Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,06.

Lucrările au fost conduse de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună ziua!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sala de şedinţă.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 210 deputaţi.

La primul punct al ordinii de zi. În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 4 iunie, şi miercuri, 6 iunie 2018; programul de lucru pentru perioada 4 - 9 iunie 2018; lista rapoartelor depuse, în perioada 29 mai - 4 iunie 2018, de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă prezint informările scrise din partea unor deputaţi cu privire la modificarea apartenenţei lor la grupurile parlamentare. Astfel că domnul deputat Bănicioiu Nicolae ne aduce la cunoştinţă că îşi încetează activitatea în cadrul Grupului parlamentar al PSD şi devine deputat neafiliat.

De asemenea, domnii deputaţi neafiliaţi Oprişcan Mihai Doru şi Tabugan Ion ne aduc la cunoştinţă că vor activa în cadrul Grupului parlamentar ALDE.

La punctul 2 al ordinii de zi avem înscrisă dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 67 de deputaţi.

În temeiul art. 190 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage adeziunea la această moţiune? Nu e cazul.

Pentru dezbaterea moţiunii, Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun următoarele.

Moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor; pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafiliaţi se prezintă în felul următor:

Grupul PSD - 25 de minute; PNL - 11 minute; USR - 5 minute; UDMR - 4 minute; ALDE - 3 minute; PMP - două minute; minorităţile naţionale - 3 minute; deputaţii neafiliaţi - 3 minute. Avem un total de 56 de minute.

Dacă sunt obiecţii? Dacă nu, vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot. Şi supun votului propunerile prezentate. Să înceapă votul.

Cu 127 de voturi pentru, propunerile au fost aprobate.

Pentru început, o să dau cuvântul domnului deputat Bogdan- Iulian Huţucă, pentru citirea textului moţiunii simple.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Moţiune simplă

"Harababura fiscală PSD-ALDE te lasă fără banii tăi de pensie!".

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru al finanţelor publice,

Au trecut mai bine de 4 luni de când aţi fost învestit în funcţia de ministru al finanţelor publice şi aţi ratat deja şansa de a demonstra că acţiunile dumneavoastră, atunci când eraţi doar senator şi preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe, nu au fost altceva decât exerciţii de imagine în interiorul PSD.

Haideţi să vă dăm numai câteva exemple. Ca senator, aţi susţinut amendamentul PNL, de a elimina aberanta supraacciză la carburanţi, care a crescut preţurile la benzină şi motorină cu peste un leu/litru şi care a urcat inflaţia la peste 5,2%, cel mai mare nivel din ultimii 5 ani. Ca ministru, se pare că nu vreţi să înţelegeţi de ce au crescut preţurile, de ce transportatorii s-au întors la practica alimentării cu carburanţi în statele vecine, unde carburanţii sunt mai ieftini. Pentru explozia preţurilor de consum, v-a fost mai simplu să daţi vina pe Mugur Isărescu, pe BNR, pe factori exogeni, pe extratereştri sau pe state paralele.

Vă aducem aminte, tot în calitate de senator, că v-aţi raliat demersului PNL, de a împiedica măsura toxică a plăţii defalcate a TVA, din care Guvernul spera că aduce la buget miliarde de lei anual. Ca ministru, deşi aţi văzut cu ochii dumneavoastră că această măsură nu a adus niciun beneficiu la buget, nici nu a diminuat evaziunea fiscală, continuaţi să o menţineţi, parcă pentru a pedepsi mediul de afaceri onest, căci numai agenţii economici de bună-credinţă au fost afectaţi de această nouă măsură birocratică.

Tot parlamentar fiind, v-aţi pliat alături de opoziţia reprezentată de PNL, care s-a împotrivit introducerii impozitului pe cifra de afaceri până la un milion de euro. Ca ministru, probabil dintr-o jenă faţă de cei care v-au ales în Parlament, aţi ales să cârpiţi Codul fiscal, pentru a crea o falsă impresie asupra faptului că impozitul pe venitul microîntreprinderilor poate fi opţional, condiţionat.

Din păcate, incoerenţa dintre acţiunile dumneavoastră ca senator şi cele în calitate de ministru consolidează ideea că diletantismul este atributul de bază al ministrului finanţelor publice din actualul Guvern.

Domnule ministru Teodorovici, nu vă reproşăm dumneavoastră aberaţia denumită "revoluţie fiscală", pe care Guvernul PSD-ALDE nr. 2 a girat-o şi a promovat-o ca panaceu la problemele economiei româneşti, chiar dacă şi domnul Ionuţ Mişa şi domnul Mihai Tudose cunoşteau foarte bine că aceasta va face mai mult rău decât bine!

Dumneavoastră, în schimb, vă reproşăm faptul că, deşi cunoaşteţi relele făcute de harababura fiscală a PSD-ALDE, v-aţi pus personalitatea inestimabilă la umbră de eventuale critici publice şi nu aţi făcut absolut nimic pentru a elimina răul produs de aceste modificări fiscale. Mai mult, la cele 260 de modificări fiscale operate anul trecut, dumneavoastră aţi arătat că puteţi fi şi mai harnic la capitolul instabilitate şi cârpeală fiscală, operând peste 120 de modificări ale Codului fiscal, în numai 3 luni!

Domnule ministru, înainte de toate, ar fi bine să precizaţi aici, în faţa Parlamentului, care v-a învestit în funcţia de ministru, cine conduce de fapt Ministerul Finanţelor Publice? Dumneavoastră sau domnul Darius Vâlcov? Este o precizare extrem de importantă ca să ştim dacă nu cumva ne adresăm unui ministru fără competenţe în Guvern, iar frâiele politicii fiscale şi bugetare sunt în cu totul altă parte.

Nu vrem să fim înţeleşi greşit, dar la întâlnirile cu Banca Naţională a României, la cele organizate cu sindicatele, pe anomaliile din salarizare, la discuţiile secrete cu administratorii de pensii private, în relaţia cu autorităţile europene sau în comisia specială pentru aderarea la moneda euro, domnul Darius Vâlcov a reprezentat Guvernul, ca decident pe probleme financiare, şi nu dumneavoastră.

Observăm că nici măcar explicaţii pe situaţia dezastruoasă a bugetului nu mai sunteţi lăsat să faceţi, domnul Viorel Ştefan fiind pus să se umilească public şi să găsească argumente care mai de care mai stupide. Nu cunoaştem motivul pentru care vi s-a luat cerneala din stiloul de ministru. Nu ştim de ce domnul Liviu Dragnea nu are încredere în dumneavoastră, deoarece v-a lăsat fără mai multe competenţe şi v-a luat din subordine instituţii importante. Aţi pierdut până şi competenţa de a mai emite acte normative, aceasta fiind trecută la Comisia Naţională de Prognoză din subordinea doamnei Dăncilă, mai precis a domnului Dragnea.

Domnule ministru Teodorovici, nu puteţi nega faptul că bugetul public a avut, după primele trei luni ale anului, probleme deosebit de grave. Veniturile din surse fiscale au ajuns la un minim istoric de 3,8% din produsul intern brut, procent pe care România nu l-a mai avut de 11 ani de zile. Nici după primele patru luni situaţia bugetară nu s-a îmbunătăţit, aşa cum susţinea patetic domnul Viorel Ştefan. Veniturile fiscale au urcat la doar 5,2% din PIB, trendul menţinându-se în jurul a 1,3% lunar. De asemenea, se prefigurează un al doilea an cu venituri totale sub 30% din PIB, deşi v-aţi asumat o ţintă de venituri mult superioare, de aproape 32% din produsul intern brut.

Bugetul a ajuns să se alimenteze cu bani numai din fiscalitatea pusă pe muncă, pe salariile angajaţilor, din impozit pe salarii, contribuţii sociale şi contribuţii de sănătate. Aproape jumătate din munca fiecărui angajat merge la buget.

Explicaţi de ce, cu o economie în creştere, problemele din buget sunt din ce în ce mai mari. Paradoxul este şi mai mare dacă ne gândim că Guvernele PSD-ALDE au introdus supraacciza la carburanţi, au mutat contribuţiile de la angajator la angajat, au crescut salariul minim, au crescut baza de impozitare, au scăzut la mai mult de jumătate fondurile pentru investiţii. Poate ne explicaţi cum este posibil ca, în plină creştere economică, Guvernul să se împrumute pentru a plăti salarii şi pensii. Unde a dispărut creşterea economică de 6,9%, de anul trecut, şi cea prognozată, de 5%, anul acesta?

Domnule Teodorovici, sperăm că măcar Domnia Voastră veţi înţelege că dacă aţi fi dat drumul la investiţii, atunci aţi fi avut mai mulţi bani la buget! Domnia Voastră, ca să daţi bine în ochii UE, aţi sacrificat, pentru al doilea an consecutiv, investiţiile.

Cum poţi să te lauzi că nu depăşeşti pragul de 3% deficit bugetar, în plină creştere economică, sacrificând dezvoltarea ţării, prin tăierea banilor pentru investiţii? Nu trebuie să fii expert în finanţe publice ca să poţi constata că în România nu se mai lucrează pe niciun şantier public şi niciun proiect major de infrastructură nu a fost demarat.

Dacă ne uităm la statele dezvoltate din Uniunea Europeană, vom constata că majoritatea înregistrează excedente bugetare şi fac investiţii publice puternice ca să-şi consolideze economiile naţionale şi să-şi protejeze capitalurile autohtone, atunci când vor veni vremuri grele.

Din păcate, culegeţi astăzi roadele politicilor fiscale păguboase implementate anul trecut. De pildă, deficitul bugetar după primele patru luni ale anului 2018 a ajuns la minus 6 miliarde lei, raportat la anii precedenţi, cu care vă place să vă comparaţi, în care, după primele 4 luni ale anului, aveam excedent bugetar de peste 1,3 miliarde lei, în plus bani la buget.

Dacă doreaţi mai mulţi bani la buget, ar fi fost util pentru dumneavoastră, domnule ministru, să o ajutaţi pe doamna ministru de la fonduri europene, care v-ar fi putut aduce la buget anul acesta peste 20 de miliarde de lei, prin efecte de multiplicare, dacă s-ar fi priceput. Cu banii de la Uniunea Europeană în buget aţi fi avut bani şi pentru pensii, şi pentru salarii, şi pentru investiţii, şi nu mai trebuia să furaţi banii de la Pilonul II de pensii.

Ştim că vă veţi apăra şi că veţi spune că situaţia bugetară s-a ameliorat în luna aprilie. Vă solicităm să abandonaţi tertipurile ieftine şi să nu mai comparaţi anul 2018 cu anul 2017, un an care a fost dezastruos din punct de vedere fiscal-bugetar. Comparaţi situaţia bugetară pentru acest an cu prevederile Legii nr. 2/2018, adică cu ceea ce dumneavoastră aţi programat pentru acest an. Românii nu mai pot fi înşelaţi cu scamatoriile ieftine pe care le utilizaţi în dezbaterea publică.

După primele 4 luni ale anului, veniturile bugetare au crescut cu doar 11,8% faţă de anul 2017, fiind tot mai departe de ţintele programate prin Legea bugetului pe anul 2018. În acelaşi timp, cheltuielile au avansat cu peste 21,5%, deşi încă nu s-au majorat, chiar şi pentru o jumătate de an, pensiile, iar unele majorări salariale încă nu şi-au produs impactul în buget.

Intrările de fonduri europene nerambursabile, altele decât subvenţiile în agricultură, aproape nu există, asta pentru că România nici măcar nu a transmis ce proiecte vrea să facă. Când aţi fost învestit, fără să vă oblige nimeni, v-aţi angajat că veţi aplica măsuri care să eficientizeze cheltuielile publice, în special cele cu privire la bunuri şi servicii. Nu ştim cum se face că exact această categorie de cheltuieli a crescut cu peste 12,7% de la începutul acestui an.

Observăm că dintr-o disperare tot mai mare, aţi apăsat şi mai tare pe grumazul companiilor de stat profitabile, luându-le în avans orice resursă financiară care ar fi trebuit să meargă în investiţii. Cine îşi va asuma răspunderea dacă şi alte companii, precum Transelectrica, vor ajunge din companii profitabile în companii care înregistrează pierderi?

Dacă ne uităm pe execuţia bugetară, după primele 4 luni, nu putem să nu observăm că sumele prevăzute pentru cheltuieli de personal au urcat la 26,26 miliarde lei, în creştere cu peste 20%. După cum ştiţi, aceste sume nu includ decât parţial unele majorări salariale, operate începând cu luna martie, şi nu includ nici alte beneficii care trebuie acordate angajaţilor. La un calcul aritmetic simplu, plafonul bugetar pe care dumneavoastră l-aţi propus, de 81,1 miliarde lei, pentru cheltuieli de personal în anul 2018, va fi depăşit. Cum veţi proceda anul acesta? Veţi concedia angajaţi din sectorul public sau veţi extinde plafonul de cheltuieli de personal, luând bani de la investiţii şi de la Pilonul II?

Chiar aveţi de gând să puneţi cetăţenii să-şi plătească salariile şi pensiile din banii acumulaţi în conturile individuale din Pilonul II?

