Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,03.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Vă rog să luaţi loc, să putem începe lucrările.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa, până în acest moment, un număr de 204.

În conformitate cu art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de 3 şi 4 aprilie 2018; programul de lucru pentru perioada 2 - 7 aprilie 2018; lista rapoartelor depuse în perioada 28 martie - 3 aprilie 2018; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă prezint şi două informări scrise, din partea domnului deputat Oprişcan Doru Mihai şi din partea domnului deputat Suciu Daniel, liderul Grupului PSD.

Domnul deputat Oprişcan Doru Mihai ne aduce la cunoştinţă că-şi încetează activitatea în Grupul parlamentar al PNL şi devine deputat neafiliat.

Iar liderul Grupului PSD, domnul deputat Daniel Suciu, ne aduce la cunoştinţă că au intervenit modificări în structura de conducere a Grupului PSD: doamna deputat Moagher Laura-Mihaela va ocupa funcţia de vicelider, iar domnul deputat Babuş Radu va ocupa, de asemenea, funcţia de vicelider al Grupului PSD.

Doamnă prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La punctul 2 al ordinii de zi, în temeiul art. 206 din Regulament, în şedinţa de astăzi, în cadrul "Orei primului-ministru", avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema "Premierul României, Viorica Dăncilă, trebuie să le explice românilor unde sunt banii din creşterea economică".

Pentru desfăşurarea în condiţii regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim stabilit de Regulament pentru fiecare participant, astfel: Grupul parlamentar al PNL - 5 minute pentru prezentarea dezbaterii politice; doamna prim-ministru - 5 minute pentru prezentarea punctului de vedere al Guvernului; reprezentanţii grupurilor parlamentare - câte 5 minute, cu excepţia Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale; reprezentantul deputaţilor neafliaţi - două minute. La finalul dezbaterilor, doamna prim-ministru, cinci minute, pentru a răspunde intervenţiilor.

Începem dezbaterile.

Dau cuvântul doamnei deputat Raluca Turcan, reprezentant al Grupului parlamentar al PNL, pentru a prezenta tema dezbaterii politice.

Doamnă deputat, aveţi cinci minute.

Doamna Raluca Turcan:

Nu supuneţi la vot ordinea de zi?

Întrebam dacă nu supuneţi la vot, domnule preşedinte, ordinea de zi?

Domnul Florin Iordache:

Înainte, supun votului dumneavoastră şi dacă sunt observaţii la ordinea de zi pe care v-am prezentat-o?

Doamna Raluca Turcan:

Şi vedeţi că-mi curge timpul!

Domnul Florin Iordache:

Nu, nu, nu, încă nu v-am dat cuvântul!

Să înceapă votul.

Ordinea de zi a fost adoptată; a fost aprobată de Biroul permanent.

Începem.

O invit pe doamna Turcan. Vă rog, prezentaţi...

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimată doamnă prim-ministru,

Dragi colegi,

Cred că Parlamentul României se bucură astăzi că are şansa de a afla direct de la prim-ministru în ce stadiu se găsesc diferite proiecte de interes major pentru români.

Doamnă prim-ministru,

Atât dumneavoastră, cât şi liderul de facto al acestei alianţe de guvernare, domnul Liviu Dragnea, aţi transmis mesajul că aţi înţeles cauzele eşecului guvernelor precedente şi că aţi format un nou cabinet, în ideea remedierii numeroaselor probleme şi remedierii întârzierilor din actul de guvernare.

După primele luni, doamnă prim-ministru Dăncilă, din păcate Guvernul dumneavoastră pare la fel de împăcat cu eşecul, precum Guvernele Grindeanu şi Tudose.

V-aţi lăudat cu creşterea salariilor, dar singurul lucru pe care l-a oferit, la modul pragmatic, guvernarea dumneavoastră, a fost creşterea preţurilor. Şi preţurile au crescut atât de tare, încât puterea de cumpărare a fost diminuată cu cel mai mare procent din Uniunea Europeană. Aceasta este realitatea şi acestea sunt cifrele.

Doamnă prim-ministru,

În acest Guvern vă faceţi că munciţi, căutaţi duşmani pentru problemele pe care dumneavoastră le generaţi şi în tot acest timp problemele se acutizează şi se cronicizează. Deficitul bugetar este în creştere, deficitul comercial este în creştere. Există un haos fără precedent în ceea ce priveşte subvenţiile pentru fermieri. Există o stare tot mai proastă a drumurilor publice, lipsesc proiectele în infrastructură, în autostrăzi şi drumuri naţionale. Companiile private sunt de-a dreptul împovărate, iar companiile de stat sunt stoarse de resurse sau căpuşate de hoarde de proptele politice.

Programele de investiţii în zone cheie, precum energia sau transporturile, sunt abandonate sau mult întârziate, din cauza dorinţei Guvernului PSD-ALDE de a jefui, practic, companiile de stat, pentru a da mai mulţi bani baronilor locali şi pentru a angaja tot felul de PSD-işti în structura superstufoasă a ministerelor şi, de asemenea, în instituţiile publice.

Şi în tot acest timp, în care Guvernul PSD îşi angajează rudele în toate instituţiile statului, zeci de mii de români aleg să părăsească România, din cauza lipsei de oportunităţi în privinţa angajărilor.

Doamnă prim-ministru,

Nu vă doare sufletul?

Stimaţi colegi,

Avem un răspuns clar la acest flagel care apasă în momentul de faţă România, şi anume, că tinerii şi românii părăsesc România?

Cronicizarea tuturor acestor probleme vine şi în contextul unei lipse totale de transparenţă, care ascunde, practic, înţelegeri oculte cu privire la destinaţia banului public.

Stimată doamnă prim-ministru,

Institutul Naţional de Statistică ne spune foarte clar că salariul mediu net a scăzut cu 150 de lei, în ianuarie 2018, faţă de luna precedentă.

Ceea ce trebuia să fie o majorare de salarii a fost, per ansamblu, o scădere, conform cifrelor oficiale.

De fapt, a fost o mare înşelătorie! Măririle de salarii au fost forfecate de aşa-zisa Lege a salarizării şi aşa-zisa reformă fiscală.

Bugetarii au rămas cu foarte puţin, ba chiar mulţi dintre ei s-au trezit cu salariile diminuate, iar angajaţii din mediul privat, în proporţie de 40% au pierdut la buget, la bugetul lor personal!

De asemenea, graţie stagnării investiţiilor, s-au pierdut locuri de muncă. Datele statistice arată, pe februarie, comparat cu noiembrie anul trecut, că s-au pierdut 60.000 de locuri de muncă şi a crescut la 350.000 numărul celor cu venituri sub salariul minim pe economie. 350.000 de români s-au trezit sub pragul sărăciei, ca şi cum economia României ar fi într-o recesiune, şi nu pe creştere.

La scumpiri de preţuri Guvernul patronat de Liviu Dragnea este campion. Şi, aşa este, preţurile au crescut! Guvernele succesive PSD-ALDE s-au instalat la Palatul Victoria cu o inflaţie de 0,1% şi astăzi au o inflaţie de 4,72%, adică de 50 de ori mai mare.

Doamnă prim-ministru,

Suntem în Săptămâna Mare şi vă solicităm să spuneţi, cu sinceritate, dacă există vreun român care anul acesta nu este în situaţia de a cumpăra mai puţin pentru masa de Paşte, cu aceiaşi bani de anul trecut? Şi majorările de preţuri la alimente, îmbrăcăminte, gaz, curent electric, servicii, nu se vor opri aici! Şi vă solicităm, doamnă prim-ministru, de la această tribună, faceţi un anunţ curajos şi sincer, spuneţi că preţurile vor continua să crească!

Cu siguranţă, "beneficiile" guvernării nu-i ocolesc nici pe pensionari şi, din păcate, pensionarii au fost, de asemenea, ţinta minciunilor acestei guvernări, pentru că dacă pensiile lor ar fi indexate de la 1 ianuarie 2018, la finalul anului ar fi cu 30% mai mari, aşa cum prevede legea. Dar ce mai contează legea când, de fapt, fărădelegea dictează în România?!

Dacă avem o creştere economică de 7 procente, doamnă prim-ministru, de ce le-a pus guvernarea pe care o conduceţi, dumneavoastră şi domnul Liviu Dragnea, gând rău românilor, prin această permanentă obsesie de a confisca, fura, naţionaliza banii din Pilonul II de pensii, până la ultima centimă?!

Sunt pensiile a peste 7 milioane de români care astăzi sunt în puterea muncii. Peste 4 milioane de români au constatat zilele acestea, cu indignare, că le-a scăzut contribuţia la Pilonul II de pensie şi asta în pofida tuturor asigurărilor pe care ministrul muncii le-a dat şi de la acest microfon, că pensiile nu vor scădea.

Dacă s-a minţit de la acest microfon, doamnă prim-ministru, fiţi curajoasă, demiteţi-o pe ministrul muncii Lia Olguţa Vasilescu, pentru că i-a păcălit pe români! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Aţi epuizat timpul. Vă rog, finalizaţi!

Doamna Raluca Turcan:

Doar o guvernare sinucigaşă economic şi ruptă complet de interesele ţării ar ajunge să taie banii de la comunităţile locale, într-un boom declarat al economiei!

Dacă aveţi bani de creştere economică, de ce le luaţi banii primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene, de ce-i lăsaţi fără bani de investiţii?! Numai în judeţul Sibiu, consiliul judeţean a pierdut 47 de milioane de lei, iar primăria 62 de milioane de lei! La fel s-a întâmplat în toate marile oraşe! Inclusiv în Alexandria, să ştiţi, şi la Videle, au pierdut bani la bugetul local!

Doamnă Dăncilă, aveţi ocazia astăzi, aici, în Parlamentul României, să le faceţi dreptate primarilor şi spuneţi că veţi da aviz favorabil propunerilor PNL, prin care primăriilor şi consiliilor judeţene să le rămână 100% din impozitul pe venit! Şi, de asemenea, că 80% din banii pe redevenţe pentru resursele naturale aflate pe teritoriul lor rămân bani la autorităţile locale. Faceţi lucrul acesta, pentru că le-aţi spus că veţi găsi o soluţie! Nu le băgaţi mâna în buzunar şi nu-i lăsaţi fără bani de investiţii!

Nici fondurile europene nu au o situaţie mai bună şi, din păcate, astăzi, în România, riscăm să pierdem 1,5 miliarde de euro!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumim, doamnă deputat!

Doamna Raluca Turcan:

Ştiu că vă fac semn din sală să-mi tăiaţi microfonul...

Domnul Florin Iordache:

Nu, doamnă, dar avem un Regulament, doamnă deputat!

Doamna Raluca Turcan:

...însă, în acelaşi timp, Regulamentul cred că nu vă va face să-i tăiaţi microfonul nici doamnei premier Viorica Dăncilă. (Vociferări.)

Vă rog, în Săptămâna Mare, să faceţi această indulgenţă, să mă lăsaţi; mai am trei fraze, sper!

Mulţumesc.

Vă solicităm, doamnă prim-ministru, în privinţa fondurilor europene, anulaţi un plan de măsuri urgente care să valorifice banii europeni, astfel încât în anul 2018 să putem să folosim 20 de miliarde de lei.

În încheiere, vă rog, de la acest microfon şi această tribună, să răspundeţi clar şi concis la câteva întrebări:

1. Aveţi bani de la 1 aprilie să plătiţi salariile majorate ale profesorilor sau aveţi o problemă financiară de 3 miliarde de euro, pe care acum vă străduiţi să o rezolvaţi, urmărind să luaţi bani de la toate instituţiile statului?
2. Care este astăzi nivelul stocurilor de imunoglobulină din spitalele româneşti?
3. Care este stadiul achiziţiilor de echipamente pentru modernizarea spitalelor din România?
4. Care este stadiul Autostrăzii Sibiu-Piteşti şi de ce stagnează acest proiect?
5. Ce măsuri intenţionaţi să luaţi pentru infrastructura critică a României şi să n-o lăsaţi să se mai deterioreze? Şi mă refer la Transelectrica, Compania de Aeroporturi.
6. Ce măsuri veţi dispune, astfel încât neregulile semnalate de presă cu privire la APIA să fie remediate şi să daţi garanţia că nu vom fi decertificaţi de la primul audit?
7. Ce aveţi de gând să întreprindeţi cu privire la întârzierile de informatizare a Fiscului şi ce măsuri întreprinde prim-ministrul României pentru folosirea fondurilor europene?

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Vă solicit, doamnă prim-ministru, în încheiere, (Vociferări,) să consideraţi aceste probleme ca fiind reale şi toate problemele invocate ar fi putut să fie subiectul unor comisii de anchetă, nu cele pe care le-aţi făcut dumneavoastră, însă preferaţi Fake News, Fake comisii de anchetă.

Fiţi curajoasă şi răspundeţi, de la acest microfon, la toate problemele, la modul cel mai sincer şi cel mai responsabil cu putinţă, aşa cum ar trebui să o facă un prim-ministru al României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

O invit, în continuare, la cuvânt, pe doamna Viorica Dăncilă, prim-ministru al Guvernului României.

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă (prim-ministrul Guvernului României):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă mulţumesc pentru invitaţia de a da detalii despre creşterea economică record din anul 2017 şi de a vă arăta felul în care a fost ea utilizată, în mod public, prin intermediul bugetului, în folosul cetăţenilor şi al sectorului privat.

Daţi-mi voie, înainte de a trece la explicaţiile concrete, bazate pe cifrele oficiale, să subliniez importanţa pe care, eu, personal, dar şi colegii mei din Guvern, o arătăm Parlamentului.

Aşa cum afirmam şi cu ocazia învestiturii, suntem prezenţi în Parlament ori de câte ori suntem solicitaţi şi răspundem cu responsabilitate şi deschidere la întrebările şi interpelările senatorilor şi deputaţilor.

Invitaţia dumneavoastră este deosebit de importantă şi utilă. Am dispus, ca urmare, să se efectueze analize economice detaliate, pentru a vă putea răspunde cât mai argumentat la întrebarea adresată.

Mi s-a cerut să explic românilor cum au fost cheltuiţi banii din creşterea economică.

Sunt convinsă că, în calitate de reprezentanţi ai românilor, veţi folosi aceste explicaţii în dezbaterile publice, astfel încât activitatea Executivului să fie cât mai bine înţeleasă.

Ţin să subliniez, totodată, că, pentru mine, ca prim-ministru, criticile aduse Guvernului de opoziţia parlamentară, şi în mod special de către Partidul Naţional Liberal, reprezintă un element foarte important în evaluarea activităţii Guvernului.

Nu ne considerăm infailibili! Aceste critici sunt absolut necesare pentru noi, ba chiar vreau să adaug că la baza unei vieţi politice, a unei vieţi publice sănătoase, este raportul dintre guvernare şi opoziţie. Pe această bază trebuie să construim democraţia românească şi nu pe conflicte interinstituţionale, care afectează activitatea democratică a instituţiilor publice.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România a înregistrat în 2017 o creştere economică record, de 7%, însemnând un produs intern brut de 856,4 miliarde de lei. Altfel spus, în 2017, valoarea adăugată în economie a fost de 94 de miliarde de lei, sumă aproape dublă faţă de cea din anul 2016, de 49,7 de miliarde lei. La aceasta se adaugă 11,8 miliarde de lei, resurse provenite din import. Cele mai multe sunt bunuri intermediare pentru producţia industrială şi bunuri de capital.

Prin urmare, conform datelor Institutului Naţional de Statistică pentru anul 2017, în ansamblul economiei naţionale, banii din creşterea economică utilizaţi pentru consum şi investiţii au fost în sumă de 105,8 miliarde de lei. Aceşti bani au două modalităţi clare de utilizare: prin intermediul bugetului naţional, conform politicilor şi activităţii guvernamentale, şi direct de către sectorul privat.

Indiferent de modalitatea de utilizare în economie a produsului intern brut, prin intermediul bugetului naţional sau de sectorul privat, două sunt destinaţiile principale care determină creşterea economică, consumul populaţiei şi investiţiile.

În ansamblul economiei, datele macroeconomice arată că, din cele 105,8 miliarde de lei, 57,5 miliarde de lei au reprezentat cheltuielile pentru consum ale populaţiei, care au fost cu 20 de miliarde de lei peste cele din anul 2016, 19,5 miliarde de lei s-au utilizat pentru investiţii, cea mai mare sumă suplimentară de după criză alocată pentru investiţii, 10,6 miliarde de lei s-au consumat în administraţia publică, respectiv pentru servicii publice generale, funcţionarea administraţiei publice, pentru apărarea naţională şi menţinerea ordinii publice. Şi să nu uităm că în anul 2017 s-a alocat 2% din PIB pentru apărare, România fiind una din puţinele ţări membre ale Uniunii Europene care se poate mândri cu îndeplinirea acestui angajament. 6,9 miliarde de lei au fost cheltuite pentru sănătatea şi educaţia cetăţenilor. 11,3 miliarde de lei au reprezentat acumularea de capital a sectorului privat, sub forma stocurilor de materii prime şi echipamente pentru investiţii, ceea ce practic înseamnă încrederea întreprinzătorilor că în 2018 îşi vor dezvolta afacerile şi că economia românească le oferă oportunităţi noi de investiţii.

Din cele 94 de miliarde de lei, produs intern brut creat suplimentar, s-au colectat ca venituri bugetare în plus, faţă de anul 2016, deci venituri bugetare provenite din creşterea economică, 27,9 miliarde de lei, ceea ce reprezintă circa 30%.

Pentru înţelegere, precizăm că, în anul 2015, veniturile bugetare au fost în sumă de 233,8 miliarde de lei, în anul 2016, de 223,9 miliarde de lei, şi în anul 2017, de 251,8 miliarde de lei.

Datorită rezultatelor mai bune în ceea ce priveşte colectarea veniturilor, în anul 2017 cheltuielile bugetare au fost cu 34 miliarde de lei mai mari decât în anul 2016. Creşterea economică a oferit un spaţiu suplimentar, astfel încât, în condiţiile unei ponderi a deficitului în PIB de 2,88%, să se cheltuiască peste veniturile colectate, cu 6 miliarde de lei mai mult decât în anul 2016.

