Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,05.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimaţi colegi, bună ziua.

Vă rog, liderii de grup să-şi invite colegii în sala de şedinţă.

Declar deschisă şedinţa de astăzi şi anunţ că sunt prezenţi, până în acest moment, înregistraţi, 207 colegi.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele de azi şi de mâine; programul de lucru pentru 16-20 octombrie; lista rapoartelor depuse în perioada 10-16 octombrie de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Cameră şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Potrivit programului de lucru, astăzi, de la ora 17,00, avem răspunsuri orale şi prezentarea interpelărilor adresate Guvernului. Eu ştiam că nu mai sunt acestea...

Nu mai avem interpelări azi. Conform cutumei, la "Ora Guvernului" nu se mai fac interpelări.

În conformitate cu dispoziţiile art. 20 din Regulament, voi da citire unei informări din partea domnului deputat Sitterli Ovidiu-Ioan, Circumscripţia electorală nr. 34 Sibiu.

Domnul deputat ne aduce la cunoştinţă că începând cu data de 9 octombrie 2017 a demisionat din calitatea de membru al PSD, devenind deputat neafiliat.

În continuare, potrivit art. 205 din Regulament şi a programului de lucru, în şedinţa de astăzi, între orele 16,00-17,00, în cadrul "Orei Guvernului" avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, cu tema "Situaţia creată de pensionarea şi reangajarea aceloraşi persoane în cadrul Ministerului Afacerilor Interne".

Din partea Guvernului, participă la aceste dezbateri doamna Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne.

Pentru desfăşurarea în condiţii regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul stabilit, maxim, de Regulament, pentru fiecare participant la dezbateri:

• reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - maximum 5 minute;
• reprezentantul Guvernului, doamna ministru - 5 minute, pentru a răspunde;
• celelalte grupuri - câte 3 minute, fiecare, pentru a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar din opoziţie, care are 5 minute pentru a-şi prezenta punctul de vedere;
• deputaţii neafiliaţi - un minut;
• şi, din nou, reprezentantul Guvernului, doamna ministru - 5 minute, la final.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Munteanu, liderul Grupului parlamentar al PSD, pentru prezentarea temei dezbaterii politice de astăzi.

Vă rog.

Să vă încadraţi în 5 minute, domnule deputat. Chiar şi mai puţin, dacă puteţi.

Domnul Ioan Munteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Aşa cum a spus şi preşedintele de şedinţă, Grupul parlamentar al PSD a propus astăzi dezbateri politice cu participarea doamnei ministru al afacerilor interne, Carmen Daniela Dan, pe tema "Situaţia creată de pensionarea şi reangajarea aceloraşi persoane în cadrul Ministerului Afacerilor Interne".

E o temă care a fost dorită de către toate grupurile parlamentare şi de aceea nu ne-am opus, chiar noi am făcut invitaţia aceasta, şi să sperăm că e bine-venită şi că vom învăţa ce e de făcut, cel puţin în viitor, dacă... (Discuţii în sală.)

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamnă ministru, vă rog.

Doamna Carmen Daniela Dan (ministrul afacerilor interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am astăzi oportunitatea de a face o serie de precizări privind situaţia personalului din Ministerul Afacerilor Interne. Mai exact, a impactului pe care l-a avut în această instituţie aplicarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare.

Voi începe cu o prezentare succintă a dinamicii de personal şi a măsurilor luate pentru reducerea deficitului existent, deoarece consider că această temă este cu adevărat importantă şi este absolut necesar să fiţi informaţi asupra acestui aspect.

De asemenea, voi prezenta o serie de date şi fapte, pentru a clarifica situaţiile care au fost de interes pentru cei care au cerut constituirea unei comisii de anchetă.

Înainte de a prezenta această situaţie concretă, permiteţi-mi câteva aprecieri referitoare la poziţia mea, ca parlamentar al PSD, faţă de acest demers politic al opoziţiei.

Încă de la început, vreau să vă asigur că nu există nicio reţinere de a prezenta în faţa Parlamentului aspecte care privesc activitatea Ministerului Afacerilor Interne. Am stat permanent la dispoziţia Comisiilor pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, şi am răspuns oricărei interpelări pe care dumneavoastră aţi adresat-o ministerului.

Vă semnalez că până în prezent am răspuns unui număr de 3 interpelări care au avut ca obiect situaţia pensionărilor din Ministerul Afacerilor Interne. Dar, în mod ciudat, nu am primit nicio interpelare pe subiectul pe care s-a cerut comisie de anchetă, respectiv, situaţiile de cumul pensie-salariu.

În momentul în care în spaţiul public au apărut discuţii referitoare la pensionarea unui număr considerabil de angajaţi din minister sau aspecte care privesc moralitatea menţinerii în anumite funcţii a unor foşti angajaţi pensionaţi din sistem, am luat act de aceste aprecieri şi am acţionat în consecinţă, anunţând măsurile pe care le-am dispus.

Intenţia de organizare a unei comisii speciale pe această temă a reprezentat un demers politicianist şi de imagine la care s-a răspuns printr-un vot în plen. Cu atât mai mult cu cât pensionările din ultima perioadă au avut drept cadru legal două acte normative: Legea nr. 223 privind pensiile militare, lege votată în Parlament aproape în unanimitate - 289 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 13 abţineri - şi Statutul poliţistului, modificat de Guvernul Cioloş, în sensul în care permite pensionarea, în anumite situaţii, chiar şi la vârsta de 45 de ani.

Vă reamintesc că această modificare făcută de Guvernul Cioloş la Statutul poliţistului a fost adoptată de Camera Deputaţilor fără niciun vot împotrivă - 231 de voturi pentru, zero voturi împotrivă, zero abţineri.

Dincolo de toate acestea, deficitul de personal din Ministerul Afacerilor Interne este o temă importantă şi cred că dumneavoastră trebuie să ştiţi situaţia reală şi măsurile pe care le noi le luăm pentru acoperirea acestui deficit.

Avem nevoie de sprijinul Parlamentului pentru ca măsurile luate de Guvern să aibă susţinere în plan parlamentar. Şi mă refer aici la măsurile de încadrare de personal, de asigurare logistică şi de motivare financiară a celor care au ca misiune siguranţa cetăţeanului.

De aceea, prezenţa mea în faţa dumneavoastră, astăzi, la iniţiativa colegilor mei din PSD, este menită să elimine orice confuzii, incertitudini sau dezinformări.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Conform analizei noastre, în anul acesta, până la data de 14 septembrie, au ieşit la pensie 7.221 de angajaţi, în condiţiile în care în anul 2016 au ieşit din sistem 12.500 de angajaţi, aproximativ 8.000 figurând deja în plată la Casa de Pensii.