Spuneţi oamenilor ce aveţi în intenţie să faceţi, pentru că în Programul de guvernare curgea numai lapte şi miere!

Domnule ministru, vă solicităm să nu vă mai prefaceţi că nu ştiţi, că nu pricepeţi, că nu cunoaşteţi că Guvernul urmăreşte să elimine pensiile obligatorii administrate privat! Pseudosimulările pe care le tot invocaţi că se fac sau că se vor face la Ministerul Finanţelor nu urmăresc varianta cea mai bună pentru sustenabilitatea în viitor a pensiilor, ci modul în care reuşiţi să peticiţi mai repede bugetul, care arată ca un şvaiţer.

Ştim că nu sunteţi nici ministrul muncii, nici prim-ministrul, ca să vă atribuim competenţe în domeniul pensiilor. Cu toate acestea, ştim cu toţii că banii pentru pensii, pentru ca acestea să poată fi plătite, trebuie să existe în buget, lună de lună. La capitolul buget, Ministerul Finanţelor este şeful. Şi dacă nu aţi fi avut nicio competenţă, colegii dumneavoastră de Guvern tot ar fi dat vina pe ministerul de finanţe!

Ar fi bine să nu uitaţi că, atunci când Legea salarizării a generat scăderi de salarii pentru mii de salariaţi, doamna Olguţa Vasilescu v-a arătat cu degetul, spunând că nu Domnia Sa face politica fiscală a ţării, că ea a mărit salariile, dar Ministerul Finanţelor Publice este vinovat pentru că acestea au scăzut.

Nici ministrul de la Administraţie nu-şi asumă faptul că aţi luat banii de investiţii de la toate primăriile din ţară şi arată cu degetul tot spre dumneavoastră! Aţi dus administraţiile publice într-o subfinanţare cruntă, ca să le faceţi dependente de Guvern, adică ne-aţi întors în timp, în anii 1990, când banii ajungeau în ţară doar pe baza carnetului de partid.

Aşadar, oricât aţi nega şi manipula, bugetul, care stă în responsabilitatea dumneavoastră, nu mai are bani pentru plata pensiilor şi a salariilor pentru tot anul 2018. Nu are resurse nici pentru majorarea punctului de pensie, chiar de la 1 iulie 2018, deşi pensiile trebuiau majorate, potrivit legii, de la 1 ianuarie 2018. Aţi confiscat jumătate din această majorare, iar pensionarii ştiu acest lucru şi sunt extrem de nemulţumiţi pentru faptul că au fost înşelaţi.

Să sperăm că nu veţi spune, la fel ca şi colegii dumneavoastră de partid, că cei de la Bruxelles nu sunt corect informaţi! Ştiţi bine că pe oficialii de la Comisia Europeană nu-i puteţi păcăli ca pe români, sursele lor fiind tocmai din interiorul ministerului pe care îl conduceţi.

Documentele oficiale transmise de Comisia Europeană sunt publice. Şi vă cităm din ele: "Guvernul intenţionează să anuleze reforma sistemului de pensii introdusă în anul 2008, prin care s-a introdus Pilonul II de pensii. Autorităţile au redus deja, în bugetul pentru anul 2018, contribuţiile sociale transferate la Pilonul II (...). Guvernul intenţionează să facă opţională contribuţia la Pilonul II de pensii".

Pentru binele românilor, pentru început ar fi necesar să spuneţi adevărul: voi, actualul Guvern al României, aţi băgat ţara în insolvenţă!

Domnule ministru, sperând că nu veţi citi din foi "servite", ca doamna Viorica-Vasilica Dăncilă, că veţi da dovadă de respect faţă de instituţia Parlamentului, vă solicităm să răspundeţi onest la următoarele întrebări:

Unde ar fi ajuns deficitul bugetar în anul 2018 dacă nu aţi fi ciuntit contribuţiile angajaţilor de la Pilonul II, încă de la 1 ianuarie 2018, reducându-le de la 6% la 3,75%? Fără să furaţi banii a 7 milioane de români, economisiţi la pensiile din Pilonul II, veţi putea plăti pensiile şi salariile până la finalul anului?

Arătaţi-ne şi nouă cum poate avea Pilonul I randamente, atâta vreme cât banii reţinuţi din salariul angajatului pleacă astăzi în plata pensiei actualilor pensionari? Unde face Pilonul I randamente? În tolba poştaşului?

Veţi da investiţiilor publice toţi banii programaţi prin Legea bugetului de stat? Sau veţi proceda la fel ca anul trecut, când, la cele două rectificări bugetare, s-au luat jumătate din banii alocaţi lucrărilor de infrastructură, pentru a petici bugetul?

În condiţiile în care România se află într-o criză fără precedent a investiţiilor publice, de ce consideraţi că înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii este o soluţie mai eficientă decât absorbţia tuturor fondurilor europene puse la dispoziţia României de Comisia Europeană?

În acelaşi sens, pentru că bănuim că ştiţi cum funcţionează parteneriatele public-private, vă solicităm să ne spuneţi cât ne costă pe noi, românii, autostrăzile şi spitalele construite în parteneriat public-privat, de la bugetul de stat al României? Mai mult decât atât, de unde veţi avea bani pentru aceste parteneriate la rectificarea bugetară? Ce capitole de cheltuieli vor fi afectate negativ?

În condiţiile în care vă raportaţi la anul 2016, ca la un an de dezastru bugetar, vă solicităm să precizaţi cine era ministrul finanţelor care a întocmit, în anul 2015, bugetul pentru anul 2016? Nu eraţi cumva chiar dumneavoastră? În condiţiile în care aţi identificat că cea mai mare problemă a bugetului este colectarea în zona marilor contribuabili, cum de aţi acceptat să fie pus şef peste ANAF chiar şeful de la direcţia de mari contribuabili, adică domnul Ionuţ Mişa? Este domnul Ionuţ Mişa chiar mentorul dumneavoastră, atâta vreme cât Domnia Sa a fost primul care a propus furtul din banii strânşi la Pilonul II?

Domnule ministru Teodorovici, chiar dacă Institutul Naţional de Statistică nu este o instituţie independentă, ci o anexă a guvernanţilor, nu a putut ascunde faptul că produsul intern brut pe primul trimestru din anul 2018 a stagnat, rămânând la aceeaşi valoare din ultimele trei luni ale anului 2017. De asemenea, ştiţi la fel de bine ca noi că evoluţiile economice trebuie să îngrijoreze: consumul a obosit, exporturile nu ţin ritmul cu importurile, investiţiile sunt la minime istorice, iar comenzile din industrie au încetinit în aprilie.

De asemenea, după 17 luni de guvernare, PSD-ALDE a distrus toate echilibrele economice construite cu greu în ultimii zece ani, fără să crească standardul de viaţă al populaţiei şi fără să construiască măcar un drum nou, o şcoală nouă, un spital modern.

Partidul Naţional Liberal nu v-a invitat nici la o competiţie de frumuseţe, nici la un exerciţiu de "imagine", ci ca să vă solicite următoarele:

Opriţi orice demers de anulare, suspendare sau naţionalizare a pensiilor din Pilonul II. Nu furaţi dreptul la o pensie decentă pentru 7 milioane de români. Nu trădaţi generaţia de vârstă din care faceţi parte!

Deblocaţi investiţiile publice! În 17 luni de guvernare sau, mai bine spus, din anul 2012, de când aţi revenit la guvernare, nu aţi demarat niciun proiect major de investiţii! Rezolvaţi problema bugetului aducând banii europeni gratuiţi. Aveţi experienţă, ca fost ministru al fondurilor europene, şi ştiţi că se pot aduce zeci de miliarde la buget, dacă se vrea. Dacă va fi nevoie, faceţi chiar şi meditaţii cu doamna Plumb, căci se vede clar că Domnia Sa nu se pricepe deloc!

Eliminaţi supraacciza şi veţi avea surpriza că veţi avea mai mulţi bani la buget! Eliminaţi absurditatea de Split TVA, care a lovit în cei oneşti şi i-a mângâiat pe umăr pe evazionişti!

Nu vă raliaţi demersului de constituire a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, pentru a gira un demers cu interese economice ascunse!

Daţi-1 afară pe domnul Darius Vâlcov din minister şi amintiţi-vă promisiunile făcute ca senator!

Mulţumim. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

În continuare, îl invit la tribună pe domnul Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor publice.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici (ministrul finanţelor publice):

Sunt convins că veţi fi mult mai mulţumiţi dacă voi da citire gândurilor aşternute pe bucăţile de hârtie, decât să vă dau eu reacţia directă şi aşa cum aş dori eu să o fac, vizavi de textul moţiunii şi chiar vizavi de unii semnatari ai moţiunii, despre al căror istoric ştiu foarte multe şi pot spune foarte multe, vizavi de modul în care administraţia publică din România a ajuns să fie astăzi. Dar cu altă ocazie. Şi, la următoarea moţiune, vă propun acest lucru.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

"Un om de stat precum şi o politică de stat stau pururi deasupra partidelor, încât idealul unui om de partid e opus acelui om de stat", scria cândva cel mai mare poet şi gazetar român, Mihai Eminescu.

Stimaţi colegi,

Finanţele ţării sunt un subiect mult prea important pentru a fi tratat într-o manieră atât de neprofesionistă şi superficială, pe de o parte, şi atât de lipsită de eleganţă şi maturitate, ca ton, pe de altă parte, precum în această moţiune.

Aşa cum, în mod surprinzător, chiar în textul moţiunii se recunoaşte, întotdeauna am luat poziţie şi am acţionat în problemele de finanţe publice, şi nu numai, cu bună-credinţă, transparent şi asumat, pe baza unei analize temeinice, cu imparţialitate şi doar în slujba statului român şi a cetăţenilor României, la fel voi face şi astăzi.

Şi, cu acest gând, aş dori să încep prin a le adresa colegilor mei liberali un sincer la mulţi ani pentru recenta aniversare a celor 143 de ani de la înfiinţarea Partidului Naţional Liberal şi a adevăratului curent liberal românesc, care a fost clădit de politicieni de o reală valoare, care puneau mai presus de interesele individuale idealurile naţionale ale României şi ale românilor.

Ar fi fost de aşteptat ca un partid istoric cum este Partidul Naţional Liberal să continue, prin oamenii care îl reprezintă, ideile, reformele, convingerile şi idealurile cu profunde rădăcini naţionaliste ale acelora care au pus bazele acestui curent politic în ţara noastră.

Şi, totuşi, mă bucur că şi în PNL de azi, cu atât mai mult cu cât este un partid aflat în opoziţie, se regăsesc mulţi colegi, adevăraţi specialişti, de o certă valoare, a căror prietenie mă onorează. Oameni fără orgolii deşarte şi complet neproductive, care înţeleg că idealurile comune se pot clădi împreună.

Cu toate acestea, probabil că vocea lor nu contează, iar conducerea PNL alege din nou spectacolul, în locul demersurilor constructive.

Dar nu privesc nici măcar cu surprindere iniţiativa dumneavoastră, stimaţi colegi liberali, dacă pot numi astfel acest demers lipsit de substanţă şi profesionalism. Cu atât mai mult cu cât am mai trecut prin alte două moţiuni, în calitatea mea de ministru al fondurilor europene şi în primul mandat de ministru al finanţelor publice.

Ambele mi-au oferit ocazia de a prezenta în faţa Parlamentului cele mai importante realizări, măsurile pe care le-am adoptat, soluţiile pe care le-am propus.

Toate - remarcate şi apreciate, la acel moment, de partenerii sociali, de mediul de afaceri, de reprezentanţii autorităţilor locale şi chiar de partenerii externi.

Toate - dovedite ulterior prin rezultate pozitive în economie.

Dar, din păcate, neînţelese sau neacceptate, cu vădită rea-voinţă de unii dintre membrii opoziţiei.

Acum, cu ocazia celei de-a treia moţiuni, am totuşi un regret. Acela că partidul căruia îi aparţin nu a considerat oportun ca într-un moment foarte dificil pentru această ţară, probabil una dintre cele mai nefaste perioade ale guvernării ei postdecembriste, aceea din anul 2016, a bine cunoscutului Guvern zero, să utilizeze, cu eficienţa şi profesionalismul dovedite în atâtea ocazii, acest instrument, moţiunea, pentru a preveni căderea atât de adâncă pe panta nepăsării şi a incompetenţei profesionale, politice şi decizionale.

Dacă anterior au încercat să sensibilizeze Parlamentul României şi implicit pe alegători, cu poveşti ce ne aminteau de copilăria petrecută la gura sobei, acum, doamna Turcan depăşeşte cu puţin stadiul poveştilor de adormit copiii şi trece în registrul argumentelor grave, care fac apel la viitorul nostru de pensionari. Apreciez totuşi că este un progres, dacă nu în calitatea argumentelor, măcar în plan stilistic.

Fără a insista pe tonul moţiunii, aş menţiona un singur lucru. Moţiunea îmi atribuie luări de poziţie şi acţiuni care au însemnat profesionalism şi nepărtinire, fără interese meschine, indiferent de context.

Nu credeam că lupta politică poate schimonosi într-atât judecata umană, încât acest comportament să fie interpretat, în aceeaşi moţiune, ca diletantism sau exerciţiu de imagine. Este exact opusul.

