Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,13.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Vă rog să luaţi loc, să putem începe şedinţa.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 230 de deputaţi.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de 30 şi 31 octombrie; programul de lucru pentru perioada 30 octombrie - 3 noiembrie; lista rapoartelor depuse în perioada 24-30 octombrie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Potrivit programului de lucru aprobat, la ora 17,00 avem răspunsuri la întrebări şi prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.

Înainte de a trece la ordinea de zi, sunt intervenţii pe procedură.

Grupul USR, vă rog.

Apoi domnul Munteanu şi domnul Gheorghe... imediat.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimaţi colegi,

Exact acum doi ani, aici, în Bucureşti, se întâmpla o tragedie care a lăsat o rană deschisă unei naţii întregi şi în urma căreia 64 de persoane şi-au pierdut viaţa.

O să vă rog să păstrăm un moment de reculegere, în memoria lor.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Munteanu,vă rog.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă solicit ca Proiectul de lege aflat pe poziţia 4, PL-x 238/2017 (Proiectul de Lege privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăţi, schimbarea conturilor de plăţi şi accesul la conturile de plăţi cu servicii de bază.), să se întoarcă pentru două săptămâni la comisiile sesizate, Comisia pentru buget şi Comisia pentru industrii, pentru că sunt câteva neclarităţi în ceea ce înseamnă vulnerabilitatea persoanelor.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Deci este vorba, stimaţi colegi, de PL-x 238 - să se întoarcă la Comisia pentru buget şi la Comisia pentru industrii.

Termen - două săptămâni. Da?

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

Cu 113 voturi pentru, 19 împotrivă, 2 colegi care nu votează, poziţia 4, PL-x 238... imediat, v-am observat... s-a reîntors la cele două comisii - termen, două săptămâni.

Următorul, domnul Gheorghe, Grupul PNL.

Nu mai vrea...

Grupul UDMR, domnul Szabó Ödön.

Păi...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Bună ziua.

Domnule preşedinte,

Noi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, dorim să retrimitem comisiei punctul 8 - are raport de respingere - Proiectul de Lege privind transpunerea Directivei (UE) 2016/1164 a Consiliului, din 12 iulie 2016, de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne.

Punctul 9... s-a modificat...

Domnul Florin Iordache:

Da. Bun.

Supun votului dumneavoastră, propunerea PNL.

Să înceapă votul.

Cu 54 de voturi pentru, 102 voturi împotrivă, o abţinere, propunerea Grupului PNL nu a fost adoptată.

Grupul UDMR.

Vă rog, domnule coleg.

Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Solicit retrimiterea la comisie a punctului 11, Pl-x 254/2017 (Propunerea legislativă pentru modificarea art.10 alin.(4) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011.), şi următorul, punctul 12, Pl-x 181/2017 (Propunerea legislativă pentru modificarea art.31 alin.(21) din Legea nr.1/2011 a educaţiei naţionale.), pentru o săptămână.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Le luăm pe rând.

Supun votului dumneavoastră - Pl-x 254.

Comisia pentru învăţământ este sesizată.

Termen - o săptămână.

Să înceapă votul.

123 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă.

Propunerea colegului nostru a fost adoptată.

Cea de-a doua modificare... este vorba de reîntoarcerea la Comisia pentru învăţământ a Pl-x 181/2017.

Să înceapă votul.

119 voturi pentru, 40 de voturi împotrivă.

Cele două propuneri s-au reîntors la Comisia pentru învăţământ.

Alte intervenţii dacă mai aveţi, stimaţi colegi, pe procedură? Nu.

Intrăm în ordinea de zi.

2. Raportul privind execuţia bugetului Camerei Deputaţilor la 31 decembrie 2016. Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor. Este Proiectul de Hotărâre nr. 85/2017.

Domnul deputat Seres Dénes.

Domnule chestor, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Seres Dénes:

Raportul privind execuţia bugetului Camerei Deputaţilor la 31 decembrie 2016.

I. Bugetul Camerei Deputaţilor, în sumă de 340.772.000 de lei, a fost aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015. După modificările intervenite în cursul anului, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 14/2016 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2016, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2016 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2016 şi ale art. 54 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, creditele definitive au fost stabilite la suma de 315.826.000 de lei.

Din această sumă, 1.503.000 lei s-au repartizat Institutului pentru Drepturile Omului, al cărui program este cuprins în alocaţiile bugetare totale aprobate pentru Camera Deputaţilor, conform legii.

Plăţile totale efectuate în anul 2016 au fost de 294.876.776 de lei, din care 1.083.502 de lei pentru Institutul Român pentru Drepturile Omului.

Din totalul plăţilor la finele anului 2016, cheltuielile curente au fost în sumă de 279.964.658 lei, iar cheltuielile de capital au fost de 14.912.118 lei.

A. Cheltuielile curente, în sumă de 279.964.658 lei, au reprezentat 94,8% faţă de creditele bugetare aprobate şi s-au efectuat pentru plata drepturilor de personal, cheltuieli pentru bunuri şi servicii, contribuţii şi cotizaţii la organismele internaţionale şi asistenţă socială, după cum urmează:

1. Cheltuielile de personal, în sumă de 215.462.993 lei, reprezentând 96,6% din prevederi, s-au efectuat pentru plata indemnizaţiilor deputaţilor şi a salariilor personalului din serviciile Camerei Deputaţilor, a indemnizaţiilor de delegare, a colaboratorilor externi şi pentru contribuţiile pentru asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, asigurări sociale de sănătate, asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi pentru concedii şi indemnizaţii. Tot la acest capitol sunt cuprinse cheltuielile cu diurna de deplasare, suma forfetară destinată desfăşurării activităţii deputaţilor în circumscripţiile electorale şi alte drepturi acordate conform prevederilor legale.

Din totalul cheltuielilor de personal, suma de 865.992 lei este aferentă activităţii Institutului Român pentru Drepturile Omului.

2. Cheltuielile pentru bunuri şi servicii, în sumă de 53.198.914 lei, reprezentând 88,1% din prevederi, s-au efectuat pentru asigurarea funcţionării Camerei Deputaţilor şi întreţinerea sediului acesteia, pentru materialele necesare desfăşurării activităţii legislative, pentru deplasări interne şi în străinătate, cheltuieli de protocol pentru primirea în ţară a delegaţiilor străine, precum şi alte cheltuieli autorizate de lege.

Din totalul cheltuielilor pentru bunuri şi servicii, suma de 196.528 lei este aferentă activităţii Institutului Român pentru Drepturile Omului.

3. La "Alte transferuri", din suma de 67.037 lei, reprezentând 80,8% din prevederi, s-au efectuat plăţi pentru contribuţiile şi cotizaţiile Camerei Deputaţilor la organismele internaţionale.

Din totalul cheltuielilor pentru alte transferuri, suma de 10.986 lei este aferentă activităţii Institutului Român pentru Drepturile Omului.

4. Cheltuielile pentru "Asistenţă socială", în sumă de 11.235.714 lei, reprezentând 95,5% din prevederi, s-au efectuat pentru indemnizaţia acordată persoanelor care, în anul 2016, au încetat activitatea în condiţiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar şi pentru indemnizaţiile acordate foştilor deputaţi.

B. Cheltuielile de capital, în sumă de 14.912.118 lei, reprezentând 72,7% din creditele bugetare aprobate, s-au efectuat pentru active fixe - 7.041.365 lei şi pentru reparaţii capitale aferente activelor fixe - 7.870.753 lei.

Detalierea pe articole a contului de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor, pe anul 2016, finanţat din credite bugetare, este prezentată în Anexa nr.1.

II. La activitatea finanţată din venituri proprii, veniturile obţinute în anul 2016 au fost de 14.145.606 lei, faţă de 9.200.000 lei, cât era prevăzut, iar cheltuielile efectuate au fost în sumă de 11.428.261 lei. Veniturile realizate provin din activităţi specifice desfăşurate de Centrul Internaţional de Conferinţe, din activitatea de alimentaţie şi altele.

Detalierea pe articole a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli privind activitatea finanţată din venituri proprii, pe anul 2016, este prezentată în Anexa nr.2.

Plăţile efectuate în anul 2016, de Camera Deputaţilor şi de Institutul Român pentru Drepturile Omului, s-au încadrat în prevederile bugetare aprobate.