Evaluarea acestui an este realizată până în momentul intrării în vigoare a Ordonanţei nr. 59/2017 care introducea principiul ca pensia militară să nu fie mai mare decât salariul.

Dintre cei 7.221 de angajaţi ieşiţi la pensie, 4.021 sunt din Poliţia Română, 1.110 de la Jandarmerie, 704 de la Poliţia de Frontieră, 684 de la Pompieri, iar restul, de la alte structuri ale Ministerului.

Cu alte cuvinte, impactul Legii pensiilor militare pentru anii 2016-2017 este de 19.721 de oameni ieşiţi din sistem.

Adăugând acest deficit la cel înregistrat în anii anteriori - şi am în vedere aici în special măsurile de disponibilizare de personal din 2010 - s-a ajuns ca în prezent Ministerul Afacerilor Interne să funcţioneze cu 85% din numărul de funcţii.

În cifre exacte, din cele 150.000 de posturi sunt în plată aproximativ 127.000. Asta nu înseamnă mai puţină siguranţă pentru cetăţean sau o vulnerabilitate în faţa fenomenului infracţional, însă este evident că orice pierdere de personal se reflectă în activitatea ministerului.

Aşa cum probabil cunoaşteţi, semestrial, la nivelul ministerului, realizăm evaluări asupra climatului de siguranţă şi ordine publică. Datele statistice ale primului semestru din anul 2017 indică menţinerea unui climat de siguranţă la valori normale, infracţionalitatea sesizată la nivel naţional fiind în scădere cu 9,3% faţă de anul trecut.

Cu un număr mai mic de personal, menţinerea acestui nivel ridicat de siguranţă nu se poate obţine decât prin redistribuirea resurselor avute la dispoziţie, dar şi printr-un efort consistent al angajaţilor noştri: poliţişti, jandarmi, pompieri sau poliţişti de frontieră. Aceşti oameni dovedesc zi de zi că tratează orice misiune cu responsabilitate şi eficienţă.

Pentru a avea o imagine mai exactă, vreau să aveţi în vedere următoarele repere.

În anul 2015, au intrat în sistem 1.700 de angajaţi şi au ieşit aproape 3.000. Mai mult decât dublu.

În anul 2016 au intrat în sistem 5.000 şi au ieşit 12.500; mult mai mult decât dublu.

Anul acesta au intrat în sistem 5.300 şi au ieşit 8.000, dintre care 7.200 cu drept la pensii.

Având această prioritate a gestionării problemelor de personal, începând din această vară, s-au luat, la nivelul Guvernului, şi al Ministerului Afacerilor Interne, o serie de măsuri pe care le avem deja în implementare.

a) Au fost suplimentate locurile din şcolile de agenţi şi subofiţeri, astfel încât să putem pregăti două promoţii în fiecare an, alternând perioadele de şcoală cu cele de practică. Astfel, anual, între 2.800 şi 5.600 de agenţi şi subofiţeri vor termina şcolile noastre, faţă de 1.500, cât reprezenta promoţia unui an. Cele două promoţii se vor afla în şcoală şi în practică, în mod alternativ, pentru că există o anumită limită a infrastructurii şcolilor Ministerului Afacerilor Interne. Astfel, când o promoţie se află în şcoală, pentru pregătirea teoretică, cealaltă se va afla în practică, la unităţile operative.

b) Perioada de şcolarizare în şcolile de agenţi de poliţie şi subofiţeri a fost redusă de la 2 ani la un an. Primul efect va fi acela că promoţia de agenţi şi subofiţeri 2017-2018 va absolvi mai devreme, respectiv, în decembrie, anul acesta. Iar din ianuarie 2018 vom avea aproximativ 1.500 de angajaţi care intră în serviciu.

Următorul examen de admitere pentru şcolile de agenţi şi subofiţeri va fi organizat în luna ianuarie a anului 2018.

În ceea ce priveşte Academia de Poliţie, nu am modificat perioada de pregătire, dar am mărit cu 100 numărul de locuri pentru învăţământul la mare distanţă, destinat agenţilor şi subofiţerilor; şi cu 50, locurile în cadrul învăţământului cu frecvenţă redusă.

c) O altă măsură se referă la consolidarea nivelului de pregătire a poliţiştilor. Pentru ca pregătirea de specialitate în şcolile ministerului să nu fie afectată de această reducere a termenului de şcolarizare, am introdus module de pregătire tactică, susţinute de specialişti din structurile de intervenţie, şi care sunt destinate poliţiştilor din zona de ordine publică şi poliţie rutieră. Astfel de module se derulează din această vară la nivelul Poliţiei Capitalei, unde au fost pregătiţi deja aproximativ 1.000 de poliţişti. Iar sesiuni de pregătire similare sunt în desfăşurare la nivelul judeţelor.

d) Am aprobat deja în Guvern un memorandum pentru ocuparea a 616 funcţii de conducere, principiul fiind acela al organizării de concursuri pentru titularizarea pe posturi. Evităm astfel situaţia împuternicirilor pe funcţii şi asigurăm o stabilitate mai mare în partea de comandă a unităţilor.

e) Vom iniţia un nou memorandum, de data aceasta pentru încadrarea unor funcţii operative sau neoperative din surse externe. Asta înseamnă că intenţionăm să încadrăm 3.679 de funcţii de ofiţeri, agenţi şi personal contractual. Printre acestea, pe lângă funcţiile din zonele de asigurare a ordinii publice, avem suplimentări de 137 de funcţii la Serviciile de înmatriculări şi examene auto şi 35 de funcţii la Serviciile de paşapoarte.

Acestea sunt măsurile luate în acest an de acest Guvern, chiar dacă, aşa cum aţi putut constata, fenomenul ieşirilor din sistem nu a început anul acesta şi nici nu a avut dimensiunea maximă în aceste ultime luni.

Revenind la situaţia pensionărilor din sistem. Intenţionez să clarific o anumită percepţie falsă, care s-a conturat în urma unor afirmaţii făcute de un reprezentant al unui sindicat din poliţie.

S-a spus în această vară că ieşirile la pensie s-ar face cu încălcarea legii şi că după ce se pensionează, poliţiştii se reîncadrează în minister, făcând cumul pensie-salariu.

Dacă vă amintiţi momentul acestor afirmaţii, ele nu pot fi separate de discursul sindical generat de discuţiile privind modificarea Legii pensiilor militare. Iar acest tip de afirmaţii nu se bazează întotdeauna pe rigurozitate.

În acest caz era vorba de generalizarea unor situaţii punctuale prevăzute de lege. În niciun caz nu se pune problema ca vreo persoană să iasă la pensie din Ministerul Afacerilor Interne, cu încălcarea legii. Orice ieşire la pensie se face în baza unui raport individual de încetare a raporturilor de serviciu, raport verificat ulterior de specialiştii Departamentelor de Resurse Umane, Juridic, şi apoi, de Casa de Pensii.

