Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,11.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 213.

Sunt colegii de la Comisiile pentru buget, industrii, juridică şi transporturi care lucrează paralel cu plenul, cu aprobarea Biroului permanent.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din 15 şi 16 mai; programul de lucru pentru perioada 15-20 mai; lista rapoartelor depuse în perioada 8-15 mai de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru, de la ora 17,00 avem răspunsuri orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor.

Trecem la dezbateri.

Punctul 2, Proiectul de hotărâre privind...

Domnule Munteanu, vă rog.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă solicit ca reexaminarea aflată pe poziţia 16, reexaminarea la cererea preşedintelui României, să o aducem pe poziţia 10 a ordinii de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog, vot.

Unanimitate. Aprobat.

Domnul Korodi.

Domnul Korodi Attila:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vă aduc în atenţie şi vă propun ca, de pe poziţia 121, PL-x 393/2016, să fie adus în faţă şi să-l retrimitem comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci de la poziţia 21? 121? Şi retrimitere la comisie?

Domnule Korodi? Şi retrimitere? Da.

Vot pentru aducerea pe poziţia 2, întâi. Vot, vă rog.

150 de voturi pentru, un vot împotrivă, un coleg care nu votează.

Vot pentru retrimitere la comisie. Termen - două săptămâni.

143 de voturi pentru, un vot împotrivă, un coleg care nu votează. Aprobat.

Alte intervenţii dacă mai sunt la ordinea de zi?

Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Şi noi vă rugăm, dacă este posibil, să trecem, de pe poziţia 13, PL-x 175/2017, pe poziţia 5.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, vot.

154 de voturi pentru, două abţineri. Aprobat.

Domnul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Vă propun ca poziţia 19, consultându-mă cu colegii, liderii de grup, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 334/2006, să o retrimitem comisiei, pentru două săptămâni, pentru analiză suplimentară.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot pentru mutarea în faţă.

Unanimitate. Aprobată.

Vot pentru retrimiterea la comisie. Două săptămâni?

Unanimitate. Aprobată.

Alte intervenţii la ordinea de zi? Nu.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt comentarii de ordin general? Nu.

La titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate.

Proiectul merge la votul final.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Investiţia în Tinerii Europei - COM 2016.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene?

Domnul ministru Tîlvăr Angel.

Domnul Angel Tîlvăr:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Raportul privind Proiectul de Hotărâre a Camerei Deputaţilor, redactat în baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene, privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Investiţia în Tinerii Europei - COM (2016) 940.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe: proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învăţământ, tineret şi sport; proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă şi protecţie socială; proiectul de opinie transmis de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe; fişa de informare elaborată de Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor; şi analiza realizată de secretariatul Comisiei pentru afaceri europene.

Astfel, Comisia pentru afaceri europene recomandă Comisiei Europene să acţioneze pentru înlăturarea barierelor administrative din calea manifestării spiritului de iniţiativă şi a formării capacităţii antreprenoriale a tinerilor.

Recomandă Comisiei Europene identificarea riguroasă a cauzelor şomajului în rândul tinerilor, în special diferenţierea cauzelor de natură structurală, de cele specifice tineretului.

Se raliază opiniei conform căreia ameliorarea procesului de predare reprezintă un factor-cheie pentru îmbunătăţirea calităţii şi a eficienţei educaţiei şi a investiţiei în tineri şi subliniază importanţa actualizării pedagogiei, corespunzător societăţii cunoaşterii şi mediului digital.

Recomandă Comisiei Europene instituirea unor cadre comune la nivelul Uniunii Europene pentru cuplarea sistemului educaţional cu piaţa muncii.

Recomandă Comisiei Europene stabilirea unei modalităţi voluntare, armonizate, la nivelul Uniunii, privind implicarea sectorului de afaceri în pregătirea forţei de muncă, ca parte a cadrului de calitate pentru stagii de ucenicie.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 9 mai 2017, în prezenţa a 16 dintre cei 21 de membri, fiind adoptată în unanimitate.

Astfel, domnule preşedinte, supunem aprobării plenului opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnişoară Mareş, doriţi să luaţi cuvântul?

La dezbateri generale, da?

Doamna Mara Mareş:

Da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Doamna Mara Mareş:

PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect de hotărâre care consideră oportună investiţia în tineri.

Investiţia în tineri pune bazele unei societăţi echitabile, deschise şi democratice, unei mobilităţi şi incluziuni sociale, precum şi unei creşteri economice şi unei ocupări durabile a forţei de muncă.

Investind în tineri, oferindu-le noi oportunităţi şi ajutându-i să le valorifice, creându-le tinerilor condiţii pentru a beneficia de cele mai bun start în viaţă, prin investiţii în cunoaştere, competenţă şi experienţă, îi ajutăm să-şi găsească un prim loc de muncă sau să se formeze pentru a-l obţine şi le oferim posibilitatea de a-şi face vocea auzită.

Într-o societate deschisă şi democratică este esenţial ca, încă din tinereţe, persoanele să-şi asume responsabilităţi în calitate de cetăţeni activi, aceasta presupunând ca tinerii să aibă posibilitatea de a participa şi de a se face auziţi.

Pentru a fi activi în societate, tinerii trebuie să simtă că ceea ce fac contează şi că pot influenţa deciziile care sunt importante pentru ei.

În cooperare cu statele membre şi cu părţile interesate, Comisia Europeană sprijină punerea în aplicare a Strategiei UE pentru tineret. Aceasta are două obiective principale: să ofere oportunităţi mai multe şi mai echitabile pentru tineri în domeniul educaţiei şi pe piaţa locurilor de muncă, precum şi să încurajeze tinerii să participe activ la viaţa societăţii.

O componentă esenţială a strategiei este cea consultativă, participativă. Datorită dialogului structurat, 170.000 de tineri din întreaga Europă au fost mobilizaţi pentru ca factorii de decizie politică să le asculte opiniile cu privire la politicile importante pentru ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Mînzatu.

Doamna Roxana Mînzatu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Desigur şi Grupul PSD va vota acest proiect de hotărâre.

În Uniunea Europeană există un principiu foarte important, acela al subsidiarităţii, aducerea deciziei cât mai aproape de comunităţile locale, de cetăţeni. Cred că este important când Guvernul oricărei ţări înţelege, dincolo de politici, să ia şi măsuri concrete în sprijinul investiţiei în tineri.

Suntem la 5-6 luni de când Guvernul PSD a preluat guvernarea şi deja putem să exemplificăm măsuri concrete luate în sprijinul tinerilor: nu doar Programul "Start-up Nation România", pe care l-am aprobat recent, prin care subvenţionăm pornirea de afaceri inclusiv de absolvenţii care au încheiat studiile după anul 2012, dar avem pe rol şi proiectul care înseamnă măsuri de sprijin pentru angajatorii care califică tinerii la locul de muncă prin ucenicie, prin stagiatură, creştem semnificativ subvenţiile pentru aceşti angajatori, încurajând astfel integrarea tinerilor pe piaţa muncii.

Recent am adoptat legislaţia cu privire la învăţământul dual. La Braşov, în colegiul din care provin, învăţământul dual dă rezultate spectaculoase. Parteneriatul dintre mediul privat şi colegiile tehnice asigură tinerilor şansa de a fi angajaţi în meseria în care s-au calificat în proporţie de 95%, astfel încât, iată, vorbim de măsuri concrete, dincolo de o politică pe care, desigur, trebuie să o încurajăm, fiecare din poziţia şi din instituţia în care activăm.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Barna.

Domnul Ilie Dan Barna:

Şi Uniunea Salvaţi România va vota pentru, în această situaţie. Este unul dintre domeniile în care există unanimitate. Aşa a fost şi în cadrul comisiei, şi este normal să fie aşa, pentru că, dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în alegeri, tinerii au fost printre grupurile care au participat într-o destul de mică măsură, şi asta pentru că şi la nivel european, şi la nivelul statelor - şi din nefericire România nu face excepţie - mesajele pe care noi, cei din clasa politică, am reuşit să le dăm tinerilor, au fost destul de sărace.

Aceasta este o iniţiativă importantă, care încearcă să repare această neglijenţă pe care societatea matură a avut-o faţă de clasa tinerilor şi chiar sper ca dincolo de această declaraţie de la nivel european, să reuşim şi cu măsuri suplimentare, dincolo de acest "Start-up Nation", care a fost menţionat.

USR va vota, după cum am spus, pentru această iniţiativă.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt.

La articole? La titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Vot final.

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Îmbunătăţirea şi modernizarea educaţiei.

Domnul ministru Angel Tîlvăr, vă rog.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raportul privind Proiectul de Hotărâre a Camerei Deputaţilor, redactat în baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene, privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Îmbunătăţirea şi modernizarea educaţiei - COM (2016) 941.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe: proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învăţământ, tineret şi sport; nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe; fişa de informare elaborată de Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor; analiza realizată de secretariatul Comisiei pentru afaceri europene.

Comisia pentru afaceri europene susţine necesitatea inovării în învăţământ, diversificarea programelor şcolare, a formelor de instruire şcolară şi a tipurilor de entităţi educative.

Comisia pentru afaceri europene sugerează Comisiei Europene analizarea posibilităţilor de recunoaştere reciprocă, la nivelul Uniunii, a instruirii de scurtă durată, neinstituţională.

Totodată, Comisia pentru afaceri europene atrage atenţia Comisiei Europene că educaţia vizează inclusiv formarea unor cetăţeni responsabili, sănătoşi, cu înaltă ţinută morală, şi subliniază relevanţa culturii generale şi a educaţiei artistice, în acest sens.

Comisia pentru afaceri europene atrage atenţia Comisiei Europene că în primii ani de viaţă este indispensabilă menţinerea unor legături afective puternice cu familia, în paralel cu eforturile instituţionale pentru dezvoltarea competenţelor.

Totodată, comisia subliniază că guvernanţa educaţiei trebuie să menţină un echilibru just între autonomia şi răspunderea şcolii, care să contribuie la îmbunătăţirea sistemelor de educaţie şi la obţinerea de rezultate de înaltă calitate, comparabile la nivelul Uniunii.

Comisia recomandă ca dezbaterile ce vizează dezvoltarea învăţământului superior în Uniune să includă sporirea rolului educativ al universităţilor.

