Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,28.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop, înlocuit de doamna deputat Ioana Bran, şi de domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi.

Doamna Cherecheş.

Doamna Florica Cherecheş:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Salvaţi Ambulanţa!".

În plină campanie electorală, PSD promitea un program de achiziţie a 3.000 de autospeciale destinate acordării asistenţei medicale de urgenţă în mediul rural, gest lăudabil, dacă nu ar fi rămas doar o simplă promisiune neonorată.

Programul de achiziţie trebuia să demareze pe data de 1 aprilie 2017, dar la două luni şi jumătate distanţă de această dată, avem parte doar de un scandal mediatic în care sunt implicate două ministere, cel al sănătăţii şi cel al afacerilor interne, parcul auto fiind uzat din punct de vedere moral şi punând în pericol viaţa pacienţilor şi a echipajelor. Se invocă modificarea legislaţiei în ceea ce priveşte achiziţiile şi blocajele birocratice, dar acestea pot fi rezolvate tot de ministere, cu puţină bunăvoinţă şi interes.

Nu este pentru prima dată când PSD promite că va achiziţiona ambulanţe pentru satele din România. Pe vremea când era ministrul dezvoltării, domnul Liviu Dragnea ne asigura că va milita pentru adoptarea unui pachet minimal de obiective de infrastructură privind existenţa obligatorie în fiecare sat a maşinii de pompieri, ambulanţei, dispensarului, farmaciei, alimentării cu apă, a şcolii. Tot atunci Liviu Dragnea a spus că pachetul minimal de obiective de infrastructură pentru sate va fi adoptat cu decizie a Guvernului, iar accesarea fondurilor pentru aceste obiective de infrastructură se va face dintr-un singur loc; promisiune, de asemenea, neonorată.

Situaţia achiziţiei de ambulanţe a ajuns într-un moment tensionat, în care trebuie să punem mai presus de orgolii şi posibile interese financiare siguranţa şi sănătatea românilor, care sunt în pericol în fiecare zi, în condiţiile în care parcul de ambulanţe este învechit şi insuficient la nivel naţional.

Trag un semnal de alarmă şi vă precizez, dragi colegi, că în România, 60% din ambulanţele care circulă pe drumurile publice sunt uzate, cu sute de mii de kilometri la bord, şi că, în orice moment, ele pot deveni un real pericol pe roţi, provocând drame sau catastrofe, iar cadrele medicale care le însoţesc se pot transforma din salvatori, în victime.

Stimaţi guvernanţi, trebuie să conştientizaţi că nu putem să salvăm vieţi cu maşini care trebuiau de multă vreme să fie casate şi că pe lângă promisiuni deşarte, menite să atragă voturile populaţiei, e nevoie de implicare constantă în asigurarea unui drept fundamental, garantat de Constituţia României, şi anume dreptul la viaţă, atât a pacienţilor, cât şi a salvatorilor.

Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aveţi declaraţie? Că nu văd până acolo, nu vă recunosc. Nu aveţi?

Vă rog.

Doamna Rodica Paraschiv:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte şi dragi colegi.

Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Să construim inteligent!".

Este o declaraţie nu numai a prahovenilor, ci a tuturor celor care circulă pe Drumul Naţional DN1, zona între Câmpina şi Predeal.

Drumul Naţional DN1, sectorul Câmpina-Braşov, este cel mai circulat drum din România. Din datele de trafic rezultă o medie zilnică de 25.000-30.000 de vehicule etalon în perioadele de vârf, cu mult peste capacitatea sa, care este de 7.000 de vehicule etalon pe zi. Varianta utilizată în prezent pentru devierea traficului greu, DN1A Săcele-Văleni-Ploieşti, este total improprie numărului mare de autovehicule, deoarece acest drum nu a fost proiectat pentru o astfel de suprasolicitare.

Există zone cu risc ridicat accidentogen, unde elementele geometrice ale tronsoanelor de drum în curbă nu permit efectuarea în condiţii de siguranţă rutieră a virajelor pentru trafic greu. În zona Nistoreşti - Intrare pârtie Clăbucet, în perioadele de vârf, circulaţia se blochează, transformând DN1 în cea mai mare parcare a României. Realizarea autostrăzii A3 pe tronsonul Comarnic - Braşov ar degreva DN1 de o mare parte din trafic, atât trafic greu, cât şi trafic al turiştilor şi de tranzit, dar ar transforma drumul naţional în drum de organizare de şantier în timpul execuţiei.

În acest sens, consiliile judeţene Prahova şi Braşov au elaborat Proiectul pentru modernizarea Drumului Judeţean DJ102I Valea Doftanei-Săcele, drum care asigură legătura între DN1 Câmpina şi DN1A Săcele, venind astfel în întâmpinarea Ministerului Transporturilor, pentru a prelua o parte din trafic, traficul uşor, atât în perioada realizării autostrăzii, cât şi ulterior.

În anul 2014, CNADNR a prevăzut în MasterPlanul General de Transport realizarea tronsonului de drum DJ102I Câmpina - Săcele, prin preluarea drumului din proprietatea judeţelor şi administrarea consiliilor judeţene, în proprietatea statului şi administrarea CNADNR.

Până în prezent, la nivelul Ministerului Transporturilor, acest transfer nu a fost realizat şi apropierea începerii lucrărilor la oricare din cele 5 sectoare ale autostrăzii ar însemna degradarea drumului naţional, implicit creşterea valorilor de trafic. În aceste condiţii, consider că este necesar ca odată cu promovarea obiectivului autostrăzii să se aibă în vedere şi posibilitatea de acces pentru asigurarea cu materiale de construcţii a şantierului, aceste transporturi afectând Drumul Naţional DN1 şi îngreunând şi mai mult traficul actual.

DJ102I reprezintă o variantă viabilă pentru realizarea traficului uşor între Prahova şi Braşov, implicit Bucureşti - Braşov, o soluţie cu costuri minime, având în vedere că acest drum există şi este parţial modernizat.

Să construim, să construim inteligent şi să dăm cetăţenilor şansa să circule civilizat şi în condiţii de siguranţă.

Deputat Rodica Paraschiv, Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Iată cum, nemilos, ireversibil, timpul se scurge. Au trecut 6 luni din actuala sesiune parlamentară şi eu tot dialoghez cu domnul Liviu Dragnea, n-am depăşit încă acest nivel. Am auzit că Domnia Sa studiază cu lupa declaraţiile mele politice. Îl sfătuiesc să citească Biblia în această perioadă, pentru că ea ne este reazem tuturor.

Iată cât de greu este, domnule Liviu Dragnea, să fii şef mare la Bucureşti. Nu-i ca la Vaslui, nu-i ca la Teleorman.

V-am văzut ieri - şi mi-a părut rău - îngândurat pe holurile Camerei Deputaţilor. V-am văzut încărunţit, pentru că vă ştiu de multă vreme preocupat. Şi cred că în timp ce dumneavoastră vă bateţi cu răii din celelalte partide, cu insurgenţii din PSD, cu sistemul, cu lumea, în genere, tiptil, tiptil, discret, domnul preşedinte Klaus Iohannis v-a luat maul în America. L-am văzut dezinvolt, aproape cu farmec, exprimându-se în germană, sprinţar în engleză. Cu româna mai are nişte poticneli, dar având în vedere tinereţea Domniei Sale, poate până la sfârşitul vieţii o s-o înveţe cum trebuie.

Din fericire pentru noi, românii, peste 2 ani de zile, când vor fi prezidenţialele, nu vor vota americanii. Şi cred că în ţara aceasta nu vor vota nici ruşii, nici chinezii, nici vesticii, niciodată, ci vom vota noi şi câteodată tot noi vom număra.

Aşa că domnul preşedinte Klaus Iohannis a recuperat ceva din teren, însă nu atât de mult încât să-i poată permite timpul ce a rămas până la alegeri să mai obţină un mandat. Şi asta pentru că românii au înţeles ceva. Au înţeles ceva foarte grav. Că Domnia Sa încă nu ne iubeşte.

Dar mă întreb şi vă întreb, domnule Dragnea, dumneavoastră ne iubiţi pe noi, românii? Pentru că de când vă preocupă mărirea, şi nu vă ştiam aşa, mi se pare c-aţi uitat să iubiţi, dacă aţi ştiut vreodată.

V-aţi pus "vulpiţa" să-l facă praf pe domnul Grindeanu, săptămâna trecută. Domnul Grindeanu care, iată, nu e atât de inofensiv şi de docil pe cât vi-l prezentau camarazii în urmă cu câteva luni.

Americanii, e clar, domnule Liviu Dragnea, nu vă doresc. E clar că nici ruşii, care sunt tot departe, dar pentru ei n-ar fi o problemă să fie mai aproape, nu vă doresc. Nici chinezii nu vă doresc.

Nu v-aţi gândit că ar fi cazul să faceţi o mutare în comportamentul dumneavoastră, încât românii să vă dorească? Şi ştiţi cum? Rezolvându-le problemele.

V-am rugat, daţi drumul investiţiilor în România, peste tot. Faceţi drumuri şi poduri, aducţiuni, canalizări, creşe, şcoli, grădiniţe, spitale, câte o puşcărie pentru prieteni, câte o puşcărie pentru adversari. Şi atunci, poate, poate, în viitorul mai îndepărtat, o să aveţi şanse foarte mari să deveniţi, nu premier, pentru că nici nu cred că este motivant, nu preşedinte de ţară, ci un om liber şi pus pe fapte bune, constructive, în România.

Acesta este sfatul pe care vi-l dă Corneliu Bichineţ, fostul dumneavoastră colaborator de la UNCJR - să intraţi în limitele normalului, să credeţi în Dumnezeu şi să lăsaţi timpul să curgă, pentru că oricum el nu vă întreabă şi oricum el rezolvă orice.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Laura Moagher.

Doamna Laura-Mihaela Moagher:

Vă mulţumesc.

Declaraţie politică: "Lăsaţi România să se dezvolte!".

Prin introducerea unui element nou în recomandările specifice de ţară pentru România, şi anume Avizul Consiliului privind Programul de Convergenţă pentru 2017, se recomandă ca în 2017 să se asigure conformitatea cu recomandarea Consiliului de a corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare, astfel încât să se poată atinge obiectivul bugetar pe termen mediu.

Astfel, România, pentru al doilea an consecutiv, este declarată o ţară stabilă macroeconomic, având o creştere economică susţinută. O ţară care face eforturi considerabile pentru a îndeplini condiţiile de prudenţialitate, negociate prin Pactul de Stabilitate şi Creştere. Şi fac referire aici la un deficit bugetar sub 3%, ponderea datoriei publice în PIB, menţinută sub 60%, şi un deficit structural de 1%.

Dacă condiţiile legate de deficitul bugetar şi ponderea datoriei publice sunt îndeplinite, singura condiţie neîndeplinită este deficitul structural sub 1%. Ce înseamnă acest lucru? Există recunoaşterea generală a experţilor în economie că astfel de lucruri sunt greu de definit şi de înţeles, chiar şi de către cei care sunt de specialitate.

Haideţi să ne aducem aminte că în acest fel s-a declanşat şi criza economică din 2001, prin acceptarea pe piaţa de capital a unor instrumente derivate greu de explicat şi de înţeles.

Ce înseamnă acest lucru de fapt pentru românul mediu? Pentru românul mediu, acest lucru reprezintă un instrument care poate afecta, prin constrângerile impuse, adică prin limitarea banilor pentru investiţii, succesul Programului de Guvernare PSD, dorit şi votat de peste 51% din populaţie. Program de Guvernare PSD care generează speranţa în mai bine a milioane de români, prin creşterea veniturilor, datorită majorării salariului minim pe economie, prin speranţa de echitate şi justiţie socială, în urma adoptării Legii salarizării unice, prin speranţa unei afaceri prospere, prin Programul "Start-up Nation".

Ştim cu toţii că Programul de Guvernare PSD a generat pe primul trimestru o creştere efectivă de 5,7%, faţă de estimarea Comisiei Europene, de 4,4%, ceea ce arată, pe de o parte, corectitudinea şi eficienţa modelului economic propus de PSD şi, pe de altă parte, arată incapacitatea înţelegerii în deplinătate a acestuia, de către economiştii neoliberali, cei care cred că doar austeritatea poate fi răspunsul în evitarea adâncirii efectelor unei crize financiare.

Şansa dezvoltării României, cu micşorarea inegalităţilor sociale, presupune până în 2020 depăşirea deficitului structural în jurul valorii de 3% în 2018, cu revenire la 2% în 2020, dar şi încadrarea sub pragul de 3% a deficitului bugetar, cheltuieli mai mari decât venituri.

Orice măsură impusă de către Comisia Europeană, precum avizul mai sus menţionat, care nu va fi explicată pe înţelesul tuturor, va avea ca efect scăderea încrederii oamenilor în politica economică şi rezultatele economice pozitive înregistrate până la acest moment.

Viitorul României în Europa trebuie înscris în principiile...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi...

Doamna Laura-Mihaela Moagher:

... care au stat la baza creării Uniunii Europene, şi anume pace şi prosperitate.

Şansa acestei prosperităţi pentru marea majoritate a românilor este dată de Programul de Guvernare PSD.

Lăsaţi România să se dezvolte, urmând cursul economic abia început, un curs al creşterii economice stabile şi durabile, cu o clasă de mijloc puternică, care să asigure ţării noastre locul meritat în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene sociale - tolerantă, multiculturală şi unită.

Vă mulţumesc.

Laura Moagher, Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Ioniţă?

Doamna Antoneta Ioniţă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "14 iunie - Ziua Mondială a Donatorului de Sânge".

În fiecare an, la data de 14 iunie, sărbătorim Ziua Mondială a Donatorului de Sânge. Această decizie s-a luat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cu prilejul celei de-a 58-a reuniuni anuale la care statele membre şi-au declarat angajamentul şi sprijinul pentru donarea voluntară de sânge.

Prin sărbătorirea acestei zile se doreşte să crească gradul de conştientizare a nevoii de donaţii constante de sânge, precum şi aducerea unui omagiu donatorilor voluntari.

Tema din acest an pune accentul pe importanţa constituirii de rezerve de sânge pentru situaţii de urgenţă, prin sensibilizarea populaţiei privind importanţa donării de sânge. Sloganul campaniei din acest an este "Donează sânge. Donează acum. Donează constant".

În România, 1 din 10 bolnavi care ajung în spitale are nevoie de sânge sau produse derivate din sânge. Dezastre ca accidentele de maşină, incendiile sau alte traume de acest gen se întâmplă, din nefericire, în fiecare zi, iar victimele acestor dezastre au nevoie de sânge, şi de puţine ori se întâmplă să aibă nevoie doar de o unitate de sânge. În medie, este nevoie de 500.000 de unităţi anual, în România.

Deşi pentru donator nu există niciun risc, în toate centrele de transfuzii existând materiale sanitare de unică folosinţă, numărul celor care donează benevol sânge, în România, este printre ultimele locuri, iar multe intervenţii chirurgicale din ţară sunt amânate. De asemenea, pentru primitor, riscurile sunt înlăturate, pentru că fiecare cantitate de sânge recoltată este testată din toate punctele de vedere.

Transfuziile de sânge şi produse din sânge ajută la salvarea a milioane de vieţi în fiecare an, iar donatorii voluntari sunt adevăraţi eroi necunoscuţi, întrucât donarea de sânge este un act umanitar, benevol, neremunerat şi anonim.

De aceea, consider că trebuie să le mulţumim şi să le urăm "La mulţi ani!" şi multă sănătate tuturor donatorilor de sânge din lumea întreagă, întrucât au înţeles că fără acest gest umanitar nu pot fi salvate vieţi!

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Circumscripţia electorală nr. 9 Brăila.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Bună dimineaţa!

Distinşi colegi,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Declaraţia mea politică se intitulează "Să ne coborâm de la tribuna autosuficienţei în rândul celor pe care îi reprezentăm!".

Moment de jenantă "glorie" pentru Parlamentul României, odată cu adoptarea grăbită şi pripită a proiectului legislativ privind salarizarea unitară a personalului bugetar. Demnitarii, profesioniştii din politică au reuşit performanţa să-şi mărească cei dintâi propriile indemnizaţii, considerându-i pe primari, preşedinţii de consilii judeţene şi parlamentari o prioritate absolută în rândul bugetarilor ţării. Astfel, majoritatea PSD, ALDE şi UDMR a validat legea care, în pofida promisiunilor şi a programului de guvernare pompos şi electoral declamat, stabileşte de fapt amânarea, până la 1 ianuarie 2018, a creşterii salariilor profesorilor, medicilor, asistenţilor, poliţiştilor, militarilor, funcţionarilor din penitenciare.

Cu acest prilej, după o încordare neuropsihică profundă, preşedintele Senatului României, Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, a constatat consternat şi profund uluit că: "în învăţământul preuniversitar programul nu e de 8 ore pe zi. Dacă pui la cap toate vacanţele, ai 4 luni de vacanţă pe an, 4 luni de vacanţă. Eu nu găsesc că sunt justificate unele din aceste majorări. Am văzut, de exemplu, la educaţie, spor de solicitare neuropsihică".

Din păcate, există mulţi politicieni care gândesc la fel şi adeseori fac umbră pământului degeaba. În mod normal, dacă cel în cauză ar avea o elementară luciditate, niţel realism şi bun-simţ, ar trebui să-şi analizeze critic propriul statut: cele două luni de vacanţă parlamentară şi celelalte zile libere şi vacanţe care, culmea, coincid cu cele din sistemul de educaţie. Însă "De unde nu-i, nici Dumnezeu nu poate cere!", spune înţelepciunea din popor.

Pentru că se cuvine să rămânem în consonanţă cu aşteptările şi opiniile celor care ne-au mandatat prin votul lor să-i reprezentăm în Legislativul ţării, voi reda câteva dintre comentariile rezonabile, pro şi contra, primite pe cale electronică de la simpli cetăţeni, în legătură cu declaraţia anterior menţionată.

"Povestea cu vacanţele este o prostie din timpul comuniştilor. În vacanţele elevilor sunt examenele de capacitate, de bac, de corigenţe, examenele de titularizare, de suplinitori. Rolul părinţilor în educaţia copiilor există, dar lipseşte, cu siguranţă. Poate număraţi câţi miniştri au fost, că nu profesorii hotărăsc ce şi cum se schimbă!"

"Să vină cu un proiect de lege în care actorii să ţină spectacole de 8 ore; concertele filarmonicii să dureze tot 8 ore, chiar şi spectacolele actorilor de la teatrul de păpuşi. Chiar aşa, harpista de ce cântă mai puţin decât ceilalţi?".

"Când ai peste 40% picaţi, nu prea ai cum să ceri mărire de salariu. Dacă un privat produce 40% rebuturi, intră în faliment".

"Oamenii, vremurile şi tehnologia au avansat. S-au schimbat. Profesorii nu s-au adaptat".

"Când o să văd profesorii că se luptă pentru aducerea programei şcolare în secolul 21, o să fiu de acord cu măriri de salariu. Momentan, în şcoală se predă exact aceeaşi materie pe care a învăţat-o şi tata!".

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi...

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Iată doar câteva dintre opiniile electorilor noştri. Avem întotdeauna ce învăţa de la cei pe care îi reprezentăm. Este necesar însă, pentru propria curăţenie morală, să coborâm decent, măcar din când în când, de la tribuna egoismului şi autosuficienţei, în mijlocul oamenilor, a alegătorilor noştri.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Iulian Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

Declaraţia mea politică se numeşte "CFR, compania fără ruşine".

Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră folosiţi transportul feroviar, dar mie, personal, îmi plac călătoriile cu trenul, pentru că atunci când nu călătoresc noaptea, îmi oferă ceva de care nu prea mă pot bucura în ultima vreme, şi anume timpul liber.

Când eram licean, obişnuiam să vizitez ţările europene, cu trenul. Mă destindea. Mă ajuta să meditez la locurile pe care le vedeam şi să socializez cu oamenii locului.

Ajuns parlamentar, am ales să fac naveta cu trenul, dar cu mare dezamăgire constat că fiecare călătorie cu CFR reprezintă mereu o adevărată aventură. E aproape imposibil să nu găseşti câte o disfuncţionalitate. Firmele care câştigă contractele de menţinere a curăţeniei în trenuri şi în gări, de obicei, aceleaşi, nu îşi fac treaba. Toaletele din trenuri sunt complet neigienice. Unele vagoane scârţâie din toate încheieturile. Deşi unele perioade sunt anunţate ca fiind mai aglomerate, nu sunt luate măsuri pentru a evita aglomeraţia. Şi exemplele pot continua cu uşurinţă.

Ultima întâmplare, chiar de duminica trecută, îl are ca personaj principal pe "Naşul". Şi nu fac referire la celebrul personaj al lui Coppola, ci la angajatul CFR responsabil de vagonul de dormit al trenului Suceava-Bucureşti. În gara din Roman, cu aproximativ două ore înaintea sosirii trenului, mi s-a transmis de la casierie că nu există locuri pentru dormit disponibile. În gară, alături de un alt călător, am insistat, la geamuri, să urcăm în acel vagon care avea toate uşile blocate şi, surpriză, locuri erau, doar bunul-simţ al însoţitorului lipsea.

În România anului 2017, replica "Ia-mă şi pe mine, Naşule", ar trebui să fie folosită doar când le povestim celor mici despre vremuri trecute.

Nu voi renunţa la această plăcere a mea, de a merge cu trenul, doar pentru că unii angajaţi pun comoditatea lor pe prim-plan şi confortul călătorului pe o poziţie inferioară.

De aceea, am şi decis să încerc, pe toate căile posibile, să contribui, cât de puţin, la îmbunătăţirea acestui serviciu public.

Am adresat mai multe interpelări ministrului transporturilor şi aştept răspunsurile. Dar, mai mult decât atât, sunt curios dacă se vor lua măsuri, astfel încât să se evite pe viitor situaţii similare.

În plus, susţin această declaraţie politică şi le transmit acelor angajaţi impasibili de la CFR că vrem decenţă, nu şpagă şi neruşinare în trenuri. Vrem bun-simţ. Atât din partea angajaţilor CFR, cât şi din partea călătorilor.

Haideţi să recunoaştem când ceva merge rău şi să corectăm. Schimbarea începe cu fiecare dintre noi, mai ales dacă mergem cu trenul, atunci când vrem să îmbunătăţim ceva...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

... la CFR.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, dragi colegi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna de acolo, aveţi declaraţie? Nu.

Domnul Stănescu.

Domnul Alexandru Stănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "10 octombrie - Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti".

Mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră cu prezenta declaraţie politică prin care doresc să vă solicit sprijinul pentru adoptarea PL-x 187 din 2017 - Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 10 octombrie - Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti, care va ajunge astăzi în plenul Camerei Deputaţilor. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 10 octombrie - Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti.

Cu această ocazie, autorităţile publice centrale şi locale, celelalte instituţii ale statului, societatea civilă, persoane fizice vor organiza programe şi manifestări educative de voluntariat, cu caracter social sau ştiinţific, consacrate promovării produselor agroalimentare româneşti.

În plus, autorităţile administraţiei centrale şi locale pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii, în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a manifestărilor prevăzute în iniţiativa legislativă, în limita alocaţiilor bugetare aprobate.

Un alt aspect important al legii, pe care doresc să-l evidenţiez prin prezenta declaraţie, derivă din faptul că am considerat necesară introducerea unei definiţii pentru produsul agroalimentar românesc, ca reprezentând produsul obţinut pe teritoriul naţional, din materii prime de bază provenite în proporţie de 100% din fermele din România şi care are inscripţionat pe etichetă drapelul României. Prin acest amendament ne-am propus să contribuim la promovarea produselor agroalimentare româneşti, în vederea creşterii cererii şi întăririi competitivităţii pe piaţa aprovizionării cu produse autohtone.

La final, doresc să precizez faptul că prezenta lege a fost votată în unanimitate în cadrul lucrărilor comisiei din 30 mai, demonstrând încă o dată faptul că agricultura românească nu trebuie să aibă culoare politică.

Vă mulţumesc.

Deputat Alexandru Stănescu.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Neagu.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Parteneriatul Strategic România - Statele Unite, întărit prin vizita preşedintelui Klaus Iohannis la Casa Albă".

Vizita oficială a preşedintelui Iohannis la Casa Albă poziţionează România ca actor strategic de importanţă maximă a flancului estic NATO. Aceasta marchează importanţa relaţiilor româno-americane şi angajamentul Statelor Unite de a apăra şi proteja România în cazul unei ameninţări militare.

Pentru România, această vizită este un succes, deoarece am obţinut confirmarea unui stat important în spaţiul transatlantic, care joacă un rol vital în păstrarea securităţii regionale şi chiar internaţionale. În plus, prin această vizită, s-au deschis noi orizonturi pentru o cooperare cu Statele Unite mai intensă, în toate sectoarele de interes naţional.

Ea reprezintă o premieră din mai multe puncte de vedere. Este prima dată când un preşedinte român este invitat la Casa Albă, la începutul mandatului unui preşedinte american, şi, în plus, preşedintele Klaus Iohannis a fost primul şef de stat din Europa de Est şi Centrală, invitat la Washington.

Acest fapt subliniază ceea ce spuneam, importanţa geostrategică şi geopolitică a României, în perspectiva americană, dar şi asigurarea că România se va bucura de suportul Statelor Unite, şi al NATO, în cazul unor ameninţări externe NATO.

Preşedintele american a asigurat că nu va ezita de a apela şi uza de articolul 5 din Tratatul de la Washington, dacă situaţia o cere, declarând că securitatea flancului estic al NATO reprezintă o prioritate pe agenda administraţiei americane.

Poziţia Statelor Unite ale Americii şi a Preşedintelui Trump faţă de România reprezintă, la fel, o premieră, întrucât constatăm că este pentru prima dată când administraţia americană califică mandatul unui preşedinte român ca fiind unul foarte bun. Nu s-a bătut monedă pe lupta împotriva corupţiei, Donald Trump evidenţiind atuurile României din perspectiva securităţii internaţionale.

Întâlnirea oficială dintre cei doi preşedinţi reprezintă o premieră, de asemenea, întrucât nu s-au menţionat critici la adresa României, remarci sau nemulţumiri şi teme de realizat.

Washingtonul a lăudat România şi abordarea sa în politica externă, după ce preşedintele român a asigurat că România va continua preocuparea pentru stabilitate şi securitate, fiind un partener stabil în Est, de încredere, al NATO şi al Uniunii Europene.

Prin discursul şefului de stat, România şi-a asigurat poziţia fermă şi aprecierea din partea Statelor Unite ale Americii.

Statele Unite ale Americii, prin vocea preşedintelui Trump, au apreciat poziţia şi decizia preşedintelui şi a CSAT-ului de a aloca 2% din produsul intern brut pentru armată, şeful de stat american invitând şi restul statelor membre NATO...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi, domnule deputat!

Domnul Nicolae Neagu:

... să adopte această măsură, urmând modelul României.

Succesul întâlnirii se poate reflecta în stabilitatea României, în siguranţa naţională şi dezvoltarea economică solidă şi de durată.

Guvernul trebuie să continue şi să întărească Parteneriatul Strategic cu SUA şi să asigure poziţia României în Uniunea Europeană şi în NATO, pe termen lung.

La încheiere, domnule preşedinte, pentru că astăzi este ziua preşedintelui României, permiteţi-mi, cu acordul dumneavoastră, stimaţi şi onoraţi colegi, să-i urez la mulţi ani, multă sănătate şi în continuare acelaşi îndemn: să-şi iubească ţara şi naţiunea!

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Şi din partea noastră, domnule deputat, la mulţi ani domnului preşedinte.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Cătălina Bozianu.

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică se intitulează "O prioritate - modificarea actualei forme a Legii electorale".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Alegerile locale parţiale de duminică au arătat încă o dată, dacă mai era nevoie, cât de absurdă şi antidemocratică este forma actuală a legislaţiei electorale.

Modificările din 2015 au ca efecte obstrucţionarea, de facto, a campaniei electorale, prin limitarea mijloacelor de comunicare publică pe care le au candidaţii în cele 15 sau 30 de zile ale campaniei şi, mai grav, reducerea gradului de informare a opiniei publice cu privire la însuşi faptul că în localităţile lor se organizează alegeri. În acest mod se explică că prezenţa la alegerile de duminică a fost foarte mică la nivel naţional - doar 33% -, cu precădere în mediul urban.

Fiecare dintre noi, cei care în cele două săptămâni de campanie am bătut străzile oraşelor şi uliţele satelor, alături de candidaţii noştri, am putut constata că mulţi dintre cetăţeni nu ştiau că duminică, 11 iunie, aveau să fie chemaţi la urne, să-şi aleagă primarul. Alţii nu ştiau cine candidează. Nici nu aveau cum sau de unde să ştie, din moment ce, în actualele condiţii stabilite de lege, informaţia ajunge foarte greu la cetăţean.

Limitarea excesivă a plafonului pentru sumele pe care un candidat sau un partid politic le pot cheltui în campania electorală, stabilirea unor procente arbitrare pentru fiecare tip de cheltuieli permise, precum şi interzicerea publicităţii stradale pe perioada campaniei sunt prevederi specifice, mai degrabă unei ţări bananiere, decât unei ţări cu o democraţie dezvoltată. Aceste anomalii ne aduc în situaţia absurdă de a fi singura ţară din lume în care campania electorală se termină în ziua în care, potrivit legii, abia începe. Fiindcă, aşa cum am văzut cu toţii anul trecut, partidele şi candidaţii tind să înceapă campania cu cel puţin două luni înaintea zilei votului, umplu oraşele cu corturi şi bannere şi distribuie materiale pe care legea le interzice pe perioada campaniei electorale propriu-zise.

Aparent, aceste prevederi ar limita decalajul de resurse dintre partidele mari, aflate la putere la nivel naţional sau la nivel local, şi partidele mici. În realitate, ele avantajează partidele mari, care au mai mulţi primari în funcţie şi care pot furniza mai mulţi candidaţi cu notorietate.

Partidele mari au mai puţină nevoie de publicitate. În schimb, le convine de minune limitarea prezenţei la vot, fiindcă o prezenţă limitată înseamnă o şansă în plus pentru ca alegerile să fie câştigate de către politicienii care continuă, nestingheriţi, vechile practici de influenţare şi chiar de fraudare a votului.

Stimaţi colegi,

În forma actuală, legea electorală este o ipocrizie antidemocratică. Ea nu generează egalitate de şanse între partide sau candidaţi, şi nici nu elimină metodele de campanie electorală cu conotaţie penală. Singurul lucru pe care îl generează este limitarea accesului la informaţie al alegătorului român.

Pe aceste considerente, am convingerea...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi, vă rog!

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

...că este de datoria noastră să o modificăm, astfel încât procesul electoral în România să se apropie cu adevărat de normalitate.

Vă mulţumesc.

Cătălina Bozianu, deputat al Partidului Mişcarea Populară, Prahova.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Marius Budăi.

Mulţumesc, doamnă.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice de azi: "PSD şi-a respectat promisiunea din campania electorală. Legea salarizării unitare respectă Programul de guvernare cu 56% creşteri salariate, în medie, până în anul 2022".

Stimaţi colegi,

Anvelopa bugetară până în anul 2020, care se adaugă la cele 68 de miliarde, astăzi, în plată, este de 32 de miliarde lei, iar până în 2022 este de 43 miliarde.

Creşterile cele mai mari sunt în baza de jos a piramidei salariale, unde sunt creşteri şi de 300%, în domeniul apărării. Aproximativ 60% dintre bugetari vor avea salarii duble, dar deja efectul se vede şi în economia privată, unde salariile au început să crească.

În 2017 s-au făcut deja majorări salariale în cuantum de 6 miliarde lei: în educaţie, sănătate, administraţie, cultură, agenţii de mediu, la OPC şi IMM-uri.

Salariile au crescut înainte de 1 iulie prin ordonanţe de urgenţă. Se mai fac şi azi majorări salariale, şi săptămâna viitoare, la categorii care au rămas fără creşteri anul acesta, pe o ordonanţă care e la Camera Deputaţilor în dezbatere.

Există un mare decalaj faţă de salariile din România şi cele din Uniunea Europeană. Suntem pe antepenultimul loc în ceea ce priveşte ponderea în PIB a cheltuielilor cu personalul bugetar. Şi totuşi, vom rămâne pe acelaşi loc, chiar dacă aceste majorări salariale vor fi puse în practică.

Deci majorările vor trebui să continue şi după anul 2022.

Legea salarizării este primul mare angajament îndeplinit din Programul de guvernare, după măsurile de eliminare a mai multor taxe şi impozite şi a creşterilor de pensii şi stimulente pentru angajarea absolvenţilor.

Nu contează ce spun cei care ne critică acum. Contează ce va scrie pe fluturaşul de salariu, contează ce bani vor intra în buzunarele românilor, iar bugetarii vor primi chiar mai mult decât s-a discutat iniţial.

Legea salarizării, aşa cum am promis, aduce mai mulţi români în clasa de mijloc şi mai mulţi bani în buzunarele românilor.

