Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 14,04.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul senator Ion Ganea, secretar al Senatului, şi de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretar al Camerei Deputaţilor.

Din prezidiu au făcut parte domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreşedinte al Senatului, şi doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să vă invitaţi colegii în sala de şedinţă şi să luăm loc pentru a putea începe şedinţa.

Stimaţi colegi,

Doamnă prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă anunţ că, din totalul de 465 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa 380, până la acest moment.

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite.

Dacă sunt comentarii în legătură cu proiectul ordinii de zi, vă rog?

Dacă nu sunt, vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Supun votului proiectul ordinii de zi.

Să înceapă votul.

227 de voturi, un vot împotrivă, 14 colegi care nu optează.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Dacă în legătură cu proiectul programului de lucru aveţi intervenţii?

Dacă nu aveţi, supun votului dumneavoastră proiectul programului de lucru.

Vot, vă rog.

297 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere, 2 colegi care nu optează.

Programul de lucru a fost aprobat.

Pe ordinea de zi avem dezbaterea şi votul asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 152 de deputaţi şi senatori, în conformitate cu prevederile art. 113 din Constituţie şi ale art. 93 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Stimaţi colegi,

Vă informez că, după prezentarea moţiunii de cenzură în şedinţa comună a celor două Camere, din ziua de luni, 25 iunie 2018, nu au fost înregistrate cereri de retragere a semnăturilor.

Întreb, încă o dată, în plen, dacă există astfel de cereri? Nu.

Pentru dezbaterea moţiunii de cenzură, Birourile permanente, împreună cu liderii grupurilor parlamentare au hotărât să propună timpul maxim alocat, după cum urmează:

• Guvernul - 60 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor;
• Grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi din Senat li se alocă timpul maxim corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare parlamentar, la care se adaugă, cu acelaşi calcul, timpul alocat deputaţilor şi senatorilor neafiliaţi, astfel:

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

Procedură.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În Birourile reunite nu s-a discutat despre timpul alocat dezbaterilor şi, ca atare, Partidul Naţional Liberal vă propune să acceptaţi 20 de secunde pentru fiecare parlamentar al grupurilor parlamentare, pentru a avea o dezbatere temeinică, argumentată şi cei care vor câştiga în urma acestei moţiuni de cenzură să fie cei care ne urmăresc, adică românii, cei mulţi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Supun votului timpul maxim corespunzător de 10 secunde pentru fiecare parlamentar.

Vă rog să votaţi.

200 de voturi pentru, 118 de voturi împotrivă, două abţineri. Aprobat.

Supun votului şi propunerea liderului Grupului parlamentar al PNL - timpul maxim corespunzător să fie de 20 de secunde pentru fiecare parlamentar.

Vă rog, vot.

122 de voturi pentru, 197 de voturi împotrivă, o abţinere, un coleg care nu optează.

A rămas aprobată propunerea cu timpul maxim corespunzător de 10 secunde.

Şi, în acest context, timpii alocaţi vor fi: Grupurile PSD - 37 de minute; Grupurile PNL - 16 minute; Grupurile USR - 7 minute; Grupurile UDMR - 5 minute; Grupul ALDE - 5 minute; Grupul PMP - două minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 3 minute; deputaţi şi senatori neafiliaţi - 4 minute; în total - 79 de minute.

Avem deja votul pe această propunere. Deci nu mai facem votul.

Rog liderii, depuneţi la secretarul de şedinţă lista cu numele deputaţilor şi senatorilor înscrişi la cuvânt.

Până la acest moment toate grupurile au depus, cu excepţia Grupului PSD.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul activităţilor comune, dau cuvântul domnului senator Mihail Radu- Mihai pentru prezentarea moţiunii de cenzură.

Vă rog, domnule senator.

Domnule senator, vă rog să luaţi cuvântul.

Domnul Radu-Mihai Mihail:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, dacă sunteţi aici,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Doamnă prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Voi da citire moţiunii de cenzură.

Ea se intitulează "Demiterea Guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgenţă naţională!", o urgenţă la fel de mare ca şi demisia domnului Dragnea.

"Votarea acestei moţiuni este un act de responsabilitate şi reprezintă singura opţiune viabilă pentru a pune povara guvernării în sarcina unei persoane care să aibă competenţa, responsabilitatea şi puterea de muncă necesare". Aceste afirmaţii nu-mi aparţin. Aparţin semnatarilor moţiunii de cenzură, prin care domnul Liviu Dragnea şi-a eliminat primul Guvern, condus de Sorin Grindeanu.

Ne-am fi aşteptat ca, după o declaraţie atât de serioasă, liderii alianţei PSD-ALDE să propună prim-miniştri mai serioşi, mai competenţi şi mai responsabili faţă de interesele generale ale românilor şi ale României. Din păcate, pe domnul Dragnea nu 1-a interesat niciun moment să susţină un prim-ministru competent, serios şi responsabil, ci doar un prim-ministru "neconflictual" în relaţia directă cu Domnia Sa şi care să nu emită nici prea multe pretenţii la scaunul de şef al PSD.

Deşi Guvernul Dăncilă este şi mai incompetent decât primele două Guverne PSD-ALDE, Darius Vâlcov şi Liviu Dragnea i-au ridicat osanale premierului Viorica Dăncilă în primul bilanţ de guvernare. Oricât de prost ar guverna, doamna Dăncilă pare că va rămâne la Guvern atâta vreme cât îşi păstrează singura sa calitate, aceea de a nu fi "conflictuală" cu şeful său de partid.

Am ajuns astăzi să dezbatem o moţiune de cenzură împotriva celui de-al treilea Guvern garantat de domnul Dragnea, deoarece Guvernul Dăncilă ameninţă, prin miniştrii săi, proprietatea privată a 7 milioane de contribuabili la Pilonul II de pensii. Nu există vreo garanţie că Guvernul Dăncilă nu-i va lăsa pe actualii angajaţi fără banii de pensie.

Am ajuns cu toţii să ne ruşinăm atunci când vorbim despre Guvernul României, fie în plan extern, fie în interiorul ţării. Nu a fost niciun moment un secret faptul că doamna Dăncilă nu îndeplineşte decât formal funcţia de prim-ministru, adevăratul prim-ministru fiind, de fapt, domnul Liviu Dragnea.

Doamnă prim-ministru,

De la începutul anului, când aţi fost învestită în funcţia de prim-ministru, nu aţi reuşit decât să afundaţi economia ţării şi mai tare, să generaţi panică şi neîncredere, să-i goniţi din ţară pe investitorii străini, chiar şi pe cei deja existenţi, şi să adânciţi şi mai tare evoluţiile economice negative.

Sub guvernarea Domniei Voastre, România a înregistrat stagnare economică, cel puţin pe primul trimestru din 2018.

Stimaţi colegi,

Indicatorii statistici din acest an spun aproape totul despre incompetenţa vădită a acestui Guvern. Guvernul Dăncilă poate fi numit, pe bună dreptate, Guvernul scumpirilor. Inflaţia, adică ritmul de creştere a preţurilor de consum, a ajuns la 5,4%, fiind la cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani.

Ştiţi oare cât de puternic aţi erodat puterea de cumpărare a populaţiei, a salariaţilor, a pensionarilor? Aveţi vreo idee despre cum au crescut facturile la energie electrică, la gaze naturale şi la alte utilităţi, numai de când aţi venit dumneavoastră la putere?

ROBOR, indicatorul de referinţă pentru dobânzile la creditele bancare, a ajuns la peste 3%. Este cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. În unele cazuri, ratele au ajuns să fie mai mari şi cu câteva sute de lei lunar.

Nu ne-aţi lămurit dacă Guvernul va putea plăti pensiile şi salariile până la sfârşitul anului. Deşi spuneţi că aveţi bani la buget, în datele publicate de Guvern avem demonstraţia contrariului. Veniturile care vin la buget cresc pe jumătate faţă de viteza cu care cresc cheltuielile.

Aşa se face că deficitul bugetului general consolidat a ajuns, numai în primele 4 luni ale anului, la 0,65% din PIB, adică la peste 6 miliarde de lei, deşi în anul 2017, în aceeaşi perioadă a anului, bugetul a înregistrat un excedent bugetar de 1,35 miliarde de lei.

În plină creştere economică, cu o guvernare PSD-ALDE, România trăieşte ca săracul satului, cu datoria scrisă pe caiet. Din anul 2012 şi până astăzi, datoria publică a statului român a crescut cu 100 de miliarde de lei. Numai de la ultimele alegeri din anul 2016, aţi îndatorat România cu peste 24 de miliarde de lei.

De asemenea, nu spuneţi nicio vorbă despre cât scot românii din buzunar pentru a plăti dobânzi pentru datoria publică! Anul trecut, s-au plătit dobânzi de 9,8 miliarde de lei, iar anul acesta sunt programate dobânzi de peste 11,3 miliarde de lei. Nu vă întrebăm ceea ce s-ar fi putut construi cu aceşti bani, pentru că PSD nu a construit nimic în România. Nici nu ştie şi nici nu poate să construiască autostrăzi, şcoli şi spitale.

Anul 2018 reprezintă al doilea an în care banii pentru investiţii publice sunt sacrificaţi, din cauza problemelor bugetare. După ce în anul 2017 nu s-au făcut aproape deloc investiţii publice, anul acesta Guvernul nu este interesat de prioritizarea investiţiilor. Cum să mai facă Guvernul investiţii, atâta vreme cât banii din buget nu ajung nici măcar pentru plata pensiilor şi a salariilor până la sfârşitul anului?

Într-un total dispreţ faţă de mediul de afaceri, politica fiscală a fost făcută franjuri. După ce în anul 2017 Guvernul a făcut peste 260 de modificări la Codul fiscal, anul acesta, numai în primele 3 luni au mai fost operate încă 120 de modificări. Şi, parcă în ciudă faţă de sute de mii de agenţi economici care strigă că vor predictibilitate şi vor ca politica fiscală să nu se schimbe de pe o zi pe alta, Guvernul anunţă marea modificare a Codului fiscal, chiar în această vară, care va însemna o nouă rescriere a politicii fiscale. Oare cu cine se va consulta Guvernul peste vară?

Doamnă prim-ministru,

Când vine vorba despre proiectele de infrastructură de transport, supralicitaţi la maxim numărul de kilometri de autostrăzi pe care promiteţi să îi finalizaţi. Asistăm la o sarabandă a declaraţiilor, contrazisă de realitatea din teren, şi nu numai de asta, ci şi de datele oficiale, ţinute la secret de dumneavoastră şi de alţi miniştri din Cabinet.

România nu are infrastructură dezvoltată, pentru că autorităţile responsabile nu reuşesc să absoarbă fondurile europene destinate domeniului transporturilor şi nu au pregătite proiecte mature prin care să atragă cele 5,1 miliarde de euro alocate României prin POIM 2014-2020.

Aţi încercat din răsputeri să cosmetizaţi scrisoarea doamnei comisar european Corina Creţu, care a prezentat negru pe alb faptul că România va pierde bani europeni la acest capitol. Faceţi totuşi un exerciţiu de imaginaţie, nu de imagine, şi puneţi-vă în locul doamnei comisar european, care a trebuit să transmită o scrisoare dură Guvernului pe care îl conduceţi, în care aproape că vă imploră să transmiteţi către Bruxelles proiecte noi, solide şi de calitate, pentru că altfel România riscă dezangajări imediate.

Este ruşinos şi dezonorant pentru România să primească astfel de avertizări de la Bruxelles, la mijlocul exerciţiului financiar 2014-2020, cu risc major de compromitere a negocierilor pentru viitorul buget european 2020-2027, şi asta din cauza slabei performanţe şi a lipsei de rezultate palpabile la acest capitol. Sper că înţelegeţi tonul imperativ al acestei scrisori şi gravitatea situaţiei în care vă aflaţi. Nu încercaţi să pasaţi răspunderea în urmă, pentru că sunteţi direct responsabili, dumneavoastră cei din Guvernarea PSD-ALDE, pentru groapa în care se află domeniul transporturilor.

Cetăţenii acestei ţări şi-au pierdut încrederea în acest Guvern, în ceea ce priveşte capacitatea administrativă de a planifica şi implementa marile proiecte de infrastructură.

Vindeţi pielea ursului din pădure şi anunţaţi proiecte megalomanice, care totalizează 760 de km de autostradă, în parteneriat public-privat, deşi acestea sunt în stadiul de idei! Vindeţi iluzii românilor care încă aşteaptă să finalizaţi cei 60 de km promişi pentru acest an, care sunt incerţi, având în vedere termenele amânate de recepţie pentru loturile de pe Autostrada Lugoj-Deva şi Autostrada Sebeş-Turda. Aţi anunţat construirea a 350 de km până în 2020, însă sub guvernarea PSD-ALDE românii s-au ales cu numai 15 km de autostradă recepţionaţi în martie 2017!

Strigătul de disperare al românilor şi revolta faţă de ritmul extrem de lent în care se concretizează proiectele mari de investiţie în domeniul transporturilor sunt ignorate de Guvern.

Am asistat la un marş de protest al locuitorilor din Moldova, primul de o asemenea anvergură, un manifest public, critic, la adresa autorităţilor care tergiversează implementarea proiectelor de infrastructură atât de necesare pentru conectarea acestei regiuni cu restul ţării şi mai departe cu Europa. Cel mai mare demers civic din această ţară s-a lovit de un zid de nepăsare.

De câte marşuri de protest aveţi nevoie pentru a înţelege că răbdarea românilor are limite? Oare un marş pentru Sibiu-Piteşti v-ar face să înţelegeţi că această bucată lipsă din Coridorul IV rutier pan-european este vitală nu doar pentru unul dintre cei mai mari contributori la PIB-ul României, ci şi pentru mulţi alţi agenţi economici care au nevoie ca de oxigen să existe continuitate pe reţeaua TEN-T Core de la Constanţa, din port, până la graniţa de vest a României şi mai departe spre Europa.

Este cumva nevoie de un marş şi pentru finalizarea Autostrăzii Transilvania sau pentru realizarea centurilor ocolitoare ale marilor oraşe precum Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Târgu Jiu, Suceava, Bacău?

În anul Centenarului, unirea regiunilor istorice prin reţele de transport de mare viteză, rutiere sau feroviare, rămâne un vis îndepărtat. Ceea ce rămâne să îi unească pe români este indignarea faţă de un Guvern dezinteresat de problemele reale şi cu o agendă care are mereu trecut la index domeniul infrastructurii de transport.

Recent, am auzit o declaraţie halucinantă a ministrului transporturilor: "... Dacă vom face autostrăzi, vor creşte salariile şi vor pleca multinaţionalele...".

Sunteţi un veritabil Guvern antiautostrăzi şi antidezvoltare!

Aţi anulat acordul pentru proiectul Comarnic-Braşov cu specialiştii Băncii Mondiale. Nu vă trebuie profesionişti. Nu vă pasă că ne facem de râs în relaţia cu instituţiile financiare internaţionale. În loc de Banca Mondială, proiectul va fi făcut, atenţie, de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, din subordinea dumneavoastră.

Nici Caragiale nu s-ar fi gândit vreodată că, în România anului 2018, Comisia Naţională de Prognoză să ajungă să construiască autostrăzi! Este semnul cel mai clar al degradării instituţionale la care aţi dus Guvernul României.

În loc să vă preocupaţi să reduceţi birocraţia care blochează realizarea proiectelor de investiţii de transport, dumneavoastră vă preocupaţi "să reduceţi democraţia", aşa cum bine aţi recunoscut în una dintre memorabilele ziceri care v-au consacrat în spaţiul public.

De fapt, unica preocupare a acestei guvernări este salvarea liderului suprem de la prăbuşire, prin acţiuni care pun sub un mare semn de întrebare parcursul european şi democratic al acestei ţări.

Stimată doamnă prim-ministru,

Guvernul condus de dumneavoastră a pus sub semnul întrebării funcţionarea unor instituţii fundamentale într-un stat de drept. Mai întâi, aţi încercat să discreditaţi funcţionarea independentă a acestora, iar apoi aţi depus toate eforturile pentru a le subordona direct partidelor de guvernare şi forurilor de conducere ale acestora!

Deşi nu aţi suflat un cuvânt, nici în campania electorală şi nici în programele de guvernare, obiectivele principale care vă călăuzesc la guvernare sunt: amputarea legilor din domeniul justiţiei şi reîntoarcerea în epoca subordonării politice a magistraţilor. Din păcate, interesele reale ale românilor au trecut în plan secundar.

Stimaţi colegi,

În mandatul actualului ministru al justiţiei, problemele reale cu care se confruntă sistemul judiciar nu au înregistrat nicio ameliorare, ci, dimpotrivă, s-au adâncit şi mai tare!

Spunem acest lucru, pentru că, deşi ministrul justiţiei a susţinut acordarea de compensaţii materiale semnificative pentru deţinuţii care au stat în condiţii necorespunzătoare, în acelaşi timp a tolerat subfinanţarea sistemului penitenciar, asigurând în anul 2018 un buget care acoperă doar 60% din resursele necesare.

În tot acest timp, sistemul a rămas cu aceleaşi probleme nerezolvate. Aţi sfidat deciziile CEDO, dar şi munca cetăţenilor cinstiţi care văd că banii cu care contribuie la bugetul de stat sunt doar pentru a finanţa incapacitatea Guvernului de a oferi soluţii.

Guvernul a eşuat pe linie în îndeplinirea măsurilor asumate în Programul de guvernare.

Investiţiile în sedii noi, potrivite nevoilor instanţelor de judecată, sunt practic inexistente. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu are nici în prezent un sediu propice desfăşurării activităţii sale. Tribunalele specializate s-au înfiinţat doar pe hârtie, iar în buget nu s-au alocat resurse financiare suficiente.

E-justice - Dosarul electronic nu este implementat la nivel naţional. Există doar câteva cazuri izolate de Curţi de Apel care au realizat acest lucru prin eforturi proprii. Instanţele de judecată sunt încărcate neuniform, cu discrepanţe uriaşe privitoare la numărul de cauze aflate în soluţionarea unui judecător. Reaşezarea lor teritorială nu a fost încă demarată, deşi era absolut necesară. Judecătorii, procurorii şi grefierii sunt în număr insuficient, iar volumul imens de muncă al acestora duce, în mod inevitabil, la termene de judecată inacceptabil de lungi, la amânarea soluţionării cauzelor şi la creşterea numărului erorilor judiciare.

Iată numai o parte a obiectivelor pe care vi le-aţi asumat în faţa românilor, dar care au rămas în continuare la stadiul de promisiuni neîndeplinite!