Această opinie, domnule preşedinte, a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 9 mai 2017, în prezenţa a 16 dintre cei 21 de membri, fiind adoptată în unanimitate.

Astfel, supunem opinia aprobării plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptă de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule ministru.

Comentarii de ordin general?

Domnişoară Mareş, aţi rămas înscrisă la cuvânt sau...?

Vă rog.

Doamna Mara Mareş:

PNL va vota pentru adoptarea prezentei comunicări, care înscrie îmbunătăţirea şi modernizarea educaţiei drept priorităţi majore pe agenda UE şi stabileşte acţiuni specifice, la nivelul UE, de sprijinire a statelor membre în eforturile lor de reformă, şi contribuie la realizarea unei agende comune, care să transforme educaţia de înaltă calitate într-o realitate pentru toţi.

Decizia privind modul de dezvoltare a sistemelor de educaţie şi de formare profesională revine statelor membre. Modernizarea şi îmbunătăţirea educaţiei necesită reforme care se bazează pe cunoştinţe solide cu privire la ceea ce funcţionează bine în educaţie.

Acţiunile întreprinse la nivelul UE pot contribui la justificarea opţiunilor de politică ale factorilor de decizie din statele membre, prin: furnizarea de date comparative, consolidarea bazei de cunoştinţe, efectuarea de analize şi evaluări comparative, promovarea învăţării reciproce, schimbul de cunoştinţe cu privire la bunele practici şi oferirea de sprijin specific, valorificarea cooperării existente cu mai mulţi furnizori de date interne şi externe.

Educaţia are o importanţă strategică pentru societăţile noastre şi pentru dezvoltarea economică, iar PNL va vota pentru.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Gavrilă Camelia.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în faţa unui proiect de hotărâre care are mai ales o valoare pedagogică generală, o valoare filosofică. Vorbim despre ceea ce ar trebui să însemne educaţia la nivel european. Evident că Partidul Social Democrat susţine, a avizat, a votat acest proiect de hotărâre, acest punct de vedere, dar trebuie să nuanţăm câteva lucruri.

Dincolo de valorile europene, la care trebuie să ne raportăm, există valori româneşti, există elemente de tradiţie şi de continuitate în şcoala românească, care trebuie asumate. Înainte de a fetişiza întru-totul modelelor străine trebuie să înţelegem ceea ce se întâmplă valoros şi ceea ce a adus ca istorie şcoala românească.

Un alt aspect la care ar trebui să reflectăm în acest context generat de textul aflat în discuţie, este cel legat de complementaritatea între elementele de cultură ştiinţifică, elementele de cultură artistică şi elementele de formare, de modelare a personalităţii umane, pentru că şcoala înseamnă şi cunoaştere, înseamnă şi zonă ştiinţifică, înseamnă şi dezvoltarea vocaţiei artistice, a sensibilităţii şi receptivităţii culturale şi interculturale mai ales, şi, de asemenea, înseamnă să înveţi să-ţi pese de comunitatea ta, de comunitatea celor din jur, să te raportezi la ceea ce este important de făcut în lume, deci a avea o cultură a implicării civice, a participării la ceea ce trebuie făcut pentru a schimba în bine societatea.

Nu trebuie uitate, de asemenea, nici elementele comparative, modelele de succes din spaţiul european sau internaţional, adaptate însă şi filtrate într-o politică educaţională coerentă, care nu înseamnă o reformă perpetuă, ci trebuie să însemne o asimilare obiectivă, raţională, o integrare a ceea ce se întâmplă în pedagogia şi în sistemele educaţionale europene.

Şi încă o chestiune foarte importantă. De multe ori, învăţământul românesc este acuzat de elemente legate de prea multă informaţie, prea multă reproducere mecanică, prea puţină adaptare la contexte situaţionale şi la contexte practice aplicative. Este momentul când trebuie să legăm şi teoria, şi elementele practice, şi relaţia cu operatorii economici, şi dezvoltarea unei sensibilităţi şi a unei înţelegeri a ceea ce poate face absolventul mai departe, asupra modului cum se poate integra pe piaţa muncii, fie că este el absolvent de învăţământ preuniversitar, de învăţământ postliceal sau universitar.

Ajungem la concluzia că educaţia este un subiect comun al dialogului european, un subiect care trebuie tratat cu responsabilitate, cu măsură, cu multă competenţă şi, în acelaşi timp, un subiect în care trebuie să armonizăm tendinţe diferite, fără a absolutiza vreuna dintre acestea.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Am rugămintea la colegii înscrişi la cuvânt să-mi permită să prezint prezenţa Comisiei pentru apărare naţională din Seimul Republicii Polone, condusă de domnul Michal Jach, preşedintele comisiei, după care vom continua dezbaterile, pentru că au un program deja întârziat. (Aplauze.)

Mulţumesc.

Domnul Ganţ Ovidiu.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Conform uzanţelor, trebuie să vă spun că grupul nostru parlamentar va vota în favoarea acestei hotărâri.

În egală măsură, apreciez ardoarea dezbaterii pe marginea unei comunicări a Comisiei Europene către Consiliu şi către Parlament.

Sigur, ar fi normal, poate, să regândim procedurile pe care le-am aprobat şi să ne întrebăm în ce măsură are rost să votăm asupra unui COM, deci asupra unei comunicări, care nu produce, de fapt, niciun efect în plan legislativ.

În consecinţă, poate că dimineaţa, la sesiunea de declaraţii politice de marţi, ar fi mai utile aceste dezbateri, abandonând votul asupra unei comunicări. Poate că ar fi util ca în Biroul permanent să ne mai uităm o dată pe aceste proceduri parlamentare care încarcă ordinea de zi şi nu produc niciun efect.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am ascultat cu mare plăcere, cu sfinţenie chiar, discursul doamnei profesor Gavrilă, şi m-am bucurat că am terminat liceul la timp.

Îmi aduc aminte de acea poezie "Liceu, - cimitir/Al tinereţii mele/Pedanţi profesori/Şi examene grele."

Aşa vi s-a întâmplat multora dintre dumneavoastră.

Este momentul acum şi aici să spun că 280.000 de copii din ţara noastră abandonează cursurile şcolare înainte de vreme. De asemenea, la ţară, nu numai în Moldova, în toate judeţele ţării, după clasa a V-a, un sfert dintre copii nu mai urmează cursurile. Jumătate dintre elevi - arată statisticile - chiar dacă primesc lapte, corn, mere, pere, mierlă, viezure... sunt în sărăcie extremă.

În aceste condiţii, eu aş sugera ca cei care se ocupă de învăţământ să rămână mai uşor cu reformele şi să se ocupe de instruire şi de educare, în aşa fel încât să preferăm un cap bine format unui cap bine umplut, în sensul că bagajul informaţional cu care pleacă cei care termină şcolile nu îi ajută cu nimic în viaţă.

Verificaţi! Cei care termină liceul, prima dată iau carnet de şomaj, iar cei care termină facultăţile nu îşi găsesc un loc de muncă. Orizontul de aşteptare al majorităţii studenţilor - aşa arată statisticile - este să lucreze la o multinaţională sau să plece, aşa că trebuie să facem o restructurare a învăţământului de jos în sus şi de sus în jos. Din moment ce la testările profesorilor 10% dintre ei iau nota 2, ce învăţământ să facem cu cei care iau nota 2?

Atât am avut de spus!

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pe procedură, vreau să vă rog foarte serios să luăm, aşa cum a fost expusă rugămintea colegului meu, a domnului Ganţ, şi COM-urile să fie tratate ca atare, adică să luăm act de ele, şi nu să dezbatem foarte mult în Parlament lucruri care nu produc efecte juridice.

Cred că este important să facem acest lucru, cred că nu are rost să explic de ce este important să facem acest lucru. Toate explicaţiile le-am avut astăzi şi vă rog, din partea grupului nostru parlamentar, să luaţi în calcul nediscutarea, pe viitor, a COM-urilor, în plen şi nevotarea lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Gheorghe Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dacă Grupul minorităţilor naţionale are o propunere de modificare a Regulamentului, aşteptăm o astfel de propunere şi o discutăm în Comisia pentru regulament. Aceasta este procedura regulamentară de a schimba programul de activitate al Camerei Deputaţilor. Dar dacă e să discutăm sau să nu discutăm comunicările care ne vin şi care sunt analizate în comisia de specialitate, eu cred că trebuie discutate, pentru că există posibilitatea ca aici să se exprime puncte de vedere care, de multe ori, nu sunt convergente. Aceasta înseamnă că ele sunt aprobate cu majoritate de voturi.

Deci, până la urmă, Parlamentul României trebuie să exprime un punct de vedere, o poziţie şi pe o astfel de comunicare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Pe articole. Obiecţii la titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat. Vot final.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice; în procedură de urgenţă.

Iniţiatorul?

Domnul Vexler.

Domnul Silviu Vexler:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este un proiect la care am ţinut în mod cu totul special, pentru că reprezintă un gest de demnitate şi umanitate faţă de o categorie de oameni care au suferit îngrozitor.

Este evident că proiectul reprezintă doar o reparaţie morală şi nu poate schimba ceea ce s-a întâmplat. Dar acordând un vot pozitiv acestui proiect, cred - aşa cum am spus - că facem un gest de demnitate al Parlamentului României faţă de aceşti oameni care au suferit îngrozitor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia pentru muncă?

Domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 2 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, în sensul majorării indemnizaţiilor lunare primite de persoanele persecutate din motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare; a fost adoptat de Senat în 4 aprilie 2017; Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa care face parte din prezentul raport.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Oprea.

Domnul Dumitru Oprea:

Nu este o suprapunere, fiind vicepreşedintele Comisiei pentru muncă. Preşedintele a prezentat esenţa. Dar poate că şi din respect faţă de efortul conjugat al tuturor părţilor implicate în tehnica legislativă. Propunerea este din 2017 şi astăzi avem şi posibilitatea să dăm un vot.

De apreciat modul în care oamenii au interpretat istoria. Iar eu, ca un om care vine din Iaşi, ce are încă o imagine un pic afectată de vremurile acelea, m-am bucurat când toţi colegii au făcut gestul acesta. Şi este o formă de respect.

Aşadar, Grupul PNL din Camera Deputaţilor votează pentru.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În ceea ce priveşte susţinerea grupului nostru, nu încape vorbă.