Mai mult, în cazul generalilor şi chestorilor, întregul dosar de pensie este verificat şi de către Administraţia Prezidenţială, deoarece încetarea raporturilor de serviciu şi trecerea în rezervă sunt decise prin Decret al Preşedintelui.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am certitudinea că mulţi dintre dumneavoastră aţi lucrat în instituţii publice sau private şi cunoaşteţi că în orice departament de resurse umane există mecanisme, proceduri şi reglementări legale.

O ieşire la pensie nu se face în nicio instituţie printr-o simplă semnătură a conducătorului instituţiei, cu atât mai mult în Ministerul de Interne.

Am aici un dosar de pensie, pentru a vă face o idee de ce înseamnă un astfel de dosar. Sunt nu mai puţin de şapte semnături şi nu mai puţin de zece verificări. Ar fi fost un abuz din partea mea să nu aprob o solicitare de încetare a raporturilor de serviciu bazată pe un temei legal. Niciodată nu aş fi putut să încalc dreptul la pensie al vreunui angajat. Şi nu am făcut acest lucru.

Dragi colegi,

Ca parlamentar, să pui la îndoială legalitatea unor ieşiri la pensie dintr-o instituţie cum este Ministerul Afacerilor Interne este mai mult decât o lipsă de încredere în instituţii. Este o problemă de înţelegere a modului cum funcţionează instituţiile statului.

Referitor la discuţiile din spaţiul public, potrivit cărora mulţi dintre cei care ies la pensie se reîncadrează apoi în minister, cumulând pensia cu salariul, vreau să fac câteva precizări.

Poliţiştii sau militarii care se pensionează se pot întoarce în sistem, cu aceeaşi calitate, numai prin concurs. Însă odată reîncadraţi, plata pensiei încetează. Aşa spune legea. Deci nu va exista situaţia cumulului pensie-salariu.

Sunt câteva situaţii în care un pensionar se poate reîncadra în minister, beneficiind de posibilitatea de a cumula pensia cu salariul, respectiv, este încadrat pe o funcţie la cabinetul demnitarului, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală, dacă este numit ca demnitar - secretar de stat sau ministru, sau în cazul în care câştigă un concurs pentru ocuparea unui post de funcţionar public sau funcţionar contractual.

Referitor la încadrarea în funcţie la cabinetul demnitarului, în Ministerul Afacerilor Interne sunt aproximativ 127.000 de funcţii în plată. Dintre acestea, numai 24 sunt funcţii de consilier la cabinetele demnitarilor - ministru şi secretar de stat. Aceste funcţii se ocupă în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/1998, fără examen sau concurs, prin numire directă de către demnitar, pe durata mandatului său.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă ministru,

Sunt nevoit să vă întrerup un pic, ca să concluzionaţi, întrucât opoziţia reclamă că aţi depăşit cu foarte mult timpul alocat; aveţi cinci minute deja, de la PSD, pe care nu le-au folosit.

Vă rog. (Vociferări.)

Cinci cu trei, opt, pardon, opt minute aveţi de la PSD.

Deci, să încercaţi să vă apropiaţi de final.

Doamna Carmen Daniela Dan:

Mulţumesc frumos.

O să încerc să fiu şi mai sintetică de atât, dar vorbim de un minister foarte mare. Şi problema ridicată trebuie lămurită. Şi sunt onorată că pot să o lămuresc în faţa dumneavoastră.

Bun. Revin. Ştiu că probabil mulţi dintre reprezentanţii opoziţiei au considerat că odată cu numirea mea la Ministerul Afacerilor Interne se va politiza acest minister şi vor fi numiţi oamenii PSD-ului.

Nu am adus în cabinetul meu oameni politici, nu am adus rude, nu am adus prieteni sau oameni de pe stradă, care să nu aibă nicio legătură cu acest minister. Cu excepţia domnului Raed Arafat, toţi ceilalţi secretari de stat ai ministerului sunt ofiţeri din cadrul ministerului. La fel, subsecretarii de stat, secretarul general sau adjuncţii acestuia. Nimeni nu a venit din afara acestei instituţii.

Raportat la toate luările de poziţie politicianiste, vorbim, aşadar, de 11 funcţii, în care au fost încadraţi la cabinetul demnitarului, pe durata mandatului acestuia, conform prevederilor legale, pensionari ai ministerului.

Pe de altă parte, am fost interesată să mă uit un pic în urmă. Şi opţiunea de a-i aduce în echipa de consilieri personali din instituţie nu mi-a aparţinut numai mie. În trecut, în diverse echipe de conducere, indiferent de culoarea politică a ministrului de interne, au existat consilieri ai ministrului sau ai secretarilor de stat, care erau pensionari în minister. Am identificat cel puţin opt astfel de situaţii, în mandatele miniştrilor de interne din ultimii ani: ministrul Tudorache, ministrul Tobă şi ministrul Oprea.

Pe lângă aceste 11 situaţii de consilieri, s-a discutat foarte mult în această vară de situaţia fostului secretar de stat Cornel Ciocoiu, care timp de o lună a cumulat pensia cu salariul. În cazul acesta, nu ne referim la o încadrare în minister, ci la o numire într-o funcţie de demnitar. Şi, de aceea, această situaţie trebuie tratată distinct de cea a unui consilier.

În schimb, nu a discutat nimeni că în Guvernul tehnocrat, un alt secretar de stat a primit timp de un an, şi pensie şi salariu. Mă refer la secretarul de stat pentru relaţii internaţionale, care a deţinut această funcţie din decembrie 2015 până în ianuarie 2017. Asta, în condiţiile în care fusese pensionat în anul 2009. Legal a fost atunci, legal este şi acum. Moralitatea însă nu a discutat-o nimeni atunci, ci doar acum, în acest mandat.

Mai mult decât atât. În timpul mandatului de secretar de stat, aceleiaşi persoane îi este asigurată o nouă funcţie, fiind numit de prim-ministrul Dacian Cioloş, în septembrie 2016, consul general în Chicago, funcţie pe care o ocupă după ce îşi termină mandatul de secretar de stat în minister, adică în 21 decembrie 2016. Se pune întrebarea: a fost legal? A fost moral?

