Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 08,31.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 5 septembrie 2017, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vreau să vă reamintesc - fiind la început de sesiune şi având şi o serie de colegi noi - declaraţiile politice se prezintă în scris sau verbal, iar timpul alocat unei declaraţii este de 3 minute. Luarea de cuvânt este alternativă.

Încep cu Grupul PSD.

Dau cuvântul domnului deputat Florin Manole, Grupul PSD.

De la Grupul PNL, dintre cei înscrişi, prima este doamna deputat Florica Cherecheş, de la Bihor.

Te rog, domnule Florin, 3 minute.

Domnul Petre-Florin Manole:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Capcana provocărilor interetnice".

La sfârşitul săptămânii trecute am participat la o reuniune a organizaţiei PES Activists România, unde am discutat despre stânga europeană şi progresistă, despre naţionalism deşănţat şi conservatorism în campaniile electorale, dar şi de ce este important să distingem patriotismul de extremism.

Dezbaterea a avut loc în contextul incidentului de la acel supermarket din Odorheiul Secuiesc, când conflictul dintre o vânzătoare şi un client care voia să mănânce mici la 9 dimineaţa a devenit viral şi a stârnit valuri de reacţii în mediul online.

Nu despre fondul acestei probleme punctuale vreau să vorbesc acum, pentru că două comunicate de presă clare ale conducerii supermarketului au lămurit lucrurile.

Vreau să vorbesc despre interpretarea eronată pe care unii au dat-o, că aceea ar fi adevărata faţă a relaţiilor dintre români şi concetăţenii noştri de etnie maghiară. Că românii sunt trataţi ca străini şi nu se simt bineveniţi în secuime.

Fals!

Zeci de mii de maghiari, români, romi, evrei trăiesc în bună vecinătate de mulţi ani, în această ţară. Ei sunt exemplele cotidiene de bună convieţuire.

Am fost şi eu, 5 ani la rând, în vacanţe în Harghita şi Covasna şi nu m-am simţit niciodată discriminat, deşi, credeţi-mă, am o sensibilitate specială faţă de acest subiect.

În fine, aşa cum arată reţeta clasică a manipulării, avem de-a face, în acest caz, cu escaladarea unui conflict între doi oameni, spre un conflict interetnic. Suntem o ţară care a avut tragica experienţă a conflictelor interetnice, dacă este să ne amintim doar de Târgu Mureş în 1990 şi Hădăreni în 1993.

De aceea, cred că noi, politicienii, avem rolul de a le preveni şi de a combate, de a promova toleranţa şi nediscriminarea, prin discursuri şi atitudini publice, prin acţiuni şi exemple personale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit pe doamna Florica Cherecheş.

De la Grupul USR nu este nimeni...

De la Grupul PMP, domnul Bichineţ se pregăteşte.

A, v-aţi mutat... Bun. (Se adresează unor deputaţi ai Grupului parlamentar al USR, care şi-au schimbat locul în sală.)

Urmează domnul Bichineţ, iar de la USR se pregăteşte Mihai Botez. Este primul înscris.

Vă rog, doamnă Cherecheş.

Doamna Florica Cherecheş:

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "PSD e de ani buni pe invers!"

E tot mai evident că liderii PSD nu înţeleg că actuala criză a educaţiei va duce în curând la o criză a forţei de muncă, ceea ce va genera, mai apoi, o criză profundă economică şi socială. Fără măsuri urgente de flexibilizare a învăţământului şi corelare a lui la nevoile pieţei muncii, România va ajunge în imposibilitatea de a atrage noi investiţii, pentru simplul motiv că nu va putea genera forţa de muncă necesară.

Sub guvernarea PSD, Ministerul Educaţiei face lucrurile exact pe dos, după cum urmează:

• Le dă elevilor din clasa a V-a un Compendiu introductiv pentru gimnaziu, de 300 de pagini, în loc să le dea manuale;
• Le mai dă acestora manual de sport, în loc să îi pună să facă sport;
• Cedează Editurii Didactice şi Pedagogice dreptul de a edita toate manualele din România, eliminând competiţia, garanţia calităţii;
• Îi îndeamnă pe părinţi să nu-şi ducă copiii în şcoli care nu prezintă siguranţă, deşi acest lucru e valabil în mai bine de jumătate dintre unităţile şcolare din România, dar nici nu le oferă altă alternativă;
• Declară, prin vocea doamnei senator Ecaterina Andronescu, că susţine dezvoltarea învăţământului profesional, dar aceeaşi doamnă a desfiinţat şcolile profesionale din România în 2009 şi perseverează în a distruge orice iniţiativă pe această temă, de câte ori are ocazia;
• Declară că vrea să reducă abandonul şcolar, dar anulează facilităţile de navetă şi refuză să aloce bani pentru internate şcolare;
• Vrea învăţământ de calitate, dar se opinteşte la puţin la peste 3 % din PIB, ca alocare bugetară;
• Promite creşteri salariale la profesori, dar, în realitate, le scade salariile, prin trecerea contribuţiilor în seama angajatului şi alte artificii similare;
• Vrea să-i vadă pe toţi copiii din România absolvenţi de liceu, cu bacul luat şi apoi studenţi, dar ignoră faptul că 1 din 4 tineri între 18-24 de ani nici nu munceşte, nici nu studiază;
• Vrea scăderea abandonului în învăţământul preuniversitar şi universitar, dar nu se ocupă să-i orienteze pe elevii de gimnaziu spre domeniile care îi ajută să-şi valorifice la maximum potenţialul şi să ia decizii potrivite pentru profesia lor viitoare;
• Ne demonstrează prin toate deciziile că şcoala nu pune în centrul ei elevii sau studenţii, ci profesorii, care trebuie să-şi păstreze normele întregi, chiar dacă materiile predate de ei nu mai au aceeaşi relevanţă pentru societatea noastră;
• Preferă să numească politic oameni obedienţi, în loc să susţină ocuparea funcţiilor de conducere în şcoli şi inspectorate, pe bază de competenţă dovedită prin concurs;
• Oferă în continuare, cu generozitate, locuri în clase cu profil teoretic, în loc să crească numărul claselor în care se învaţă o meserie şi se obţine o calificare;
• Vrea dascăli de calitate, dar amână la nesfârşit masteratul didactic şi nu oferă nici măcar cursuri de perfecţionare a cadrelor didactice.

Îi cer foarte serios domnului ministru, să chibzuiască asupra acestor lucruri şi să schimbe direcţia, până nu e prea târziu!

Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Bichineţ, Grupul PMP.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi are un titlu derutant, dar cât se poate de realist: "Închiderea Spitalului orăşenesc Negreşti - o barbarie, redeschiderea lui - o necesitate stringentă".

Am asistat împreună, ieri - pentru că nu pot intra direct în problemă - la Ora prim-ministrului, o oră foarte interesantă, chinuită, dar plină de învăţăminte pentru cei care ascultă. Şi eu sunt unul dintre cei care ascultă şi, câteodată, înţelege. Recunosc că ieri mi-a fost mai greu să înţeleg. Într-un limbaj ermetic, criptic, domnul prim-ministru s-a străduit să ne spună că o ducem bine, că în România şi industria merge, nu chiar duduie, dar merge, agricultura este şi ea înfloritoare, comerţul este în expansiune, serviciile de asemenea, de mulţi bani ce au oamenii nu mai ştiu unde să-i depună... în concluzie, la spitale e un pic mai rău, la şcoli... dar în rest este bine.

Aş vrea să vă spun, domnule preşedinte de şedinţă, stimaţi colegi, că se ridică o problemă foarte importantă pentru judeţe, municipii, oraşe şi comune - rectificare, care a întârziat până în această însemnată lună a 9-a, care debutează cu îngălbenirea frunzelor, căderea lor, cu toamna. Nu sugerez nimic în legătură cu căderea, întrucât majoritatea este atât de pronunţată, încât acest Guvern, numai dacă se dă singur afară, poate să păţească ceva.

Nu s-a pomenit până acum în România să nu fie o rectificare bugetară şi probabil primarii din toate partidele trimit rapoarte, memorii la Bucureşti, prin care îşi exprimă deruta că nu au bani nici măcar pentru salarii, pentru că şi le-au mărit şi ei, şi consilierii lor locali - şi foarte bine au făcut - şi pentru angajaţii primăriilor.

În concluzie, se impune, pe această linie, rectificare bugetară pentru cofinanţarea proiectelor aflate în derulare - nu se pune problema unor proiecte noi - şi pentru salariile angajaţilor.

În legătură cu Spitalul din Negreşti-Vaslui, închis în mod absolut criminal de un ministru, în urmă cu 6 ani, alături de alte 60 de spitale din România, acest spital vechi, dar modernizat cu 5 milioane de euro, înainte de a se închide, tămăduia, îndrepta, alina suferinţa a peste 50.000 de cetăţeni din 3 judeţe - Iaşi, Vaslui şi Neamţ - din comunele limitrofe Negreştiului. Acum, toată lumea ştie că o şcoală închisă presupune o puşcărie deschisă. Dar nu toată lumea mi se pare că a aflat că un spital închis, în mod cinic, determină deschiderea unui cimitir.

Am să încerc să-l iau pe domnul prim-ministru, Mihai Tudose aliat în tentativa mea de a-l convinge pe ministrul sănătăţii că este nevoie ca în Negreşti-Vaslui să fie redeschis spitalul, care este conservat, are absolut totul acolo, în afară de personal, care şi-a găsit loc de muncă prin alte spitale din ţară. S-a mai discutat de această problemă, în România, după acea ruinătoare închidere de spitale, s-a reuşit redeschiderea a 3 spitale.

Veţi pune problema... "Ce ai făcut, domnule, când ai fost la judeţ?"... pentru că am fost preşedinte de judeţ, vicepreşedinte de consiliu judeţean...

Am luat legătura cu ministrul Bănicioiu, care a fost un ministru foarte bun - de asta a şi fost dat afară, de altfel - şi a trimis consilierii în judeţ - însă cel care s-a opus, paradoxal, a fost preşedintele Consiliului judeţean...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să vă limitaţi, domnule deputat!

Domnul Corneliu Bichineţ:

... colegul meu, domnul Dumitru Buzatu, care ştie că, oricum, în zonă, toată lumea, viii sau morţii, votează PSD-ul. Şi este mai simplu să capacitezi un mort să te voteze, decât unul care are nevoie de ajutor social.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog să vă încadraţi totuşi în 3 minute, v-am spus de la început.

Domnul Mihai Botez, Grupul USR. Se pregăteşte Marius Budăi, PSD.

Vreau să vă amintesc că 4 colegi de la PSD - Vasile Axinte, Muşoiu Ştefan, Găină Mihăiţă şi Bogaciu Corina - au depus scris.

Iar de la Grupul PNL - Florin Stamatian, Robert Boroianu, Bogdan Huţucă, Ghilea Găvrilă, Dumitru Oprea şi Costel Alexe, de asemenea, au depus scris.

Vă rog, domnule deputat, aveţi 3 minute.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Politicieni mai aproape de oameni, oameni mai aproape de politicieni".

Stimaţi colegi,

O nouă sesiune parlamentară ne găseşte aflaţi în continuare la distanţă faţă de cetăţenii pe care îi reprezentăm. Acest fapt nu se datorează neapărat "turnului de fildeş" în care ne aflăm, fizic, în Palatul Parlamentului, psihic - din postura imaginată a funcţiei pe care o ocupăm efemer. Distanţa imaginară şi fizică faţă de cetăţeni s-a concretizat în decursul a aproape 28 de ani de politică, în care, adesea, politicienii nu au reuşit sau nu au dorit să răspundă nevoilor României, lucru care se poate vedea astăzi în numeroase domenii.

Problemele structurale ale societăţii nu pot fi rezolvate într-o singură sesiune parlamentară, pentru rezolvarea acestora fiind necesar un întreg consens al forţelor politice şi concentrarea forţelor pe o perioadă îndelungată de timp, în ordine, spre a remedia toate problemele pe care le cunoaştem, mai mult sau mai puţin direct.

În prima sesiune parlamentară am organizat o întâlnire cu cetăţenii municipiului Bârlad. Surprinzător sau nu, pentru un tânăr politician, am realizat că, deşi informaţia a ajuns la cetăţeni, întâlnirea nu s-a bucurat de o prezenţă numeroasă. Luând la pas străzile oraşului, am descoperit că oamenii au numeroase probleme, mai mari sau mai mici, mai uşor sau mai greu de rezolvat.

Ideea principală este că cetăţenii au probleme. Din nou, fără a fi surprins de acest fapt, există o reticenţă în a comunica aceste probleme. De ce există această reticenţă din partea cetăţenilor? Din cauza "turnului de fildeş" de care am amintit mai devreme. Cetăţenii nu împărtăşesc problemele cu reprezentanţii lor, iar spaţiul public este acaparat adesea de probleme marginale sau de false probleme, care nu afectează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor.

Ce putem face noi? Fiecare dintre noi avem un cabinet parlamentar. Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă ca cetăţenii să fie informaţi de locaţiile acestor cabinete, să îi invităm să vină să comunice şi să împărtăşească problemele care îi macină.

Vă propun ca fiecare dintre noi să ne rezervăm o parte din preţiosul timp de care dispunem, pentru a merge la pas prin localităţile judeţelor pe care le reprezentăm. Vă îndemn să străbatem aleile şi potecile parcurilor, străduţele oraşelor, mai centrale sau mai periferice, dar şi localităţi adesea ignorate de aleşi, cele din mediul rural în special, pentru a afla care sunt adevăratele probleme care macină comunităţile locale.

Şi, dacă o mică parte dintre noi vom face acest lucru, încrederea cetăţenilor în parlamentari va creşte.

Mai mult, astfel vom fi mai informaţi cu referire la problemele comunităţilor, iar iniţiativele pe care le punem în dezbatere ar putea să oglindească întocmai frământările societăţii pe care o reprezentăm.

Vă mulţumesc.

Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog... domnul Marius Budăi.

Se pregăteşte domnul Daniel Gheorghe, PNL.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Înainte de a prezenta declaraţia politică, vă rog să îmi permiteţi să urez tuturor colegilor o toamnă frumoasă şi o sesiune plină de proiecte importante pentru România!

Obiectul declaraţiei politice de astăzi este: "Introducerea TVA defalcat, o măsură necesară pentru reducerea evaziunii fiscale şi a fraudelor şi asigurarea resurselor necesare, în beneficiul cetăţenilor".

Stimaţi colegi,

Introducerea TVA defalcat este o măsură necesară, prevăzută în Programul de guvernare, pentru reducerea evaziunii fiscale şi a fraudelor, protejarea intereselor statutului român şi asigurarea resurselor necesare, în beneficiul oamenilor.

România deţine, din acest punct de vedere, un record negativ în Uniunea Europeană în privinţa neîncasării TVA, cu un grad de 37,89%. Singurele ţări care mai înregistrează un astfel de deficit mai mare de 30% sunt Malta şi Lituania.

În calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor consider că este important sau foarte important chiar să explic atât operatorilor economici, cât şi contribuabililor plătitori de taxe şi impozite din ţara noastră, care sunt beneficiile mecanismului de plată defalcată a TVA şi modul în care se va aplica acest sistem, începând de la 1 ianuarie 2018.

În primul rând, TVA defalcat va aduce rigoare, corectitudine şi mai multă concurenţă loială, în toate domeniile de activitate unde se aplică.

În al doilea rând, agenţii economici corecţi care îşi achită TVA vor fi avantajaţi prin eliminarea sau reducerea semnificativă a concurenţei neloiale din partea acelora care nu îşi plătesc datoriile către stat, utilizează TVA în alte scopuri şi obţin beneficii incorecte în acest fel.

În al treilea rând, TVA defalcat permite recuperarea sumelor reprezentând TVA aferentă operaţiunilor efectuate de persoanele aflate în procesul de insolvenţă.

Astfel, aproximativ 6 miliarde de lei vor fi aduse în plus la bugetul statului, până în 2020. Acesta este impactul benefic minim estimat pe care aplicarea TVA defalcat îl va aduce. În prezent, sunt 350.000 de firme cărora va trebui să li se aplice TVA defalcat, dar sunt şi milioane de români care sunt beneficiari ai încasărilor bugetare suplimentare.

În ceea ce priveşte modalitatea de aplicare a acestui nou mod de colectare a TVA, nu există costuri suplimentare pentru agenţii economici. Conturile de TVA vor fi deschise automat şi gratuit de Trezorerie şi nu vor avea comision. Operarea lor se va putea face online, electronic, începând cu 1 ianuarie 2018.

TVA defalcat se introduce gradual, de la 1 octombrie, opţional, iar de la 1 ianuarie 2018, obligatoriu. Firmele care adoptă TVA defalcat până la 1 ianuarie 2018 primesc o bonificaţie de 5% la impozitul pe profit şi li se anulează, în anumite condiţii, penalităţile la TVA restant.

Este o măsură în acord cu tendinţele actuale din Uniunea Europeană. Măsura TVA defalcat este propusă într-un raport al PricewaterhouseCoopers realizat pentru Comisia Europeană. TVA defalcat se aplică deja în Italia, în sectorul public şi la companiile listate la bursă. Polonia intenţionează introducerea de la 1 ianuarie 2018, iar Marea Britanie este în etapa de evaluare.

Măsura TVA defalcat va fi introdusă "la pachet" cu o serie de avantaje pentru agenţii economici, şi anume: scăderea impozitului pe profit de la 16% la 10% pentru persoanele fizice autorizate; eliminarea procedurii executării silite a firmelor, în cazul în care sumele datorate statului sunt aferente creanţelor bugetare.

ANAF şi-a asumat creşterea ratei de conformare voluntară la plată pentru TVA la 85% în 2018, urmând ca acest indicator să ajungă în 2020 la 90%.

TVA este cea mai importantă sursă de venit a bugetului consolidat, un sfert din veniturile bugetului României provine din TVA.

Vă mulţumesc.

Deputat de Botoşani, Marius-Constantin Budăi.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Daniel Gheorghe.

Se pregăteşte domnul Cornel Zainea, USR.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi voi vorbi despre ceea ce eu consider că este adevărata prioritate a acestei toamne - referendumul pentru familie.

În ultima vreme am asistat cu toţii la o propagandă extrem de agresivă, venită din zona marxismului cultural şi din zona anumitor medii globaliste, împotriva acestui referendum. Trebuie spus foarte clar că acest referendum nu este al niciunui partid politic, nu este al niciunui cult religios. Acest referendum a atras cu sine oameni de stânga, de dreapta, de centru. A atras ortodocşi, protestanţi, catolici, neoprotestanţi şi reprezentanţi ai altor culte religioase.

Este fundamental ca România să-şi definească valorile în care crede şi să arate care este cu adevărat direcţia morală, spirituală, culturală şi socială a acestei naţiuni.

Din păcate, vedem cum în societatea românească se acreditează tot felul de idei absurde, cum că acest referendum ar fi îndreptat împotriva cuiva. Aceste idei dirijate sunt construite fix de cei care vor să construiască această paradigmă pe care o ştim cu toţii de la Hegel, Marx, Lenin şi Gramsci - o antiteză în societate.

Nu există această antiteză pe care unii încearcă să o construiască la nivel teoretic, ci pur şi simplu vedem aceeaşi paradigmă a luptei de clase - nu mai avem proletariatul, care este înlocuit cu minorităţile sexuale, care sunt atrase într-un joc care nu este al lor, şi într-un joc din care nu au nimic de câştigat, şi în care sunt de fapt victime ale acestor persoane care, pur şi simplu, vor să impună o anumită ideologie la scară globală - o ideologie care neagă valorile creştine, care neagă libertatea fundamentală şi care neagă demnitatea umană, o ideologie unde familia nu-şi mai găseşte locul.

De aceea, cred că senatorii au o misiune foarte importantă în această toamnă, respectiv să dea curs acestei iniţiative cetăţeneşti, din două motive - acesta este motivul valorilor fundamentale, al valorilor creştine ale societăţii româneşti - şi valorile libertăţii în lumea românească, iar celălalt este reprezentat de democraţie. Este absolut nepermis ca, de atâtea luni, pur şi simplu, să ne gândim pe tot felul de chichiţe de procedură... dacă se poate, dacă are rost sau dacă nu... acest referendum.

Avem de-a face cu peste 3 milioane de semnături, avem de-a face cu o procedură legală, recunoscută ca atare de Curtea Constituţională, avem de-a face cu un vot în Camera Deputaţilor, pe care noi, în baza legii şi a Constituţiei, l-am dat aici, pe 9 mai, şi am trecut procedura de referendum la Senat.

Aşadar, senatorii României nu au decât să dea curs dreptului românilor de a se exprima prin vot, de a se exprima liber, dacă doresc ca familia să fie definită drept uniunea liberă dintre un bărbat şi o femeie. Pur şi simplu avem de-a face cu modelul arhetipal pe care vrem noi, românii, să se întemeieze societatea noastră, şi să continue la generaţiile care vin.

Din păcate, toate aceste atacuri care s-au adus şi la adresa Bisericii, şi la adresa parlamentarilor care au votat şi care susţin acest referendum, şi la adresa organizaţiilor din societatea civilă, care susţin referendumul pentru familie - ne dovedesc că acest referendum este imperios necesar şi acest referendum este o piatră de hotar în ceea ce priveşte direcţia în care se îndreaptă societatea românească: ori spre corectitudine politică, ori spre distrugerea valorilor creştine şi a identităţii sale naţionale, ori către păstrarea aceluiaşi model de dezvoltare a societăţii, pe care îl cunoaştem de milenii şi care respectă libertatea, respectă demnitatea umană şi respectă normalitatea - pentru că aici vorbim de normalitate, aici vorbim de lucruri care ţin de dreptul natural - şi nimeni nu este în măsură, în baza niciunei ideologii şi în baza niciunor precepte, să răstălmăcească ordinea naturală. Orice răstălmăcire a ordinii naturale, într-o societate, este un fapt împotriva firii, un fapt amoral şi abuziv care duce la crime şi orori, la fel cum au dus cele două mari totalitarisme, nazismul şi comunismul.

Partidul Naţional Liberal...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... susţine acest referendum, susţine familia întemeiată pe uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie şi susţine valorile creştine, fundamentale, în societatea românească.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dar haideţi totuşi să ne încadrăm în 3 minute, să poată vorbi toţi colegii.

Domnul Cornel Zainea.

Se pregăteşte doamna Victoria Longher.