Eu am venit din alt motiv la microfon. Am venit pentru că vreau să felicit Federaţia Comunităţilor Evreieşti, pe fostul deputat Aurel Vainer, care a fost cel care a avut prima tentativă a unui asemenea proiect, pe Silviu, pe colegul meu, Silviu Vexler, pentru tenacitatea extraordinară de care a dat dovadă - absolut extraordinară, de care a dat dovadă - şi să-i felicit pentru faptul că reprezintă un exemplu de tenacitate în a apăra drepturi fundamentale. E un lucru foarte important, e un lucru rar. Şi sunt mândru că avem asemenea colegi printre noi.

De asemenea, vreau să vă mulţumesc dumneavoastră, tuturor, pentru că ştiu că a existat o susţinere transpartinică, unanimă, vizavi de o chestiune care ţine de lucruri fundamental umane. Şi lucrul acesta mă face să privesc cu speranţă viitorul.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum spunea şi domnul Pambuccian, trebuie să mulţumim tuturor pentru susţinerea de care a dat dovadă iniţiatorul, dar, în primul rând, susţinerea de care s-au bucurat beneficiarii acestei legi, din toate grupurile parlamentare. Această solidaritate a dus la depăşirea unor obstacole contabiliceşti şi la introducerea pe ordinea de zi, cu celeritate, astfel încât, iată, să avem, în acest moment, un raport de adoptare a acestei iniţiative.

E vorba de cei care au suferit pe teritoriul României - şi nu numai - din cauza regimurilor fasciste care s-au instaurat începând din 6 septembrie 1940 şi au durat până la instaurarea celeilalte dictaturi, de tip comunist.

Cei care au suferit de pe urma dictaturilor comuniste au avut mai tot timpul atenţia noastră şi sprijinul, şi sprijinul contabililor. Cei care au suferit de pe urma fasciştilor tot timpul au fost neglijaţi. Poate că fiind mai departe în timp, au fost uitaţi.

Trebuie să spunem că iniţiatorul a acceptat modificarea formei iniţiale şi aplicarea acestei prevederi legale în două etape: de la 1 iulie, anul acesta, dacă toate lucrurile vor fi în regulă până la promulgare, să se mărească indemnizaţiile supravieţuitorilor, adică a celor care au fost în lagărele morţii, care au trecut prin trenul morţii, care au trăit pe pielea lor ceea ce a însemnat pogromul de la Iaşi, dar şi, ştiu eu, nenorocirile şi masacrele de la Ip, Trăznea, Moisei - pentru că şi hortyştii au avut, şi ei, partea lor de vină, nu numai Antonescu, nu numai legionarii.

Prin urmare, de la 1 ianuarie se va aplica, în partea a doua, pentru urmaşii celor care au avut de suferit, pentru cei care au fost expulzaţi sau evacuaţi din casele lor.

Această înţelepciune a iniţiatorului ne-a dat nouă posibilitatea să ne încadrăm în prevederile bugetare, astfel încât legea să nu aibă nicio sincopă în a acoperi cheltuielile financiare.

Şi încă o dată, sper ca toată lumea să înţeleagă că întotdeauna va trebui să aducem aminte celor de astăzi ce atrocităţi a săvârşit statul român, prin reprezentanţii săi, la un moment dat. Că s-au numit într-un fel sau altul, că au fost fascişti sau comunişti, aşa ceva nu trebuie să se mai repete. Nici asupra celor care trăiesc pe aceste meleaguri, cu noi, românii, majoritari, nici asupra românilor, deopotrivă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Tomac.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vreau să felicit iniţiatorul acestui proiect de lege. Cred că este esenţial să privim cu recunoştinţă către toţi cei care au avut de suferit. Mă refer aici la cetăţenii români, indiferent de perioadă.

Şi cred că lecţia trecutului trebuie să ne înveţe să fim mult mai prudenţi la tot ceea ce se întâmplă astăzi în jurul nostru. Sunt oameni care au avut de plătit doar pentru că aveau altă credinţă, alt nume sau altă naţionalitate.

N-avem cum să mergem mai departe, atât timp cât nu ţinem cont de aceste tragedii care s-au petrecut pe teritoriul României.

Ca cetăţean care este extrem de atent la tot ceea ce s-a întâmplat în istoria României, vreau încă o dată să-l felicit pe iniţiator şi să dăm un vot de recunoştinţă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dacă la amendamentele admise sunt intervenţii? Nu. Vot final.

11. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului; în procedură de urgenţă.

Guvernul?

Vă rog.

Domnul Neculae Plăiaşu (preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor):

Domnule preşedinte,

Numele meu este Neculae Plăiaşu şi sunt preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

Câteva cuvinte legate de reexaminarea Proiectului de Lege privind modificarea Legii nr. 656/2002.

Iniţiativa noastră a pornit de la faptul că în anul 2010 s-a realizat la Consiliul Europei o nouă directivă care are legătură cu înfiinţarea, şi pe teritoriul României, a Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Al doilea element care a stat la baza modificării legii se referă la evaluarea făcută de către reprezentanţii Comitetului Moneyval din cadrul Consiliului Europei, evaluare pe care au făcut-o privind sistemul naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor, ocazie cu care au apărut unele recomandări. Iar ţinând cont de acestea, am luat măsuri ca ele să fie, să se regăsească în proiectul de lege.

Referitor la faptul că pentru acest proiect de lege s-a cerut o reexaminare, poziţia Oficiului este ca această cerere de reexaminare să fie respinsă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia juridică sau Comisia pentru buget.

Domnul Badea, de la Comisia pentru buget.

Domnul Leonardo Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport înlocuitor comun asupra Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism.

Comisiile reunite - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi - au analizat cererea de reexaminare a Preşedintelui României privind Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.

Legea supusă reexaminării are ca obiect de reglementare transpunerea dispoziţiilor art. 8 din Directiva 2010 a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 cu privire la competenţele diferitelor autorităţi europene de supraveghere, precum şi stabilirea precisă a autorităţilor naţionale competente în domeniu, în scopul informării Autorităţii Europene de Supraveghere în Domeniul Luptei Împotriva Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului, având în vedere înfiinţarea ASF, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 113/2013.

Membrii celor două comisii au dezbătut cererea de reexaminare, varianta legii adoptate de Senat, şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun înlocuitor de adoptare a Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, în forma adoptată de Senat, cu amendamentele de tehnică legislativă prezentate în Anexa nr. 1. Amendamentele respinse se regăsesc în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

Amendamente admise? Respinse? Nu. Vot final.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2016 pentru suspendarea prevederilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006; în procedură de urgenţă.

Guvernul?

Comisia pentru mediu?

Domnul preşedinte Remus Borza.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Domnule preşedinte,

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2016 pentru suspendarea prevederilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare suspendarea până la data de 25 aprilie 2017 a prevederilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, referitoare la interzicerea păşunatului animalelor domestice în terenuri agricole, între 6 decembrie şi 24 aprilie, anul acesta.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 13 februarie 2017.

La întocmirea prezentului raport comun, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, din 5 februarie 2016, şi avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi membrii Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic au examinat proiectul de lege, în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2016 pentru suspendarea prevederilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, în forma prezentată de Senat.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Giugea?

Vă rog.

Domnul Nicolae Giugea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vorbim despre stabulaţia excesivă la specia ovine, ceea ce poate duce foarte clar la degenerarea biologică şi genetică a acestei specii. Şi în aceeaşi măsură vorbim despre o specie care este singura care şi-a regenerat efectivele după 1989 - specia ovine. În momentul de faţă reprezintă o importantă axă pentru exportul din agricultura românească, întrucât la nivel mondial vreau să vă aduc la cunoştinţă faptul că cererea depăşeşte oferta.

De aceea, Partidul Naţional Liberal va vota pentru aprobarea acestui proiect de lege, ţinând cont că agricultorii din România trebuie sprijiniţi, indiferent de sectorul de activitate al acestui vast domeniu care înseamnă agricultură.

Mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt. Fără amendamente. Urmează vot final.

Suspendăm şedinţa până mâine.

Vă invit, stimaţi colegi, să participaţi la şedinţa de răspunsuri şi interpelări.

După o scurtă pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice. După aceea, avem interpelări.

Ministerul Mediului - doamna Intotero? Nu mai e necazul.

Ministerul Transporturilor - doamna Intotero? La fel, da?

Doamna Natalia-Elena Intotero (din sală):

Da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Ministerul Transporturilor - doamna Lungu Tudoriţa? La fel.

Doamna deputat e mulţumită, a şi primit răspunsul şi e mulţumită? A, n-aţi primit răspunsul. Păi, atunci, doamna Grigore Maria Magdalena e aici?

Vă rog.

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi stimate domn deputat,

Referitor la întrebările dumneavoastră, formulate în şedinţa Camerei Deputaţilor, înregistrate la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul în data de 27.04, respectiv 9.03.2017, având ca obiect "Referitor la reabilitarea de urgenţă a podului peste râul Trotuş - Oneşti, judeţul Bacău", vă comunicăm următoarele.

În perioada 2008-2012, podul peste râul Trotuş - Oneşti, judeţul Bacău a fost în administrarea Ministerului Transporturilor, respectiv, CNAIR S.A., prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi. În acea perioadă, au fost întreprinse toate demersurile necesare în vederea obţinerii finanţării lucrărilor de reabilitare şi modernizare a podului, inclusiv prin Programul PNDR, însă finanţarea nu a fost aprobată. În perioada respectivă, resursele financiare au fost alocate nominal, pe fiecare obiectiv în parte, şi deci au fost insuficiente pentru repararea tuturor podurilor aflate în administrarea Ministerului Transporturilor, prin CNAIR S.A.

În prezent, sectorul de drum ce traversează municipiul Oneşti se află în administrarea Consiliului Local al municipiului Oneşti, conform prevederilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Înţelegem pe deplin importanţa reabilitării, modernizării acestui drum, a acestui obiectiv, neexistând căi de comunicaţie alternative şi faptul că se impune o intervenţie de urgenţă.

Prin urmare, vom face demersurile ce se impun, astfel încât, la rectificarea bugetară de la sfârşitul semestrului I al acestui an, să putem asigura sursele de finanţare necesare acestei investiţii, astfel încât să poată fi demarate procedurile de achiziţie publică necesare contractării lucrărilor de execuţie pentru reabilitarea podului, încă din acest an.

