Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 08,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Dispoziţiile regulamentare le cunoaşteţi cu toţii. Timpul alocat unei intervenţii nu poate să depăşească 3 minute. Ordinea luărilor de cuvânt este alternativă.

Începem cu doamna deputat Camelia Gavrilă, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la conceptul de dezvoltare durabilă şi la politicile responsabile pentru un mediu sănătos, în domeniul ecologic.

Pornind de la recentele rapoarte, analize şi studii referitoare la calitatea aerului în judeţul Iaşi, prezentate de Agenţia pentru Protecţia Mediului şi Garda Naţională, în cadrul Comisiei pentru dialog social a Instituţiei Prefectului, context în care s-au făcut referiri şi la notificările primite de la Comisia Europeană, referitoare la neîndeplinirea obligaţiilor ce ne revin ca stat membru, privind limitele la oxid de sulf, oxid de azot, particule de plumb, şi impunerea unor măsuri responsabile şi consistente. Dacă pentru judeţul nostru, în privinţa indicatorilor oxizilor de azot, monoxid de carbon, benzen, plumb, lucrurile stau relativ acceptabil, pe de altă parte, specialiştii apreciază că pentru municipiul Iaşi sunt semnificative depăşirile la particulele de praf, la particulele în suspensii, cunoscute sub numele de PM 10.

Situaţia şi sursa pentru datele pe care le prezint sunt date de datele preluate şi validate de operatorul local al reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului.

Pe lângă măsurile locale ce se impun, legate de monitorizarea operatorilor de salubritate, de gestionarea corespunzătoare a deşeurilor, de verificarea şantierelor, importante sunt însă şi măsurile, la nivel naţional, legate de alinierea cu recomandările europene, compatibilizând normele juridice naţionale cu legislaţia Uniunii Europene, dar şi alocarea de resurse necesare în zonele cu risc de mediu, precum şi măsuri de investiţie într-o infrastructură rutieră de calitate.

Pentru municipiul Iaşi este vitală, în acest sens, finalizarea şoselei de centură, care ar putea prelua traficul greu ce tranzitează în continuare oraşul, fiind o sursă importantă de poluare. În acest sens, la nivelul abordărilor guvernamentale, o atenţie sporită pentru această finalizare a centurii ocolitoare se impută în cadrul unor politici de mediu responsabile.

Aş aprecia că, în cadrul Programului de guvernare al PSD, conceptul de dezvoltare durabilă se regăseşte extrem de responsabil, analizând şi implicând măsuri ce vizează raportul de tipul om-mediu, fie că e vorba de mediul înconjurător, de mediul economic sau de mediul social.

În acest context, apreciem şi faptul că România a semnat, a adoptat Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, cu componentele economie, societate şi mediu, şi dintre cele 17 obiective extrem de importante, reunite sub denumirea de "Obiective de Dezvoltare Durabilă", aş sublinia, în contextul speţei pe care am relatat-o, capitolele, temele referitoare la sănătate şi bunăstare, educaţie de calitate - pentru că şi educaţia tinerilor sau chiar a persoanelor adulte este un element important pentru sensibilitatea ecologică -, dar şi oraşe şi comunităţi durabile, dezvoltarea oraşelor, în sensul unor oportunităţi economice, dar şi, cu siguranţă, curăţenie, rezilienţă şi durabilitate.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Cozmanciuc?

Domnul Marilen Pirtea? Vă rog.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică se referă la "Situaţia investiţiilor în proiecte majore de infrastructură în judeţul Timiş".

Timişul se află în topul judeţelor în ceea ce priveşte contribuţia la bugetul statului, prin impozitele pe care angajatorii şi angajaţii le plătesc anual. Defalcările din TVA sunt extrem de importante, care merg în întreaga ţară, şi vin într-o măsură mult mai mică spre judeţul Timiş.

Cu toate acestea, printre ultimele judeţe la capitolul investiţii în infrastructură este nominalizat judeţul Timiş.

Refuz să cred că un sfert de centură ocolitoare pentru Timişoara şi o autostradă aflată la o distanţă de 10 km de municipiu reprezintă tot ceea ce poate face Guvernul pentru acest judeţ.

Ritmul extrem de lent al alocărilor pentru lucrări majore în infrastructură conduce la o limitare a potenţialului economic. Menţionez aici inexistenţa unei autostrăzi care să lege capitala Serbiei, Belgradul, de Timişoara. Din acest punct de vedere, cele două aglomeraţii urbane, legate printr-o astfel de autostradă, ar aduce o valoare adăugată extrem de importantă ţării atât prin forţa de muncă, cât şi prin numărul turiştilor şi companiilor care vor învesti în această parte.

De asemenea, centrul intermodal din apropierea Timişoarei a fost doar un subiect de dezbatere electorală, iar în cazul infrastructurii feroviare, lucrurile stau chiar mai rău.

De asemenea, în cazul în care contribuţia semnificativă la bugetul central oferită de judeţul Timiş nu este considerată a fi un argument solid, iar dezvoltarea celui mai important pol economic din vestul ţării nu este considerată a fi o strategie economică viabilă de către coaliţia guvernamentală actuală, îi îndemn pe decidenţii Guvernului să reflecteze asupra faptului că în anul 2021 Timişoara va fi Capitală Culturală Europeană. Modul în care ne pregătim pentru acel moment va fi extrem de important şi definitoriu pentru ceea ce va avea de câştigat ţara de pe urma acestui titlu şi, evident, Timişoara şi judeţul Timiş, prin numărul de turişti, prin afluxul acestora, care vor alege Timişoara ca destinaţie de vacanţă, dar şi prin imaginea europeană pe care o vom avea.

Consider că Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, este dator să comunice cetăţenilor din Timiş care este planul său de dezvoltare infrastructurală, atât în domeniul rutier, cât şi în cel feroviar, în acest judeţ. Este esenţial să se înainteze obiective investiţionale, cu termene clare, care să fie asumate public de către conducerile celor două instituţii.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Adrian Dohotaru, USR?

Doamna Lavinia Abu-Amra?

Domnul Iulian Bulai?

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Declaraţia politică de astăzi se numeşte "Libertatea presei înseamnă libertatea noastră, a tuturor."

Albert Camus spunea că "libertatea este dreptul de a nu minţi". Această afirmaţie se potriveşte perfect cu profesia de jurnalist şi cu ziua de astăzi, Ziua Mondială a libertăţii presei.

Libertatea presei este consecinţa şi, totodată, condiţia unei democraţii sănătoase. Acolo unde presa este respectată, acolo nu există îngrădiri editoriale din partea patronilor de presă, acolo unde jurnaliştii respectă deontologia profesională, acolo unde adevărul reprezintă scopul final al exercitării acestei profesii şi toată lumea înţelege acest aspect, acolo există şi o societate sănătoasă.

Din păcate, vedem în jurul nostru că există situaţii în care libertatea presei nu mai este respectată şi presa a devenit inamicul nr. l al liderilor politici care suferă de cultul personalităţii şi nu acceptă să fie contrazişi şi criticaţi. Vă dau doar două exemple.

Octombrie 2016, Ungaria: cel mai important ziar de opoziţie, Nepszabadsag, a fost închis, oficial, din cauza situaţiei economice, dar peste 2000 de oameni au ieşit în stradă pentru a-i susţine pe jurnalişti, în condiţiile în care multe voci au zis că ziarul nu mai apare din cauza criticilor pe care i le-a adus premierului Viktor Orbán.

Iulie 2016, Turcia: Human Rights Watch (HRW) a acuzat Turcia că "a redus la tăcere" mass-media independentă, pentru a împiedica orice critică la adresa epurărilor declanşate după lovitura de stat eşuată din 15 iulie. Informaţia se află într-un raport al organizaţiei, publicat în decembrie 2016. Conform HRW, după decretarea stării de urgenţă, 169 de edituri au fost închise, iar 168 de jurnalişti şi colaboratori ai mass-media au fost arestaţi.

Sunt doar două exemple, dar, din păcate, nu sunt singurele. Majoritatea parlamentară din Polonia ar fi vrut ca jurnaliştii să nu aibă acces în plenul Parlamentului, iar jurnalişti ruşi au fost asasinaţi, pentru că au fost critici la adresa puterii.

În raportul său pe 2017, Organizaţia "Reporteri fără Frontiere" clasează România pe locul 46 în ceea ce priveşte libertatea presei, mai sus cu trei poziţii faţă de anul 2016. Cu toate acestea, se precizează în raportul Organizaţiei că "politizarea excesivă a mijloacelor de informare în masă, mecanismele de finanţare corupte, politicile editoriale subordonate intereselor proprietarului şi infiltrarea personalului de către agenţia de informaţii - acesta a fost impactul transformării mass-media în instrumente de propagandă politică, ceea ce a fost deosebit de vizibil în anii electorali".

Societatea românească trebuie să se dezvolte şi să se maturizeze, iar presa nu trebuie doar să ţină pasul, ci să dea exemplu. La fel ca şi în alte sectoare...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Aţi depăşit cele trei minute regulamentare. Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Mă scuzaţi.

Închei cu un îndemn la adresa jurnaliştilor.

Dragi jurnalişti de bună-credinţă, fiţi curajoşi şi apăraţi democraţia românească mai bine decât o putem face noi de aici, din Parlament!

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Constantin Codreanu? Vă rog.

Domnul Constantin Codreanu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Mă voi referi, punctual, la o problemă veche, ruşinoasă, greu de explicat şi imposibil de înţeles sau justificat.

Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni nr. 299/2007 prevede în art.10 următoarele:

"(1) Se înfiinţează Muzeul Românilor de Pretutindeni.

(2) Sediul muzeului va fi în municipiul Bucureşti.

(3) Organizarea şi funcţionarea acestuia, inclusiv alocarea unui sediu corespunzător, vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului."

În cei 10 ani care s-au scurs de la intrarea în vigoare a legii, la Bucureşti s-au succedat 14 guverne şi niciunul nu a întreprins absolut nimic pentru executarea acestor prevederi imperative ale legii.

Art. 10 al Legii românilor de pretutindeni rămâne a fi "literă moartă", o plăsmuire frumoasă, sabotată deschis de Guvernul României. Muzeul Românilor de Pretutindeni nu există decât în legea votată de Parlament acum un deceniu. În rest, el este absolut fictiv, nu are sediu, adresă, director, cercetători, personal sau buget, expoziţii, obiecte, documente şi alte materiale de valoare istorică, etnografică, artistică, tehnologică sau ştiinţifică.

Muzeul Românilor de Pretutindeni ar trebui să fie o instituţie permanentă de primă importanţă, pusă în serviciul societăţii, deschisă publicului, specializată în păstrarea, identificarea, catalogarea, analizarea, menţinerea, cercetarea şi conservarea diverselor documente şi materiale muzeistice, care să provină din zonele extrafrontaliere locuite de români.

De ce nu se conformează Guvernul nostru prevederilor imperative ale legii şi nu se achită exemplar de obligaţiile care îi revin potrivit legii?

Câte decenii vor trebui să treacă până când românii de pretutindeni vor simţi că sunt luaţi în serios de noi, ca stat naţional şi de drept?

Eschivarea Guvernelor României de la îndeplinirea prevederilor legale în vigoare şi sabotarea lor deschisă fac dovada concretă a adevăratei atitudini a Executivului ţării faţă de milioanele de români de pretutindeni şi problematica lor.

O asemenea stare ruşinoasă nu mai poate fi tolerată.

Fac apel către conducerea Camerei Deputaţilor şi către întregul corp legiuitor să se implice în soluţionarea acestei chestiuni, luându-se eventual în calcul posibilitatea ca Muzeul Românilor de Pretutindeni să fie trecut sub autoritatea Camerei Deputaţilor, iar spaţiul pentru sediul acestei instituţii muzeistice să fie alocat chiar în această clădire.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Nicolae Petreţchi? Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În ultimele două săptămâni s-a dezbătut intens problema constituirii unei comisii parlamentare speciale de anchetă. Este urmarea dezvăluirilor şocante privind culisele alegerilor prezidenţiale din 2009.

Desigur, importanţa temei, gravitatea celor sugerate prin dezvăluiri şi atenţia pe care trebuie să o acordăm oricăror derapaje de la democraţie face obligatorie implicarea Parlamentului. În acelaşi timp, există şi riscul ca respectiva comisie să fie încă o nereuşită în continuarea nereuşitei altor iniţiative anterioare, care să sporească neîncrederea, decepţia populaţiei, pe lângă efectul negativ major al perpetuării unor practici anormale.

Am urmărit şi eforturile unor colegi de a pregăti lucrările comisiei printr-o mai bună reglementare, dar le consider insuficiente.

Prin această intervenţie parlamentară doresc să expun care sunt, în opinia mea, principalii factori ai unui posibil eşec, dar şi cum poate fi prevenit un asemenea eşec.

Principalii factori de risc sunt:

• Iluzia că s-ar putea stabili un alt rezultat al scrutinului;
• Părerea greşită că stabilirea unui alt rezultat ar produce efecte legale asupra mandatului care între timp a şi expirat;
• Iluzia că s-ar putea stabili, la nivelul comisiei, responsabilităţi personale care să ducă în mod direct la repercusiuni administrative sau penale;
• Speranţa că anumite perfecţionări aduse Regulamentului Camerei Deputaţilor ar fi opozabile şi persoanelor din afara Parlamentului;
• Acceptarea, ca alternativă la previzibila ineficientă a Comisiei, a tentaţiei de arenă pentru confruntări retorice aprinse şi pentru lovituri de imagine.

Cu gândul la responsabilitatea uriaşă pe care o avem faţă de păstrarea democraţiei, în numele alegătorilor pe care îi reprezentăm, consider că obiectivul Comisiei trebuie să fie identificarea, din perspectiva ordinii de drept, a practicilor oculte care viciază activitatea politică, transparenţa specifică statului de drept, care denaturează voinţa electoratului, subminând esenţa democraţiei.

Practic, apreciez că trebuie iniţiate de urgenţă modificări ale Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în litera şi spiritul Constituţiei, desigur, iar pe această bază legislativă să fie făcute modificările regulamentelor.

Consider că noile soluţii legislative pot transforma comisiile speciale de anchetă în instrumente parlamentare de mare prestigiu şi eficacitate, dacă vom ţine seama de următoarele principii:

• Scopul comisiilor să fie clarificarea unor situaţii sau fenomene în vederea luării măsurilor legislative corespunzătoare;
• Comisiile să nu se rezume la amplificarea retoricii politice şi a duelurilor de imagine, ci să urmărească onest clarificarea problemelor, cât mai independent de viziunile, inerent antagonice, ale formaţiunilor politice;
• Prestigiul comisiilor să fie asigurat prin însăşi componenţa lor, care să se constituie nu numai pe algoritmul rezultat din alegeri, ci şi pe criterii precise de imparţialitate şi obiectivitate;
• Principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat să fie respectat cu sfinţenie, evitându-se orice paralelism ori suspiciune de paralelism cu activitatea autorităţii judecătoreşti, în condiţiile rezolvării conceptuale a confuziilor pe această temă, însăşi prevederea că lucrările comisiilor speciale de anchetă nu se pot desfăşura în paralel cu proceduri judiciare devine fără obiect;
• În virtutea principiului transparenţei pe care se bazează activitatea parlamentară şi întreaga democraţie, lucrările comisiilor parlamentare speciale de anchetă trebuie să fie publice;

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Aţi depăşit cele trei minute regulamentare.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

OK.

Dilema prezenţei obligatorii a celor chemaţi de comisie şi a obligaţiei de a spune adevărul trebuie rezolvată prin recunoaşterea caracterului de procedură asimilată procedurilor jurisdicţionale al lucrărilor comisiilor speciale de anchetă.

Depun astăzi propunerile legislative complementare celor adoptate sau existente. Vă rog să le analizaţi şi să le susţineţi!

Apelez şi la sprijinul societăţii civile, să facem un pas înainte, hotărât către democraţie autentică!

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Laura Moagher? Vă rog.

Doamna Laura-Mihaela Moagher:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Şi copiii din casele de copii sunt ai noştri!" - conform art. 32 din Constituţia României - dreptul la învăţătură.

Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin forme de instrucţie şi de perfecţionare.

Orice copil are dreptul să primească o educaţie prin învăţământ, indiferent de forma pe care aceasta o îmbracă.

Dacă copiilor care trăiesc într-o familie li se asigură acest drept, prin grija părinţilor, pentru copiii instituţionalizaţi din casele de copii sau din centrele de plasament suntem răspunzători ca şi aceştia să primească, în aceeaşi măsură, educaţia convenită prin învăţământ. Mulţi dintre aceşti copii nu pot urma cursuri şcolare din diferite motive - lipsa locurilor sau lipsa datelor personale -, însă şi aceştia pot fi ajutaţi şi pot fi susţinuţi prin asigurarea învăţăturii unei meserii.

Un aspect îngrijorător în ceea ce priveşte situaţia copiilor din centrele de plasament, îl reprezintă faptul că aceştia sunt internaţi în secţii de psihiatrie, aproximativ 10% dintre copiii aflaţi în centrele de plasament ajungând în această situaţie.

Numărul ridicat de internări este determinat şi de faptul că în centre nu există suficienţi specialişti care să asigure îndrumarea personalului de îngrijire directă, iar internările se fac cu foarte mare uşurinţă. În lipsa procedurilor de lucru, în ceea ce priveşte diminuarea comportamentelor dificile, personalul preferă să apeleze numărul de urgenţă 112 pentru rezolvarea situaţiei de criză.

Chestionaţi cu privire la ce cred că le-ar schimba viaţa în bine, cei mai mulţi dintre aceşti copii îşi doresc să fie împreună cu familia sau pur şi simplu să aibă o familie. De asemenea, îşi doresc lucruri care ţin de confortul personal, de intimitate, de o viaţă independentă, precum o casă, un loc de muncă şi o sursă de venit.

Actuala legislaţie nu prevede măsuri sociale de integrare a copiilor din centrele de plasament, care la vârsta majoratului, pur şi simplu, sunt lăsaţi pe stradă, la voia întâmplării. Nesiguranţa, lipsa de experienţă, lipsa educaţiei şi a elementelor necesare pentru a putea subzista sunt factori determinanţi care, pur şi simplu, împing aceşti tineri către lumea infracţională sau aleg să-şi petreacă viaţa în canal.

De aici reiese faptul că tinerii care ies din sistemul de protecţie sunt o categorie extrem de vulnerabilă, aceştia neavând practic nicio şansă de integrare, neavând nicio altă alternativă de a-şi construi propria viaţă, de a avea propria sursă de venit şi de a se integra astfel în societate.

Pentru asigurarea unui minim de educaţie pentru toţi aceşti tineri sunt posibilităţi reale, existând şcoli unde aceştia pot studia pentru pregătirea lor, având în vedere marile încercări la care viaţa îi va expune la împlinirea vârstei de 18 ani.

Tocmai de aceea, înfiinţarea unor ateliere sau centre de ucenicie care să funcţioneze pe lângă centrele de plasament este o măsură care poate ajuta aceşti tineri, aflaţi în pragul excluderii din centrele de plasament, să înveţe o meserie tradiţională, o meserie pe care să o practice după excluderea din centrul de plasament. În acest fel, tinerii vor fi atraşi să identifice potenţiale surse de venit, bazate pe practicarea meseriei învăţate, putând să-şi construiască propria viaţă în care să se simtă confortabil.

Asigurarea unui pachet de măsuri de sprijin pentru aceşti tineri va duce la stimularea lor, să-şi deschidă propria lor afacere, bazată pe meseria învăţată în atelierele meşteşugăreşti.

Tocmai de aceea, am să propun un proiect de lege care are ca scop, în principal, educarea şi integrarea tinerilor care împlinesc vârsta de 18 ani în casele de copii sau în centrele de plasament, susţinerea acestora în societate, pentru a-şi asigura o sursă de venit, prin încadrarea într-o unitate economică sau prin înfiinţarea unei societăţi comerciale, prin asigurarea unor facilităţi fiscale pentru aceştia, în situaţia în care îşi deschid propria afacere sau pentru angajatorii lor, în situaţia în care aceştia sunt încadraţi după terminarea cursurilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Laurenţiu Leoreanu? Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

Bună dimineaţa tuturor!

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Impozitul pe gospodărie sau cum să împovărezi românii cinstiţi şi harnici".

De câteva zile mai mulţi miniştri din Guvernul Grindeanu au anunţat că vor să modifice sistemul de impozitare şi să introducă impozitul pe venitul global pe gospodărie. Deşi au de gând să facă acest lucru, nu au fost capabili să explice clar avantajele acestui tip de impozit, pentru că la momentul actual, potrivit specialiştilor, nu există beneficii care să surclaseze dezavantajele.