Legea salarizării unitare va determina creşteri de salarii şi în domeniul privat. Unele mari reţele private de magazine sau spitale au anunţat deja majorări de salarii, ca urmare a creşterii salariilor din sectorul bugetar.

Creşterea salariilor din România va determina stoparea exodului tinerilor din ţară şi reîntoarcerea unora dintre cei care au plecat.

Pentru prima dată după 1989 avem o lege care pune ordine în sistem, elimină inechităţile şi majorează substanţial salariile bugetarilor, în special la nivelul de bază.

Criticile sunt nejustificate. Facem exact ceea ce am promis. Deja salariile au crescut şi vor creşte până la nivelul promis, în conformitate cu Programul de guvernare.

Toţi bugetarii primesc creşterea de 25% începând cu 1 ianuarie 2018, inclusiv medicii şi profesorii.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

O nouă tranşă de majorare este prevăzută pentru medici la 1 martie 2018.

Ne achităm, deci, de promisiunea ca salariile medicilor să ajungă în 2018 până la suma de 3.600 euro şi angajaţii din sistemul de educaţie vor beneficia, de la 1 martie 2018, de încă o etapă de majorare consistentă, astfel încât în 2018 să primească, cumulat, creşterea de 50% faţă de nivelul actual de salarizare.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Marius-Constantin Budăi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Codreanu.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, distinşi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi are următorul titlu: "Valabilitatea paşapoartelor româneşti, dublu inferioară faţă de paşapoartele altor cetăţeni europeni".

Semnalez astăzi o problemă simplă în aparenţă, dar gravă prin consecinţele ei, care îi vizează pe toţi concetăţenii noştri din afara graniţelor ţării şi aproape pe toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară - valabilitatea documentelor româneşti de călătorie în străinătate.

Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate stabileşte o valabilitate de cinci ani a paşapoartelor simple electronice, eliberate de serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple.

Taxa de paşaport stabilită de Compania Imprimeria Naţională este de 258 de lei.

Valabilitatea paşaportului simplu electronic este de două ori mai mică decât cea a cărţilor de identitate. Ea este dublu inferioară şi faţă de cea a paşapoartelor din majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene.

Paşapoartele din state ca Austria, Cehia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria au valabilitatea de 10 ani, ca şi cele din Republica Moldova, Serbia, Ucraina, Africa de Sud, Australia, Armenia, Azerbaidjan, Canada, China, Brazilia, Elveţia, Federaţia Rusă, Georgia, Japonia, India, Islanda, Israel, Liban, Macedonia, Mexic, Norvegia şi ultimii, dar cu siguranţă nu cei din urmă, Statele Unite ale Americii.

Termenul de valabilitate de cinci ani, prin nimic justificat al paşapoartelor româneşti, presupune pierdere de timp şi resurse, atât din partea cetăţeanului, cât şi a serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor.

Românii plătesc de două ori pe un loc, acolo unde majoritatea absolută a europenilor plătesc o singură dată.

Românii suportă în zece ani costuri cu mult superioare, de două, trei, patru şi chiar de cinci ori mai mari decât cele plătite pentru paşapoarte de către alţi cetăţeni ale altor state europene.

În Uniunea Europeană, doar în Italia şi în Portugalia se plătesc taxe de paşaport mai mari.

Am interpelat Ministerul Finanţelor Publice asupra acestor costuri.

Am pregătit şi voi depune, având sprijinul mai multor colegi din diverse grupuri parlamentare, un Proiect de Lege de modificare şi completare a Legii nr. 248/2005, în sensul măririi termenului de valabilitate a paşapoartelor româneşti, de la 5 la 10 ani, după modelul majorităţii statelor europene.

Proiectul care urmează a fi depus se bazează pe o analiză comparativă detaliată în domeniu, din majoritatea statelor Uniunii Europene.

Prin această măsură, vom putea descărca în jumătate sarcina serviciilor publice comunitare pentru eliberare şi evidenţă a paşapoartelor simple, confruntate cu lipsa de personal.

Totodată, îi vom scuti pe români de costuri suplimentare şi de timp pe care le suportă astăzi absolut nejustificat.

Consider că această chestiune este una...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi!

Domnul Constantin Codreanu:

...care transcende politicul, răspunzând interesului legitim şi aşteptărilor fireşti ale cetăţenilor României, inclusiv ale celor cu reşedinţa sau domiciliul în afara graniţelor ţării, obligaţi astăzi să-şi preschimbe paşapoartele la fiecare cinci ani, în contrast cu ceilalţi europeni.

Vă mulţumesc.

Deputat Constantin Codreanu, Partidul Mişcarea Populară, Circumscripţia electorală nr. 43, diaspora.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

Stimaţi guvernanţi,

Stimaţi colegi parlamentari,

Într-o democraţie, interesul general prevalează în faţa interesului privat, aşa cum ştim, iar interesul public nu este cumulul de interese private, nici victoria unui grup de interese în faţa celuilalt, nici dominaţia unei clase în detrimentul celorlalte.

Interesul public cere uneori exproprieri pentru cauze de interes public. De ce? Foarte important. Pentru că nu există democraţie fără spaţii publice.

Democraţia nu se manifestă, atât cât e, doar în Parlament, doar în consilii locale, doar în instituţii de stat. Pentru ca democraţia să fie vibrantă, ea trebuie să aibă locuri unde oamenii se întâlnesc, locuri cu acces general şi gratuit, locuri unde oamenii pot să discute, ori să se odihnească.

Mă refer acum strict la părţile verzi ale spaţiului public. Nu avem destule parcuri, spaţii verzi, locuri de joacă, grădini comunitare cu trecere liberă şi maluri ale apelor care să fie vizitate.

Fără acces la bunuri comune nu există o calitate a vieţii ridicate în România.

Oraşele României au devenit cimitire pentru maşini, nu spaţii pentru oameni.

Nu suntem maşini, să mergem de la lucru spre casă, apoi direct la mall!

Nu vrem ca tot timpul nostru liber să fie comodificat în spaţii private!

Valorile individuale nu au cum să înflorească, fără spaţii degajate care permit tihna, meditaţia, relaxarea, grădinăritul, lectura în aer liber şi multe altele. Valorile sociale nu au cum să înflorească fără spaţii în care să interacţionăm, să ne asemănăm, dar şi să ne diferenţiem.

Din păcate, România este formată din ceea ce anglo-saxonii spun că ar fi communities that don't commune.

Legea-cadru a exproprierilor necesită amendamente relevante.

Trebuie să expropriem şi pentru infrastructura hard a ţării, aşa cum sunt autostrăzile, dar şi pentru cea soft. De aceea, cer ca, după dezbateri care să implice societatea civilă, colegii parlamentari şi guvernanţi, să includem la exproprieri şi spaţiile verzi, parcurile, locurile de joacă, grădinile şi livezile.

Conform datelor INS din 2012, în oraşele din România spaţiile verzi sunt mult mai deficitare decât normele europene care spun că avem nevoie de 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor sau Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care recomandă 50 de metri pătraţi pe cap de locuitor.

Spre exemplu, Bucureştiul avea doar 21 de metri pătraţi de spaţiu verde şi doar cinci oraşe din România respectă norma europeană, iar cele care au dorit să se apropie de norma europeană au făcut-o printr-un truc - au introdus păduri în intravilan.

Lipsa spaţiilor verzi şi activităţii în aer liber cauzează boli. Printre bolile cauzate de sedentarism, se numără: obezitatea, diabetul, îmbătrânirea şi depresiile, bolile cardiovasculare.

Nu detaliez acum modul în care s-au făcut retrocedările în România şi de ce s-a rupt din spaţiul public.

Nu doar că legea a fost aplicată abuziv, dar legea în sine s-a bazat pe un principiu greşit, revanşard, restitutio in integrum.

Totuşi, am depăşit acel anticomunism facil care justifica orice privatizare, pentru a vedea ce probleme a adus legea: retrocedări de muzee, de şcoli, de patrimonii culturale şi naturale.

Într-un cuvânt, a fost un jaf! O spune nu vreun stângist umoral, ci o cercetătoare valoroasă...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi!

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

...care a studiat România timp de câteva decenii şi care parafrazează un celebru anarhist. Prudente! E vorba de Katherine Verdery, care arată că proprietatea în România a stat în secolul al XX-lea sub semnul furtului, al dublului furt. Furtul comuniştilor stalinişti din avutul cetăţenilor, dar şi furtul capitaliştilor karaoke din avutul public.

Ca să fim o societate civilizată, trebuie să ne refacem avutul public. De aceea, exproprierile sunt un instrument util pentru a proteja mediul natural urban de speculatori veroşi şi de un urbanism haotic.

Cu respect, Adrian Dohotaru, deputat al USR de Cluj.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Tudor Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Această lege va salva vieţi. Vorbesc de redeschiderea Institutului Cantacuzino.

100...- acum s-au făcut 115 parlamentari -, au semnat acest proiect de lege, de la toate grupurile parlamentare.

Mulţumesc astăzi colegilor din Comisia pentru sănătate, că au făcut front comun pentru ca acest obiectiv de importanţă strategică să fie din nou funcţional.

Legea prevede trei lucruri foarte clare.

În primul rând, acest institut este considerat de importanţă strategică. Pentru noi, toţi, ştim cât de important este să ai vaccinuri la timp, sigure, să ai medicaţia necesară şi să nu depinzi de alţii, mai ales atunci când te doare.

În al doilea rând, proiectul de lege prevede că Ministerul Sănătăţii va finanţa acest obiectiv extrem de important şi evident trebuie să şi răspundă cineva; este prevăzut şi acest lucru în acest proiect de lege.

Nu trebuie să trecem cu mare uşurinţă faţă de acest proiect. Din pământ, din iarbă verde, trebuie să găsim toate resursele şi modalităţile ca această instituţie-simbol a României să redevină funcţională.

Eu cred că este un adevărat proiect de ţară, un proiect care ne asigură independenţa din punct de vedere medicamentos, al securităţii epidemiologice şi că, odată redeschis acest Institut Cantacuzino, ne vom reaminti din nou, cu plăcere, că putem face produse unice la nivel mondial, precum Cantastimul, sau Polidinul, sau vaccinul antistafilococic, sau că putem avea vaccin antitetanic cu doar 30 de bani, cum îl aveam înainte, nu cu sute de lei, cum îl cumpărăm astăzi.

115 parlamentari sunt la această oră. Până la prânz sunt convins că vor fi şi mai mulţi.

Iar faptul că, dincolo de culoarea politică a acestui obiectiv, este considerat strategic de toate grupurile parlamentare, arată încă o dată că am reuşit ca sănătatea să nu aibă culoare politică.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

La PNL nu mai ştiu cine mai e... Nu mai e nimeni la PNL. Domnul mai aşteaptă, e la bonus.

Domnul Robert Turcescu.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Au trecut două săptămâni de când am adus în atenţia dumneavoastră situaţia Unităţii de Primire Urgenţe a Spitalului Clinic de Urgenţă "Sf. Apostol Andrei" din Constanţa, al cărui buget aprobat în 2017, pentru Titlul II - Cheltuieli materiale -, este de 6.491 mii lei, respectiv 54,09% din bugetul solicitat şi puţin peste 60% din bugetul pe anul trecut.

Tot în urmă cu două săptămâni i-am transmis o interpelare pe această temă şi ministrului sănătăţii, domnul Florian Bodog.

Deşi sezonul estival e în toi, deşi UPU Constanţa riscă un blocaj financiar exact în toiul verii, când sute de mii de turişti din ţară şi străinătate vin pe litoral, ministrul sănătăţii nu a catadicsit să îmi răspundă încă. Abia mi-a răspuns la o interpelare depusă acum două luni.

Domnule Florian Bodog, e grav! Vorbim de o unitate medicală care asigură servicii de urgenţă în tot judeţul Constanţa, un spital care, în timpul sezonului estival, este impetuos necesar să funcţioneze la viteză maximă!

Domnule ministru,

Faceţi ceva pentru această unitate medicală! Faceţi ceva urgent! Suplimentaţi bugetul Unităţii de Primire Urgenţe a Spitalului Clinic de Urgenţă "Sf. Apostol Andrei" Constanţa pentru că, altfel, ne vom trezi în mijlocul verii că mii de oameni care vin pe litoral şi au urgenţe medicale nu vor avea unde să le trateze! Şi asta în ciuda faptului că majoritatea celor care vin pe litoral cotizează lunar pentru asigurarea de sănătate în spitalele de stat.

Domnule ministru,

Nu vă jucaţi cu vieţile oamenilor, pe banii lor!

Vă mulţumesc.

Deputat al PMP, Robert-Nicolae Turcescu, Circumscripţia nr. 14, Constanţa.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Nicu Georgescu.

Domnul Nicolae Georgescu:

Domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată "Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor".

Ziua de astăzi marchează un fenomen de amploare, căruia trebuie să-i acordăm mai multă atenţie, dar şi să încercăm să-l stopăm. Mă refer aici la exploatarea prin muncă a copiilor, 12 iunie fiind data la care se marchează Ziua mondială împotriva acestor forme de abuz.

Această zi a fost instituită de către Organizaţia Internaţională a Muncii, în anul 2002, tocmai pentru a atrage atenţia asupra fenomenului, dar şi a măsurilor care trebuie luate pentru ca el să fie eliminat.

În întreaga lume tot mai mulţi copii sunt exploataţi, trimişi la muncă de la vârste fragede, supuşi abuzurilor. Numărul lor este unul care atinge cote alarmante. Aproximativ 215 milioane de copii muncesc în întreaga lume, mulţi dintre ei cu normă întreagă. Peste o jumătate din acest număr sunt supuşi la cele mai grave forme de exploatare prin muncă, cum ar fi expunerea la medii periculoase, sclavia sau alte forme de muncă forţată şi activităţi ilicite. Astfel, ei nu mai merg la şcoală, nu mai au timp să se joace şi îşi pierd, încetul cu încetul, copilăria.

Şi în România exploatarea prin muncă afectează un număr însemnat de copii. Asta deşi, în Constituţia României, art. 49 alin. (3), se arată foarte clar că: "Exploatarea minorilor, folosirea lor în activităţi care le-ar dăuna sănătăţii, moralităţii sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea normală sunt interzise". Şi nu doar Constituţia interzice acest lucru, ci şi Legea nr. 272/2014 cu privire la protecţia şi promovarea drepturilor copilului,...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi!

Domnul Nicolae Georgescu:

...prin care orice formă de abuz trebuie semnalată serviciului public de asistenţă socială.

Totuşi, exploatarea prin muncă este foarte greu de monitorizat, având în vedere că mulţi consideră munca o normalitate, chiar şi în cazul copiilor.

Astăzi, 12 iunie, vreau să trag un semnal de alarmă asupra cazurilor de abuz. Mi-aş dori să avem la dispoziţie date concrete cu privire la exploatarea copiilor prin muncă, în România, şi chiar fac un apel către instituţiile autorizate pentru a face publice numărul de cazuri existente în ultimii ani, dar şi pentru a încerca să le descopere pe cele care încă nu au fost raportate.

Îmi doresc ca, împreună, să încercăm să facem ceva pentru aceşti copii. Cred că este de datoria noastră ca toţi copiii din ţară să ştie ce înseamnă cuvântul "copilărie", nu doar să ştie ce înseamnă, ci şi să aibă parte de ea.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat al PSD Argeş, Georgescu Nicolae.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Octavian Goga.

Domnul Octavian Goga:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

"Experienţa în profesie şi perfecţionarea proprie trebuie să fie relevante pentru cariera poliţistului".

Exercitarea cu dăruire, implicarea şi apropierea de cetăţean a profesiei de poliţist este cheia asigurării funcţionării relaţiilor sociale, în condiţii de siguranţă şi încredere.

Stabilitatea locului de muncă, dublată de posibilitatea dezvoltări profesionale, este de natură a crea un mediu propice desfăşurării activităţii şi îndeplinirii îndatoririlor de serviciu la un nivel de performanţă ridicat.

Realizarea acestui deziderat impune asigurarea unui cadru normativ de apreciere a activităţii profesionale şi perfecţionării proprii, respectiv aducerea deciziei de promovare mai aproape de comandamentul judeţean.

Promovarea din corpul agenţilor de poliţie în corpul ofiţerilor de poliţie a agenţilor cu experienţă, ca urmare a absolvirii studiilor superioare, este, în opinia mea, soluţia optimă pentru formarea unui corp de ofiţeri experimentat şi dedicat.

Pentru aceste considerente, în următoarea perioadă doresc să iniţiez discuţii cu reprezentanţii structurilor reprezentative ale poliţiştilor, pentru identificarea celor mai bune soluţii de modificare a art. 9 alin. (2) din Legea privind statutul poliţistului, în sensul creşterii gradului de aplicabilitate a acestuia.

Vă mulţumesc.

Deputat Octavian Goga, Circumscripţia electorală nr. 15 Covasna.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Velcea:

Distinse domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată "Condiţii mai bune pentru medicii care profesează în mediul rural".

Dragi colegi,

Venirea la conducerea ţării a unui Guvern condus de coaliţia PSD-ALDE a însemnat sfârşitul politicii de desconsiderare a bugetarilor. Pacea socială instaurată odată cu guvernarea social-democrată a reparat din inechităţile cu care au fost "gratificate" două categorii importante de bugetari, esenţiale pentru dezvoltarea unui stat de drept sănătos, şi anume, cadrele didactice şi medicii.

Evident că nu puteam împărtăşi punctul de vedere conform căruia, pentru a câştiga mai mult, medicii noştri erau invitaţi să plece din ţară. Exodul cadrelor medicale a afectat foarte mult calitatea actului medical din România, punându-se problema chiar a unei situaţii care, în scurt timp, putea afecta însăşi siguranţa naţională a României. Cu greu, medicii rămaşi în ţară pe "metereze" puteau rezista unui program inuman care îi expunea unor boli profesionale generate de stres şi oboseală. Programul de guvernare a actualei coaliţii a repus profesia de medic exact în vârful piramidei, adică acolo unde îi este locul. Totuşi, rămân însă şi alte probleme de rezolvat pentru această categorie profesională. Şi aici mă refer, mai cu seamă, la medicii care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural.

Deşi se află în aceeaşi situaţie ca şi colegii lor, profesorii, din păcate, medicii nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport, deoarece Legea nr. 95/2006, nici măcar în forma actualizată, nu are dispoziţii care să reglementeze acest lucru. Or, o astfel de politică din partea Legiuitorului român este injustă.

Prin aceasta, susţin orice iniţiativă de completare a Legii...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi...

Domnul Nicolae Velcea:

... nr. 95/2006, în sensul în care aceasta să reglementeze obligaţia autorităţilor publice locale de a deconta cheltuielile cu transportul medicilor care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Circumscripţia nr. 3, Nicolae Velcea.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Cristina Iurişniţi.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

"Sporul pentru solicitare neuropsihică din învăţământ este mărul discordiei?"

Legea salarizării unitare, aşteptată de peste 20 de ani, şi-a finalizat, după cum ştim, circuitul parlamentar, trecând de Camera Deputaţilor, cu 188 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, 47 de abţineri, proiectul urmând să fie transmis spre promulgare preşedintelui Iohannis.

Aş fi vrut să pot vota o lege echitabilă şi sustenabilă. În schimb, Camera Deputaţilor a votat, în procedură de urgenţă, Legea salarizării unitare, în această formă. De ce a fost atât de mare graba? Impactul bugetar nu îl cunoaşte nimeni cu exactitate, nici măcar iniţiatorii faimosului Program de guvernare. Ministerul Finanţelor Publice nu a fost invitat la dezbateri. Am adoptat o lege aşteptată de peste 20 de ani, pentru a repune într-o ordine firească categoriile socio-profesionale din sistemul public, fără a şti dacă bugetul de stat va putea susţine aceste majorări legitime, dar în mare parte responsabile de creştere de deficit bugetar şi îndatorare a statului.

În calitate de cadru didactic, de peste 20 de ani, şi membru în Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, îmi manifest nemulţumirea faţă de modul în care este tratat învăţământul în această lege, educaţia fiind din nou la baza grilei. USR a susţinut majorarea salariilor din sistemul de învăţământ cu un coeficient. Am depus amendamente de bun-simţ, care repun statutul cadrului didactic pe locul binemeritat, în raport cu celelalte familii ocupaţionale, şi nu a fost acceptată această reaşezare a piramidei valorilor în societate. Deja protestele sindicale au început.

Ba, mai mult, legea a devenit, în spaţiul public, un măr al discordiei. De la declaraţiile sindicatelor, până la opiniile lipsite de respect, pentru corpul profesoral din România, ale preşedintelui Senatului, domnul Popescu-Tăriceanu, legea este o zonă plină de controverse şi nemulţumiri legitime.

În calitatea sa de preşedinte al Senatului, Tăriceanu nu este la primul său atac la adresa cadrelor didactice. În 2008, în contextul crizei economice şi a creşterii salariilor în învăţământ cu 50%, profesorii deveneau cauza acestei crize. Deci o criză cauzată de profesori. Este oare posibil aşa ceva? Recenta sa declaraţie nu poate trece nesancţionată de la tribuna Parlamentului României. Ceea ce a spus, "Iertaţi-mă, am lucrat şi eu în învăţământ, programul nu e de 8 ore pe zi, în învăţământul preuniversitar, dacă pui cap la cap toate vacanţele, ai 4 luni de vacanţă pe an... 4 luni de vacanţă". Tăriceanu s-a arătat deranjat de existenţa, în Legea salarizării, a unor sporuri, cum ar fi cel pentru solicitare neuropsihică, în învăţământ.

Îi amintim stimabilului domn Tăriceanu că profesorii dispun, conform Legii în vigoare, de 62 zile de concediu legal, în niciun caz 4 luni, cum menţionează, cu lipsa de respect caracteristic, atât pentru respectarea legii, cât şi pentru cadrele didactice.

Menţionez că profesorii, chiar şi în vacanţele legale, sunt implicaţi în activităţi de mentorat, perfecţionare, examinare sau în organizarea şi implementarea unor acţiuni profesionale formale şi nonformale. Un exemplu recent în acest sens este Programul educativ "Şcoli-ambasador ale Parlamentului European", iniţiat de Parlamentul European în anul 2017, care se desfăşoară în toate statele membre ale Uniunii Europene şi care a premiat, chiar acum, în 9 iunie, 25 de şcoli din România. Şi aici profesorii au răspuns prezent, la acest demers educaţional.

În calitate de deputat, este de datoria mea...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi...

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

... să iau poziţie fermă, să reacţionez cu fermitate împotriva unor astfel de declaraţii iresponsabile, care se relevă a fi doar un atac la statutul cadrului didactic din România.

Un stat care nu îşi respectă profesorii şi rolul lor în societate este un stat erodat şi disfuncţional.

Educaţia nu ar mai trebui să fie doar în mod demagogic prioritate naţională, dacă ne dorim să progresăm ca societate.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc.

Deputat Cristina Iurişniţi, Circumscripţia electorală nr. 6 Bistriţa-Năsăud.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Doru Coliu.

Aţi fost toţi azi. Tot Grupul.

Domnul Doru-Petrişor Coliu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş începe prin a pune o întrebare domnului prim-ministru, Sorin Grindeanu, şi tuturor colegilor parlamentari.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La ce preţ evaluaţi fericirea, viaţa şi zâmbetul copiilor dumneavoastră? Bănuiesc că-mi veţi răspunde că sunt nepreţuite.

Pentru doamna Camelia Smicală, fericirea şi zâmbetul copiilor săi sunt nepreţuite, ca şi pentru dumneavoastră. Copiii doamnei Smicală, cetăţean român domiciliat în Republica Finlanda, au fost răpiţi cu forţa de lângă mama lor şi închişi în adevărate închisori pentru minori, de către autorităţile finlandeze.

Astăzi, prim-ministrul Finlandei, domnul Juha Sipilä, efectuează o vizită la Bucureşti, cu speranţa că va semna nişte contracte cu România, ţară ai cărei cetăţeni sunt umiliţi şi împotriva cărora se comit abuzuri, exact de autorităţile finlandeze.

Domnule Grindeanu, nu vindeţi fericirea copiilor, Maria şi Mihai Smicală, pentru nişte contracte. Maria şi Mihai sunt şi copiii dumneavoastră, aşa cum sunt şi copiii preşedintelui României sau ai Parlamentului acestei ţări. Spuneţi-i domnului Sipilä că veţi putea discuta contracte şi probleme economice după ce îşi ia angajamentul solemn că ţara sa va respecta drepturile legale ale copiilor Smicală, că autorităţile finlandeze vor respecta drepturile omului Camelia Smicală, şi că vor înceta să facă presiuni asupra lor, pentru a-i distruge.

Vă rog să-l întrebaţi pe domnul Sipilä de ce s-au făcut presiuni asupra angajatorului doamnei Smicală, pentru a-i înceta contractul de muncă. Şi mai spuneţi-i domnului Sipilä că tot poporul român este în spatele Cameliei Smicală, aşa cum este în spatele tuturor părinţilor români care trăiesc asemenea drame.

Domnule prim-ministru Grindeanu, demonstraţi cetăţenilor români de pretutindeni că pot găsi în dumneavoastră un apărător al drepturilor lor.

De undeva, din colţurile lumii, părinţii Hermina Nilausen, Florin Barbu, Rusu Suzana şi alţii asemenea lor aşteaptă din partea dumneavoastră, a preşedintelui României şi a tuturor parlamentarilor acestei ţări, licărirea aceea de speranţă, luminiţa de la capătul tunelului deznădejdii lor, că vor fi apăraţi şi că veţi impune celorlalte naţiuni respectul pe care îl merită cetăţenii acestei naţiuni.

Vă aştept în această luptă alături de mine!

Doru Petrişor Coliu, deputat, Circumscripţia electorală nr. 43, diaspora.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi voi vorbi despre situaţia românilor din afara graniţelor, respectiv ceea ce priveşte apărarea drepturilor fundamentale ale românilor.

După cum se ştie, urmează să aibă loc o întâlnire între prim-ministrul României, domnul Grindeanu, şi domnul Sipilä, prim-ministrul Finlandei.

Cu toţii cunoaştem cazul grav care încalcă profund legislaţia internaţională în ceea ce priveşte protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale, legat de cetăţeanul român Camelia Smicală şi cei doi copii care au fost practic sechestraţi şi care sunt deţinuţi într-un centru pentru minori, de statul finlandez.

Astfel de situaţii au mai apărut în perioada trecută, de exemplu, în Norvegia, unde mai multor familii de români le-au fost luaţi, în mod abuziv, copiii de acea instituţie, Barnevernet.

Dar revenind asupra acestui caz, cred că ar trebui ca domnul prim-ministru şi Guvernul României să pună foarte serios problema respectării drepturilor legale pe care cetăţenii români le au în afara graniţelor. Şi aici vorbim de drepturile unor copii, dreptul lor la viaţă şi dreptul lor de a sta lângă mama lor şi la întregirea familiei. Această formă de rupere totală de familie, pe care o practică autorităţile finlandeze, reprezintă o formă de abuz cu privire la ceea ce înseamnă drepturile şi libertăţile fundamentale pe care atât noi, cât şi statul finlandez ne angajăm să le apărăm şi să le protejăm, dat fiind faptul că suntem parte a aceloraşi convenţii internaţionale în materie de respectare a drepturilor omului şi în materie de protecţia drepturilor copilului.

Aşadar, cred că este foarte important ca noi, toţi, să conştientizăm. Şi pe această cale vreau să salut toate demersurile pe care societatea civilă le-a făcut în această perioadă...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi, domnule deputat...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... şi să apărăm drepturile românilor, şi să reuşim să facem toate demersurile posibile, prin intermediul Guvernului, pentru eliberarea celor doi copii români şi reîntregirea familiei lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Roxana Mînzatu. Domnul Ungureanu, după.

Doamna Roxana Mînzatu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi are ca temă ora de educaţie pentru sănătate, în şcoală.

94% dintre copiii din România, dintre elevii români, în prezent, nu urmează această materie opţională, educaţia pentru sănătate. Aceasta în ciuda faptului că probleme precum obezitatea, sarcini la adolescente, consumul de alcool, de substanţe toxice, de droguri sunt probleme reale pe care le constată medicii, pe care le constată părinţii la copiii lor. Sunt probleme care practic au făcut comunitatea părinţilor din judeţul Braşov, de unde provin, să mă roage să propun o iniţiativă legislativă prin care să fac ca ora de educaţie pentru sănătate să devină materie obligatorie în şcoli.

Desigur, le-am spus că nu este atributul unui deputat al Parlamentului României să stabilească programa şcolară, curricula şcolară. Şi ştim cu toţii că elevul român are o programă foarte încărcată şi încă o oră obligatorie în plus, cu siguranţă, nu l-ar ajuta să aibă deprinderi de viaţă mai sănătoasă.

Şi atunci demersul pe care l-am făcut în 26 mai a fost o dezbatere cu factorii interesaţi din judeţul Braşov. S-au reunit acolo 90 de persoane care au un cuvânt de spus în ceea ce înseamnă cum poate să se implice şcoala în sănătatea copilului. A fost prezent şi ministrul tineretului şi sportului, au fost prezenţi medici, cadre universitare de la Facultatea de Medicină, societatea civilă, Inspectoratul Şcolar Braşov, desigur, ONG-urile care se implică de ceva timp în susţinerea dascălilor care totuşi vor să predea această oră de educaţie pentru sănătate în şcoală.

Au fost două concluzii ale dezbaterii.

Prima. Părinţii, poate şi în consens cu dascălii, deşi simt că există o problemă reală în ceea ce priveşte sănătatea copiilor lor - şi decurge din tot ceea ce înseamnă societatea actuală - aleg să-şi înscrie copiii la materii opţionale precum engleza, precum matematica, intensificând practic pregătirea lor pe domenii pe care văd că aceştia pot să dobândească un atu competitiv în viaţă.

Şi a doua concluzie. Sigur, nu este un consens despre care sunt temele pe care trebuie să le abordeze profesorii la această oră, există încă disensiuni pe anumite elemente ale programei.

Ceea ce pot să spun este că în Braşov s-a format un parteneriat între universitate, studenţii de la Medicină, ONG-uri, instituţiile publice, Inspectoratul Şcolar, pentru ca părinţii să fie încurajaţi să opteze pentru aceste materii opţionale şi să crească semnificativ procentul copiilor care primesc informaţii esenţiale despre cum să se alimenteze, despre educaţia pentru reproducere, despre consumul de substanţe toxice, despre prevenirea accidentelor.

Şi propun acelaşi model şi Ministerului Educaţiei Naţionale, model care să ducă la un parteneriat naţional între toţi factorii care pot ajuta crearea unei reţele de specialişti care să ajute şcolile din România, din mediul rural şi din mediul urban, să ofere această oră cât mai multor elevi.

Este un demers care face...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi...

Doamna Roxana Mînzatu:

... ca tinerii de astăzi să devină adulţi sănătoşi, mâine.

Mulţumesc mult.

Roxana Mînzatu, deputat de Braşov.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Oprea.

Domnul Dumitru Oprea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia de astăzi are titlul "România, Uniunea Europeană şi creşterea economică bazată pe consum".

Sunt 10 ani de când România a intrat în Uniunea Europeană, şi tot cam atâţia de când întreaga planetă a intrat într-o criză nemaipomenită, de tip economico-financiar, o criză pe care atât Europa, cât şi România nu o puteau înţelege, din moment ce economiile lor "duduiau". Aşa declarau oficialii guvernamentali ai statelor din Uniunea Economică şi Monetară, pe atunci 11 membri în această Uniune. Poate pentru respectivele ţări acest comportament era cumva justificat. Însă inexplicabil a fost cel al premierului, pe atunci, Tăriceanu, devenit şef de Guvern european în plină criză, şi care auzea numai duduit. Doar era şi el trup din trupul Uniunii Europene, aderase la ea pe melodia "Odă Bucuriei", dar în ţară de fapt se înteţise "Ciuleandra consumului", prin credite luate cu buletinul.

Astfel, anul 2007 a devenit cel mai negru an al economiei româneşti. 60% din valoarea cumpărăturilor făcute de români s-au realizat numai cu bani împrumutaţi, cumva similar caietului de datorii de la magazinele de cartier.

Din păcate, nici după 10 ani de Uniune Europeană, guvernanţii noştri nu au învăţat nimic. Din nou ne mândrim cu o creştere economică, poate mai periculoasă faţă de cea anterioară, având în vedere că 70% dintre cheltuieli sunt destinate consumului. Dar nimic pentru drumuri, pentru poduri, pentru construcţii industriale sau alte infrastructuri critice, iar rezultatul se vede în lipsa locurilor de muncă şi în nivelul extrem de redus al angajabilităţii tinerilor.

Motiv să ne întrebăm: unde sunt investiţiile mult promise? Culmea, bani europeni sunt, dar nu există interesul sau ştiinţa aducerii lor în ţară.

Mulţumesc.