Vă mulţumim pentru interesul exprimat şi vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde prompt solicitărilor dumneavoastră.

Mulţumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat,

Dacă vreţi lămuriri, două minute.

Vreţi să mai interveniţi, doamnă deputat? Nu.

Mulţumesc.

Ministerul Transporturilor - domnul Movilă.

Doamnă secretar de stat, vă rog.

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect "Situaţia zborurilor TAROM din Aeroportul Internaţional Iaşi", vă comunicăm următoarele.

Companiei Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM i se aplică prevederile O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, iar Ministerul Transporturilor, în conformitate cu art. 4 al acestui act normativ, în calitate de autoritate tutelară, nu poate interveni în activitatea de administrare şi conducere a acestei companii.

Totuşi, am solicitat Companiei TAROM un punct de vedere avizat, cu privire la întrebările dumneavoastră.

Precizăm că, în cadrul Companiei TAROM, deciziile cu privire la anularea de rute sau ajustarea frecvenţelor pe anumite rute au fost luate şi sunt luate, de-a lungul timpului, în baza situaţiilor de eficienţă şi în funcţie de disponibilităţile de resurse, capacitate; de exemplu: capacitate flotă, echipaje de care dispune compania la momentul luării acestor decizii.

Compania TAROM se află într-un amplu proces de redefinire strategică, având drept scop o repoziţionare superioară în piaţă şi implicit în mediul puternic concurenţial actual.

În lumina acestui obiectiv esenţial al noului management, Iaşi este un punct important pe care TAROM îşi propune să îşi reintroducă rutele ce au fost suspendate temporar, până la rezolvarea problemelor de disponibilitate, dar să îşi consolideze în plus poziţia pe piaţă, prin redeschiderea de noi rute, odată cu soluţionarea acestora.

Vă mulţumim încă o dată pentru interesul exprimat faţă de Compania TAROM.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, două minute, domnule deputat.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimată doamnă secretar de stat,

Sunt convins că într-adevăr sunt probleme la TAROM. Se face redefinire, înţeleg, se vor achiziţiona nave, se stabilesc noi trasee. Însă dacă toate acestea sunt adevărate, cred că există un program, iar în baza acestui program, cred că suspendarea unor rute, anularea lor sau noi trasee pot fi comunitate din timp, astfel încât ieşenii şi toţi cei care sunt în zona Moldovei şi folosesc Aeroportul Iaşi să ştie din timp, să-şi programeze activităţile, astfel încât să nu fie în situaţii penibile, să aştepte pe aeroport sau, mai grav, să nu existe conflicte energice, violente, cu reprezentanţii TAROM.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Mai vreţi să mai răspundeţi?

Vă rog.

Tot aici? Nu. Următoarea.

Tot dumneavoastră, doamnă secretar de stat. Tot pentru domnul Movilă.

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră care are ca obiect "Concretizarea Autostrăzii Ungheni - Iaşi - Târgu Mureş"...

Domnule preşedinte,

Îmi permiteţi, fiind un răspuns mai laborios, dacă doriţi să-l întrebaţi pe domnul deputat dacă doreşte doar să-i înmânez... sau...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Îl înmânaţi, mai bine, că avem doar 3 minute la dispoziţie.

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Da...

(Din sală, domnul deputat Petru Movilă spune că doreşte şi răspunsul oral.)

Da, sigur...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci un răspuns sintetic de 3 minute şi cel elaborat, în scris, la domnul deputat.

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Pentru obiectivul de investiţii "Autostrada Est-Vest - Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni", în propunerea de buget pentru anul 2017, cu sursa de finanţare bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, la Capitolul 84 pct. 01 - "Transporturi", subcapitolul 03 - "Transport rutier", la titlul 58, "Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente Cadrului financiar 2014-2020", şi anume, în cadrul Programului privind fondul de coeziune, au fost incluse următoarele proiecte.

Primul ar fi Autostrada Târgu Mureş - Ditrău. Valoarea totală a proiectului: aproximativ 27 de milioane. Pentru Autostrada Ditrău - Târgu Neamţ - aici e vorba de loturile autostrăzii, împărţirea pe loturi - de asemenea, valoarea totală a proiectului: 48 de milioane de lei.

Proiectul de sprijin - următorul lot - Autostrada Târgu Neamţ - Paşcani - Iaşi - Ungheni. Credite bugetare pentru anul 2017: 3.800 mii de lei; valoare totală proiect: 48 de milioane de lei; credite de angajament - deci din fonduri europene - 48 de milioane de lei.

Totodată, aşa cum am precizat, obiectivul de investiţii Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni, în analizele efectuate în cadrul MasterPlanului General de Transport, a fost împărţit în 3 proiecte, aşa cum au fost prezentate anterior.

Precizăm că MasterPlanul prevede următoarele date de implementare a obiectivului Autostrada Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni, cu cele 3 secţiuni, după cum urmează.

Programul şi stadiile de implementare: Târgu Mureş - Ditrău, revizuire studiu de fezabilitate, durată: 17 luni; licitaţie proiect tehnic - durată: maximum 12 luni; proiect tehnic + execuţie, realizare - durată de realizare: 48 de luni.

Actualul stadiu de implementare. Până în prezent a fost elaborat studiul de fezabilitate şi a fost semnat, în luna mai 2015, contractul de revizuire a studiului de fezabilitate Autostrada Târgu Mureş - Ditrău.

Totodată, programul şi stadiile de implementare pentru Autostrada Ditrău - Târgu Neamţ. Implementare program, revizuire studiu de fezabilitate, estimată o durată de realizare - 24 de luni; licitaţie proiect tehnic şi execuţie - durată de maximum 12 luni; proiect tehnic şi execuţie efectivă - 48 de luni. Desigur, condiţionată de împărţirea obiectivului în 4 loturi.

Stadiul de implementare. Până în prezent a fost pregătită documentaţia de atribuire a serviciilor privind revizuirea studiului de fezabilitate şi proiect tehnic.

3. Pentru programul şi stadiile de implementare pentru Autostrada Târgu-Neamţ - Iaşi - Ungheni - program de implementare, elaborare proiect tehnic şi execuţie lucrări perioada 2017-2020...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi, vă rog!

(Domnul deputat Petru Movilă solicită luarea cuvântului.)

Domnule deputat, nu pot vorbi aşa cu dumneavoastră!

Am oprit-o pe doamna secretar de stat. Veniţi la microfon!

Domnul Petru Movilă:

Mulţumesc mult.

O să renunţ la o altă la o altă întrebare, interpelare şi o să rog să permiteţi să se continue cu răspunsul, pentru că este un proiect foarte important pentru Iaşi şi Moldova şi de-a lungul timpului am avut foarte multe răspunsuri contradictorii. Inclusiv în bugetul de stat s-au aprobat fonduri pentru studiu de fezabilitate şi ulterior fondurile au dispărut.

De aceea, vă rog, voi ceda la altă interpelare timpul, şi aştept încă trei minute răspunsul.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

La care, domnule deputat?

Domnul Petru Movilă:

Legat de situaţia întreprinderilor din Iaşi, locuri de muncă şi ce s-a mai ales din ele.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Şi cea cu Ministerul Economiei?

Vă rog, doamnă secretar de stat, mai aveţi încă trei minute, dar încercaţi să-l lămuriţi pe domnul deputat.

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Deci eram la Programul şi stadiile de implementare pentru Autostrada Ditrău - Târgu-Neamţ, programul de implementare, aşa cum este el văzut la nivelul CNAIR.

După cum am spus, estimarea pentru revizuirea studiului de fezabilitate este la 24 de luni. Ulterior acestei revizuiri, licitaţiile pentru proiect tehnic şi execuţie le estimăm undeva la 12 luni. Proiectul tehnic plus execuţia efectivă au, conform studiului de fezabilitate, o durată de realizare de 48 de luni, însă este condiţionată de împărţirea obiectivului în patru loturi, conform indicatorilor tehnico-economici avizaţi în Consiliul Interministerial.

Programul şi stadiile de implementare pentru Autostrada Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni; elaborarea proiectului tehnic şi execuţia lucrărilor pentru perioada 2017-2020 - stadiul de implementare. Până în prezent, s-a elaborat doar documentaţia de atribuire, în vederea contractării serviciului de revizuire a studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic.

Totodată, ca urmare a unor verificări venite de la Curtea de Conturi a României, începând cu luna noiembrie 2016, procedurile de contractare a serviciilor de revizuire studiu de fezabilitate şi proiect tehnic pentru cele trei secţiuni au fost suspendate.

Pentru reluarea lor, CNAIR lucrează în prezent la revizuirea documentaţiilor de atribuire, astfel încât să fie preluate toate observaţiile Curţii de Conturi.

Nu în ultimul rând, vă mulţumim pentru interesul exprimat şi vă asigurăm că...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Şi eu mulţumesc.

Tot la Ministerul Transporturilor, tot domnul Movilă - "Situaţia juridică a drumului hoţilor".

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu privire la întrebarea dumneavoastră, domnule deputat, vă comunicăm următoarele.

În anul 2010 a fost promovată Hotărârea de Guvern nr. 203 din 17 martie 2010 privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii a unor sectoare de drum de interes local din administrarea Consiliului local al municipiului Iaşi, printre care a fost inclusă şi strada "Trei Fântâni" din municipiul Iaşi.

Această Hotărâre de Guvern nu a fost pusă în aplicare, întrucât nu a fost semnat un proces-verbal de constatare şi identificare, şi nici nu a fost încheiat un protocol de predare-primire între Primăria municipiului Iaşi şi CNAIR S.A.

Din cauza unor lucrări la sistemul de canalizare, în zona respectivă s-a stabilit, de comun acord cu autorităţile locale, elaborarea procesului-verbal de constatare şi identificare şi a celorlalte documente, după finalizarea lucrărilor tehnico-edilitare mai sus menţionate.

Urmează ca în perioada următoare să fie finalizat procesul-verbal de constatare şi identificare şi în continuare să poată să fie semnat şi protocolul de predare-primire între părţi, respectiv între Primăria municipiului Iaşi şi CNAIR, prin DRDP Iaşi.