Mai mult chiar, există bănuiala - şi sperăm să rămână la nivel de bănuială - că cei de la putere se pregătesc astfel pentru înlăturarea cotei unice de impozitare, una dintre cele mai bune măsuri economice pentru ţara noastră.

Există o serie de probleme pe care le ridică introducerea impozitului pe venitul global. Încă nu există clarificări cu privire la criteriile care vor fi folosite pentru a statua o gospodărie. Totodată, cel care va fi desemnat conducătorul gospodăriei are automat o foarte mare responsabilitate atunci când va fi vorba de completarea declaraţiilor. În caz contrar, s-ar putea trezi ca, în urma unei erori nevinovate, să fie acuzat de evaziune fiscală.

De asemenea, introducerea impozitului pe gospodărie va însemna cheltuieli în plus pentru stat, pentru a pune la punct sistemul de colectare a acestor impozite, în condiţiile în care acum cred că ţara noastră are nevoie de bani pentru investiţii făcute cu cap pentru a ajuta economia să se dezvolte.

Oare de ce vor cei de la putere să birocratizeze şi mai mult relaţia cetăţean-stat? Pentru că asta se va petrece, dacă noul sistem de impozitare va fi pus în aplicare.

Totodată, noul sistem de impozitare va îngreuna modul de colectare a impozitelor, iar asta va duce la creşterea economiei negre. După cum vedeţi, nu este momentul pentru a face schimbări doar de dragul schimbării sau din dorinţa de a scoate cota unică de impozitare cu orice preţ.

Domnilor de la guvernare şi din coaliţia de la putere, ar trebui să vă gândiţi mai mult la cetăţenii care v-au ales, să luaţi măsuri corecte, fundamentate, care să ne îmbunătăţească nivelul de trai, nu să ne complice existenţa şi mai mult. Aşa încât, vă cer să luaţi în considerare părerile specialiştilor şi să gândiţi pentru binele ţării, nu pentru a avantaja un anumit grup de interese!

Ca deputat liberal, susţin şi voi susţine cu toată tăria menţinerea cotei unice de impozitare, pentru că este dovedit deja că este o măsură bună, care ajută economia.

Vă mulţumesc.

V-a vorbit Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat de Neamţ.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Adrian Dohotaru? Vă rog.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

Vă mulţumesc.

Aş dori să vorbesc despre "Muncă decentă şi protecţie socială vs. inepţiile domnului Tăriceanu".

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunţat săptămâna trecută că ALDE, partidul pe care îl conduce, vrea eliminarea venitului minim garantat pentru cei care pot munci. O asemenea declaraţie, venind din partea unui membru al actualei coaliţii de guvernare, este alarmantă şi ridică numeroase semne de întrebare şi numeroase probleme în contextul social şi economic al ţării noastre.

Criza forţei de muncă este o problemă reală, aşa cum observă şi domnul Tăriceanu.

Câteva date. În 2016, România se afla pe locul trei în clasamentul global, după Japonia şi Taiwan, în privinţa dificultăţilor cu care se confruntă angajatorii în ocuparea posturilor. Dar motivul acestei probleme nu este lipsa apetenţei românilor pentru a munci sau politica venitului garantat, catalogată de preşedintele ALDE drept o invitaţie la nemuncă. Numărul beneficiarilor de venit minim garantat era de 250.000 în 2016, nici pe departe atât de mare încât să explice criza structurală a forţei de muncă. În plus, în condiţiile în care venitul minim garantat este de doar 141 de lei pentru o persoană singură, ridicându-se la maxim 527 de lei pentru o gospodărie cu 5 membri, este nici mai mult, nici mai puţin decât o dovadă de rea-credinţă, să susţii, aşa cum face domnul Tăriceanu, că acest ajutor din partea statului e o invitaţie la nemuncă.

România este o ţară care se confruntă cu un deficit tot mai mare al forţei de muncă, din cauza politicilor greşite duse de guvernele anterioare de-a lungul a mai bine de 25 de ani. Aceste politici au menţinut în mod deliberat un nivel jos de salarizare în toate sectoarele economiei, încercând să facă din costul redus al forţei de muncă principalul avantaj competitiv al României. Salariile de mizerie au impulsionat o migraţie masivă a românilor în alte state, fenomen care, pe lângă dramele personale şi problemele sociale provocate, are un efect negativ asupra dezvoltării. Se estimează că, pe termen lung, impactul migraţiei forţei de muncă asupra României este de -8,5% din PIB.

Reţeta preferată de aproape toate Guvernele României, după 1989 şi până în prezent, care au mizat pe costul mic al forţei de muncă, este responsabilă pentru deficitul de forţă de muncă de azi. Competitivitatea bazată pe salarii mici duce la subdezvoltare, la sărăcie, la crize sociale şi la golirea ţării de resursa cea mai valoroasă, adică forţa de muncă. Nu ne putem bucura de integrarea în UE având salarii mai mici decât în unele state asiatice şi de preţuri similare cu cele din UE. Subliniez că în timp ce convergenţa preţurilor din România cu media UE era de 52% în 2015, conform Eurostat, convergenţa salariilor era de numai 20%.

Şi reamintesc câteva lucruri factuale. 44% din contractele de muncă din România sunt pe salarii minime. Doar 12% dintre contracte...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Aţi depăşit cele trei minute regulamentare. Vă rog. Din respect pentru colegi, vă rog.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

Doar 12% dintre contracte sunt peste salariul mediu naţional.

În concluzie, este o inepţie să propui eliminarea venitului garantat, în condiţiile în care acest tip de ajutor este o practică consacrată în majoritatea statelor europene, iar nevoia pentru asemenea instrumente în România este imensă.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Marius Paşcan? Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Provocările şi instigările etnice ale UDMR sunt inacceptabile!"

Săptămâna trecută, în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului, am fost martori ai unei atitudini groteşti, provocatoare, inacceptabile. Parlamentarii UDMR au boicotat cinic, in corpore, absentând miercuri de la şedinţa comună solemnă a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, dedicată Centenarului "Iaşi - Capitala României 1916-1918 şi Oraş al Marii Uniri". De altfel, UDMR a fost singura formaţiune politică parlamentară care nu a adresat niciun mesaj la acest eveniment solemn.

Constat că, în ultima vreme, mesajele şi acţiunile politice ale UDMR se îndreaptă către o periculoasă extremă etnică. Această atitudine coincide cu acţiunile penale instrumentate de procurori sau aflate pe rolul justiţiei, în care sunt implicaţi politicieni şi demnitari ai Uniunii, care ocupă funcţii în administraţia publică locală.

În această privinţă, în mod repetat, liderii UDMR au declarat public că sunt victimele unor abuzuri din partea procurorilor, în mod special, că sunt vizaţi premeditat de către DNA. Scandalos de neadevărat.

La începutul lunii martie, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a trimis o sesizare către Consiliul Superior al Magistraturii, în care solicită verificarea modului în care au acţionat judecătorii şi procurorii care anchetează situaţia de la Liceul Romano-Catolic din Târgu Mureş, al cărui director, etnic maghiar, este cercetat de DNA, sub control judiciar.

Consiliul Superior al Magistraturii a verificat speţa şi a concluzionat că nu s-au săvârşit abuzuri. Adică "nu a fost ilegal să fie audiaţi părinţii elevilor de la Liceul Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureş". Este evident că statul român nu prigoneşte părinţii şi elevii maghiari, aşa cum dau de înţeles şi cum reclamă printr-o deliberată dezinformare UDMR-iştii fie pe la Bruxelles şi oriunde li se iveşte ocazia în plan internaţional.

Este lesne de constatat că presiunea politică pe care, fie prin declaraţii, fie prin manifestări publice de protest, au încercat să o pună asupra justiţiei, nu funcţionează. Prin urmare, se pare că liderii UDMR au decis, în consecinţă, să-şi radicalizeze mesajele şi acţiunile politice. Parlamentarii Uniunii provoacă în mod premeditat reacţii politice ostile la nivelul Parlamentului României, dorind poate să dea impresia că sunt oprimaţi şi izolaţi, elaborând iniţiative legislative discriminatorii etnic, chiar neconstituţionale.

Nu ţine provocarea şi manipularea, stimaţi colegi de la UDMR! Pledaţi şi acţionaţi responsabil pentru concordie şi armonie în relaţiile dintre cetăţenii români, indiferent de naţionalitate sau etnie. Respectaţi Constituţia României, cultura şi istoria poporului român! Respectaţi-ne şi veţi avea parte de acelaşi respect! România este patria noastră, a tuturor.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna Elvira Şarapatin?

Vă rog.

Doamna Elvira Şarapatin:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor,

Domnilor,

Declaraţia mea politică se numeşte "Şcoli închise în Gorj, populaţie şcolară în scădere".

Guvernul Grindeanu consideră că investiţia în copii reprezintă cea mai importantă investiţie în viitor, misiunea sa fiind de a asigura pentru toţi copiii o viaţă mai bună şi prosperă. Respectarea Programului de Guvernare PSD are legătură însă cu educaţia care se face în şcoli, din păcate tot mai puţine de la an la an, în special în mediul rural, urmare a scăderii drastice a populaţiei şcolare. Cum pot fi astfel ajutaţi copiii, în ciuda bunelor intenţii ale Guvernului, în condiţiile în care, în comuna Bălăneşti, din judeţul Gorj, s-au închis, în ultimii ani, 5 unităţi de învăţământ, ca urmare a scăderii numărului de elevi care ar fi format viitoarele clase. Situaţia este alarmantă şi în comuna Vladimir, unde s-au închis două şcoli, dar şi în comuna Băleşti, tot din judeţul Gorj, unde populaţia şcolară este în scădere drastică. Şi fără să fiu rău intenţionată, spun că în această comună şcoala este asigurată doar de populaţia romă.

Vreau să specific un lucru. Consiliile locale şi primarii din judeţul Gorj au găsit soluţii la implementarea Programului de Guvernare. Astfel, prin hotărâri ale Consiliului local s-au aprobat anumite sume pentru mamele care aduc copii pe lume.

Cred astfel că un program de guvernare complex, cum este cel pus pe roate acum de actualul Guvern, nu poate fi altfel aplicat, decât prin găsirea acestor soluţii, prin aprobări în consiliile locale, prin voinţa comună a primarilor de a ajuta şi a anunţa la centru problemele care sunt la nivel local. Astfel, Programul de Guvernare poate să fie pus în aplicare, cu ajutorul comunităţilor locale.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Daniel Olteanu?

Domnul Daniel Gheorghe.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Astăzi voi vorbi despre importanţa politică a ceea ce înseamnă Centenarul Marii Uniri.

Chiar astăzi avem pe ordinea de zi Legea Centenarului, iniţiată de parlamentarii PNL. Dar dincolo de acest aspect, trebuie să înţelegem impactul simbolic şi geopolitic al acestei aniversări de 100 de ani de la Marea Unire.

Şi spun acest lucru deoarece aici, lângă noi, statul maghiar, vecina noastră, Ungaria, se pregăteşte să creeze o diversiune de proporţii europene cu privire la comemorarea celor 100 de ani de la Tratatul de la Trianon, în anul 2020. În acest program, pe care îl susţine Guvernul de la Budapesta, condus de Viktor Orbán, sunt trecute şi o serie de elemente care vin să conteste realităţile istorice, vin să conteste deplinătatea şi importanţa Unirii de la 1918 şi, totodată, vin să readucă în prim-plan problema falsă a unei aşa-zise persecuţii a comunităţii maghiare din România şi a unor aşa-zise promisiuni neîndeplinite de statul român, după 1 Decembrie 1918.

Totodată, vom avea de-a face cu un mare plan de propagandă, pe care statul ungar şi prim-ministrul de la Budapesta îl vor pune în aplicare în Europa, cu direcţia de a discredita România, şi nu doar de a o discredita, ci şi de a se contura ca un lider regional, în antiteză cu o Românie care nu reuşeşte să se regăsească pe sine şi care nu reuşeşte să se impună în planul politicii internaţionale din Europa de Sud-Est şi Europa Centrală.

De aceea, cred că este nevoie de unitate. Este nevoie de demnitate naţională. Şi cred că proiectele de asemenea anvergură, precum este acesta al Centenarului Marii Uniri de la 1918, cei 100 de ani de Mare Unire trebuie sărbătoriţi în deplină armonie politică între toate forţele politice şi fără a se încerca vreun profit electoral din partea unui partid sau a altuia, şi fără a se stimula, prin aceasta, o dispută între putere şi opoziţie, în planul politicii interne.

Mi se pare foarte important ca noi, românii, să avem grijă ce facem şi cum ne plasăm în contextul acesta, al geopoliticii europene. Un context tot, tot mai tulbure şi un context în care tot felul de pretenţii autonomiste sau pretenţii ale unor ţări din jurul nostru se pot contura într-un proiect care să ducă, chiar în perspectivă, la anumite forme de federalizare...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Aţi depăşit cele 3 minute regulamentare...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... şi secesiune pe care, bineînţeles, noi nu putem să le încurajăm.

E foarte important ca noi, toţi, să conştientizăm importanţa Marii Uniri şi să nu lăsăm ca aceasta să fie umbrită de propaganda niciunui stat de lângă noi. Pentru că 100 de ani de la Marea Unire reprezintă un reper fundamental pentru noi, toţi românii.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna Lavinia Abu-Amra?

Vă rog.

Doamna Lavinia-Corina Abu-Amra:

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la necesitatea implementării unui sistem de consiliere în carieră, în şcoli.

În momentul de faţă, România cheltuieşte foarte mulţi bani pentru şcolarizarea unor tineri. Aceştia se specializează în nişte domenii în care nu vor ajunge să profeseze niciodată.

Mai mult decât atât, aceştia îşi mai petrec câţiva ani din viaţă, după terminarea unei facultăţi, pentru a descoperi ce anume le place cu adevărat, care le sunt abilităţile şi competenţele şi ce ar trebui să facă cu viaţa lor.

În tot acest timp, aceşti tineri nu sunt integraţi pe piaţa muncii, iar statul român le plăteşte indemnizaţii de şomaj sau pur şi simplu stau acasă pe banii părinţilor.

Care este soluţia? Soluţia este să implementăm în şcoala românească un sistem de consiliere în carieră, astfel încât elevii şi studenţii să fie sprijiniţi în a lua decizii informate cu privire la traseul lor profesional.

Din păcate, în prezent, un consilier şcolar are în grijă aproximativ 800 de elevi. Este foarte mult.

Este imperios necesar ca activitatea de consiliere în carieră să se facă în momentele cheie ale vieţii şcolare, respectiv în clasele a VIII-a şi a XII-a. Pentru a putea realiza acest lucru avem nevoie, în primul rând, de o lege a consilierii. Aceasta va reglementa cadrul de funcţionare a tipurilor de consiliere, forma de specializare necesară urmată de fiecare persoană care doreşte să profeseze ca şi consilier, astfel încât să nu mai existe diferenţe atât de mari în pregătirea consilierilor în carieră. De exemplu, un curs de două-trei luni, faţă de un masterat de doi ani.

Stimaţi colegi, vă rog, pe această cale, să conştientizaţi importanţa consilierii în carieră, în sistemul de învăţământ românesc, şi să susţineţi Legea consilierii.

Rog, de asemenea, reprezentanţii Guvernului să considere consilierea în carieră o soluţie la a avea tineri pregătiţi pentru a se integra pe piaţa muncii.

Tinerii noştri sunt bulversaţi şi rătăciţi în procesul de luare a deciziei, având astfel nevoie de sprijin din partea unor profesionişti care activează, sub o formă sau alta, în toate ţările europene.

Aşa cum se spune, este mai ieftin să previi decât să tratezi.

Lavinia Abu-Amra, deputat al USR, Mureş.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna Nicoleta Bozianu?

Vă rog.

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică se intitulează "Legea vaccinării obligatorii - un apel la responsabilitate".

Stimaţi colegi,

Din perspectiva cetăţenilor, cel mai important subiect al acestor zile este dezbaterea publică asupra Proiectului de Lege privind vaccinarea obligatorie. Şi nu are cum să fie altfel, câtă vreme priveşte cel mai important lucru pentru un părinte - sănătatea copiilor săi. De aceea, consider că este datoria fiecăruia dintre noi, cei învestiţi de oameni cu încredere şi cu autoritate, să ne implicăm în această dezbatere şi, prin efortul nostru comun, să generăm cea mai bună soluţie. Nu pentru stat, nu pentru companiile farmaceutice, ci pentru români şi pentru copiii lor.

Am luat act de insistenţa cu care actualul ministru al sănătăţii, domnul Florian Bodog, promovează necesitatea obligării părintelui la vaccinarea copilului, sub sancţiunea legii penale. Fără a avea vreo pretenţie de specialist în domeniu, nu pot să nu remarc divergenţele apărute chiar în sânul comunităţii medicale pe această temă. Ideea ministrului Bodog este susţinută de o mare parte a medicilor epidemiologi, dar puternic contestată de alţii, cu argumente atât medicale, cât şi etice. Or, câtă vreme nu există nici pe departe un consens ştiinţific privind, de exemplu, efectele pe termen lung ale tuturor vaccinurilor, punctul central al dezbaterii priveşte probleme de principii morale şi de drept. Pe scurt, este o chestiune politică.

Proiectul de lege al ministrului Bodog stabileşte, în esenţă, rolul statului, de unic decident asupra sănătăţii copilului, precum şi rolul părintelui, de executant al dispoziţiilor acestuia. Dacă nu execută, părintele s-ar face vinovat de rele tratamente aplicate minorului, infracţiune pedepsită cu închisoarea. Aceasta, în condiţiile în care statul nu este capabil să evalueze cu exactitate efectele adverse ale unor vaccinuri. La nivel de principiu, această abordare este inacceptabilă, la fel cum inacceptabilă este şi poziţia celor care se opun vaccinării copiilor.

Stimaţi colegi, atât ca mamă a doi copii, care au depăşit, ce-i drept, vârsta vaccinării, cât şi ca parlamentar, consider că am obligaţia să afirm un adevăr dovedit: statul nu poate fi un părinte mai bun decât părinţii naturali ai copilului. Pe de altă parte, am fi cu toţii mult mai mulţumiţi dacă statul s-ar îngriji, cu prioritate, de procurarea vaccinurilor care lipsesc de pe piaţă, dacă i-ar informa pe oameni atât cu privire la riscurile refuzului vaccinării, cât şi la efectele unor vaccinuri şi, în general, dacă ar înceta să-i mai considere pe părinţi nişte subordonaţi ai săi.

Fac, de aceea, un apel la responsabilitate către fiecare dintre cei implicaţi în procesul de legiferare. Să avem grijă să nu transformăm părintele în sclavul statului, iar copilul în cobaiul acestuia.

Vă mulţumesc.

Cătălina Bozianu, deputat al PMP, Prahova.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna Maricela Cobuz?

Vă rog.

Doamna Maricela Cobuz:

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte "Ziua de 1 Mai, Ziua Muncii în România".

Luni am sărbătorit cu toţii Ziua Muncii, sărbătorită încă din anul 1890, în timpul Domniei lui Carol I. Pe lângă tradiţionala zi liberă, cred că este timpul ca noi, parlamentarii, să oferim tuturor românilor şi un trai mai decent, venind în sprijinul acestora. În vederea creării unor locuri de muncă şi de stimulare a dezvoltării economiei, Guvernul Grindeanu a lansat Programul "Start-up Nation", prin care se finanţează 10.000 de afaceri, anual.

În Programul de Guvernare, PSD şi-a îndeplinit anumite promisiuni electorale care deja au fost puse în practică, şi unele urmează a fi implementate. Indiferent de grupul parlamentar din care facem parte, trebuie să susţinem sistemul de salarizare din România. Am avut tăieri salariale şi nu cred că mai este cazul. Poporul român trebuie să conştientizeze faptul că PSD a venit mereu cu propuneri şi promisiuni care au ajutat la dezvoltarea economiei naţionale şi la creşterea nivelului de trai.

Pentru a putea avea un sistem economic bine dezvoltat, trebuie să continuăm să încurajăm şi să susţinem Guvernul PSD-ALDE pentru a pune în aplicare toate măsurile prevăzute în Programul de Guvernare şi să spunem cu toţii: "Şi eu cred în Guvernul Grindeanu".

Închei cu citatul lui Nicolae Iorga: "Ţara noastră are, înainte de toate, o datorie: aceea de a munci. Munca, adevărată şi spornică, nu se poate face decât prin solidaritate naţională.".

Deputat al PSD, Suceava, dr. Maricela Cobuz.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Robert Boroianu? A depus în scris. Domnul Bogdan Huţucă a depus în scris. De asemenea, domnul Florin Roman, domnul Găvrilă Ghilea, în scris. Doamna Florica Cherecheş, de asemenea, în scris.

