Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,10.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Vă rog să luaţi loc, să putem începe şedinţa.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 249.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 26, şi miercuri, 28 februarie; programul de lucru pentru perioada 26 februarie - 1 martie; lista rapoartelor depuse în perioada 20-26 februarie 2018; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

În continuare, potrivit art. 205 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi potrivit programului de lucru, în şedinţa de astăzi, între orele 16,00-17,00, în cadrul Orei Guvernului, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema "Ministerul Afacerilor Interne - între demnitari bine păziţi, poliţişti nemulţumiţi şi femei neprotejate în faţa violenţei."

Pe procedură, Grupul USR. Înţeleg că aveţi o intervenţie pe procedură.

Vă rog, domnule coleg.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colege şi colegi parlamentari,

Sâmbătă, la Festivalul de Film de la Berlin, filmul românesc "Nu mă atinge-mă" a câştigat marele premiu "Ursul de Aur".

Ţin să o felicit, de la tribuna Parlamentului, pe regizoarea Adina Pintilie. Merită din plin acest premiu!

Din păcate, noi, politicienii, nu avem niciun merit în această direcţie. Dar fac un apel aici, în faţa dumneavoastră, pentru a lucra împreună pentru schimbări sistematice la Legea cinematografiei, şi anume, schimbări care prevăd evaluarea scenariilor, a finanţării lor şi apoi difuzarea filmelor.

Dragi colege,

Dragi colegi,

Pentru a fi un film bun, filmul nu trebuie să fie nici folositor, nici frumos, nici bun în înţelesul kantian al cuvântului. Un film bun este un film bun, pentru că se autovalidează, iar acest lucru s-a întâmplat la Berlin.

Aşadar, onorabili domni şi doamne de la PSD, de la PNL, de la ALDE, de la UDMR, de la PMP şi de la minorităţi, haideţi...

Voci din sală:

Şi de la USR!

Domnul Iulian Bulai:

Bineînţeles şi USR!

Haideţi să lucrăm împreună, pentru ca cele mai bune filme din România să primească finanţare, iar cel mai important element al diplomaţiei culturale româneşti să primească ceea ce merită!

Vă mulţumesc şi abia aştept să lucrăm împreună în această direcţie!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da, vă mulţumesc.

Dacă pe procedură mai sunt şi alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Din partea Guvernului, participă la dezbateri politice doamna ministru Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne.

Vă reamintesc timpul maxim prevăzut de Regulament: Grupul parlamentar al PNL are 5 minute pentru prezentarea temei; apoi, doamna ministru are 5 minute; reprezentantul grupului parlamentar - 3 minute pentru lămuriri suplimentare; fiecare grup parlamentar câte 3 minute.

Pentru început, dau cuvântul domnului vicelider, Victor Paul Dobre, pentru a prezenta subiectul dezbaterii.

Vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimată doamnă ministru,

Astăzi, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor şi în exercitarea atribuţiilor constituţionale ale Parlamentului, Grupul parlamentar al PNL a solicitat prezenţa doamnei ministru de interne, întrucât noi apreciem că la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne sunt disfuncţionalităţi majore, grave, care afectează atât ministerul, cât şi percepţia cetăţeanului, şi mai ales ceea ce trebuie să facă acest minister pentru cetăţeni.

În primul rând, disfuncţionalitatea majoră a apărut ca urmare a crizei de personal, cauzate de legea care a permis pensionarea anticipată, o lege iniţiată, promovată şi susţinută de Partidul Social Democrat, fără un studiu de impact, fără o evaluare, şi care astăzi a dus Ministerul Afacerilor Interne într-o poziţie extrem de dificilă, din cauza unui deficit major de personal, cantitativ, dar şi calitativ, pentru că principalele categorii de personal care au părăsit ministerul sunt reprezentate de oameni cu experienţă, din eşaloanele superioare de conducere.

Astfel, în acest moment, la nivelul managementului ministerului, există o situaţie critică - şi plec în primul rând de la faptul că secretarul de stat pentru ordine publică, practic, nu există. Această funcţie a fost atrofiată. Această funcţie a fost balansată de promovarea unui proiect de lege prin care Inspectorul general al Poliţiei Române a căpătat rang de secretar de stat. Acest lucru a dus la disfuncţionalităţi manageriale. Acest lucru a creat o criză la nivelul conducerii ministerului, o criză între ministru şi şeful Poliţiei Române, care a dus în final, nici mai mult nici mai puţin, la căderea Guvernului Tudose.

Voci din sală:

Exageraţi!

Domnul Victor Paul Dobre:

Aţi exagerat dumneavoastră, nu noi!

În acelaşi timp, dacă analizăm armele, cele patru arme ale ministerului - în primul rând, regina lor, Poliţia Română, este în momentul de faţă într-o situaţie dramatică. Nu are asigurate eşaloanele de conducere, la nivel corespunzător, calitativ, cu experienţă profesională, nu are asigurată nici baza, respectiv, în primul rând, subliniez, problema posturilor comunale, unde există un deficit major.

De asemenea, în momentul de faţă, ca urmare a Legii salarizării, mii şi mii de funcţionari publici cu statut special, cei care au rolul de a asigura ordinea publică, siguranţa cetăţenilor, au pierdut, începând cu 1 ianuarie 2018, sporuri importante pentru ore suplimentare, cu efect direct asupra siguranţei cetăţenilor, asupra asigurării ordinii publice.

Nu aş vrea să vorbesc astăzi despre Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Suntem într-o situaţie de urgenţă. Ştiu că mii de cadre efective ale acestui inspectorat sunt în acţiune. Suntem sub atenţionare meteo - coduri în vigoare - vreau să vă spun, doamnă ministru, că aceste coduri au fost introduse acum 12 ani, atunci când noi conduceam ţara - şi trebuie să-i respectăm pe aceşti oameni!

În ceea ce priveşte Jandarmeria Română, aş vrea să menţionez, încă o dată...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Victor Paul Dobre:

... ceea ce am mai spus, asupra faptului că orice extindere a atribuţiilor acestei arme, în zona Serviciului de Protecţie şi Pază, excede cadrului legal, cu toate implicaţiile respective.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Victor Paul Dobre:

Nu, nu, nu, daţi-mi voie să termin!

Domnul Florin Iordache:

Păi, bun... în condiţii de timp...

În condiţiile acestea, intraţi în timpul colegilor dumneavoastră.

Domnul Victor Paul Dobre:

Permiteţi-mi să termin!

Domnul Florin Iordache:

Da!

Domnul Victor Paul Dobre:

În acelaşi timp, în ceea ce priveşte prefecturile, o situaţie la fel de gravă - este prima dată când secretarul de stat pentru relaţia cu instituţia prefectului nu este un înalt funcţionar public sau un om care a avut experienţa acestei funcţii, şi lucrul acesta se reflectă, în primul rând, pe două structuri aflate direct în relaţia cu cetăţeanul - Direcţia Generală de Paşapoarte şi Direcţia Regim de Permise şi Înmatriculare a Vehiculelor.

Vă atrag atenţia, doamnă ministru, că extinderea la 10 ani a valabilităţii paşapoartelor electronice - înţeleg măsura, pentru că este o măsură disperată, pentru că vine vara şi nu faceţi faţă cu efectivele care sunt - dar vă atrag atenţia că s-ar putea - şi va trebui să aveţi o discuţie cu specialiştii - ca acest lucru să afecteze, într-un interval mai lung de timp, actele cu care cetăţenii noştri se deplasează în străinătate.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Doamnă ministru, aveţi 5 minute.

Vă rog!

Doamna Carmen Daniela Dan (ministrul afacerilor interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt astăzi în faţa dumneavoastră pentru a clarifica o serie de aspecte despre care am mai dat explicaţii în spaţiul public.

Am însă oportunitatea să o fac şi în plenul Camerei Deputaţilor şi vă mulţumesc pentru invitaţie.

În ultimele 3 luni am fost prezentă de două ori în faţa Comisiilor parlamentare pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională - o dată pentru prezentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne pe anul 2018 şi a doua oară pentru învestirea în Cabinetul Dăncilă.

Am prezentat comisiilor situaţia bugetului, planul de investiţii şi cel privind reducerea deficitului de personal, precum şi măsurile legislative care au menirea de a susţine activitatea personalului din Ministerul Afacerilor Interne.

De fiecare dată am punctat priorităţile majore ale ministerului, printre care: reformarea Poliţiei, modernizarea dotărilor Jandarmeriei sau creşterea capacităţii de intervenţie în situaţii de urgenţă. Măsurile luate la nivelul ministerului au ca scop atingerea acestor obiective.

Probabil că persoanele care au avut iniţiativa invitării mele, astăzi, au lipsit de la audierile din Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Întrucât tema dezbaterii din Parlament este sumară, voi prezenta succint câteva aspecte care au generat interes în ultima perioadă.

Recunosc că a fost dificil să înţeleg, din modul în care este formulată tema dezbaterii, respectiv, "Ministerul Afacerilor Interne - între demnitari bine păziţi, poliţişti nemulţumiţi şi femei neprotejate în faţa violenţei", dacă se doreşte prezentarea unei construcţii poetice sau o dare de seamă serioasă. Am ales să prezint o dare de seamă serioasă.

Voi încerca să fiu foarte la obiect, în condiţiile în care principala prioritate a acestor ore este asigurarea coordonării intervenţiilor structurilor pentru situaţii de urgenţă, cauzate de situaţia vremii din ţară.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În legătură cu salarizarea personalului Ministerului Afacerilor Interne, au fost multe discuţii pe această temă, fapt pentru care în mai multe rânduri, atât eu, cât şi ministrul muncii sau ministrul apărării naţionale, am făcut declaraţii publice şi am explicat situaţia de fapt. Mă refer şi la cei doi colegi ai mei, pentru că salarizarea în Ministerul Afacerilor Interne este subscrisă salarizării din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

Chiar dacă vorbim de o legislaţie specifică acestui întreg domeniu, evident că zona Poliţiei a fost foarte vocală şi prezentă în spaţiul public, poliţiştii fiind funcţionari publici cu statut special, care se pot organiza în sindicate.

Separat de discursul sindical, sunt lucruri concrete pe care salarizarea personalului Ministerului Afacerilor Interne le presupune şi voi prezenta câteva date în acest sens.

În Ministerul Afacerilor Interne sunt prevăzute 151.000 de funcţii, dintre acestea fiind ocupate 127.000. Din numărul total de funcţii, aproximativ 65.000 de funcţii sunt prevăzute pentru funcţionari publici cu statut special, adică poliţişti. În anul 2017, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate, salariile poliţiştilor au crescut cu 10%, iar cele ale militarilor şi ale personalului civil cu 15%.

Începând cu 1 ianuarie 2018, s-a adăugat o creştere, în medie cu 3-4 procente, la salariul net. Cel mai mic salariu de poliţie, cel al unui agent debutant, a crescut în ultimul an cu 29,3 procente. Dacă în decembrie 2016 salariul minim net al unui agent era de 1.373 de lei, acum este de 1.776 de lei. Cel mai mare salariu net este situat la 6.777 de lei, în cazul ofiţerilor fără indemnizaţie de conducere.