Din păcate, a face un text de moţiune care încearcă să suplinească lipsa de pregătire, cu un ton strident şi imatur, este ceea ce poate fi numit, pe bună dreptate, şi, din păcate, diletantism şi exerciţiu de imagine.

Ar fi bine, pentru noi toţi, pentru generaţiile următoare, să depăşim acest diletantism păgubos şi politicianism ieftin de imagine.

Vă cer permisiunea, dragi colegi, să mai fac o observaţie. O observaţie care ţine de substanţa democraţiei - respectul, printre altele, respectul faţă de instituţiile reprezentative ale democraţiei.

Moţiunea cuprinde expresia "doar senator şi preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe". Acest "doar" spune multe despre respectul semnatarilor, pentru instituţia parlamentară.

În acelaşi registru, moţiunea adresează ministrului finanţelor şi întrebări care nu ţin de aria de acţiune a ministerului pe care îl conduce. Această lipsă de cunoaştere trădează probabil aceeaşi lipsă de respect şi faţă de instituţia Executivului, ca şi faţă de cea parlamentară. Şi vă întreb, cui aparţine de fapt diletantismul? Cine urmăreşte, mai precis, un exerciţiu de imagine?

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Niciodată nu mi-am permis, în special în documente sau poziţii oficiale, să iau în derâdere sau să minimalizez importanţa vreuneia dintre funcţiile publice în care am fost învestit.

Întotdeauna am înţeles să tratez cu responsabilitate şi să nu îmi permit să fac, în special de la tribuna solemnă a Parlamentului, forul legislativ suprem al unei ţări europene, afirmaţii de natură să denigreze şi să aducă atingere în orice fel funcţiei pe care am reprezentat-o.

Nu m-aş fi gândit că poveştile nemuritoare citite în copilărie ar putea să ajungă vreodată sursă de inspiraţie pentru colegi, în Parlament, care, incapabili de a înţelege măsurile şi deciziile pe care le-am susţinut în domeniul fiscal-bugetar sau - şi aici aş vrea să nu am dreptate - cu rea-voinţă sau mânaţi de interese personale, partinice sau de altă natură, doresc să oprească cu orice preţ evoluţia spre bunăstare a poporului român şi implicit a celor care i-au votat.

Stimaţi colegi,

Ţin să precizez, cu această ocazie, că intenţia autorilor acestei moţiuni - pentru că nu o cred capabilă, singură, pe doamna Turcan, de atâta creativitate literară - de a mă asocia cu vreun demers al PNL. Este una, cel puţin, forţată, având în vedere că întotdeauna m-am situat de partea unei idei, a unei măsuri sau a unei decizii care era de natură să producă un efect pozitiv pentru economia României şi, implicit, pentru cetăţenii săi.

Astfel, întotdeauna, din poziţia mea în Parlament, am susţinut nu persoane, nu partide, ci idei şi obiective în slujba statului şi a cetăţeanului român.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În continuare, cu respect pentru timpul şi atenţia celor pe care românii i-au votat în Parlamentul României, voi trece în revistă subiectele pertinente pentru ministerul pe care îl conduc, cu răspunsuri clare la fiecare dintre acestea. Va reieşi fără echivoc cât de voit nedocumentate, nejustificate şi slab pregătite sunt sau nu aceste puncte din moţiune.

Stimaţi colegi,

Cred că este timpul să răspundem cu date, cu cifre şi cu informaţii corecte în faţa unor acuzaţii tendenţioase şi nefondate.

Din lipsă de imaginaţie - sau poate îmi spuneţi dumneavoastră cum să o denumesc - se încearcă asocierea acţiunilor mele cu PNL. De exemplu, respingerea introducerii impozitului pe cifra de afaceri până la plafonul de un milion de euro. Dar este exact ceea ce am susţinut şi promovat la Comisia pentru buget, finanţe - amendamentul la Ordonanţa de urgenţă la Codul fiscal, pentru introducerea posibilităţii de a opta cu privire la impozitul pe profit sau pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri sub un milion de euro şi capital social de cel puţin 45.000 RON.

Ca urmare a introducerii acestei măsuri, microîntreprinderile care optează pentru plata impozitului pe profit aplică, pe de o parte, regimul deducerilor, prevăzut în cazul proiectelor de impozit pe profit, iar pe de altă parte beneficiază de facilităţile privind scutirea de la plata impozitului pentru profitul reinvestit.

Şi cred că acesta este doar unul dintre exemplele concludente că statul trebuie să lase la dispoziţia mediului de afaceri deciziile cu privire la măsurile care trebuie promovate pentru susţinerea economiei.

Vorbind apoi despre modificările aduse Codului fiscal, în anul 2018. Colegii de la PNL omit să spună că aceste modificări au fost efectuate pentru simplificarea procedurilor, reducerea birocraţiei, diminuarea costurilor de administrare şi digitalizarea serviciilor, pentru despovărarea oamenilor, pentru a le economisi timpul şi pentru a le uşura viaţa.

Din păcate, remarc lipsa totală a referirilor la oportunitatea acestor modificări, cu atât mai mult cu cât o mare parte dintre măsurile reclamate în moţiune au fost solicitate de mediul de afaceri.

Le recomand distinşilor colegi semnatari să discute mai mult cu alegătorii, pentru a înţelege cu ce se confruntă aceştia zi de zi.

Prin modificările aduse, s-au avut în vedere: îmbunătăţirea conformării voluntare a contribuabililor privind obligaţiile declarative şi de plată; posibilitatea achitării de către aceştia a obligaţiilor fiscale, în funcţie de resursele financiare proprii, fără să fie constrânşi de plata unor obligaţii accesorii generate de neachitarea la anumite termene scadente; susţinerea mediului de afaceri şi stimularea investiţiilor; eliminarea unor disfuncţionalităţi, un exemplu fiind asigurarea condiţiilor necesare pentru ca salariile nete ale angajaţilor scutiţi de la plata impozitului pe venit să nu fie diminuate începând cu 1 ianuarie 2018 - persoane încadrate în grad de handicap grav sau accentuat, persoane care desfăşoară activităţi în domeniul creării de programe pentru calculator, în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării, precum şi cele care desfăşoară activităţi cu caracter sezonier.

Dacă o parte dintre colegii noştri din Parlament numesc "cârpeală" recentele modificări aduse Codului fiscal, ţin să precizez că voi susţine fără reţinere orice modificare a Codului fiscal sau a Codului de procedură fiscală, zi de zi, dacă va fi nevoie, atât timp cât prin aceste modificări se poate aduce o îmbunătăţire, o eficientizare sau o relaxare în domeniul fiscalităţii.

Ne plângem cu toţii de birocraţia excesivă şi de lipsa serviciilor online. Este de neiertat că o moţiune în Parlamentul României vine să critice tocmai astfel de măsuri, prin argumentul incredibil că măsurile benefice sunt în număr mult prea mare, aceasta fără a face vreo referire la conţinutul lor, lucruri cu care este clar că până şi autorii moţiunii sunt, de voie, de nevoie, de acord, din moment ce nu găsesc motiv pentru a le critica în vreun fel.

Atunci când ceva trebuie simplificat, când ceva trebuie eliminat, când viaţa oamenilor şi a companiilor poate fi făcută mai uşoară, mai simplă şi mai bună, dumneavoastră ce faceţi?

Eu am luat şi iau acele măsuri care se impun şi pe care le-aţi susţinut cu toţii, de fapt. Sper doar ca interesele înguste şi mărunte de partid sau de altă natură să nu vă orbească sau să vă împiedice a le înţelege, a aprecia şi sprijini măsurile bune pentru oameni, doar pentru că sunt propuse şi puse în practică de membrii unei alte formaţiuni politice.

Chiar mi-am propus ca în luna iunie a acestui an să iniţiez o campanie amplă de evaluare a celor două coduri - Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, articol cu articol, alături de toţi colegii din Senat, din Camera Deputaţilor, din comisiile parlamentare de specialitate şi de toţi actorii şi structurile sau organizaţiile reprezentative pentru mediul economic, pentru ca, până în toamnă, să venim cu un pachet legislativ nou, modern, uşor de înţeles şi de aplicat.

Mai mult, doresc să venim cu o nouă iniţiativă legislativă care să elimine eventualele abuzuri ale oricărei guvernări. Cum? Printr-o prevedere clară, în baza căreia modificările asupra celor două coduri să poată fi delimitate din punctul de vedere al competenţelor. Doar Parlamentul să aibă dreptul de a adăuga, iar Guvernul să se limiteze la măsurile de simplificare şi eficientizare.

Fac apel pe această cale la experienţa tuturor colegilor din Parlament, inclusiv a autorilor acestei moţiuni, să facă dovada adevăratei responsabilităţi politice şi să vină cu propuneri, măcar în domeniile de competenţă, dacă acestea există, şi să lase deoparte plăcerea jocului asociativ de cuvinte, menit a crea doar circ pe scena politică a României.

Poate ar fi fost util să discutăm despre combaterea evaziunii fiscale - o temă de mare interes atât pentru mediul de afaceri, care îşi doreşte o concurenţă loială în piaţă, cât şi pentru mediul politic, indiferent dacă este vorba despre putere sau opoziţie.

Noi, Guvernul României, am făcut deja primii paşi în această direcţie. Iar Memorandumul adresează într-un mod pragmatic şi hotărât problema fraudei şi a evaziunii, ţinând seama de faptul că aceasta limitează capacitatea unui stat de a colecta venituri şi de a-şi pune în aplicare politica economică, denaturează concurenţa între întreprinderi şi erodează condiţiile corecte şi echitabile în piaţă, în detrimentul tuturor contribuabililor.

Se impune adoptarea unor măsuri urgente până la sfârşitul anului 2018, care să limiteze acest fenomen.

România are nevoie de refacerea conceptuală a legislaţiei penale în domeniul fiscal - Legea evaziunii, Codul penal, Codul de procedură penală -, pentru îndeplinirea interesului general, de recuperare a creanţelor statului. Iar ca acest demers să aibă succes, este nevoie de profesionalism, responsabilitate şi consens politic.

Deficitul bugetar reprezintă un alt subiect tratat de colegii de la PNL, cu superficialitate şi fără analiză aprofundată a datelor.

Deficitul înregistrat în primul trimestru, calculat ca diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile totale, în sumă de 4,46 de miliarde lei, se situează sub nivelul programat pentru primul trimestru - nivelul prognozat la 8,96 miliarde lei - şi nu reprezintă o surpriză pentru nimeni, cu atât mai puţin pentru investitori, în datoria publică sau în alte instrumente.

Guvernele anterioare erau criticate pentru că făceau deficitul în luna decembrie şi că acest tip de execuţie bugetară, în care deficitul se formează în ultimele luni, nu este unul benefic. Acum primim critici pentru că avem o execuţie unitară a bugetului - deficitul, la 4 luni, este de 0,65% din PIB, este unul normal pentru această perioadă, în condiţiile unei execuţii bugetare echilibrate.

Mai mult, aş vrea să vă reamintesc că anul 2015 s-a încheiat cu un deficit structural de - 0,2% din PIB, minim istoric înregistrat...

Ştiţi, când mă uit la dumneavoastră, cu scuzele de rigoare, dacă îmi permiteţi, sunteţi şi tânără şi membru liberal... (I se adresează unei doamne deputat de la PNL. Vociferări.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule ministru, vă rog să nu dialogaţi cu sala...

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:

Ştiu...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule ministru... (Vociferări.)

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:

N-am cerut decât să fie puţin mai atentă, că poate învaţă şi acum. (Vociferări.)

Revin.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule ministru, vă rog să nu dialogaţi cu sala.

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:

Mă scuzaţi, doamnă preşedinte.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:

Mai mult, aş vrea să vă reamintesc că anul 2015 - repet, pentru că s-a întrerupt textul - s-a încheiat cu un deficit structural de 0,2% din PIB, minim istoric înregistrat de România, menţionat de Comisia Europeană în Raportul din primăvară, în 2018.

În timp ce în anul 2017, pe baza datelor de execuţie din anul 2016, Comisia Europeană a declanşat procedura de deviaţie semnificativă de la obiectivul pe termen mediu, ţinând cont că deficitul structural în anul 2016 a crescut la -2,1% din PIB, de 10 ori mai mare, cu 1,1 puncte procentuale mai mult faţă de obiectivul bugetar pe termen mediu, care era de -1%. (Vociferări.)

Vă întreb din nou, cui aparţine de fapt diletantismul? Cine urmăreşte, mai precis, un exerciţiu de imagine? (Vociferări.)

Referitor la afirmaţiile privind execuţia şi venitul pe primele patru luni ale anului 2018, comparativ cu programul anual, cât şi cu realizările anului anterior, eu vă invit la un concurs, nu de frumuseţe, ci de cifre.

La finele lunii aprilie, comparativ cu programul anual, încasările bugetului general consolidat se situează la un nivel de 31,1%, în timp ce cheltuielile sunt de 30,4%, deficitul fiind de 22,5% din nivelul prognozat pentru anul 2018.