Deputat al PNL de Iaşi, Dumitru Oprea.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Emanuel Ungureanu.

La PSD mai e cineva?

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Domnule preşedinte, mulţumesc frumos.

Din păcate, ceea ce voi spune acum nu se poate încadra în ceea ce se numeşte declaraţie politică. Este mai degrabă un strigăt de disperare. În data de 9 iunie, am fost în Craiova, pentru a-mi susţine un coleg, în campania electorală. Şi în acele ore, aş putea spune, pe care le-am petrecut în acel oraş, am făcut o vizită la Spitalul Judeţean. Ceea ce se întâmplă acolo se poate numi o catastrofă. De la intrarea în curte şi până la UPU, mizeria este cea care face legea.

Din păcate, în aceeaşi curte este şi Direcţia de Sănătate Publică Dolj. Nu ştim ce s-a întâmplat în aceşti ani. Nu ştim ce s-a întâmplat cu parlamentarii din Dolj. Nu ştim ce s-a întâmplat cu miniştrii pe care i-a dat acest judeţ.

Cert este că dacă, Doamne fereşte, unul dintre parlamentarii din acea zonă vin către casă şi, repet, Doamne fereşte, au un accident de maşină şi ajung la UPU, s-ar putea să-şi rişte viaţa, aşa cum o fac peste două milioane de oameni din acea zonă, care trebuie să se adreseze unui serviciu de urgenţă care pare desprins dintr-un film horror. Am văzut în curte, acolo, un pat al unui pacient, improvizat. Am văzut gunoaie până în uşa UPU. Am văzut o baie insalubră în care nu putea să intre niciun animal, darămite un bolnav sau un medic. Este strigător la cer.

Şi fac un apel, repet, la parlamentarii de Dolj, la doamna Lia Olguţa Vasilescu, să nu mai considere spitalele zone unde nu pot intra, repet, nici măcar animalele.

Fac un apel la medicii de acolo, să nu se resemneze. Am văzut doi doctori stând pe o bancă, într-o mizerie de nedescris în jur, fără să aibă niciun fel de reacţie.

Repet, fac un apel public la managerul spitalului, la DSP Dolj, şi la domnul ministru să ia atitudine imediat şi să schimbe situaţia dezastruoasă de la Spitalul Judeţean din Craiova.

Vă mulţumesc frumos.

Emanuel Ungureanu, deputat al USR de Cluj.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ionuţ Simionca.

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ionuţ Simionca:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte: "De ce câştigă PSD alegerile, nepermis de substanţial şi des?".

Pentru că după ce-i manevrează nemilos pe cei de la 416, cei care primesc ajutor social, transformându-i într-o oaste deznădăjduită pentru voci nemuncă, exploatează legislaţia făcută anume pentru fals, fraudă şi minciună.

Se impun următoarele urgenţe:

1. Alegeri locale în două tururi de scrutin;
2. Alegerea preşedintelui de consiliu judeţean, în mod uninominal, în două tururi de scrutin;
3. Reprezentanţii independenţilor, în toate secţiile de votare;
4. Depolitizarea instituţiilor judeţene, a şcolilor, spitalelor şi a primăriilor.

Făcându-se aceste modificări legislative benefice, PSD îşi va pierde supremaţia nefastă în administraţia locală şi centrală, iar România poate intra pe un curs democratic normal şi ascendent, toate forţele politice fiind corect reprezentate, în funcţie de ce şi cum se votează.

Mulţumesc.

Ionuţ Simionca, deputat de Bistriţa-Năsăud.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mai e cineva?

Domnule Gheorghe, mai e un sfert de oră. Dacă mai...

Închidem, suspendăm, pauză.

La fix începem plenul celălalt.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Camelia Gavrilă:

"Alimentaţia şi obezitatea infantilă. Demersuri educaţionale, medicale şi de cercetare"

Rapoartele anuale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii indică în mod constant, în ultimele decenii, amplificarea alarmantă a unui fenomen nedorit şi periculos: alimentaţia incorectă şi obezitatea populaţiei. Conform acestor statistici, în jur de 30% dintre adulţii lumii şi aproape 20% dintre copii sunt afectaţi de acest fenomen.

Şi în cazul ţării noastre situaţia menţionată se regăseşte îngrijorător, datele furnizate de institute prestigioase, precum Institutul Naţional de Endocrinologie "C. I. Parhon", apreciază că 25% dintre cetăţenii români sunt obezi şi 50% sunt supraponderali. Este şi mai grav însă faptul că în rândul populaţiei atinse de obezitate şi supraponderabilitate întâlnim foarte mulţi copii. Există diverse statistici, cele mai optimiste dintre acestea susţinând faptul că trei din zece copii români sunt supraponderali, iar 8% sunt efectiv obezi, în timp ce alte statistici, mai pesimiste, indică cifre mai ridicate.

Realizând pericolul pe care acest fenomen îl reprezintă pentru viitorul continentului nostru, Uniunea Europeană a lansat, în anul 2014, "Planul de acţiune împotriva obezităţii infantile 2014-2020", arătând că 7% din bugetele pentru sănătate din ţările UE sunt cheltuite pentru tratarea bolilor asociate obezităţii, că anual decedează 2,8 milioane de oameni din cauze care au legătură directă cu obezitatea şi supraponderabilitatea, dublate de consecinţe medicale diverse, şi că unul din trei copii din ţările Uniunii sunt obezi sau supraponderali.

Datele prezentate sunt alarmante. Având rareori legătură directă cu moştenirea genetică a copilului, obezitatea infantilă reprezintă, mai degrabă, consecinţa unui cumul de factori favorizanţi, de natură socială, printre care: deficitul de educaţie şi informare în domeniul nutriţiei, al alimentaţiei sănătoase, lipsa preocupării pentru mişcarea fizică si sport, activităţi sportive sau supravegherea parţială a comportamentului copiilor din partea părinţilor, a familiei în general, sau din partea şcolii.

Implicarea şi atitudinea familiei sunt esenţiale, pentru că niciun alt actor de pe scena educaţiei nu are un rol mai important în formarea caracterului, a deprinderilor unui copil, în procesul de trecere a acestuia către adolescenţă şi mai apoi către viaţa adultă.

Din nefericire, în domeniul educaţiei pentru o viaţă sănătoasă acest proces înregistrează, nu de puţine ori, grave eşecuri. Întâlnim, în primul rând, părinţi care manifestă, ei înşişi, multe carenţe în ceea ce priveşte educaţia în acest delicat domeniu. Decişi să le ofere copiilor lor o alimentaţie bogată, aceştia sfârşesc prin a creşte şi a hrăni copilul într-un mod total nesănătos, în meniul zilnic al acestora aflându-se produsele de cofetărie, dulciuri oferite în exces, băuturi carbogazoase, produse de tip fast food. Şi, de cele mai multe ori, aceste excese sunt dublate de indiferenţa pentru activităţile sportive şi mişcare fizică, necesare pentru dezvoltarea complexă a copilului, alternativele recreative fiind reprezentate deseori de activităţi sedentare legate de computer/telefon, tabletă sau de vizionarea programelor TV.

O a doua categorie o reprezintă părinţii care, din cauza constrângerilor materiale, sunt nevoiţi să-şi caute locuri de muncă la distanţe mari de localitatea de domiciliu, de cele mai multe ori dincolo de graniţele ţării. În acest caz, mulţi copii minori rămân în îngrijirea unor rude apropiate, bunici, în general, nu întotdeauna pregătiţi pentru a le oferi o alimentaţie potrivită şi o educaţie pe măsură.

Împărţind responsabilitatea educării copilului şi a adolescentului cu familia parentală, şcoala are, în aceeaşi măsură, un rol deosebit de important în formarea acestuia. În speţa de faţă, implicarea este încă sumară, pentru că accentul se deplasează inevitabil pe transmiterea de informaţii, pe latura cognitivă a şcolii, decât pe latura formativă, pe valenţele educaţionale, aşa cum sunt şi demersurile, programele educaţionale orientate spre promovarea unei alimentaţii sănătoase şi spre necesitatea mişcării fizice. Un program social valoros şi util iniţial este "Cornul şi laptele", program care şi-a epuizat totuşi substanţa, care a produs efectele dorite, dar care are nevoie urgentă de reconfigurare. Şi, în ciuda eforturilor legislative de a oferi zilnic fructe la dispoziţia populaţiei de vârstă şcolară, "Cornul şi laptele" rămâne încă singurul program alimentar constant în unităţile noastre şcolare, datorită unor argumente importante, în sensul în care pentru mulţi elevi, în special din mediul rural, această gustare reprezintă uneori singura masă a zilei.

În acelaşi sens, remarcăm şi insuficienţa activităţilor care încurajează mişcarea în aer liber. Orele de educaţie fizică şi sport, pe lângă faptul că sunt insuficiente, sunt înlocuite, nu de puţine ori, cu ore de pregătire suplimentară la diferite alte discipline, fie pentru că sunt, într-un mod eronat, considerate mai puţin importante în ierarhia curriculară, fie că sunt valorizate disciplinele integrate în evaluările naţionale, fie pentru că unitatea respectivă de învăţământ nu beneficiază de o bază sportivă adecvată desfăşurării acestora.

Aşadar, ce este de făcut pentru a ţine copiii cât mai departe de problemele medicale cauzate de obezitate şi de supraponderabilitate? Putem să luptăm, oare, într-un mod eficient împotriva mentalităţilor, a cutumelor alimentare nesănătoase, împotriva acestor disfuncţionalităţi de natură sistemică şi care ameninţă sănătatea copiilor care reprezintă o vârstă fragilă, vulnerabilă, dar şi viitorul unei naţiuni?

Opinia noastră este că putem atinge acest obiectiv major, cu anumite condiţii şi măsuri:

• Dacă reuşim să conştientizăm, să dezvoltăm şi să implementăm împreună cu Ministerul Educaţiei Naţionale, cu instituţiile mass-media, cu autorităţile locale şi cu reprezentanţii societăţii civile, programe eficiente de educare a populaţiei - părinţi, cadre didactice, elevi - în sensul adoptării unui stil de viaţă sănătos, bazat pe o alimentaţie potrivită, echilibrată şi pe promovarea exerciţiului fizic, în diferitele forme ale acestuia;
• Să dezvoltăm bazele sportive şcolare şi să renunţăm la deprinderea de a le ţine sub protecţia lacătelor, lipsind astfel elevii de posibilitatea de a practica activităţi sportive neorganizate în timpul lor liber, în contextul în care pentru mulţi tineri nu există altă alternativă pentru mişcare, comunicare, dezvoltare, activităţi recreative;
• Creşterea treptată a numărului de ore destinate practicării sportului şi educaţiei fizice, inclusiv cursuri opţionale, jocuri şi cercuri sportive;
• Completarea Programului actual denumit "Cornul şi laptele", în favoarea proiectelor care susţin consumul de fructe şi legume bogate în vitamine, spre exemplu, sau al celui care asigură consumul zilnic de miere de albine în şcoli şi al cărui termen de implementare este prorogat, periodic, încă din anul 2014;
• De asemenea, se impune, la sfârşitul acestui an şcolar, finalizarea pilotării programului de asigurare a unei gustări sau a unui prânz cald, cu toate măsurile şi reglările legislative şi logistice necesare, la nivelul Guvernului şi al Parlamentului;
• Monitorizări periodice ale stării de sănătate şi ale evoluţiei ponderale a copiilor, realizate prin implicarea medicilor, a nutriţioniştilor, a cercetătorilor din diferite domenii conexe temei în discuţie;
• Încurajarea temelor de cercetare în domeniul alimentaţiei sănătoase, al bolilor de nutriţie, al efectelor nocive, în cazul alimentaţiei incorecte, cu focalizare pe anumite nivele de vârstă - copilărie, pubertate, adolescenţă.

Recent, s-a desfăşurat la Bruxelles, în perioada 22-23 mai 2017, reuniunea miniştrilor Consiliului Uniunii Europene, ai Educaţiei, ai Tineretului şi ai Sportului. Cu această ocazie, miniştrii de resort au discutat şi despre modalitatea de elaborare a unor politici de antrenare a mijloacelor de informare în masă, în campanii menite să sprijine popularizarea necesităţii sociale a practicării sportului.

În consecinţă, este semnificativ faptul că, imediat după întoarcerea în ţară a domnului Marius Dunca, ministrul tineretului şi sportului, Departamentul de ştiri al TVR s-a hotărât să fie primul partener media care să se implice într-un asemenea proiect, iniţiind o campanie de informare intitulată sugestiv şi cu o conotaţie negativă atenuată - "Copii cu greutate".

Astfel, rămâne salutar acest prim demers mediatic şi de parteneriat autentic şi generos, pe fondul său. Mai mult, apreciind cum se cuvine invitaţia lansată de iniţiatori, de a ne alătura acestei campanii responsabile şi utile, eu şi colegii mei din Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor suntem pregătiţi să trecem rapid la identificarea celor mai potrivite forme de implicare în susţinerea acesteia, în sensul măsurilor menţionate anterior, al demersurilor legislative necesare, considerând că o campanie de acest tip, deşi complexă şi dificilă, este generoasă şi profund utilă, din perspectivă medicală, educaţională, socială în general.

Este un adevăr incontestabil existenta unui raport invers proporţional între numărul copiilor prezenţi pe terenurile de sport şi de joacă, în general, cu cel al pacienţilor nevârstnici care au nevoie de servicii medicale, cu implicaţii în ceea ce priveşte starea de fericire şi echilibrul psihologic al tinerilor care adoptă un stil de viaţa sănătos, dinamic, activ.

Doamna Beatrice Tudor:

"În România, problema nu este nemunca, ci plata insuficientă a muncii"

Unul din doi români care este angajat munceşte seara, noaptea sau în weekend. Aceasta este una dintre cele mai importante ştiri ale săptămânii trecute, ştire care a trecut aproape neobservată în spaţiul public şi în mediul politic. Informaţiile vin de la Institutul Naţional de Statistică, INS, şi reprezintă concluziile parţiale ale unei anchete realizate pe piaţa muncii din România.

În ceea ce priveşte programul obişnuit de lucru, media, în România, este de 39,8 ore pe săptămână. Sub medie sunt cei din agricultură, care lucrează doar 35,6 ore, pe când salariaţii din industrie, construcţii şi servicii muncesc mai mult decât media statistică. Cercetările recente efectuate la nivelul întregii UE arătau că media europeană este de 37,1 ore de muncă pe săptămână. Acest lucru înseamnă că în fiecare lună un român munceşte cu o zi mai mult decât muncitorul european mediu.

Pe categorii, aproape 50% din totalul populaţiei ocupate a declarat că lucrează sâmbăta şi 12% lucrează noaptea, dar cercetarea INS arată însă că o persoană se poate încadra în mai multe categorii, adică poate lucra atât sâmbăta, cât şi noaptea.

Această ştire trebuie să vină ca un duş rece al raţiunii şi al ruşinii pentru cei care susţin, fie din oportunism politic, fie din necunoştinţă, că în România nu se munceşte destul. Ba nu, în România se munceşte mult! Şi cu toate că se munceşte mult, tot se iese greu din sărăcie. Studiile arată că procentul săracilor care muncesc, working poor, este de 18%, adică de 3 ori mai mare decât media europeană şi de două ori mai mare decât media vecinilor bulgari.

Haideţi să tragem această concluzie dureroasă, dar necesară: în România se munceşte mult, iar munca intensă nu este o garanţie pentru ridicarea din sărăcie! Adevărul este că munca nu este suficient răsplătită!

Tocmai de aceea măsurile luate de Guvernul PSD şi susţinute de coaliţia majoritară PSD din Parlamentul României, de a creşte salariul minim pe economie şi a aşeza Legea salarizării unitare pe nişte principii mai echitabile social, sunt măsuri care vin tocmai pentru a combate această problemă şi pentru a răsplăti munca aşa cum se cuvine.

Opozanţii noştri politici ne-au criticat când am majorat salariul minim pe economie. Au spus că punem presiune pe sectorul privat şi că se vor pierde locuri de muncă şi economia va suferi. Realitatea şi specialiştii în economie contrazic aceste declaraţii politice. Majorarea salariului minim pe economie este printre cele mai bune lucruri care s-au întâmplat acestei ţări în ultimii doi ani. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Legea salarizării unitare. Este o lege care răsplăteşte mai bine munca!

Susţin cu tărie că este nevoie de creşterea suplimentară a salariului minim pe economie şi este nevoie de politici suplimentare de răsplată a muncii.

Doar aşa putem avea societatea echitabilă, justă şi prosperă pe care ne-o dorim!

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"Securitatea alimentară este tratată superficial de statul român!"

Nu cred că există cineva în această ţară care să nu se fi confruntat, măcar o dată în ultimii douăzeci şi şapte de ani, cu viciile pieţei interne. Nu cred că există cineva care să nu fi avut experienţe personale negative în ceea ce priveşte produsele cumpărate şi consumate.

Şi astăzi continuă acelaşi comerţ precar practicat pe marginea trotuarelor, chiar dacă obiectul acestui comerţ îl reprezintă mărfuri perisabile, precum carnea, brânza sau ouăle, care impun condiţii de igienă şi de depozitare specifice. Continuă, de asemenea, tradiţionala comercializare a cărnii, nu numai în preajma sărbătorii Crăciunului sau în preajma sărbătorilor pascale, în spatele pieţelor, pe marginea drumurilor sau în apropierea pubelelor de gunoi. Iar statul român, prin instituţiile abilitate, închide ochii!

Una dintre altele probleme cu care se confruntă societatea românească rămâne cea a comercianţilor. Aceştia înşală cumpărătorii cu produsele etichetate în mod intenţionat şi abuziv eronat, prezentând şi vânzând produse provenite din import, ca fiind produse româneşti. Din păcate, această înşelăciune nu se opreşte aici, iar statul român, prin instituţiile abilitate, continuă să închidă ochii!

Nu de multe ori găsim etichete de pe produsele alimentare care induc în eroare cumpărătorul şi prin scrisul mic, prin informaţiile eronate despre conţinutul produsului, cel care pierde în aceste cazuri fiind întotdeauna tot cumpărătorul, care se bazează pe corectitudinea producătorilor. Din păcate, pentru mulţi dintre comercianţi primează banul obţinut în orice condiţii şi contează mai puţin pe siguranţa şi sănătatea oamenilor. Ignoranţa şi lipsa de responsabilitate, teama că o etichetare corectă pot scădea profitul, par a fi elementele care definesc pe mulţi dintre comercianţi.

Se tot fac sondaje privind comportamentul de consum al românilor, iar în procesul alegerii produselor alimentare primează două criterii: aspectul produsului şi preţul, fără să se ţină seama de "bombele alimentare" la care suntem cu toţii expuşi, zi de zi, iar toate aceste alegeri sunt determinate, precum bine ştim, de puterea de cumpărare a multor români.

Medicii ne avertizează că peste 60% dintre afecţiunile pe care le tratează provin dintr-o alimentaţie necorespunzătoare. Cred că acum, cu atât mai mult, autorităţile care se ocupă de protecţia consumatorului să ne dovedească că principala lor sarcină este dusă la îndeplinire corespunzător.

Suntem prea săraci pentru a ne putea permite să cheltuim mai mult pentru politica de sănătate, în vreme ce instrumentele de ameliorare a consumului şi de prevenţie a îmbolnăvirilor stau la îndemâna noastră şi nu le folosim eficient.

Statul român nu trebuie să trateze cu nepăsare şi superficialitate o problemă cu efecte extrem de puternice asupra stării de sănătate a populaţiei.

Domnul Gabriel Andronache:

"Cum a pierdut PSD, pe drum, impozitul pe gospodărie"

Născut din necesitatea disperată de a strânge bani la bugetul de stat, impozitul pe gospodărie, denumirea "populară" a impozitului progresiv, a sucombat.

Toate evaluările specialiştilor în politică economică arătau că implementarea impozitului progresiv în România, după ce acesta a eşuat o dată în timpul Guvernului Năstase, ar genera o catastrofă economică. Pe lângă nevoia de fonduri la bugetul de stat, un alt motiv, mai puţin legitim, pentru care se dorea implementarea impozitului progresiv, de guvernarea PSD-ALDE, era acela al neutralizării impactului bugetar pe care îl produce legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Practic, bugetarii s-ar afla în situaţia în care s-ar bucura câteva luni de mărirea salariului, iar la sfârşitul anului 2018 ar fi trebuit să plătească impozite dublate sau triplate, care ar fi anulat orice urmă de plus valoare salarială. O păcăleală "a la PSD".

Odată cu pasul făcut în lateral privind impozitul pe gospodărie, PSD a abandonat şi cei 30.000 de "specialişti" care urmau să afle totul despre ce face fiecare român în propria-i gospodărie. Consultantul fiscal are rolul său bine determinat într-o economie de piaţă, însă a afirma că specializezi la "locul de muncă" zeci de mii de persoane numai pentru a-ţi pune în aplicare o aberaţie economică constituie cu adevărat o contraperformanţă politică şi administrativă. Per a contrario, cota unică rămâne sistemul fiscal adecvat pentru România, iar PNL va face tot ceea ce este permis, în cadrul constituţional actual, pentru a o menţine.

Ca urmare, PSD poate publica următorul anunţ la rubrica de mică publicitate: "pierdut impozitul pe gospodărie. Declar nul".

Domnul Ioan Balan:

"Creşterea economică s-a înecat în Milcov!"

Zilele trecute, Institutul Naţional de Statistică a reconfirmat datele din luna mai, privind evoluţia Produsului Intern Brut al României pentru primul trimestru din acest an, iar cifrele comunicate de experţii institutului indică o creştere economică de 5,7% din PIB, pe serie brută, şi 5,6% pe seria ajustată sezonier, cifre care i-ar face invidioşi şi pe înalţii conducători ai Republicii Populare Chineze. Deşi majoritatea experţilor economici şi-au manifestat rezervele pentru această evoluţie, existând chiar temerea manipulării datelor statistice pentru a da satisfacţie alianţei de guvernare, eu, personal, mi-aş dori ca aceste cifre chiar să reflecte realitatea şi economia românească, să crească chiar şi mai mult de atât. Avem nevoie de creştere economică mare pentru a scăpa cât mai curând de statutul de cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, dacă am ceva temeri, acestea sunt legate de structura creşterii economice, de sănătatea economică a acestei creşteri, care, bazată în cea mai mare parte pe consum, ştim cu toţii că nu are o viaţă prea lungă! Aşadar, vorbim doar despre o evoluţie pe primele 3 luni ale anului. Să dea Dumnezeu să avem aceleaşi evoluţii pe întreg anul, însă, sincer, am mari rezerve că acest lucru se va întâmpla.

Cu toate acestea, haideţi să acordăm prezumţia de corectitudine acestor date şi să considerăm că economia României chiar este cea mai dinamică economie din Uniunea Europeană. Păi, dacă lucrurile stau aşa, atunci nu pot să nu vă aduc o veste foarte proastă şi anume, că această creştere economică mare s-a înecat în Milcov! Da, această undă de şoc favorabilă a vrut să vină şi către Moldova şi Bucovina, însă, lovită de apele adânci şi învolburate ale Milcovului, nu a ajuns şi către Nordul şi Estul ţării. Ori creşterea economică nu a ştiut să înoate, ori cineva a înecat-o de-a dreptul!

Lăsând la o parte ironiile politice, ceea ce vă pot spune cu certitudine este faptul că aceste evoluţii economice pe care ni le furnizează Guvernul Grindeanu-Dragnea, cu un optimism destul de puţin justificat, direct prin Institutul Naţional de Statistică, care ştim că este subordonat premierului, în Moldova şi Bucovina nu se resimt.

Ştim cu toţii că o creştere economică aşa de mare ar fi trebuit să se reflecte într-un număr de locuri de muncă mai mare, într-o cerere mai mare de forţă de muncă şi în lefuri mai mari. Ar fi însemnat să vedem tot mai puţini tineri care fug din Bucovina în străinătate, pentru a-şi găsi acolo un loc de muncă bine plătit. Ar fi trebuit să vedem cum românii se întorc acasă. Or, dacă veniţi în Bucovina, veţi constata singuri că oamenii vor să muncească şi nu au unde, că locurile de muncă le numeri pe degete şi că suntem în continuare campionii şomajului şi ai sărăciei.

De asemenea, creşterea economică mare ar presupune o avalanşă de investiţii private şi de investiţii publice, care să genereze aceste locuri de muncă. Bucovina ar fi trebuit să arate ca un furnicar de noi agenţi economici care deschid fabrici, care lansează linii noi de servicii, care dezvoltă afacerile existente sau care au planuri imediate de extindere. Din păcate, toate lucrurile acestea minunate nu se văd pe la noi. Despre investiţiile publice, ce să mai vorbim! Ele pot fi caracterizate prin ironiile lui Caragiale... sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire. Ar fi trebuit să vedem şantiere deschise în urmă cu mulţi ani, finalizate deja, iar drumuri noi, autostrăzile şi căile ferate să fie deja în faze avansate de execuţie! Cine oare a văzut aşa ceva?

Mai mult, creşterea economică mare înseamnă cifre de afaceri mai mari pentru agenţii economici, un volum mai mare de activitate şi, în consecinţă, încasări bugetare mai mari pentru bugetele administraţiilor locale, pe acele componente fiscale care rămân direct la bugetul local. Păi, observăm cu toţii că bugetele locale nu au crescut la fel de repede sau nu au crescut deloc. Cum oare s-ar fi putut, atâta vreme cât nici măcar bugetul de stat nu stă mai bine decât cele locale şi bugetul central, abia dacă se compară cu bugetul din anul 2016, adică cu un an cu rezultate fiscal-bugetare destul de modeste.

Aşadar, înţelegeţi de ce am afirmat că toată această creştere economică s-a împotmolit pe drumul dinspre Bucureşti, iar la noi, în Bucovina, nu a ajuns? De aceea, creşterea economică pe care o vântură Dragnea şi Grindeanu la noi nu se vede, nici în mediul de afaceri şi nici în buzunarele angajaţilor. Pentru acest motiv, cred cu toată puterea că Guvernul ar trebui să iasă din amorţeală şi să înţeleagă faptul că atâta vreme cât România nu se dezvoltă echilibrat, atâta vreme cât în România avem oaze de prosperitate şi locuri pline de sărăcie, zone unde locurile de muncă sunt din abundenţă şi zone unde oamenii vor să muncească şi nu au unde, România va continua să se îndepărteze de prosperitatea care caracterizează statele Uniunii Europene.

Doamna Mara Mareş:

"Vizita preşedintelui României în SUA - un moment istoric pentru ţara noastră"

După îndelungi perioade de eforturi susţinute ale ţării noastre în plan extern, iată că a sosit şi momentul să ne mândrim: relaţiile diplomatice pe care statul român le-a cultivat în ultimii ani cu Occidentul şi politica externă a României sunt recunoscute cu succes în plan internaţional. Săptămâna trecută a avut loc vizita lui Klaus Iohannis în SUA, Domnia Sa fiind primul preşedinte din regiune invitat la Casa Albă, după preluarea mandatului de Donald Trump. Vizita va fi urmată de întâlniri bilaterale ale preşedintelui ţării noastre cu Angela Merkel şi Emmanuel Macron, în a doua jumătate a acestei luni.

Vizita preşedintelui României în SUA este şi va rămâne un moment istoric pentru ţara noastră. Avem parte de o recunoaştere a implicării noastre continue ca membru al NATO pe flancul estic, prin facilitarea prezenţei trupelor americane în zonă. În cadrul Conferinţei comune susţinute la Casa Albă, preşedintele SUA a punctat foarte clar lucrurile care ne fac demni de a fi un stat NATO, recunoscut şi apreciat. Au fost amintite: eforturile trupelor româneşti din Afganistan, alocarea a 2% pentru bugetul apărării, lupta anticorupţie. Toate acestea generează şi întreţin încrederea în relaţiile noastre cu statele NATO şi ale UE.

România este în acest moment un actor politic activ în plan extern şi reuşeşte să creeze un echilibru în relaţiile bilaterale, cu state precum Germania sau Franţa, sau instituţionale, cu NATO şi UE. Centenarul Marii Uniri va regăsi România în această poziţie externă deosebit de valoroasă. Ea ne atrage însă şi responsabilităţi. De aceea, sper ca forţele politice din ţara noastră să înţeleagă importanţa acestui moment. Este vital să nu ne declinăm responsabilităţile de actor politic regional din cauza unor bătălii politice interne.

În politica externă şi în faţa aliaţilor noştri, România trebuie să dea dovadă de verticalitate şi unitate. Este de asemenea important să continuăm lupta anticorupţie, pentru a asigura un mediu politic şi economic sănătos. Dacă reuşim aceste lucruri, rezultatele nu vor întârzia să apară. Încrederea crescută în ţara noastră va atrage investiţii în plan economic şi va fi de bun augur pentru relaţiile comerciale ale ţării noastre cu exteriorul.

Domnul Marius Bodea:

"Ministerul Mediului transformă Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor într-un Plan Naţional de Generare a Bolilor Grave în România"

Mult aşteptatul Plan Naţional pentru Gestionarea Deşeurilor a fost publicat de Ministerul Mediului, la finele lunii aprilie a acestui an. Acest document trebuia finalizat în decembrie 2016 şi reprezintă o condiţionalitate ex-ante pentru a cărei neîndeplinire România este penalizată cu blocarea a circa 300 de milioane de euro pe axa deşeuri şi ape. Mai mult, în aceeaşi zi cu publicarea primului draft de PNGD pe site-ul Ministerului Mediului, Comisia Europeană a ameninţat Romania cu procedura de infringement pentru nefinalizarea acestuia.

Deşi a fost publicat cu mari întârzieri, soluţiile propuse sunt mai proaste decât cele abordate în Guvernul Cioloş. Astfel, dacă anul trecut varianta fără incineratoare era susţinută de Ministerul Mediului, în varianta publicată în 27 aprilie 2017, Guvernul Grindeanu susţine construirea a trei incineratoare de deşeuri municipale.

Am primit mai multe reacţii din partea societăţii civile pe tema includerii celor trei incineratoare în Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor şi consider că este datoria noastră să răspundem la întrebările oamenilor nemulţumiţi şi îngrijoraţi de schimbarea de poziţie a Ministerului Mediului şi soluţiile propuse în PNGD. În numeroase ţări, incineratoarele sunt percepute şi tratate similar cu centralele nucleare, din punctul de vedere al acceptabilităţii lor şi al măsurilor preventive.

Acest document, în forma actuală, este un plan de îmbolnăvire a populaţiei, pentru că efectele nocive asupra mediului, generate de incineratoarele de deşeuri, sunt de notorietate. Incineratoarele produc emisii extrem de toxice, inclusiv metale grele, dioxine, derivate ale acestora, precum dioxine clorinate şi bromate, furani, eteri bifenili policloruraţi, PCB, şi polibrominati, naftalină policlorurată, PCN. O mare parte dintre aceste toxine permanente şi persistente sunt emise sub formă de nanoparticule. Dioxina - 2,3,7,8 TCDD este cea mai periculoasă substanţă generată de om.

În aceste condiţii, voi face toate demersurile necesare pentru scoaterea celor trei incineratoare din acest program.

Domnul Mihăiţă Găină:

"Primele măsuri concrete pentru românii din diaspora"

Executivul Grindeanu este primul Guvern care face dovada clară că este interesat cu adevărat de soarta românilor care trăiesc şi lucrează în străinătate. Guvernul nostru, al celor de la PSD, le-a făcut dreptate şi compatrioţilor noştri de pe meleaguri străine. Printr-o Hotărâre de Guvern, a fost adoptată Strategia naţională pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2017-2020. Acest document cuprinde măsuri concrete pentru sprijinirea comunităţilor de români din afara graniţelor ţării, dar şi programe de integrare socio-profesionale dedicate conaţionalilor care doresc să se întoarcă în România. Concret spus, această strategie însumează o serie de proiecte necesare creşterii coeziunii mediului asociativ şi consolidarea organizaţiilor reprezentative ale românilor din exteriorul ţării.

De asemenea, vor fi demarate campanii de informare la nivelul diasporei pentru prezentarea oportunităţilor de accesare a finanţărilor nerambursabile din fonduri europene şi naţionale, precum şi a facilităţilor fiscale de care va beneficia fiecare român care decide să se întoarcă în ţară, să îşi deschidă o afacere ori să se specializeze într-un anumit domeniu.

Pe lângă elaborarea Strategiei naţionale pentru românii de pretutindeni, care îşi propune apărarea drepturilor românilor de peste graniţe şi promovarea identităţii româneşti în străinătate, Guvernul a iniţiat şi un proiect de lege pentru modificarea actualului cadru legal care reglementează sprijinul acordat românilor cu rezidenţă în alte state.