Domnul Cornel Zainea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Am intrat în campania electorală din partea partidului Uniunea Salvaţi România, pentru a reprezenta cetăţenii din zona în care locuiesc, am intrat în politică, pentru a apăra drepturile cetăţenilor. Totuşi, la mai puţin de un an de la acel moment, sunt ameninţat cu judecata, pentru că am cerut respectarea unui drept fundamental al cetăţenilor. Le-am promis acestora că vor putea să respire din nou un aer curat, fără să fie nevoiţi să stea mereu cu ferestrele închise de frica de a nu se îmbolnăvi din cauza nivelului ridicat de hidrogen sulfurat. Această promisiune a deranjat şi deranjează extrem de mult anumite grupuri de interese.

Stimaţi colegi,

Supun astăzi atenţiei dumneavoastră existenţa unui atac monstruos asupra libertăţii de expresie şi a modului în care se încearcă reducerea la tăcere a unui reprezentant ales al Parlamentului României. Astfel, pentru prima dată în istoria democratică a ţării noastre, mafia deşeurilor din capitală ameninţă un deputat care apără interesele alegătorilor săi.

Am fost notificat de o firmă de avocatură că aduc prejudicii de imagine firmei SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT S.R.L.- firmă ce gestionează groapa de gunoi din Rudeni, judeţul Ilfov, prin mesajele distribuite pe contul personal de Facebook şi prin interpelările trimise autorităţilor statului, în tentativa de a trage un semnal de alarmă asupra problemei cu care locuitorii din judeţul Ilfov şi din zona de Nord-Vest a capitalei se confruntă.

Încercând să apăr sănătatea cetăţenilor pe care îi reprezint, am devenit ţinta principală a unor grupuri de interese. Astfel de modalităţi neocomuniste de intimidare şi cenzură nu au cum să mă oprească, ba, mai mult, constituie o confirmare a faptului că acţiunile mele de până acum au fost corecte, iar asta îmi dă puterea şi încrederea să lupt şi să sper că în curând oamenii care m-au votat vor avea siguranţa şi încrederea să deschidă fereastra şi să respire un aer curat, atât ei, cât şi copiii lor.

Mediul reprezintă o prioritate a USR şi, indiferent că vorbim despre Roşia Montană sau despre calitatea aerului, sănătatea oamenilor nu ar trebui să aibă culoare politică. Cu toţii avem atât dreptul, cât şi obligaţia menţinerii unui aer curat, iar interesele economice ale unei firme nu trebuie să fie mai importante decât sănătatea şi bunăstarea copiilor noştri. Această situaţie trebuie să înceteze de urgenţă, pentru că, indiferent de faptul că suntem la putere sau în opoziţie, protecţia familiilor şi în special a copiilor noştri trebuie să ne preocupe pe toţi.

Poluarea generată de groapa de gunoi administrată de firma IRIDEX este confirmată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin rapoarte de monitorizare care arată că există multiple depăşiri ale concentraţiei de hidrogen sulfurat, peste limita maximă admisibilă, uneori zilnice, mai ales dimineaţa şi noaptea. Practic, cetăţenii din Chiajna nu pot deschide ferestrele de frica mirosului insuportabil de hidrogen sulfurat care le invadează casele în fiecare dimineaţă şi în fiecare noapte. Vă reamintesc că zona nouă din Chiajna are o dezvoltare imobiliară exponenţială în ultima vreme, iar în cartierul Militari Residence locuiesc foarte mulţi copii mici, cu organisme foarte sensibile şi care vor fi cu siguranţă afectaţi în timp.

În numele locuitorilor din Chiajna şi din nord-vestul Capitalei, afectaţi atât de grav de poluarea cu hidrogen sulfurat, vă solicit sprijinul în rezolvarea acestei probleme. Singura lor dorinţă este ca administratorii gropii de gunoi să-şi îndeplinească responsabilităţile, pentru ca ei să poată respira un aer curat, fără teama că se pot îmbolnăvi.

Aceste ameninţări nu vor reuşi să mă intimideze, sunt convins că trebuie să lupt pentru cauza acestor oameni şi sunt convins că este o luptă care trebuie dusă până la capăt şi prin orice mijloace...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Cornel Zainea:

... prin proteste de stradă, pe reţelele de socializare, în Comisiile de mediu ale Parlamentului sau în sala de judecată.

Îi cerem ministrului mediului, din partea ALDE, doamnei Graţiela Gavrilescu, să suspende autorizaţia de funcţionare a firmei IRIDEX, până la oprirea poluării.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Cornel Zainea:

De asemenea, îi cerem să se implice mult mai activ în rezolvarea problemei, altfel va avea pe conştiinţă mii de cetăţeni care vor dezvolta afecţiuni în următoarea perioadă.

Dreptul de a respira aer curat nu are preţ, iar Uniunea Salvaţi România va lupta împotriva oricui va încerca să-şi crească profiturile, în detrimentul sănătăţii cetăţenilor.

Vă mulţumesc.

Cornel Zainea, deputat al USR de Ilfov.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

O invit pe doamna deputat Victoria Longher.

Totuşi, am rugămintea la dumneavoastră, dacă vă rog să vă încadraţi în 3 minute... e greu?

Se pregăteşte domnul deputat Márton Árpád, vă rog.

Doamna Victoria Longher:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În ziua de 29 iunie, întreaga comunitate poloneză din Bucovina a fost în ceas de sărbătoare, aniversând 175 de ani de la înfiinţarea localităţii Poiana Micului - sat pitoresc polonez din Bucovina românească.

Călătoria înaintaşilor muntenilor polonezi din Bucovina a început de veacuri, mai întâi în Czadca, apoi în împrejurimile Cernăuţiului, pentru a se încheia pentru locuitorii din Poiana Micului, acum 185 de ani, în Bucovina românească.

Această îndelungată migraţie nu a afectat în niciun fel sentimentul identităţii muntenilor din Czadca, mândri de rădăcinile lor poloneze, care sunt cultivate până astăzi cu mare grijă. Manifestările au început la ora 10,30 cu un recital vocal-instrumental de muzică sacră în biserica "Preasfânta Inimă a lui Isus", susţinut de soprana Anca Cecilia Păuleţ, acompaniată de ansamblul cameral Icarus.

La ora 11,00 a început Sfânta Liturghie concelebrată de E.S. Petru Gherghel, episcop de Iaşi, părintele Iosif Păuleţ, decan de Bucovina, părintele Gabriel Bucur, paroh în Poiana Micului, precum şi preoţii decanatului de Bucovina. După Sfânta Liturghie, pe platoul de lângă Casa Pelerinului din localitate, a avut loc un spectacol folcloric susţinut de ansamblurile reprezentative ale Uniunii Polonezilor din România, dar şi ansambluri din Polonia şi Slovacia.

La manifestări au participat: preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, primarul comunei Mănăstirea Humorului, Constantin Moldovan, Andrzej Kalinowski, Consulul Republicii Polone la Bucureşti, precum şi Episcopul Petru Gherghel.

De admirat este faptul că, de-a lungul anilor, s-a păstrat limba, credinţa, tradiţiile şi valorile poloneze. În Poiana Micului "se grăieşte" până astăzi în limba polonă, copiii învaţă limba polonă la Şcoala Gimnazială "Krystyna Bochenek".

Asociaţia Polonezilor din Poiana Micului activează într-o Casă Polonă spaţioasă şi frumoasă, iar locuitorii îşi consolidează credinţa puternică în biserica "Preasfânta Inimă a lui Isus", construită cândva împreună cu locuitorii nemţi şi în biserica nouă "Sfântul Ioan Paul al II-lea".

Vă mulţumesc.

Deputat Victoria Longher, Uniunea Polonezilor din România.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit pe domnul deputat Márton Árpád.

Se pregăteşte domnul deputat Marius Paşcan, Grupul PMP.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acum 70 de ani, episcopul romano-catolic, Márton Áron, încerca din răsputeri să salveze învăţământul confesional din România, argumentând autorităţilor necesitatea menţinerii acestuia, scriind chiar o adresă în acest sens, semnată de alţi 7 episcopi, şi îşi chema enoriaşii pentru susţinerea acestui demers.

Iar pentru susţinerea Bisericii greco-catolice, prin circulară, îndemna preoţii romano-catolici să-i ajute pe cei greco-catolici pentru a-şi putea efectua slujbele, punându-le la dispoziţie bisericile lor şi obiectele de cult necesare.

Cu toate acestea, în 1948, prin lege, toate şcolile confesionale au fost desfiinţate. Mulţi preoţi greco şi romano-catolici au fost arestaţi, chiar episcopul a îndurat ororile închisorii comuniste.

De atunci, multe lucruri s-au schimbat.

Formal, comunismul a dispărut la noi. Biserica greco-catolică şi-a reluat activitatea, au fost adoptate legi care permit retrocedarea fostelor proprietăţi naţionalizate, există o Lege a cultelor, o Lege a învăţământului care garantează susţinerea materială de către stat a învăţământului confesional, dar, cu toate acestea spiritul epocii, a cărei dispariţie doar o sperăm, bântuie încă.

La 70 de ani de la acţiunile episcopului Márton Áron, succesorul lui este obligat să-şi cheme enoriaşii la protest, pentru că un procuror face totul pentru a desfiinţa un liceu catolic abia reînfiinţat; ameninţă părinţii, hărţuieşte copiii. Mai mult, ameninţă autorităţile să nu se implice în rezolvarea situaţiei liceului, atrăgându-le atenţia că ar putea fi acuzaţi de complicitate la infracţiune. Şi, astfel, la câteva zile de la începutul anului şcolar, sute de copii şi părinţii acestora nu ştiu care va fi soarta lor.

Iată de ce zicem noi că România, din păcate, nu este încă un stat de drept, că legile nu se aplică. Mai mult, se încalcă chiar de către cei care ar trebui să le garanteze supremaţia, pentru că, din păcate, libertatea confesională, drepturile omului, ale minorităţilor naţionale, de multe ori, rămân literă moartă.

Este nevoie urgentă de tragerea la răspundere, civilă şi penală, a magistraţilor care abuzează de puterea pe care ei o cred nelimitată.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Este nevoie să respectăm Regulamentul, să ne încadrăm în 3 minute, nu în 6.

Vă mulţumesc.

Domnul Paşcan.

Se pregăteşte doamna Camelia Gavrilă, Grupul PSD.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Bună ziua, tuturor!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "În curând, ne rămâne să stingem lumina în ţară"!

România pierde nouă români în fiecare oră. Deşi trompetele propagandistice ale evoluţiei economice dau de veste că România este campioană europeană la creşterea economică statistică, exodul continuă irepresibil. România pierde anual oameni în echivalentul unui oraş de nivel mediu. Anul trecut, au emigrat către zări economice mai prospere circa 85.000 de români, iar numărul celor care preferă să plece din ţară sporeşte de la un an la altul. Dacă aceştia ar rămâne în ţară, bugetul statului ar câştiga de pe urma lor jumătate de miliard de euro anual. Dar cei în cauză nu mai au încredere în politică, în politicieni, în guvernare şi în guvernanţi, nici în economia ţării lor, iar nivelul de trai din România nu este la fel de convingător precum sunt statisticile şi calculele seci ale hârtiei.

În consecinţă, pe fondul vacarmului conflictualităţii degenerate la vârful ţării, ne confruntăm cu un deficit tot mai mare de forţă de muncă şi, în mod evident, de specialişti.

Analizând situaţia la rece, sociologii cred că stimularea natalităţii şi deschiderea graniţelor pentru străinii care vor să muncească la noi, ar putea fi soluţii pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă. Însă, pentru stimularea natalităţii, statul român încă bâjbâie de decenii.

Pe de altă parte, exodul şi valul migraţionist către Europa, al refugiaţilor din zonele de conflict armat, implică serioase riscuri, implicit de natură teroristă. Specialiştii susţin că dacă cei 85.000 de români care au emigrat anul trecut ar fi rămas în ţară şi s-ar fi angajat pe salariul mediu pe economie, în consum ar fi intrat mai mult de jumătate de miliard de euro pe an. Iar la această sumă se adaugă şi altele. Doar din taxele pe salarii ar fi intrat la buget alte 400 de milioane de euro. Iar dacă banii câştigaţi ar fi cheltuiţi în ţară, bugetul ar încasa încă 100 de milioane de euro doar din TVA.

Problema majoră este că România îşi iroseşte resursele şi pierde, în primul rând, investiţia făcută în specializarea celor care emigrează, având în vedere că mulţi dintre cei care îşi văd viitorul în altă ţară sunt înalt calificaţi. Spre exemplu, medicii reprezintă o categorie profesională care emigrează în număr foarte mare. Concomitent, însă, interesul pentru facultăţile de medicină a crescut foarte mult. Din păcate, o bună parte a absolvenţilor pleacă din România. E vorba şi de asistenţi medicali.

Un studiu al Organizaţiei Naţiunilor Unite arată că 3.400.000 de români sunt în diaspora, azi. Cifra reprezintă, de fapt, 17% din populaţia României. Este unul dintre cele mai mari procente pentru o ţară care nu a fost afectată de conflicte armate. România se află într-o scădere a populaţiei accelerată, iar această situaţie ar trebui să ne înspăimânte pe toţi, să ne preocupe legislativ cât se poate de serios, pe termen lung.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Domnul Florin Iordache:

Da.

O invit pe doamna deputat Camelia Gavrilă.

Se pregăteşte, de la Grupul PNL, domnul Daniel Olteanu.

Domnul Petru Movilă a depus scris.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea evocă un moment care s-a consumat pe 31 august şi se referă la Ziua Limbii Române - simbol al identităţii româneşti şi cred că acum, la început de sesiune parlamentară, nu doar elaborarea demersurilor legislative, nu doar politicile din domeniile sociale, culturale, politice, educaţionale sunt cele care trebuie să se afle în faţa noastră, ci şi armonia între ceea ce înseamnă europenizare, valori europene, internaţionale, dar şi spiritul românesc, valori naţionale care, evident, că pulsează mai ales în limbă, în cultură, în istorie.

Dacă ziua naţională se referă mai ales la dimensiunea istorică, la aspecte legate de teritorialitate şi de suveranitate statală, Ziua Limbii Române are o valoare spirituală, pentru că prin limbă un popor comunică, transmite credinţă, valori, vocaţia creatoare se manifestă, tot ceea ce înseamnă cultură, emoţie, sensibilitate, valori pe care le transmitem generaţiilor următoare, se regăsesc în limbă.

Din 2013, această iniţiativă legislativă pornită dinspre Senat a fost votată de peste 300 de parlamentari. A devenit o zi importantă, o zi care a căpătat treptat valenţe naţionale, simbolice, culturale, profunde, asociate graiului românesc. Să ne gândim că peste 20 de milioane de cetăţeni români vorbesc limba română, se adaugă cei din diaspora, se adaugă comunităţile care se află în Serbia - Voivodina, în Republica Moldova, în Israel, în fostele ţări ale Uniunii Sovietice, unde deportările masive au creat comunităţi importante de vorbitori de limbă română şi toate acestea sunt susţinute prin activităţi importante, pe care le apreciem acum, legate de demersurile Ministerului de Externe, ale Institutului Cultural Român, ale Institutului Limbii Române. Aş sublinia activităţile care s-au derulat în diferite capitale - Bruxelles, Chişinău, Lisabona, Londra, Madrid - cele care s-au derulat în comunităţile de care vorbeam - pe Valea Timocului, la Vidin, la Ismail în Ucraina, în Republica Moldova.

Trebuie însă să avem în atenţie şi mai departe dezvoltarea lectoratelor de limbă română, de cultură şi civilizaţie, cât şi acel program al Institutului Limbii Române pentru ore de limbă, de cultură, de civilizaţie, care se adresează elevilor români înscrişi la şcoli din afara graniţelor, cât şi programul de burse destinate studenţilor români, dar doar burse care înseamnă participarea la programele de studiu în limba română.

Sunt multe activităţi pe care le-am şi menţionat în declaraţia politică pe care o voi face publică, legate de valoarea şi de modul în care a fost sărbătorit acest moment şi cred că este acum, la început de sesiune parlamentară, şi un prilej de a avea mai multă atenţie asupra corectitudinii, nuanţării, modului cum folosim limba română, şi noi, ca parlamentari, şi spaţiul mediatic, de asemenea, pentru că este de fapt un model de discurs şi de comunicare, pe care trebuie să-l transmitem mai departe, păstrând ceea ce Eminescu numea, în sinteză, ca specific al limbilor adevărate, "Măsurariul civilizaţiei unui popor... care înseamnă o limbă sonoră, aptă a exprima prin sunete noţiuni, prin şir şi accent etic - sentimente".

Deci sentimentele, valorile, noţiunile se regăsesc în limbă. Limba este un element esenţial de comunicare, de transmitere a valorilor şi cred că, de la tribuna Parlamentului, şi prin modelul parlamentar, şi prin demersurile noastre de nivel cultural şi educaţional, acest aspect trebuie să se aşeze într-un context de plurilingvism, de deschidere spre multiculturalitate, dar şi de conservare a valorilor naţionale autentice.

Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Daniel Olteanu.

Se pregăteşte domnul Emanuel Ungureanu, Grupul USR.

Domnul Daniel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mă tot gândesc, de la momentul apariţiei în spaţiul public, la propunerea ca elevii din toată ţara să meargă în 2018 la Alba Iulia, ca o activitate din cadrul sărbătorilor dedicate Centenarului marii Uniri.

Am fost convins, din momentul în care am citit titlul unui articol pe tema aceasta, că propunerea nu poate veni din altă parte decât din vestul ţării, şi am avut dreptate. Pentru că din Timişoara la Alba lulia, cu excepţia a vreo 15 kilometri, dacă se respectă datele de acum, se va ajunge pe autostradă, adică mai puţin de două ore, pentru 200 şi ceva de kilometri.

Sunt un adept al consolidării conştiinţei naţionale, al cultivării patriotismului, dar mulţi dintre copiii vasluieni sunt în imposibilitatea de a participa la altceva în afară de Zilele satului, din cauza infrastructurii. Din acest motiv, înainte să-i trimitem pe copii la Alba lulia, o dată la 100 de ani, vă propun să trimitem Parlamentul şi Guvernul în Vaslui, o dată la şase luni.

În anul dinaintea Centenarului, Ministerul Transporturilor nu are niciun mare proiect de investiţie în execuţie în Vaslui, iar situaţia este identică la nivelul Moldovei. Aşa a fost şi anul anterior, aceasta a fost situaţia în cea mai mare parte a ultimilor 25 de ani, de când, pentru Bucureşti, democraţia a însemnat să lase fără investiţii cea mai săracă zonă a ţării, să arate cu degetul în manipulări ieftine, având ca subiect ajutoarele sociale.

Ca şef de instituţie deconcentrată, am reuşit, împreună cu colegii, să mutăm Vasluiul de pe locul fruntaş, negativ, în ceea ce priveşte rata şomajului, iar ca fost prefect ştiu ce poate să facă o autoritate locală, care îi sunt limitele.

Vă spun foarte deschis, cea mai mare parte a problemei nu este la Vaslui şi nu este în judeţele sărace. Cea mai mare parte a problemei este la Bucureşti, la Guvern şi la Parlament. La Guvern, pentru că propune proiecte batjocoritoare ale bugetului de stat, cu zero investiţii mari în zonele sărace, iar la Parlament pentru că acceptă aceste propuneri. Ca parlamentar care a făcut amendamente de bun-simţ, care să corecteze această situaţie, amendamente care nu au fost luate în considerare, voi respinge orice punct de vedere care acreditează ideea că Vasluiul stă cu mâna întinsă, pentru că aceasta este o minciună.

Vasluiul şi judeţele sărace nu primesc ceea ce li se cuvine.

În aceste condiţii, în care noroaiele îneacă eforturile a mii de copii vasluieni de a ajunge la grădiniţă şi la şcoală, mi se par deplasate discuţiile despre un Centenar al Marii Uniri, care e un prilej de a constata, de fapt, cât de departe este Vasluiul de Alba lulia.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Emanuel Ungureanu, Grupul USR.

Se pregăteşte Biro Zsolt, UDMR.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

"Domnule prim-ministru, aveţi milă de România, opriţi genocidul, opriţi hărţuirea medicilor competenţi de către managerii numiţi politic!"

Ieri, domnule prim-ministru, doi medici neurochirurgi de excepţie, de la Spitalul Colentina, lonuţ Gobej şi Dorin Bică au cedat, şi-au dat demisia după atacurile virulente, ticăloase ale managerului interimar, Silvia Ifrim, numită în funcţie de primarul Capitalei, preacuvioasa Firea.

Aceşti medici, domnule Tudose, nu sunt şpăgari, sunt nişte oameni cinstiţi care, deşi au învăţat neurochirurgie în Franţa, au ales să opereze în condiţii eroice, aici, în România.

Ştiţi ce înseamnă condiţii eroice, domnule prim-ministru?

Aceşti medici de excepţie au operat în situaţii cumplite de stres, pentru că nu au avut întotdeauna materialele necesare pentru a opera pacienţii în deplină siguranţă.

Pentru conştiinţa curată a acestor neurochirurgi care au coloană vertebrală, contează, domnule prim-ministru, şi o singură viaţă pierdută, din cauza faptului că spitalul nu a avut bani să procure, spre exemplu, un fir chirurgical, care costă doar 15 lei.

Medicii neurochirurgi demisionari au întocmit nu mai puţin de 17 referate pentru a primii materiale sanitare vitale, pentru salvarea de vieţi, fără niciun rezultat pozitiv.

În loc de sprijin şi apreciere din partea managerului spitalului, aceşti medici au avut parte de o campanie cumplită de hărţuire.

În cel mai pur stalinist, protejata doamnei Firea a ordonat controale abuzive repetate pe secţia de neurochirurgie, unde activau aceştia, şi i-a împiedicat pe aceşti salvatori să opereze după ora 15,00.

Cu un cinism absolut incredibil, atunci când doctorul lonuţ Gobej a rugat-o pe doamna manager să fie sprijinit pentru a opera doi pacienţi foarte grav bolnavi în intervenţii care ar fi durat peste 12 ore, aceasta i-a interzis să le ofere şansa vindecării.

Doctorul Gobej a invocat binele suprem al pacientului ca interes suprem al medicilor şi al spitalului. Doamna manager i-a replicat însă cu un tupeu nemărginit că, citez, "binele pacientului nu reprezintă altceva decât o lozincă şi că nu este problema ei..."

Auziţi, domnule Tudose? Viaţa unor bolnavi nu este problema pilei politice a doamnei Firea.

Din faptele acestui manager rezultă clar că singura misiune a acestei doamne a fost aceea de face toate presiunile necesare ca aceşti medici să plece.