Utilizarea mijloacelor financiare s-a făcut cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi ale celorlalte acte normative în vigoare.

Semnează chestorii Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc. A fost prezentat.

Dacă la titlu sunt observaţii? Nu.

La preambul? La articolul unic?

La Anexa nr. 1? La Anexa nr. 2?

Am încheiat dezbaterile.

Rămâne la votul final.

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice, pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013; caracter ordinar; procedură de urgenţă; PL-x 259/2017.

Guvernul?

Vă rog.

Doamna Mihaela Virginia Toader (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene):

Mulţumim frumos, domnule preşedinte.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2017 pentru completarea şi modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013 stabileşte regulile în care, pentru proiectele fazate din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, pot fi preluate pe bugetul de stat sumele aferente corecţiilor pentru proiectele care au avut corecţii din cauza achiziţiilor publice. Este vorba de acele proiecte fazate, preluate deja spre finanţare.

În absenţa acestui act normativ, practic, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare nu ar putea prelua din Titlul 58, aceste corecţii, prin bugetul de stat.

Având în vedere toate acestea, vă rugăm să aprobaţi proiectul de act normativ, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă ministru.

Comisia pentru buget sau Comisia juridică?

Domnul vicepreşedinte al Comisiei pentru buget.

Domnul Sorin Lazăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, trimis cu adresa PL-x 259 din 1 septembrie 2017.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţie.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din data de 26 iunie 2017.

Obiectul de reglementare al proiectului de act normativ îl reprezintă stabilirea condiţiilor de suportare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pentru proiectele a căror finanţare este eşalonată în două perioade de programare, cuprinzând faza I, implementată în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, iar faza a II-a implementată în cadrul Programului Operaţional Sectorial Infrastructura Mare 2014-2020.

În urma examinării, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscalbugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Este procedură de urgenţă. Vă rog să ne propuneţi timpul de dezbatere.

Domnul Sorin Lazăr:

Trei minute, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Să înceapă votul pentru timpul propus.

Mulţumesc.

117 voturi pentru, un vot împotrivă, două abţineri. A fost adoptat timpul de dezbatere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Avem un singur amendament...

Păi, la dezbateri generale... dacă nu se înscrie nimeni...

Nu aveţi cartela la dumneavoastră? Aşa este. Bine.

Grupul PNL.

Doamna Cristina Trăilă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Grupul PNL a votat pentru aprobarea acestui proiect de lege, având în vedere că Ordonanţa nr. 36/2017 vine să corecteze Ordonanţa Guvernului din 2013, în sensul în care, pentru Programul Operaţional Sectorial de Mediu, atât pentru exerciţiul financiar 2007-2013, cât şi pentru exerciţiul financiar în curs, 2014-2020, aplicarea corecţiilor financiare beneficiarilor - şi aici vorbim de instituţiile publice locale şi de operatorii regionali, aşa cum sunt ei definiţi de reglementările în vigoare - deci corecţiile aplicate pentru anumite încălcări în domeniul achiziţiilor publice să fie suportate de la bugetul de stat.

Vine ca o corecţie la ceea ce s-a reglementat în 2013 şi este firesc să se întâmple acest lucru, cu atât mai mult cu cât vorbim de operatori regionali şi de instituţii publice locale.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Altcineva dacă doreşte să intervină? Nu.

Există un singur amendament respins. Dacă se susţine? Nu.

La titlul legii, observaţii? Nu.

La restul articolelor, observaţii? Nu.

Rămâne la votul final, în forma propusă de cele două comisii.

Următorul.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2017 pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 şi a art.11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social - PL-x 185/2017; procedură de urgenţă; caracter organic.

Guvernul?

Doamnă secretar de stat, vă rog.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Prin modificările propuse de proiectul de act normativ supus dezbaterii, s-a dorit a se asigura o bună desfăşurare a atribuţiilor ministeriale ale Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social şi evitarea blocajelor juridice care puteau surveni în aplicarea actelor normative modificate şi, de asemenea, în gestionarea problemelor de interes pentru partenerii sociali şi societatea civilă.

Faţă de cele prezentate, vă rugăm să acordaţi un vot favorabil proiectului de act normativ supus dezbaterii.

Mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Raportul? Comisia pentru muncă?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa PL-x 185/2017, din 8 mai 2017, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2017 pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 şi a art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare armonizarea dispoziţiilor Legii dialogului social nr. 62/2011 şi ale Legii nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social cu atribuţiile conferite Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social, respectiv corelarea cu noua structură ministerială dispusă de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/2017, prin înlocuirea în cuprinsul celor două legi a sintagmei "Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale" cu sintagma "Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social", precum şi a sintagmei "ministrul muncii şi justiţiei sociale", cu sintagma "ministrul consultării publice şi dialogului social".

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog, mai rămâneţi puţin. Propuneţi-ne timpul de dezbatere. Este procedură de urgenţă.

Doamna Violeta Răduţ:

15 minute.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea făcută.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

109 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, două abţineri. Timpul de dezbatere a fost adoptat.

Dezbateri generale?

Nu intervine nimeni la dezbateri generale.

Neavând amendamente, rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2017 pentru modificarea şi completarea art. 2 din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român - PL-x 298/2017; caracter ordinar; procedură de urgenţă

Guvernul?

Domnul Ciprian Pandea (secretar de stat, Secretariatul General al Guvernului):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Aşa cum ştiţi, în prezent, RAPPS trece printr-un proces complet de eficientizare şi restructurare, care a demarat prin crearea cadrului legal pentru vânzarea imobilelor cu destinaţia de locuinţe, concomitent cu restrângerea bazei materiale destinate activităţii de reprezentare şi protocol.

De asemenea, Regia se confruntă cu situaţia în care imobilele cu destinaţia de reşedinţă, atribuite persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, necesită lucrări de reparaţii capitale, care implică indisponibilitatea temporară a utilizării acestora.

În acest sens, prin prezentul proiect, se prevăd următoarele schimbări.

Persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de folosinţa gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, precum şi de folosinţa gratuită a unui cu spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar, ambele cu destinaţia de reşedinţă, crearea cadrului legal pentru atribuirea unei locuinţe provizorii, pentru o perioadă de maximum 12 luni, în suprafaţă de maximum 200 de metri pătraţi, în perioada executării reparaţiilor capitale la imobilul atribuit cu destinaţia de reşedinţă persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român. Locuinţa atribuită temporar are acelaşi regim juridic cu cea atribuită pe durata vieţii.

Având în vedere toate aceste aspecte, susţinem adoptarea prezentului proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Comisia juridică?

Vă rog, domnule deputat, prezentaţi raportul.

Domnul Dunava.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 2 din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, în sensul prevederii ca foştii şefi de stat să beneficieze şi de folosinţa gratuită a unui spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, pe lângă reşedinţa de protocol.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Raportul de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2017 pentru modificarea şi completarea art. 2 din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Sunt intervenţii?

Doamna Trăilă, Grupul PNL.

Doamna Cristina Trăilă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Grupul PNL votează pentru aprobarea acestui proiect de lege.

În mod evident, RAPPS se află într-o perioadă de reorganizare şi prin acest proiect de lege se pune la dispoziţia foştilor preşedinţi, pe o perioadă de maximum 12 luni, o locuinţă cu destinaţia de reşedinţă, tocmai în vederea executării de lucrări de reparaţii la imobilele existente.

În acest sens, votul nostru este unul favorabil.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

8. Proiectul de Lege privind transpunerea Directivei (UE) 2016/1164 a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L193/1 din data de 19 iulie 2016; PL-x 289/2017; procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Comisia pentru buget?

Domnul vicepreşedinte.

A, iniţiatorul, vă rog.

Domnul Popescu.

Vă rog.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Proiectul de lege vrea să reglementeze şi să transpună în legislaţie Directiva nr. 1164/2016 a Comisiei Europene, cu privire la impozitarea veniturilor companiilor, în statele unde acelea funcţionează, şi nu în statele-mamă, unde au companiile firmele-mamă.

Sincer să fiu, eu nu vă înţeleg de ce aţi dat acest raport de respingere şi de ce Guvernul a dat un aviz negativ.

Noi am depus acest proiect încă de anul trecut, în legislatura trecută, în octombrie, iar majoritatea din Biroul permanent al Senatului, de anul trecut, a dat raport de clasare.