Vă mulţumim pentru interesul acordat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumit, domnule deputat?

Nemulţumit...

Vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Cu scuzele de rigoare pentru doamna secretar de stat, dar este important şi chiar vreau să mulţumesc.

Acest ultim răspuns cred că a reuşit să clarifice situaţia juridică a străzii "Trei Fântâni" - mi-a plăcut că v-aţi dus direct spre denumirea "Drumul Hoţilor" - pentru că este un proiect de mare importanţă pentru Iaşi, şi, tot la fel, instituţii - fie că vorbim de Primăria municipiului Iaşi sau din Ministerul Transporturilor - în fiecare an spun mereu alte lucruri. Dacă ceea ce doamna secretar de stat a afirmat astăzi, aici, este adevărat - şi nu am niciun motiv să nu cred că este - înseamnă că, la acest moment, responsabilitatea juridică pentru strada "Trei Fântâni" revine Primăriei municipiului Iaşi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Ministerul Muncii - doamna Mînzatu este? Nu este.

Ministerul Sănătăţii - doamna Intotero nu este.

Mai avem Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat - domnul Laurenţiu Nistor nu este.

Am încheiat.

Interpelări.

Domnul Şovăială de la PNL este? Nu.

Doamna Schelean?

Vă rog.

Doamna Valeria-Diana Schelean-Şomfelean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am o interpelare adresată doamnei Sevil Shhaideh, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene.

Obiectul interpelării - măsurile pe care Guvernul intenţionează să le adopte, în ceea ce priveşte concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului, dar şi alte drepturi şi beneficii.

Doamnă viceprim-ministru,

Aţi explicat în cadrul unei emisiuni televizate faptul că în acest moment se fac calcule de impact, de către Guvern, şi se are în vedere plafonarea indemnizaţiei de creştere a copilului, adică modificarea prevederilor Legii nr. 66/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor.

Având în vedere aceste declaraţii, vă rog, doamnă viceprim-ministru, să-mi comunicaţi următoarele:

Câte persoane beneficiază în acest moment de indemnizaţia de creştere a copilului, conform Legii nr. 66/2016?

Care este indemnizaţia medie primită de aceştia?

Câţi dintre beneficiari au un în prezent indemnizaţia până la 5.000 de lei?

Care este impactul bugetar al acestor indemnizaţii?

Câţi dintre beneficiari au în prezent indemnizaţia cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei şi care este impactul bugetar al acestora?

Câţi dintre beneficiari au în prezent indemnizaţii de peste 10.000 de lei şi care este impactul bugetar al acestora?

Care este cea mai mare indemnizaţie în plată, după intrarea în vigoare a Legii nr. 66/2016?

Cu cât au crescut sumele alocate de la bugetul de stat pentru plata indemnizaţiilor pentru creşterea copilului, din momentul intrării în vigoare a Legii nr. 66/2016?

Care sunt estimările şi prognozele pentru viitor?

Ce alte prevederi privind concediul şi acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului sunt analizate în prezent de Executiv şi în ce sens?

Ce alte drepturi, stimulente, beneficii, în vigoare în momentul de faţă, sunt în analiza Guvernului şi în ce modalitate intenţionează Executivul să le modifice, să le ajusteze, înainte de elaborarea Legii bugetului de stat pentru anul 2018?

Există la nivelul Guvernului şi proiecte legislative care să vizeze modificarea cuantumului alocaţiei de stat pentru copii? Dacă da, la ce se referă acestea?

Ce măsuri compensatorii intenţionează Guvernul să adopte, în sensul stimulării creşterii natalităţii şi opririi declinului demografic cu care se confruntă ţara noastră?

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Adresez o interpelare Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, domnului ministru Petre Daea, privind schemele de ajutor de stat care trebuie să vizeze majoritatea proprietarilor de păduri.

Domnule ministru,

Am lecturat cu interes Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 108 privitor la schema de ajutor de stat, servicii de silvo-mediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor.

Scopul declarat al acestui ajutor de stat are în vedere îmbunătăţirea echilibrului dintre dezvoltarea economică şi utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Din păcate, dincolo de prevederile sale benefice, această schemă de ajutor de stat stipulează restrictiv că suprafaţa minimă pentru care se încheie angajamentul silvic este de 100 de ha.

Domnule ministru,

În ultimii ani, date fiind privaţiunile şi condiţionările stricte în administrare, de care au parte proprietarii care deţin păduri şi terenuri cuprinse în ariile naturale protejate, în lipsa unei reale compensări prin subvenţii şi ajutoare de stat, aceştia recurg, sărăciţi, la vânzarea proprietăţilor respective. Românii sunt tentaţi, parcă într-o acţiune legislativ concertată şi premeditată distructivă, corelativă cu interese străine ţării, să-şi vândă pădurile, proprietăţile în general, la un preţ de nimic. Tariful cu care se vinde astăzi un hectar de pădure, în jur de 3.000 de euro, este de cel puţin trei ori mai mic decât în oricare altă ţară a Uniunii Europene.

Reprezentanţii asociaţiilor constituite pentru apărarea pădurilor susţin că au în evidenţe peste 100.000 de ha de păduri, vândute la grupuri de proprietari din afara României, iar înstrăinarea continuă, câtă vreme micii proprietari de păduri nu au nici veniturile, nici resursele necesare pentru a le administra corespunzător legislaţiei în vigoare.

În consecinţă, consider că este bine că sunt sprijinite prin ajutoare de stat angajamentele silvice de peste 100 de ha, aşa cum, de altfel, procedaţi prin ordinul anterior menţionat. Dar, deopotrivă, se cuvin susţinute legal şi proprietăţile mai mici ca suprafaţă, majoritatea aparţinând unor persoane fizice. Acestea sunt cele care sunt cele mai vulnerabile în faţa tăvălugului înstrăinării şi totodată cele mai oropsite, din punctul de vedere al actualităţii economice, dat fiind că statul nu le-a asigurat acestor proprietari subvenţii sau compensaţii pentru proprietăţile lor cuprinse în arii naturale protejate.

Vă solicit, în consecinţă, să-mi comunicaţi ce veţi întreprinde în perioada următoare, pentru a veni chiar prin noi scheme de ajutor de stat şi în sprijinul micilor proprietari de păduri?

În acest sens, consider că este imperativ necesară o conlucrare cu Ministerul Apelor şi Pădurilor, chiar cu Ministerul Mediului, şi vă solicit o informare în acest sens.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Cristache este în sală? Nu.

Domnul Ionuţ Simionca.

Domnul Ionuţ Simionca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Economiei, domnului ministru Mihai Tudose.

Obiectul interpelării este "Stadiul implementării şi aplicării Hotărârii Guvernului nr. 937/2016".

Stimate domnule ministru,

Prin prezenta interpelare, vă adresez solicitarea de a ne comunica care este stadiul implementării Hotărârii Guvernului nr. 937/2016 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat, având ca obiect stimularea investiţiilor întreprinderilor mici şi mijlocii.

Totodată, vă solicit să-mi prezentaţi care este bugetul alocat de Ministerul Economiei în anul 2017 pentru implementarea, finanţarea schemei de ajutor de stat, prevăzută şi reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 937/2016?

În urma dezbaterilor avute cu mai mulţi oameni de afaceri din judeţul Bistriţa-Năsăud, am fost sesizaţi că, deşi ar fi interesaţi de realizarea de investiţii prin această schemă de ajutor de stat, totuşi, nicio instituţie implicată şi responsabilă cu acest proiect nu poate să ofere detalii despre stadiul acestuia.

Solicit răspunsul în scris.

Cu deosebită stimă, deputat al PMP, Bistriţa-Năsăud, Ionuţ Simionca.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Lovin?

Domnul Dumitru Lovin:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc foarte mult pentru cuvântul pe care mi l-aţi dat.

Am o interpelare pentru domnul ministru al sănătăţii, domnul Florian-Dorel Bodog.

Stimate domnule ministru,

Din păcate, ne confruntăm cu o situaţie foarte gravă, statisticile arătând că aproximativ 50.000 de persoane mor anual în România, din cauza unor forme de cancer, preponderente fiind cancerul de sân, de plămâni şi de colon. Numai în judeţul Vâlcea sunt înregistrate un număr de 5.066 de cazuri, în creştere faţă de anul trecut şi aproape dublu faţă de acum 10-15 ani.

Ca de altfel în toată ţara, şi judeţul Vâlcea se confruntă cu ignoranţa, lipsa de educaţie sanitară, mizeria socială, lipsa de determinare a factorului uman, care fac ca cele mai multe cazuri să se prezinte în stadii tardive, fără şansă. De obicei se apelează la Salvare via UPU, eludând consultaţia la medicul de familie, programarea la medicul specialist aglomerând secţiile şi cu cazuri depăşite, fără şanse şi cheltuitoare de buget, la pacienţi, de obicei, neasiguraţi şi fără venit şi fără familie.

Situaţia exemplificativă pentru judeţul Vâlcea, în 2017, este: ianuarie - 250 de internări de zi, 183 internări continue; februarie - 320 de internări de zi, 165 de internări continue.

Pentru Spitalul Judeţean Vâlcea sunt necesare anumite măsuri urgente: extinderea spaţiului locativ pentru desfăşurarea în condiţii igieno-sanitare şi circuite separate a cazurilor care necesită internare şi tratamentul de zi cu personal mediu şi auxiliar aferent; dotarea cu ecograf, linie ecograf cu două sonde, pentru monitorizarea bolnavilor internaţi; dotarea cu EKG portabil; dotarea cu aspirator secreţii; dotarea la nivelul secţiei sau farmaciei cu staţii de preparat citostatice şi echipament de protecţie pentru prepararea citostaticelor şi apoi administrarea lor.

Asigurându-vă de întreaga mea consideraţie, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi dacă ministerul pe care îl coordonaţi are în vedere o altă abordare a criteriilor de urgenţă, internare şi tratament de specialitate, pentru tratarea cât mai eficientă a cancerului, ca şi pentru prevenirea noilor îmbolnăviri.

Cu stimă, solicit răspunsul în scris şi oral.

Deputat al ALDE, Dumitru Lovin.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Munteanu?

Domnul Dunava.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Toma-Florin Petcu, ministrul energiei.