Domnule prim-ministru, situaţia dramatică cauzată de demisia celor doi neurochirurgi nu este singulară, este simptomatică pentru un sistem subfinanţat cronic şi sugrumat de mâna murdară a politicului, care a făcut ca un manager competent, ca doctorul Andreescu, un om priceput, care a lăsat spitalul cu 12 milioane profit, să fie schimbat cu o individă al cărei caracter este de cea mai joasă speţă.

Domnule Tudose, în ultimii ani, peste 14.500 de medici au plecat din România din cauza caracterului îngrozitor al unor dumnezei medicali ca Burnei sau Mihai Lucan, dar şi din cauza unor politicieni cu caracterul ticălos ca al doamnei Firea.

Vă rog, domnule prim-ministru, să nu o lăsaţi pe doamna Firea să se prefacă ipocrit, doar în faţa camerelor de vedere ale televiziunilor prietene, că vrea să gestioneze această criză teribilă de la Spitalul Colentina.

Vă rog, în numele miilor de bolnavi care au nevoie de ajutorul unor medici competenţi şi neşpăgari, să îl scuturaţi, în stilul deja recunoscut, pe ministrul sănătăţii Bodog, şi să-l trimiteţi să îşi facă datoria în beneficiul pacienţilor care sunt privaţi de îngrijirea unor medici, din cauza unor politruci oribili.

Arătaţi, domnule prim-ministru, că sunteţi om de stat şi nu o simplă libelulă!

Emanuel Ungureanu, deputat al USR.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Biro Zsolt.

Se pregăteşte domnul deputat Constantin Codreanu.

Domnul Biro Zsolt-Istvan:

Domnule vicepreşedinte,

Stimaţi colegi,

În declaraţia mea politică de azi atrag atenţia asupra unor evenimente care au loc în legătură cu Liceul romano-catolic din Târgu Mureş. În acest oraş, problema înfiinţări acestei şcoli confesionale persistă de mai bine de un an.

Situaţia şcolii este neclară, chiar şi acum, cu câteva zile înainte de începerea cursurilor, iar instituţiile competente îi menţin pe părinţi şi pe copii, în continuare, într-o incertitudine totală.

La Târgu Mureş s-a demonstrat de mai multe ori dorinţa comunităţii. Numai săptămâna trecută s-au strâns 3.500 de semnături în sprijinul şcolii, în doar trei zile, iar părinţii şi-au exprimat disponibilitatea de a înscrie copiii în această şcoală confesională, chiar şi în aceste condiţii de incertitudine. Dorinţa comunităţii este deci evidentă. Această dorinţă exprimată de mai multe ori este totuşi ignorată, din păcate, de autorităţile de la Târgu Mureş, care au demonstrat o incompetenţă şi o iresponsabilitate totală în gestionarea acestei situaţii. Nerezolvarea problemelor aduce tensiuni nedorite.

Consider că Guvernul României are o responsabilitate în rezolvarea acestei situaţii, pe care nu o poate ignora.

Aştept deci implicarea de urgenţă a Ministerului Educaţiei Naţionale şi a Guvernului, reamintind faptul că Programul de guvernare propune încurajarea şi sprijinirea şcolilor confesionale.

L-am ascultat ieri pe domnul premier Mihai Tudose într-o serie de chestiuni economice, dar responsabilitatea îi revine şi în alte domenii, cuprinse în Programul de guvernare.

Rog insistent Guvernul României, îl rog pe domnul ministru al educaţiei să deblocheze această situaţie.

În încheiere, permiteţi-mi un scurt citat din Proclamaţia de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia: "Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat."

Ar fi cazul ca după 100 de ani să simţim şi pe pielea noastră această libertate!

Biro Zsolt, deputat de Mureş.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Constantin Codreanu.

Se pregăteşte domnul Vasile Cîtea, PSD.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Voi începe prin a o felicita pe colega noastră, doamna Gavrilă, pentru declaraţia de astăzi, completând cu un moment important, dedicat Zilei Limbii române, o poziţionare geografică extrem de importantă pentru noi, vorbitorii de limbă română şi anume, Cetatea Albă, acolo unde limba română şi tricolorul românesc au revenit după 73 de ani şi acolo unde am participat, alături de reprezentanţi ai Institutului Cultural Român, pentru a sărbători limba română.

Trecem de la un lucru frumos, la unul mai puţin frumos, unul regretabil, care îi afectează pe o parte dintre cei care sunt purtători ai limbii române.

Declaraţia politică are titlul următor: "Copiii cetăţenilor români sunt şi copiii României. Cer Guvernului României adoptarea unei Ordonanţe de urgenţă, de modificare şi completare a Legii cetăţeniei române, pentru a pune capăt lipsirii arbitrare de cetăţenie a copiilor cetăţenilor români"!

Ca urmare a interpretărilor abuzive ale unor agenţi guvernamentali, zeci de mii de tineri, cetăţeni români, minori sau majori, deţinători ai actelor de identitate româneşti, sunt trataţi drept noncetăţeni, confiscându-li-se actele de identitate româneşti şi fiind practic expulzaţi din cetăţenia părinţilor lor.

Legea cetăţeniei române nr. 21/1991 prevede în mod expres o singură condiţie pentru obţinerea cetăţeniei române de copilul minor al unui cetăţean străin sau fără cetăţenie care a dobândit cetăţenia română şi anume, la data dobândirii cetăţeniei de către părinţi sau de unul dintre părinţi copilul să fi avut vârsta de până la 18 ani. Atât.

Interpretările libere, după bunul plac al agenţilor guvernamentali, nu ţin loc de lege şi nu sunt ele însele ilegale. Agenţii statului nu dispun de prerogativa interpretării legilor, aceasta fiind atribuţia exclusivă a Parlamentului şi a Curţii Constituţionale a României.

Interpretările abuzive împotriva cetăţenilor români, trataţi drept "noncetăţeni", şi confiscarea actelor româneşti de identitate eliberate anterior acestora sunt pe placul Moscovei. Ele amintesc deciziile Birourilor de armistiţiu organizate de sovietici în România contra cetăţenilor români, originari din Basarabia şi nordul Bucovinei, trataţi impropriu şi abuziv ca "cetăţeni sovietici" şi forţaţi să se "repatrieze" în URSS.

Nu vrem să credem că prin aceste interpretări, soldate cu expulzarea copiilor români din cetăţenia română a părinţilor, Guvernul Tudose a adoptat deliberat un comportament geopolitic antiromânesc, acţionând ca şi cum ar răspunde comandamentelor de la Kremlin.

Am cerut oficial Guvernului României, pe 24 iulie, adoptarea unei Ordonanţe de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române, astfel încât să se pună capăt acestor fărădelegi.

Guvernul a lăsat fără niciun răspuns demersurile noastre oficiale. Chiar dacă premierul Tudose a promis oficial, pe 21 iulie, la Chişinău, să rezolve problema cu celeritate, promisiunea nu a fost respectată.

Adoptarea Ordonanţei de urgenţă este calea cea mai scurtă pentru rezolvarea problemei. Guvernul Tudose are la dispoziţie un proiect de lege în acest sens. Este necesar ca Executivul să manifeste voinţă politică şi bun simţ elementar, aplanând conflictul major pe care l-a creat în relaţia cu cetăţenii pe care îi expulzează zilnic, în modul cel mai abuziv cu putinţă, din cetăţenia română, şi se comportă asemenea birourilor sovietice de armistiţiu.

Formulez un avertisment public. Situaţia e mai mult decât gravă. Dacă Guvernul va sabota în continuare soluţionarea chestiunii miilor şi chiar zecilor de mii de cetăţeni români izgoniţi abuziv din cetăţenia română şi nu va adopta într-o viitoare şedinţă de Guvern ordonanţa de urgenţă cerută, vom declanşa proteste antiguvernamentale la Bucureşti, Chişinău, Bruxelles şi în alte oraşe europene.

Domnilor guvernanţi, nu vă jucaţi cu drepturile şi soarta românilor! Serviţi interesele românilor şi ale României, nu pe cele ale Moscovei şi ale uneltelor ei de la Chişinău!

Vă mulţumesc.

Deputat Constantin Codreanu, Partidul Mişcarea Populară, Circumscripţia electorală nr. 43, diaspora.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Vasile Cîtea.

Vă rog să vă încadraţi în trei minute, mai sunt o serie de colegi care trebuie să vorbească.

Vasile Câtea, de la Iaşi.

Se pregăteşte domnul Giugea Nicolae, de la Grupul PNL.

Domnul Vasile Cîtea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Limba română - cunoscută, vorbită şi respectată de toţi cetăţenii României".

Dragi colegi,

Prin Legea nr. 53 din 2013 s-a hotărât ca în fiecare an, pe data de 31 august, în România să fie sărbătorită, de toate autorităţile publice şi nu în ultimul rând de toţi cetăţenii acestei ţări, Ziua Limbii Române.

Aşa cum bine se afirmă în expunerea de motive a acestui act normativ, "importanţa limbii române nu trebuie marginalizată de tendinţele actuale de globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identităţii naţionale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăţi puternice şi unite".

Sărbătorirea la nivel instituţional a limbii române urmează cursul firesc stabilit de legiuitorul român care a hotărât ca atât instituţiile publice, cât şi cetăţenii români să îşi manifeste recunoştinţa faţă de toate atributele de identitate şi statalitate ale României, sărbătorind la data de 26 iunie - Ziua Drapelului Naţional, la data de 29 iulie - Ziua Imnului Naţional şi la data de 1 decembrie - Ziua Naţională a României.

Din păcate, tocmai de Ziua Limbii Române, la data de 31 august 2017, mass-media românească s-a autosesizat cu privire la un incident regretabil, petrecut la Odorheiul Secuiesc, unde un cetăţean român, vorbitor de limbă română, a fost refuzat să fie servit, deoarece nu s-a adresat în limba maghiară lucrătorului comercial, fiind "gratulat" şi cu trivialităţi, tocmai din cauza acestui fapt.

Mai mult, aceeaşi stare de fapt a fost constatată şi de inspectorii ANPC care au şi aplicat dispoziţiile legale în materie, cu ocazia verificărilor efectuate.

Din păcate, astfel de comportamente, alăturate celor deja cunoscute - ca de exemplu, decapitarea şi batjocorirea în pieţele publice a unor personalităţi ale istoriei României, arborarea steagurilor negre de Ziua Naţională a României sau sărbătorirea ca mari eroi a unor criminali de război confirmaţi - nu fac altceva decât să instige la comportamente antisociale periculoase.

În realitate, România este cunoscută la nivel european ca unul dintre statele model, în ceea ce priveşte statutul minorităţilor naţionale, aspecte ale discriminării populaţiei minoritare de către populaţia majoritară lipsind cu desăvârşire. Putem spune că am depăşit de mult manifestările şovine de la începutul anilor ’90, când însăşi fiinţa naţională a statului român a fost pusă în pericol.

Protestăm împotriva oricăror manifestări şi instigări de acest gen, care ar avea ca scop doar aţâţarea unui conflict artificial între populaţia majoritară şi cea minoritară. În România, cetăţenii români de naţionalitate română şi cetăţenii români de naţionalitate maghiară pot convieţui, fără probleme, în linişte socială, aşa cum o demonstrează şi nenumăratele familii mixte constituite pe teritoriul naţional.

Însă, dragi colegi, limba română este sfântă pentru toţi cetăţenii acestei ţări şi trebuie respectată şi vorbită, aceasta fiind o manifestare a unui comportament civilizat, la început de secol XXI.

Mulţumesc.

Deputat al PSD, Vasile Cîtea.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Nicolae Giugea, PNL. Se pregăteşte domnul Claudiu Prisnel, USR.

Domnul Nicolae Giugea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

"Continuă dispreţul PSD pentru şcoala românească".

Peste mai puţin de o săptămână, clopoţelul va anunţa începutul unui nou an şcolar şi, din păcate, şi acest debut de an nu va face notă discordantă de anii şcolari precedenţi: infrastructura şcolară este cel puţin la fel de învechită ca acum 20 de ani; sistemele igienico-sanitare lipsesc în aproape jumătate din şcoli; mobilierul este învechit şi chiar periculos pentru elevi; iar manualele rămân la stadiul de promisiune, veşnic neîndeplinită.

Şi, pentru ca peisajul să fie absolut complet, nu trebuie să uităm că în România anului 2017, o Românie membră a Uniunii Europene, nu de ieri, de azi, ci de peste un deceniu, o Românie care se laudă cu cea mai mare creştere economică din Europa, nu toţi copiii merg la şcoală.

Parcă într-un exces de sinceritate cinică, Ministerul Educaţiei Naţionale anunţă, cu mare fast, o mare performanţă guvernamentală şi anume, editarea manualului de sport pentru clasele gimnaziale, cu ajutorul căruia elevii vor învăţa cum să se "târască" în viaţă. Despre investiţii în unităţile de învăţământ, despre programe de sprijin pentru copiii din mediul rural, despre salarii decente pentru profesori şi despre recâştigarea prestigiului profesional al dascălilor, niciun membru al Guvernului nu are curajul să vorbească. Sunt aspecte secundare în agenda politică a PSD.

Nimeni nu poate contesta faptul că de 27 de ani şcoala românească a fost frumos creionată în discursurile politicienilor, mereu s-au făcut promisiuni uriaşe pe marginea modernizării şi dezvoltării ei, însă, într-un final, guvernele au reuşit să ducă sistemul de învăţământ într-o fundătură din care cu greu se va ieşi. Cine oare îşi mai aduce aminte despre Pactul pentru educaţie, semnat de către toţi liderii partidelor politice parlamentare în urmă cu 10 ani, în care învăţământul era proclamat prioritate naţională, atât prin finanţarea sa cu un procent de până la 6% din PIB, cât şi prin măsuri legislative moderne, care să readucă şcoala românească pe treapta sa de prestigiu de care s-a bucurat încă de la Spiru Haret? Nimeni nu-şi mai aduce aminte... sau foarte puţini.

Stimaţi colegi parlamentari,

Ţara care nu investeşte în şcoală îşi compromite sigur şi iremediabil viitorul. Îşi compromite în mod real şansa la o creştere economică sănătoasă, bazată pe dezvoltarea unor domenii avansate tehnologic, îşi compromite şansa la modernizare socială, îşi compromite şansa de a-şi mai ţine copiii acasă, departe de mirajul migraţiei. Investiţia în şcoală înseamnă investiţie pe toate palierele sale, de la grădiniţă şi învăţământ primar, până la învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi universitar. Investiţia în şcoală nu se poate face pe bucăţi, cu amânări, cu ezitări sau după principiul "las’ că merge şi aşa". Fără investiţii în educaţie, să nu sperăm vreodată la un mediu de afaceri competitiv, la o forţă de muncă bine calificată pentru nevoile şi cerinţele angajatorilor privaţi. Fără investiţii în educaţie nu putem spera nici la pensii mari în viitor şi nici la salarii competitive în economia reală.

Au trecut mai bine de opt luni de guvernare PSD-ALDE şi nu există nici cel mai mic semnal că lucrurile s-ar putea schimba cumva în direcţia dorită. Pe lângă dezinteresul total al Guvernului pentru investiţii în infrastructura şcolară, acest Guvern are un interes ilegitim, de a îngropa şi minimele progrese înregistrate de şcoala românească în ceea ce priveşte calitatea în învăţământ, fie preuniversitar, fie universitar.

Aşadar, cu amărăciune vă spun că atâta vreme cât PSD va fi la guvernare, aşa cum a fost mai bine de 20 de ani, din cei 27 de ani de democraţie, şcoala românească nu are nicio şansă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Claudiu Prisnel.

Se pregăteşte doamna Mihaela Huncă, PSD, de la Botoşani.

Domnul Adrian-Claudiu Prisnel:

Bună ziua, dragi colegi.

Partidul Social Democrat flutură steagul naţionalismului economic şi fundamentalismului religios pentru a distrage atenţia de la intenţia de a subordona justiţia şi de la incompetenţa şi populismul Guvernului Tudose, care împing economia spre recesiune. PSD dă românilor circ în loc de pâine şi libertate.

Ceea ce preşedintele PSD propune ca prioritate proprie pentru Parlament în această toamnă nu este prioritatea României. Românii îşi doresc să trăiască într-un stat de drept, în prosperitate pentru ei şi familiile lor. Aceasta este prioritatea lor, care reiese din sondajele de opinie şi din manifestaţiile de stradă.

În schimb, revizuirea Constituţiei, iniţiată de o coaliţie fundamentalistă cu o agendă liberală, la pachet cu legile privind justiţia, va îndepărta România de Uniunea Europeană. PSD urmează acelaşi drum ca noii lideri autoritarişti din estul Europei, pas cu pas.

Toţi noii lideri populişti au promovat discursuri şi politici similare: împotriva capitalului străin, a drepturilor omului şi a libertăţilor cetăţeneşti, de subordonare a instituţiilor justiţiei.

Avem cazurile ţărilor vecine, Ungaria şi Polonia, care se îndepărtează şi se izolează de Uniunea Europeană. După ascensiunea la putere, în Polonia, Partidul "Lege şi Justiţie" a iniţiat legi pentru restricţionarea avortului, naţionalizarea Pilonului II de pensii şi subordonarea politică a Curţii Supreme de Justiţie. Ungaria transmite, pe toate căile, României, invitaţia de a adera la Grupul de la Vişegrad care tinde să devină grupul ţărilor iliberale din Uniunea Europeană şi un pilon al Rusiei. Este îngrijorător că aceste invitaţii mai mult sau mai puţin directe nu au fost respinse categoric de Guvernul PSD.

Revizuirea Constituţiei este un demers inutil, iar singurul rezultat va fi legitimarea "Coaliţiei pentru Familie", formată din organizaţii religioase sau de extremă dreaptă, cu o finanţare obscură, ca factor de presiune pentru sistemul politico-juridic al României.

Este vital pentru viitorul democratic al României ca Parlamentul să nu cadă în capcana PSD. Nu avem dreptul să sacrificăm drepturile şi libertăţile cetăţenilor pentru viitor şi să punem umărul la înfăptuirea agendei reacţionare a unui partid care întoarce România în timp şi o plasează în sfera de influenţă a Rusiei.

Adrian Prisnel, deputat USR de Dolj.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

O invit pe doamna Mihaela Huncă.

Se pregăteşte doamna Lavinia Cosma, USR.

Doamna Mihaela Huncă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Avem nevoie de modificarea cadrului legal pentru dezvoltarea sportului de masă în România. Obiectivul PSD este ca educaţia fizică să fie inclusă ca obiectiv major în proiectul de ţară al României pe termen lung, iar până în 2020 să ajungem să alocăm 1% din PIB pentru tot ce înseamnă activităţi sportive.

Având în vedere aceste deziderate, dar şi statisticile oficiale care arătau, în 2016, că 1 din 3 tineri din ţara noastră nu face sport, iar 9 din 10 tineri petrec 8 ore/zi la televizor, pe internet sau cu jocurile video, consider că este important să modificăm actualul cadru legislativ.

De aceea, vă propun să participaţi la consultările publice pe care le voi organiza în perioada imediat următoare, cu privire la propunerea legislativă pe care am elaborat-o pentru creşterea numărului de ore de sport în fiecare ciclu de învăţământ şi introducerea probei practice de evaluare a competenţelor sportive ca disciplină obligatorie a examenului de bacalaureat, în vederea dezvoltării sportului de masă.

În noua abordare legislativă, se prevede asigurarea accesului la activităţi sportive pentru toţi copiii şi tinerii din România care urmează o formă de învăţământ, ceea ce implică extinderea infrastructurii şcolare, universitare, precum şi a bazelor sportive, începând de la grădiniţă şi până la facultate.

Consider că dacă vom avea mai mulţi practicanţi de sport, vom reduce numărul de paturi ocupate în spitale cu diferite afecţiuni datorate lipsei de mişcare şi a vieţii sedentare.

La toate dezbaterile pe care le voi realiza voi invita să ia parte profesori universitari, inspectori şcolari, profesori şi specialişti în diferite ramuri sportive care vor analiza iniţiativa legislativă şi vor aduce completări sau modificări cu privire la promovarea sportului de masă la nivel naţional.

Având în vedere aspectele pe care vi le-am prezentat succint, în legătură cu modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi a Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, pentru a oferi o viaţă sănătoasă copiilor noştri, vă solicit sprijinul pentru adoptarea cât mai rapidă a iniţiativei legislative pe care am lansat-o în dezbatere publică, atât la nivelul societăţii civile, cât şi al ministerelor de resort.

Vă mulţumesc.

Deputat PSD Botoşani, Mihaela Huncă.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit pe doamna Lavinia Cosma.

Se pregăteşte doamna Tamara Ciofu, PSD Botoşani.

Doamna Lavinia-Corina Cosma:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să vă vorbesc astăzi despre o iniţiativă, şi anume desfiinţarea inspectoratelor şcolare.

În ultimii ani de zile au tot fost propuneri în acest sens, dar nimeni nu şi-a luat angajamentul să implementeze această măsură. De 27 de ani tot vorbim despre faptul că educaţia trebuie să fie prioritatea zero pentru România, că un popor educat are mai multe şanse de a fi înţelept în momentele cheie ale istoriei, însă vorbim foarte mult, dar facem foarte puţin.

Cred că e nevoie de un sistem de educaţie modern, să fie nebirocratic şi acest lucru îl putem face prin digitalizare, în primul rând.

Vreau să vă expun câteva motive pentru care cred eu că trebuie să desfiinţăm aceste inspectorate şcolare judeţene.

Vă spuneam mai devreme, ele doar îngreunează sistemul educaţional şi cred că suntem de acord că succesul unui sistem de învăţământ depinde în mare măsură de calitatea resurselor. Şi aici vorbim nu doar de resurse materiale, dacă vreţi, cât şi de resurse umane.

Consider că e foarte important să dăm şcolii posibilitatea să-şi angajeze propriii profesori, să realizeze evaluarea lor şi să aibă dreptul de a decide păstrarea unui profesor sau nu, desigur, în baza unor criterii obiective, şi nu în baza unor criterii politice, de gaşcă şi în scop electoral, cum s-a întâmplat, din păcate, până în momentul de faţă.

Acest lucru ar duce la o concurenţă loială, la dorinţa fiecărei şcoli de a obţine performanţă.

Haideţi să ne punem de acord că avem nevoie de adevăraţi manageri educaţionali, în loc de directori care să fie puşi politic.

Imaginaţi-vă cum ar fi să avem o astfel de şcoală, în care profesorul să participe la un concurs real, în care o probă foarte importantă să o constituie proba practică.

Ştim cu toţii că pentru a fi un dascăl bun e nevoie, în afară de stăpânirea materiei, să ai abilităţi excelente de comunicare, să ai pasiune, să ai talent.

