|
Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă (prim-ministrul Guvernului României): Domnule preşedinte al Senatului, Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Stimaţi invitaţi, La 1 ianuarie 2019, România va prelua pentru prima dată Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Acest mandat se va derula într-un context european şi internaţional complex şi trebuie să ţină seama de actualele procese de anvergură care vor modela Uniunea Europeană, precum reflecţia asupra viitorului Uniunii Europene, procesul de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, tranziţia spre un nou ciclu legislativ, ca urmare a alegerilor europene, şi, implicit, finalul de mandat al Comisiei Europene şi al Parlamentului European, respectiv negocierile privind documente strategice de referinţă ale Uniunii, precum noul cadru strategic de acţiune post - 2019, Uniunea Economică şi Monetară şi viitorul Cadru Financiar Multianual. În acelaşi timp, provocările par a fi din ce în ce mai semnificative, în condiţiile menţinerii unui grad relativ ridicat de instabilitate la nivel global. Acestea obligă Uniunea să-şi asume un rol mai important pe plan internaţional, în acord cu Strategia globală, a cărei punere în practică va continua. Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene are astfel oportunitatea de a se implica, în sprijinul Înaltului reprezentant pentru politica externă şi politica de securitate şi în colaborare cu Serviciul European de Acţiune Externă, în activitatea de reprezentare externă a Uniunii şi în activităţile subsumate Strategiei globale a Uniunii Europene. Există însă şi alte dinamici pentru care trebuie să fim pregătiţi. În vederea consolidării proiectului european, este astăzi mai mult decât necesară întărirea legăturii dintre cetăţeni şi Uniune, prin implicarea mai activă a acestora în procesele decizionale. Exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene este, prin definiţie, un exerciţiu eminamente tehnic. Cu toate acestea, un asemenea mandat are nevoie de sprijinul Parlamentului şi de angajamentul tuturor reprezentaţilor României în diferitele formate europene. De aceea, în procesul de elaborare a temelor de interes, din perspectiva Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, Guvernul României a solicitat puncte de vedere tuturor instituţiilor publice, Parlamentului României, Administraţiei Prezidenţiale, reprezentanţilor noştri din Parlamentul European, Comitetului European al Regiunilor şi Comitetului Economic şi Social European. Trebuie să lucrăm împreună pentru a avea un mandat de succes! În context, Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene îşi propune să dea dovadă de viziune şi de spirit de inovare, rămânând în acelaşi timp în limitele tradiţiei exercitării unei Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene. România va avea oportunitatea de a prelua Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene într-o perioadă caracterizată de efortul comun al statelor membre, pentru identificarea unor răspunsuri la provocările majore la adresa proiectului european şi de definire a evoluţiei acestuia pe următorul deceniu, în dorinţa de a se asigura bunurile publice pe care acesta le-a oferit încă de la început: pace, libertate, stabilitate, prosperitate, solidaritate socială sau coeziune. În cadrul acestui efort colectiv, România va putea să demonstreze fermitate în susţinerea consolidării proiectului european, pe baza respectării depline a angajamentului de a continua furnizarea acestor bunuri publice. Acest principiu va reprezenta, de altfel, ancora tuturor acţiunilor pe care România le va desfăşura pe perioada celor şase luni de mandat. Nicolae Titulescu, un mare vizionar al unităţii europene, afirma în urmă cu aproape un veac - citez - "Politica României este dominată de o perfectă convergenţă între interesele române şi europene. Toate acţiunile noastre prezente şi viitoare din domeniul politicii externe au izvorât şi vor izvorî din această premisă fundamentală". Astfel, exercitarea de către România a viitoarei Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene va reprezenta o oportunitate de a dovedi voinţa politică şi capacitatea administrativă necesare pentru a contribui la consolidarea unităţii şi coeziunii statelor membre, bazate pe un model de cooperare viabil şi incluziv, pe solidaritatea între statele membre şi între diferitele segmente ale corpului social, care să conducă la o Uniune mai puternică, capabilă de acţiuni eficiente în interiorul şi în afara sa, în favoarea şi în beneficiul cetăţenilor europeni. Pe lângă cele aproximativ 