Doamna Antoneta Ioniţă? Nu este.

Domnul Sorin Moldovan?

Doamna Mara Mareş?

Domnul Mugurel Cozmanciuc.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Declaraţia politică de astăzi vizează situaţia negativă a investiţiilor din judeţul Neamţ şi din regiunea Moldovei.

Dragi colegi,

Doresc să vă supun atenţiei una din problemele cu care se confruntă, la momentul actual, judeţul Neamţ, de 27 de ani. Este vorba despre o lipsă acută a investiţiilor autohtone, dar şi străine. Lucru care se reflectă în economia reală.

Privind retrospectiv, profilul economic al judeţului a cunoscut câteva transformări şi şocuri care au determinat această situaţie negativă.

După 1990 a avut loc un transfer de la economia socialistă la cea capitalistă, însă a fost eronat înţeleasă şi acest lucru s-a concretizat în privatizări eşuate. În economia judeţului au apărut astfel activităţi terţiare, cum ar fi cele comerciale şi cele turistice. Acestea însă au fost afectate de criza economică.

Nu putem vorbi despre o dezvoltare durabilă, în contextul în care motoarele economice ale judeţului sunt comerţul, turismul, dar acestea sunt insuficient dezvoltate.

Ce facem şi unde ne aflăm în prezent? Sunt două din întrebările la care trebuie să răspundem.

Dacă este să analizăm statisticile oferite de Comisia Naţională de Prognoză, principalii indicatori economici şi sociali în profil teritorial, până în anul 2018, ne arată că judeţul Neamţ se situează pe locul 4 în calitate de contributor la Regiunea de Nord-Est, după judeţele Iaşi, Bacău, Suceava, având un procent de 13% ca şi contribuţie.

La fel, dacă ar fi să analizăm, conform aceloraşi surse, creşterea PIB-ului, observăm că nici aici nu avem o situaţie îmbucurătoare.

Cred că fiecare dintre noi, cei care suntem aleşi în Parlamentul României ca să reprezentăm comunităţile locale, dorim să avem un trai mai bun atât pentru noi, cât şi pentru cei care îi reprezentăm.

Consider că este suficient să analizăm aceste analize şi să luăm nişte măsuri. Consider că este un moment în care trebuie să punem municipiul Piaţa Neamţ pe un pol de dezvoltare urbană.

Dacă toate acestea ar fi puse în practică, atunci putem vorbi de primii paşi făcuţi.

Trag un semnal de alarmă; că trebuie făcuţi paşi fermi, în sensul atragerii investitorilor, în sensul stimulării prezenţei acestora în piaţă şi protejării celor existenţi.

Vă mulţumesc.

V-a vorbit Mugur Cozmanciuc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Corneliu Bichineţ.

Vă rog.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică are acelaşi titlu: "Liviu Dragnea - preşedintele PSD-ului, preşedintele Camerei Deputaţilor - aflat în contrast accentuat cu judeţul Vaslui, cu Moldova, ţara, Europa, planeta, galaxia".

N-aţi ţinut cont, domnule preşedinte, de sugestia înţelepţilor Renaşterii: aceea de a te feri a doua zi după succes. După succesul din decembrie 2016, aţi păşit pe un teren minat şi aţi intrat din dandana în dandana, încât aproape toţi norii negri par a se fi strâns deasupra capului dumneavoastră încoronat.

Domnule Liviu Dragnea,

În primul rând, aţi gafat cu propunerea Shaidehh. Apoi aţi reuşit performanţa uluitoare să-i îndreptaţi pe toţi cei adunaţi în Piaţa Universităţii - cum n-a mai reuşit niciun om politic - împotriva dumneavoastră.

Când păreau lucrurile aranjate, a intrat în transă şi fostul dumneavoastră prieten, Ponta, care a dat-o în naţionalism şi nepriindu-i anonimatul, vă critică de dimineaţa până seara.

Noroc cu domnul Grindeanu care tace. Dar dacă îl mai luaţi mult la pescuit, şi Domnia Sa o să se umfle şi va începe să lase icrele, pentru că îşi va face prozeliţi.

Nu vă rămâne decât un singur lucru, domnule Dragnea, să vă apucaţi de treabă, ca un adevărat prim-ministru, ceea ce şi sunteţi în această ţară. Înlocuitorii dumneavoastră neridicându-se la aşteptările electoratului.

1. Investiţii masive, pentru că am păşit, în luna mai, în toate judeţele ţării. Iar în Bârlad, Huşi, Vaslui, Negreşti e nevoie mai mult decât oriunde. Şi din cele 64 de spitale, închise în România, cu ani în urmă, măcar unul deschideţi-l. Pe cel din Negreşti-Vaslui.

2. Nu mai încurajaţi nemunca, puturoşenia. Nu mai împărţiţi ceea ce nu există, avuţia naţională, că veţi recurge la împrumuturi care vor fi devastatoare. Dacă liberalii au mers pe lozinca "Luaţi de la fiecare câte ceva şi nu daţi la nimeni nimic!", dumneavoastră daţi tot. Daţi tot. Şi ceea ce nu aveţi.

Înţeleg că aveţi şi mici probleme juridice. Nu vă temeţi, că deasupra dumneavoastră veghează Dumnezeu. Şi cum spun cei din Teleorman: "Vrei să scapi de «Mititica»? - atenţie! - te salvează Bombonica!".

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Silviu Macovei.

Vă rog.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi parlamentari,

Vă prezint astăzi declaraţia politică intitulată "Social-democraţia - egalitate de şanse şi egalitate în drepturi".

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi, deşi pare că ar avea un caracter doctrinar-filosofic, vă asigur că îşi are originea în realităţi crude, dramatice, serioase.

Spre deosebire de alte doctrine politice, care pun în centru fie capitalul, fie sistemul bancar, iar omul este considerat o simplă resursă materială, doctrina social-democrată are în centrul său omul şi principiul solidarităţii între oameni. Motivul pentru care sunt membru al acestui partid, şi am fost întotdeauna doar al acestui partid, este că doctrina social-democrată este singura care îşi asumă principiul fundamental al drepturilor omului: egalitatea de şanse. Mă refer, aici, desigur, la dreptul fiecărui om de a avea şanse egale cu un altul în ceea ce priveşte dreptul la educaţie, la sănătate, dar şi dreptul de a munci şi de a fi plătit pentru munca sa. Totodată, doctrina social-democrată se interesează cu precădere şi asupra ajutorării celor care fie nu pot munci, fie nu reuşesc să câştige suficient pentru subzistenţă.

Însă realităţile economice şi sociale din România reprezintă o constantă provocare vizavi de respectul, în primul rând, faţă de oameni şi faţă de drepturile lor. Dorinţa României de a progresa economic, de a face cât mai rapidă tranziţia către o ţară democratică şi un stil de viaţă occidental a dus, poate involuntar, la deprioritizarea intereselor oamenilor. Este suficient să amintim tristul Guvern PDL, care a tăiat 25% din salariile oamenilor pentru a devaliza apoi sute de milioane de euro prin scheme dubioase şi penale.

Actualul Guvern PSD este singurul care şi-a propus ca prioritate bunăstarea românilor şi este singurul care urmăreşte acest obiectiv pas cu pas. Însă dificultăţile lăsate în urmă de mulţi ani de confuzie ridică multe obstacole şi necesită atenţie pentru fiecare caz particular. Aici îmi vine în minte cazul salariaţilor de la "FORTUS" S.A. din Iaşi, care sunt captivi într-un proces nesfârşit de insolvenţă, fără a-şi primi drepturile salariale de peste 4 ani. Am speranţa, şi pentru aceşti oameni, că Guvernul PSD va găsi înţelepciunea de a rezolva şi aceste aspecte punctuale legate de drepturile fundamentale ale românilor.

Vă mulţumesc.

Silviu Macovei, PSD; Iaşi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Claudiu Răcuci? A depus în scris. De asemenea, domnul Ioan Balan, în scris.

Domnul Dumitru Oprea. Domnul Glad Varga.

Vă rog.

Domnul Dumitru Oprea:

Mulţumesc.

Declaraţia de astăzi are titlul "Adevărata faţă a guvernării PSD-ALDE".

De la învestirea Guvernului Grindeanu au trecut 4 luni şi ne-am aşteptat la câteva semne de creştere economică pe care le promovează colegii parlamentari, dar fără suport în realitate.

De profesie sunt omul care crede în cifrele atestate financiar-contabil, nu în statistici închipuite.

În realitate, singura preocupare reală a Executivului a fost aşa-zisa reformă în justiţie, doar în sensul dorit de liderii coaliţiei PSD-ALDE, sfidând cetăţeanul de rând.

Pentru a distrage atenţia privind nerealizările, actuala putere a început să lanseze o mulţime de teme ciudate: dublarea salariilor, creşterea cu 40%, imediat, la o lună, la două - impozitul pe gospodărie, fraudarea alegerilor din 2009, greaua moştenire a Guvernului Cioloş şi multe altele, implicit multinaţionalele, după protestele vizând Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13.

În măsurile populiste şi intenţiile de a slăbi justiţia, efectele externe au întârziat să apară. România a trecut de la un rating pozitiv de ţară la unul stabil, pentru că se schimbă politica fiscală, creşte deficitul bugetar şi se înregistrează o deteriorare a competitivităţii.

Conform specialiştilor, nivelul estimat al datoriei publice va obliga Guvernul să se împrumute din ce în ce mai mult, iar România devine tot mai vulnerabilă la şocurile financiare externe.

După cum se ştie, pentru un stat, degradarea ratingului se traduce imediat prin scăderea încrederii investitorilor, dar şi prin creşterea dobânzilor la care statul se împrumută.

Dacă luăm în calcul şi atacul din ultima vreme asupra companiilor multinaţionale, ajungem să credem că liderii coaliţiei PSD-ALDE îşi doresc decredibilizarea economiei româneşti, izolarea de investiţii străine şi menţinerea ei în captivitatea baronilor autohtoni.

Din câte ştim, românii nu au votat cu PSD pentru un astfel de program de guvernare.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Cornel Sămărtinean a depus în scris. Urmează domnul Robert Turcescu.

Vă rog.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

În ultimele săptămâni, în calitate de secretar al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, am cerut reprezentanţilor Ministerului Educaţiei să îmi comunice sumele cu care sunt finanţate Academiile pe care le are în subordine ministerul.

Astfel, am aflat că vestita Academie de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale primeşte în acest an, din bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, suma de 892.000 de lei, iar Academia de Ştiinţe Tehnice din România va beneficia de 3.788.000 de lei de la bugetul de stat.

Personal nu pot să nu mă întreb ce produc aceste Academii. E adevărat, majoritatea acestor sume se duc către salarii, însă un salariu trebuie meritat. Am şi propus, în cadrul Comisiei pentru învăţământ, să îi chemăm pe reprezentanţii acestor instituţii să ne dea nişte explicaţii în acest sens. Vă mărturisesc că aştept cu nerăbdare şedinţa respectivă.

Trist este însă că, aşa cum am aflat, în repetate rânduri, din presă, aceste Academii reprezintă doar nişte surse de venit suplimentar pentru nişte personaje controversate. Şi în acest timp, în timp ce acestor aşa-zişi academicieni statul le oferă rente consistente, cercetătorii României se zbat să muncească pe salarii mizere, fără condiţii optime de muncă. În acelaşi timp, în aceeaşi Românie, sute de şcoli au toaleta în fundul curţii şi duc o lipsă acută de lemne pentru iarnă, iar guvernanţii se plâng că nu există bani pentru decontarea navetei elevilor. Despre asta este vorba, doamnelor şi domnilor.

Statul dă bani către tot felul de sinecuri, însă uită fix de problemele reale ale ţării, pe care le ascunde sub preş, în acelaşi mod viclean în care Ministerul Educaţiei Naţionale a ascuns în bugetul său banii pentru Academiile menţionate. Pentru că da, sumele nu au fost la vedere. Poate nu ar strica să fim mai atenţi şi să alocăm mult mai timp atunci când votăm bugetul, aşa încât să nu mai avem parte de astfel de paradoxuri.

Vă mulţumesc.

Deputat al PMP, Robert-Nicolae Turcescu, Circumscripţia nr. 14, Constanţa.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Marius Budăi? Vă rog.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice: "Barometrul Industrial din luna martie confirmă creşterea economică a României".

Stimaţi colegi,

Datele Barometrului Industrial pentru luna martie confirmă avansul puternic al industriei. Activitatea din acest sector a crescut, în martie, pentru a doua lună consecutiv, pe fondul comenzilor solide de la export, iar producţia a atins un nivel maxim al ultimelor 12 luni.

Concret, indicatorul pentru volumul producţiei a crescut la 64 de puncte procentuale în martie, de la 53 de puncte, în februarie, şi 35 de puncte, în ianuarie. Creşterea este semnificativă, în condiţiile în care depăşirea pragului de 50 de puncte înseamnă expansiunea activităţii industriale.

Industria reprezintă un sector-cheie al economiei româneşti, cu o contribuţie de circa 23% la formarea produsului intern brut. La fel de important, creşterea activităţii industriale reprezintă un indicator concludent pentru tendinţa generală a economiei.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, producţia industrială din România a crescut, în primele două luni din acest an, cu 5,4%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, în primele două luni din acest an, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 8,7%, comparativ cu perioada similară din 2016.

Producţia industrială a crescut la început de an, fiind susţinută de majorarea solidă a exporturilor.

Performanţele guvernării PSD se văd în dezvoltarea industriei şi în creşterea exporturilor. După un an 2016 dezastruos, industria românească începe să se dezvolte, iar creşterea exporturilor va duce automat la creşterea economiei.

Cu toate că FMI critică proiectul noului model de impozitare analizat de Ministerul Finanţelor Publice, proiectul de modificare a sistemului de impozitare este încă în lucru şi conţine şi măsuri care vor aduce venituri suplimentare la bugetul de stat, exemplu în acest sens fiind fiscalizarea economiei prin deducerile acordate celor care solicită bonuri fiscale.

Din acest motiv, evaluarea FMI nu este foarte exactă şi nu ţine cont de multe alte măsuri care vor fi luate începând cu anul 2018, cum ar fi impozitarea în ţară a veniturilor companiilor europene, aşa cum prevede o directivă a Uniunii Europene. Această măsură nu a putut fi luată de la 1 ianuarie 2017, pentru că domnul preşedinte Iohannis nu a numit un prim-ministru înainte de această dată, iar modificările Codului fiscal nu se pot aplica decât în următorul an fiscal.

Cu siguranţă, FMI îşi va modifica estimările în favoarea Guvernului României, aşa cum a făcut-o de mai multe ori, în ultimii ani şi chiar recent.

Am încredere că actualul Guvern împreună cu echipa de parlamentari ai PSD şi ai ALDE va implementa în totalitate Programul de guvernare care a fost legitimat prin votul acordat de români, anul trecut, în decembrie.

Vă mulţumesc frumos.

Deputat de Botoşani, Marius-Constantin Budăi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Constantin Şovăială a depus în scris.

Domnul Eugen Tomac.

Vă rog.

Domnul Eugen Tomac:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se referă la măsurile de austeritate împachetate într-un ambalaj populist, pe care le-a adoptat Parlamentul, săptămâna trecută.

Camera Deputaţilor, în data de 25 aprilie 2017, a adoptat Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative. Au fost 212 voturi pentru şi 33 de voturi împotrivă. În Senat, Legea a fost adoptată, în data de 6 martie, cu 64 de voturi pentru şi 41 de voturi împotrivă, deci nu a existat o majoritate atâta de largă, precum în Camera Deputaţilor.

Deoarece această lege cuprinde măsuri de austeritate împachetate într-un ambalaj populist, am considerat că se impune o scanare serioasă a acestui ambalaj.

Astfel, în ceea ce priveşte măsurile populiste, într-adevăr, legea a introdus câteva modificări benefice pentru câteva categorii socio-profesionale - majorări salariale de aproape 40% pentru personalul militar şi civil din cadrul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Alte modificări privesc primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene - în esenţă, majorări salariale de 30%.

Cu toate acestea, este important să devoalăm măsurile mai puţine vizibile din legea adoptată, pe care PSD le-a omis din prezentări, tocmai pentru că sunt neatractive.

Astfel, pe de o parte, în baza Legii adoptate în anul 2017, nu mai există obligaţia legală de a înscrie creditele de angajament în buget, respectiv în conturile anuale de execuţie, iar ordonatorii de credite încheie angajamente legale, fără a mai fi ţinuţi să respecte limita creditelor de angajament. Totodată, Parlamentul nu mai aprobă programele bugetare ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite.

Consecinţa acestor suspendări este, din perspectivă administrativă, lipsirea de eficacitate a procesului de monitorizare a execuţiei programelor bugetare şi, în final, slăbirea calităţii politicilor publice.

Actualul Guvern şi, bineînţeles, preşedintele PSD, domnul Dragnea, au suspendat cele mai importante articole din Legea finanţelor publice nr. 500/2002 care asigură transparenţa şi corectitudinea procesului bugetar.

Practic, s-a votat posibilitatea cheltuirii banilor publici fără limite şi s-a suspendat implicit şi răspunderea celor ce procedau la încălcarea acestor prevederi. Astfel, creditele de angajament din 2017 vor presa anual asupra bugetelor următoare. De aici rezultă şi posibile derapaje în planul deficitului bugetar. Însă, dincolo de problema deficitului, se ridică problema capacităţii de plată a bugetelor locale, având în vedere că orice primar sau preşedinte de consiliu judeţean va putea semna contracte fără limită şi fără asumarea răspunderii penale.

Pe de altă parte, legea adoptată mai suspendă aplicarea şi a altor prevederi care vizează măsuri sociale - de exemplu, prevederile legale privind acordarea de miere de albine, ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat şi confesional.

Mai mult, legea adoptată suspendă aplicarea prevederii potrivit căreia se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut pentru finanţarea educaţiei naţionale. De asemenea, suspendă dreptul instituţiilor şi autorităţilor publice de a acorda prime de vacanţă şi vouchere de vacanţă.

Legea anunţă şi disponibilizări în administraţie, deoarece numărul maxim de posturi din autorităţile şi instituţiile publice urmează a se stabili astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială, cu încadrarea în cheltuielile de personal.

În acest sens, tocmai pentru că actul normativ conţine măsuri populiste, electorale, Partidul Mişcarea Populară a votat împotriva acestei legi, în ambele Camere.

În schimb, nu la fel au procedat colegii din PNL şi USR care, dacă la nivel declarativ au combătut poziţia Guvernului, la votul final au votat alături de PSD, o lege care practic dă cu o mână şi ia cu zece...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Aţi depăşit cele 3 minute regulamentare. Vă rog...

Domnul Eugen Tomac:

Imediat.

...o lege care permite administraţiei publice locale profund PSD-izată să angajeze fără limite contracte populiste care vor atrage voturi, dar care însă vor trebui finanţate în anii următori de aceeaşi administraţie.

Pentru aceste motive, legea adoptată nu este nimic altceva decât un cadou otrăvit, oferit de Guvernul PSD administraţiei publice locale.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Costel Lupaşcu?

Vă rog.

Domnul Costel Lupaşcu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice: "Salarizarea unitară intră în linie dreaptă".

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege a salarizării unitare a fost depus în timp util, exact aşa cum am promis. Ar fi de dorit ca dezbaterile din Parlament să nu fie dominate de orgolii politice personale sau de partid. Chiar dacă avem o majoritate stabilă, cred că este important ca proiectul să fie votat de toţi parlamentarii din opoziţie. Ar fi foarte greu de explicat un vot împotriva creşterii veniturilor şi a ierarhizării pe merit a salariaţilor din sistemul bugetar.

Dezbaterea publică a început încă de dinainte să fie depus proiectul. Toţi cei interesaţi au putut studia proiectul şi au putut să-şi formuleze propunerile de amendamente pe care acum le pot adresa parlamentarilor.

Garanţia aplicării pentru prima dată a unei legi de salarizare, care a fost realizată având în vedere 3 principii de bază - egalitate, ierarhizare şi unitate - este reprezentată de măsurile adoptate în primele 3 luni de guvernare, care au condus la o creştere economică sănătoasă şi la crearea de locuri de muncă în toate regiunile ţării.

Astfel, pentru funcţii egale, studii egale şi muncă egală, se va plăti un salariu egal; salariul şefului va fi mai mare decât cel al subalternului; salariul pentru studii superioare va fi mai mare decât cel pentru studii medii, cu aceeaşi vechime şi gradaţie; şi toate salariile din sistemul bugetar vor fi reglementate printr-o singură lege.

În prezent, salariul personalului medical sau din educaţie, din sistemul de stat, este la nivelul venitului mediu din sectorul privat şi la jumătate din salariul specialiştilor din domeniul IT.