O să-mi spuneţi că există şi acum această probă practică. Da, există, dar, din păcate, valoarea ei şi recunoaşterea ei sunt destul de mici.

În momentul în care şcoala va avea posibilitatea să decidă care este standardul pe care şi-l doreşte să-l implementeze, va fi prima interesată în angajarea unor profesori care să corespundă exigenţelor lor.

Sunt convinsă că avem cadre didactice dedicate, care s-au săturat să se tot învârtă într-un cerc vicios. Cu siguranţă, cei deschişi la minte şi dornici de performanţă vor aprecia această iniţiativă. Cei care au intrat în sistemul de învăţământ doar pentru a avea un loc călduţ au două variante: să se pună să muncească mai mult sau pur şi simplu să plece din sistem. Concurenţa îi va obliga să muncească mai mult.

Vă rog, aşadar, să sprijiniţi această iniţiativă care nu ar trebui să aibă culoare politică, pentru a avea un sistem de educaţie modern, digitalizat şi bazat pe competenţe reale.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Lavinia-Corina Cosma:

Nu e prea târziu.

Lavinia Cosma, deputat USR de Mureş.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

O invit pe doamna deputat, pe doamna doctor Tamara Ciofu.

Se pregăteşte domnul Ionuţ Simionca, Grupul PMP.

Au depus scris domnul Răzvan Rotaru şi domnul Florinel Stancu, de la Dolj.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice de astăzi este legat de faptul că elevii şi studenţii cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în învăţământul preuniversitar de masă, vor beneficia de sprijin din partea statului.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În urma demersurilor repetate pe care le-am făcut la Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Guvernul a decis ca atât elevii, cât şi studenţii cu autism să beneficieze de sprijin din partea statului, sub formă de burse sociale.

Era o nedreptate şi o discriminare ca elevii şi studenţii diagnosticaţi cu tulburare de spectru autist să nu primească burse de ajutor social, iar cei care suferă de alte afecţiuni să beneficieze de sprijin din partea statului. De aceea, am trimis mai multe adrese şi am avut numeroase întâlniri cu reprezentanţii ministerelor de resort, pentru a se corecta această situaţie.

Acordarea burselor sociale va stimula integrarea într-o formă de învăţământ a copiilor şi adolescenţilor diagnosticaţi cu această tulburare şi va genera o serie de beneficii pentru aceştia, cum ar fi: facilitarea dobândirii aptitudinilor sociale, stimularea abilităţilor de comunicare, a dezvoltării emoţionale, utilizarea resurselor cognitive excepţionale pe care le au unii dintre aceşti copii şi evitarea riscurilor generate de izolarea socială.

Felicit echipa domnului prim-ministru Tudose pentru că a rezolvat în sfârşit această problemă a copiilor integraţi în învăţământul preuniversitar de masă, cu cerinţe educaţionale speciale.

Încă de anul trecut am solicitat şi Guvernului tehnocrat să acorde aceleaşi drepturi, acestor copii, cu cele ale minorilor din învăţământul special.

În cadrul Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale de la Camera Deputaţilor, la iniţiativa mea şi a colegilor, au fost organizate o serie de consultări publice privind problemele persoanelor cu dizabilităţi şi ale copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, începând din 2016 şi până în prezent.

Ca medic, am atras atenţia asupra importanţei pe care statul trebuie să o acorde pentru susţinerea integrării acestor copii cu cerinţe educaţionale speciale, în special celor diagnosticaţi cu tulburare de spectru autist, în cadrul comunităţilor locale. Iar acest lucru se face, în primul rând, prin sprijin financiar. Scopul nu trebuie să fie instituţionalizarea şi izolarea de societate, ci integrarea şi participarea acestor copii la viaţa socială.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă doctor.

Domnul Ionuţ Simionca.

Şi ultimul vorbitor, se pregăteşte domnul Corneliu Ştefan, PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi trei minute.

Domnul Ionuţ Simionca:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Cu o mână daţi, cu cealaltă luaţi de patru ori".

Vin astăzi, în faţa dumneavoastră, îngrijorat de ceea ce se întâmplă în mediul privat şi de felul în care deciziile politice luate de Guvernele PSD afectează mediul de afaceri. Iar această grijă vine după discuţia avută la sfârşitul săptămânii cu unul dintre cei mai mari plătitori de TVA din judeţul Bistriţa-Năsăud, care a fost contactat telefonic de către ANAF, şi care a fost întrebat dacă şi-a plătit dările la stat.

Asta se întâmpla undeva în data de 30 a lunii, patru zile după data scadentă, acţionarii firmei crezând că banii nu se văd în sistem. Bineînţeles că această firmă şi-a plătit dările.

Întrebarea mea este: cât de disperat este acest Guvern, Guvernul PSD, încât a ajuns să sune marii contribuabili să-i întrebe dacă şi-au plătit dările la stat?

La începutul primei sesiuni parlamentare, în decembrie 2016, am votat cu două mâini reducerea celor 102 taxe, crezând că aceste reduceri de taxe vor ajuta cetăţenii României şi vor scădea presiunea fiscală pusă pe mediul de afaceri. Iată că, şapte luni mai târziu, Guvernele PSD au făcut chiar opusul la ce au promis şi au venit cu nişte măsuri care, dimpotrivă, în loc să încurajeze mediul de afaceri, îl distrug. Şi aici mă refer la următoarele:

? Legea prin care s-a mărit salariul minim pe economie şi care automat îl costă mai mult pe angajator;

- Obligativitatea de a avea angajaţi 4% persoane cu dizabilităţi, iar dacă nu ai asemenea angajaţi, "plăteşti, trebuie să plăteşti". Nu este un lucru rău să-ţi doreşti ca persoanele cu dizabilităţi să aibă o şansă să muncească, este greşit să obligi angajatorul. Eventual poţi să-l încurajezi, să îl stimulezi, nu să îl penalizezi;

? Şi să nu mai vorbim de cea mai nouă aberaţie a Guvernului PSD, cea cu split TVA, împărţirea TVA-ului care nu funcţionează decât într-o ţară a Uniunii Europene, şi acolo doar în contractele cu statul;

? Sau impozitul pe dividende, un lucru pe care l-aţi discutat în programul de guvernare şi care v-aţi angajat să fie zero, dar se pare că aţi uitat.

Şi cea mai mare grijă a noastră vine când vedem numerele, pentru că numerele niciodată nu greşesc.

Aţi împrumutat, domnilor, din ianuarie 2017 până la sfârşitul lunii iulie 2017, 554 de euro pe secundă. Da, 554 de euro pe secundă. Adică 38% din produsul intern brut. Cu aceşti bani se puteau construi cel puţin sau aproape 200 de km de autostrăzi.

Concluziile mele sunt: conduceţi deficitar şi iresponsabil ţara noastră, închideţi firme, faceţi românii să fugă din ţară şi ne băgaţi în datorii din care nu vom putea ieşi niciodată.

Iar, în aceste condiţii, nu pot decât să vă cer demisia, începând cu prim-ministrul Tudose, împreună cu ceilalţi membri ai Guvernului. Plecaţi, domnilor! Ori sunteţi nişte incompetenţi, ori nişte trădători care distrugeţi această ţară, în niciun caz nu sunteţi nişte patrioţi care se luptă pentru viitorul României!

Deputat PMP, Ionuţ Simionca, de Bistriţa-Năsăud.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Corneliu Ştefan.

Vă rog.

Domnul Corneliu Ştefan:

Declaraţie politică

"Opozanţi de dragul opoziţiei!"

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am constatat că liderii PNL ştiu să facă valuri, adică opoziţie declarativă! La diferitele întruniri ale partidului, în faţa presei, chiar şi în plenul Parlamentului, lovesc pueril, fără forţă, fără constanţa argumentului, în Partidul Social Democrat şi în Guvernul Mihai Tudose.

Spun liberalii că, imediat ce vor ajunge la putere, vor stopa majorările de salarii, de pensii, vor pune la punct sistemul bugetar. Cu o asemenea gândire, se transpun pur şi simplu în perioada Guvernării Boc, când sistemul bugetar a suferit cea mai mare lovitură, salariile fiind micşorate sau îngheţate, la nivelul de trai al românilor.

Astfel, reprezentanţii PNL afirmă că noi, PSD-iştii, omorâm totul în jur! Ciudat şi antiromânesc mod de a vedea creşterea economică a ţării, menţionată de instituţiile europene de profil, creşterea decentă a salariilor din domeniul bugetar şi a salariului minim pe economie.

Chiar nu cunosc aceşti opozanţi de dragul opoziţiei că funcţionarii cu responsabilitate din primării şi alte instituţii ale statului au trăit până acum cu salariul minim pe economie?

Stimaţi colegi,

Este uşor să stai în banca opoziţiei şi să critici orice, orbeşte, demagogic, doar aşa, să vadă românul că există şi un Gică contra.

Ne acuză liberalii şi că ar fi fost angajaţi în funcţiile publice numai membri ai PSD. Total neadevărat. Oricine este capabil şi bine pregătit poate participa la concursurile organizate pentru ocuparea unui post de funcţionar. Nicio persoană nu a fost împiedicată să se afirme în mod profesional.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş fi vrut să văd că liberalii au un program de guvernare alternativ, şi că au soluţii, că ne spun concret ce ar face pentru ţară. În propoziţie, cu subiect şi predicat!

Să vrei să dărâmi o guvernare de dragul politicii de opoziţie, mi se pare un nonsens, o caricatură de implicare. PSD are un proiect de ţară, pe care îl vom duce la capăt, indiferent de obstacole, indiferent de opoziţia desuetă afişată de PNL!

Vă mulţumesc.

Corneliu Ştefan, deputat PSD Dâmboviţa.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Acestea fiind spuse, închidem prima parte a şedinţei noastre.

Începem, în câteva minute, partea a doua a şedinţei.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Vasile Axinte:

"Iaşiul, capitala tineretului ortodox"

În perioada 1-4 septembrie 2017, capitala Moldovei, municipiul Iaşi, a fost gazda uneia dintre cele mai prestigioase evenimente ale ortodoxiei mondiale şi anume, "Întâlnirea Tinerilor Ortodocşi."

Odată cu debutul acestei manifestări, încă din 2013, la Baia Mare, România s-a înscris în rândul ţărilor care coordonează eforturile de promovare a normelor moral creştine, în anul 2017 fiind rândul capitalei Moldovei pentru acest veritabil congres al ortodoxiei.

Peste 500 de tineri cu vârste între 16 şi 35 de ani au participat la Iaşi la colocvii şi întruniri care au avut ca scop:

- promovarea modelelor creştin ortodoxe;

- formarea tinerilor;

- încurajarea dialogului între tineri.

Sub Înaltul Patronaj al Patriarhiei Române, în frunte cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la acest congres al ortodoxiei au participat delegaţii de tineri din Republica Moldova, Ucraina, Grecia, Serbia, Albania, Macedonia, Franţa, Germania, Belgia, Italia, Spania, Portugalia, Irlanda, Marea Britanie, Elveţia, Turcia, Iordania, Siria, dar şi din unele state africane.

Această manifestare vine în contextul în care tot mai multe voci neautorizate au susţinut faptul că ortodoxia nu mai reprezintă pentru tineri un punct de reper şi că valorile moral-ortodoxe sunt de mult căzute în desuetudine. În realitate, Biserica Ortodoxă Română este supusă de mai mulţi ani unui tir de atacuri, produse ale unor dezinformări premeditate, scopul final fiind denigrarea personalităţilor bisericeşti şi, de aici, scăderea încrederii pe care populaţia o are în Biserică.

Aceste atacuri concentrate s-au materializat, în ultima vreme, în campanii de denigrare însăşi a valorilor creştin-ortodoxe, prin analogii periculoase, dar foarte atent alese de genul: "decât să construim biserici, mai bine construim spitale!" Nu în ultimul rând, nu trebuie să uităm de eforturile unora care au dorit scoaterea din programa obligatorie de studiu a disciplinei "Religie", argumentând tot felul de motive de discriminare faţă de elevii care, prin voia părinţilor, se declară atei.

Tinerii ortodocşi au ţinut, cu prilejul acestui congres al ortodoxiei, să precizeze că segmentul de vârstă între 16 şi 35 de ani nu a fost afectat de aceste campanii premeditate de denigrare, atât a instituţiei Bisericii cât şi a normelor morale promovate, lansând, cu această ocazie, un mesaj la dialog, toleranţă religioasă şi cooperare între tineri.

Felicităm pe această cale oficialităţile care au făcut ca, prin efortul lor, acest eveniment să poată avea loc în cele mai bune condiţii şi fără evenimente reprobabile şi urăm succes municipiului Sibiu care, în anul 2018, va fi gazda acestui eveniment extrem de prestigios pentru ţara noastră!

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"Guvernul PSD-ALDE dinamitează viitorul românilor"

Guvernul Tudose şi majoritatea PSD-ALDE ne demonstrează în fiecare zi care trece că nu le pasă deloc de interesul românilor, ci doar de a găsi soluţii, indiferent de costurile pe care le presupun asupra bunăstării cetăţenilor, pentru a mai aduna bani la bugetul nerealist pe care l-au încropit.

Ştim sigur, deja, că în toamna aceasta Guvernul girat de liderul PSD, Liviu Dragnea, o să ne ardă la buzunare, prin majorarea preţurilor la carburanţi, măsură ce va avea un efect de domino asupra costului vieţii de zi cu zi a românilor.

Mai ştim, de asemenea, că guvernanţii mai pregătesc o măsură criminală, care va lovi din plin în viitorul puţinilor tineri angajaţi care aleg să mai rămână în România. Mă refer aici la pensiile acestora, banii din Pilonul II urmând să le fie mutaţi din conturi. Este vorba de aproximativ 40 de miliarde de lei, economisiţi de români în ultimii 9 ani, şi care acum sunt râvniţi de puterea PSD-ALDE.

Stimaţi colegi din majoritatea parlamentară, înţeleg că unele măsuri pot avea o anumită justificare în viziunea celor care se află la guvernare, dar nu pot înţelege un Guvern care se joacă cu viitorul românilor. Prin astfel de măsuri faceţi dovada clară a faptului că sunteţi un pericol public şi vă transformaţi în inamicul numărul unu al românilor!

Fac un apel la dumneavoastră să reflectaţi mai bine asupra acestor măsuri şi să îi aveţi în vedere în primul rând pe cetăţenii acestei ţări, care aduc plusvaloare economiei româneşti, astfel încât să le asiguraţi o oarecare predictibilitate asupra propriului viitor. Cum ar putea un tânăr să aleagă să rămână în ţară, în condiţiile în care statul român nu poate respecta regulile în timpul jocului şi se dezice de propriile măsuri la doar câţiva ani de la implementarea lor?!

O astfel de măsură ar fi una păguboasă pentru români şi economia României şi nu ar fi decât un compromis riscant pe care sunteţi pe cale să-l faceţi, totul doar pentru a umple buzunarele goale ale puşculiţei pentru partid. Aţi promis în campanie că va curge lapte şi miere, dar acum ne-aţi arătat şi adevăratele intenţii, şi Programul de Guvernare este doar o fiţuică fără nicio valoare, prin care doar aţi dorit să îi păcăliţi pe alegători!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Guvernul PSD a rămas dator cu răspunsuri"

La iniţiativa Grupului parlamentar al PNL, prim-ministrul Mihai Tudose a fost chemat în Parlamentul României pentru a oferi explicaţii referitoare la situaţia gravă a economiei româneşti. Am considerat necesar ca şeful Executivului să explice de ce promisiunile PSD din campania electorală în domeniul economic sunt departe de a fi puse în practică, iar direcţia în care merge economia României este una greşită, ca urmare a măsurilor adoptate.

Am aşteptat de la domnul Tudose explicaţii, pe care nu le-am primit însă!

Nu am aflat de ce Guvernul Tudose a făcut posibil ca România să înregistreze cel mai mare deficit bugetar din ultimii ani, de ce încasările la buget sunt cu 5 miliarde de lei mai mici decât încasările prognozate, de ce vor să bage mâna în buzunarul românilor, privându-i de banii destinaţi Pilonului II de Pensii, de ce rata şomajului o ia din nou pe o pantă ascendentă, de ce vor să îngroape întreprinzătorii prin introducerea sistemului split TVA sau de ce a crescut deficitul balanţei comerciale cu 30%, afectând echilibrele economice?!

Creşterea economică de 5,8% cu care s-a lăudat domnul Tudose în discursul său nu se observă, din păcate, în economia reală. Cum s-ar explica altfel decizia Guvernului PSD-ALDE de a creşte acciza la carburanţi cu 0,16 lei/litru, începând cu 15 septembrie 2017, şi cu încă 0,16 lei/litru, începând cu 1 octombrie 2017, sau de a lua banii de pensie din Pilonul II ?!

Guvernul PSD-ALDE s-a angajat că va creşte nivelul de trai şi că românii vor vedea în propriile buzunare mai mulţi bani, însă aceeaşi români vor fi nevoiţi să scoată, începând din această lună, mai mulţi bani pentru a alimenta la pompă, dar şi pentru creşterile de preţuri care vor veni în cascadă.

Dacă mult lăudata creştere economică s-ar fi resimţit cu adevărat în economie, Guvernul Tudose nu ar fi născocit plata defalcată a TVA, în privinţa căreia inclusiv Consiliul Investitorilor Străini a avertizat asupra efectelor negative pe care le va presupune implementarea sa. Nu poate fi apreciată ca fiind o viziune sănătoasă pe termen mediu şi lung împovărarea contribuabililor oneşti. Statul român, în loc să uşureze circuitul administrativ şi birocratic la care sunt supuse firmele din România, vine cu măsuri care vor cauza blocaje serioase în economie. O astfel de măsură nu se poate lua de pe o zi pe alta, fiind necesar să fie ascultată vocea mediului de afaceri din România şi să fie organizată o dezbatere serioasă.

Din păcate, prim-ministrul Tudose nu a fost în stare să asigure o dezbatere pe această temă, cum nu a făcut-o nici ieri, în Parlamentul României; când a venit ne-a aruncat câteva cifre, dar a ocolit fondul problemei. Impresia generală a fost aceea a unui Guvern condus de amatori, fără strategie, fără viziune, un Guvern depăşit, incompetent şi care a rămas din nou dator cu răspunsurile reale!

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Când câinii latră, caravana PSD nu mai trece!"

Ministrul Apelor şi Pădurilor a descoperit, recent, că tinerii pleacă pe capete din România oripilaţi de "gradul de violenţă la care s-a ajuns în ţara asta, de ură, de dezbinare, şi astea sunt toate efectele unor propagări doar a ştirilor negative" propunând, în consecinţă, facilităţi fiscale pentru mass-media dispusă să prezinte doar partea plină, cu ştiri pozitive, favorabile PSD, desigur, a paharului realităţilor cotidiene.

Aberaţiile demnitarului de la Ape şi Păduri ar fi comice, dacă n-ar fi triste. Trecând peste faptul că singura legătură dintre portofoliul ministerial al distinsei doamne şi presa autohtonă ar putea fi, cel mult, materia primă din care se fabrică celuloza şi hârtia, agitarea zăhărelului unor facilităţi fiscale, în schimbul promovării exclusive a unei agende publice personalizate pozitiv, poate îmbrăca uşor aspectele unor fapte de cumpărare de bunăvoinţă, sau influenţă, după caz, aspru sancţionate de legile în vigoare.

PSD a uitat că acordarea de facilităţi fiscale pentru industria mass-media, prin reducerea la zero a TVA la difuzarea de publicitate, a fost una dintre promisiunile sale electorale, dar neonorată până astăzi.

Ajuns deja la fundul sacului bugetar, fără să-şi fi pus în practică doar o mică parte din proiectele promovate în campanie, PSD pare decis să arunce în bătălia pentru propria imagine ultimele resurse pe care le mai controlează, sperând în zadar să adoarmă vigilenţa "câinelui de pază al democraţiei", cum mai este supranumită mass-media de la noi.

Din nefericire pentru PSD, mass-media nu dă semne de somnolenţă şi nici nu acceptă zgardă, botniţă şi lanţ.

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"O situaţie paradoxală, dar care tinde să devină o normalitate în România!"

Şi acest an şcolar va începe tot cu stângul.

Nu cred să existe între noi cineva care să nu se umple de emoţie în prima zi de şcoală, atunci când clopoţelul strânge la clasă noi şi noi generaţii de copii, care păşesc pentru prima dată în şcoală. Sunt momente care nu se uită niciodată, nici de copii şi nici de părinţi, bunici sau fraţi.

Dar această bucurie este umbrită în fiecare an de aceleaşi probleme. Si acum începem anul şcolar 2017-2018 tot cu stângul, mii de elevi riscă să meargă la 11 septembrie în şcoli neautorizate, multe clădiri sunt încă în construcţie, la altele încă se execută lucrări pentru utilităţi de apă şi canalizare, se pune parchetul, se instalează centrale, se zugrăveşte etc.

Domnul ministru Pop ne dădea asigurări, nu cu mult timp în urmă, că şcoala va începe la 11 septembrie, dar sunt multe şcoli care nu au primit certificatul sanitar de funcţionare. Este inadmisibil ca educaţia mileniului III să se facă în şcoli de Ev Mediu - şi aici mă refer la şcolile în mediul rural, unde nu există grupuri sanitare, pereţii sunt crăpaţi şi plini de igrasie, unde există încă sobe din tablă, unele şcoli nu au acoperişul terminat, nu au mobilierul necesar, iar toate aceste nereguli reprezintă un real pericol pentru sănătatea copiilor.

Grav este faptul că acest domn ministru a gestionat dezastruos şi situaţia manualelor şcolare, dându-ne asigurări că toţi elevii vor avea pe bănci manuale, dar, iată, acest lucru nu este posibil pentru elevii din clasa a V-a, care vor învăţa după anumite îndrumătoare şcolare. Ce mare grijă avea Domnia Sa? Să politizeze inspectoratele şcolare şi să elimine de la conducerea acestora pe cei care nu aveau carnete de partid la PSD. Mare grijă, domnule ministru!

Cei aflaţi la conducerea Ministerului Educaţiei s-au tot perindat, fără a găsi soluţii concrete de rezolvare a sutelor de probleme care apar la începutul fiecărui an şcolar. Paradoxal, situaţia tinde să devină o normalitate în România. Începem şcoala fără manuale, începem şcoala în clădiri fără autorizaţii de funcţionare şi lista continuă.

Aşadar, cine pronunţă astăzi principiul constituţional "învăţământul obligatoriu este gratuit" fie este în totală necunoştinţă de cauză, fie răuvoitor.