1.400 de reuniuni care urmează a avea loc în afara ţării, ne propunem să organizăm în România alte 300 de evenimente şi reuniuni ale grupurilor de lucru. Guvernul României va organiza Summitul de la Sibiu, reuniunile ministeriale informale de la Palatul Parlamentului, dar şi acţiuni în toată ţara, pentru ca timp de şase luni cetăţenii României să simtă că această preşedinţie este a tuturor. În acest sens, doresc să mulţumesc autorităţilor publice locale pentru sprijinul oferit în găzduirea acestor reuniuni în ţară şi sunt convinsă că şi dumneavoastră, în circumscripţiile pe care le reprezentaţi, veţi răspunde pozitiv demersurilor noastre de a duce Preşedinţia în toate zonele ţării. (Vociferări.) România va putea să demonstreze, în exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, că poate fi generator de soluţii şi poate să sprijine în mod real avansarea proiectului european care rămâne cel mai potrivit cadru al dezvoltării statelor membre, având la bază principiile fundamentale ale construcţiei europene. România, în exercitarea mandatului său, de Preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene, va acţiona coordonat într-un format de Trio de preşedinţii, alături de Finlanda şi Croaţia. Fiind primul stat membru din Trio, România va elabora programul său de lucru, în paralel cu programul de lucru al Consiliului, pentru 18 luni, ceea ce oferă posibilitatea de a avea continuitate în atingerea obiectivele asumate. În primul semestru al anului 2019, există astfel responsabilităţi pe care România trebuie să şi le asume şi aşteptări cărora trebuie să le răspundă. Pregătirea Preşedinţiei trebuie să se facă numai prin definirea unor obiective şi a acţiunilor necesare atingerii acestora. Obiectivul principal trebuie să fie acela de consolidare a statutului şi reputaţiei internaţionale a României de stat membru al Uniunii Europene, capabil să ducă la bun sfârşit responsabilităţi în urmărirea atingerii obiectivelor comune europene. Reputaţia României va fi influenţată nu numai de ceea ce obţine pe perioada mandatului său, dar şi de modul în care ajunge la acest rezultat. Avem oportunitatea să demonstrăm maturitate politică, un înalt profesionalism în gestionarea provocărilor instituţionale complexe, precum şi abilităţi de negociere şi de construire a compromisului în cadrul negocierilor în sistemul decizional european. Exercitarea de către un stat membru a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene este o modalitate de a demonstra capacitatea de generare a consensului la nivelul Uniunii Europene pe dosarele active. Aşteptările concrete vor fi de finalizare a negocierilor legislative, pe dosarele pe care le vom prelua de la Preşedinţia Austriei, la 1 ianuarie 2019. De aceea, România va acţiona la Bruxelles, de la 1 iulie 2018, precum o preşedinţie din umbră, lucrând îndeaproape cu Austria, pentru a putea prelua, fără sincope, procesele de negociere derulate la nivel comunitar, cu scopul de a acţiona eficient încă din prima zi a mandatului nostru. Astfel, folosind expertiza instituţiilor europene, dar şi a preşedinţiilor anterioare, am demarat, încă de anul trecut, programele de formare a celor peste 1.500 de funcţionari implicaţi în acest proces. De asemenea, prin substanţa discuţiilor din cadrul reuniunilor informale organizate în România, vom avea oportunitatea de a prezenta mai multe teme relevante, inclusiv din perspectivă naţională. În centrul responsabilităţilor Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene se va afla actualul program legislativ al Uniunii, care se va regăsi în faza sa finală, exerciţiu în care Preşedinţia va fi implicată împreună cu Parlamentul European şi Comisia Europeană. Vor exista multe dosare legislative, care vor cere un efort major pentru a fi finalizate înainte de alegerile europene din mai 2019. În identificarea formulelor de compromis în cadrul Consiliului Uniunii Europene şi în dialogul cu Parlamentul European, Preşedinţia României îşi va asuma responsabilitatea care îi revine în faţa Europei celor 500 de milioane de cetăţeni, pentru finalizarea Agendei Strategice definite în 2014. În 2019, un ciclu politic de cinci ani se va încheia, un altul va începe. Măsura în care Agenda legislativă din 2014 îşi va găsi reflectarea în deciziile adoptate până în primăvara lui 2019 va fi unul dintre elementele evaluate în exerciţiul democratic al alegerilor pentru Parlamentul European. Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene va putea astfel contribui la definirea reperelor următorului ciclu financiar multianual post - 2020. Propunerile Comisiei Europene, prezentate în mai-iunie 2018, vor intra într-o fază crucială, poate finală, de negociere politică, în perioada ianuarie-iunie 2019. Acest buget multianual va trebui să ofere Uniunii resursele necesare pentru atingerea obiectivelor în următorii şapte ani. Angajamentul Preşedinţiei României, atât la nivel politic, cât şi tehnic, precum şi cooperarea cu Consiliul European, Parlamentul European şi Comisia Europeană se pot dovedi importante pentru rezultatul final al negocierilor. Suplimentar acestui angajament, va fi semnificativ efortul cerut Preşedinţiei în negocierile celor 37 de dosare de legislaţie sectorială, care trebuie finalizate la timp, pentru a permite pregătirea şi lansarea utilizării fondurilor Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2021. În acest sens, în funcţie de decizia liderilor europeni, care va fi adoptată la reuniunea Consiliului European din 28-29 iunie 2018, cu privire la rapiditatea angajării procesului de negociere a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, modul în care se va raporta Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene la aceste negocieri foarte importante va fi diferit. În ambele situaţii, România rămâne însă pe deplin angajată în depunerea eforturilor necesare, pentru a realiza, pe perioada mandatului său, progrese notabile în negocierea Cadrului Financiar Multianual post - 2020, astfel încât programele financiare să poată fi începute cât mai repede, iar proiectele finanţate să producă efecte pozitive asupra creşterii economice. La 29 martie 2019, într-unul din cele mai marcante momente ale istoriei construcţiei europene de la tratatele constitutive din anii 50, Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană. Discuţiile privind viitorul Europei după Brexit au început la Consiliul European din Bratislava, în 2016. Preşedintele Consiliului European a avansat aceste discuţii, în special pe baza Agendei Liderilor. România va găzdui reuniunea informală a Consiliului European de la Sibiu, în care liderii europeni vor decide priorităţile şi direcţiile strategice ale Uniunii pentru următorii ani. România va prezida, de asemenea, Consiliul Uniunii Europene, pentru primele trei luni de după momentul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Într-un an de schimbări pentru Parlamentul European şi Comisia Europeană, Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene va fi unul dintre punctele de stabilitate şi de continuitate la nivelul Uniunii. Organizând în România reuniunile ministeriale şi înalţi funcţionari, vom avea ocazia de a propune şi încuraja dezbaterile şi schimburile de idei pe tematici politice, economice şi sociale, care vor oferi contextul necesar intrării într-o nouă fază a proiectului european, pentru următorii zece ani. Proiectarea agendei de lucru a viitoarei preşedinţii are în centru perspectiva conform căreia orice viziune despre viitor trebuie construită în jurul principiilor fundamentale care au ghidat evoluţia Uniunii Europene de-a lungul timpului. În centrul construcţiei europene se află cei 500 de milioane de locuitori din statele membre, iar agenda de lucru a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene va avea în prim-plan cetăţeanul european. Eforturile României se vor concentra cu precădere pe dosarele legislative şi nelegislative cu impact direct şi imediat asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. Jean Monnet, unul dintre părinţii fondatori ai Uniunii Europene, spunea, referindu-se la construcţia comunitară, că: "Noi nu coalizăm statele, ci unim oamenii". Obiectivul tuturor este de a aduce bunăstare şi stabilitate cetăţeanului european. Or, iată, astăzi, mai mult ca oricând, avem nevoie să identificăm acele politici europene care aduc beneficii în viaţa de zi cu zi a celor pe care îi reprezentăm. Nu întâmplător, procesul de elaborare a programului de lucru al viitoarei Preşedinţii a demarat la nivel naţional printr-o largă consultare şi dezbatere publică, facilitată şi de crearea unui Forum dedicat acestui scop. Dincolo de valoarea evidentă a ideilor prezentate cu această ocazie, exerciţiul a urmărit transmiterea unui mesaj public cu privire la necesara şi aşteptata angajare a cetăţenilor români în pregătirea exercitării de către România, pentru prima dată, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Din aceste motive, România va urmări ca, prin activitatea pe care o va desfăşura la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, să obţină rezultate concrete pentru cetăţeni şi să pună în valoare beneficiile pe care o Uniune solidară, puternică şi coezivă le poate aduce fiecărui cetăţean în