Tot pentru prima dată sunt stabilite responsabilităţile tuturor ministerelor şi autorităţilor implicate în implementarea strategiei. De asemenea, există prevederi clare cu privire la susţinerea procesului de integrare a românilor în ţările unde trăiesc, unde studiază sau unde muncesc, prin promovarea intereselor acestora de către statul român, la nivelul autorităţilor locale din ţările respective.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Legea salarizării unitare este de fapt legea salarizării arbitrare"

Săptămâna trecută, Parlamentul României, prin Camera Deputaţilor, a adoptat Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cunoscută ca Legea salarizării unitare. Legea salarizării unitare a fost un act normativ aşteptat de mai mult timp de societatea civilă, un act care implică multă analiză şi cumpătare, care trebuia să asigure un echilibru între toate palierele vieţii cotidiene.

Ce este de fapt Legea salarizării unitare? Legea salarizării unitare este orice, numai unitară nu este. Principiile în jurul cărora a fost construit actul normativ, al legalităţii, al nediscriminării, al egalităţii, al importanţei sociale a muncii, al ierarhizării pe orizontală şi verticală, al sustenabilităţii financiare se regăsesc parţial sau deloc în lege. Îmi fundamentez acest punct de vedere pe faptul că mai multe categorii sociale şi-au manifestat indignarea, lucru care era de aşteptat, şi pot merge mai departe, în sensul manifestării nemulţumirilor lor.

Legea salarizării unitare este de fapt legea salarizării arbitrare. Simpla lecturare a textului legii demonstrează faptul că nu s-a ţinut cont în elaborarea ei de criteriile enunţate mai sus. Ce îndreptăţeşte unele categorii sociale la beneficii economice mai mari şi pe altele nu? Cine stabileşte că unele categorii sociale trebuie şi merită să primească mai mulţi bani şi altele nu? S-au făcut simulări pe Legea salarizării unitare? Care este impactul bugetar? De ce există în forma adoptată de Camera Deputaţilor decalaje de timp în acordarea beneficiilor băneşti pentru unele categorii sociale faţă de ceea ce era prevăzut iniţial? Sunt doar câteva întrebări care aşteaptă răspunsuri.

Personal, consider că Legea salarizării unitare nu este comprehensivă şi nici durabilă. Nu a existat o consultare mai largă asupra proiectului şi nici nu s-a ţinut cont de nevoile societăţii. Responsabilii actului normativ trăiesc şi gândesc în tagma sindromului "campaniei electorale permanente", iar acest aspect cred că demonstrează, în primul rând, lipsa de respect faţă de toţi cetăţenii României.

Legea salarizării unitare nu este un act normativ uşor de gândit şi construit, dacă se doreşte un document solid. Nimeni nu a constrâns sau obstrucţionat în vreun fel anume iniţiatorii să declanşeze mecanisme mai ample de consultare publică. Vorbim aici de un egoism politic, caracteristic actualei majorităţi politice, care generează indignare în rândul românilor. Nu putem vorbi de o societate performantă, atât timp cât nu există o echitate în funcţie de sarcini şi atribuţii.

Opinez că Legea salarizării unitare nu se apropie în niciun fel de ceea ce dorea şi aştepta societatea românească, aceasta nu interferează cu aşteptările sectorului bugetar.

Domnul Nicolae Giugea:

"Guvernul PSD-ALDE umple buzunarele agricultorilor străini"

Vineri, 9 iunie, Institutul Naţional de Statistică a prezentat date cu privire la dinamica şi evoluţia comerţului exterior al României, cifre care nu au cum să nu îngrijoreze orice decident, orice politician responsabil din această ţară. Din păcate, văd că la Guvern sau în majoritatea parlamentară este o veselie mare şi nu se manifestă nicio frământare pe această temă.

Aşadar, mai precis, Institutul Naţional de Statistică ne spune că România se afundă de la o zi la alta, de la o lună la cealaltă într-un deficit comercial tot mai apăsat, pe care Guvernul Grindeanu nici nu ştie şi nici nu poate să îl echilibreze. Am ajuns, astfel, ca numai după primele 4 luni de "strălucită" guvernare PSD-ALDE să batem orice record negativ cu privire la explozia importurilor şi la "îmblânzirea" exporturilor româneşti. De la începutul anului şi până la sfârşitul lunii aprilie, importurile au fost mai mari decât exporturile cu peste 3,4 miliarde de euro. Mai grav este că tendinţa este de adâncire a acestui deficit. Numai dacă ne uităm la datele pentru lunile martie şi aprilie, importurile au fost mai mari cu peste un miliard de euro pentru fiecare lună.

Aceste date sunt extrem de periculoase pentru economia României, atât ca volum, însă, trebuie să fim atenţi şi la structura lor. Or, ce ne spune această structură a importurilor? Că România, statul european cu un potenţial agricol uriaş, importă mâncare! Da, România importă mâncare, şi nu puţină, ci tot mai multă, de la o lună la alta. Numai cine nu vrea sau nu este interesat să vadă realităţile economice spuse de aceste cifre poate constata că ne îmbătăm cu apă rece, adică ne bucurăm de o creştere economică de slabă calitate, care nu aduce prosperitate nici pentru agenţii economici, nici pentru fermieri şi nici pentru angajaţi.

Nu cred că mai este cineva care să conteste faptul că angajaţii din România sunt prost plătiţi şi că au nevoie de lefuri mai bune. Toţi suntem de acord că lefurile din sectorul privat şi din cel bugetar trebuie să crească. Cu toate acestea, orice om responsabil se gândeşte la faptul că orice creştere de salariu trebuie să fie făcută astfel încât să-i aducă angajatului un spor de putere de cumpărare, mai multe bunuri cumpărate de el şi duse acasă, pentru familie. Din păcate, în România, creşterile de venituri au fost aproape întotdeauna înghiţite de creşterile de preţuri, pentru că producătorii români nu au fost şi nu sunt sprijiniţi să acopere cererea internă şi atunci produsele vin repede din import, de cele mai multe ori de proastă calitate, dar mai scumpe.

Am afirmat în debutul declaraţiei mele faptul că Guvernul PSD-ALDE umple buzunarele agricultorilor din străinătate. Nu ştiu dacă puteţi să mă contraziceţi că lucrurile ar sta altfel. Cunoaştem cu toţii faptul că, din veniturile lor modeste, românii alocă cea mai mare parte cheltuielilor pentru produsele agroalimentare. Ştiu însă cu certitudine, că românii ar cumpăra mâncare românească, mai bună, mai gustoasă şi mai sănătoasă, dacă ea s-ar produce în cantităţi suficiente. Din păcate, ştim cu toţii că programele de sprijin pentru producătorii agricoli din România, pentru procesatorii români sunt slabe, ineficiente şi fără rezultate semnificative. Aşa se face că produse de bază, precum laptele, ouăle, mălaiul, brânza şi nu mai ştiu câte alte categorii provin din import. De ce? Pentru că tot mai mulţi agricultori români au început să abandoneze aceste activităţi.

Din păcate, Guvernul Grindeanu a demonstrat deja că nici nu poate şi nici nu vrea să guverneze în interesul agriculturii româneşti, al economiei româneşti, în ansamblul ei. Aceasta este realitatea dură a guvernării incompetente, care nu înţelege că statele membre ale Uniunii Europene au grijă de fermierii lor şi îi apără, îi protejează şi îi stimulează cu toată puterea, pentru a face faţă unei concurenţe tot mai puternice.

Ce face în tot acest context Guvernul Grindeanu? Observ că principala preocupare a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi a Guvernului Grindeanu este dacă să ducă sau nu oaia, de pe păşune, de la păscut, la statutul de brand turistic naţional. Aşa cred ei că se rezolvă problemele agriculturii româneşti.

Nu aş vrea să închei înainte de a vă aduce aminte faptul că Guvernul Grindeanu tace mormânt în legătură cu eminenta pierdere a subvenţiilor din agricultură din anul 2018, pentru acele suprafeţe de teren intravilan care nu au fost cadastrate şi incluse în registrele electronice. Cel mai probabil vor face o nouă surpriză neplăcută cu fondurile europene, aşa cum au făcut-o şi în acest an.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Păcăleala celor care au îndrăznit să creadă în PSD!"

Guvernul Dragnea-Grindeanu a eşuat lamentabil. Oricât de tare ar dori Liviu Dragnea să bată cu pumnul în masă şi să dea falsa impresie că este riguros, Guvernul PSD-ALDE a eşuat! Oricât ar încerca propaganda de partid să ascundă sub fumul altor evenimente, create artificial, incompetenţa miniştrilor, aceasta a început să iasă la suprafaţă şi nu se mai poate ascunde. Nu ştiu dacă în istoria ultimilor 27 de ani a mai existat un Guvern care să eşueze atât de grav şi atât de repede, deşi are o susţinere parlamentară consistentă. Guvernul lui Dragnea a eşuat în a elabora şi adopta o lege corectă a salarizării, a eşuat în a colecta mai mulţi bani la buget, a eşuat în a deschide măcar un nou şantier de investiţii publice, a eşuat în a face investiţii publice în şcoli şi spitale, a eşuat în toate.

Din păcate pentru România, de departe cel mai mare eşec al Guvernului PSD-ALDE se traduce în ratarea utilizării fondurilor europene nerambursabile aferente ţării noastre, în cadrul financiar multianual 2014-2020. În afara subvenţiilor din agricultură, care sunt de fapt plăţi directe pentru fermieri şi pentru care Guvernul nu are nicio competenţă deosebită, Guvernul Dragnea-Grindeanu nu va deconta de la Comisia Europeană în anul 2017 niciun leu, niciun euro! Poate, din contră, s-ar putea ca Guvernul să dea înapoi circa un miliard de euro aferent prefinanţărilor, pentru că nici nu vrea şi nici nu poate să deschidă efectiv accesarea de fonduri europene pentru 2014-2020. De ce? Pentru că nici la şase luni de la preluarea guvernării, PSD-ALDE nu a fost în stare să acrediteze autorităţile de management, iar în prezent procesul de auditare al acestora a fost suspendat de oficialii europeni.

Românii trebuie să ştie că Guvernul Dragnea-Grindeanu a promis să aducă în ţară în acest an peste 5 miliarde de euro. După prima jumătate a anului, sumele atrase arată cu minus. Da! Este extrem de grav faptul că toate investiţiile publice programate în acest an au fost puse tocmai pe seama acestei resurse financiare, care nu mai există. Este şi motivul pentru care, de când a preluat guvernarea, alianţa PSD-ALDE nu a demarat niciun proiect major de investiţii din bani naţionali - nicio autostradă, niciun drum naţional, nicio cale ferată, nicio şcoală sau măcar un spital regional, deşi românii aşteaptă aceste lucruri de peste trei decenii!

Bun. O să mi se spună că de investiţii se ocupă mega-ministerul doamnei Sevil, care are la îndemână mai bine de un sfert din bugetul ţării, inclusiv fondurile europene. Păi, după cum spuneam, fondurile europene sunt în aer, nu există! Dacă este să vorbim despre acel program, PNDL - etapa a 2-a - atunci lucrurile se complică şi mai mult pentru Liviu Dragnea şi supuşii săi. Ştim cu toţii că Programul Naţional de Dezvoltare Locală este un program fără bani. Da, fără bani! Anul acesta creditele bugetare abia dacă trec de două miliarde de lei, adică abia dacă ajung pentru lansarea licitaţiilor. Restul este baza pe credite de angajament, adică pe bani pe hârtie, bani pe care Guvernul nu-i are şi va vedea când şi de unde va plăti. Nu pot să nu remarc faptul că şi pentru PNDL, lipsa transparenţei este cuvântul de ordine. Cine primeşte finanţare pentru proiecte, care sunt priorităţile, de ce unele se fac mai devreme, unele mai târziu şi altele deloc ştie doar doamna Sevil şi, poate, şi Liviu Dragnea. Dar mai bine ar fi să-i întrebaţi pe şefii administraţiilor publice locale şi aceştia vă vor spune cum este acest program, pentru unii mumă, pentru unii ciumă.

Înţeleg că Liviu Dragnea vrea să-l trimită în şomaj pe Sorin Grindeanu şi aşa să păcălească populaţia, că de mâine, alianţa PSD-ALDE se va apuca de guvernat în interesul românilor. Nu merge, dragă Liviu! Nu mai ţine cu şmecheriile! Nici măcar la tine în partid nu mai ţine! Oamenii ştiu că PSD nu poate să guverneze în interesul naţiunii, ci doar în interesul clicilor de partid. Dacă PSD ar fi putut, astăzi ne-ar fi invadat miliardele de euro de la Comisia Europeană, care sunt bani gratuiţi, care ar trebui să ajute la modernizarea ţării noastre. Guvernul "tău" sau al vostru nu este în stare să genereze prosperitate pentru nimeni în România, iar în ultimele decenii PSD a demonstrat cu vârf şi îndesat că este cel mai mare inamic al modernizării ţării. Aţi guvernat România mai bine de 21 de ani din 27 care au trecut de la Revoluţia română. Asta spune totul despre PSD!

Doamna Raluca Turcan:

"România pierde un context economic bun şi mulţi români continuă să îşi vadă viitorul în altă ţară"

România nu poate să rămână dominată de obsesiile personale ale lui Liviu Dragnea. A vrut un guvern slab, acum vrea să îl schimbe, pentru că nu e suficient de docil. Problema de fond este ca Liviu Dragnea este autorul fraudei de încredere care a început în campania electorală, cu promisiunile electorale nesustenabile, lucru confirmat acum si de ministrul finanţelor publice, Viorel Ştefan, şi de ministrul muncii şi justiţiei sociale, Olguţa Vasilescu. Pentru această fraudă de încredere, Liviu Dragnea ar merita propria comisie de anchetă. La câteva luni de guvernare, o ţară întreagă constată că PSD nu are nicio treabă cu guvernarea, nu-i preocupă Programul de guvernare, nu-i preocupă politicile publice sau planul de a aşeza lucrurile în acea ordine corectă care să genereze prosperitate ţării.

De fapt, PSD în fruntea cu Dragnea, Grindeanu şi restul grupărilor au un singur obiectiv - cum să folosească mai bine guvernarea în interesul lor personal ori a clienţilor lor politici. Astfel se traduce dramoleta din PSD privind remanierea Guvernului Grindeanu, care culminează cu scenariile privind schimbarea premierului. După 6 luni de guvernare, le-a revenit sângele în obraji şi au început războaiele interne de putere în PSD, un film de proastă factură pe care îl tot revedem recurent.

Atât de tare îi frământă problemele ţării, încât iarăşi au uitat de ea.

Nu cred că vor putea să-l schimbe din funcţie pe premierul Grindeanu, decât cu acordul acestuia, tocmai pentru că ar risca pierderea guvernării. Altfel, ar trebui să iniţieze o moţiune de cenzură împotriva propriului Guvern, la jumătate de an de la alegeri, iar apoi să revendice din nou guvernarea, explicându-ne cum au vrut ei să facă bine, dar i-a împiedicat soarta.

Din păcate, în tot acest timp, cu agenda coaliţiei de guvernare, dominată de problemele personale ale lui Liviu Dragnea şi de obsesia acestuia pentru control, România pierde un context economic bun şi mulţi români continuă să îşi vadă viitorul în altă ţară.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"De ce tinerii nu vor să meargă la vot?"

În calitate de cetăţean activ, dar şi de parlamentar al României, mă preocupă viitorul ţării mele. De aceea îmi pun mereu întrebarea: "De ce majoritatea tinerilor nu merg la vot?". Probabil că şi pe dumneavoastră vă frământă astfel de chestiuni, nu doar în anii electorali, ci şi atunci când observaţi că tinerii nu au prea multă cultură politică.

Este adevărat că procesul de democratizare întâmpină încă multe obstacole în ţările din Europa de Sud-Est şi nici România nu a scăpat de toate problemele. Încă au loc multe transformări la diferite niveluri, respectiv politic, economic, instituţional precum şi în viaţa de zi cu zi. Este notabil faptul că rolul implicării cetăţeneşti a crescut mult în ultimii ani şi acesta impune o schimbare de mentalitate şi o modificare a comportamentului civic şi politic.

Dar încă mulţi dintre tineri nu au fost şi nu sunt pregătiţi să răspundă noilor cerinţe ale societăţii democratice şi ale dezvoltării societăţii civile. Şi, din acest motiv, procesul de democratizare se confruntă în continuare cu problema cetăţenilor pasivi, care nu cunosc avantajele implicării lor în viaţa politică. Iar implicarea poate fi probată cel mai facil prin participarea la scrutine. Presupune doar un efort minim şi este un prim gest pentru o viaţă publică sănătoasă.

În ciuda şanselor şi a oportunităţilor apărute în procesul dezvoltării democraţiei pluraliste, gradul de participare a tinerilor la viaţa publică şi politică este încă scăzut.

Rezolvarea problemei absenteismului tinerilor de la urnele de vot este una dintre marile provocări ale societăţii noastre. Marele potenţial pe care-l posedă tânăra generaţie i-ar permite să-şi realizeze mai multe deziderate şi să contribuie la dezvoltarea societăţii în întregime, inclusiv la dirijarea cu succes a propriului destin. E o certitudine că tinerii, prin gândirea lor pozitivă, prin dinamismul şi prin energia care le sunt proprii, prin ambiţiile şi aspiraţiile către un viitor mai prosper, ar trebui să constituie forţa motrică într-o societate. Însă, din păcate, majoritatea tinerilor au o viziune pesimistă asupra viitorului. Fiind primii afectaţi de ulterioarele evoluţii sau involuţii din domeniul economic, social şi politic, tinerii ar trebui să ia atitudine prin votul lor.

Mă declar convins de faptul că, pentru a merge în continuare pe o cale durabilă de dezvoltare, pe lângă eforturile partidelor şi ale oamenilor politici, avem nevoie de implicarea mult mai activă şi a societăţii civile, pentru soluţionarea acestei probleme.

Să nu uităm, că întotdeauna tineretul a fost promotorul schimbărilor pozitive şi al progresului.

Domnul Vasile Axinte:

"Va ajunge România «ţară Schengen»"?

Ultimele evenimente de pe scena politicii româneşti ne-a făcut să uităm de chestiunile importante de politică externă, spre care România tinde de mulţi ani. Cu o scenă politică animată, poate prea mult, de scandalurile de culise, situaţia României, în cadrul statutului său de ţară europeană, pare să pălească în faţa dezvăluirilor despre scandalurile din partide, din coaliţiile politice sau în faţa subiectelor tip tabloid.

Totuşi, mâine, 14 iunie, se împlinesc 32 de ani de la semnarea Tratatului din localitatea luxemburgheză Schengen, prin care, statele semnatare au hotărât asupra înfiinţării unei zone libere de circulaţie în Europa.

Din cele peste 30 de state semnatare cu tot cu statele ce au semnat ulterior momentului din anul 1985, 27 au şi implementat acest acord, un număr semnificativ de state printre care şi România şi Bulgaria aşteptând ca marea familie europeană să primească în rândul frontierelor unice şi state din fostul bloc comunist.

Despre poziţiile statelor europene cu privire la intenţiile României de a deveni stat Schengen s-a tot discutat în presa românească, poziţiile Olandei şi Finlandei fiind, în fond, greu de înţeles. Pericolul imigraţiei ilegale s-a dovedit a exista, dar nu din cauza graniţelor nesecurizate ale României, ci din cauza politicilor pro imigraţie a democraţiilor din Vest.

România a făcut numeroase eforturi în ceea ce priveşte securizarea frontierelor şi a dovedit că, deşi este stat de graniţă al Uniunii Europene şi al NATO, nu a fost obiectul unor incidente deosebite la frontieră, factorii decidenţi îndeplinind, la excepţional aproape, toate cerinţele avansate de celelalte state membre ale spaţiului Schengen.

Şi atunci, se pune fireasca întrebare: de ce nu devine România stat Schengen, şi care sunt interesele, şi ale cui, ca România să nu facă parte cu drepturi depline din marea familie europeană?

Din păcate, statele care ar fi trebuit să se pronunţe cu privire la cererea noastră de aderare la spaţiul Schengen se confruntă, tocmai ele, cu problema securizării propriilor frontiere.

Va mai exista oare, în viitor, spaţiul Schengen?

Răspunsul la această întrebare este greu de dat în acest moment deoarece democraţiile vest-europene încep să pună pe primul plan securitatea propriilor cetăţeni, având în plan, poate, reintroducerea controalelor la frontierele interne. Alte state, deşi membre ale spaţiului Schengen, au găsit ca soluţie împotriva imigraţiei ilegale ridicarea de garduri corespunzătoare frontierei de stat.

Ţinând cont de problemele grave care nu au putut fi gestionate corespunzător de democraţiile vestice, este posibil ca în viitorul apropiat, din cauza presiunilor din mediul intern pentru statele membre, spaţiul Schengen să nu îşi mai poată susţine utilitatea, ceea ce ar fi o lovitura grea dată nu numai României ci şi Europei, în integralitatea sa.

Astfel, România se află încă la graniţa spaţiului Schengen, doar din cauza unor decizii politice, deşi a făcut eforturi considerabile pentru securizarea frontierelor şi îndeplinirea tuturor parametrilor tehnici impuşi, iar realitatea a demonstrat ca frontierele României sunt frontiere sigure!

Doamna Viorica Cherecheş:

"Învăţământul românesc, fabrică de şomeri"

Un număr uriaş de copii care şi-au imaginat cândva, la începutul clasei I, că ar putea avea un viitor frumos, riscă să se transforme în şomeri de lungă durată, după ani buni de studiu.

Doar 35% dintre copiii care au debutat în anul 2004 în clasa I au ajuns în anul 2016 să promoveze examenul de bacalaureat. Instituţia fundamentală care ar trebui să le ofere copiilor valori, repere, evoluţie şi cunoaştere a ajuns să-i piardă pe drum de la un ciclu de învăţământ la celălalt. Din păcate, acest lucru se întâmplă la fiecare generaţie.

Potrivit testelor PISA, recunoscute la nivel internaţional, 40% dintre copiii români de 15 ani nu au cunoştinţe şi abilităţi minime care să le permită să înţeleagă un text sau să facă un raţionament matematic ori ştiinţific elementar.

Paradoxal, un sfert dintre ei au note mai mari decât cele obţinute la evaluarea naţională, iar în mediul rural procentul este foarte mare. Păcălim copiii cu note umflate, îi trecem clasa, dar ei nu pot să înţeleagă un text, pe care ulterior să-l nareze sau să facă un raţionament matematic, aplicând teoria învăţată.

Elevii care iau note mici la evaluarea naţională ajung, din cauza mediilor, la liceele tehnologice şi nu pot evolua, ca să nu mai vorbim despre promovarea examenului de bacalaureat. Pentru că nu au noţiunile de bază acumulate în clasele primare, în liceu nu se parcurge materia aşa cum prevede programa şcolară. Intervenţia trebuie făcută în clasele mici, când copiii care se confruntă cu dificultăţi ar trebui să primească ajutor, pentru a ţine pasul cu restul colegilor. Profesorii spun că sunt necesare mari eforturi pentru a recupera ulterior din acest decalaj.

Şcoala din România este una rigidă, bazată pe memorarea mecanică. Elevii sunt penalizaţi că nu au reţinut, în loc să fie încurajaţi spre creativitate. Se pun etichete: eşti bun sau prost. Profesorii nu sunt motivaţi şi nici nu au timp să se ocupe de fiecare elev în parte şi, în acest fel, multora dintre ei nu le sunt dezvoltate aptitudinile care i-ar transforma în meseriaşi de excepţie.

Şcoala ar trebui să fie locul unde copilul să vină cu bucurie, cu dorinţa de a se instrui. Din păcate, din cauza programei stufoase şi a materiei încărcate, elevii români s-au transformat în mici cai de povară, cocoşaţi de genţile încărcate de cărţi şi caiete, în mici roboţei care recită pagini întregi de lecţie.

Nici tinerii nu sunt motivaţi să-şi construiască o carieră în domeniu. În sistemul românesc de învăţământ salariile pentru debutanţi sunt extrem de mici. O provocare este aceea de a-i aduce în sistem pe cei mai buni dintre absolvenţi. Un profesor debutant primeşte în România un salariu echivalent cu un procent între 44,1% şi 47% din PIB, aproape cel mai mic din Europa. În Finlanda, salariul pe care îl primeşte un debutant variază între 85,3% şi 97,7% din PIB.

Trebuie îmbunătăţit statutul meseriei de profesor. Profesorii buni trebuie lăudaţi şi apreciaţi. Această meserie este una foarte importantă, deoarece îi formează pe copiii noştri, viitorul României. O economie competitivă depinde de felul în care sunt formaţi aceştia, adică să îşi dezvolte valori, să fie perseverenţi şi să iubească lucrul în echipă.

Profesorii trebuie sprijiniţi să facă mai mult, iar mediul de afaceri ar trebui să se implice pentru dezvoltarea şcolii. Dascălii cu adevărat pasionaţi trebuie ajutaţi să le ofere copiilor mai mult.

Sistemul de învăţământ trebuie regândit pentru stabilirea capacităţii, a preferinţelor, a aptitudinilor, a performanţelor, dar şi pentru depistarea deficienţelor fiecărui copil şi gruparea lor în funcţie de aceste criterii. Olanda, Germania procedează în acest fel, iar sistemul generează absolvenţi pregătiţi la nivelul maxim pe care fiecare îl poate atinge.

Învăţământul românesc poate fi reformat doar dacă se va adopta o strategie unitară, prin îmbinarea armonioasă a elementelor tradiţionale cu principiile moderne.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"PSD-ALDE - coaliţia promisiunilor fără fond"

Cu puţin timp în urmă, doamna ministru Lia Olguţa Vasilescu anunţa pe la toate emisiunile tv. că o parte a salariilor bugetarilor vor creşte de la 1 iulie a.c., iar altele vor intra în plată majorate de la 1 ianuarie 2018, dar, înainte de adoptarea legii în Parlament, toate aceste promisiuni solemne s-au transformat în simple minciuni.

S-a dovedit astfel că PSD ?i ALDE nu şi-au respectat din nou propriile angajamente din campania electorală, iar prezentul act normativ al legii salarizării, care a rezultat în urma unei dezbateri formale şi insuficiente în Parlamentul României, este departe de a aduce bunăstarea şi echitatea mult promise pentru angajaţii din sistemul bugetar.

PNL consideră că România are nevoie cu adevărat de o lege a salarizării! Dar este necesară o lege care să respecte două principii de bază, şi anume, echitatea şi caracterul unitar. Din păcate, noua lege a salarizării, promovată pe repede înainte de către coaliţia PSD-ALDE, se dovedeşte a fi doar o altă fraudă politică a actualei majorităţi parlamentare, care devoalează minciuna de proporţii din campania electorală a actualei puteri, minciună trâmbiţată îndelung în media, doar pentru a-i aduce capitalul politic scontat.

Iată că,în România guvernată de PSD, toate marile promisiuni din Programul de guvernare al actualului Executiv se dovedesc a fi doar promisiuni fără fond. Astfel, pe lângă faptul că se amână pur şi simplu creşterile de salarii promise, legea nu va produce nici măcar o ordonare a salarizării în sistemul bugetar.

Atrag atenţia, totodată, că liderii coaliţiei guvernamentale nu numai că îi mint în continuare pe angajaţii din sectorul bugetar că vor avea parte de majorări salariale, ci nu spun nici că lucrurile vor sta tocmai invers, iar diverse categorii de salariaţi vor înregistra, de fapt, scăderi ale veniturilor. Adică, aşa cum am mai spus, în cazul în care Guvernul PSD va muta începând de anul viitor, în responsabilitatea angajatului şi plata contribuţiilor sociale pe care le făcea angajatorul către bugetul de stat, vom avea de-a face cu o scădere a salariilor pentru toate categoriile de bugetari. Mai trebuie precizat, în acest context, şi faptul că parlamentarii PSD-ALDE au respins în cadrul comisiei pentru muncă amendamentul iniţiat de PNL, prin care se propunea ca niciun salariu aflat în plată să nu scadă.

De peste 27 de ani dublul limbaj a devenit o politică de stat pentru cei din PSD şi, mai nou, şi pentru cei din ALDE, iar românii vor fi şi de această dată singurii care vor pierde în urma unei astfel de atitudini duplicitare.

În viziunea PNL, România şi sectorul bugetar au nevoie urgentă de o lege a salarizării! Dar este nevoie de o lege bună şi corectă, care să fie cu adevărat unitară ?i care să asigure nu numai echitabilitate pentru toţi angajaţii, ci să asigure, de asemenea, şi predictibilitate! Mai mult decât atât, este nevoie de o lege a salarizării care să poată fi, în primul rând, sustenabilă şi nu doar o promisiune bifată pe tăbliţele desenate de domnul Dragnea prin campanii!

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Legea este dură, dar o fi şi dreaptă?!"

În urmă cu câteva săptămâni, adresam Inspectorului General al Poliţiei Române o întrebare privind evaluarea stadiului de aplicare a Legii nr. 333/2003, care reglementează paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

Potrivit actului normativ citat, analiza de risc la securitatea fizică este un document obligatoriu pentru toate instituţiile şi societăţile comerciale, indiferent de natura capitalului social, care deţin bunuri sau valori cu orice titlu şi sunt obligate să asigure protecţia acestora.

Responsabil de implementarea prevederilor acestei legi este Serviciul Sisteme de Securitate Private din cadrul Direcţiei de Ordine Publică a Poliţiei Române, care gestionează şi Registrul Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică, un corp de specialişti ce numără, în prezent, 1657 de experţi abilitaţi, organizaţi în diferite forme de exercitare a acestei profesii.

Dificultatea reală a aplicării reglementărilor legale în termenul prevăzut iniţial a condus la adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 1002/2015, de modificare şi completare a Hotărârii Guvernului nr. 301/2012 privind elaborarea analizei de risc la securitate fizică de către entităţile înfiinţate până la data de 16 iunie 2012, prorogând conformarea la această obligaţie până la data de 1 iulie 2017, în timp ce entităţile înfiinţate ulterior datei de 16 iunie 2012 aveau obligaţia elaborării analizei de risc la securitate fizică de la momentul începerii activităţii.

Nu în ultimul rând, autorii actului normativ au introdus în dispozitivele legii sancţiuni pecuniare aspre pentru companiile care nesocotesc obligaţia de adoptare a măsurilor de securitate, în conformitate cu analiza de risc efectuată de unitate, prin structuri de specialitate sau prin experţi abilitaţi, concretizate prin amenzi de la 10.000 lei la 20.000 lei.

Cu toate acestea, în prezent, la mai puţin de o lună până la scadenţa prorogării adoptate în anul 2012, nu se cunoaşte încă stadiul real al elaborării analizelor de risc la securitatea fizică a entităţilor înfiinţate până la data de 16 iunie 2012, vizate de prevederile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

Însăşi doamna Carmen Daniela Dan, ministrul Afacerilor Interne, preciza în răspunsul remis în urma demersului meu că, din informaţiile care i-au fost comunicate de Inspectoratul General al Poliţiei Române rezultă că Direcţia de Ordine Publică a solicitat periodic evaluatorilor informaţii cu privire la activitatea desfăşurată, însă numărul redus de raportări a condus la imposibilitatea obţinerii unor date concludente.

Cu alte cuvinte, în absenţa unui cadru legal care trebuia să instituie şi obligativitatea experţilor înscrişi în Registrul Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică de a raporta periodic bilanţul activităţii desfăşurate, aplicarea prevederilor Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, a bunurilor, a valorilor şi protecţia persoanelor se face haotic, posibil şi clientelar, după bunul plac al unui corp profesional care, deşi este subdimensionat numeric, pare imposibil de controlat.

Sau poate are cineva interesul să transforme companiile româneşti înfiinţate înainte de 16 iunie 2012 în "carne de tun" pentru agenţii încasatori care le vor bate la poartă cu chitanţierul în mână după 1 iulie 2017?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

"Techirghiol, o nouă Roşia Montană a României?"

Încă una dintre resursele minerale ale acestei ţări este în pericol. Nu din pricina unor cauze naturale, ci din pricina unor politici greşite. Nămolul terapeutic din Lacul Techirghiol, care a ameliorat de-a lungul timpului starea de sănătate a sute de mii de oameni, în cea mai mare parte români, şi care a oferit localităţii Techirghiol, dar şi altor localităţi din zonă o sursă constantă de venit prin turismul balnear pe care îl susţine, este scos la mezat de Guvernul României, într-un mod care pare iraţional.

În prezent, această importantă sursă de sănătate este exploatată doar de Sanatoriul Balnear Techirghiol, în baza unei licenţe mai vechi care, însă, impune nişte restricţii clare, menite să asigure protecţia şi regenerarea nămolului din Lacul Techirghiol. Cantităţile de nămol sunt distribuite de Sanatoriul Balnear Techirghiol doar unităţilor balneare de pe litoral, la un preţ modic, iar toate cantităţile utilizate sunt colectate, apoi redate lacului, în vederea regenerării acestei resurse. Această licenţă nu permite vânzarea nămolului în alte zone decât în cele de turism balnear de pe litoral, cu atât mai puţin exportarea lui.

