Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,22.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Vă rog să luaţi loc, să putem începe lucrările noastre de astăzi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 198.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele de luni, 27 şi miercuri, 29 noiembrie; programul de lucru pentru perioada 27 noiembrie - 2 decembrie; lista rapoartelor depuse în perioada 21-27 noiembrie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La ora 17,00 avem primirea răspunsurilor la interpelările adresate membrilor Guvernului.

În continuare, urmează prezentarea unei declaraţii cu prilejul Zilei internaţionale pentru eliminarea violenţei împotriva femeii.

Doamna deputat Oana-Mioara Bîzgan.

Vă rog.

(Domnul deputat Varujan Pambuccian solicită cuvântul.)

Numai puţin...

Aveţi observaţii la ordinea de zi?

După declaraţia doamnei, şi apoi, când intrăm în ordinea de zi, că sunt mai multe grupuri parlamentare...

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul, cu declaraţia...

Vă rog.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colege,

Dragi colegi,

25 noiembrie este Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei asupra femeilor.

Peste tot în lume, până pe 10 decembrie, se organizează acţiuni pentru cele 16 zile de activism pentru această cauză.

În România, la fiecare cinci zile, o femeie este ucisă în bătaie.

În România, la fiecare patru zile, un minor sau o minoră este violat/ă de un membru al familiei.

În România, una din patru femei este agresată fizic sau sexual de partenerul său, cel puţin o dată în viaţă.

Femei din toată ţara sunt supuse zilnic unor violenţe greu de imaginat pentru mulţi dintre noi, dar cunoscute de familie, de vecini sau de autorităţile locale.

De cele mai multe ori, agresorul nu îşi abuzează doar soţia, ci şi copiii, şi familia extinsă, părinţii, bunicii.

Cu toate acestea, numărul victimelor violenţei domestice şi sexuale este în creştere de la an la an, iar sancţionarea agresorilor rămâne redusă.

Victimele sunt prizonierele unei culturi a violenţei, în care tot cea bătută, hărţuită sau violată este blamată şi stigmatizată.

La peste un an de la ratificarea Convenţiei de la Istanbul, în care statul român s-a angajat să implementeze măsuri reale de prevenire şi de combatere a violenţei domestice, modificarea Proiectului de Lege nr. 217/2003 este încă în procesul de avizare la Guvernul României.

În tot acest timp, autorităţile nu se pot sesiza din oficiu. Victima trebuie să depună plângere împotriva agresorului, care, după cum v-am spus, de cele mai multe ori, locuieşte împreună cu victima.

Deşi durata emiterii unui ordin de protecţie a scăzut semnificativ, nu toate victimele ştiu că pot să-l obţină, şi cum, iar autorităţile nu pot interveni, în cazul încălcării ordinului de către agresor. Pot doar pedepsi fapta deja produsă.

Există judeţe în România şi chiar sectoare din Bucureşti care nu au adăposturi pentru victimele violenţei. Şi, unde acestea există, informaţiile sunt greu de obţinut, iar locurile, insuficiente.

Hărţuirea stradală, psihologică sau sexuală este o altă formă de violenţă asupra femeilor, omniprezentă în spaţiul public, la locul de muncă, în şcoli, în universităţi. La fel, o violenţă mult prea puţin pedepsită.

Vă rog să facem urgent tot ce este nevoie ca violenţele de orice fel asupra soţiilor, fiicelor, mamelor din această ţară să înceteze. Femeile din România au dreptul să nu se mai teamă.

Vă rog să facem urgent tot ceea ce este nevoie pentru acest lucru şi să dăm împreună un semnal ferm că în România, din punct de vedere politic, legal şi mai ales moral avem zero toleranţă pentru violenţă.

În încheiere, vă rog să păstrăm un moment de reculegere în memoria tuturor femeilor ucise.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Acum, revenind la ordinea de zi...

Domnul Varujan Pambuccian.

Vă rog, observaţii la ordinea de zi. Înţeleg că aveţi nişte...

Şi apoi, domnul Munteanu, imediat.

Da.

Domnule Munteanu, înţeleg că v-aţi răzgândit...?

Păi, nu, solicitarea a fost rezolvată la Biroul permanent.

Mulţumim.

Este. Cu limba idiş, nu? Da. Este pe poziţia 2.

Domnul Munteanu are o solicitare şi apoi revenim.

Am ţinut cont şi de solicitarea domnului Vexler...

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Am solicitat, la întâlnirea Comitetului liderilor, ca PL-x 427 din 2016, în care se vorbeşte despre modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2006 privind instituţiile de credit... l-am adus mai în faţă, să pot să-l întorc la comisie, pentru două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

La ce poziţie este?

Domnul Ioan Munteanu:

Acum este pe poziţia 13.

Domnul Florin Iordache:

Deci...

Domnul Ioan Munteanu:

Să fie retrimis comisiei...

Domnul Florin Iordache:

... vă spun eu...

Domnul Ioan Munteanu:

... două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

... 427 - la propunerea liderului Grupului PSD - care este acum pe poziţia 12, să fie adus pe poziţia 2, iar de aici să fie retrimis Comisiei pentru buget, domnului Viorel Ştefan, două săptămâni.

Da. Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni. Să înceapă votul. (Discuţii în sală.)

Am spus poziţia 12 - PL-x 427. Urmăriţi-mă, vă rog.

Da. Să înceapă votul.

Numai puţin, domnule Munteanu.

Cu 146 de voturi pentru şi un coleg care nu şi-a exprimat votul, a fost retrimis Comisiei pentru buget.

A doua solicitare a dumneavoastră?

Domnul Ioan Munteanu:

Avea dreptate, domnul deputat Voicu. Trebuia să-l aducem întâi pe poziţia 3, dar am înţeles...

Domnul Florin Iordache:

Asta am şi spus...

Domnul Ioan Munteanu:

O să-l aducem acum pe următoarea.

Vă propun ca...

Domnul Florin Iordache:

L-am adus pe poziţia...

Domnul Ioan Munteanu:

... de pe poziţia 40, PL-x 357 privind gestionarea fondurilor europene, ca urmare a solicitării Asociaţiilor primarilor din municipii, să-l aducem pe poziţia 3, să-l retrimitem, două săptămâni, comisiei.

Din sală:

Două voturi...

Domnul Ioan Munteanu:

Două voturi, - unul aducerea pe poziţia 3; şi al doilea - îl retrimitem.