Aţi eşuat în gestionarea demersurilor de îndeplinire a obiectivelor de referinţă din Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Riscăm, de asemenea, excluderea din Grupul Statelor împotriva Corupţiei - GRECO.

Aţi făcut ca România să fie supusă unei proceduri speciale, care a mai fost activată doar în cazul Poloniei, organismul european semnalând abateri serioase de la lupta împotriva corupţiei. Ce aţi făcut în schimb? Aţi jignit inspectorii GRECO, calificându-i drept neprofesionişti şi incompetenţi. Este ruşinos şi incalificabil ca un ministru să facă astfel de declaraţii care afectează grav interesele României.

Stimaţi colegi,

Cele mai importante probleme ale sistemului judiciar au rămas nerezolvate! În schimb, actul de guvernare a fost deturnat în dauna intereselor cetăţenilor români. Nu mai puteţi nega faptul că preocupările dumneavoastră în domeniul justiţiei au urmărit planuri ascunse, pentru a asigura protecţia unor lideri politici în faţa rigorilor legii. Aţi îndepărtat actul de justiţie de principiile constituţionale privitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi vă străduiţi din răsputeri să creaţi o castă de cetăţeni mai presus de lege.

Guvernul PSD-ALDE a demonstrat că nu are nimic de a face cu oamenii cinstiţi ai acestei ţări! Le-aţi fraudat încrederea, promiţându-le majorări uluitoare de venituri, crezând că aşa veţi adormi vigilenţa unei naţiuni întregi! Ar trebui să ştiţi că puteţi să păcăliţi câţiva oameni tot timpul şi puteţi să păcăliţi o perioadă pe toţi oamenii, dar nu puteţi să păcăliţi pe toţi oamenii tot timpul.

Doamnelor şi domnilor,

Doamna Viorica Dăncilă trebuie demisă, deoarece nu are nici curajul şi nici puterea să se opună deciziilor arbitrare ale şefului său de partid. Astfel, chiar sub ochii prim-ministrului, legile justiţiei sunt mutilate pentru interesele politice ale domnului Dragnea. Codurile penale sunt modificate cu dedicaţie!

Iată doar câteva dovezi evidente: se doreşte redefinirea grupului infracţional organizat, abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, redefinirea abuzului în serviciu şi a mărturiei mincinoase. Mai mult, prin modificările la Codul de procedură penală se amputează cu cinism instrumentele de anchetă aflate la îndemâna organelor de urmărire penală, fără a vă păsa că prin aceste prevederi facilitaţi scăparea de răspundere penală nu doar a infractorilor urmăriţi pentru fapte de corupţie sau de serviciu, ci inclusiv a celor care săvârşesc omoruri, violuri, tâlhării sau alte asemenea. Nu vă pasă deloc că puneţi în pericol siguranţa cetăţeanului de rând!

Am văzut cu toţii că actualul Guvern nu se rezumă doar la modificarea legislaţiei din domeniul justiţiei, ci vizează şi menţinerea unei politizări excesive a instituţiei care trebuie să vegheze la respectarea Constituţiei, Curtea Constituţională. CCR, prin majoritatea controlată de PSD-ALDE, a decis amputarea atribuţiilor preşedintelui. PSD încearcă să facă din preşedintele statului, ales prin vot direct, doar un simplu spectator. PSD-ALDE, cu mâna CCR, a mutat decizia privitoare la revocarea procurorilor marilor parchete în curtea ministrului justiţiei, ministru numit politic care poate lua oricând decizii politice arbitrare, înlocuind procurori, în funcţie de interesele politice. Această abordare contravine poziţiei Uniunii Europene care s-a poziţionat clar împotriva politizării justiţiei.

Avocatul Poporului, o altă instituţie-cheie, este, fără dubiu, avocatul intereselor PSD. Orice sesizare adresată lui Victor Ciorbea, care nu convine PSD, este blocată şi încuiată în sertarul Avocatului Poporului! Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării şi Consiliul Naţional al Audiovizualului au devenit şi ele unelte politice. Orice adversar politic, care nu convine puterii, este amendat sau ameninţat că va fi amendat! Nu mai vorbim şi despre instituţiile media publice care sunt supuse presiunii politicului. Avem exemplul TVR, unde preşedintele-director controlează din scurt jurnaliştii care nu vorbesc de bine actuala guvernare!

Toate acestea ne arată, clar, o conduită antieuropeană, aflată la mare distanţă de valorile şi principiile fundamentale care stau la baza Uniunii Europene. Din cauza acestui asalt asupra instituţiilor statului, România este pe cale să devină un exemplu negativ în Uniunea Europeană şi să devină un stat membru de rang inferior.

Doamnelor şi domnilor de la PSD-ALDE,

De 28 de ani, România ignoră cu bună ştiinţă investiţiile în educaţie şi cercetare. Cele două domenii înseamnă dezvoltare şi creştere sustenabilă a economiei. Este bine că PSD a recunoscut, prin vocea unui fost ministru al educaţiei, chiar acum câteva săptămâni, că: "Statul, noi, am preferat să blocăm anumite reforme, pentru că ne era mai comod".

Odată ce aţi recunoscut că există problema, nu aţi făcut, însă, nimic să o îndreptaţi! În Programul de guvernare nu aţi scris că veţi "bloca reformele pentru că vă este mai comod aşa"! Din păcat, nu v-aţi limitat la a "bloca", ci aţi pus în practică şi verbul "a strica". Când vine vorba despre educaţie, nu vorbim despre cifre goale, ci despre destinele a milioane de tineri şi despre viitorul nostru ca popor.

Vă putem face o scurtă listă a ultimilor ani de guvernare PSD.

Au fost blocate investiţiile în şcoli, iar unde au fost începute, fie au fost abandonate, fie au fost făcute prost - în şcoli fără elevi şi fără profesori.

A fost politizat întreg sistemul: s-au schimbat inspectorii şcolari strict pe criterii politice, s-au instalat directori de şcoli direct de la partid şi au primit finanţări doar şcolile care susţin partidul aflat la guvernare.

Şcolile au rămas fără bani. Inspectorii au chemat directorii de şcoli să le solicite măsuri pentru reducerea cheltuielilor. S-a pus problema închiderii şcolilor, comasării de clase şi chiar a concedierii profesorilor. În ultima perioadă, au existat probleme, în majoritatea judeţelor, cu plata contribuţiilor sociale ale profesorilor. Mii de profesori au constatat că sunt neasiguraţi, din cauza lipsei banilor la inspectorate. Aţi refuzat să recunoaşteţi că nu sunt bani pentru plata salariilor profesorilor şi aţi ales să le furaţi banii de asigurări sociale.

Până în acest moment, subfinanţarea învăţământului a făcut ca jumătate din totalul unei generaţii să fie în afara sistemului, din cauza faptului că nu a putut suporta costurile şcolarizării.

Aţi forţat o serie de legi, pentru a implementa un proiect comunist - manualul unic şi editura unică.

Nu s-au făcut investiţii în universităţi pentru modernizarea procesului didactic. De 10 ani, universităţile au fost complet ignorate în bugetul ministerului. Prin buna ştiinţă a ministerului s-a dorit ca mediul academic să fie rupt de cerinţele pieţei muncii.

Aţi uitat să evaluaţi şi să clasificaţi atât universităţile, cât şi şcolile doctorale. Banii se acordă pe criterii strict politice, iar anul acesta s-a văzut cum universităţile care au fost critice cu PSD au pierdut foarte mulţi bani la distribuirea locurilor bugetare. Aţi luat bani de la universităţi anul trecut, aţi mărit cheltuielile, iar anul acesta aţi tăiat locurile subvenţionate de la buget, cu scopul foarte clar de a falimenta universităţile de tradiţie din ţara noastră.

Stimaţi colegi,

Guvernul a promis că domeniul culturii va fi o prioritate. Constatăm, însă, faptul că PSD-ALDE ignoră cu bună ştiinţă importanţa strategică a culturii, aşa cum este statuată în orice ţară europeană, şi, în acelaşi timp, uită faptul că îmbunătăţirea sistemului cultural este de datoria oricărui guvern responsabil. Preocuparea slabă a responsabililor din zona guvernamentală faţă de pregătirea Centenarului accentuează îngrijorarea românilor în ceea ce priveşte sărbătorirea, aşa cum se cuvine, a evenimentului istoric petrecut la 1 decembrie 1918. Ar fi normal ca celebrarea importantului eveniment al istoriei şi a figurilor sale emblematice să reprezinte o prioritate pentru Guvern, mai ales în actualul context geopolitic, economic şi social, în care se regăseşte ţara noastră. Trebuie să înţelegeţi că dacă doriţi să ajutaţi România, într-un moment simbolic al naţiunii române - anul Centenarului, trebuie să-i oferim culturii o şansă.

Este revoltător că, din cauza unor politici culturale deficitare, România poate rata un moment politic de o importanţă extremă, acela de integrare a propriei istorii în marea istorie europeană. Parlamentarii, semnatari ai acestei moţiuni, îşi arată îngrijorarea profundă faţă de incapacitatea Guvernului de a administra buna desfăşurare a sărbătorii de la 1 decembrie, îngrijorare manifestată sistematic şi de profesionişti din domeniul muzeal, asociaţii din domeniu, istorici, dar şi oameni de cultură.

Prin această moţiune, vă solicităm să daţi un vot de neîncredere faţă de iresponsabilitatea Guvernului actual în ceea ce priveşte dezastrul din cultura românească în anul aniversării Centenarului şi, de asemenea, în tot ceea ce ţine de regresul care s-a înregistrat la nivelul întregului sistem, de la instalarea puterii PSD-ALDE.

Doamnă prim-ministru,

Majorările salariate pentru unii medici, nu pentru toţi, nu rezolvă în niciun fel boala cronică în care se zbate sistemul public de sănătate! De ce nu le spuneţi românilor faptul că majorările de salarii s-au făcut, în cea mai mare parte, pe seama bugetelor spitalelor, lăsându-le fără resurse minimale de funcţionare? De ce nu spuneţi că reforma salarială din sănătate a condus la scăderi de lefuri pentru personalul auxiliar de specialitate şi la discriminări între profesionişti care au pregătire similară, cum ar fi farmaciştii, biologii sau chimiştii.

Aţi promis medicamente mai ieftine, iar din cauza nepriceperii Guvernului, sute de medicamente nu vor mai fi deloc la dispoziţia pacienţilor. Ştim! Veţi analiza şi veţi evalua. Toate sunt la timpul viitor, poate după 2020! Pacienţii continuă să moară cu zile, stocurile de vaccinuri sunt în continuare insuficiente, iar dotările din majoritatea unităţilor sanitare pun medicii în imposibilitatea de a-şi face meseria.

Aţi promis în programele dumneavoastră de guvernare că veţi construi opt spitale regionale şi unul metropolitan. Românii s-ar fi mulţumit măcar cu cele trei - de la Cluj, Iaşi şi Craiova -, care au deja amplasamentele definite şi aprobate şi pentru care s-au făcut demersuri concrete. Din păcate, de la promisiunea celor 9 spitale aţi ajuns apoi la 3 spitale şi, într-un final, aţi aprobat în Guvern construirea unui spital metropolitan care se va construi în "maximum 20 de ani".

Comisarul European pentru Dezvoltare Regională v-a întins o mână de ajutor şi v-a solicitat să transmiteţi Comisiei Europene documentaţiile complete pentru trei spitale regionale - de la Cluj, Iaşi şi Craiova. Din păcate, şi dumneavoastră v-aţi înscris în grupul celor care susţin că mai bine băgaţi mâna în buzunarul românilor şi faceţi aşa-numitele parteneriate public-privat, puternic inspirate din ultimele vizite externe, în loc să construiţi din banii gratuiţi, europeni.

Doamnă prim-ministru,

Măsura incapacităţii Guvernelor PSD-ALDE de a implementa politicile asumate prin Programul de guvernare ne-a fost demonstrată şi de pasarea către Parlamentul României, controlat de partidele din coaliţia guvernamentală, a "cartofilor fierbinţi", aşa cum s-a dovedit a fi adoptarea Codului administrativ, după modelul aplicat şi în cazul Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii.

Reforma administrativă s-a dovedit un fiasco, pentru că nu faceţi altceva decât să politizaţi excesiv instituţiile din administraţia publică, ignorând total interesele reale ale românilor. În loc de servicii publice moderne le oferiţi un corp administrativ profund politizat, greoi, bugetofag, totul pentru a vă conecta clientela politică la resursele statului.

Aţi politizat administraţia publică pe toate palierele! I-aţi scos pe prefecţi din categoria înalţilor funcţionari publici, pe cei aproximativ 2.000 de directori din deconcentrate i-aţi transformat în demnitari publici şi aţi desfiinţat concursurile pentru ocuparea funcţiilor publice! Aţi pus, astfel, cruce profesionalizării personalului din administraţie şi aţi dat semnalul că administraţia din România este la cheremul intereselor PSD-ALDE.

Mai mult, aţi făcut din ANFP, care era un centru de excelenţă în administraţie şi garanta neutralitatea din punct de vedere politic a administraţiei publice româneşti, o instituţie pur decorativă, golind-o de conţinut, prin amputarea atribuţiilor sale!

Lovitura pe care aţi dat-o administraţiei prin acest tip de viziune constituie un regres major şi aruncă România în epoca lui Cozmâncă! Nimic nu va mai mişca în administraţia românească fără aprobare de la partid, iar o astfel de abordare se va repercuta, în primul rând, asupra intereselor cetăţeanului, având efecte negative asupra funcţionării statului!

Ne dovediţi, astfel, că reformarea statului în materie de administraţie a fost o mare minciună! Nici vorbă despre un stat suplu, cu un număr redus de ministere, cu agenţii şi autorităţi reorganizate, ci, din contră, planul este cu totul altul! Veţi umfla peste măsură aparatul administrativ, iar la nivel local veţi popula toate instituţiile în baza unui singur criteriu: carnetul roşu de partid!

Doamnă prim-ministru,

Aţi creat cea mai puternică discriminare în finanţarea primăriilor! Aţi împărţit primăriile din România în două categorii: primăria doamnei Gabriela Vrânceanu Firea, căreia i s-a alocat, în anul 2018, 55% din impozitul pe venit, şi restul primăriilor, cărora li s-au distribuit doar 43% din impozitul pe venit!

Doamnă prim-ministru,

Din păcate, Guvernul pe care îl conduceţi a reuşit să-i facă pe primari să se teamă de cuvântul "creştere economică", deoarece pentru administraţiile locale creşterea economică nu a adus mai mulţi bani la bugetele locale, ci chiar mai puţini, deoarece Guvernul PSD-ALDE le-a confiscat până şi banii puşi de-o parte pentru investiţii.

În 2017, la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale cumpătate exista un volum al excedentelor bugetare de peste 13 miliarde de lei. Sunt banii pe care administraţiile responsabile ar fi putut să-i irosească, însă acestea i-au drămuit ca să poată avea bani de investiţii. Niciun membru al puterii nu a spus că majorările salariale din administraţia publică vor fi făcute fără niciun fel de transfer suplimentar de resurse de la bugetul central. Doar domnul Liviu Dragnea a spus, în treacăt, şi de parcă nu ar fi lucrat niciodată în administraţia locală, că e treaba primarilor, că şi-au crescut lefurile şi că, dacă au făcut-o, să se descurce cum pot! Bătaia de joc la adresa administraţiei locale s-a văzut în momentul în care aţi băgat mâna adânc în economiile făcute de către aleşii locali şi i-aţi lăsat fără bani de investiţii şi salarii, stopând astfel dezvoltarea comunităţilor locale şi pedepsindu-i exact pe cei mai gospodari. Mai mult decât atât, aţi creat haos în toate instituţiile publice subordonate. Aşa vă convine: să depindă primarii de banii care vin cu ţârâita de la Guvern!

"Revoluţia fiscală" a fost un fiasco total şi a dus la pierderi din bugetele locale de peste 10 miliarde de lei. Chiar dacă, în Senat, a fost aprobat amendamentul ca 80% din redevenţă să rămână la nivel local şi judeţean, doar 5 miliarde de lei urmează să se întoarcă la bugetele locale, jumătate din ce s-a furat de la primării şi consilii judeţene. Nu este deloc întâmplător că scăderea impozitului pe venit fără măsuri compensatorii viabile şi concrete pentru administraţiile locale afectează tocmai administraţiile liberale, cele mai performante din ţară: pe cele din Oradea, Cluj-Napoca, Braşov sau Timişoara. Sunt afectate exact administraţiile care au creat locuri de muncă, s-au dezvoltat, au adus investitori. Din cauza "revoluţiei fiscale", pe care aţi implementat-o până aţi făcut totul praf, se estimează că Aradul a pierdut 16 milioane euro, Clujul - 26 de milioane de euro, Constanţa - 16 milioane de euro, Iaşiul - 15 milioane de euro.

Dacă v-ar fi interesat cu adevărat problemele cu care se confruntă primarii, aţi fi adoptat amendamentul pe care PNL 1-a depus la proiectul Legii bugetului de stat din acest an, prin care am solicitat ca impozitul pe venit să rămână integral la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Prin această măsură s-ar fi diminuat practic efectele negative ale măsurilor fiscale promovate de Guvernele PSD-ALDE! Revolta oamenilor din administraţia locală este pe deplin justificată, pentru că aţi refuzat, astfel, să le daţi o mână de ajutor şi să compensaţi diminuarea bugetelor locale prin scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%!

Banii de la Uniunea Europeană pentru investiţiile majore de interes local stau în continuare nefolosiţi, bani pentru cofinanţări nu prea sunt, bani pentru plata salariilor din administraţie sunt în continuare insuficienţi, bani pentru investiţii nu se dau, iar banii de echilibrare a bugetelor stau sub semnul întrebării! Ţineţi minte că în 2017 am avut cel mai slab an din ultimii 12, în ceea ce priveşte banii cheltuiţi pentru investiţii! Nu uitaţi că şi în aceste condiţii, 80% din investiţiile făcute anul trecut au fost realizate de administraţiile locale, din bugetele lor, iar Guvernul nu a reuşit să acopere nici măcar 20%.

Vă aduc aminte că după primul trimestru din acest an ar trebui să asiguraţi un nivel minim al sumelor provenite din cotele din impozitul pe venit şi al sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, astfel încât banii primiţi de primării să nu fie mai puţini decât în anul 2017! Se pare, însă, că nici acest lucru nu sunteţi în stare să îl realizaţi!