Am revenit cu el anul acesta. Observ că acum majoritatea şi Guvernul nu sunt de acord.

Pe de altă parte, clamaţi public că nu sunt bani la buget, companiile... că băncile nu plătesc impozit pe profit, că fentează bugetul statului.

Vine Guvernul şi ne spune, în raportul prin care nu este de acord cu acest proiect de lege, că o să facă alt... Ministerul de Finanţe lucrează la alt proiect de lege de aprobare a directivei.

Păi, cine să vă mai creadă? Pe de o parte, nu sunt bani la buget, clamaţi că multinaţionalele fentează bugetul statului, că fac optimizări fiscale, iar, pe de altă parte, refuzaţi un proiect de lege care tocmai în sprijinul acesta vine, să reglementeze odată pentru totdeauna regimul preţurilor de transfer.

Domnilor de la PSD şi ALDE, înţelegeţi, e nevoie de această lege. Votaţi împotriva acestui raport de respingere şi haideţi să aprobăm această directivă de transpunere.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Comisia?

Domnule vicepreşedinte, vă rog, Comisia pentru buget. Un raport de respingere.

Domnul Sorin Lazăr:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind transpunerea Directivei (UE) 2016/1164 a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L193/1 din data de 19 iulie 2016, transmis cu adresa PL-x 289/2017.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României şi a art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat tacit.

Membrii Comisiei pentru buget, finanţe...

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare transpunerea Directivei (UE) 2016/1164 a Consiliului din 12 iulie 2016, care are drept obiectiv combaterea practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale şi transferul profiturilor, stabilind norme în şase domenii specifice, printre care: deductibilitatea dobânzii, impozitarea la ieşirea activelor, trecerea de la scutirea fiscală la acordarea de credite, norme privind societăţile străine controlate, precum şi o normă generală antiabuz.

Membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au examinat proiectul de lege menţionat mai sus, în şedinţa din 17 octombrie 2017.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege privind transpunerea Directivei (UE) 2016/1164 a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L193/1 din 19 iulie 2017, deoarece acesta reprezintă o preluare fidelă a dispoziţiilor Directivei şi are nevoie de o adaptare a normelor în raport cu realităţile naţionale existente. Este de menţionat faptul că Ministerul Finanţelor Publice a iniţiat deja demersurile necesare pentru elaborarea şi adoptarea unui proiect de act normativ care să asigure transpunerea Directivei. Actul normativ va respecta atât termenul de transpunere, cât şi armonizarea legislaţiei europene cu dreptul intern, fiind necesară luarea în considerare a sistemului naţional de impozitare a societăţilor.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Este procedură de urgenţă, un singur vorbitor de grup. Este vorba de un vorbitor de grup, la Grupul PNL. S-a înscris şi doamna Trăilă, şi domnul Gheorghe. Care vorbeşte?

Da. Domnul Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această directivă trebuia transpusă în legislaţia românească de multă vreme.

Dar, anul trecut, după ce noi, PNL-ul, am depus-o, ne-am descoperit, aşa, cu o clasare, la sfârşit de an.

Colegii noştri au redepus-o, în cursul anului 2017, şi iată că s-a tot amânat, s-a tărăgănat, până când a primit acest raport de respingere. Un raport care nu este motivat pe ceea ce înseamnă o perspectivă asupra economiei naţionale şi ceea ce înseamnă impactul cheltuielilor bugetare pe acest an şi nevoia de bani la buget, ci este, pur şi simplu, motivat pe criterii pur tehnice, pur formale, chestiuni legislative şi detalii procedurale.

Cred că această directivă este o urgenţă pentru România.

Anual, se estimează că între 8 şi 10 miliarde de euro, în medie, părăsesc, prin mijloace de optimizare fiscală, România. Sunt zeci şi zeci de milioane de euro care, în loc să meargă în şcoli, în spitale, în autostrăzi, merg în paradisuri fiscale. Există un climat economic anticoncurenţial, un climat economic în care o serie de companii, fie transnaţionale, fie care îşi delocalizează profiturile şi şi le ascund prin sisteme de tip suveică, până în nu ştiu ce insule, reuşesc să creeze o disproporţie de şanse pe piaţa economică românească.

Nu înţeleg de ce insistaţi, ba cu taxa de solidaritate, ba cu Split TVA şi tot, tot, tot tragem de timp şi nu facem nimic în această direcţie.

Bun. Să spunem. Înţeleg, se dă un raport de respingere, n-o fi scrisă bine această propunere, cum spuneau reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice, se mai amână. Dar, haideţi, să vină acest Guvern al României, cu domnul Mişa, pe care l-am rugat chiar acest lucru, săptămâna trecută, aici, să vină de urgenţă cu o ordonanţă care să transpună directiva. Pentru că nu se mai poate! Noi nu ştim cum să plimbăm banii dintr-un buzunar în altul al bugetului public şi în acelaşi timp neglijăm, neglijăm miliarde de euro care se pot recupera. Firme româneşti intră în faliment din cauza acestor lucruri. O serie de companii nu sunt rentabile şi pleacă de pe piaţa românească.

Haideţi să nu mai avem o dublă măsură. Şi haideţi, domnilor, să transpunem această directivă. Este legislaţie europeană, pur şi simplu nu este nimeni deranjat, este o chestiune vitală pentru economia naţională. Dacă cumva vrem să mai avem o economie naţională în România, vrem ca resursele să fie gestionate în interesul cetăţeanului român şi al ţării noastre sau dacă pur şi simplu vrem să externalizăm capitalurile şi profiturile şi să avem... să arătăm, pur şi simplu, ca o ţară dintr-asta, din lumea a treia, unde toată lumea vine să facă un profit rapid, apoi să pleacă şi lasă terenul gol, pustiit.

Hai să ne gândim şi la economia naţională! Şi mi se pare o mare greşeală faptul că se respinge această propunere legislativă.

Bineînţeles, Partidul Naţional Liberal va vota împotriva respingerii acestui act normativ care ni se pare esenţial. Nu Split TVA, nu taxe peste taxe, nu mutat contribuţii de la angajatori la angajaţi sau alte poveşti sau taxe ascunse pe care le mai pune la cale Guvernul. Această directivă găseşte bani, îi găseşte rapid şi rezolvă o serie de probleme din economia românească.

Aşadar, noi, PNL-ul, vă rugăm să votaţi împotriva respingerii acestei Legi de transpunere a Directivei 1164 în legislaţia românească.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul deputat Borza.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Sincer să fiu, mă surprinde şi pe mine poziţia colegilor din PSD. Şi o să vorbesc cu îngăduinţa şi generozitatea liderilor de grup, să-mi dea câteva minute. De la ALDE am deja două minute, probabil şi de la PSD.

Într-adevăr, e o realitate. Avem o reală problemă în ceea ce priveşte colectarea veniturilor bugetare. Din 254 de miliarde de lei, prognozate pentru anul fiscal 2017, ca venituri, am colectat, la şase luni, doar 117 miliarde de lei. Cu vreo 10 miliarde de lei mai puţin decât jumătatea acestei sume, de 254 de miliarde de lei.

Ca să recuperăm nerealizatul primelor şase luni, ANAF-ul ar trebui să colecteze cu 17% mai mult; misiune imposibilă.

Am angajat cheltuieli de 278 de miliarde de lei, care sunt sigure.

În Legea bugetului de stat estimăm, undeva, vreo 22 de miliarde de lei şi fonduri europene care nu o să vină decât vreo jumătate.

Şi atunci, evident, de unde acoperim aceste deficite şi aceste găuri de la buget, generate în primul rând de majorarea cheltuielilor de personal şi a celor de asistenţă socială, cu 22 de miliarde de lei? De la 57, la 69 de miliarde de lei, pe Capitolul "Cheltuieli de personal", adică un 12 miliarde de lei în plus, de la 81 la 91 de miliarde de lei, pe "Asistenţă socială", încă 10 miliarde de lei în plus.

Directiva europeană 1169 e cu dezlegare de la stăpânire. Nu văd de unde această timiditate a PSD-ului. Pentru că, vedeţi, noi avem o anumită timiditate, ca să nu spun un complex de inferioritate, când e vorba să cerem. Dar suntem foarte voluntari când e vorba de a da. De a da orice - 2% din PIB pentru Apărare, de a da hidrocarburile ţării, de a da resursele ţării pe nimica toată - pe redevenţe mici, foarte mici.

