală, pe la ora 7,00. Vă daţi seama că foarte puţini turişti vin doar în condiţiile în care să doarmă câteva ore în hotel în Suceava şi să plece înapoi la Bucureşti.

Am solicitat, prin dumneavoastră, companiei, să ia în calcul un zbor de zi, aşa încât oferta de zbor să fie mai versatilă şi într-adevăr să putem beneficia şi pentru plecat la Bucureşti, dar şi pentru venit la Suceava.

Un singur lucru vreau să mai spun, la final, anume, acela legat de faptul că, în acest moment, competiţia pe care o aveţi în România este una foarte acerbă. Suntem cu toţii convinşi de faptul că în momentul în care şi Ryanair-ul, şi Wizz Air-ul, poate că şi alte companii vor opera destinaţii interne mai multe, şansa TAROM-ului de a rămâne în piaţă devine din ce în ce mai puţin probabilă.

Aşadar, rugămintea mea este să acceleraţi fenomenul de restructurare a companiei. Sper să găsiţi cele mai bune soluţii, atât privitoare la flotă, cât şi privitoare la destinaţii.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea... Următorul.

Ministerul Energiei. Nu avem secretarul de stat de la Ministerul Energiei. Este doamna secretar de stat pentru Relaţia cu Parlamentul. Înţeleg că dumneavoastră prezentaţi, da? Următorul. Domnul deputat Neagu Nicolae are o interpelare care vizează liberalizarea pieţei de gaze.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Este un răspuns destul de complex, pe care îl vom transmite şi în scris. O să încerc să fac un rezumat.

Cum bine ştiţi, piaţa gazelor naturale cuprinde - în ceea ce priveşte furnizarea gazelor naturale - furnizarea gazelor naturale către clienţi casnici, până la data de 30 iunie 2021, şi furnizarea gazelor naturale către clienţi non-casnici, furnizare care a fost complet liberalizată începând cu data de 1 ianuarie 2015.

Prin aprobarea OUG nr. 64/2016 privind modificările şi completările Legii energiei electrice şi a gazelor naturale, Guvernul României a instituit liberalizarea preţului de achiziţie a gazelor naturale, începând cu data de 1 aprilie 2017, şi nu liberalizarea completă a preţurilor finale plătite de consumatorii casnici. Aceştia vor beneficia până la 30 iunie 2021 de preţurile finale reglementate în conformitate cu legislaţia secundară şi aplicată de către ANRE.

Prin acest act normativ, Guvernul României a urmărit, în primul rând, să asigure derularea unui proces de liberalizare al preţului de achiziţie al gazelor naturale, bazat pe principii precum: criterii obiective pentru tranzacţionarea controlului costurilor; menţinerea soluţiei de livrare a gazelor naturale către clienţii casnici, în baza unor preţuri finale reglementate de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, până la data de 30 iunie 2021, precum şi consecvenţă în menţinerea premiselor necesare îndeplinirii obligaţiei asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, de a asigura o piaţă liberă, bazată pe transparenţă, competitivitate şi nediscriminare.

Progresele înregistrate în liberalizarea pieţei interne de gaze naturale, în special prin adoptarea de către Guvern a OUG nr. 64/2016, au fost remarcate pozitiv de către Comisia Europeană, în mod explicit, inclusiv în cuprinsul Raportului de ţară, unde se specifică progresele înregistrate de România în procesul de liberalizare.

Menţionăm, de asemenea, că în prezent orice client are opţiunea de a rămâne în piaţa reglementată de gaze naturale, în care furnizarea gazelor naturale se efectuează în baza contractelor-cadru de furnizare reglementată şi la preţ reglementat, ambele stabilite de ANRE, sau de a trece în piaţa concurenţială, în care furnizorul vinde gaze naturale clientului final la preţul şi în condiţiile comerciale de furnizare convenite cu acesta, prin negociere, sau, după caz, la preţul şi în condiţiile comerciale din oferta-tip, pentru care respectivul client final a optat.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat dacă vrea să intervină? Nu.

Doamna secretar de stat, tot pentru Ministerul Energiei, la solicitarea domnului deputat Cristian Ghinea.