Se înregistrează creşteri faţă de anul precedent în cazul încasărilor din contribuţiile de asigurări, + 33,6%, creştere care se reflectă şi în reducerea la jumătate a deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, la 2,03 miliarde de lei, la sfârşitul lunii aprilie 2018, faţă de 4,5 miliarde de lei, la sfârşitul lunii aprilie 2017.

Veniturile din accize au fost cu 14,7% mai mari, comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Au intrat în economie aproximativ 5 miliarde de lei, reprezentând sume de la Uniunea Europeană, în contul plăţilor efectuate, aferente proiectelor din fonduri externe nerambursabile.

Începând cu luna aprilie, în cheltuielile de personal sunt reflectate şi creşterile salariale acordate de la 1 martie 2018, în sectorul de sănătate şi în educaţie.

Cheltuielile de investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare, finanţate din surse interne şi externe, au fost de 5,9 miliarde lei, de două ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Mai mult, veniturile colectate de ANAF au înregistrat un grad de realizare de 101,1% din programul veniturilor pe primele 4 luni ale anului 2018, respectiv s-au încasat 75,58 miliarde de lei, mai mult cu 804,1 milioane de lei, faţă de programul stabilit, de 74,77 miliarde de lei.

Astfel, faţă de perioada similară a anului 2017, au fost colectate venituri cu 12,4% mai mari, ceea ce înseamnă un plus de peste 8 miliarde de lei.

În ceea ce priveşte eficienţa măsurii de transfer a contribuţiilor de asigurări sociale în sarcina angajaţilor, vreau să subliniez faptul că punerea ei în aplicare a influenţat major nivelul colectării contribuţiilor de asigurări sociale, volumul încasărilor din primele 4 luni din 2018 fiind cu 26,85% superior perioadei similare din 2017.

Spuneţi că produsul intern brut a stagnat. Eu vă dau din nou cifre şi vă rog chiar să le notaţi şi să le analizaţi.

În primul trimestru din 2018, faţă de acelaşi trimestru din anul 2017, produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 4% pe seria brută şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier. Creşterea PIB-ului a fost susţinută şi de evoluţia industriei.

Media primului trimestru al anului 2018, aferentă producţiei industriale, este superioară celei din trimestrul I, 2017. Comenzile noi din industria prelucrătoare, per total, pe piaţa internă şi piaţa externă, au crescut în primul trimestru din 2018 cu 15,8%, comparativ cu trimestrul I din 2017.

Cifra de afaceri din industrie, per total, piaţă internă şi piaţă externă, în termeni nominali, a crescut în primul trimestru, 2018, cu 13,7%, comparativ cu trimestrul I, 2017.

În primul trimestru din 2018, comerţul cu amănuntul a crescut cu 6,4%, comparativ cu anul anterior, iar comerţul cu ridicata a crescut cu 6,8%, comparativ cu anul 2017.

Despre accize. Nivelul accizelor pentru carburanţi a fost majorat cu câte 0,16 lei/l, în două etape, în anul 2017. Aceste ajustări de accize s-au făcut după o analiză atentă a preţurilor din celelalte ţări membre ale UE. Atât ponderea taxelor în preţul la pompă, cât şi preţul la pompă sunt în continuare sub media europeană.

Ceea ce le scapă autorilor moţiunii este că principalul factor care afectează preţul la pompă a fost creşterea cotaţiei barilului de petrol, care a atins cel mai înalt nivel al ultimilor 3 ani.

Referitor la transportatorii transfrontalieri de mărfuri şi persoane, vă precizez că, în scopul menţinerii competitivităţii acestora, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 25/2018, s-a instituit un nivel al accizelor diferenţiat, diminuat, pentru motorina utilizată drept carburant în transportul rutier de mărfuri şi de persoane, iar sumele reprezentând diferenţa dintre nivelul standard şi nivelul redus al accizelor se restituie operatorilor economici licenţiaţi în Uniunea Europeană.

Conform datelor Băncii Naţionale a României, evoluţia inflaţiei pe primele 4 luni ale anului a fost determinată, în principal, de preţurile administrate la energia electrică şi gaze, preţurile volatile la unele alimente, componentă structurală a inflaţiei, precum şi alţi factori, cum ar fi cursul de schimb.

În ansamblu, şocul de ofertă a determinat mai mult de jumătate din creşterea inflaţiei.

Preţul combustibililor, ca parte a preţurilor volatile, a avut o contribuţie minoră, şi chiar şi aceasta s-a datorat evoluţiei preţului petrolului pe plan internaţional.

Empiric, o creştere a preţului barilului cu 10% are un impact de circa 0,2% asupra inflaţiei.

Acest subiect este atât de evident, faptic şi matematic, încât este inexplicabilă prezenţa sa în textul moţiunii, chiar presupunând o mare doză de părtinire şi superficialitate în cunoaşterea principiilor economice fundamentale.

Se afirmă că plata defalcată a TVA pedepseşte mediul de afaceri onest. Această afirmaţie este exact opusul realităţii şi denotă o gravă lipsă de actualizare a informaţiilor legislative de care dispun autorii moţiunii.

Aplicarea acestui mecanism a fost limitată prin Legea nr. 275/2018 doar persoanelor care înregistrează obligaţii fiscale restante, reprezentând TVA peste un anumit plafon sau care se află sub incidenţa legislaţiei naţionale privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

Adăugaţi apoi, în mod alarmist, tendenţios şi cu intenţia de a provoca opinia publică sau piaţa, că Guvernul se împrumută pentru a plăti pensii şi salarii.

Puteţi să eliminaţi şi această falsă problemă de pe lista dumneavoastră. Vă invit să consultaţi datele publicate de Eurostat în Comunicatul său nr. 69/2018. Veţi constata că, la finele anului 2017, România, cu un nivel al datoriei guvernamentale în PIB de 35%, s-a situat pe locul 5 între statele membre ale Uniunii Europene cu cel mai scăzut nivel de îndatorare, fiind mult sub media datoriei publice guvernamentale pentru zona euro, unde era de 86,7% din PIB, dar şi sub media datoriei guvernamentale pentru UE 28, unde era de 81,6% din PIB.

Faţă de anul 2016, ponderea în PIB a datoriei guvernamentale a scăzut cu 2,4 puncte procentuale, de la 37,4% la 35% în 2017. Datoria guvernamentală a scăzut, nu a crescut.

Poate că şi colegii de la Comisia Europeană fac exerciţii de diletantism?!

Şi dacă tot discutăm despre pensii, referitor la problematica Pilonului II, atât de discutată şi disputată în ultima perioadă, doresc să fac doar două precizări.

În primul rând, nu se pune problema unei naţionalizări. Eu am spus că este firesc să existe o analiză, după aproximativ 10 ani de funcţionare a acestui mecanism, că vom ieşi public, în perioada iunie-iulie, pentru a prezenta românilor rezultatele acesteia.

Prin urmare, orice speculaţie nu face decât să creeze suspiciuni neîntemeiate, dovedind diletantismul şi reaua-credinţă a acelora care răspândesc astfel de idei.

În al doilea rând, ca cetăţean al României, ca membru al unui partid de stânga şi, nu în ultimul rând sau poate tocmai din acest motiv, ca ministru de finanţe al României, într-un Guvern PSD, nu voi pune vreodată în balanţă deficitul bugetar cu veniturile românilor, fie că vorbim aici despre salarii sau pensii. Niciodată!

În ceea ce priveşte Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, tot colegii de la Eurostat sunt cei care ne sprijină cu înfiinţarea acestuia, pentru a crea un vehicul de investiţii financiare în acţiuni, în proiecte şi companii profitabile - segment neacoperit în prezent de piaţa financiară din România, care, pe de o parte, să aibă un rol de multiplicator în economie, pentru o dezvoltare sustenabilă şi, pe de altă parte, să mobilizeze resurse financiare disponibile către sectorul real şi proiecte profitabile.

Modalitatea de structurare a acestui fond este cea discutată tehnic şi agreată apoi cu Comisia Europeană, şi nu o versiune impusă de vreun partid anume.

Astfel, vorbim din nou despre dezinformare, în detrimentul realizării investiţiilor publice de care România are atâta nevoie. Şi investiţii pe care noi chiar le promovăm prin: reforme în domeniul achiziţiilor publice, care vizează simplificarea legislaţiei şi reducerea controalelor sau a contestaţiilor excesive; realizarea de proiecte în parteneriat public-privat, opţiune de finanţare care, după cum ar trebui să se ştie, este complementară realizării proiectelor de investiţii cu fonduri europene şi nu concurentă; şi, nu în ultimul rând, prin utilizarea banilor europeni.

Şi ţin să vin din nou cu cifre şi să vă spun că pentru perioada de programare financiară 2014-2020, în ceea ce priveşte Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii, fără fondurile destinate Politicii Agricole Comune, au fost primite sume de la Comisia Europeană în valoare totală de 2,67 miliarde euro.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Lipsa de profesionalism a doamnei Turcan este dublată, probabil, tot la sugestia actualei conduceri a PNL, cum a fost şi în cazul numirii ca lider de grup a doamnei Turcan, de tehnocraţia fostului economist şef al ING, dat afară în urma atacului speculativ pe leu din 2008, şi pe care nicio instituţie bancară din România şi nu numai nu l-ar mai angaja vreodată şi care s-a făcut remarcat în ultimii ani prin critici dure, dar nefundamentate şi pe argumente economice profesioniste, la adresa Băncii Naţionale a României şi a guvernatorului Mugur Isărescu.

Cel care l-a înlocuit pe domnul Daniel Zamfir la conducerea Comisiei economice, industrii şi servicii din Senat găseşte de cuviinţă să mintă cu neruşinare în spaţiul public şi să-şi manifeste nemulţumirile, frustrările, opiniile şi, din păcate, chiar şi ideile, în principal pe contul de Facebook al Domniei Sale, fiind conştient de lipsa de substanţă a acestora, şi prea puţin în Parlamentul României, sub forma unor propuneri legislative, fiindu-i teamă că nu are argumente pentru a le susţine, spre uşurarea colegilor de partid, că nu sunt obligaţi să semneze iniţiative legislative aberante şi care fac de ruşine adevăratul liberalism.

Totuşi, să fim optimişti. Dacă doamna Turcan şi-a amintit anumite lucruri, într-un final, poate şi acest domn, într-un final, îşi va aduce aminte că este român şi că nimic nu poate justifica acţiunile întreprinse în detrimentul propriului popor.

Vă întreb, din nou, cum să considerăm acest demers? O dovadă de responsabilitate şi maturitate politică? O dovadă de profesionalism, de competenţă, sau un simplu exerciţiu de imagine şi nici acesta realizat cu profesionalism?

Autorii celei de-a treia moţiuni, care îmi este adresată, au găsit de cuviinţă să încerce împroşcarea cu noroi şi în direcţia altor colegi şi în direcţia Băncii Naţionale a României, una dintre instituţiile respectabile ale acestei ţări. Toate declaraţiile mele au fost clare şi echidistante faţă de această instituţie, inclusiv faţă de conducerea acesteia. Mai mult, consider că între Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României există o relaţie instituţională normală, bazată pe profesionalismul angajaţilor şi pe încrederea că atât ministrul finanţelor, cât şi guvernatorul BNR merg astăzi în aceeaşi direcţie, existând un dialog constant, fără interferenţe sau ingerinţe ale unei instituţii în activitatea celeilalte.

Am fost întrebat şi în legătură cu rolul şi activitatea domnului Ionuţ Mişa. Dacă, în calitatea sa de ministru al finanţelor publice, a fost aprig contestat, mă aştept ca din poziţia pe care o deţine în prezent şi ţinând cont că singur şi-a propus anul trecut o serie de ţinte destul de curajoase pentru anul în curs, încearcă să-şi îndeplinească planul de încasări la bugetul de stat. Mai mult, consider că a înţeles care sunt pârghiile necesare pentru adoptarea celor mai bune măsuri în vederea creşterii nivelului de colectare a ANAF.

Înţeleg apoi că îmi recomandaţi să am o colaborarea strânsă nu numai cu ministrul fondurilor europene, cât şi cu ceilalţi colegi din arcul guvernamental, lucru despre care vă asigur că, în calitatea de ministru al finanţelor publice, nu doar că-l practic zi de zi, ci reprezintă şi o atribuţie legală a fiecărui ministru care înţelege să dea dovadă de responsabilitate în exercitarea funcţiei.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Dând dovadă de maturitate politică, mă voi opri aici cu explicaţiile, în speranţa că de acum încolo vom înţelege că acest instrument, moţiunea, ar trebui să se fundamenteze, dacă avem cunoştinţele necesare, pe argumente profesionale din activitatea ministrului vizat şi mai puţin pe alături de cuvinte goale şi lipsite de sens.

Astfel, adresez un apel final, în primul rând de a ne coagula interesele politice către promovarea intereselor acelora cărora le datorăm alegerea noastră în aceste funcţii de senatori sau deputaţi, cetăţenilor României.

Vă propun astăzi susţinerea unanimă a unui pact fiscal pe termen lung, de natură să impună României, în plan extern, un puternic semnal de coerenţă şi predictibilitate, iar în plan intern, un mesaj de seriozitate şi responsabilitate.