Domnul Florin Iordache:

Deci aducem PL-x 357, de la poziţia 40, pe poziţia 3 - tot Comisia pentru buget. Întâi, supun votului aducerea pe poziţia 3. Şi de aici îl retrimitem comisiei - al doilea vot.

Deci cine este pentru a fi adus pe poziţia 3?

Să înceapă votul. (Discuţii în sală.)

Imediat, imediat vine şi bugetul...

164 de voturi pentru, un vot împotrivă. Proiectul de lege a fost adus pe poziţia 3.

Acum supun votului, stimaţi colegi, să fie retrimis Comisiei pentru buget, termen două săptămâni.

Să înceapă votul.

Da. 164 de voturi pentru, un vot împotrivă. Retrimis.

Domnule Munteanu, înţeleg că mai aveţi o solicitare - bugetul Camerei Deputaţilor. Este pe poziţia 18.

Domnul Ioan Munteanu:

Vă solicit să-l aducem pe poziţia 3, adică să fie primul proiect de lege pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, astăzi.

Domnul Florin Iordache:

Nu, pe poziţia 4...

Domnul Ioan Munteanu:

Nu, dar aceea a rămas liberă, ca urmare a...

Domnul Florin Iordache:

Nu, nu, nu. Pe poziţia 3 este cea cu...

Domnul Ioan Munteanu:

A, da. Corect. Poziţia 4.

Domnul Florin Iordache:

... limba idiş...

Domnul Ioan Munteanu:

Poziţia 4.

Domnul Florin Iordache:

Pe poziţia 4, da? După raportul Comisiei pentru drepturile omului.

Să înceapă votul, pentru a fi mutat pe poziţia 4.

Mulţumesc.

134 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, două abţineri, un coleg care nu şi-a exprimat votul.

Mai aveţi alte...?

Domnul Simionca, vă rog, Grupul PMP.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am avea şi noi o propunere. Poziţia 9, PL-x 331/2017, Proiectul de Lege care are ca obiect de reglementare modificarea completării Legii nr. 321 din 2006; intervenţia legislativă vizează, printre altele, stabilirea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, ca partener pentru comunităţile de români de pretutindeni. Am vrea să-l retrimitem comisiei, pentru două săptămâni, vă rog.

Mulţumesc.

Poziţia 8, - PL-x 331/2017.

Domnul Florin Iordache:

Da, poziţia 8, PL-x 331, tot Comisia pentru buget, pentru a fi retrimis comisiei, două săptămâni, da?

Domnule Munteanu, deci este o...

Nu, staţi puţin, facem în două etape. Aţi solicitat să... (Vociferări.)

Numai puţin...

Solicitaţi să fie adus în faţă sau...? Pentru că... când ajungem la ea, nu pot...

Păi, când ajung la ea, domnule coleg. Numai când ajung la ea pot discuta de retrimitere la comisie.

Deci când ajungem la poziţia 8... Păi, dacă nu ştiţi ce vreţi... (Discuţii în sală.)

Da. Comitetul liderilor, înţeleg că nu aţi avut o discuţie pe acest subiect, de a fi adus pe poziţia 4, pentru a fi retrimis.

Când ajungem la poziţia 8, domnule Simionca, discutăm de retrimitere sau nu la Comisia pentru buget.

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Preşedintele Comisiei pentru drepturile omului.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ibram Iusein, vă rog.

Sau iniţiatorul? Domnul... Vreţi să interveniţi? Nu.

Da. Prezentăm raportul şi apoi vă dau cuvântul, stimate coleg.

Domnul Ibram Iusein:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În şedinţa din 7 noiembrie, membrii comisiei au examinat proiectul de lege, în conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, şi au hotărât, în unanimitate de voturi... Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 30 mai - Ziua limbii şi teatrului idiş.

Aş vrea să constat o eroare materială şi s-o precizez aici, domnule preşedinte.

La art. 2. "Ziua limbii şi teatrului idiş poate fi organizată de către autorităţi ale administraţiei publice... şi centrale..." şi textul curge.

Şi alin. (2). "...autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora"... şi textul curge.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Eu vă mulţumesc.

Vreţi să interveniţi?

Da, vă rog, domnule Silviu Vexler, vă rog, la dezbateri generale.

Da, da, da. Voi supune votului completarea, cu cele două alineate de la art. 2 - (2¹) şi (2²).

Vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Pot?

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, v-am dat cuvântul la dezbateri generale. Şi iniţiator sunteţi.

Domnul Silviu Vexler:

Bună ziua!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Este un proiect la care ţin, într-un mod cu totul deosebit. Limba idiş este limba istorică, care a fost vorbită de secole încoace, de evreii din România şi evreii, în special, din Europa Centrală şi de Sud-Est. Este o limbă care a generat o întreagă cultură reprezentativă pentru poporul evreu din întreaga lume.

În cazul României, există şi două elemente foarte interesante. Primul ziar de limbă idiş din lume a apărut în România. La fel, şi primul cotidian de limbă idiş.

Dar poate cel mai cunoscut fapt - la nivel mondial, aş îndrăzni să spun - este că teatrul profesionist evreiesc de limbă idiş a apărut în România, în 1876, la Iaşi, într-o piesă regizată de Abraham Goldfaden.

Din păcate, anii Holocaustului şi ceea ce s-a întâmplat atunci au decimat comunităţile evreieşti şi micile oraşe pe care noi le aveam atunci, denumite - afectiv, să zicem - shtetl-uri.

Cu toate acestea, după perioada neagră a Holocaustului, a supravieţuit o instituţie, respectiv Teatrul Baraşeum atunci, care în 1948 a devenit Teatrul Evreiesc de Stat. Este o instituţie care, de atunci şi până astăzi, anul viitor împlineşte 70 de ani de activitate - este unul dintre simbolurile cele mai vizibile şi cele mai frumoase ale comunităţilor evreieşti din România şi, îndrăznesc să spun, un motiv de mândrie, la nivel mondial, pentru ţara noastră.

Ştiţi, un teatru are multe piese mişcătoare. Noi îi vedem, ca spectatori, doar - în principal - pe actori. Dar în afară de aceşti actori există şi un întreg personal tehnic, care ţine teatrul în picioare.

Astăzi, teatrul este condus de doamna Maia Morgenstern, care, recent, a şi câştigat concursul pentru un nou proiect de management la conducerea Teatrului Evreiesc de Stat.