Vă rog, prezentaţi răspunsul.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu:

Referitor la interpelarea domnului deputat Cristian Ghinea, vă comunicăm următoarele: având în vedere expirarea mandatelor administratorilor din cadrul Hidroelectrica S.A., Nuclearelectrica S.A. şi Romgaz S.A., Ministerul Energiei a efectuat propuneri de numiri de membri provizorii, în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, art. 64¹ din actul normativ menţionat stabileşte conduita pe care autoritatea publică tutelară trebuie să o urmeze, în caz de vacanţă a unuia sau a mai multor posturi de administratori. Prin urmare, până la finalizarea procedurii de selecţie a administratorilor potrivit ordonanţei de urgenţă sus-citate, se pot desemna administratori provizorii cu o durată a mandatului de patru luni, cu posibilitatea prelungirii pentru motive temeinice, până la maximum şase luni.

În ceea ce priveşte propunerile Ministerului Energiei de membri provizorii pentru Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica S.A., menţionăm faptul că evaluarea performanţelor acestora se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Astfel, pe perioada mandatelor acestora, Ministerul Energiei va efectua o evaluare a activităţii acestora şi vor fi luate deciziile ce se impun, în funcţie de rezultatele activităţii acestora, potrivit legislaţiei actuale.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat?

Domnul Cristian Ghinea:

Domnule preşedinte,

Doamnă secretar de stat,

Sunt evident dezamăgit de răspuns. Eu întrebam cum se face că la companii atât de importante, precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, au fost numite persoane fără experienţă în domeniile respective şi cu conexiuni politice, şi Guvernul îmi răspunde că există cadrul legal pentru numirea unor administratori provizorii. Evident că există, nu asta am întrebat eu, ci dacă se va continua genul acesta de numiri. Nu am primit răspuns la această întrebare şi promit că o să urmăresc îndeaproape în continuare aplicarea Legii managementului corporativ la companiile de stat.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Tot pentru Ministerul Energiei avem o interpelare din partea domnului deputat Cristian Buican. Dumnealui solicită să vină domnul secretar Vişan. Se amână răspunsul la această interpelare.

Doamnă secretar de stat, transmiteţi la Ministerul Energiei să vină domnul secretar Vişan, pentru a răspunde domnului deputat Cristian Buican.

Trecem mai departe, la Ministerul Educaţiei Naţionale. Este prezent domnul secretar de stat Petru Andea, fostul nostru coleg.

Avem o interpelare din partea doamnei Bîzgan. E prezentă? Nu. Nu este prezentă, îi transmiteţi răspunsul scris. E prezentă...

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (din sală):

O înlocuiesc eu!

Domnul Florin Iordache:

Poftiţi?

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (din sală):

Vrea să înregistrez ceea ce spune domnul secretar de stat!

Domnul Florin Iordache:

Dar trebuia să fie prezentă, răspunsul de la domnul secretar de stat îl va primi scris, va fi public, dar obligaţia era să fim în sală noi.

Este prezentă, în schimb, colega noastră, doamna deputat Săftoiu care, de asemenea, are o interpelare adresată Ministerului Educaţiei, care vizează politici educaţionale.

Vă rog, domnule secretar de stat, şi apoi doamna deputat Săftoiu.

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună seara tuturor!

Bună seara fostei mele colege, cum s-a spus, doamna Săftoiu!

Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect "Politici educaţionale pentru crearea unei atitudini favorabile copiilor cu dizabilităţi" vă comunicăm următoarele.

Finalizarea programului de pregătire psihopedagogică de nivel I şi acumularea a minimum 30 de credite transferabile acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe posturi în învăţământul obligatoriu, incluzând învăţământul preşcolar, primar, gimnazial şi liceal, până la clasele a X-a.

Absolvenţii unui program de master în domeniul de studii universitare de licenţă care au absolvit programul de pregătire psihopedagogică de nivel II, acumulând în acest fel totalul de 60 de credite transferabile prin programul de pregătire psihopedagogică au dreptul de a ocupa posturi didactice în învăţământul liceal, postliceal şi superior.

Planul de învăţământ pentru programul de formare psihopedagogică cuprinde un număr de 358 de ore pentru monospecializare, respectiv 414 ore pentru dubla specializare, în cadrul modulului psihopedagocic de nivel I, şi 252 de ore de formare, în cadrul modulului psihopedagogic de nivel II, însumând, aşadar, un total de 610, respectiv 666 de ore de cursuri şi activităţi aplicative.

În anul şcolar 2016-2017, prin intermediul caselor corpului didactic din fiecare judeţ au fost alocate fonduri pentru perfecţionarea pregătirii profesionale şi respectiv dezvoltarea profesională a personalului didactic din sistemul de învăţământ.