Subiectul interpelării - "Demararea procesului de concesionare a serviciului public de distribuţie a gazelor naturale în satele Orbeni şi Scurta, aparţinătoare comunei Orbeni".

Domnule ministru,

Prin prezenta interpelare vă supun atenţiei o problemă importantă, al cărei obiect îl reprezintă asigurarea alimentării cu gaze naturale a comunei Orbeni din judeţul Bacău şi care, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ţine de competenţa şi decizia Ministerului Energiei.

În calitatea mea de deputat, am fost sesizat de reprezentanţii comunei Orbeni cu privire la necesitatea demarării procesului de concesionare a serviciului public de distribuţie a gazelor naturale, în satele Orbeni şi Scurta, aparţinătoare comunei Orbeni, cu atât mai mult cu cât au fost întreprinse toate demersurile legale pe lângă Ministerul Energiei.

La Adresa nr. 191262 din data de 30 martie 2017 s-au depus la ministerul pe care îl conduceţi Decizia nr. 459/28 martie 2017, a ANRE, privind avizarea studiului de fezabilitate, întocmit în vederea demarării procesului de concesionare a serviciului public de distribuţie a gazelor naturale în satele Orbeni şi Scurta, aparţinătoare comunei Orbeni, judeţul Bacău, însoţită de anexă, Avizul nr. 21340/22 martie 2017, emis de ANRE, şi Proiectul nr. 48/2014 - Studiu de fezabilitate privind obiectivul de investiţie "Înfiinţare, distribuţie gaze naturale comuna Orbeni, cu satele aparţinătoare Orbeni şi Scurta, judeţul Bacău".

La momentul la care eu susţin această interpelare, în numele şi pentru cetăţenii din comuna Orbeni, Ministerul Energiei nu a transmis niciun răspuns la solicitarea în cauză şi nici nu a dat curs acesteia, motiv pentru care comuna Orbeni nu are încă un distribuitor de gaze naturale. Implementarea acestui proiect este foarte importantă pentru cei peste 4.000 de locuitori ai comunei Orbeni, deoarece va asigura dezvoltarea economică a acesteia, mai ales că se află într-o zonă de influenţă a judeţului Bacău, răspunzând astfel nevoilor colectivităţii, prin sporirea calităţii vieţii acestora.

Faţă de cele prezentate, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi:

Care sunt demersurile pe care le-aţi întreprins în vederea demarării procesului de concesionare a serviciului public de distribuţie a gazelor naturale, în satele Orbeni şi Scurta, aparţinătoare comunei Orbeni, judeţul Bacău, în cazul în care acestea există?

În situaţia în care nu aţi întreprins niciun demers, de ce nu aţi făcut-o, în condiţiile în care Primăria comunei Orbeni a obţinut toate avizele necesare demarării acestor proiecte?

În cazul în care există impedimente de ordin legislativ cu privire la soluţionarea cererii în cauză, ce măsuri aţi luat pentru a asigura cadrul legislativ necesar?

La ce dată estimaţi că veţi demara procesul de concesionare a serviciului public de distribuţie a gazelor naturale în comuna Orbeni, cu satele aparţinătoare Orbeni şi Scurta, judeţul Bacău?

Solicit răspunsul în scris şi oral.

Cu stimă, deputat al PSD, Dunava Costel Neculai.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Holban?

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Florian-Dorel Bodog, ministrul sănătăţii.

Obiectul interpelării: "Dotarea Spitalului Judeţean de urgenţă din Târgovişte cu echipamente, pentru a se înscrie în «Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 - sănătate pentru prosperitate»".

Domnule ministru,

Vă interpelez în legătură cu posibilitatea de creştere a performanţei medicale a Spitalului Judeţean Dâmboviţa şi creşterea siguranţei actului medical, prin alocarea unor fonduri bugetare pentru achiziţionarea următoarelor echipamente:

1. Angiograf. Ca urmare, pacientul cu boli cardiovasculare, care are nevoie de o astfel de investigaţie, nu mai trebuie să fie programat la clinicile din Bucureşti sau din alte oraşe, programări care se fac cu multă dificultate;
2. Ecocardiograf transtoracic mobil;
3. Seringi automate;
4. Aparat endoscopic Olympus Optera, aparat necesar confirmării unui diagnostic corect şi, pe altă parte, efectuării activităţii terapeutice specifice pacienţilor cu hemoragii digestive superioare şi inferioare.

În vederea alocării acestor fonduri bugetare, a fost înaintată o cerere Ministerului Sănătăţii, în urmă cu 4 luni.

Spitalul Judeţean de urgenţă din Târgovişte este cea mai mare unitate sanitară din judeţ, cu un număr de 1.767 de paturi, 16 linii de gardă în specialităţi clinice, două linii de gardă în specialităţi paraclinice, o linie de gardă continuă în Secţia ATI.

Faţă de cele menţionate, vă rugăm, domnule ministru, să analizaţi şi să decideţi pentru binele pacienţilor.

Solicit răspunsul în scris.

Cu deosebită consideraţie, deputat al PSD, Holban Georgeta-Carmen.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Andrei?

Domnul Florinel Stancu?

Domnul Macovei?

Doamna Paraschiv, nu.

Doamna Vlăducă.

Doamna Oana-Silvia Vlăducă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Petre Daea, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: "Armonizarea legislaţiei în domeniul producerii, deţinerii, ambalării şi desfacerii băuturilor alcoolice tradiţionale, ţuică şi rachiuri naturale".

Domnule ministru,

În deplasările în teritoriu, am fost sesizată în repetate rânduri de producătorii de fructe din zona de nord a judeţului Dâmboviţa, cu privire la situaţia dificilă prin care trece sectorul pomicol, în ceea ce priveşte valorificarea producţiei de fructe.

În speţă, în procesul de producţie a fructelor, anual, rezultă un proces ridicat de fructe, prune, mere sau pere depreciate, care nu corespund criteriilor de calitate pentru a fi valorificate pe piaţă, atât în stare proaspătă, cât şi procesate - sucuri, gemuri, marmeladă compoturi. Această materie primă este destinată distilării şi fabricării de băuturi alcoolice tradiţionale: ţuică şi rachiuri. Legislaţia actuală permite fabricarea de astfel de băuturi în antrepozite fiscale, mici distilării şi alambicuri, cu o reducere de 50% la plata accizei datorate statului.

Fermierii care deţin o suprafaţă şi, implicit, o cantitate mai mare de fructe, pot fabrica ţuică şi rachiuri naturale, dar cu plata integrală a accizei.

Pentru a da posibilitate fermierilor să-şi valorifice integral producţia de fructe, inclusiv prin fabricarea de ţuică şi rachiuri naturale, aceştia doresc armonizarea legislaţiei cu situaţia existentă, astfel:

1. Eliminarea plăţii accizei pentru cantitatea de 50 hl alcool pur destinat autoconsumului - 200 de litri de ţuică la 25° pentru fiecare familie;
2. Legiferarea procesului de producţie, deţinere, ambalare-timbrare şi desfacere a acestor băuturi tradiţionale, legal, prin reţeaua de magazine de specialitate, pieţe şi târguri organizate, pentru care statul poate să stabilească plata unor taxe, similar accizei la o valoare de piaţă.

Acest lucru s-ar putea face prin stabilirea unor reguli stricte pe linia de fabricare, deţinere, ambalare-timbrare şi comercializare a acestor băuturi alcoolice - un model ar fi legislaţia existentă pentru vinuri.

Faţă de cele expuse, vă rog, domnule ministru, să analizaţi posibilitatea modificărilor legislative enunţate de pomicultori în domeniul producerii, deţinerii, ambalării şi desfacerii băuturilor alcoolice tradiţionale, ţuică şi rachiuri naturale.

Solicit răspuns scris.

Cu deosebită consideraţie, deputat al PSD de Dâmboviţa, Oana-Silvia Vlăducă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Codreanu?

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Teodor-Viorel Meleşcanu, ministrul afacerilor externe, şi are ca obiect ratificarea Protocolului Comisiei mixte România-Republica Serbia privind minorităţile naţionale şi desemnarea unui copreşedinte din partea statului sârb.

Domnule ministru,

Cu toate că sunt în continuă scădere, o scădere artificială, românii din Serbia au reuşit să-şi păstreze până astăzi tradiţiile şi limba, cu ajutorul credinţei şi a dorinţei de transmitere a identităţii româneşti, generaţiilor următoare de români.

Principala revendicare a minorităţii naţionale româneşti din Serbia a fost garantarea drepturilor culturale modeste, misiune care să asigure dezvoltarea valorilor lingvistice, folclorice, etnografice, literare, religioase, cu tot ce este legat de virtuţile românităţii orientale.

Serbia şi-a depus candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeană în decembrie 2009 şi a primit statut de candidat în martie 2012, după ce Belgradul şi Pristina au ajuns la un acord privind reprezentarea regională a Kosovo.

În acest context, în lipsa unui angajament ferm al Serbiei faţă de îmbunătăţirea situaţiei minorităţii naţionale române, România îşi exprimase, în primă instanţă, rezervele faţă de acordarea statutului de candidat. Apoi, a optat pentru introducerea unor garanţii în ceea ce priveşte negocierea drastică a Capitolului 23 din Tratatul de aderare şi, implicit, o atenţie specială acordată problematicii drepturilor minorităţilor, în contextul procesului de integrare a Serbiei.

Astfel, la 1 martie 2012, la Consiliul European de la Bruxelles s-a semnat, de reprezentanţii permanenţi ai României şi Serbiei la UE, Protocolul celei de-a doua sesiune a Comisiei mixte România-Republica Serbia pentru protecţia minorităţilor naţionale.

Se prevedea că Republica Serbia, în procesul de aderare la Uniunea Europeană, se angajează să respecte şi să aplice criteriile politice de la Copenhaga, inclusiv în ce priveşte protecţia minorităţilor naţionale, în conformitate cu instrumentele internaţionale regionale şi bilaterale relevante pe care le-a ratificat.

Ulterior, în Raportul de screening, în 2013, şi în Rapoartele de progres - 2012-2013-2014 se stipulează că Serbia îndeplineşte într-o măsură suficientă criteriile politice; în general, cadrul juridic pentru protecţia minorităţilor este în continuare respectat, însă rămâne de consolidat punerea sa coerentă în aplicare pe întreg teritoriul ţării, în domenii precum; educaţia, utilizarea limbilor, precum şi accesul la mass-media şi la servicii religioase în limbile minoritare.