În al doilea rând, să înţelegem, odată pentru totdeauna, că atunci când trebuie să discutăm problemele importante ale statului, cum ar fi cele care se referă la fiscalitate, fonduri europene şi altele asemenea, ar trebui să lăsăm deoparte orice interese de altă natură decât cele care ar putea să servească găsirii şi adoptării celor mai eficiente soluţii pentru ridicarea nivelului de trai şi să consumăm mai puţină energie în lupte sau comploturi politice lipsite de conţinut şi valoare adăugată.

Şi, nu în ultimul rând, mi-aş dori să reuşim, noi, ca politicieni, să depăşim stadiul imatur specific vârstei fragede a copilăriei şi măcar în plan extern, dacă nu şi în interiorul graniţelor, să fim capabili să dăm un mesaj puternic de unitate şi convergenţă de opinie, fapt care ar putea favoriza România în relaţiile sale externe, indiferent de partener sau de domeniul în care vrem să ne impunem un interes naţional.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Urmează dezbaterile asupra moţiunii simple.

Vă reamintesc prevederile art. 191 din Regulament, potrivit cărora la moţiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente.

Voi da cuvântul domnilor deputaţi înscrişi.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Lucian Heiuş.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru,

Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră aţi văzut filmul "Cum să furi un milion", dar toţi românii vor asista la filmul "Cum să furi un pilon de pensii", realizat de casa de producţie PSD-ALDE, scenariul şi regia Darius Vâlcov.

Naraţiunea este simplă: pasul unu - falimentezi o ţară; pasul doi - găseşti un politician demagog şi infatuat şi îl numeşti ministru la Finanţe; pasul trei - cauţi o divă inocentă care nu ştie dacă a contribuit sau nu la Pilonul II de pensii şi o pui şefă la Ministerul Muncii; pasul patru - identifici nişte personaje negative, fondurile de investiţii sau eventual Soros; iar pasul cinci - creezi un final fericit în care şapte milioane de români vor dona Guvernului PSD-ALDE banii acumulaţi în Pilonul II de pensii.

Domnule ministru Teodorovici,

Acest scenariu este nefast şi jignitor pentru români. Şi pentru că acceptaţi să jucaţi în acest film, merită să fiţi demis.

Da, cheltuielile statului cresc într-un ritm mai mare decât cresc veniturile. Dacă aţi intrat într-o beţie a puterii şi a cheltuielii fără ros, acestea sunt rezultatele.

Domnule ministru Teodorovici,

Împreună cu prietenul şi partenerul dumneavoastră, Ionuţ Mişa, prin Ordonanţa nr. 30/2017 aţi transformat ANAF într-o agenţie imobiliară, prin intermediul căreia grupuri organizate de speculanţi cumpără bunurile imobile ale debitorilor statului la 10% din preţul de pornire a licitaţiei, producând insolvenţa acestora şi, în acelaşi timp, diminuând considerabil veniturile bugetului de stat.

Domnule ministru,

În stilul dumneavoastră inconfundabil, ne-aţi anunţat o mare reformă fiscală, prin introducerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, respectiv Formularul 212. Şi ce aţi realizat? Un formular aproape imposibil de completat de contribuabili şi aţi transformat incapacitatea administrativă a ANAF în spatele UAT-urilor, obligând angajaţii acestora să preia aceste formulare. După ce prin Legea bugetului aţi nenorocit aproape toate primăriile din ţara aceasta, excepţie, bineînţeles, făcând Primăria Bucureştiului, deoarece doamna primar Firea are un statut aparte, acum le daţi şi sarcini suplimentare oamenilor din aceste primării din ţară.

Ştiaţi că pentru a vedea situaţia fiscală a unui contribuabil persoană fizică, timpul mediu de aşteptare este de 4 ore, deoarece Programul informatic Gotica nu funcţionează cum trebuie? Ştiaţi că serverele ANAF sunt încărcate la peste 99% din capacitate, că tehnica de calcul este depăşită, că programele informatice nu funcţionează, că bugetul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice sunt mult subdimensionate şi angajaţii Fiscului au ajuns să aducă de acasă hârtie şi toner? Şi nu va mai dura mult până veţi găsi administraţii financiare cărora li se vor tăia curentul şi gazul pentru neplată?

Domnule ministru,

Ştiţi că astăzi există sute de directori de şcoli care riscă să fie încadraţi ca infractori, în sistemul de învăţământ existând întârzieri de peste 60 de zile la plata impozitului şi a contribuţiilor cu reţinere la sursă ale profesorilor? Acesta este, oare, respectul pe care îl arătaţi, dumneavoastră, Guvernul PSD, învăţământului românesc?

Prin tot ceea ce a făcut ilustrul dumneavoastră predecesor, domnul Ionuţ Mişa, şi prin desăvârşirea de dumneavoastră a creaţiei lui, reuşiţi să înăbuşiţi orice iniţiativă privată din România.

Prin toate măsurile pe care le adoptaţi în fiecare zi, reuşiţi să creaţi un cadru din ce în ce mai ostil pentru investitori şi să distrugeţi sistematic principiile de bază ale fiscalităţii.

Neutralitatea măsurilor fiscale, certitudinea impunerii, echitatea fiscală, eficienţa impunerii, predictibilitatea fiscală vor deveni vorbe în vând la finalul mandatului dumneavoastră.

Domnule ministru,

Ascultându-vă astăzi toate argumentele, constat cu regret că folosiţi acelaşi limbaj dublu de un an şi jumătate. Vă raportaţi la perioade şi la cifre care vă convin, pentru ca indicatorii pe care îi prezentaţi să sune bine.

Domnule ministru,

Nu participaţi la un concurs de frumuseţe în care se stabileşte cine este mai înalt, mai bun şi cu ochi mai albaştri. Aici discutăm despre direcţia în care se îndreaptă România. Ar trebui să faceţi o analiză economică corectă, raportându-vă la indicatorii macroeconomici stabiliţi prin Legea bugetului din 2018 şi să nu mai apelaţi la greaua moştenire, pentru că o să ajungeţi în curând să spuneţi că producţia de vin din România nu este la nivelul estimat, pentru că Burebista, în urmă cu 2.000 de ani, a pus să ardă viile pe deal.

Cândva, când eraţi senator, păreaţi un om cu o anumită viziune fiscal-bugetară, cu principii şi dorinţa de a lupta pentru ceea ce crede. Astăzi, din păcate, v-aţi transformat în altceva! Şi tind să cred că în Ministerul Finanţelor Publice există un virus care transformă un specialist, după ce ajunge ministru, într-un zombi financiar. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar ALDE, domnul deputat Varujan Vosganian.

Vă rog.

(Vociferări. Deputaţii Grupului parlamentar al USR solicită să ia cuvântul.)

Domnul Varujan Vosganian:

Mulţumesc foarte mult.

Nu vreau să iau locul nimănui. Îi asigur pe colegii mei că este loc pentru toată lumea!

Pentru că am întotdeauna 3 minute, Parlamentul este o bună şcoală pentru mine să fiu concis.

De aceea, aş începe chiar cu titlul. Nu mai vehiculaţi aceste idei, că Pilonul II de pensii dispare şi că ameninţăm pensiile românilor. Încă nu aţi învăţat nimic din lecţia pe care Curtea Constituţională v-a administrat-o în 2010, atunci când aţi vrut să tăiaţi pensiile românilor, iar Curtea v-a dat o severă corecţie. Curtea Constituţională vă tot dă lecţii şi nu vă mai învăţaţi odată minte. (Aplauze.)

Acum, în legătură cu celelalte teme. Felul în care deturnaţi anumite intenţii ale Guvernului, într-o zonă obscură, vă mărturisesc că nu face cinste unei opoziţii corecte.

Şi numai deunăzi - pentru că îl văd în faţa mea pe viceprim-ministrul care se ocupă cu coordonarea chestiunilor economice - iată această intenţie a Guvernului de a realiza credite cu dobândă zero, această iniţiativă a fost catalogată în fel şi chip, începând cu populismele şi terminând cu traficul electoral.

Trebuie să vă spun, stimaţi colegi, că ţări cu mult mai multă experienţă democratică decât România, cum ar fi Statele Unite ale Americii, Franţa sau altele, utilizează această procedură - este drept, nu în formula aceasta, dar în formula deducerilor de impozite acolo unde există impozitarea pe veniturile globale - şi desigur pentru cultivarea personalităţii şi pentru instruirea oamenilor.

Aşadar, ideile acestea de a contrazice cu orice preţ, de a transforma orice iniţiativă în negarea ei, de a induce panică în rândurile electoratului pe motivul că nu mai există bani, că avem cheltuieli care copleşesc veniturile mi se par cu totul incorecte şi v-am mai spus şi altădată, că nu în acest fel se face politică. Cea mai mare resursă pe care ar putea să o aibă românii nu este petrolul, nu este forţa hidraulică. Cea mai mare resursă este încrederea în propria ţară, sentimentul că ţara în care ne-am născut nu este un tărâm al dezolării şi al deznădejdii pe care trebuie să-l părăsim!

Misiunea noastră, în calitate de reprezentanţi ai naţiunii, este să dăm acestei naţiuni încredere în viitorul ei.

De aceea, dumneavoastră, atunci când vorbiţi despre instabilitate şi haos, spuneţi-le românilor că, de pildă, în decembrie 2016, atunci când noi am preluat guvernarea, cursul de schimb era un euro la 4,54 lei, iar astăzi cursul de schimb este un euro la 4,65 lei, ceea ce arată că am avut o stabilitate, impresionantă la urma urmei, a cursului de schimb, în ciuda tuturor rumorilor pe care le-aţi stârnit în legătură cu instabilitatea cursului.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Varujan Vosganian:

În legătură cu inflaţia, Banca Naţională a dat clar un mesaj privind plafonarea ei până la sfârşitul anului.

În legătură cu deficitul bugetar, el se încadrează în nivelele pe care le avem privind proporţiile structurale.

Aşadar, închei spunând că transformarea dezbaterii politice în pamflet, utilizarea unei recuzite înţesate de adjective luate dintr-un limbaj colorat, pădureţ, nu fac altceva decât să ne dea, în ansamblu, o imagine dezagreabilă în rândul electoratului.

De aceea, vă rog să ne ajutaţi să ne recâştigăm respectul electoratului şi noi să dăm românilor şansa să-şi recâştige încrederea în propria ţară.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Grupul USR, domnul deputat Claudiu Năsui.

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Domnule ministru,

Vă mulţumim că aţi venit astăzi, aici, pentru dezbaterea moţiunii simple, cert împotriva dumneavoastră.

Mă bucur că aţi menţionat câteva citate în alocuţiunea dumneavoastră! Vreau să vă dau şi eu un citat, unul de pe vremea când, atunci când era criticată guvernarea PSD, ni se spunea "... A, dar nu este nicio problemă, este totul în regulă. Avem creştere economică..." - un lucru pe care, în mod cert, şi dumneavoastră l-aţi făcut astăzi.

Şi vă dau acest citat - "Văd acum clasamente, România peste China, peste India, să nu cumva să trecem în clasamentele astea în Univers, peste planete, peste Saturn, peste Venus (...) Haideţi să rămânem cu picioarele pe pământ, aici, să vedem exact ce putem face, pentru ca într-adevăr să fie şi sustenabilă această creştere (...)."

Ştiţi pe cine am citat? Chiar pe dumneavoastră, domnule ministru! Asta răspundeaţi dumneavoastră anul trecut, atunci când eraţi un critic acerb al acestei guvernări şi al acestor politici nesustenabile, care acum se vede că sunt nesustenabile.

Aveţi o creştere economică pe hârtie, care nu ajută cu nimic România şi pe români. Şi lucrul acesta se vede în câţiva indicatori externi pe care nu-i puteţi mânui aşa cum mânuiţi preţurile reglementate. Indicele Robor, pe baza căruia să plătesc ratele bancare, de atâtea milioane de familii - ştiţi cât era când aţi venit la guvernare şi la cât a ajuns acum? Era 0,87% când aţi preluat guvernarea, iar astăzi a ajuns la 2,85%, cel mai mare nivel din ultimii 4 ani. Nu a mai fost aşa sus.

Ştiţi cât era inflaţia? Era 0,05%! Adică, practic românii nu aveau inflaţie. Eram aproape de 0%. Puterea de cumpărare a leului era constantă. Anii anteriori chiar era negativă. Deci câştigam în puterea de cumpărare. Ştiţi cât a ajuns? A ajuns 5,2%! Şi lucrurile acestea nu sunt din cauza unor factori exogeni, aşa cum am văzut că a învăţat cineva din conducerea Partidului Social Democrat, un nou cuvânt... pentru că preţul petrolului nu afectează numai România...

Aţi spus, de fapt, că este preţul petrolului, şi aţi menţionat lucrul acesta şi dumneavoastră, dar preţul petrolului afectează întreaga economie globală. Or, dacă ne uităm la inflaţia din Ungaria, din Bulgaria, din restul Europei, vedem că noi suntem cu mult înainte.

Prin urmare, motivele pentru care românii suferă această pierdere de putere de cumpărare, acest impozit ascuns care este inflaţia, sunt locale.