Specialiştii care lucrează în cadrul acestei unităţi balneare susţin că dacă nu se iau aceste măsuri de protecţie, este foarte probabil ca nămolul să dispară în câţiva ani, sau să îşi piardă proprietăţile curative. Există deja un factor de pericol natural, constând în reducerea salinităţii lacului ca urmare a alimentării acestuia cu surse de apă dulce. O agresiune suplimentară ar putea fi fatală acestei resurse minerale.

În contextul acesta, în care există un echilibru foarte fragil în ce priveşte exploatarea nămolului sapropelic din Lacul Techirghiol, Guvernul României a decis că este oportun să intensifice exploatarea acestei resurse şi să concesioneze activitatea de exploatare a nămolului unor firme private care au ca obiectiv, evident, doar obţinerea unui profit.

Problema nu este una nouă. O licenţă a fost deja obţinută de firma Formin SA din Caransebeş, încă din anul 2013, pentru perimetrul Techirghiol Gughiş, în suprafaţă de 1,917 km², pentru care perioada de explorare s-a încheiat, urmând acum perioada de exploatare. În anul 2016 aceeaşi firmă a mai obţinut, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, încă o licenţă pentru perimetrul Techirghiol Est, în suprafaţă de 2,61 km².

În aceste condiţii, autorităţile locale din zonă au tras mai multe semnale de alarmă, încă de anul trecut, cu privire la posibilele consecinţe nefaste ale acestei măsuri, apreciind pe bună dreptate, că o exploatare iraţională poate distruge depozitul de nămol şi poate afecta turismul balnear care se bazează pe această resursă.

Trebuie menţionat că tratamentul cel mai eficient cu nămol este în combinaţie cu apa sărată a lacului sau a mării, combinaţie care nu există decât în zona de litoral. Ca atare, trimiterea unor cantităţi mari de nămol în alte zone poate fi profitabilă pentru firma care exploatează această resursă, dar nu este la fel de eficientă pentru sănătate. Mai mult decât atât, beneficiul statului român nu este unul extraordinar, dimpotrivă. Redevenţa pentru această resursă minerală este de doar 5% din valoarea producţiei, restul câştigului rămânând în buzunarul investitorului privat.

Singura dezbatere publică pe această temă nu a fost organizată de Guvernul României, sau de ANRM, cum ar fi fost normal, ci de Primăria Techirghiol, îngrijorată de această situaţie. În urma lămuririlor aduse se reprezentanţii firmei Formin şi ai ANRM, a rezultat că problema este abordată de aceştia doar prin prisma profitului, văzând această resursă minerală doar ca pe o marfă care trebuie vândută cât mai bine pe piaţa internă sau chiar pe cea externă.

Apreciez că o asemenea abordare mercantilă este greşită: nămolul din Techirghiol nu este doar o marfă, ci este mai ales o sursă importantă de sănătate aflată acum într-un echilibru fragil, sursă care, exploatată excesiv, aşa cum se pare că se doreşte în prezent, poate dispărea în scurt timp. În momentul în care intervin astfel de elemente, decizia trebuie luată având o viziune de ansamblu asupra tuturor consecinţelor: e posibil ca pe termen scurt să existe un câştig material, mai ales în beneficiul firmei private, dar pe termen mediu şi lung, dacă se distruge această resursă, se sufocă, din punct de vedere, economic o întreagă zonă care depinde de turismul balnear şi se pierde pentru noi şi pentru generaţiile următoare o importantă sursă de sănătate.

Comparaţia făcută de reprezentanţii autorităţilor publice locale din Techirghiol şi Eforie între această situaţie şi cea de la Roşia Montană nu este exagerată. Vorbim de un posibil dezastru ecologic şi economic, care par a fi acceptate cu nesăbuinţă de autorităţile române în folosul principal al unui investitor privat, ceea ce este de neacceptat.

În calitate de deputat al USR de Constanţa şi de activist, în domeniul protecţiei mediului înconjurător voi solicita instituţiilor abilitate - Guvernul României, ANRM - toate documentele referitoare la aceste contracte de concesiune, pentru a analiza dacă această concesiune s-a făcut în condiţii de legalitate. Voi solicita, de asemenea, punctul de vedere al Ministerului Apelor şi Pădurilor, Ministerului Mediului, Ministerului Economiei, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Turismului cu privire la acest subiect. Apreciez că problema expusă are legătură cu toate aceste ministere.

De asemenea, voi propune tuturor parlamentarilor de Constanţa să avem un punct de vedere unitar referitor la acest subiect şi să încercăm să determinăm partidele din care facem parte să ia măsuri de protecţie a acestei importante resurse minerale. Una dintre primele măsuri care se impun de urgenţă ar fi impunerea, printr-o decizie guvernamentală, ca exploatarea să se facă doar în zona noastră balneară de litoral a Mării Negre, cu obligaţia expresă de recolectare a nămolului utilizat şi de redare a lui către mediul natural din care provine, în scopul de a ajuta procesul de regenerare a rezervei de nămol. În plus, mă voi întâlni în perioada imediat următoare cu reprezentanţii autorităţilor locale din Techirghiol şi Eforie, pentru a ne coordona acţiunile, în vederea apărării acestei importante bogăţii naturale şi a turismului balnear din zonă.

Domnul Dumitru Lupescu:

"Legea salarizării unitare - aşteptări şi neîmpliniri"

Camera Deputaţilor, ca for decizional, a aprobat miercurea trecută proiectul noii Legi a salarizării unitare.

Păcat că acestui proiect nu i s-au admis amendamentele ce conţineau cereri justificate ale sindicatelor de profil din învăţământ şi justiţie, ale cadrelor din sistemul naţional de apărare.

1. Regretabil este faptul ca politicienii, în ultimii zeci de ani, au avut grijă să stăpânească oastea română prin conducători obedienţi şi docili, care, pentru o stea în plus sau mai multe, au dus organismul militar în cea mai jalnică postură, similară cu situaţia premergătoare Primului Război Mondial.

În aceste condiţii, prin votul împotriva amendamentelor amintite, majoritatea parlamentară nu şi-a manifestat grija faţă de militarii ţării, i-a demoralizat prin târguieli financiare umilitoare ori tensiuni inutile şi nu le-a acordat statutul social meritat, ca un stat normal al UE şi al NATO.

2. Specialiştii în domeniul informatic care activează în instanţe şi parchete nu se mai regăsesc în prevederile legii la familia ocupaţională "Justiţie". Ca urmare, specialiştii IT din sistemul judiciar - MJ, CSM, ÎCCJ, MP, instanţe şi parchete - aproximativ 500 de persoane - vor fi salarizaţi conform unei grile externe familiei ocupaţionale "Justiţie", rezultând salarii chiar şi de 3 ori mai mici decât cele aflate în plată.

Aprobarea în această formă a creat nemulţumiri în rândul personalului IT, având ca principal efect migrarea personalului de înaltă calificare profesională atras în ultimii ani spre zonele private plătite corespunzător şi imposibilitatea angajării de personal care să corespundă cerinţelor.

Considerăm că grila de salarizare actuală este discriminatorie şi neadecvată importanţei sociale a muncii prestate de specialiştii IT din justiţie.

3. Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în ansamblul său, precum şi anexa referitoare la familia ocupaţională "Învăţământ" au o serie de neajunsuri, lacune şi inadvertenţe, cele mai importante fiind:

Încălcarea Programului de guvernare aprobat de Parlamentul României, în condiţiile în care acesta prevede o creştere a salariilor cu 20%, începând cu data de 1 iulie 2017 şi cu 30% de la data de 1 ianuarie 2018, iar în lege se prevede ca prima tranşă de majorare, în procent de 50%, să se acorde de la data de 1 ianuarie 2018. Această propunere înseamnă o diminuare cu 6% a majorărilor salariale şi, ceea ce este mai important, provoacă în rândul salariaţilor din sistemul de învăţământ o stare de neîncredere şi suspiciune, referitoare la transpunerea în practică a prevederilor legii privind salarizarea unitară.

Există anomalii şi în ceea ce priveşte salariile propuse pentru personalul didactic auxiliar şi pentru personalul nedidactic.

Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice demonstrează faptic că învăţământul nu este o prioritate naţională, aşa cum se clamează.

În aceste condiţii, USR sprijină cererile îndreptăţite ale personalului din armată, justiţie şi învăţământ.

Solicitam preşedintelui României, Comandantul Suprem al Forţelor Armate, să trimită Parlamentului legea spre reexaminare, pentru îndreptarea erorilor.

Ne exprimăm speranţa că, dacă cele de mai sus se vor regăsi în varianta Legii salarizării unitare, care ar fi retrimisă Parlamentului spre reexaminare, aceasta va fi o contribuţie însemnată a dumneavoastră la restabilirea încrederii în Parlament, a structurilor de apărare naţională, la creşterea calităţii învăţământului românesc şi a actului de justiţie asigurat cu un suport IT adecvat.

Cu convingerea că veţi cumpăni cu mare atenţie asupra acestor subiecte, vă rog să primiţi expresia deplinei mele consideraţii.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

"Guvernul Grindeanu este Guvernul României, nu Guvernul PSD, domnule preşedinte!"

În ultimul timp, o serie de lideri ai PSD au făcut mai multe remarci negative la adresa premierului, a miniştrilor şi a Guvernului în general. Vorbim de poziţii la cel mai înalt nivel, respectiv preşedinte executiv sau vicepreşedinţi la nivel naţional. De asemenea, preşedintele PSD, în mod repetat, sugerează că va urma o remaniere în cadrul Guvernului, membrii Guvernului având demisiile pe masa sa.

Vicepreşedintele PSD, doamna Gabriela Firea, şi-a arătat nemulţumirea faţă de activitatea guvernamentală, susţinând că cele mai importante proiecte ale Bucureştiului nu sunt pe agenda Guvernului şi că relaţia cu actualul Guvern este mult mai proastă decât cu Guvernul Cioloş. "Tot ceea ce Primăria capitalei solicită Guvernului, cu argumente şi în scris, se loveşte de un refuz. Avem o relaţie mai proastă decât pe vremea tehnocraţilor. Am o responsabilitate faţă de cetăţeni, i-am spus şi domnului Liviu Dragnea că nu este normal că Guvernul să aibă o atitudine negativă faţă de Primăria Bucureştiului", este precizarea primarului Capitalei. Vorbim de Capitala ţării, cu o populaţie de peste două milioane de locuitori, iar dacă aşa stau lucrurile, avem o problemă destul de gravă. Este inadmisibil ca milioane de cetăţeni ai României să sufere pentru că Guvernul nu colaborează şi nu sprijină proiectele de dezvoltare ale Primăriei Capitalei.

De asemenea, preşedintele executiv PSD, Nicolae Bădălău, a semnalat faptul că: "Avem deja un număr destul de mare de miniştri care se plâng de relaţia proastă pe care o au cu premierul Sorin Grindeanu. Sunt cinci sau şase colegi care reclamă acest lucru şi eu consider că acesta este un semnal de alarmă destul de puternic. Trebuie să vedem. Am văzut şi nemulţumirile primarului general, doamna Firea, am văzut şi alţi colegi şi nu este exclus ca problema să fie la primul-ministru".

Din tot ceea ce vedem în ultima vreme, avem deja o criză de autoritate a Guvernului, care este în imposibilitate de a mai lua decizii importante, lucru care se reflectă deja în multe sectoare de activitate.

Atragerea de fonduri este extrem de mică, avem o criză a medicamentelor pentru pacienţii bolnavi de cancer, turismul românesc a fost văduvit de decizia de ultimă oră prin anularea voucherelor de vacanţă, iar investiţiile sunt la cel mai scăzut nivel.

Este foarte important ca, pe timpul întregii veri, Guvernul să poată administra ţara, Parlamentarul nemaifiind activ.

Guvernul Grindeanu este Guvernul României, nu al PSD!

Consider că toate aceste aprecieri făcute public din partea PSD, partid care susţine politic prim-ministrul şi membrii Guvernului, dăunează foarte mult activităţii de ansamblu a administrării ţării. Un ministru criticat de propriul partid la nivel de conducere centrală îşi pierde autoritatea. Un ministru fără autoritate nu poate conduce nici măcar instituţiile din teritoriu.

Pe această cale, solicit domnului preşedinte Liviu Dragnea şi conducerii PSD, ca în scurt timp să ia deciziile necesare, pentru a nu bloca activitatea administrativă la nivelul întregii ţări.

Chiar dacă nu susţinem actualul Guvern, este de datoria noastră, a puterii şi opoziţiei, să nu împiedicăm actul de guvernare.

Domnul Florinel Stancu:

"Demontarea ştirilor false despre guvernare a devenit o necesitate pentru buna funcţionare a ţării"

Cetăţenii acestei ţări sunt asaltaţi săptămânal de două-trei ştiri false, bine scrise, aproape convingătoare, cu privire la modul de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE. Fără remuşcări, o parte dintre jurnalişti, formatori de opinie, analişti politici, îşi încasează salariul nu pentru că informează obiectiv cetăţenii, ci pentru că inventează tot felul de minciuni pe care le lansează în spaţiul public.

Ei nu aduc niciun argument, doar speculează, bazându-se pe nişte zvonuri înfăşurate în mister şi anonimat. Răspândesc minciuni în detrimentul unor analize obiective bazate pe critici constructive.

O minciună de acest gen a intoxicat spaţiul public săptămâna trecută. Aceasta a apărut pe un site regional, al cărui nume nu am să-l pomenesc aici, care sugera că administraţia centrală se pregăteşte să modifice Legea nr. 544/2001 pentru a nu răspunde cererilor formulate de societatea civilă. În acest sens, au prezentat un oarecare document, din care ar reieşi un răspuns aprobat de doi oficiali din Ministerul Sănătăţii şi confirmat de un reprezentant al Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social. Invenţii, şi cam atât.

Într-adevăr, birocraţia este destul de mare, dar să sugerezi că Guvernul actual vrea să îngrădească accesul la informaţii fără să prezinţi un singur argument este o manipulare grosolană.

Aşa cum o manipulare a fost şi ştirea despre blocarea proiectelor cu finanţare europeană. Da, au fost blocate în timpul Guvernului Cioloş. Însă acest lucru nu se întâmplă, din fericire, în acest moment. Pentru că Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a găsit de cuviinţă ca facturile beneficiarilor de fonduri europene să fie achitate la zi din resurse bugetare, pentru a preveni orice blocaj şi a înlesni derularea programelor cu finanţare europeană.

La fel, îi rog pe cei care nu au călcat în ultimii ani în Craiova să se informeze, cât de cât, înainte de a face afirmaţii neadevărate despre oraş sau despre administraţia lui. În ultimii 4 ani, Craiova a fost oraşul cu cea mai mare rată a absorbţiei fondurilor europene. Urbea s-a transformat în bine sub ochii cetăţenilor, iar asta nu înseamnă că "oamenii sunt călcaţi în picioare", cum afirmă unii.

În concluzie, publicul e supus unui val de ştiri false care fac parte dintr-o campanie de dezinformare, care se observă cu ochiul liber. Până aici nu ne-ar mira, dacă aceasta ar fi condusă de opoziţie. Este specific lor. Cel mai grav e că nu suntem atacaţi de opoziţia aleasă în mod democratic. Cine manipulează atunci? Asta este întrebarea!

Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei:

Am asistat în ultima perioadă la greva angajaţilor ROMATSA. O grevă nejustificată, într-o perioadă aglomerată, cum este cea dinaintea sărbătorii de Rusalii.

Etapa actuală de dezvoltare a civilizaţiei se caracterizează prin creşterea fără precedent a volumului de oameni, care, dintr-un motiv sau altul, călătoresc în toate zonele Terrei. În acest context, concomitent cu celelalte genuri de transport, transporturile aeriene se impun tot mai mult, ele oferind o siguranţă ridicată, rapiditate maximă şi cel mai ridicat grad de confort.

Precum spune şi Arnold Toynbee: "În scurta durată a unei singure vieţi, tehnica modernă a făcut ca, prin desfiinţarea distanţelor, întreaga lume să fie brusc în legătură". Aşadar, trebuie să ne îngrijim, situaţia de grevă, care este posibil oricând să explodeze din nou, să se dezamorseze, iar soluţiile care să conducă la stingerea conflictului de muncă să fie identificate.

Nemulţumirea nu vine din salariile mici, aşa cum am fi tentaţi să credem atunci când auzim de proteste, cauza fiind lipsa unui buget stabil în cadrul companiei ROMATSA.

Sunt necesare crearea unor premise pentru rezolvarea divergenţelor existente în cadrul ROMATSA, astfel încât compania să asigure în continuare, în condiţii operaţionale şi tehnice, serviciile de trafic aerian, precum şi evitarea bulversării populaţiei la nivel naţional.

Domnul Angel Tîlvăr:

"Migraţia, realitate şi provocare în Uniunea Europeană"

Migraţia este, în acelaşi timp, o realitate şi o provocare prin aspectele sale demografice, politice, economice, culturale şi de acceptabilitate, la nivelul cetăţenilor şi comunităţilor din Uniunea Europeană. Chiar dacă aceste aspecte sunt uneori incomode, ele trebuie să facă obiectul unei analize bazate pe o consultare publică şi instituţională de anvergură.

În perioada 28 - 30 mai, am fost prezent, alături de colegii din Comisiile pentru afaceri europene ale Parlamentului României, la cea de-a LVII-a Reuniune a Conferinţei organelor parlamentare specializate în chestiunile Uniunii al parlamentelor UE - COSAC, care s-a desfăşurat la Valetta, Malta.

Cu acest prilej, am exprimat un punct de vedere pe tema migraţiei, cu accent pe chestiunile legate de combaterea contrabandei şi traficului de persoane şi pe necesitatea dezvoltării unei politici umane de returnare şi de readmisie.

Cooperarea integrală şi imediată a imigranţilor cu autorităţile statului gazdă trebuie să fie o precondiţie a unei "politici umane de returnare". Aceasta porneşte de la declararea corectă a datelor de identitate, precum şi a tuturor informaţiilor legate de traseul parcurs şi de structurile ori persoanele cu a căror asistenţă s-a realizat accesul în Uniunea Europeană.

Stăvilirea fluxurilor masive de imigranţi, în mod special de imigranţi ilegali, trebuie să pornească de la descurajarea acestora prin mecanisme care includ creşterea ratei de returnare a celor care nu primesc dreptul de protecţie internaţională.

Totodată, este imperios necesară combaterea contrabandei şi a traficului de persoane, ca instrument esenţial, deopotrivă, din punct de vedere umanitar, dar şi în scopul restrângerii activităţilor de criminalitate organizată şi al îmbunătăţirii securităţii şi ordinii sociale în teritoriile traversate de migranţi. Chiar limitate fiind, sunt de apreciat progresele înregistrate de UE în subminarea modului de acţiune al reţelelor infracţionale care introduc ilegal migranţi, prin intermediul misiunilor militare specifice şi a instituţiilor cu activitate în acest domeniu de interes, aşa cum sunt Europol, Interpol şi Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră.

Un fenomen deosebit de grav, care trebuie stopat cu celeritate prin măsuri decisive la nivel european, este cel al operaţiunilor reţelelor infracţionale, cărora le cad victime copiii neînsoţiţi, pe rutele de migraţie.

Contrabanda cu fiinţe umane rămâne însă un mecanism generator de victime şi în cazul utilizării unor căi legale de migraţie de reţelele de traficanţi. Tipologiile acestor victime trebuie cunoscute şi înţelese, iar statutul lor trebuie definit.

Şi în acest scop, Grupul pentru combaterea traficului de persoane din Parlamentul României, grup înfiinţat în anul 2009, trebuie să activeze în continuare prin monitorizarea instituţiilor competente, audierea actorilor relevanţi la nivel naţional şi prin elaborarea unor rapoarte care să contribuie, ca până acum, la efortul european desfăşurat în această privinţă.

În condiţiile în care Uniunea Europeană este cel mai mare furnizor de ajutoare umanitare şi ajutor pentru dezvoltare, destinate ţărilor de origine din care provin majoritatea migranţilor şi care nu sunt zone de război, acest tip de instrumente nu este suficient. Ele nu pot descuraja fluxul masiv al migraţiei, iar sistemul de azil al UE şi sistemul de acordare a protecţiei internaţionale trebuie reformate şi corelate, astfel încât ciclul imigraţiei ilegale să poată fi stopat.

Totodată, instituirea unui regim de guvernanţă multilaterală pentru migraţia internaţională, negocierile privind readmisia şi returnările, ca şi contracararea, prin metode specifice de comunicare, a popularizării succesului lor, de către imigranţii înşişi, sunt obiective pe care Uniunea trebuie să le aibă în vedere în perioada următoare, pentru ca fenomenul migraţiei să poată fi redus cu succes la un flux controlabil şi acceptabil, în percepţia cetăţenilor europeni.

Doamna Mihaela Huncă:

"Legea salarizării unitare va conduce la creşterea calităţii în domeniul educaţiei"

Săptămâna trecută, Parlamentul a votat Legea salarizării unitare din sectorul bugetar, o lege mult aşteptată şi comentată, de care Guvernele anterioare nu au avut curajul să se atingă sau, dacă au făcut-o, nu au dus niciodată lucrurile până la capăt. Salut cu această ocazie votul unor colegi de la PNL şi PMP exprimat în favoarea acestei legi, care, iată, a fost apreciată inclusiv la nivelul opoziţiei parlamentare.

În calitatea mea de profesor şi de fost inspector şcolar am fost mai interesată de modificările salariale care vor avea loc în domeniul învăţământului, iar din acest punct de vedere aş vrea să subliniez câteva lucruri.

În primul rând, PSD îşi respectă angajamentul din campania electorală, că după primul an de guvernare va majora salariile dascălilor cu 80%. Din momentul preluării guvernării, am majorat deja salariile profesorilor cu 20%, deci la fiecare 100 de lei primiţi anul trecut de profesori, în prezent aceştia primesc 120 de lei. Vom mai avea o creştere de 25% începând cu 1 ianuarie 2018, deci la cei 120 de lei se mai adaugă încă 30 de lei şi se ajunge la 150 de lei. Urmează încă o tranşă de 20% de la 1 martie 2018, care mai adaugă încă 30 de lei la cei 150 lei primiţi de la începutul anului viitor. Se ajunge astfel la 180 de lei, adică un plus de 80% faţă de nivelul aflat în plată la finalul anului trecut: exact ceea ce am promis în timpul campaniei electorale.

Am fost aspru criticaţi că acest nivel de 80% nu a fost atins chiar de la 1 ianuarie 2018, şi că am fi amânat majorarea. M-a surprins însă că printre cei mai vocali erau şi persoane care în 2010 au votat tăierea salariilor bugetarilor cu 25%. Deci cei care tăiau salarii s-au găsit să-i ia la rost pe cei care le majorează. Eu cred însă că e mult mai bună o majorare amânată puţin, decât o tăiere făcută la timp. De ce a fost nevoie de acest scurt decalaj? Pentru că, în cursul dezbaterii, parlamentarii au făcut multe amendamente pentru diverse ajustări în favoarea multor alte categorii de bugetari. Nu puteam ieşi însă din anvelopa salarială de 100 de miliarde de lei prevăzută pentru anul 2022, respectiv un plus de 32 miliarde faţă de anul 2016. Din acest motiv, s-a impus amânarea cu doar două luni a unei părţi a majorărilor prevăzute iniţial pentru 1 ianuarie 2018. În loc să se dea la începutul anului creşterea de 50% prevăzută, s-a acordat 25%, urmând ca diferenţa să se dea la 1 martie.

Eu cred însă că faţă de salariile care erau în plată în 2016, profesorii vor fi foarte mulţumiţi de majorările pe care le-au primit şi pe care le vor primi începând chiar de anul viitor.

Vă dau doar câteva exemple:

Un profesor debutant de liceu, cu studii superioare, avea la finalul anului 2016, un salariu brut de 1.642 lei. Acesta e nivelul de salarizare lăsat de Guvernul domnului Cioloş. Iar la acest nivel nu trebuie să ne mirăm că marea parte a tinerilor profesori care terminau facultatea plecau din ţară să muncească în străinătate. În primele luni de guvernare, am dus acest salariu de profesor debutant la 1.942 lei. Peste câteva luni, la 1 ianuarie 2018, salariul profesorului debutant va ajunge la 2.463 lei, iar peste două luni la aproape 3.000 lei - 2.955 lei.

Deci chiar de la anul, un profesor debutant va câştiga 3.000 lei, iar până în 2022, salariul său va continua să crească până la nivelul de 4.100 lei. Este o creştere în total de 150% faţă de momentul în care am preluat noi guvernarea. La învăţători şi educatori, creşterile depăşesc chiar 190%, iar în general, salariile dascălilor vor cunoaşte cel puţin o dublare până în 2022. La aceste creşteri de venituri se vor adăuga sporul de hrană şi bonusul de vacanţă, care vor însuma 3 salarii minime pe economie. Nu în ultimul rând vom avea o scutire de impozit pentru salariile mai mici de 2.000 lei şi de doar 10% pentru ce depăşeşte acest prag. Vor mai fi şi deducerile care se vor acorda, dar şi alocări suplimentare pentru familiile cu copii, inclusiv pentru tinerii profesori care îşi întemeiază o familie.

Deci înainte de ne critica, vă rog să vă puneţi întrebarea care dintre Guvernele de după Revoluţie a prevăzut astfel de majorări pentru personalul didactic. Vă spun eu: niciunul! În schimb, am văzut Guverne care au tăiat salariile profesorilor cu 25%, iar în această legislatură încă mai regăsim colegi care atunci au votat în favoarea acelor tăieri.

Cei care se îndoiesc că vom putea susţine aceste creşteri salariale sunt aceiaşi care ne spuneau că majorările făcute la începutul anului, cu 20% pentru profesori, medici, funcţionari, dar şi creşterea salariului minim la 1.450 vor arunca economia în aer şi ne vom prăbuşi. Realitatea însă i-a contrazis, iar în primul trimestru, România nu doar că nu s-a prăbuşit, dar a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, o creştere care se simte şi în buzunarul multor români.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Acordarea posibilităţii consiliilor locale şi judeţene de a acorda facilităţi anumitor categorii socio-profesionale pentru anumite servicii publice deficitare"

După adoptarea proiectului de lege privind salarizarea unitară în sistemul public, prin care se reduc decalajele sociale din România şi se ierarhizează corect funcţiile publice, consider că avem nevoie de promovarea unui proiect legislativ prin care să acordăm posibilitatea consiliilor locale şi judeţene de a acorda facilităţi financiare anumitor categorii socio-profesionale. Astfel, în cazul în care într-o comunitate locală dintr-un judeţ sau localitate din ţară este deficit de medici sau profesori, administraţia publică să poată aloca fonduri pentru susţinerea sau suplimentarea veniturilor acestor persoane, pentru a-şi desfăşura activitatea la unitatea medicală sau şcolară în care este nevoie de serviciile acestora.

În acest sens, propun să se stabilească cadrul legal prin care reprezentanţii administraţiilor locale să aibă dreptul de a acorda sporuri pentru medicii, profesorii sau alte categorii socio-profesionale de care este nevoie în comunitatea respectivă. Astfel, cred că trebuie să modificăm atât Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, cât şi Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.

În cazul în care bugetul localităţii sau judeţului respectiv nu permite acordarea unor astfel de sporuri pentru atragerea medicilor sau profesorilor în zona respectivă, cu toate că este deficit de specialişti în aceste domenii, consider că se poate modifica art. 30 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale. În acest fel, finanţarea de bază sau după caz acordarea unor sporuri pentru persoanele care vor fi angajate de unitatea administrativă va putea fi realizată prin introducerea unor taxe speciale, asemănătoare celor prin care în prezent se instituie funcţionarea unor servicii publice locale.

În momentul de faţă, pentru funcţionarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, aprobă taxe speciale. Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual, iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice de interes local, precum şi pentru finanţarea cheltuielilor curente de întreţinere şi funcţionare a acestor servicii.

Prin regulamentul aprobat de autorităţile deliberative, se vor stabili domeniile de activitate şi condiţiile în care se pot institui taxele speciale, modul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de interes local, pentru care se propun taxele respective. Taxele speciale se fac venit la bugetul local şi se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care beneficiază de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective. Asemănător cu aceste prevederi se vor stabili şi cele prin care vor fi alocate fonduri pentru angajarea de medici sau profesori pentru a deservi comunitatea respectivă, care este deficitară în oferirea serviciilor medicale şi de educaţie pentru cetăţenii care locuiesc în zona respectivă.

Aşadar, vă propun ca, până la începutul sesiunii parlamentare din toamnă, să vă consultaţi cu alegătorii din regiunile în care aţi candidat, precum şi cu reprezentanţii unităţilor administrativ teritoriale şi judeţene din zona de care aparţineţi, pentru a analiza oportunitatea unui astfel de proiect de lege, prin care să asigurăm toate serviciile publice de bază în fiecare comunitate locală din ţară.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"EUROSTAT confirmă poziţia de lider a României în Europa, în privinţa creşterii economice pe primul trimestru"

România a avut în primele trei luni ale acestui an o creştere a PIB cu 5,6%, fiind urmată de Slovenia cu 5%, Letonia şi Estonia cu câte 4%.

Cea mai importantă contribuţie la avansul economic al ţării l-au avut: creşterea producţiei industriale, urmată de comerţ şi sectorul IT, deci nu consumul a fost şi nici nu este principalul motor al creşterii economice.

În cifre absolute, raportat pe trimestrul 1 al acestui an, PIB-ul României a fost de 44,2 miliarde euro, fapt ce atestă că tara noastră are cea mai mare economie din Balcani.

România a depăşit PIB-ul Greciei, urmează Cehia şi Portugalia.

România este în prezent cea mai mare economie din Balcani, exceptând Turcia, care însă nu e în Uniunea Europeană, depăşind Grecia care timp de 40 de ani a fost cea mai mare economie din regiune.

Este o dovadă că România merge în direcţia bună, că Programul de guvernare al PSD a accelerat creşterea economiei naţionale. Fără măsurile luate în primul trimestru, nu am fi fost în această poziţie.

În scurt timp, România va putea depăşi PIB-ul Cehiei şi Portugaliei, iar dacă vom duce Programul de guvernare la bun sfârşit, România poate intra în primele 10 state la nivelul Uniunii Europene.

De aceea, Guvernul Grindeanu trebuie să se menţină în cadrele strategice şi politice stabilite de coaliţia PSD-ALDE.

Programul de guvernare cuprinde foarte multe măsuri, care trebuie să fie luate la anumite termene. Este foarte important să respectăm toate angajamentele luate în faţa românilor şi să le îndeplinim la timp, pentru ca fiecare cetăţean să simtă de la lună la lună că are mai mulţi bani în buzunar şi o duce puţin mai bine decât în anii precedenţi.

Aşadar, având în vedere aceste rezultate economice înregistrate de ţara noastră în primele luni ale acestui an, consider că noi, parlamentarii PSD şi ALDE, care susţinem actualul Guvern, avem o responsabilitate enormă pentru a pune în aplicare toate măsurile prin care să ne păstrăm în România tinerii, medicii, profesorii, inginerii şi toate celelalte categorii socio-profesionale, dar în acelaşi timp să le oferim şi venituri mai ridicate şi acces la servicii publice de calitate.

Domnul Costel Lupaşcu:

"Informatizarea administraţiei publice, cel mai important instrument pentru modernizarea statului şi respectarea cetăţenilor din România"

Având în vedere că actualul Guvern şi-a propus ca termen 1 decembrie 2018 pentru informatizarea serviciilor administraţiei publice, astfel încât obligaţiile fiscale şi declaraţiile persoanelor juridice să fie achitate şi înregistrate exclusiv online, consider oportun să colaborăm pentru elaborarea unui proiect legislativ de implementare a unui sistem pentru depunerea cererilor şi documentelor prin internet la nivelul primăriilor şi consiliilor judeţene.

Consider că introducerea şi dezvoltarea unui cadru legal prin care să informatizăm în totalitate relaţia dintre cetăţean şi administraţia publică înseamnă, în primul rând, respect pentru fiecare român, dar şi reducerea cheltuielilor publice, combaterea birocraţiei şi a corupţiei, la nivelul instituţiilor publice la nivel local şi central.

De aceea, vă propun să susţineţi Proiectul Guvernului, precum şi promovarea unei iniţiative legislative la nivel parlamentar, prin care toate serviciile administraţiilor publice, inclusiv la nivelul direcţiilor deconcentrate, să fie realizate şi la distanţă prin utilizarea internetului, indiferent că vorbim despre obţinerea de autorizaţii sau certificate, de completarea cererilor pentru anumite avize sau de alte tipuri de solicitări.

În calitate de reprezentanţi ai Legislativului, este obligaţia noastră să ne implicăm în eficientizarea relaţiei dintre cetăţean şi stat. De aceea, cred că este important să identificăm soluţii concrete prin care să furnizăm administraţiei publice locale şi centrale cadrul juridic prin care fiecare direcţie deconcentrată, primărie, minister, consiliu local sau judeţean să pună la dispoziţia cetăţenilor servicii informatizate pentru toate tipurile de probleme care sunt solicitate în fiecare zi.