Cel mai mic salariu din zona militară, adică din Jandarmerie, sau de la Pompieri, a crescut în ultimul an cu 28 de procente, de la 1.340, în decembrie 2016, la 1.717, în ianuarie 2018.

Şi pentru că s-a tot vorbit de scăderea salariilor în urma aplicării Legii salarizării din sistemul bugetar, vreau să vă informez că, în urma analizei realizate luna aceasta, după plata salariilor corespunzătoare lunii ianuarie 2018, a reieşit că în întreg Ministerul Afacerilor Interne numai 58 de salarii au scăzut, în sensul că acestea au depăşit grila salarizării. Este vorba de funcţionari publici, manageri publici, personal medical şi un singur poliţist care are funcţia de director general.

O radiografie a salariilor actuale ale poliţiştilor din Ministerul Afacerilor Interne arată astfel:

• 9.091 de poliţişti au salarii între 1.500-2.000 de lei;
• 33.647 de poliţişti au salarii între 2.000-3.000 de lei;
• 22.306 poliţişti au salarii peste 3.000 de lei.

Atenţie! - vorbim despre salarii, şi nu despre venituri salariale. De aceea, se impun câteva precizări.

În salarizarea din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională venitul salarial se compune dintr-o componentă fixă, respectiv salariul de funcţie, adică cele menţionate anterior, şi una variabilă, respectiv sporurile şi majorările. Aceasta înseamnă că la salariul de funcţie se mai adaugă norma de hrană, norma de echipament, în condiţiile în care poliţistul nu optează pentru uniformă, şi diverse sporuri şi majorări, conform condiţiilor de muncă.

În zona sporurilor şi majorărilor, apar elementele fluctuante, care au cauzat unele diferenţe, generate de următoarele tipuri de situaţii.

Cuantumul sporurilor pe bază de pontaj - cu alte cuvinte, vor exista diferenţe de la o lună la alta, în funcţie de numărul de ore lucrate pe timpul nopţii, numărul de ore lucrate în zilele libere sau de sărbători, ori alte sporuri de acest gen.

O altă componentă care influenţează venitul salarial ţine de cuantumul normei de hrană, care este calculat în funcţie de zilele calendaristice ale lunii în curs. Cu alte cuvinte, norma de hrană este de 32 de lei pe zi, ceea ce înseamnă o sumă de 960 de lei sau 992 de lei, în condiţiile unei luni de 30 de zile sau de 31 de zile; luna aceasta, fiind puţine zile calendaristice, înseamnă implicit un cuantum mai mic al acestei sume faţă de luna ianuarie.

Şi în cazul normei de echipament, pot apărea diferenţe de la o lună la alta. Spre exemplu, promoţiile care au început munca în luna ianuarie 2018 au primit echipament necesar desfăşurării misiunilor, fapt pentru care nu au mai primit şi suma corespunzătoare în bani. În mod obişnuit, dacă angajaţii au echipamentul necesar, norma de echipament lunară se plăteşte în bani şi este în jur de 250 de lei.

Alte diferenţe pot rezulta din diferite situaţii particulare, care ţin de existenţa unor zile de concediu medical, de mutarea de la o unitate la alta, de schimbarea condiţiilor de muncă sau de încetarea aplicabilităţii unui spor sau altul, cum ar fi cel privind lucrările sau misiunile speciale.

Un aspect despre care s-a vorbit foarte mult în spaţiul public este cel referitor la sporul de 40% pentru intervenţia de la domiciliu, care, din ianuarie 2018, nu mai are bază legală de aplicare. Aici se impune o observaţie, pentru că există o mare confuzie în spaţiul public - un astfel de spor, pentru plata timpului liber al poliţistului nu a mai existat până anul trecut. Respectivul spor a fost introdus pentru prima dată prin amendament susţinut în Parlament, cu ocazia adoptării Legii de aprobare a Ordonanţei nr. 9/2017 privind unele măsuri în anul 2017, fiind valabil doar pentru 6 luni. Lucrurile acestea se ştiu foarte bine, inclusiv de membrii Comisiei pentru muncă din Camera Deputaţilor, unde s-a discutat acel amendament, adoptat apoi de majoritatea parlamentară din primăvara anului trecut.

De acest spor au beneficiat 8.000 de poliţişti, acesta fiind raportat la salariul de funcţie şi la numărul de ore cât angajatul stătea acasă. Cu alte cuvinte, cu cât stăteai mai mult acasă, fără a fi chemat din timpul liber, cu atât primeai mai mulţi bani.

Am spus şi în declaraţiile mele că, în aplicarea sa, acest spor a avut şi efectul de a încuraja statul acasă.

Spre exemplu...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi!

Doamna Carmen Daniela Dan:

... dacă într-un colectiv de patru persoane, erau de serviciu doi angajaţi, aceştia preferau să gestioneze întreaga problematică a unităţii pentru a nu-i chema de acasă pe colegii aflaţi în timpul liber şi care, odată chemaţi, nu ar mai fi primit sporul respectiv. Personal am verificat acest lucru şi am să vă dau două exemple.

În luna august a anului trecut, în oraşul Sighişoara, centru turistic important, după ore 16,00, erau în sediul Poliţiei doi poliţişti, unul la Dispecerat şi un ofiţer la comandă. În teren erau două patrule, una de ordine publică şi una de poliţie rutieră.

În Sinaia, în aceeaşi perioadă a anului, după ora 16,00, erau o singură patrulă de poliţie şi doi poliţişti la sediu, din care unul era la Dispecerat, aceasta în condiţiile în care, la acel moment, din cele 39 de funcţii de poliţişti prevăzute în statul de funcţii, erau încadrate 33 de funcţii.

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, doamnă ministru!

Doamna Carmen Daniela Dan:

Pentru rezolvarea acestor situaţii, este nevoie de creşterea numărului de poliţişti, dar şi de o mai bună organizare a programului de lucru.

Inspectoratul General al Poliţiei Române va organiza în curând o conferinţă de presă exact pe această temă, prezentând o serie de soluţii de asigurare în bune condiţii a continuităţii serviciului poliţienesc, la nivel teritorial.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc!

Doamna Carmen Daniela Dan:

Vă reamintesc, încă o dată, că numărul ieşirilor din sistem - pentru că, din solicitarea dumneavoastră, constat că aceste plecări masive sunt puse în responsabilitatea acestui Guvern - în anul 2016 au ieşit din sistem 12.554 de oameni, iar în anul 2017 - 8.213 oameni. Precizarea este necesară pentru cei care au considerat că Ordonanţa nr. 59/2017, de anul trecut, de modificare a Legii pensiilor militare, a determinat ieşiri consistente la pensie, când, de fapt, aceasta a reglat o situaţie total anormală, în care pensiile erau mai mari decât salariile.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă ministru!

În continuare, o invit pe colega noastră, doamna deputat Valeria Schelean, pentru precizări.

Vă rog.

Doamna Valeria-Diana Schelean-Şomfelean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnă ministru,

Tema pentru care astăzi aţi venit în faţa Parlamentului se referă, printre altele, şi la combaterea fenomenului violenţei în familie. Nu am auzit în expunerea dumneavoastră - şi am ascultat-o cu foarte mare atenţie - nimic despre această problemă cu care ne confruntăm. Probabil că la fel de superficial cum aţi tratat dumneavoastră această temă, astăzi, o tratează şi reprezentanţii Poliţiei Române, ori de câte ori se întâlnesc cu astfel de situaţii. Şi nu o spun eu, o spun inclusiv colegii dumneavoastră de guvernare, fiindcă am avut curiozitatea să studiez Strategia Naţională privind promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2018-2021, elaborată de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, şi am să vă citesc câteva fraze din această strategie, de unde rezultă îngrijorarea, chiar şi a colegilor dumneavoastră, cu privire la modul în care Poliţia Română se implică în acest fenomen.

Spune doamna Olguţa Vasilescu "... este necesară identificarea unor mijloace de monitorizare reală a respectării ordinelor de protecţie şi elaborarea unor măsuri cu caracter disuasiv în ceea ce priveşte aplicarea unor pedepse pentru agresorii care încalcă ordinul de protecţie, în scopul de a înlătura starea de nesiguranţă a victimei şi de a evita situaţiile dramatice soldate cu decesul acesteia..."

Tot în strategie, ni se spune că "... una dintre problemele constante este nivelul scăzut de încredere în capacitatea de intervenţie a organelor de poliţie...."

Şi nu putem să nu ne întrebăm, de ce este aşa un nivel scăzut de încredere a victimelor în ceea ce poate face Poliţia Română în astfel de situaţii, în contextul în care numai de curând, chiar în mandatul dumneavoastră, în anul 2018, am fost zguduiţi de câteva evenimente - şi nu vreau să le reiau aici, ci doar vreau să vă readuc aminte de cazul de la Titu - Dâmboviţa sau de cazul tinerei de 38 de ani ucisă în incinta unei grădiniţe private din sectorul 2 din Bucureşti.

Am mai făcut de-a lungul timpului interpelări şi am mai cerut explicaţii din partea altor miniştri de interne şi răspunsurile primite până în acest moment au fost cel puţin hilare. Şi am să vă citesc, pe scurt, ce face Poliţia Română ori de câte ori primeşte un ordin de protecţie şi atunci când are obligaţia să supravegheze modul în care sunt respectate obligaţiile puse în sarcina agresorilor de instanţele de judecată. Şi mi s-a spus atunci de ministrul de interne în funcţie la acel moment, că se încheie un proces-verbal, după chemarea agresorului, i se pune în vedere ce interdicţii are; acesta ia la cunoştinţă de ceea ce, odată, a mai luat la cunoştinţă, printr-o hotărâre judecătorească... şi în final, ce face poliţistul? Încheie un proces-verbal prin care consemnează aceste detalii privind punerea în executare a ordinului de protecţie.

Eu vreau să îmi spuneţi, doamnă ministru, - şi la aceasta m-aş fi aşteptat în intervenţia dumneavoastră - ce aţi făcut, concret, dumneavoastră, ca ministru, pentru asigurarea protecţiei victimelor violenţei în familie? Pentru că tot în acea strategie, la care am făcut referire puţin mai devreme, ni se spune că una dintre probleme este elaborarea unor acte normative, la nivelul legislaţiei secundare şi terţiare, care să asigure instrumente de lucru, proceduri şi metodologii concrete care să stabilească sarcini şi atribuţii pentru toţi poliţiştii implicaţi în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice.

Eu aceasta aş fi aşteptat astăzi de la dumneavoastră, doamnă ministru!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

În continuare, încep dezbaterile.

Grupul PSD.

Domnul preşedinte al Comisiei pentru apărare, Dorel Căprar.

Aveţi 3 minute.

Vă rog.

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar:

Domnule preşedinte,

Doamnă ministru,

Domnilor Comandanţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule deputat, lăsaţi-mă să vorbesc, pentru că şi eu v-am lăsat în comisie să vorbiţi! (I se adresează domnului deputat Victor Paul Dobre.)