O altă temă care s-a vehiculat în spaţiul public a fost aceea a pensionărilor cu vârste de până la 47 de ani. Aşa cum am menţionat anterior, de la începutul anului până în prezent, s-au pensionat 7.200 de angajaţi. Dintre aceştia, 433 cu vârste de până la 47 de ani. Astfel: 286 au reprezentat cazuri medicale, despre care nu se poate comenta nimic, sper; 95 de persoane au ieşit la pensie anticipat, raportat la dificultatea şi specificul muncii - mă refer la piloţi, scafandri, membri ai Forţelor Speciale; 52 de situaţii au apărut ca urmare a desfiinţării posturilor, în urma reorganizării unor unităţi sau la nevoile ministerului. Dintre aceştia, 29 au fost angajaţi ai fostului DIPI, unitate care, aşa cum ştiţi, s-a desfiinţat anul trecut, printr-o decizie a Guvernului tehnocrat. Pentru această din urmă situaţie, cadrul juridic este asigurat de art. 69 alin. (1) lit. j), introdus în Ordonanţa nr. 21/2016, de modificare a Statutului poliţistului.

După cum am mai spus, această ordonanţă a fost emisă de Guvernul tehnocrat, în cursul anului trecut, în urma unei înţelegeri cu sindicatele poliţiştilor.

Acest articol, coroborat cu prevederile Legii pensiilor militare, oferă posibilitatea încetării raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, în caz de reorganizare sau pentru nevoile ministerului.

Vă pot pune la dispoziţie minuta discuţiilor de atunci cu sindicatele, din care veţi constata că nu există nici măcar o singură poziţie din partea vreunui lider de sindicat, nici măcar a celui care acum pare cel mai puternic combatant al acestui text de lege, care să se opună propunerii de modificare a Statutului poliţistului prin introducerea acestei prevederi.

Iar dacă ne referim la efectele înregistrate în anul 2016, constatăm că în numai şase luni, din luna iunie, până la momentul intrării în vigoare a Ordonanţei nr. 21, şi până la sfârşitul anului, au încetat raporturile de muncă cu ministerul 488 de angajaţi cu vârste de până la 47 de ani.

Vă informez că am propus amendarea acestui articol, în cadrul dezbaterilor pe care le avem în prezent cu sindicatele, pentru modificarea Statutului poliţistului. Eu vreau acest lucru. Sper să am de partea mea şi înţelepciunea sindicatelor, în acest demers.

Permiteţi-mi câteva concluzii ale informării de astăzi.

Extrapolarea unor situaţii punctuale, în care persoane cu statut de pensionar al ministerului au fost încadrate în funcţii de consilier la Cabinetului ministrului de interne au conturat o opinie falsă, că miile de angajaţi din minister care au ieşit la pensie se întorc în instituţie, beneficiind de pensie şi salariu.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Nu există astăzi în România o lege care să interzică cumulul pensie-salariu sau care să interzică unui pensionar să se reangajeze într-o instituţie publică. Ar fi fost un abuz din partea mea să nu aprob o solicitare de încetare a raporturilor se serviciu bazată pe un temei legal. Niciodată nu aş fi putut să încalc dreptul vreunui angajat de a se pensiona. Şi nu am făcut acest lucru.

Discuţiile din această vară au făcut însă ca membrii Cabinetului meu să ia decizia de a se retrage din acele funcţii, pentru a nu potenţa şi mai mult scandalul public care a vizat exclusiv Ministerul de Interne.

Atât timp cât legea permite, nu cred că este cazul să căutăm situaţii de cumul pensie-salariu în alte instituţii publice, însă cu toţii cunoaşteţi că există astfel de cazuri, începând cu Administraţia Prezidenţială, Guvern şi alte ministere.

Pentru acurateţea informării dumneavoastră şi a publicului, am solicitat recent o situaţie asupra numărului de pensionari militari care au ieşit la pensie în ultimii doi ani şi care ocupă funcţii de personal contractual sau funcţionar public în minister. Nu că ar fi ceva ilegal, dar pentru a avea cu toţii o dimensiune exactă a lucrurilor.

Vă informez astfel că până în acest moment, dintre cei aproape 20.000 de oameni care au ieşit din minister în ultimii doi ani, în Ministerul Afacerilor Interne se află în această situaţie 18 persoane, ca angajaţi contractuali sau funcţionari publici. Aţi auzit bine: 18. 18 din 127.000. Despre asta este vorba. Şi repet, această situaţie este una absolut legală.

Mai sunt aspecte pe care le pot preciza. Presupun că o să puneţi şi dumneavoastră întrebări.

Mulţumesc că m-aţi ascultat. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim. Vă rog, Grupul parlamentar al PNL, cinci minute.

Domnul Roman Florin-Claudiu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Doamnă ministru,

Înainte de a fi parlamentar, am lucrat şi eu în zona administraţiei publice, ca şi dumneavoastră. Şi speram, sincer, astăzi, de la dumneavoastră, să văd omul din administraţie vorbind despre o problemă pe care o identifică şi despre soluţiile pe termen scurt şi mediu.

Îmi permit să vă dau un sfat. În prezentarea dumneavoastră, 80% a fost parte politică. Spuneţi-i celui care vă ajută, care încearcă să vă ajute, că din punctul de vedere al celor care au lucrat în administraţie, o asemenea abordare nu vă ajută.

Discutăm de o problemă foarte serioasă. Discutăm despre un minister cu un deficit de personal operativ evident. Recentele pensionări din sistem pun în real pericol, în special, zona de ordine publică, de siguranţă a cetăţeanului. Oricâte date statistice ne-aţi prezenta, în România reală, la ora la care noi discutăm, se desfiinţează posturi rurale de poliţie, iar celelalte, care nu sunt desfiinţate, funcţionează în marea lor majoritate cu un singur agent de poliţie.

În timp ce noi discutăm astăzi, aici, în municipiile reşedinţă de judeţ din România, unde erau patrule mixte - poliţişti, jandarmi, de ordinul zecilor - mai funcţionează una sau două patrule. Realitatea pe care o trăiesc românii este că se tem de foarte multe ori să iasă în stradă la orele târzii, pentru că nu mai văd acele patrule cu care erau obişnuiţi.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Există un mare deficit şi în ceea ce priveşte situaţia poliţiştilor care lucrează pe criminalistică, unde discutăm despre omoruri, unde discutăm despre infracţiuni cu violenţă. Există judeţe, şi nu puţine, în care avem un singur ofiţer specializat. Nu trebuie să ne facem că nu vedem aceste lucruri. Nu trebuie să nu vedem că birourile şefilor continuă să rămână ticsite, iar în stradă acest deficit există, dacă vrem să-l vedem. În România reală, oamenii simt aceste lucruri.

Vreau să mai atrag atenţia asupra unui lucru.

Pensionările de care discutaţi dumneavoastră, în momentul în care am avut acea discuţie în Parlament, s-au dus pe tema morală, nu ilegală, deşi domnul Coarnă, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, susţine că la nivel de minister secretarii generalii adjuncţi, acel secretar de stat care a ajuns celebru în mass-media, situaţia de la Dolj şi din alte locuri, oameni care au ieşit din sistem beneficiind de pensie, pentru ca nu peste 30 de zile sau în perioada legală de concurs să fie reangajaţi - unii ca şi consilieri, iar alţii ca personal contractual.