Păi, dragii mei, e o chestiune elementară de piaţă. Atenţie, aici noi nu vorbim de ingerinţele unui stat comunist în economie. Sunt regulile economiei de piaţă, unanim acceptate, în orice ţară civilizată, să plăteşti impozit acolo unde exploatezi resursele - fie umane, fie naturale -, unde generezi venit.

Şi acum, dragii mei, anul trecut, cifra de afaceri a României a fost de 1.263 de miliarde de lei. Impozitul pe profit a fost de doar 15 miliarde de lei. Asta înseamnă mai puţin de 2% din PIB. Acesta este impozitul pe care peste 600.000 de firme active îl plătesc la bugetul de stat... peanuts... - firimituri - 15 miliarde de lei. Din aceşti 15 miliarde de lei, cât este impozitul plătit de multinaţionale, care deţin 53% din cifra de afaceri a României, undeva spre 700 de miliarde de lei, şi care au poziţii de cvasimonopol pe sectoarele-cheie ale economiei româneşti - fie că vorbim de hidrocarburi, că vorbim de industria energetică, industria bancară, comerţul modern, agricultură, industrie prelucrătoare, 2 miliarde de lei. Acesta este impozitul pe care îl plătesc multinaţionalele.

Dragii mei, să se înţeleagă, cu subiect şi predicat. Nu suntem împotriva multinaţionalelor. Le-am pus toată România pe tavă, nu de ieri, de azi, ci de vreo 27 de ani. Le-am pus resurse naturale, le-am pus resurse umane. Vrem puţin respect, vrem puţină loialitate faţă de statul român...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Remus-Adrian Borza:

... printr-un comportament, până la urmă, absolut firesc şi normal, de a-şi plăti dările.

Avem nevoie de capitalul firmelor străine, dar în primul rând avem nevoie de acea cultură antreprenorială sau de acel know-how care încă ne lipseşte multora dintre noi.

Domnul Florin Iordache:

Eu vă mulţumesc.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Dar una e una şi alta este această obligaţie minimală de a plăti impozit pe cifra de afaceri.

Domnul Florin Iordache:

Bine.

Domnul Simionca.

Da, domnule Munteanu. După domnul Simionca, sigur.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi o să votăm pentru respingerea acestui proiect legislativ, pentru că vizează transpunerea în principal a directivei şi neadaptarea la contextul juridic.

Problema aceasta o întâlnim şi în ce înseamnă fonduri europene. Vedeţi, noi suntem mai catolici decât Papa. Am îngreunat legislaţia de atâtea ori şi aşa de mult, că acum a devenit aproape un impediment să-ţi mai faci un proiect pe fonduri europene şi lumea nu mai are curaj.

Eu sunt de acord că noi trebuie să ne recuperăm banii pentru ţara noastră şi firmele trebuie să-şi plătească datoriile către stat. Dar în acelaşi timp trebuie să lăsăm oamenii de afaceri să prospere. Că altfel noi nu putem să prosperăm, ca popor.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Munteanu, Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere numărul mare de nemulţumiri care au reieşit din luările de cuvânt ale colegilor noştri, de la toate grupurile parlamentare, vă propun reîntoarcerea la comisie, pentru o săptămână. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da.

Există o propunere de reîntoarcere la comisie, termen o săptămână. Să înceapă votul.

Două săptămâni, da.

117 voturi pentru. Cu unanimitate de voturi, a fost reîntors la comisie.

Şi ultimul proiect, de astăzi.

9. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei referitoare la abordarea integrată a siguranţei, securităţii şi serviciilor la partidele de fotbal şi alte evenimente sportive, adoptată la Saint-Denis la 3 iulie 2016, semnată de către partea română la Budapesta la 29 noiembrie 2016, precum şi pentru aprobarea încetării valabilităţii, prin denunţare, a Convenţiei europene privind violenţa şi ieşirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, în special la meciurile de fotbal, adoptată la Strasbourg, la 19 august 1985. Este vorba de PL-x 334/2017.

Guvernul?

Vă rog.

Domnul Cosmin-Răzvan Butuza (secretar de stat, Ministerul Tineretului şi Sportului):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt Cosmin Butuza, secretarul de stat din cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului.

Textul noii Convenţii a Consiliului Europei referitoare la abordarea integrată a siguranţei, securităţii şi serviciilor la partidele de fotbal şi alte evenimente sportive încorporează principiile de bază pentru reducerea şi combaterea eficientă a riscurilor de siguranţă şi securitate pe care le prezintă evenimentele sportive. În centrul său se află abordarea integrată a celor trei piloni: siguranţă, securitate şi servicii, ceea ce presupune o cooperare între toate organizaţiile implicate în asigurarea bunei desfăşurări a evenimentelor sportive.

Textul subliniază, de asemenea, importanţa dezvoltării dialogului cu comunităţile locale şi suporterii şi scoate în evidenţă faptul că sportul poate avea un rol semnificativ în promovarea valorilor de bază ale Consiliului Europei, precum coeziunea socială, toleranţa şi lupta împotriva discriminării.

Având în vedere aceste aspecte, susţinem aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna preşedinte a Comisiei pentru învăţământ, raport fără amendamente.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-o sinteză, pentru a ne încadra în timp. Raportul se referă la Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei referitoare la abordarea integrată a siguranţei, securităţii şi serviciilor la partidele de fotbal şi alte evenimente sportive, adoptată la Saint-Denis în 2016, semnată de către partea română la Budapesta în noiembrie 2016, precum şi pentru aprobarea încetării valabilităţii, prin denunţare, a Convenţiei europene privind violenţa şi ieşirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, în special la meciurile de fotbal, de la Strasbourg, din 1985.

Deci, Comisia a dezbătut în fond proiectul de lege menţionat, cu toate detaliile pe care le-am precizat, s-a analizat avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul are ca obiect, pe de o parte, ratificarea Convenţiei Consiliului Europei, semnată la Saint-Denis, şi, apoi, evident, denunţarea celei anterioare, adoptate la Strasbourg în 1985, pentru că prevederile textului anterior deja erau depăşite, existau multe contradicţii, multe aspecte contradictorii.

Noua Convenţie încorporează principiile de bază pentru reducerea şi combaterea eficientă a riscurilor de siguranţă şi securitate pe care le prezintă evenimentele sportive, având ca fundament trei piloni: siguranţă, securitate şi servicii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Şi avizul a fost în unanimitate, cu voturile celor prezenţi, propunând spre adoptare proiectul de lege, în forma iniţiatorului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Romanescu, Grupul PNL.

Domnul Cristinel Romanescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege care ratifică o Convenţie a Consiliului Europei referitoare la abordarea integrată a siguranţei, securităţii şi serviciilor la partidele de fotbal şi la alte evenimente sportive, adoptată la Saint-Denis la 3 iulie 2016. Pe de altă parte, denunţă Convenţia europeană privind violenţa şi ieşirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, în special la meciurile de fotbal.

Având în vedere că textul Convenţiei din anul 1985 şi-a pierdut în multe privinţe actualitatea, unele dintre prevederile sale fiind chiar contradictorii cu abordarea bazată pe experienţe şi bune practici a anilor recenţi, a fost necesară revizuirea acesteia.

În centrul său se află abordarea integrată a celor trei piloni - siguranţă, securitate şi servicii -, ceea ce presupune o cooperare între toate organizaţiile implicate în asigurarea bunei desfăşurări a evenimentelor sportive.

Conţinutul noii Convenţii reflectă, prin urmare, experienţa europeană, care evidenţiază faptul că atenţia exclusivă asupra riscurilor de securitate nu furnizează un mijloc adecvat pentru reducerea riscurilor sau asigurarea unei atmosfere sigure şi primitoare pe stadioane.

Textul subliniază, de asemenea, importanţa dezvoltării dialogului cu comunităţile locale şi suporterii şi scoate în evidenţă faptul că sportul poate avea un rol semnificativ în promovarea valorilor de bază ale Consiliului Europei, precum coeziunea socială, toleranţa şi lupta împotriva discriminării.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota pentru adoptare.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă sunt? Nu mai...

Domnul Movilă, vă rog, Grupul PMP.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este important faptul că România adoptă această Convenţie.