În primul rând, cred că tema de astăzi este succint dezbătută de dumneavoastră şi cerinţele pe care le-aţi avut cred că nu le-aţi exprimat foarte clar aici. Veţi spune că le-aţi transmis în scris doamnei ministru. Am înţeles!

Spuneaţi că există disfuncţionalităţi majore în nivelul de conducere a ministerului. În primul rând, cea mai mare disfuncţionalitate ar fi criza personalului. Eu vă întreb retoric - acea lege despre care spuneţi că a fost susţinută de PSD - oare dumneavoastră nu aţi votat-o? Eu vă spun că da! Voturi au fost 289 pentru, un vot contra şi 13 abţineri. Deci cred că nu are sens să dezbatem subiecte de genul acesta, pentru că, dacă PSD a greşit, şi dumneavoastră aţi greşit la momentul respectiv.

Spuneaţi că secretarul de stat pe ordine publică nu există. Eu vă spun că există şi, dacă aţi participa la toate activităţile Comisiei pentru apărare, nu doar la activităţile din cadrul Camerei Deputaţilor, aţi vedea. Probabil că nu v-aţi însuşit încă toate obligaţiile de parlamentari, prin care mai trebuie să şi ieşim din această clădire, să mergem la structurile pe care ar trebui să le controlăm, să stăm de vorbă cu reprezentanţii acestor structuri, să le cunoaştem problemele şi să încercăm să le rezolvăm. Şi aici mă refer inclusiv la structura Jandarmeriei, unde dumneavoastră aţi solicitat o întâlnire cu dânşii. Am votat în comisie, ne-am deplasat la Jandarmerie, iar dumneavoastră nu aţi participat niciunul. Îmi pare foarte rău, dar cred că doar stând în spatele unor taste, la telefon sau la calculator, şi făcând tot felul de supoziţii, dezbateri, aprecieri sau mai puţin aprecieri, nu ştiu dacă putem rezolva această problemă.

Eu cred că în Comisia pentru apărare, cel puţin în Camera Deputaţilor, putem avea discuţii şi putem avea un consens, pentru a rezolva problemele pe care le identificăm.

Mai spuneaţi de salarizare. Eu vreau să vă spun că, ştim cu toţii că, începând de la 1 ianuarie 2018, conform art. 38 din Legea nr. 153 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, salariul de bază al militarilor funcţionari publici cu statut special şi personalul civil al Ministerului Afacerilor Interne a fost majorat cu 25%.

Cum puteţi să veniţi să spuneţi aici că mii şi mii de cadre au salariul redus? Mii şi mii!

Păi, cred că asta o puteţi spune doar pentru presă. Nu cred că ne puteţi spune nouă, celor care mai citim.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar:

... poate mult mai mult decât dumneavoastră!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare...

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar:

O frază aş mai vrea, dacă se poate.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar:

Aţi spus de IGSU. Dacă tot mi s-a terminat timpul, invit mâine, la întâlnirea cu IGSU, pe membrii Comisiei pentru apărare, de la toate partidele, să participăm, nu să meargă numai cei de la PSD şi colegii de la USR, să veniţi şi dumneavoastră, ceilalţi, din comisie, să vedeţi. Chiar dacă ştiţi, chiar dacă aţi făcut legea, chiar dacă sunteţi cei care aţi adoptat denumirea de coduri - galben, portocaliu şi aşa mai departe - să veniţi să vedeţi ce se întâmplă şi în momentul de faţă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Grupul PNL, domnul deputat Raeţchi.

(Domnul deputat Tinel Gheorghe solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Da, vă rog, domnule Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dat fiind faptul că în Regulamentul Camerei Deputaţilor, la art. 205 alin. (3), este stabilită foarte clar durata intervenţiilor, am rugămintea, fiindcă s-a depăşit timpul alocat Grupului PSD, prin intervenţia doamnei ministru, şi a reprezentantului PSD, să alocaţi timp suplimentar şi celorlalte partide sau grupuri politice parlamentare, în speţă Partidului Naţional Liberal, şi celorlalte grupuri care vor solicita, la nivelul timpului depăşit de doamna ministru şi de reprezentantul PSD.

Aşa e corect, să ştiţi!

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat, asta am făcut!

Colegul dumneavoastră din stânga mea... asta am făcut, domnule deputat.

Domnule Raeţchi, vă rog.

Domnul Ovidiu Alexandru Raeţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Înainte de toate, pentru domnul preşedinte al Comisiei pentru apărare. Am participa cu plăcere la toate activităţile, dacă nu ar presupune atâtea mese şi ciorbe de servit, care afectează silueta. Venim cu plăcere atunci când sunt lucruri mai sobre. (Vociferări.)

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Aş vrea să încep reamintindu-vă că, în urmă cu 10 luni, ministrul de interne, doamna Carmen Dan, şi primarul Capitalei, doamna Gabriela Firea, au decis, într-un act de mare curaj, să înceapă lupta cu "Balena Albastră". Au luat bani din buget, au organizat concerte, au pregătit tricouri, au plătit PR-ul de rigoare, au trimis poliţişti în şcoli să le prezinte copiilor cumplita creatură, au dansat, au cântat, au strigat: "Jos, Balena!".

Ei bine, în urmă cu o lună, DIICOT a finalizat şi a clasat dosarul "Balena Albastră" cu următoarea concluzie: "Nicio sinucidere nu a avut loc în România din cauza acestui joc. Jocul «Balena Albastră» a cunoscut o amploare nejustificat de mare, generată de speculaţii".

Cu alte cuvinte, doamna Firea şi doamna Dan au cântat, au dansat şi au dat bani degeaba.

Iar dacă asta pare să fie oricum vocaţia doamnei Firea, lucrurile sunt mai complicate în cazul ministrului de interne, pentru că ministrul de interne are la dispoziţie specialişti în chestiuni atât de grave şi structuri informative.

Cum e posibil, în aceste condiţii, ca un ministru de interne bine informat să iasă la luptă împotriva unui fenomen inexistent, promovând implicit ideea, în rândul copiilor, aşa cum sugerează cei de la DIICOT?

Drept vorbind, nu există explicaţie. Putem doar să observăm că, aşa cum avem fake news în media, la Ministerul Afacerilor Interne există o conducere fake (Aplauze.) şi măsuri fake, bune doar pentru un eveniment de presă, dar care nu rezolvă nimic, în realitate.

Situaţia femeilor care cad victime violenţei domestice este cunoscută de ani de zile. Din 2014, cred că este Legea colegei mele. De ani de zile aşteptăm soluţii concrete pentru aplicarea ordinului de protecţie.

Aceste soluţii au început să apară, atenţie, în teorie, doar după ce opinia publică s-a revoltat, în urma unor crime oribile. Dar, deocamdată, sunt doar măsuri pe hârtie.

Adevărul este că nu avem brăţări electronice pentru a controla bărbaţii violenţi. Adevărul este că nu avem suficienţi poliţişti pentru a-i supraveghea.

Starea de permanenţă a poliţiei în mandatul doamnei Carmen Dan este tot un fake news. Poliţia a fost depopulată, după reforma pensiilor, marca PSD. Prin ştiri strecurate pe surse, specialiştii s-au grăbit să plece înaintea unor posibile tăieri.

Numărul poliţiştilor a scăzut dramatic, iar responsabilităţile lor au crescut mult. Poliţiştii patrulează singuri şi îşi pun viaţa în pericol.

În ţară, supraaglomerarea cu sarcini a unui aparat străveziu de poliţie a atins dimensiuni cronice. Şi plecările vor continua, pentru că veniturile - atenţie!, veniturile, nu salariile - au scăzut, în poliţie.

Credeţi, în aceste condiţii, că femeile vor fi protejate de soţi violenţi, ştiind că aparatul de poliţie este redus aproape la jumătate şi funcţionează în regim de avarie? Veţi vedea că e o nouă formă de conducere fake.

Aşa cum este o conducere fake să accepţi tu, ca ministru de interne, ca drepturile poliţiştilor să fie afectate.

Aşa cum e o conducere fake să cauţi trei zile un pedofil, pe toate posturile de televiziune, şi să îl găseşti în subordinea ta, cu o sumedenie de antecedente muşamalizate.

Aşa cum e o conducere fake... (Aplauze.) ... să fugă din ţară (Aplauze). ... de sub control judiciar, complici ai unor politicieni ai PSD, iar poliţia să anunţe asta după câteva săptămâni.

Aşa cum e o conducere fake să elimini Preşedinţia şi CSAT din orice relaţie cu DGPI, dar să pretinzi că descoperi un microfon în casa ta, ascuns, fără să soliciţi un punct de vedere de la DGPI, care pentru asta este plătit. (Aplauze.)

Dacă aveam, domnule "Mitralieră", astfel de situaţii la DNA, cerea Tudorel Toader revocarea în 120 de puncte, nu în 20 de puncte. Nici azi nu şi-ar fi terminat expozeul pe care l-a început joi. (Aplauze.)

Aceasta este, în concluzie - că bănuiesc că termin timpul - situaţia din Ministerul Afacerilor Interne. Să-i spunem, "pe nume şi pronume", cum ar spune doamna Dan, o conducere fake, măsuri fake şi o siguranţă fake pentru cetăţenii României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)(Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Stanciu-Viziteu.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulţumesc.

Stimată doamnă ministru Carmen Dan,

Apreciem că aţi început să respectaţi legea şi aţi răspuns invitaţiei Parlamentului.

Nu am uitat declaraţia dumneavoastră în care aţi susţinut că într-un Guvern politic miniştrii sunt nominalizaţi şi schimbaţi în forurile statutare ale coaliţiei.

Doar pentru această afirmaţie care sfidează legea ar trebui să fiţi demisă.

V-am adus o copie a Legii răspunderii ministeriale, care spune fără echivoc, astfel: "Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului". Asta înseamnă că dumneavoastră răspundeţi aici, în faţa acestui plen, şi nu în faţa lui Liviu Dragnea.

Dacă nu aţi înţeles încă acest fapt simplu, puteţi urma exemplul liderului dumneavoastră politic, domnul Liviu Dragnea, care a demisionat din fruntea MAI în 2009, invocând un buget insuficient pentru MAI.

Am înţeles că a trebuit să aşteptăm şapte luni de la promulgarea Legii salarizării unitare, să ne dăm seama că există câteva salarii care scad.

În ultimul an, Ministerul Afacerilor Interne a devenit o sursă de scandal. Eurobarometrul din toamna anului 2017 arată că 45% din populaţie nu are încredere în poliţie.

Ca membru al CSAT, aţi ignorat orice logică de bun-simţ, atunci când v-aţi plâns la partid, şi nu aţi apelat mai întâi, conform legii, la propriul serviciu de informaţii, pentru a elucida misterul microfonului pe care l-aţi găsit în locuinţă.

Când opinia publică a semnalat cazul poliţistului abuzator, ce aţi făcut? Aţi cerut demiterea şefului structurii care a prins suspectul, aţi cerut demiterea şefului Poliţiei, ca să anunţaţi un înlocuitor propus de PSD.