Rugămintea noastră, doamnă ministru, este să vedem unde sunt lucrurile urgente, care ţin de siguranţa cetăţeanului şi de infracţiuni extrem de grave... să nu ne facem că nu există! Îmi amintesc că ne dădeaţi asigurări şi în cazul paşapoartelor, că totul este rezolvat, că s-au făcut redimensionări de personal, că s-au făcut protocoale, că totul este în regulă, şi ne-am lovit de acea problemă. Nu cred că vă faceţi un serviciu - şi asta v-o spun ca om de administraţie, care de regulă nu vorbeşte de ceea ce a preluat înainte, vorbeşte de modul în care gândeşte că poate rezolva acele probleme. Nu cred că este important să ne întoarcem la Burebista. Este important să constatăm că în stradă sunt probleme, că ele trebuie rezolvate rapid, pentru că o mare parte dintre măsurile pe care dumneavoastră le-aţi enunţat ţin de soluţii pe termen mediu şi lung.

Doamnă ministru,

Fac apel la dumneavoastră, la colegii din jurul dumneavoastră, să rezolvaţi rapid aceste probleme, pentru că nu aş vrea să auzim, în perioada imediat următoare, de o explozie a fenomenului infracţional la nivel stradal, de omoruri sau alte infracţiuni comise cu violenţă şi să spunem atunci că doar am bifat ceea ce aţi numit dumneavoastră - şi regret că aţi spus asta, ca fost om de administraţie - un demers politicianist.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Grupul USR, domnul Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Stimaţi colegi,

Doamnă ministru,

Adevărul este că ceea ce s-a întâmplat vara aceasta este că v-a explodat în faţă o bombă. Dar este o bombă pe care tot dumneavoastră aţi pus-o.

Cine a reintrodus pensiile speciale în România? Nu cumva tot membrii actualei majorităţi parlamentare, după ce ele fuseseră desfiinţate de Guvernul Boc? Le-aţi reintrodus şi culmea ironiei este că printre semnatarii celor care le-au introdus se află chiar numele actualului prim-ministru, domnul Tudose. Dumneavoastră aţi creat problemele şi inegalităţile care, vara aceasta, au explodat.

Mai ţineţi minte că atunci când aţi candidat cu sloganul "Dreptate până la capăt", aţi făcut... ce dreptate!... aţi făcut cea mai mare nedreptate şi lipsă de echitate cu putinţă în România. Aţi creat un sistem cu două viteze, în care toţi contribuim după aceleaşi reguli, dar nu toţi beneficiem după aceleaşi reguli, şi apoi vă miraţi că, în momentul în care schimbaţi formula de calcul, aveţi un exod al oamenilor din minister, care încearcă să beneficieze de fosta formulă de calcul.

Noi nu pe ei îi învinovăţim, învinovăţim sistemul care le-a permis să facă lucrul acesta. Boala aceasta a pensiilor speciale este una foarte profundă în România şi ţine de moralitate, mai mult decât orice. Avem un sistem în care toţi cetăţenii nu sunt egali în faţa legii. Unii beneficiază mai mult decât alţii. 3,5% dintre pensionari iau 11% din Fondul de pensii. În 2017, 6,6 miliarde de lei sunt bani alocaţi pentru pensiile speciale - constituie, ca să vă daţi seama ce înseamnă această cifră, cât de mare poate să fie - 35% din deficitul Fondului de pensii. Este cel mai mare deficit pe care îl are România, cea mai mare problemă, pe termen lung, de finanţe publice pe care o are România.

Dacă doriţi, într-adevăr, să rezolvaţi aceste probleme, puteţi să o faceţi, şi USR vă oferă calea pentru a o face. Şi aţi spus, şi mă bucur că aţi spus, că dacă aveaţi o lege, dacă doar aţi fi avut o lege care să împiedice cumulul de pensie cu salariul, nu aţi fi permis acest lucru.

Ei bine, stimaţi colegi, USR are o iniţiativă pentru exact eliminarea acestui cumul al pensiei cu salariul. Exact pentru lucrul acesta! Sperăm să o susţineţi şi dumneavoastră, în momentul în care va veni aici pentru a fi votată. Şi mai are o iniţiativă, care poate atacă răul la rădăcină - o iniţiativă de abrogare a acestui sistem ruşinos de pensii speciale, acest sistem care face ca toţi românii să contribuie la fel, dar să nu primească la fel. Dacă doriţi să rezolvăm aceste probleme pe termen lung, şi nu doar dintr-un interes de moment - pentru că v-aţi aflat în criză bugetară de bani şi pentru că v-a ajuns cuţitul la os -, dacă doriţi să rezolvăm aceste probleme, avem oportunitatea să o facem şi eu aş zice că avem chiar datoria să o facem!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Grupul ALDE, domnul deputat Surgent Marius-Gheorghe.

Domnule Bota, dacă cumva doriţi să luaţi cuvântul, vă rog să vă înţelegeţi cu liderul grupului, pentru că este altcineva înscris din partea grupului.

Domnul Marius-Gheorghe Surgent:

Domnule preşedinte,

Doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

În general, când vorbim despre Ministerul Afacerilor Interne, ne gândim la Poliţia Română, uitând că Ministerul Afacerilor Interne este un minister cu o importanţă vitală pentru ceea ce înseamnă societatea românească. Uităm câteodată că sub umbrela acestui minister îşi desfăşoară activitatea ISU, cei care, în fiecare zi, îşi pun viaţa în pericol salvând vieţi. Uităm că acolo îşi desfăşoară activitatea Poliţia de Frontieră, care asigură graniţele statului român. Uităm că acolo îşi desfăşoară activitatea Jandarmeria, care asigură ordinea şi liniştea publică. Poate că uităm că acolo îşi desfăşoară activitatea Direcţia de Combatere a Crimei organizate, a traficului de droguri şi de persoane. Şi nu ar trebui să uităm că aceste instituţii şi aceste direcţii au nevoie de specialişti, pentru că aceştia se formează în timp, că pentru formarea lor este nevoie de bani, de investiţii şi că aceşti oameni, pentru a-şi putea desfăşura activitatea în bune condiţii, au nevoie de dotări materiale.

Nu ştiu dacă problema celor 18 persoane este mai importantă decât ar trebui să fie pentru noi, toţi, problema de a încerca ca împreună să sprijinim acest minister, să încercăm prin comisiile de specialitate să aducem în plen modificări care să ne permită să ajutăm la bunul mers al ministerului şi al direcţiilor care sunt în subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

Fiind membru al Comisiei pentru apărare, vă spun cu toată sinceritatea că am observat, în ultima perioadă, profesionalismul de care dau dovadă cei care conduc ministerul, structurile de conducere ale Ministerului Afacerilor Interne şi dorinţa de a încerca să rezolve cât mai repede problemele cu care, într-adevăr, acest minister se confruntă.