Însă, de asemenea, este important să precizăm şi faptul că s-au făcut paşi importanţi, până acum, în sportul românesc, în ceea ce priveşte combaterea violenţei pe stadioane, în ceea ce priveşte asigurarea serviciilor medicale în timpul competiţiilor sportive.

Iar acest act normativ vine să completeze sau să oblige, dacă vreţi, România, pe decizii corecte, astfel încât competiţiile sportive, de la nivel internaţional până la nivel local, în comunităţi mici, să se desfăşoare într-un mediu de fairplay şi mai ales de siguranţă şi securitate, şi pentru sportivi, dar şi pentru spectatori.

Partidul Mişcarea Populară va vota pentru.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bine faceţi.

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Rămâne la votul final.

Încheiem aici prima parte a şedinţei noastre.

Urmează partea a doua, consacrată răspunsurilor la întrebări şi interpelări.

Mulţumesc mult.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Bună ziua!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 30 octombrie 2017, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor Administraţiei Publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Dau, pentru început, cuvântul, deputatului PSD, domnul Rădulescu.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată domnului Tudorel Toader, ministrul justiţiei.

Stimate domnule ministru,

Mass-media, în diferite publicaţii şi site-uri, dar şi televiziunile din România au prezentat în zilele de 13-16 octombrie, arătându-se foarte îngrijorate, ştirea potrivit căreia DNA-ul a achiziţionat aparatură pentru a controla absolut orice activitate existentă pe telefoanele românilor, pe orice tip de PC sau server, cu orice sistem de operare, aceste soft-uri achiziţionate având inclusiv rolul de a sparge parole şi să decripteze date, inclusiv recuperarea datelor şterse.

Din datele prezentate de mass-media, reiese că DNA-ul va localiza, cu ajutorul GPS-ului din telefon, fiecare cetăţean, va monitoriza orice activitate de pe Facebook, Google Chat, Skype, nu numai a celor pe care îi monitorizează, dar şi a prietenilor din liste.

DNA-ul va clona orice tip de SIM, va folosi propriile telefoane ale cetăţenilor României, nu doar pentru a le asculta, ci şi pentru a face poze acestora; DNA-ul va extrage datele informatice existente pe toate dispozitivele mobile şi dispozitivele de stocare de tip card de memorie; DNA-ul va efectua copii, în mai multe modalităţi - va realiza clone pentru SIM, va decoda şi converti informaţiile despre geolocaţie şi va face posibilă accesarea pe hartă din software direct, va extrage date din agenda telefonică, lista de mesaje SMS, calendar, jurnal de apeluri, date acumulate în browser de internet şi alte fişiere.

Pentru calculatoare, DNA-ul, prin acest sistem, va recunoaşte şi va analiza sistemele de fişiere; va recunoaşte, va analiza şi va putea decripta discuri cu criptare totală; va recunoaşte, va analiza şi va decripta fişiere criptate; va indexa, procesa şi va analiza multiple tipuri de fişiere cu structuri complexe, cum sunt containerele de tip email, fişiere de tip arhivă.

Şi, stimate domnule ministru,

Întrucât consider că tot acest sistem achiziţionat de DNA depăşeşte orice fel de sistem de spionaj performant pentru terorism şi depăşeşte cu mult graniţele legale ale interceptărilor audio-video conferite de lege, ieşind în afara legii şi afectând în mod grosolan drepturile şi libertăţile omului şi interferând flagrant cu viaţa privată a cetăţenilor, nefiind supus niciunui fel de control, vă solicit urgent să-mi precizaţi:

Dacă acest sistem este legal şi care este rolul lui;

Dacă DNA-ul are aprobare şi acoperire legală pentru a folosi acest sistem în limitele legii, fără să afecteze dreptul la viaţa privată a cetăţenilor;

Ce garanţie pot avea cetăţenii României că în cazul utilizării acestui sistem de către DNA nu vor exista derapaje şi abuzuri similare celor apărute în ultima perioadă - interceptări ilegale, mixaje şi falsificări de înregistrări;

Care sunt instituţiile statului care vor fi abilitate să monitorizeze şi să controleze activităţile de acest gen, cât şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, inclusiv dreptul la viaţă privată;

Dacă DNA-ul are abilitatea legală de a realiza investigaţii tehnice şi supravegherea mediului on-line;

Dacă DNA-ul, ca organ de urmărire penală, este abilitată să facă şi colectarea datelor tehnice din mediul on-line;

Care sunt condiţiile de verificare a legalităţii utilizării acestui sistem de către DNA, în condiţiile în care această unitate de Parchet scapă unui control efectiv al Parlamentului şi societăţii civile;

Vor exista astfel de achiziţii şi la nivelul altor structuri de Parchet?

Se poate astfel multiplica o capacitate de supraveghere generală a populaţiei?

Vă solicit să răspundeţi atât în scris, cât şi oral.

Deputat Cătălin Rădulescu, PSD Argeş.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Ministerului Sănătăţii, pentru a prezenta răspunsul, domnului Dan Dumitrescu, secretar de stat.

Domnul Dan Dumitrescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind situaţia Clinicii de Chirurgie Plastică şi Arsuri din Iaşi, vă comunicăm următoarele.

Ministerul Sănătăţii derulează Proiectul privind reforma sectorului sanitar - îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar, finanţat prin Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Proiect nr. 8362-Ro, ratificat prin Legea nr. 179 la data de 16.12.2014.

În cadrul componentelor proiectului este planificat a se achiziţiona prin licitaţii competitive o serie de echipamente destinate unor diverse structuri spitaliceşti, printre care şi centre de mari arşi. Aceste echipamente urmează a se achiziţiona în funcţie de specificul unităţii sanitare, nivelul de competenţă, distribuţia naţională şi alte criterii, şi nu în ultimul rând, de resursele financiare disponibile realizării acestor investiţii.

Infrastructura existentă la Spitalul "Sf. Spiridon" din Iaşi este adecvată pentru realizarea unui centru de mari arşi, iar specialiştii din cadrul Unităţii de Management al Proiectului Băncii Mondiale estimează că suma necesară în vederea dotării centrului de la Iaşi este de aproximativ 17.231.000 RON, inclusiv TVA.

Vă comunicăm că lansarea achiziţiei în vederea dotării centrului de arşi este preconizată pentru începutul lunii noiembrie a anului în curs.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim foarte mult.

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Ministerului Transporturilor, doamnei secretar de stat Maria Magdalena Grigore.

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, formulată în şedinţa Camerei Deputaţilor, nr. 1576A/2017, având ca obiect "Planul de dezvoltare al TAROM pentru destinaţia Suceava", vă comunicăm următoarele.

Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene Române, TAROM, i se aplică prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, iar Ministerul Transporturilor, în conformitate cu art. 4 alin. (1) al acestui act normativ, în calitate de autoritate tutelară, nu poate interveni în activitatea de administrare şi conducere a acestei companii.

Totuşi, am solicitat Companiei TAROM un punct de vedere avizat, cu privire la întrebarea dumneavoastră.

Dorim să vă informăm despre faptul că TAROM analizează această solicitare, ţinând cont de disponibilitatea Flotei TAROM, dar şi de eficienţa economică a operaţiunilor propuse.

În acest context, TAROM vă invită la o discuţie în cadrul companiei, pentru evaluarea potenţialului de trafic pentru zborurile menţionate de dumneavoastră, cât şi pentru alte posibile operări externe.

Dorim să vă mulţumim pentru atenţia acordată şi vă asigurăm de tot sprijinul nostru, cu privire la dezvoltarea destinaţiei Suceava.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, doamnă secretar de stat.

Dacă vreţi şi în continuare, pentru domnul Petru Movilă... tot dumneavoastră aveţi acolo... pentru mutarea Regionalei Moldova CFR Marfă de la Iaşi la Suceava...

Doamna Maria Magdalena Grigore:

În legătură cu mutarea Regionalei Moldova, a CFR Marfă, de la Iaşi la Galaţi, vă comunicăm următoarele.

Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă, CFR Marfă, este o societate comercială care derulează activităţi de transport feroviar de marfă, pe o piaţă puternic concurată, fiind în competiţie directă cu alte societăţi feroviare cu capital privat, întregul sistem de transport feroviar fiind el însuşi în competiţie cu celelalte moduri de transport, cel mai important fiind sistemul de transport auto, care deţine ponderea cea mai mare în ceea ce priveşte volumul mărfurilor transportate.