Şi mă bucură să vă pot spune...

Reformulez...

Am crescut cu un teatru evreiesc care, avea o istorie frumoasă şi un suflet cu totul deosebit. Din 2013-2014 şi până în prezent, a renăscut. Sunt zile întregi când piesele sunt vândute integral şi este poate modul cel mai frumos în care oamenii din afara comunităţii pot să descopere ceea ce înseamnă cultura şi amintirea poporului evreu.

Înainte de a încheia...

Sunt astăzi în sală, alături de noi, colegii şi prietenii de la Teatrul Evreiesc de Stat, de la personalul teatrului până la actori, şi inclusiv doamna Maia Morgenstern, căreia îi mulţumesc că a venit alături de noi.

Doamnă Maia,

Stimaţi colegi,

(Aplauze.)

Vă invit să vă ridicaţi... (Asistenţa se ridică în picioare. Aplauze.)

Doamnelor şi domnilor de la etaj,

Pentru mine sunteţi nişte magicieni. Ceea ce aţi reuşit şi reuşiţi să faceţi este un semn de suflet. În faţa dumneavoastră mă înclin, aici.

Iar colegilor mei le mulţumesc pentru înţelegere şi pentru acest gest deosebit! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Mulţumesc.

Domnul Solomon, Grupul PSD.

Vă rog, domnule preşedinte.

Şi eu vreau să salut prezenţa doamnei Maia Morgenstern şi a întregii echipe de la Teatrul Evreiesc.

Mulţumim mult.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Iată că în aceste vremuri, când parcă retrăim anumite vremuri din anii 1930-1940, când ura era la ordinea zilei şi răspândită în fel de fel de medii, când extremişti de extremă dreapta, să zicem, luptă încă pe stradă în fiecare seară, cu "ciuma roşie", există colegi de-ai noştri care vin să ne mai liniştească puţin spiritul, să facă apel la ceea ce putem iubi cu adevărat în jurul nostru.

Şi ce poate fi mai frumos decât limba maternă, limba mamei, cum o numesc vorbitorii de idiş? O limbă care este limbă maternă pentru câteva milioane de evrei, urmaşi ai ashkenazilor, locuitori ai Europei Centrale şi de Răsărit, în secolul XIX şi în secolul XX, până când, cu toţii, au plecat spre Palestina, să făurească Statul Israel.

Suntem noi, ca români, beneficiari ai unei îndelungate tradiţii, colaborări cu comunitatea evreiască, iar cei din Moldova, din Basarabia, au trăit printre vorbitori de idiş şi au putut să vadă frumuseţea spiritului evreilor, în primul rând, ascultând muzica idiş, şi anume, klezmer, acea muzică pe care, dacă doriţi, o puteţi descoperi foarte uşor printr-un clic pe internet - muzică ce are la bază muzica populară românească, un stil de muzică care s-a creat, care a fiert într-un creuzet basarabean, unde s-au pus mai multe ingrediente, cel românesc, cel moldovenesc fiind, în primul rând, dominant.

Pentru că trebuie să cinstim memoria celor care au trăit alături de noi sute de ani şi au fost ferventul vieţii economice, comerciale din târgurile româneşti, cred că merită să fim alături şi de Silviu, cel care a iniţiat acest proiect.

Şi, dacă îmi este scuzată pronunţia - sper să fie corectă - vreau să vă citez două versuri dintr-un cântec, celebru odată, - "Ale brider/ Un mir Zaynen al brider" şi pentru egalitate de gen - "Un mir Zaynen al shvester". Adică suntem fraţi şi surori cu toţii. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

De la Grupul PNL, repet, s-au înscris mai mulţi colegi.

Primul este domnul Gigel Ştirbu.

Îmi pare rău, următorul... câte un vorbitor de...

Vă rog, domnul Ştirbu, preşedintele Comisiei pentru cultură.

Vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Extremismul este şi de stânga. (Rumoare.)

Dar nu despre asta am venit să vorbesc, domnule preşedinte.

Am venit să vorbesc despre faptul că eu, ca reprezentant al Partidului Naţional Liberal, un partid cu o implicare extrem de importantă în istoria României, cred că, atunci când este vorba de astfel de iniţiative legislative, care au un impact deosebit, cultural şi nu numai, în societatea românească, trebuie să existe consens politic.

Vă felicit pentru această iniţiativă legislativă, din mai multe perspective. Dar cea mai importantă este aceea că folclorul, cultura, literatura idiş au adus un aport extrem de important la făurirea a ceea ce noi, cu mândrie, astăzi, spunem că există în cultura românească.

Totodată, adoptarea acestei iniţiative legislative trebuie să fie şi un semnal - aşa cum vorbea antevorbitorul meu - pentru cei care cred că promovarea ideilor ce erau la ordinea zilei în perioada anilor 1930-1940 este de... nu ştiu... de bontón, astăzi.

Să ne aducem aminte că au fost oameni care au suferit numai şi numai pentru simplul fapt că aparţineau unei minorităţi!

Să ne aducem aminte de aceste lucruri, atunci când vom vota astfel de iniţiative legislative!

Vă felicit încă o dată pentru această iniţiativă!

Şi, în încheiere, vreau să vă mai spun un lucru.

Apropo, beneficiez acum de... sau beneficiem, cu toţii, de prezenţa doamnei Morgenstern, aici, o mare actriţă a României, cu care toţi ne mândrim. Vreau să vă aduc la cunoştinţă o întâmplare.

Era în decembrie 2013 şi am primit informaţia că la Teatrul Evreiesc de Stat s-a prăbuşit acoperişul. Bineînţeles, personal, m-am dus acolo, să văd dacă pot să ofer vreun ajutor. Şi am întâlnit o persoană în cizme de cauciuc, în genunchi, pe scenă. Strângea apa.

Vă felicit, doamnă Morgenestern! Se vede că aţi pus suflet în acea construcţie.

Pentru toate acestea şi toate celelalte care s-au spus înainte aici, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Varujan Pambuccian, din partea minorităţilor.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă Morgenestern,

Stimaţi actori, oameni de teatru, oameni de cultură în limba idiş,

Stimaţi colegi,

Este, ca de obicei, o mare bucurie, de fiecare dată când vorbim de consfinţirea, prin voinţa naţiunii române, a unei zile dedicate limbii şi culturii unei minorităţi.