parte. De asemenea, Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene va urmări ca politicile Uniunii să se raporteze în permanenţă la principiul coeziunii, între statele membre şi între diferitele categorii socio-economice. Avem în vedere coeziunea atât ca valoare comună europeană, cât şi ca expresie a unităţii între statele şi regiunile din Uniunea Europeană. După cum se menţionează şi în Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, promovarea convergenţei economice, sociale şi teritoriale este esenţială pentru dezvoltarea armonioasă, echilibrată şi durabilă a Uniunii, prin reducerea disparităţilor structurale între diversele regiuni şi promovarea de oportunităţi egale, reale pentru toţi cetăţenii. În prefaţa Cartei Albe privind Viitorul Uniunii, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, evoca principiul unităţii statelor membre, menţionând că: "pe măsură ce decidem încotro ne îndreptăm, ar trebui să ne amintim că Europa a fost întotdeauna în forma ei cea mai bună atunci când am dat dovadă de unitate, de curaj şi de convingerea că ne putem croi viitorul împreună". În complementaritate cu propunerile liderilor europeni în formularea tematicilor de interes ale Preşedinţiei, România are în vedere cetăţeanul atât ca sursă, cât şi ca finalitate. Pe de altă parte, la nivel de conţinut, preocuparea principală în formularea tematicilor este orientată către măsura în care acestea corespund principiilor înscrise în Tratate şi servesc interesele tuturor cetăţenilor europeni. Totodată, priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene sunt corelate cu agenda legislativă a Uniunii Europene, pentru asigurarea implementării lor la nivel european. Agenda de lucru se va concentra pe patru piloni principali: 1. Asigurarea unei dezvoltări durabile şi echitabile pentru toate statele membre, prin intermediul unui nivel sporit de convergenţă, coeziune, inovare, digitalizare şi conectivitate; 2. Menţinerea unei Europe sigure; 3. Consolidarea rolului global al Uniunii Europene; 4. Europa valorilor comune. În pregătirea şi exercitarea Preşedinţiei, România menţine un dialog constant cu Parlamentul European şi Comisia Europeană, cu statele membre şi actorii sociali, pentru a asigura condiţiile necesare atingerii acestor obiective ambiţioase. Referitor la primul pilon - asigurarea unei dezvoltări durabile şi echitabile pentru toate statele membre - stimularea convergenţei în cadrul Uniunii Europene este un obiectiv care trebuie să beneficieze în continuare de o atenţie specială, fiind esenţială atât pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor europeni, cât şi pentru apropierea acestora de proiectul european. Toate demersurile întreprinse la nivel european şi naţional ar trebui să fie subsumate obiectivului general comun de a genera convergenţa reală în întreaga Uniune. Există un consens larg la nivelul Uniunii Europene privind necesitatea consolidării convergenţei între statele membre şi între regiuni care să permită, pe de o parte, eficientizarea funcţionării pieţei unice europene şi, pe de altă parte, să asigure un răspuns comun la nivelul Uniunii Europene, în termeni de politici şi instrumente instituţionale, la obiectivul de consolidare a competitivităţii Uniunii Europene, la nivel global. Stimularea convergenţei la nivelul Uniunii Europene ar avea, totodată, ca efect, implicit, crearea premiselor optime pentru creşterea coeziunii europene. Contextul determinat de Brexit şi întărit de perspectiva negocierilor privind viitorul Cadru Financiar şi de propunerile de consolidare în continuare a Uniunii Economice şi Monetare este unul extrem de favorabil pentru avansarea obiectivelor legate de creştere şi convergenţă. Dosarele subsumate obiectivului "Europa convergenţei" vor permite României să promoveze o abordare incluzivă, integratoare în avansarea discuţiilor la nivelul Uniunii Europene, şi să acţioneze în direcţia stimulării consensului pe o serie de dosare sensibile pentru statele membre. Continuarea măsurilor în direcţia finalizării Uniunii Bancare, precum şi dezvoltarea Uniunii Pieţelor de Capital vor putea reprezenta o oportunitate pentru România, în calitate de Preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene, de a contribui la canalizarea atenţiei în direcţia aprofundării proiectului european, inclusiv din perspectiva unui răspuns eficient şi coordonat al Uniunii la evoluţiile în plan internaţional. Din aceeaşi perspectivă a "Europei convergenţei", dimensiunea socială ar trebui să reprezinte o componentă principală a oricărui efort de creştere a competitivităţii întregii Uniuni Europene