În aceste condiţii, să nu ne mai punem întrebări de ce abandonul şcolar este în creştere, de ce profesia de dascăl nu mai beneficiază de aprecierea societăţii româneşti, de ce copiii din păturile sociale sărace sau din mediul rural nu ajung niciodată să absolve o facultate, de ce şcoala românească nu mai produce valoare.

Dreptul la educaţie este unul dintre drepturile fundamentale ale omului, chiar dacă societatea românească se află într-un efort de schimbare şi adaptare la cerinţele societăţii democratice, se fac eforturi să se aloce suficiente fonduri pentru ca toţi copiii din România să aibă acces la o educaţie de calitate. Dar rezultatele pe care le tot aşteptăm nu sunt vizibile.

Să nu uitaţi, domnule ministru, că educaţia este un factor important în dezvoltarea durabilă a unei ţări, pentru că pregăteşte viitorul ei, iar lipsa de viziune, incompatibilitatea planificării şi a programului de învăţământ cu cerinţele de pe piaţa muncii, slaba pregătire practică sunt alte câteva dintre problemele încă nerezolvate. Dacă pălăria vă este prea mare, puteţi să vă retrageţi cu demnitate, lăsând locul unui al ministru, poate mult mai competent.

Domnul Costel Alexe:

"Educaţia şi siguranţa copiilor sunt priorităţi care nu sunt negociabile"

În intervenţiile mele de la tribuna Parlamentului m-am adresat, în calitate de ieşean, de vicepreşedinte al Comisiei pentru mediu sau simplu coleg, făcând apel la raţiunea Domniilor Voastre, pentru a găsi împreună soluţii la problemele pe care cetăţenii ni le semnalează.

Dar astăzi vin în calitate de părinte, unul dintre mulţii părinţi îngrijoraţi de haosul şi iresponsabilitatea care domneşte în Ministerul Educaţiei Naţionale. Cel mai bine vă pot relata situaţia din Iaşi, căci în nenumăratele întâlniri pe care le-am avut cu cetăţenii în perioada lunilor de vară am reuşit să am o radiografie a sistemului de învăţământ, dar, totodată, în urma discuţiilor cu mulţi dintre Domniile Voastre am descoperit că Iaşiul nu este un caz izolat, ci pur şi simplu la nivel naţional nu se pot gestiona câteva situaţii previzibile.

Au trecut 3 luni de când i-am solicitat domnului Liviu Pop, ministrul învăţământului, soluţionarea crizei manualelor şcolare, trei luni în care principalele sale preocupări au fost schimbarea inspectorilor şcolari pe criterii politice şi introducerea manualului pentru educaţie fizică. Astăzi, atât profesorii, cât şi elevii de clasa a V-a sunt puşi în postura de a lucra de pe cele 177.000 de exemplare din "compendiul" care va ţine loc de manuale. O situaţie aberantă, fără orizont de rezolvare, care a costat statul român 732.000 de lei! A cui a fost interesul, de nu s-a găsit soluţionarea în timp util? Cine are de câştigat din toată această harababură instituţională şi din risipa banilor publici?

Din păcate nici ministrul Liviu Pop şi nici prim-ministrul Mihai Tudose nu pot prezenta un calendar al rezolvării acestei crize, cu un termen asumat.

Nu pot să nu observ o diferenţă frapantă de abordare din partea ministrului de resort: a reuşit, în doar câteva minute, printr-un fax în care concedia jumătate dintre inspectorii şcolari, să facă din ministerul pe care îl conduce unul dintre cele mai politizate ministere. De asemenea, într-un timp record şi fără a fi o necesitate, a reuşit să producă manualul pentru educaţie fizică, o tichie de mărgăritar.

Dragi colegi, profesori sau simpli părinţi, aceste situaţii trebuie să înceteze, autorităţile trebuie să arate responsabilitate, atât faţă de educaţia copiilor noştri, cât şi faţă de siguranţa lor, căci încă un "elefant" pe care domnul ministru doreşte să îl ascundă este autorizarea şcolilor, din punct de vedere sanitar şi al securităţii împotriva incendiilor. Din păcate, şi anul acesta multe unităţi de învăţământ vor începe anul şcolar pe semnătura directorilor, lucru total inacceptabil pentru 2018!

Tot ce îmi doresc, în calitate de părinte şi în numele părinţilor care m-au trimis să îi reprezint în Parlament, este să evităm să fim veşnic luaţi pe nepregătite, să vedem cum viaţa copiilor noştri este pusă în pericol sau cum nu au toate cele necesare actului educaţional.

Consider că se impune un gest de bun-simţ din partea domnului Liviu Pop, responsabil direct atât pentru proasta gestionare în criza manualelor şcolare, cât şi în cea a autorizaţiilor de funcţionare, o demisie, care nu poate fi de onoare, dar cu siguranţă poate fi un semnal pentru orice viitor ministru că educaţia şi siguranţa copiilor sunt priorităţi care nu pot fi negociate!

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"România a înregistrat la jumătatea lui 2017 cel mai mare număr de salariaţi din ultimii 21 de ani"

La jumătatea acestui an, România a atins cel mai mare număr de salariaţi din ultimele două decenii, 4,84 milioane de persoane. Astfel, s-a recuperat şi s-a depăşit numărul de joburi care exista în 2008, înainte de venirea crizei economice.

În acelaşi timp, rata şomajului a ajuns în iunie la un minimum istoric de 5,3%, conform INS, adică 470.000 de şomeri. Este cel mai mic nivel din ultimii 8 ani.

În primele 5 luni ale anului s-au creat 113.000 noi locuri de muncă, adică o medie de peste 20.000 de locuri de muncă pe lună.

Creşterea numărului de joburi create reprezintă cel mai important indicator privind creşterea sănătoasă a economiei.

Directorii de companii afirmă însă că este foarte dificil să mai găseşti angajaţi. Drept urmare, vor creşte salariile şi în mediul privat. Orice companie serioasă va recurge la majorări, pentru a-şi păstra angajaţii bine pregătiţi. Aceste majorări vor determina mai mulţi români apţi de muncă să intre pe piaţa muncii şi să nu se mai mulţumească doar cu mici lucrări particulare, care nu le oferă venituri constante şi nici asigurări sociale.

Românii încep, deci, să fie plătiţi pe măsura muncii prestate, ceea ce va reduce decalajul dintre salariile românilor şi salariile din Uniunea Europeană. Acesta este unul dintre obiectivele majore ale Programului de guvernare asumat de PSD.

Dacă ne raportăm la ultimele statistici din luna august a acestui an, înregistrate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, vedem că, la data de 14 august 2017, numărul de contracte individuale de muncă active este cu peste 133.000 mai mare faţă de valoarea acestui indicator, faţă de 01 ianuarie 2017.

În acelaşi timp şi numărul de salariaţi activi este cu peste 124.000 de persoane mai mare, la data de 14 august 2017, faţă de valoarea acestui indicator, de la 01 ianuarie 2017. De asemenea, în această perioadă a crescut cu 19.329 şi numărul de angajatori activi, faţă de prima zi din 2017.

Aşadar, consider se poate spune că este şi meritul măsurilor implementate de coaliţia PSD-ALDE, care a preluat guvernarea la începutul acestui an şi nu doar al reglării pieţei muncii. Abia de acum încep să se vadă rezultatele efective ale programelor implementate de PSD, pe care cetăţenii încep să le simtă în viaţa de zi cu zi.

Domnul Florinel Stancu:

"Fermierii români au nevoie de protecţie în faţa atacurilor provenite din afara ţării"

Asistăm de ceva timp la un fenomen extrem de periculos la adresa fermierilor români, care poate fi considerat, fără ezitare, un atac la adresa intereselor statului. Mă refer la dezinformările despre producţia românească de carne, ouă sau legume. Odată la 6 luni, cineva lansează ştiri false cu privire la fermierii din ţara noastră şi nu se găseşte nimeni să le i-a apărarea, să dovedească rapid minciuna, să ceară sancţiuni dure pentru cei care dezinformează.

Este nevoie să oprim aceste atacuri la adresa producţiei româneşti. Dacă stau să mă gândesc puţin, ele nu sunt deloc rare. După interdicţia exporturilor de carne de porc din România către Uniunea Europeană, impusă în 2003 şi prelungită, din punctul meu de vedere inexplicabil, până în 2009, de Comisia Europeană, a fost lansat scandalul cărnii de cal. Marea Britanie acuza România în 2013 că e parte la exportul ilegal de carne de cal, când altele erau statele implicate în escrocherie. În ambele cazuri au avut de pierdut producătorii cinstiţi de la noi.

În luna august, anul curent, după ce mai mulţi retaileri din Olanda, Germania şi Belgia au retras mai multe ouă de pe piaţa europeană, pentru că a fost descoperit un nivel ridicat de fipronil, substanţă interzisă în cazul animalelor destinate consumului uman, o oarecare revistă a implicat şi ţara noastră în scandal, aceasta în condiţiile în care noi nici măcar nu exportăm ouă în Uniunea Europeană.

Vă daţi seama ce absurditate?! Am ajuns să fim scăparea, ţapul ispăşitor al producătorilor care înşeală şi ocolesc legislaţia europeană.

Rog instituţiile abilitate să fie atente. Îi rog pe colegii de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să intervină rapid cu dezminţiri şi anchete când se petrec asemenea cazuri. Fermierul român nu mai poate tolera asemenea nedreptăţi şi umilinţe. Statul este obligat să-i apere pe fermierii de la noi când nu sunt vinovaţi, aşa cum este obligat să-i sancţioneze când greşesc.

Doamna Alexandra-Corina Bogaciu:

"Creşte încrederea consumatorilor din România"

Încrederea consumatorilor din România s-a îmbunătăţit în prima jumătate a anului cu 15 puncte, ajungând la 101 puncte, faţă de finalul anului trecut, fiind una dintre ţările europene cu cea mai mare creştere a acestui indicator în ultimele două trimestre, potrivit studiului Consumer Confidence Index, realizat de Nielsen.

Criteriile de evaluare care au stat la baza acestei analize au fost: perspectiva privind locul de muncă şi perspectiva evoluţiei situaţiei financiare proprii.

Programul de guvernare, impus de PSD, a adus, odată cu o importantă creştere economică, majorarea numărului de locuri de muncă şi consolidarea încrederii românilor în perspectiva lor de muncă, de la 35% în trimestrul 4 al anului trecut până la 51% în trimestrul 2 din 2017.

Majorarea salariilor şi a pensiilor i-a făcut pe tot mai mulţi români să aibă încredere în situaţia finanţelor personale. Acest indicator a crescut cu 12 procente, până la 70%, în timp ce 45% dintre români consideră că următoarele 12 luni sunt un moment bun pentru a cumpăra lucrurile pe care şi le doresc.

Ce demonstrează acest lucru? Este încă o dovadă că avem un Program de guvernare bun, care a generat creştere economică, noi locuri de muncă şi a adus mai mulţi bani în buzunarele românilor.

Indiferent de câte informaţii false sunt aruncate pe piaţă, indiferent de criticile aduse Programului PSD, românii simt că trăiesc mai bine, simt că, în sfârşit, au în România şansa de a avea un loc de muncă stabil şi bine plătit, că pot avea o carieră şi că nu mai este nevoie să-şi părăsească copiii şi familiile, pentru a muncii în străinătate.

De asemenea, la capitolul "încrederii consumatorilor" avem cea mai spectaculoasă creştere din Uniunea Europeană. În Europa de Est, sentimentul consumatorilor s-a îmbunătăţit şi în Slovenia - 74, în creştere cu 11 puncte; Estonia - 83, în creştere cu 11 puncte; Bulgaria - 85, în creştere cu 10 puncte; Letonia - plus 10 puncte până la 78; Ungaria - 70, în creştere cu şase puncte; şi Ucraina - 57 de puncte. La nivel european, nivelul încrederii a avansat cu cinci puncte procentuale în al doilea trimestru, atingând un indice de 85. În trei dintre cele mai importante cinci economii, încrederea consumatorilor este în creştere: cu două puncte procentuale în Germania - 103, cu opt în Franţa - 75 şi cu cinci puncte procentuale în Spania - 91.

Domnul Mihăiţă Găină:

"Legea bugetului va ajunge la Parlament luna viitoare"

Guvernarea PSD face din nou dovada că este una dintre cele mai preocupate puteri din ultimii zece ani, în privinţa construcţiei bugetare. Spre deosebire de celelalte guverne care au trecut pe la Palatul Victoria, Executivul condus de Mihai Tudose a creionat deja osatura necesară construcţiei bugetare pentru anul viitor. În timp ce în alţi ani bugetul României era tergiversat sine die prin ministere şi apoi prin Parlament din cauza dezinteresului anumitor guvernanţi, noi, cei de la PSD, ne-am pregătit din timp, ca să asigurăm anvelopa bugetară pentru 2018.

Aşa cum au anunţat preşedintele Liviu Dragnea şi premierul Mihai Tudose, Legea Bugetului de Stat va fi depusă la Parlament în octombrie pentru amendare, dezbatere şi aprobare.

Cu alte cuvinte, PSD a venit şi a impus din nou normalitatea privind prioritizarea tranzitului legislativ al Legii Bugetului de Stat.

Pe lângă acest aspect, trebuie să mai subliniez că s-a muncit intens şi se continuă acest proces în ministerele de resort, pentru ca toate componentele unei asemenea legi complexe să fie aproape gata şi să urmeze să fie înaintate comisiilor de specialitate.

De asemenea, vreau să evoc capacitatea de mobilizare de care PSD a dat dovadă de fiecare dată când a venit vorba de interesele tuturor românilor. Da, noi, social democraţii, ne obligăm să venim cu cea mai bună formulă financiară pentru anul viitor! Ne-am angajat pe anevoiosul drum al impunerii normalităţii şi echităţii sociale şi nimic nu ne va împiedica în demersul nostru corect!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Noua sesiune parlamentară, un adevărat tur de forţă în slujba cetăţeanului"

Priorităţile legislative ale PSD pentru noua sesiune parlamentară confirmă nu doar preocuparea noastră faţă de agenda cetăţeanului, ci şi realismul cu care tratăm toate problemele care ne sunt semnalate. Spre deosebire de o anumită parte a opoziţiei, noi, cei de la PSD, venim cu proiecte de acte normative viabile, şi nu cu fantasmagorii legislative, dar populiste.

Nu vrem să câştigăm capital electoral umblând la coarda sensibilă a electoratului. Nu, noi venim doar cu proiecte care respectă atât litera, cât şi spiritul Constituţiei. Şi vă dau un simplu exemplu - şi pentru PSD, la fel ca pentru majoritatea partidelor, traseismul politic a fost şi continuă să fie un impediment, precum şi un factor care atrage, pe bună dreptate, oprobiul public. Totuşi, nu ne putem aventura să încălcăm prevederile legii fundamentale, prin condiţionarea libertăţii de alegere şi îngrădirea ei. O astfel de situaţie ar anula voinţa electoratului şi nu doar pierderea mandatului de ales. Daţi-mi voie să vă reamintesc că, anterior, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat pe un astfel de proiect de lege, pe care, nu doar că l-a respins, ci l-a desfiinţat de-a dreptul.

Aşadar, PSD se preocupă strict de proiecte realiste, spre deosebire de ceea ce face opoziţia. În sprijinul afirmaţiilor mele, ţin să amintesc, printre priorităţile legislative stabilite de PSD pentru actuala sesiune parlamentară, Legea parteneriatului public-privat, Legea prevenţiei, Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, Legea referendumului, Legile justiţiei, Legea pensiilor, Legea energiei electrice şi a gazelor naturale, Legea zootehniei, Legea sănătăţii, Legea vaccinării, Legea urbanismului, Legea privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, Legea privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie, Legea minelor şi Legea privind înfiinţarea Casei de Comerţ a României.

Mai mult, potrivit asigurărilor date de liderul PSD, Liviu Dragnea, se va acorda prioritate şi Legii Bugetului de Stat, care va fii depusă la Parlament în octombrie, Codului administrativ, Codului muncii, Codului finanţelor publice locale, cât şi Legii privind vânzarea terenurilor agricole şi silvice.

Domnul Dumitru Oprea:

Ce viitor are "Antibiotice Iaşi", sub fantomaticul Fond Suveran de Investiţii?

Unele dintre cele mai valoroase societăţi ale statului român, între care şi "Antibiotice Iaşi", vor trece în componenţa viitorului Fond Suveran pentru Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), o inginerie a actualei puteri, menită să ofere un nou rând de sinecuri de natură să îmbogăţească mulţi clienţi politici, dar şi să lase fără bani de investiţii tocmai entităţile profitabile deţinute de noi, toţi cetăţenii.

De altfel, în pregătirea FSDI, Guvernul României a privat încă de la finalul lunii ianuarie societăţile cu capital integral sau majoritar de stat de 90% din profiturile nete. Concret, la bugetul de stat se varsă sume uriaşe în 2017 din profiturile companiilor naţionale, sume care, în loc să asigure dezvoltarea afacerilor statului pe o piaţă extrem de competitivă, se duc în măririle de salarii operate în mod populist de coaliţia PSD-ALDE şi în echilibrarea cheltuielilor curente.

A fost aplicată o viziune care trădează, încă o dată, primitivismul economic al actualilor guvernanţi. Sub pretextul nobil al construirii de autostrăzi şi căi ferate rapide, puterea încearcă să ne vândă tuturor acum gogoaşa Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, ale cărui venituri ar urma să asigure un flux de bani nemaîntâlnit până acum, capabil să dezvolte România. Această poveste am mai auzit-o la introducerea supraaccizei la carburanţi în vremea guvernării Ponta. Din banii încasaţi de stat, în mod evident, nu s-a construit niciun centimetru de autostradă sau cale ferată rapidă, sumele ducându-se în coşul comun de cheltuieli curente.

FSDI va confisca profitul companiilor de stat, va crea o nouă structură populată de noi îmbogăţiţi, pe baza prieteniei cu vârfurile PSD, va spolia societăţile emblemă ale României, una dintre ultimele averi naţionale. Guvernarea pe genunchi din primele opt luni ale acestui an ne oferă un indiciu suficient de clar asupra intenţiilor reale privind crearea FSDI: furtul legal din bani publici. Motto-ul după care se conduc cei aflaţi vremelnic la putere pare să fie "ceea ce este ilegal, vom face să fie legal".

Ca parlamentar de Iaşi, nu pot să nu mă gândesc la viitorul pe care îl are una dintre companiile-fanion ale economiei locale, "Antibiotice SA", o întreprindere profitabilă care exportă medicamente în toată lumea şi înregistrează profituri mai mari de la un an la altul. Riscul ca dezvoltarea "Antibiotice SA" să fie stopată prin înfiinţarea FSDI este real şi, momentan, privarea de profituri care să poată fi reinvestite în echipamente şi instrumente moderne de marketing şi vânzări este în curs.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Noi, împreună, facem bine România. Am început 30 de zile de salvare şi informare la "Cortul Sănătăţii", între 10 august-10 septembrie 2017. Toţi cei care vă veţi prezenta la "Cortul Sănătăţii" veţi beneficia gratuit de Serviciul Voluntar de Ambulanţă Iaşi:

1. cu puncte de prim ajutor caniculă;

2. toate informaţiile necesare educaţiei pentru sănătate - ţintit pe vaccinarea copiilor plus donare de sânge şi măsuri de prim ajutor;

3. măsurarea gratuită a tensiunii arteriale şi determinarea glicemiei.

Toată lumea ar trebui să ştie cum să salveze o viaţă. Am şi depus în parlament un proiect de lege care prevede ca "Noţiunile de prim ajutor" să devină materie obligatorie de studiu în toate şcolile din România.

Unde şi când ne puteţi găsi:

• 10 august 2017 - Zona Poştei din Podu Roş - orar: 14,00-18,00;
• 11 august 2017 - Teiul lui Eminescu - Parc Copou - orar: 14,00-18,00;
• 12 august 2017 - Esplanada Oancea - Tătăraşi - orar: 14,00 - 18,00;
• 13 august 2017 - Piaţa Unirii - orar: 14,00-18,00;
• 14 august 2017 - Zona Poştei din Podu Roş - orar: 14,00-18,00;
• 15 august 2017 - Esplanada Oancea - Tătăraşi - orar: 14,00 - 18,00;
• 16 august 2017 - Piaţa Unirii - orar: 14,00-18,00;
• 17 august 2017 - Esplanada Oancea - Tătăraşi - orar: 14,00 - 18,00;
• 18 august 2017 - Zona Poştei din Podu Roş - orar: 14,00-18,00;
• 19 august 2017 - Esplanada Oancea - Tătăraşi - orar: 14,00 - 18,00;
• 20 august 2017 - Piaţa Unirii - orar: 14,00-18,00;
• 21 august 2017 - Esplanada Oancea - Tătăraşi - orar: 14,00 - 18,00;
• 22 august 2017 - Zona Poştei din Podu Roş - orar: 14,00-18,00;
• 23 august 2017 - Teiul lui Eminescu - Parc Copou - orar: 14,00-18,00;
• 24 august 2017 - Esplanada Oancea - Tătăraşi - orar: 14,00 - 18,00;
• 25 august 2017 - Piaţa Unirii - orar: 14,00-18,00;
• 26 august 2017 - Zona Poştei din Podu Roş - orar: 14,00-18,00;
• 27 august 2017 - Teiul lui Eminescu - Parc Copou - orar: 14,00-18,00;
• 28 august 2017 - Esplanada Oancea - Tătăraşi - orar: 14,00-18,00;
• 29 august 2017 - Piaţa Unirii - orar: 14,00-18,00;
• 30 august 2017 - Zona Poştei din Podu Roş - orar: 14,00-18,00;
• 31 august 2017 - Teiul lui Eminescu - Parc Copou - orar: 14,00-18,00;
• 1 septembrie 2017 - Esplanada Oancea - Tătăraşi - orar: 14,00- 18,00;
• 2 septembrie 2017 - Piaţa Unirii - orar: 14,00-18,00;
• 3 septembrie 2017 - Zona Poştei din Podu Roş - orar: 14,00-18,00;
• 4 septembrie 2017 - Teiul lui Eminescu - Parc Copou - orar: 14,00-18,00;
• 5 septembrie 2017 - Esplanada Oancea - Tătăraşi - orar: 14,00- 18,00;
• 6 septembrie 2017 - Piaţa Unirii - orar: 14,00-18,00;
• 7 septembrie 2017 - Zona Poştei din Podu Roş - orar: 14,00-18,00;
• 8 septembrie 2017 - Teiul lui Eminescu - Parc Copou - orar: 14,00-18,00;
• 9 septembrie 2017 - Esplanada Oancea - Tătăraşi - orar: 14,00- 18,00;
• 10 septembrie 2017 - Piaţa Unirii - orar: 14,00-18,00.