Iată că astăzi a venit vremea limbii idiş, culturii în limba idiş şi teatrului, un teatru absolut extraordinar, la care mă duc cu plăcere, de fiecare dată, Teatrul Evreiesc de Stat în limba idiş, un teatru puţin cunoscut, din nefericire. Vi-l recomand cu căldură, pentru că acolo se întâmplă lucruri care ţin de modernitatea teatrului de azi.

Dincolo de limbă, dincolo de cultura în care există teatrul respectiv, este unul dintre teatrele care, pe nedrept, este mai puţin cunoscut şi care este un teatru, după părerea mea, reper al Bucureştiului şi al culturii noastre naţionale.

Sper ca înfiinţarea acestei zile şi felul foarte activ de a fi, al comunităţii evreieşti din România, să facă acest teatru mai cunoscut şi adus la locul pe care îl merită. Pentru că... ceea ce sper eu să se întâmple este ca steaua care se ridică de dimineaţă să prevadă pentru acest teatru venirea unei zile strălucitoare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Pavel, al doilea vorbitor de la PNL.

Da, domnule, mai aveţi un minut...

Vă rog, domnule deputat, mai aveţi un minut, Grupul PNL.

Domnul Pavel Popescu:

Domnule preşedinte,

Domnule Solomon,

Am auzit aici cuvântul "extremism". Şi vreau să vă aduc în vedere acele categorii de "extremişti", care au stat în stradă alături de noi, chiar şi cei din opoziţie, care s-au perindat şi pe la Comisia noastră pentru muncă.

Şi... (Vociferări.)... e un moment prea bun... dar vreau să vă dau câteva exemple.

Sunt angajaţii de la stat, în frunte cu medicii, cu profesorii; sunt angajaţii din mediul privat; sunt toate sindicatele - în mod istoric; sunt 20.000 de tineri care şi-au înfiinţat anul acesta 20.000 de companii, şi îşi aşteaptă banii, dar nu-i vor vedea niciodată; sunt companiile de stat cărora le-aţi luat dividentele; sunt ONG-urile...

Domnul Florin Iordache:

La subiect... domnule coleg...

Domnul Pavel Popescu:

... societatea civilă. Aceştia sunt "extremiştii" care sunt...

Domnul Florin Iordache:

Da...

Domnul Pavel Popescu:

... zilele acestea în stradă...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Pavel Popescu:

... adică toată România, domnule Solomon...

Domnul Florin Iordache:

Văd că vreţi să stricaţi un eveniment şi un proiect susţinut, cu declaraţii care nu îşi au locul.

Mulţumesc.

Domnul Bichineţ Corneliu, PMP.

(Domnul deputat Dumitru Oprea solicită cuvântul.)

Nu, îmi pare rău, doi vorbitori...

Domnul Bichineţ.

Păi, puteţi fi şi din Botoşani. Dacă sunt doi vorbitori de... la fiecare proiect...

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Doamnă,

Dragi actori,

Aţi văzut multe în viaţa dumneavoastră, aşa că o mică polemică, aici, nu cred că vă impresionează.

Vă felicit pentru tot ceea ce faceţi, pentru frumuseţea mesajului pe care îl transmiteţi în ţară şi în lume!

Iar... vreau să vă spun, colegul care a iniţiat acest proiect de lege, şi pe care PMP-ul îl va susţine, este un om foarte activ şi foarte bun.

Am spus acum vreo două săptămâni că, în România, eu fiind român-român, mă simt mândru pentru legislaţia care se manifestă aici, pentru toleranţa neamului meu şi întotdeauna voi pleda pentru armonie. Iar dumneavoastră, prin ceea ce faceţi, transmiteţi frumosul din generaţie în generaţie, pacea şi sublimul.

Vă felicit şi vă mulţumesc! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Márton Árpád, Grupul UDMR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Îmi pare rău de incidentul de adineauri. Eu cred că dacă cel care prezidează ia imediat cuvântul aceluia care vorbeşte pe lângă temă, vom evita astfel de incidente.

Revenind la proiectul de lege pe care-l dezbatem.

Eu m-am întâlnit cu acest teatru prima dată la Sfântu Gheorghe. Pe vremea respectivă, din doi în doi ani se organiza colocviul pentru teatrele în limbile minorităţilor naţionale. Evident, la sfârşitul epocii, acest colocviu a fost desfiinţat.

Îmi pare bine că, după Revoluţie, au început iarăşi să-şi intre în drepturi aceste teatre. Limba acestor minorităţi, una după alta, se legiferează o zi în care se sărbătoreşte cultura în limba respectivă, recunoscând că aceste limbi şi aceste culturi fac parte integrantă din cultura, din avuţia culturală a României.

În mod evident, grupul nostru parlamentar va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Dumitru Oprea. Vă rog.

Domnule Oprea, vă rog!

Domnul Dumitru Oprea:

Eu îmi cer scuze, în numele ieşenilor, pentru incidentul de astăzi.

Prea mult am coabitat cu poporul evreu şi am învăţat reciproc unii de la alţii.

În 1901, într-un dicţionar al vremurilor, în comunitatea ieşeană, românii erau 20 şi ceva de mii, evreii erau 30 şi ceva de mii şi ne-am confruntat cu vicisitudinile Primului Război Mondial. Primarul era un liberal. Populaţia majoritară era evreiască.

Dincolo de ceea ce s-a întâmplat anterior pe plan cultural, a fost o coabitare extraordinară. Ţin să vă aduc la cunoştinţă că la Universitatea din Iaşi s-a creat, în semn de recunoştinţă faţă de frăţia existentă cu trup şi suflet în târg, Centrul de studii ebraice şi de cultură ebraică al Universităţii din Iaşi, devenit program de studiu universitar.

2. Nu ştiu câţi ştiţi că cel mai mare laureat al Premiului Nobel pentru Economie, Kenneth Arrow, are mama din Iaşi şi tata din Leţcani şi împreună, în ultimul an al vieţii Domniei Sale, am mers să-şi vadă mormintele părinteşti. Şi, în semn de preţuire pentru contribuţia nemaipomenită adusă de climatul cultural, de oamenii adevăraţi care au avut rădăcini în Iaşi, Michael Cernea este cel care a creat Departamentul de antropologie la Banca Mondială, unde mai mulţi români au făcut ucenicie şi unde Michael Cernea a atras românismul şi a făcut departamentul de 256 de oameni.