Închei adresându-vă, din nou, rugămintea ca împreună să venim şi să încercăm să fim alături de acest minister important pentru România.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Tinel.

Scurt. O intervenţie scurtă, pentru a face concesii tuturor, astăzi, cu timpul.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Doamnă ministru,

Întrucât luările de poziţie de la acest microfon trebuie să fie corecte şi în spiritul adevărului, vreau să vă reamintesc că în 2010 cumulul pensiei cu salariul a fost interzis, în Parlamentul României, printr-o lege.

Acum, faptul că nu vreţi să recunoaşteţi că aţi generat această situaţie extrem de gravă la nivelul administraţiei, la nivel Ministerului Afacerilor Interne este altceva, şi colegii mei vorbitori v-au reamintit acest lucru. Deci nu este nevoie să facem apel la memorie, foarte mare, să ne reamintim că cei care aţi susţinut actualul sistem, care, iată, v-a adus unde v-a adus, sunteţi tocmai dumneavoastră.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Bună ziua, tuturor!

Doamnă ministru,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Distinşi colegi,

Aş caracteriza această dezbatere, mai degrabă, ca pe o mascaradă, fiindcă graniţele acestei dezbateri au fost configurate tocmai de preşedinte PSD, Liviu Dragnea. Este pur şi simplu aberant să discutăm pe un segment al sistemului.

Adică noi vorbim de pensionările şi pensiile speciale din Ministerul Afacerilor Interne, când această busculadă este generată în sistem chiar de PSD, prin modificarea Legii cumulului pensiei cu salariul, şi mai apoi prin declaraţii împotriva acestei legi promovate de doamna Olguţa Vasilescu, care susţinea că "... va crăpa sistemul, că nu mai este capabil să susţină pensiile speciale...". Deci ajungem într-o situaţie în care vine şi dă socoteală, fiindcă aşa a dorit domnul Liviu Dragnea, doar Ministerul Afacerilor Interne. Şi aici este capcana, stimaţi colegi! Pentru că beneficiază de pensii speciale, deopotrivă, cei care sunt magistraţi, au beneficiat - deja vorbim la timpul trecut - aviatori, diplomaţi, cei din serviciile secrete, evident, şi cei din Ministerul Afacerilor Interne, Administraţia Penitenciarelor şi toate structurile de rigoare.

Problema este de fond, pentru că nu statistic cuantificăm ce înseamnă aceste plecări masive şi intrările, mai apoi, aşa cum pune în balanţă, absolut dezechilibrat, doamna ministru. Fiindcă una este să pierzi un specialist la 48-50 de ani, şi apoi să spui că vine altul în loc - numeric, sigur, compensează -, dar vine un tânăr, vine de pe băncile şcolii, ale facultăţii, nu are cum să compenseze experienţa profesională, în serviciu, a unui profesionist, repet, după o activitate de circa 30 de ani.

Problema este că mulţi dintre cei plecaţi sunt în jur de 50 de ani, în plenitudinea forţelor intelectuale, cu experienţă profesională bogată, cu multe cunoştinţe şi multe informaţii. Oare unde credeţi că pleacă ei? Că vin 18 în Ministerul Afacerilor Interne, se reangajează... aceasta ar fi o problemă? Nu, stimaţi colegi! Şi aici suntem noi ipocriţi. Ei se întorc, într-o formă sau alta, şi slujesc politicul. Se întorc în administraţia publică locală, se lipesc de servicii deconcentrate, se lipesc de ministere, se lipesc unde pot, fiindcă se plictisesc la 50 de ani cu pensii speciale care le-ar permite să trăiască bine-mersi, dar nu te poţi pregăti de anticamera morţii la 50 de ani... să te pregăteşti să mori. Şi atunci, cauţi să activezi. Sigur că nu o să se regăsească în zona privată, fiindcă investiţiile, în această guvernare, nu funcţionează. Nu se generează alte locuri de muncă şi de regulă cei care sunt din interiorul sistemului se vor întoarce acolo unde stăpânesc lucrurile şi unde cunosc instituţiile respective.

Aşadar, aici este problema de fond, acea busculadă generată pe nepregătite, care nu apare în niciun Program de guvernare şi care i-au pus pe aceşti oameni în faţa faptului împlinit.

Şi, poate nu ştiţi, este deja la pritocire un proiect legislativ prin care se pun în discuţie tocmai aceste pensii speciale, cum să fie modificate. Iniţiativa legislativă este deja înaintată Senatului României.

Acestea sunt realităţile - să le pricepem cu toţii. Şi problema este cea pe care v-am spus-o eu, de fond. Căutaţi-i pe aceşti oameni şi o să-i vedeţi. Nu stau acasă să se bucure de pensii, sunt în sistem şi servesc în continuare, bine-mersi, mâna celui care îi hrăneşte sau a celor care îi hrănesc politic.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Borza.

Domnule Borza, mă scuzaţi.

Vă rog, haideţi, să nu vă întorc... vă rog.

Minorităţile nu au...

Domnul Remus-Adrian Borza:

Doamnă ministru,

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Sigur, sunt mulţi ciocoi în Ţara Românească, şi, din păcate, cei mai mulţi sunt în instituţia pe care dumneavoastră o conduceţi. Mă îngrijorează faptul că Ministerul Afacerilor Interne are una dintre cele mai mari alocări bugetare, 11,2 miliarde de lei, şi la rectificare, acum în septembrie, s-au mai tăiat vreo 10 miliarde. În primul rând, le-am luat de la investiţii, în special de la Ministerul Transporturilor şi de la Ministerul Dezvoltării, să le dăm în salarii la Ministerul Afacerilor Interne, unde aţi avut cea mai mare alocare, din nou, 1,1 miliarde de lei, la Ministerul Sănătăţii şi pentru zona de servicii.

Vreau să vă spun un lucru, făcând trimitere, evident, la alocuţiunea dumneavoastră. Vă plângeaţi că funcţionaţi astăzi cu 27.000 de posturi mai puţin decât cele 150.000 pe care le aveţi în organigramă.

Vreau să vă reamintesc, stimată doamnă ministru, că în 2004 - pe vremea unei guvernări, tot a PSD-ului, şi probabil a fost una dintre cele mai bune guvernări din istoria postdecembristă - Ministerul Afacerilor Interne funcţiona cu 50.000 de funcţionari mai puţin, şi probabil funcţiona mai bine, iar la vremea respectivă, în România trăiau cu vreo două, trei milioane de români mai puţin... (Vociferări.)... nu, mai mult, sigur, că ulterior au luat calea pribegiei, corect!