În opinia mea, fiecare contribuabil trebuie tratat cu toată deschiderea şi respectul necesar pentru că acesta, prin activitatea sa, plăteşte impozite şi susţine administraţia publică. Principalul rol al autorităţilor locale este acela de a asigura în mod regulat şi continuu servicii publice de calitate comunităţii pe care o deservesc.

Implementarea unui astfel de sistem la nivel central şi local va creşte gradul de transparenţă a modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice, va contribui la îmbunătăţirea accesului la informaţii şi servicii publice, în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal şi cu liberul acces la informaţiile de interes public. În acelaşi timp, va conduce la eliminarea contactului direct între funcţionarul de la ghişeu şi cetăţean. Furnizarea de informaţii şi servicii publice de calitate, prin intermediul mijloacelor electronice, înseamnă întărirea capacităţii administrative a instituţiilor publice de a-şi îndeplini rolul şi obiectivele şi de a asigura furnizarea serviciilor de bază către populaţie.

În urma implementării unui astfel de program, vom putea să vorbim de redefinirea relaţiei între cetăţean şi administraţia publică, respectiv între furnizorii de utilităţi şi administraţia publică, în sensul facilitării accesului acestora la serviciile şi informaţiile publice, prin intermediul tehnologiei informaţiei şi a promovării utilizării platformelor şi bazelor de date online în cadrul instituţiilor publice.

În prezent, România are cel mai mic procent al tinerilor care comunică prin internet cu autorităţile. Din nefericire, România se află pe ultimul loc în clasamentul tinerilor care folosesc mijloace online pentru a se adresa autorităţilor. Conform Eurostat, doar 5% dintre tinerii români se adresează autorităţilor prin intermediul internetului. În Bulgaria - 17%, iar în Ungaria 20% dintre tineri interacţionează cu autorităţile prin mijloacele online - website-uri, email etc. Dar sunt şi state precum Norvegia, Danemarca sau Slovenia unde acest procent este de peste 50%.

Administraţia publică se află în slujba cetăţenilor, iar deciziile instituţiilor de pe plan local şi central au consecinţe asupra fiecărei comunităţi din această ţară. Aşadar, răspunsul la solicitările permanente care vin din partea cetăţenilor şi a partenerilor sociali trebuie să reprezinte principala preocupare a funcţionarilor care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu.

Domnul Laurenţiu Nistor:

"Legea salarizării înseamnă mai mulţi români în clasa de mijloc"

România se află, încă, pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte salariul mediu. De aceea, legea salarizării unitare, votată săptămâna trecută, este un pas foarte important asumat de PSD, întrucât aceasta prevede creşteri salariale de 56%, în medie, până în 2022. Acest proiect înseamnă mai mulţi români în clasa de mijloc, ţara noastră făcând astfel încă un pas spre salariul mediu european.

Creşterile cele mai mari sunt în baza de jos a piramidei salariale, cu până la 300%, de exemplu, în apărare. La mai puţin de 3% dintre bugetari scad salariile şi vorbim aici despre bugetarii de lux, care în prezent au salarii atât de mari, încât, până în 2022 nu puteau fi ajunşi din urmă de ceilalţi bugetari din aceeaşi ramură ocupaţională.

Principiul acestei legi este simplu - normalitatea - practic, munca să fie plătită aşa cum se cuvine. Noua lege aduce o creştere substanţială a salariilor medii. Mai apoi, vorbim de câteva principii de bază - la muncă egală, salarii egale; personalul de conducere să aibă salarii mai mari decât cele de execuţie, iar cei cu studii superioare au salarii mai mari decât cei cu studii medii.

Cert este că aproximativ 60% dintre bugetari vor avea salarii duble, iar efectul se vede şi în economia privată, unde, deja, salariile au început să crească.

Sunt convins de faptul că, în curând, românii vor simţi realmente ceea ce acum pare doar o lege, şi o vor simţi în momentul în care vor primi mai mulţi bani la salariu. De prea mulţi ani, cea mai mare parte a oamenilor se simţeau neîndreptăţiţi de modul în care le era răsplătită munca. A venit vremea ca acest lucru să înceteze, iar speranţa să ia locul deznădejdii.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Educaţia fără implicare ar însemna o simplă linie de asamblare"

Suntem în iunie, o lună de foc pentru elevii şi studenţii care au examene, fie de bacalaureat, fie de admitere sau sesiuni, o perioadă de care fiecare dintre noi îşi aminteşte acum cu plăcere, dar care la vremea respectivă a însemnat emoţie, responsabilitate, primele teste cu adevărat importante.

Încheiem, aşadar, încă un an şcolar, cu bune, cu rele, dar un an în care, în mod sigur, am mai făcut câţiva paşi spre măsuri care vin în sprijinul elevilor şi al studenţilor noştri.

O să enumăr, astfel, câteva dintre măsurile luate de Guvern în acest sens. A crescut subvenţia alocată de Ministerul Educaţiei Naţionale pentru burse şi protecţie socială de la 83 de lei la 201 lei. Guvernul a adoptat, în luna ianuarie a acestui an, Ordonanţa de urgenţă privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat. Suportul alimentar constă într-o masă caldă sau un pachet alimentar pentru flecare elev.

În luna mai, Guvernul a decis ca studenţii să primească burse şi pentru perioada verii. Tot din acest an, Ministerul Cercetării şi Inovării a înfiinţat "Grantul CDI Carol I", componentă a Programului "Brain Return 1", destinat olimpicilor romani. Ministerul acordă, prin acest program, granturi de cercetare, cu valori cuprinse între 2.500 şi 3.500 euro pentru elevii premiaţi.

Avem în România copii şi tineri cu adevărat talentaţi, iar noi trebuie să ne asigurăm că le oferim motive să rămână acasă. Mai sunt foarte multe lucruri de făcut, dar cu siguranţă suntem pe drumul cel bun. Felicitări profesorilor care şi-au asumat dificila responsabilitate de a educa şi fac asta cu sufletul, pentru că educaţia fără implicare ar însemna o simplă linie de asamblare.

Domnul Ion Spânu:

"Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei"

În 1994, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a declarat ziua de 17 iunie, Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei, în vederea conştientizării publice a acestei probleme, precum şi pentru promovarea punerii în aplicare a Convenţiei Naţiunilor Unite pentru combaterea deşertificării, UNCCD.

Potrivit datelor UNCCD, publicate de ONU, 2,6 miliarde de oameni depind direct de agricultură, iar 52% din terenul folosit pentru agricultură este moderat sau sever afectat de degradarea solului. Degradarea terenurilor afectează 1,5 miliarde de oameni la nivel global, 74% dintre săraci - 42% foarte sărăci şi 32% moderat săraci - fiind afectaţi în mod direct de degradarea terenurilor la nivel global.

Deşertificarea este o problemă cu implicaţii grave la nivel mondial pentru biodiversitate, eco-siguranţă, eradicarea sărăciei, stabilitatea socio-economică şi pentru dezvoltarea durabilă.

Deşertificarea este procesul de degradare a terenurilor, provocat de variaţiile de climă şi din cauza acţiunilor negative ale oamenilor. Ea afectează în mod special terenurile uscate, care sunt deja fragile din punct de vedere ecologic. Deşertificarea se produce în zonele de uscat în care pământul este deosebit de fragil, unde precipitaţiile sunt rare şi climatul aspru. Rezultatul este distrugerea stratului fertil, urmată de pierderea capacităţii solului de a susţine recolte agricole, păşuni etc. Cele mai evidente efecte ale deşertificării sunt degradarea pădurilor şi scăderea producţiei de alimente. Seceta şi deşertificarea au ca rezultat sărăcia, foametea. Conform datelor statistice, aproape 3,6 miliarde din cele 5,2 miliarde hectare de uscat arabil din lume au suferit din cauza eroziunii şi a degradării solului. Aceasta reprezintă un sfert din terenurile din întreaga lume - o suprafaţă de trei ori mai mare decât Europa.

Convenţia ONU privind Combaterea Deşertificării - UNCCD - lansată la Paris în anul 1994, a fost semnată de Guvernul României şi ratificată de Parlament prin Legea nr. 629/1997. Interesul României în aceasta problemă rezultă mai ales din faptul că 1/3 din teritoriul ţării, 7.000 de ha, şi circa 40% din suprafaţa agricolă sunt situate în zone cu risc de deşertificare, respectiv cu un raport precipitaţii/evapotranspiraţie egal sau mai mic de 0,65. Regiunile cele mai expuse sunt: Dobrogea, Sudul Moldovei şi Sudul Câmpiei Române.

În teritoriu, deşertificarea se manifestă prin reducerea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie, intensificarea severă a eroziunii solului prin apă şi vânt şi a salinizării - risc ridicat în perimetrele irigate -, crustificarea şi compactarea solului, sărăcirea drastică a solului în materie organică şi elemente nutritive, creşterea frecvenţei, a duratei şi a intensităţii perioadelor de secetă, creşterea progresivă a intensităţii radiaţiei solare - încălzirea atmosferei.

Schimbările climatice pot precipita procesul de deşertificare, însă activităţile umane reprezintă cauza principală şi cea mai frecventă. Supracultivarea epuizează solul. Despăduririle înlătură copacii care susţin solul fertil. Suprapăşunarea terenurilor dezgoleşte pământul de iarbă.

Având în vedere toate acestea, trebuie să reţinem că unul dintre principalele instrumente de combatere a extinderii deşertificării este plantarea de arbori şi a altor plante care menţin calitatea solurilor. Pentru a opri răspândirea deşertificării, folosirea terenurilor pentru agricultură, păşunat, peisagistică trebuie să devină cât mai sănătoasă, în raport cu mediul, acceptabilă social, raţională, fezabilă economic.

17 iunie reprezintă o ocazie de a sublinia că există soluţii, cuprinse deja în Programul de guvernare PSD, şi că deşertificarea poate fi diminuată, dacă soluţiile sunt implementate adecvat, cu participarea comunităţii şi prin cooperarea tuturor părţilor implicate.

După pauză

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Continuăm lucrările de astăzi.

Bună dimineaţa!

Şi-au înregistrat prezenţa 106 colegi.

Până la 11,30 - dezbateri; pauză - până la 12,00; vot final - la 12,00; şedinţa Biroului permanent, şedinţa Birourilor reunite - la ora 13.00.

Revenim la punctul 5. (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.33/2017 pentru modificarea şi completarea art.11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii - PL-x 183/2017)

Domnul Munteanu.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă solicit să supuneţi votului prelungirea termenului de dezbatere şi vot final, la 60 de zile, deoarece pentru acest proiect de lege termenul constituţional se împlineşte mâine. Şi deocamdată încă, din dezbateri, nu a rezultat un raport care să rezolve problemele pentru care a fost iniţiat proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog, vot.

67 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă. Aprobat.

Punctul 6, la care avem raport.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă şi a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior; în procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă?

Doamna Violeta Răduţ:

Bună dimineaţa!

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa PL-x 186/2017, din 8 mai 2017, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă şi a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 279/2005, în sensul ca angajatorul care încheie un contract de ucenicie pe toată perioada derulării acestuia să beneficieze, la cerere, de o sumă în cuantum de 1.125 de lei/lună, echivalent în lei a 250 de euro/lună, bani proveniţi din Bugetul asigurărilor pentru şomaj sau din fonduri europene structurale, de investiţii, asistenţă financiară nerambursabilă acordată României.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 2 mai 2017.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi a art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Oprea.

Domnul Dumitru Oprea:

Da, în discuţie sunt două legi care au fost trecute anterior şi care, prin modul în care au fost percepute de potenţialii beneficiari, au generat reţineri. Reţinerile puteau fi anulate printr-un avans mai mărişor al celor care purced la astfel de implicări, în ipostaza de antreprenori, pentru cei care vor să aibă parte de ucenicie la locul de muncă, iar cealaltă componentă este Legea privind stagiatura.

Ambele sunt necesare, sunt şi pentru tinerii dornici să aibă parte de un loc de muncă - în mediul acesta, destul de sărac - şi pentru antreprenori.

La Capitolul II, noi am avut o propunere - şi cred că toţi colegii din Parlament vor fi de acord - ca partea de stagiatură să se efectueze în timpul vacanţelor studenţilor, indiferent de universitatea la care ei sunt. Că este Agronomie, că este Inginerie, că este Universitate, tradiţională, la plecarea din şcoală, după ciclul de licenţă, studentul să aibă şi stagiul în producţie efectuat, prin prisma vacanţelor. Există posibilitatea, prin sistemul european, ca în timpul vacanţelor să adaugi între 10 şi 15 credite.

Or, dacă sunt trei vacanţe a câte zece credite, legea spune, pentru un astfel de stagiu în producţie, să fie şase luni. Trei luni sunt într-o vacanţă. Noi avem trei vacanţe. Deci sunt mai mult de şase luni, iar eu am să propun, şi cred că o să am acceptul colegilor din întregul Parlament, să dăm curs unei astfel de variante în care, la plecarea din şcoală, tânărul să aibă şi stagiul efectuat, să fie angajabil cu stagiul în producţie cu tot.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte de şedinţă,

După o dimineaţă bogată în declaraţii politice, iată că trecem la o chestiune cât se poate de concretă şi benefică pentru tineri. Ne plângem de multe ori că nu mai sunt strungari, frezori, nu mai găsim pe piaţa forţei de muncă tractorişti, nu sunt sudori. Astfel, dăm posibilitatea celor care au unităţi economice prospere, serioase, antreprenori, pentru că în 25 de ani au apărut în România oameni care produc, să-i aducă pe tineri în practică, să facă ucenicie la locul de muncă şi astfel să înveţe meserie. Cred că este cel mai bun lucru posibil. Şi cei care pot primi tineri la practică să beneficieze şi ei de anumite facilităţi prevăzute în lege, iar copiii, tinerii să nu primească şomaj şi indemnizaţie de şomaj, ci o indemnizaţie pentru ceea ce fac ca ucenici.

Subscriu la ceea ce a sugerat şi domnul profesor de universitate de la Iaşi, încât noi, prin ceea ce astăzi votăm, să dăm posibilitatea şi studenţilor, ca după ce termină facultatea, să aibă stagiile făcute.

PMP va susţine acest proiect de lege.

Am înţeles că după mine urmează domnul doctor Ciuhodaru. Ieri n-am fost chiar exact. Sunteţi 100% produs românesc şi ceva nedefinit pe deasupra!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vorbim de legi serioase, nu de vorbe goale.

Această lege oferă două soluţii: o dată pentru angajator, de a ţine muncitorul calificat şi a angaja absolvenţii superiori, mai ales când are resurse, iar în al doilea rând este o problemă veşnică, ce facem cu cei care absolvă învăţământul superior şi nu au cum să fie angajaţi.

Din punctul meu de vedere, această lege oferă o soluţie care acoperă acele două obiective şi vom susţine acest demers.

În plus, poate ne mai şi gândim ce facem cu absolvenţii de învăţământ superior din România, pe partea medicală deja se întâmplă lucruri bune şi sunt tot mai mulţi colegi care mă sună că vor să rămână sau să se reîntoarcă în ţară, pentru că tot ceea ce înseamnă meserie înalt calificată este extrem de importantă; şi să nu uitaţi de investiţia statului român pentru a forma aceste categorii superioare de personal.

Este o lege bună, vom susţine acest demers legislativ, pentru că într-adevăr este 100% pentru România.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dragoş Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor susţine această propunere legislativă, acest proiect de lege, pentru că aduce valoare adăugată învăţământului românesc.

V-aş cita un motto arhicunoscut în România, şi nu numai: "Teoria ca teoria, dar practica ne omoară!". Este foarte clar - am spus-o şi o voi repeta ori de câte ori voi avea acest prilej - aici, în plen, dar şi în Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, până în momentul în care nu vom acorda cel puţin 6% din PIB învăţământului românesc, lucrurile nu vor merge sub nicio formă aşa cum ni le dorim.

Sigur că şi aceasta este, de fapt, o propunere legislativă, un proiect de lege care aduce valoare adăugată, cum spuneam şi anterior, într-o mică măsură, dar care este absolut necesar.

Cunosc foarte bine - din legăturile pe care şi în calitate de cadru didactic universitar le am cu industria petrolieră şi, în special, cea de petrol şi gaze - cum stau lucrurile şi de necesitatea unor asemenea elemente fundamentale, a practicii, astfel încât copiii noştri, tinerii noştri să poată să cunoască foarte bine ceea ce înseamnă locul de muncă atunci când se angajează.

Susţinem necondiţionat această propunere şi vom vota în consecinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Florin Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc pentru îngăduinţă, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Practic, proiectul de lege îşi propune în concret creşterea acelei subvenţii de la 1.125 lei la 1.350 lei pentru fiecare beneficiar, iar un lucru extrem de important este că acest proiect de lege nu grevează bugetul de stat. Ne referim la o finanţare din fonduri europene.

Aşadar, Grupul PNL va vota pentru acest proiect de lege, aşa cum a făcut-o şi ieri în cadrul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc. Vot final.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.

Cei care aţi vorbit, vă rog să vă închideţi microfoanele.

Comisia? Doamna Violeta Răduţ.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 8 februarie 2017.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice în perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2017, stabilirea valorii punctului de pensie pentru anul 2017, majorarea pensiilor militare de stat, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege cu amendamente, admise şi respinse, prezentate în Anexa nr. 1, respectiv Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Grupul PNL a votat ieri în cadrul Comisiei pentru muncă aceste modificări venite prin ordonanţă de urgenţă la Legea salarizării, pentru că ele sunt necesare, şi din punctul de vedere al colegilor din comisie trebuiau făcute aceste corecţii de urgenţă.

Acum, că e nevoie de o modificare, prin ordonanţă de urgenţă, la o lege atât de mult aşteptată, înseamnă că am avut dreptate atunci când am spus că de multe ori această lege s-a făcut pe brânci.

În altă ordine de idei, dacă tot am apărut cu o modificare prin ordonanţă de urgenţă, poate colegii din majoritatea guvernamentală vor gândi o soluţie şi pentru cei din educaţie şi din sănătate, să-şi respecte angajamentele electorale şi să venim cu aceste majorări la data de 1 iulie.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Vexler.

Domnul Silviu Vexler:

Bună dimineaţa!

Cred că colegul nostru a făcut o mică confuzie. Această ordonanţă de urgenţă, care este de anul trecut dată, nu a modificat Legea salarizării, de altfel ar fi destul de greu să modificăm o lege care nu a fost încă promulgată.

Dar, independent de acest lucru, amendamentele care au fost adoptate ieri în legea de aprobare a ordonanţei vin să corecteze o serie de disfuncţionalităţi care au apărut în ultima perioadă. În mod special mă bucur foarte mult pentru amendamentele adoptate care fac referire la bibliotecile naţionale şi la muzeele naţionale, şi cred că este un act de dreptate pentru aceşti oameni.

De altfel, sunt convins că cultura, indiferent de forma ei, este coloana vertebrală a oricărei societăţi, iar în ceea ce mă priveşte probabil că nu aş fi fost astăzi aici dacă biblioteca şi muzeul din oraşul meu natal n-ar fi existat.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La această ordonanţă, prin amendamentele introduse s-au făcut foarte multe corecţii în sistemul de sănătate şi aş vota oricând cu două mâini un astfel de proiect de lege.

Practic, a fost introdusă radioterapia, oncologia medicală, compartimentele de arşi, hematologia clinică, hematologia oncologică, printre cei la care se face raportarea salariului la salariul de bază din 2016. Nu erau introduse, şi colegii mei, mai ales cei din secţiile de arsuri şi de radioterapie, unde munca este extrem de dificilă, meritau acest lucru şi evident că vom vota acest demers legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

La articole? Nu.

Vot final.

9. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile interioare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 89 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 13 aprilie 2017; în procedură de urgenţă.

La iniţiatori... Nu mai sunt.

Domnul Iancu.

Se pregăteşte domnul Bode.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Este o propunere legislativă care a demonstrat Parlamentului că atât dreapta, cât şi stânga pot colabora foarte bine atunci când vorbim despre un obiectiv strategic cum este, în cazul acesta, Portul Constanţa, dar toate porturile din România, inclusiv, sau mai ales porturile dunărene, în sensul că atât Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru transporturi, fiind sesizate cu reclamaţii atenţionate cu neconformităţi în modul de gestiune şi desfăşurare a activităţii portuare, în special, în Portul Constanţa, s-a dispus realizarea unei anchete. Ancheta a scos în evidenţă faptul că vorbim despre o administrare ineficientă, neperformantă, necompetitivă, cu caracter de monopol, şi în condiţiile în care terenurile sunt proprietate publică, oferite spre administrare unor companii pe durate de peste 20 de ani de zile, în condiţii în care nu sunt stabilite criterii de performanţă, de investiţii, de dezvoltare a infrastructurii. Toate aceste lucruri au determinat membrii acelor comisii din sesiunea anterioară a Parlamentului anterior, din care am scoate în evidenţă pe domnul Toader, pe domnul Lupu, dar şi pe domnul Marin Gheorghe, astăzi senator, să intervină şi să modifice fundamental această lege, exact în condiţiile în care întreaga Uniune Europeană vorbeşte de transport intermodal, în ideea de a reduce costurile de transport la maximum, de a reduce emisiile de bioxid de carbon, de a folosi cât mai mult transportul pe apă.

În aceste condiţii, în România, Portul Constanţa este valorificat la sub 30% din capacitate şi în aceeaşi situaţie sunt şi porturile dunărene.

În consecinţă, această propunere legislativă nu face altceva decât să creeze un cadru competitiv, transparent, nediscriminatoriu, să ofere tuturor operatorilor, care au licenţă în acest domeniu de activitate, să aibă o şansă să-şi dezvolte activitatea, dar, în acelaşi timp, să participe direct la dezvoltarea infrastructurii, creşterea traficului...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule deputat!

Domnul Iulian Iancu:

...şi valorificarea acestui obiectiv.

În aceste condiţii, stimaţi colegi, vă propunem acest proiect de lege care va contribui direct la dezvoltarea, în primul rând, a Portului Constanţa, dar şi a porturilor dunărene.

Vă mulţumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia? Domnul Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 134 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate în fond, în procedură de urgenţă, cu reexaminarea acestui proiect de lege, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 89 din 28 februarie 2017.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 15 mai 2017.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile interioare.

Necesitatea modificării acestui act normativ constă în faptul că situaţia administrării terenurilor portuare, care fac parte din domeniul public, a devenit din ce în ce mai dificilă, în condiţiile în care gradul de utilizare a infrastructurii portuare şi a capacităţilor de încărcare a scăzut constant, în acest moment media traficului realizat în porturile din România fiind de 30%.

Membrii comisiilor prezenţi la dezbateri au reexaminat prevederile declarate neconstituţionale şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile interioare, în forma adoptată de Senat.

Amendamentele respinse sunt prevăzute în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale, domnul Şova.

Domnul Lucian Şova:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dincolo de ce au spus antevorbitorii mei, mă refer în primul rând la domnul preşedinte Iancu, vreau să reliefez faptul că această lege a fost generată de o anchetă pe care a făcut-o Comisia pentru transporturi cu privire la activitatea din Portul Constanţa.

Acest proiect de lege a reuşit să rezolve unele dintre problemele cu care, din perspectivă legală, se confrunta administraţia Portului Constanţa. Însă vreau să vă semnalez faptul că atât timp cât în România Ordonanţa nr. 109, care generează guvernanţa corporativă, este opozabilă şi celor care administrează monopoluri de diverse tipuri, întotdeauna va exista o tendinţă neconcurenţială din partea administratorilor privaţi selectaţi după respectiva reglementare. Şi spun aceasta pentru că una dintre problemele pe care noi am descoperit-o la ancheta pe care am făcut-o, ancheta parlamentară pe care am făcut-o în Portul Constanţa, este aceea că, în concordanţă cu contractul de management pe care îl avea atunci, se străduia să maximizeze profiturile, în detrimentul activităţilor comerciale, în detrimentul dezvoltării şi întreţinerii infrastructurii portuare care trebuia să fie pusă la dispoziţia operatorilor portuari, lucru care a condus la o slabă eficienţă a activităţii pentru care, de fapt, este Portul Constanţa.

Concluzionând, aş zice că, de fapt, a ajuns ca managementul unui astfel de monopol să funcţioneze doar pentru sine, şi nu pentru interesul public.

Semnalez că acest aspect poate ar trebui să atragă atenţia noastră cu privire şi la managementul altor domenii în care se administrează diverse monopoluri, mă refer aici la transporturile energiei electrice, transportul gazelor şi altele care mai sunt. Poate că ar trebui să privim cu mai multă atenţie şi la managementul acestor companii care administrează monopoluri, pentru ca, totuşi, multe din criteriile de performanţă să nu fie acelea de profitabilitate, ci acelea de serviciu public.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Dragi colegi,

Pot spune că anul trecut am făcut parte cu multă mândrie din echipa care a lucrat la acest proiect de lege şi după mulţi ani de zile în care activitatea în porturi, în general, şi în Portul Constanţa, în special, a fost un adevărat câmp de bătălie, anul trecut s-a stat la masă şi am lucrat multe luni de zile împreună cu domnul Toader, cu Comisia pentru transporturi, împreună cu specialiştii din minister, împreună cu operatorii portuari, împreună cu transportatorii şi companiile de logistică, cu administraţiile portuare şi am ajuns la o formă a acestei legi aproape perfectă. Este oricum un mare pas înainte faţă de ce aveam până în momentul acesta.

Rămân însă şi nişte semne de întrebare pe care le-am adresat în câteva amendamente, dar acestea vor urma mai târziu. Din nou, în general este un lucru bun ce se întâmplă. Să vorbesc un pic şi despre ce a spus domnul Şova mai devreme. Nu Ordonanţa nr. 109 este problema companiilor care administrează monopoluri, pentru că guvernanţa corporativă permite să impui, ca şi autoritate tutelară, orice tip de obiective de performanţă, şi în cazul porturilor, de exemplu, dacă obiectivele de performanţă ar fi fost până acum realizarea investiţiilor în infrastructura portuară, ceea ce statul român trebuie să facă, n-am mai fi avut atâtea discuţii. Statul român trebuia să-şi facă treaba lui prin minister şi prin administraţiile portuare, să le dea operatorilor şansa să-şi dezvoltate în mod predictibil business-urile în porturi. Asta nu s-a întâmplat. Fiecare trăgea în sensuri diferite şi de aceea n-a mers.

Sper ca de acum încolo toată lumea să stea în continuare la masă, operatorii să aibă acea predictibilitate de care au nevoie pentru a realiza investiţiile şi să nu mai vedem dosare peste dosare în instanţă, în care administraţiile se judecă cu operatorii, în care nimeni nu-şi face treaba lui.

Sunt optimist şi voi susţine puţin mai târziu şi amendamentele.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bode.

Suntem în procedură de urgenţă. A vorbim domnul Şova de la PSD.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Nu vrem să bulversăm Grupul PSD.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aveţi încredere în discernământul meu, domnule deputat.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mare încredere...

Stimaţi colegi,

Nu este prima iniţiativă legislativă în care toate grupurile parlamentare au depăşit barierele politice şi au iniţiat legi bune pentru România.

Această iniţiativă este rezultatul unui efort consistent din partea unui grup de colegi, din fosta legislatură, în special membri ai Comisiei pentru transporturi şi infrastructură din Camera Deputaţilor, care au constituit o comisie de anchetă, aşa cum s-a spus aici de către antevorbitorii mei, care să investigheze neregulile din Portul Constanţa.

Aş vrea, pentru că s-au pomenit câteva nume aici, de la acest microfon, să salut prezenţa în sala de plen a domnului Mircea Toader, deputat în legislatura 2012-2016, unul dintre iniţiatorii acestui proiect de lege.

Raportul acestei comisii a scos în evidenţă deficienţe grave în managementul portului, ceea ce a impus o serie de corecţii asupra cadrului legislativ.

Această iniţiativă a generat mari controverse în spaţiul public, dar ceea ce este de necontestat sunt performanţele slabe înregistrate de această companie, care ar fi trebuit să fie un etalon în zona Mării Negre.

Investiţiile în porturile româneşti au scăzut, dar în schimb administraţiile portuare au făcut profituri frumoase.

Este oare normal ca administraţiile să gândească strict în termen de profit şi atât?! Este normal ca singura grijă a acestor administraţii să fie valoarea dividendelor, distribuite acţionarilor, în timp ce infrastructura portuară se degradează şi afectează în mod negativ atractivitatea portului pentru investiţii?!

Această mentalitate de tip protecţionist - prin care Portul Constanţa, în particular, a fost ţinut captiv unor interese care nu au nimic comun cu economia de piaţă şi practicile concurenţiale corecte - trebuie schimbată şi orientată spre o abordare pro business, prin care potenţialul porturilor româneşti să fie fructificat la maximum.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota această iniţiativă legislativă care are toate şansele ca, aplicată corect, să relanseze Portul Constanţa şi celelalte porturi româneşti.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

La amendamente, domnul Moşteanu.

La respinse, da? Vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

În spiritul celor spuse mai devreme am avut, alături de colegii mei, patru amendamente care încearcă să facă din această lege o lege mai bună, o lege care să nu fie atacată pe fond la Curtea Constituţională. Să nu uităm, ea a venit de la Curtea Constituţională aici întrucât Curtea s-a uitat doar la modul în care a curs aceasta prin cele două Camere, însă n-a intrat pe fond; s-ar putea să avem probleme.

Aşa că vă propun patru amendamente.

La art. 1, marginal 3, după art. 40 s-a introdus un nou articol, din care...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Staţi, domnule Moşteanu!

Articolul 1, marginal 3.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Marginal 3. Marginal 3, alin. (5). Propunem abrogarea alin. (5)...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Marginal 3, art. II.

La marginal 3 este art. II alin. (8).

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

La marginal 3?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Spuneţi articolul.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

E vorba: "După art. 40 se introduce un nou articol, art. 40¹, cu următorul cuprins:...". Are 5 alineate, din care noi propunem renunţarea la alin. (5), care spune că: "În termen de 12 luni de la publicarea contractelor, conform alin. (3), contractele existente se vor modifica conform noilor prevederi legale", şi motivaţia pentru acest amendament este una simplă, economică: nu schimbăm regulile în timpul jocului. Sunt operatori care au contracte şi care şi-au făcut nişte planuri, în funcţie de aceste contracte, pe un termen destul de lung.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles. Deci e art. 40 alin. (5), cu abrogarea, da?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

17 pentru, 120 împotrivă, o abţinere. Respins.

Vă rog. Mai aveţi?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Avem marginal... Acum am văzut, e altă numerotare.

Marginal 2, e vorba de 44.

La art. 42 alin. (2) am... Ne uităm doar la ultimul punct, unde noi...

Nu o să mai citesc amendamentele, o să explic doar sensul şi motivaţia acestui amendament. În forma iniţială, baza de recrutare pentru administraţiile portuare este limitată doar la cei care au experienţă exclusivă în a administra activităţi navale. Credem că acest lucru este restrictiv şi am adăugat un amendament, în care spunem că "administratorii portuari trebuie să aibă competenţe profesionale dovedite prin minimum cinci ani de experienţă în administrarea sau managementul unor entităţi, persoane juridice cu dimensiune similară din punctul de vedere al cifrei de afaceri sau al numărului de angajaţi", bazându-ne pe faptul că principiile de management sunt universal valabile şi, dacă oamenii au experienţă în conducerea unor firme, a unor companii la fel de mari ca o administraţie portuară, pot conduce şi acest lucru, altfel vom rămâne să angajăm numai din 10, 20, 50 de oameni din Galaţi şi din Constanţa.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Amendament respins în raport.

Vot.

20 de voturi pentru, 125 de voturi împotrivă, 3 abţineri.

Mai e unul!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Mai e unul... Mai erau două, de fapt, şi unul nu ştiu unde a dispărut, dar ne uităm.

Unul - şi care cred că este cel mai important - forma actuală a legii spune că tarifele pentru chirii şi redevenţe vor fi plafonate. Or, acest lucru cred că nu este în interesul statului român şi, ca atare, am propus un amendament care spune - n-o să-l mai citesc în detaliu - în esenţă, "...că plafonarea prin lege a tarifelor pentru chirii şi redevenţe pe o perioadă de zece ani contravine principiilor bunei guvernări. Preţul oricărui bun sau serviciu trebuie dictat de piaţă, de raportul între cerere şi ofertă. Plafonarea va distorsiona acest raport şi va aduce prejudicii statului român şi administraţiilor portuare...".

Deci nu mai intru în amendament, în detaliu, e destul de lung, dar, de principiu, respingem propunerea din forma iniţială şi anume, aceea de plafonare a chiriilor şi redevenţelor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Amendament respins în raport.

Vot.

23 de voturi pentru, 127 de voturi împotrivă.

Mulţumesc. Vot final.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 17 şi art. 25 din Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, republicată în 30 aprilie 2014, în sensul de a interzice folosirea animalelor sălbatice în circuri.

Iniţiatorul este domnul Cernea, care nu mai e cu noi.