I-aţi minţit pe primari şi pe preşedinţii de consilii judeţene că sunteţi de acord cu proiectul PNL prin care impozitul pe venit să rămână 100% la bugetele locale. Una spuneţi, alta faceţi! La o zi după ce aţi făcut această promisiune, aţi semnat un punct de vedere al Guvernului, prin care spuneaţi că nu susţineţi măsura propusă de PNL! La fel se întâmpla şi în trecut, când apropiata domnului Dragnea, Sevil Shhaideh, anunţa că impozitul pe venit va merge direct şi integral la administraţiile locale: "Începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul pe venit va deveni sursă a bugetelor locale. Acolo unde aparatul propriu al primarului sau al preşedintelui consiliului judeţean nu va reuşi să colecteze această sursă, vom fi sprijiniţi de către ANAF, dar sumele vor fi virate exclusiv către bugetele locale. Aceasta este prima modificare majoră pe care o vom aduce la Legea finanţelor publice". Doar minciuni sfruntate!

Unde sunt cele 2.500 de creşe şi grădiniţe, pe care le-aţi promis? Unde sunt cele 1.500 de locuinţe? Au femeile însărcinate gratuitate la analize, aţi redus vârsta de pensionare la mamele cu cel puţin trei copii? Nu! Aţi construit şi modernizat locuinţe protejate şi centre de zi pentru persoanele cu dizabilităţi? Nu! Aţi crescut subvenţiile pentru serviciile de recuperare prin casele naţionale de sănătate? Nu! O să spuneţi că mai aveţi timp până în 2020, dar aţi demarat proiectele? Nu!

Aţi făcut progrese în dezvoltarea serviciilor de transport adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi? Unde este programul pentru tinerii din unităţile protejate? Aţi aprobat, în schimb, O.U.G. nr. 60/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, prin care aţi dublat impozitul plătit de firmele private şi de stat care nu angajează persoane cu handicap în cota cerută de Guvern. Aţi vrut mai mulţi bani şi nu v-aţi gândit la persoanele cu dizabilităţi. Această ordonanţă trebuia abrogată şi nu aţi făcut acest lucru!

Aţi promis programe şi soluţii pentru violenţa în familie. Unde sunt cele 20 de locuinţe regionale protejate pentru victimele violenţei în familie? Nu există! Alocaţii de 350 de euro pentru finalizarea studiilor? Nu!

Începând cu anul 2015, de când PNL a propus şi a reuşit dublarea alocaţiilor de stat pentru copii, PSD s-a opus la toate propunerile de majorare a cuantumului acestora, într-o perioadă în care parcurgem o iarnă demografică, aşa cum ne avertizează specialiştii: în România, persoanele peste 65 de ani sunt mai numeroase decât tinerii sub 16 ani. Copiii nu sunt interesanţi pentru PSD-ALDE, deoarece ei nu votează, iar tinerii care îndrăznesc să aducă pe lume copii şi să devină părinţi în România sunt din ce în ce mai puţini. Orice încercare liberală de a acorda facilităţi mediului de afaceri care devine parte activă în şcolarizarea şi instruirea viitorilor meseriaşi s-a izbit de refuzul majorităţii.

Programul "Hope"? Vă mai amintiţi, era în Programul de guvernare. În ce stadiu este?

Nu, nu mai avem speranţă că acest Guvern va îndeplini ceea ce le-a promis românilor la alegerile din 2016! Ceea ce am enumerat mai sus sunt doar câteva dintre promisiunile PSD, din campaniile electorale, în domeniul politicilor sociale!

Nu le-aţi spus angajatorilor români, care susţin economia ţării, că veţi menţine O.U.G. nr. 4/2017, referitoare la taxarea muncii part-time. Această ordonanţă este neconstituţională şi ştiţi acest lucru! Şi ea trebuie abrogată! În ce ţară plăteşti taxe pentru 8 ore de muncă, deşi munceşti doar 4?! Nu aţi luat niciun fel de atitudine împotriva măsurilor greşite luate de Tudose şi Grindeanu împotriva contractelor de muncă part-time. Dimpotrivă! Prin O.U.G. nr. 3/2018 aţi adâncit şi mai puternic discriminările dintre angajaţii part-time din sistemul public şi cei din sectorul privat. Practic, neînţelegând cum funcţionează nevoia de muncă din sistemul privat, aţi desfiinţat contractele part-time din economia privată.

Am demonstrat până acum că multe din ordonanţele date de acest Guvern sunt greşite şi trebuie abrogate. Toate aceste acte normative inepte ale Guvernului trebuie să fie abrogate! Abrogarea este singura soluţie pentru a mai îndrepta ceva din răul pe care l-aţi făcut!

Vă mai oferim o mostră din acest dezastru pe care l-aţi provocat pe piaţa muncii! Aţi adoptat Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi aţi creat haos! Am atras atenţia că este o lege proastă care nu rezolvă problemele din sistem. Niciodată, niciun guvern nu a reuşit să nemulţumească pe toată lumea deodată: patronate, sindicate, salariaţi şi societate civilă.

Aţi promis că nimeni nu va pierde bani şi că salariile vor fi mai mari, dar în realitate mulţi români au salarii mai mici. Când aţi văzut că salariile nu cresc, aţi spus că sunt calculate greşit. Ba, mai mult, ministrul Lia Olguţa Vasilescu s-a apărat tot cu o minciună, spunând că a anunţat din timp că unele salarii vor scădea. Aţi ajuns, într-un final, să vă lăudaţi că salariile nu mai scad! Asta da realizare!

În sectorul privat, Guvernul condus de dumneavoastră a recunoscut că peste 1,9 milioane de contracte de muncă nu s-au modificat de la 1 ianuarie 2018 şi că veniturile nete încasate de cei care muncesc în economia reală au scăzut.

I-aţi ameninţat pe angajatori, aţi călcat în picioare Legea dialogului social, aţi luat măsuri monstruoase ca să-i pedepsiţi pe agenţii economici din România, pentru că nu cresc salariile din pix, aşa cum şi-a pus în cap Guvernul. Mai mult, unul dintre miniştrii din Guvernul dumneavoastră i-a catalogat drept "hoţi" pe angajatorii privaţi, pentru că nu au mărit salariile, motiv pentru care aţi considerat că se impune să înăspriţi şi mai mult amenzile.

Stimaţi colegi,

Legea nr. 153/2017 trebuie modificată cât mai repede, astfel încât să fie eliminate nedreptăţile şi aberaţiile pe care le-a produs. Nu aceasta este legea pe care o aşteptau românii!

Salariaţii din sectorul privat şi angajatorii lor sunt atacaţi pe mai multe paliere: investiţiile publice pot fi considerate sistate, alocările bugetare fiind în 2018 la un minim istoric, investitorii privaţi sunt puşi pe fugă de impredictibilitatea legislativă, iar muncitorii sunt alungaţi de lipsa de perspectivă a oricărui trai decent. Avem un deficit de forţă de muncă, dar nu din cauză că avem multe posibilităţi în ţară pe piaţa muncii, ci pentru că românii muncesc în străinătate!

Aţi promis lapte şi miere şi în salarizarea din sănătate, dar mii de oameni au ieşit în stradă. Pentru că şi pe ei i-aţi minţit! A fost nevoie de ordonanţe de urgenţă care doar au mascat, şi nu au rezolvat problemele create de această lege.

Pe lângă minciună, la Ministerul Muncii se practică şi nerespectarea legii. Nu aţi aplicat legea care prevedea creşterea pensiilor cu 10% de la 1 ianuarie 2018. Aţi furat pensia românilor pe 6 luni. Asta, dacă la 1 iulie nu veţi anunţa o altă amânare.

V-aţi opus majorării punctului de pensie, de la începutul anului, şi nimeni nu a înţeles de ce! Ne-a lămurit, în schimb, doamna Lia Olguţa Vasilescu, care, într-un exces de sinceritate, a afirmat că: "O persoană care cotizează doar la Pilonul I va ieşi cu o pensie care de multe ori e crescută artificial din pixul guvernanţilor, aşa cum s-a întâmplat şi de când suntem noi la guvernare (...)".

Aşadar, în România condusă de dumneavoastră nu mai există respect pentru lege, ci pentru "pixul guvernanţilor": salariile cresc nu pe criterii obiective, nu pe baza creşterii productivităţii, ci atunci când vreţi dumneavoastră. Însă în loc să crească, veniturile oamenilor au scăzut. De asemenea, pensiile cresc nu atunci când scrie în Legea pensiilor, ci atunci când vrea doamna Olguţa Vasilescu, iar alocaţiile de stat pentru copii nu cresc deloc, pentru că cei mici nu votează! (Vociferări.)

Spuneţi că nu aţi avut bani la buget pentru a majora punctul de pensie de la 1 ianuarie 2018, însă, pe de altă parte, aţi îngroşat constant şi consistent categoriile celor care profită de privilegiile pensiilor speciale. Aţi stimulat pensionarea unor "bătrâni" de 40-45 de ani, momindu-i cu pensii care depăşesc cu mult valoarea salariului brut pe care-l câştigau!

Aţi promis o nouă lege a pensiilor, dar dacă aveţi de gând să creşteţi pensiile aşa cum aţi făcut şi creşterea salariilor - adică în minus - nu vă apucaţi de Legea pensiilor! Vă absolvim de consecinţele nerespectării acestei promisiuni. Respectaţi însă legea şi nu furaţi banii românilor! Aţi afectat deja peste 60.000 de pensionari din minerit şi din alte sectoare de activitate, care au primit acasă decizii de recalculare, cu pensii în minus, după zeci de ani de muncă în condiţii extrem de grele, în grupele I şi II de muncă. Şi lor le-aţi promis, în campania electorală, că vor beneficia de majorări ale punctajelor la pensii cu 50% şi 25%. Rezultatul? Recalculările au dus la pensii mai mici. Acum toţi pensionarii au luat drumul instanţelor.

Sunteţi aproape de colaps cu pensiile din Pilonul I, deşi aţi împrumutat de la începutul anului peste 3 miliarde de euro şi nu vă opriţi!

Doamnă prim-ministru,

Se vede cu ochiul liber că nu sunteţi deloc luată în seamă de către miniştrii pe care se presupune că ar trebui să-i conduceţi. Ne referim, în primul rând, la furtul premeditat al celor 43 de miliarde de lei acumulaţi din contribuţiile celor peste 7 milioane de români la Pilonul II de pensii. În vreme ce dumneavoastră vă străduiţi să daţi asigurări că nu veţi fura economiile făcute vreme de 10 ani de către cele 7 milioane de angajaţi, Eugen Teodorovici spune că Domnia Sa face simulări la Ministerul de Finanţe, iar Olguţa Vasilescu anunţă că a "bătut în cuie" furtul acestor bani!

Aşa cum aţi dat garanţii că salariile nu vor scădea de la 1 ianuarie 2018, la fel aţi dat asigurări că tăierea contribuţiilor la Pilonul II, de la 6% la 3,75%, nu va aduce contribuţii mai mici în conturile românilor! Iarăşi aţi minţit! Contribuţiile nominale au scăzut, de la 1 ianuarie 2018, cu circa 12%, bani pe care i-aţi direcţionat către bugetul de stat, pentru a petici incompetenţa vădită a celui de-al treilea Guvern PSD-ALDE.

Nu aveţi niciun pic de respect faţă de proprietatea privată a celor 7 milioane de români, dacă partidul v-o cere sau dacă Dragnea v-o cere.

Poate că unii dintre colegii dumneavoastră de partid şi-au asigurat bătrâneţile, punându-şi la adăpost averi importante, prin ţări exotice, însă majoritatea populaţiei are nevoie, atunci când va ieşi din activitate, de o pensie decentă! Guvernul dumneavoastră este pe cale să facă din români cei mai săraci viitori pensionari din Europa!

Nu respectaţi nicio lege existentă, iar cele pe care le faceţi au grave probleme de constituţionalitate! Acum vreţi toţi banii celor 7 milioane de români care au contribuit la Pilonul II! Găurile din economie sunt imense. Economia "bubuie", nu duduie", aşa cum vă lăudaţi pe la televizor.

PSD-ALDE nu vrea să le asigure românilor o sursă de venit la bătrâneţe! A pus ochii atât pe banii economisiţi de români în Pilonul II, cât şi pe cei munciţi în străinătate. Românii din străinătate sunt buni pentru PSD doar să trimită bani în ţară. Potrivit unei statistici a Băncii Naţionale, românii trimit în ţară anual circa 4 miliarde de euro, aproape cât valoarea investiţiilor străine. Aţi demonstrat faptul că un proiect pentru cei din diaspora şi pentru copiii lor rămaşi în ţară nu intră în priorităţile Guvernului.

Doamnă prim-ministru,

Politica Guvernului României în domeniul social se ghidează după principiul "luaţi de la unii şi daţi la alţii", deoarece Guvernul este incapabil să distribuie eventuala bunăstare generată de creşterea economică. Prin toate măsurile strâmbe pe care le-aţi adoptat nu aţi făcut decât să antagonizaţi categorii sociale şi profesionale, dezbinând întreaga Românie! Şi, cu toate aceste jonglerii, nu aveţi suficienţi bani pentru a acoperi plata pensiilor şi salariilor până la finalul anului, deşi susţineţi prin discursuri triumfaliste că se înregistrează creştere economică!

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Responsabilitatea dumneavoastră faţă de milioanele de români înşelaţi de PSD-ALDE este uriaşă şi se va vedea la votul dat asupra acestei moţiuni de cenzură!

Votaţi această moţiune de cenzură şi veţi merge acasă, în circumscripţiile în care aţi fost aleşi, împăcaţi cu gândul că aţi făcut tot ceea ce trebuia pentru români şi România.

Daţi un vot favorabil acestei moţiuni şi veţi da o şansă României să aibă un guvern responsabil, eficient, competent, interesat exclusiv de problemele oamenilor, şi nu supus doar intereselor personale ale unui singur individ!

Avem convingerea că în majoritatea PSD-ALDE se află, încă, parlamentari responsabili, care s-au săturat să le fie ruşine atunci când sunt întrebaţi despre Guvernul Dăncilă.

Aşteptăm un gest de responsabilitate din partea fiecărui parlamentar, care a jurat solemn că-şi va îndeplini cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor!

Şi Dragnea, demisia! (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Vă rog.

O invit la tribună pe doamna prim-ministru Viorica Dăncilă, pentru prezentarea poziţiei Guvernului cu privire la moţiunea de cenzură. (Vociferări. Rumoare.)

Vă rog, doamnă prim-ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă (prim-ministru al Guvernului României):

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Stimaţi invitaţi,

Am parcurs cu atenţie textul moţiunii de cenzură, depusă de opoziţie, şi vă mărturisesc că sunt dezamăgită.

Am sperat că, în ciuda adversităţii politice în care ne găsim, va exista, dincolo de jocul politic, o abordare constructivă a criticii, în beneficiul cetăţeanului.

Am sperat să fim avertizaţi, corectaţi, ba chiar traşi de mânecă, cu privire la anumite măsuri care pot părea, din perspectiva dumneavoastră, discutabile.

Nu m-am aşteptat ca întreaga moţiune să fie o înşiruire de falsuri; o prezentare, parcă a unei alte realităţi, făcută cu rea-credinţă.

Înţeleg rolul opoziţiei şi obligaţia ei de a critica Guvernul. Acest lucru face parte din mecanismul esenţial al democraţiei. Dar felul în care astăzi, lipsită de argumente raţionale, opoziţia subminează întregul efort al Guvernului pe baza unor acuzaţii lipsite de logică şi realism, mă face să cred că această moţiune nu reprezintă decât un joc politic.

Mistificaţi realitatea pentru a vă servi propriile interese politice. Prezentaţi răul ca fiind bine, iar binele ca fiind rău. În discursul dumneavoastră nu mai este loc de nuanţe. Totul este alb şi negru: tot ce face puterea e rău, iar tot ce faceţi dumneavoastră este bine!

Acestea sunt premisa şi concluzia moţiunii, care trădează o aroganţă incredibilă, în raport cu prestaţia îndoielnică pe care aţi avut-o când aţi fost la guvernare.

Refuzaţi să admiteţi chiar şi cele mai evidente lucruri bune care s-au întâmplat în această guvernare. (Aplauze. Vociferări. Rumoare.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Vă rog, stimaţi colegi, vă rog.

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă:

Pentru dumneavoastră, creşterea veniturilor românilor este o măsură populistă care va aduce haosul în economie. Pentru dumneavoastră, majorarea salariului minim din România este o măsură anti-socială şi anti-economică, aşa cum susţin unii dintre reprezentanţii dumneavoastră, într-o scrisoare deschisă. Pentru dumneavoastră, creşterea economică de excepţie pe care a avut-o România anul trecut este rezultatul incapacităţii şi incompetenţei guvernării.

Voci din sală:

Demisia! Demisia!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Voci din sală:

Demisia! Demisia!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Numai un pic.

Voci din sală:

Demisia! Demisia!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog.

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă:

Îi rog pe români să aibă răbdare pentru acest circ prezentat în Parlamentul României. (Aplauze. Vociferări. Rumoare.)

În viziunea dumneavoastră, scăderea datoriei guvernamentale este de fapt o creştere a datoriei.

Orice ar fi făcut acest Guvern, orice ar face, oricât de bine ar merge lucrurile, pentru dumneavoastră este imposibil să ieşiţi din această paradigmă a catastrofei, a dezastrului şi a circului. (Vociferări.)

Când nu mai puteţi combate măsurile bune ale Guvernului, atacaţi într-o manieră primitivă, începând de la îndemnurile rudimentare de a lua parul ca să-i loviţi pe adversari, până la gesturile obscene făcute în Parlamentul României. Când nu aţi mai putut nega beneficiul majorărilor de pensii şi salarii, v-aţi legat de aspectul fizic, de coafură sau de ţinuta adversarilor politici. Când nu aţi mai avut cum să negaţi performanţele economice ale acestei guvernări, recunoscute de Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, aţi început să faceţi comentarii jignitoare la adresa nivelului de pregătire al opozanţilor dumneavoastră. Când nu aţi mai putut contrazice rezultatele economice pozitive confirmate de Institutul Naţional de Statistică şi de Eurostat, aţi început să minţiţi şi să denaturaţi performanţa guvernării noastre.