Sigur, mă îngrijorează - şi probabil aceasta ar trebui să vă îngrijoreze şi pe dumneavoastră, doamnă ministru - că sunt peste 600.000 de dosare penale cu autor necunoscut, multe violuri, tâlhării, furturi şi chiar crime. Mă îngrijorează, în egală măsură, prostul management al resursei umane - dumneavoastră consideraţi că este puţină - pentru că în cadrul aceluiaşi ştat de funcţii şi aceleiaşi organigrame puteţi face redistribuiri. Sunt foarte multe direcţii supradimensionate, excedentare de personal - şi m-aş referi aici la Direcţia Poliţiei Rutiere, care, realmente, îi agasează pe toţi românii şi care stă pitulită după tufă să mai ia nişte bani din buzunarul peticit al românului, în loc să trimiteţi aceste efective supradimensionate la nivelul secţiilor, în mijloacele de transport în comun - metrou, troleibuz tramvai etc. - unde românii sunt buzunăriţi în fiecare zi, la nivelul comunelor şi al micilor oraşe. Aici cred că ar trebui să interveniţi dumneavoastră.

Sigur că sunt mulţi funcţionari în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aşa cum am mai spus. Nu cred că se omoară nimeni cu munca. Trebuie să fim iarăşi oneşti, salariul minim, la nivel de instituţie, este de 3,7 ori mai mare decât salariul minim pe economie, acesta crescut acum la 1.450 de lei. Este o maximă imoralitate, aşa cum spuneau şi antevorbitorii mei - şi aici aveţi dreptate, nu dumneavoastră personal sunteţi vinovată - ca un om în deplinătatea facultăţilor fizice şi profesionale, la 44 de ani, la 45 de ani să părăsească sistemul, şi să fie înlocuiţi, apoi, de nişte băieţi şi fete de pe băncile şcolii şi, cum spuneaţi adineauri, şi cu şcoală mai puţină, că reduceţi acum de la 2 ani la un an.

Iar această imoralitate ne este, în egală măsură, imputabilă tuturor, pentru că am generat astfel de categorii privilegiate.

Îmi aduc aminte...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi, domnule deputat!

Domnul Remus-Adrian Borza:

Închei în 30 de secunde...

Îmi aduc aminte că până acum vreo câţiva ani colegii din Ministerul Afacerilor Interne ieşeau anticipat la pensie şi cu 24 până la 48 de salarii compensatorii, în funcţie de vechime. Nu mai vorbesc de această inechitate flagrantă, mai nou, de a cumula pensia cu salariul.

Evident că pe viitor trebuie să fim mult mai scrupuloşi şi mai riguroşi în a salariza personalul din sectorul bugetar, pentru că ar trebuie să operăm cu principiul "După muncă, şi răsplată". Or, aici, sigur că am serioase rezerve în ceea ce priveşte eficienţa muncii prestate, pentru că, din păcate, într-un moment dat, numărul bugetarilor aproape s-a dublat în perioada 2004-2008.

Mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Pop.

Domnul Georgian Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Doamnă ministru,

La iniţiativa PSD, a Grupului PSD, şi cu suportul şi sprijinul tuturor grupurilor parlamentare am iniţiat astăzi această discuţie. Şi cred că ne aflăm în situaţia în care Parlamentul României, prin această dezbatere, îşi exercită o funcţie esenţială, şi anume controlul Legislativului asupra Executivului, în cazul de faţă, asupra Ministerului Afacerilor Interne.

În mod clar, într-o astfel de dezbatere, trebuie să răspundem concret şi credibil mai multor întrebări.

O primă întrebare, în ceea ce priveşte această funcţie de control, este dacă Ministerul Afacerilor Interne a încălcat legislaţia privind pensionările şi prind angajările din 2017. Or, răspunsul care se degajă, în mod clar, din această dezbatere este că toate pensionările şi toate angajările din anul 2017, din Ministerul Afacerilor Interne, au respectat legislaţia în vigoare. Este o concluzie importantă. Sigur, în cadrul funcţiei de control a Legislativului asupra Executivului trebuie să ne punem şi problema dacă legislaţia este suficient de bună. Şi, da, cred că una dintre concluziile cu care plecăm de la această dezbatere este că şi legislaţia pe acest domeniu este perfectibilă. Aici este rolul nostru, al tuturor, să cooperăm, în principal, în Comisia pentru apărare şi ordine publică - suntem reprezentate toate grupurile politice - pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru ca, pe viitor, legislaţia să fie mai bună.

În al doilea rând, dezbaterea de astăzi a dat răspunsul unei întrebări extrem de importante - de ce sunt aşa de multe pensionări? Pentru că, dacă ne uităm la doar doi ani, 2016 şi 2017, în jur de 15% din efectivele Ministerului Afacerilor Interne s-au pensionat. Vreau să vă spun, comparativ, în nicio ţară din Uniunea Europeană, din Regiune şi cred că nici în lume, nu avem un exod aşa de mare al cadrelor Ministerului Afacerilor Interne.

Şi încă o precizare. Dacă m-am referit strict la cea cantitativă, o să mă refer la cea calitativă. Ies la pensie exact oamenii care ajung la un apogeu al experienţei şi al performanţei în domeniu. Şi răspunsul la această întrebare este că, prin legislaţia pe care am probat-o în acest Parlament, în 2015 şi în 2016, am creat, în România, cele mai bune condiţii de pensionare din Regiune şi din Uniunea Europeană, probabil şi din lume.

Sigur că o altă întrebare, pe care i-am adresat-o direct doamnei ministru, a fost - de ce aţi aprobat aşa de multe pensionări. Şi răspunsul a venit extrem de tranşant. Dacă nu aprobam dosarele de pensionare, noi comiteam un abuz, încălcam un drept al oamenilor, pentru că, într-adevăr, colegii din opoziţie au dreptate, trebuie să luam în calcul - când discutăm chestiunea pensionărilor din Ministerul Afacerilor Interne - atât corectitudinea şi o singură viteză în ceea ce priveşte contribuţiile, şi poate o singură abordare în ceea ce priveşte beneficiile.

Dar vreau să vă spun ceva, stimaţi colegi!

Aici, în acest caz, vorbim de personal din Ministerul Afacerilor Interne, care, în timpul vieţii active are foarte multe interdicţii pe care noi, ceilalţi, sau în alte domenii ale vieţii economice şi sociale, nu le avem. Deci trebuie să vedem şi să punem în balanţă toate aspectele, nu doar ceea ce ne convine.

O altă întrebare la care trebuie să primim şi cred că am primit răspunsul în această dezbatere. Cumulul - de ce există cazuri de cumul al pensiei cu salariul în Ministerul Afacerilor Interne, în anul 2017? Cifrele prezentate aici de doamna ministru cred că sunt elocvente. Sunt, dacă am reţinut bine, 18 persoane dintr-un total de 127.000 de persoane. Că e mult, că este puţin va trebui să stabilim acest lucru.