Răspunsul meu face referire la modul în care au fost utilizate cele 34 miliarde de lei. Această sumă, ca de altfel întreg bugetul, s-a utilizat cu maximă responsabilitate şi în concordanţă cu prevederile din Programul de guvernare al coaliţiei.

Maxima responsabilitate este arătată şi de faptul că, în anul 2017, pentru prima dată după foarte mulţi ani, s-a reuşit reducerea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile. Chiar dacă valoarea reducerii, respectiv 300 milioane lei, pare mică, să nu uităm că niciodată, în România, nu s-a putut pune în practică o astfel de raţionalizare a cheltuielilor de funcţionare.

O a doua dovadă de responsabilitate este că am reorientat creşterea economică pentru îmbunătăţirea nivelului de trai, fără a afecta echilibrul bugetar.

Prin măsurile sociale aplicate în 2017, nu numai că s-a depăşit ţinta de deficit bugetar asumată, dar am reuşit, cu adevărat, să demonstrăm că noul nostru model de dezvoltare, bazat pe bunăstare şi investiţii, este viabil şi pe deplin realist.

Datele oficiale, deja cunoscute, arată că se poate regăsi creşterea economică în buzunarele românilor, fără a afecta investiţiile.

În anul 2017, câştigul salarial mediu brut pe total economie a crescut cu 14,8%, faţă de anul 2016. Această evoluţie s-a datorat majorării câştigului salarial mediu brut din sectorul bugetar, cu 24,6%, şi a câştigului salarial din sectorul concurenţial, cu 12,2%.

În sectorul bugetar, majorările efective sunt apropiate de prevederile legale, 30,2% în educaţie, sănătate şi asistenţă socială, 17,5% în învăţământ, 25,6% în administraţia publică.

Dacă ne referim la ceea ce au primit salariaţii în mână, câştigul salarial mediu net în economie s-a majorat cu 14,2%, respectiv cu 23,5% în sectorul bugetar şi cu 11,8% în sectorul privat.

Datorită măsurilor de majorare a pensiei minime şi a punctului de pensie, pensia minimă de asigurări sociale s-a majorat în anul 2017 cu 12,6%, ajungând la 1.069 lei pe lună.

În decembrie 2017, pensia de asigurări sociale a ajuns la 1.132 de lei, respectiv cu 18% peste nivelul de la sfârşitul anului 2016, când era de 959 de lei.

Inflaţia medie în anul 2017 a fost de numai 1,34%, ceea ce a făcut ca majorările de salarii şi pensii să se reflecte aproape în totalitate în creşterea puterii de cumpărare. În termeni reali, pe total economie, creşterea câştigului salarial a fost de 12,7%. Câştigul salarial real în sectorul bugetar a înregistrat o creştere de 21,9%, iar în sectorul concurenţial de 10,3%.

În cazul pensionarilor, puterea de cumpărare a pensiei medii a fost în anul 2017 de 11%.

Vă readuc în atenţie - pentru că am văzut că au fost uitate - măsurile pe care le-am întreprins în anul 2017.

Vă reamintesc că unii "specialişti", cu ghilimelele de rigoare, spuneau că aceste măsuri vor face să explodeze deficitul bugetar.

Creşterea salariului minim la 1.450 de lei; creşterea cu 20% a salariilor din administraţia publică locală; creşterea cu 50% a salariilor actorilor şi artiştilor; eliminarea plafonului plăţii CAS şi CASS; creşterea punctului de pensie la 1.000 de lei; eliminarea plăţii CASS pentru pensionari; eliminarea impozitului pe venit pentru pensiile între 1.050 şi 2.000 de lei; gratuitate pentru studenţi la călătoriile pe căile ferate; creşterea alocării pe student, de la 83 de lei pe lună la 201 lei pe lună; deducerea din impozitul pe venit a abonamentelor medicale; reducerea cotei TVA de la 20% la 19%; creşterea salariilor în educaţie şi sănătate; creşterea veniturilor lunare pentru asistenţii persoanelor cu handicap, la 1.450 de lei; creşterea indemnizaţiei lunare minime pentru concediul de creştere a copilului, de la 1.062 de lei la 1.232 de lei; creşterea stimulentului de inserţie, de la 531 de lei la 616 lei; creşterea pensiei minime la 520 de lei.

Sunt foarte multe lucruri de spus. Ştiu că timpul alocat este scurt. Şi cred că aş putea să vorbesc o oră sau două.

Esenţial este să înţelegem ceea ce s-a făcut pentru oameni, să renunţăm la discursul politic şi să ne gândim dacă acest lucru aduce un plus de imagine sau face bine României sau românilor.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Programul de guvernare al Partidului Social Democrat a avut parte, de la început, de o respingere automată din partea adversarilor partidului pe care îl reprezint. Acesta este adevărul.

În cursul anului 2017, adversarii PSD au pus la bătaie un discurs alarmist, pentru a contesta acest program, care, vă spun foarte sincer, nu a făcut bine României.

Este nevoie de mai multă responsabilitate atunci când aceste mesaje sunt exportate în afara ţării. Cui folosesc? Românilor? României? În niciun caz.

Deci, deşi în decursul timpului au existat divergenţe majore între politicile economice ale PSD şi ale PNL, niciodată până acum nu s-a ajuns la o asemenea radicalizare a discursului public.

Creşterea economică din 2017 şi modul responsabil în care Guvernul PSD a folosit-o au demonstrat viabilitatea Programului de guvernare al PSD şi capacitatea PSD-ALDE de a realiza o bună guvernare.

Scenariile alarmante nu s-au adeverit. Dimpotrivă, România a înregistrat una dintre cele mai mari creşteri economice din Europa şi chiar din lume, iar această creştere se simte acum în buzunarele românilor.

Încă de la preluarea mandatului, mi-am arătat disponibilitatea şi deschiderea la dialog. Este singura modalitate în care România poate merge înainte.

Ura, dezbinarea, exportarea acestor discursuri politicianiste în afara ţării nu vor aduce nimic bun.

Vă spun acest lucru având credinţa că opoziţia reprezintă un element extrem de important în reglarea actului de guvernare.

Vă spun acest lucru şi cu speranţa că în anul Centenar vom reuşi ceea ce nu am reuşit în 2017, anume să refacem dialogul politic şi să construim, fiecare cu rolul său, dar fiind totuşi împreună, o bună guvernare pentru România şi pentru românii de pretutindeni.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă prim-ministru.

Urmează dezbaterile din partea grupurilor parlamentare, cât şi a deputaţilor neafiliaţi.

Fiecare grup parlamentar are la dispoziţie 5 minute, cu excepţia majorităţii parlamentare, care are 15 minute, iar reprezentantul deputaţilor neafiliaţi, două minute.

Potrivit înscrierilor la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Robert Iohan Sighiartău.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău (din sală):

Ionatan.

Domnul Florin Iordache:

Ionatan. Ionatan, da, corect.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Ionatan, domnule preşedinte.

Doamnă prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dezbaterea de astăzi are totuşi un câştig. I-am adus, pentru câteva ore, în prezentul realităţii, pe guvernanţii PSD-ALDE. I-am scos din turnul de fildeş în care i-a închis domnul Liviu Dragnea şi i-am pus în faţa adevăratelor probleme pe care le au acum românii.

Zi de zi, propaganda domnului Dragnea îi aruncă pe români fie într-un trecut reinterpretat diversionist, fie într-un viitor PSD-ist de aur. Prezentul, aşa cum îl trăiesc românii cu adevărat, a fost izgonit de domnii Dragnea şi Tăriceanu din agenda guvernării. Vor să-l alunge şi din agenda publică.

Doamnă prim-ministru,

V-am ascultat discursul cu atenţie şi cu speranţă firavă, ce-i drept, că nu veţi mai recita din cărticica roşie pe care v-a pus-o în braţe marele conducător.

Aţi ratat, din păcate, şansa să fiţi pe aceeaşi lungime de undă cu românii. Aţi continuat să mergeţi milimetric pe linia trasată de şeful dumneavoastră.

Aţi fost perfect paralelă cu dramele generate de scumpiri, de scăderea puterii de cumpărare, din cauza politicii inflaţioniste, cu situaţia din Evul Mediu din spitale, cu îngroparea marilor proiecte de infrastructură. Ba, mai mult, l-aţi numit iarăşi pe "groparul autostrăzilor", pe domnul Narcis Neaga, şef peste construcţiile de autostrăzi.

Aţi fost paralelă cu daunele provocate de aberaţiile fiscale, de vânarea sistematică a întreprinzătorilor privaţi, de furtul pe faţă din banii cuveniţi dezvoltării comunităţilor locale. Ba, mai mult, l-aţi numit iarăşi pe domnul Mişa, "groparul finanţelor", în fruntea ANAF.

Sunteţi pe o linie paralelă cu scumpirile facturilor de gaze şi ale energiei electrice ale românilor, cu faptul că nu aţi reuşit să atrageţi nici măcar 1% din fondurile europene. Ba, mai mult, fondurile pentru pensiile generaţiei viitoare, care astăzi munceşte din greu şi mai crede în viitorul României, sunt furate de Guvernul dumneavoastră, iar dumneavoastră aţi rămas indiferentă.

Doamnă prim-ministru,

Suntem în Săptămâna Patimilor, suntem un popor creştin, îmi măsor cu grijă cuvintele, dar răbdarea multora dintre cei care ne urmăresc acum a ajuns la capăt.

Îmi fac datoria să vă spun, stimată doamnă, că sunteţi în slujba unor politicieni fără frică de Dumnezeu. Sunteţi simplul lor executant.

Doar oameni fără Dumnezeu au fost în stare să planifice şi să execute cea mai mare escrocherie politică din ultimii 30 de ani. Amăgirea, tragerea pe sfoară a milioane de concetăţeni, cu promisiuni enorme făcute fără niciun fel de scrupul, fără niciun fel de acoperire.

Domnul Liviu Dragnea & Co. au ştiut de la bun început ce fac. Mecanismul înşelătoriei este următorul: măriri mincinoase de salarii, tăiate apoi prin măsuri viclene, precum transferul contribuţiilor la angajat, apoi declanşarea mecanismului inflaţiei, prin majorarea accizei la combustibili, care alimentează iluzia că sunt bani mai mulţi pe piaţă.

Nu în ultimul rând, că aţi vorbit de creştere economică bazată pe investiţii, devierea creşterii economice bazată pe investiţii şi dezvoltare, la cea bazată pe consum din importuri, prin care se anulează beneficiile creşterii economice reale.

Şi, peste toate acestea, aţi îndatorat ţara mai mult decât în perioada de criză. Aţi conceput totul pentru a spune: "PSD vă dă!".

Da, dragi români, PSD, girat de falsul liberal Tăriceanu, vă dă cu o mână şi vă ia îndărăt cu zece. Vă dă, furându-vă pensii, autostrăzi, spitale, viitorul copiilor voştri.

Doamnă prim-ministru Dăncilă,

Vă rog frumos, nu mai fiţi paralelă cu actul de guvernare! Lăsaţi pe altcineva să conducă prezentul românilor! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Marius Budăi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnule preşedinte,

Stimată doamnă prim-ministru,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Dragi colegi,

Cred că discursul doamnei prim-ministru a sintetizat foarte bine parcursul anului 2017 şi modul în care o guvernare bazată pe un program economic concret poate genera creştere economică, venituri mai mari în buzunarele cetăţenilor şi beneficii pentru mediul de afaceri.

Eu însă aş vrea să punctez doar câteva declaraţii apocaliptice pe care dumneavoastră, stimaţi colegi de la PNL, le-aţi susţinut anul trecut şi care au fost infirmate de realităţile economice.

La începutul anului 2017, când Comisia Naţională de Prognoză estima o creştere economică de 5,2%, un reprezentant de seamă al Partidului Naţional Liberal, în speţă, domnul senator Florin Cîţu, spunea: "Comisia Naţională de Prognoză a fost forţată să preia datele umflate din Programul PSD de guvernare, pentru a-l credibiliza".

Ba, mai mult, domnul senator Cîţu cerea, atunci, nici mai mult, nici mai puţin, să depună sau să se depună de cineva, nu ştim cine, o plângere penală împotriva Comisiei Naţionale de Prognoză, pentru că ar fi umflat estimările.

Eu întreb acum - când avem datele oficiale pe 2017, cu o creştere economică de 7% -, împotriva cui ar trebui să adreseze domnul senator această plângere penală? Poate împotriva FMI, care ne spunea că vom avea o creştere de 3,8%? Nu ştiu, veţi decide dumneavoastră.

Văd însă că domnul senator Cîţu recidivează, dar, din fericire, nu cred că îl mai ia cineva în serios. Cine se mai poate încrede acum în declaraţiile Domniei Sale, când anunţă sumbru că inflaţia va ajunge în 2018 la 12%, pe motiv că Guvernul a mărit salariile, iar românii cheltuiesc prea mult?

Şi dacă tot a venit vorba de creşterile salariale, îi rog pe stimaţii colegi de la PNL să nu se mai încurce şi să se contrazică în declaraţii. Ba ne spuneţi că salariile nu au crescut, ba că nu au crescut suficient, ba că au scăzut. Ba ne spuneţi că suntem populişti şi că am mărit prea mult salariile, iar astfel se generează inflaţie.

Deci, vă rog să vă hotărâţi. Au crescut sau nu salariile? Eu zic că au crescut, în limitele în care ne-a permis economia.

Şi vă mai dau un sfat. Nu mai vorbiţi de scăderi de salarii, că iarăşi îşi amintesc românii ce le-aţi făcut în 2010!

Văd aici, în sală, foarte mulţi colegi care au votat şi au susţinut atunci, în plenul Camerei Deputaţilor, tăierea salariilor cu 25%.

Aş vrea să reamintesc, şi dacă tot vorbim, şi vorbea doamna deputat Raluca Turcan de Săptămâna Mare şi de minciuni, şi declaraţia dumneaei, dată exact anul trecut, pe 1 septembrie, când anunţa apocaliptic: "... pensiile care sunt acum promise multor oameni şi care, din nefericire, nu pot fi susţinute dincolo de luna noiembrie 2017".

Stimaţi colegi de la PNL,

Nu numai că nu s-au epuizat fondurile pentru pensii, dar, cum zicea şi doamna prim-ministru, s-au dat în plus 10,8 miliarde la acest sistem. Şi de la 1 iulie pensionarii se vor mai bucura încă de o creştere.

Deci, doamnă Turcan, ar fi decent să vă cereţi scuze faţă de pensionari, pentru că anul trecut, fără să vă bazaţi pe nimic, aţi lansat astfel de zvonuri care au adus îngrijorare în rândurile pensionarilor.

Iar dacă nu mă înşel, chiar dumneavoastră, doamnă deputat Turcan, aţi susţinut, în această sală, tăierile de pensii din 2010 care însă nu au avut loc, graţie deciziei de atunci, a Curţii Constituţionale.

Dar tot nu v-aţi lăsat şi aţi extins aplicarea CASS, ca să luaţi din banii pensionarilor cu cele mai mici pensii.

După ce v-aţi făcut de râs cu acea predicţie, că nu vor mai fi bani de pensii, cine credeţi, doamnă Turcan, că vă mai ia în serios, acum, când vorbiţi de colapsul bugetului de stat?

Cine vă mai crede, când veniturile bugetare sunt mai mari cu peste 21,5%, în primele două luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut?

Ştiu, veţi răspunde că au crescut şi cheltuielile.

Da, au crescut cheltuielile, dar în limitele anticipate de noi, în limitele prognozelor noastre, pe care ne-am fundamentat bugetul de stat.

Văd acum că s-a lansat o nouă teorie apocaliptică a opoziţiei. Cum că au crescut cheltuielile la începutul anului, pentru că nu am fi făcut plăţile anul trecut, ca să ne încadrăm în ţinta de deficit bugetar.

Este o altă aserţiune din aceeaşi categorie cu declaraţiile domnului senator Cîţu şi ale doamnei deputat Turcan, pe care le-am comentat mai devreme.

Înainte de a vă lansa din nou în astfel de acuzaţii, vă recomand să vă uitaţi puţin mai atent la execuţia bugetară pe primele două luni.

Vă dau un singur indiciu: + 441%. Atât au crescut investiţiile publice faţă de anul trecut. Aici este o mare parte din creşterea cheltuielilor bugetare. Iar asta pentru că, spre deosebire de anul trecut, când tehnocraţii nu au lăsat proiecte majore sau mature de investiţii, în acest an au început plăţile în PNDL 2 şi pentru programele europene care fuseseră blocate.

De asemenea, vă recomand să vă uitaţi la subvenţiile pentru agricultură şi să încercaţi să vă amintiţi cu câte luni întârziere s-au dat subvenţiile la fermieri în timpul guvernării tehnocrate pe care aţi susţinut-o în 2016.

Vă spun eu. A fost o întârziere de nouă luni. Subvenţiile au ajuns la agricultori când grâul era deja pâine în cuptor.

Stimaţi colegi,

România nu are nevoie de profeţi mincinoşi. Avem destul de mulţi profeţi mincinoşi în afară, care, la fel ca aceia de la noi, din Parlament, au fost contrazişi de realităţile din economia noastră naţională.

Pentru a pune capăt acestor dezinformări sistematice ale unor reprezentanţi ai opoziţiei, aş vrea doar să vă anunţ câteva date oficiale, care nu vin nici de la PSD, nici de la ALDE, şi nici măcar de la Guvern, ci de la Eurostat.

Consumul. S-a tot spus din partea opoziţiei - chiar domnul senator Cîţu are o mare predilecţie în acest sens, şi doamna deputat Turcan, azi - că, anul trecut, creşterea economică a fost bazată doar pe consum.

Eu vreau să vă spun că România este în marja Uniunii Europene, în ceea ce priveşte ponderea consumului final în PIB.

Media U.E. este undeva la 76,5%, iar la noi a fost de 75,9%, mult sub statele dezvoltate din Uniunea Europeană - Franţa, Marea Britanie, Italia.