Regret să o spun, dar este foarte multă aroganţă în acest discurs al dumneavoastră. Îmi pare rău să constat că aţi rămas prizonierii politicii conflictuale, fără să realizaţi că românii s-au săturat de scandal şi detestă certurile şi învrăjbirea din politica românească. Am însă credinţa în puterea adevărului. Am credinţa în inteligenţa acestui popor, care a dovedit în nenumărate rânduri că nu se lasă păcălit de manipulări şi că este capabil să discearnă adevărul de minciună.

Când, în anul 2020, se va termina acest mandat, românii vor trage linia şi, cu înţelepciunea care îi caracterizează, vor surprinde în mod corect esenţa lucrurilor, atunci când vor merge la vot.

Ecuaţia va fi cât se poate de simplă:

Dumneavoastră aţi tăiat, noi am majorat pensiile şi salariile. (Aplauze.)

Dumneavoastră aţi închis... (Aplauze. Vociferări. Rumoare.)

Voci din sală:

Demisia! Demisia!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog. (Aplauze. Vociferări. Rumoare.)

Staţi un pic.

Vă rog, vă rog.

Stimaţi colegi, vă rog.

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă:

Am destulă răbdare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, doamnă prim-ministru.

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă:

Dumneavoastră aţi închis. Noi am redeschis şi am construit şcoli şi spitale. (Aplauze.)

Voci din sală:

Demisia! Demisia!

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă:

Eu ştiu că adevărul supără.

Dumneavoastră aţi crescut, noi am redus şi am eliminat taxele.

Dumneavoastră aţi înregistrat cel mai ridicat şomaj, noi cel mai scăzut.

Dumneavoastră aţi desfiinţat, noi am creat sute de mii de locuri de muncă.

Dumneavoastră aţi generat una dintre cele mai mari scăderi, noi una dintre cele mai mari creşteri economice din Uniunea Europeană. (Vociferări.)

Aceasta este pe scurt radiografia guvernării pe care o va face orice român de bună-credinţă din România.

Dar dincolo de aroganţă şi ipocrizie, rămâne întrebarea legitimă...

Voci din sală:

Nu mai citi! Nu mai citi!

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă:

pe care şi-o pune oricine...

Voci din sală:

Nu mai citi! Nu mai citi!

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă:

Dacă ar trece această moţiune, ce s-ar întâmpla cu această ţară? (Vociferări.) Cum vor trăi cetăţenii ei? Le va fi mai bine sau le va fi mai rău?! (Vociferări.)

Ar trebui, deci, ca dincolo de atacurile la Guvern, să prezentaţi românilor alternativa pe care vreţi să o oferiţi. (Vociferări.)

Mulţi dintre noi o cunosc foarte bine. Este aceeaşi alternativă pe care aţi mai servit-o odată cetăţenilor români.

Este alternativa tăierilor şi austerităţii.

Se vorbeşte mult în programul PNL de azi despre tăierea salariului minim pe economie, până la 1.000 de lei, deci chiar cu mai mult de 25% faţă de cum s-a întâmplat în guvernarea PDL.

Mai mult, economiştii PNL susţin sus şi tare că majorarea salariului minim ar fi o măsură anti-economică şi antisocială. Aceasta, în condiţiile în care salariul minim din România este încă printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, în pofida majorărilor succesive din guvernarea noastră.

Aceasta este alternativa dumneavoastră? Asta vreţi să oferiţi românilor? Din nou haos şi circ? Din nou tăieri de salarii şi pensii? Din nou concedieri? Din nou tăieri de ajutoare sociale? Din nou închiderea şcolilor şi spitalelor sau privatizarea lor, astfel încât sănătatea şi educaţia să devină un lux accesibil doar pentru cei cu bani?

Mai grav decât această perspectivă sumbră pe care o oferiţi mi se pare modul dezonorant în care încercaţi să îi dezinformaţi pe români.

Sunt multe, multe minciuni, distorsionări sau mistificări în cuprinsul moţiunii. Oriunde ai pune degetul pe text, dai peste o minciună sau o intoxicare.

Mi-ar lua deci mult timp să le tratez pe fiecare dintre ele. Mă voi opri doar la cele mai grave şi mai răspândite, nu doar în moţiune, ci şi în presa de propagandă sau în reţelele sociale folosite drept paravan de cei care lucrează la dărâmarea puterii politice legitim constituite în urma alegerilor libere şi corecte.

Vă prezint, aşadar, zece exemple de astfel de minciuni şi manipulări care apar în cuprinsul moţiunii.

Voci din sală:

Hoţii! Hoţii! (Vociferări. Rumoare.)

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă:

Vreţi... prima dezinformare... (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Poftiţi, doamnă prim-ministru. (Vociferări. Rumoare.)

Stimaţi colegi, vă rog frumos, vorbeşte o doamnă şi e doamna prim-ministru.

Vă rog, vă rog. Mai ales colegii bărbaţi, care... vă văd de aici...

Vă rog, doamnă prim-ministru.

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă:

Prima dezinformare este şi cea mai gravă: insinuarea că nu mai sunt bani de pensii, însoţită la pachet de aşa-zisa naţionalizare a Pilonului II de pensii.

Eu pot să înţeleg până la un punct că menirea opoziţiei este de a contesta ce face puterea.

Pot să înţeleg jocurile politice pe care le faceţi în acest sens.

Dar vă atrag atenţia că pentru pensionari nu este o joacă să afirmaţi că nu mai sunt bani pentru plata pensiilor până la sfârşitul anului.

Pentru un pensionar a cărui sănătate sau chiar viaţă depinde de pensia care trebuie să vină lună de lună nu este o joacă când îl minţiţi că nu mai ajung banii de pensii. Este o minciună iresponsabilă şi vă rog să încetaţi să-i mai minţiţi pe pensionari! V-aţi făcut o dată de râs, când aţi mai prevestit că nu vor mai fi bani de pensii decât până în luna noiembrie.

Cât mai vreţi să persistaţi în această minciună? Mai sunt câteva zile şi intră în vigoare majorarea punctului de pensie cu 10%, de la 1.000 de lei la 1.100 de lei, începând cu 1 iulie 2018! (Aplauze. Vociferări. Rumoare.)

Tot de atunci se majorează şi aşa-zisa pensie minimă, de la 520 de lei la 640 de lei, deci o creştere de 23%.

Cât sunteţi de "rezistenţi" când vine vorba de creşterea veniturilor pensionarilor?! Oare nu sunt ei părinţii şi bunicii noştri, ai tuturor, care au muncit o viaţă, în special pentru copiii şi nepoţii lor?

La fel de iresponsabilă este şi zvonistica pe care o întreţineţi cu privire la Pilonul II de pensii.

Nu s-a pus niciodată problema naţionalizării Pilonului II de pensii...

O voce din sală:

Voi aţi pus-o!

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă:

Nici nu s-ar putea, pentru că fondurile acumulate acolo aparţin românilor, iar dreptul la proprietate este garantat prin Constituţie.

Vrem însă ca fiecare român să aibă libertatea de a decide unde să îşi ţină banii de pensii. Şi îmi vine greu să înţeleg cum e posibil ca un partid care se pretinde liberal să militeze pentru lipsa opţiunii, pentru impunerea de către stat a locului în care trebuie ţinuţi banii.

Nu s-a pus niciodată problema desfiinţării sau naţionalizării Pilonului II - nici nu ar fi fost tehnic posibil. Dar, da, vrem ca administratorii privaţi ai fondurilor din Pilonul II să fie într-un mediu concurenţial real, astfel încât să fie determinaţi să obţină randamente cât mai bune şi să perceapă comisioane cât mai mici pentru clienţii lor. Acesta este interesul cetăţenilor şi asta ne dorim să facem în reformarea sistemului de pensii.

A doua dezinformare este despre aşa-zisele evoluţii negative din economia românească.

Când vine vorba de economie vă lansaţi în afirmaţii fără niciun fel de acoperire, în speranţa că o minciună repetată la nesfârşit ajunge în cele din urmă să fie crezută. O astfel de denaturare a adevărului o regăsesc şi în textul moţiunii: insinuarea că veniturile ar fi scăzut în raport cu creşterea economică.

Stimaţi parlamentari ai opoziţiei, este incredibil! Uitaţi-vă în istoria recentă a României! Primul an de după Revoluţie în care veniturile au scăzut, în timp ce economia era în creştere a fost anul 2016. Atunci, deşi România a înregistrat o creştere economică de 4,8%, veniturile la buget au scăzut cu 9,8%, faţă de anul 2015.

Vorbiţi ironic de faptul că economia românească este "Tigrul Europei". Eu spun că da, în această guvernare, România a devenit tigrul economic al Uniunii Europene. Am înregistrat o creştere a produsului intern brut cu 55 de miliarde de euro.

România a înregistrat cea mai mare creştere economică din ultimii 10 ani, fiind totodată şi cea mai mare creştere din Europa, cu o rată de 2,8 ori mai mare decât media europeană. Asta înseamnă că am redus decalajele noastre faţă de Europa. Asta înseamnă că suntem pe drumul cel bun. Eurostat a confirmat chiar săptămâna aceasta că PIB-ul pe locuitor, la paritatea puterii de cumpărare, a crescut de la 58% la 63% din media Uniunii Europene, fiind cea mai mare creştere din ţările UE 28.

A treia dezinformare...

Voci din sală:

Ura! Ura!

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă:

Mă bucur că sunteţi de acord cu mine. (Aplauze.)

Voci din sală:

Ura! Ura!

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă:

A treia dezinformare: inflaţia de 5,4% şi evoluţia ROBOR la care vă referiţi în cuprinsul moţiunii.

Ştiţi bine, sau poate că nu ştiţi, că această inflaţie de 5,4%, raportată la perioada similară din anul precedent, este o inflaţie pur statistică. (Vociferări. Rumoare.) Ea nu reflectă impactul real al creşterii preţurilor... (Vociferări. Rumoare.)... resimţit de populaţie... (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă:

... spre deosebire de inflaţia raportată la luna precedentă, care arată efectiv evoluţia continuă a preţurilor şi efectul real din buzunarul cetăţeanului.

Da, a avut loc o majorare a preţurilor, la finalul anului trecut, dar vă rog să reţineţi că România a avut una dintre cele mai mici rate ale inflaţiei din Uniunea Europeană în anul 2017.

Ştiţi sau ar trebui să ştiţi că factorii principali au fost legaţi de preţul internaţional al ţiţeiului, de criza unor alimente la nivel european sau de preţurile la energie, în contextul liberalizării pieţei, convenită, cu mult timp în urmă, cu partenerii noştri din Uniunea Europeană. Nu o spunem doar noi - o spune Banca Naţională a României şi o spune Eurostat. (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă:

Eu am avut decenţa să ascult moţiunea de cenzură, fără să fac niciun comentariu.

Vă rog să aveţi aceeaşi decenţă. (Aplauze. Rumoare.)

După momentul de anul trecut, majorările de preţuri s-au diminuat aproape în totalitate, cu creşteri medii de sub 1%, de la lună la lună, şi chiar cu scăderi de preţuri la alimente de bază, la ulei, la zahăr sau la ouă şi lista poate continua, pe lângă alte produse de bază precum făina, pâinea sau laptele, unde preţurile au stagnat. De ce minţiţi oamenii când le spuneţi în fiecare lună că au crescut preţurile cu 5,4%?

Ştiţi bine că nu e aşa! Chiar dacă preţurile ar scădea constant de la lună la lună, prin raportarea la anul trecut, inflaţia s-ar menţine la un nivel aparent mai ridicat faţă de anul trecut. În mod real, faţă de luna decembrie 2017, până în prezent preţurile au crescut cu doar 2,4%, adică mai puţin de jumătate din cât raportaţi sus şi tare dumneavoastră.

Mai mult, inflaţia medie în ultimele 12 luni, calculată după metodologia Eurostat, a fost în România de 2,6%, iar această inflaţie s-a resimţit în majoritatea statelor europene. În mai 2018, faţă de mai 2017, inflaţia a crescut cu aproximativ 60% în Italia şi Ungaria, cu aproximativ 40% în Cehia, Germania, Austria, cu aproximativ 85% în Polonia şi s-a dublat în Danemarca, Lituania, Olanda, România, Slovacia, Anglia.

Subliniez încă un lucru pe care îl ştiţi la fel de bine cu toţii: nu Guvernul este cel care e responsabil de evoluţiile inflaţiei.

Ştiţi bine că aceasta este în grija şi în răspunderea Băncii Naţionale a României, care, de altfel, a şi admis, în mod oficial, că inflaţia despre care discutăm nu a fost generată de politicile guvernamentale.

Cum puteţi, tocmai dumneavoastră, să vă referiţi la ROBOR? Tocmai dumneavoastră, cei din PDL! Să lăsăm cifrele să vorbească.

Astăzi dobânda ROBOR este puţin peste 3%, cu mult mai mică faţă de anul 2009, când a fost de aproape trei ori mai mare, respectiv 10,65%. Tot în guvernarea voastră, la mijlocul anului 2010, ROBOR era de 7,27%, iar la finalul anului era de 6,17% şi la sfârşitul anului 2011 era de 6,05%.

Deci oricum ne uităm la guvernarea PNL sau PDL, indiferent dacă ne uităm din stânga sau din dreapta, indiferent dacă ne uităm în jos şi în sus, ROBOR a fost mai mare de două sau trei ori faţă de cât este în prezent.

A patra dezinformare se referă la aşa-zisa stagnare economică ce ar fi avut loc în primul trimestru al acestui an.

Eu cred că toţi cei din această sală au cel puţin cunoştinţe elementare de matematică şi cred că putem fi de acord că 4,2% nu este 0.

Deci dacă Institutul Naţional de Statistică şi Eurostat vorbesc despre o creştere economică de 4,2%, de aproape două ori mai mare faţă de media Uniunii Europene şi a cincea cea mai mare în rândul statelor membre, atunci e imposibil să vorbiţi de stagnare economică.

Presupun însă că v-aţi referit la trimestrul precedent. Deci la ce ne raportăm? La trimestrul IV din 2017, când s-a înregistrat cea mai mare creştere trimestrială a PIB din ultimii 10 ani? La asta vă referiţi?!

În acest caz, da, e normal să vi se pară ciudat că acest Guvern a reuşit să menţină acelaşi nivel ridicat. E ciudat şi pentru dumneavoastră, un partid obişnuit cu scăderile şi tăierile, cu drumul în jos.

A cincea dezinformare este pur şi simplu o minciună. Spuneţi că puterea de cumpărare a românilor s-ar fi erodat. Nimic mai fals! În realitate este cu totul invers.

Înainte de a vă apuca să mai scrieţi moţiuni, vă recomand, cu prietenie, să vă documentaţi mai bine pentru a evita alunecarea în ridicol. Citiţi cu atenţie datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică şi Eurostat. Sunt date publice!

Analizaţi ce spun rapoartele Fondului Monetar Internaţional, ale Băncii Mondiale sau ale Comisiei Europene, în care se afirmă că puterea de cumpărare a românilor nu doar că nu s-a erodat, dar chiar a crescut semnificativ, şi în acest an, şi anul trecut.

În 2017, câştigul salarial net, în termeni reali, adică, în traducere liberă pentru opoziţie, e vorba de câştigul salarial după plata impozitelor şi eliminarea efectului inflaţiei, adică, şi mai simplu, este vorba de puterea de cumpărare, care a crescut, în medie, cu 12,7% pe ansamblul economiei, respectiv cu 22,5% în sectorul public şi cu 10,2% în sectorul privat.

Prin urmare, puterea de cumpărare a crescut pentru toţi. Nu doar bugetarii trăiesc mai bine în urma guvernării PSD-ALDE, ci şi angajaţii din mediul privat.

La fel, în 2018, în luna martie, câştigul salarial net, în termeni reali, a crescut cu 10% pe ansamblul economiei, respectiv cu 16% în sectorul public şi cu 8,1% în cel privat.

Deci nu a fost o erodare, ci o creştere a puterii de cumpărare. Însă nu această confuzie e cel mai grav lucru.

Mai grav mi s-ar părea prăbuşirea puterii de cumpărare, care s-ar produce dacă aţi veni dumneavoastră la guvernare şi aţi face ceea ce v-aţi propus, respectiv tăierea salariului minim până la 1.000 de lei, după ce noi am făcut eforturi pentru a reduce decalajul faţă de nivelul salariului minim din statele Uniunii Europene. (Vociferări.)

Apreciez sinceritatea dumneavoastră faţă de această măsură a tăierii salariului minim, dar mă îngrozeşte impactul pe care l-ar produce asupra a milioane de români! De aceea, vă întreb: chiar vorbiţi serios că vreţi să tăiaţi din nou salariile?! Chiar nu aţi învăţat nimic din dezastrul pe care l-aţi făcut în 2010, când aţi tăiat pensiile şi salariile? (Vociferări.)

Chiar nu aţi înţeles că austeritatea este o politică greşită, care generează neîncredere, instabilitate şi criză economică?! (Vociferări.)

A şasea dezinformare - criticile privind execuţia bugetară, respectiv faptul că veniturile nu ar creşte cum ar trebui şi că au crescut în schimb cheltuielile.

Daţi-mi voie să vă prezint succint realitatea privind execuţia bugetară în primele 4 luni ale anului 2018.

Chiar dacă dumneavoastră susţineţi că veniturile ar fi scăzut, aşa cum s-a întâmplat în timpul Guvernului Cioloş, eu vă spun că, dimpotrivă, veniturile au crescut, atât în raport cu anul trecut, cât şi în raport cu ceea ce am prevăzut în buget.

Mai mult, veniturile cresc într-un ritm mai mare decât creşterea economică, ceea ce reprezintă un semn de însănătoşire a sistemului fiscal din România.

Vă reamintesc că, în 2016, în timpul Guvernului Cioloş, veniturile au scăzut cu aproape de ori mai mult decât ritmul de creştere economică!

În 2017, când am venit la guvernare, a trebuit să reparăm ce au stricat alţii, iar apoi am ajuns să avem o creştere de aproape două ori mai mare decât creşterea produsului intern brut, chiar dacă, ştiţi bine, am avut printre cele mai mari creşteri economice din Uniunea Europeană.

Mai mult decât atât, în primul trimestru din 2018, creşterea veniturilor s-a consolidat faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

Realitatea economică în care trăim acum şi pe care dumneavoastră nu o puteţi înţelege ne arată că o politică fiscală coerentă şi înţeleaptă îţi poate aduce venituri chiar dacă reduci taxele şi în acelaşi timp creşti salariile, pensiile şi investiţiile publice.