Din moment ce vă lăsaţi dirijată de un condamnat penal, este de înţeles că nu vă pasă de profesioniştii din MAI.

Aţi fost însă foarte preocupată de modificările Codului penal, când aţi încercat să găsiţi pârghii pentru a zdrobi, prin forţă brută, viitoarele manifestaţii care ar tulbura liniştea PSD.

Binele comun nu a fost niciodată pe agenda acestei coaliţii, iar dumneavoastră, doamnă ministru, aţi ajutat la protejarea intereselor de grup din PSD şi ALDE.

V-am întrebat şi dacă aveţi informaţii despre existenţa unui stat paralel. Mi-aţi răspuns doar printr-o listă de atribuţii ale MAI şi atât. Colegul dumneavoastră, ministrul apărării, a avut curaj şi a spus clar că nu există aşa ceva.

Vă întreb din nou: există un stat paralel? Şi dacă da, ce aţi făcut, ca ministru de interne, să-l opriţi?

La un an după ce Parlamentul României v-a învestit cu încredere în funcţia de ministru, ne-aţi dezamăgit. Ne-aţi dezamăgit prin lipsa de fermitate cu care aţi tratat momentele de criză din România. Ne-aţi dezamăgit prin politicianismul obscur care pune în prim-plan slugărnicia şi nu profesionalismul şi devotamentul pentru interesul public. Ne-aţi dezamăgit prin totala lipsă de responsabilitate în exercitarea funcţiei de ministru.

Este momentul să plecaţi şi să lăsaţi locul unui profesionist. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Grupul UDMR, doamna deputat Csép Éva-Andrea.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Stimată doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Suntem foarte îngrijoraţi de datele statistice cu privire la numărul de cazuri raportate privind violenţa în familie, deoarece aceste date nu reprezintă realitatea cotidiană. Una din trei femei este victima violenţei în familie, însă victimele nu au încredere în autorităţi, iar din această cauză multe dintre aceste persoane nu raportează aceste abuzuri.

Cetăţenii trebuie să aibă încredere în competenţa şi în măsurile de intervenţie ale poliţiei. Şi, în consecinţă, vă rugăm să trataţi cu maximă atenţie, pentru ca organele competente să intervină în timp util, deoarece, pentru aceste victime, fiecare minut, fiecare oră, fiecare zi contează, chiar poate salva vieţi.

Salutăm iniţiativa Guvernului privind modificarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, care va fi dezbătută, în procedură de urgenţă, în Parlament.

După cum bine ştim, România a ratificat în 2016 Convenţia de la Istanbul şi s-a angajat să coreleze legislaţia în vigoare cu recomandările Convenţiei.

Este de remarcat faptul că proiectul de lege iniţiat de Guvern conţine şi modificările depuse de UDMR în iunie 2017, împreună cu ceilalţi colegi din Parlament, deputaţi şi senatori.

Este foarte important să conştientizăm că, în dezbaterea proiectului de lege în Parlament, avem nevoie de consens, dialog şi eficienţă din partea fiecărui partid.

Credibilitatea organelor competente constă şi în modalitatea de recrutare a personalului.

Din punctul de vedere al asigurării resurselor umane, una dintre măsurile pragmatice şi eficiente, din punctul nostru de vedere, a fost şi este recrutarea pentru Academia de Poliţie a unor tineri proveniţi din rândul minorităţilor naţionale.

Numai că măsura nu îşi dovedeşte eficienţa dacă, după terminarea studiilor de pregătire, aceşti tineri nu îşi vor desfăşura activitatea în comunităţile unde cunoaşterea limbii minoritare poate fi un avantaj în activitatea de prevenire şi de combatere a fenomenului infracţional.

Într-un cuvânt, am dori ca aceşti tineri să fie repartizaţi în comunităţile unde cunoaşterea limbii, din punct de vedere profesional, este un beneficiu al instituţiei în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea.

De asemenea, ar fi de dorit ca şi pentru pregătirea specialiştilor în domeniul arhivelor, aşa cum, de altfel, este în cazul Academiei de Poliţie, să fie locuri destinate tinerilor proveniţi din comunităţile minoritare, dat fiind faptul că, în diferite regiuni ale ţării, o bună parte din arhiva depozitată este scrisă în limba minorităţii respective. Or, pentru studierea şi prelucrarea acestor documente, este indispensabilă cunoaşterea acelei limbi.

Rugăm conducerea ministerului, ca şi în acest sens să adopte o poziţie pragmatică, rezervând locuri pentru tineri provenind din aceste comunităţi.

Problemele enumerate mai sus sunt foarte importante pentru comunităţile noastre.

Ca politicieni responsabili, trebuie să avem în vedere rezolvarea urgentă a acestor situaţii, pentru beneficiul tuturor.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, Grupul parlamentar al ALDE, domnul deputat Băişanu Ştefan.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

Doamnă ministru,

Stimaţi chestori,

Dragi colegi,

Aş vrea să vă spun că astăzi nu vă vorbeşte doar deputatul Alexandru Băişanu, ci deputatul care a avut în familie un subofiţer de pompieri, Dumnezeu să-l odihnească, tatăl meu, despre care am încă vie imaginea lui în cizme şi manta, şi în nări încă mai am mirosul pe care îl aducea tata, acasă, după ce venea de la o intervenţie, acolo unde salva vieţi, oameni, gospodării şi aşa mai departe.

Sunt convins că în ministerul despre care facem astăzi vorbire nu discutăm doar despre un pedofil, Dumnezeu să-l ierte pentru ce a făcut, iar justiţia de astăzi să-l pedepsească.

Eu cred că în acest minister există oameni care îşi sacrifică cu adevărat viaţa şi oferă înapoi statului român tot ce au putut primi ei de la statul român până a ajunge în situaţia de a salva.

Deci, haideţi să nu aruncăm cu pietre doar pentru că trebuie să aruncăm cu pietre într-un minister!

O altă dramă pe care o are poporul român şi inclusiv Parlamentul nostru este că şi cei aflaţi în opoziţie, şi cei aflaţi la putere au dreptate, şi cei care spun că lucrurile nu merg şi cei care spun că lucrurile, la un moment dat, într-un anumit domeniu, încep să meargă.

Este nevoie nu doar să aruncăm cu pietre, ci să venim şi cu soluţii, indiferent în ce zonă a politicului ne-am afla, în opoziţie sau la putere.

Aş vrea să vă aduc aminte câteva momente în care exista acelaşi minister, atunci când fostul preşedinte al României lovea cu palma peste faţă un copil. Şi atunci, domnilor de la PDL de atunci, aţi spus că e pixelul albastru, că preşedintele a făcut ce trebuie. Sau atunci când i-a furat telefonul unui jurnalist aţi spus că: "Asta e, lasă, că e bărbat!".

Prin comparaţie am să vă arăt că am încredere în ministerul de faţă, Ministerul Afacerilor Interne, aducându-vă aminte de ceea ce s-a întâmplat cu ocazia unor manifestări, pe vremea prim-ministrului Boc şi a preşedintelui Traian Băsescu - oameni bătuţi, oameni cu picioare rupte, oameni traumatizaţi pe viaţă.

Maturizarea ministerului de astăzi este una care a fost dovedită atunci când în stradă au venit zeci sau sute de mii de manifestanţi care manifestau împotriva actualului Guvern.

Ei, vreau să vă spun că atât Jandarmeria, cât şi Poliţia nu au făcut victime. Au înţeles relaţia dintre stat şi cetăţean şi au înţeles că Poliţia şi Jandarmeria trebuie să-i apere pe cetăţeni, inclusiv pe cei care fac şi demonstrează împotriva actualului Guvern.

Şi ca să fiu ceva mai plastic, până şi caii Poliţiei şi Jandarmeriei au mărşăluit cu demnitate printre manifestanţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Roman, vă rog, aveţi 11 secunde.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da. După fake news, cred că este obligatoriu să dăm şi un breaking news.

Moral, România nu are ministru de interne. Un ministru de interne nu poate minţi ministerul pe care îl conduce.

Dumneavoastră, doamnă Carmen Dan, aţi făcut-o în 2016, când, în calitate de prefect, în scris, aţi informat ministrul de atunci că nu veţi candida la alegerile parlamentare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu aveţi moralitatea pentru a conduce acest minister, atât timp cât l-aţi minţit.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

În continuare, Grupul parlamentar al PMP, domnul deputat Doru-Petrişor Coliu.

Domnul Doru-Petrişor Coliu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimată doamnă ministru Carmen Dan,

Aş vrea să vă aduc la cunoştinţă, în primul rând, o gravă problemă în ceea ce priveşte românii din diaspora (Vociferări.)... deoarece...

Vorbesc cu dânsa...

... deoarece ei se confruntă cu o gravă problemă în ceea ce priveşte actele de identitate.

Românii din diaspora, posesorii paşapoartelor CRDS, în lipsa unui document de identitate cu o adresă, cu un domiciliu, sunt în imposibilitatea de a-şi desfăşura diferite activităţi pe teritoriul României.

Astfel, prin paşaportul CRDS, li se interzic drepturi fundamentale prevăzute în Constituţie.

Ceea ce vă solicităm noi este o carte de identitate cu domiciliul în afara graniţelor ţării, iar cartea de rezident provizorie, de un an, să fie pe termen de 10 ani. (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Continuaţi, domnule coleg.

Domnul Doru-Petrişor Coliu:

Am intervenit de la această tribună, deoarece din anul 2017 vă solicit o audienţă în ceea ce priveşte actele de identitate ale cetăţenilor români din diaspora, care sunt incorecte din punct de vedere legal. Paşaportul CRDS şi arhiva de la Paşapoarte nu sunt transmise la Evidenţa Populaţiei şi, astfel, un român din diaspora nu poate fi căutat în ceea ce priveşte problemele pe care le are în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

S-au finalizat dezbaterile.

În încheiere, îi dau cuvântul doamnei ministru Carmen Dan.

Vă rog, doamnă ministru.

Doamna Carmen Daniela Dan:

Aleg să răspund la subiectul privind situaţia violenţei domestice, pentru că sunt femeie, pentru că am fost preocupată de acest subiect, şi voi rămâne preocupată în continuare.

Aşa cum deja cunoaşteţi, în prima săptămână din februarie, anul acesta, Guvernul a aprobat Proiectul de modificare a Legii nr. 217 din 2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

De altfel, Convenţia de la Istanbul a fost semnată şi ratificată datorită eforturilor Partidului Social Democrat.

O prevedere importantă a acestui text de lege este introducerea reglementărilor privind ordinul de protecţie provizoriu emis de poliţist, precum şi a brăţărilor electronice. Acest proiect este deja în Parlament.

După adoptarea acestei legi, pasul următor îl va constitui elaborarea Legii privind brăţările electronice.

Despre aceste brăţări se vorbeşte de foarte mult timp şi ştiu de la specialiştii din minister că există discuţii, sau că primele discuţii au început încă din anul 2013.