Inflaţia. În ceea ce priveşte inflaţia, despre care se vorbeşte atât de mult în ultima vreme, vreau să vă spun că anul trecut, atunci când PNL sau PDL, că nu mai ştim, spunea că România a intrat în haosul inflaţiei, în ţara noastră, inflaţia medie a fost de 1,1%. Fiind a patra ţară din Uniunea Europeană cu cea mai scăzută rată a inflaţiei medii anuale. Iar ponderea acţiunii guvernamentale, în această inflaţie despre care vorbim, a fost extrem de scăzută. Chiar Banca Naţională a României a spus, într-unul dintre rapoartele sale, că revenirea accizelor la nivelul din Guvernarea Cioloş a influenţat doar cu 0,3% în creşterea inflaţiei.

Da, anul acesta vom avea o inflaţie mai mare. Dar dacă suntem corecţi, ne uităm la ce s-a întâmplat cu preţul petrolului pe plan internaţional, ne uităm la liberalizarea pieţei de energie şi la crizele unor alimente de bază europene.

Datoria guvernamentală. O altă sintagmă preferată a opoziţiei este că România a crescut pe datorie. Pe lângă nonsensul economic care subzistă în această propoziţie scurtă, vă dau din nou datele oficiale de la Eurostat.

35,2% din PIB a fost datoria guvernamentală în anul 2017. Suntem a cincea ţară din Uniunea Europeană cu cea mai mică pondere a datoriei în PIB.

Mai mult, 95% din structura datoriei guvernamentale sunt împrumuturi pe termen mediu şi lung, ceea ce ne conferă o sarcină bine distribuită în timp.

Creşterea economică. Doamna prim-ministru v-a prezentat rezultatele economice.

După ce ne spuneaţi, în ianuarie 2017, că am venit cu o estimare populistă, de 5,2%, a creşterii economice, acum vorbiţi de 7% ca şi cum ar fi ceva banal.

Nu e deloc aşa. Nu e deloc puţin lucru pentru România, pentru o ţară lovită de criză în perioada 2009-2010, să ajungă în 2017 să devanseze creşterea economică a celor mai puternice state ale lumii.

Fonduri europene. O altă temă preferată a dumneavoastră, a opoziţiei. România are în prezent o rată de absorbţie de 12,29%, mai mare decât cea din Franţa - 12,11%, din Germania - 12,06%, Olanda - 10,85% şi Marea Britanie - 10,54%.

În exerciţiul financiar anterior, când la guvernare era doamna lider de grup de la PNL împreună cu prim-ministrul Boc şi preşedintele Băsescu, gradul de absorbţie era undeva la 7%. Deci, comparativ cu acea perioadă, acum, în 2018, avem o rată de absorbţie cu peste 70% mai mare.

Mă opresc aici cu aceste exemple, cu o recomandare pentru colegii din PNL. Terminaţi cu profeţiile mincinoase! Nu vă mai crede nimeni. Dacă vreţi să transmiteţi seriozitate faţă de alegătorii dumneavoastră şi faţă de opinia publică, în general, vă sugerez să fiţi mai rezervaţi şi puţin mai riguroşi atunci când faceţi predicţii despre evoluţiile economice.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, Grupul USR, doamna deputat Chichirău, vă rog.

Aveţi 5 minute, doamnă deputat.

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Stimată doamnă prim-ministru,

Dragi colegi,

Până acum am auzit doar scuze bine împachetate, dar adevărul este că bugetul e scăpat de sub control. Doar după două luni, deficitul e deja la peste 5 miliarde, respectiv 0,6% din PIB. Cheltuielile bugetului au crescut cu 38% faţă de primele două luni ale anului trecut, iar cheltuielile de personal sunt cu 19% mai mari.

Salariile nete în economia productivă sunt cam aceleaşi, dar inflaţia a ajuns la 5%. Multe salarii au scăzut, iar unii au trebuit să aducă bani de acasă.

Aţi creat confuzie generală între antreprenori şi liber profesionişti. Oamenii care au depus Declaraţia 600 acum trebuie să depună din nou Declaraţia unică şi să stea la cozi ca să-şi recupereze plăţile sau să le transfere.

Ratele pe care românii le plătesc pentru împrumuturi au crescut, pentru că dobânzile reflectă în mod corect lipsa de responsabilitate a Guvernului.

Cu alte cuvinte, Programul de guvernare este nefuncţional, mincinos şi iresponsabil.

Creşterea economică trebuia să fie bine administrată, şi nu irosită. Trebuia cheltuită pe lucruri care chiar contează. Dar dumneavoastră funcţionaţi în realitatea tristă, creată tot de comunişti, a unei societăţi divizate, atomizate, în care fiecare e pentru el. În loc să daţi nişte creşteri salariale prost planificate, aţi putea crea un stat cu adevărat social, în care nu luptăm fiecare în izolare, pentru copilul lui, căutând o şcoală mai bună sau un spital mai curat.

Scopul taxelor nu este, în principal, să luăm de la unii şi să dăm altora. Scopul taxelor este să realizăm investiţii mari, care nu pot fi făcute de oameni pe cont propriu şi care cresc semnificativ nivelul de trai al tuturor.

Românii mor pe drumuri, în accidente rutiere, şi mor cu zile în spitale. Mortalitatea prevenibilă în România este de 47%. Adică dintr-o sută de români care mor 47 ar fi putut fi salvaţi, dacă aplicam standardele medicale disponibile astăzi.

Nicio creştere salarială, de nicio dimensiune nu va repara aceste probleme fundamentale. Aţi ales calea banului în mână, şi nu calea investiţiilor pentru societate. De aceea, migraţia creşte, în ciuda creşterii economice.

Deşi promiteţi venituri mai mari, speranţa moare. Oamenii vor şi continuă să plece din ţară, pentru că oamenii au nevoie de mai mult decât câţiva lei aruncaţi ca pomană electorală. Românii vor o ţară civilizată. Iar marile investiţii publice sunt o forţă civilizatoare, nu doar o investiţie pur economică.

De exemplu, dacă am realiza toate studiile de fezabilitate, doamnă prim-ministru, până în 2020, iar între 2021 şi 2025 am construi cei 650 de kilometri de autostradă, necesari pentru a uni Iaşiul de Oradea şi Constanţa de Arad, ne-ar costa în plus, faţă de banii de la Uniunea Europeană, cam 4 miliarde de lei pe an de la bugetul statului. Adică 65 de lei pe lună pentru un salariat şi 16 lei pe lună pe cap de locuitor.

Vedeţi, domnule Dragnea...

Domnule Dragnea, în loc să daţi 65 de lei pe lună unei persoane salariate, aţi putea da 650 de kilometri de autostradă, o investiţie care se va întoarce înzecit la bugetul României şi în veniturile oamenilor.

Şi totuşi, în ciuda acestei guvernări, noi încă mai avem un vis pentru România. Un vis în care bebeluşii nu mor în primele zile de viaţă. Un vis în care elevii nu sunt semianalfabeţi şi studenţii nu visează doar la emigrare. Un vis în care părinţii nu aleargă disperaţi după medicamente elementare prin străinătate, şi copiii nu merg la culcare flămânzi.

Noi încă mai avem un vis pentru România, în care, în 2025, circulăm pe autostrăzi, de la Iaşi la Oradea, şi de la Constanţa la Arad. Un vis în care avem parcuri industriale, cu locuri de muncă multe şi bine plătite, şi nu milioane de oameni care trăiesc din agricultură de subzistenţă. Un vis în care avem spitale curate, civilizate şi bine dotate. În care administraţia publică este informatizată şi nu pierdem milioane de ore stând la coadă, umiliţi. Un vis în care ne recăpătăm demnitatea, ca români.

Şi dacă tot avem creştere economică extraordinară, vă cer, doamnă prim-ministru, să cheltuiţi această creştere ca să faceţi din acest vis realitate.

Aceasta este obligaţia dumneavoastră faţă de România. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Grupul parlamentar ALDE, domnul deputat Varujan Vosganian, vă rog.

Doamnă Turcan, înţeleg că aveţi drept la replică, vă dau imediat, după domnul deputat.

Domnul Varujan Vosganian:

Mulţumesc foarte mult.

Sigur că ALDE este implicată în actul de guvernare. ALDE nu are o implicare apologetică, noi nu suntem dintre cei care să elogieze necondiţionat guvernarea, suntem într-o implicare responsabilă.

Şi noi, aşa cum poziţiile noastre de până acum au arătat, milităm pentru stimularea investiţiilor. Sperăm ca, în anul acesta şi la anul, Programul Start-up Nation să aibă o dezvoltare mult mai amplă. Şi noi sperăm ca investiţiile bugetare să fie mai consistente, şi programele regionale - şi, în primul rând, ceea ce mă doare pe mine, Programul pentru dezvoltarea economică a Moldovei - să fie aplicate temeinic şi cu perioade clare de aplicare.

Dar, dincolo de asta, dincolo de asta, dragii mei, avem aici două atitudini. O atitudine reprezentată de ceea ce a spus doamna Turcan şi o alta reprezentată de ceea ce a spus doamna Dăncilă.

Noi regretăm, fireşte, că pentru mulţi români ţara noastră e un spaţiu al deznădejdii şi al dezolării şi că ei fie aleg să plece, fie, dacă au plecat, aleg să nu se întoarcă.

Însă dacă unii ar fi deschis televizorul numai în prima parte a acestei întâlniri, ce-ar fi aflat despre România în care ar putea să se întoarcă? Că în România e flagel, că e haos, că e hoţie, că sunt oportunităţi ratate. Şi ar mai fi aflat, ceva mai încolo, că în România copiii se culcă flămânzi.

Sigur că putem să acceptăm că din punct de vedere politic aşa ceva este posibil. Însă pentru unii dintre liderii politici ai acestei ţări, o astfel de atitudine nu este compatibilă cu demnitatea acestei tribune.

Nu poţi să vii să spui că în luna ianuarie salariile au scăzut faţă de luna decembrie, atunci când ar trebui să ştii - inclusiv, dacă citeşti o cărticică roşie, dacă Institutul Naţional de Statistică tipăreşte cu coperte roşii Anuarul - că, în fiecare an, luna ianuarie are o medie salarială netă mai mică decât luna decembrie, pentru că în luna decembrie sunt numeroase prime, sunt bonusuri, sunt diverse alte venituri în componentă materială, care se adaugă, şi îţi iei această rezervă, dacă ai răbdarea să citeşti cifrele dinainte.

Nu poţi să spui că salariaţii din România au oportunităţi ratate în ceea ce priveşte căutarea unui nou loc de muncă, când în România lui 2017 am avut peste 100.000 de noi locuri de muncă, când, din 2011 şi până astăzi, în România s-au creat aproape un milion de locuri de muncă, lucru pe care aceeaşi cărticică, pe care v-o recomand să o citiţi, a Institutului Naţional de Statistică, o spune.

Nu poţi să spui că este haos în ceea ce priveşte subvenţiile fermierilor, decât dacă vorbeşti despre altă ţară, poate, şi nu despre această ţară, în care simpaticul şi neobositul nostru ministru al agriculturii a dovedit, anul trecut, că subvenţiile pot fi date la timp.

Nu poţi, de asemenea, să spui că inflaţia a scăzut veniturile reale, când, de la decembrie la decembrie, avem diferenţe de la 2.629 de lei, venituri nete în decembrie 2017, faţă de 2.354 de lei în decembrie 2016, şi - atenţie! - acestea sunt venituri nete.

Mai mult decât atât, nu poţi să spui că România se tot îndatorează, când datoria publică în PIB a scăzut, şi nu a crescut!

Eu am mai spus şi cu alte ocazii. Ar trebui, poate, să existe o echipă mixtă de experţi în domeniul economic, din partea tuturor partidelor parlamentare, care să decidă asupra cifrelor pe care discutăm, asupra ţării despre care vorbim, sau dacă vorbim sau nu despre aceeaşi Românie, pentru că, altminteri, suntem într-un dialog al surzilor, din care cei care ne privesc nu vor înţelege decât că nu reuşim să ne înţelegem şi că între noi se cască o prăpastie tot mai mare.

Ceea ce a prezentat prim-ministrul, aici, a fost util pentru ca noi să înţelegem că fără să avem un salt uriaş, fără să trăim, astăzi, ca în Vest... Pentru că, să recunoaştem, în timp ce jocurile politice, făcute peste capul nostru, ne trimiteau în zona comunistă, Statele Unite finanţau ţările vestice, prin Planul Marshall, şi pe noi ne jefuiai ruşii. Acesta este un handicap istoric pe care nu putem să-l rezolvăm numai într-o singură zi.

Dar - şi cu aceasta închei -, de la această tribună, trebuie să dăm românilor sentimentul că totuşi se poate şi la noi. Poate nu atât de repede, poate nu atât de bine întotdeauna, dar că este posibil! Şi să arătăm naţiunii noastre, atât de bântuită de traume, atât de confuză, de zeci de ani de egalitarism şi autoritarism, că este posibil să ne luăm destinul în propriile mâini, şi realităţile economice ale ultimilor ani arată că se poate. Şi dacă iubim ţara aceasta, şi dacă ştim că o conducem sau stăm în opoziţie, tot în ea vom fi, vom trăi, vom muri şi o vom lăsa copiilor noştri. Să dăm acest curaj naţiunii române!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, Grupul parlamentar al PMP, domnul deputat Eugen Tomac.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnă prim-ministru,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Este o săptămână importantă. Vreau să le mulţumesc colegilor din Partidul Naţional Liberal pentru această iniţiativă. Este bine să discutăm despre starea economiei, despre inflaţie, despre deficit. De asemenea, şi celelalte critici sunt bine-venite, însă grupul nostru politic a decis, în această săptămână importantă, în care trebuie să fim mai smeriţi, să ne gândim şi la cei care au probleme mult mai mari.

Şi pentru că, doamnă prim-ministru, stimaţi membri ai Guvernului, stimaţi colegi, în urmă cu două zile, împreună cu mai mulţi colegi parlamentari, am fost prezenţi la Fântâna Albă, acolo unde, în 1941, aproape 3.000 de români au fost omorâţi pe nedrept doar pentru că au fost minţiţi că vor fi repatriaţi în România, propun, în semn de respect, în amintirea lor, să păstrăm un moment de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Luările de cuvânt au fost epuizate. Colegii de la UDMR şi de la minorităţi nu au niciun vorbitor.

Drept la replică.

Doamnă Turcan, aveţi un minut.

Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Un minut pentru fiecare dată când mi s-a rostit numele, bănuiesc, pentru că mi s-a rostit obsesiv. (Vociferări.)

Aş dori să...

Domnul Florin Iordache:

S-a spus... între cei care au susţinut... erau sub 25%, doamnă!

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Am înţeles că datele pe care le-am prezentat nu sunt exacte. Şi ne întrebăm când veţi schimba şi conducerea Institutului Naţional de Statistică, când o să schimbaţi legea, pentru că am citat din cifrele date de Institutul Naţional de Statistică. Dar poate că nu sunt suficiente.

Aşadar, vă provoc la o serie de întrebări şi de răspunsuri, dacă puteţi, oneste.

Ştiţi cât costă acum o pâine? Ştiţi cât costă ouăle? Ştiţi cât costă un litru de ulei? (Vociferări.) Cunoaşteţi cât costă un kilogram de carne?

Dacă nu, vă spun aici. În timpul Guvernului Grindeanu, un bon cu carne de porc, pâine, ulei, lapte, ouă şi unt valora 43 de lei. În timpul Guvernului Tudose, valora 65 de lei. Iar astăzi, în timpul guvernării doamnei Dăncilă, valorează 86 de lei. (Vociferări.)(Aplauze.)

Vi-l las aici, să vă uitaţi la el, atunci când spuneţi că cifrele contrazic realitatea.

Mai mult decât atât, am auzit datele, repetate cu obstinaţie, din 2017, şi vă întreb, domnule Dragnea - mă rog, sunteţi absent, dar poate îmi răspundeţi la televizor -, de ce l-aţi schimbat pe domnul Tudose? De ce aţi schimbat guvernarea Grindeanu, dacă toate acele date şi investiţii, şi locuri de muncă au fost atât de bune?

Domnul Florin Iordache:

Doamnă Turcan, dreptul la replică, vă rog frumos!

Doamna Raluca Turcan:

Dreptul la replică se referă şi la următorul lucru. Realitatea este că există un stat paralel, dar statul acela paralel este format din dumneavoastră şi trăiţi în acest stat paralel, doamnă prim-ministru, dumneavoastră cu acoliţii, iar România reală este o Românie care sărăceşte, este o Românie din care ne pleacă tinerii în străinătate, şi aleg să-şi trăiască viaţa în străinătate. Şi sunt oameni care o duc din ce în ce mai rău, iar dumneavoastră, ca prim-ministru, ca femeie, ar trebui să aveţi răspunsuri măcar la una dintre problemele pe care astăzi le-am invocat aici!

Am auzit marile realizări...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Raluca Turcan:

... dar din pacate niciun răspuns concret!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

În continuare, o invit pe doamna prim-ministru, Viorica Dăncilă, pentru a răspunde.

Vă rog.

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă:

Vă mulţumesc pentru posibilitatea de a le spune românilor adevărul.

Eu înţeleg discursul politic, dar n-am să înţeleg niciodată negarea realităţii.

Vă spun punctual.

Răspuns pentru doamna Cosette Chichirău. Mulţumesc pentru întrebări.

Cheltuielile de personal sunt cu 19% mai mari. M-aţi întrebat, doamnă deputat. Acest lucru înseamnă că salariile din sistemul bugetar s-au majorat cu 19%, faţă de anul 2017, adică 1,2 milioane de familii au venituri mai mari.

Ne-aţi vorbit despre Declaraţia 600, care ţine românii la cozi. Din 7 declaraţii care trebuiau depuse, până de curând, de cei cu activităţi independente, s-a ajuns la o singură declaraţie, care se poate depune şi online, fără să mai fie nevoie să stăm la cozi.

Referitor la problemele de infrastructură. Problema este reală şi tocmai de aceea, în cursul următoarei săptămâni, vom restructura monitorizarea şi coordonarea investiţiilor strategice, prin înfiinţarea unei unităţi centralizate.

Domnule Robert Sighiartău,

Gradul de absorbţie a fondurilor europene este de 1%, aţi spus dumneavoastră.