Dobânzile la care se împrumută statul român şi pe care le plăteşte statul român au explodat! Ne îndatorăm mai mult şi mai scump. Şi, dacă nu mă credeţi, uitaţi-vă în însăşi cifrele de execuţie bugetară pe care le are statul român şi veţi vedea că dobânzile au crescut cu 56%!

Ne spuneţi că investiţiile au crescut în primul an. Dar, dacă ne uităm unde sunt acele investiţii, vom vedea că sunt concentrate în jurul Ministerului Apărării Naţionale. Acelea nu sunt investiţiile publice care ne aduc plusvaloare. În mod cert, este nevoie să cumpărăm rachete, este nevoie să ne apărăm, dar nu acelea sunt investiţiile publice care o să facă apoi economia să meargă mai bine, acelea care ne aduc apoi, pe termen lung, bani la buget.

Domnule ministru Teodorovici,

Aţi fost acum câteva luni un critic acerb a ceea ce s-a numit revoluţia fiscală, a ceea ce s-a numit Split TVA, a desfiinţării Pilonului II de pensii.

Acum, vedem, din păcate, că v-aţi întors această vestă reformatoare pe care o aveaţi chiar şi când eraţi senator al partidului de guvernământ.

Aplicaţi un Program de guvernare foarte selectiv. Ne spuneţi că trebuie să-l urmaţi la literă, că este Biblia dumneavoastră... Aţi picat deja două Guverne, chipurile pentru că nu au respectat acest program!

Dar mă uit în el şi mă întreb, unde, arătaţi-mi slide-ul acela colorat unde putem vedea creşterea accizelor cu 20%. Nu aţi spus asta în campania electorală! Aţi vorbit numai despre creşterea cheltuielilor! Şi apoi, ce să vezi? Nu sunt bani! Creştem taxele, luăm din Pilonul II, luăm contribuţia... pentru că vedeţi o puşculiţă mare care v-ar ajuta pe termen scurt... problema este că vă ajută numai pe termen scurt şi nu ajută România pe termen lung şi ne periclităm şansa de a avea un sistem de pensii sustenabil.

De asemenea, nicăieri în Programul de guvernare cu care aţi candidat în alegeri şi cu care, haideţi să fim serioşi, aţi minţit, pentru că nu aţi făcut ce scrie acolo, ci aţi făcut alte lucruri. Nu aţi scris nimic despre impozitarea muncii part-time, despre supraimpozitarea muncii part-time, care a cauzat salarii nete negative la începutul anului.

Nu aţi scris nimic despre Pilonul II de pensii! În schimb, ce aţi scris? Aţi scris despre reduceri de fiscalitate, aţi scris despre 18% TVA - nu-l vedem nicăieri, deşi, culmea!, aţi dat şi termene, aţi dat acele calendare colorate, pentru ca românii să poată bifa momentul în care PSD îşi va îndeplini angajamentele. Nu este, nu l-aţi făcut!

Aţi vorbit despre facilităţi fiscale pentru cercetare-dezvoltare. Nu le-aţi făcut!

Aţi vorbit despre impozit zero pentru medici. Nu l-aţi făcut!

Aţi vorbit despre impozit zero pentru veniturile sub 2.000 de lei...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

... Nu le-aţi făcut!

Din cauza dumneavoastră, România va intra într-o criză, pentru că noi, pe creştere economică, avem cel mai mare deficit cu putinţă. Şi aceasta înseamnă că, atunci când va veni o criză, şi ea va veni, din motive externe, noi nu vom fi pregătiţi să putem, atunci, să ajutăm economia, să putem atunci să impulsionăm economia.

Vom intra în război precum o armată fără arme, fără muniţie şi în momentul acela sunt convins că dumneavoastră veţi da vina pe Uniunea Europeană, pe americani, pe capitalism, pe Soros, pe state sau diverse lucruri paralele. Dar nu va fi aşa! Va trebui doar să vă uitaţi în oglindă, să vedeţi vinovaţii.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Şi de ce faceţi lucrurile acestea?

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Ca să câştige domnul Liviu Dragnea preşedinţia în 2019, aruncaţi o economie întreagă în haos?

Uitaţi-vă ce faceţi...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule deputat...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

... şi opriţi-vă!

Domnule Teodorovici, aveţi o poziţie unică să opriţi acest tăvălug.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Marius Budăi.

Vă rog.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos!

Doamnă preşedinte,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am citit cu mare atenţie moţiunea simplă depusă de colegii noştri de la PNL şi am câteva neclarităţi, pe care le voi explica în clipele următoare.

Prima dintre ele. Am înţeles clar de ce nu reuşiţi să generaţi creştere economică şi un plus de bunăstare pentru români, atunci când sunteţi la guvernare. Pare că aveţi o problemă gravă. Aţi rămas blocaţi în perioada de criză 2009-2011, atunci când aţi reuşit să creaţi o criză de insolvenţă în economia românească, cu o cădere economică masivă, sute de mii de falimente, pierderea a 700.000 de locuri de muncă stabile, neplata pensiilor şi salariilor, scăderi de venituri de până la 60%.

Moţiunea este plină de temeri privind neplata salariilor, a pensiilor, intrarea în criză, concedieri masive, creşterea deficitului şi a datoriei publice.

Se pare că nu reuşiţi să ieşiţi din paradigma tăierilor şi a măsurilor de austeritate şi rămâneţi blocaţi în ideile de atunci.

Al doilea motiv. Aveţi o problemă de coerenţă şi de consistenţă. Concret, vă contraziceţi de mai multe ori în ceea ce scrieţi în propria moţiune.

Pe de o parte, ne certaţi că am crescut prea mult salariile şi pensiile românilor - pagina 4 din moţiune, iar pe de altă parte spuneţi că salariile au scăzut - pagina 5 din moţiune.

Pe de o parte, ne certaţi că sunt subfinanţate administraţiile publice locale - pagina 5, iar pe de altă parte ne spuneţi că am creat deficit bugetar prin creşterea investiţiilor publice, a salariilor şi a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile - pagina 3.

Cred că ar trebui să vă hotărâţi!

A treia constatare, care uimeşte orice român care are răbdarea să citească ceea ce aţi scris - vorbiţi dumneavoastră despre investiţii publice, tocmai cei care aţi aruncat cu banii publici aiurea, pe zeci de mii de proiecte precum patinoare în pantă, parcuri pentru copii în sate unde sunt numai bătrâni, telegondole în care nu s-a mai urcat nimeni după inaugurare, borduri şi aşa mai departe.

Vorbiţi dumneavoastră despre eficienţa cheltuirii banului public, dumneavoastră, care aţi tăiat un miliard de euro din salariile bugetarilor pentru a da despăgubiri şmecherilor.

Să fim serioşi! Românii nu uită şi nu iartă. Daţi dovadă de o ipocrizie cruntă.

Al patrulea motiv de uimire, pentru oricine parcurge textul moţiunii - serios, dumneavoastră sunteţi liberali?

Unde aţi mai văzut dumneavoastră, în politica mondială, liberali să se plângă că Guvernul stimulează proiecte de parteneriat public-privat, aşa cum faceţi la paginile 6 şi 7?

Unde aţi mai văzut dumneavoastră liberali să se plângă de reducerea birocraţiei în sistemul de achiziţii publice?

Unde aţi mai văzut dumneavoastră liberali care să se plângă de reducerea a peste 100 de taxe parafiscale?

Şi, în sfârşit, al cincilea motiv şi cel mai grav, din punctul meu de vedere - aveţi o problemă simplă de înţelegere a unor procese din economie. Am văzut că faceţi trimitere la anul 2016. Perfect! Am spus de mai multe ori, anul 2016 a fost un an dezastruos pentru economie, a introdus multe dezechilibre şi a exprimat în cea mai mare parte concepţia economică falimentară a dreptei.

În anul 2016, creşterea economică a fost de 4,8%, iar veniturile colectate de Guvernul tehnocrat au fost cu 4,2% mai mici ca în anul 2015, fiind primul an din istoria României în care veniturile au scăzut, atunci când economia a crescut substanţial.

Este o situaţie unică în peisajul economic european şi arată incapacitatea Guvernului de la acea vreme de a gestiona finanţele ţării.

Da, aţi auzit bine şi este bine de repetat! În 2016, veniturile au scăzut cu aproape la fel de mult ca ritmul de creştere a economiei.

Ce s-a întâmplat în anul 2017? A trebuit să reparăm ce au stricat alţii!

Am colectat la buget aproape de două ori mai mult decât valoarea cu care a crescut PIB-ul. Deci creşterea economică nu s-a pierdut pe drum, ca în anul 2016, ci s-a transferat şi în venituri. Este o lecţie de economie pe care o predăm astăzi opoziţiei.

Anul 2016 a fost anul în care s-au produs cele mai mari dezechilibre din economia românească, din ultimii 10 ani. De ce? Pentru că anul 2016 a fost anul în care s-a făcut destabilizare fiscală, a fost anul în care consolidarea fiscală a fost cel mai mult afectată. Anul 2016 a fost anul în care deficitele au explodat. A fost anul în care deficitul bugetar structural a crescut de 11 ori faţă de anul 2015. A fost anul în care deficitul bugetar pe standarde europene - ESA a crescut de circa 4 ori, de la 0,8% în 2015, la limita maximă atinsă, de 3% din PIB, iar deficitul contului curent s-a dublat.

Anul 2016 a fost anul în care investiţiile au fost dezastruoase, înregistrând cel mai scăzut nivel, ca pondere în PIB, din perioada 2006-2016.

Anul 2016 a fost anul în care s-a dezechilibrat modelul de creştere economică, aceasta fiind generată aproape exclusiv din consum, aşa cum a remarcat şi Consiliul Fiscal: - "S-a înregistrat un dezechilibru major al structurii creşterii economice în anul 2016, contribuţia formării brute de capital fix la creşterea PIB fiind negativă...", iar tot Consiliul Fiscal dă şi explicaţia - "Cauza principală o reprezintă subexecuţia programului de investiţii publice, care a înregistrat o scădere în termeni reali de 24,3%, în contextul de nerealizări de anvergură a absorbţiei fondurilor comunitare nerambursabile în raport cu prognoza iniţială, în special pe segmentul finanţării proiectelor de investiţii".

Ca o concluzie la analiza Consiliului Fiscal, anul 2016 a fost anul în care investiţiile au contribuit negativ la creşterea economică şi anul în care fondurile europene absorbite au fost aproape de zero.

Stimaţi colegi,

Textul acestei moţiuni dovedeşte clar că opoziţia nu stăpâneşte foarte bine conceptele economice, nu cunoaşte cifrele din economie, iar interpretările sunt eronate.

Şi am să vă răspund punctual la toate afirmaţiile.

Referitor la inflaţie, este nevoie de un anumit nivel de cunoştinţe economice pentru a înţelege diferitele forme ale ratei inflaţiei, precum şi interpretările acestora. Rata inflaţiei de 5,2% are un puternic caracter statistic, deoarece se determină ca raport între preţurile din luna aprilie a anului 2018 şi cele din aceeaşi perioadă a anului anterior. Astfel, aceasta este afectată de efectul de bază foarte mare, deoarece în luna aprilie 2017 indicele preţurilor avea o valoare foarte redusă, în jur de zero.

Mult mai concludentă este creşterea preţurilor faţă de luna decembrie 2017, iar conform INS, în aprilie 2018, preţurile au crescut faţă de decembrie 2017 cu doar 1,92%.

Acciza introdusă anul trecut are un efect marginal asupra inflaţiei. Conform datelor BNR, acciza a contribuit cu doar 0,3 puncte procentuale, iar efectele ei vor dispărea în partea a doua a acestui an. Iar creşterea preţurilor la carburanţi s-a produs din cauza creşterii preţului petrolului pe pieţele internaţionale - 33,3%.

De asemenea, aşa cum preciza şi BNR, creşterea inflaţiei are cauze exogene sferei de răspundere a Guvernului sau a BNR, iar cele mai mari creşteri provin din preţurile mărfurilor nealimentare. Astfel, faţă de aprilie 2017, în aprilie 2018 preţurile la combustibil au crescut cu 12,5%, energie electrică - 18,2%, gazele - 9,9%, energie termică - 4,5%. Fără aceste creşteri de preţuri nedeterminate de condiţiile de pe pieţe, rata inflaţiei ar fi fost de doar 2,8%. Iar dacă mai ţinem cont şi de creşterea preţului la tutun şi ţigări, de 8,1%, atunci inflaţia în aprilie 2018 nu ar fi fost 5,2%, ci doar 2,3%. Inflaţia a crescut în majoritatea ţărilor europene.

Astfel, inflaţia medie, indicele armonizat al preţului de consum, în ultimele 12 luni, conform metodologiei Eurostat, a crescut atât în zona euro, cât şi în celelalte ţări din jurul nostru. În martie 2018, inflaţia s-a dublat în Uniunea Europeană şi în zona euro, în Cehia, în Germani, în Ungaria.

Mai mult, preţurile au crescut cu mult mai mult de două ori în 14 ţări din Uniune. Dacă vom analiza cu atenţie statisticile oficiale, vom observa că în 8 ţări din Uniunea Europeană inflaţia a fost mai mare sau egală cu cea din România - Belgia, Cehia, Lituania, Estonia, Ungaria, Austria, Letonia şi Suedia.