Pentru a rămâne competitivă, CFR Marfă a trebuit să se adapteze permanent condiţiilor de piaţă, să crească calitatea serviciilor, să reducă costurile.

În realizarea acestor cerinţe, compania a implementat o serie de măsuri de reducere a costurilor, în toate sectoarele de activitate.

Ca urmare a analizei efectuate la nivel central, pe baza indicatorilor din activitatea de exploatare - şi anume, tone transportate, parcursul trenurilor, parcursul mărfurilor - se contată că activitatea Centrului zonal de Marfă Galaţi este superioară, comparativ cu activitatea Sucursalei Moldova, astfel că s-a impus modificarea structurii organizatorice a Centrului zonal de marfă Galaţi prin încadrarea, la nivel de sucursală, cu denumirea "Sucursala Galaţi", respectiv modificarea structurii organizatorice a Sucursalei Moldova, prin încadrarea, la nivel de centru zonal de marfă, şi anume, Centru zonal de marfă Iaşi, conform organigramelor care au fost aprobate în Adunarea Generală a Acţionarilor a CFR Marfă.

Din punct de vedere organizatoric, nu sunt deosebiri între cele două structuri, şi anume, între sucursală şi centru zonal de marfă, însă, din punct de vedere funcţional, managerul semnează, împreună cu directorul sucursalei, balanţa de venituri şi cheltuieli a Centrului zonal de marfă, iar din punctul de vedere al salarizării, managerul, faţă de directorul sucursalei, este salarizat cu o clasă mai puţin, iar indemnizaţia de conducere este mai mare cu 10%, şi şeful de Oficiu economic faţă de contabilul şef este salarizat cu o clasă mai puţin, iar indemnizaţia de conducere este mai mică cu 10%.

Cred că am fost extrem de elocventă.

Facem precizarea că, în 10 octombrie 2017, în cadrul şedinţei Consiliului de Administraţie, se analizează şi se dezbate problematica ridicată de dumneavoastră.

Vă mulţumim pentru interesul exprimat şi vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde prompt solicitărilor dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, doamnă secretar de stat.

Dau, în continuare, cuvântul...

(Domnul deputat Petru Movilă solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru Movilă:

Mulţumesc, doamnă ministru secretar de stat.

Apreciez răspunsul dumneavoastră, însă, de la mutarea activităţii de comandă de la Iaşi la Galaţi, în spaţiul public au fost multe afirmaţii din zona guvernamentală şi chiar din partea ministrului transporturilor demisionar, că într-un timp foarte scurt, Regionala va reveni la Iaşi.

Este un lucru important pentru Iaşi. Sigur că argumentele economice sunt importante, dar aceste măsuri puteau fi luate şi dacă Regionala şi comanda rămâneau la Iaşi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Ministerului Afacerilor Interne, domnului secretar de stat Daniel Robert Marin - răspuns tot pentru domnul deputat Petru Movilă.

Domnul Daniel Robert Marin (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi domni şi doamne deputaţi,

În legătură cu întrebarea domnului deputat Petru Movilă, având ca obiect deschiderea Staţiei SMURD Podul Iloaiei, judeţul Iaşi, precizăm următoarele.

La nivelul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, se caută soluţii pentru elaborarea unui proiect de act normativ care să permită preluarea personalului care activează în cadrul echipajelor SMURD, de prim ajutor calificat, actualmente finanţat de autorităţile administraţiei publice locale, de serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă.

În acest sens, IGSU a realizat o inventariere, la nivel naţional, a personalului angajat în cadrul serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, rezultând că dintr-un total de 319 persoane, 296 de persoane şi-au exprimat acordul de principiu pentru a fi preluate de structurile IGSU.

Totodată, precizăm că la acest moment nu mai există situaţii similare celei de la Podul Iloaiei.

Vă mulţumesc pentru interesul dumneavoastră şi vă stau la dispoziţie cu alte clarificări.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Vă rog, domnule deputat Movilă, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Movilă:

Domnule ministru secretar de stat,

Mulţumesc mult pentru răspuns.

Într-adevăr, modul de funcţionare a Serviciului SMURD Podul Iloaiei este unul dintre puţinele rămase în viaţă în România, prin finanţarea, în parteneriat, a administraţiilor publice locale.

Este important ca Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă să găsească soluţia corectă, astfel încât, de la 1 ianuarie 2018, să fie preluată activitatea SMURD de la Podul Iloaiei, dar şi personalul, astfel încât cetăţenii din zona oraşului Podul Iloaiei şi ai celorlalte comune arondate să poată beneficia în continuare de servicii medicale de urgenţă asigurate de SMURD, în parteneriat cu Serviciul de Ambulanţă Iaşi, substaţia Podul Iloaiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Dacă este în sală domnul Petreţchi Nicolae-Miroslav? Nu este.

Atunci, vă rog frumos, din partea Ministerului Educaţiei Naţionale, domnul secretar de stat Petru Andea, să depuneţi în scris acest răspuns.

De asemenea, domnul Petru Movilă este în sală şi a avut o întrebare. Tot din partea Ministerului Educaţiei Naţionale, dau cuvântul domnului secretar de stat, Petru Andea.

A... doreşte în scris... bun. O aşteptăm în scris, atunci.

Din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale..., dacă este în sală domnul deputat Laurenţiu Nistor? Nu este în sală.

Vă rog, de asemenea, să depuneţi în scris, din partea ministerului, acest răspuns.

Am epuizat, în momentul acesta, răspunsurile date din partea ministerelor.

Trecem la interpelările care sunt depuse astăzi.

Primul pe listă este Iulian Bulai, USR.

Nu este în sală.

Domnul Andrei Gheorghe, din partea PNL?

Vă rog, domnule deputat, să citiţi una dintre interpelări.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am depus 5 interpelări - una la Ministerul Transporturilor, cu privire la o pasarelă pietonală în localitatea Corbeanca; alta la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, cu privire la pensia de urmaş a soţului supravieţuitor; de asemenea, am depus două interpelări - una la Ministerul Sănătăţii, cu privire la problemele apărute recent cu medicii rezidenţi.

Cea pe care o voi prezenta astăzi vizează Pasajul de la Centura Bucureşti-Domneşti-Clinceni. Este adresată domnului ministru al transporturilor.

Domnule ministru,

Vă rog să îmi comunicaţi de ce este întârziată începerea lucrărilor de pe Centura Bucureşti, în zona Domneşti-Clinceni?

Din câte ştiu eu, licitaţia a fost câştigată şi, din momentul câştigării acesteia, există un termen de 42 de zile pentru a emite ordinul de începere a lucrărilor. Dar acest termen a fost cu mult depăşit.

Doresc să îmi comunicaţi o dată preconizată pentru începerea lucrărilor în această direcţie, deoarece Centura Capitalei este unul dintre cele mai aglomerate drumuri din România şi are nevoie urgentă de decongestionare şi fluidizare a traficului rutier.

Consideraţi că după 2 ani de contestaţii şi procese anevoioase, legate de construcţia pasajului, mai aveţi nevoie de timp pentru a reuşi concretizarea începerii acesteia?

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

De asemenea, mai o interpelare, care se adresează domnului ministru al educaţiei naţionale şi vizează programa din manualele şcolare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc foarte mult.

Sunteţi trecut aici cu 5 interpelări depuse, doar să menţionez pentru stenogramă.

Din partea USR, domnul Nicolae-Daniel Popescu? Nu este. Are 3 interpelări depuse.

Doamna Viorica Cherecheş? Le-a depus în scris.

Domnul Daniel Vasile, din partea minorităţilor?

Domnul Constantin Codreanu, PMP?

Aveţi 3 interpelări. Vă rog să citiţi una dintre ele.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea, una dintre cele 3, este adresată domnului Mihai-Viorel Fifor, ministrul apărării naţionale.

Obiectul interpelării este: "Reînhumarea rămăşiţelor pământeşti ale militarilor români căzuţi în luptele de la Stalingrad şi Cotul Donului".