Două precizări. La sfârşitul anului 2017 nu au fost dezangajări de fonduri europene pentru niciun program operaţional, iar în primul trimestru al anului 2018 s-a primit de la Uniunea Europeană o sumă de 3,1 miliarde de euro, ducând gradul de absorbţie la peste 12%. Ne-am propus, până la sfârşitul anului 2018, un grad de absorbţie de 25%, şi vă asigur că o să-l atingem! (Vociferări.)

Da, eu credeam că putem da dovadă de seriozitate în această instituţie, de la care oamenii aşteaptă lucruri serioase, şi nu ironii sau lucruri urâte.

Doamnă Raluca Turcan,

A scăzut puterea de cumpărare.

Datele statistice oficiale arată că puterea de cumpărare din România a crescut în 2017 cu 12,7% în cazul salariilor, şi cu 10,3% în cazul pensiilor medii. Sunt cele mai mari creşteri ale puterii de cumpărare din cadrul Uniunii Europene.

M-aţi întrebat dacă sunt bani, de la 1 aprilie, să plătim salariile profesorilor.

Avem bani atât pentru plata salariilor profesorilor, majorate cu 20%, precum şi pentru plata salariilor medicilor, majorate cu procente între 75%-125%, dar şi pentru plata a 1,2 milioane de vouchere de vacanţă, în valoare de 1.450 de lei, pentru fiecare angajat din sistemul public.

Care este nivelul stocurilor de imunoglobulină?

Vă răspund şi la această întrebare.

Avem 3.500 de fiole, în prezent.

Care este stadiul achiziţiilor de echipamente pentru spitale?

Au fost contractate 13 aparate Computer-Tomograf şi 24 de aparate de RMN.

M-aţi întrebat de autostrada Bucureşti-Piteşti, stadiul autostrăzii Sibiu...

Da. Vreau să vă răspund punctual şi de aceea sunt foarte atentă.

Stadiul Autostrăzii Sibiu-Piteşti. Secţiunile I şi a V-a ale autostrăzii se află în evaluare, iar la începutul lunii mai se vor anunţa câştigătorii acestor licitaţii. Secţiunile a II-a, a III-a şi a IV-a vor fi scoase la licitaţie după data de 18 iulie şi se va obţine acordul de mediu.

Ce măsuri pentru infrastructura critică?

Până la sfârşitul acestei luni, vom adopta o lege a parteneriatului public-privat şi un nou pachet legislativ privind achiziţiile publice. Şi considerăm că acest lucru este benefic şi este aşteptat de mulţi români.

Ce se va întâmpla cu Pilonul II de Pensii?

Acesta va exista în continuare, iar începând de anul viitor vom propune un pachet prin care să ne asigurăm că nicio pensie nu va scădea pentru cei care optează pentru o contribuţie privată la pensie.

Ce se va întâmpla cu banii pentru autorităţile publice locale?

Începând de anul viitor, sută la sută din impozitul pe venit va merge către administraţiile publice locale.

M-aţi întrebat ce se întâmplă cu numărul locurilor de muncă.

Numărul locurilor de muncă nu s-a redus. Numai în luna ianuarie, faţă de luna decembrie, s-au creat, conform Institutului Naţional de Statistică, 38.000 de locuri de muncă.

Mi-aţi spus "Numiţi un român căruia i-au crescut veniturile la acest Paşte, faţă de Paştele trecut."

Uitaţi-vă în fluturaşul de salariu, doamnă Raluca Turcan! (Vociferări. Aplauze.)

Am ascultat cu foarte multă atenţie şi am răspuns cu foarte multă seriozitate. Am încercat să răspund punctual fiecărei întrebări, tocmai pentru a arăta respectul pentru Parlament şi pentru deputaţi şi senatori.

Sper ca, de acum încolo, să putem să avem un respect reciproc, să nu folosim cuvinte care nu fac cinste acestei tribune.

Eu vă asigur că încă ţin la o bună cooperare, sunt deschisă cooperării şi, dincolo de critici, aştept proiecte de la dumneavoastră, care să fie salutate de guvernare, dar mai ales de români. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Am încheiat dezbaterile la acest punct.

Pauză 10 minute. Apoi începem dezbaterea moţiunii simple.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Continuăm, stimaţi colegi.

La punctul 3 al ordini de zi avem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 106 deputaţi.

În temeiul art. 190 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatarii moţiunii îşi retrage adeziunea la această moţiune? Nu.

Pentru dezbaterea moţiunii, Biroul permanent şi Comitetul liderilor vă propun următoarele: moţiunea va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului îi revin 50 de minute, pe care le va utiliza la începutul şi la finalizarea dezbaterilor.

Pentru dezbateri, fiecare grup parlamentar are următorul timp alocat susţinerii: PSD - 26 de minute; PNL - 11 minute; USR - 5 minute; UDMR - 4 minute; ALDE - 3 minute; PMP - 3 minute; Minorităţile naţionale - 3 minute; Deputaţi neafiliaţi - două minute.

Dacă sunt observaţii? Nu.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot, stimaţi colegi.

Domnule Vexler, haideţi să începem dezbaterile!

Pregătiţi cartelele de vot. Voi supune votului dumneavoastră propunerile prezentate.

Să înceapă votul.

78 de voturi pentru, 3 colegi care nu şi-au exprimat votul.

Propunerile au fost aprobate.

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă numele deputaţilor înscrişi pentru dezbateri.

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Bogdan Gheorghiu pentru a citi moţiunea simplă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bogdan Gheorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Moţiune simplă, adresată ministrului culturii şi identităţii naţionale.

Titlul moţiunii - "PSD calcă în picioare cea mai mare sărbătoare a românilor de pretutindeni - Centenarul Marii Uniri!"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Domnule ministru George Vladimir Ivaşcu,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor, împreună cu Grupul parlamentar al Partidului Mişcarea Populară şi cu Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România constată situaţia gravă în care se află domeniul cultural românesc, cu doar câteva luni înainte de celebrarea Centenarului Marii Uniri de la 1918.

Prezenta moţiune este despre trezirea, în ultimul ceas, la realitate a ministrului culturii şi a guvernanţilor actuali să facă ceva pentru ca românii să poate celebra Centenarul Marii Uniri, aşa cum se cuvine.

Prezenta moţiune aduce în atenţie apărarea intereselor sectorului cultural, ale instituţiilor din domeniu şi oamenilor implicaţi şi, în acelaşi timp, subliniază necesitatea urgentă a soluţionării problemelor cu care se confruntă acest mediu sub actuala guvernare. În acest context, deputaţii opoziţiei consideră necesară o dezbatere publică, având ca temă găsirea de soluţii pentru reconsiderarea unui plan naţional dedicat Centenarului Marii Uniri.

Stimate domnule ministru George Ivaşcu,

Când aţi fost numit în această funcţie, ne-am pus cu toţii speranţa că vă veţi implica în mod real pentru ca domeniul cultural să nu mai fie veşnica Cenuşăreasă. Dar am constatat, cu tristeţe şi cu îngrijorare, că experienţa dumneavoastră de director de teatru, bine-cunoscută şi recunoscută de altfel, nu o puteţi demonstra şi în activitatea ministerului.

Remarcăm că toate acţiunile şi declaraţiile dumneavoastră nu au făcut altceva decât să demonstreze incoerenţa actului de guvernare într-o problemă prioritară, precum organizarea manifestărilor Centenarului. În acelaşi timp, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a intrat într-o epocă a lipsei de transparenţă, a blocajului instituţional, a lipsei dialogului cu Parlamentul şi a lipsei de strategie de dezvoltare.

Concret - să dăm şi un exemplu concret - Comisia pentru cultură din Camera Deputaţilor a făcut demersurile pentru a vă invita la audieri, încă de la începutul lunii februarie, pentru a discuta despre manifestările, acţiunile şi proiectele de aniversare a Centenarului României şi a Primului Război Mondial, promovate şi desfăşurate de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

Ce aţi făcut dumneavoastră, domnule ministru? Nu aţi dat curs nici acelei invitaţii, dar nici altor alte trei. Reţineţi! Încă 3 invitaţii şi solicitări ulterioare au venit din partea Comisiei pentru cultură.

Deşi art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor prevede clar faptul că în situaţia în care miniştrii sunt invitaţi cu cel puţin 24 de ore înainte la lucrările comisiei "prezenţa lor devine obligatorie", dumneavoastră, domnule Ivaşcu, nu aţi catadicsit să răspundeţi oficial măcar uneia dintre invitaţii.

Ba mai mult, în data de 13 martie a.c., când ar fi trebuit sa fiţi prezent în faţa membrilor Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, am sunat din nou la cabinetul dumneavoastră, noi, cei de la comisie, pentru o confirmare a prezenţei, deoarece, cum am mai spus, toate invitaţiile transmise din partea membrilor Comisiei pentru cultură au fost ignorate. Ni s-a transmis că motivul pentru care dumneavoastră nu veţi putea fi prezent în Parlament este acela că veţi participa la Târgul Internaţional de Carte de la Leipzig.

Ulterior, cu stupoare am aflat, chiar de pe site-ul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, faptul că mesajul ministrului culturii, la Leipzig, a fost transmis de secretarul de stat Alexandru Oprean.

Aşadar, nu v-aţi prezentat nici la Comisia pentru cultură din Camera Deputaţilor şi nici la Târgul Internaţional de Carte de la Leipzig.

Vă caracterizează absenţa, domnule ministru, absenţa din tot ceea ce înseamnă activitate, proiecte concrete şi materializate în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Poate aveţi lucruri mai bune de făcut şi nu vrem să vă reţinem în funcţia de ministru al culturii, tocmai în anul Centenarului.

Domnule ministru Ivaşcu,

Suntem la sfârşitul primului trimestru al anului 2018. Aţi explicat românilor care a fost raţiunea dumneavoastră atunci când aţi luat decizia să anulaţi hotărârea fostului ministru al culturii, tot de la PSD, domnul Romaşcanu, şi anume aceea de a invalida - şi aici, atenţie! - de a invalida cele 2.048 de proiecte. S-au invalidat, dintr-un foc, 2.048 de proiecte depuse şi propuse de administraţiile publice locale, primării, consilii judeţene şi muzee, care au fost analizate şi selectate de Departamentul Centenar!

Răspunsul a fost halucinant - pentru că există probleme de evaluare şi probleme legale, aţi spus dumneavoastră!

Păi, dacă este aşa, domnule ministru Ivaşcu, poate ne spuneţi şi dacă aţi informat instituţiile statului în legătură cu suspiciunile dumneavoastră. Insinuaţi că aceste proiecte sunt folosite pentru "sifonarea banului public"? Sau că sunt proiecte "cu dedicaţie"?

Cum şi când mai aveţi timp să hotărâţi, în perioada următoare, care sunt proiectele viabile pentru aniversarea Centenarului? Sau le faceţi din pix? Cred că ştiţi că proiectele pe această temă trebuie să urmeze o procedură de licitaţie, care poate dura mai multe luni.

Sau, dacă a trebuit să treacă un an, pentru ca, în sfârşit, un responsabil al Guvernului Dragnea III - că la Guvernul Dragnea III am ajuns - să recunoască faptul că în acest moment nu există criterii de evaluare a proiectelor, teme bine conturate, obiective coerente sau reprezentative şi, prin urmare, nu există vreo listă finală a proiectelor finanţabile privind sărbătorirea Centenarului Marii Uniri. Vă rog să recunoaşteţi şi să spuneţi publicului, domnule ministru Ivaşcu!

Realitatea crudă, acum, şi care nu poate fi contestată, este că România are zero proiecte aprobate, zero proiecte finanţate şi zero proiecte implementate la nivel naţional pentru celebrarea Centenarului, iar timpul zboară şi Centenarul Marii Uniri nu mai poate aştepta încă 100 de ani, până vă rezolvaţi problemele interne. Oare chiar înţelegeţi ce responsabilităţi vă asumaţi ca ministru al culturii în anul Centenarului Marii Uniri?

Regretabil este faptul că, în anul Centenarului Marii Uniri, luptele interne din PSD şi desele schimbări în rândul miniştrilor culturii şi în rândul secretarilor de stat ai Departamentului Centenar au pus cruce pregătirilor proiectelor de ţară dedicate celor 100 de ani de la făurirea statului unitar modern.

Actualii guvernanţi nu reuşesc să facă diferenţa dintre anul Centenarului şi Ziua Centenarului Marii Uniri.

La trei luni de zile de la aprobarea bugetului de stat şi de la adoptarea, în Camera Deputaţilor, a Legii Monumentului Unităţii Naţionale de la Alba Iulia, ministrul culturii nu a fost în stare să semneze contractul de execuţie! Cine răspunde pentru acest lucru grav?

Înţelegem că în PSD sunt lupte interne pentru "ciolan", dar nu putem accepta ca Centenarul Marii Uniri să fie sacrificat.

Guvernul PSD-ALDE este complet depăşit de importanţa acestui moment unic. Triumfalista Comisie interministerială a Centenarului a reuşit performanţa de a se întâlni o singură dată în ultimele 3 luni, deşi ar fi trebuit să se întâlnească săptămânal pentru a lua decizii.

PSD-ALDE foloseşte această somptuoasă comisie pentru a bloca, de fapt, luarea deciziilor.

Suntem convinşi că veţi selecta din nou ceva proiecte. Probabil veţi muta axul unirii de pe direcţia Arad-Iaşi-Alba Iulia-Bucureşti, pe axa PSD, care, obligatoriu, începe de la Teleorman şi se termină la Olguţa Vasilescu via Marian Oprişan, adică pe noua axă de putere din PSD.

Vă atragem atenţia, pentru înţelegerea dumneavoastră, că proiectele rămân doar proiecte pe hârtie, dacă nu există timpul necesar pentru realizarea lor. Ştiţi foarte bine că în procedurile de achiziţie publică există şi contestaţii!

Domnule ministru,

Este de neacceptat să faceţi de râs România la 100 de ani. Nimeni, dar nimeni nu vă va ierta pentru asta!

Vă mai sugerăm, domnule ministru, să faceţi un exerciţiu de imaginaţie. Cum ar arăta platoul din faţa Catedralei Încoronării de la Alba Iulia, în anul Centenarului Marii Uniri, cu o groapă imensă, locul în care ar fi trebuit ridicat Monumentul Unităţii Naţionale de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale? Vă puteţi închipui aşa ceva? Sau poate acolo trebuie proiectată o hologramă, în format 3D, simbolizând cum ar fi trebuit să fie construit monumentul de ministerul pe care îl conduceţi?

Nu dinamitaţi anul Centenarului Marii Uniri! Lăsaţi, momentan, teatrul! Între timp aţi ajuns ministru!

Stimaţi colegi,

Opoziţia a atras atenţia, încă de la începutul anului 2017, asupra faptului că schimbarea, de mai multe ori, a unei structuri menite să pregătească şi să implementeze programe culturale, cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la Marea Unire din 1918, are drept scop doar crearea de noi posturi şi poziţii administrative pentru clientela PSD şi nimic mai mult. Şi ne referim la Departamentul Centenar.

Presa naţională a reflectat în mod corect, de altfel, angajarea unui număr de 21 de persoane, fără vreo legătură cu domeniul managementului cultural, aceştia provenind de la societăţi de pază şi protecţie, de la confecţionare mobilă şi articole de fierărie, de la firme de construcţie sau service-uri auto - iată, ridicăm şi munca din service-urile auto la rang de artă! - un fapt care spune totul despre expertiza celor chemaţi să pună în valoare istoria naţională cu un asemenea prilej important.

Astăzi, din păcate, schimbarea unui secretar de stat paraşutat de la cabinetul senatorului PSD Niculae Bădălău şi reorganizarea, nu ştim, pentru a câta oară, a Departamentului Centenar, ne duce cu gândul mai mult la o reglare de conturi în PSD şi mai puţin la găsirea cu adevărat a unor soluţii pentru rezolvarea situaţiei existente.

PNL a avut dreptate în clipa în care a tras mai multe semnale de alarmă cu privire la direcţia greşită în care este îndreptat proiectul Centenarului şi, mai ales, asupra incompetenţei şi obtuzităţii politice a celor care au condus în numele PSD destinele culturii române în ultimul an.

Domnule ministru al culturii şi identităţii naţionale,

Am observat că pe site-ul oficial al instituţiei, pe care nu putem spune că o conduceţi, există spre consultare publică, Proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2017 privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale cu privire la Centenarul României.

Ce spune acest act normativ? Spune că sumele rămase neutilizate la sfârşitul anului bugetar, pentru acţiunile, proiectele şi manifestările finanţate, potrivit art. 8, se restituie la bugetul de stat, cu excepţia celor utilizate de instituţiile finanţate din venituri proprii şi de instituţiile publice finanţate din bugetele locale. Spune că sumele rămase neutilizate la sfârşitul anului bugetar de instituţiile finanţate din venituri proprii şi de instituţiile publice finanţate din bugetele locale se reportează şi rămân la dispoziţia acestora, urmând a fi utilizate cu aceeaşi destinaţie, în anii următori, până la finalizarea obiectivelor de investiţii, proiectelor şi acţiunilor, până cel târziu la sfârşitul anului 2020. Sumele rămase neutilizate după finalizarea obiectivelor de investiţie, proiectelor şi acţiunilor se restituie la bugetul de stat, cel târziu până la sfârşitul anului 2020.

Concret, ce înţelegem? Dumneavoastră amânaţi celebrarea Centenarului până în anul 2021!

Si acum înţelegem de ce doriţi amânarea sărbătoririi acestui eveniment, pentru că doriţi să sărbătoriţi Centenarul în mai 2021, probabil atunci când se vor împlini o sută de ani de la înfiinţarea PCR-ului?!

Înţelegem eforturile pe care le faceţi pentru legitimarea partidului din care faceţi parte, PSD, dar nu vă bateţi joc de patrioţii români. Dacă nu vă interesează, pe dumneavoastră şi pe colegii de coaliţie din PSD-ALDE, de marea sărbătoare a tuturor românilor de pretutindeni, şi anume, celebrarea Centenarului, atunci, vă rugăm insistent, daţi-ne pace şi lăsaţi la cârma instituţiei Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale un om care trăieşte şi simte româneşte!

Scăpaţi-ne de situaţia jenantă în care se află ţara noastră, aceea de a nu fi în stare să organizeze, aşa cum se cuvine, un eveniment cu o vizibilitate internaţională semnificativă, aşa cum este celebrarea Centenarului Marii Uniri.