Tendinţa de creştere a veniturilor totale ale bugetului general consolidat a continuat şi în luna aprilie, iar ritmul de creştere înregistrat în perioada ianuarie - aprilie 2018 s-a accelerat, ajungând la 11,8% în termeni nominali şi la 6,6% în termeni reali, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

Cea mai mare creştere a veniturilor bugetare s-a înregistrat la contribuţiile sociale, unde avem un avans de 33,6% faţă de anul trecut, chiar în condiţiile în care am avut o scădere a taxării contribuţiilor, de la 1 ianuarie 2018.

Şi de această dată, realitatea bate propaganda care atacă măsura transferului contribuţiilor de la angajator la salariat. Se dovedeşte că această măsură a adus mai mulţi bani la sănătate şi la pensii pentru toţi românii.

Tot la acest capitol al execuţiei bugetare, o altă direcţie de manipulare şi dezinformare este legată de evoluţia deficitului bugetar, la care se face referire şi în această moţiune, şi cu insinuarea că suntem mereu pe marginea prăpastiei şi că riscăm în orice moment să ne prăbuşim.

În realitate, în primele 4 luni din acest an, deficitul a fost de 0,65% din PIB, adică de circa 6 miliarde de lei.

Dacă parlamentarii din opoziţie s-ar fi uitat cu mai multă atenţie pe execuţia bugetară, probabil că nu ar fi îndrăznit să se refere la deficit în cuprinsul moţiunii.

De ce spun asta? Pentru că aproape toată valoarea deficitului se regăseşte în investiţii, care s-au dublat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând până la 5,9 miliarde de lei.

Sincer, nu vă înţeleg. Nu e bine când creştem pe consum, că nu sunt investiţii. Când sunt investiţii, tot nu e bine, pentru că sunt mai mari cheltuielile. Vă dau însă o veste nouă pentru dumneavoastră - nu poţi investi fără a cheltui. Deci e simplu - investiţii mai mari înseamnă cheltuieli mai mari.

A şaptea dezinformare este una dintre cele mai grosolane şi se referă la datoria guvernamentală.

Cu tot respectul, este rudimentar să vorbiţi de creşterea valorii nominale a datoriei publice, fără a lua în considerare creşterea produsului intern brut, adică tot ce produce România. Nici măcar un student în anul I la ASE nu vă poate lua în serios când faceţi astfel de raţionamente.

Ar trebui să ştiţi că mărimea unei datorii este o noţiune relativă. De pildă, o datorie de 100 de lei este mare sau mică? Eu cred că este mare pentru cineva care câştigă 1.000 de lei/lună, dar e mică pentru cineva cu 10.000 de lei pe lună.

De aceea e absurd să analizezi datoria guvernamentală doar după valoarea ei. Orice economist serios se uită la ponderea în PIB pe care o are datoria. Dar eu pot înţelege de ce nu v-aţi referit la acest indicator.

Ştiţi foarte bine că, în mod real, datoria publică a scăzut, ca pondere în PIB, de la 37,4%, lăsată de Guvernul Cioloş, la 35%, anul acesta, cu 2,4 puncte procentuale mai puţin.

O lecţie de economie pe care ar trebui să o ţineţi minte de acum înainte!

Şi nu vă spun ironic acest lucru. Vă spun pentru că ştiu ce aţi făcut când aţi fost dumneavoastră la conducerea ţării. Vă reamintesc că aţi triplat datoria publică, de la 12,4% din PIB în 2008, la 34% din PIB în 2011.

Asta aţi făcut şi vă întreb din nou. Tocmai dumneavoastră veniţi acum să ne întrebaţi despre creşterea datoriei? Tocmai dumneavoastră care aţi triplat datoria, faţă de noi, care am scăzut-o?

A opta dezinformare este legată de evoluţiile în infrastructura de transport.

Vorbiţi mult în moţiune despre blocajele din derularea construcţiilor de autostrăzi.

Aş putea şi eu să îi cert pe cei din Guvernul Cioloş sau pe cei care au susţinut Guvernele Boc, pentru că nu au modificat Legea achiziţiilor publice, care a generat atâtea blocaje în toate proiectele de investiţii derulate în România. Dar dacă aş intra într-o astfel de dispută, nu am face decât să ne învinovăţim unii pe alţii, ceea e ar fi complet irelevant pentru cetăţenii care ne-au votat.

Eu vă voi spune ce am făcut noi pentru a debloca aceste lucruri. Am modificat Legea achiziţiilor publice, astfel încât contestaţiile să nu mai fie folosite abuziv pentru împiedicarea derulării proiectelor. Am modificat Legea exproprierilor ca să putem asigura frontul de lucru pentru constructorii de drumuri şi autostrăzi.

Am înlăturat o mare parte din barierele administrative care ţineau blocate proiecte de infrastructură. Au fost aprobate 90% din bugetele companiilor din subordinea şi coordonarea Ministerului Transporturilor.

Nu spun că de acum încolo totul va merge de la sine şi vom umple România de drumuri şi autostrăzi. Spun doar că acest Guvern pe care îl conduc a eliminat mai multe probleme majore care trenau de zeci de ani de zile şi care blocau dezvoltarea infrastructurii româneşti.

Am fost criticaţi pentru că Guvernul României ar fi anulat acordul cu Banca Mondială pentru proiectul Comarnic-Braşov. Dar aţi omis deliberat să spuneţi că în varianta cu Banca Mondială termenul de realizare era 2030! Vă întreb, deci, cât se poate de serios. Asta vreţi să le spunem românilor? Că vom termina autostrada Comarnic-Braşov în 2030, în condiţiile în care noua Lege a parteneriatului public-privat ne permite să începem deja lucrările în următorii doi ani?

Vă asigur totodată că nu e nimic care să ne facă de râs în relaţia cu instituţiile financiare internaţionale, aşa cum presupuneţi dumneavoastră. Îi informez pe toţi cetăţenii României că nu avem nicio divergenţă contractuală sau de vreun alt tip cu Banca Mondială.

A fost o discuţie exploratorie pe care noi am analizat-o, iar în final am luat decizia de a merge pe varianta mai rapidă, chiar dacă este vorba de un proiect complex.

Am mai văzut îngrijorarea privind absorbţia fondurilor europene pentru proiectele de infrastructură mare. Vă fac cunoscut faptul că în prezent nu există niciun risc de dezangajare a fondurilor europene în acest domeniu.

Avem pentru infrastructura de transport proiecte în lucru sau în licitaţie, în valoare totală de 11 miliarde de euro... (Vociferări.) adică de două ori mai mult faţă de fondurile disponibile... (Vociferări.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog.

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă:

... la acest capitol pentru perioada 2014-2020. (Vociferări.) Până în prezent Ministerul Transporturilor a absorbit 850 de milioane de euro.

Comisia Europeană tocmai a aprobat finanţarea de 240 de milioane de euro pentru autostrada Câmpia Turzii - Ogra - Târgu Mureş.

A fost, de asemenea, aprobată supracontractarea cu 300% pentru axele de transport ale POIM 2014-2020, tocmai pentru a putea direcţiona o parte mai mare din fondurile europene ale României către acest sector.

Nu îmi stă în fire să fac promisiuni fără acoperire. Nu mă voi întrece cu dumneavoastră în promisiuni privind kilometrii ce vor fi finalizaţi până la încheierea mandatului. Eu v-am spus doar ce am făcut pentru a accelera aceste investiţii, iar numărul de kilometri inauguraţi sau daţi în lucru vor fi număraţi la final, când vom putea face comparaţia cu guvernările anterioare şi cu ceea ce noi am promis în Programul de guvernare.

A noua dezinformare despre Programul de guvernare se referă la investiţiile din sănătate şi educaţie.

Am văzut multe afirmaţii false despre educaţie şi sănătate. Aţi spus, de pildă, că am fi blocat investiţiile în şcoli şi că am fi lăsat unităţile de învăţământ fără fonduri de funcţionare.

Tot în acest registru, susţineţi că nu am construit nimic în România!

Cred că fie sunteţi într-o gravă necunoaştere a realităţilor din România, fie le cunoaşteţi, dar, în stilul care vă caracterizează, le negaţi, aşa cum aţi negat nenumărate alte evidenţe.

În 2018 a fost finalizată contractarea în PNDL II a 2.130 de şcoli, cu o valoare totală de 3,1 miliarde de lei. Investiţiile au şi început.

Mai mult decât atât, s-au finalizat lucrările de modernizare şi dotare pentru 233 de unităţi şcolare, în valoare de 381 de milioane de lei.

Aceasta este realitatea, stimaţi parlamentari!

La fel de eronată este afirmaţia că nu mai facem investiţii în universităţi. Vă informez că s-au încheiat deja contractele pentru construcţia primelor 5 cămine studenţeşti din cele 30 pe care ni le-am propus să le facem până în anul 2020; restul fiind fie în procedură de achiziţie, fie în curs de completare a documentaţiei tehnice.

La fel de hazardate sunt şi criticile pe care le-aţi formulat în domeniul sănătăţii.

Aveţi, pe de o parte, falsele critici privind salarizarea din acest sector. Nu voi intra în detalii, dar pot afirma astăzi că nimeni din sectorul de sănătate nu are venituri salariale mai mici decât avea în februarie 2018 şi că medicii au beneficiat de cele mai mari creşteri din sectorul bugetar. (Aplauze. Vociferări. Rumoare.)

În ceea ce priveşte construcţia de spitale regionale, vă reamintesc că 3 dintre cele 8 spitale vor fi realizate şi din fonduri europene. Pentru acestea 3 au fost deja alocate terenurile şi s-au recuperat întârzierile, astfel încât, în trimestrul IV din 2018, vom putea depune cererile de finanţare pentru construcţia lor.

La fel de false sunt şi afirmaţiile că se reduce accesul la medicamente compensate, pe motiv că le-am ieftinit prea mult! Iată un argument marca PNL, prin care e înfierată politica de reducere a preţurilor la medicamente. Vă reamintesc că în această guvernare s-a actualizat lista de medicamente compensate şi gratuite.

În luna martie 2018 au fost introduse 16 molecule noi, iar în luna mai au mai fost adăugate încă 19 pentru afecţiuni cu tratamente costisitoare: HIV/SIDA, tuberculoză, diabet zaharat, boli degenerative, transplanturi, afecţiuni oncologice.

Pentru final, am păstrat cea de-a 10-a dezinformare: reformele din justiţie.

Asistăm, din păcate, la cea mai amplă campanie de dezinformare şi intoxicare a opiniei publice de după Revoluţie.

Sunt multe minciuni care circulă în spaţiul public şi care mizează în mod evident pe resorturile emoţionale ce ar putea cataliza o reacţie socială ostilă, indignată şi radicalizată faţă de efortul majorităţii parlamentare de a transpune în legislaţia penală deciziile Curţii Constituţionale, ale Curţii Europene a Drepturilor Omului şi nu în ultimul rând prevederile Directivei nr. 343/2016 privind prezumţia de nevinovăţie.

Se vorbeşte în moţiune despre aşa-zisa amputare a instrumentelor de anchetă ale organelor de urmărire penală care nu vor mai putea astfel să prindă infractorii corupţi, criminalii şi violatorii.

Dar nu contează realitatea şi adevărul! Contează doar punerea unor etichete, ceea ce faceţi dumneavoastră astăzi!

Se inventează situaţii în care victima agresiunilor sexuale, chipurile, va fi obligată să dea declaraţii de faţă cu agresorul. Se omite însă, tot cu bună ştiinţă, să se vadă că forma adoptată a Codului de procedură penală îi asigură victimei agresiunii sexuale statutul de martor vulnerabil care beneficiază de măsuri specifice de protecţie, inclusiv audierea, fără a fi în prezenţa autorului agresiunii.

Chiar dacă dezbaterea privind Codurile penale s-a purtat doar în Parlament, iată că opoziţia nu ratează ocazia de a introduce subiectul în moţiunea de cenzură împotriva Guvernului. Este ciudat să mi se ceară socoteală pentru ceea ce se întâmplă aici în Parlament. Dar nu mă deranjează. Eu sunt şi preşedinte executiv al Partidului Social Democrat şi susţin 100% efortul colegilor mei parlamentari de a reforma sistemul judiciar şi de a alinia codurile penale la principiile constituţionale şi la prevederile europene, pentru înlăturarea oricărui abuz. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, vă rog!

Vă rog, doamnă prim-ministru.

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă:

Tot pe tema justiţiei am mai văzut un comentariu care m-a făcut să verific dacă într-adevăr moţiunea este semnată şi de către reprezentanţii USR.

Mă refer la reproşul la adresa Guvernului că nu a făcut investiţii masive pentru îmbunătăţirea condiţiilor din închisori. Mă surprinde că, la televizor, cei de la USR vorbesc despre infractori, ca şi cum toţi ar trebui condamnaţi la moarte. Aici însă, în moţiune, ne ceartă că nu le facem condiţii cât mai bune în închisoare.

Eu îi asigur, însă, şi pe cei de la USR, şi pe toţi cei interesaţi, că Guvernul României a majorat fondurile pentru instituţiile din sistemul penitenciar. În acelaşi timp, însă, Guvernul nu poate face minuni peste noapte.

România nu îşi poate permite să înceapă construcţia a mii de noi locuri în închisori, cât timp avem încă un deficit de finanţare a sistemului medical.

Nu ne permitem să creştem foarte mult fondurile pentru hrana deţinuţilor, când încă sunt deficienţe pentru plata hranei din spitale. Nu ne permitem să alocăm foarte mult pentru renovarea sau modernizarea penitenciarelor, cât timp avem clase de şcoală sau camere de spital care necesită urgent o renovare.

Acestea sunt, în linii mari, răspunsurile Guvernului la obiecţiile din moţiunea de cenzură.

În mod cert este o moţiune care nu urmăreşte stabilirea adevărului, ci crearea unei false realităţi.

Este o moţiune care revendică schimbarea actualei guvernări, cu o alternativă de guvernare obscură, neclară şi predispusă să recurgă din nou la tăieri de pensii şi salarii, urmate de creşteri ale taxelor, exact aşa cum am mai văzut în guvernările anterioare. Vă mai amintiţi, domnilor, TVA-ul de 24%?!

Date fiind toate aceste lucruri, există o singură variantă de răspuns din partea dumneavoastră: să votaţi, clar, împotriva moţiunii!

Vă mulţumesc şi vă doresc gândul bun... (Aplauze. Vociferări. Se scandează: "Demisia!".)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog!

Vă rog!

Vă mulţumesc. (Aplauze. Se scandează: "Demisia!".)

Mulţumesc.

Vă rog! (Aplauze. Se scandează: "Demisia!".)

Vă rog!

Vă rog!

Vă rog, doamnă prim-ministru.

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă:

Vă mulţumesc şi vă doresc gândul bun în acest an al Unirii!

Dumnezeu să ne ajute pe toţi şi întreaga ţară!

Mulţumesc. (Aplauze. Se scandează: "Demisia!".)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei Raluca Turcan.

Doamna Turcan.

Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Ştiam că Liviu Dragnea a furat voturi!

Dumneavoastră... (Gălăgie.)

Domnule preşedinte de şedinţă, îmi tăiaţi şi sonorul la microfon, pentru că este evident că l-aţi dat mai încet?!

Ştiam că Liviu Dragnea fură voturi, însă dumneavoastră aţi ordonat să furaţi din spate nişte semnături ale unor români nemulţumiţi de una dintre măsurile economice proaste pe care le-aţi luat!

Doamnă prim-ministru,

V-aţi citit discursul? Pentru că dacă nu l-aţi citit înainte, cineva şi-a bătut groaznic joc de dumneavoastră!

Aţi reuşit să ridicaţi minciuna la rangul deja al celebrei incompetenţe care vă caracterizează! (Vociferări.)

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Niciodată o moţiune de cenzură nu a avut o miză mai mare ca acum! Astăzi putem salva România sau putem instaura "Republica Teleorman" la cheremul unei singure persoane.

România plăteşte deja un decont extraordinar de mare pentru deciziile luate de Liviu Dragnea, împreună cu acest Guvern incompetent, condus de Viorica Dăncilă.

România a ajuns să fie considerată o ţară problemă, unde democraţia este încălcată şi angajamente asumate la integrarea în Uniunea Europeană par aruncate la coş.

De asemenea, România a ajuns să fie considerată o ţară impredictibilă, în care oameni care sunt certaţi cu legea par să facă legea, în care, în loc să se respecte legea şi să se modernizeze instituţiile, agenda infractorilor este promovată chiar de către Guvern. Aţi ajuns, în discursul PSD, să consideraţi condamnaţii şi infractorii o minoritate pentru care trebuie să-şi ceară scuze preşedintele Camerei Deputaţilor, iar Viorica Dăncilă aplaudă foarte mirată ceea ce-i dictează preşedintele Camerei Deputaţilor. Şi în toată această perioadă, doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, sute de mii de români iau drumul străinătăţii. Mii de români mor în continuare în spitale cu zile. Judeţe sărace, precum Teleormanul şi Giurgiul, sunt în continuare la coada clasamentelor în evaluarea naţională. Săracii devin şi mai săraci, iar dumneavoastră aţi ajuns să le livraţi discursuri despre statul paralel, pentru a acoperi incompetenţa.

Dragi colegi,

Românii au vrut o Românie europeană, în care legea să fie egală pentru toţi. România şi-a ales drumul european, tocmai ca să scape de blestemul guvernării după bunul plac, or, ceea ce dumneavoastră ne-aţi oferit astăzi, la guvernare, ne-aţi pus în faţă exact o guvernare a bunului plac şi o lege în care infractorii deţin supremaţia.

Moţiunea de astăzi nu mai este despre demisia doamnei Dăncilă. E prea puţin! Moţiunea de astăzi este despre demiterea regimului Dragnea, un regim care a declarat război României europene. Alegerea este simplă şi dramatică, în acelaşi timp. Aveţi de ales între România şi un grup de oameni politici influenţi care folosesc politica de stat, în favoarea propriului interes.

Aveţi de ales între România europeană şi o Românie la periferia Europei, aflată la mâna unor satrapi centrali şi locali care dictează după bunul plan. Niciodată un guvern nu a câştigat împotriva propriului popor. Astăzi nu fac niciun apel la onoarea doamnei prim-ministru, pentru că nu este cazul. Transmit, însă, un mesaj cât se poate de clar din partea a mii de români. Şeful dumneavoastră direct şi-a cerut scuze infractorilor şi condamnaţilor, însă şeful dumneavoastră direct nu şi-a cerut scuze propriului electorat, căruia nu i-a spus că prim-ministrul, la a treia încercare, va fi Viorica Dăncilă.