În urma adoptării Legii salarizării unitare, un medic va câştiga între 5.700 şi 16.672 de lei/lună.

Actuala coaliţie de guvernare, împreună cu parlamentarii PSD-ALDE îşi doresc să trateze cu respect toate categoriile profesionale din România, astfel încât să se îmbunătăţească nivelul serviciilor care pot fi oferite cetăţenilor.

Este obligatoriu să mergem în tandem, în ceea ce priveşte modernizarea sistemului serviciilor publice asigurate de stat şi creşterea venitului personalului care activează în domeniul sanitar, educaţional, apărare şi ordine publică, administraţie şi cultură.

Nu putem să le cerem cetăţenilor noştri să aibă performanţă şi să rămână să muncească în România, dacă nu le oferim salarii decente, comparabile cu cele din alte state europene.

Atât Guvernul, cât şi Parlamentul au obligaţia să asigure o perspectivă fiecărui român, pentru a-şi întemeia aici o familie, pentru a avea siguranţa unui loc de muncă bine plătit, acces la servicii sanitare şi de învăţământ de calitate, şi să se simtă protejat şi respectat permanent de instituţiile de pe plan central şi local.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD Botoşani, Costel Lupaşcu.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Vasile Cîtea?

Domnul deputat Vasile Cîtea.

Vă rog.

Domnul Vasile Cîtea:

Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi voi prezenta declaraţia politică intitulată "Iaşiul, între piscinele de cartier şi Bazinul Olimpic".

Dragi colegi parlamentari,

Dragi guvernanţi,

A doua disciplină ca importanţă din programul Jocurilor Olimpice de Vară, nataţia, are de ceva timp "interzis" la Iaşi. Deşi această disciplină olimpică a adus de-a lungul timpului 9 medalii olimpice, dintre care 3 de aur, nu se poate practica în condiţii optime, la Iaşi, din cauza lipsei unei infrastructuri necesare.

Nu avem un bazin olimpic de dimensiuni omologate de Federaţia Internaţională de Nataţie. Acest lucru este cu atât mai ciudat, cu cât Iaşiul este al doilea centru universitar din ţară, deci cu potenţial foarte crescut în ceea ce priveşte practicarea acestui sport, precum şi descoperirea de noi talente.

La începutul anilor ’90, autorităţile au înţeles importanţa unei astfel de investiţii strategice şi au încercat construirea unui bazin olimpic, cu ajutorul Universităţii Tehnice din Iaşi, pe un teren oferit de Primăria Municipiului Iaşi, cu finanţare de la Ministerul Educaţiei Naţionale.

Finanţarea a întârziat iniţial, fiind oferite sume care acopereau aproximativ 4% din valoarea investiţiei.

În perioada 2004-2009, alocările au crescut, astfel încât a putut fi realizată 40% din structura exterioară a acestui obiectiv strategic. Din păcate, în anul 2011, în plin moment de guvernare Băsescu-Udrea-Boc, deşi comisiile de specialitate ale Parlamentului aprobaseră alocarea unor sume suplimentare, în valoare de 12,8 milioane de lei, Parlamentul a respins această iniţiativă, preferând să definitiveze la Cluj-Napoca două bazine certificate ca fiind olimpice, de dimensiuni regulamentare, cu 8 culoare, unde se pot găzdui competiţii internaţionale de nataţie.

Între timp, au intervenit diferite procese în instanţă, având ca obiect terenul pus la dispoziţie de municipalitatea ieşeană, astfel încât lucrarea concepută iniţial a început să sufere importante procese de degradare. Deoarece au trecut foarte mulţi ani de la documentaţia iniţială, aceasta trebuie revizuită cu tot cu planul tehnic iniţial, care nu mai corespunde pentru calificarea bazinului ca fiind unul olimpic.

În realitate, Iaşiul a rămas, după mai bine de 20 de ani, cu un schelet de construcţie care aduce aminte că în locul respectiv ar fi trebuit să existe un bazin olimpic în care să se poată perfecţiona sportivii profesionişti, dar care putea servi şi amatorilor îndrăgostiţi de acest sport.

Avem credinţa că actualul Guvern se va ocupa de această problemă a Iaşiului, pe lângă proiectul unei noi săli polivalente, deoarece Iaşiul a demonstrat, de-a lungul timpului, potenţial pentru disciplinele olimpice, aducând numeroase medalii delegaţiilor României prezente la Jocurile Olimpice.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Florin Manole?

Doamna deputat Andreea Cosma.

Vă rog.

Doamna Andreea Cosma:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Execuţia bugetară, după primele 3 luni din 2017, dovedeşte că măsurile asumate prin Programul de guvernare al PSD dau rezultate".

Ministerul Finanţelor Publice a publicat, în urmă cu câteva zile, pe 26 aprilie, execuţia bugetară aferentă primului trimestru al anului 2017. În condiţiile în care nici nu s-au aplicat încă toate măsurile propuse de PSD, cifrele arată extraordinar. Veniturile bugetare au crescut, în primele 3 luni, cu 7,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2016. Vorbim de un plus de aproximativ 4 miliarde de lei, numai în perioada ianuarie-martie, faţă de ce reuşise precedentul Guvern.

Defalcat, încasările din bugetul pe profit şi salarii au crescut cu 7,6%, ceea ce sugerează că şi firmele fac profituri mai mari, dar şi românii câştigă mai bine, lucru care se reflectă, de altfel, şi în creşterea consumului.

Cea mai importantă schimbare în bine apare atunci când vorbim de absorbţia fondurilor europene. În primele 3 luni din 2016, fostul Executiv a atras 298 de milioane de lei. Guvernul Grindeanu a adus o creştere de 884%, până la 2,98 miliarde de lei, pe primul trimestru din 2017.

De asemenea, şi la capitolul cheltuieli bugetare, lucrurile s-au îmbunătăţit. Aşa se face că s-a reuşit o economie de 3,1% în cheltuielile cu bunuri şi servicii, echivalentă cu 253 de milioane de lei - aproape 60 de milioane de euro.

S-a vorbit foarte mult despre depăşirea cifrei de 3% deficit bugetar. În realitate, nu avem minus. Dimpotrivă, primul trimestru a adus chiar un excedent de 1,5 miliarde de lei, adică aproape 350 de milioane de euro.

Toate aceste date statistice nu ar însemna nimic, dacă nu s-ar putea constata şi o îmbunătăţire în viaţa românilor. Guvernarea PSD înseamnă cel mai scăzut nivel al şomajului din ultimii 20 de ani. Nici măcar în perioada de boom economic, din mandatul de prim-ministru al lui Călin Popescu-Tăriceanu, România nu a avut un şomaj de 5,3%, aşa cum s-a întâmplat în martie 2017. Această îmbunătăţire este rezultatul măsurilor fiscale luate şi de creşterea salariului minim pe economie, la 1.450 de lei, care îi motivează şi pe cei care beneficiază de asistenţă socială să meargă să se angajeze. Prin comparaţie, în 2016, şomajul era de 6,4%, iar în 2004, 8,6%.

Şi asta nu este tot. Salariul mediu net a ajuns, în februarie, la 2.236 de lei, cu 15% mai mult decât în aceeaşi lună a anului trecut. Dacă raportăm asta la inflaţie, vorbim de o creştere reală de peste 14%, ceea ce demonstrează deopotrivă încrederea mediului privat în bunul mers al economiei româneşti în timpul guvernării PSD, dar şi justeţea măsurilor asumate prin Programul de guvernare realizat sub coordonarea preşedintelui Liviu Dragnea şi implementat de Guvernul Grindeanu.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Cosma Andreea.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Ştefan Muşoiu? Nu este.

Doamna deputat Alexandra Presură? Vă rog.

Doamna Alexandra Presură:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţie politică.

"Ziua de 2 mai - Ziua naţională a tineretului".

Începând cu anul 2004, când Parlamentul României a adoptat Legea nr. 425 din 25 octombrie, la 2 mai este celebrată Ziua naţională a tineretului. Cu acest prilej sunt organizate activităţi sociale, culturale, artistice şi sportive, în domeniile de interes ale tinerilor din toate judeţele României, iar Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în perioada 26 aprilie - 2 mai, difuzează prioritar emisiuni axate pe problematica tinerilor. Iniţiativa a aparţinut unui număr de 15 deputaţi, iar actul legislativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 991 din data de 28 octombrie 2004.

Deşi aleasă întâmplător şi fără a avea o semnificaţie istorică deosebită, ziua de 2 mai a devenit un bun prilej pentru organizarea unor activităţi sociale şi culturale, menite să asigure implicarea tinerilor în viaţa socială şi să dezvolte proiectele dedicate acestei categorii de vârstă. Implicarea civică îi aduce pe aceştia împreună, cu scopul de a lucra pentru un ţel comun, dar şi creează un cadru propice pentru incluziunea socială, în vederea consolidării unor atribute vitale.

Tinerii reprezintă prezentul, dar şi viitorul acestei ţări. Ei sunt militanţi ai schimbării pozitive şi fac parte dintre aceia care nu doar plănuiesc, ci şi acţionează. Sunt implicaţi în procesul de transformare a societăţii româneşti în mod activ, competent şi asumat. Atunci când se investeşte în tineret, se creează premisele necesare pentru dezvoltarea de noi pieţe economice sau de capital, pentru un comerţ echitabil, locuri de muncă decente, dezvoltarea turismului, oportunităţi de care România poate beneficia în mod constructiv.

Doctrina social-democrată pune în centrul acţiunii sale comunitatea, iar PSD desfăşoară o politică cu oameni şi pentru oameni. În acest context, rolul tinerilor social-democraţi în societatea actuală, prin încurajarea comunicării şi incluziunii sociale, este esenţial. Aceştia participă activ la dezbaterile publice pe domenii de interes, fiind şi iniţiatori ai unor subiecte importante în contextul actual.

Prin Programul de guvernare actual, Partidul Social Democrat a reuşit să recâştige încrederea românilor, prin includerea unor serii de măsuri sociale şi legislative, care încurajează dezvoltarea economică şi socială, în general. Între acestea, un loc important este ocupat de iniţiativele ce vizează acordarea alocaţiilor şi burselor pentru tinerii interesaţi de pregătirea lor în şcolile profesionale.

Paşi importanţi au fost făcuţi în direcţia scăderii ratei şomajului, a pragului de sărăcie, dar mai ales pentru creşterea numărului tinerilor care au acces la educaţie.

Importantele acţiuni legislative vin în sprijinul tinerilor antreprenori, al IMM-urilor, dar şi al micilor întreprinzători.

Angajatorii români sunt motivaţi de stat în acţiunea de angajare a tinerilor, prin acordarea de subvenţii de până la 200 de euro pentru fiecare angajat sau pentru organizarea stagiilor de perfecţionare a acestora. Importante subvenţii sunt acordate şi angajatorilor care au în program şi încadrarea tinerilor cu risc de marginalizare.

Un capitol important în preocupările Partidului Social Democrat îl reprezintă încurajarea tinerilor care îşi deschid propriile afaceri. În acest sens, menţionăm Programul "Start-up Nation", cu efecte importante în această direcţie, precum şi Programul "Hope" care susţine antreprenoriatul pentru tinerii cu risc de sărăcie şi excluziune socială.

O direcţie care a căpătat o importanţă tot mai mare în ultimii ani o reprezintă acţiunile de încurajare a copiilor şi tinerilor să participe la activităţi sportive, culturale şi educative. Astăzi, tinerii români se implică din ce în ce mai mult în măsurile ce vizează creşterea eficienţei eco, în scăderea gradului de poluare, în creşterea gradului de folosire a materialelor biodegradabile şi de protejare a mediului înconjurător, în vederea consolidării unei societăţi moderne la nivel european.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Alexandra Presură, Circumscripţia electorală nr. 17, Dolj.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Gheorghe Socotar?

Vă rog.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se cheamă "Impozitul pe venitul global pe gospodărie - între dezbatere şi manipulare".

Asistăm în ultima vreme la multă agitaţie pe scena politică, şi nu numai, referitoare la dezbaterea publică din jurul reformei fiscale anunţate prin introducerea impozitului pe venitul global pe gospodărie.

Faptul că tema este aprins dezbătută îl apreciez ca pe un aspect pozitiv. Să nu uităm că iniţiativa de reformă este în faza care nu degeaba se numeşte dezbatere publică. De aici încolo sesizăm toate caracteristicile formei autohtone de dezbatere, în care criticii cei mai acizi ai temei sunt cei care nu au citit textul propunerii lansate în dezbatere, sau, dacă l-au citit nu l-au înţeles, sau, în cazul cel mai grav, şi, după părerea mea, destul de răspândit, al celor care l-au citit, l-au înţeles, dar încearcă să îl prezinte în mod fals, ciuntit, deformat, sperând ca în acest fel să stârnească o masă critică de opozanţi ai reformei fiscale, după un model de manipulare deja cunoscut în cazul faimoasei Ordonanţe nr. 13.

Lăsând criticii să îşi vadă de treburile lor, cred că e de datoria mea, şi a noastră, de aleşi în Parlamentul României, să aducem în discuţie esenţa proiectului de reformă şi să spunem că:

1. Înainte de toate este un pas spre modernitate, prin adoptarea unui sistem fiscal similar cu cel folosit în cele mai dezvoltate state din Europa;
2. Prin sistemul fiscal propus, în sfârşit, sunt efectiv stimulate domenii deficitare ale economiei naţionale, precum sănătatea, învăţământul, cultura şi sportul;
3. O cotă parte din cheltuielile de întreţinere şi reparaţie a locuinţelor devine deductibilă;
4. Stimulează disciplina fiscală, încurajând solicitarea şi păstrarea documentelor fiscale pentru obţinerea deducerilor;
5. Va stimula îmbunătăţirea relaţiei dintre contribuabil şi stat, prin intermediul consultantului fiscal care, nefiind un reprezentant al autorităţii, va putea avea o relaţie de mai mare onestitate cu contribuabilul.

În încheiere, aş dori să amintesc că actualul cor de bocitoare a avut o reacţie similară şi faţă de măsurile de relaxare fiscală ale Guvernului Ponta, ale căror efecte benefice, astăzi, sunt indiscutabile. Aşa că, parafrazând o cunoscută vorbă românească, aş spune: despre critici şi manipulatori, numai de bine.

Vă mulţumesc.

Gheorghe-Dinu Socotar, deputat ales în Circumscripţia nr. 28, Mureş.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Tudor Ciuhodaru.

Vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Vreau să mă ascultaţi cu mare atenţie, pentru că voi trage un semnal de alarmă: "S.O.S. Institutul «Cantacuzino»!".

Suntem pe un teren minat. O dovedesc cele 24 de morţi legate de rujeolă. Nu mai putem să ne jucăm cu sănătatea epidemiologică a României. Propun redeschiderea Institutului «Cantacuzino». Din nou. Am şi depus un proiect de lege în acest sens.

Altfel, de fiecare dată când vorbim despre rujeolă sau tetanos, vom depinde de bunăvoinţa altora.

Mai ţineţi minte miile de copii ce aşteptau în maternităţi importurile de vaccinuri BCG?

Din pământ, din iarbă verde, avem datoria să rezolvăm această problemă extrem de importantă.

Şi, uitaţi-vă şi dumneavoastră, de-a lungul timpului, plimbarea de la un minister la altul n-a făcut decât rău acestui institut. Dacă în 1989 avea 1.600 de angajaţi, acum au mai rămas 500. Institutul de la Iaşi a fost desfiinţat. Iar din cele... produse importante, din cele 7 vaccinuri, 11 seruri, nu se mai produce nimic.

Prin proiectul meu de lege se precizează foarte clar că finanţarea acestuia este de importanţă naţională şi strategică. Se precizează foarte clar că este răspunderea Ministerului Sănătăţii în a desemna un sistem integrat de management al vaccinării. Şi, mai mult decât atât, finanţarea acestuia va fi realizată integral.

Nu uitaţi că acest institut rămâne printre cele mai importante din această lume, în reţeaua institutelor Pasteur. Că asigură vaccinarea antigripală la nivel mondial. Că sunt produse unice, făcute în România. Că aveam anual peste 800.000 de doze de vaccinuri BCG şi un milion şi jumătate de doze de vaccin antigripal. Că în situaţii de criză, cum este cea de acum, nu-ţi dă nimeni vaccinurile de care ai nevoie. Trebuie să le ai oricând la dispoziţie.

În plus, dacă vorbim despre vaccinuri sigure şi ieftine, ele nu pot fi asigurate decât de Institutul «Cantacuzino».

Sper că m-aţi ascultat astăzi. Pentru că vă rog, din nou, să aveţi acest lucru în vedere. Şi să votaţi pentru redeschiderea Institutului «Cantacuzino».

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Vasile Axinte? A depus în scris.

Domnul deputat Nicolae Georgescu a depus în scris.

Domnul deputat Găină Mihăiţă? A depus în scris.

Domnul deputat Mihai Weber? A depus în scris.

Doamna deputat Mihaela Huncă? A depus în scris.

Am epuizat lista colegilor care au prezentat declaraţiile politice şi încheiem aici prima parte a şedinţei noastre de astăzi.

Mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Ce faceţi cu mediul de afaceri, domnilor guvernanţi?!"

Deşi domnul Dragnea a prezentat opiniei publice, zilele trecute, o economie ca-n poveşti, "poleită" în vremea guvernării Grindeanu, cifrele expuse de domnul Dragnea sunt departe de datele din teren.

Astfel, un exemplu în acest sens îl reprezintă investiţiile străine directe, care în realitate nu au crescut, ci chiar au scăzut în primele două luni ale anului 2017, raportat la aceeaşi perioadă din 2016, fiind vorba de 655 de milioane euro veniţi din investiţii directe în 2017, faţă de 661 de milioane de euro în urmă cu un an.

Mai mult decât atât, cheltuielile de capital, investiţiile, sunt în prezent sub cota de avarie, cu 31,5% mai mici faţă de 2016, dacă ne raportăm la sumele concrete: 1 miliard de lei în 2017 faţă de 1,5 miliarde de lei în 2016. Deci cheltuielile de capital sunt de fapt la jumătate, prin raportare la PIB (0,1% - 2017 vs. 0,2% - 2016).

Cu alte cuvinte, nu-i prea mai arde nimănui de investiţii în astfel de vremuri instabile şi fără perspective. Este clar faptul că acest lucru reprezintă o consecinţă a lipsei de predictibilitate pentru mediul de afaceri din România, dar şi a faptului că împovărarea excesivă a acestuia a culminat cu creşterea salariului minim impusă de Guvernul Grindeanu, fără a veni la pachet şi cu alte măsuri care să contrabalanseze aceste efecte pentru întreprinzători.

România nu poate redeveni atractivă pentru investitori dacă noua putere PSD-ALDE atacă în mod constant mediul privat, în loc să-l susţină cu măsuri concrete, cu efecte benefice pe termen mediu şi lung!

Mai trebuie spus faptul că devine îngrijorătoare şi creşterea vertiginoasă a gradului de îndatorare a României, care a atins cel mai mare nivel istoric - datoria publică a ajuns în februarie la 41,4% din PIB, iar datoria guvernamentală la 39,5% din PIB - , fiind de remarcat aici şi faptul că numai în luna aprilie Ministerul Finanţelor Publice s-a împrumutat cu 12,4 miliarde de lei. În plus, cred că ar trebui foarte repede lămurită şi "dilema" colectării slabe a TVA în primele 3 luni ale anului în curs, sau a amânării rambursării banilor către sectorul privat, pentru a aranja astfel cifrele printr-o metodă care să ascundă realitatea şi să creeze aparenţa unei situaţii favorabile...

Toate aceste tertipuri PSD-iste, cu rol de cosmetizare a datelor statistice, coroborate cu instaurarea unui cadru ostil pentru mediul de afaceri, nu fac altceva decât să îndrepte economia României spre un drum total greşit, cu consecinţe nefaste pentru anii următori.

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Accesarea fondurilor europene - şansa dezvoltării României"

Accesarea de fonduri europene, utilizând mecanismele naţionale, este şansa dezvoltării României prin investiţii consistente în toate sectoarele importante. România are cea mai scăzută rată de utilizare a fondurilor europene şi este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la investiţii în educaţie, sănătate şi infrastructură. Este adevărat că superbirocratizarea, hăţişul legislativ în procedurile de accesare a fondurilor europene, precum şi schimbarea regulilor în timpul jocului sunt doar câteva cauze care au determinat ca România să nu fie performantă în acest domeniu. Guvernul României are obligaţia şi datoria de a maximiza accesul românilor la informaţii legate de oportunităţile de atragere de fonduri europene în exerciţiul financiar de până în anul 2020, fie că vorbim de axe pentru zona de Grupuri de Acţiune Locală, GAL-uri, fie fonduri destinate zonei de tineret din bugetul de stat, ca de exemplu Programul "Start-Up Nation".