Stimate domnule ministru,

Acordul între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind regimul juridic al mormintelor militare române aflate pe teritoriul Federaţiei Ruse şi al mormintelor militare ruse aflate pe teritoriul României, din 8 noiembrie 2005, prevede în art. 5, intitulat "Chestiuni privind asigurarea financiară şi materială" următoarele:

"1. Cheltuielile pentru întreţinerea şi îngrijirea mormintelor militare ruse aflate pe teritoriul României, revin părţii contractante române.

2. Cheltuielile privind întreţinerea şi îngrijirea mormintelor militare române aflate pe teritoriul Federaţiei Ruse, revin părţii contractante ruse.

3. Fiecare parte contractantă poate, de asemenea, să efectueze din proprie iniţiativă, pe contul său, lucrări de întreţinere a mormintelor militare aflate pe teritoriul celeilalte părţi contractante.

4. Cheltuielile pentru amenajarea mormintelor militare se află în sarcina părţii contractante interesate."

În cazul Ceremoniei din 29 octombrie 2017, de reînhumare în Cimitirul militarilor români de la Rossoşka, Federaţia Rusă, a rămăşiţelor pământeşti ale celor 345 de militari români căzuţi în al Doilea Război Mondial, în luptele de la Stalingrad şi Cotonul Donului - Rostov pe Don - în toamna-iarna anilor 1942-1943, presa din ţară a relatat că reînhumarea osemintelor eroilor români s-a făcut în cutii de carton, fapt calificat ca nedemn.

În sensul Acordului Interguvernamental din 8 noiembrie 2005, citat mai sus, partea contractantă interesată în amenajarea mormintelor este partea română, respectiv Ministerul Apărării Naţionale, care are în subordine Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, ca organism guvernamental specializat.

Ţinând cont de cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne comunicaţi următoarele:

1. În cazul reînhumărilor rămăşiţelor pământeşti ale militarilor români la Rossoşka, în anii anteriori - 72 în anul 2015 şi 594 în anul 2016 - partea română a folosit cutii de carton sau casete din alt material? Dacă este vorba de casete din alt material, din care material anume?

2. De ce s-au folosit pentru reînhumarea din 2017 cutii de carton în loc de casete din alt material? Care este valoarea celor 345 de cutii de carton, folosite în anul 2017?

3. Care au fost devizele de cheltuieli suportate de partea română în anii 2015, 2016 şi 2017, pentru reînhumările rămăşiţelor pământeşti ale militarilor români la Rossoşka şi cum au fost compartimentate aceste devize?

Orice alte informaţii tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteţi răspunsul în scris şi electronic, Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

Vă mulţumesc.

Deputat Constantin Codreanu.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Dau, în continuare, cuvântul domnului Florin Roman, din partea PNL. Nu este.

Domnul Petru Movilă, din partea PMP? Nu este.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu, din partea PMP? Nu este.

Domnul Marius Paşcan, din partea PMP?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună seara, distinşi colegi!

Interpelarea mea este adresată Ministerului Energiei, domnului ministru Toma-Florin Petcu, şi priveşte o situaţie litigioasă între Consiliul local şi Primăria comunei Corunca şi Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz Mediaş.

Consiliul local Corunca a aprobat, încă din anul 2013, Proiectul de modernizare a 3,5 kilometri de drumuri comunale, din zona Vaţman. Două porţiuni de drum sunt tranzitate de o conductă care aparţine SNGN Romgaz SA. Din acest motiv, Romgaz refuză eliberarea unui aviz pentru asfaltarea respectivelor secţiuni de drum.

Petenţii consideră că este inadmisibil ca respectiva societate comercială să boicoteze o investiţie publică realizată din banii contribuabililor comunei Corunca, doar din dorinţa egoistă, probabil, a reprezentanţilor acestei companii de stat, de a nu efectua cheltuieli suplimentare care le-ar reduce profitul.

Societatea Romgaz exploatează milioane de metri cubi de gaz din subsolul comunei Corunca, fără ca riveranii să beneficieze de vreun folos sau cotă din redevenţă. Folosesc de zeci de ani, în mod gratuit, aceste drumuri, cu autovehiculele utilizate la foraje sau mentenanţa infrastructurii de sonde şi conducte. În schimb, proprietarii de terenuri şi de imobile din Corunca au parte doar de blocaje şi restricţii, din cauza sondelor şi a conductelor de gaz.

Au trecut 3 ani de când riveranii din zona Vaţman îşi distrug maşinile şi inhalează praf, ca urmare a refuzului nejustificat al unei societăţi de stat de a reglementa traseul unor conducte care afectează regimul juridic şi economic al terenurilor publice ori private, aflate în vecinătatea lor.

Vă solicit, aşadar, domnule ministru, să dispuneţi o verificare cât mai grabnică a situaţiei sesizate şi să mă informaţi în legătură cu cele constatate şi ce anume veţi dispune în sprijinul comunităţii locale din comuna Corunca.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Solicit răspuns în scris.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Dau, în continuare, cuvântul domnului deputat Nicolae Neagu, din partea PNL.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru al României, Mihai Tudose.

Subiectul interpelării - "Pilonul II de pensii şi noua Lege a pensiilor".

Stimate domnule prim-ministru,

În spaţiul public, în ultimele luni, au apărut extrem de multe controverse pe tema Pilonului II de pensii şi a Legii pensiilor.

Conform Legii nr. 411/2004, contribuţia Pilonului II de pensii urma să crească până la 6% din salariu, până în anul 2016. Suntem în 2017, acest lucru nu s-a întâmplat şi această lege nu este respectată.

Vă rog să îmi comunicaţi în scris, pe adresa biroului meu parlamentar din Sibiu, Str. Nicolae Bălcescu nr. 34, judeţul Sibiu, poziţia dumneavoastră, ce anume intenţionaţi să faceţi cu Pilonul II de pensii şi dacă măsura pe care o veţi lua va afecta sau nu legea nouă a pensiilor, care înţeleg va intra în curând în dezbatere publică.

Cu deosebit respect, deputat al PNL Sibiu, Nicolae Neagu.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Dau, în continuare, cuvântul domnului Eugen Tomac, din partea PMP. Nu este.

Doamna deputat Oana Bîzgan, din partea USR? Nu este.

Domnul deputat Dănuţ Bica, din partea PNL? Nu este.

Domnul deputat Ioan Cupşa, PNL? Nu este.

Domnul deputat Adrian-Claudiu Prisnel, din partea USR? Nu este.

Doamna deputat Cristina Iurişniţi, din partea USR? Nu este.

Domnul deputat Claudiu Năsui, din partea USR? Nu este.

Domnul deputat Silviu Dehelean, din partea USR? Nu este.

Domnul deputat Lucian Bode, din partea PNL? Nu este.

Domnul deputat Mihăiţă Vîrză, din partea PSD? Nu este.

Domnul deputat Nicolae Velcea, din partea PSD? Nu este.

Doamna deputat Simona Bucura-Oprescu, din partea PSD? Nu este.

Domnul deputat Matei Dobrovie, din partea USR?

Vă rog, domnule deputat.

Da, una dintre cele 6 interpelări pe care le-aţi depus...

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea de astăzi este legată de situaţia şcolilor din Bucureşti, mai precis din sectorul 5. Este vorba de situaţia privind obţinerea avizului pentru protecţia împotriva incendiilor pentru toate cele 60 de instituţii de învăţământ preuniversitar aflate pe raza sectorului 5, din Bucureşti.

Stimate domnule ministru,

Vă supun atenţiei lipsa de transparenţă cu privire la situaţia privind obţinerea avizului pentru protecţia împotriva incendiilor, pentru instituţiile de învăţământ preuniversitar.

Pe raza sectorului 5, Bucureşti, există un număr de 60 de instituţii de învăţământ, dintre care şcoli - 25, grădiniţe - 23, licee - 9, o şcoală specială, un club sportiv şcolar şi un club al elevilor.

Obţinerea avizului pentru protecţia împotriva incendiilor este extrem de importantă pentru a asigura siguranţa copiilor noştri.

Colegii mei consilieri locali de la nivelul Consiliul local al sectorului 5 au solicitat Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dealul Spirii Bucureşti-Ilfov, lista cu unităţile de învăţământ preuniversitar de pe raza sectorului 5 care îndeplinesc normele de securitate la incendiu, conform prevederilor legale, deţinând autorizaţia de funcţionare ISU.