Comisia juridică?

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Anul trecut, la această propunere legislativă plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea ei la celor două comisii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul interzicerii folosirii animalelor sălbatice, capturate din natură ori născute în captivitate, în spectacole de circ şi în orice alt tip de spectacol sau expoziţie.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 17 şi art. 25 din Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, republicată, în sensul de a interzice folosirea animalelor sălbatice în circuri, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Domnul... Vreţi acum? Nu.

Domnul Giugea, da? Nu văd aici...

Domnul Dănuţ Păle:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această reglementare a născut multe dezbateri, dar să ştiţi că este o decizie bună şi, cu această hotărâre, cred că ne aliniem şi noi la multe ţări din Uniunea Europeană.

Legea nr. 205 urmează să fie amendată şi o să venim în faţa dumneavoastră şi cu alte completări, pentru că noi constatăm, doar la nivelul sancţiunilor umblăm. Dar ea trebuie adusă în actualitatea românească şi în actualitatea europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Simionca.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru noi e un subiect destul de delicat. Să nu uităm că aceste forme de circ ajung în multe colţuri ale României, unde copilaşii nu au unde să vadă animale exotice, să vadă tigri, să vadă leii sau, ştiu eu, alte specii sau alte animale.

În acelaşi timp, suntem pentru protecţia animalelor şi vrem ca aceste animale să fie tratate ca atare, să nu fie bătute sau să fie hrănite şi îngrijite cum trebuie.

Partidul Mişcarea Populară se va abţine la vot.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Giugea.

Domnul Nicolae Giugea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal nu va vota împotriva acestei legi, din dragoste faţă de animale, dar ne vom abţine, întrucât iniţiatorul a venit cu un colaj nereuşit de elemente juridice, în condiţiile în care o lege trebuie să fie completă, aplicabilă.

Or, proiectul acesta de lege are foarte multe neajunsuri. Unul dintre ele ar fi acela că nu este definit ceea ce înseamnă un animal sălbatic. Stau şi mă întreb acum: câinele este animal sălbatic sau domestic? Elefantul, dromaderul sunt animale sălbatice sau animale domestice? Nu ştiu cum vor pune în aplicare cei care vor fi obligaţi să aplice această lege.

De asemenea, stau şi mă întreb, un animal pe care noi îl includem ca specie în animale sălbatice, care este la a cincea generaţie în captivitate, mai este animal sălbatic? Nu ştiu, mă întreb şi eu!

Iar... nu apreciez şi nu am apreciat niciodată făţărnicia. Venim şi spunem că animalele prinse în spectacolele de circ sunt agresate, sunt stresate, în schimb nu ia nimeni atitudine faţă de televiziunile care transmit în direct vânătoare şi masacrează animalele.

Niciodată n-o să-mi duc copiii sau nepoţii la vânătoare! O să-i duc la circ!

Am propus, în schimb, o lege a bunăstării animalelor utilizate în spectacolele de circ, a fost respinsă de colegii noştri de la Comisia pentru agricultură, colegii noştri de la PSD.

De aceea, ne vom abţine la vot, fiindcă este o lege incompletă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul este, fără îndoială, perfectibil şi sunt multe lucruri care ar fi trebuit reglementate suplimentar, dar la ora actuală este singurul care poate oferi soluţia la această problemă şi vă reamintesc că am depus în Parlament inclusiv un proiect de lege prin care pedepsele faţă de violenţa desfăşurată împotriva animalelor să fie dublate.

Lucrurile sunt suficient de critice în această ţară la ora actuală, iar dacă vorbim despre ce înseamnă violenţă împotriva animalelor, aş putea spune că în anumite segmente vorbim chiar de un iad al animalelor, la numărul de animale agresate, schingiuite, mutilate, care pot ajunge chiar şi la două, trei pe zi, iar, din câte ştiu eu, sunt peste 542 de cazuri de abuz împotriva animalelor raportate anul trecut autorităţilor.

Este un prim pas, sunt convins că se pot face modificări care să aducă un plus de siguranţă pentru animale, iar, măcar prin astfel de proiecte de lege, ele vor fi mai bine protejate.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Korodi Attila.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul UDMR va susţine acest proiect de lege. Circul, la ora actuală, oferă condiţii imposibile pentru animalele sălbatice, numai de dragul de a face un mic profit. Circul adevărat, care înseamnă acrobaţie, care înseamnă măiestrie, care înseamnă artă, a dispărut. Circurile volante, mobile, efectiv utilizează câteva animale pentru a atrage oameni creduli de a vedea animale sălbatice şi de a plăti foarte mulţi bani, fără să ofere nimic, dar oferă ceva. Oferă condiţii improprii, condiţii pot să spun inumane, condiţii nefavorabile animalelor sălbatice ţinute în captivitate, transportate în condiţii neprielnice.

De aceea, trebuie să oprim acest fenomen, de aceea trebuie să împingem circurile, realmente să se întoarcă la tot ce înseamnă artă a circului, acrobaţie, programe de caritate şi copiii care ajung acolo realmente să vadă ceva util.

Grădinile zoologice din România au avut investiţii majore din partea statului român, au redimensionat tot ceea ce înseamnă condiţii de captivitate, au revăzut politicile interne, de aceea, dacă cineva doreşte să arate copiilor, nepoţilor, animale sălbatice, poate să o facă într-un mod civilizat în grădinile zoologice reconstruite din România, dar nu în aceste circuri care sunt...orice putem să spunem, dar nu circ în sensul bun al cuvântului.

De aceea, Grupul UDMR va susţine acest proiect de lege şi era important să adoptăm acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Seidler.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Dragi colegi,

Chinuirea animalelor nu este un semn de civilizaţie, dimpotrivă, a nu chinui animalele este un semn de civilizaţie.

Animalele sălbatice pot fi observate şi admirate în grădinile zoologice, atunci când acestea sunt la standarde similare habitatelor naturale.

Ca norocul, precum specii precum zebrele sau tigrii, acestea nu sunt disponibile spre vânătoare în România.

Grupul USR va vota pentru această lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Dohotaru. Dohotaru am spus! (Domnul deputat Corneliu Olar solicită cuvântul.) Nu sunteţi aici!

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

Mă alătur celor peste 63.000 de semnatari care au spus un "nu" hotărât ca animalele în circuri să fie abuzate şi exploatate. Această petiţie circulă în paralel cu alte petiţii şi sunt sute de mii de români care se împotrivesc activ unor astfel de măsuri abuzive.

Vreau să pun această acţiune într-un context mai general. Trăim într-un sistem economic care are costuri sociale şi de mediu clare.

World Wide Fund, care a venit cu o petiţie foarte bună semnată de 63.000 de români, arăta în diverse studii că peste 50% din fauna sălbatică a omenirii a dispărut în ultimii 40-50 de ani, sunt studii făcute pe 4.000 de populaţii.

Deci trebuie să punem astfel de acţiuni într-un context mai generic, în care generăm costuri de mediu mai puţine. Locul animalelor este în natură, nu la circ, unde să fie abuzate. Atât!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Olar.

Domnul Corneliu Olar:

Domnule preşedinte,

Mai atent la tehnica noastră!

Domnilor parlamentari,

Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră aţi fost şi aţi vizitat...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat...

Domnul Corneliu Olar:

...şi aţi vizitat...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat...

Domnul Corneliu Olar:

Da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dumneavoastră aţi apăsat de vreo 30 de ori, în care aţi închis şi aţi deschis. Nu mai îmi spuneţi mie să fiu eu atent la ce faceţi dumneavoastră acolo!

Domnul Corneliu Olar:

Păi dacă am apăsat de 30 de ori, n-aţi văzut niciodată?!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Păi am văzut că aţi renunţat de 30 de ori!

Domnul Corneliu Olar:

N-aţi memorat! Bine.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

Domnul Corneliu Olar:

Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră aţi fost şi aţi vizitat Circul Globus. Să ştiţi că l-am văzut de cel puţin zece ori şi am adus peste 2.500 de elevi din Munţii Apuseni, care au vizitat Circul Globus. Eu am discutat şi în comisie, n-am fost de acord să scoatem animalele din circ. Niciodată n-am văzut că sunt chinuite animalele când... Chiar cineva mă pusese şi pe mine să merg în patru mâini şi am spus că, la nevoie, mă duc în patru mâini, când mă joc şi eu cu nepoţeii.

Ne compara pe noi, oamenii, că de ce câinele trebuie să meargă în două labe. Dar câinele când îi dai o bucăţică de pâine, n-aţi văzut ce voios stă în două picioare?! Nu-i un chin pentru el!

Dragii mei,

Circul Globus este o mândrie naţională la ora actuală. Este una dintre cele mai căutate instituţii, de şcoli, de elevi, de copii. Nu-l putem compara, la ora actuală, nici cu circul de la Moscova. Să ştiţi că oarecum concură.

De ce trebuie noi să scoatem animalele de acolo?! De ce trebuie să falimentăm?!

Eu am vorbit şi cu reprezentanţii de la Primăria Capitalei. Chiar vreţi să distrugeţi Circul Globus?!

Dacă mergeţi acum şi vedeţi câţi vizitatori are Circul Globus, cred că nu sunt 50%, faţă de ce se întâmpla în urmă cu un an.

Noi - şi cel puţin eu - din Comisia pentru agricultură, cerem retrimiterea la comisie, deoarece nici animalele...

Să ştiţi că a fost o luptă. Animalele domestice...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat....

Domnul Corneliu Olar:

...să le mai lăsăm în circ...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule primar, n-aveţi calitatea să cereţi retrimiterea...

Domnul Corneliu Olar:

Am calitate!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

A...!

Domnul Corneliu Olar:

Iar greşim, domnule preşedinte!

Vă rog, uitaţi-vă în Regulament!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da, în Regulament scrie că sunteţi vicelider dumneavoastră, pe viaţă?!

Domnul Corneliu Olar:

Chiar ne-am contrazis! Haideţi să reintroducem animalele domestice în circ! Şi am uitat să introducem pisicuţele, de care mie mi-e foarte drag! Haideţi s-o retrimitem comisiei, s-o mai analizăm şi să revenim după aceea în plen!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot. Vot pentru retrimitere la comisie.

33 de voturi pentru, domnule primar, 113 voturi împotrivă, 4 abţineri. N-a ieşit!

Mai am doi înscrişi la...

Vreau să văd din nou ăsta!

Au fost doi, trei vorbitori de la PSD.

Domnul... Cum să fac?

Domnul Bichineţ şi pe urmă domnul Bacalbaşa, să avem... (Vociferări.) Sunteţi înscris! V-a înscris domnul Olar pe cartela lui! Nu vorbiţi!

Domnul Bacalbaşa primul? Domnul Bichineţ primul!

Domnule Bacalbaşa, vă rog.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Un antevorbitor a spus că este foarte dificil să facă diferenţa între animalul domestic şi animalul sălbatic.

Una dintre descoperirile recente ale ştiinţei, care a bulversat cumva conştiinţa publică, este anularea statutului special al omului şi înscrierea lui, din toate punctele de vedere, în seria animală. Mai mult, s-a dovedit că animalele au cultură, din punct de vedere ştiinţific.

Deci, la întrebarea dacă omul este un animal domestic sau un animal sălbatic, eu spun că este foarte greu de răspuns. Din punctul meu de vedere, foarte adesea este un animal sălbatic.

De ce am luat cuvântul? Am fost toată viaţa indignat, la Constanţa, când am văzut puii de lei chinuiţi şi duşi să se facă fotografii, punând toţi mâna pe ei, şocaţi, şi aşa mai departe, fără niciun fel de intervenţie a autorităţilor publice.

Practic, atitudinea noastră faţă de animale este atitudinea noastră faţă de semeni. Nu există o diferenţă între animal şi om şi există un concept al pantei lunecoase - e o traducere din engleză - care arată că dacă începem să admitem cruzimea faţă de animale, vom admite cu uşurinţă cruzimea faţă de om.

Deci cred că această lege este imperios necesară şi chiar tardivă.

În ce priveşte Circul Globus, domnule, din câte ştiu eu, totuşi dresura presupune anumite constrângeri.

Dacă pot să demonstreze că o fac fără constrângeri, la orice lege n-au decât să obţină derogare punctuală şi aşa mai departe.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Dar legea este imperios necesară şi cred că tot omul, dacă e om, nu vorbesc creştin şi altă ..., dacă e om, trebuie să o voteze.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Şi cu domnul Bichineţ încheiem.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Cred că sunteţi norocos că aţi putut genera, prin acest proiect de lege, care în esenţă ridică o problemă, o asemenea dezbatere.

Am numărat 12 colegi care au intervenit când a fost vorba de şomeri, de cei care au fost persecutaţi de regimurile totalitare; n-au fost atât de ample dezbaterile.

În legătură cu definiţia omului. Toată lumea care a trecut de clasa a XI-a ştie că omul este o fiinţă biopsihosocioculturală şi nu poate fi asemuit, nici confundat cu o altă vieţuitoare, decât dacă se străduieşte, în esenţă.

2. Spunea domnul primar că cel mai vizitat loc din Bucureşti este Circul Globus. Eroare! Cel mai vizitat loc din Bucureşti este Parlamentul României, Casa Poporului şi din motive diferite. Că uneori determinăm noi să se poată face asemuirea, aceasta este altă chestiune.

3. În ţara aceasta copiii sunt ai străzii şi câinii sunt comunitari.

Grija pentru câini este ceva frumos, înălţător. Toţi am citit "Mihail câine de circ", "Colţ Alb", "Chemarea străbunilor". Aceste cărţi ne-au fascinat copilăria, însă toţi ştim că în subsolurile Bucureştilor sunt câteva mii de copii.

Eu propun ca acest proiect de lege, prost scris, dar care se referă la o realitate dramatică, să fie retrimis comisiei, analizat şi cei care doresc, au pasiune pentru circ, pentru animale, pentru animale sălbatice... În treacăt fiind spus, dacă mergeţi în târgurile României şi vedeţi cum chinuiesc samsarii de cai aceste vietăţi, caii, şi îi supun la nişte probe inumane, veţi vedea că animalele de la circ sunt bine mersi şi au statut... mă rog... înălţător.

Cam atât, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci grupul dumneavoastră... Aveţi calitate, domnule? Sunteţi vicelider?

Aveaţi dreptate cu asemănarea aceea cu circul.

Aveţi calitate de vicelider, să ştiu dacă supun la vot. Aceasta era întrebarea? Da.

Vă rog.

Vot.

Aşa au spus, sunt liderii în sală ai lor, ce să facem?!

38 de voturi pentru, 116 de voturi împotrivă, 3 abţineri Respinsă propunerea.

Continuăm dezbaterile.

Punctul 18, respingeri.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.

Comisii? Doamna Violeta Răduţ.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 133/2016 din 6 aprilie 2016, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, aPropunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, în sensul reintroducerii verificării la domiciliu a angajaţilor aflaţi în concediu medical.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 29 martie 2016.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am susţinut de la început respingerea acestui demers legislativ, care face din pacient un potenţial infractor şi din concediul medical un arest la domiciliu.

Nu ştiu cine s-a putut gândi la aşa ceva, mai ales că ţineţi cont că pe durata concediului medical mulţi pacienţi trebuie să participe la diverse şedinţe de recuperare, să fie evaluaţi şi nu spune nimeni că trebuie să stea neapărat acasă.

Gândiţi-vă că un pacient care, să zicem, că are o fractură de pumn ar trebui să stea acasă, pentru că aşa vrea cineva, în loc să-şi vadă de controalele pe care trebuie să le facă şi de evaluările periodice.

Cred că a transforma şi pacientul, şi medicul, în viziunea publică, în infractori este o mare greşeală şi voi vota pentru respingerea acestui proiect de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Vass Levente.

Domnul Vass Levente:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al UDMR va susţine respingerea, însă ţin să menţionez că trebuie, totuşi, un control la aceste concedii. Aşa ne cer firmele, aşa ne cer angajatorii şi propun ministerului şi plenului, totuşi, să ne gândim la menţinerea unei forme în viitorul apropiat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Vot final.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (1) al art. 65 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Comisia pentru sănătate?

Bitte!

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 779/2015 din 4 noiembrie 2015, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru modificarea alin. (1) al art. 65 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 641/17 iunie 2015; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; avizul favorabil al Comisiei pentru transporturi şi infrastructură; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) al art. 65 din Legea nr. 448/2006, în sensul ca, de locurile de parcare adaptate, rezervate şi semnalizate special pentru persoanele cu handicap să beneficieze şi persoanele care transportă persoane cu handicap.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 15 februarie 2017.

La lucrări şi-au înregistrat prezenţa 16 deputaţi, din totalul de 19 membri ai comisiei, şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea iniţiativei legislative.

La dezbateri au participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, din partea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, domnul Adrian Dobre, secretar de stat, şi doamna Mihaela Grecu, director.

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 28 februarie 2017.

La lucrări şi-au înregistrat prezenţa 18 deputaţi, din totalul de 19 membri ai comisiei, şi la aceste dezbateri au participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Mihai Tomescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 2 noiembrie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, întrucât s-a considerat acoperitor textul din Legea nr. 448/2006, în vigoare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Doamna Ioniţă Antoneta.

Doamna Antoneta Ioniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul PNL va vota împotriva acestui proiect de lege, întrucât gratuitatea parcării autovehiculelor care transportă o persoană cu handicap este deja prevăzută la alin. (2) al art. 65 din Legea nr. 448/2006, iar acest text normativ iniţiat nu creează facilităţi noi pentru persoanele cu dizabilităţi.

Astfel, potrivit prevederilor actuale ale Legii nr. 448/2006, art. 65 alin. (2): "Persoanele cu handicap sau reprezentanţii legali ai acestora, la cerere, pot beneficia de un card-legitimaţie pentru locurile de parcare. Autovehiculul care transportă o persoană cu handicap posesoare de card-legitimaţie beneficiază de parcare gratuită. Eliberarea acestor carduri se face de către autorităţile administraţiei publice locale, iar costurile aferente dreptului prevăzut se suportă din bugetele locale".

Acesta este motivul pentru care Grupul PNL va vota împotrivă, pentru că s-ar crea o suprareglementare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este bine că s-au făcut aceste precizări, pentru că întotdeauna a existat dubiul dacă cel care transportă persoane cu dizabilităţi are aceleaşi drepturi la aceste locuri de parcare, şi nu o dată autoritatea locală a dat chiar amenzi celor care transportau astfel de persoane.

Tot timpul s-a pus problema dacă aceste persoane cu dizabilităţi nu au carnet de conducere sau maşinile respective nu pot fi modificate, ce se întâmplă într-o astfel de situaţie?

Din acest punct de vedere lucrurile sunt bine reglementate pe partea de... acea legitimaţie, deşi vă spun, din experienţa multora care mi s-au adresat la cabinetul parlamentar sau la spital, că lucrurile nu sunt complet rezolvate.

La final vin cu o rugăminte de republicare a Legii nr. 448/2006, pentru că ea a devenit atât de amendată, încât aproape nu mai este funcţională, şi ca lucrurile să fie uşor de urmărit ar trebui acest lucru să se întâmple cât de curând.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu mai sunt. Vot final.

20. Proiectul de Lege privind transferul, cu titlu gratuit, pachetului integral de acţiuni deţinut de stat la Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia" - S.A. din proprietatea privată a statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor în proprietatea privată a judeţului Timiş.

Comisii?

Domnul Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Este reexaminare.

Comisiile au fost sesizate, respectiv Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru industrii şi servicii.

Senatul a adoptat acest proiect.

În prima etapă Ministerul Transporturilor l-a susţinut, după care, prin adresa din 8 decembrie 2014, nu a mai susţinut adoptarea iniţiativei legislative.

De asemenea, Guvernul, prin adresa din 3 februarie 2017, nu susţine adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege îşi propunea să transfere, cu titlu gratuit, un pachet integral de acţiuni deţinut de stat la Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Timişoara-Traian Vuia"- S.A., din proprietatea privată a statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, în proprietatea privată a judeţului Timiş.

În analiza lor, comisiile au avut în vedere prevederile legale şi constituţionale şi au propus respingerea proiectului.

În urma dezbaterilor în plen, plenul a hotărât să retrimită celor două comisii, pentru o nouă dezbatere în fond, proiectul de lege, iar în urma dezbaterilor, în reexaminare, membrii comisiilor propun, cu majoritate de voturi, menţinerea raportului iniţial, respectiv respingerea proiectului de lege, deoarece prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 574 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 889 din 8 decembrie se precizează în mod expres că sunt obligatorii pentru orice subiect de drept de pe teritoriul României, orice lege specială prin care s-ar realiza un transfer, cu titlu gratuit, al unor acţiuni din proprietatea statului în proprietatea privată a unor unităţi administrativ-teritoriale este neconstituţională, prin raportare la art. 44.

În consecinţă, vă supunem respingerea proiectului de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnule Ciuhodaru, vorbiţi la aeroportul de la Timişoara, dumneavoastră? Vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Eu sunt convins că acest proiect de lege a fost plin de bune intenţii, dar, într-adevăr, există acea decizie a Curţii Constituţionale care prevede foarte clar că este încălcat art. 44 din Constituţia României, în care acele acţiuni nu pot trece din proprietatea statului gratuit în proprietatea unei entităţi private.

Bunele intenţii rămân bune intenţii şi sunt convins că se va găsi o altă formulă pentru ca aeroportul de la Timişoara să se dezvolte în continuare, şi acest transfer de acţiuni să fie posibil.

Dar, la ora actuală, pe lege, pe Constituţie, dacă nu aş fi intervenit pentru aeroportul de la Timişoara, aş fi intrat pe procedură, pentru că lucrurile trebuie clarificate.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles. Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

21. Proiectul de Lege privind răspunderea diriginţilor de şantier şi a comisiilor de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.

Comisia... Domnul Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Avem o propunere legislativă cu care a fost sesizată spre dezbatere în fond Comisia pentru industrii şi servicii.

Aş vrea să vă spun că, începând cu Consiliul Legislativ, Guvernul, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică, au dat cu toţii aviz negativ.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât să propună plenului, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Ciuhodaru? Vă rog. (Vociferări.)

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Sunt iniţiator, domnule preşedinte, aşa că ar fi trebuit să vorbesc chiar înaintea comisiei, conform procedurilor.

Era vorba de acoperit un vid legislativ, era vorba de diriginţii de şantier. Sunt singurii care nu răspund atunci când este vorba de modernizări, predarea unei lucrări, toţi ceilalţi fiind implicaţi, într-o măsură mai mare sau mai mică, în ceea ce înseamnă răspunderea în acest domeniu.

Aceasta face acest proiect de lege şi cred că în momentul în care este precizat foarte clar cine şi cum răspunde, nu ne vom mai trezi cu lucrări efectuate în bătaie de joc, care cedează după un an, doi, trei, cinci, zece, şi cei care chiar au urmărit acest lucru să nu fie traşi la răspundere.

Poate se va găsi şi o altă soluţie, poate se va completa acest lucru, pentru că eu cred că toţi cei implicaţi în acest demers, inclusiv diriginţii de şantier, trebuie să răspundă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Altcineva?

Vot final.

22. Propunerea legislativă privind reducerea evaziunii fiscale prin măsuri de stimulare a cumpărărilor.

Comisii?

Domnul Badea.

Domnul Leonardo Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind reducerea evaziunii fiscale prin măsuri de stimulare a cumpărărilor.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu propunerea legislativă mai sus menţionată.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are un aviz negativ al Comisiei juridice şi un aviz negativ al Comisiei pentru administraţie publică.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are un obiect de reglementare care vizează acordarea unor recompense valorice sub formă de vouchere de cumpărări, nenominalizate, sau sub forma unei valori debitate într-un cont bancar special cu cardul de credit, în scopul reducerii evaziunii fiscale.

În urma examinării Propunerii legislative privind reducerea evaziunii fiscale, comisiile mai sus enumerate şi care au fost sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acesteia, din următoarele considerente: legislaţia în vigoare prevede măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, iar propunerea legislativă este defectuos formulată, fixarea termenului de plată a TVA contravine Codului fiscal, o persoană impozabilă nu datorează bugetului de stat taxa colectată pentru operaţiunile efectuate, ci diferenţa între taxa colectată şi taxa deductibilă dintr-o perioadă fiscală. Toate aceste lucruri ar contraveni inclusiv obligaţiilor europene pe care România şi le-a asumat, în cadrul armonizării impozitelor indirecte şi directe.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ideea este generoasă. Acordarea acelor vouchere, practic 5 lei la suta de lei din achiziţii să poată fi deductibilă de fiecare familie, am putea spune că este chiar aceeaşi idee din impozitul pe gospodărie, făcută de data aceasta de cei din partea cealaltă a sălii.

Dar încălcarea acelor dispoziţii prevăzute de Consiliul Europei, cu termenul de fixare a TVA-ului, poate să ducă la declanşarea procedurii de infringement, şi un astfel de proiect de lege nu este aplicabil.

Din acest punct de vedere, îmi doresc să existe cât mai multe deduceri pe acest domeniu, pentru că nu uitaţi că în momentul în care am redus TVA-ul de la 24%, la 9% la produsele alimentare, a scăzut şi evaziunea fiscală de la 68%, la 20%.

Măsură bună, dar nu tocmai fericit formulată legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Neagu?

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Orice măsură venită justificat pentru a diminua ceea ce înseamnă evaziune fiscală, este bine-venită.

În esenţă, proiectul acesta de lege pentru introducerea unor vouchere ca formă de recompensă, de recunoaştere a plăţilor efectuate la vedere, este bine-venit, motiv pentru care noi vom vota împotriva respingerii, deci conform proiectului susţinut la Senat şi la Cameră.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc. Altcineva?

Mai facem una.

23. Propunerea legislativă privind înfiinţarea "Fondului Român de Investiţii Strategice în Energie şi Resurse Energetice" - S.A.

Domnul Iancu?

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Este o propunere a colegilor noştri care au simţit sau resimţit necesitatea realizării unui fond de investiţii pentru dezvoltarea sistemului energetic românesc, aşa cum a avut România timp de mai bine de 25 de ani, un fond care a asigurat de-a lungul timpului dezvoltarea sistemului şi realizarea lui în forma actuală, pe care o cunoaştem cu toţii.

Data de la care a dispărut acel fond de dezvoltare a fost şi data limită de la care sistemul energetic românesc nu a mai cunoscut acelaşi ritm de dezvoltare atât a infrastructurii, cât şi a capacităţilor de producţie.

Cu toate acestea, întrucât propunerea nu avea atât componenta, cât şi resursele definite foarte clar, comisia noastră, în dezbatere, fiind sesizată în dezbaterea pe fond, având în vedere punctul exprimat de Guvern, care nu a susţinut adoptarea proiectului, precum şi punctele de vedere ale Comisiei pentru politică economică, Comisiei juridice, care au avizat negativ propunerea legislativă, în urma dezbaterilor, membrii comisiei propun plenului respingerea proiectului de lege, cu majoritate de voturi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Fondul Suveran de Investiţii şi Dezvoltare acoperă întreaga problematică în acest domeniu, dar nu pot să nu remarc faptul că acest fond de investiţii strategice în domeniul energetic avea o bază cât se poate de clară şi de solidă.

Dorinţa de a avea un sistem energetic independent şi funcţional, care să ne asigure siguranţa din acest punct de vedere, a fost cât mai acceptabilă pentru producătorul din România şi pentru consumatorul casnic.

Sper că aceste lucruri se vor reglementa prin acel Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii pe care-l aşteptăm cu toţii.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

24. Proiectul de Lege privind instituirea obligaţiei elaborării, aprobării şi aplicării Strategiei de dezvoltare economică şi socială a României pe termen lung.

Comisii? Economică sau muncă.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind instituirea obligaţiei elaborării, aprobării şi aplicării Strategiei de dezvoltare economică şi socială a României pe termen lung, transmis cu adresa nr. PL-x 274 din 15 iunie 2016, înregistrată sub nr. 4c-1/146, respectiv nr. 4c-7/574 din 16 iunie 2016.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru instituirea obligaţiei elaborării, aprobării şi aplicării Strategiei de dezvoltare economică şi socială a României pe termen lung, respectiv 50 de ani, care va cuprinde setul de politici de dezvoltare a ţării în toate domeniile vieţii economice şi sociale.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de membrii celor două comisii, s-a constatat că iniţiativa legislativă nu se justifică, întrucât măsurile propuse pot crea premisele apariţiei unor vicii de neconstituţionalitate, prin încălcarea dispoziţiilor art. 102 alin. (1) coroborate cu prevederile art. 103 alin. (2) şi (3) şi ale art. 113 din Constituţia României, republicată.

Faţă de considerentele menţionate mai sus, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege privind instituirea obligaţiei elaborării, aprobării şi aplicării Strategiei de dezvoltare economică şi socială a României pe termen lung.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Gheorghe Andrei Daniel.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe undeva, deşi cred că intenţia colegilor noştri care au propus acest proiect, această propunere legislativă, nu a fost aceea de a merge în direcţia în care înainte de 1989 mergea Comitetul de Stat pentru Planificare, această perspectivă pe 50 de ani îmi aduce aminte de proiecţiile pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, le făcea prin anii '80, când ne explica cum noi trăim într-un sistem socialist multilateral dezvoltat şi cum societatea comunistă ar fi urmat să fie atinsă în anul 2010.

Aşadar, proiecţiile de ordin macroeconomic pe termen lung şi foarte lung sunt, de regulă, hazardate.

Să ne aducem aminte că în 2007 domnul prim-ministru de atunci ne spunea că economia duduie, dar în acelaşi timp valul crizei, care provenea din zona speculaţiilor de pe pieţele de capital şi de pe pieţele speculative de tipul bursier nord american, mergea către Europa şi devenea un tsunami tot mai mare. Este, practic, imposibil să facem o proiecţie macroeconomică şi de dezvoltare socio-economică pe termen de 50 de ani. Acest lucru mi se pare utopic, mai ales astăzi, când datele problemei se modifică de la un an la altul şi când economia mondială şi economia naţională în fond sunt influenţate şi de alte chestiuni care acum 100, 200 de ani nu puteau intra în calcul. Cum ar fi criza de încredere, cum ar fi, de exemplu, dezvoltarea sectorului IV al economiei, zona tranzacţiilor viitoare şi zona speculaţiilor financiare. Sunt foarte multe chestiuni pe care noi trebuie să le luăm în calcul şi de care trebuie să ţinem cont.

Aşadar, o proiecţie macroeconomică pe termen de 50 de ani nu poate decât să reprezinte o utopie şi automat un astfel de proiect nu ar urma să aibă decât câteva zeci de corecţii în aceşti 50 de ani, pentru că parametrii dezvoltării socio-economice a unei naţiuni, a unei comunităţi, chiar, nu mai vorbesc a unei lumi, se modifică foarte rapid, iar aceste mutaţii pot interveni în orice direcţie, chiar fără a putea fi controlaţi de factorul decident uman.

Ca atare, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru respingerea acestui proiect, care în mod cert este inaplicabil şi nu are nicio legătură cu bazele economiei reale în care trăim cu toţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Dobrovici şi domnul Paşcan, câte un minut, că am ieşit din program.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Sunt doctor, nu-s economist, ca atare nu mă pot pronunţa pe fond, însă în privinţa valabilităţii previziunilor pe termen lung, aş vrea să fac câteva precizări.

1. Perioada Ceauşescu a fost o perioadă odioasă, dar a fost cert o dictatură de dezvoltare.

2. La ruşii actuali, într-un raport am citit scris, cu obidă şi regret, că ei fac planuri de dezvoltare pe 10 ani, în timp ce China face planuri de dezvoltare pe 30 de ani. Ceea ce ei regretau că nu sunt în stare.

În privinţa viitorului însă, nu îi pot cita decât pe japonezi, care spuneau: "Say tomorrow, and the devil will laugh!" - "Spune mâine şi diavolul va râde!". Dar un plan de dezvoltare pe termen lung este o formă de responsabilitate,...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

...chit că evident se corectează.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Paşcan un minut şi încheiem.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Eu vreau doar să vă informez că avem un astfel de plan - la modul foarte serios creionat chiar de Academia Română, o proiecţie a elitei intelectuale a acestei ţări pe următorii 30 de ani -, şi din păcate nu este suficient luat în considerare.

Parcă se face cumva ca la fiecare guvernare să redescoperim coada la prună, când un astfel de program, cel puţin pe cele mai importante domenii de dezvoltare ale ţării, ar putea fi preluat şi adaptat din această viziune a Academiei Române.

Vă îndemn să-l consultaţi. Sigur, acest proiect legislativ, în forma actuală, nu poate să treacă, dar mă întreb de ce se creionează astfel de planuri, de ce se studiază, de ce-şi asumă academicienii României o asemenea proiecţie, şi noi nu o luăm în considerare?

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Am o rugăminte personală la dumneavoastră. Pe hol, la P1, sunt nişte copii care vor să ne arate ceva frumos. Cei care nu mai rezistaţi fără ţigară şi fără mâncare, vă invit să vedeţi spectacolul copiilor.