şi, astfel, să joace un rol important în toate politicile legate de piaţa internă. De asemenea, inovarea are un potenţial major în a contribui la crearea de locuri de muncă, creşterea competitivităţii întreprinderilor pe pieţele globale, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi la generarea de creştere economică durabilă. Din această perspectivă, România are în vedere sprijinirea demersurilor de consolidare a cadrului de sprijin şi stimulare a inovării, la nivel european. În acelaşi timp, avansarea demersurilor pentru definitivarea unei Pieţe Digitale Unice veritabile constituie o prioritate majoră şi deplin justificată de necesitatea evoluţiilor în plan economic, social şi securitar. Acest lucru trebuie să ia în considerare necesitatea diminuării semnificative a decalajului digital dintre statele membre, dintre diverse regiuni şi categorii de cetăţeni europeni, şi între diverse sectoare industriale. Realizarea obiectivului de aprofundare a Pieţei Interne, obiectiv asumat şi agreat politic la nivelul Uniunii Europene, va fi sprijinită de România, o prioritate a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, urmând a viza asigurarea unei funcţionalităţi depline, corecte şi eficiente a acesteia, inclusiv din perspectiva celor patru libertăţi fundamentale - persoane, bunuri, servicii şi capitaluri. Totodată, funcţionarea eficientă a Uniunii Europene şi atingerea obiectivelor economice, sociale şi de securitate depind de menţinerea competitivităţii industriei europene şi de asigurarea unui nivel adecvat de interconectare pe piaţa internă, o prioritate justificată de evoluţiile la nivel european, în special în domeniile energiei, transporturilor şi telecomunicaţiilor. Din această perspectivă, una dintre priorităţile majore ale României va viza dezvoltarea şi crearea, atunci când acestea lipsesc, a legăturilor funcţionale dintre Est şi Vest, dintre Nord şi Sud, pentru a permite, pe de o parte, accesul nediscriminatoriu la resursele şi la beneficiile aderării la Uniunea Europeană şi, pe de altă parte, susţinerea, într-o manieră durabilă, a competitivităţii sporite a economiei europene. Asigurarea unei bune conectări a statelor din Europa Centrală şi de Sud-Est cu alte regiuni europene poate fi atinsă inclusiv printr-o vizibilitate mai mare acordată strategiilor macroregionale, respectiv prin relansarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. În acest context, suprapunerea mandatului României la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, din primul semestru 2019, peste mandatul României la Preşedinţia rotativă a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, în perioada octombrie 2018 - octombrie 2019, oferă oportunitatea de a promova pe Agenda Uniunii Europene valoarea adăugată cooperării regionale şi dezvoltării coeziunii teritoriale, economice şi sociale, prin intermediul strategiilor macroregionale, respectiv a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Din perspectiva competitivităţii, dezvoltarea pieţei interne impune, totodată, consolidarea politicii industriale a Uniunii Europene. Industria europeană are nevoie de o politică pe termen lung, cu orizont cel puţin până în anul 2030, care să aibă în vedere diversitatea actualei baze industriale din Uniunea Europeană, precum şi impactul determinat de evoluţia digitalizării şi inteligenţei artificiale. Al doilea pilon, Securitatea internă a Uniunii Europene, reprezintă unul dintre elementele de interes prioritar pentru România şi se va regăsi în centrul preocupărilor noastre. Asigurarea securităţii frontierelor externe reprezintă una dintre cele mai importante garanţii pentru funcţionarea eficientă a spaţiului de libertate, securitate şi justiţie, iar implementarea mecanismului de evaluare Schengen, a sistemelor informatice dezvoltate la nivelul Uniunii Europene şi interoperabilitatea acestora vor fi subiecte deosebit de importante pe agenda noastră. Vom încerca să explorăm noi modalităţi de abordare a acestei teme. De aceea, subiectul gestionării într-o manieră coerentă şi unitară a fluxurilor migratorii va rămâne unul important. Urgenţele pe care statele membre sau Uniunea le-au gestionat în ultimii ani au arătat că un răspuns imediat, eficient necesită o cooperare interagenţii mai strânsă şi o concentrare a efortului pentru salvarea victimelor şi acordarea asistenţei medicale de urgenţă. Alături de implementarea adecvată a acestor măsuri în plan intern, vor trebui evaluate modalităţile de consolidare a cooperării cu statele din afara Uniunii, în domeniul securităţii, având în vedere că o serie de provocări la adresa siguranţei