Totuşi, până în prezent, în ceea ce priveşte practicile educaţionale privind asigurarea dreptului la educaţie în limba maternă, cu toate asigurările primite din partea autorităţilor sârbe, procesul de introducere în şcolile din Serbia de Răsărit a limbii române, cu elemente de cultură naţională, se realizează parţial şi cu multe tergiversări, existând o rezistenţă serioasă din partea autorităţilor locale şi din partea conducerilor unora dintre şcoli.

Mai mult, este încurajată crearea unei limbi vlahe, separate de limba română, folosind caractere chirilice, pentru a sublinia diferenţa clară între români şi vlahi, pe care o promovează politica oficială sârbă.

Ţinând cont de cele prezentate mai sus...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi...

Domnul Constantin Codreanu:

... şi de alte încălcări îngrijorătoare ale drepturilor comunităţii româneşti din Serbia, binecunoscute de către MAE, interesul României pentru asigurarea la standard european a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din republică ar trebui să reprezinte o constantă a diplomaţiei româneşti.

În acest context, vă rog respectuos să transmiteţi:

1. Care sunt demersurile pe care Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, le face, astfel încât comunitatea naţională românească de pe întreg teritoriul Serbiei să beneficieze de drepturi similare cu cele pe care le au minorităţile naţionale din România, iar aceste drepturi să fie implementate cu adevărat, nu doar introduse în textele unor acorduri?

Şi 2. Care sunt pârghiile utilizate de către MAE pentru a pune presiune pe statul sârb, în vederea desemnării unui copreşedinte al Comisiei mixte România - Republica Serbia şi când este previzionată această numire tergiversată din anul 2012?

Răspunsul se transmite în scris.

Mulţumesc.

Deputat Constantin Codreanu, PMP, diaspora.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bode este? Nu.

Domnul Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi prezenta foarte pe scurt. Am 5 interpelări... "Giratoriul..." toate se adresează Ministerului Transporturilor, cu care deja am o colaborare destul de strânsă, din câte văd eu aici. Vor mai veni şi altele, bineînţeles.

Prima are obiect de...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Una, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Una, una, una va fi, eu doar vi le enumăr.

Prima se referă la "Giratoriul DN 2 - Afumaţi"; a doua, la "Pasarelă pietonală", în aceeaşi zonă; "Gara Otopeni"; pe Şoseaua de Centură a Capitalei, "Semnalizare rutieră pe Centura Capitalei, tronsonul Mogoşoaia - Otopeni"; iar ultima, pe care o voi citi - "Pasarelă pietonală şi trecere de pietoni la Tâncăbeşti, comuna Snagov".

Domnule ministru,

Ca urmare a sesizărilor Primăriei Snagov şi ale cetăţenilor din localitatea Tâncăbeşti, vă rog să dispuneţi în regim de urgenţă executarea lucrărilor de siguranţă a traficului din zonă, lucrări care întârzie nejustificat de prea multă vreme.

Din păcate, Ministerul Transporturilor a neglijat ca prioritate siguranţa traficului rutier pe DN 1, în judeţul Ilfov.

Ca atare, vă cer urgent ca, până la refacerea pasarelei pietonale de la km 28 + 700, să fie montate atât la trecerea de pietoni de la km 28 + 700, cât şi la trecerea la nivel de la km 28 + 300 benzi rezonante din marcaj rutier, precum şi indicatoare de semnalizare suplimentare, lămpi cu lumină intermitentă.

Vă reamintesc faptul că zona este una cu mare risc de accidente grave, iar refacerea pasarelei pietonale şi a marcajelor rutiere este o chestiune de primă urgenţă pentru locuitorii din Snagov şi judeţul Ilfov.

Cer răspuns verbal şi scris.

Daniel Gheorghe, deputat al Partidului Naţional Liberal, Ilfov.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Giugea, vă rog.

Domnul Giugea.

Domnul Nicolae Giugea:

Am o interpelare către domnul Şerban-Constantin Valeca, ministrul cercetării şi inovării, şi pentru doamna Adriana Petcu, ministrul apelor şi pădurilor.

Obiectul interpelării: "Finanţarea clusterelor de cercetare în domeniul agriculturii şi silvic".

Destructurarea rapidă şi sigură a cercetării în domeniul agricol şi silvic nu mai reprezintă o situaţie ipotetică sau o temere justificată, ci o realitate a ultimilor 27 de ani.

Staţiunile de cercetare şi-au redus semnificativ personalul de cercetare şi capacităţile proprii, iar sectoarele productive beneficiază tot mai puţin de avantajele competitive ale cercetării ştiinţifice româneşti.

Am apreciat favorabil faptul că în Programul de guvernare 2017-2020, asumat de Guvernul Grindeanu şi votat de Parlament, la începutul anului, aţi prevăzut măsuri specifice pentru revigorarea acestui domeniu.

Astfel, v-aţi angajat să finanţaţi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice cu 100 de milioane de euro, în vederea realizării de clustere de cercetare în care România are avantaj competitiv. Exemple: floarea-soarelui şi cereale - Institutul Fundulea, Staţiunea de Cercetare Lovin, Staţiunea de Cercetare Teleorman; ovine - Institutul Palas, Constanţa, legume - Staţiunea de Cercetare Buzău; pomicultură - Institutul de Cercetare Piteşti-Mărăcineni, viticultură, vinificaţie - Institutul de la Valea Călugărească, Staţiunea Viticolă Drăgăşani.

V-aţi mai angajat, de asemenea, să elaboraţi un program naţional de cercetare-dezvoltare agricolă pe perioada 2017-2020, în vederea realizării unei strategii integrate care să asigure adaptarea noilor tehnologii la condiţiile de producţie din România, vizând în special măsuri privind cercetarea aplicativă, inovarea şi reducerea costurilor de producţie, pe fondul sporirii randamentelor şi calităţii produselor, precum şi aplicarea soluţiilor financiare optime, încurajarea parteneriatului public-privat în cercetarea agricolă.

Trebuie să recunosc că obiectivele sunt generoase, iar până acum acţiunile Guvernului sunt perfect inexistente.

Având în vedere faptul că acest obiectiv este asumat începând cu anul 2017, că finanţarea de circa jumătate de miliard de lei este prevăzută de la bugetul de stat, chiar începând cu acest an, vă rog, domnule ministru, să aduceţi următoarele precizări.

În contextul veniturilor bugetare slabe din prima parte a acestui an, în ce măsură finanţarea cu 25% a clusterelor de cercetare în domeniul agricol şi silvic mai este realizabilă de la bugetul de stat?

Care sunt măsurile de stimulare a parteneriatului public-privat în domeniul cercetării agricole şi silvice - măsuri implementate până în prezent?

Care sunt măsurile de stimulare, sprijinire a dotării cu noi tehnologii în fermele din România, începând cu anul 2017?

Solicit formularea răspunsului în scris.

Nicolae Giugea, deputat al PNL, Dolj.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Heiuş este? Nu.

Doamna Dinu?

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Florian- Dorel Bodog, Ministerul Sănătăţii, şi are ca obiect "Nevoia sprijinirii cercetătorilor şi producătorilor români în certificarea produselor medicale inovative".

Domnule ministru,

Judeţul Giurgiu are privilegiul de a avea pe teritoriul său, în localitatea Călugăreni, singurul Institut privat de Cercetare şi Servicii Inovative în Biotehnologii Avansate, 100% românesc.

Aceasta este o societate privată, producătoare de medii de cultură, colagen şi alte produse noi şi inovative din domeniul biotehnologiilor avansate, ca rezultat al unor colaborări şi parteneriate cu cercetători de prestigiu, prin implicarea unor domenii de vârf: biologie moleculară şi microbiologie, biofizică şi biochimie, biotehnologii, medicină umană şi veterinară.

În 2015, această unitate de cercetare a finalizat proiectul "Crearea unei unităţi de cercetare şi servicii inovative în domeniul biotehnologiilor avansate", proiect cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, un proiect în valoare totală de 59.858.504 lei.

Toate laboratoarele care fac parte din structura acestui centru de cercetare sunt dotate cu aparatură modernă de ultimă generaţie şi sunt exploatate de personal cu înaltă calificare şi competenţe ştiinţifice certificate.

Tot prin fonduri europene - valoare totală a proiectului - 22.734.000 lei - s-a realizat şi o fabrică de colagen - cea mai mare din Europa - care produce şi dezvoltă substraturi colagenice poroase sterile încadrate în categoria a III-a a dispozitivelor medicale.

O altă direcţie a produselor obţinute din colagen este cea destinată cultivării ţesuturilor de condrocite pe suporturi de atelocolagen. Blocul operator pentru artroscopie şi implant tisular autolog de condrocite este compus dintr-un laborator de culturi celulare şi o sală de operaţii cu dotări de ultimă generaţie.

V-am făcut această scurtă prezentare pentru a vă putea face o idee asupra potenţialului pe care această unitate de cercetare şi producţie îl are în domeniul sănătăţii şi al dispozitivelor medicale.

Alături de colegii mei parlamentari am vizitat platforma ştiinţifică şi de cercetare, precum şi fabricile de producţie, şi am stat de vorbă cu conducerea institutului care, pe lângă realizări, are şi o sumedenie de probleme create, în parte, de legislaţia existentă.

Astfel, în urma Hotărârii de Guvern nr. 1184/2014, de desfiinţare a Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale Certificare, certificarea sau recertificarea produselor medicale inovative nu se mai face în România, iar certificarea lor în străinătate se face cu costuri considerabile sau, mai rău, nu se poate face din cauza unor excese birocratice.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

În această situaţie, vă rog respectuos, domnule ministru să-mi precizaţi:

• care este poziţia ministerului pe care îl conduceţi faţă de situaţia prezentată mai sus;
• cum se poate interveni de la nivelul ministerului pentru promovarea şi protejarea întreprinzătorilor români din domeniul medical, rămaşi, din păcate, foarte puţini, din cauza expansiunii firmelor străine şi importurilor de medicamente şi dispozitive medicale la costuri infinit mai mari.

Aştept răspuns scris.

Deputat Cristina-Elena Dinu, Circumscripţia nr. 19, Giurgiu.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată domnului Pavel Năstase, ministrul educaţiei naţionale.