Referitor la execuţia bugetară în primele patru luni ale anului 2018, sunt convins că opoziţia o ştie, dar nu vrea să recunoască. Veniturile bugetare nu scad, ca în 2016, atunci când opoziţia a gestionat tehnocrat economia, ci cresc într-un ritm mai mare decât creşte economia.

În primul trimestru al anului 2018, creşterea veniturilor bugetului general consolidat, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, a fost în termeni nominali de 11,5%, a doua cea mai mare din ultimii 10 ani, iar în termeni reali de 6,5%, fiind mai mare decât ritmul de creştere economică, de 4,2%, ceea ce înseamnă că România are o creştere economică sănătoasă, care s-a transferat şi în venituri.

Tendinţa de creştere a veniturilor totale ale bugetului general consolidat a continuat şi în luna aprilie, iar ritmul de creştere înregistrat în perioada ianuarie-aprilie 2018 s-a mărit, ajungând la 11,8% în termeni nominali şi 6,6% în termeni reali, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

De asemenea, ca pondere în PIB, veniturile totale la bugetul general consolidat au crescut cu 0,3 puncte procentuale, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

Cea mai bună performanţă a fost înregistrată de contribuţiile de asigurări sociale, care au crescut cu 33,6%, deşi a avut loc o scădere a CAS, începând cu 1 ianuarie 2018.

O performanţă demnă de remarcat s-a înregistrat în cazul încasărilor din accize, care au fost cu 14,7% mai mari în perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2018, comparativ cu perioada similară a anului precedent, după ce în primele 3 luni crescuseră cu doar 2,6%. Execuţia bugetului general consolidat pe primele 4 luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 6,05 miliarde de lei, respectiv 0,65% din PIB. În acest context, trebuie amintit ceea ce opoziţia fie nu ştie, fie ignoră cu bună ştiinţă, şi anume faptul că numai cheltuielile cu investiţiile au fost de 5,9 miliarde de lei, de două ori mai mari ca anul trecut. Aceste cheltuieli cu investiţiile reprezintă 98% din deficitul bugetar.

Deci, dacă nu s-ar fi efectuat investiţiile, deficitul bugetar ar fi fost infim, iar din punct de vedere economic este mai benefic să faci investiţii şi să înregistrezi deficit bugetar.

Referitor la fondurile europene, vreau să le spun colegilor din opoziţie că 18% este mult mai mult decât performanţa tehnocrată a anului 2016. Sumele primite de la Uniunea Europeană şi prefinanţările aferente cadrului financiar 2014-2020 au crescut cu 26% în aprilie 2018, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017, şi au adus rata de absorbţie la sfârşitul lunii mai la aproximativ 17,71%, în condiţiile în care media UE este de 18,57%.

Vrem să avem o dezvoltare sănătoasă şi ne-am angajat să atragem fonduri europene în acest an şi să le orientăm spre investiţii.

O altă dezinformare practicată de opoziţie, cu efecte negative asupra economiei, se referă la situaţia din Pilonul II de pensii. Nu s-a pus vreodată problema naţionalizării Pilonului II de pensii, iar aceasta este o interpretare a opoziţiei şi promovată iresponsabil de aceasta, aducând mari deservicii economiei.

De aceea, trebuie spus că activul personal din contul fiecărui participant la sistemul de pensii administrat privat este proprietatea fiecărui participant, iar dreptul de proprietate este garantat de Constituţie. Guvernul are ca scop asigurarea unei pensii private decente, distincte de pensia publică, precum şi suplimentarea veniturilor persoanelor pensionate pe baza colectării şi investirii unei părţi din veniturile obţinute pe parcursul perioadei active.

Şi pentru că suntem la momentul prezentării realităţii economice, vă rog să-mi permiteţi să vă prezint câteva evoluţii economice confirmate şi validate de Comisia Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional.

Suntem a 16-a ţară a Uniunii Europene, ca mărime economică. Am întrecut Grecia şi intrăm în competiţie cu Republica Cehă şi Portugalia. În ultimii 6 ani, România a depăşit Grecia şi a înregistrat o creştere a PIB-ului de aproximativ 55 de miliarde de euro, aproape de două mai mare faţă de Cehia, plus 28 de miliarde de euro şi de aproape 3 ori mai mare ca Portugalia, plus 17 miliarde de euro.

La nivelul macroeconomic, PIB-ul în România a crescut anul trecut cu circa 20 de miliarde de euro.

În condiţii comparabile, pe baza puterii de cumpărare standard, România este a zecea putere economică din UE. România are o creştere economică ridicată, este în topul Uniunii Europene de ani buni. Analizele realizate de Comisia Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional asupra economiei româneşti demonstrează că România are o bună stabilitate macroeconomică.

În anul 2017, creşterea economică a fost de 6,9, fiind una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Mai mult, aceasta a fost cea mai mare din ultimii 10 ani, înregistrată în România, şi a fost de aproximativ 2,8 ori mai mare decât media din zona euro.

În următorii ani, 2018 şi 2019, creşterea economică va încetini, însă va rămâne una robustă, conform raportului Comisiei Europene, şi va înregistra valori ridicate. Creşterea economică este sustenabilă, vine în proporţie de peste 80% din industrie şi servicii. România are una dintre cele mai bune situaţii macroeconomice din Uniunea Europeană şi de aceea suntem încadraţi în rândul ţărilor fără dezechilibre macroeconomice. România a avut, în 2017, cea mai mare rată de creştere a producţiei industriale din Uniunea Europeană, plus 8,9%.

În acest an, stimularea investiţiilor se va face punând accentul pe introducerea mai multor instrumente financiare, precum Fondul Suveran de Investiţii, Banca Română de Dezvoltare dar şi alte fonduri de investiţii, cât şi garanţii şi scheme de ajutor de stat, deci pe investiţiile private.

A intrat în vigoare Ordonanţa privind parteneriatul public-privat, prin care ne propunem să semnăm contracte de parteneriat public-privat în valoare de peste 100 de miliarde de euro până la finalul semestrului I al anului 2019, când România îşi va încheia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Avem deja proiecte de parteneriat public-privat identificate. Sunt peste 50 de astfel de proiecte, atât parteneriate privind construcţia şi operarea serviciului privind bunul construit, cât şi parteneriate vizând doar operarea. Aceste proiecte vor fi prezentate detaliat în următoarele 3 luni şi ulterior în toamnă fondurile de investiţii şi companiile vor putea participa la procedurile de achiziţie publică prin negociere pentru fiecare dintre ele.

România are finanţe publice sănătoase, deficit bugetar sub 3% din PIB, combinat cu o datorie guvernamentală de 35% din PIB la sfârşitul lui 2017, elemente care arată consolidarea macroeconomică.

BNR raportează public, la 30 aprilie 2018, rezerve totale de 33,5 miliarde de euro, confortabile, după toate criteriile relevante definite în metodologia FMI.

Un alt indicator care pune în evidenţă soliditatea unei economii la absorbţia şocurilor pe pieţele internaţionale este necesarul brut de finanţare. Se cunoaşte că o magnitudine mare a acestui necesar de finanţare, pragul de alertă pentru ţările emergente şi mediu dezvoltate este în jur de 10% din PIB. Conduce la probabilitatea absorbţiei mai dificile a şocurilor de pe pieţele financiare internaţionale.

Estimările FMI arată pentru România o scădere a necesarului brut de finanţare, de la 8,5% din PIB, în 2018, la 7,8% din PIB, în 2019. Perspectivele de creştere a economiei pe termen lung, care se regăsesc în evoluţia PIB potenţial sunt peste ţările din regiune - Polonia, Cehia sau Ungaria - şi peste media europeană.

România are a cincea cea mai mică datorie publică din Uniunea Europeană. România are una dintre cele mai scăzute rate ale şomajului din Uniunea Europeană.

În încheiere, vreau să vă spun că nereuşitele opoziţiei, din toţi anii în care a fost la guvernare, unele dintre ele fiind printre cele mai drastice din Europa - şi aici mă refer la tăierea salariilor cu 25% şi la majorarea peste noapte a TVA la 24% - au lăsat urme adânci în memoria colectivă şi în economie şi au însemnat o pierdere de peste un deceniu pentru dezvoltarea României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului UDMR, domnul deputat Erdei Dolóczki István.

Vă rog.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Mulţumesc.

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Stimate colege şi stimaţi colegi deputaţi,

Nu vom discuta despre datele cifrice înaintate de autorii moţiunii şi nici nu are rost, pentru că nu credem că despre asta este vorba.

Moţiunea este un amalgam de acuzaţii la adresa ministrului finanţelor publice cu sarcasme adresate lui personal, de analize multe, prea sumbre, ale rezultatelor unor politici fiscale, cu un final fulminant despre problema Pilonului II de pensii, adică, este o harababură.

Reformarea ANAF, faptul că veniturile bugetare încasate abia ajung la 30% din PIB, - până şi Bulgaria perforează cu o colectare spre 40% -, reclamă o reorganizare reală şi urgentă a ANAF.

Considerăm că modul actual de organizare a ANAF nu este cel potrivit şi nu a condus la o eficienţă aşteptată a colectării taxelor. Aplicarea soluţiei în beneficiul contribuabililor, propusă de UDMR şi adoptată în Parlament ca lege, a fost amânată până la 1 august 2018, astfel nedându-se în prezent posibilitatea contribuabililor mijlocii de a soluţiona problemele la administraţiile judeţene cele mai apropiate de domiciliul lor fiscal.

Poate acum este momentul să punctăm şi alte probleme. Desele modificări ale legislaţiei fiscale, bâlbâiala greu de înţeles prin care într-un interval foarte scurt o anumită problemă este reglementată prin două sau mai multe ordonanţe de urgenţă - mă refer aici la Declaraţia 600, la trecerea sarcinii plăţii contribuţiilor de la angajator la angajat, termene de plată şi aşa mai departe.

UDMR s-a împotrivit anumitor măsuri incluse în politica fiscală a ultimilor ani, dintre care amintim: plata defalcată a TVA - o măsură birocratică şi fără efecte concrete; aplicarea obligatorie a impozitului pe venitul microîntreprinderilor, în paralel cu creşterea plafonului, pornind de la o cifră de afaceri de 65.000 de euro în 2014, ajungând la un milion de euro echivalent în lei, în prezent.

Povara exagerată pe contractele cu timp parţial de muncă, mai ales în domenii unde caracteristicile afacerii fac necesare aceste tipuri de contracte şi unde firmele riscă falimentul dacă respectă această lege.

Cu privire la Pilonul II de pensii, reglementat de Legea nr. 411/2004, trebuie menţionat că în România, în momentul de faţă, funcţionează 7 fonduri de pensii administrate privat, având un număr total de participanţi de 7,12 milioane.

Cu toate deficienţele pieţei fondurilor private de pensii, încă nematurizată în România, UDMR se opune categoric naţionalizării fondului acumulat în cadrul Pilonului II, cotizanţii confirmându-se prevederilor legale atunci când şi-au dat acordul pentru transferul unei părţi din cota lor de contribuţie şi nu numai, ci şi pentru că suntem convinşi că în viitor existenţa Pilonului II de pensii va conferi un plus de garanţie pensionarilor de atunci.

În loc să fie puse în circulaţie scenarii privind desfiinţarea Pilonului II, ar fi mult mai benefică o acţiune coordonată chiar de Executiv prin care participanţii să fie mai bine informaţi în privinţa funcţionării sistemului. Mai mult, nu putem accepta vreo modificare ulterioară a legii, prin care Pilonul II să fie considerat opţional. Toate aceste considerente...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Erdei Dolóczki István:

... nu îl privesc numai pe ministrul finanţelor publice şi ar fi nedrept să punem totul în cârca domnului Teodorovici!

Mulţumesc mult pentru atenţie.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului PMP, domnul deputat Adrian Todoran.

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

De un şi jumătate sunteţi la guvernare. Coaliţia PSD-ALDE nu reuşeşte să găsească oportunitatea să crească economia. Astăzi, marea problemă a tandemului Dragnea-Tăriceanu este să se lupte cu justiţia, iar în această mare luptă se vede unde s-a ajuns - inflaţia a ajuns la un record în ultimii 5 ani - 5,2%, şi tot cu 5,2% au crescut preţurile de consum.

Aşadar, ne întrebăm care este logica după care puterea de cumpărare este tot mai mică, în timp ce Guvernul anunţă o creştere economică bazată mai mult pe consum şi pe un consum intern, în care, din nou, mai mult importăm decât exportăm.

Mai grav este că presiunea se menţine pe mediul privat. Nu ştiu dacă ştiţi, dar în 2018 s-au închis cu până la 70% mai multe firme decât în 2017. Toate acestea denotă că Guvernului nu-i pasă de mediul privat.

Astăzi avem un ministru al finanţelor care era cel mai vehement împotriva Split TVA. Credeam că este de la opoziţie, atunci când se bătea cu cărămida în piept, spunând că este o măsură incorectă pentru economie.

Primul pas pe care l-a făcut în momentul în care a ajuns ministru a fost să semneze această Lege privind Split TVA.