Stimaţi colegi de la PSD şi ALDE,

Aţi promis că domeniul culturii va fi o prioritate.

Dar ce constatăm?

Constatăm faptul că Guvernul ignoră cu bună ştiinţă importanţa strategică a culturii, aşa cum este statuată în orice ţară europeană, şi, în acelaşi timp, uită faptul ca îmbunătăţirea sistemului cultural este de datoria oricărui guvern responsabil.

Preocuparea slabă a responsabililor din zona guvernamentală, vizavi de pregătirea Centenarului, accentuează îngrijorarea românilor în ceea ce priveşte sărbătorirea, aşa cum se cuvine, a evenimentului istoric petrecut la 1 decembrie 1918. Ar fi normal ca celebrarea importantului eveniment al istoriei şi a figurilor sale emblematice să reprezinte o prioritate pentru Guvern, mai ales în actualul context geopolitic, economic şi social în care se regăseşte ţara noastră.

Trebuie să înţelegeţi că, dacă doriţi să ajutaţi România, într-un moment simbolic al naţiunii române, anul Centenarului, trebuie să-i oferim o şansă!

Nu consideraţi că PSD-ALDE ar trebui ca, în acest an important pentru România, să-şi concentreze toată atenţia pentru celebrarea, aşa cum se cuvine, a Centenarului, prin organizarea şi desfăşurarea unor evenimente şi festivităţi corespunzătoare? Că Guvernul ar trebui să fie în întregime Departamentul Centenar, pentru a cataliza acţiunea la nivel naţional, pentru marcarea secolului de la Marea Unire? Aniversarea Marii Uniri ar trebuie să fie o preocupare majoră a coaliţiei aflate la putere, aşa cum este evidenţiată şi în programul dumneavoastră de guvernare, de altfel.

Este revoltător că, din cauza unor politici culturale deficitare, România poate rata un moment politic de o importanţă extremă, acela de integrare a propriei istorii în marea istorie europeană.

Deputaţii PNL, PMP şi USR, semnatari ai acestei moţiuni, îşi arată îngrijorarea profundă faţă de incapacitatea Guvernului de a administra buna desfăşurare a sărbătorii de la 1 decembrie, îngrijorare manifestată sistematic şi de profesionişti din domeniul muzeal, de asociaţii din domeniu, de istorici, dar şi de oameni de cultură.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin această moţiune simplă, vă solicităm exprimarea votului de neîncredere faţă de responsabilitatea Guvernului actual în ceea ce priveşte dezastrul din cultura românească, în anul aniversării Centenarului şi, de asemenea, în tot ceea ce ţine de regresul care s-a înregistrat la nivelul întregului sistem, de la instalarea puterii PSD-ALDE.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit, în continuare, la cuvânt, pe domnul ministru al culturii, George Ivaşcu.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Vă rog.

Domnul George Vladimir Ivaşcu (ministrul culturii şi identităţii naţionale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La fel ca şi dumneavoastră, m-am frământat şi eu, căutând răspuns la întrebarea "Ce este Centenarul?"

Ca român, ca om de cultură şi ca membru al Guvernului României, m-am întrebat, la fel ca dumneavoastră, cum trebuie cinstit şi aniversat un eveniment de o asemenea magnitudine istorică şi spirituală?

De fapt, cred că noi nu suntem astăzi, aici, dintr-un singur motiv. Nu suntem aici să ne certăm, ci să găsim soluţii, cum să organizăm mai bine acest eveniment.

Cu toată onestitatea, mărturisesc că, dat fiind faptul că este prima oară când ne confruntăm cu asemenea sarcină, am constat că nimeni nu ştie exact. Însă fiecare are dreptul la o părere şi ţine să o impună în public.

Pentru unii, Centenarul ar trebui să fie un mare revelion, cu muzică populară, bucate şi licori alese, care să ţină, probabil, tot anul 2018, şi toate acestea pe banii cetăţenilor.

Pentru alţii, Centenarul ar trebui să fie un fel de "Jocuri olimpice ale României", doar ale României, în care judeţele se vor întrece în activităţi cât mai năstruşnice, iar în final, pe la 1 decembrie seara, să organizăm un imens foc de artificii, să ne dăm medalii între noi, pentru că, nu-i aşa, important este să participi!

Mai sunt cei care optează pentru o variantă mai sobră. Centenarul este prilejul de a comemora câteva mari figuri ale istoriei, prin organizarea unor ceremonii militaro-religioase, o invocare maraton, din care, cu greu, ar putea un trecător să ghicească bucuria acestui popor, la împlinirea unui ideal pentru care a aşteptat nu 10, nu 100, ci 1.000 de ani?

Toţi cei mai de sus au dreptul să gândească aşa. Dar, din punctul meu de vedere, pierd esenţialul. Am spus-o în mai multe rânduri, dar sunt mândru să o repet şi aici - cred, cu cea mai mare tărie, că a cinsti cu adevărat reuşita măreaţă a înaintaşilor noştri înseamnă a omagia în primul rând faptele lor şi adevărul istoric.

Unirea a trebuit să fie recunoscută, consfinţită şi ratificată de sistemul tratatelor internaţionale, după Primul Război Mondial. Aşadar, vom sărbători Tratatul de la Versailles, semnat la 28 iunie 1919, care a anulat pacea separată, impusă samavolnic la Buftea. Vom sărbători Tratatul încheiat la 10 septembrie 1919, care a recunoscut Unirea Bucovinei. Vom aniversa Tratatul de la Paris din 9 decembrie 1919, prin care se recunoştea internaţional faptul că România Mare a acordat cetăţenia sa tuturor minorităţilor de pe teritoriul unificat.

Vă întreb, merită aceste momente ale istoriei noastre să facă parte din sărbătoarea Centenarului? Nu de alta, dar Guvernul României a prelungit alocarea bugetară până în 2020, fiindcă aceste evenimente au avut loc în 1918, 1919, 1920, nu fiindcă ministrul Ivaşcu ar fi leneş sau incompetent.

Vă întreb, iarăşi, merită marcată semnarea Tratatului de la Trianon, aşa cum unii dintre dumneavoastră o ştiu cu siguranţă, a avut loc la 4 iunie 1920, cu 4 luni înaintea celui de la Paris, prin care se recunoştea Unirea Basarabiei?

Putem să nu sărbătorim ianuarie 1919, atunci când Statele Unite ale Americii, prin preşedintele Wilson, susţin şi recunosc unificarea României?

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ce Românie şi ce unire ar trebui să sărbătorim, fără Parlamentul Unirii din 1919?

Aşadar, nu ministrul Ivaşcu şi nu Guvernul PSD au hotărât că momentul unirii nu se încheie, ci doar începe în anul 1918!

Mă întreb, atunci, de ce nimeni nu s-a gândit să respecte adevărul istoric, inducându-se, în mod nedrept şi incorect faţă de naţiunea română şi faţă de făuritorii Marii Uniri, conceptul că aniversarea Centenarului se referă doar la 1918, ignorându-se în felul acesta marile evenimente naţionale, europene şi internaţionale, ce au urmat şi validat, atestând România Mare, România unită?

Centenarul nu sărbătoreşte victoria românilor asupra altor popoare, ci eliberarea tuturor fiilor acestui pământ de sub asuprirea imperiilor care ne-au confiscat atât de des devenirea!

Doamnelor şi domnilor,

Chiar în titlul moţiunii de azi se face referire la românii de pretutindeni, pe care cineva consideră că i-aş nesocoti. Dimpotrivă, cred că o Românie demnă, la 100 de ani de la Marea Unire, trebuie să fie clădită din demnitatea fiecărui cetăţean al ei, oriunde s-ar afla acesta.

De aceea, îndrăznesc, cu permisiunea Domniilor Voastre, să vă spun acest lucru şi altfel, cu vorbele unui mare om, de acum 100 de ani: "Sunteţi, domnilor, reprezentanţii unui popor care este mândru şi poate fi mândru de trecutul său, şi care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeţi rolul pe care el trebuie să-l aibă în lume. Fiţi cât de modeşti pentru persoana dumneavoastră, dar nu fiţi niciodată modeşti pentru poporul pe care îl reprezentaţi." Aşa vorbea cel mai iscusit dintre liderii liberali, marele om de stat Ion I.C. Brătianu, ale cărui recomandări sunt valabile şi astăzi, şi pentru acest ministru al PSD, al culturii şi identităţii naţionale.

Privitor la manifestările din teritoriu, la proiectele din judeţe şi primării, ţin să asigur, de la această tribună, pe fiecare responsabil local, că are în mine cel mai deschis ministru pentru sărbătorirea Unirii pe întreg teritoriul. Dar aici intervine una dintre diferenţele modului de abordare - aleg să aprob acele manifestări care, cum spuneau înaintaşii noştri, aduc lumină culturii, în cel mai îndepărtat cătun, acele investiţii în recondiţionarea caselor memoriale sau căminelor culturale care sunt mereu şi mereu uitate, sunt peste puterile comunităţilor restrânse şi cer, neapărat, intervenţia statului.

Cred din tot sufletul în educaţia prin cultură, doresc ca marile personalităţi ale acestui secol, din toate domeniile, să aibă fiecare măcar un bust în localitatea natală, pentru ca elevii care trec pe lângă ele, în drum spre şcoală, să ştie că există precedente, că se poate, că succesul lor în viaţă depinde de ei şi că România de peste 100 de ani se va mândri cu figuri răsărite din toate straturile societăţii noastre.

De aceea, vă dau dreptate! Pentru toate procedurile acestea este nevoie de timp.

Am avut deja două comitete interministeriale în care s-a aprobat deja o primă listă - asta ca să vă răspund că nu s-a aprobat nimic şi vă reamintesc că sunt doar de două luni...

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorată asistenţă,

Având în vedere importanţa aniversării Centenarului, moţiunea de azi, dar şi din dorinţa de a fi cât mai clar şi mai riguros, vă voi expune următoarele: situaţia existentă la preluarea mandatului; ce s-a întreprins în cele 60 de zile de guvernare ale actualului Guvern şi ce urmează a se realiza în perioada imediat următoare, la nivelul Comitetului Interministerial şi, implicit, la nivelul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

I. Punctual, cu privire la situaţia existentă la preluarea mandatului, am constatat următoarele.

Nu exista o strategie unitară, bazată pe o concepţie clară, principii şi teme principale, a modului de aniversare a Centenarului. Erau doar liste, tabele, cu circa 2.042 de enunţuri de activităţi dedicate Centenarului. Nu aveau o fundamentare reală, completă. În plus, nu exista cadrul legal adecvat, mai ales din punctul de vedere al mecanismelor de finanţare. Acest lucru a făcut această nouă ordonanţă. A reglat mecanismele de finanţare.

Vorbim, totuşi, despre bani publici, alocaţi cu destinaţie clară, şi anume, aniversarea Centenarului.

Aşadar, nu puteam fi de acord cu risipirea banului public, pentru că nu existau criterii de selecţie. Nu existau descrieri complete ale acţiunilor propuse, lipseau fişele tehnice şi devizele justificative. Vă rog să mă credeţi, am 10 ani de experienţă în activitatea managerială şi administrativă în domeniul culturii.

Din păcate, mulţi dintre cei care au propus aceste idei, cu bună-credinţă şi emulaţie pozitivă, au fost induşi în eroare.

De aceea, fac un apel la dumneavoastră, să înţelegeţi că nu am făcut decât să reconsider situaţia şi să introduc relevanţa tematică şi legalitatea în cheltuirea banului public.

II. În acest context, cu sprijinul necondiţionat, direct şi nemijlocit al doamnei prim-ministru, al colegilor din Comitetul Interministerial - şi cu această ocazie le mulţumesc pentru înţelegere şi pentru sprijin - am întreprins, încă de la începutul mandatului, în principal, următoarele.

S-a elaborat şi s-a aprobat ordonanţa de urgenţă prin care sunt stabilite:

Mecanismele clare de finanţare, oferind şi posibilitatea reportării sumelor neutilizate la finalul anului bugetar, până cel mai târziu în anul 2020, permiţând, în felul acesta, continuarea, până la finalizare, a proiectelor importante şi, mai ales, a celor care vizează refacerea caselor memoriale.

S-a decis că la şedinţele Comitetului Interministerial, pot participa, în afară de membrii acestuia, reprezentanţi ai Parlamentului, ai Administraţiei Prezidenţiale, ai mediului academic şi ai organizaţiilor neguvernamentale.

Consider că am reuşit să repar o nedreptate, introducând şi posibilitatea legală pentru finanţarea proiectelor propuse de organizaţii neguvernamentale, evident, acolo unde se face dovada unui potenţial creator excepţional.

Pe 12 martie 2018, s-a obţinut certificatul OSIM al Ghidului vizual al Centenarului. Din acest moment, toate instituţiile centrale şi locale, dar şi entităţile private pot demara implementarea cât mai largă a acestuia, cu titlu gratuit.

Vă rog să-mi permiteţi, cu această ocazie, doamnelor şi domnilor parlamentari, să vă solicit participarea, pentru reuşita acestei implementări, cât mai rapidă şi mai largă, la toate nivelurile şi, mai ales, în circumscripţiile electorale pe care le reprezentaţi.

Deci nu am blocat nimic, ci realizez un demers de intrare în normalitate şi în legalitate.

Ordonanţa de urgenţă este fundamentată pe Documentul Programatic şi are la bază conceptul care vizează România contemporană şi viitoare, în contextul european şi nord-atlantic. Aniversarea Centenarului trebuie să se realizeze printr-o abordare şi viziune integrată şi unitară pe coordonatele unităţii, coeziunii şi consensului naţional. Documentul Programatic conţine principii, teme şi tipuri de acţiuni care trebuie să se desfăşoare pentru aniversarea Centenarului.

Ne aflăm într-o evaluare permanentă şi benefică a tuturor propunerilor şi ideilor depuse până în prezent şi avem aceeaşi deschidere şi transparenţă pentru propunerile de proiecte care vor urma.

Am supus aprobării o primă listă de proiecte eligibile din punctul de vedere al conţinutului, conceptual şi tematic, criteriilor de selecţie şi legalităţii finanţării.

Prin decizia doamnei prim-ministru, s-a schimbat componenţa Comitetului Interministerial, ridicându-se gradul de reprezentativitate şi responsabilitate a membrilor acestuia, la nivel de miniştri. Pe măsura finalizării tuturor listelor de proiecte şi aprobării acestora de Comitetul Interministerial, se va întocmi calendarul naţional de evenimente dedicate aniversării Centenarului. (Rumoare.)

Doamnelor şi domnilor,

Un punct important în moţiunea dumneavoastră este cel referitor la situaţia Monumentului Marii Uniri de la Alba Iulia.

Deşi nu există în moţiunea dumneavoastră, vă rog să-mi permiteţi să vă prezint şi situaţia Monumentului dedicat Marii Uniri de la Arad. Cu toată sinceritatea, vă mărturisesc că situaţia ambelor monumente este gravă. Consider că atât dumneavoastră, cât şi opinia publică trebuie să cunoaşteţi situaţia exactă, reală, cu atât mai mult cu cât în spaţiul public se vehiculează tot felul de informaţii false şi denaturări ale adevărului.

Doamnelor şi domnilor,

În 1993, adică acum 25 de ani, a avut loc concursul pentru Monumentul Unităţii Naţionale din Alba Iulia, cu ocazia celei de-a 75 aniversări a Marii Uniri. După cum toată lumea ştie, acum aniversăm 100 de ani.

Câştigătorul acestui concurs a fost sculptorul Mihai Buculei, conform procesului-verbal din 21 octombrie 1993. După 5 ani, în 1998, Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului avizează încredinţarea directă a elaborării studiului de fezabilitate pentru monument, autorului.

Ei bine, doamnelor şi domnilor, mai trec 10 ani şi, în 2008, Primăria municipiului Alba Iulia solicită, printr-o adresă, Ministerului Culturii, finalizarea Proiectului "Mihai Buculei", pentru negocierea onorariului autorului, pentru proiectarea lucrărilor de amenajare urbană aferente şi pentru identificarea surselor de finanţare.

În 2009, ca urmare a unei documentaţii înaintate de Mihai Buculei Comisiei Naţionale pentru Monumente de For Public, se obţine aviz favorabil pentru faza întâi. În acelaşi an, 2009, Ministerul Culturii solicită organizatorului, respectiv autorităţii locale, deţinătoarea documentaţiei şi arhivei concursului, completarea documentaţiei pentru faza a doua.

După 8 ani de stagnare, în 2017, pe 7 decembrie, Parlamentul României adoptă Legea nr. 246, pentru realizarea Monumentului Marii Uniri, alocând o sumă de 18,5 milioane de lei.

Primul lucru pe care l-am constatat analizând situaţia, repet, în contextul dorinţei de a avea la Alba Iulia acest monument, este că, după 25 de ani, între Ministerul Culturii şi autorul operei, sculptorul Mihai Buculei, nu există niciun contract şi nici nu a existat vreodată!

Ce am întreprins în această perioadă şi ce trebuie întreprins pentru a începe realizarea operei şi montarea ei în timp util?

În primul rând, încheierea contractului între autor şi Ministerul Culturii. Pentru ca aceasta să se realizeze în depline condiţii de legalitate, trebuie reconstituită toată documentaţia necesară, încă din 1993. În acest sens, încă de la începutul mandatului meu, s-au făcut întâlniri de lucru în compartimentele de specialitate ale Ministerului Culturii, s-a constituit o comisie de analiză şi prenegociere, trimiţându-se sculptorului şi un draft de contract, pentru analiză. Tot în această perioadă, s-a menţinut contactul permanent cu autoritatea locală, respectiv Primăria Alba Iulia, în special cu domnul primar Hava, cu care am avut o primă întâlnire directă, la Bucureşti, următoarea fiind programată joi, 5 aprilie, când mă voi deplasa personal la Alba Iulia, pentru a analiza împreună situaţia la faţa locului.

Vă asigur, doamnelor şi domnilor parlamentari, că ambele părţi, respectiv, Primăria municipiul Alba Iulia şi Ministerul Culturii, şi-au exprimat cert dorinţa de a rezolva toate problemele până la finalizarea montării monumentului. Sperăm într-o colaborare constructivă şi din partea sculptorului Mihai Buculei.