Vor fi formate, în acest sens, în domeniul educaţiei pentru nediscriminare şi diversitate 1.610 cadre didactice, timp de 703 ore, în programe de formare continuă, avizate de Ministerul Educaţiei Naţionale.

Activităţile de suport educaţional, consiliere şi orientare profesională pentru elevi sunt desfăşurate de diriginte, în funcţie de prevederile planurilor-cadru, în timpul orei de orientare şi consiliere, dacă aceasta este prevăzută în planul-cadru, sau în afara orelor de curs, în situaţia în care în planul-cadru nu este prevăzută ora de orientare şi consiliere.

Disciplina "Consiliere şi orientare" este parte integrantă a activităţii de dirigenţie şi are alocată o oră pe săptămână, pe durata întregului an şcolar, inclusiv la clasele la care ora se regăseşte în afara planului-cadru.

Menţionăm că în funcţie de context şi de problemele particulare ale clasei, profesorul diriginte poate aloca, inclusiv în cadrul altor obiective generale şi de referinţă, competenţe generale şi specifice, mai multe ore pentru o tematică care să încurajeze în rândul elevilor crearea unei atitudini favorabile copiilor cu cerinţe educaţionale speciale şi aplicarea principiului nediscriminării tuturor elevilor, copiilor, tinerilor, nu numai a celor cu cerinţe educaţionale speciale.

Încă de la nivelul ciclului primar sunt prezente elemente care pot fi subsumate generic educaţiei pentru diversitate şi nediscriminare.

Spre exemplu, în cadrul programei pentru disciplina "Educaţie civică" la clasele a III-a şi a IV-a, aprobată prin Ordinul Ministrului nr. 5.003 din 2014, la clasa a IV-a sunt incluse conţinuturi precum: "raporturile noastre cu ceilalţi oameni", "valori, norme şi comportamente morale şi civice", "drepturile universale ale copilului".

Disciplina "Educaţie civică" la clasele a III-a şi a IV-a este prevăzută în Planul-cadru de învăţământ, în aria curriculară "Om şi societate", având un buget de timp de o oră pe săptămână pe durata unui an şcolar.

Noul Plan-cadru pentru gimnaziu, aprobat, de asemenea, prin ordin de ministru, include la nivelul claselor a V-a şi a VIII-a pachetul disciplinelor intitulate generic "Educaţie socială", după cum urmează: "Gândire critică şi drepturile copilului", "Educaţie interculturală", "Educaţie pentru cetăţenie democratică", "Educaţie economico-financiară".

De asemenea, prin ordin de ministru au fost aprobate noile programe şcolare pentru ciclul gimnazial, incluzând şi programele şcolare pentru disciplinele sus-menţionate. Fiecare dintre acestea beneficiază de un buget de timp de o oră pe săptămână, pe durata unui an şcolar, şi vor fi studiate succesiv, începând cu anul şcolar următor.

Menţionăm că la nivelul ciclului liceal programa pentru disciplina "Sociologie" prevede două ore pe săptămână, filiera teoretică, specializarea "Ştiinţe sociale".

Din anul şcolar 2006-2007 s-a alocat o oră pe săptămână şi la filiera teoretică, specializarea "Filologie".

De asemenea, pentru disciplina "Studii sociale" este alocată o oră pe săptămână, filiera teoretică, specializarea "Ştiinţe sociale". Programele includ la nivelul conţinuturilor probleme sociale, precum: discriminarea, infracţionalitatea, conflictele sociale, corupţia, sărăcia, minorităţile şi reflectarea imaginii acestora în mass-media, stereotipuri şi prejudecăţi şi altele.

Vă mulţumim pentru colaborare şi vă asigurăm, doamnă deputat, de toată consideraţia noastră.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule secretar de stat,

M-aţi năucit pur şi simplu, într-un limbaj perfect de lemn, în care mi-aţi înşirat foarte, foarte multe cifre; de fapt, n-aţi răspuns la interpelare.

Eu v-am întrebat dacă în şcoală profesorii sunt pregătiţi, dacă inspectoratele, ministerul urmăresc dacă diriginţii într-adevăr dezvoltă aceste politici care ţin de lupta, dacă vreţi, împotriva discriminării. Nu încercaţi să-mi spuneţi că Ministerul Educaţiei nu cunoaşte probleme reale de discriminare în şcoala românească, de la faptul că sunt copii romi care nu sunt lăsaţi să rămână în clase normale şi aşa mai departe, copii cu dizabilităţi.