Sigur, pentru cei din PSD problemele ţării sunt altele. Problemele ţării sunt cum să organizeze mitinguri de susţinere pentru doamna Dăncilă. Văd că nu avem probleme cu autostrăzile, nu avem probleme cu şcolile, nu avem probleme cu... (Vociferări.)... tot ceea ce înseamnă partea de infrastructură...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran:

Avem o singură problemă. Cum să facem mitinguri, să o susţinem pe doamna Dăncilă? (Vociferări.)

Dar stimate coleg, care eşti foarte vehement, aş vrea să vă şi felicit, pentru că PSD a reuşit - şi îmi cer scuze că spun acest lucru - să vă felicit, pentru că sunt sigur că o să-mi iau criticile colegilor mei din opoziţie...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran:

... a reuşit să scoată în stradă mai mulţi români decât a reuşit echipa naţională în momentele de glorie. A reuşit să-i scoată în stradă... felicitări! (Vociferări.)

Şi încă o dată...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran:

... încă o dată ne dăm seama că românii au dreptate...

Ne-am dat seama...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule deputat...

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran:

Cine este mama lui Bulă şi unde lucrează - în Guvernul României.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamnă Turcan, mai doriţi drept la replică?

Mai aveţi minute...

(Domnul deputat Dan Vîlceanu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Vîlceanu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am auzit multe cifre astăzi. Câteodată, când stai în bancă şi asculţi ce spun cei care vorbesc, nici nu mai ştii pe care să le crezi.

Bineînţeles, noi am venit astăzi cu cifrele actuale, cifrele de anul acesta. I-am auzit pe colegii de la PSD care şi-au adus aminte de anii trecuţi. Nu ştiu câtă relevanţă mai au acele cifre, să explici ce se întâmplă în zilele noastre.

Dar, mă rog, unii spun ceva - Realitatea, Actualitatea - şi ceilalţi, de la putere, în momentul în care avem o moţiune de genul acesta, vorbesc în paralel. Ei au agenda lor paralelă şi îşi aduc aminte de cifrele din trecut, din statul paralel, nu? Bun.

Nu o să mă refer foarte mult la cifre, pentru că eu cred că nu mai are rost. Dar, în schimb, o să-mi permit să trag o scurtă concluzie asupra celor întâmplate astăzi aici.

Un lucru este foarte clar. Domnul Teodorovici a primit un text. De la cine? De la domnul Dragnea, de la domnul Vâlcov, de la altcineva? Nu ştiu. Pentru că, de obicei, domnul Teodorovici nu citeşte, ci vorbeşte liber şi, pe de altă parte, nu cred că domnul Teodorovici ar putea susţine Split TVA. Chiar nu cred, pentru că nu-l susţinea în comisii! Îmi aduc aminte cât s-a bătut...!

Domnul Teodorovici, de asemenea, nu cred că poate fi de acord cu faptul că primăriile au fost devalizate, pentru că a votat în comisie ca primăriile din România să nu fie devalizate şi stau şi îmi pun întrebarea... Domnul ministru ar putea să răspundă cine i-a dat textul acesta, pentru că este clar, nu este al dânsului?!

Pe de altă parte, atât vreau să-i recomand domnului ministru - care, s-ar putea, dacă nu se opreşte să se uite ce face, să ne facă pe toţi să-l regretăm pe domnul Mişa -, repet, ar putea, înainte să dea recomandări colegilor care au lucrat în privat, cum este domnul Cîţu, să lucreze măcar o jumătate de an în privat, pentru că, din câte ştiu, nu s-a întâmplat lucrul acesta.

Deci, înainte să daţi recomandări, ce să facă oamenii care se pricep şi oamenii profesionişti care au lucrat concret ceea ce spun, în privat, ar trebui să mergeţi măcar o jumătate de an, să vedeţi cum este în privat, cum este să dai taxe şi impozite la stat, nu numai cum să trebuie să ia statul taxe şi impozite şi, după aceea, vă garantez, domnule ministru, că o să veniţi la această tribună şi nu o să-l mai criticaţi pe domnul Viorel Ştefan, pe care-l am în faţa mea acum, că nu are încasări bune, pe domnul Mişa, că nu făcea treabă, deşi dumneavoastră, repet, s-ar putea, la cum aţi început, să ne faceţi să-i regretăm pe ambii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Mai aveţi două minute.

Domnul Huţucă.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Am ascultat cu foarte mare atenţie ce s-a întâmplat aici, am ascultat mai ales poziţia PSD-ALDE. Încă mă întreb dacă unii dintre colegii noştri nu ştiu, nu se pricep sau se prefac că nu înţeleg. Şi dat fiind faptul că vorbim despre o moţiune simplă, o să încep să pun o întrebare cât mai simplă.

Domnule ministru,

Întrebarea mea sună la modul următor şi motivul pentru care v-o pun este următorul - pentru dumneavoastră - aş dori ca răspunsul la această întrebare să-l comparăm cu rezultatele execuţiei bugetare, pe care o vom afla la începutul anului următor.

Întrebarea sună în felul următor: consideraţi că România poate acoperi obligaţiile privind plata salariilor, privind plata pensiilor, privind calendarul de creşteri salariale, privind majorarea punctului de pensie în anul 2018, păstrând ţinta de deficit asumată, de 2,97%, netăind banii de investiţii şi nerenunţând la vreunul dintre angajamentele asumate cu ocazia aprobării Legii bugetului şi, evident, fără a desfiinţa Pilonul II de pensii?

V-aş mulţumi foarte mult pentru un răspuns asumat în faţa Parlamentului României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Doamna Turcan.

Mai aveaţi 23 de secunde. Haideţi!

(Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul.)

Serios, nu vă bateţi joc de Parlament, mai sunt 23 de secunde! Ce vă imaginaţi că puteţi spune în 23 de secunde?!

Domnul Pavel Popescu:

Doamnă preşedinte,

Vă mulţumesc.

Ştiu că în spiritul dezbaterilor politice îmi veţi mai acorda 30 de secunde, că s-a mai întâmplat.

Am o singură întrebare, în calitatea mea de parlamentar tânăr, pentru că îl respect foarte mult pe domnul ministru, ca profesionist.

Domnule ministru,

Am fost de atât de multe ori la comisii şi îmi aduc aminte cuvintele unui senator american care spunea ceva de genul: "Într-o dezbatere, într-o confruntare, fie ea şi politică, oamenii, cei care dezbat, au dreptul la opinii, dar nu au dreptul la fapte".

Deci colegii mei experţi, noi, parlamentarii, putem avea opinii, dar nu putem avea fapte...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Pavel Popescu:

... pentru că faptele sunt fapte, este realitatea!

Şi ştiu că dumneavoastră aveaţi nişte opinii foarte bine conturate şi voi încheia cu această întrebare scurtă.

În calitatea dumneavoastră de expert, după ce v-aţi cablat la creierul mamă, mai aveţi opinii?

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Turcan.

Vă mulţumesc.

Drept la replică, solicitat cu întârziere. Două minute, maximum.

Doamna Raluca Turcan:

La dezbaterea moţiunii simple împotriva ministrului finanţelor, Domnia Sa a considerat necesar să-mi pronunţe numele de unsprezece ori, cel mai probabil din lipsă de argumente sau pentru a obţine ceva ştiri, eventual Fake news, pentru că informaţii relevante şi corecte despre mandatul pe care-l aveţi nu puteţi să oferiţi de la acest microfon.

Ar trebui, de la acest microfon, în mod răspicat şi asumat, să spuneţi ce se întâmplă cu cei aproximativ 1,9 milioane de angajaţi din sectorul privat, cărora nu li s-au actualizat contractele de muncă, iar veniturile le-au fost diminuate.

De asemenea, de la acest microfon, ar trebui să spuneţi cum de nu simţiţi o mare ruşine să vorbiţi că sunt bani de pensii şi salarii, în condiţiile în care aveţi creştere economică şi mare revoluţie fiscală?!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Să ştiţi că timpul afectat dezbaterii a expirat, doamnă Turcan!

Doamna Raluca Turcan:

Vreau doar să-mi închei fraza...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog frumos!

Doamna Raluca Turcan:

... şi să vă spun că aţi reuşit ...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Nu ne insultaţi inteligenţa! Timpul afectat dezbaterii s-a încheiat!

Doamna Raluca Turcan:

... să transformaţi România într-o ţară care funcţionează pe bază de caiet. Scrieţi cheltuielile şi apoi doar le împărţiţi!

Nicio viziune, nicio responsabilitate, absolut nimic care să arate ce înseamnă preocupare pentru viitorul acestor cetăţeni. (Rumoare.)

Şi vreau să vă mai spun un lucru. Este inadmisibil ca ministrul finanţelor, aici, să mă...

Pur şi simplu vorbeşte agresiv, tendenţios... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Timpul afectat dezbaterii s-a încheiat, doamnă Turcan.

Vă rog să vă luaţi locul în sală!

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

Nu!

Vă mulţumesc.

Ne insultaţi inteligenţa de fiecare dată, de la această tribună.

Aţi solicitat un drept la replică... (Vociferări.)

Aţi solicitat un drept la replică... Nu vreau să dialoghez cu dumneavoastră de aici! Vă rog frumos să vă ocupaţi locul în bancă! (Vociferări.)

Are cuvântul domnul ministru Teodorovici.

Domnule Teodorovici?

Domnule ministru?

Domnul ministru Teodorovici.

Vă rog.

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:

Doamnă,

Dumneavoastră aţi insultat o ţară întreagă prin tot ceea ce aţi făcut, în fiecare clipă din zilele dumneavoastră de viaţă! (Rumoare. Aplauze.) Şi aceasta este doar o părticică mică!

Dacă mai găsim câţiva dintre concetăţenii dumneavoastră care, cu siguranţă, atunci când se tăiau banii românilor, eraţi toţi plini de entuziasm şi acum sunteţi toţi lupii moralişti, v-aţi strâns într-o singură parte.

Îmi cer scuze pentru colegii mei, şi de la USR, şi de la PNL, şi de la alte partide politice, care ştiu, cunosc, au temei, şi economic, au şi bun-simţ.

Eu vorbeam puţin mai devreme despre convergenţă, despre pact fiscal, să stăm la masă, să discutăm, să găsim împreună idei, soluţii... N-are nicio legătură!

Azi dimineaţă eram în Parlament, invitat la o acţiune pentru diabetul infantil şi acolo erau părinţi, copii, cu probleme reale, nu problemele noastre din Parlament.

Sincer, eu mai sper încă, mai este o şansă pentru cei care aşteaptă de la noi să schimbăm lucrurile. Dar în felul acesta, acuzând total, fără niciun fel de argument - şi v-am spus-o de foarte multe ori, tuturor colegilor, şi în partidul meu, şi cu alte ocazii - ori de câte ori afirm un lucru, îl susţin şi îl continui. Şi în declaraţiile la care făceaţi trimitere, declaraţiile din comisii, mi le susţin în continuare, să ştiţi!

Învăţaţi şi vedeţi exact felul în care, în schimb, acţionez. Şi am spus puţin mai devreme, niciodată nu am acţionat altfel decât în interesul acestei ţări.

Cu prima ocazie când acest lucru nu se întâmplă, plec singur, nu trebuie să-mi ceară cineva demisia sau să-mi ceară cineva să promit de la această tribună că în acest an ne vom respecta obligaţiile. Ni le respectăm, pentru că aceasta este obligaţia noastră, ca Guvern!

Dar, repet, mi-aş dori foarte mult - şi las la o parte orice fel de alte răspunsuri care ar fi trebuit să fie date, pentru ieşirile total nejustificate - sper şi v-am spus, o să vă invităm la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, din comisiile reprezentative din Parlament şi atunci când discutăm despre Codul fiscal, şi despre evaziune fiscală, şi de orice... - apropo, şi de sistemul de vămi, care în acest an va fi închis - şi sunt convins că vor fi mulţi dintre colegii dumneavoastră de partid care vor fi afectaţi pentru că mărfurile nu vor mai putea tranzita România fără să fie scanate. Şi am promis, puţin mai devreme, de la acest microfon, că voi face, aşa, un istoric, despre fiecare, pe unde a fost, în administraţia din 1991 încoace, pentru că, din păcate, lucrurile se ştiu şi nu le puteţi acoperi.

Dar, repet, închid şi închei prin a vă ruga să fim cu toţii pe aceeaşi parte, pe aceeaşi logică şi să găsim ceea ce-i mai bun, şi mai uşor, şi mai simplu pentru cei care se uită la noi şi ne urmăresc.

Vă mulţumesc şi oricând mă invitaţi, pentru că se pare că şi colegii de la UDMR, şi de la PNL, şi la USR... poate ar fi bine să avem o discuţie la nivel de grup parlamentar, să ne chemaţi, să venim şi să discutăm, cu date concrete, cu argumente de o parte şi de alta. Poate greşim noi, poate dumneavoastră, dar poate acel pact fiscal despre care v-am vorbit se poate realiza şi după aceea îl respectăm cu toţii. Şi, v-am spus, este un semn pentru cei din afara ţării că avem cu toţii aceeaşi abordare şi, nu în ultimul rând, cei care sunt în România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi.

Dezbaterile fiind finalizate, exprimarea votului va avea loc în şedinţa de vot final din ziua de miercuri, 6 iunie.

Declar închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,04.