Potrivit răspunsului primit de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, de către colegii mei, până în prezent acele şcoli din sectorul 5 care se încadrează în categoria de construcţii şi amenajări care necesită obţinerea autorizaţiei de securitate la incendii nu au solicitat sau nu au obţinut aceste documente.

Numărul mic de şcoli din România care deţin autorizaţie de securitate la incendii reprezintă rezultatul haosului legislativ existent de-a lungul timpului.

Legea nr. 307/2006 prevede atribuţii şi cerinţe specifice pentru administraţia publică centrală, pentru administraţia publică locală şi pentru conducătorii instituţiilor.

Majoritatea clădirilor în care funcţionează instituţiile de educaţie sunt construite în urmă cu 50 de ani sau mai mult. În acest timp, au beneficiat de lucrări de reparaţii, modernizare sau construcţii şi amenajări foarte multe dintre instituţiile de învăţământ.

Astfel, ca exemplu, avem şcoli care au fost proiectate să asigure evacuarea unui număr de 250 de persoane, dar în prezent au chiar şi 800 de elevi care învaţă în două sau trei schimburi.

De asemenea, ca urmare a modernizărilor, în numeroase şcoli numărul prizelor a fost dublat, iar aceste prize noi nu sunt împământate.

Astfel de situaţii care se repetă în majoritatea instituţiilor de învăţământ, dacă nu chiar în toate, fac imposibilă sau cel puţin extrem de dificilă obţinerea avizelor PSI.

Administraţiile locale şi inspectoratele şcolare au pasat această responsabilitate, transmiţând şcolilor sarcina de a se ocupa de obţinerea autorizaţiei de securitate la incendii.

Totuşi, aceste probleme depăşesc cu mult posibilităţile directorilor de şcoli, care se străduiesc să identifice soluţiile prin care pot fi obţinute aceste avize, în ciuda situaţiilor imposibile, create de modernizarea unor clădiri atât de vechi.

Deşi problemele sunt comune în bună parte, fiecare instituţie trebuie să găsească soluţii proprii. Nu este o soluţie ca toate problemele să fie rezolvate...

Am dori, astfel, să cunoaştem dacă Ministerul Educaţiei Naţionale are în vedere soluţii pentru acest tip de probleme sau este mulţumit cu aruncarea, în spatele şcolilor, a responsabilităţilor pe care nici ministerul, nici administraţiile locale şi nici inspectoratele judeţene nu-şi permit să şi le asume.

Având în vedere cele mai sus menţionate, vă rog să aveţi amabilitatea de a răspunde la următoarele întrebări:

Ce măsuri a luat Ministerul Educaţiei Naţionale pentru obţinerea avizului pentru protecţia împotriva incendiilor, pentru toate cele 60 de instituţii de învăţământ preuniversitar aflate pe raza sectorului 5 din Bucureşti?

Şi, a doua întrebare, care sunt instituţiile de învăţământ preuniversitar, aflate pe raza sectorului 5, din Bucureşti, care au obţinut avizul pentru protecţia împotriva incendiilor, de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov?

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns scris şi oral, pentru fiecare punct în parte.

Deputat Matei Dobrovie, Circumscripţia Bucureşti.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau, în continuare, cuvântul doamnei Valeria Schelean, din partea PNL. Nu este.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru, din partea USR? Nu este.

Domnul deputat Mihai-Cătălin Botez, din partea USR? Nu este.

Doamna deputat Roxana Mînzatu, din partea PSD? Nu este.

Domnul deputat Daniel Olteanu, din partea PNL? Nu este.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş, din partea PNL? Nu este.

Domnul Virgil Popescu, din partea PNL? Nu este.

Domnul Antal István-János, din partea UDMR?

Vă rog.

Domnul Antal István-János:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Interpelarea este adresată Ministerului Tineretului şi Sportului, în atenţia domnului ministru Marius Dunca.

Obiectul interpelării - "Administrarea păguboasă a averii Biroului de turism BTT".

În materialul pe care l-am depus este o scurtă istorie despre cum s-a înfiinţat Biroul de Turism pentru Tineret, cum au apărut în diferite judeţe obiective importante, discoteci, hoteluri, în fiecare reşedinţă de judeţ... sediu...

În 1990, Guvernul de atunci a transformat Biroul de Turism pentru Tineret în Compania Autonomă de Turism. În prezent, managementul BTT este cel puţin discutabil, având în vedere că această companie de stat încasează sume derizorii din închirierea a sute de vile şi terenuri, iar cifrele arată că activitatea companiei duce la pierderi enorme.

Statisticile din 2014 arată că BTT avea pierderi uriaşe. În continuare sunt trecute cifre concrete, pe care, eu, în calitate de membru al Comisiei pentru petiţii... am primit o sesizare la Biroul parlamentar din Constanţa...

Cea mai însemnată pondere din BTT o reprezintă activitatea sucursalei din Costineşti.

Astfel, dacă societatea la care Ministerul Tineretului şi Sportului are 87,92% din acţiuni, este proprietar a unor terenuri din Bucureşti, Piatra Neamţ, Covasna, Pârâul Rece, Sibiu, Deva, cu o suprafaţă totală de 95.000 de metri pătraţi, Costineşti deţine nu mai puţin de 329.356 metri pătraţi de teren.

Valoarea totală de inventar a acestor terenuri este de 41.482.187.000 de lei, din care 30.000.000 de lei numai cele de la malul Mării Negre.

În continuare, raportul Curţii de Conturi arată că în 1994 BTT a ieftinit din pix 22 de clădiri din patrimoniul său şi apoi le-a transferat unei societăţi apendice.

Astăzi BTT Costineşti este într-o stare catastrofală. Mai are în Costineşti un singur hotel funcţional, Hotelul "Forum" şi încă 73 de corpuri de clădire, majoritatea închise, iar unele sunt ruine. BTT doreşte să le închirieze în continuare.

Consider că se impune o anchetă complexă în acest caz, care să stabilească valoarea reală a prejudiciului cauzat statului şi să se identifice persoanele responsabile, concomitent cu reactivarea patrimoniului public şi realizarea veniturilor cuvenite bugetului de stat.

De aceea, eu personal, aş dori să-l invit pe domnul ministru la faţa locului, să vedem ce se întâmplă acolo.

Aştept un răspuns în scris şi verbal.

Cu deosebită consideraţie, Antal István-János, deputat al UDMR, Circumscripţia nr. 14 Constanţa.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Dau, în continuare, cuvântul, domnului Emanuel Ungureanu, din partea USR. Nu este.

Doamnei Cristina-Mădălina Prună, din partea USR. Nu este.

Doamnei Lavinia-Corina Cosma, din partea USR. Nu este.

Domnului Tudor Rareş Pop, din partea USR. Nu este.

Domnului Doru-Petrişor Coliu, din partea PMP. Nu este.

Doamnei Roberta Anastase, din partea PNL. Nu este.

Domnului Tinel Gheorghe, din partea PNL. Nu este.

Doamnei Raluca Turcan, din partea PNL. Nu este.

Domnului Vasile Gudu, din partea PNL. Nu este.

Doamnei Adriana Săftoiu, din partea PNL. Nu este.

Domnului Dan Rădulescu, din partea USR. Nu este.

Doamnei Beatrice Tudor, din partea PSD. Nu este.

Domnului Florinel Stancu, din partea PSD. Nu este.

Doamnei Oana Florea, din partea PSD. Nu este.

Domnului Alin Vasile Văcaru, neafiliat. Nu este.

Domnului Cristian Buican, din partea PNL. Nu este.

Doamnei Tudoriţa Lungu, din partea PNL. Nu este.

Doamnei Cătălina Bozianu, din partea PMP. Nu este.

Domnului Ion Tabugan, din partea PMP. Nu este.

Doamnei Anişoara Radu, din partea PSD. Nu este.

Domnului Gabriel-Marilen Pirtea, din partea PNL. Nu este.

Domnului Cornel Zainea, din partea USR. Nu este.

Domnului Adrian-Mihăiţă Todoran, din partea PMP. Nu este.

Domnului Ioan Sorin Roman, din partea PSD. Nu este.

Doamnei Cristina Dinu, din partea PSD. Nu este.

Aşadar, acestea fiind prezentate, închid aici şedinţa pentru interpelări din data de 30 octombrie 2017, care a început la ora 17,00.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,42.