Subiectul interpelării: "Scăderea numărului de elevi care învaţă în limbile minoritare materne".

Stimate domnule ministru,

Se constată o scădere a numărului de elevi care învaţă în limba maternă. Înţelegem că această scădere este un rezultat al tendinţelor demografice, afectând întreaga populaţie şcolară.

Totuşi, în cazul învăţământului în limbile minoritare, tendinţa pare să fie mai puternică şi să se datoreze şi unor factori subiectivi.

De aceea, doresc să cunosc răspunsurile la următoarele chestiuni concrete:

• Dacă datele ministerului pe care îl conduceţi confirmă tendinţa mai accentuată de scădere a numărului de elevi care învaţă în limbile minorităţilor naţionale recunoscute prin lege;
• Care este dinamica editării manualelor şcolare în limbile minorităţilor naţionale;
• Care este gradul de acoperire cu personal didactic din profilul amintit;
• Dacă reprezentarea minorităţilor naţionale în organele administrative de specialitate - minister, inspectorate - are în vedere ponderea populaţiei de o anumită origine etnică sau e orientată după alte criterii şi dacă în această privinţă au survenit modificări în cadrul normativ în ultimii 5 ani:
• Ce programe, măsuri sau alte activităţi iniţiază ministerul în domeniul arătat.

Vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi parvină în scris.

Cu deosebită consideraţie,

Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, Uniunea Ucrainenilor din România.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Cîtea

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea se adresează Ministerului Transporturilor, domnului ministru Alexandru-Răzvan Cuc, şi are ca subiect "Finalizarea Centurii ocolitoare a municipiului Iaşi".

Domnule ministru,

Finalizarea Centurii ocolitoare a municipiului Iaşi a iscat în decursul timpului nenumărate dezbateri. Chiar dacă Guvernul Cioloş nu a avut înţelegere faţă de acest obiectiv important de infrastructură, suntem convinşi că Guvernul Grindeanu va găsi o posibilitate pentru a introduce în lista priorităţilor şi acest obiectiv important pentru Iaşi.

Iaşiul nu poate să lipsească de pe harta obiectivelor de dezvoltare regională promovate de Guvernul Grindeanu. Este adevărat, varianta de trafic greu a fost definitivată, însă pentru varianta de trafic uşor am fost amânaţi în fiecare an, cu promisiunea fermă că în exerciţiul bugetar următor va fi bugetată şi această lucrare de infrastructură rutieră.

Municipiul Iaşi este capitala Moldovei; este şi localitate de frontieră şi deci, localitate de tranzit, fapt care îl face să fie un oraş foarte aglomerat.

Deşi ni s-a răspuns de fiecare dată că în cauză nu sunt bani, bani au fost găsiţi permanent pentru alte municipii reşedinţă de judeţ, astfel încât răspunsul guvernamental tehnocrat ni s-a părut ori o glumă nefericită, ori o gravă eroare.

Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveţi amabilitatea să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Când vor fi bugetate toate lucrările de la Centura ocolitoare a municipiului Iaşi? Când vor începe lucrările, când vor fi date în funcţiune şi care sunt sursele financiare de unde se va acoperi investiţia?

2. Câte variante de ocolire a localităţilor a finanţat Guvernul României în timpul mandatului Dacian Cioloş?

Solicităm răspuns pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege.

Cu deosebit respect, deputat Vasile Câtea, Iaşi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Georgescu.

Domnul Nicolae Georgescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată Ministerului Mediului, doamnei viceprim-ministru Graţiela Gavrilescu.

"Prognoza meteo pentru judeţele din regiunea de sud a ţării"

Doamnă viceprim-ministru,

Iarna 2016-2017 a fost în general o iarnă blândă, dar care a avut şi episoade sub forma unor fenomene severe care au pus izolat probleme autorităţilor locale. Din păcate, în anumite localităţi au existat decese, datorate hipotermiei, sau persoane care au rămas izolate şi nu au putut primi în timp util îngrijiri medicale.

De asemenea, în zonele defavorizate, populaţia nu a putut fi aprovizionată cu alimentele esenţiale şi nici nu s-au putut face provizii pentru astfel de situaţii excepţionale.

Într-adevăr, autorităţile locale nu au mai fost surprinse, ca în vremea Guvernului Boc, iar colaborarea dintre acestea şi Administraţia Naţională de Meteorologie a avut rezultate bune.

Cu toate acestea, fenomenele naturale sunt imprevizibile şi pot crea probleme, atât în ceea ce priveşte precipitaţiile abundente, cât şi în ceea ce priveşte topirea zăpezii depuse pe versanţi.

Ştim, din experienţa anilor trecuţi, că în momentul dezgheţării nămeţilor, unele râuri au avut probleme în preluarea cantităţilor suplimentare de apă. De asemenea, au existat probleme mari cu podurile de gheaţă formate care au condus la inundaţii în localităţile de pe cursurile râurilor şi pârâurilor. Toate acestea au dus inevitabil la distrugeri materiale însemnate, cât şi la pierderi de vieţi omeneşti.

Având în vedere cele precizate, ţinând cont că Administraţia Naţională de Meteorologie se află sub autoritatea ministerului pe care îl conduceţi, vă rog să aveţi amabilitatea să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Dacă există date cu privire la episoade de fenomene naturale severe pentru lunile iunie şi iulie?

   Vă rugăm ca în răspunsul dumneavoastră să vă referiţi la prognoza meteo pentru judeţele din regiunea de sud a ţării şi apoi, particularizat, pentru judeţul Argeş.

2. Pentru preîntâmpinarea rezultatelor unor fenomene severe, care este protocolul de colaborare cu celelalte instituţii ale statului cu competenţă în domeniu?
3. Care sunt zonele din judeţul Argeş predispuse la inundaţii în caz de fenomene meteo severe?

Solicităm răspuns scris pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege.

Cu deosebit respect, deputat al PSD Argeş, Nicolae Georgescu.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Alexe.

Domnul Alexe Costel:

Domnule preşedinte de şedinţă, vă mulţumesc.

Am o interpelare adresată domnului prim-ministru Sorin Mihai Grindeanu.

Stimate domnule prim-ministru,

România este un importator net de peşte şi produse pescăreşti, importând anual peste 100.000 de tone şi realizând din producţie internă circa 15.000 de tone. Pe lângă peştele congelat - macrou, hering, cod - pe care nu îl produce, ci îl importă, piaţa românească apelează şi la importuri pentru specii care se produc în România - crap, caras, păstrăv - adus mai ales în stare vie din ţările vecine - Ungaria, Grecia şi Bulgaria - la preţuri aflate mult sub costurile de producţie autohtone.

România deţine 103.000 ha de teren amenajat pentru piscicultură, în principal pentru creşterea crapului şi a altor ciprinide, în heleşteie, iazuri sau lacuri de acumulare, dintr-un total de circa 400.000 ha, la nivelul UE28, realizând circa 12% din producţia Uniunii Europene. Piscicultura are cel mai lung ciclu de producţie din zootehnie - 3-4 ani - şi se desfăşoară preponderent în regim semi-extensiv sau semi-intensiv, cu utilizarea resurselor locale, atât în ceea ce priveşte materiile prime, cât şi forţa de muncă din spaţiul rural.

Deşi Reforma Politicii Comune a Sectorului Pescăresc şi documentele suport stabilesc dezvoltarea acvaculturii ca prioritate europeană pentru a diminua presiunea de pe resursele acvatice din mediul natural şi pentru a scădea dependenţa de importuri, astăzi, în acest sector, există cel puţin 3 situaţii critice care pun în pericol existenţa acestuia, fac imposibilă investirea fondurilor europene în această activitate şi demotivează o ramură a agriculturii de care depinde securitatea alimentară a României, situaţii generate de autorităţile române:

1. De circa 2 ani, Administraţia Naţională "Apele Române" refuză prelungirea contractelor încheiate pentru exploatarea potenţialului piscicol al lacurilor de acumulare prin acvacultură sau refuză încheierea unor contracte noi. Nu există o politică unitară şi o colaborare între Ministerul Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în privinţa creării condiţiilor de practicare a acvaculturii în lacurile de acumulare cu folosinţă complexă.
2. Din 2011 Guvernul României refuză să adopte Hotărârea de Guvern prevăzută de alin. (1) al art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, hotărâre care avea termen de adoptare 90 de zile, începând cu 13 aprilie 2011. În acest fel se refuză compensarea pierderilor pe care le înregistrează fermierii piscicoli, pierderi ce se ridică la circa 11 milioane de euro anual şi care sunt cauzate de păsările şi mamiferele ihtiofage protejate. Cel puţin 3 dintre acestea - cormoranul mare, pelicanul şi vidra - s-au înmulţit în ultimii 20 de ani peste măsură, ajungând să producă pagube în zone în care nu au fost semnalate niciodată. Guvernul României poate stabili că în interesul societăţii trebuie să protejăm biodiversitatea, dar nu din banii fermierilor piscicoli.
3. Activitatea de piscicultură din România nu a beneficiat, după 1989, de nicio formă de sprijin similar cu cel din agricultură, pentru că a fost, în mod greşit, asimilată cu sectorul de pescuit - unde se recoltează resurse din mediul natural, nu cu cel din zootehnie - unde se cresc animale.

Având în vedere situaţia expusă, vă rog să-mi comunicaţi următoarele informaţii:

1. Care sunt măsurile luate de Guvernul României în rezolvarea crizei lacurilor de acumulare, a crizei generate de protecţia anumitor păsări şi mamifere care distrug fermele piscicole şi în acordarea unor forme de sprijin pentru acvacultură similare celor din agricultură?

2. Care sunt măsurile luate de Guvern, în coordonarea dialogului dintre Ministerul Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru deblocarea situaţiei în care se află fermierii piscicoli care îşi desfăşoară activitatea şi în lacurile de acumulare cu folosinţă complexă?

Şi 3. Care sunt măsurile luate de Ministerul Mediului în ceea ce priveşte despăgubirea fermierilor piscicoli care din cauza înmulţirii peste limită a cormoranilor şi a altor specii de păsări şi mamifere ihtiofage sunt în pragul falimentului?

Solicit răspunsul doar în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat Costel Alexe.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Închidem şedinţa.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,06.