Şi aici nu este vorba doar de la cine sau cine va achiziţiona aceste brăţări. Cel mai important este să se stabilească principiile utilizării acestor dispozitive şi soluţia tehnică pentru implementarea acestui mecanism în lege.

Instituţiile implicate în acest proiect trebuie să clarifice în ce condiţii se vor monta aceste dispozitive, cine va asigura mentenanţa, cine asigură monitorizarea semnalului acestor dispozitive, dacă vor emite în mod permanent sau doar la momentul încălcării zonei restricţionate, dar şi alte aspecte generale.

Pentru a putea fi eficiente, aceste brăţări vor trebui purtate, în situaţiile de violenţă domestică, şi de victimă, pentru a putea interfera cu semnalul emis de brăţara pusă agresorului şi pentru a semnala astfel prezenţa acestuia în apropierea victimei.

La acest moment există un grup de lucru alcătuit din reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, care vor trebui să răspundă la aceste întrebări şi să definească modalitatea de funcţionare, pentru a putea lucra apoi proiectul de lege.

Deci acestea sunt lucruri importante care ne-au preocupat. Ne dorim să definitivăm cât mai repede acest proiect. Este în special munca specialiştilor care trebuie să armonizeze toate aceste detalii tehnice, pentru a ne asigura nu doar că avem un text de lege, ci şi că îl vom putea aplica.

Vă reamintesc că avem text de lege, avem prevedere legală care prevede purtarea acestor dispozitive pentru arestul la domiciliu, nefuncţional. Deci în acest moment nu putem să aplicăm acele prevederi legale. Nu vrem să fim în aceeaşi situaţie.

Şi, poate, cu această ocazie, reglementăm şi modalitatea concretă în care se vor purta şi brăţările pentru sau destinate arestului la domiciliu.

Referitor la alte aspecte, nu ştiu cât timp mai am. Dacă este în regulă, am să răspund şi în scris.

N-am înţeles din tema deosebit de generală a dezbaterii că trebuie să vorbesc despre secretarii de stat, dar eu cred că, dacă consultăm Monitorul Oficial, vedem că avem secretari de stat şi că există, în acest moment, chiar conform acestui Monitor Oficial care este mai mult decât relevant, ca act oficial, avem un secretar de stat pe ordine publică; avem un secretar de stat care răspunde de instituţia prefectului care, nu vă supăraţi, spune legea, este demnitar şi nu înalt funcţionar public - vorbim de două instituţii juridice diferite -; mai avem un inspector general cu rang de secretar de stat - dar tot legea spune asta, domnule, şi asimilarea referitoare la rangul de secretar de stat, să ştiţi că operează în special în ceea ce priveşte salarizarea.

Nu am vorbit niciodată despre un anume joc. Nu mi-am asumat să fac lucrul acesta în spaţiul public.

În schimb, da, m-am implicat şi am vorbit despre riscurile infracţionalităţii online, fără să cheltuiesc niciun ban din bugetul ministerului, fără niciun ban, ca şi cheltuială efectivă. Am vorbit despre infracţionalitatea online, pentru că ea există, şi pentru că acest lucru îl poate confirma atât poliţia, cât orice structură de Parchet.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă ministru.

Am încheiat dezbaterile.

Pauză, cinci minute.

Vor continua lucrările cu răspunsurile la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputaţi.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Bună seara!

Continuăm partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, din 26 februarie 2018, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Aşadar, în continuare, din partea Ministerului Transporturilor...

Dacă este domnul Bichineţ Corneliu în sală? Da, este.

Aşadar, o invit pe doamna secretar de stat Maria Magdalena Grigore.

Vă rog.

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Bună ziua!

Stimate domnule deputat, referitor la întrebarea dumneavoastră, formulată în şedinţa Camerei Deputaţilor, cu nr. 2.738A din 2018, având ca obiect "Situaţia drumului naţional în zona Roman-Negreşti-Vaslui", vă transmitem următoarele.

Drumul Naţional DN 15D trece prin Piatra Neamţ, traversează municipiul Roman, intră pe teritoriul judeţului Vaslui, iar la capătul drumului, şi anume, de la kilometrul 128, se află în Municipiul Vaslui.

Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi a propus includerea acestuia în Programul de proiectare pentru obiective de reparaţii capitale, cu finanţare de la bugetul de stat.

De asemenea, tot acest obiectiv de investiţii, DN 15D, a fost propus şi în Programele de achiziţii anuale publice din anii 2013, 2014, 2015, 2016, 2017 şi el se află, inclusiv în anul 2018, ca obiectiv de reparaţii capitale, însă finanţarea efectivă a acestui proiect se pare că, în anii anteriori, nu a putut fi asigurată, din cauza limitelor alocaţiilor bugetare, asigurate prin programele de reparaţii capitale.

Şi, totuşi, din acest motiv, pentru asigurarea unor condiţii corespunzătoare traficului rutier în zonă, DRDP Iaşi a executat covoare asfaltice pe sectorul care traversează judeţele Neamţ şi Vaslui, inclusiv în oraşul Negreşti.

În cursul ultimilor doi ani, respectiv în 2016 şi 2017, au fost executate lucrări de întreţinere periodică, covoare asfaltice, în regie proprie, dar şi cu terţi, pe un număr de sectoare, iar când veţi primi în scris răspunsul, veţi vedea un tabel cu kilometrii care au fost asfaltaţi.

Până la identificarea, aprobarea şi finanţarea lucrărilor de reparaţii capitale, DRDP Iaşi va continua Programul de întreţinere anual, pe aceste sectoare de drum naţional, prin execuţia de covoare asfaltice. În anul 2018 este prevăzut, cu finanţare.

Totodată, Ministerul Transporturilor analizează posibilitatea de a identifica în acest an şi alte surse de finanţare, altele decât bugetul de stat, pentru a putea asigura desfăşurarea corespunzătoare a programului de reparaţii capitale a drumurilor naţionale care necesită acest tip de reparaţii.

Vă mulţumim pentru interesul acordat şi vă asigurăm că depunem toate eforturile, astfel încât, în anul 2018, să menţinem finanţarea prin bugetul alocat, dacă nu, vom identifica alte surse de finanţare pentru acest drum.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Bănuiesc că domnul deputat are o intervenţie.

Domnul Corneliu Bichineţ:

În primul rând, vreau să vă spun că apreciez faptul că aţi venit, doamnă secretar de stat, şi că aţi prezentat un răspuns, sub aspect teoretic, cât se poate de cuprinzător.

Sub aspect practic, nu sunt mulţumit, întrucât, dacă nu veţi identifica alte surse decât cele de la bugetul de stat, înseamnă că şi în 2018, şi în următorii 4-5 ani, drumul dinspre Piatra Neamţ, Roman, Negreşti, spre Vaslui, nu va suporta decât reparaţii uşoare.

Nu mă declar mulţumit şi sper, primind materialul scris, să vă pot face şi eu câteva propuneri cât se poate de concrete, pentru că zona aceasta, Negreşti, este parcă blestemată de Dumnezeu. Pe lângă faptul că nu are spital, au fost închise liceele - în schimb, s-au deschis foarte multe cimitire -, nu are nici drumuri.

Nu mă aştept ca de la ministrul dumneavoastră să primesc vreun răspuns...

Dacă sunteţi atentă, îmi faceţi un mare serviciu...

Domnule Băişanu...

Tocmai îi spuneam doamnei că ministrul Domniei Sale, până învaţă despre ce este vorba la minister, o să fie trimis în altă muncă, dar sper ca dumneavoastră să dăinuiţi mai mult acolo şi să putem colabora.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doamna secretar de stat mai doreşte să intervină? Nu.

Doamna Maria Magdalena Grigore (din loja Guvernului):

Ce aş putea să mai adaug?

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Nu ştiu! Ce vreţi dumneavoastră! Vă dau cuvântul, că aveţi dreptul, prin statut, da?

Dacă domnul deputat Dan Vîlceanu este în sală? Nu este.

Aşadar, domnule secretar de stat Petru Andea, vă rog să depuneţi în scris.

Mulţumim pentru aceasta.

Dacă domnul Nechifor Cătălin este în sală? Da, este.

Aşadar, din partea Ministerului Apelor şi Pădurilor, îl rog pe domnul secretar de stat Istrate Şteţco, dacă este aici?

Da.

Vă rog, poftiţi, doamnă secretar de stat.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul secretar de stat Şteţco este la Senat.

O să vă răspund eu şi, în măsura în care va ajunge, o să vă răspundă dumnealui la eventualele nelămuriri pe care le veţi avea.

Aşadar, referitor la întrebarea dumneavoastră, Ministerul Apelor şi Pădurilor vă comunică următoarele.

Pentru realizarea obiectivului "Conductă de transport gaze Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei", Regia Naţională a Pădurilor Romsilva a emis avizul nr. 475 din 1 noiembrie 2016, pentru ocuparea temporară a terenului, în suprafaţă de 12,3536 hectare din fondul forestier proprietate publică a statului, iar Garda Forestieră Suceava a emis avizul nr. 3 din 28 iulie 2017.

La Ministerul Apelor şi Pădurilor a fost depusă, în data de 18 septembrie 2017, de către Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A., documentaţia în baza căreia este solicitată aprobare pentru ocuparea temporară a unor terenuri forestiere, în suprafaţă de 12,6480 hectare, pentru o perioadă de 10 ani.

Din această suprafaţă, 9,2499 hectare reprezintă terenuri proprietate publică a statului, ocuparea temporară a unor terenuri forestiere, în suprafaţă de 3,1037 hectare, pentru o perioadă de un an.

Din această suprafaţă, 4,2330 hectare reprezintă terenuri proprietate publică a statului.

Suprafeţele solicitate sunt necesare pentru realizarea obiectivului "Conductă de transport gaze naturale Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei", revizia 1.

În urma analizării documentaţiei depuse de către Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz, în vederea aprobării de ocupare temporară a unor terenuri forestiere, Ministerul Apelor şi Pădurilor a solicitat, cu adresa nr. 204510/IS/7 noiembrie 2017, transmiterea de completări sau de clarificări, solicitare căreia nu i s-a dat curs, din păcate, până în prezent.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc.

Dacă domnul deputat doreşte să intervină?

Mulţumesc.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Domnule preşedinte,

Cu acceptul Domniei Voastre, aş vrea să vă rog să intervin, dacă domnul Şteţco va reveni, ulterior, în după-amiaza acestei zile, pentru a putea avea şi un dialog.

Este o chestiune care durează de 16 ani în Suceava şi cred că măcar atât poate să demonstreze şi ministerul, un pic de disponibilitate.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc.

Dacă doamna secretar de stat mai doreşte să intervină?

A, domnul Şteţco!

Doriţi să interveniţi? (Se adresează domnului deputat Cătălin-Ioan Nechifor.)

Domnule secretar de stat, lăsaţi-l pe... Sau mergeţi şi discutaţi...

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Vă mulţumesc.

Profit de prezenţa dumneavoastră şi vreau să vă rog să încercaţi să urgentaţi această chestiune.