Arad.

Situaţia privind finalizarea lucrărilor pentru realizarea şi amplasarea Monumentului Marii Uniri din 1918, din municipiul Arad, este la fel de dificilă, însă cu un parcurs de numai 12 ani, spre deosebire de cel anterior, de 25 de ani.

Datele obiective sunt, în mod succint, următoarele.

În 2006, Ministerul Culturii organizează un concurs, câştigat în 2007 de sculptorul Florin Codre. În acelaşi an, se încheie contractul între Ministerul Culturii şi autorul câştigător, în valoare de 10 milioane de lei. Se începe plata contractului, pe etape de execuţie, ultima plată a contractului către autor efectuându-se în 2010, exact acum 8 ani, autorul rămânând cu obligaţia montării monumentului.

Începe o suită de tergiversări şi discuţii, atât asupra amplasamentului monumentului, cât şi a obligaţiilor contractuale, care se soldează cu un proces civil, finalizat prin sentinţa definitivă din 27 aprilie 2016, prin care autorul este obligat să transporte şi să amplaseze monumentul.

Având preocuparea de a rezolva în sens pozitiv amplasarea Monumentului Marii Uniri, încă de la începutul mandatului meu, acum două luni, am efectuat întâlniri cu autorul, sculptorul Florin Codre; deplasarea la Arad, pentru a constata situaţia amplasării monumentului şi pentru a purta discuţii în vederea găsirii soluţiilor de rezolvare ; întâlniri cu domnul primar Falcă; întâlniri cu parlamentari şi consilieri locali ai PSD, în dorinţa de a găsi, prin mediere, soluţiile optime, pentru a reuşi amplasarea acestui monument.

Considerăm că numai prin negocierea între factorii politici locali şi primar, acest monument se poate monta în circa o lună şi jumătate, conform afirmaţiilor făcute de sculptorul Florin Codre.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

După cum vedeţi, în ambele situaţii, Alba Iulia şi Arad, în aceste două luni mi-am dedicat toată atenţia şi o bună parte din timp rezolvării problemelor, sub trei aspecte: legal, instituţional şi prin implicare personală. Pe scurt, nu am oprit, blocat, complicat sau încurcat absolut nimic în legătură cu aceste monumente, ci m-am străduit să descurc iţele moştenite de la vreo 20 de miniştri anteriori.

Vă asigur că am toată disponibilitatea şi dorinţa ca România să poată construi Monumentele Marii Uniri, dar fiecare pas în acest sens trebuie să fie unul legal.

Înainte de a încheia, aş dori să mă adresez direct dumneavoastră, ca deputaţi români şi responsabili politici.

Ne-am adunat astăzi, aici, să lămurim acum cum dorim să celebrăm marile fapte de acum 100 ani.

Când vor vota deputaţii liberali, mi-aş dori să se întrebe cum ar fi votat Brătianu o moţiune politică pe o asemenea miză. Iar când va vota orice patriot român, de orice orientare politică, să aibă un gând pentru patrioţii Iuliu Maniu, Vaida-Voevod, Marghiloman, Averescu sau Take Ionescu, lideri care au dat strălucire istoriei noastre, nu atât prin luări de poziţii tăioase, cât prin compromisuri înţelepte, fecunde şi stabilizatoare de ţară.

Doamnelor şi domnilor,

Poate ar fi timpul ca din România mea, din România ta, din România lui, să facem România noastră!

La mulţi ani, România noastră!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Începem dezbaterile.

Din partea Grupului PSD, doamna deputat Beatrice Tudor.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Beatrice Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru George Ivaşcu,

Stimaţi colegi,

Înainte să discutăm despre textul propriu-zis al moţiunii, sunt câteva lucruri care trebuie spuse, pentru ca nu cumva să lăsăm politica să stea în calea adevărului.

Primul mesaj pe care vreau să-l transmit ferm şi răspicat este acesta - atât eu, cât şi întreg Grupul PSD din Camera Deputaţilor regretăm că Centenarul a ajuns subiect de dezbatere partizană în Parlament şi că a devenit un subiect politic folosind, pentru a servi, acelaşi narativ folosit de opoziţie: PSD este rău şi opoziţia este bună. Este ironic faptul că un subiect care ar trebui să ne unească pe toţi românii este folosit să ne divizeze politic. Este, de asemenea, o iresponsabilitate din partea celor care se pretează la aceste jocuri, pentru că acestea sunt jocuri politice şi nu trebuie să ne ferim în a le spune pe nume.

Da, regretăm faptul că trebuie să facem din Centenar un spectacol politic, în loc de un spectacol al românismului.

Al doilea mesaj pe care vreau să-l transmit ferm este că, pentru noi, Partidul Social Democrat, aniversarea Centenarului reprezintă o miză reală şi importantă, pentru că stă la baza politicii naţionale pe care încercăm să o implementăm.

Noi, PSD, suntem partidul care nu ne-am sfiit niciodată să spunem că suntem români în România şi pentru românii din România trebuie să facem politică, pentru ei trebuie să propunem idei şi legi şi pentru ei trebuie să acţionăm.

Noi nu am spus niciodată că ţara sau poporul nostru este neguvernabil şi că avem nevoie de o Înaltă Poartă. Noi niciodată nu ne-am dus cu pâra la educatorii din Vest, cărora le-am descris în cuvinte grele o situaţie care nu are nimic de-a face cu realitatea.

Noi niciodată nu ne-am subminat ţara şi nu i-am subminat pe români. De aceea, noi nu am folosit Centenarul nici ca armă politică, nici ca pretext politic, aşa cum văd că a început să fie la modă. Noi ne-am văzut de treaba pentru care românii ne-au votat.

Al treilea mesaj pe care vreau să-l transmit se adresează mai puţin politicienilor actuali, cât guvernării tehnocrate.

Ruşine Guvernului tehnocrat, pentru că a folosit Centenarul în scopuri comerciale. În documentarea acestei luări de poziţie, am dat peste această informaţie din anul 2016. Guvernul Cioloş a folosit contextul Centenarului pentru scopuri financiare. Sigur, nu persoanele, dar aceasta este doar o problemă de nuanţă.

Premierul Dacian Cioloş a declarat la lansarea emisiunii de titluri de stat pentru populaţie "Fidelis Centenar" că, "... dincolo de acest context aniversar al Centenarului, această acţiune are şi o componentă economică foarte clară. Este o investiţie sigură, o investiţie garantată de stat, unde dobânda şi câştigul pentru capital reprezintă venituri neimpozabile...".

Se vede, aşadar, unde stătea grija premierului Cioloş, de la acea vreme - la dobânda şi la câştigul neimpozabil pentru capital şi mai puţin la modul în care se foloseau simbolurile naţionale în scopuri de marketing.

Pentru curioşi, la finalul Programului "Fidelis Centenar", tot premierul Cioloş ne anunţa că peste 20.000 de români au cumpărat titluri de stat în valoare de 735 de milioane de lei, adică peste 150 de milioane de euro. Nu este un rezultat deloc rău, nu ştim ce o fi vândut aceste produse, fie conceptul Centenarului, fie încrederea românilor în Cabinetul Cioloş - cert este că un produs financiar cu termenul Centenar a fost comercializat, şi încă cu vârf şi îndesat....

Spune asta doar pentru a sublinia că lui George Ivaşcu, ministru de doar două luni, i se reproşează că nu are un plan despre modul de gestionare a Centenarului, tocmai de nişte formaţiuni politice care au girat un guvern care avea un plan, extrem de bine pus la punct, de a folosi Centenarul pentru diferite interese economice şi financiare, nu la fel de bine pus la punct ca planul de achiziţionare a "Cuminţeniei Pământului", un proiect guvernamental tehnocrat eşuat, care ţine mai mult de istoria artei decât de istoria României şi care a devenit stindardul guvernării tehnocrate.

Dar să revenim acum la moţiunea noastră, căci avem şi aici multe de spus.

Primul lucru care merită menţionat este că vorbim de prima moţiune simplă din istoria postdecembristă a Parlamentului, care se vrea o moţiune de cenzură. Doar asta se poate înţelege din îndemnul iniţiatorilor, de la finalul moţiunii, care solicită un vot de neîncredere faţă de responsabilitatea Guvernului actual. Nu este rău pentru o găselniţă de comunicare politică, dar v-am mai rugat, stimaţi colegi, să nu confundaţi editorialele cu moţiunile. Acum vedem că s-a ajuns la confundarea moţiunilor simple cu cele de cenzură, ceea ce este totuşi mai grav.

Avem însă speranţa că până la finalul acestei legislaturi veţi învăţa exact care este diferenţa între o moţiune simplă şi una de cenzură.

Apoi, înţelegem, de la începutul moţiunii, că doriţi o dezbatere publică, având ca temă găsirea de soluţii pentru reconsiderarea unui plan naţional dedicat Centenarului Marii Uniri. Ideea nu este rea, iar noi, deputaţii PSD, suntem mereu deschişi dialogului. Dar chiar credeţi că invitaţia la dialog este ceea ce rămâne reţinut după câteva pagini de invective politice şi acuzaţii? Spun asta doar pentru a arăta că, pentru ca dialogul să aibă succes, el trebuie purtat cu bună-credinţă, iar această bună-credinţă trebuie să fie evidentă încă de la invitaţie. Adevărul adevărat este că textul moţiunii nu abundă de foarte multă bună-credinţă, dar cred că este vorba doar despre o deficienţă de stil, nu despre o intenţie politică a dumneavoastră.

Apoi, vine întreaga chestiune: cine, ce a făcut pentru Centenar... iar aici lucrurile trebuie puse în contextul lor istoric.

În iulie 2016, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului Cioloş, s-a înfiinţat Departamentul Centenar, structură fără personalitate juridică, în subordinea prim-ministrului, finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul SGG.

Departamentului i s-a stabilit ca obiectiv coordonarea, la nivel naţional, a pregătirii, a organizării şi a desfăşurării manifestărilor, acţiunilor şi proiectelor de aniversare a Centenarului României. Cu acest prilej, s-a făcut şi o pagină de internet, uşor propagandistică, faţă de viitoarele intenţii politice ale tehnocraţilor.

Să citez doar punctul 8 al Documentului programatic de pe această pagină de internet, intitulat "Dimensiunea România 200" - "... este o temă de dezbatere organizată în medii instituţionalizate, dar şi în medii nereglementate, platforme sociale, care vizează obţinerea unui volum relevant de informaţii cu privire la ceea ce trebuie să fie reunit sub deviza noului proiect de ţară; dimensiunea este legată organic de cea axată pe tinerele generaţii. Organizarea unei astfel de dezbateri naţionale poate pleca de la premisele de discuţie lansate în spaţiul public de autorităţi şi personalităţi relevante, vizând consolidarea democratică a societăţii, în jurul unor obiective naţionale care derivă din necesitatea imperioasă a desăvârşirii modernităţii româneşti...".

"România 200" scrie în documentul programatic de pe centenar.gov.ro, iniţiat de Cioloş, "România 100 se numeşte Proiectul politic al lui Dacian Cioloş", iar toate indiciile conduc spre ideea că fostul premier şi acoliţii săi încearcă utilizarea Centenarului în scopuri politice.

Să vă mai ofer câteva argumente în acest sens.

Ţineţi minte titlurile stat cu sintagma Centenar, menţionate mai devreme! Iată ce spunea Dacian Cioloş, cu ocazia lansării titlurilor de stat "Fidelis Centenar" la Palatul Victoria, titluri a căror scadenţă este la 18 iulie 2018, la aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire: "... În curând, în câteva săptămâni, urmează să adoptăm şi să trimitem Parlamentului o lege a Centenarului, care să încadreze atât instituţii, cât şi proiecte care vor fi dedicate Centenarului, proiecte de infrastructură, proiecte legate de educaţie, de sănătate."

Nu avem cunoştinţă de vreo lege a Centenarului depusă, alta decât cea propusă anul trecut de Guvernul PSD, lege care a fost atacată la Curtea Constituţională de PNL, din motive strict politice, Curtea Constituţională respingând sesizarea doar 3 zile mai târziu.

Şi pentru că tot am vorbit despre Legea Centenarului a lui Dacian Cioloş, să mai amintesc că, potrivit declaraţiilor publice, din această lege urma să facă parte şi Proiectul Autostrăzii Piteşti-Sibiu. Doar ca o curiozitate, dacă PSD propunea acelaşi lucru, nu cumva spuneaţi că ne pierdem vremea cu proiecte care nu au legătură cu manifestările şi cu acţiunile dedicate acestui mare eveniment naţional, aşa cum arătaţi în moţiunea pe care o dezbatem acum?

În ceea ce priveşte gestionarea proiectelor care ar urma să fie finanţate, iarăşi nu este clară critica. A făcut bine sau nu a făcut bine ministrul Ivaşcu, atunci când s-a comportat riguros şi scrupulos în ceea ce priveşte banul public? Pentru că noi credem că tocmai asta se doreşte de la un ministru, dar poate am înţeles noi greşit.

Când reprezentanţii opoziţiei dau de cineva care este meticulos cu banul public, tot nu sunt mulţumiţi şi îi dedică o moţiune simplă, dovadă că singura raţiune din spatele acestor moţiuni este tot dorinţa de publicitate şi pofta de marketing politic. Dar politica nu se face doar prin comunicare, iar comunicarea nu înseamnă orice, oricând, oricum.

În cele din urmă, o întrebare de logică elementară pentru iniţiatori. Dacă elementul principal al criticii dumneavoastră este că s-a pierdut timp în organizarea manifestărilor dedicate Centenarului, nu este logic că, dacă ministrul Ivaşcu ar da curs invitaţiei dumneavoastră şi ar părăsi ministerul, ar surveni şi mai multe amânări şi s-ar pierde şi mai mult timp? Adică să înţelegem că aţi depus o moţiune simplă, mânaţi de îngrijorarea reală şi de bună-credinţă, în ceea ce priveşte întârzierile Centenarului, iar soluţia pe care o propuneţi conduce la şi mai multe întârzieri. În acest caz, de ce aţi mai propus moţiunea?

Stimaţi colegi,

Nu ne propunem nici să mistificăm adevărul, nici să ascundem lucrurile evidente. Sunt întârzieri în ceea ce priveşte desfăşurarea Centenarului. Acest lucru a fost recunoscut chiar de premierul Viorica Dăncilă, în cadrul şedinţei de Guvern din data de 21 martie, atunci când a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă care reglementează cadrul legal şi de finanţare al manifestărilor dedicate Centenarului.

Speranţa şi angajamentului prim-ministrului au fost exprimate în sensul în care întârzierile să fie recuperate şi ne-a îndemnat pe toţi să nu mai privim spre trecut, ci spre viitor, şi să facem tot ceea ce depinde de noi, pentru a ne asigura că românii se vor bucura de un eveniment atât de important cum este Centenarul.

În acest context, lansez şi eu un apel pentru o abordare nepartizană a Centenarului şi pentru o conlucrare politică de bună-credinţă, care să ne permită să rezolvăm toate situaţiile care necesită atenţia noastră.

Am speranţa că toate forţele politice reprezentate în Parlament îşi doresc un Centenar reuşit şi că nu se vor sabota politic doar pentru a câştiga puncte politice în campaniile electorale din anul următor.

Având în vedere toate cele spuse, Grupul PSD din Camera Deputaţilor va vota împotriva moţiunii simple. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, Grupul PNL.

Domnul deputat Gigel Ştirbu.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor,

Dragi colegi deputaţi,

Vă rog să mă credeţi că am rămas puţin uimit când l-am auzit pe domnul ministru vorbind despre Ion I.C. Brătianu, despre Iuliu Maniu şi despre mulţi oameni politici din perioada interbelică.

Dar, domnule ministru, mulţi dintre ei au murit în puşcărie, omorâţi de înaintaşii dumneavoastră! (Aplauze.)

Totodată, domnule ministru, aş vrea să-i spun colegei dumneavoastră, care spunea mai devreme că sunteţi riguros şi scrupulos în ceea ce priveşte banul public, înseamnă că predecesorul dumneavoastră avea alte gânduri? Era de la dumneavoastră din partid... vă mulţumesc!

Dar nu despre asta am venit să vorbim, domnule ministru.

Am venit să vorbim despre subiectul acestei moţiuni simple. Opoziţia, prin depunerea acestei moţiuni simple, a vrut să tragă un semnal de alarmă, atât dumneavoastră sau cel puţin celui care conduce Ministerul Culturii, pentru că şi aşa am văzut că aţi delegat atribuţiile unui alt domn din minister, sau să tragem un semnal de alarmă Guvernului României şi celui care este premierul de facto al acestui Guvern, domnul Liviu Dragnea.

Ne aflăm, domnule ministru, în a patra lună, în anul în care trebuia să sărbătorim 100 de ani de când România există ca entitate statală, sub acest frumos steag şi nume.

Şi noi ce facem?

Trebuie să depunem o moţiune simplă, ca să vă avem în faţa noastră, domnule ministru. Pentru că la invitaţiile noastre şi la invitaţia colegei dumneavoastră, care a vorbit înaintea mea, nu aţi binevoit să răspundeţi, să fiţi prezent în faţa Comisiilor pentru cultură, domnule ministru.

Ca atare, acesta este un act democratic, nu este un act împotriva unui om, este un act împotriva unui guvern. Şi, domnule ministru, pe logica pe care funcţionează actuala majoritate guvernamentală, s-ar putea ca peste 4 luni, pentru că deja două luni au trecut, să avem un alt ministru. Şi atunci, nu avem dreptul, noi, opoziţie parlamentară, noi, români, să ştim ce se întâmplă cu această mare sărbătoare a românilor de pretutindeni?

Sau atunci acel ministru va veni şi va spune: "... eu nu sunt... Mafalda, nu sunt supraom, să fac în două luni ce n-au făcut alţii în doi ani..." - aceeaşi majoritate parlamentară, pentru că, domnule ministru, să mă iertaţi, dar, în logica asta, dacă aţi călcat pe bec, şi nu alocaţi, la Teleorman, la Videle, să nu dau nume de judeţ, banii necesari pentru sărbătorirea Centenarului, s-ar putea ca în decembrie, la Alba Iulia, altul să fie ministrul culturii.