În prezent, Uniunea Europeană gestionează direct aproximativ 24% din fondurile europene, ceea ce reprezintă 35 de miliarde de euro anual, sumele fiind distribuite sub formă de granturi şi contracte europene, pe bază de competiţie europeană între aplicanţi din toate statele membre, pe baza calităţii proiectelor primite. De la aderare şi până în acest moment, România a beneficiat de peste 40,5 miliarde de euro fonduri nerambursabile, iar contribuţia la Bugetul Uniunii Europene a fost de 13,6 miliarde, ceea ce înseamnă un flux net pozitiv pentru ţara noastră, de 26,9 miliarde de euro, de când România este stat membru al UE. În anul 2017 România este ultima ţară în ceea ce înseamnă accesarea fondurilor europene în cadrul Planului Juncker, în condiţiile în care există în momentul de faţă peste 350 de miliarde de euro care pot să fie cheltuiţi pentru diverse proiecte de infrastructură şi nu numai, la nivelul statelor membre.

Bugetul Uniunii Europene face apel la ceea ce unii lideri europeni au numit "responsabilitate europeană". Fondurile europene trebuie să constituie gura de oxigen pentru România. Dacă vrem ca economia României să se salveze şi să beneficieze de pe urma fondurilor europene, este nevoie de disciplină, de performanţă profesională, de stoparea risipei, de investiţii care aduc plus valoare, iar toate acestea ne vor permite să demarăm către o "responsabilitate românească". Realitatea ne demonstrează însă că de la începutul anului şi până în prezent se conturează un eşec de proporţii al Guvernului României în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor Uniunii Europene, un eşec de care actuala guvernare este responsabilă şi pe care trebuie să şi-l asume.

Doamna Florica Cherecheş:

"Tineretul, încotro?"

La 2 mai s-a sărbătorit Ziua naţională a tineretului, prilej cu care am evaluat situaţia tinerilor din ţara noastră. Ştim că România este într-un proces accelerat de depopulare, pierzând în fiecare an echivalentul unei localităţi cu aproximativ 80.000 de locuitori, adică un oraş ca Reşiţa sau Bistriţa-Năsăud. Cauzele sunt multiple şi cunoscute: migraţia; sporul negativ al populaţiei care a dus la îmbătrânirea populaţiei; cauze sociale ce ţin de emanciparea femeii şi amânarea momentului întemeierii unei familii; cauze economice care descurajează familiile să aibă mai mulţi copii etc.

Tinerii doresc să aibă un loc de muncă bine plătit, în care să fie respectaţi şi să se considere valoroşi pentru societate, să îşi poată permite o locuinţă proprie, să îşi poată permite vacanţe anuale, să poată călători, să poată să îşi întreţină o familie.

Îndeplinirea acestor deziderate depinde de situaţia economică a României şi de politicile sociale adresate tinerilor. Din păcate, la noi se vorbeşte mult mai mult de programe adresate vârstnicilor, de asistenţă socială şi nu de măsuri care să încurajeze afirmarea potenţialului propriu, reducerea abandonului şcolar, antreprenoriatul sau sprijinirea tinerilor şi a familiilor active. Este dificil pentru tineri să ocupe locuri de muncă bine plătite, fie pentru că nu au experienţă, dar nici nu li se oferă posibilitatea de a o dobândi, fie pentru că ele sunt rezervate pentru cei aflaţi în preajma celor de la putere. Rata sărăciei la copii şi tineri este de 4 ori mai mare decât la vârstnici ş, totuşi, nu încurajăm suficient munca, cea care produce plus valoare şi venituri la bugetul de stat, suficiente pentru a acoperi şi cheltuielile sociale.

Din păcate, nu sunt semne că Guvernul Grindeanu ar contribui la menţinerea tinerilor în ţară, pentru că aceştia au dificultăţi reale în a-şi găsi un loc de muncă, dacă nu au pregătirea corespunzătoare cerinţelor de pe piaţa muncii. Iar asta nu se întâmplă, pentru că sistemul de învăţământ se încăpăţânează să producă absolvenţi în domenii care nu au căutare pe piaţa muncii sau tineri fără niciun fel de experienţă în domeniul absolvit, pentru că la noi se predă doar teorie şi accentul pe practică e foarte scăzut, pentru că vorbim de învăţământul profesional, dar nu îl sprijinim concret, şi nici pe cei care doresc şi pot să o facă, adică pe agenţii economici. Mulţi tineri au probleme să se angajeze în sectorul privat, unde contează mai mult experienţa practică şi mai puţin diploma.

Continuând seria erorilor, Guvernul Grindeanu se împrumută pentru a plăti salarii mărite la stat şi pensii, iar pentru investiţii în infrastructură sau contribuţii la proiecte europene nu sunt bani, deşi acestea ar duce la crearea de locuri de muncă şi ar produce dezvoltare şi prosperitate generală. Cu deficit la încasări şi venituri, cu minus la atragerea de fonduri europene, cu investiţii minuscule în infrastructură, dar cu cheltuieli salariale şi de asistenţă socială în creştere, România nu va fi mai atractivă pentru tinerii săi, ci dimpotrivă. Deja se înregistrează un deficit acut de forţă de muncă şi măsurile populiste ale Guvernului PSD îl vor accentua, gonindu-i pe cei mai întreprinzători şi adaptabili, adică exact pe cei de care avem cea mai mare nevoie.

În această zi cu o semnificaţie deosebită, cer Guvernului Grindeanu-Dragnea, să vină urgent cu măsuri concrete pentru integrarea tinerilor români în România, pentru sprijinirea familiilor active, să dezvolte Programul naţional de construire de locuinţe pentru tineri, să nu adopte legi care să blocheze lupta împotriva corupţiei, îi cer să atragă, prin măsuri concrete, investitori care să creeze locuri de muncă, oferind un mediu favorabil investiţiilor, predictibil şi mai puţin sufocant decât în prezent.

Astfel, copiii noştri vor rămâne acasă, în ţara lor, şi familiile nu vor avea de suferit durerea despărţirii, cu toate consecinţele ei nefaste.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"1 Decembrie la Alba Iulia - primul moment important care ar trebui să dea startul festivităţilor legate de celebrarea Centenarului Marii Uniri"

Pentru că mai sunt doar 7 luni până la 1 decembrie, ţin să le reamintesc guvernanţilor PSD-ALDE că nu au făcut nimic până în prezent pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri, de anul viitor, în condiţiile în care acest moment de o importanţă deosebită ar trebui să fie marcat de autorităţile statului român, pe o perioadă de cel puţin un an, pe măsura însemnătăţii lui istorice unice.

Mai mult decât atât, pregătirea aniversării Centenarului României (1918-2018) şi a Primului Război Mondial ar trebui să reprezinte, pentru toate partidele politice şi, implicit, pentru puterea PSD-ALDE, un moment de respect pentru trecut, pentru actul Unirii, înfăptuit de către cei care au luptat în numele idealurilor naţionale, şi prin sacrificiul lor imens au realizat România Mare!

De aceea, solicit Guvernului României să nu mai tergiverseze nicio zi demararea proiectelor pentru aniversarea, aşa cum se cuvine, a Centenarului. Un prim pas în acest sens consider că ar trebui făcut prin alocarea, în regim de urgenţă, a fondurilor necesare susţinerii acelor proiecte pe care le are cel mai implicat judeţ în acest demers istoric şi anume, judeţul Alba.

De asemenea, cer Guvernului Grindeanu să stabilească foarte clar că în acest an festivităţile de 1 decembrie vor avea loc la Alba Iulia, moment care ar trebui să reprezinte şi deschiderea celebrării Centenarului Marii Uniri şi, pentru acest lucru, solicit Guvernului să bugeteze în mod corespunzător aceste festivităţi.

Până în prezent, Guvernul PSD-ALDE nu şi-a demonstrat în niciun fel preocuparea pentru a veni în sprijinul pregătirii, organizării şi desfăşurării manifestărilor, acţiunilor şi proiectelor de aniversare a Centenarului României, dar, în schimb, a dat dovadă de o lipsă desăvârşită a voinţei de a se implica cu adevărat în acest proiect naţional!

Prin acţiunile sale incoerente referitoare la Centenar, Guvernul Grindeanu a reuşit doar "performanţa" de a se face remarcat printr-un nearticulat joc de ping-pong, de pasare a responsabilităţilor de la o instituţie la alta, refuzând în mod sistematic şi categoric a da explicaţii publice referitoare la inexistenţa unei strategii coerente privind Centenarul Marii Uniri, ceea ce denotă doar nepăsarea şi dispreţul actualei puteri pentru un moment unic în istoria românilor.

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Produsele alimentare româneşti cu originea certificată se pot număra pe degetele de la două mâini"

Avantajele economice ale producătorilor români care deţin mărci protejate conform standardului european de etichetare sunt incontestabile, iar eligibilitatea pentru accesarea de fonduri europene nerambursabile în vederea promovării produselor este doar unul dintre acestea. Nemaivorbind că, fără clasificare la nivel naţional, în ţara de origine, mărcile cu indicaţie geografică sau denumirile de origine nu pot beneficia de protecţie europeană.

Am aflat cu surprindere că o perioadă destul de lungă România nu a avut un organism de inspecţie şi certificare, deşi politicile promovate în sectorul agriculturii vizau ca obiectiv creşterea calităţii produselor autohtone agricole şi alimentare. Motivul? Regulamentele europene recomandau Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale delegarea atribuţiilor specifice unui organism privat, acreditat conform standardului EN 45011 sau ISO/CEI 65 de către Asociaţia de Acreditare din România, RENAR, recunoscută ca autoritate naţională în domeniu.

Mai mult împinşi de la spate de rigorile Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene, oficialii agriculturii româneşti au acceptat în cele din urmă utilitatea unui asemenea demers, delegând competenţele specifice de organism naţional de inspecţie şi certificare către SC Certind S.A, care a primit în anul 2013 acreditarea din partea RENAR şi certificatul de recunoaştere din partea Direcţiei Generale de Industrie Alimentară din cadrul MADR.

Cu toate acestea, numărul produselor româneşti incluse în Sistemul de protecţie al indicaţiilor geografice şi denumirilor de origine ale produselor agricole şi produselor alimentare este extrem de mic, acestea putând fi numărate pe degetele de la două mâini.

Dar şi mai trist este faptul că doar trei dintre acestea sunt omologate şi la nivel european, în timp ce Italia are 290 de asemenea produse, iar Franţa, peste 260.

Domnul Ioan Balan:

"România din beznă, care nu se vede de la Bucureşti!"

Nu este nici prima dată şi, se pare că nu va fi nici ultima dată când o parte dintre români sunt nevoiţi să trăiască în umilinţă şi în beznă, mai rău ca în Evul mediu, deşi cu toţii plătesc cu vârf şi îndesat preţuri mari, ca să trăiască în condiţii decente. De parcă nu ar fi suficient că aceşti români s-au născut şi trăiesc în zone în care drumurile sunt proaste, locurile de muncă puţine şi prost plătite, şcolile sunt sărăcăcioase, spitalele sunt situate la kilometri distanţă şi cu medici puţini, mai trebuie să îndure şi frigul iernilor în beznă.

Cum despre cine este vorba? Despre românii din Bucovina, despre românii nevăzuţi niciodată de la Bucureşti. Da, bucovinenii nu s-au văzut niciodată de la Bucureşti, de niciun Guvern, pentru că sunt mereu lăsaţi în beznă, or, prin beznă se vede mai greu!

În urmă cu doar câteva săptămâni, iarna şi-a arătat ultimele puteri, nu înainte însă să aducă cu ea şi ultimele ninsori firave, însoţite, pe alocuri, şi de vânt, mai degrabă primăvăratic. Consecinţa o ştim cu toţii: 320.000 de consumatori din toată Moldova şi din Bucovina au rămas în beznă. Oricine ar putea spune că de vină sunt condiţiile meteo...! Nu te pui, domnule, cu ele! Nu te pui cu natura!

Nimic mai fals! Acest argument s-a invocat şi continuă să se invoce de autorităţile de reglementare şi supraveghere în domeniul energiei şi de distribuitorii de energie, pentru a-şi acoperi serviciile proaste şi lipsa totală a investiţiilor. Reţelele de distribuţie din Bucovina cedează ori de câte ori soarele intră între nori. Reţelele de distribuţie din acest colţ al României, uitat de Guvern, au o vechime de peste 50 de ani şi chiar de 60 de ani. În Bucovina, distribuţia de energie a fost în toată perioada postdecembristă o vacă bună de muls, căreia nu i s-a dat niciodată de mâncare şi, într-un final, şi-a dat duhul. Distribuitorii de energie şi-au umflat cu hărnicie profiturile, în vreme ce utilizatorilor li se furnizează servicii de calitate tot mai proastă.

Mai mult, dispreţul acestor furnizori ajunge să fie suprem atunci când vine vorba despre reluarea furnizării după ce reţelele cedează. Îşi imaginează cineva ca după o săptămână de la întreruperea furnizării operatorii să nu remedieze problemele şi să nu reia furnizarea? Mai putem să contrazicem Uniunea Europeană când ne spune cu subiect şi predicat faptul că Bucovina este săracă din cauza dispreţului pe care îl are propriul Guvern pentru această regiune a ţării? Nu cred că mai are nimeni argumente să-i contrazică pe specialiştii de la Comisia Europeană!

Din anul 2008 şi până în prezent, m-am adresat constant prim-miniştrilor, miniştrilor, secretarilor de stat şi autorităţilor de reglementare, atrăgându-le atenţia că operatorii economici care se ocupă de distribuţia de energie electrică în Bucovina nu au realizat niciun fel de investiţie, aşa cum se angajaseră în contractele de privatizare. Am mai explicat faptul că niciun bucovinean nu plăteşte o factură mai mică ca urmare a serviciilor proaste, ci, dimpotrivă, chiar dacă serviciile sunt proaste, facturile sunt mai mari. Am primit răspunsuri foarte evazive, într-o limbă de lemn funcţionărească, din care am înţeles că nici măcar autorităţilor române nu le pasă de soarta consumatorilor din Bucovina.

Recent, am văzut că Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei s-a trezit şi ea din amorţeală şi a constatat ceea ce se vedea cu ochiul liber şi toată lumea ştia şi anume, că toate companiile de distribuţie a energiei nu şi-au respectat programele de investiţii, în condiţiile în care infrastructura de distribuţie este depăşită moral şi fizic de zeci de ani de zile. Mai mult, acolo unde operează E.ON, din reţeaua de 2.691 de Km de reţea de înaltă tensiune, în ultimele decenii, numai 0,78% a fost modernizată, adică vreo 20 de km. Cred că alte comentarii sunt de prisos!

Bucovinenii nu sunt români de mâna a doua şi nu merită acest tratament discriminatoriu din partea autorităţilor guvernamentale de la Bucureşti. Dacă întreruperile de energie ar fi fost la Bucureşti sau prin cartierele selecte ale Capitalei, atunci am fi avut un mare deranj naţional. Dacă, în schimb, se întâmplă în Bucovina, nimeni nu se deranjează să ia atitudine! Personal am adresat întrebări, interpelări autorităţilor guvernamentale, însă speranţa mea că Guvernul şi-ar schimba atitudinea devine tot mai mică. Cert este că nu voi ceda şi voi încerca, fie pe cale legislativă, fie prin demersuri la autorităţile europene din domeniul energiei, să pun capăt unei situaţii de netolerat într-un stat membru al Uniunii Europene de peste 10 ani de zile.

Domnul Nicolae Georgescu:

"Ziua naţională a tineretului"

Începând cu anul 2004, ziua de 2 mai a fost stabilită ca fiind Ziua naţională a tineretului. Cu ce asociez eu cuvântul "tineret"? Cu energie, forţă, dinamism, dar şi cu puterea de a schimba lumea. Astăzi este ziua în care vă propun să ne gândim mai mult la tinerii noştri, pentru că ei reprezintă viitorul României, un viitor de care trebuie să avem grijă, dacă vrem să fie unul strălucit.

Tinerii noştri cu vârste cuprinse între 15 si 29 de ani reprezintă 18,8% din populaţia rezidentă a României, conform datelor de la cel mai recent recensământ. Ne referim astfel la o mare parte din populaţia ţării. O populaţie care, aşa cum o arată realitatea, este dezamăgită de principalele instituţii politice din ţară, dar şi de politicieni. Iar asta se vede atât în ceea ce priveşte participarea la vot, cât şi în interesul scăzut acordat politicii.

Totuşi, tinerii speră ca vor avea o viaţă mult mai bună, iar noi suntem cei care trebuie să le concretizăm aceste speranţe, să le creionăm un viitor frumos copiilor noştri.

Cred că în acest demers totul începe de la educaţie. Tinerii au nevoie nu doar de mentori de la care să înveţe, ci şi de modele de carieră şi de sfaturi practice. Au nevoie să fie motivaţi, încurajaţi şi recunoscuţi pentru munca lor.

Avem potenţial, iar asta se vede prin numărul mare de olimpici pe care România îi dă în fiecare an, în tot mai multe domenii, de la matematică, română, chimie şi până la sport. Nu de puţine ori tinerii noştri reuşesc să se remarce pe plan internaţional, în faţa altora care au avut poate condiţii mai bune decât cele pe care statul român le oferă.

Vreau să vă atrag atenţia asupra unor statistici. Aproximativ 40% dintre tineri îşi doresc să plece în altă ţară, pentru a studia sau pentru a munci. Aş vrea ca împreună cu dumneavoastră să schimbăm această realitate, să valorificăm imensul potenţial uman şi intelectual de care România dispune.

E adevărat că Ministerul Educaţiei Naţionale se străduieşte să schimbe încetul cu încetul faţa învăţământului românesc, prin proiectele sale: masa caldă oferită în şcoli, acordarea de bani olimpicilor, manualele digitale sau crearea unor programe şcolare adaptate nevoilor elevilor. Dar cred că este nevoie de mai mult decât atât. Este nevoie de îndrumare şi de exemple pozitive, de reforme care să dea tinerilor motive puternice pentru a-şi pune în practică talentul în România, nu peste hotare.

Cred cu tărie că generaţia acestor ani nu este o generaţie pierdută ci, dimpotrivă, este o generaţie capabilă să dea naştere multor valori şi să schimbe faţa României. Şi sper ca noi, prin efortul colectiv, să o putem sprijini.

Astăzi vreau să vă spun că sunt mândru de tinerii noştri! Şi îmi doresc să-i putem ajuta, să ne dea motive să fim mândri de ei în fiecare zi!

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Nu vă răzbunaţi pe asistaţii social! Voi aţi creat anomaliile!"

Este halucinant modul în care coaliţia de guvernare PSD-ALDE a intrat în panică totală, deoarece la bugetul de stat au colectat bani puţini, foarte puţini, mai puţin chiar ca în anul 2016, iar acum dau din colţ în colţ şi nu ştiu de unde să reducă o parte dintre cheltuieli. Am înţeles că doamna Olguţa se pregăteşte cu hărnicie să taie unele dintre salariile bugetarilor şi cred că va avea şi succes, deşi prin Programul de guvernare al PSD nu am găsit acest angajament asumat.

M-a mirat şi surprins modul în care, atât domnul Tăriceanu, cât şi doamna Vasilescu s-au năpustit asupra aşa-numiţilor asistaţi social şi îi ameninţă cu virulenţă că sunt puturoşi, că nu muncesc şi că le va lua şi fărâma de sprijin social care venea din partea statului.

Păi acest lucru are mai multe definiţii: ipocrizie, demagogie, dispreţ faţă de cei pe care statul român i-a ţinut în sărăcie, cruzime faţă de cei care nu pot munci, pentru că sănătatea lor nu le dă voie!

Dar o trecere în revistă a ultimilor ani de politică şi guvernare nu cred că face rău nimănui şi nici celor din coaliţia PSD-ALDE. PSD cu Adrian Năstase la cârmă şi apoi Guvernul Tăriceanu au fost cei care au creat beneficii sociale nejustificate pentru cei care puteau munci şi nu o făceau. În acelaşi timp, mânaţi de scopuri politico-electorale, au tăiat fără milă din beneficiile sociale ale celor îndreptăţiţi sau ale persoanelor excluse social, ale persoanelor cu dizabilităţi grave, ale copiilor care ar fi trebuit să meargă la şcoală, nu la munca câmpului. PSD şi preşedintele ALDE sunt cei care au dus la nivel de artă şantajarea populaţiei sărace cu tăierea ajutorului social, sub condiţia că, dacă nu votează primarul sau partidul lor, atunci să-şi ia adio de la asistenţa socială. Înţeleg că alegerile au trecut, PSD-ALDE le-a câştigat, iar înţelegerea cu alegătorii captivi, dependenţi de asistenţa socială, a căzut? Ghinion, dragi alegători ai PSD-ALDE! Aşa au procedat mereu!