nu cunosc frontiere, referindu-mă aici la combaterea atacurilor cibernetice, combaterea fenomenului radicalizării sau prevenirea activităţii teroriste. Într-o lume a digitalizării accelerate, România este interesată să lucreze pe subiectul protejării siguranţei cetăţenilor în spaţiul virtual. Revizuirea Strategiei Uniunii Europene pentru securitate cibernetică a creat o bază bună pentru îmbunătăţirea cooperării la nivel european în materie, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a consolida rezistenţa Uniunii la atacuri cibernetice. Securitatea cibernetică nu mai poate fi considerată doar o opţiune, iar politicile publice şi orice proiect referitor la societatea informaţională trebuie să ia în considerare componenta securităţii cibernetice. Nu în ultimul rând, România va fi în ipostaza de a putea contribui la avansarea unei viziuni privind viitorul securităţii Europei, prin trasarea unor obiective strategice vizând spaţiul de libertate, securitate şi justiţie pentru orizontul post - 2020. În acest context, profilul global al Uniunii Europene va depinde în mod fundamental de ritmul de implementare a Strategiei globale şi de eficienţa diverselor instrumente subsumate acesteia. Pentru eficienţa acţiunii externe a Uniunii Europene, România va urmări consolidarea iniţiativelor în derulare, care, printre altele, vizează dezvoltarea capabilităţilor de apărare ale Uniunii Europene, precum Procesul Anual de Analiză Coordonată a Apărării, Fondul European de Apărare, Cooperarea Structurată Permanentă, promovând, în acelaşi timp, un parteneriat mai strâns UE-NATO. O atenţie specială va fi acordată coordonării civil-militare, care reprezintă un domeniu de excelenţă al Uniunii Europene, ceea ce presupune continuarea activităţilor pe linia perfecţionării capabilităţilor civile ale Uniunii Europene. România va continua activităţile pe linia întăririi rezilienţei, combaterii
ameninţărilor hibride şi întăririi capacităţii de comunicare strategică, inclusiv de o manieră integrată. O atenţie deosebită va fi acordată componentei externe a Cadrului Financiar Multianual, respectiv viitoarelor instrumente financiare de asistenţă externă, şi identificării opţiunilor de adaptare a metodelor de lucru ale Consiliului. Obiectivul vizează creşterea eficienţei programelor derulate în contextul acţiunii externe a Uniunii Europene, în conexiune cu perspectivele bugetare care pot fi utilizate. Pentru consistenţa politicii Uniunii Europene în vecinătate, Parteneriatului Estic va constitui, la rândul său, o prioritate a Preşedinţiei, inclusiv prin prisma faptului că în timpul acestui mandat se vor împlini 10 ani de la iniţierea acestuia. Din punct de vedere tematic, Preşedinţia română va acorda atenţie extinderii beneficiilor Acordurilor de comerţ liber în vigoare sau interconectivităţii cu statele cele mai avansate din Parteneriatul Estic. Un accent particular va fi pus pe consolidarea răspunsurilor concrete pe care Uniunea Europeană le-ar putea oferi aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova. Conexată cu această idee, Preşedinţia va urmări să contribuie la conştientizarea largă a beneficiilor susţinerii de către cetăţeni şi autorităţi a obiectivului european, pledând pentru asigurarea condiţiilor necesare menţinerii în parametri credibili a perspectivei europene a Republicii Moldova. Este importantă reafirmarea şi consacrarea importanţei Mării Negre pe Agenda Uniunii Europene, inclusiv din perspectiva avansării proiectelor din cadrul Iniţiativei celor Trei Mări sau a revigorării Sinergiei Mării Negre în viitor. Sunt vizate atât planul vizibilităţii politice, cât şi cel al implicării concrete a Uniunii Europene în proiecte regionale de succes. Pentru onorarea angajamentelor Uniunii Europene, România va acorda o atenţie specială sprijinirii perspectivei europene a Balcanilor de Vest, prin imprimarea unui nou suflu politicii de extindere, respectiv prin sprijinirea eforturilor de reformă, democratizare şi reconciliere a societăţii, în Balcanii de Vest. Aceasta reprezintă o investiţie în stabilitatea şi prosperitatea regională, constituind un interes strategic în plan mai larg pentru Uniune, dar şi pentru România, ca stat în proximitatea imediată, bine plasat, în a promova şi susţine eficient beneficiile multiple ale aderării la Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte Parteneriatul transatlantic, liniile de acţiune vor urmări reflectarea importanţei cruciale a relaţiei transatlantice în păstrarea ordinii multilaterale globale, importanţa consolidării dreptului internaţional şi rolul Uniunii Europene în sprijinirea multilateralismului