Cum să nu te apleci în faţa unor astfel de oameni?!

Cum să nu participi la evenimente atât de importante pe plan cultural?!

Iar ce se întâmplă aici este doar o fărâmă, dar noi am avut parte de astfel de fărâme de-a lungul timpului şi faţă de istoria acelor locuri şi acum eu îmi cer scuze, dar semnele pe care le dăm cu toţii sunt de cea mai bună factură, cu cele mai bune intenţii.

Mulţumesc şi dumneavoastră că m-aţi acceptat. Era nelalocul lui ca eu să nu vorbesc în numele comunităţii ieşene, atât cât am putut eu. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Procedură, domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propun să prelungim programul, pentru a finaliza această dezbatere şi apoi a aproba bugetul Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului, stimaţi colegi, înainte de a da cuvântul celor doi vorbitori... Vă propun să prelungim programul Camerei Deputaţilor, aşa cum a propus domnul Munteanu, până la finalizarea acestui proiect de lege şi până la finalizarea Proiectului de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2018.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

143 de voturi pentru, două împotrivă.

S-a prelungit programul până se finalizează şi acel proiect de hotărâre, rămânând la votul final pentru ziua de miercuri.

Mai avem doi vorbitori.

Domnul Seidler, de la USR.

Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Dragi colegi,

Stimaţi actori ai Teatrului Evreiesc de Stat,

Îmi pare bine să vă avem astăzi aici, ca oaspeţi, şi mi-ar părea şi mai bine să ne reîntâlnim în 2026 şi să sărbătorim împreună 150 de ani de teatru idiş în România.

Aşa cum puteţi observa, uneori viaţa bate orice scenariu de teatru, chiar şi de teatru absurd, din păcate.

A veni aici, din păcate, cu această ocazie, cu ocazia adoptării acestei legi, pe care de altfel o vom sprijini, şi a face o paralelă între ceea ce se întâmplă în contemporaneitate şi ceea ce se întâmpla în anii '30, '40 este o exagerare pe care sper să nu o fi auzit de la tribuna Parlamentului. Este absolut regretabil că am auzit-o şi o să îl asigur pe antevorbitorul meu care a făcut această referire că sunt personal garanţia erorii imense pe care au comis-o şi pe care o gândeşte. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Ultimul vorbitor, domnul Bacalbaşa.

Vă rog.

Mai aveţi un minut, domnule Bacalbaşa.

Vă rog.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Mă bucur că am votat această lege, pentru că limba idiş este o limbă care, după ce a circulat sute de ani, printr-un accident al istoriei este o limbă care dispare, împreună cu o uriaşă literatură.

Şi aş aminti aici pe Şalom Aleihem, care mie mi-a îndulcit cu umorul lui păgubos tinereţea - băiat sărac, vai de mine! - care, cum să spun, mi-a permis să supravieţuiesc cu umorul lui.

În ceea ce priveşte unele afirmaţii ale reprezentantului galben-portocaliu al statului paralel şi al domnului Seidler, trebuie să-i contrazic şi trebuie să fim cu toţii în continuare vigilenţi, pentru că renasc fenomene grave.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Da, domnule Seidler...

Numai puţin! Domnule Seidler, numai puţin!

Domnul Solomon, drept la replică, şi dumneavoastră, drept la replică.

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Se pare că domnul Pavel - nu-l mai văd în sală - n-a fost atent la ce am spus eu. Nu mă refeream că cei din piaţă, care sunt medici, sunt de extremă dreapta. Dar cei care le fac pancartele cu lozinci probabil că s-au inspirat din cărţi greşite. Pentru că nu poţi să vii cu mesaje din propaganda lui Goebbels şi să zici că n-ai nicio legătură cu acele cuvinte.

Prin urmare, vigilenţa noastră trebuie să existe. E drept, Silviu, într-un moment de tensiune maximă în societate, vine cu lucruri frumoase şi ne atrage pe noi să dezbatem aici despre literatura idiş, despre muzica klezmer, despre Teatrul Evreiesc de Stat, care n-au nicio legătură cu vremurile cele mai întunecate pe care le-am trăit şi nu vrem să le mai trăim.

Şi dacă trebuie să atragem atenţia de la tribuna Parlamentului că în România, pe străzile din ţara noastră, se strigă lozinci naziste şi cineva nu aplică legea cum trebuie, trebuie s-o spunem şi o spunem răspicat, să se audă! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Drept la replică, domnul Cristian Seidler.

Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Regret enorm acest drept la replică pe care trebuie să-l dau şi pentru a nu spune cuvinte grele pe care le-aş gândi, de altfel, o să vorbesc mai degrabă cu cei de la Teatrul Evreiesc de Stat şi o să-i întreb retoric dacă s-ar putea pune în scenă vreo piesă de teatru care să se numească "Dacă tăceai, filosof rămâneai"?

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Am finalizat dezbaterile generale.

Intrăm pe titlul legii.

Dacă la titlul legii avem observaţii? Nu. Adoptat.

La art. 1 dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Supun votului dumneavoastră şi art. 2, cu cele două alineate prezentate de domnul preşedinte Ibram Iusein, cu cele două corelări de tehnică legislativă.

Dacă sunt intervenţii? Nu.

Au fost adoptate.

Rămâne la votul final; are caracter ordinar.

Miercuri, la votul final.

Şi vreau să vă informez că mâine, începând cu ora 15,00, o echipă de la Teatrul Evreiesc de Stat, împreună cu doamna director Maia Morgenstern, la Sala "Nicolae Bălcescu" vor avea o mică reprezentaţie şi sunt invitaţi toţi colegii. Corect?

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Continuăm cu ultimul proiect pentru astăzi după-amiază.

4. Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2018.

Îl invit pe domnul chestor Mircea Drăghici pentru prezentarea notei de fundamentare.

Şi apoi, din partea Comisiei pentru buget, domnul vicepreşedinte.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

Notă privind bugetul Camerei Deputaţilor propus pentru anul 2018.

Proiectul de buget al Camerei Deputaţilor pe anul 2018 a fost întocmit pe baza propunerilor compartimentelor de specialitate din structura serviciilor şi a consultării cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice, fiind dimensionat la suma totală de 421.300 mii de lei. Din această sumă, 12.800 mii de lei au fost prevăzuţi pentru efectuarea lucrărilor pregătitoare în vederea asigurării condiţiilor pentru desfăşurarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în anul 2019.