Practic, mi-aţi înşirat o grămadă de cifre, de ore, ceea ce e frumos pe hârtie, dar, ca întotdeauna, despre realitate, nimic.

Eu voi reveni cu o altă interpelare şi voi încerca să fiu eu mai clară atunci, în interpelare, poate ne lămurim asupra unui lucru. Problema este despre în ce măsură şcoala românească îi pregăteşte pe copiii noştri să accepte diversitate. Diversitatea!

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Petru Andea:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Aş vrea să mă uit încă o dată la ce întrebare aţi pus şi doriţi să primiţi răspuns la următoarele întrebări.

Câte ore are modulul de psihopedagogie pe nivelul I, gimnaziu şi II, liceal?

Câte ore sunt alocate nediscriminării şi diversităţii?

Care este ritmicitatea acestor ore de psihopedagogie, în cazul formării permanente a profesorilor?

Câte ore sunt dedicate în cadrul modulului de "Dirigenţie"?

Şi ultima. Câte ore sunt dedicate în cadrul modulului de "Educaţie fizică"?

Deci toată întrebarea era cantitativă: câte ore, câte ore, câte ore!

Acum, sunteţi nemulţumită că v-am spus câte ore!

Vă mulţumesc.

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

V-am pus această întrebare pentru că, întâmplător, am un copil şi el are nişte prieteni şi ştiu exact cât şi cum se fac în şcoală lecţii despre discriminare. Faptul că îmi spuneţi pe hârtie ce frumos poate să arate, dar, de fapt, puteţi să-mi spuneţi, în momentul de faţă, vă întreb, nu ştiu, domnule, la liceele din Bucureşti fac diriginţii orele la "Dirigenţie" despre discriminare, de exemplu? Vă spun eu. Nu! Ştiţi ce se întâmplă la "Dirigenţie"? Profesorul îşi face ora lui. Mai ales dacă e profesor de matematică sau română, dirigenţia devine oră. Şi de aceea copiii noştri au probleme foarte mari să-şi accepte diversitatea.

Aşa că pe mine nu mă încântă cu nimic că îmi spuneţi ce aveţi pe hârtie!

Domnul Petru Andea (din sală):

Asta aţi întrebat!

Doamna Ana Adriana Săftoiu (din sală):

Eu vroiam realitatea, nu cifre, ca pe vremea lui Ceauşescu!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Mai departe... Nicio problemă, doamna deputat, e...

Următorul. Domnul deputat Vasile Cîtea are o interpelare adresată Ministerului Tineretului şi Sportului, care vizează...

Vă rog, domnule secretar de stat.

... vizează Sala Polivalentă din Iaşi.

Domnul Cosmin-Răzvan Buzuta (secretar de stat, Ministerul Tineretului şi Sportului):

Bună ziua, stimate domnule deputat.

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 210B/2017, având ca obiect "Sala Polivalentă din Iaşi", vă comunic următoarele.

Dezvoltarea infrastructurii sportive şi construcţia unor noi săli polivalente este o prioritate pentru Ministerul Tineretului şi Sportului, mai ales că astfel de proiecte sunt prevăzute şi în Programul de guvernare. Însă, în acest an, bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului nu permite demararea niciunei construcţii noi, bugetul alocat investiţiilor fiind extrem de mic şi va permite doar mici reparaţii urgente.

Nici fondurile europene nerambursabile nu reprezintă o soluţie, deoarece nu există nicio linie de finanţare pentru construcţia de săli de sport de capacitate mare.

Singura posibilitate pentru demararea unor astfel de lucrări ar fi prin intermediul Companiei Naţionale de Investiţii, în funcţie de priorităţile de investiţii ale acesteia.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, doriţi să interveniţi? Nu. Primiţi şi răspunsul...

Mulţumesc.

Şi ultima. Penultima, de fapt, este vorba de Ministerul Afacerilor Externe.

Doamna Radu Anişoara are o interpelare.

Domnul secretar de stat de la Ministerul Afacerilor Externe.

Vă rog.

Domnul Micula.

Deci îl daţi în scris pentru doamna Radu Anişoara şi tot în scris pentru doamna deputat Intotero Natalia.

Acestea fiind spuse, declar şedinţa închisă.

Mulţumesc.

La revedere!

Ne vedem mâine dimineaţă la 8,30.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,49.