De asemenea, şeful dumneavoastră direct ar trebui să-şi ceară scuze oamenilor care sunt sugrumaţi în trafic mii de ore, familiilor celor care mor în accidente de maşină!

Ar trebui să-şi ceară scuze bolnavilor care mor în spitale şi stau la cozile medicilor de familie şi la cabinetele medicale!

Ar fi trebuit să-şi ceară scuze investitorilor care sunt sugrumaţi şi sufocaţi de birocraţie, de abuzuri şi de controale!

Ar fi trebuit să-şi ceară scuze şeful dumneavoastră direct românilor care au rate la bănci şi care plătesc sute de lei mai mult pe lună, pentru că a crescut ROBOR!

Ar fi trebuit să-şi ceară scuze primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene, pe care i-a lăsat fără bani de investiţii, i-a lăsat cu povară suplimentară, însă fără bani pentru a acoperi obligaţiile pe care le-au creat!

Şi ce aţi făcut dumneavoastră? Nimic! Pentru că nu puteţi! Aţi primit un rol jalnic, într-o telenovelă şi mai jalnică, doar pentru a vă pune semnătura pe documente care vor îngenunchea democraţia. Însă, nu vă faceţi iluzii. Nimic nu vă va salva de a plăti pentru complicitatea faţă de fărădelege!

Vă întreb, doamnă prim-ministru şi dragi colegi parlamentari, de ce nu aţi fost la fel de prompţi atunci când aţi avut şansa să finalizaţi proiecte de construcţie de autostradă şi aţi preferat declaraţii care sunt demne de antologia prostiei?

De ce nu v-aţi uitat la banii europeni care vă stau pe masă pentru spitale regionale pentru care nu aţi făcut nimic, pentru finalizarea magistralei Bucureşti-Otopeni?!

De ce nu v-aţi respectat promisiunea faţă de aleşii locali, să le daţi resurse, să vă ţineţi angajamentul pe care vi l-aţi luat atunci când v-aţi întâlnit faţă în faţă cu ei, la asociaţia comunelor şi oraşelor?!

De ce nu vă respectaţi cuvântul faţă de cei care aşteaptă în continuare stocuri pentru imunoglobulină, aşteaptă medicamente să-şi aline durerea pentru cancer?!

De ce nu vă uitaţi la copiii pe care i-aţi lăsat fără manuale pe bănci la începutul fiecărui an, odată cu fiecare generaţie?!

Acestea sunt răspunsuri care ar fi trebuit să vă preocupe. Însă este evident pentru toată lumea că vă este greu să oferiţi aceste răspunsuri.

Mai bine plătiţi pentru incompetenţă, doamnă Dăncilă, decât să continuaţi să fiţi complicele lui Liviu Dragnea.

În aceste zile nefericite moţiunea mai primeşte un rol, şi anume, acela de a salva Parlamentul, pentru că şeful dumneavoastră direct a recunoscut că-i pare rău că în Parlamentul României au fost promovate legile justiţiei, în loc să treacă cu buldozerul peste instituţia fundamentală a democraţiei, a dezbaterii transparente.

Moţiunea aceasta de cenzură poate să recredibilizeze şi Parlamentul.

Fac un ultim apel la parlamentarii puterii: puneţi România pe primul loc! Încercaţi să înţelegeţi că niciun guvern nu a câştigat bătălia împotriva propriului popor! Ascultaţi vocea românilor, pentru că-şi doresc lucruri atât de simple, îşi doresc o Românie europeană, o Românie în care legea să fie egală pentru toţi.

În încheiere, vă spun un lucru: dragi parlamentari ai puterii, oare dumneavoastră chiar credeţi că tot ceea ce vi se întâmplă este întâmplător, că tot ceea ce trăiţi nu există pe o agendă ascunsă a unora care vă conduc?

Cine-şi poate imagina că ceva bun poate să vină, cu un premier care abia ştie să citească, cu miniştrii care nu ştiu să vorbească sau, atunci când vorbesc, nu ştiu să vorbească?!

Cine-şi poate imagina că Liviu Dragnea nu şi-a luat ca responsabilitate agenda penală, iar Vâlcov nu se ocupă de economie şi de politica energetică?! Vă cer să vă faceţi că munciţi, pentru ca ei să-şi poată urmări interesele!

Partidul Naţional Liberal va vota această moţiune. Şi Partidul Naţional Liberal vă solicită să urmaţi un model european, să continuaţi să ţineţi cu dinţii la o Românie dreaptă, prosperă şi modernă. Să avem o Românie în care dacă există abuzuri, acestea sunt sancţionate de către instituţiile democratice ale statului, şi nu de către infractori. Oriunde există abuz, soluţia nu poate să vină de la infractori! Acolo, în spate, aveţi 350.000 de semnături ale unor români care s-au opus confiscării banilor din pensia pe care şi-au pus-o deoparte, printr-o măsură pe care dumneavoastră aţi iniţiat-o şi pentru care nu v-aţi sfiit măcar să aveţi o reţinere şi să daţi nişte răspunsuri cinstite.

În acelaşi timp, aveţi o diplomă din partea Societăţii Timişoara, care îi spune lui Liviu Dragnea că primeşte cu mândrie secera şi ciocanul. Aceasta este România pe care dumneavoastră, (Aplauze.) din nefericire, continuaţi să o conduceţi atâta timp cât în Parlamentul României nu va exista o majoritate responsabilă care să poată să ducă la înlăturarea regimului Dragnea.

Vă doresc să aveţi gândul bun şi astăzi să putem să mergem mai departe, cu fruntea sus, printre oameni, pentru un viitor al celor mulţi, pentru o lege egală pentru toată lumea.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Barna.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Oare ce hotărâm noi, astăzi? Mai mult decât soarta Guvernului condus de Viorica Dăncilă, un prim-ministru care ne face nu atât de ruşine, cât mai ales de râs, în faţa lumii, astăzi decidem şi ce fel de ţară vom fi şi vă întreb: vrem să fim, începând de acum, ţara lui Dragnea, condamnat pentru că şi-a însuşit din banii de protecţie socială a copiilor din Teleorman şi apoi a cerut iertare - nu copiilor -, ci infractorilor din puşcării? Vrem să fim ţara lui Dragnea, unde valoarea şi munca sunt înlocuite cu aranjamente şi şpagă, unde şcoala, competenţa şi cinstea sunt înlocuite cu şmecheria, tupeul şi privilegiile prin pensii speciale? Vrem să fim o Românie înrobită în datorii, cu avuţia naţională furată prin Fondul Suveran şi un mediu de afaceri exasperat şi disperat de ce mai aduce luna următoare? Sau vrem să fim o Românie demnă şi dreaptă, în care oamenii cinstiţi şi muncitori sunt respectaţi şi recompensaţi pentru meritele lor, unde toţi suntem egali în faţa legii, o Românie în care negrul nu este îmbrăcat în alb, în care furtul nu este cinste, în care minciuna nu este spirit şi în care papaya nu este ghindă?!

Azi decidem, din nou, dacă o luăm înapoi spre timpurile întunecate din trecut sau înainte, asumat, spre o Românie modernă şi europeană. Şi vă spun aceasta aici şi acum, clar, răspicat şi ferm, mai ales celor din PSD, ca să nu spuneţi mâine, când se vor întâmpla lucruri groaznice, că nu a fost şi responsabilitatea voastră!

De câteva zile, după condamnarea şi reluarea protestelor împotriva lui Liviu Dragnea, USR a devenit ţinta unei campanii de intimidare şi incitare la ură. Este o campanie îngrozitor de asemănătoare cu propaganda regimului Iliescu împotriva golanilor din Piaţa Universităţii. Atunci, oamenii care protestau erau "bande fasciste" şi "reminiscenţe ale legionarilor". Acum, în plus, suntem "sorosişti" şi "agenţi ai agenturilor străine, plătiţi de Uniunea Europeană sau SUA".

Nu faptul că ne demonizaţi pe noi, cei de la USR, este important! Oamenii văd adevărul, aşa cum deunăzi au văzut adevărul şi pe Arena Naţională, ci faptul că prin acest discurs al urii dezbinaţi România. Părinţii nu mai vorbesc cu copiii, tinerii nu mai vorbesc cu pensionarii, iar pumnul în gură pus constant opoziţiei împiedică orice formă de negociere politică reală, de care chiar avem nevoie în anul centenar.

Ce urmează? Aduceţi din nou minerii la Bucureşti, ne veţi scoate cu taburile din sediile de partid?!

Ieri ne-aţi interzis samavolnic accesul invitaţilor la Parlament, transformând Parlamentul în Unitatea Militară "Liviu Dragnea", printr-o pedeapsă colectivă demnă de comunismul anilor '50!

PSD a fost la butoane în marea majoritate a acestor 28 de ani! Adevărata politică responsabilă este aceea care nu scoate oamenii în stradă! În momentul în care populaţia este atât de nemulţumită, atât de revoltată, încât protestează masiv, politicianul a dat faliment! Când te gândeşti la contramitinguri de autobuz şi la tunuri cu apă, te-ai despărţit complet de nevoile oamenilor şi nu mai meriţi să-i conduci.

Am văzut ordinul ministrului de interne care cerea măsuri ferme pentru manifestanţii paşnici şi în doar câteva ore ziariştii au fost extraşi din mulţime şi colegi de-ai noştri au fost urcaţi în dubele jandarmeriei cu cătuşe la mâini, pentru simplul fapt că strângeau semnături pentru o iniţiativă cetăţenească de supravieţuire morală a României.

Fără penali în funcţii publice!

Aceasta este România lui Dragnea, aceasta este România unde prim-ministru este doamna Dăncilă! O ţară în care oamenii sunt asmuţiţi unii împotriva celorlalţi!

De 18 luni şi după trei guverne nu faceţi nimic altceva decât să modificaţi legile justiţiei, ca să-l scăpaţi pe Dragnea de puşcărie. Şi acum mii de oameni vă strigă din faţa Parlamentului: "Nu vrem să fim o naţie de hoţi!".

Ce aţi făcut pentru oamenii care v-au ales? Nu USR este problema PSD, ci propria neputinţă de a livra ceea ce aţi promis!

Unde ne-a dus miraculosul dumneavoastră Program de guvernare? Unde este bunăstarea care ar fi trebuit să se reverse peste toţi?!

Unde, în România de astăzi, trăiesc românii mai bine?! Vă întreb: unde?!

În timpul acesta, veniturile a 2.000.000 de români au scăzut, inflaţia a crescut, tocând toate creşterile, creditele s-au scumpit, infracţionalitatea a explodat şi nici măcar un singur kilometru nou de autostradă nu a fost finalizat!

Alaltăieri, pacienţii cu afecţiuni oncologice din Cluj au ieşit în stradă, pentru că sunt în pericol să le fie întrerupte tratamentele de radioterapie, iar Banca Mondială a comunicat ieri, într-un raport, că 900.000 de români - 4,5% din România - trăiesc în sărăcie extremă, iar 6% din copiii României sunt într-o situaţie de sărăcie.

Un cioban cu opt copii din Novacii Gorjului mi-a spus zilele trecute: "Nu poţi să te superi pe doamna Dăncilă. De vină sunt cei care au pus-o acolo!".

Doamnă Dăncilă,

Eu nu pot să vă acord acest beneficiu al inocenţei, pentru că, dincolo de numeroasele gafe diplomatice, dincolo de inventarea unor interjecţii de protocol şi dincolo de deliciul unor variante de limba română, pentru care comedianţii chiar primesc drepturi de autor, dumneavoastră aţi acceptat să-i faceţi acestei ţări porcăriile pe care alţi doi prim-miniştri, la rând, nu le-au putut accepta! (Aplauze.)

Dragi alegători PSD - pentru că mă adresez acum dumneavoastră - aţi fost minţiţi încă o dată! Oamenii pe care i-aţi ales nu fac nimic pentru voi! Protestele noastre nu sunt împotriva voastră! Chiar dacă avem opţiuni politice diferite, ne dori acelaşi lucru ca voi! Vrem venituri mai mari, şcoli mai bune, oraşe mai sigure pentru copiii noştri, spitale mai curate, un mediu de afaceri stabil şi mai multe autostrăzi! Dar ce spun: "mai multe"... "nişte autostrăzi"!

Nu vă cer să veniţi alături de noi, dar vă îndemn să le cereţi oamenilor pe care voi i-aţi votat să facă ceea ce trebuie, să aibă grijă de România, nu de Liviu Dragnea!

După Ion Iliescu, Liviu Dragnea este cel mai mare rău care i se întâmplă acestei ţări! Am pierdut cel puţin 20 de ani, din cauza unui comunist avid de putere, iar acum riscăm să pierdem alţi 20 de ani, din cauza unui infractor care încearcă să scape de puşcărie!

Situaţia acestui Guvern este atât de precară, încât cuvântul "incompetent" este prea sofisticat.

România are nevoie de un nou Guvern! Are nevoie de un Guvern competent, în slujba cetăţeanului, un Guvern adevărat, nu unul marionetă, manipulat de un infractor condamnat!

Uniunea Salvaţi România va vota moţiunea de cenzură împotriva Cabinetului Dăncilă! Credem că această moţiune este printre ultimele şanse de a evita transformarea României într-o dictatură similară Rusiei lui Putin,... (Vociferări.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog!

Domnul Ilie Dan Barna:

...Turciei lui Erdogan sau Ungariei lui Viktor Orbán. Este singura cale înainte spre Europa, spre binele nostru comun, ca naţiune!

Alegeţi împreună cu noi, domnilor şi doamnelor din PSD, pentru viitorul României, nu pentru trecutul acela întunecat pe care-l târâm după noi!

Mulţumesc. (Aplauze prelungite.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog!

Domnul preşedinte Traian Băsescu.

Domnul Traian Băsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sper că o să-mi daţi câteva minute în plus, pentru că am contribuit la cvorumul dumneavoastră, uite, cu Ganea, cu alţii... Deci e pe voturile noastre! (Vociferări.)

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

N-am să vorbesc astăzi despre efectele revoluţiei fiscale, pe care le vedeţi toţi: inflaţie, creşterea dobânzii la credite, în mod deosebit la creditul ipotecar, deprecierea valorii monedei naţionale; statul se împrumută mai scump.

Dar am să vă vorbesc despre viitorul apropiat, ceea ce explică poziţia noastră, de ce trebuie să cadă Guvernul Dăncilă, iar dacă nu cade prin moţiune, bine ar fi să-l daţi jos dumneavoastră!

Începând de la 1 iulie, România intră în trio. Trio, la nivelul Uniunii Europene, înseamnă că premierul României, alături de cancelarul Austriei şi de premierul Bulgariei, vor stabili principalele linii strategice pentru următoarele 18 luni, în Uniunea Europeană.

Întrebare: credeţi că doamna Dăncilă va putea să stea alături de cancelarul austriac şi să discute problema Brexit?!

Voci din sală:

Nuuu!

Domnul Traian Băsescu:

Dar despre migraţia la nivelul Uniunii Europene, credeţi că va avea ceva idei?!

Voci din sală:

Nuuu!

Domnul Traian Băsescu:

Dar despre proiectele strategice ale Uniunii Europene, credeţi că va fi în măsură să spună ceva?

Voci din sală:

Nuuu!

Domnul Traian Băsescu:

Şi vine altă problemă: dacă de la 1 iulie doamna Dăncilă intră în scenă, de la 1 ianuarie intră tot Guvernul în scena Uniunii Europene!

După cum ştiţi, dincolo de Consiliul European, există Consiliul Uniunii Europene, care are 10 formaţiuni. Aceste formaţiuni sunt conduse de miniştrii ţării care deţine preşedinţia.

Şi o să vă întreb. Există Consiliul Transporturi. Cum credeţi că va face faţă ministrul transporturilor din România, domnul Şova, să discute problemele de infrastructură ale Europei, când el n-a construit un kilometru de autostradă în România?! (Aplauze.)

Există Consiliul Afaceri Europene. Acest consiliu va fi prezidat de domnul ministru... mă refer la Consiliul Afaceri Economice, va fi prezidat de domnul ministru Dănuţ Andruşcă. (Aplauze. Gălăgie.) Vi-l imaginaţi pe Andruşcă în capul mesei, cu toţi miniştrii Uniunii Europene, discutând despre taxele vamale pentru Statele Unite?! (Gălăgie. Aplauze.)

O să vă mai spun un consiliu. Este vorba despre Consiliul Educaţiei, Tineret, Cultură şi Sport. Cum credeţi că-l va prezida ministrul "pamblică", împreună cu doamna Ioana Bran, când acolo se vor discuta problemele de educaţie ale Uniunii Europene, când ei nu le rezolvă pe cele din România?!

Dragi colegi, ...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionaţi, domnule preşedinte!

Domnul Traian Băsescu:

În mod categoric opoziţiei îi va fi foarte greu să treacă astăzi moţiunea. Poate cu "Salvatorul Ponta" să treacă, dar dacă nu trece, ascultaţi-mă ce vă spun: Daţi-vă singuri Guvernul jos, că voi puteţi s-o faceţi şi puneţi un Guvern cu care să nu ne fie ruşine în Uniunea Europeană, pentru că vom conduce Uniunea Europeană. Reţineţi că această şansă o vom mai avea peste 14 ani! Dacă ne facem de râs acum, cu exemplarele pe care le aveţi în Guvern, aşa vom rămâne timp de 14 ani.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Gălăgie. Se scandează: "Demisia!".)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. (Aplauze. Gălăgie. Se scandează: "Demisia!".)

Mulţumesc.

Vă rog!

Domnul Viorel Ştefan.

Domnul Viorel Ştefan:

Domnule preşedinte, ...(Gălăgie.)

Onorat prezidiu,

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog!

Domnul Viorel Ştefan:

Doamnă prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Stimate şi stimaţi invitaţi,

Vreau să exprim aprecierea pentru oportunitatea pe care semnatarii moţiunii mi-au conferit-o, mi-au creat-o, de a susţine astăzi, de la microfonul Camerelor reunite, angajamentul grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, de a susţine în continuare, fără echivoc şi fără ezitare, Guvernul Dăncilă. (Aplauze.)

Voi încerca să fac acest lucru, folosind argumente de natură politică corecte, folosind informaţii oficiale corecte şi care prin definiţie sunt transparente, nu pot fi ascunse, sau cum s-a exprimat cineva, voi încerca să evit să răspund la atacurile politicianiste, la glumiţele răutăcioase care s-au făcut aici. Nu voi ataca la persoană pe niciunul dintre colegii mei parlamentari, ci doar voi spune că moţiunea de cenzură este un demers constituţional, este un exerciţiu necesar democraţiei parlamentare, care oferă - sau depinde de noi dacă se întâmplă acest lucru - un cadru instituţional civilizat pentru un dialog constructiv între putere şi opoziţie.