Declaraţiile liderilor PSD şi ALDE jignesc nu numai inteligenţa cetăţenilor, dar îi jignesc şi pe cei care chiar au nevoie de sprijinul şi solidaritatea societăţii româneşti, pentru a nu fi condamnaţi definitiv la excluziune de pe piaţa muncii şi la sărăcie cruntă. Ştiţi la fel de bine ca şi mine, că ori de câte ori un politician aflat la guvernare promite marea reformă, se iau din drepturile celor îndreptăţiţi şi se pune cu grijă la cei care vor fi alegători de credinţă ai partidului. Pe ce îmi bazez spusele!? Pe realităţi! Astăzi, persoanele sărace trebuie să demonstreze cu acte că sunt sărace, persoanele cu dizabilităţi definitive sunt umilite şi trebuie să meargă periodic în faţa autorităţilor arogante să demonstreze că nu cumva handicapul definitiv s-a vindecat între timp. Nu este oare acesta dispreţul suprem al autorităţilor statale faţă de cei aflaţi în nevoie? Mai trebuie alte demonstraţii?

Dacă liderii PSD-ALDE chiar se preocupă de şomaj, de lipsa forţei de muncă bine calificate, atunci să nu-şi mai bată joc de şcoala românească! Asta ar fi una dintre propunerile mele pentru ipocrizia celor de la guvernare. Apoi, dacă tot vor să stimuleze pe cei care pot să muncească şi nu vor, pentru că PSD-ALDE îi ţine aproape cu ajutoare sociale, atunci să sprijine economia privată, să genereze locuri de muncă bine plătite şi să nu o mai jupoaie cu tot felul de măsuri fiscale şi bariere administrative. Vă garantez că dacă asistatul social va avea acces la formare profesională, la şcoală, şi va avea de ales între un loc de muncă bine plătit şi captivitatea socială în care îi ţine PSD-ALDE, va alege locul de muncă şi nu ajutorul social! Chiar credeţi povestea că PSD-ALDE va pierde acei alegători captivi?

Se spune că în decembrie anul trecut s-a ales un Parlament nou, cu parlamentari, în mare parte noi, care vor face o politică nouă, onestă, diferită de cea făcută în primii douăzeci şi şase de ani de la Revoluţia română.

Speranţa este în fiecare dintre noi să demonstrăm acest lucru şi vreau să cred că tot mai mulţi vă veţi desprinde de metehnele vechii politici pe care o promovează cu sârguinţă liderii PSD şi ALDE. Nu uitaţi că veţi merge acasă, la voi în judeţ, şi cetăţenii vă vor privi în ochi pe voi, pe aleşii lor, nu pe Dragnea, nu pe Tăriceanu! Sper să aveţi puterea să-i priviţi în ochi pe cetăţeni şi să spuneţi NU soluţiilor păguboase adoptate de Guvernul Grindeanu. Vă garantez că putem găsi cu toţii consensul politic asupra temelor majore care îi preocupă în mod real pe români.

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"PNL a iniţiat şi votat creşterea salariilor aleşilor locali cu 30%"

Grupul parlamentar al PNL a votat pentru adoptarea OUG nr. 9/2017, având în vedere că la dezbaterea sa a fost acceptat un amendament deosebit de important, iniţiat de noi, parlamentarii liberali, prin care era îndeplinit un angajament al PNL asumat dinaintea alegerilor parlamentare.

Astfel, potrivit acestui amendament, salariile aleşilor locali vor creşte cu 30%. În acest fel, se repară o nedreptate făcută aleşilor locali prin excluderea lor de la majorările salariale prevăzute iniţial în actul normativ privind unele măsuri bugetare în anul 2017.

Consider că era absolut firesc ca noi, liberalii, să propunem majorarea indemnizaţiilor aleşilor locali cu 30%, în condiţiile în care, în urma unei "degringolade" în privinţa creşterii veniturilor din sistemul public, primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene au ajuns să fie mai prost plătiţi decât proprii angajaţi.

În viziunea PNL, e nefiresc ca angajaţii unei primării să aibă salarii mai mari decât primarul, având în vedere faptul că cea mai mare responsabilitate revine edilului ales de comunitate.

Această creştere a remuneraţiilor pentru aleşii locali aflaţi în funcţie are totodată scopul de a stimula integritatea şi performanţa acestora în slujba comunităţilor locale pe care le reprezintă.

Considerăm că este nevoie de politici coerente şi de un sistem echilibrat de salarizare, iar propunerea PNL se înscrie în acest demers. Dacă coaliţia guvernamentală PSD-ALDE ar fi fost într-adevăr preocupată de soarta aleşilor locali, ar fi trebuit să nu-i uite pe primari ?i pe preşedinţii de Consilii Judeţene atunci când s-au operat celelalte majorări salariale în sistemul bugetar şi să nu încerce să îi păcălească în mod repetat cu unele promisiuni legate de acordarea unor pensii speciale, dovedite oricum neconstituţionale.

Domnul Vasile Axinte:

"Noua politică a C.F.R. Călători S.A - «Filarea» călătorilor!"

Deşi nu are personal care să preîntâmpine sau care să împiedice efectiv furturile cablurilor din reţelele de electrificare sau furturile din ce în ce mai dese de componente ale infrastructurilor cu specific feroviar, C.F.R. Călători S.A are timp şi personal pentru... ce credeţi dumneavoastră? "Filarea" călătorilor care apelează la serviciile acestei companii. Cel puţin aşa reiese dintr-un răspuns primit de la Ministerul de resort, cu privire la faptul că unele perechi de trenuri de pe relaţia Bucureşti Nord-Suceava nu mai opresc în staţia Paşcani.

C.F.R. Călători S.A ne-a informat, în mod direct, că această acţiune a fost justificată de faptul că în staţia Paşcani - staţie care deserveşte întreg judeţul Iaşi - nu există suficienţi călători, numărul de aproximativ 20 de călători care ar tranzita zilnic staţia fiind considerat de companie insuficient, în contextul luptei într-un mediu concurenţial cu alte companii private de profil. Ba mai mult, studiile plătite din bani publici au condus oficialii C.F.R. Călători S.A la concluzia că un număr de maximum 3 călători pe fiecare tren în parte "ar alege" să folosească staţia Paşcani ca staţie de destinaţie.

Curioasă a fost şi argumentarea noii politici manageriale a companiei. Astfel, am fost înştiinţaţi oficial de faptul că există o cerere mare de călători ce preferă o durată de transport redusă, dar şi că 90% dintre cei care călătoresc pe distanţele mari îşi doresc timpi mai reduşi de călătorie. Şi cum infrastructura feroviară nu ar permite nici măcar o viteză egală garniturilor trase de locomotivele cu aburi, Compania C.F.R. Călători S.A s-a gândit să scoată de pe harta staţiilor C.F.R. trei municipii şi alte trei localităţi, obţinând o reducere a timpului de deplasare pe distanţa Bucureşti Nord - Suceava de o oră şi şase minute.

Concluzia răspunsului este de-a dreptul surprinzătoare, reprezentând "cireaşa de pe tort", cu alte cuvinte. Deşi au trecut sute de ani de la marea revoluţie industrială, se pare că motoarele diesel ale C.F.R.-ului nu reuşesc să ajungă la performanţele motoarelor cu abur descoperite de James Watt, astfel încât suntem înştiinţaţi de faptul că au rămas totuşi disponibile alte servicii InterRegio cu oprire în staţia Roman, dar cu o durată de parcurs suplimentară de aproximativ o oră.

Nu ştim dacă acest răspuns este unul serios sau doar un scenariu premiat cu trofeul "zmeura de aur", însă informăm pe această cale pe oficialii C.F.R. Călători S.A că distanţa între Roman, municipiu din judeţul Neamţ, şi Paşcani, municipiu din judeţul Iaşi, este de 42 de km, distanţă care necesită aproximativ o oră prin intermediul garniturilor puse la dispoziţie de C.F.R. Călători S.A.

Considerăm acest răspuns dispreţuitor faţă de cetăţenii judeţului Iaşi şi, pe această cale, atragem atenţia oficialilor C.F.R. Călători S.A că strategia Domniilor Lor este contrară MasterPlanului General de Transport al României, care prevede pentru municipiul Paşcani poziţia privilegiată de nod feroviar şi rutier. Or, o astfel de abordare a problemei, ca cea oferită de oficialii C.F.R. Călători S.A, este de-a dreptul inacceptabilă.

Doamna Mihaela Huncă:

"Ziua Naţională a Tineretului"

În această săptămână sărbătorim Ziua naţională a tineretului, conform Legii nr. 425 din 25 octombrie 2004. În acest act normativ se precizează că în ziua de 2 mai se organizează activităţi sociale, culturale, artistice şi sportive şi se difuzează, prin mijloacele de informare în masă, materiale care vizează domeniile de interes ale tineretului.

Ce a făcut coaliţia de guvernare PSD-ALDE pentru tineri în primele 100 de zile de la instalare?

Studenţilor, noul Executiv le-a crescut alocarea la fondul de burse de 2,5 ori de la 83 lei/lună la 201 lei/lună şi a oferit gratuitate tuturor studenţilor la călătoriile pe calea ferată, indiferent că e perioadă de cursuri, sesiune sau vacanţă. În prezent, se află în dezbatere publică Proiectul de Lege prin care statul va finanţa crearea de noi locuri de muncă pentru calificarea ucenicilor şi pentru efectuarea stagiului de către absolvenţii de învăţământ superior.

Cea mai mare confruntare a societăţii româneşti, din punct de vedere politic, o reprezintă problema absenteismului tinerilor de la urnele de vot şi neimplicarea lor în politică. Participarea şi implicarea tinerilor în procesul de elaborare, de luare şi de implementare a deciziilor este una dintre condiţiile funcţionării şi consolidării democraţiei. Prin participarea tinerilor la elaborarea politicilor publice, acestea vor fi mai uşor înţelese de cetăţeni.

PSD este singurul partid din România care a susţinut şi a promovat cei mai mulţi tineri în politică. Este obligaţia noastră să îi facem pe tinerii din România să îşi dorească se implice în politică şi să îşi exprime opiniile politice.

În momentul de faţă avem o discrepanţă între intenţia participării şi participarea efectivă la evenimentele şi la acţiunile de interes pentru tineri. Cel mai mare efect asupra participării şi implicării politice îl are interesul de a rezolva problemele cu care se confruntă tinerii. Este o misiune extrem de importantă pe care noi, toţi politicienii, trebuie să o conştientizăm şi să ne-o asumăm în mod responsabil şi anume, răspunderea schimbării clasei politice. Altfel, riscăm ca toţi tinerii să nu mai participe deloc la procesul democratic.

Vă spun eu ce aşteaptă tinerii de la noi care suntem reprezentaţii lor în structurile politice: perseverenţă, să avem abilitatea de a ne face glasul celor pe care îi reprezentăm, să exprimăm părerile şi opiniile lor, să nu ne lăsăm dominaţi de interese personale, să îi ascultăm, să le acceptăm şi să le preluăm ideile, să avem capacitatea de a comunica cu ei permanent. Dacă fiecare dintre noi din această sală va încerca să facă câte puţin din toate aceste lucruri, atunci vom reuşi să îi atragem pe tineri lângă noi şi să schimbăm într-adevăr clasa politică din România.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Trebuie să ne protejăm copiii şi prin vaccinare!"

Voi vorbi, astăzi, nu doar în calitate de politician, ci şi de tată îngrijorat şi preocupat de ceea ce se întâmplă cu copiii ai căror părinţi refuză să-i imunizeze din diverse motive.

Proiectul Legii vaccinării, lansat recent în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii, nu este doar un real succes al Cabinetului Grindeanu pentru că ne pune copiii la adăpost de diverse pericole, ci şi pentru că va institui un anumit tip de disciplină a conduitei aparţinătorilor minorilor.

Câtă vreme vaccinurile sunt demonstrate ştiinţific că protejează împotriva unor boli foarte grave, părintele nu are niciun motiv să expună copilul la riscul de a se îmbolnăvi de boli cu o rată de mortalitate foarte mare, cum este difteria, cum este tetanosul sau poliomielita.

Mai mult decât atât, conform ultimului sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, IRES, percepţiile publice faţă de prevederile Proiectului Legii vaccinării supus dezbaterii sunt favorabile imunizării obligatorii. 87% dintre cei intervievaţi consideră că afirmaţia - "beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile reacţiilor adverse" - este reală. Faptul că în unele state europene admiterea copiilor într-o unitate de învăţământ se realizează doar cu dovada vaccinării complete, conform schemei naţionale, este perceput drept un lucru bun de 83% dintre respondenţi şi drept un lucru rău de unul dintre zece intervievaţi.

Aşadar, aplicarea acestor îngrijiri sunt puse în concordanţă nu doar cu dorinţa majorităţii românilor, ci şi cu Carta Drepturilor Copilului, care a fost adoptată de România în 1990 prin Legea nr. 18. Noi, cei de la PSD, demonstrăm încă o dată că suntem responsabili şi punem deasupra oricărei opinii personale interesul suprem al copilului şi anume, acela de a obţine cea mai bună stare de sănătate posibilă. Îngrijindu-ne de copii, ne îngrijim de viitorul naţiunii!

Domnul Mihai Weber:

"Scăderea populaţiei - o gravă problemă a României"

Constat cu îngrijorare că pentru al 27-lea an consecutiv populaţia României a înregistrat o scădere.

Datele publicate de INS pentru anul 2016 arată că cea mai numeroasă generaţie, cea a românilor care au acum între 46 şi 48 de ani, este dublă faţă de generaţiile tinere. România a pierdut în ultimii 15 ani, potrivit statisticilor oficiale, peste 1,5 milioane de locuitori, responsabile fiind scăderea natalităţii şi plecarea românilor în alte ţări, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană. O treime din această pierdere provine din reducerea masivă a natalităţii, cu o scădere de aproximativ 100.000 de naşteri de la un an la altul.

Trebuie urgentate măsurile pe care PSD le-a prevăzut în Programul de guvernare, măsuri menite să stimuleze natalitatea, dar nu trebuie să uităm nici de măsurile de stimulare pentru întoarcerea în ţară a românilor plecaţi la muncă în străinătate.

Ţinând cont de acest context, toate forţele politice trebuie să înţeleagă că proiectele propuse de PSD sunt vitale şi pot reprezenta o soluţie la această problemă a scăderii populaţiei, un fenomen care, dacă nu va fi stopat, poate pune în pericol chiar şi securitatea naţională.

Creşterea veniturilor, creşterea indemnizaţiilor pentru mame, măsuri suplimentare de sprijinire a mamelor pentru a-şi creşte copiii, stimulente economice pentru stoparea migraţiei sunt doar câteva dintre măsurile necesare, măsuri pe care PSD le are cuprinse în Programul de guvernare şi pe care deja a început să le aplice.

Trag acest semnal de alarmă pentru a-i îndemna la responsabilitate pe toţi colegii parlamentari, indiferent de culoarea politică, care ar trebui să înceteze campania electorală prelungită şi să pună umărul la construcţia pe care PSD o are în vedere pentru România.

Domnul Mihăiţă Găină:

"PSD şi ALDE şi-au îndeplinit promisiunile încă din primele 3 luni de guvernare"

Bilanţul primelor trei luni de guvernare şi al activităţii noastre, a deputaţilor şi a senatorilor PSD şi ALDE, în Parlament, demonstrează că ne-am îndeplinit promisiunile faţă de români, făcute în campania electorală de toamna trecută. Oricine poate constata că ne-am ţinut de cuvânt şi am pus în aplicare proiectele din Programul de guvernare, fie că vorbim de actele normative aprobate de Executiv, fie că luăm în considerare legile adoptate de Parlament.

În primele trei luni de exercitare a mandatului Cabinetului condus de Sorin Grindeanu s-au mărit salariile şi pensiile. Pe lângă măsurile sociale, s-au luat şi multe decizii importante pentru mediul de afaceri. Mai exact, au fost eliminate 102 taxe, dintre care o mare parte erau la Registrul Comerţului, dar şi altele importante pentru mediul de afaceri. Ţin să menţionez şi taxa pe timbru pentru înmatricularea vehiculelor.

De asemenea, s-a adoptat Programul "Start-up Nation", care va acorda ajutoare pentru începerea unei noi afaceri, în special de către tineri, s-a redus impozitul la IMM-uri la 1% pe cifra de afaceri, s-a renunţat la impozitul pe venit pentru angajaţii sezonieri, s-a eliminat plata CAS pentru veniturile suplimentare obţinute din venituri independente. Nu în ultimul rând, trebuie să menţionez şi aprobarea actului normativ prin care Guvernul alocă peste 74 de milioane de euro pentru finanţarea Programului Operaţional Iniţiative pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii şi multe altele.

Vreau să-i asigur pe toţi românii, în special pe ialomiţenii pe care îi reprezint în Parlament, că vom continua să ne facem treaba bine! PSD Ialomiţa şi-a asumat misiunea de a promova măsuri prin care să crească nivelul de trai al ialomiţenilor, iar măsurile adoptate în primele 3 luni de guvernare demonstrează clar că PSD este interesat de problemele reale ale oamenilor!

Domnul Constantin Şovăială:

"PSD-ALDE loveşte în cei un milion de bolnavi de cancer!"

Pe site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului, producătorii a 11 dintre cele mai importante medicamente care tratează cancerele au informat că renunţă la autorizaţia de punere pe piaţă. Acest lucru afectează un milion de bolnavi care sunt dependenţi de acele medicamente pentru cancer. Din păcate, medicamentele care fac parte din toate schemele de tratare a cancerelor părăsesc România, din cauza ignoranţei de care au dat dovadă până acum cei din PSD-ALDE. Ambiţia de a implementa Programul de guvernare ne va duce într-o criză din care cu greu vom mai ieşi.

Motivul pentru care s-a ajuns în această situaţie? Simplu, scrie negru pe alb în notificările producătorilor, că motivul pentru care renunţă să mai aducă aceste medicamente în România e cel comercial. Guvernul PSD-ALDE a anunţat cu mândrie la începutul lunii aprilie că a scăzut preţul medicamentelor cu 35%, aşa cum a promis în campania electorală, în ciuda faptului că pacienţii, medicii şi producătorii au încercat din răsputeri să-i convingă pe liderii PSD, respectiv pe ministrul sănătăţii, Florian Bodog, că măsura e ucigaşă, că noţiunea "medicamente şi mai ieftine" va însemna pentru pacientul român "fără medicamente".

Dragi guvernanţi, vă gândiţi că impactul va fi devastator, că vă jucaţi cu vieţile a celor un milion de oameni? Toţi pacienţii cu cancer iau cel puţin unul dintre aceste medicamente. Tratamentele standard nu vor mai putea fi făcute, pentru că medicamentele astea sunt standardul terapeutic oriunde în lumea asta, nu ai cu ce să le înlocuieşti. Standardul înseamnă tratament testat care si-a dovedit eficienţa.

Şi asta nu e totul! Urmează retragerea medicamentelor pentru cancerul la copii. Cine are bani, copii, relaţii să cumpere medicamentele din străinătate, va supravieţui. Cine nu, adică marea majoritate, peste 85%, renunţă la tratament, renunţă la viaţă.

Cine sunt vinovaţii pentru ceea ce se întâmplă? Ministerul Sănătăţii, împreună cu majoritatea PSD-ALDE! Ce putem deduce din toată această situaţie? Aflăm că bolnavii de cancer nu intră în priorităţile Guvernului PSD-ALDE.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Continuăm lucrările de astăzi ale şedinţei Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 329 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa, până în acest moment, 181.

Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite.

Continuăm cu... începem, mai bine zis, cu punctul 16 de pe ordinea de zi.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea participării României ca membru asociat la Proiectul BEPS - Erodarea bazei de impozitare şi transferul profiturilor - iniţiat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OCDE, precum şi pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41 din 1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; este PL-x 174/2017.

Reprezentantul iniţiatorului, al Guvernului României, are cuvântul.

Vă rog.

Domnul Ion Ghizdeanu (preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Bună ziua!

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea plăţii contribuţiei financiare a României, ca membru asociat la Proiectul privind baza de impozitare şi transferul profiturilor, iniţiat de OCDE.

La data de 15 martie 2016, Centrul pentru Politică Fiscală şi Administraţie al OCDE a transmis Ministerului Finanţelor Publice invitaţia de aderare a României ca asociat la Forumul de Implementare a Proiectului BEPS.