Dar principala explicaţie rezidă într-o Decizie a Curţii Constituţionale a României. Nimeni nu a adus în discuţie această decizie, care spune că "interdicţia acestui cumul reprezintă o discriminare".

În acelaşi timp, trebuie să avem în vedere şi o chestiune de ordin tehnic. Vedeţi, în Ministerul Afacerilor Interne vorbim de un domeniu extrem de specializat. Cine poate să ofere consultanţă şi consiliere unui ministru sau unui secretar de stat, cred că trebuie să aibă o pregătire şi o experienţă în domeniu extrem de mari. Or, tocmai din această categorie cred că s-au selectat oamenii - şi există în general - oamenii care pot să ofere consultanţă şi consiliere specializate.

Eu cred că, în urma acestei dezbateri, se degajă două concluzii, şi anume:

În primul rând, împreună, colegii din arcul guvernamental şi din opoziţie, va trebui să stabilim dacă legislaţia a fost încălcată. Or, prin datele prezentate, prin răspunsurile care au fost şi care vor mai fi la întrebările dumneavoastră, cred că putem constata cu toţii că legislaţia nu a fost încălcată.

Şi o altă concluzie - cred că, într-adevăr, trebuie să degajăm şi să promovăm o dezbatere specializată şi o conlucrare, prin care legislaţia din domeniu, într-adevăr, să fie îmbunătăţită şi situaţii pe care le considerăm inadecvate să nu se mai repete în viitor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă ministru, am încheiat dezbaterile.

Vă rog, aveţi cinci minute, pentru explicaţii.

Doamna Carmen Daniela Dan:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

V-am ascultat cu multă atenţie pe toţi cei care aţi dorit să vă spuneţi punctul de vedere.

Nu am primit o întrebare directă, însă simt nevoia să fac câteva precizări.

Ar fi fost ideal dacă aş fi găsit în Ministerul de Interne, atunci când am preluat mandatul, o strategie de gestionare a politicii de resurse umane pe termen mediu şi lung, aşa cum ar fi fost normal. Mă gândesc că poate aş fi găsit nişte măsuri care deja erau în implementare.

Vă spun cu tristeţe: nu am găsit. Nu sunt măsuri. Sau vi se par măsurile pe care eu le-am indicat în informarea mea, măsuri pe termen mediu şi lung?

Poate că sunt măsuri pe termen mediu şi lung, dar când vorbim de memorandumuri de ocupare a peste 4.000 de funcţii - funcţii de conducere şi funcţii din surse externe - care s-au aprobat în Guvern şi urmează să se aprobe în următoarea şedinţă de Guvern, nu cred că vorbim de o măsură pe termen mediu.

Dacă vorbim de creşterea cifrei de şcolarizare, de la 1.500 - o promoţie pe an - la 5.600, nu cred că vorbim de nişte măsuri pe termen lung.

Cred că vorbim despre dorinţa de a găsi modalităţi concise, clare, de a rezolva această problemă atât de serioasă, pe care, credeţi-mă, o conştientizez poate mai bine decât dumneavoastră.

Aţi considerat că discursul, informarea mea, a ţinut mai mult de domeniul politicului. Eu am insistat, şi poate de aceea am şi riscat să depăşesc timpul alocat, în a vă pune la dispoziţie date.

Datele n-au nimic comun cu politica, doamnelor şi domnilor. Şi dacă aţi fi ascultat cu atenţie, aţi fi văzut că am încercat să prezint cât se poate de real şi de exact o situaţie pe care nu am generat-o eu, pe care încerc s-o gestionez cu echipa mea de la minister, şi am încredere că o să şi reuşesc.

S-a mai făcut o observaţie şi este important să punctez. S-a spus că am pus... sau s-au desfiinţat posturi de poliţie. Am rugămintea să vă luaţi informaţiile reale.

Vă asigur că nu există nicio secţie sau un post de poliţie desfiinţat ca urmare a pensionării angajaţilor. Nu am pus nicăieri lacătul pe sediul poliţiei.

A mai fost o discuţie referitoare la cumulul pensie-salariu. Îi mulţumesc colegului meu de la PSD pentru că a punctat. Şi se ştie foarte bine că există acea Decizie a Curţii Constituţionale care consideră că Ordonanţa privind interzicerea cumulului pensie-salariu era un act normativ neconstituţional.

Poate găsim, împreună, modalităţi în care să reglementăm concret, pentru anumite zone, această situaţie. Dar trebuie să fie un efort comun.

Am discutat aici despre infracţionalitate. Am punctat că ne menţinem la un nivel scăzut. Am înţeles că în alte vremuri s-au gestionat cu oameni mai puţini, angajaţi ai ministerului, problemele. Însă haideţi să ne raportăm la situaţia reală şi la ceea ce se întâmplă în prezent!

Şi eu vă spun cu certitudine că fenomenul infracţionalităţii sesizate a scăzut, deşi luaţi act, vă rog, că împreună cu aceşti angajaţi despre care înţeleg că socotiţi că au salarii prea mari şi poate prea multe libertăţi, înţeleg că sunt foarte mulţi poliţişti în poliţia rutieră care deranjează. Eu spun că nu. Eu spun că-şi fac treaba, aşa cum pot mai bine, cu multă responsabilitate.

Nu cred că soluţia ar fi acum să aducem oameni din stradă fără să-i pregătim. Nu cred că soluţia ar fi să reducem din numărul de angajaţi, numai pentru că în alte vremuri ne făceam treaba cu oameni mai puţini, deşi, ca număr de locuitori, eram mai mulţi.

Uitaţi-vă că România nu este o ţară ameninţată din punctul de vedere al terorismului!

Uitaţi-vă că în România fenomenul migraţionist este... (Discuţii în sală.)... bine gestionat!

Uitaţi-vă că partenerii noştri din Uniunea Europeană apreciază ce face Ministerul Afacerilor Interne cu angajaţii, aşa, puţini, pe care îi are.

Eu vă mulţumesc.

Despre toate celelalte aspecte, vreau să vă asigur că sunt la dispoziţia dumneavoastră. Ori în cadrul comisiilor, ori prin interpelările pe care dumneavoastră le puteţi face, suntem aici şi vă vom răspunde de fiecare dată, cu responsabilitate şi corectitudine, la tot ce veţi dori dumneavoastră să ştiţi despre domeniul de activitate atât de complex pe care îl gestionează Ministerul Afacerilor Interne.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Închidem şedinţa.

Ne vedem mâine dimineaţă, la declaraţii politice. La ora 10,00 - plenul.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,05.