Concluziile unor astfel de dezbateri trebuie să fie în folosul cetăţenilor care ne-au trimis în Parlament, cu speranţa că nu ne vom ţine de glume aici, ci vom servi cu onestitate şi demnitate interesul public. Să fim oneşti înseamnă, printre altele, să privim evoluţiile economico-sociale în mod obiectiv, aşa cum sunt relevate în statisticile oficiale, şi să nu continuăm să inducem în opinia publică teme false, cifre interpretate în mod voit distorsionat, care induc efecte nedorite din toate punctele de vedere: îngrijorare în rândul pensionarilor, îngrijorare în rândul investitorilor, induc efecte chiar şi asupra costurilor de finanţare a împrumuturilor pe care le realizează Ministerul de Finanţe.

Luaţi în calcul că toate aceste chestiuni sunt efectul comunicării publice de informaţii incorecte, de interpretări incorecte, distorsionate.

Nicio analiză nu poate fi corectă, decât dacă se face prin raportare la un sistem de referinţă care să permită aprecierea modului în care sunt atinse obiectivele asumate şi prin intermediul căruia să se măsoare, cu exactitate, abaterile.

Sistemul de referinţă poate fi dat de evoluţiile anterioare, şi în expunerile antevorbitorilor s-a făcut vorbire despre comparaţii între ce s-a întâmplat acum ani de zile şi cum evoluează lucrurile în acest an, în România, sau de angajamente asumate prin proiecţii, programe de orice fel.

Atunci când vorbim, însă, despre performanţa unei guvernări, singura comparaţie relevantă, onestă, este cea faţă de angajamentele electorale transpuse şi asumate prin Programul de guvernare votat în acest Parlament.

Doamnelor şi domnilor,

Coaliţia PSD-ALDE, prin Programul de guvernare votat în Parlament, s-a angajat să realizeze un ritm susţinut al creşterii economice pe întreg ciclul electoral, până în anul 2020. S-a întâmplat acest lucru? În mod evident, da! Anul 2017 situează România în topul Uniunii Europene, din punct de vedere al creşterii economice, aceasta atingând pragul de 6,9% din PIB, bineînţeles.

În primul trimestru din 2018, conform datelor publicate de INS, creşterea economică se situează la 4,2%, comparativ cu trimestrul I 2017. Această cifră aşază România printre statele membre ale Uniunii Europene cu cel mai ridicat ritm de creştere după Polonia - 5,1%, Slovenia - 4,6%, Ungaria - 4,4%, Malta - 4,4%.

Într-o declaraţie publică de dată recentă spuneam că, în 2018, eforturile noastre vizează creşterea aportului sectoarelor productive la formarea produsului intern brut, cu diminuarea corespunzătoare a ponderii consumului.

Evoluţiile din primele luni ale anului confirmă că suntem pe drumul cel bun. În primele patru luni volumul producţiei industriale a crescut cu 4,6%, faţă de perioada corespunzătoare a anului anterior. Aceasta s-a datorat, în principal, industriei prelucrătoare, care a înregistrat o creştere de 5,8%. În cadrul acestei industrii, cele mai importante creşteri s-au înregistrat în ramuri precum fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente - o creştere cu 51,4%; fabricarea echipamentelor electrice - o creştere cu 18,1%; produse farmaceutice de bază şi preparate farmaceutice - o creştere cu 11,5%; autovehicule - o creştere cu 11%; produse de cocserie şi produse obţinute din rafinarea ţiţeiului - o creştere cu 10,1%.

Iată că este în linie cu angajamentul nostru de a stimula sectoarele productive, astfel încât să obţinem efectul scontat, acela de a contribui mai mult la formarea PIB.

Pentru primele patru luni ale anului 2018, faţă de primele patru luni ale anului 2017, creşterea volumului producţiei industriale, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare, a fost de 5,9%, peste o medie a statelor europene de 2,8%.

Economia românească, din această perspectivă, se situează pe locul trei, după Slovenia - 7,8% şi Polonia - 6,1%.

În primul trimestru al anului 2018, cifra de afaceri din industrie a crescut în termeni nominali cu 14,1%, înregistrând cea mai mare creştere începând cu anul 2011.

Comenzile noi din industria prelucrătoare au înregistrat o creştere în termeni nominali cu 18,6%, comparativ cu perioada similară a anului precedent, fiind, de asemenea, cel mai mare ritm înregistrat după anul 2011.

Permiteţi-mi să consider că aceste cifre indică premise favorabile unor evoluţii viitoare de creştere susţinută, pe termen lung.

Doamnelor şi domnilor,

Un alt sector productiv, cu un potenţial de creştere consistent, este agricultura. Acordarea subvenţiilor pentru agricultură este unul dintre cele mai importante angajamente asumate prin Programul de guvernare. Doar pentru campania din 2017 fermierii români au primit un total de 2.530.000.000 de euro, adică cu 1,1 miliarde de euro mai mult decât în campania din 2016.

Programul "Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene" destinat dezvoltării sectorului agricol prevede un angajament pentru 2018 de 3,2 miliarde de euro, care s-a concretizat deja, până în prezent, prin atragerea sumei de 2.140.000.000 de euro, din fonduri europene destinate agriculturii.

De asemenea, au fost asumate şi finanţate un număr important de programe sectoriale de sprijin pentru agricultură, care au creat condiţiile ca în anul 2018 să avem pregătită pentru irigat o suprafaţă de 1,2 milioane de hectare; o lungime de 1.442 de Km de canale de irigaţii sunt astăzi umplute cu apă, conform angajamentului că vom aduce apa până la staţiile de punere sub presiune gratuit, iar o suprafaţă de 1.700.000 de hectare sunt protejate de grindină, prin sistemele implementate în ultimii doi ani.

Altele, precum Programul de stimulare a producţiei vegetale, zootehnice şi acvaculturii, Programul pentru susţinerea producţiilor deficitare, Programul "Tomate în spaţii protejate", Programul "Sprijinirea colectării şi comercializării lânii", reprezintă mecanisme de sprijin pentru fermierii români, care au devenit realităţi, prin eforturile susţinute ale unui ministru iubitor de oameni şi devotat meseriei.

Realizările deosebite din industrie şi agricultură se reflectă în mod evident şi în evoluţia exporturilor raportate până în luna aprilie 2018.

Totalul exporturilor pe primele patru luni înregistrează o valoare de 22,2 miliarde de euro, adică o creştere cu 9,7%, comparativ cu perioada similară a anului precedent, cu o pondere a expedierilor în spaţiul intracomunitar reprezentând aproape 77%.

În perioada ianuarie-aprilie 2018, structura exporturilor a fost dominată în proporţie de 48,3% de livrările de bunuri din categoria maşinilor şi echipamentelor de transport, care au crescut faţă de perioada de comparaţie din 2017, cu 11,4%.

De asemenea, ponderi importante au înregistrat şi exporturile de alte produse manufacturate - 32,7%.

Majorări importante ale exporturilor au fost consemnate şi la combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate - 25,1%, produse chimice şi alte derivate ale acestora - 9,5%, aceste două categorii de bunuri constituind aproape 9% din exporturile totale înregistrate în perioada analizată.

Comerţul internaţional de bunuri a avut o evoluţie de excepţie în luna aprilie 2018. Astfel, exporturile lunii aprilie 2018 au totalizat 5,2 miliarde de euro, această sumă reprezentând un record la nivelul acestei luni, analizând datele începând cu anul 2006.

Dinamica exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor cu 2,4 puncte procentuale, adică exporturile au crescut într-un ritm de 9,7%, iar importurile, de doar 7,3%, deficitul comercial reducându-se în luna de referinţă cu 37,2 milioane de euro, faţă de luna corespunzătoare a anului precedent.

Majorarea expedierilor intracomunitare de bunuri s-a situat cu 1,5 puncte procentuale peste cea înregistrată de achiziţiile provenite din spaţiul comunitar, respectiv 11%, faţă de 9,5%.

Doamnelor şi domnilor,

Creşterea economică înregistrată în primul trimestru din anul 2018 este determinată şi de investiţiile străine directe, care au totalizat în perioada ianuarie - aprilie 2018 o valoare de 1.493.000.000 de euro, în creştere cu 24,6%, faţă de perioada corespunzătoare din anul trecut.

Investiţiile reale în economie, participaţiile la capital şi profitul reinvestit s-au majorat cu 23,2%, valoarea înregistrată fiind de 1.945.000.000 de euro.

Toate acestea au determinat creşterea încrederii în economia românească, tendinţă validată prin evaluări ale Comisiei Europene, ale Băncii Mondiale sau, dacă vreţi, chiar şi ale FMI.

Încrederea în economia românească s-a îmbunătăţit în luna mai 2018, ajungând la 101,8 puncte, aceasta fiind calculată pe bază de sondaj efectuat de către Comisia Europeană, cu 1,6 puncte peste valoarea din luna precedentă. Această evoluţie este foarte importantă, fiind prima dată când se înregistrează o creştere a acestui indicator, în contextul în care, la nivelul Uniunii Europene şi zonei euro, încrederea s-a stabilizat după corecţiile din lunile anterioare.

Evoluţia favorabilă a încrederii în economia românească, în luna mai, comparativ cu luna aprilie, s-a datorat evaluărilor pozitive ale managerilor din servicii - plus 4,1 puncte, din comerţul cu amănuntul - 3,1 puncte, din cel al construcţiilor - 1,3 puncte, iar încrederea managerilor din industria prelucrătoare s-a îmbunătăţit uşor, cu 0,2 puncte.

România este acum într-un moment foarte bun al dezvoltării sale. Atât Fondul Monetar Internaţional, cât şi Banca Mondială, şi-au îmbunătăţit prognozele de creştere economică a României pentru anul 2018 şi se apropie din ce în ce mai mult de estimările prognozate în baza măsurilor cuprinse în Programul de guvernare.

Aceste instituţii internaţionale au remarcat parcursul ascendent al României, iar estimările lor confirmă rezultatele bunei guvernări, reflectate şi de creşterea PIB peste media europeană.

Doamnelor şi domnilor,

Înainte de a încheia, aş vrea să fac vorbire despre o chestiune punctuală, semnalată de semnatarii moţiunii.

Domniile Lor reproşează Guvernului modificările operate în legislaţia fiscală, modificări care au avut în vedere, de altfel, o serie de măsuri, precum: reducerea numărului de declaraţii depuse la organul fiscal de la 7 la o declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, cu un singur termen de depunere; reducerea numărului termenelor de plată de la 5, la unul singur, în anul următor celui de realizare a veniturilor; implementarea unui nou mecanism de stabilire a impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale, prin autoimpunere pentru persoanele fizice; stimularea investiţiilor şi a antreprenoriatului, instituindu-se posibilitatea pentru microîntreprinderi de a opta pentru aplicarea impozitului pe profit sau pe cifra de afaceri; asigurarea tratamentului fiscal unitar din punct de vedere al TVA, în cazul operaţiunilor efectuate în cadrul proiectelor de cercetare, dezvoltare şi inovare. Lista poate continua.

Sunt solicitări ale mediului de afaceri. Măsurile au fost adoptate prin consultare cu mediul de afaceri. Credeţi că erau necesare, erau în folosul contribuabililor? Iar dacă răspunsul dumneavoastră este da, atunci vă întreb: se puteau face altfel decât prin modificări de legislaţie? Cu siguranţă, nu!

Şi mai vreau să clarificăm un lucru.

În Codul fiscal, teza despre predictibilitate fiscală face diferenţă între măsurile care înăspresc fiscalitatea şi cele care o relaxează. Ideea este că orice măsură care are ca efect relaxare fiscală poate fi luată şi în regim de urgenţă. Orice măsură care are ca efect înăsprirea fiscală, Codul fiscal impune anumite condiţionalităţi - să se ia cu şase luni înainte şi să intre în vigoare de la începutul anului următor.

Deci vă rog să faceţi diferenţă! Pentru că, altminteri, discursul dumneavoastră devine un discurs împotriva mediului de afaceri, care a solicitat şi a dorit aceste modificări şi le-a obţinut.

Doamnelor şi domnilor,

Cred cu tărie că acest Guvern are nevoie de continuitate pentru a pune în aplicare măsurile adoptate pentru încurajarea investiţiilor, pentru promovarea proiectelor în parteneriat public-privat, susţinerea marilor proiecte de investiţii, inclusiv cu finanţare din fonduri europene, simplificarea birocraţiei din domeniul achiziţiilor publice, astfel încât România să rămână o destinaţie atractivă pentru investitori.

Acest Guvern va continua să lucreze cu aceeaşi determinare, pentru punerea în aplicare a proiectelor economice şi sociale, aşa cum ne-am angajat prin Programul de guvernare.

Oamenii aşteaptă de la noi rezultate concrete, dezvoltare economică sustenabilă care să poată genera ulterior locuri de muncă mai bine plătite, un nivel de trai mai ridicat şi servicii publice de calitate.

Cred că acestea sunt suficiente, ca argumente pentru a vă ruga, spre binele românilor, să votaţi împotriva acestei moţiuni.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Kelemen Hunor. Vă rog.

Domnul Kelemen Hunor:

Stimată doamnă prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimaţi colegi,

Moţiunea de cenzură este o instituţie constituţională, un instrument important nu doar pentru controlul activităţii Guvernului, dar şi pentru schimbarea unei majorităţi legitime şi consolidate, formată în urma alegerilor parlamentare.

Moţiunea de cenzură este un instrument extrem de serios, prin care, în perioada dintre două alegeri parlamentare, se poate da o nouă direcţie prezentului şi mai ales viitorului, un instrument care poate schimba chiar soarta societăţii.

Ultima dată s-a întâmplat în 2012. De aceea, susţinerea, votarea unei moţiuni de cenzură care ar duce la schimbarea majorităţii parlamentare nu poate fi rezultatul unor aranjamente de culise. Orice critică la adresa Guvernului este necesară. Este necesară şi importantă, dar la fel de necesar şi mult mai important este să ştim ce urmează după o eventuală reuşită a moţiunii de cenzură.

Doamnelor şi domnilor,

Din perspectiva noastră, această întrebare primează: ce se va întâmpla, concret, dacă va trece moţiunea de cenzură? Este întrebarea pe care am pus-o de mai multe ori în luna iunie. Din punctul nostru de vedere, o moţiune de cenzură, dincolo de critica la adresa Guvernului, ar mai trebui să aibă şi o componentă esenţială, şi anume, cea care arată clar ce urmează, care este Programul de guvernare al acelor partide care doresc într-adevăr preluarea puterii executive; cine este candidatul pentru funcţia de prim-ministru şi pe ce majoritate se bazează - cifric şi politic; cine sunt cei care vor conduce principalele ministere şi care va fi direcţia care va trebui urmată în politicile publice cele mai importante? Sunt doar câteva întrebări, deloc extravagante, întrebări oneste, de bun-simţ, întrebări care aşteaptă tot atâtea răspunsuri directe, transparente şi rapide.

Stimaţi colegi,

În acest moment suntem departe de a avea răspunsuri la aceste întrebări. În acest moment asistăm la un exerciţiu democratic şi legitim, din partea opoziţiei, care aparent doreşte preluarea guvernării dar, de fapt, nu are nicio soluţie conturată, niciun răspuns asumat de toate părţile semnatare, nicio măsură anunţată de cei care încearcă preluarea guvernării. (Aplauze.) Asistăm la o încercare de schimbare a majorităţii formate în urma alegerilor din 2016. Este, desigur, o încercare legitimă, dar nu ştim cine sunt liderii, nu ştim pe ce majoritate se bazează şi nu ştim ce vor să facă mâine. Nu se vorbeşte despre viziune, nu se spune nimic despre programul de mâine, nu se prezintă măcar o schiţă a unui program de guvernare şi nu se vorbeşte despre cele mai mari probleme şi rezolvarea lor: lipsa totală de încredere între cetăţeni, între diferite grupuri, şi lipsa de încredere în instituţiile statului. Sloganizarea tuturor principiilor şi conceptelor, de la separarea puterii de stat, statul de drept şi suveranitate, imposibilitatea sau chiar refuzul unui dialog raţional reprezintă un pericol imens.

Avem nevoie sau, mai exact, în acest caz, am avea nevoie de o abordare onestă. Sărăcia acumulată şi divizarea societăţii, cultivarea sentimentului de ură faţă de cei care au opinii diferite ne ţin pe loc.

Uniunea Democrată Maghiară din România este conştientă de faptul că fără un moment zero, fără un consens politic minimal, în cazul a cel puţin 5-6 chestiuni importante, toată această luptă va reflecta în continuare preocuparea partidelor politice doar pentru a păstra sau a prelua puterea executivă.

Dorim dezbateri, polemici şi decizii pentru politici publice pentru următorii 10-20 de ani, pentru viitorul ţării, pentru această administraţie, de zeci de ani total ineficientă, pentru investiţii, pentru relaţiile din societate, inclusiv între majoritate şi minorităţi.

Dar în loc să avem astfel de dezbateri, asistăm doar la o luptă sterilă pentru putere la care nu vrem, nu putem şi nu trebuie să participăm.

În consecinţă, nu vom participa la vot. Nu vom fi prezenţi în sală. Şi vă rugăm să ne treceţi absenţi, în momentul votării.

Văd un efort uriaş depus de unii şi de alţii, de a arăta cu degetul spre UDMR, spunând că din cauza noastră nu trece moţiunea de cenzură.

Mai fac o dată un efort să vă spun că 151 plus 30 înseamnă 181. Faceţi dumneavoastră calculul mai departe, de la 181 până la 233, câte voturi vă lipsesc, presupunând că aveţi premier, că aveţi miniştri, că aveţi program de guvernare.

Sperăm că va veni şi momentul când vom putea discuta despre problemele reale fără sloganuri, fără ură, fără încercări de stigmatizare, şi vom putea decide în legătură cu ziua de mâine, în legătură cu binele comun al întregii societăţi, în folosul fiecărui om.

Vă asigur că atunci vom fi prezenţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Varujan Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sincer, mi s-a părut foarte nostim să văd de la tribuna parlamentară pe un coleg de-al nostru care striga ca din gură de şarpe că i se pune pumnul în gură. (Vociferări.)

Eu zic că acela căruia i se pune pumnul în gură geme înăbuşit. Or, să strigi în gura mare că ţi se pune pumnul în gură e puţin ciudat.