Având în vedere conţinutul acestui proiect de lege, adresăm rugămintea de a fi aprobat.

Menţionez că suntem de acord cu raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi cu amendamentele de tehnică legislativă prezentate în anexa la acest raport.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Comisiei sesizate în fond, domnul deputat Leonardo Badea, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Leonardo Badea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea participării României ca membru asociat la Proiectul BEPS - Erodarea bazei de impozitare şi transferul profiturilor - iniţiat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, cu proiectul mai sus menţionat.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ şi de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea plăţii contribuţiei financiare a României ca membru asociat la Proiectul BEPS, iniţiat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Plata contribuţiei financiare anuale a României se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice, în limita echivalentului în lei a sumei stabilite anual de către Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi aprobare, proiectul de lege, cu amendamentele de tehnică legislativă prezentate în anexă.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Dacă nu, trecem la dezbaterea iniţiativei legislative.

Avem 5 amendamente...

La dezbateri generale? Vă rog.

Domnul deputat Huţucă.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aprobarea acestui proiect de lege reprezintă o oportunitate pentru România de a participa la Proiectul privind Erodarea bazei de impozitare şi transferul profiturilor, iniţiat de Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Această participare dă şansa României de a lucra, cu această organizaţie şi cu membrii G20, la dezvoltarea standardelor legate de aceasta şi la monitorizarea implementării întregului pachet de reformă.

De asemenea, această participare ca membru asociat ne obligă la evaluarea celor 4 standarde minime referitoare la practici fiscale neloiale, la abuzul de acorduri fiscale, la cerinţele de raportare de la ţară la ţară, şi la mecanismele de rezolvare a disputelor.

Acest angajament ne obligă la introducerea pachetului BEPS şi de a-l aplica, ţinând cont de faptul că termenele-limită pentru implementare pot diferi de la ţară la ţară şi în funcţie de nivelul de dezvoltare.

De asemenea, ne va permite proiectarea implementării proiectului în propria ţară şi va da certitudinea că aceste soluţii vor fi practicate şi de celelalte ţări partenere.

În acest context, Grupul parlamentar al PNL votează pentru aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Dacă mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale? Dacă nu... Nu mai sunt. Trecem la dezbaterea iniţiativei legislative. Avem 5 amendamente admise.

Nr. crt. 1. Dacă sunt observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Nr. crt. 2. Observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Nr. crt. 3. Observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Nr. crt. 4. Observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Nr. crt. 5, ultimul amendament? Nu sunt observaţii comentarii. Atunci, adoptat.

Iniţiativa legislativă merge la votul final.

5. Ne întoarcem la punctul 5 de pe ordinea de zi. Am primit raportul la Propunerea legislativă privind "Legea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918"; este Pl-x 466/2016.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Marea Unire a fost, este şi va fi o icoană pentru cei care simţim şi gândim româneşte.

Am iniţiat acest proiect de lege pentru că şi de la Iaşi vrem să marcăm în mod corespunzător acest eveniment extrem de important pentru toţi românii.

Vă solicit tuturor astăzi să votaţi acest proiect de lege, pentru că în ultimul secol este cea mai importantă realizare pe care au avut-o românii şi este nevoie, şi aici, ca Parlamentul României să consfinţească acest lucru.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină?

Vă rog, domnule deputat Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu ştiu dacă domnul Ciuhodaru este printre iniţiatori, însă acest proiect de lege trebuie studiat cum se cuvine. Şi atitudinea noastră, a celor din Camera Deputaţilor, trebuie să dea un semnal pentru toată România. Pregătim aşa cum se cuvine întâmpinarea Centenarului. Nu ca săptămâna trecută, când noroc că presa inteligentă a surprins câteva inadvertenţe pe care le-am comis noi aici.

La Centenarul Iaşi - Capitala Unirii, aţi văzut distincţia Alteţei Sale Regale? Eu nu sunt regalist, dar am apreciat frumuseţea discursului, a comportamentului. N-aş fi corect dacă nu aş spune că şi dintre colegii care au luat cuvântul s-au detaşat câţiva. E vorba de Liviu Dragnea, Tomac, dar în mod special domnul Varujan Vosganian, care a ţinut un discurs de excepţie, ca un bun român.

Oricum, îmi pare rău că domnul Tăriceanu "i-a luat faţa" în două rânduri.

Cu o gafă monumentală, spunând că dacă dispare ţara, dacă dispare poporul, e bine că rămâne Parlamentul, şi lucrurile merg înainte.

Şi a doua chestiune gravă pe care a comis-o domnul Tăriceanu: a nedreptăţit un întreg grup parlamentar, pe cei de la UDMR, cărora nu le-a dat cuvântul. Pentru că aş fi vrut să văd şi eu poziţia UDMR-ului la 100 de ani de la Unirea... de la ce s-a întâmplat la Iaşi.

Acum, stimaţi colegi, trebuie să marcăm nu numai prin acea cruce de 100 de metri, la Alba Iulia. Nu numai prin serbări, prin festivităţi, prin Sala Unirii, ci şi printr-o faptă mare, a tuturor românilor, o dată la 100 de ani.

Şi cum eu la bicentenar, din motive obiective, voi lipsi, ca şi mulţi dintre dumneavoastră, aş vrea să fie consemnat că în întâmpinarea Centenarului, cei de la PMP propun ca, dacă până acum nu s-a putut face nicio autostradă, să fie o autostradă...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să finalizaţi...

Domnul Corneliu Bichineţ:

... o autostradă a Unirii.

Vă rog să nu mă mai opriţi, că nu faceţi bine.

De asemenea, vă aduc aminte că în urmă cu ani, la un 1 Decembrie, un coleg de la UDMR a venit cu doliu la mânecă. Asta semnifica, pentru Domnia Sa,1 Decembrie.

Sper că la anul, când vom împlini Centenarul, vom da dovadă de unitate aici, comportament coerent în ţară şi fapte concrete pentru o Românie unită.

Vedeţi ce pregăteşte Viktor Orbán dincolo: 100 de ani - Trianon.

Vă mulţumesc.

Corneliu Bichineţ, de la PMP.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Dacă dintre iniţiatori mai doreşte cineva să intervină? Dacă nu, pentru prezentarea raportului, dau cuvântul...

Domnul Oprea Dumitru, iniţiator.

Domnul Dumitru Oprea:

Sosi şi ziua de apoi... Ştiţi, săptămâna trecută am îndurat foarte mult. Ca reprezentant al Moldovei, am suferit mult, săptămâna trecută, când istoria a fost dată peste cap. Dacă vă uitaţi în documentele primite, istoria Iaşiului - Capitală de Război nu începe în 1917, a început a fi sărbătorită din 1916.

În 2017 vom sărbători alte lucruri, dar evenimentul ca atare este declanşat în noiembrie 1916, când George Mârzescu, un primar liberal, punea în vizibilitate mondială puterea acelui oraş care avea 58.000 de locuitori. El, ca primar, trebuind a primi, în cei 2 ani, cât Iaşiul a fost Capitală de Război, până la un milion, până la un milion de beneficiari ai tratamentului generat de vicisitudinile războiului şi de bolile care se aciuaseră. Şi o Regină, precum Maria, era greu de întâlnit în lume.

Deci, în astfel de condiţii, Guvernul s-a mutat, în noiembrie 1916, la Iaşi, iar în documentele prezentate colegilor din Parlament, acele mărturii nici nu au existat. Deci 58.000 de oameni care au înfruntat vicisitudinile războiului şi când orice clădire publică a Iaşiului s-a transformat în spital. Sunt lucruri pe care ar trebui să le promovăm zi de zi, îndeosebi pentru tinerii care sunt implicaţi în sărbătorirea sutei de ani.

Dar aş îndemna pe cei care sfidează rolul Moldovei să încerce să citească istoria începutului de secol XIX, când dacă n-ar fi fost colţul de Moldovă constituit din Tutova, din Bârlad, care cereau intrarea în Europa prin căile ferate, şi dacă Regele n-ar fi ascultat ţara, lucrurile erau mult mai complicate.

Într-un astfel de context, discutăm noi despre 100 de ani, iar Moldova este lăsată uitării, cu o trimitere maliţioasă la un anumit comportament al moldovenilor. Ei sunt blânzi, sunt credincioşi, dar nu uită.

S-ar putea ca mulţi dintre cei care uită, chiar şi cerul Hodivoaiei - consemnat, la 1907, e adevărat, înainte de Primul Război Mondial, "S-a ridicat spre cer, din Hodivoaia,/Şi din Flămânzi şi Stănileşti, văpaia" - să nu asistăm într-o bună zi la ridicări de astfel de văpăi. Daţi importanţă cuvenită Moldovei! Daţi importanţă cuvenită oamenilor care s-au luptat pentru o Moldovă adevărată!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului comun suplimentar?

Doamna deputat Sorina Bucura-Oprescu, vă rog.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Doamnă preşedintă,

Onorată asistenţă,

Simona Bucura-Oprescu.

Vă rog să-mi permiteţi să prezint raportul comun al Comisiei pentru administraţie şi Comisiei pentru cultură, cu privire la Propunerea legislativă privind "Legea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918".

În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor, din 28 februarie, în conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei, a fost retrimisă la comisii Propunerea legislativă privind "Legea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918".

Pentru această propunere legislativă s-a întocmit raportul comun nr. 4-c/454, respectiv 4-c/243.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în 10 octombrie 2016.

Potrivit art. 75 din Constituţia României, republicată, şi art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Guvernul României susţine adoptarea propunerii legislative, prin adresa nr. 871 din 24 februarie 2017.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea ca distincţii a medaliilor comemorative "100 de ani de la Primul Război Mondial" - şi aici, vă rog, s-a strecurat o eroare materială, din partea comisiei, şi vă rog să faceţi corecturile necesare - a medaliei aniversare "100 de ani de la Făurirea Statului Naţional Unitar Român", precum şi a titlului de onoare "Loc al Centenarului 1916-1918-2018".

De asemenea, prin propunerea legislativă se doreşte stabilirea cuantumului sprijinului financiar pentru organizarea manifestărilor, ceremoniilor şi activităţilor prevăzute în acest sens de la bugetul de stat, prin Hotărâre a Guvernului.

Potrivit prevederilor art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele două comisii s-au reunit în şedinţă comună, în data de 2 mai 2017.

Din totalul de 15 membri ai Comisiei pentru cultură au fost prezenţi 12 deputaţi.

Din totalul de 25 de membri ai Comisiei pentru administraţie au fost prezenţi 23 de deputaţi.

La dezbateri a participat, în conformitate cu prevederile art. 55, domnul Cristian-Ioan Videscu, secretar de stat, Departamentul Centenar, din cadrul Secretariatului General al Guvernului României.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, 4 abţineri, să propună plenului Camerei Deputaţilor întocmirea unui raport comun suplimentar de adoptare a Propunerii legislative privind "Legea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918", cu amendamentele admise şi amendamentele respinse, cuprinse în Anexele nr. 1 şi nr. 2 la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc, Simona Bucura-Oprescu.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Vă rog.

Domnul deputat Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

Ieri, din păcate, în cadrul şedinţei Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisiei pentru cultură s-a scris o pagină ruşinoasă în istoria poporului român.

La 100 de ani de la Marea Unire, amendamentele opoziţiei, care vizau lucruri extrem de importante pentru români: realizarea Monumentului "Unităţii Naţionale", reabilitarea Sălii Unirii, loc sfânt în care a fost semnată Declaraţia de la Alba Iulia, şi a Muzeului Naţional, a fost respinsă de majoritatea antinaţională PSD-ALDE-UDMR.

Ca deputat de Alba, dragi colegi, vă spun că există doar un loc sfânt al Unirii - Alba Iulia.

De ieri, potrivit propunerilor dumneavoastră, avem mai multe oraşe, avem mai multe localităţi, se diluează şi se diminuează rolul istoric al Albei Iulia şi mistificăm istoria.

Ceea ce s-a întâmplat ieri m-a făcut să înţeleg că nu putem fi atât de înţelepţi ca cei care în urmă cu 99 de ani s-au întrunit la Alba Iulia pentru a semna actul Marii Uniri.

În opinia PSD, ALDE şi UDMR, Alba Iulia nu mai este Capitala Marii Uniri. Era un titlu onorific. Aţi reuşit să ni-l luaţi şi pe ăsta!

Stimaţi colegi,

Legea Centenarului a fost modificată - vorbim acum şi de Primul Război Mondial - doar pentru ca noi să discutăm astăzi, în Parlament, şi despre o localitate din Teleorman.

Unde am ajuns, oameni buni?!

Ce treabă are Teleormanul cu Centenarul Marii Uniri?!

Doamne, unde am ajuns!

Dragi colegi,

Dispreţul PSD faţă de Centenar este maxim. Aţi numit în fruntea Departamentului Centenar un tânăr secretar de stat. Nu provine nici din mediul academic, nu provine nici din mediul universitar, în schimb este un gladiator de partid, scria comunicate de presă la PSD Arad. Domnul secretar de stat a fost înainte paznic, o meserie nobilă.

Asta este preţuirea pe care majoritatea PSD-ALDE o arată, împreună cu aliaţii din UDMR, pentru Centenarul Marii Uniri!

De la cea mai înaltă tribună a Parlamentului, vă anunţ că, începând de săptămâna viitoare, voi intra în grevă japoneză, iar la începutul sesiunii din septembrie, dacă Guvernul Grindeanu Zero va aloca zero bani pentru Alba Iulia, o să-mi rezerv dreptul de a protesta în greva foamei, spre dispreţul dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul deputat Tomac.

Vă rog.

Domnul Eugen Tomac:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că dincolo de dezbaterea politică, dincolo de diferenţa de opinie şi convingeri, ar trebui, măcar o dată la patru ani, să ne ridicăm la înălţimea acestui moment care se numeşte "100 de ani de la Marea Unire".

Îmi pare rău că nu înţelegem cât de urât arată această faţă a dispreţului faţă de valorile fundamentale care reprezintă acest stat - şi vă dau doar două exemple care ilustrează perfect lipsa de solidaritate şi de implicare în ceea ce priveşte păstrarea acestor valori.

Marea Unire s-a înfăptuit sub conducerea Regelui Întregitor Ferdinand. Nu este posibil ca în România de astăzi să nu avem o statuie ridicată în memoria Regelui Întregitor şi nu este posibil ca acest lucru să nu existe printre preocupările noastre, dacă discutăm de Parlament.

Urât arată această faţă a dispreţului şi a discursului demagogic prin care venim şi plângem cât de preocupaţi suntem de istoria naţiei noastre şi de faptul că ne bucurăm că avem 100 de ani de la Marea Unire.

Vă mai spun un lucru important. Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră ştiţi că primul preşedinte al Camerei, al României reîntregite, a fost boierul Vasile Stroescu, un ilustru jurist care a apărat drepturile românilor din provinciile istorice - mă refer la Transilvania şi Basarabia - şi care şi-a dedicat întreaga activitate sprijinirii construirii de şcoli şi spitale pentru românii din aceste provincii. El, pentru ceea ce a făcut, a fost ales primul preşedinte al Camerei României reîntregite, un boier basarabean - şi sper ca în următoarea perioadă să putem să-i aducem o minimă recunoştinţă acestui ilustru jurist, primul preşedinte al Parlamentului României reîntregite -, şi să denumim această sală a Parlamentului "Sala Vasile Stroescu". E minimum ce putem face pentru a le aduce recunoştinţă celor care şi-au dedicat întreaga viaţă acestui ideal nobil.

Sigur că n-aş vrea să politizăm excesiv acest moment, dar ceea ce s-a întâmplat cu privire la centenar este un lucru nedorit. Nu putem diminua importanţa Instituţiei prezidenţiale, pentru că nu discutăm despre un om, discutăm despre Instituţia Preşedintelui României, iar distincţiile le oferă şeful statului român, Preşedintele României, nu preşedintele uneia dintre Camere.

Deci noi ne vom abţine la acest subiect, pentru că legea şi-a pierdut din esenţa sa. Noi trebuia să dăm un semnal politic de solidaritate, pentru că şi eu aş vrea, împreună cu toţi colegii, indiferent de grupul parlamentar din care facem parte, că vorbim de domnul Bacalbaşa, că vorbim de domnul Vosganian, că vorbim de colegi din alte grupuri parlamentare, cu toţii ar trebui să avem o viziune comună pe această temă. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Márton Árpád.

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ni se pare normal ca orice ţară să-şi sărbătorească acel moment în care a devenit o ţară întregită în hotarele actuale.

Această lege vizează acest moment de Centenar pentru 1 Decembrie 2018.

Noi am participat la dezbaterea acestei legi şi prima dată, şi acum, în comisiile reunite. Avem chiar un amendament respins, pe care o să-l susţin.

Pentru a nu intra în discuţie în momentul când ar trebui să intervin, este după punctul 7 din "Amendamente admise", pentru că acolo i-ar fi locul, un art. 8. În momentul când am depus amendamentul, evident, legea arăta altfel, avea doar patru articole. Şi o să-l susţin în acel moment acel amendament.

Dar dacă vorbim despre mistificarea istoriei, trebuie să vă spun, celor care n-aţi fost prezenţi ieri în această şedinţă reunită a celor două comisii, că mistificarea următorilor 100 de ani ai istoriei României a început de astăzi, de la tribuna Parlamentului. Pentru că, ni s-a pus în cârcă cum că noi am fi votat amendamentele PSD din comisie. Nu este adevărat! Este adevărat că nu am votat nici amendamentele PNL-ului, dar n-am votat împotriva acestor amendamente, cum n-am votat nici împotriva amendamentului PSD, nici pentru, că noi tot timpul - se poate verifica - ne-am abţinut la toate amendamentele propuse în această dezbatere, la toate; puteţi verifica.

Ca atare, cel puţin trei abţineri la toate voturile au existat, erau voturi în care abţinerile erau mult mai numeroase, e adevărat.

Dar, încă o dată repet, n-am votat niciun amendament al PSD-ului în dezbaterea din comisie.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Gheorghe Andrei.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc.

O să o iau eu un pic mai repede cu amendamentele şi vreau să spun că am observat un amendament al colegilor de la UDMR, care vizează caracterul de stat naţional.

Iar se face confuzia între ideea de identitate naţională, care înglobează toţi românii într-un concept civic, indiferent de origine, etnie sau religie, cu un concept exclusivist, un concept de natură retrogradă.

Şi, ca să vă dau câteva exemple, la momentul Marii Uniri, Rege al României era un etnic german, Ferdinand, iar Regina României era Maria, care era englezoaică, dar cu origini germane şi cu înrudiri în Rusia.

Şi ca să vă spun un aspect şi mai important, unul dintre cei mai mari eroi ai Armatei Române în Primul Război Mondial şi prim-ministru pentru o scurtă perioadă, în 1919, era un etnic evreu, Arthur Văitoianu-Weithoffer, pe numele original.

Aşadar, nu e niciun fel de naţionalism dintr-acesta revanşard sau şovin în acest proiect, aşa cum foarte eronat încearcă să prezinte realitatea colegii noştri de la UDMR.

Noi suntem într-un moment în care trebuie să înţelegem acest proiect de lege din perspectiva unităţii naţionale şi cred că este foarte important să trecem peste disputele electorale, să trecem peste diferenţele doctrinare, să trecem peste deosebirile dintre noi şi să înţelegem că 100 de ani de la Marea Unire înseamnă un moment de identitate, un moment de rememorare şi un moment de reconsolidare a demnităţii naţionale, pentru că prestigiul României, atât la nivel internaţional, cât şi respectul pe care-l purtăm faţă de noi înşine, este mai scăzut decât a fost vreodată. Iar această ţară şi-a pierdut demnitatea sub multe aspecte, în primul rând din pricina noastră, trebuie să o spunem drept.

De aceea, vă atrag atenţia asupra unui proiect provocator care se va derula lângă noi, este vorba de acel Trianon 2020, un proiect prin care Guvernul de la Budapesta încearcă să realizeze o formă de manipulare a istoriei, să pună în umbră Centenarul Marii Uniri a României. Este un proiect mult mai bine finanţat şi un proiect de propagandă care vizează decredibilizarea României şi chiar destabilizarea regională.

Aşadar, acest proiect este foarte important pentru noi toţi şi cred că ar trebui să trecem, dincolo de orice orgolii şi orice diferenţe dintre noi, şi să ne bucurăm cu toţii că împlinim 100 de ani de unitate naţională în cadrul Statului Naţional Unitar Român, realizat prin jertfele a peste 800.000 de români în perioada Primului Război Mondial 1916-1919 şi realizat prin efortul acestei întregi naţiuni, pe parcursul anului 1918, fiind încununat de momentul 1 Decembrie, Alba Iulia.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Bacalbaşa.