De 16 ani se aşteaptă acel transfer, acel drept de a putea interveni cu lucrări de infrastructură pentru Vatra Dornei, un oraş care şi acum, în această perioadă, suferă foarte mult din cauza frigului, şi cred că ministerul trebuie să fie un pic mai atent, atât cu Romsilva, cât şi cu situaţia juridică pentru acele terenuri.

Vă doresc mult succes!

Domnul Istrate Şteţco (secretar de stat, Ministerul Apelor şi Pădurilor):

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă asigur de toată disponibilitatea noastră în vederea rezolvării acestei probleme.

Au fost câteva probleme privind documentele, am solicitat clarificări.

Noi vă garantăm că, dacă ajung documentele, în maximum o săptămână, din minister, vor ieşi aprobate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc tare mult.

Dacă domnul Nistor Laurenţiu este în sală? Nu este.

Aşadar, din partea Ministerului Fondurilor Europene, vă rog, depuneţi în scris.

Se solicită amânarea pentru această întrebare, da?

Trecem la citirea interpelărilor.

Dau cuvântul domnului deputat Pavel Popescu.

Vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului George Vladimir Ivaşcu, ministrul culturii şi identităţii naţionale.

Obiectul interpelării: "S.O.S. Proiectul Timişoara - Capitală europeană a culturii, 2021".

Stimate domnule ministru,

Municipiul Timişoara a fost desemnat Capitală europeană a culturii în toamna lui 2016, câştigând finala competiţiei naţionale, în care se mai calificaseră municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare.

După ce juriul european anunţa câştigătorul, atât Primăria, cât şi Guvernul s-au angajat, formal, să susţină Asociaţia "Timişoara - Capitală europeană a culturii", cu o sumă care să crească, gradual, de la an la an.

Deşi în toate cele trei Programe de guvernare din ultimul an, PSD-ALDE se angajează pentru susţinerea financiară a acţiunii europene "Timişoara - Capitală europeană a culturii 2021", până în prezent, Guvernul n-a alocat niciun leuţ Capitalei culturale.

Cu orice prilej, ministerul dumneavoastră a declarat că Proiectul Capitală europeană 2021 este o prioritate, dar motivează, totodată, că din cauza schimbării de mai multe ori a conducerii ministerului, precum şi din cauza legislaţiei actuale, TM2021 se confruntă cu întârzieri în ceea ce priveşte adoptarea unei decizii a Guvernului, în privinţa sprijinului financiar.

Mai mult, deşi am făcut un amendament la bugetul de stat pe 2018 pentru finanţarea Proiectului "Timişoara - Capitală europeană a culturii, 2021", acesta a fost respins de coaliţia majoritară, iar acum nu există nicio prevedere legată de banii cuveniţi proiectului.

Aş vrea să fac precizarea că în dosarul final, trimis de Timişoara la Bruxelles, Guvernul dumneavoastră se angajase să susţină Capitala culturală cu 12 milioane de euro. 12 milioane de euro!

Vă întreb, astfel, domnule ministru, ce măsuri concrete veţi lua pentru alocarea sumelor promise acestui proiect important pentru România?

Realizaţi că acest proiect este un proiect naţional şi nu doar unul care ţine de judeţul din care provin?

Realizaţi faptul că, în anul Centenarului, acest proiect ar putea să reprezinte o rampă de lansare pentru ţara noastră, în contextul cultural-european?

Vă rog să-mi precizaţi câţi bani au fost alocaţi, până în prezent, şi care este planul de alocare până în anul 2021?

Asociaţia "Timişoara - Capitală culturală europeană" a fost nevoită deja să renunţe la o serie de planuri, în primul an de implementare a proiectelor, din lipsă de bani, deoarece în anul 2017 s-au primit mai puţin de jumătate din banii care ar fi trebuit să-i susţină activitatea şi vă solicit să luaţi de urgenţă măsurile care se impun pentru ca acest proiect să nu devină un eşec.

Aştept răspuns şi, mai mult decât atât, aştept acţiune din partea dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul partea domnului Lucian Heiuş, o interpelare depusă. Nu este în sală. Este depusă.

Domnul Sorin Bumb nu este în sală. Depusă.

Domnul Constantin Codreanu?

Vă rog.

Trei interpelări, citiţi una.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată doamnei Carmen Dan, ministrul afacerilor interne şi vizează un domeniu specific şi o regiune specifică.

Astfel, obiectul interpelării este obţinerea autorizaţiilor şi avizelor de securitate la incendiu şi în interpelare se regăsesc 7 întrebări, pe care le voi citi, în funcţie de timpul disponibil.

Astfel, prima întrebare este următoarea:

Care a fost termenul mediu de răspuns la cererile depuse în anul 2017, la nivelul Bucureşti - Ilfov, în vederea obţinerii avizelor de securitate la incendiu, indiferent de răspunsul oferit, fie că vorbim despre aprobare sau respingere?

2. Care a fost termenul mediu de răspuns la cererile depuse în anul 2017, la nivelul Bucureşti - Ilfov, în vederea obţinerii autorizaţiilor de securitate la incendiu, iarăşi, indiferent de răspunsul oferit, aprobare sau respingere?

3. Care este numărul mediu de solicitări înregistrate, inclusiv reveniri depuse în anul 2017, la nivelul Bucureşti - Ilfov, pentru obţinerea de avize sau autorizaţii de securitate la incendiu?

4. Care este numărul de avize de securitate la incendiu emise în anul 2017, respectiv numărul de autorizaţii de securitate la incendiu, emise în anul precedent, la nivelul Bucureşti - Ilfov?

5. Care este numărul de inspectori, din structura de specialitate, la nivelul Bucureşti - Ilfov, ce au în responsabilitate emiterea avizelor sau autorizaţiilor de securitate la incendiu?

6. Care este numărul de inspectori care lucrează în structura de specialitate la nivelul ţării, responsabili pentru emiterea avizelor sau autorizaţiilor de securitate la incendiu?

7. Emiterea avizelor şi autorizaţiilor de securitate la incendiu intră sau nu sub incidenţa O.U.G. nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, cu modificările şi completările ulterioare?

Vă rugăm să răspundeţi în scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună, din partea USR? Nu este. A depus opt interpelări.

Domnul Dan-Răzvan Rădulescu, USR? Nu este. A depus două interpelări.

Florin-Claudiu Roman, PNL? Nu este. A depus două interpelări.

Andrei Daniel Gheorghe a depus 8 interpelări.

Citiţi una?

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Din cele opt interpelări pe care le-am depus, voi citi una singură, care se adresează doamnei Vasilica-Viorica Dăncilă, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării îl reprezintă "Înfiinţarea Ministerului Reîntregirii".

Doamnă prim-ministru,

Aşa cum v-am cerut în şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor, o fac şi acum.

Vă cer să dispuneţi înfiinţarea unui Minister al Reîntregirii, în cadrul Executivului, care să aibă ca obiectiv principal gestionarea în mod profesionist şi cuprinzător a relaţiei României cu Republica Moldova.

După intrarea României în NATO şi în Uniunea Europeană, singurul mare ideal, singurul obiectiv de înaltă năzuinţă, rămâne reîntregirea, prin alipirea Republicii Moldova la România.

Bineînţeles, noi susţinem unirea pe cale democratică, legală, prin consens, prin referendum şi printr-o dezbatere largă care să aibă loc pe ambele maluri ale Prutului.

Ca atare, vă cer, doamnă prim-ministru Viorica Dăncilă, să dispuneţi înfiinţarea, prin Hotărâre de Guvern, a unui minister al reîntregirii, sau a unui minister pentru relaţia cu Republica Moldova, care să vizeze acest proiect naţional pe termen mediu, un proiect de regăsire a tuturor românilor într-o singură Europă, într-o singură naţiune.

Solicit răspuns verbal şi scris.

Daniel Gheorghe, deputat al Partidului Naţional Liberal, judeţul Ilfov.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Viorica Cherecheş, PNL? Nu este. A depus o interpelare.

Oana-Mioara Bîzgan? Nu este. A depus o interpelare.

Iulian Bulai, USR? Nu este. A depus două interpelări.

Daniel Olteanu, PNL? Nu este. A depus două interpelări.

Silviu Deheleanu, USR? Nu este. A depus două interpelări.

Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, USR? Nu este. A depus 8 interpelări.

Domnul deputat Victor Paul Dobre.

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată doamnei Graţiela Leocadia Gavrilescu, ministrul mediului.

Obiectul interpelării îl reprezintă "Demararea celor mai bune soluţii privind tasarea taluzului falezei inferioare a Dunării".

Faleza Dunării este cel mai pitoresc element al turismului gălăţean, este cea mai mare faleză de pe întregul curs al Dunării, constituind principala zonă de petrecere a timpului liber al locuitorilor Municipiului Galaţi.

A fost declarată, prin Hotărârea Consiliului Judeţean Galaţi nr. 46/1994, regim de protecţie oficială a unei zone protejate de interes local.

În anii '60, au fost executate lucrări de protecţie împotriva eroziunii malului stâng, prin executarea unui dig de anrocamente, la aproximativ 10 metri, în albia fluviului, concomitent cu amenajarea celor două trepte ale falezei, cea superioară şi cea inferioară.

După inundaţiile din 1973, pe malul fluviului s-a construit un dig de protecţie. Din păcate, de peste 40 de ani nu au mai fost efectuate lucrări de protecţie pe toată lungimea.

Ca urmare a inundaţiilor din ultimii 15 ani, a deteriorării digului, a modificării caracteristicilor fluviului, dar şi din cauza colmatării albiei, se produc frecvent surpări, alunecări de teren şi deteriorări ale suprastructurii rutiere, în zona falezei.

În vederea remedierii acestei situaţii, Primăria municipiului Galaţi a întocmit studii specifice pentru fiecare zonă şi a întreprins demersuri pentru urgentarea unor lucrări.

Pentru realizarea, însă, a unui program complex, pentru stabilirea unui program de acţiune pe termen mediu şi lung şi pentru identificarea posibilităţilor de finanţare, vă rog, doamnă ministru, să dispuneţi constituirea, la nivelul ministerului, a unui grup de specialişti care, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, să stabilească măsurile necesare şi asigurarea finanţării, din cadrul fondului pentru mediu.

Solicit răspuns scris şi oral.

Deputat al PNL, Victor Paul Dobre, judeţul Galaţi.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule ministru.

Domnul Iulian Bulai, USR - o interpelare. Nu este.

Domnul deputat Ioan Cupşa, PNL? Nu este. O interpelare.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru, neafiliat? Nu este. O interpelare.

Marilen Pirtea? O interpelare. Nu este.

Constantin Şovăială - o interpelare. Nu este.

Mihăiţă Vîrză, PSD? Da.

Vă rog, domnule deputat, poftiţi.

Domnul Mihăiţă Vîrză:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al apelor şi pădurilor, Ioan Deneş.

Stimate domnule ministru,

Guvernul României recunoaşte sectorul forestier ca domeniu de interes strategic, în ţara noastră, iar în acest sens, în perspectiva anilor viitori, sectorul forestier ar trebui să cunoască o dezvoltare competitivă adecvată.