Domnule ministru,

Acum 100 de ani şi mai bine, oamenii politici intelectuali, mari patrioţi români, au renunţat la orgolii, la cariere personale, la valori în care credeau şi la averi personale, pentru a face un singur lucru, acela de a îndeplini visul tuturor, Marea Unire de la 1918.

În urma comportamentului dumneavoastră, ca reprezentant al actualei majorităţi parlamentare, pe logica pe care funcţionaţi, în dimensiunea politică în care existaţi, domnule ministru, s-ar fi putut ca, acum 100 de ani, oamenii respectivi, dacă ar fi avut acelaşi comportament, astăzi să asistăm la acest vis... să fi rămas un simplu vis? Astăzi, dumneavoastră nu aţi fi stat pe acel jilţ! Astăzi, noi, toţi cei de aici, am fi fost împărţiţi în diferite zări!

Pe această logică, domnule ministru, credeţi că avem dreptul, noi, opoziţia parlamentară, să tragem un semnal de alarmă?

Domnule ministru George Ivaşcu,

Ca orice ocupant al acelui fotoliu, sunt convins că vă doriţi sau v-aţi dorit să rămâneţi în istoria acestei noţiuni. Din punctul meu de vedere, domnule ministru, aţi reuşit. Aţi reuşit, cel puţin din două punte de vedere!

Primul - aţi reuşit să aduceţi, la nivelul mentalului public, faptul că Centenarul este facultativ.

Şi al doilea - sunteţi primul ministru al culturii care beneficiază de o moţiune simplă, după 1990 încoace.

După 1990 încoace, niciodată, la adresa ministrului culturii, nu s-a depus vreo moţiune simplă! Ar trebui să fie un semn de întrebare pentru dumneavoastră.

Şi pentru că vreau să-i dau dreptul altui coleg, să vă spună şi el gândurile, foarte pe scurt vă mai spun un singur lucru, domnule ministru.

Imaginaţi-vă, ca să înţelegeţi dimensiunea fotoliului pe care îl ocupaţi, dimensiunea atitudinii pe care ar trebui să o aveţi, domnule ministru, imaginaţi-vă că sunteţi actor şi jucaţi în faţa a 20 de milioane de spectatori. Pe această scenă însă nu aveţi, domnule ministru, dreptul să aveţi trac, pentru că veţi fi penibil. Şi pentru că prin prisma profesiei dumneavoastră, domnule ministru, cunoaşteţi foarte bine operele lui Caragiale, vă daţi seama ce v-ar fi spus, în astfel de momente, nenea Iancu? "E groasă rău, nenea Jorj!"

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

În continuare, Grupul parlamentar al USR.

Doamna deputat Cristina-Ionela Iurişniţi.

Aveţi 5 minute, doamnă deputat.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule ministru, în mod firesc, la mai puţin de două luni de la învestirea noului Guvern, o moţiune simplă împotriva ministrului culturii nu ar fi trebuit să fie o prioritate.

Iată că totuşi, astăzi, prin acest act de retragere a încrederii acordate la învestire, partidele de opoziţie vă solicită să vă daţi demisia.

Iată şi motivele pentru care USR consideră că nu mai puteţi conduce Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale în anul crucial al Centenarului.

Domnule ministru,

La începutul mandatului pe care l-aţi început, în cadrul audierii la şedinţa Comisiilor pentru cultură, reunite, aţi promis că veţi păstra un dialog deschis şi continuu cu Parlamentul. Aţi fost invitat de patru ori să răspundeţi întrebărilor membrilor comisiei şi nu aţi făcut-o.

De asemenea, aţi refuzat să vă prezentaţi în faţa Comisiei pentru Centenar, pentru a prezenta statu-quo-ului proiectelor menite să sărbătorească acest moment important din istoria României, şi nu doar atât.

Domnule ministru,

Aţi sfidat Parlamentul, atunci când, în cadrul ultimei şedinţe a Comisiei pentru Centenar, aţi prezentat aşa-zisele cele mai importante proiecte menite să sărbătorească Centenarul, excluzând un monument care, dincolo de controversa estetică, este de mult aşteptat de locuitorii din Alba Iulia.

De ce nu comunicaţi, domnule ministru?

De ce trebuie să chemăm tot Parlamentul să vă asculte, pentru a răspunde întrebărilor legitime ale parlamentarilor?

Sunt o mulţime de întrebări, la care, până acum, nu v-aţi obosit să răspundeţi.

Ce v-a împiedicat să semnaţi acel contract pentru monumentul de la Alba Iulia, pentru a înlătura orice suspiciune de rea-credinţă?

De ce a trebuit să avem prezentat un plan pentru Centenar, abia la sfârşitul lunii martie?

Iată că avem, în sfârşit, o listă cu proiectele aprobate pentru finanţare. Lista în sine nu ne ajută însă cu nimic pentru a înţelege logica, criteriile şi obiectivele urmărite în procesul de selecţie a proiectelor câştigătoare. În lipsa unor explicaţii, rămânem cu întrebările.

Care este legătura cu sărbătorirea Centenarului, a finanţării procesului de pregătire a tinerilor diplomaţi, de Ministerul Afacerilor Externe? De altfel, MAE deţine un număr de 8 proiecte din 43 aprobate, în condiţiile în care este ordonator principal de credite şi are propriul buget de activităţi. Alte ministere, precum şi alte instituţii centrale, cum este ICR, sunt şi ele finanţate, în timp ce muzeele şi instituţiile din teritoriu cu greu îşi găsesc loc printre acestea.

Să mai spunem şi că Teatrul Naţional "Lucian Blaga" de la Cluj-Napoca, Corul Naţional de Cameră Madrigal "Marin Constantin" şi Centrul Naţional de Artă "Tinerimea Română" sunt cam singurele instituţii din această listă care produc conţinut cultural efectiv şi că lipsesc, cu desăvârşire, instituţiile independente, ONG-urile, operatorii culturali de la firul ierbii, care să dea dinamism şi să atragă public nou şi tânăr pentru aniversarea Centenarului?

Dacă ar fi doar aceste nemulţumiri enumerate mai sus, v-aţi face vinovat doar pe jumătate. Ce este cel mai dureros este că, prin lipsa dumneavoastră de acţiune de astăzi, împiedicaţi proiecte de o mare perspectivă pentru România.

Vi le enumerăm acum. Este vorba despre Dosarul "Roşia Montană", de la UNESCO. Institutul Naţional al Patrimoniului şi-a făcut treaba, clarificând obiecţiile ridicate de această instituţie. Dumneavoastră de ce nu comunicaţi mai departe răspunsurile la aceste obiecţii, pentru a putea să demarăm procesul de încadrare a sitului de la Roşia Montană, în patrimoniul universal?

Care este colaborarea dumneavoastră cu municipalitatea Timişoara, în vederea pregătirii statutului de Capitală Culturală în 2021?

La Timişoara lucrurile se mişcă foarte greu. Ştiaţi asta, domnule ministru? Dacă nu, vă spunem noi! Ce vă împiedică să numiţi un comisar din partea ministerului, pentru a se ocupa de această sarcină, aşa cum a fost desemnat un comisar din partea ministerului, pentru Sibiu 2007?

Este grav că prin parteneriate suspecte doriţi să externalizaţi către Academia România competenţe care revin direct Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

Care este fundamentul acestei mişcări, domnule ministru? Aşteptăm explicaţiile dumneavoastră!

Ce înseamnă Senatul culturii?

În loc să stăvilim creşterea birocraţiei, o înflorim! De ce?

Avem nevoie de răspunsuri la aceste chestiuni, care nu se explică şi nu sunt justificate.

Dacă tot sunteţi aşa de ocupat, spuneţi-ne şi nouă, ce se întâmplă, de nu aţi venit la comisie? Aţi spus că trebuie să mergeţi la Târgul de Carte de la Leipzig, unde v-aţi pierdut, domnule ministru, că nu aţi reuşit să ajungeţi nici acolo şi nici la comisie? România a fost invitată de onoare şi nu aţi fost prezent.

Ştiaţi că anul acesta este Anul European pentru Patrimoniu, domnule ministru?

Care este poziţia dumneavoastră vizavi de iniţiativa recentă a PSD de a scoate din sfera penală intervenţiile, fără autorizaţie, asupra clădirilor monument istoric?

Aşteptăm nişte răspunsuri!

Şi reamintim că nici la Plovdiv nu aţi fost, unde Memorialul de la Sighet a primit de la comisarul european pentru cultură marca de "Patrimoniu European".

Sunteţi absent peste tot: absent în Parlament, absent la Leipzig, absent la Plovdiv, absent în comisie.

Nu în ultimul rând, vă rugăm să ne spuneţi cum stăm cu pregătirea Sezonului cultural România-Franţa? Se desfăşoară începând de la 1 decembrie 2018, dar totuşi nu ştim nimic despre ce se va întâmpla, ce fonduri se vor aloca, ce evenimente se vor petrece?

Dacă este firesc ca opoziţia să fie nemulţumită de activitatea dumneavoastră, vă aducem totuşi la cunoştinţă că, în cadrul ultimei şedinţe a Centenarului, cei mai mulţi şi cei mai duri critici ai dumneavoastră au fost din partea PSD. Păcat că senatorii nu sunt în sală. Astfel, domnul Romaşcanu şi doamna Andronescu ar fi confirmat cele spuse.

Am văzut cu toţii multe, în ultimul an, dar să te certe colegii din PSD, să-ţi arate obrazul, chiar nu am văzut!

Aşteptăm nişte răspunsuri clare şi eficiente!

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Grupul ALDE. Domnul deputat Varujan Vosganian.

Aveţi 3 minute, domnule deputat.

Vă rog. Suficient!

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi iniţiatori, oriunde vă aflaţi,

Vă rog eu, economisiţi-ne timpul, data viitoare! Nu mai faceţi moţiuni în dorul lelii! (Vociferări.) Vă rog eu foarte mult! (Aplauze.)

Spunea o colegă - dacă senatorii ar fi în sală - dar deputaţii unde sunt? Sunt cu senatorii, probabil! Deci haideţi... şi culmea care este? Noi facem o moţiune, să-l certăm pe ministrul culturii de ce este absent. Asta-i chiar că-i bună! Adică noi, absenţii deputaţi, îl chemăm pe ministru, să-l întrebăm de ce este absent. (Vociferări.)

Nu pe toţi, domnule Roman. Dumneavoastră sunteţi în sală şi vreau să elogiez faptul că pot privi drept în ochii dumneavoastră albaştri! (Vociferări.)

Dar, într-adevăr, această moţiune are semnificaţia ei, o invitaţie adresată tuturor miniştrilor, de a participa la şedinţele comisiilor, acolo unde sunt invitaţi. Sunt sigur că domnul ministru vă va explica de ce a lipsit, dar este un avertisment ca miniştrii să fie prezenţi atunci când sunt invitaţi.

Încă ceva.

Stimate coleg, care l-aţi invocat pe Ion Brătianu,

Eu cred că sigur, din perspectiva PSD, s-ar putea suspecta anumite traume din trecut, dar să ştiţi că şi eu am fost curios să ştiu ce fotografii sunt pe pereţii PSD şi singura dată când am vizitat sediul PSD, în faimoasa noapte a alegerilor din 2009, primul lucru pe care l-am făcut a fost să merg să văd cine este pe pereţii PSD. Şi l-am găsit pe Titel Petrescu, l-am găsit pe Emil Racoviţă şi alţi reprezentanţi ai Partidului Social Democrat Român, dintre care unii chiar au fost victime ale închisorilor comuniste. (Vociferări.)

De aceea, în discuţia asta privind închisorile comuniste, fiecare a avut ofranda sa. Dar atunci când îi invocaţi pe Brătieni, stimaţi colegi care vă revendicaţi din Brătieni, dumneavoastră aveţi chiar o responsabilitate în plus, ca atunci când vorbiţi despre victimele abuzurilor făcute de Procuratură, înfrăţită cu serviciile de informaţii, vă mărturisesc chiar aveţi o mare problemă în invocarea Brătienilor.

Aşa că, data viitoare, când mai faceţi astfel de admonestări, gândiţi-vă, în primul rând, la ce responsabilitate aveţi dumneavoastră în condamnarea abuzurilor şi în proclamarea drepturilor fundamentale, atunci când faceţi astfel de afirmaţii.

Am să închei, spunând că am avut, în mai multe rânduri - o să recomand şi colegilor care au semnat moţiunea - să aibă întâlniri cu domnul ministru, cu creionul în mână... există o ordonanţă de urgenţă care se referă la Centenar, există câteva proiecte în Programul de guvernare, care vor începe, domnul ministru are dreptate când spune că celebrarea Centenarului nu este mărginită la un singur an, ci va dura mai multă vreme şi poate că o să sărbătorim Centenarul şi atunci când vom finaliza Operele de la Iaşi, de la Craiova şi de la Cluj, sau atunci când vom finaliza alte obiective pe care le vom porni în Centenar.

Dar un lucru este cert şi apare tot mai clar! Ca să sărbătorim Centenarul, prima condiţie este să fim la înălţimea idealurilor care au fost proclamate atunci!

Şi, dacă vreţi cu adevărat să sărbătorim, sărbătoarea nu începe cu statuile de la Arad şi de la Alba Iulia, ci începe cu monumentele sufleteşti care se clădesc în piepturile noastre!

Mulţumesc! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PMP.

Domnul deputat Marius Paşcan.

Şi dumneavoastră aveţi tot 3 minute, domnule deputat.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Domnule ministru, evrika, chiar existaţi!

Am crezut că sunteţi o nălucire, vreo plăsmuire, vreo fantomă, vreo prezenţă de tip miraj, câtă vreme v-am invitat de atâtea ori în Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor; de asemenea, aţi fost invitat, în mod repetat, în Comisia specială comună pentru celebrarea Centenarului, a celor două Camere, şi nu v-aţi prezentat, şi nu v-aţi prezentat, fiind ascuns şi absent nemotivat.

Sigur că retorica este interesantă, a unor antevorbitori, dar noi trebuie să punctăm în mod concret faptul că cei care au venit la comisiile noastre, şi la cea pentru cultură şi la comisia specială, ca reprezentanţi ai domnului ministrul Ivaşcu, nu au fost capabili să răspunsă unor întrebări elementare. Ba, am avut ocazia, la ultima întâlnire din Comisia pentru Centenar, cu un consilier al domnului ministru, să constatăm că este paralel cu procedurile elementare administrative, de promovare şi de susţinere a unor proiecte. Aşadar, aici este vorba despre rea-voinţă şi rea-credinţă.

Înţeleg că aţi găsit o cale să declaraţi incompetentă echipa anterioară a ministerului, a colegului dumneavoastră Lucian Romaşcanu, să puneţi sub semnul întrebării cele 2.048 de proiecte, aţi început să retrimiteţi, birocratizând procedurile, noi fişe tehnice, deşi acelea au fost după criteriile stabilite de antecesorul dumneavoastră, şi astăzi asistăm la această bătaie de joc.

V-am văzut în chip patetic, prezentând aici, la modul fastuos, realizările şi ce ar trebui să facem la nivelul ţării, la nivelul Ministerului Culturii, ce ar trebui dumneavoastră să faceţi. Aţi identificat o grămadă de probleme, de parcă acesta v-ar fi rolul actoricesc şi demagogic de a ne prezenta probleme pe care nu sunteţi capabil să le rezolvaţi!

Domnule ministru,

Eu cred că nici colegii dumneavoastră nu v-au pus în acea funcţie şi nu v-au mandatat cu încrederea lor, pentru a face elogiu şi a evoca problemele pe care nu sunteţi capabil să le rezolvaţi. Acele probleme au fost şi pe agenda anteriorilor miniştri, şi a colegului dumneavoastră Romaşcanu, la fel de revoltat, credeţi-mă, în discuţiile personale, în care mi-a spus că nu înţelege la ce situaţie s-a ajuns, de reglare de conturi în interiorul PSD, astfel încât victima principală să fie tocmai manifestările subsecvente Centenarului.

Sigur că aici putem filosofa, putem avea o retorică interesantă, putem aborda din orice unghi am dori, acele manifestări, dar noi, ce am făcut în primul rând, şi ce aţi făcut dumneavoastră, este să dăm flit, să respingem în bloc manifestările pe care tot ministerul dumneavoastră le-a selectat, ale administraţiilor publice locale, ale organizaţiilor neguvernamentale şi să spunem că ele nu sunt relevante, nu sunt elocvente, că nu sunt bine făcute, deşi s-au cheltuit bani pentru elaborarea proiectelor respective. Despre acest lucru este vorba şi nu încercaţi să disimulaţi.

A trecut primul trimestru. Nu ştim nimic despre acele monumente, nu ştim nimic despre acele proiecte şi am primit din partea dumneavoastră, la Comisia pentru Centenar, o punere în temă de principii şi de strategii pe care să le urmăm, atenţie!, atunci când va începe al doilea trimestru din acest an. Dar cu manifestările care au fost planificate pentru primul trimestru şi cele care ar trebui să se desfăşoare acum şi pe care le reevaluaţi, dar nu ştim ce este cu ele, ce se va întâmpla, domnule ministru?

Sigur că altminteri putem să avem orice fel de abordare şi poziţie, dar ceea ce trebuie să înţelegem cu toţii - şi am mai spus de la acest microfon - este că manifestările Centenarului, semnificaţia şi evocarea lor, şi tot ceea ce punem în scenă, chiar cu titlu actoricesc, la nivelul ţării, declarativ, pompos, bombastic, pentru că suntem români şi ne mândrim cu asta, trebuie să ne asumăm transpartinic. Depinde de fiecare dintre noi acest lucru şi nu trebuie să-i facem proşti pe cei din administraţiile publice sau pe cei de la nivel local care au gândit anumite proiecte. Sunt priorităţile lor! Le aprobaţi sau nu? Sau tot recentralizăm şi toate proiectele vor fi duse la minister şi va stabili ministerul prin ce firme, şi cu cine, şi cum, centralizat, cheltuim banii respectivi?

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Îmi pare rău, domnule ministru, pentru că, printr-un act de bună-credinţă al tuturor, al nostru, am consimţit să majorăm semnificativ bugetul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale!