Pe titluri de cheltuieli, volumul total al creditelor bugetare proiectate pe anul 2018, la Capitolul 51.01 se prezintă astfel: cheltuieli de personal - în sumă de 307.792 mii de lei, la fundamentarea fondului salariilor de bază pe anul 2018 luându-se în calcul influenţele aplicării prevederii Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Bunuri şi servicii, în sumă de 54.616 mii de lei. Creditele bugetare au fost stabilite pentru asigurarea funcţionării şi întreţinerii sediului Camerei Deputaţilor, pentru materialele necesare desfăşurării activităţii legislative, pentru cheltuielile de protocol, cheltuielile privind cazarea şi transportul aferente deplasărilor interne, dar şi a celor din străinătate pentru deputaţi şi personal, precum şi pentru alte cheltuieli autorizate de lege.

La "Alte transferuri, contribuţii şi cotizaţii la organismele internaţionale" s-a prevăzut suma de 92 de mii de lei, potrivit înţelegerii între cele două Camere aceste plăţi efectuându-se alternativ.

Cheltuieli pentru active nefinanciare, în sumă de 30.300 mii de lei, sunt necesare pentru construcţii - 5.000 mii de lei, lucrări privind retehnologizarea ascensoarelor şi faţadă parcaj subteran; pentru dotări independente - 5.728 de mii de lei; pentru alte cheltuieli asimilate investiţiilor - 740 de mii de lei.

Cheltuieli pentru asistenţă socială, în sumă de 28.500 mii de lei, prevăzute pentru cheltuielile aferente indemnizaţiei acordate foştilor deputaţi, precum şi persoanelor care în anul 2018 vor înceta activitatea în condiţiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar.

La activităţile finanţate din venituri proprii, pentru anul 2018 se propune, atât la resurse, cât şi la cheltuieli, suma de 23.293 mii de lei.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule chestor.

Domnule vicepreşedinte al Comisiei pentru buget, vă rog să ne prezentaţi raportul.

Domnul Sorin Lazăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2018.

Cu adresa nr. 1.779 din 23 noiembrie 2017, Secretarul General al Camerei Deputaţilor a transmis, pentru examinare şi avizare în fond, Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2018, aprobat de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor în şedinţa din 23 noiembrie 2017.

În urma examinării Proiectului de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2018, în şedinţa din 27 noiembrie 2017, comisia, cu majoritate de voturi, a hotărât ca proiectul de hotărâre să fie supus spre dezbatere şi adoptarea plenului în forma prezentată.

Semnează preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Viorel Ştefan, şi secretarul comisiei, domnul Marilen-Gabriel Pirtea.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii? Nu sunt.

A, domnul Năsui. Vă rog. Grupul USR.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Stimaţi colegi,

Ce aţi auzit acum sunt nişte cifre goale, nu aveţi cum să le comparaţi cu nimic, pentru că ni s-a dat efectiv ce va fi anul acesta.

Dacă ne uităm la o comparaţie simplă cu ceea ce s-a bugetat anul trecut pentru stimabila noastră instituţie, avem o creştere cu 36,5% a fondurilor pe care le vom cheltui. Asta în condiţiile în care în proiectul de buget pe 2017 estimarea de creştere pentru Camera Deputaţilor era de doar 1,37%. Deci noi nu mai creştem, cum spuneam la începutul anului, cu 1,37%, creştem cu 36%. Asta în condiţiile în care cerem poporului român să facă sacrificii, să plătească accize mai mari, să plătească un ROBOR mai mare, să plătească preţuri mai mari peste tot, le cerem lor să strângă cureaua, dar noi, în schimb, ne lăfăim în cheltuieli mai mari. Şi ghiciţi ce cheltuieli au crescut cel mai mult! Ştiţi ce cheltuieli au crescut cel mai mult? Salariile, cheltuielile de personal, indemnizaţiile noastre! Şi ştiţi ce a mai crescut? Asistenţa socială, pensiile speciale care se plătesc din bugetul Camerei.

În condiţiile acestea, acesta este un buget imoral şi USR va vota împotrivă. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Ar fi interesant de văzut dacă în ziua de salariu colegii ar refuza salariul, cât şi suma forfetară.

Începem dezbaterile... (Vociferări.)

Vă rog, domnule Drăghici.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

Am menţionat în nota de fundamentare, atunci când am prezentat cifrele seci, cum le spuneţi dumneavoastră, că, în alternanţă cu Senatul, Camera Deputaţilor plăteşte organismelor internaţionale contribuţii, cotizaţii şi, mai mult decât atât, se pregăteşte Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene de către Camera Deputaţilor. Aceasta este creşterea.

Sunt creşteri şi la ceea ce spuneţi dumneavoastră, dar în niciun caz nu vizează procentele pe care le-aţi menţionat.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Nu este drept la replică, nu v-a precizat numele!

Mulţumesc.

La proiectul de hotărâre.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

La preambul. Observaţii? Nu. Adoptat.

La art. 1? Nu.

2, 3, 4, 5, 6? Nu.

La Anexa nr. 1 dacă sunt intervenţii? Nu.

La Anexa nr. 2?

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Există o intervenţie, domnule preşedinte.

Creşterea pentru Preşedinţia Consiliului European este 13 milioane de lei, asta dintr-un total de 140. Deci nu aceasta justifică creşterea.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

La Anexa nr. 2 dacă sunt intervenţii? Nu.

Mulţumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Rămâne la votul final pentru miercuri.

Mulţumesc.

Încheiem aici prima parte.

În cinci minute continuăm cu primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

După o scurtă pauză

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să luaţi loc, să putem continua şedinţa consacrată răspunsurilor la interpelări.

Domnul Daniel Gheorghe are o interpelare adresate Ministerului Transporturilor.

Domnule Dragoş Titea, vă rog.

Domnul Titea să vă prezinte şi dacă aveţi ceva de spus?

Domnul Titea. Înţeleg că o şi depuneţi...

Domnul Dragoş Titea (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

CNAIR, prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Bucureşti, Departamentul investiţii, a inclus Proiectul "Pasarela Pietonală peste DN1 Km 19 plus 810" în lista obiectivelor de investiţii pe anul 2017.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, domnule deputat.

I-aţi depus-o şi în scris.