La final, vom fi împreună de Ziua mondială a primului ajutor, iniţiată de Federaţia Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (FICR), celebrată în a doua zi de sâmbătă a lunii septembrie, pentru a participa la acţiunile de mobilizare pentru acordarea asistenţei primare în situaţii de criză.

Domnul Petru Movilă:

Ne vedem astăzi după o vacanţă plină de evenimente politice, care au depăşit de ceva vreme limita decenţei. Lider a fost noul premier al PSD, Mihai Tudose, care ne-a făcut zilele mai senine cu declaraţii contradictorii şi alarmante, ca mai apoi să se transforme în nimic. Ce să mai discutăm despre ministrul Genunche care a inventat manualele de educaţie fizică sau despre ministrul Lauffer care a descoperit cât valorează euro în Marea Britanie.

Ţinând isonul colegilor de la Bucureşti, cred că membrii PSD de Iaşi doresc să le demonstreze neapărat că sunt totuşi capabili de ceva. Problema pentru noi este că sunt capabili doar de prostii. Nu ştiu cât de bine se ştie la centru ce fac cei din provincie, însă vreau să vă atrag atenţia, stimaţi conducători ai PSD, faptul că n-ar fi rău să introduceţi nişte teste psihologice trimestriale, sau semestriale pentru membrii dumneavoastră.

Să vă spun şi de ce consider că este necesară o astfel de măsură. La Iaşi, avem două facţiuni în PSD. Problema n-ar fi foarte gravă dacă s-ar împăca măcar la nivel declarativ şi ar face evenimente comune, măcar de ochii lumii. Însă, din păcate pentru noi, ieşenii, fiecare PSD îşi face câte un eveniment. Astfel, avem două Centenare - unul organizat de Primăria Iaşi şi unul organizat de Consiliul Judeţean şi avem două parcuri industriale pe acelaşi teren. Cum să reacţionez ca parlamentar atunci când primesc două adrese, pe aceeaşi temă, de la două instituţii diferite?

Păcală şi Tândală sunt mici copii pe lângă liderii noştri de la Iaşi! Am ajuns de râsul curcilor, dat fiind că nu sunt capabili să organizeze nici măcar nişte evenimente mai răsărite. Niciodată în istoria Iaşiului nu s-a ajuns la un astfel de nivel de aroganţă şi incompetenţă. Nici măcar după ce s-a rupt alianţa USL, ieşenii n-avut atât de mult de suferit. Lupta internă care are loc în aceste momente la Iaşi a făcut ca instituţiile de bază ale judeţului să fie paralizate de rea-voinţă şi ambiţii prosteşti.

Ce a reuşit să-şi facă PSD din interior, nu a reuşit nimeni din '90 în prezent. Însă, tind să cred, stimate domnule preşedinte, că această situaţie este bine-cunoscută la Bucureşti şi că nu numai că nu veţi face nimic să-i puneţi capăt, dar o veţi şi alimenta. Vă convine să aveţi conducători slabi, pentru că aşa nu va exista niciodată pericolul de a veni cineva de la Iaşi să vă ceară să faceţi Autostrada Iaşi - Tg. Mureş sau să alocaţi bani de la bugetul de stat pentru cele mai importante investiţii.

Din păcate pentru dvs, şi implicit pentru PSD, ţin să vă anunţ că noi, cei din PMP, nu vom lăsa lucrurile aşa. Voi veni săptămânal să vă aduc aminte că Iaşiul există şi că avem nevoie de autostradă, de spital regional, de drumuri judeţene modernizate şi de oameni capabili. Mai mult, nici opinia publică şi societatea civilă nu vor mai tolera o astfel de situaţie.

După o scurtă pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şi vă anunţ că din totalul celor 329 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa un număr de 147.

Ordinea de zi şi programul au fost distribuite.

Dezbateri, până la ora 11,30 şi la ora 12,00, vot final.

Şi, la încheierea şedinţei, şedinţă de Birou permanent.

Înainte de a începe, înţeleg că, pe procedură, sunt câteva observaţii.

Domnul Victor Paul Dobre, viceliderul Grupului PNL, şi apoi domnul Munteanu.

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă propun ca poziţia 13 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, Pl-x 486/2015, să o retrimitem, pentru o nouă dezbatere, în comisie. Sunt o serie de observaţii. De altfel, am convenit şi cu colegii lideri de grup.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, Comisia pentru muncă. Cât? Două săptămâni, da?

Domnul Victor Paul Dobre:

Două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Da. Pregătiţi-vă cartelele, stimaţi colegi.

Retrimitem prima propunere de la Respingeri, poziţia 13, Comisia pentru muncă, două săptămâni. Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

99 de colegi prezenţi, 98 de voturi pentru, un coleg nu a votat. Acest Pl-x 486, retrimis la Comisia pentru muncă, pentru două săptămâni.

În continuare, liderul Grupului USR, domnul Cristian Seidler.

Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Domnule preşedinte,

De la vot final, avem două proiecte de lege care au fost dezbătute în legislatura anterioară şi noi ar trebui să ne exprimăm acum doar prin vot.

O să vă rog să retrimitem aceste proiecte la comisii. Vorbesc despre Pl-x 230/2008 (Propunerea legislativă privind completarea şi modificarea O.U.G. nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere cu modificările şi completările aduse de Legea nr. 280/2003) şi Pl-x 282/2016 (Propunerea legislativă pentru modificarea art.94 alin.(1) din Legea nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar). Termen - două săptămâni.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Să înceapă votul pentru retrimiteri, pentru două săptămâni, cele două proiecte.

121 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abţinere. Cele două proiecte au fost retrimise pentru două săptămâni.

Domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să fac un anunţ, şi anume că în baza prevederilor art. 14 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, de astăzi, domnul deputat Victor Ponta nu mai este membru al Grupului PSD din Camera Deputaţilor. Am luat act în data de 3, de la lansarea unei noi formaţiuni politice. Totodată, şi ieri, când s-a adresat plenului Camerei, a vorbit în numele deputaţilor neafiliaţi.

Aşadar, pe această cale, cu aceste argumente, solicităm acest lucru.

De asemenea, vom înainta către Biroul permanent sau comisia de specialitate, aşa cum spune Regulamentul, şi documentele privind pierderea funcţiilor pe care le-a deţinut în această calitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii pe procedură, dacă mai sunt? Nu mai sunt.

Intrăm în ordinea de zi.

4. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre.

Dacă aveţi obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

Preambul. Obiecţii? Nu. Adoptat.

La art. unic. Obiecţii? Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 6 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului; PL-x 240/2017; caracter organic. Procedură de urgenţă.

Avem opt amendamente admise.

O invit pe doamna secretar de stat Mariana Moţ.

Vă rog.

Din partea Ministerului Justiţiei.

Vă rog, doamnă ministru.

Doamna Sofia Mariana Moţ (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi.

În cele ce urmează voi expune punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, care, de altfel, a fost înaintat şi Guvernului, însă nu am cunoştinţă dacă acesta a fost adoptat sau nu.

Prin urmare, faţă de proiectul adoptat şi avizat, mai bine zis, ieri, în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, exprimăm doar câteva scurte observaţii, care ţin mai mult de terminologie decât de fondul proiectului de lege.

Prin urmare, apreciem că potrivit art. 156 din Legea fundamentală, care se referă la Legea de revizuire, după adoptarea acesteia în Camera Deputaţilor şi Senat, textul propus vizează proiectul de revizuire, tot după adoptarea acestuia de către cele două Camere ale Parlamentului, instituind un termen mai scurt de publicare în Monitorul Oficial. Iniţial, în proiect era prevăzut termenul "în aceeaşi zi". În actualul proiect, supus aprobării dumneavoastră, termenul este de două zile.

În plus, precizarea "se trimite Curţii Constituţionale care procedează potrivit legii" apreciem că este inutilă, deoarece art. 23 din Legea nr. 47/1992, Legea de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, stabileşte sesizarea din oficiu a instanţei de control constituţional şi pronunţarea acesteia cu privire la compatibilitatea faţă de limitele constituţionale ale revizuirii, în acelaşi termen, de cinci zile de la adoptare.

Şi încă o observaţie. Teza finală a textului propus: "Dacă se constată că iniţiativa legislativă de revizuire depăşeşte limitele revizuirii", apreciem, de asemenea, că este inutilă formularea, tot în temeiul art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47, care prevede deja: "Decizia prin care se constată că nu au fost respectate dispoziţiile constituţionale referitoare la revizuire se trimite Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea reexaminării Legii de revizuire a Constituţiei, pentru punerea în acord cu decizia Curţii".

Şi, de asemenea, alin. (6) al art. 6 propus, acel act care face trimitere la cheltuielile pentru organizarea... şi care prevede, mai bine zis, cheltuielile pentru organizarea şi funcţionarea referendumului se suportă din bugetul de stat, pentru referendumul naţional, apreciem că, de asemenea, creează un paralelism juridic, întrucât ea este deja prevăzută în art. 61 lit. a) din Legea nr. 3/2000.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă ministru.

Îl invit, în continuare, pe domnul preşedinte Eugen Nicolicea, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice.

Domnul Eugen Nicolicea:

Cu privire la observaţiile făcute de Ministerul Justiţiei. Ele sunt justificate, doar că nu impietează absolut cu nimic situaţia noastră, chiar şi paralelismul legislativ, care poate exista. El este generat de faptul că avem o dată nişte condiţii generale cu privire la referendumul naţional, indiferent de care tip este, şi acum prevederile acestea, în viziunea autorilor de la Senat, rezolvă situaţia, în mod clar, a revizuirii Constituţiei, la iniţiativa cetăţenilor, la iniţiativa cetăţenească.

Cu privire la termenul de două zile în care Parlamentul este obligat să pună la dispoziţia Curţii Constituţionale legea aprobată de Parlament. Chiar dacă este un termen de cinci zile, în care Curtea se sesizează din oficiu, gândirea colegilor a fost aceea că trebuie să existe o corespondenţă între instituţii, şi nu o sesizare din oficiu, ca şi cum acest proiect de importanţă extraordinară este lăsat la voia întâmplării.

Este adevărat că mai trebuie nişte corelări care nu sunt de fond, ele sunt pur şi simplu amendamente de corelare. Spre exemplu, şi propun acest lucru - avem dreptul să facem în plen amendamente de corelare - în primul rând, titlul să fie modificat, în sensul "Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului", şi nu "modificarea şi completarea art. 6", ţinând cont că vor exista modificări care exced art. 6.

De asemenea, în momentul în care comisia a stabilit că data referendumului va fi stabilită de Guvern, prin hotărâre de Guvern, se impune abrogarea lit. a) alin. (1) al art. 15. Şi rog plenul să fie de acord cu aceasta.

Faţă de cele de mai sus, propunem aprobarea acestui raport, de fapt a legii, cu observaţia pe care am făcut-o şi deci modificarea titlului şi abrogarea lit. a) alin. (1) al art. 15.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Pe procedură voi interveni acum, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc pentru că mi-aţi permis lucrul acesta.

Potrivit art. 108 alin. (3), într-adevăr, în plen se pot face amendamente de corelare tehnico-legislativă, însă ceea ce propune colegul nostru nu este un amendament de corelare, este un amendament de fond care intră sub incidenţa art. 108 alin. (4) din Regulament, pentru că, în mod evident, are consecinţe de altă natură decât cele legate de corelarea la care a făcut referire domnul Nicolicea, pentru că art. 15 spune foarte clar că data referendumului şi obiectul acestuia se stabilesc prin lege.

Or, în mod evident, faptul că propuneţi abrogarea acestei litere a) a art. 15, această chestiune va scoate din circuitul stabilirii datei referendumului, Parlamentul, trecând această atribuţie către Guvern. Or, în mod evident, o astfel de chestiune este de fond, şi nu una de formă, de corelare tehnico-legislativă.

Ca atare, nu suntem de acord ca acest amendament să se realizeze în plen. Este, în mod evident, necesară retrimiterea la comisie, pentru a discuta dacă este necesar un astfel de amendament...

Domnul Florin Iordache:

Sigur.

Domnul Gabriel Andronache:

... sau dacă nu este necesar.

Domnul Florin Iordache:

Stimaţi colegi,

Vă propunem s-o retrimitem la comisie, Comisia juridică să lucreze acum, în paralel cu plenul, pentru 5 minute, pentru a vedea ce este cu această schimbare, după care revenim în plen şi continuăm dezbaterile, de la nivelul grupurilor parlamentare.

Domnul preşedinte Nicolicea.

Vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă facem retrimitere, să spunem şi de ce facem retrimitere. Şi atunci, să luăm în considerare inclusiv observaţiile Ministerului Justiţiei.

Şi reamintesc că aproape toate observaţiile făcute se datorează colegului nostru, Andronache, care acum ne dădea lecţii.

Domnul Florin Iordache:

Da. Bun.

Vă propun să fie retrimisă la Comisia juridică. Să înceapă votul!

Da. Cu 147 de voturi pentru, 7 voturi contra, o abţinere şi un coleg care nu votează, a fost retrimisă la Comisia juridică.

Reluăm discuţiile când se întoarce raportul de la Comisia juridică.

Vă rog, domnule Nicolicea, să vă invitaţi colegii.

Mergem mai departe.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69...

Domnul Eugen Nicolicea:

Invit colegii şi pe reprezentantul Ministerului Justiţiei la Sala Mihai Viteazul.

Domnul Florin Iordache:

Pe doamna secretar de stat Moţ.

Vă rog.

Continuăm, stimaţi colegi.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2016 pentru completarea art. 84 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi a art. 45 din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007, precum şi pentru abrogarea art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare; PL-x 115/2017.

Guvernul?

Vă rog.

Domnul secretar de stat Petre Andea, şi apoi doamna Gavrilă, preşedintele comisiei.

Domnul Petre Andea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege se referă la stabilirea, prin hotărâre de Guvern, a tarifelor care se aplică la transportul elevilor, din localităţile de domiciliu, la unităţile şcolare în care îşi desfăşoară studiile.

Nevoia acestei reglementări a apărut din faptul că operatorii de transport au tarife extrem de diferite, ceea ce face uneori să fie imposibilă decontarea integrală a cheltuielilor de transport pe care dumnealor le solicită.

Din acest motiv s-a propus - şi Guvernul susţine raportul Comisiei pentru învăţământ - ca prin hotărâre de Guvern să se stabilească tariful maxim care poate fi perceput atât pentru biletele de transport, cât şi pentru abonamente.

De asemenea, proiectul legislativ stabileşte şi sancţiuni pentru operatorii de transport care nu respectă aceste prevederi.

Vreau să spun că actualizarea acestor tarife se face anual, prin hotărâre de Guvern.

La ora actuală, la Ministerul Transporturilor este în aviz hotărârea de Guvern respectivă, astfel încât, până la data de 11 septembrie, când începe şcoala, să fim în posesia hotărârii de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit pe doamna Gavrilă, preşedintele Comisiei pentru învăţământ.

Raport comun, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru transporturi.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În sinteză, raportul comun se referă la PL-x 115 din februarie 2017, referitor la Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69 din 2016, cu toate completările respective.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69 din 2016, ce vizează completarea art. 84 din Legea educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a art. 45 din Legea serviciilor de transport public local nr. 92 din 2007, cu modificări şi completări ulterioare.

Totodată, se are în vedere abrogarea art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 29 din 2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, cu intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, stabilirea şi actualizarea tarifului maximal pe kilometru aferent abonamentului de transport pentru elevi. Acest lucru va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului.

Cele trei alineate nou introduse în Legea nr. 92 din 2007 prevăd sancţiunile pentru nerespectarea obligaţiilor ce revin operatorilor de transport şi personalului împuternicit cu constatarea şi aplicarea acestor sancţiuni.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 69 pentru completarea art. 84 din Legea educaţiei naţionale, cu amendamente admise şi respinse, prevăzute în Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

Este un proiect de lege care face parte din categoria legilor ordinare.

Şi, dincolo de acest raport şi de chestiunea tarifelor maximale, aş sublinia şi faptul că se referă la posibilitatea de a deconta naveta sau abonamentul pentru elevii care nu pot fi şcolarizaţi la nivel liceal, nu există filiera, profilul, specializarea în localităţile de domiciliu. Un aspect care asigură egalitatea de şanse şi posibilitatea tinerilor de a-şi urma drumul carierei pe care o doresc, în condiţii egale cu ceilalţi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare?

Grupul PNL, doamna Raluca Turcan.

Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Decontarea transportului elevilor navetişti reprezintă un proiect fanion pentru Partidul Naţional Liberal.

Şi, de asemenea, PNL consideră că o condiţie esenţială pentru reducerea abandonului şcolar, care este în creştere, în ultimii ani, este ca toţi elevii care se deplasează pentru a ajunge la şcoală să aibă parte de decontarea costului transportului.

Din nefericire, în anul 2013, Guvernul Ponta a introdus o plafonare a decontării transportului elevilor navetişti. Doar în anul 2016, 125.000 de elevi navetişti au fost nevoiţi să scoată bani din buzunar pentru un drept gratuit, garantat de Constituţie.

Învăţământul nu poate fi gratuit atât timp cât familii nevoiaşe, în special din mediul rural, sunt obligate de statul român să scoată lunar preţul transportului pentru deplasarea copiilor la şcoală, care de multe ori se ridică la sume prohibitive.

Cu alte cuvinte, învăţământul gratuit în România s-a transformat într-un învăţământ aproape prohibitiv pentru copiii din familiile nevoiaşe.

Ca urmare a multiplelor dezbateri publice pe care le-am avut, în anul 2016 am reuşit emiterea unei ordonanţe de urgenţă prin care s-a decis eliminarea acestui plafon pentru transportul elevilor navetişti.

Cu toate acestea, printr-o hotărâre de Guvern s-a impus un plafon maxim pentru distanţele parcurse de transportatori. Asta înseamnă că mai sunt încă copii, în România, care dacă trebuie să se deplaseze pe o distanţă mai mare de 50 km. trebuie să scoată bănuţi din buzunar. Ei şi familiile lor. Pentru că de fapt învăţământ gratuit nu înseamnă să-şi plătească copilul, ci să nu plătească familiile. Asta, aviz ministrului educaţiei naţionale.

Aşadar, acest proiect este un mare pas înainte, susţinut de Partidul Naţional Liberal.

Însă solicităm Guvernului să renunţe şi la impunerea acestui plafon pentru transportatori, de 50 km.

În plus faţă de asta, vă mai atragem atenţia asupra unui aspect extrem de grav în momentul de faţă.

De la 1 septembrie, aceste norme de aplicare nu au fost actualizate. Cu alte cuvinte, deja sunt familii îngrijorate că nu îşi vor mai primi decontul transportului. Puteţi să verificaţi în judeţele dumneavoastră şi veţi vedea că transportatorii dau din umeri şi spun că nu există norme de aplicare.

De aici, de la tribuna Parlamentului, solicităm Guvernului şi reprezentantului ministerului să prelungească această normă de aplicare. Este trecut de 1 septembrie şi există în momentul de faţă un vid legislativ.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru acest proiect. Este un proiect iniţiat şi susţinut de Partidul Naţional Liberal.

Şi vă solicităm să renunţaţi la acest plafon de 50 km, impus pentru transportatori în decontarea transportului elevilor navetişti.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

În continuare, domnul Petru Movilă, Grupul PMP.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Mişcarea Populară va vota acest proiect de lege. Sunt însă şi trei puncte de vedere pe care vi le prezentăm acum.

Primul. A spus şi colega mea, Raluca Turcan, şi mă bucur că avem acelaşi punct de vedere. Însă vom iniţia un proiect de lege prin care să eliminăm pragul de 50 km. Este apanajul Parlamentului sau al Guvernului, prin ordonanţă de urgenţă.

Noi vom iniţia acest proiect de lege şi sunt convins că vor semna toţi colegii. Nu e posibil să avem această discriminare şi nici nu căutăm creatorul, de ce a ales 50 km, distanţa.

Al doilea lucru important. Prin hotărâre de Guvern să se prevadă foarte clar termenul de plată - 30 de zile de la prezentarea documentelor justificative de transportatori. Am avut foarte multe situaţii - sigur, acum vorbim despre serviciile de transport prestate elevilor, dar am avut şi pentru persoane cu dizabilităţi, veterani, pensionari, cărora decontul spre operatori a fost făcut şi după un an, doi ani de zile.

Şi al treilea lucru. Preţul, tariful de transport, să se stabilească împreună cu asociaţiile de transportatori, măcar pe judeţe, pentru că avem drumuri diferite, avem consum diferit de carburant, tarife diferite şi mi se pare absolut normal să nu venim cu un preţ global, general de transport pentru această distanţă.

În concluzie. Cu solicitările pe care le vom transmite şi în scris la Ministerul Învăţământului - privind această negociere cu transportatorii şi stabilirea fixă a unui termen de plată, maximum 30 de zile de la prezentarea documentelor privind transportul elevilor - Partidul Mişcarea Populară va vota acest proiect de lege. Vom iniţia un proiect de lege de modificare a Ordonanţei, prin care să eliminăm distanţa de 50 km, la care ne raportăm pentru decontarea navetei.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Dragoş Zisopol, din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Cunoaştem cu toţii problemele învăţământului românesc, de la lipsa manualelor până la subfinanţare. Pentru o parte dintre noi, de la minus la plus infinit, pentru alţii poate mai puţin.

În acest interval - din păcate foarte mare - se încadrează şi problema la care astăzi ne referim.

Sigur că această ordonanţă de urgenţă a Guvernului aduce valoare adăugată învăţământului românesc, şi acest lucru este foarte important, chiar dacă este un început timid.

Susţinem propunerile colegilor noştri şi vom semna, în consecinţă, şi pentru îmbunătăţirea acestui proiect de lege.

Mai mult decât atât, cred că sunt şi alte variante pentru îmbunătăţire, vom discuta în contextul în care această temă a fost discutată şi rediscutată de foarte multe ori în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor, şi nu numai.

În concluzie, membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota cu un "da" fundamental.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Grupul UDMR, domnul Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un drept câştigat despre ceea ce vorbim acum, dreptul de a deconta aceste abonamente către elevi. Dar trebuie să recunoaştem că, cu aceste decontări de abonamente, am avut cel puţin două probleme. Pe de o parte, transportatorii au abuzat de această prevedere legală, în anumite situaţii. Şi trebuie să spunem că au fost excepţii de abuz, în momentul în care anumiţi transportatori au pus un suprapreţ pentru aceste abonamente, fiind un venit sigur, încercând prin acest mod să-şi rentabilizeze cursele respective. În acest context au fost acele prevederi despre care s-a vorbit.