Ne revedem la ora 12,00 la votul final.

După pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sala de şedinţă.

Într-un minut facem vot de control.

Vă rog să votaţi.

184. Suntem în cvorum.

Începem.

Capitolul I. Proiecte de Hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

Punctul 1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Vă rog, vot.

230 de voturi pentru, un vot împotrivă, 2 colegi care nu votează.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Protecţia copiilor migranţi COM (2017) 211.

Vot, vă rog.

Unanimitate. Adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea locului de deputat al domnului Gheorghe-Eugen Nicolăescu.

Vot, vă rog.

242 de voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru industrii propun adoptarea.

Vă rog să votaţi.

225 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului...

(Domnul deputat Vasile Gudu doreşte să ia cuvântul la explicarea votului.)

Vă rog, domnule Gudu.

Domnul Vasile Gudu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Naţional Liberal a votat pentru adoptarea acestui proiect de lege. Am avut în vedere faptul că acest act normativ era de mult aşteptat de către micii producători, şi pentru că el simplifică procedura de validare a atestatelor de producător şi a carnetelor de comercializare.

Vă mulţumesc tuturor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.

Comisia pentru mediu propune adoptarea.

Vă rog, vot.

232 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor, pentru completarea art. 51 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, precum şi pentru reglementarea statutului dobânzilor încasate de gestionari din plasarea în depozite bancare sau titluri de stat a sumelor rămase la dispoziţia acestora după închiderea schemelor de garantare finanţate din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, respectiv Programul operaţional pentru pescuit 2007-2013, şi încheierea convenţiilor cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea.

Vă rog să votaţi.

266 de voturi pentru, un coleg care n-a votat. Adoptat.

Proiectul de Lege privind...

Domnul Munteanu, explicarea votului, la 6.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acesta a fost unul dintre obiectivele din Programul de guvernare al PSD.

Vorbind în mod foarte clar, se rezolvă următoarele probleme pentru agricultorii români.

1. În sensul că se elimină definiţia de fermă de familie şi se lărgeşte accesul prin alţi beneficiari la aceste fonduri.

2. Se reduce comisionul de la 3,8% la 2%.

3. Creşte suprafaţa care poate fi cumpărată, de către un posibil cumpărător, de la 250 de hectare la 750.

Şi 4 - foarte important - garantarea creşte de la 50% la 80%, iar diferenţa înseamnă terenul sau alte bunuri.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

7. Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 10 octombrie - Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea.

Vă rog să votaţi.

266 de voturi pentru, 3 abţineri. Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru industrii propun adoptarea.

Vă rog să votaţi.

203 voturi pentru, 59 de voturi împotrivă, 5 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Proiectul de Lege pentru...

Domnul Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a votat împotriva acestui proiect de lege.

Ordonanţa nr. 7/2013, adoptată de Guvernul Ponta, privind instituirea unui impozit de 60% pe veniturile suplimentare, în urma liberalizării preţurilor la gaze naturale, aplicată producătorilor de gaze naturale, a fost o decizie corectă. Ce a urmat nu a fost tocmai corect. Mai degrabă netransparent.

Astfel, nu ştim exact care sunt sumele încasate anual din acest impozit, 2013-2016. Nu ştim exact cât a reprezentat deductibilitatea în valoare absolută. Nu ştim exact care sunt pârghiile ANAF, dacă ele există, în ceea ce priveşte controlul veridicităţii investiţiilor declarate în vederea stabilirii deductibilităţilor.

Ştim însă următoarele. Se propune trecerea de la impozitarea unitară la o impozitare progresivă şi se elimină termenul de aplicare a Ordonanţei nr. 7/2013 - 31 decembrie 2017, justificarea fiind următoarea: mai mulţi bani în bugetul de stat, mai mulţi bani pentru sprijinirea consumatorului vulnerabil.

Dar, stimaţi colegi, Guvernul, din păcate, s-a dovedit incapabil să colecteze cei peste un miliard de lei, în fiecare an, din această taxă, iar consumatorul vulnerabil este definit, într-adevăr, în lege, dar nimeni, în România, nu poate indica exact numărul consumatorilor vulnerabili.

Mai mult, România cred că ar trebui să susţină ideea definirii consumatorului vulnerabil, la nivelul Uniunii Europene. În România este o haiducie în ceea ce priveşte formele de sprijin, mai multe forme de subvenţii. De aceea, cred că ar fi de dorit unificarea acestor forme de sprijin într-una singură, de exemplu, la energie electrică.

Închei, spunând că în Programul de guvernare v-aţi angajat să revizuiţi întregul sistem fiscal, în ceea ce priveşte redevenţele pentru resursele de hidrocarburi, ţiţei şi gaze naturale. În loc să veniţi cu un proiect integrat, preferaţi tot felul de cârpeli, azi, la gaze naturale, ieri, la energie electrică şi aşa mai departe.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Ce-aş putea să vă spun acum, când vă cunosc personal, ştiu că sunteţi profesionişti, ştiu cum gândiţi şi ştiu că nu sunteţi de acord cu acest vot pe care mare parte dintre dumneavoastră nu îl acceptaţi şi nu sunteţi de acord cu el?

Cum aţi putea să fiţi de acord când, iată, dumneavoastră spuneţi acum că este bine să definim consumatorul vulnerabil şi să-l protejăm. Păi, cum este posibil? Cum să interpretăm atitudinea dumneavoastră, când sunteţi de acord cu liberalizarea la 1 aprilie 2017, în totalitate, şi protejarea consumatorului la 1 aprilie 2018, la un an după? Cum să colectăm banii pentru consumatorul vulnerabil, dacă dumneavoastră astăzi votaţi împotriva a ce? În a-i spune producătorului, atunci când el are preţ liber şi îl ridică la peste 150% cât este costul lui, că trebuie să împartă şi cu consumatorul această creştere, pentru că nu a făcut nimic pentru ea, nu a investit niciun leu, este o decizie administrativă. Dacă administrativ îi vin banii, nu e firesc să-i împartă cu consumatorul? Şi atunci consumatorul, să poată fi protejat, nu îi trebuie, la nivelul la care se află vulnerabilul în România, nu trebuie măsuri şi sume aferente pentru toţi consumatorii din această ţară? Când producătorul este întrebat şi ne spune că el are un cost de 28,7 lei şi în realitate vinde cu 60 de lei, mai mult decât dublu, şi creşte la 94 de lei, cât să mai crească şi să nu dea nimic României şi să împartă cu consumatorul român?!

Şi atunci nu pot să vă spun decât: "Feriţi-vă de proorocii mincinoşi, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori!". Pentru că eu cum aş putea numi altfel un astfel de producător care îşi prezintă public cultura organizaţională, faptul că este o companie cu responsabilitate socială şi, în realitate, înregistrează evaziune fiscală de 220 de milioane de euro, nu plăteşte TVA la nivelul a 61 de milioane de euro, că înregistrează decontaminare în facturi false la peste 300 de milioane de euro, că influenţează neplata a 1,1 miliarde de euro, redevenţă la bugetul de stat, şi că face evaziune fiscală pentru plata angajaţilor printr-un offshore din Cipru? Unde este responsabilitatea celui pe care dumneavoastră îl protejaţi astăzi, să nu împartă cu consumatorul român această creştere?

Aşa se explică atitudinea noastră şi sunt sigur că aceia dintre dumneavoastră, care aşa gândiţi, trebuie neapărat să luaţi atitudine şi să aveţi ceea ce noi am făcut la intrarea în acest Parlament, asumarea răspunderii depline, când am jurat pe Biblie şi pe Constituţie că vom decide în baza conştiinţei noastre, în favoarea poporului român. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Continuăm.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri...

(Domnul deputat Virgil-Daniel Popescu solicită să ia cuvântul.)

Păi, a vorbit domnul Bode, din partea grupului, domnule...

A vorbit domnul Bode, din partea grupului. (Vociferări.)

Procedură.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Domnule preşedinte,

Procedură, pentru că discutăm de consumatori vulnerabili. Şi în acest Parlament, Parlamentul trecut a aprobat un proiect de lege al fostului Guvern, Cioloş, e adevărat...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, care e procedura?

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

... prin care...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat...

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

... de la 1 aprilie, în loc să-l aprobe, să protejeze consumatorii vulnerabili...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat...

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

... începând cu această iarnă, îi protejează cu iarna viitoare. Deci dumneavoastră, domnilor, care aţi fost în Parlament, aţi făcut lucrul acesta! (Vociferări. Rumoare.) Şi acum veniţi să spuneţi că nu protejăm consumatorul vulnerabil.

Iar ANAF-ul, împreună cu Ministerul de Finanţe, la fiecare şedinţă a Comisiei pentru industrii, nu...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

... a venit să aducă solicitările comisiei, referitoare la investiţiile făcute de opera... (I se întrerupe microfonul.) (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare; lege ordinară.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru buget propun adoptarea.

Vă rog să votaţi.

246 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează.

Domnul Solomon, explicarea votului.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prin votul pe care l-am dat astăzi am împlinit acea promisiune pe care am făcut-o în timpul dezbaterilor la Legea salarizării, şi anume că toate amendamentele făcute pe art. 37 din legea trimisă la promulgare vor fi prinse în Ordonanţa nr. 99, tocmai pentru a nu schimba sensul legii propuse de noi, în Parlament, pentru salarizarea celor din sistemul bugetar.

Prin aceste modificări, încheiem un proces îndelungat, care a început încă din decembrie, anul trecut, prin Legea nr. 250, când am mărit salariile în sistemul sanitar, şi de la 1 ianuarie, în sistemul de învăţământ.

De asemenea, prin Ordonanţa nr. 2, au fost mărite salariile în administraţia publică locală şi în toate instituţiile din subordinea consiliilor locale, consiliilor judeţene.

Prin Ordonanţa nr. 9 am continuat să mărim salariile în sistemul de apărare, ordine publică, şi siguranţă naţională, pentru aleşii locali.

De asemenea, prin Ordonanţa nr. 2, votată în Parlament, prin legea care a fost ieri promulgată de preşedinte, au fost mărite salariile din toate instituţiile subordonate Ministerului Mediului, Oficiilor Teritoriale pentru IMM-uri, OPC-ului.

Şi astăzi am reuşit să includem toate acele instituţii care n-au beneficiat în ultimii ani de măriri, astfel încât în momentul decembrie 2017, când vom avea un etalon pentru aplicarea majorării de 25%, de la 1 ianuarie, majoritatea salariilor să fie sensibil egale, astfel încât şi cei din Ministerul Agriculturii, toate instituţiile din subordine, din Ministerul Culturii, de asemenea, toate instituţiile de cultură subordonate ministerului, inclusiv direcţiile judeţene, direcţiile judeţene de tineret şi sport.

Am mai votat ieri un amendament prin care cresc salariile celor din Ministerul Apărării, cu 15%, ale întregului personal angajat la Ministerul Apărării.

Am sporit cu 30% salariile pentru bibliotecile naţionale, pentru Biblioteca Academiei, pentru teatrele naţionale, pentru muzee de importanţă naţională.

Şi, evident, am reuşit să îndreptăm şi o nedreptate care era cuprinsă în Legea nr. 250, cu privire la medicii din oncologie, oncologie pediatrică, secţiile şi compartimentele de arşi şi tot ceea ce înseamnă radioterapie şi disciplinele apropiate acestora, menţionate.

Spunem că... în primul rând, pentru colegii din opoziţie, când mai merg la televizor, să nu mai spună că de la 1 iulie cresc doar salariile demnitarilor şi ale aleşilor locali. Cresc salariile tuturor celor care până astăzi nu au avut măriri de salarii, prin legile succesive de salarizare, în primul rând, ordonanţele de punere în aplicare a Legii nr. 284.

Cresc toate salariile şi ceea ce am promis s-a întâmplat. Am promis că dăm celor din sistemul de apărare, de la 1 iulie, am dat de la 1 aprilie. Am promis că dăm 20% pentru educaţie, am dat de la 1 ianuarie.

Toate lucrurile acestea să le afle şi celebrii analişti de la televiziunile naţionale, care, seară de seară, vor să lovească într-o lege pe care împreună am făcut-o, şi anume Legea salarizării, care este şi va fi cea mai bună lege de salarizare, aplicată în acest domeniu, de la Revoluţie încoace.

Vă felicit pe toţi care aţi votat. În primul rând, că a fost unanimitate, şi în comisie, şi în plen.

Şi să dea Dumnezeu ca legea să fie promulgată cât mai repede şi s-o vedem pusă în aplicare. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Stimaţi colegi,

Legea salarizării unitare a fost un proiect definitoriu pentru PSD. Şi a ieşit aşa cum a ieşit, am văzut cu toţii. Din nefericire, nici măcar caracterul unitar nu şi l-a păstrat. Multă inechitate. Vom ajunge la procese nesfârşite, la discriminări între oameni cu aceeaşi pregătire şi la un haos generalizat în sistemul public de salarizare.

Partidul Naţional Liberal a analizat Legea salarizării unitare şi v-am propus să depunem amendamente, v-am provocat să le susţineţi, astfel încât să o corectăm.

Ce s-a întâmplat? Într-un heirupism greu de imaginat, aproape toate amendamentele depuse de Partidul Naţional Liberal au fost respinse. Şi nu oricum, cu multă aroganţă. Inclusiv corecturi pentru biblioteci, muzee şi unităţi din subordinea Ministerului Agriculturii.

Din fericire, şi din fericire pentru cei vizaţi de legile pe care noi le dăm, aţi început să corectaţi. Şi această ordonanţă este exact o corectură la Legea salarizării unitare, pe amendamentele pe care Partidul Naţional Liberal le-a depus.

Şi vă întreb. Unde este onestitatea? Unde este responsabilitatea? Oare acolo unde salariile demnitarilor cresc şi profesorii şi medicii sunt amăgiţi?!

Avem un Guvern care îşi face datoria şi respectă Programul de guvernare. Şi atunci de ce îl schimbaţi mâine?! De ce vreţi să remaniaţi acest Guvern, care aduce miere şi lapte în România?!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat, vă rog, la subiect.

Doamna Raluca Turcan:

Probabil pentru că mierea şi laptele nu ajung atât de mult cât aţi dori spre clientela politică. Aţi uitat de profesori şi de medici, pe Legea salarizării unitare, şi de multe alte categorii care chiar îşi puneau speranţele într-un proiect, unitar, echitabil şi motivaţional, de lege pentru sistemul public de salarizare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Aşadar... permiteţi-mi să închei, că aţi avut intervenţii şi mai lungi, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi...

Doamna Raluca Turcan:

Aşadar, Partidul Naţional Liberal vă atrage atenţia. Dacă mai aveţi corecturi, faceţi-le! Puneţi interesul românilor pe primul loc.

Însă pe de altă parte, haideţi să avem un comportament politic onest, prin care să spuneţi exact ceea ce aţi făcut. Demnitarii au avut prioritate în faţa profesorilor şi medicilor. E o realitate a Legii salarizării unitare care va aduce, cu siguranţă, aşa cum am spus, abuzuri, procese şi haosul în sistemul public de salarizare. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Orice lege, indiferent când este dată, este perfectibilă.

Astăzi... zilele acestea, Legea salarizării se află la preşedinte. Nu cred că... Am înţeles că azi împlineşte o vârstă frumoasă, nu-i transmit nimic, (Râsete.) pentru că l-am ajutat suficient în campania electorală. Dar viaţa mea e o înşiruire de erori. (Râsete.) Şi sunt dispus să mai fac. (Râsete.) Nu cred că va avea neinspiraţia să nu promulge legea. Pentru că atunci nu-l va mai putea ajuta pe domnul preşedinte Iohannis, nici americanii, nici Trump, nici mama lui Trump.

Revenind la această lege. Ştiţi că partidul din care fac parte s-a abţinut. Nu pot să fiu fariseu, eu nu m-aş fi abţinut, pentru că întotdeauna ştiu că unui popor trebuie să-i dai, după victorii, satisfacţie.

E clar, aţi câştigat alegerile, binişor, în decembrie. Au urmat problemele din ianuarie.

Când crede un popor, se iluzionează că e fericit? Când îi dai circ şi pâine. Eu zic că s-a terminat cu circul. Şi să încercăm cu toţii să-i dăm poporului posibilitatea să muncească şi să aibă pâine.

Nu-i rău că s-au mărit salariile parlamentarilor. Să-l văd eu pe acela care se duce şi protestează la casierie, că-i iau beregata! (Aplauze.)

Vreau să-l văd pe acel parlamentar care spune: "Nu, domnule, jumătate din salariu îl las pentru... nu ştiu pentru ce, pentru ceva." Oricum, eu nu sunt în categoria aceasta... (Râsete. Rumoare.) ... ca să lămurim lucrurile.

Şi atunci, dacă noi vrem s-o ducem şi mai bine, şi cei de la bază au aceleaşi drepturi. Şi învăţătorul, şi profesorul, şi cel din primărie.

Am lucrat în administraţia publică judeţeană şi nu pot să mă duc în judeţ să spun: "Domnule, eu nu sunt de acord ca salariile voastre să crească."

Am fost întotdeauna şi am sfătuit primarii să facă facultăţi şi după aceea să termine liceul, unii dintre ei, (Râsete. Rumoare.) să înveţe. (Aplauze.)

Vă daţi seama, un om ca mine n-a fost apreciat...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Corneliu Bichineţ:

... de doamna Gorghiu, domnule...

Din sală:

Asta-i viaţa!

Domnul Corneliu Bichineţ:

... dar vreau să-i mărim şi dumneaei salariul...

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Năsui.

Domnul Năsui Claudiu.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Stimaţi colegi,

Cred că o corectură este necesară. Nu a existat unanimitate, în comisia reunită de ieri, pe raportul acestei legi.

USR se opune. Şi se opune din aceleaşi motive pentru care s-a opus şi Legii salarizării. Această lege ne arată, de fapt, cum Legea salarizării a fost scrisă pe genunchi. A fost scrisă în grabă şi a omis foarte multe categorii. Creaţi haos în sistemul bugetar, prin creşteri nesustenabile, pe care nu voi le plătiţi, ci poporul român. Sunteţi generoşi din banii altora.

Doar câteva cifre. De la începutul anului, în primele 4 luni, aţi crescut salariile cu 6% în administraţia centrală, dar cu 28% în administraţia locală.

Nu aşa rezolvaţi inechităţi, nu aşa rezolvaţi problemele României. Aşa, faceţi un cadou otrăvit românilor, care, în perioadă de criză, se vor vedea nevoiţi să aibă salarii mai mici, pentru că repetaţi greşelile trecutului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Continuăm.

Capitolul II...

Doamna ministru.

Doamna ministru.

Domnule Ştirbu, faceţi o excepţie.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu (ministrul muncii şi justiţiei sociale):

Pot să o iau ca pe un drept la replică, stimaţi colegi.

Având în vedere atacurile care s-au făcut la Legea salarizării unitare, am văzut aici discursuri ale unor persoane care şi-au pregătit aceste discursuri înainte de modificările făcute, în comisii, la Legea salarizării. Pentru că altfel nu-mi explic cum ar fi putut să spună asemenea prostii.

Am văzut, de asemenea, discursuri cum că am discriminat administraţia locală, pentru că am mărit acolo salariile, în dauna administraţiei centrale. Cred că dacă ar fi văzut acea persoană care era diferenţa între salariile din administraţia publică locală şi centrală nu ar mai fi comentat.

Dar am văzut şi în continuare multă minciună şi mult tupeu, cum că această lege aduce haosul. Nu! Această lege reglează.

Mai mult decât atât. Tocmai ca să nu mai fie haotic sistemul, nu ne-am apucat, în art. 37, ca în această lege să ne referim doar la două-trei categorii de bugetari. Şi am preferat ca de la 1 iulie să intre cei care sunt pe o altă filosofie, administraţia locală, cu tot cu demnitarii care erau în aceeaşi anexă, şi de la 1 ianuarie, toţi ceilalţi bugetari, în bloc.

Şi vreau să vă spun că la majoritatea bugetarilor anul acesta s-au făcut deja majorările. Nu am aşteptat termenul de 1 iulie, prin Legea salarizării. Guvernul a alocat 6 miliarde de lei, anul acesta, doar pentru măriri salariale.

Ieri, au fost beneficiarii, la Comisia pentru muncă, au fost beneficiarii acestei ordonanţe de urgenţă, cei cărora nu li se măriseră salariile deloc, anul acesta.

Ce am vrut să facem? La nivelul anului 2017, luna decembrie, toţi să pornească de pe o anumită poziţie, să fie echilibraţi, ca în momentul în care venim cu 25%, toţi să aibă un ritm de creştere aproape egal. Pentru că, într-adevăr, nu putem să reglăm de la 1 ianuarie toate disfuncţionalităţile. Asta din cauza unei legi pe care au dat-o reprezentanţii unui partid care acum văd haos peste tot, dar care a generat zeci de mii de procese şi un haos, într-adevăr, în sistemul de salarizare, pe care abia am reuşit să-l descurcăm, prin această lege.

Este o ordonanţă de urgenţă la care am reuşit să mai facem ultimele corecturi pentru anul acesta. Adică să beneficieze şi cei care nu au beneficiat de la începutul anului.

E o minciună să susţineţi în continuare că prin Legea salarizării s-au ridicat salariile doar pentru demnitari. Nu! Filosofia s-a aplicat pentru administraţia publică locală.

De la 1 ianuarie, anul acesta, au crescut salariile, aproape ale tuturor bugetarilor, mai puţin cei care le aveau foarte mari.

Vreau să vă spun că mulţi dintre demnitari vor constata, de la 1 iulie încolo, că le vor scădea salariile. Miniştrii, conducerea Parlamentului, preşedintele României, consilieri de miniştri, foarte multe dintre structuri, Avocatul Poporului şi aşa mai departe, care vor vedea că nu le cresc salariile.

Deci haideţi să terminăm odată cu această minciună. Pentru că oamenii deja încep să se convingă că nu este adevărat ceea ce spuneţi dumneavoastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Roman, procedură.

O să-mi spuneţi ce procedură vreţi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul Partidului Naţional Liberal consideră că suntem în cea mai importantă instituţie a statului român şi împreună cu toţii credem că trebuie sancţionate expresii nefericite, de genul "Vă iau beregata la toţi!". (Vociferări.) Poate pe stradă sau în altă parte auzim astfel de expresii. Dar rugămintea este ca de la tribuna Parlamentului să încercăm să sancţionăm un astfel de comportament.

Doamnă ministru,

Am fost împreună câteva zile la comisii. Eu sunt unul dintre membrii Partidului Naţional Liberal care spune că Legea salarizării e necesară, e aşteptată, chiar dacă şi-a pierdut caracterul unitar şi nu rezolvă toate problemele de inechitate. Cred că nicio lege n-ar fi răspuns la toate întrebările.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Însă trebuie să recunoaşteţi că am colaborat, împreună cu opoziţia, iar foarte multe dintre propunerile noastre, foarte multe dintre propunerile noastre, amintiţi-vă, au vizat administraţia publică locală. Şi sunt lucruri bune care s-au făcut.

Haideţi să ne liniştim şi să ne apucăm de treabă!

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Sistăm aici.

Continuăm.

Capitolul II. Legi ordinare. Respingeri.

Punctul 10. Proiectul de Lege privind transferul, cu titlu gratuit, pachetului integral de acţiuni deţinut de stat la Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia" - S.A. din proprietatea privată a statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor în proprietatea privată a judeţului Timiş.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru industrii propun respingerea.

Vă rog, vot.

279 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă. Adoptat.

11. Proiectul de Lege privind răspunderea diriginţilor de şantier şi a comisiilor de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.

Comisia pentru industrii propune respingerea.

Vă rog să votaţi.

278 de voturi pentru, un vot împotrivă, un coleg care nu votează. Adoptat.

12. Propunerea legislativă privind reducerea evaziunii fiscale prin măsuri de stimulare a cumpărărilor.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru industrii propun respingerea.

Vă rog, vot.

223 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă, 3 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptată.

13. Proiectul de Lege privind instituirea obligaţiei elaborării, aprobării şi aplicării Strategiei de dezvoltare economică şi socială a României pe termen lung.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru muncă propun respingerea.

Vă rog să votaţi.

278 de voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptat.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

Punctul 14. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Comisia pentru apărare propune adoptarea legii, cu amendamente.

Vă rog, vot.

179 de voturi pentru, 83 de voturi împotrivă, 10 abţineri. Adoptată.

Domnul Roman, explicarea votului.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor colege,

Domnilor colegi,

Partidul Naţional Liberal a votat împotrivă. A votat împotrivă şi la nivelul comisiilor, pentru că atrăgeam atenţia că derapăm şi mutăm două servicii importante de informaţii - Direcţia de Informaţii a Armatei şi Direcţia de Informaţii Interne a Ministerului de Interne într-o zonă în care vor funcţiona fără avizul CSAT-ului.

Şi cei care astăzi aţi decis, în cazul luptei dumneavoastră interne, de a lăsa pe domnul Grindeanu şi pe domnul ministru fără două servicii importante de informaţii aţi făcut o greşeală, din punctul nostru de vedere.

Din acest motiv, am votat împotrivă. Şi cred că indiferent cine ar fi la putere, ar trebui să nu se mai joace de-a serviciile în România.

Vă mulţumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă şi a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior.

Comisia pentru muncă propune adoptarea.

Vot.

280 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999...

Domnule Seidler, vreţi explicarea votului...

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am votat pentru această lege, pentru că am votat pentru finanţarea suplimentară a uceniciei şi a stagiilor.

Ne-ar fi plăcut însă să vedem din partea Guvernului exact tipul de analiză pentru care Guvernul există. Să ştim cam la câte persoane se gândeşte Guvernul că va ajunge cu această lege şi care va fi impactul, inclusiv financiar. Din păcate, asemenea analize lipsesc.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Continuăm.

16... Domnul Călin? Nu.

16. Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile interioare, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 89 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 13 aprilie 2017.

Comisia pentru transporturi şi Comisia juridică propun adoptarea.

Vă rog, vot.

243 de voturi pentru, 30 de abţineri. Adoptată.

17...

Domnul Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Stimaţi colegi,

Cum spuneam şi la dezbaterile generale, după multă vreme avem un cadru legislativ mult îmbunătăţit pentru funcţionarea porturilor româneşti. Ar fi fost nevoie de încă puţină aplecare şi un pic de răbdare, şi un pic de dezbatere, pentru a face acest cadru legislativ perfect sau aproape perfect.

Din păcate, rămân încă lacune. Lacune care ar putea fi, în viitorul apropiat, folosite, de către unii sau de către alţii, pentru a împiedica bunul mers al lucrurilor.

Am avut câteva amendamente pe care am văzut că, cu mult spor, le-aţi respins. De aceea, ne-am abţinut.

Sperăm să meargă bine. Dar există şi o mare îndoială că va merge bine, aşa cum arată legea, în momentul acesta.

Mulţumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Continuăm.

17. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 205/2004 privind protecţia animalelor.

Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea.

Vă rog, vot.

201 voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 58 de abţineri, un coleg care nu votează. Adoptată.

Domnul Olar, explicarea votului.

Domnul Corneliu Olar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu am vorbit şi la dezbatere despre această lege. Nu eraţi cu toţii în sală.

Să nu credeţi că în totalitate legea nu este modificată bine. Însă prea ne-am grăbit astăzi. Să ştiţi că eu ţin foarte mult la simbolurile naţionale. Şi dumneavoastră. Uneori poate că nu sunteţi atenţi cum trebuie.

Este vorba de Circul Globus, care este un simbol naţional pentru copii, pentru părinţi, pentru bunici. Şi prin legea care s-a votat azi de dumneavoastră cred că s-a pus cruce. Nu îmi doresc, niciodată n-am fost pentru distrugere.

Şi de aceea vreau să fac un apel la doamna Firea, doamna primar. Faptul că am fost şi eu primar, n-am căutat să distrug sau să stric ce a funcţionat bine. Am căutat să repar şi ce n-a funcţionat bine. Şi de data aceasta ne-am grăbit. O să vă pară rău.

La anul, o să discutăm financiar cum va merge, cum va funcţiona acest Circ.

Vorbea domnul de circ şi pâine. Noi ce facem aici? Am eliminat şi circul. Pâinea, să zicem că, cu Legea salarizării, am mai îndulcit-o cumva.

Vă mulţumesc.

Şi atenţie mare, să nu mai distrugem ce funcţionează în ţara asta.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ascultând discursul de adineauri, mă întreb dacă vreodată Colosseum-ul a fost un simbol naţional al Romei. Şi nu cred. Nu cred, nu cred deloc lucrul acesta.

Cred că, dimpotrivă, privind în urmă, a fost probabil locul cel mai îngrozitor al Romei. A fost un loc în care au fost hăcuite atât de multe animale, încât unele, cele din zona Orientului Apropiat, au intrat în extincţie. A fost locul în care au fost hăcuiţi oameni, pentru că de aici pasul către oameni e uşor de făcut. A fost un loc în care au fost ucişi creştini. Şi nu a fost un simbol naţional al Romei. Nicidecum. Niciodată.

Cred că am făcut un lucru foarte bun astăzi, pentru că lumea s-a schimbat, e în continuă schimbare şi din ce în ce mai mult contează umanismul cu care tratăm, nu doar specia noastră, ci şi tot ce este viu în jurul nostru.

Acesta este un simbol naţional, să fii uman. Şi cred că acesta este un lucru bun. E un lucru de laudă.

Şi vă mulţumesc pentru votul pe care l-aţi dat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnule Olar, aţi vorbit.

Domnul Barna.

Domnul Barna. Domnul Barna, domnule primar.

Domnule primar...

Domnul Corneliu Olar:

Nu vreau să fac...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule primar, înţelegeţi că aici nu suntem la primărie. Avem o regulă aici.

Domnul Corneliu Olar:

E mai importantă primăria, de multe ori...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să mergeţi în bancă...

Domnul Corneliu Olar:

O secundă...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule primar...

Domnul Corneliu Olar:

Domnule deputat, n-ai voie să vorbeşti cu mine...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule primar...

Domnule primar, vă rog să mergeţi în bancă.

Domnul Corneliu Olar:

Pe nimeni nu supăr, pe nimeni. Am vrut să spun numai atât: eu nu fac...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule primar, vă rog să mergeţi în bancă.

Domnul Barna.

Domnul Corneliu Olar:

O secundă...

Voiam să spun că animalul...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Barna, vă rog.

Domnule Barna... (Discuţii în sală.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Stimaţi colegi,

Din 1989 încoace, România s-a schimbat. Poate nu în ritmul în care ne-am dorit noi. Fiecare Parlament, din care unii dintre dumneavoastră aţi făcut parte, în multe dintre ele, a mai pus o cărămidă.

Cumva noi, astăzi, ca societate, cred că am făcut un pas decent înainte. Legea aceasta este un lucru firesc, care peste 10 sau 20 de ani va părea de o normalitate foarte mare. Cumva cred că e bine că am decis noi asta.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Băişanu.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă spun totuşi că e vorba de Parlamentul României şi că mi se pare normal să avem o atitudine civilizată, să respectăm constituţia acestui Parlament şi modul în care el funcţionează.

Pe de altă parte, am observat că foarte mulţi oameni care nu reuşesc să facă lucruri în Parlamentul României, consideră că orice lege pe care o dau ceilalţi nu e bună, pentru că nu e perfectă.

Domnule, suntem oameni. Cine a citit "Mitul Peşterii" ştie foarte bine că nici noi nu suntem perfecţi, deci nici ceea ce producem nu e neapărat perfect.

De aceea, consider că dacă venim cu sintagma "Prea binele e duşmanul binelui", atunci nu avem decât de pierdut.

În rest, mulţumesc tuturor celor care au muncit, care fac legi, care le aduc, care le discută.

Şi le spun celor care nu fac legi, care doar comentează, să se ducă în comisii, să lupte, să se bată pentru interesul celor pe care îi reprezintă şi dacă cumva văd că la vot nu trece înseamnă, surpriză, că au pierdut alegerile acum 6 luni.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Continuăm.

Capitolul III. Legi organice. Respingeri.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate propun respingerea.

Vot.

217 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă, 3 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptată.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (1) al art. 65 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate propun respingerea.

Vot.

270 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere. Adoptat.

20. Propunerea legislativă privind înfiinţarea "Fondului Român de Investiţii Strategice în Energie şi Resurse Energetice" - S.A.

Comisia pentru industrii propune respingerea. Vot.

262 de voturi pentru, un vot împotrivă, 4 abţineri. Adoptată.

Domnul Movilă, procedură.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupurile parlamentare ale PMP şi USR anunţă depunerea moţiunii simple pe sănătate, "Când Sănătatea va fi fost o prioritate".

Sunt îndeplinite condiţiile pentru această moţiune simplă pe care o vom depune la secretariat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Declar şedinţa închisă.

Biroul permanent reunit, la ora 13,00.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,55.