Da, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc pentru răspuns.

Sper ca în cel mai scurt timp acest obiectiv să fie dus la bună îndeplinire. Este o chestiune, cum ştiţi, care ţine de siguranţa traficului şi siguranţa cetăţenilor care se deplasează în acea zonă. Nu are niciun fel de conotaţie de altă natură, iar atunci când vine vorba de siguranţa oamenilor, aceasta cred că trebuie să fie pusă pe primul plan.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Următoarea.

Domnul Petru Movilă are o interpelare adresată Ministerului Transporturilor. Nu este prezent.

Vă rog, domnule secretar de stat, o depuneţi.

Următoarea.

Tot domnul Petru Movilă are o interpelare adresată Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene. Este prezentă doamna secretar de stat Toader. Nu este prezent domnul Movilă.

Vă rog, doamnă secretar de stat, să o depuneţi în scris.

Domnul Tinel Gheorghe are o interpelare adresată Ministerului Finanţelor Publice.

Domnule Ghizdeanu, vă rog.

Domnul Ion Ghizdeanu (preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea domnului deputat se referă la "Incompetenţa şi nepăsarea administraţiei oraşului Fierbinţi Târg", interpelare adresată domnului ministru, şi în răspunsul dat ne referim, de fapt, la faptul că prevederile art. 10 din Legea administraţiei publice locale discută despre principiile autonomiei locale, şi conform prevederilor art. 3 din actul normativ, autonomia locală este "dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii."

Acest drept se exercită de consiliile locale şi primar şi, ca urmare, competenţele Ministerului Finanţelor Publice sunt limitate.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale: "Formarea şi utilizarea fondurilor publice locale şi contul de execuţie a bugetelor locale sunt supuse controlului Curţii de Conturi, potrivit legii."

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Tinel.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea era legată de faptul că vom asista sau asistăm deja la intrarea în faliment, în incapacitate de plată a primului oraş din România, oraşul Fierbinţi, şi asta datorită faptului că se manifestă la nivel central o lipsă de responsabilitate crasă.

Fierbinţiul a împrumutat, domnule secretar de stat, acum doi ani, 160 de miliarde, cu avizul, cu aprobarea Ministerului de Finanţe, în condiţiile în care bugetul lor nu depăşeşte undeva la 60 de miliarde.

Or, dumneavoastră nu puteţi să fugiţi de responsabilitatea aceasta!

Eu înţeleg că din punct de vedere politic nu vă interesează şi că aţi lăsat autorităţile locale să facă ce vor ele, dar responsabilitatea controlului, a modului cum se cheltuieşte banul public, e şi a dumneavoastră, nu numai a Curţii de Conturi.

Da, m-am adresat dumneavoastră, Ministerului Finanţelor, dar în egală măsură m-am adresat şi Curţii de Conturi, pentru că la ce se întâmplă acolo, jaful pe banul public, nu puteţi să asistaţi nepăsători, să veniţi la tribuna Parlamentului şi să spuneţi: "Domnule, pardon, este autonomie, este responsabilitatea lor!".

Păi, dumneavoastră de ce mai existaţi atunci, Ministerul Finanţelor?!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Următoarea interpelare, adresată tot Ministerului Finanţelor, de doamna deputat Prună Cristina. Este? Da, este.

Domnul Ghizdeanu.

Vă rog.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De data aceasta este un răspuns mai detailat şi permiteţi-mi să-l citesc, fiind răspunsuri detaliate la interpelarea doamnei deputat Cristina-Mădălina Prună.

1. Referitor la întreprinderile publice monitorizate conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 de către Ministerul Finanţelor Publice, conform prevederilor art. 31 din Ordonanţa nr. 109/2011, Ministerul Finanţelor Publice acţionează şi ca instituţie de monitorizare, procedura de monitorizare, direcţia de specialitate sau persoanele desemnate pentru exercitarea acestei competenţe fiind stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Astfel, potrivit prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 2.874/2016, autorităţile publice şi întreprinderile publice sunt controlate din perspectiva obligativităţii aplicării cadrului normativ instituit prin ordonanţa de urgenţă.

În conformitate cu prevederile ordinului, în prezent, la nivelul Ministerului Finanţelor Publice sunt monitorizate un număr de 151 de întreprinderi publice de subordonare centrală şi 1.197 de întreprinderi publice de subordonare locală.

Totodată, menţionăm că toate autorităţile publice tutelare cu competenţe în supravegherea implementării prevederilor ordonanţei dispun de pârghiile care să le permită verificarea nerespectării culpabile a termenelor prevăzute de lege pentru derularea procesului de selecţie, a lipsei de diligenţă în administrarea societăţii şi în parcurgerea etapelor procedurii de selecţie.

2. Referitor la sancţiunile aplicate pentru nerespectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 109/2011. În conformitate cu prevederile art. 1 din Ordinul ministrului finanţelor publice menţionat, persoanele din cadrul aparatului de inspecţie economico-financiară din cadrul Ministerului Finanţelor Publice sunt împuternicite să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute de ordonanţă.

În aplicarea ordinului şi având în vedere includerea şi a Ordonanţei de Guvern nr. 109/2011... în Proiectul Legii prevenirii, precizăm că aparatul de inspecţie economico-financiară al Ministerului Finanţelor Publice a aplicat un număr de 640 de sancţiuni contravenţionale avertisment, din care 12 avertismente autorităţilor publice tutelare ale întreprinderilor publice de subordonare centrală, respectiv: Ministerului Cercetării şi Inovării, Ministerului Dezvoltării Regionale, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Transportului, Ministerului Turismului, Ministerului Economiei, Agenţiei Domeniilor Statului, Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului, Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi Ministerului Energiei.

3. Referitor la Raportul anual privind întreprinderile publice, elaborat de Ministerul Finanţelor Publice, conform prevederilor art. 58 din Ordonanţă, menţionăm că acest raport este finalizat şi transmis spre avizare conducerii ministerului, urmând a fi prezentat Guvernului.

Răspunsul a fost redactat înainte. Acest raport a fost chiar în şedinţa de săptămâna trecută discutat şi aprobat.

Menţionăm că ulterior prezentării raportului în şedinţa de Guvern, acesta va fi publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, secţiunea Domenii de activitate, Guvernanţă corporativă, Rapoarte generale periodice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă doamna deputat vrea să intervină?