Aveţi suficienţi bani să susţineţi şi manifestările locale, de asemenea să le susţineţi şi pe cele centrale! Cum doriţi, cheltuiţi banii cu cine vreţi, cu firmele de casă din arealul politic, cu clientela de partid, dar lăsaţi manifestările să se întâmple! Nu căutaţi scuze şi pretexte pentru a vă deroba de această responsabilitate! Sunteţi pus într-o funcţie executivă...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

... şi înainte de toate să ne daţi şi nouă socoteală când vă chemăm!

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

În continuare, Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul deputat Ovidiu Ganţ.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Stimate domnule ministru,

Noi dorim să vă aducem în atenţie un aspect care este strict legat de Centenar, dar şi de denumirea, mai nou, a ministerului dumneavoastră, care conţine sintagma "identitate naţională" şi care, dincolo de fervoarea manifestărilor preconizate, credem că este chiar mai important, şi anume, conservarea, prezervarea patrimoniului cultural naţional, un aspect neglijat în mandatele predecesorilor dumneavoastră, care, din acest punct de vedere, au fost sublime, dar au lipsit cu desăvârşire.

Noi credem că este important să finanţezi un festival de muzică uşoară la Braşov, dar credem că banii respectivi ar fi putut fi direcţionaţi, pentru ca, într-un parteneriat cu Biserica Ortodoxă, să fie renovat Muzeul de la Biserica "Sfântul Nicolae" din Şcheii Braşovului, unde Diaconul Coresi publica primele texte în limba română, cu sprijinul şi în sensul Reformei luterane, promovate de saşii braşoveni. În egală măsură, credem că banii respectivi ar fi fost utili pentru renovarea Casei lui Iuliu Maniu de la Bădăcin, în parteneriat cu Biserica greco-catolică, pentru a sublinia rolul acestei biserici, dar şi al fruntaşilor Partidului Naţional Român din Transilvania, atunci când s-a pus problema Marii Uniri, în care Iuliu Maniu a jucat un rol central.

Deci credem că acestui aspect îi trebuie acordată o mare importanţă, cu atât mai mult cu cât este vorba despre patrimoniul naţional, generat de români, populaţia majoritară, dar şi de minorităţile naţionale, care, atunci când şi-au exprimat adeziunea, spre exemplu în ianuarie 1919, saşii transilvăneni la Mediaş, de a face parte din Regatul României, aşteaptă, în mod justificat, un sprijin al statului, atunci când este vorba de a păstra şi de a feri de vicisitudinile naturii monumente arhitectonice din secolul al XII-lea, al XIII-lea, al XIV-lea, care decad astăzi, în Transilvania, din neglijenţă şi din dezinteres, unele dintre ele fiind parte a Patrimoniului Mondial UNESCO sau monumente de Clasă A, la fel cum în rest aşteaptă şi alte biserici, sinagogi, geamii, să fie refăcute.

De aceea, rugămintea noastră, domnule ministru, este următoarea.

Ne-am dori, în primul rând, să creşteţi capacitatea instituţională a ministerului dumneavoastră. Noi ne dorim un dialog sincer, dar nu este posibil ca la o întrebare parlamentară pe care v-am adresat-o, la instituţie mă refer, nu dumneavoastră personal, în noiembrie anul trecut, să nu fi primit răspuns nici până astăzi, deşi ea priveşte atragerea de fonduri europene pentru refacerea unor astfel de biserici fortificate. Nu este posibil, este o ofensă la adresa Parlamentului şi vă rog pe dumneavoastră, ca ministru, să nu mai giraţi asemenea atitudini, iar atunci când parlamentarii vi se adresează să răspundeţi în termenul legal solicitărilor acestora.

În aceeaşi măsură, vreau să vă rog să încercaţi să reduceţi birocraţia. Diferitele comitete şi comisii, existente la nivelul sau pe lângă Ministerul Culturii, întârzie avizele pe care trebuie să le dea şi, în consecinţă, pun în pericol absorbţia fondurilor europene, tocmai pentru aceste proiecte de maximă importanţă.

Atât timp cât nu avem bani de la bugetul de stat, este singura soluţie, alături de, sigur, finanţări din ţările de care suntem apropiaţi ca limbă şi cultură, pentru a păstra intacte aceste importante monumente.

De aceea, este inadmisibil ca un simplu aviz, de la nu ştiu ce comisie de nu ştiu ce natură, să dureze luni de zile, iar solicitantul să nu aibă vreo informaţie referitoare la aceasta.

Şi, în fine, domnule ministru, o ultimă propunere, eventual, din partea noastră. Poate că ar fi frumos ca anul în care sărbătorim acest Centenar să însemne şi un început, în sensul că poate suntem în stare, toate forţele politice din România, să ajungem la o înţelegere transpartinică, pentru un plan multianual, să zicem 10, prin care, indiferent ce guverne se succed în această ţară, să fie asigurată o sumă clară, constantă şi semnificativă, în bugetul naţional, pentru aceste obiective care ţin de patrimoniul nostru naţional, al tuturor.

Vă mulţumesc frumos! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Începem cea de-a doua serie a vorbitorilor.

Grupul PSD. Domnul deputat Gheorghe-Dinu Socotar.

Mai aveţi 14 minute.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Suntem în faţa unei proceduri parlamentare pe care Constituţia României o pune la dispoziţia membrilor Parlamentului, procedură folosită de regulă de opoziţia parlamentară.

Moţiunea simplă, aşa cum este definită de Constituţie şi de literatura de specialitate, oferă posibilitatea semnatarilor ei să-şi exprime poziţia, atitudinea, doleanţele sau revendicările, într-o anumită problemă de politică internă sau externă, pe care o supun dezbaterii şi votului Camerei sesizate, Camera Deputaţilor în cazul nostru, aspect subliniat de antevorbitorii mei.

Ea este o armă politică şi ar fi bine să fie folosită ca atare, pentru a semnala derapaje, pentru a corecta erorile de parcurs ale guvernanţilor.

Este a şaptea moţiune simplă din această legislatură şi în egală măsură din mandatul meu de parlamentar. Am constatat că, în loc de ceea ce ar trebui să fie în jocul şi în echilibrul democratic, aceste moţiuni sunt de fapt nişte platforme, care amestecă jumătăţi de adevăr cu lozinci populiste şi politicianiste, cu unicul scop de a acapara, măcar pentru o secundă, opinia publică, atenţia mass-mediei, a presei, pentru un efemer moment de celebritate.

Din nefericire, nici documentul pe care îl dezbatem astăzi nu face excepţie de la aceste practici. Încă de la începutul textului moţiunii, stimaţii noştri colegi din opoziţie afirmă: "Prezenta moţiune aduce în atenţie apărarea intereselor sectorului cultural, ale instituţiilor din domeniu şi oamenilor implicaţi şi, în acelaşi timp, subliniază necesitatea urgentă a soluţionării problemelor cu care se confruntă acest mediu, sub actuala guvernare." Vă rog să remarcaţi sintagma "sub actuala guvernare."

Stimaţi colegi,

Dacă tot vorbeam despre jumătăţi de adevăr, amestecate cu lozinci populiste, nu poate fi un exemplu mai bun pentru a ilustra această tehnică de manipulare, decât această sintagmă de la sfârşitul frazei citate, "sub actuala guvernare."

Trecând peste aspectul că este de-a dreptul ridicol să încerci să pui presupusele nerealizări ale unui domeniu în sarcina unui guvern sau pe umerii unui ministru care este în funcţie de circa două luni, vă întreb, stimaţi colegi, care a fost Guvernul postdecembrist care a tratat cultura ca pe o prioritate naţională? Asta în mod real, şi nu numai declarativ.

De fapt, daţi-mi voie să reformulez. Care a fost Guvernul care, în ultimii 28 de ani, chiar dacă nu a considerat cultura drept o prioritate naţională, a tratat-o măcar la nivelul celorlalte ministere?

Întrebările sunt, desigur, retorice, dar cert este un lucru. Timp de 28 de ani, cultura a fost o Cenuşăreasă a tuturor guvernelor, indiferent de configuraţia lor politică, în care s-au regăsit şi reprezentanţii puterii de azi, dar şi ai opoziţiei politice de azi. Tocmai de aceea resping categoric intenţia semnatarilor moţiunii, de a transfera întreaga responsabilitate pentru nerealizările de trei decenii dintr-un domeniu, pe umerii unui ministru aflat în funcţie de două luni.

Şi la fel de nedreaptă este această insinuare referitoare la actuala guvernare, chiar dacă ne referim la întreaga perioadă a guvernării din majoritatea PSD-ALDE, care are un an şi 3 luni. Şi dacă tot am afirmat că cultura a fost o Cenuşăreasă a guvernelor, haideţi să aruncăm o privire şi asupra modului în care a tratat opoziţia acest domeniu foarte important, al culturii naţionale.

Stimaţi colegi,

În cele 8 legislaturi postcomuniste, ajungem astăzi la moţiunea simplă cu numărul de ordine 118 şi vă rog să constatăm împreună un fapt remarcabil, subliniat şi de antevorbitori, că este prima moţiune pe cultură, în timp ce domenii precum educaţia, economia, agricultura, sănătatea au avut, de regulă, una, două, câteodată chiar 3 moţiuni simple, per legislatură.

Cam atât ar fi de spus şi despre aplecarea şi despre interesul opoziţiei, oricare a fost ea, asupra culturii naţionale.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Dacă tot am amintit de guvernarea PSD-ALDE din actuala legislatură, haideţi să recunoaştem că această majoritate a adoptat un Program de guvernare cu 21 de măsuri de îmbunătăţire a activităţii în acest domeniu. Dar lucrul cel mai important este angajamentul ferm al Guvernului pentru o creştere anuală de 50% a bugetului pentru investiţiile în domeniul cultural, astfel încât acest buget să ajungă, în anul 2020, la o valoare care să satisfacă, într-o manieră rezonabilă, necesităţile domeniului.

Nu putem să nu amintim şi de creşterea spectaculoasă a bugetului Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, pe anul 2018, o creştere de aproape 65%, care, în cifre absolute, înseamnă 107 milioane de euro, creştere legată, sigur, şi de activităţile dedicate Centenarului Marii Uniri. Asta apropo de textul şi de criticile din moţiune.

Sunt convins că domnul ministru George Ivaşcu a răspuns sau va răspunde punctual problemelor ridicate de opoziţie.

Eu aş dori să mai amintesc de un singur aspect punctual, dar care mi se pare relevant vizavi de textul, de atitudinea şi de tonul general, incorect şi fals, al moţiunii, atunci când face referiri la posibilele nerealizări ale unor acţiuni din ansamblul de evenimente dedicate marii sărbători a Centenarului.

Ca parte a acestor acţiuni, Guvernul României a emis Ordonanţa de urgenţă nr. 67/2017, devenită Legea nr. 15/2018, prin care stabileşte ca o cotă-parte din finanţările acordate Centrului Naţional al Cinematografiei pentru producţia de film românesc, să respecte o anumită arie tematică, caz în care, bineînţeles, în cazul concret al anilor 2017-2018, este tema Marii Uniri din decembrie 1918.

Este evident că şansa ca aceste producţii cinematografice să ajungă în cinematografe în anul 2018 este foarte mică. După aprecierea mea, un eventual film artistic de valoare, dedicat acestor evenimente, lasă în mentalul colectiv o amprentă mult mai mare decât zeci de conferinţe, adunări sau serbări şi, de aceea, o asemenea creaţie, care ar fi rezultatul acestei intervenţii legislative, acestei ordonanţe, este bine-venită şi în anii ce vin, post 2018. Dar lansarea acestor creaţii s-ar fi putut rula în 2018, aş cum ar fi fost normal şi ideal.

De ce nu se poate face acest lucru? Pentru că, pentru a realiza această lansare, ar fi trebuit ca ordonanţa să apară cel târziu în anul 2016, în timpul Guvernului tehnocrat, sau, poate, şi mai devreme. Situaţia este una strict punctuală şi am ales-o doar pentru simplul motiv, pentru că de la acest microfon am susţinut adoptarea acelei ordonanţe. În schimb, este o situaţie reprezentativă pentru ansamblul de măsuri care alcătuiesc amplul program de manifestări din anul Centenar, care, dacă sunt întârziate, sunt şi din cauza faptului că 2017, anul preluării guvernării de majoritatea PSD-ALDE, a constituit un moment tardiv pentru elaborarea şi pentru lansarea multor proiecte dintre cele care sunt incluse în acest pachet şi ar fi trebuit ca acestea să fie lansate în 2016, sau, aşa cum am subliniat, chiar mai devreme.

Aş încheia cu o invitaţie pentru colegii semnatari ai moţiunii, dar şi pentru toţi colegii mei parlamentari.

Haideţi să ajutăm, să ne implicăm şi să ne bucurăm de manifestările şi de evenimentele dedicate Centenarului Marii Uniri, să apreciem că, în sfârşit, cultura se bucură de un buget consistent şi să nu mai acceptăm ca, după terminarea serbărilor, când luminile spectacolelor se vor stinge, cultura să redevină, în anii care vin, o cenuşăreasă pentru Guvernele României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Procedură, domnul Varujan Pambuccian.

Un minut, vă rog.

Şi apoi domnul Roman.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un drept la replică pe care îl cer în numele unui om care nu-şi poate lua dreptul la replică, pe numele său Caragiale Ion Luca.

În opera acestui domn, nu există nicăieri sintagma citată aici "E groasă rău!". Există, este drept, sintagme construite mult mai interesant, cum ar fi - "La un semn, uşile din fund se deschid: supeul!" sau "Şi v-am adus ceva ca cadou. Şi scoate, şi scoate şi scoate."

Şi dacă tot trebuie să cităm din oameni mari pe care i-a avut cultura română - poate că omul acesta a fost unul dintre cei mai mari - să nu încercăm să punem în opera lor frazele banale din capul nostru.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Cel de-al doilea vorbitor al Grupului PNL, domnul deputat Florin-Claudiu Roman.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă mulţumesc că daţi dovadă de românism şi aţi rămas în sală, acum când se discută un subiect atât de important pentru români.

Şi prima concluzie este că, dacă s-ar fi votat astăzi moţiunea, la ce număr eu în sală, domnul Vladimir Ivaşcu ar fi fost istorie.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnule Dragnea,

Vă salut din faţa televizorului, pentru că nu ne-aţi onorat cu prezenţa la discutarea acestei moţiuni.

Vreau să vă spun că unii spuneau astăzi, colegi cârcotaşi, că am văzut, după discursul domnului ministru, un teatru ieftin. Nu sunt de acord cu asta, eu zic că am văzut o piesă bună, jucată de domnul ministru, cu un actor bun. Numai că, domnule Ivaşcu, noi avem nevoie de un ministru! Din păcate, trebuie să spunem că este ca la anunţul de mică publicitate - pierdut ministru al culturii?! Eu nu vreau să vă declarăm nul, dar vreau să spuneţi dacă oferim sau nu recompensă, dacă sunteţi în stare sau nu să ridicaţi un monument al Unirii la Alba Iulia?

Domnule Ivaşcu, dacă eraţi ministru, ceea ce nu sunteţi, astăzi aţi fi venit la această tribună, aţi fi pus contractul pe masă şi aţi fi spus - "Dragilor din opoziţie, nu aveţi dreptate!"

Dar în loc să vă faceţi treaba, să veniţi cu un contract semnat, aţi venit cu lamentări, penibile, iertaţi-mă, pe alocuri.

Când vă ascultam pe dumneavoastră, parcă îl vedeam pe PSD-istul care vine după dumneavoastră şi parcă îl văd că o să folosească aceleaşi lamentări.

Domnule ministru,

Ca deputat de Alba, născut în Alba Iulia, vă spun cu toată dragostea, nu fiţi un început de politruc! Aţi minţit astăzi. Aţi spus că autorităţile sunt de vină, pentru că nu au venit cu proiecte.

Domnule ministru, v-aţi uitat pe ce le-aţi cerut? Dacă nu v-aţi uitat, vă spun eu. Colegul dumneavoastră, Romaşcanu, le-a cerut proiecte şi idei de proiecte! Nu mai aruncaţi vina pe oameni care cu adevărat îşi fac treaba! Şi, în timp ce dumneavoastră pierdeţi vremea şi ne anunţaţi triumfalist că aţi avut o mare realizare, aţi venit cu acea ordonanţă de urgenţă privind finanţarea evenimentelor, vă spun eu, este din ianuarie, din 29, lăsată de Romaşcanu! Aceasta este marea realizare a dumneavoastră. O altă mare realizare este că aţi retras 2.048 de proiecte şi nu aţi pus nimic la loc. Nu pot să cred că toate au fost eronate. Nu pot să cred că aţi mai introdus o dată pumnalul în pieptul românilor din Basarabia, anulând, la pachet, cele 67 de proiecte dedicate Unirii Basarabiei cu Ţara-mamă!

Domnule ministru,

Sunt dispus să stau lângă dumneavoastră, să discut cu dumneavoastră, aşa cum am stat şi cu domnul ministru Romaşcanu, să-l fac să înţeleagă! Din păcate, când a început să înţeleagă, l-aţi dat afară! Sper să nu aveţi aceeaşi soartă! Vă spun însă, în încheiere, cu toată prietenia, vin peste dumneavoastră, domnule ministru, să muncim împreună, dacă dumneavoastră nu vreţi să facem altă treabă!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. S-au încheiat dezbaterile.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul George Vladimir Ivaşcu:

În primul rând vreau să vă mulţumesc pentru toate lucrurile pe care le-am auzit. Este o experienţă pe care o trăiesc pentru prima oară şi sper şi pentru ultima oară.

Aşa că, vă rog frumos să mă invitaţi la Comisia pentru cultură, voi fi acolo!

Şi haideţi să urmăm sintagma pe care o avem, "sărbătorim împreună!"

Le urez tuturor românilor sărbători fericite şi dumneavoastră la fel!

Vă mulţumesc din suflet. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Au fost încheiate dezbaterile.

Votul final, mâine, şi la votul final vom avea şi votul pe această moţiune simplă.

Vă mulţumesc.

O seară bună!

Ne vedem mâine dimineaţă, la ora 8,30, la declaraţii politice.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,10.