Dar, totodată, este la fel de adevărat că au fost şi alte probleme în ceea ce priveşte decontarea acestor abonamente, în primul în întârzierea decontării către părinţi a acestor abonamente, şi nu este doar în momentul de faţă, ci au fost probleme şi în trecut.

În ceea ce priveşte cei 50 de km despre care s-a vorbit, se poate discuta de revenirea asupra acestui număr de 50 de km, doar cu o singură condiţie, pe care am prevăzut-o şi în momentul de faţă, dacă nu există specializarea, profilul în raza celor 50 de km. Este învăţământ, să spunem, militar, învăţământ sportiv, care nu există pe raza celor 50 de km, şi atunci, într-adevăr, fiind învăţământ obligatoriu, ar trebui ca acest plafon să fie ridicat.

Eu cred că cel mai important aspect al acestei iniţiative legislative este că prevede sancţiuni, pentru că drepturi am avut, drepturile de a deconta acest abonament şi de a beneficia de acest abonament au fost şi până acum, dar nu au fost prevăzute sancţiuni.

Salut în această iniţiativă legislativă faptul că există sancţiuni pentru transportatori, dacă nu doresc să realizeze acest abonament elevilor.

Ar trebui, în momentul în care vom regândi eventual aceste articole, să trecem şi sancţiuni pentru art. 45 şi nerespectarea art. 45 alin. (7), care prevede aceleaşi abonamente pentru cei care sunt minoritari şi nu au în raza administrativ-teritorială posibilitatea de a învăţa în limba maternă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, domnul deputat Dan Rădulescu, Grupul USR.

Domnul Dan-Răzvan Rădulescu:

Bună ziua!

Grupul USR va vota pentru adoptarea acestei legi, cu amendamentul că noua hotărâre de Guvern trebuie să prevadă aprobarea tarifelor pentru decontarea acestor abonamente, din septembrie 2017 spre 2018.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Avem 10 amendamente admise, un singur amendament respins.

Dacă la Titlul legii sunt observaţii? 1 marginal? Nu.

2 marginal - la articolul unic dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

3 marginal? Observaţii? Nu. Adoptat.

4 marginal - este vorba de...

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

Nu, dumneavoastră aveţi amendament după art. I.

Art. I dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

După art. I, există un amendament, art. I¹, al Grupului PNL.

Dacă poate fi susţinut?

Domnule Roman, vă rog.

Este un amendament respins.

Păi, da, este vorba despre amendamentul respins, pe care dumneavoastră vreţi să-l susţineţi, da?

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Amendamentul pe care l-am supus atenţiei colegilor noştri vizează o problemă de discriminare între elevi. El, practic... în forma actuală... legea interzicea sau nu dădea posibilitatea elevilor dintr-o localitate care doreau să se specializeze în altă localitate să beneficieze de navetă... şi, gândiţi-vă la următoarea situaţie - familiile de la ţară, în care părinţii lucrează şi fac naveta la oraş au şi doi copii la şcoală, practic din cele două salarii mici erau obligaţi să plătească 4 abonamente de navetă, două pentru adulţi, pentru a merge la muncă, şi două pentru copii. Având în vedere că majoritatea obţineau salariul minim sau o leafă foarte mică, toţi banii câştigaţi de cei doi adulţi mergeau pe plata abonamentelor, pentru ca ei să poată merge la muncă şi pentru elevi.

Acest amendament elimină acest tratament discriminatoriu şi, în final, adresez rugămintea Ministerului Educaţiei Naţionale să publice normele metodologice, pentru că peste o săptămână începe şcoala, iar dacă aceste norme metodologice nu vor fi publicate, practic transportatorii nu vor avea cadrul legal pentru a deconta, integral, naveta elevilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la amendamentul respins... se vrea a fi susţinut? Nu.

5? Este vorba de art. II. Observaţii? Nu. Adoptat.

6 marginal? Observaţii? Nu. Adoptat.

7? 8? 9? 10?

Rămâne la votul final; are caracter ordinar.

8. Următorul, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2015 privind stabilirea unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării în vederea asigurării protecţiei intereselor esenţiale ale siguranţei stării de sănătate a populaţiei - PL-x 627/2015.

Comisia pentru învăţământ sau Comisia pentru sănătate? Cine prezintă?

Procedură. Domnul Dobre.

Vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este vorba de reorganizarea Institutului Cantacuzino, este vorba de o ordonanţă dată în 2015, lucrurile nu au evoluat.

Eu v-aş propune să-l retrimitem, pentru o săptămână, comisiei, pentru clarificare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Să înceapă votul.

Se propune retrimiterea la comisie. (Rumoare.)

OK. Reluăm votul.

Se solicită reluarea votului.

Repet, a fost solicitată retrimiterea la cele două comisii, de către Grupul PNL.

Se reia votul.

Să înceapă votul acum.

Pentru - 62 de voturi, împotrivă - 96 de voturi, abţineri - două voturi - propunerea de retrimitere nu a fost adoptată.

Procedură, vă rog, domnule...

Domnule Movilă, mai aveţi procedură?

Bun.

Îl invit pe domnul preşedinte Florin Buicu, preşedintele Comisiei pentru sănătate, să prezinte raportul comun - Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru învăţământ.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Înainte de a citi raportul, daţi-mi voie să fac şi explicaţia votului. Este vorba de o ordonanţă dată în 2015, prin care Institutul Cantacuzino a trecut de la Ministerul Sănătăţii la Ministerul Educaţiei. După cum bine ştiţi, ulterior, în anul 2016, a trecut înapoi de la Ministerul Educaţiei la Ministerul Sănătăţii. Acest proiect de ordonanţă, care a fost supus dezbaterii, practic, a avut efecte la acel moment. Lucrurile sunt foarte clare. Nu era necesară retrimiterea la comisie.

Dacă-mi permiteţi, voi citi raportul.

În baza prevederilor art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2015.

Pentru întocmirea raportului comun, comisiile au analizat avizul favorabil primit de la Comisia juridică, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare, după cum am explicat mai înainte, înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare "Cantacuzino", prin reorganizarea Institutului de Cercetare, care se desfiinţează, şi trecerea lui, practic, la Ministerul Educaţiei Naţionale.

La lucrări, Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru educaţiei au dezbătut în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, vă propunem şi vă solicităm adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Mulţumesc. (Rumoare.)

Aprobarea în forma prezentată de Senat...

Domnul Florin Iordache:

Da.

Raportul celor două comisii nu are niciun fel de amendament.

La dezbateri generale, domnul Petru Movilă.

Vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Povestea Institutului Cantacuzino ţine foarte puţin de normalitatea deciziilor politice, pentru că tot plimbând acest institut de la Ministerul Sănătăţii la Ministerul Cercetării şi Dezvoltării, acum la Ministerul Apărării, nu vom face decât să îl distrugem.

Ordonanţa despre care vorbim acum şi care a fost dată în 2015, a avut ca scop trecerea la Ministerul Cercetării-Dezvoltării, alocarea de fonduri şi stabilirea unei strategii prin care Institutul Cantacuzino să fie revitalizat. Vorbim de activitate de cercetare, vorbim de activitate de producţie.

Din nefericire, doar juridic această ordonanţă şi-a produs efectele, în sensul că Ministerul Sănătăţii, incapabil să gestioneze o asemenea activitate strategică naţională, foarte importantă pentru siguranţa naţională, pentru sistemul de sănătate - deci Ministerul Sănătăţii nu a putut face absolut nimic pentru Institutul Cantacuzino.

L-am dus la Cercetare unde nu s-a întâmplat, cum spuneam, absolut nimic. Putem vota orice cu această ordonanţă. Efectele sunt realizate. Dar suntem în pragul unei mari decizii - trecerea Institutului Cantacuzino la un alt minister - sigur, sunt argumente mult mai mici de a se trece la Ministerul Apărării, decât să rămână la Ministerul Sănătăţii - pentru că este un institut de cercetare ale căror rezultate şi producţie, sigur, sunt necesare în sistemul de sănătate, şi activitatea acestui Institut trebuie corelată cu nevoile sistemului de sănătate, cu strategia pe care dorim să o avem în sistemul de sănătate, privind vaccinurile şi siguranţa naţională, sănătatea cetăţenilor.

Trag un semnal de alarmă că, dacă vom mai plimba mult Institutul Cantacuzino, dacă nu vom aloca banii corect şi nu vom face managementul sănătos, dacă nu vom vedea de ce avem nevoie acolo, de producţie şi de cercetare, la următoarea ordonanţă de Guvern nu vom mai avea decât să constatăm falimentul acestui institut şi bucuria samsarilor imobiliari care-şi doresc terenurile Institutului Cantacuzino.

Este un lucru trist, este un lucru grav şi, mai ales, cer ministrului sănătăţii sau premierului să ne spună şi nouă cine sunt vinovaţii pentru haosul şi aproape falimentul în care a ajuns Institutul Cantacuzino, cine este vinovat de faptul că filiala de la Iaşi a Institutului Cantacuzino a fost în faliment şi nu a răspuns nimeni de aceste lucruri...

Pompăm bani într-o mulţime de structuri, de instituţii, dăm bani în sistemul de sănătate, nu răspunde nimeni, vedem falsuri, delapidări de milioane de euro din banii asiguraţilor.

Partidul Mişcarea Populară, sigur, a votat retrimiterea la comisie.

Pentru că am cerut pe procedură dreptul la cuvânt, domnule preşedinte, pe viitor, vă rog, ca să nu interferăm cu procesul de vot şi să respectăm Regulamentul, să ne daţi dreptul la cuvânt în timpul regulamentar.

Dar, indiferent ce se votează astăzi, ordonanţa şi-a produs efectele. Semnalul de alarmă clar, responsabil şi sănătos pentru România este ca viitoarea decizie să fie una în interesul sănătăţii, a Institutului Cantacuzino, şi nu fuga de responsabilitate sau capacitatea de a fi manager a ministrului sănătăţii, pentru că în ritmul acesta va trebui să mutăm Casa de Sănătate de la Ministerul Sănătăţii, va trebui să mutăm spitalele oncologice de la Ministerul Sănătăţii, va trebui să mutăm Proiectul marilor spitale regionale de urgenţă de la Ministerul Sănătăţii şi poate să-l dăm Ministerului Dezvoltării sau mai ştiu eu unde.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Grupul PNL, doamna Florica Cherecheş.

Vă rog.

Doamna Florica Cherecheş:

Ordonanţa nr. 23, pe care o discutăm acum, se referă la Institutul Cantacuzino, aşa cum s-a spus, un institut care, zeci de ani, a produs milioane de doze de vaccinuri şi care se pare că acum este în situaţia în care el însuşi are nevoie de vaccinare, să supravieţuiască... Pentru că vorbim despre un institut care, în ultimii ani, a fost plimbat dintr-o parte în alta, de la un minister la altul, ca şi cum nimănui nu-i trebuie, ca şi cum ar fi o minge de ping-pong. Acest lucru dovedeşte incapacitatea Guvernului de a asigura un management performant, pentru că altfel nu pot să-mi explic de ce acest institut trece de la Ministerul Sănătăţii la Educaţie, apoi înapoi la Sănătate, pentru ca acum să-l militarizăm.

Şi, aşa cum spunea şi colegul meu înainte, atunci, haideţi să facem un singur minister care să se ocupe de tot ceea ce este important şi care nu poate să fie administrat corect în această ţară. Şi probabil că dacă le militarizăm pe toate, vor funcţiona mai bine.

Ideea este că Grupul Partidului Naţional Liberal a cerut retrimiterea la comisie, pentru că ni se pare absolut ridicol ca, acum, în 2017, să votăm trecerea Institutului Cantacuzino în subordinea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, entitate care nu mai există, s-a desfiinţat între timp.

Este adevărat că această ordonanţă a fost deja votată în Senat, în 2015, şi nu înţeleg de ce, de doi ani, stă în sertarele Camerei Deputaţilor şi abia acum, după doi ani, după ce Institutul a schimbat doi stăpâni, revine la noi.

Cu siguranţă vom vota împotrivă şi cerem totuşi să luăm în serios această instituţie emblematică pentru România, de care avem atât de mare nevoie, mai ales că trecem printr-o criză semnificativă a vaccinurilor.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Doamna Camelia Gavrilă, Grupul PSD.

Vă rog.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Subiect important, subiect delicat şi complex, tocmai faptul că se află pe agenda publică a Guvernului, la acest moment, demonstrează responsabilitatea şi preocuparea pentru această temă, proiectarea unei viitoare legi a vaccinului şi o încercare de revitalizare şi reorganizare a Institutului.

Trebuie subliniat, vizavi de criticile colegilor noştri, faptul că aceste proiecte de lege au stat în sertare de-a lungul timpului. Există un flux legislativ, care constatăm de multe ori că este prea încărcat şi prea de durată, că trebuie reglementate, din punct de vedere juridic, şi încheiate nişte etape, înainte de a configura alte etape.

Indiferent dacă acest Institut va trece mai departe la Ministerul Apărării Naţionale, din dorinţa de rigoare, de seriozitate, de protecţie din toate punctele de vedere şi de relansare a managementului instituţiei, nu trebuie să uităm faptul că domeniul, subiectul acestui Institut înseamnă o abordare cel puţin tripartită: pe de o parte - probleme de sănătate, care ţin de Ministerul Sănătăţii; probleme de cercetare - deci Ministerul Cercetării care a absorbit fosta entitate, Autoritatea Naţională de Cercetare, pe care o regăsim în proiectul de faţă, deci Ministerul Cercetării, de asemenea, va fi implicat prin colaborări şi proiecte; şi, evident, dacă Ministerul Apărării Naţionale, în etapa următoare, va prelua coordonarea, se va ocupa mai ales de organizare, de probleme de administrare, şi nu de problemele de substanţă.

Rămâne însă vitală problema vaccinului, rămâne vitală recunoaşterea valorii Institutului şi refacerea acesteia, pentru că anii de agonie şi de derută din ultima perioadă - sigur că vor presupune o altă abordare şi un timp de refacere - şi, de asemenea, rămâne importantă finanţarea - este o chestiune pe care şi Guvernul trebuie să o asume - în aşa fel încât problemele acute pe care le discutăm să se regăsească.

Dar, dincolo de toate, problema Institutului este acum o chestiune care trebuie reglată legislativ, încheiate etapele, pentru a putea merge pe celelalte etape legislative.

Mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

În continuare, Grupul USR, domnul Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimaţi colegi,

Ar trebui să ne respectăm şi ar trebui să respectăm ideea de viaţă. 33 de copii care au decedat până la această oră şi nu avem o lege a vaccinării în dezbatere.

Ce este foarte trist legat de Institutul Cantacuzino este că s-a vorbit de foarte multe ori şi, atunci când vorbim de foarte multe ori despre un lucru, este clar că nu vrem să-l facem.

Stimaţi colegi din majoritatea parlamentară,

Am susţinut inclusiv un proiect de lege al unui coleg de-al dumneavoastră, care se referă la acelaşi Institut. Timp de doi ani au fost plătiţi oameni, într-un institut falimentar, să facă nimic.

Noi, astăzi, de fapt, legalizăm un lucru la limita legii.

Grupul USR va vota împotrivă.

Două săptămâni de reflecţie la comisie ar fi foarte utile, să ne uităm cu atenţie în inima noastră şi în bugetul statului, dumneavoastră, majoritatea, şi să răspundeţi cu sinceritate, poporului român, dacă vreţi cu adevărat să finanţaţi acest Institut.

Restul sunt vorbe goale, şi cine vorbeşte mult munceşte puţin.

Domnul Florin Iordache:

În ordinea înscrierii, domnul Bacalbaşa.

Urmează domnul Tinel.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Este un punct de vedere pe care vreau să mi-l exprim, poate nu atât politic, cât ca medic şi român.

Ce am auzit până acum, în bună parte, a fost o demonstraţie de fariseism, prostie şi antiromânism.

Institutul Cantacuzino produce vaccinuri. Vaccinurile sunt, în cadrul unui război biologic care poate fi activ sau pasiv, o componentă vitală a unei naţiuni, pentru că vizează baza sa biologică.

În plus, Institutul Cantacuzino are ghinionul să fie situat pe malul Dâmboviţei, pe o suprafaţă de teren râvnită de toţi nefericiţii şi nenorociţii afacerişti din România, care şi-ar omorî şi mama, nu numai sursa de vaccinuri a României, ca să se îmbogăţească.

Ceea ce se face acum este o măsură poate tardivă, dar absolut salutară, pentru că este vorba despre sănătatea naţiei, despre apărarea naţiei şi nu mă miră că cei de la "Salvaţi România" vor vota contra, pentru că am ajuns să trăiesc, spre marea mea amăreală, apariţia unor partide în România, care sunt filiala vânzătorilor străini de ţară.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

(Vociferări.)

Nu a făcut referire la dumneavoastră.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Rămâne la votul final; are caracter ordinar.

9. Propunerea legislativă privind completarea şi modificarea Legii nr. 504 din 11 iulie 2002 a audiovizualului - Pl-x 177/2017; caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

A, domnul Movilă!

Vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege se referă la modificarea Legii audiovizualului, Legea nr. 504/2002. Modificarea prevede faptul că radiodifuzorii, la solicitarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi a Ministerului Afacerilor Interne trebuie să distribuie, într-un timp şi un mod convenit cu aceste instituţii menţionate, semnalizări care ţin de sistemul de urgenţă, indiferent că vorbim despre cutremure, inundaţii sau orice alte evenimente care pun în pericol viaţa oamenilor.

Proiectul a fost retrimis comisiei, s-au făcut amendamente, s-a discutat, însă până la acest moment nu am reuşit să avem şi punctul de vedere al ISU, al Ministerului Afacerilor Interne, drept pentru care vă solicit retrimiterea la comisie, termen - două săptămâni.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Supun votului retrimiterea la comisie.

Să înceapă votul.

Pentru retrimitere - 77 de voturi, contra - 88 de voturi - propunerea de retrimitere nu a fost adoptată.

Dacă mai sunt pe procedură intervenţii? Nu.

O rog pe doamna Tudor Beatrice, din partea Comisiei pentru cultură, să prezinte raportul.

Doamna Beatrice Tudor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu această propunere legislativă, spre avizare fiind transmisă Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Până la data întocmirii raportului nu s-au primit avize din partea celor două comisii.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Demersul legislativ vizează crearea cadrului normativ, în vederea difuzării, de către radiodifuzori, a unor mesaje de interes public pentru cetăţeni, cu privire la comportamentul în timpul cutremurelor.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a propus plenului respingerea Propunerii legislative privind completarea şi modificarea Legii nr. 504/2002.

Motivaţia respingerii se întemeiază pe următoarele considerente.

În anul 2013, Consiliul Naţional al Audiovizualului, ca urmare a modului în care a fost mediatizată activitatea seismică din România în programele de ştiri, a adresat radiodifuzorilor Recomandarea din 29 octombrie, prin care au fost reiterate dispoziţiile art. 75 alin. (1) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, potrivit cărora "relatările despre dezastre sau tragedii colective trebuie să fie realizate cu decenţă şi discernământ, fără a produce panică", precum şi, necesitatea ca prezentatorii emisiunilor de ştiri să evite implicarea emoţională şi să prezinte în mod neutru, obiectiv şi echilibrat subiectele legate de activitatea seismică.

Prin intermediul iniţiativei legislative se instituie în sarcina tuturor furnizorilor de servicii media audiovizuale din România obligaţii cu privire la intervalele orare de difuzare gratuită a anunţurilor de interes public, asumate de Ministerul Afacerilor Interne, prin comportamentul în caz de cutremur, fapt ce excede sfera de competenţă a acestei instituţii, încălcându-se totodată principiul independenţei editoriale a furnizorilor de servicii media audiovizuale.

În şedinţa din 6 iunie 2017, plenul Camerei Deputaţilor a retrimis comisiei propunerea legislativă, pentru întocmirea unui raport suplimentar.

Membrii comisiei s-au reunit pentru lucrări în data de 13 iunie 2017.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să menţină soluţia iniţială şi să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative privind completarea şi modificarea Legii nr. 504 din 11 iulie 2002 a audiovizualului.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii dacă sunt?

Dacă nu sunt alte intervenţii, rămâne la votul final; are caracter organic; propunere de respingere.

Următorul proiect.

Da, vă rog, domnule Movilă. Îmi pare rău, nu mi-aţi semnalat că doriţi să interveniţi.

Vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Sigur, am spus şi în luarea de cuvânt că era absolut necesar să avem punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Interne şi al ISU, pentru că în niciun caz CNA-ul nu intervine în situaţii de urgenţă.

Pe de altă parte, formularea în răspuns mi se pare ciudată. "Codul de reglementare al CNA, relatările despre dezastre sau tragedii colective trebuie să fie realizate cu decenţă şi discernământ, fără a produce panică."

Eu nu cred că Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Ministerul Afacerilor Interne dau comunicate care să se încadreze în această formulare sau în textul pe care l-a livrat CNA-ul. Până la urmă, responsabilitatea pentru aceste situaţii de forţă majoră revine Parlamentului, revine instituţiilor specializate.

Un alt lucru important. La dezbaterile din comisie am adus amendamente care au fost acceptate şi în niciun caz, în răspunsul, în formularea pe care o avem în raport, nu sunt lucruri pe care eu le agreez. Am spus că intervalul şi modul de difuzare al acestor anunţuri se face de comun acord între instituţiile specializate şi difuzori.

Cu părere de rău că se respinge acest proiect de lege, care nu costă bani, nu face decât ca populaţia să fie informată, pregătită, alarmată, dacă vreţi, în situaţii de forţă majoră, proiectul va fi respins şi îmi pare rău că folosim argumente care n-au nicio legătură cu realitatea şi mă întreb, încă o dată, ce caută CNA-ul în situaţiile de urgenţă? Aţi văzut vreun membru CNA cu barca, la inundaţii?!

Păcat că şi proiectele care nu costă bani le respingeţi, chiar dacă sunt proiecte bune!

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Continuăm.

10. Proiectul de Lege privind acceptarea Acordului privind serviciile aeriene internaţionale de tranzit, semnat la Chicago, la 7 decembrie 1944 - PL-x 232/2017.

Guvernul?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul, la data de 7 decembrie 1944, s-a semnat la Chicago - Acordul privind serviciile aeriene internaţionale de tranzit.