eficient la nivel regional. De asemenea, amplificarea relaţiei UE-ONU se impune ca urmare a priorităţilor comune în materie de consolidare a guvernanţei globale, a dezvoltării durabile şi a promovării păcii. Exercitarea Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene şi profilul solid al României în cadrul ONU favorizează formularea unor obiective, în vederea stimulării cooperării UE-ONU, pe mai multe dimensiuni, de la menţinerea păcii la implementarea Agendei 2030 şi prin însuşirea rolului de promotor în ceea ce priveşte pregătirea Raportului Uniunii Europene pentru Forumul Politic la Nivel Înalt din 2019 privind evaluarea implementării Agendei 2030. În final, în exercitarea mandatului de Preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene, România va promova coeziunea, ca valoare comună a Uniunii Europene, subliniind importanţa fundamentelor construcţiei europene în reclădirea încrederii cetăţenilor. Promovarea valorilor înscrise în Tratate, precum coeziunea, egalitatea, libertatea, democraţia, demnitatea umană, dreptatea, solidaritatea, poate contribui la combaterea discursurilor eurosceptice, populiste, naţionaliste, rasiste, xenofobe şi antisemite şi poate asigura un sprijin real pentru proiectul european. De asemenea, utilizarea durabilă a potenţialului local în cadrul politicilor de dezvoltare reprezintă un alt deziderat care trebuie susţinut în cadrul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. În contextul globalizării, particularităţile locale asigură identitate comunităţilor, dar, în acelaşi timp, reprezintă mijloace de atragere a activităţilor economice. În acest sens, România, în calitate de Preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene, va susţine ferm eforturile îndreptate înspre obiectivul unei Uniuni mai democratice, cu scopul de a asigura egalitatea de tratament la care aspiră toate statele membre şi toţi cetăţenii europeni, de a apropia procesul decizional de la Bruxelles mai mult de cetăţeni şi de a eficientiza funcţionarea Uniunii Europene. În exercitarea mandatului său, România va urmări asigurarea unei preşedinţii eficiente, prin asumarea rolului de mediator imparţial şi de facilitator de consens, în îndeplinirea atribuţiilor legate de prezidarea lucrărilor Consiliului şi avansarea agendei europene. România va acţiona ca partener activ şi constructiv, având ca premisă o abordare unitară, transparentă, incluzivă, favorabilă continuării consolidării proiectului european, susţinută de autorităţile române, de cetăţeni şi de societate în ansamblul ei. Doamnelor şi domnilor, Aceşti patru piloni nu sunt exclusivi. Se pot adăuga si alte propuneri. Important este ca la finalul acţiunii noastre să reuşim să impunem aceste obiective pe agenda europeană şi să regăsim rezultatele demersurilor noastre în deciziile luate de instituţiile europene. Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene este doar un pas în încercarea noastră de a creşte profilul european al României şi a ne ridica la nivelul responsabilităţilor care revin unei ţări a cărei pondere în plan european va fi şi mai mare după Brexit. În final, doresc să mulţumesc încă o dată Secretariatului General al Consiliului, Comisiei Europene, Parlamentului European, precum şi celorlalte preşedinţii rotative pentru colaborarea fructuoasă, din care am avut foarte multe de învăţat. Având convingerea că numai "unirea face puterea", vă adresez invitaţia de a continua să lucrăm împreună pentru a avea o Preşedinţie de succes a României la Consiliul Uniunii Europene! Vreau, de asemenea, să mulţumesc tuturor liderilor şi reprezentanţilor formaţiunilor politice din Parlament, pentru că, în urmă cu câteva săptămâni, cele două Comisii pentru afaceri europene, ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, şi Comisia specială comună pentru pregătirea activităţilor parlamentare, necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, au oferit susţinerea lor, în unanimitate, pentru temele rezultate în urma procesului de consultări publice realizate în ultimul an. Pentru că anul acesta sărbătorim Centenarul Marii Uniri, cred că este obligatoriu să urmăm exemplul înaintaşilor noştri, arătând că în jurul proiectelor de interes naţional reuşim să depăşim diferenţele, pentru a arăta partenerilor europeni şi cetăţenilor pe care îi reprezentăm ceea ce este capabilă să facă România pentru buna reuşită a proiectului european. Să nu ratăm şansa care ni se oferă, să ne alăturăm eforturile, să îndrăznim mai mult pentru o Românie europeană şi puternică! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
|
Video - Flash & IOS