Aşa cum, de altminteri, se şi subliniază, un element important al Strategiei Forestiere Naţionale 2018-2027 este corelarea activităţii sectorului cu politicile din alte domenii conexe, precum cel al industriei, al mediului, al agriculturii, al dezvoltării rurale, al energiei, al educaţiei, al cercetării şi al turismului.

Potrivit strategiei, obiectivul general este de a armoniza funcţiile "pădurii cu cerinţele prezente şi viitoare ale societăţii româneşti, prin gestionarea durabilă a resurselor forestiere naţionale".

Strategia Forestieră Naţională 2018 - 2027 grupează cinci obiective strategice:

1. Eficientizarea cadrului instituţional şi de reglementare a activităţilor din domeniul forestier;
2. Gestionarea durabilă a fondului forestier naţional;
3. Creşterea competitivităţii şi sustenabilităţii industriilor forestiere, a bioenergiei şi bioeconomiei, în ansamblul ei;
4. Dezvoltarea unui sistem eficient de conştientizare şi comunicare publică;
5. Dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi a învăţământului forestier.

Pentru atingerea acestora şi a rezultatelor scontate, este nevoie de un plan de măsuri şi obiective cu ţinte precise.

Având în vedere cele enunţate mai sus, vă rog să ne transmiteţi, în scris, corespunzător implicării fiecărei instituţii în parte, răspunsuri la următoarele întrebări:

1. Care sunt etapele de implementare şi indicatorii de progres specifici fiecărei instituţii implicate?
2. Care este stadiul procedurii de evaluare de mediu al Strategiei Forestiere Naţionale 2018-2027?
3. Cum evaluaţi actuala politică în domeniul forestier, din perspectiva principiilor dezvoltării durabile şi asigurării predictibilităţii domeniului forestier pentru următorii 10 ani?

De asemenea, vă rog să detaliaţi următoarele:

• A fost constituit Grupul de acţiune privind implementarea strategiei în cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor, însărcinat cu elaborarea planului de acţiune, atribuirea responsabilităţilor pentru implementarea măsurilor strategice, coordonarea activităţilor de revizuire a cadrului legislativ şi raportare a progresului implementării?
• Au fost preluate în pază toate proprietăţile forestiere?
• Există o strategie, un plan de măsuri de investiţii în drumurile forestiere?
• În prezent, raportul dintre creşterea naturală a pădurilor din România şi valoarea recoltată este unul corespunzător păstrării competitivităţii industriilor forestiere, a bioenergiei, a bioeconomiei, în ansamblul ei, şi evitării unei tensiuni pe piaţă.
• Apreciaţi că, în prezent, Ministerul Apelor şi Pădurilor ar trebui sprijinit în lansarea unei dezbateri cu toţi factorii implicaţi, în vederea eficientizării cadrului instituţional şi de reglementare a activităţilor în domeniul forestier, prin revizuirea/modificarea, unde este cazul, a actualului Cod silvic?

Mulţumesc.

Solicit răspuns scris şi oral.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Nicolae Velcea, PSD? Nu este. O interpelare depusă.

Georgeta-Carmen Holban, PSD? Două interpelări depuse. Nu este doamna.

Maricela Cobuz, PSD - o interpelare?

Vă rog.

Doamna Maricela Cobuz:

Bună ziua, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Sorina Pintea, obiectul fiind "Dotarea cu echipamente de imagistică de tip rezonanţă magnetică nucleară a Spitalului Judeţean Suceava".

Stimată doamnă ministru,

Sănătatea este o prioritate a Guvernului, alături de educaţie şi infrastructură.

Dotarea cu echipamente medicale performante este un pas important în asigurarea serviciilor medicale de calitate.

La începutul anului 2018 au fost semnate contracte de achiziţii de echipamente de imagistică de tip rezonanţă magnetică nucleară, 24 la număr, din care unul urmează să fie repartizat Spitalului Judeţean Suceava.

Spitalul Judeţean Suceava este cea mai reprezentativă unitate sanitară din judeţ, cu o capacitate hotelieră de 1.200 de paturi, ceea ce reprezintă 35% din totalul de paturi din judeţ, deservind atât populaţia municipiului Suceava, cât şi populaţia din restul judeţului, având o structură complexă de specialităţi medico-chirurgicale şi acordând asistenţă medicală de specialitate inclusiv pentru cazurile grave din judeţ, care nu pot fi rezolvate la nivelul spitalelor locale.

Dotarea cu echipament de imagistică de tip rezonanţă magnetică nucleară este vitală în acest context, dată fiind adresabilitatea extrem de mare. Menţionez că la Spitalul Judeţean Suceava au fost luate măsuri pentru asigurarea spaţiilor adecvate pentru instalarea echipamentelor de imagistică.

În acest context, solicit răspuns în scris, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, cu privire la: stadiul în care se află contractul semnat pentru achiziţionarea echipamentului RMN şi în cât timp ajunge la Spitalul Judeţean Suceava?

Mulţumesc.

Deputat al PSD, doctor Maricela Cobuz.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Doamnă deputat, mai aveţi încă două depuse. Aşadar, celelalte le lăsaţi în scris, da?

Mulţumesc.

În continuare, domnul deputat Neculai Iftimie, PSD? Nu este. Două interpelări.

Domnul deputat Călin-Vasile-Andrei Matei, PSD? Nu este. O interpelare.

Domnul Corneliu Bichineţ, PMP? Nu este. O interpelare.

Domnul Ionuţ Simionca, PMP? Nu este. O interpelare.

Domnul Antal István - o interpelare.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Antal István-János:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului ministru al justiţiei, Tudorel Toader.

Obiectul interpelării - "Ajutor public judiciar".

Stimate domnule ministru,

La momentul actual, accesul liber la justiţie este asigurat printr-o serie de norme procedurale, cât şi norme materiale. Întrucât orice cetăţean ar trebui să se poată bucura de acesta, atât Legislativul, cât şi Executivul României şi-au dat concursul ca acest deziderat să fie atins.

În acest sens, Guvernul României a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 51 din 2008 prin care a stabilit că poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, orice persoană fizică, în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale.

Analizând cuprinsul acestei ordonanţe, am constatat că există anumite criterii care nu mai sunt în concordanţă cu actualitatea. Respectiv, venitul net raportat la fiecare membru de familie este depăşit de realităţile actuale.

La o familie cu trei membri, pentru o persoană care lucrează cu salariul minim pe economie şi primeşte la momentul actual 1.162 de lei, depăşeşte venitul pe membru de familie, de 300 de lei, respectiv 600 de lei. În ultimele două luni, acesta fiind, în ipoteza creată, 774,6 lei.

Astfel, orice familie cu trei membri şi cu un salariu minim pe economie sau mai mare nu poate beneficia de această măsură.

Art. 8 din Ordonanţa nr. 51 din 2008 prevede:

"(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 500 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.

(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 800 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează (...) în proporţie de 50%.

(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România."

Având în vedere cele menţionate, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări.

1. Veţi modifica venitul la care se raportează criteriile art. 8 din Ordonanţa nr. 51 din 2008 pentru ca acesta să se raporteze la salariul minim pe economie?
2. Veţi majora cuantumul prevăzut de art. 8 la nivelul salariului minim pe economie?
3. Veţi majora cuantumul prevăzut de art. 8 la nivelul dublului salariului minim pe economie?

Aş dori răspuns în scris.

Cu deosebită consideraţie, Antal István-János, deputat al UDMR.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului PMP, domnul Emil-Marius...

Nu. Vă rog să mă scuzaţi. Din partea Grupului UDMR, domnul Csoma Botond.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Csoma Botond:

Mulţumesc.

Interpelare adresată domnului Lucian Şova, ministrul transporturilor.

Domnule ministru,

Vă supun atenţiei următoarea situaţie. Placa comemorativă din marmură, amplasată în anul 2014 pe clădirea Gării Cluj-Napoca şi ulterior îndepărtată, în anul 2015, în urma scandalului public izbucnit în legătură cu conţinutul acesteia, aminteşte numai şefii de staţie de după anul 1945, lipsind cu desăvârşire foştii şefi de staţie, dintre anii 1870 şi 1945. Pe o perioadă ce se întinde pe 75 de ani au fost eliminaţi toţi cei care au condus căile ferate locale, de la înfiinţare şi până în anul 1918, respectiv între anii 1940 şi 1944. Ei erau de naţionalitate maghiară şi germană.

Cu ajutorul istoricului şi arheologului clujean T. Szabó Csaba, am găsit informaţii pentru perioadele 1870-1918, respectiv 1941-1945. Lipseşte însă perioada cuprinsă între anii 1918 şi 1940.

Domnule ministru,

Arhiva CFR de la Turnu Roşu posedă destule documente despre cei care au condus staţia CFR Cluj în perioada interbelică. Totodată, Căile Ferate Maghiare ar putea elibera un act oficial cu şefii de gară, pentru a completa eventualele lacune.

În plus, la Cluj există istorici care în termen scurt se pot documenta pentru a scrie o monografie completă a instituţiei, cu lista neştirbită a conducătorilor ei.

Domnule ministru,

Fac apel la spiritul dumneavoastră de conservare a resurselor culturale şi istorice ale ţării şi vă solicit să dispuneţi completarea plăcii comemorative pentru ca aceşti şefi de gară să fie scoşi din anonimat.

Solicit răspuns oral şi în scris.

Csoma Botond, deputat al UDMR de Cluj.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului PMP, domnul Emil-Marius Paşcan.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Bună seara, stimaţi colegi.

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează deopotrivă Ministerului Sănătăţii, Ministerului Muncii şi Ministerului Finanţelor Publice, şi priveşte situaţia în care unii români au ajuns să fie pedepsiţi pentru că se îmbolnăvesc, şi astfel nu beneficiază de plata concediului medical.

Doamnelor şi domnule ministru,

Am fost sesizat la biroul parlamentar de către o doamnă, angajată de la 1 septembrie 2017, care s-a aflat în concediu medical din data de 3 până în data de 24 ianuarie 2018, din cauza unei pneumonii.

A urmat recomandarea medicului de familie, care a trimis-o la medicul specialist, iar acesta i-a prescris tratamentul necesar şi respectivul concediu medical.

Petenta reclamă că după noua lege, de la 1 ianuarie 2018, cei care au mai puţin de 6 luni lucrate anterior repausului medical nu primesc niciun fel de indemnizaţie pentru concediul medical.

Persoana în cauză m-a întrebat, pentru ce mai plăteşte contribuţia pentru sănătate, CASS, câtă vreme nici măcar concediul medical nu îi este achitat, iar medicamentele, chiar compensate, au costat-o câteva sute de lei, pe durata tratamentului?

Ulterior mi-au parvenit şi alte sesizări similare. Iar la o simplă căutare pe internet, am constatat că această problemă se regăseşte repetitiv la nivel naţional.

Mă întreb dacă are vreo vină petenta pentru faptul că s-a îmbolnăvit la doar câteva luni de la dobândirea unui loc de muncă şi dacă statul român, prin "revoluţia fiscală" şi legislaţia în vigoare asumată de actuala guvernare, înţelege să-i pedepsească pe cei care au cutezat să se îmbolnăvească, cu tupeu, mult prea devreme.