Vă rog.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

De la această tribună un coleg mi-a adus grave jigniri mie, ca persoană, partidului din care fac parte şi unui alt partid, ALDE. Din greşeală, i-a inclus şi pe colegii de la UDMR.

Ce vreau să spun?

100 de ani de la România reîntregită în graniţele sale etnice reprezintă un eveniment realizat cu multă vărsare de sânge şi care s-a lovit de împotrivirea acerbă a numeroase forţe.

Sigur că colegii de la UDMR au fost acuzaţi pe nedrept în cadrul triadei infamiei a predecesorului meu în a vorbi, pentru că pentru ei a fost o tragedie şi eu în mod obiectiv înţeleg că a fost o tragedie.

Cred că, totuşi, 100 de ani care au trecut ar trebui să îi facă să înţeleagă că o populaţie majoritară românească în Ardeal şi care este precursoare venirii lor în pustă are anumite drepturi şi reprezintă o realitate obiectivă, dar între duşmanii acestei Românii unite a fost la un moment dat un comunism internaţionalist care, de fapt, reprezenta forţe mult mai complexe şi care supravieţuiesc astăzi sub diverse măşti şi sunt extrem de active, şi reprezintă un pericol real pentru România, şi între duşmanii unei Românii unite şi puternice sunt şi forţe din Occident pe care, de altfel, Nostradamus le-a prevăzut, a fost o emisiune recentă a interpretării lui româneşti... (Vociferări.)

Asta este, cine vrea crede, cine nu vrea nu crede!

...iar PPE-ul reprezintă, de fapt, o forţă care priveşte nu cu multă bunăvoinţă România, iar trecerea fostului PD şi a liberalilor la PPE reprezintă un act de trădare naţională antiromânească pe care noi toţi am înţeles-o ca atare. Asta, pe de o parte legat de trădarea PSD-ului.

În ce priveşte Alba Iulia, Alba Iulia este locul unde s-a semnat un document. Sângele s-a vărsat în altă parte. Sângele nu s-a vărsat în Alba Iulia, iar o ţară se clădeşte cu sânge. Apropo şi de Teleorman. Este vorba despre un atac al cavaleriei care a avut loc în mod real acolo, unde o mare unitate a fost decimată. Din păcate, această vărsare de sânge a fost rezultatul unei neglijenţe fatale şi a lipsei de recunoaştere, pentru că au nimerit drept în mitralierele germane. Dar s-a vărsat mult sânge.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Din păcate suntem nevoiţi să sistăm dezbaterile generale şi să mergem mai departe... (Vociferări.)

Nostradamus? OK.

... şi să mergem mai departe la dezbaterea iniţiativei legislative.

Avem amendamentele admise din Anexa nr. 1.

Vă rog, în acelaşi timp, să urmăriţi şi amendamentele respinse şi să interveniţi acolo unde doriţi să le susţineţi.

Amendamente admise.

La nr. crt. 1, dacă sunt observaţii, comentarii? Dacă nu, adoptat.

La nr. crt. 2, dacă sunt observaţii, comentarii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 3, dacă sunt observaţii, comentarii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 4, dacă sunt observaţii, comentarii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 5, dacă sunt observaţii, comentarii?

Aveţi la nr. crt. 5?

Vă rog.

Aveţi amendament respins?

Domnul Ionuţ Simionca:

Stimaţi colegi,

Am încercat să intervin, să vă expun un punct de vedere. Ce e mai trist e că, majoritatea colegilor doresc să câştige pe o dezbatere aşa de importantă capital politic. Dar noi nu ne gândim cum suntem noi, ca români, ce simţim noi, ca români.

Vă fac o comparaţie cu Statele Unite. Pe 4 iulie, de Ziua Independenţei, e mexican, e portorican, e dominican, toţi simt ca un american, toţi simt că trăiesc în ţara aia! Nu contează că suntem maghiari, suntem de altă etnie, PSD, PNL...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Legat de amendamentul pe care-l supun votului astăzi...

Domnul Ionuţ Simionca:

Da, legat de amendament, că suntem români...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

... aveţi o observaţie?

Domnul Ionuţ Simionca:

... şi trebuie să simţim româneşte.

Mulţumesc.

Asta a fost observaţia mea.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Asta e o declaraţie!

Vă mulţumesc.

La nr. crt. 6? Nu sunt. Adoptat.

La nr. crt. ... Nu. Am terminat la amendamentele admise.

La respinse?

La nr. crt. 7? Adoptat.

Intrăm la Anexa nr. 2, la "Amendamente respinse", domnule Márton.

Vă rog.

La amendamente respinse.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum am anunţat, de aceea am intervenit la dezbaterile generale, îmi voi susţine doar unul dintre amendamente. Dacă aţi fi fost atenţi, dar nu asta a fost intenţia dumneavoastră, v-aţi fi dat seama că susţin amendamentul care se regăseşte, din greşeală, de două ori, la pct. 3 şi pct. 4, acelaşi amendament, care ar fi fost un art. 5, pentru că legea iniţială avea doar patru articole.

În mod evident, aşa cum am anunţat, având în vedere amendamentele admise deja la primele şapte puncte, el ar deveni un articol 7 sau 8, mă scuzaţi, mi se pare 8. Da, art. 8 ar deveni, în urma votului dumneavoastră, prin care aţi adoptat amendamentele anterioare.

Şi acest articol, 8, ar suna astfel: "Până la data de 1 decembrie 2018 legislaţia din România va fi pusă de acord cu promisiunile conţinute în Declaraţia de la Alba Iulia, în ceea ce priveşte drepturile individuale şi colective ale minorităţilor naţionale".

Şi, ca să nu primim interpretarea pe care am primit-o în comisie, legată de federalizare şi alte astfel de observaţii, acest text se referă exact la pct. 1 din art. III al Rezoluţiei de la Alba Iulia, care zice: "Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării, în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc".

Aceste cuvinte acoperă, într-adevăr, nişte drepturi deja câştigate pe care le avem, de a participa la alegeri, de a fi prezenţi în Parlamentul României, de a fi prezenţi în consiliile locale, dar mai sunt şi nişte promisiuni care deocamdată n-au intrat în legislaţia românească. Avem astfel de amendamente, proiecte, iniţiative legislative care ar putea face ca foarte uşor şi promisiunile încă nerealizate, în următoarele luni, până la data de 1 decembrie 2018, să se poată realiza.

Aşteptăm, în primul rând, să votaţi acest amendament.

De fapt, dacă este centenar, este centenarul acestei promisiuni.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Avem o propunere.

Vot.

12 voturi pentru, împotrivă 116, două abţineri, un coleg nu votează. Amendamentul a fost respins.

Supun la vot amendamentul propus în forma comisiei.

Vă rog, vot.

Amendament adoptat cu 117 voturi pentru, împotrivă 13, 3 abţineri şi atât.

Legea merge mai departe la şedinţa de vot final.

Biroul permanent... Rog colegii care sunt membri în Biroul permanent să meargă la sala de şedinţe.

Domnul Florin-Claudiu Roman (din sală):

Mai sunt amendamente respinse!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Sigur că da! Mai sunt amendamente respinse.

Vă rog frumos să le susţineţi!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Din păcate, aşa discutăm despre centenar. Aşa s-a discutat şi în comisii, pe fugă, aşa discutăm şi astăzi. Nu cred că e normal şi ...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să specificaţi amendamentul pe care ...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu-mi vine să cred, doamnă, nu-mi vine să cred că sunteţi în stare să sfidaţi de o asemenea manieră Centenarul.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ascultăm amendamentul.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Un amendament respins la comisie, pe care l-am propus, are următorul conţinut: "Se va realiza Monumentul Unităţii Naţionale în municipiul Alba Iulia până la 1 noiembrie 2018".

Prin Hotărârea nr. 26 din 30 noiembrie 1994 a fost declarat de către Guvernul Adrian Năstase, Guvern PSD, municipiul Alba Iulia "Cetate-simbol a Marii Uniri a românilor", de asemenea, şi prin Legea nr. 344 din 6 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2000 privind declararea municipiului Alba Iulia şi a zonei înconjurătoare ca obiectiv de interes naţional.

Îmi cer scuze şi fac următoarea rectificare.

Deci domnul Adrian Năstase, care era tot PSD-ist, a acordat importanţa cuvenită oraşului Marii Uniri. Parlamentul a scos o lege.

La ora actuală, acelaşi Parlament, a mai scos o Lege a Centenarului, care prevede construcţia "Monumentului Unităţii Naţionale" de la Alba Iulia, în valoare de 15 milioane de lei. Ea a trecut de Senat şi zace în Comisia pentru buget, finanţe, la sertarul domnului Badea.

Trebuie să înţelegem cu toţii, indiferent de unde venim, că la 100 de ani, dacă nu suntem în stare, ca popor, să ridicăm un monument în memoria celor care au făcut Marea Unire şi Statul Naţional Român, înseamnă că nu suntem aici decât nişte gânditori politici, şi nu nişte români adevăraţi.

O să mă uit şi eu foarte exact, la final, pe vot şi o să fac această listă pentru a o prezenta tuturor colegilor din Ardeal.

Al doilea amendament...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Daţi-mi voie să supun votului primul amendament pe care l-aţi propus.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vot, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Al doilea alineat...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Daţi-mi voie să citesc şi rezultatul votului.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

28 de voturi pentru, împotrivă 82, abţineri 19, nu votează un singur coleg.

Amendamentul a fost respins.

Supun votului varianta propusă de comisie.

Vot.

Varianta aprobată de comisie: voturi pentru 95, contra 18, 17 abţineri, un coleg nu votează.

Vă rog.

Următorul amendament.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Se vor realiza lucrări de reabilitare la Sala Unirii în municipiul Alba Iulia până la 1 noiembrie 2018".

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vot, vă rog.

Amendament respins cu 78 de voturi împotrivă, pentru 32, abţineri 24, doi colegi nu votează.

Supun votului varianta propusă de comisie, aşa cum decurge din raport.

Vot.

Este adoptată varianta comisiei cu 87 de voturi pentru, 22 împotrivă, 21 de abţineri, un coleg nu votează.

Vă rog, alte amendamente?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Se vor realiza lucrări de reabilitare şi consolidare la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia până la 1 noiembrie 2018".

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vot.

Amendament respins cu 74 de voturi, pentru 38, abţineri 26, un coleg nu votează.

Supun votului varianta comisiei.

Vot.

Varianta comisiei adoptată cu 84 de voturi pentru, 27 împotrivă, 25 de abţineri, un coleg nu votează.

Vă rog.

Alte amendamente?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Ultimul amendament.

"Departamentul Centenar are ca obiectiv coordonarea la nivel naţional a pregătirii, organizării şi desfăşurării manifestărilor, a acţiunilor şi proiectelor de aniversare a Centenarului României 1918-2018 şi Primului Război Mondial îşi va muta şi desfăşura activitatea în municipiul Alba Iulia până la 1 decembrie 2018".

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Vot pentru amendamentul colegului.

Vă rog.

Amendament respins cu 90 de voturi împotrivă, pentru 22, abţineri 26.

Supun votului varianta comisiei.

Vot.

Adoptată varianta comisiei cu 92 de voturi pentru, 20 de abţineri, 20 de voturi împotrivă, un coleg nu votează.

Înţeleg că este ultimul amendament respins.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Şi daţi-mi voie să adresez o invitaţie tuturor colegilor, să participe la manifestările dedicate Zilei Naţionale şi în acest an, şi cu ocazia Centenarului, şi veniţi fără grijă, că suntem oameni serioşi.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu. (Vociferări.)

Ce explicaţie a votului? La votul final puteţi să vă explicaţi votul, la dezbaterea iniţiativei legislative nu.

Biroul permanent, colegii, vă rog să vă prezentaţi la sală.

Vă mai informez că, în conformitate art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 3 mai 2017, s-a depus la Secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării; PL-x 320/2016; adoptată în procedură de drept comun de ambele Camere ale Parlamentului.

Termenul pentru sesizare este de cinci zile de la data depunerii, astăzi, 3 mai 2017.

Vă mulţumesc.

Ne revedem la votul final de la ora 12,00.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sala de şedinţă şi să-şi pregătească cartelele pentru şedinţa de vot final.

Vă rog.

Facem vot de control, da?

Vă rog să votaţi.

175. Suntem în cvorum.

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind dreptul de autor pe piaţa unică digitală COM (2016) 593.

Se adoptă cu votul majorităţii.

Vot, vă rog.

206 de voturi pentru, 5 colegi care nu votează.

Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune european în domeniul apărării COM (2016) 950.

Vot, vă rog.

213 voturi pentru, un vot împotrivă, trei colegi care nu votează.

Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli.

Comisiile - pentru învăţământ şi agricultură - propun adoptarea.

Vot, vă rog.

În unanimitate, adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului...

Domnule Barna, v-aţi înscris la cuvânt? Nu.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2017 privind organizarea şi funcţionarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi pentru Curtea de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb.

Comisia juridică şi Comisia pentru politică externă propun adoptarea.

Vă rog să votaţi.

S-a blocat?

Repetăm votul la punctul 4.

Vă rog să votaţi.

În unanimitate, adoptat.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2016 pentru modificarea şi completarea art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Vă rog să votaţi.

200 de voturi pentru, două împotrivă, 22 de abţineri.

Adoptat.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2016 pentru modificarea si completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Vot, vă rog.

231 de voturi pentru, un coleg care nu votează.

Adoptat.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2016 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea.

Vot, vă rog.

228 de voturi pentru, o abţinere.

Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil.

Comisia pentru cultură propune adoptarea.

Vot, vă rog.

234 de voturi pentru, un coleg care nu votează.

Adoptat.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea participării României ca membru asociat la Proiectul BEPS - Erodarea bazei de impozitare şi transferul profiturilor - iniţiat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OCDE, precum şi pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Vot, vă rog.

236 de voturi pentru, un coleg care nu votează.

Adoptat.

10. Propunerea legislativă privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului (1916-1918) şi Centenarul Marii Uniri.

Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru cultură propun adoptarea.

Vă rog să votaţi.

204 voturi pentru, 33 de abţineri.

Adoptată.

Vă rog, explicarea votului, domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

PNL a votat astăzi pentru adoptarea Legii Centenarului, completată cu Primul Război Mondial, din respect pentru istoria românilor.

Astăzi, din păcate, prin respingerea amendamentelor propuse de Partidul Naţional Liberal, coaliţia antiromânească PSD-ALDE-UDMR (Vociferări.) pune cruce definitiv Monumentului Unirii. Pune cruce definitiv lucrărilor de reabilitare la Sala Unirii. Loc sacru, poate nu pentru dumneavoastră, dar pentru majoritatea românilor este un loc sacru.

Este o ruşine să nu se mai considere Alba Iulia Capitală a Marii Uniri.

Este o ruşine să nu aloci niciun leu pentru Centenarul Marii Unirii.

La 100 de ani de la Marea Unire, urmaşii celor care i-au întemniţat pe mulţi din fruntaşii Marii Uniri, foşti comunişti, astăzi spoiţi socialişti, lovesc din nou în istoria Statului Unitar Român.

Astăzi, coaliţia majoritară scrie o pagină ruşinoasă în istoria României, în timp ce Ungaria alocă un buget impresionant pentru Trianon.

Să vă dea Dumnezeu gândul cel bun! (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Noi am votat legea aceasta, dar pentru că au fost o grămadă de discuţii din acestea, discuţii la baionetă, ca să mă exprim aşa, n-am mai ieşit la tribună să vă spunem câteva lucruri care cred că trebuie corectate în viitor, legate de acest text.

Eu, când eram mic, am învăţat că în lumea asta există lucruri şi fiinţe şi că mi se pare destul de ciudat să dai o medalie unui lucru care este imobil, de exemplu, şi nu-mi dau seama cum se poate face asta.

Mi se pare ciudat să se şi numească medalia "Loc", aşa, să înceapă cu "Loc" numele medaliei.

Adică, lucrurile acestea poate ar trebui să le corectăm; se poate, mai e timp să facem corecţiile acestea, pentru că, altfel, riscăm să transformăm un lucru cu adevărat important şi solemn în lucruri pe care n-aş vrea să le numesc acum.

Deci rugămintea mea este să avem în vedere faptul că o pajişte, un versant de munte, un imobil, nu pot fi decorate, medaliate, măcar din definiţia medaliei.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Oprescu.

Doamna Oprescu, am zis!

Domnul Tomac?

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PMP s-a abţinut, pentru că, credem, cu tărie, că Instituţia Preşedintelui României trebuie să fie cea care oferă cele mai înalte distincţii ale statului român, şi nu Parlamentul României. Parlamentul poate propune, Preşedintele, indiferent de numele şi persoana care deţine această funcţie importantă, trebuie să aibă această prerogativă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mai e cineva la explicarea votului?

V-aţi hotărât?

Vă rog.

Doamna Oprescu.

Domnul Simona Bucura-Oprescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PSD susţine acest act normativ.

Este o mare onoare şi responsabilitate pentru fiecare dintre noi faptul că am votat astăzi Legea Centenarului.

Am fost întrebată de ce am propus ca legea să fie denumită "Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului 1916-1918 şi Centenarul Marii Uniri".

Ne cunoaştem istoria şi ştim bine că sărbătorim Centenarul Marii Uniri datorită marilor sacrificii ale celor ce prin jertfa propriei vieţi, prin decizii politice sau militare, au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

Această lege trebuie să fie şi o lege a întregului, care aduce sacrificiul alături de obiective şi de idealuri împlinite.

Dezideratul unirii poporului român s-a înfăptuit ca urmare a unui sacrificiu de sânge, destul de însemnat, aproape o zecime din populaţia ţării.

După un război greu, rând pe rând, la 27 martie, la 28 noiembrie şi la 1 decembrie 1918, provinciile istorice Basarabia, Bucovina şi Transilvania s-au alipit României, prin voinţa manifestată democratic de majoritatea locuitorilor.

Legea uneşte instituţiile statului român - Parlamentul, Preşedinţia, Guvernul, Academia Română, autorităţi publice locale -, creându-le un cadru comun, sinergic, de aniversare a Centenarului Marii Uniri.

Din păcate, vorbim mult şi ne ascultăm şi ne înţelegem rar, chiar şi în momente de importanţa discutării unui asemenea act normativ. Vorbim mult şi de puţine ori pe conţinut.

Legea Centenarului este construită pe trei paliere:

1. Palierul marcării evenimentelor, prin instituirea şi acordarea de distincţii comemorative sau aniversare.

Preşedintele acordă către cetăţeni cu merite deosebite.

Parlamentul le acordă altor parlamente.

Guvernul le acordă locurilor sau imobilelor cu însemnătate în evenimentul centenarului.

2. Palierul protecţiei locurilor istorice.

3. Palierul organizatoric.

Guvernul întocmeşte Programul naţional al instituţiilor şi autorităţilor.

Parlamentul constituie o comisie specială, împreună cu Preşedinţia şi Casa Regală, şi se implică, la rândul său, pentru a celebra această aniversare.

Dragi colegi,

Vreau să vă informez cu privire la Sala Unirii de la Alba Iulia. Aceasta se află, are un contract semnat de Ministerul Dezvoltării, prin Programul naţional de dezvoltare locală nr. 438/30 august 2016.

Fiecare dintre noi încercăm să fim oameni politici; oameni politici drepţi, cu respect faţă de România, de rădăcinile şi valorile noastre identitare.

Legea Centenarului Marii Uniri reprezintă contribuţia fiecăruia dintre noi...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să concluzionaţi, doamnă.

Domnul Simona Bucura-Oprescu:

...în spiritul Constituţiei României, pentru un proiect naţional, dincolo de orice interpretare politică.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim frumos.

Domnule Varga, dacă v-aţi înscris la cuvânt, nu pot, pentru că a vorbit cineva din partea grupului.

Din sală:

Nu merge pupitrul de vot!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Poftiţi? Suntem în procedură de vot. Suntem în vot.

A, nu vă merge...?

Vă rog, cineva de la tehnic să vedeţi ce se întâmplă!

Am înţeles! (Vociferări.)

Vă rog, e dreptul dumnealui să voteze. Schimbaţi banca, poate aparatul e de vină! (Vociferări.)

E în regulă? Merge?

Şi-a revenit.

Domnule Nasra, nu vă supăraţi, noi suntem în şedinţă de vot final. Dacă reuşiţi să luaţi loc într-o bancă?

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului; lege organică.

Comisiile - muncă, apărare, juridică - propun adoptarea.

Vot, vă rog.

În unanimitate, adoptat.

12. Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Comisia pentru învăţământ propune adoptarea.

Vă rog, votaţi.

În unanimitate, adoptată.

Mulţumesc.

Încheiem şedinţa aici.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,27.