Principalele prevederi ale acordului se referă la dreptul oricărui operator aerian al unui stat contractant de a survola teritoriul unui alt stat contractant, fără a ateriza, precum şi dreptul oricărui operator aerian al unui stat contractant de a face escale necomerciale pe teritoriul unui alt stat contractant.

Acordul prezintă interes pentru partea română, în sensul că întăreşte şi facilitează funcţionarea serviciilor regulate de transport aerian internaţional, prin schimbul multilateral de drepturi de survol şi escală tehnică.

Faţă de cele prezentate, vă rugăm să acordaţi un vot favorabil proiectului de act normativ supus dezbaterii.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule preşedinte Bode, preşedintele Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu examinarea acestui proiect de lege.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, Senatul este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acceptarea Acordului privind serviciile aeriene internaţionale de tranzit, semnat la Chicago, la 7 decembrie 1944. Acordul IASTA prezintă interes pentru partea română, din punctul de vedere al politicii de aderare, de acceptare şi de implementare a documentelor internaţionale de aviaţie civilă, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene şi ale Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile, precum şi în sensul că întăreşte şi facilitează funcţionarea serviciilor regulate de transport aerian internaţional prin schimbul multilateral de drepturi de survol şi escală tehnică.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind acceptarea Acordului privind serviciile aeriene internaţionale de tranzit, semnat la Chicago, la 7 decembrie 1944.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Rămâne la votul final; are caracter ordinar.

Următorul.

11. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea art. 465 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal - PL-x 353/2016/2017.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Din partea Comisiei pentru buget?

Vă rog, domnule vicepreşedinte.

Domnul Sorin Lazăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma unei sesizări venite din partea Departamentului Legislativ, vă solicităm retrimiterea la comisie pentru o săptămână, în vederea clarificării unor aspecte legate de termenul de intrare în vigoare a legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Supun, stimaţi colegi, propunerea de retrimitere. Să înceapă votul.

Mulţumesc.

Cu 176 de voturi pentru, un vot împotrivă, un coleg care nu votează a fost retrimis comisiei.

Următorul proiect de lege...

Va interveni domnul Munteanu.

12. Este vorba de Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Domnule Munteanu, pe procedură, la acest proiect de lege. Este vorba de Ordonanţa nr. 14... Este vorba de propunerea de retrimitere pe care trebuie să o fac... Este vorba de Ordonanţa Guvernului nr. 14 - PL-x 838/2015... la Comisia pentru muncă, pentru două săptămâni.

Vă rog.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Vă rog să supuneţi votului ca PL-x 838/2015 să fie retrimis comisiei, pentru o săptămână.

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul pentru propunerea de retrimitere pentru două săptămâni la Comisia pentru muncă.

Cu 189 de voturi pentru şi o abţinere, propunerea a fost retrimisă, PL-x 838/2015, la Comisia pentru muncă, două săptămâni.

5. Am primit raportul la PL-x 240/2017.

Suntem în faza... cu observaţiile care au fost făcute la începutul şedinţei. Suntem în faza continuării dezbaterilor din partea grupurilor parlamentare.

Domnule Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Înainte de a intra în fondul problemei, trebuie să-mi exprim încă o dată nemulţumirea faţă de modul cum tratează Parlamentul, unii secretari de stat, miniştri din diferite guverne.

Noi avem un regulament clar. Pentru dezbaterile legilor, la nivel de ministru sau secretar de stat, orice minister trebuie să fie prezent în comisia raportoare care dezbate un proiect de lege, o iniţiativă legislativă care este relevantă pentru activitatea Guvernului.

Mi se pare inacceptabil ca, la solicitarea Guvernului, să fim chemaţi, ca peste cinci minute să fim prezenţi la comisie, să fim pregătiţi, să adoptăm un proiect de lege, iar ministrul să lipsească cu desăvârşire de la dezbatere, ca pe urmă să ne apară aici un secretar de stat, să ne dea lecţii, să ne arate ce putem şi ce nu putem modifica, că există articole de legi care n-ar fi bine să fie modificate de Parlament şi aşa mai departe. Şi nici nu vorbesc de faptul că după această intervenţie a secretarului de stat, iarăşi nu a apărut la dezbaterea comisiei.

Eu cred că imperios necesar este ca, dacă dorim să fie Parlamentul respectat, să respectăm această prevedere regulamentară, să solicităm prezenţa onor guvernanţilor.

Legat de acest proiect de lege, aşa cum a venit de la Senat, colegii noştri din comisie ştiu, avea câteva prevederi greu aplicabile, slavă Domnului. În proiectul de lege s-a realizat modificarea acestor inexactităţi, s-a mai intervenit, deşi, iarăşi, din punctul meu de vedere, o corelare legislativă din punct de vedere regulamentar se face în plen, nu e nevoie de o comisie, ne-am reîntors în comisie, am mai adoptat şi acel amendament de abrogare.

Evident, punctul nostru de vedere legat de Legea referendumului - cum am expus-o şi în plen, cum o expun şi aici - este că, în cazul unor voturi decizionale, dintr-un oarecare punct de vedere, măsură şi anume, modul de adoptare a unei legi de revizuire a Constituţiei, respectiv de adoptare a unei iniţiative legislative de modificare a componenţei unor unităţi administrativ-teritoriale n-ar fi posibil să se ia votul cu prezenţa a 30%, este nevoie de un vot de 50%. Drept pentru care, am depus un astfel de amendament, o să-l susţin.

Iar referitor la toată procedura existentă pentru diferite situaţii în acest domeniu, deci Legea referendumului, vă anunţ de pe acum, grupul nostru parlamentar va depune un proiect de lege, de modificare a acestei legi, pentru a evita anumite interpretări ale legii, aşa cum este ea deocamdată, şi pentru a avea o Lege a referendumului corectă şi aplicabilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul secretar al Comisiei juridice, domnul Dunava, să vă prezinte noul raport. Dar, repet, raportul a fost retrimis, la solicitarea Grupului PNL. Domnul Andronache a solicitat acest lucru.

Vă rog, domnule Dunava.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 6 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Membrii Comisiei de disciplină şi imunităţi s-au întrunit în şedinţa din 5 septembrie şi au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 6 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu amendamentele admise, redate în Anexa nr. 1 la prezentul raport.

Prezentul raport înlocuieşte raportul iniţial.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Andronache, vă rog, Grupul PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale am luat cuvântul, stimate colege, stimaţi colegi, pentru a vă comunica doar câteva dintre argumentele ce constituie fundamentul votului împotriva acestei propuneri legislative, care va fi dat de Partidul Naţional Liberal.

Astfel, textul propus la art. 6 alin. (5) conţine dispoziţii echivoce, permiţând interpretarea contradictorie, fapt ce contravine dispoziţiilor art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, cu consecinţa încălcării principiului legalităţii, consacrat prin art. 1 alin. (5) din Constituţie. Textul nu specifică ce se întâmplă cu aplicarea termenului de 30 de zile pentru convocarea referendumului, dacă suntem în situaţia în care propunerea legislativă depăşeşte limitele revizuirii.

Totodată, acelaşi text reprezintă o copie fidelă a dispoziţiilor art. 151 alin. (3) din Constituţie, ceea ce conduce la instituirea unui paralelism legislativ, interzis prin dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 24/2000.

Art. 6 alin. (4) intră în contradicţie cu art. 156. Teza I din Constituţie, pentru că prevede ca legea de revizuire să se publice în termen de 5 zile de la data adoptării. Instituirea unui alt termen, neprecizat, înseamnă modificarea unui text constituţional, prin lege organică, act normativ de putere inferioară faţă de o lege constituţională, chestiune interzisă, de asemenea, de normele de tehnică legislativă.

În fine, întreaga iniţiativă legislativă contravine Deciziei Curţii Constituţionale nr. 736/2012.

Sunt doar câteva motive, dintre cele multe identificate de noi, pentru care Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota împotriva acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Mulţumesc pentru susţinere colegului meu, lider de grup, Ioan Munteanu. Apreciez energia cu care s-a întors din vacanţă.

Am o întrebare pentru reprezentantul Guvernului României sau pentru prim-ministru: crede că Guvernul României este capabil ca în 30 de zile să organizeze, să pună în mişcare tot mecanismul pentru a pregăti ziua de vot, în vederea unui referendum? Mă refer la alocarea bugetară, mă refer la toate deciziile privind constituirea structurilor care să asigure corectitudinea, legalitatea exercitării acestui referendum. Mă întreb dacă administraţia locală are timp să pregătească toate documentele privind evidenţa populaţiei, persoanele cu drept de vot? Eu cred că nu, în 30 de zile nu se poate face aşa ceva.

De aceea, Partidul Mişcarea Populară nu va vota proiectul de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Alte intervenţii? Nu.

Legile adoptate de Parlament sunt obligatorii şi pentru Guvern.

Avem 9 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articolul unic, 2 marginal. Observaţii? Nu. Adoptat.

3 marginal, art. 6. Observaţii? Nu. Adoptat.

La 4 marginal dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

5 marginal?

6?

Domnule Márton, aveţi un amendament respins, care vizează art. 7, da?

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum am înaintat deja această idee la dezbateri generale, din punctul nostru de vedere, acea reducere a obligativităţii prezenţei de la 50% plus 1, care a intervenit la un moment dat din... ştim bine... considerente politice, dacă este într-adevăr aplicabil în foarte multe cazuri, cel puţin două cazuri mi se par inacceptabile.

Una dintre aceste cauze este tocmai revizuirea Constituţiei. În toate statele lumii dezvoltate - evident sunt unele care, cu anumite excepţii, ca să zic aşa, şi excepţiile acelea sunt, poate, atenţionări că nu e bine să facem aşa - constituţiile ţărilor sunt stabile şi greu de modificat, indiferent dacă vorbim de Statele Unite ale Americii, legile fundamentale - pentru că nu au Constituţie -, Marea Britanie, parlamentele francez, italian, german, spaniol, belgian - au nişte prevederi drastice care permit greu modificarea Constituţiei. Nu ni se pare corect ca prin 30% prezenţa populaţiei să se poată modifica o Constituţie a ţării.

Tot atât de bine, nu putem fi de acord nici cu acea prevedere conform căreia, la un referendum local, prin prezenţa a 30% din populaţie, să se decidă comasarea sau ruperea în două, trei, a unor unităţi administrativ-teritoriale. Sunt nişte decizii foarte importante, care au o acţiune şi trebuie să aibă o acţiune pe o perioadă destul de îndelungată, drept pentru care se impune să rămână acest procent de 50%.

În mod evident, am fost atenţionat că prima intenţie era aceea de modificare a unor prevederi legate de acest demers, pentru revizuirea Constituţiei, şi cea de-a doua nu se încadrează aici. Am acceptat această observaţie, deşi s-a modificat titlul legii şi suntem la o modificare a întregii legi, ca atare, s-ar putea include.

Totodată, trebuie să vă spun, aşa cum am şi avertizat, o să depunem un proiect de lege pentru o astfel de modificare, mai amplă, a acestei legi.

O să mi se replice că n-ar fi bine să modificăm acum în timpul jocului. Este corect, este o decizie a Curţii Constituţionale, este o propunere de bun comportament din partea Comisiei de la Veneţia, ca orice modificare să se aplice doar după un an de la adoptarea acesteia.

Deci, din punctul meu de vedere, această prevedere, chiar de-ar fi acceptată, nu s-ar aplica referendumului care ar urma într-un interval mai scurt de un an. Dar cândva trebuie să facem această modificare, că oricât ni se va spune că nu se poate, că suntem în interval, că nu ...

Eu zic, e bine să adoptăm acest amendament, nu se va aplica mai repede de un an, dar după aceea e bine - şi gândiţi-vă cu toţii că s-ar putea ca peste doi ani chiar să fiţi interesaţi ca această Constituţie să fie protejată de o astfel de prevedere drastică.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Voi supune votului.

Vreau să vă spun că există şi a doua condiţie, stimate coleg, cea care vizează 25% din total. Deci sunt două condiţii cumulative.

Voi supune votului dumneavoastră amendamentul propus de Grupul UDMR. Comisia l-a respins. Să înceapă votul.

18 voturi pentru, 107 voturi împotrivă, 56 de abţineri.

Propunerea şi amendamentul colegilor de la UDMR au fost respinse.

7 marginal. Observaţii? Nu. Adoptat.

8, 9? Au fost adoptate.

Rămâne la votul final, care va începe la ora 12,00.

Domnule Munteanu, pe procedură. Vă rog.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere faptul că programul a stabilit ca votul final să aibă loc la ora 12,00, rugămintea mea este să propuneţi sistarea lucrărilor, să aibă timp aparatul tehnic să pregătească documentele.

Domnul Florin Iordache:

Păi suntem în grafic, domnule lider!

La ora 11,30 programul se încheie.

Vă mulţumesc.

Ne vedem la ora 12,00 la votul final.

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Începem şedinţa de vot final.

Potrivit art. 123 alin. (3) din Regulament, în cazul votului prin mijloace electronice, înaintea şedinţei...

Da, vă rog, doamnă Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal, împreună cu deputaţii Uniunii Salvaţi România, depun astăzi moţiunea simplă, pe justiţie, intitulată "PSD - stăpânul justiţiei?! Chiar aşa...?!".

Prin această moţiune, atragem atenţia că intenţiile dumneavoastră de întoarcere la vechile metehne PSD-iste din timpul cuplului Adrian Năstase - Rodica Stănoiu dăunează atât intereselor României, cât şi voinţei oamenilor.

Vă solicităm, prin această moţiune, să renunţaţi la politizarea justiţiei, să nu vă mai ocupaţi doar de interesele infractorilor, ale celor cu probleme, să guvernaţi. Iar dacă nu sunteţi capabili să faceţi lucrul acesta, cel puţin ministrul justiţiei să plece.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă rog s-o depuneţi la mine.

Mulţumesc.

O s-o predau staffului tehnic.

De la capăt.

Începem şedinţa de vot final.

Potrivit art. 123 alin. (3) din Regulament, în cazul votului prin mijloace electronice, înaintea şedinţei de vot final, preşedintele de şedinţă dispune verificarea cvorumului de şedinţă, prin realizarea votului de control.

În acest sens, vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot. O să facem acest vot de control, apăsând tasta "Prezent". Să înceapă votul!

267 prezenţi.

Dacă există ceva neconcordanţe sau observaţii din partea vreunui coleg deputat? Nu sunt.

În aceste condiţii, trecem la exprimarea votului.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PH CD 64/2017.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Vă rog să votaţi. Să înceapă votul!

282 de voturi pentru, o abţinere, doi colegi nu votează. Adoptat.

Punctul II. Legi ordinare.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2016 pentru completarea art. 84 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi a art. 45 din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007, precum şi pentru abrogarea art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare; PL-x 115/2017. Este lege ordinară.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru transporturi propun adoptarea proiectului de lege.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă rog să votaţi. Să înceapă votul!

277 de voturi pentru, 0 voturi contra, 0 abţineri. Adoptat.

Vă rog, explicarea votului, să înţeleg.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În numele Grupului PNL, mulţumesc tuturor colegilor care au votat acest proiect de lege, o iniţiativă a Partidului Naţional Liberal şi care elimină discriminările existente în decontarea navetei şcolare pentru elevi.

Având în vedere că săptămâna viitoare începe anul şcolar, apelul nostru este către Ministerul Educaţiei Naţionale, să publice normele metodologice de aplicare. În caz contrar, transportatorii nu vor putea deconta contravaloarea cheltuielilor de navetă pentru elevi.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2015 privind stabilirea unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării în vederea asigurării protecţiei intereselor esenţiale ale siguranţei stării de sănătate a populaţiei; PL-x 627/2015; lege ordinară.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru sănătate propun adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi. Să înceapă votul!

180 de voturi pentru, 72 de voturi contra, 22 de abţineri, 1 nu votează. Adoptat.

4. Proiectul de Lege privind acceptarea Acordului privind serviciile aeriene internaţionale de tranzit, semnat la Chicago, la 7 decembrie 1944; PL-x 232/2017; lege ordinară.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi. Să înceapă votul!

279 de voturi pentru. Adoptat.

Legi organice.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului; PL-x 240/2017.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi. Să înceapă votul!

191 de voturi pentru, 72 de voturi contra, 9 abţineri, un coleg nu a votat. Adoptat.

Explicarea votului.

La rând totuşi, că e PNL-ul înainte.

Explicaţi-l, pe rând.

Domnul Ioan Cupşa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Naţional Liberal, manifestându-şi identitatea, exprimându-şi-o, dovedind, de asemenea, caracter, va sprijini referendumul pentru revizuirea Constituţiei. Va sprijini acest referendum, aşa cum a decis încă de anul trecut. Circumstanţele nu s-au schimbat, drept urmare, decizia pe care anul trecut am luat-o, de sprijinire a acestui referendum, va fi dusă la bun sfârşit.

Instituţia juridică a căsătoriei, subliniez acest lucru, şi nu instituţia juridică a familiei, va trebui definită exact în Constituţia României, împrejurările ne-o cer.

În ceea ce priveşte votul de astăzi. Consecvenţi respectării principiilor, am votat împotrivă. Am votat împotrivă, pentru că regulile jocului nu se pot schimba în timpul jocului. Am votat împotrivă şi vom vota întotdeauna, când astfel de lucruri se vor întâmpla.

Oricum, modificarea legislativă pe care o propunem nici nu ajută şi nici nu încurcă organizarea acestui referendum.

Sper ca puterea executivă, Guvernul, va avea înţelepciunea necesară să organizeze în mod exemplar referendumul care va avea loc, să permită tuturor concetăţenilor noştri să se exprime, în aşa fel încât decizia finală, indiferent care va fi, să aibă legitimitatea prezenţei şi, respectiv, a votului exprimat, un vot care trebuie să fie unul informat.

Eu vă mulţumesc.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul Barna Ilie Dan, USR.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dezbaterea de astăzi am înţeles că ar fi despre legislaţia privind referendumurile.

USR a votat împotriva unei iniţiative privind organizarea referendumurilor, care, deşi majoră, nu are niciun element de urgenţă. Tratăm un subiect major cu superficialitatea intervenţiei în grabă la o conductă spartă. O temă de importanţă socială, a cvorumului unui referendum, este instrumentul, într-adevăr, cel mai puternic democratic. Iar subiectul cvorumului l-am tratat aproape ridicol, într-o pseudodezbatere de câteva minute.

Legislaţia privind referendumul este una importantă pentru orice stat din lume şi nu există niciun temei pentru a expedia în câteva minute de dezbatere, ca să fie foarte clar pentru toţi cetăţenii României. Şi acesta este mesajul pe care USR îl transmite.

Acest subiect, al referendumului privind modificarea Constituţiei, reactivat în urma unei decizii de weekend, de altfel, nu este altceva decât o fumigenă, o petardă de ceaţă, faţă de adevărata ticăloşie care continuă să se întâmple în aceste zile, respectiv, încercarea şi reîncercarea de politizare şi subjugare a justiţiei. Aceasta este adevărata temă, iar utilizarea temei unui referendum deloc urgent în miza socială a acestor zile nu face decât să ascundă adevărata problemă. Lupta este despre justiţie şi despre cum vrem să funcţionăm în continuare, ca stat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Márton Árpád, UDMR.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După cum ştiţi, grupul nostru parlamentar a avut un amendament pe care, din păcate, nu l-aţi adoptat. Inclusiv acest amendament.

De altfel, sunt de acord că problema prezenţei la o astfel de decizie importantă este majoră, ar fi trebuit să fie dezbătută poate mai mult.

Dar poate, dacă suntem de acord cu această idee, am fi putut primi susţinerea, din partea USR-ului sau PNL-ului, la propunerea noastră de modificare a procentului de necesar pentru participare la referendumul de modificare, revizuire a Constituţiei.

Cu toate că n-aţi votat acest amendament, noi am votat această lege, pentru că noi considerăm că acele câteva articole de modificare, unde s-au şi acceptat amendamentele noastre pentru o cizelare, o formulare mai clară, vor face ca următorul referendum să se desfăşoare în nişte termeni mai clari.

Legea, ca de obicei, nu este perfectă, este perfectibilă.

Aşa cum am şi anunţat, vom depune un proiect de modificare a Legii referendumului, care să conţină, printre altele, inclusiv procentul de 50% pentru cele două tematici, adică revizuirea Constituţiei şi modificarea componenţei unităţilor administrativ-teritoriale.

Drept pentru care, către toate grupurile parlamentare, din partea cărora am primit susţineri, în ziua de astăzi, fără susţinerea votului. Le rugăm să conlucrăm împreună, să-l depunem, să-l adoptăm, ca peste un an să avem o Lege a referendumului aplicabilă şi corectă.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Eugen Tomac, PMP.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ştim că PSD-ul este specialist în diversiuni politice. Şi aţi reuşit, domnule preşedinte Dragnea, cu multă iscusinţă, să compromiteţi instituţia referendumului, pentru că cetăţenii români s-au pronunţat, atunci când au fost invitaţi, pentru ca această sală, numită Camera Deputaţilor şi, implicit, Parlamentul României, să aibă 300 de membri şi o singură Cameră. Avem sesiuni unde stăm şi pe la balcon.

Deci cred că n-ar trebui să uităm acest lucru, pentru că a respecta voinţa suverană a cetăţenilor înseamnă să respectăm şi un referendum.

Cred că este foarte important ca în societatea noastră, într-o societate democratică, să nu-i îndepărtăm pe cetăţeni de decizie, ci să le lăsăm sentimentul că sunt parte la decizie.

Tocmai de aceea, cred că orice referendum, indiferent de tema pe care o abordează, nu trebuie deturnat de la adevăratul sens al acestei misiuni importante, într-o societate democratică, ci trebuie respectat.

Noi am votat "pentru", deoarece credem că este nevoie de un cadru juridic foarte clar. Şi atunci când cetăţenii decid prin referendum democratic exprimat acest vot, să-l şi punem în aplicare, indiferent dacă ne convine sau nu şi indiferent de tabăra politică în care suntem.

Tocmai de aceea cred că această instituţie trebuie respectată şi nicidecum nu trebuie să deturnăm sensul ei.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulţumesc.

În continuare.

Legi organice. Respingeri.

6. Propunerea legislativă privind completarea şi modificarea Legii nr. 504 din 11 iulie 2002 a audiovizualului; Pl-x 177/2017.

Comisia pentru cultură propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să votaţi. Să înceapă votul!

267 de voturi pentru respingerea propunerii legislative.

Ordinea de zi a fost epuizată.

Declar închisă şedinţa de astăzi.

După plen, are loc şedinţa Biroului permanent.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,30.