Solicit răspuns oral şi în scris.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea minorităţilor, Mariana-Venera Popescu? Nu este. Interpelare în scris.

PNL, Marian-Cătălin Predoiu - o interpelare în scris. Nu este.

Tot din partea PNL, domnul George Ionescu? 6 interpelări depuse. Nu este.

Din partea PSD, Ioan Sorin Roman? Nu este. Două interpelări.

Bianca Gavriliţă, PSD? Nu este. O interpelare.

Cătălin-Ioan Nechifor?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată domnului ministru Lucian Şova, Ministerul Transporturilor.

Stimate domnule ministru,

Am citit cu surprindere că începând cu data de 1 martie 2018 se suspendă trenul CFR pe ruta Suceava - Constanţa şi retur, tren care avea în componenţă şi vagoane din Iaşi, fiind păstrată legătura între nord-estul României şi litoral doar în perioada estivală, pe ruta Suceava - Mangalia şi retur, în perioada iunie - septembrie.

Este greu de înţeles acest lucru, chiar dacă am văzut şi explicaţiile publice în spaţiul informaţiilor de acum câteva zile.

Ceea ce este însă de neacceptat este faptul că majoritatea rutelor anulate începând cu data de 1 martie, din cele 100, sunt rute care fac legătura cu nord-estul ţării sau sunt chiar rute care sunt de caracter regional, în Moldova.

Domnule ministru,

Sunt patru tipuri de transport convenţional. E vorba de rutier, cale ferată, aerian, respectiv transport pe apă, naval şi maritim.

Ţinând cont de faptul că autostrăzile Iaşi - Târgu Mureş şi Suceava - Bucureşti încă nu sunt gata, având în vedere faptul că transportul pe apă a cam apus de ceva vreme, plutăritul fiind deja o meserie de mult uitată în zonă, ştiind faptul că legăturile aeriene cu Capitala sunt doar din Suceava şi Iaşi - puţine la număr -, vă rog, domnule ministru să-mi explicaţi:

Cum intenţionează Ministerul Transporturilor să asigure căile de comunicaţie către cea mai săracă zonă din România, respectiv Regiunea de dezvoltare Nord-Est?

Vă mulţumesc foarte mult.

Deputat Cătălin-Ioan Nechifor.

Solicit răspuns scris şi oral.

O seară bună!

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea PSD, doamna deputat Beatrice Tudor? Nu este. O interpelare scrisă.

Matei-Adrian Dobrovie, USR? Nu este. 7 interpelări.

Camelia Gavrilă, PSD?

Vă rog, doamnă deputat, aveţi două interpelări, citiţi una.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea pe care am selectat-o pentru lectură rapidă este adresată ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat. Obiectul interpelării se referă la solicitarea de clarificări legate de strategia şi planul de acţiune ale ministerului, în legătură cu iniţiativele antreprenoriale, mai ales ale tinerilor, în vederea stimulării spiritului antreprenorial pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru implementarea constantă a programelor de tip Start Up.

Mediul economic şi antreprenorial românesc a cunoscut o reală transformare după anii 1990, modelele europene s-au transferat, evoluţia a fost pozitivă. Dar trebuie reţinut faptul că o economie de piaţă se bazează atât pe firmele mari, de anvergură, pe companiile naţionale, pe corporaţii care aduc venituri semnificative la bugetul statului, dar şi pe aportul economic al întreprinderilor mici şi iniţiativelor de business.

La nivelul Uniunii Europene, acestea au o pondere de aproximativ 99% din total, iar 92% sunt microîntreprinderi. Sigur că ele generează locuri de muncă, o sursă de inovare şi chiar punctul de plecare pentru marile idei şi marile afaceri, pe baza planurilor de afaceri de mai târziu.

Statistica pe anul 2017 arată pentru România că deşi avem o creştere economică, pe de altă parte, la 100 de locuitori avem 2,2 întreprinderi şi sigur că acest lucru este destul de nesemnificativ faţă de ceea ce s-ar putea, ca demers.

În acest sens, interpelarea mea solicită clarificări referitoare la situaţia susţinerii iniţiativelor din zona IMM-urilor, conform Programului de guvernare şi mai ales referiri la Programul Start Up Nation care are întârzieri nepermise; care este strategia pe termen mediu şi lung a ministerului, pentru stimularea acestor iniţiative; acţiuni semnificative realizate în anul 2017.

Mă interesează, ca deputat de Iaşi, şi situaţia judeţului Iaşi, comparativ cu alte judeţe din Moldova şi cu judeţele avansate în acest domeniu al stimulării IMM-urilor şi, de asemenea, dacă există, la nivelul ministerului, programe de dezvoltare a competenţelor antreprenoriale în relaţie cu tinerii, aşa cum sunt câteva şi la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale. Pentru că de fapt sensul... esenţa intervenţiei mele, dincolo de susţinerea acestor microîntreprinderi, a IMM-urilor, în general, este de a genera treptat o cultură a demersului antreprenorial şi mai ales cu efect de durată, în raport cu tinerii şi cu pregătirea lor profesională şi curajul investiţiilor acestora şi în acest domeniu.

Aştept răspuns în scris şi oral.

Deputat de Iaşi, Camelia Gavrilă.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul Dumitru Lovin, ALDE? Nu este. O interpelare.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu? Nu este. O interpelare.

Domnul Emanuel-Vlad Duruş?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vlad-Emanuel Duruş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Lia Olguţa Vasilescu.

Stimată doamnă ministru,

Vă aduc la cunoştinţă o situaţie creată la Centrul de Recuperare şi Reabilitare Persoane Adulte şi cu Handicap Sighetu Marmaţiei.

Clădirea este în patrimoniul DGASPC Maramureş, a fost reabilitată printr-un proiect al Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, finanţat de Ministerul Muncii, în perioada 2005-2010. Sumele alocate au fost de 2,63 de milioane de lei, aproximativ 645.000 de euro, la un curs BNR, martie 2010.

De aceşti bani, doamnă ministru, se putea construi atunci, cu tot cu dotări, un centru nou.

La mai puţin de şapte ani de la finalizarea reabilitării generale, un tavan dintr-o încăpere s-a prăbuşit peste trei bătrâni. Unul dintre cei trei a decedat la nouă zile după eveniment.

Mai mult, centrul de la Sighetu Marmaţiei n-a avut niciodată aviz ISU sau aviz sanitar şi sanitar veterinar şi nici licenţă pentru funcţionarea serviciului. Clădirea adăpostea 125 de beneficiari a căror viaţă era pusă zilnic în pericol.

Vă aduc în vedere faptul că nu este singurul incident din ultimele luni în care apare numele DGASPC Maramureş.

La finele lui decembrie 2017 a murit de pneumonie un băieţel de 3 săptămâni care stătea împreună cu mama lui într-o colibă improvizată, la marginea unei păduri de lângă Baia Mare.

În luna iunie, un tânăr aflat în asistenţă maternală s-a sinucis. În urma acestui caz, mass-media a descoperit că procedurile de evaluare şi monitorizare trimestrială a copiilor din sistemul de protecţie nu sunt respectate.

Având în vedere cele prezentate, dar insistând pe incidentul de la Sighetu Marmaţiei, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. A fost trimis Corpul de Control al ministerului muncii să investigheze ceea ce s-a întâmplat la Sighetu Marmaţiei? Dacă da, care sunt concluziile formulate? Dacă nu, vă rog să-mi precizaţi de ce nu aţi considerat necesară emiterea unei astfel de dispoziţii?
2. Are DGASPC Maramureş desemnată o persoană sau creat un serviciu de monitorizare a evoluţiei degradării în timp a clădirilor pe care le administrează?
3. Cum a funcţionat serviciul de la Sighetu Marmaţiei fără licenţă şi fără avize în ultimii 10 ani şi cine poartă răspunderea pentru aceste deficienţe de organizare?
4. Au fost aduse la cunoştinţa ministerului cele două cazuri amintite mai sus, soldate cu decesul a doi copii? Care au fost măsurile luate?

Vă rog să ne trimiteţi un răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Gigel Ştirbu? A depus o interpelare. Nu este.

Domnul Cristinel Romanescu? Nu este. A depus o interpelare în scris.

Doamna Tamara Ciofu, PSD.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Sorina Pintea, ministrul sănătăţii, iar obiectul interpelării este "Introducerea costurilor vaccinării împotriva bolilor infecţioase cu un impact negativ major asupra sănătăţii publice în contractele de furnizare a serviciilor medicale de către medicii de familie".

Doamnă ministru,

Având în vedere că, prin Programul de guvernare, Ministerul Sănătăţii şi-a asumat creşterea capacităţii de screening pentru depistarea bolilor cu impact asupra sănătăţii publice, consider că este necesară şi introducerea costurilor vaccinării împotriva bolilor infecţioase în contractele de furnizare a serviciilor medicale de către medicii de familie.

Trendul descendent înregistrat de acoperirea vaccinală împotriva principalelor boli transmisibile prevenibile prin vaccinare reprezintă una dintre cele mai stringente probleme de sănătate publică cu care se confruntă România în prezent, pe fondul unei scăderi succesive, în ultimii ani, a ratei de vaccinare la nivelul tuturor categoriilor sociale.

De aceea, consider că este important ca medicii de familie să aibă prevăzută în contractul de furnizare a serviciilor medicale inclusiv efectuarea de vaccinări şi pentru alte boli infecţioase care nu sunt cuprinse în Programul naţional de vaccinare, pentru a asigura cea mai bună protecţie posibilă împotriva bolilor transmisibile.

Scopul imunizării fiecărei persoane care beneficiază de vaccin trebuie conştientizat de toată populaţia, în sensul construirii unei bariere de protecţie şi pentru persoanele din jurul celor vaccinate.

În acest sens, medicii de familie, care reprezintă principala verigă a asistenţei medicale primare, trebuie să fie cei care prezintă calendarul de vaccinare pacienţilor şi îi cheamă pentru vaccinare.

Aşadar, importanţa creşterii acoperirii vaccinale pentru protejarea sănătăţii populaţiei trebuie comunicată şi explicată, în primul rând, de medicii de familie.

Vă rog să-mi comunicaţi dacă sunteţi de acord ca vaccinările împotriva bolilor infecţioase să fie servicii decontate de casele de asigurări de sănătate şi să fie realizate de medicii de familie, astfel încât aceştia să devină principalii vectori de informare şi comunicare a pacienţilor cu privire la faptul că vaccinarea rămâne cel mai important mijloc de prevenire a acestor boli.

Solicit răspuns scris şi oral.

Deputat al PSD de Botoşani, Tamara Ciofu.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc mult, doamnă deputat.

Domnul Corneliu Ştefan, din partea PSD? Nu este. A depus o interpelare.

Aşadar, încheiem aici şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări şi interpelări, din data de 26 februarie 2018.

Mulţumesc.

O seară frumoasă!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,06.