Vă rog, doamnă deputat.

Vă rog, domnule director, îi şi daţi... îi daţi doamnei deputat răspunsul.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

M-ar fi interesat să ştiu exact care au fost aceste avertismente, dar şi cuantumul amenzilor care au fost acordate de Ministerul Finanţelor Publice şi lista ministerelor şi a companiilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

A fost prezentat răspunsul doamnei deputat.

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Din partea Ministerului Educaţiei Naţionale, domnul Petru Andea, secretar de stat.

Vă rog, aveţi un răspuns pentru domnul deputat Daniel Gheorghe.

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea are ca subiect ideea că "Elevii de clasa a V-a vor învăţa de cinci ori mai multe despre islam decât despre creştinism".

Programa de clasa a V-a foloseşte două tipuri de formulări, referitor la problema apariţiei creştinismului şi a evoluţiei acestuia în Evul Mediu. Unele explicite, de exemplu, studiul de caz dedicat apariţiei creştinismului în contextul lumii romane, şi altele implicite, aşa cum este cazul domeniului de conţinut dedicat Europei medievale.

Dincolo de analiza fenomenului religios, strict circumscris, studiul de caz dedicat apariţiei creştinismului, toată construcţia politică şi culturală europeană, aşa cum este structurată în domeniul de conţinut "Europa medievală", este definită de prezenţa creştinismului, de la apariţia noilor popoare europene, până la expansiunea europeană. Un exemplu bun este cel legat de problematica cruciadelor. Mai mult decât prezentarea faptelor istorice, tema permite o reflecţie asupra valorilor culturale şi spirituale universale, dar şi asupra problemelor legate de coexistenţa paşnică a unor culturi şi religii diferite.

Conţinutul programei şcolare în vigoare, precum şi manualele pot fi consultate la următoarele adrese... Şi sunt date adresele.

Manualele menţionate respectă prevederile programei, alocând celor două teme - creştinismul şi civilizaţia islamică - un spaţiu editorial proporţional. Astfel, tema creştinismului apare o dată în capitolul dedicat lumii romane, apoi este reluată şi prezentată extins în toate capitolele pe care manualul le dedică lumii medievale.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Ştiţi că am un mare respect pentru dumneavoastră, domnule profesor Petru Andea, şi ştiu că sunteţi unul dintre oamenii pentru care aceste valori creştine contează cu adevărat în spaţiul public românesc.

Ceea ce mi s-a părut absolut ciudat îl reprezintă felul în care sunt dispuse cele două chestiuni abordate în studiu: pe de o parte, creştinismul şi valorile creştine în Europa, iar pe cealaltă parte, islamul şi expansiunea sa.

Dacă la creştinism avem o abordare mai curând relativistă şi mai restrânsă, care nu ţine cont de faptul că trăim într-o civilizaţie creştină, că suntem un continent, suntem o civilizaţie, o societate întemeiată pe valorile moştenite de la Hristos, iar cealaltă - aspectul pe undeva, mai academic, şi mai laborios, şi mai bine fundamentat, după părerea mea, din punctul de vedere al ceea ce înseamnă modul de prezentare a unui domeniu, al islamului şi al impactului pe care l-a avut în vremea respectivă.

Aici eu cred că există o problemă, în ceea ce înseamnă planurile cadru şi programa şcolară. Şi ar trebui ca dumneavoastră, cei din minister, să fiţi mai atenţi în momentul în care se propun anumite teme de studiu. De ce spun asta? Pentru că în momentul în care educaţia poate fi într-un fel manipulată prin diverse mijloace care ţin, îmi permit să spun, de corectitudine politică, deoarece cred că acest rol pe care islamul îl primeşte în acest context nu este determinat nici de un element de cultură generală necesară elevilor de clasa a V-a, în speţă, nu este determinat nici de o cerere a comunităţii musulmane - de altfel, foarte loială statului român, de la noi din ţară -, ci ţine pur şi simplu de acest mental al lumii noi, al lumii corect politice, al lumii care se debarasează treptat de valorile şi de rădăcinile creştine.

Şi aici, dumneavoastră, cei din minister, trebuie - îmi pare rău s-o spun - trebuie să aveţi grijă să vedeţi cine şi în ce fel inserează în manuale aceste chestiuni care pe undeva pot determina mentalitatea pe termen mediu şi lung a tinerilor.

Eu, personal, mi-aş dori ca în aceste manuale şcolare tinerii şi copiii să cunoască şi rolul pe care l-a avut poporul român în civilizaţia creştină, să cunoască despre sfinţii români, despre martirii români, să cunoască prezenţa în implicarea Principatelor Române - Ţara Românească, şi Moldova, şi Transilvania - la cruciade, în special cruciadele târzii.

De asemenea, mi s-ar părea pe undeva esenţial, decât să acceptăm astfel de norme ideologice corect politice, ca tinerii să cunoască cum un copil de vârsta lor - şi mă refer la Matei Brâncoveanu...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

fiul domnului... Ţării Româneşti, s-a jertfit pentru credinţa creştină.

Aşadar, cred că trebuie avută mare grijă şi trebuie să ţinem cont care sunt realităţile şi valorile pe care se întemeiază societatea românească.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Cercetării şi Inovării, este prezent domnul secretar de stat, nu este prezent domnul deputat.

Vă rog să-i daţi în scris.

Din partea Ministerului Sănătăţii, la fel. Este vorba de un Acord între Ministerul Sănătăţii şi centrele de transplant din Italia.

Vă rog să daţi în scris, domnului deputat, răspunsul.

Din partea Ministerului Afacerilor Externe, este prezent domnul secretar de stat.

Nu este prezentă, din păcate, domnule secretar de stat, nu este prezentă doamna deputat. Şi atunci, vă rog să-i lăsaţi în scris.

Din partea Ministerului Muncii... nici doamna deputat Cosma nu este prezentă. Şi îl rog pe domnul secretar de stat să lase secretariatului, pentru a fi distribuit, răspunsul.

Iar din partea Ministerului Justiţiei, şi domnului Rădulescu, şi domnului Matei Dobrovie, le va fi transmis de secretariat şi de doamna secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul, răspunsul.

Nemaifiind alte intervenţii, vă mulţumesc mult.

Stimaţi colegi, declar şedinţa închisă.

Mâine, zi de comisii.

Ne vedem miercuri dimineaţă.

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,30.