Tot aşa cum domnul preşedinte Traian Băsescu ne spunea că... deplângea faptul că guvernanţii nu au destule idei.

Domnule preşedinte, nu ştiu cum e cu guvernanţii, dar noi am simţit pe pielea... dumneavoastră cum e să ai prea multe idei. (Aplauze.)

Şi, stimată doamnă, după ce vă îndoiţi public de onoarea unei alte doamne şi faceţi apel la apologia prostiei, mi se pare cel puţin straniu să faceţi apel şi la gândul cel bun.

Dacă aveaţi gândul cel bun, atunci ar fi trebuit să vorbiţi altminteri.

Acum, în legătură cu moţiunea de cenzură.

Domnule, aceasta nu a fost moţiune de cenzură. A fost, cum era când eram eu copil, a fost un fel de cuplaj fotbalistic. Pentru că tot acest comportament, cu eşarfe întinse, e comportament de stadion.

Şi, dacă vreţi să ştiţi, dacă vreţi să aveţi un argument, avem acolo şi nişte Sebastiani Domozină, care transmit meciul în direct. (Aplauze. Vociferări. Rumoare.) Vă rog să le faceţi cu mâna!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mai e o cameră de transmisie şi la prezidiu, domnule deputat.

Domnul Varujan Vosganian:

Vă rog... Vă rog... Vă rog să nu-mi luaţi din timp aplauzele, pentru care totuşi le mulţumesc.

Acum în legătură cu moţiunea de cenzură.

Într-adevăr, nu poţi să faci o moţiune de cenzură fără a spune ce guvern ai, ce viziune ai şi fără să cunoşti cifre. Pentru că, credeţi-mă, aritmetica este fundamentală.

Şi faptul că nu ştiţi aritmetică vă sugerează şi să depuneţi moţiunea de cenzură. Pentru că simpla aritmetică vă arăta că aveţi atât de multe voturi câţi protestatari aţi avut ieri în Piaţa Victoriei împreună cu dumneavoastră. (Aplauze. Vociferări. Rumoare.)

Să fie limpede. ALDE îşi respectă înţelegerile în ce priveşte susţinerea Programului de guvernare.

Şi când spun că susţine Programul de guvernare vreau chiar asta să spun. Că susţinem Programul de guvernare.

Orice măsură care excede Programului de guvernare va avea din partea noastră doar sprijin condiţionat. Adică în măsura în care suntem informaţi în prealabil şi avem după aceea o consultare şi o negociere în această privinţă.

Acum aş vrea să spun altceva, în virtutea unei experienţe de aproape trei decenii în Parlament.

Dragi colegi,

Au existat personalităţi ale căror figuri stau în laboratoarele de istorie din judeţe. Oameni care au murit în închisori pentru că în vremurile acelea se făceau protocoale între Securitate şi Procuratură, care au fost victimele agresiunilor. În numele lor, ar trebui să fiţi ceva mai rezervaţi.

Acum am să vă vorbesc despre alte personalităţi, din anii ’90, pe care poate unii dintre dumneavoastră i-au cunoscut - Corneliu Coposu, Ion Raţiu, Radu Câmpeanu, Sergiu Cunescu, Ştefan Augustin Doinaş, Alecu Paleologu. Pentru a nu evoca decât personalităţi care nu mai sunt printre noi.

Am trăit atunci vremuri politice grele. Niciodată, stimaţi colegi, aceşti oameni nu au venit cu pancarte atârnate de gât, niciodată nu au huiduit în Parlament şi au căutat, prin ţinuta lor, să arate că sunt cel puţin la fel de buni ca ceilalţi. (Aplauze.)

Şi acum să venim ceva mai aproape. Să venim ceva mai aproape - Paul Păcuraru, Dan Radu Ruşanu, George Scutaru, Dan Motreanu, Ludovic Orban. Şi aş putea să continui această listă. Colegi de-ai dumneavoastră care au fost victime ale abuzurilor. Unii dintre ei au decis să se retragă. Alţii au decis să se gudure. (Aplauze. Vociferări. Rumoare.)

Din anul 1990 am fost de partea liberală a spectrului politic şi voi rămâne pe această parte, a liberalismului de dreapta.

Şi sunt convins că în partidul dumneavoastră sunt mulţi membri care, ca şi mine, au respect şi exprimă solidaritate faţă de toate figurile de care v-am vorbit şi care privesc cu tristeţe atitudinea slugarnică şi fanatică împotriva celor care au murit.

Şi ţineţi minte de la mine un lucru. Într-adevăr, Codul penal pedepseşte hoţia, hoţia de bani. Dar să ştiţi că la fel de vinovaţi sunt cei care sunt hoţi de timp şi hoţi de destine.

A fura din destinul unui om este cel puţin la fel de rău ca a fura din avutul lui. Pentru că cea mai mare avuţie a unui om este viaţa lui. Şi destinul lui.

Şi lucrurile acestea nu trebuie să se mai întâmple.

Şi pentru asta... (Aplauze.) înfăptuim noi reforma în justiţie.

Şi acum un singur cuvânt despre colegii ceilalţi - Partidul care, dacă e pană de curent, îşi încetează activitatea. (Aplauze. Râsete. Vociferări. Rumoare.)

Stimaţi colegi,

Înţeleg că dumneavoastră bateţi la porţile ALDE atunci când nu sunteţi în Piaţă sau atunci când nu huiduiţi sau tropăiţi în Parlament.

Să ştiţi că Alianţa Liberalilor Democraţi din Europa nu o să accepte niciodată un partid care nu respectă drepturile omului, care nu are în registrul său această sintagmă şi care exprimă solidaritatea cu cei care fac abuzuri, şi nu cu victimele abuzurilor.

Şi încă ceva în această privinţă. Şi cu aceasta am să închei, pentru că deşi acul arată că timpul nostru a expirat, timpul nostru n-a venit încă. (Aplauze. Vociferări.)

Stimaţi colegi,

Într-un fel mă consolează faptul că dumneavoastră veţi merge numai până la capăt. (Aplauze. Râsete. Vociferări.)

Noi vom merge înainte cu o Românie care nu are capăt. Cu o Românie nesfârşită. Cu o Românie căreia, aşa cum frumos a spus Regele nostru, Mihai, îi datorăm ca moştenire ceea ce am primit şi noi de la înaintaşii noştri. Şi într-un anumit fel este o datorie pe care copiii noştri ne-au dat-o ca să le-o returnăm.

Aşadar, dragii mei, rămâneţi acolo, în capătul acesta. Îmi doresc ca zidul să nu fie prea gros. Şi noi vom merge înainte.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Rumoare.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnule Vosganian, că mi-aţi creat şi câteva drepturi la replică. Chiar dacă nu prea se acordă, în condiţiile date. Dar aveam.... îl refuzasem pe domnul Ponta. Acum, şi domnul Băsescu.

Vă invit la două drepturi la replică spumoase.

Domnul preşedinte. (Aplauze. Vociferări.)

Fără să creaţi alte drepturi la replică, că nu le mai acord. (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Traian Băsescu:

Vă mulţumesc, domnule director, pentru acordarea dreptului la replică.

Aş vreau să-i dau o replică domnului Varujan Vosganian, pentru corectitudine.

Eu n-am spus niciodată că Guvernul nu are idei. Are idei, dar ideile sunt proaste. (Aplauze. Vociferări.)

Într-adevăr, recunosc că eu am avut multe idei. (Vociferări. Rumoare.)

Marea problemă este că Varujan Vosganian a fost şi ministrul economiei şi ministrul de finanţe şi n-a avut nicio idee. (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul... (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Barna... (Aplauze.)

Vă rog.

Domnul Barna, un minut.

Domnul Ponta, un minut.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Despre pumnul în gură să vorbim, că în acest moment colegii noştri de la comunicare lucrează pe scările din faţa clădirii. De acel pumn în gură vorbesc. (Vociferări. Rumoare.) Şi despre lipsurile acelea pe care aţi pus etichete, exact cum erau autobuzele segregaţioniste în anii ’50, în Statele Unite. În curând o să intrăm prin spatele clădirii. Acesta este pumnul în gură. (Vociferări. Rumoare.)

Iar despre ALDE Europe, domnule Vosganian... (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Ilie Dan Barna:

Să vă spun eu că ALDE Europe a făcut o anchetă aici, în România, să vadă dacă pot să vă mai menţină? Să vă spun că vorbesc cu jenă despre România şi spun că sunteţi singurul partid care le-aţi luat eticheta şi purtaţi acest nume şi din acest motiv le este jenă în toate întâlnirile de ceea ce faceţi aici?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ilie Dan Barna:

Despre asta este vorba, când vorbim de valori şi de viitor... în această ţară.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Înţeleg că e o dezbatere internă în Grupul ALDE şi atunci putem să scutim plenul de chestiunea aceasta. (Aplauze. Vociferări. Rumoare.)

Domnul Ponta.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule viitor director. Sper să vă pună prietenul dumneavoastră.

Mi-a fost menţionat numele, mai devreme, în calitate de salvator. Sunt foarte mândru că în 2012 am reuşit să salvez România de Guvernele domnului Băsescu.

Dacă era altă Curte Constituţională, salvam România chiar de domnul Băsescu.

Însă astăzi nu pot să salvez moţiunea domnului Ludovic Orban chiar de domnul Ludovic Orban. Cum de altfel nici nu-mi propun să salvez PMP de domnul Băsescu.

Îmi propun un singur lucru. Din toamnă, alături de colegii de la PRO România, de la PSD, ALDE şi ceilalţi, să salvăm social-democraţia din România şi să avem un alt Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iulian Dumitrescu, Grupul PNL.

Domnul Iulian Dumitrescu:

Stimaţi colegi parlamentari,

Stimată doamnă prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Guvernul Dăncilă-Dragnea a reuşit să transforme România dintr-un tigru economic al Europei într-o mârţoagă înhămată la interese de partid şi îngropată în datorii.

Este Guvernul scumpirilor, al lipsei investiţiilor, al instabilităţii fiscale, al bulversării justiţiei, al politizării administraţiei, al dezechilibrării grave a sistemului de pensii, al problemelor tot mai grave în sănătate şi educaţie.

Creşterea economică a României s-a dovedit un balon de săpun, un simplu element de propagandă pentru domnul Dragnea şi domnul Tăriceanu. În condiţiile celei mai mari inflaţii din Europa, a unei creşteri economice bazate exclusiv pe consum, în condiţiile scăderii salariilor a aproape 30% din angajaţii de la privat, sărăcia a crescut îngrijorător în România condusă de PSD-ALDE.

Nu putem să nu ne prefacem că avem cele mai murdare spitale din Europa. Că PSD este pur şi simplu incapabil să construiască autostrăzi.

Iar stilul de a aduce atâţia miniştri, atâţia secretari de stat, atâţia şefi de agenţii, din Teleorman, l-am mai văzut doar la dictaturile din ţări multitribale, în care şeful vine de la un trib şi se înconjoară de miniştri din acel trib.

Stimaţi colegi parlamentari din PSD şi ALDE,

Înţeleg că nu aveţi voie să vă exercitaţi dreptul de vot. Un drept cu care alegătorii v-au trimis în Parlament.

Nu sunteţi demni de încrederea domnului Liviu Dragnea? Cu toate dulcegăriile de cult al personalităţii, de care a avut parte Liviu Dragnea, săptămâna trecută?

Îmi pare rău să constat, doamnă Dăncilă, că doamna Dăncilă nu glumea când vorbea de reducerea democraţiei. Sigur avea deja acumulată o experienţă dureroasă, de acasă, din Teleorman.

Trădare să fie, dacă o cer interesele partidului, dar să o ştie şi Liviu Dragnea, alias "Daddy", ar fi spus Caragiale, dacă ar fi fost astăzi printre noi.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Dincolo de caragialismul situaţiei generate de actuala putere, există limite chiar şi în politică.

În anul 1918, prim-ministrul României era ilustrul nostru înaintaş, liberalul Ionel Brătianu, cel care a condus Guvernul şi a făcut România Mare. Cel care bătea cu pumnul în masă la Conferinţa de pace de la Paris. Cel care a dat ordin Armatei Române să intre în Budapesta şi să elibereze Ungaria, să cureţe Ungaria de comuniştii lui Béla Kun.

Astăzi, la 100 de ani de atunci, în anul "20.18", vorba cuiva, în scaunul marelui premier Ionel Brătianu stă doamna Viorica-Vasilica Dăncilă. Caragiale este mic copil!

Gândiţi-vă, dragi colegi parlamentari, ce ar însemna ca acest Guvern să preia de la 1 ianuarie 2019 preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi, din umbră, la cârma Europei, să fie domnul Liviu Dragnea, alias "Daddy"? Gândiţi-vă, vă rog.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

După cum bine ştiţi, Grupul nostru parlamentar este format din 17 deputaţi care reprezintă 17 organizaţii.

În privinţa acestei moţiuni, nu avem un consens. Fiecare va vota după cum consideră organizaţia pe care o reprezintă şi după cum consideră fiecare, ca persoană. (Aplauze.)

Mai mult de atât nu am ce să vă spun, decât că vom participa la vot. Vom veni, vom participa la vot, vom asigura cvorumul şi fiecare va vota după cum crede că e mai bine.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Cîmpeanu. Domnul Sorin Cîmpeanu.

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Mulţumesc.

Distinşi colegi, membri ai Guvernului României şi ai Parlamentului României,

Am făcut parte, alături de unii dintre dumneavoastră, aici prezenţi, dintr-un Guvern a cărui performanţă a fost recunoscută.

Nu a avut inflaţie, nici statistică nici de alt fel. A absorbit fonduri europene, a crescut pensii şi salarii, dar a oferit şi garanţia existenţei resurselor financiare pentru plata acestora.

PRO România a fost formaţiunea care a spus foarte clar că doreşte un guvern mai bun, dar nu aşa. Nu putem susţine înlocuirea Guvernului Dăncilă cu un Guvern Orban. Dar nici nu cred că este bine. Nici nu cred că putem continua aşa.

Propunem soluţii, şi pentru că noi credem că putem fi parte a unei soluţii pentru România, în Anul Centenar, în ajunul deţinerii preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Din păcate, după integrarea României în NATO şi în Uniunea Europeană, în România nu a mai existat un proiect de ţară care să coaguleze forţele politice şi civice în jurul unei singure viziuni.

Lipsa de coerenţă şi incapacitatea de a gândi pro-activ, ci doar reactiv aruncă, din păcate, umbra improvizaţiei şi a oportunismului asupra oricărei iniţiative.

PRO România încearcă să propună o perspectivă pe termen lung. Încearcă! Aşa cum cred că trebuie să gândească orice forţă politică responsabilă.

Aşezarea unei naţiuni pe mapamond depinde de măsura în care aceasta reuşeşte să-şi proiecteze interesele în spaţiu şi timp.

În ultimul timp nu ştiu cât de bine am dat dovadă de acest lucru.

Sunt profesor şi ştiu prea bine că e nevoie de obiective clare, asumate cu maximă responsabilitate, pentru cel puţin o generaţie sociologică.

Suntem în Anul Centenarului şi aş îndrăzni să spun că suntem datori să configurăm România următoarelor 3-4 decenii.

Avem nevoie de viziune, avem nevoie de competenţă şi avem nevoie de coerenţă.

Dau un exemplu care, pot spune, stă la baza tuturor lucrurilor - educaţia. Un popor educat ştie, cu siguranţă, să aibă mai bine grijă de sănătatea lui, de prosperitatea lui şi de multe alte lucruri.

După plecarea Guvernului Ponta, la educaţie, din păcate, am avut un ministeriat semestrial. Miniştrii au fost schimbaţi la fiecare 6 luni.

Nu cred că aşa putem da dovadă de coerenţă şi consecvenţă. Nu cred că aşa vom ajunge unde ne dorim.

Aceasta este ceea ce vă propune PRO România. Vă propune viziune, competenţă, coerenţă şi echilibru. Toate acestea vi le propunem pentru România.

Vă propunem încetarea ipocriziei, vă propunem încetarea falsei competenţe, dar în acelaşi timp şi încetarea falselor acuze, încetarea acuzelor nefondate.

România are încă - încă - resursa umană care să ofere o guvernare măcar decentă, dacă nu şi eficientă.

Vă invit, aşadar, dragi colegi, să încetăm acest, îndrăznesc să spun, potenţial război civil.

Vă invit să ne aşezăm la masă pentru a găsi soluţii realiste pro România, şi nu anti România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Şerban Nicolae.

Fără să creaţi un miliard de drepturi la replică.

Domnul Şerban Nicolae:

O temere nejustificată, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Luând în serios exerciţiul constituţional, politic, al unei moţiuni de cenzură, am parcurs acest text. Lucru pe care nu cred că l-au făcut majoritatea semnatarilor. Pentru că altfel ar fi observat măcar din perspectiva a ceea ce se numeşte, înainte de "bun de tipar", "cap limpede". N-ai cum să ai cap limpede când ai în frunte un cap tulbure. (Aplauze. Vociferări.)

Dar primul lucru care iese în evidenţă este mărimea acestui text. Am senzaţia că dacă toţi parlamentarii şi membrii Guvernului făceau greşeala pe care am făcut-o eu - şi mi-o asum - de a imprima pe hârtie tot acest text, s-ar fi tăiat păduri cam cât taie sponsorii unora dintre semnatari.

O altă chestiune care sare în evidenţă este autorul. Am încercat să înţeleg cine a scris acest text. Pentru că pare un personaj schizoid.

Spune la un moment dat: "cred că", "vă spun că". Şi mă întreb, dacă este o singură persoană, de ce au semnat mai mulţi? E o minte colectivă? Sau folosesc un neuron în grup?

Dar... (Aplauze. Vociferări. Rumoare.) am văzut foarte multe cifre, ca să-l parafrazez pe fostul preşedinte american, George Bush, dacă e vorba de multe cifre, poate să fie despre buget. (Vociferări.) Dar nu e vorba despre buget!

Hai să vedem şi cum e cu cifrele.

Înainte de a discuta despre cifre, am observat un lucru. Toate datele statistice din această maculatură de cenzură sunt din luna mai, cel târziu. Şi am spus, de ce au scris un text, în mai, pe care să-l depună în iunie? După aceea, ne-am dat seama că de fapt l-au trimis la citit până când l-a înţeles. (Aplauze.) Durează ceva, pentru că mai intervine o bicicletă, mai intervine o vacanţă, mai pleacă un consilier prezidenţial, acela responsabil cu cititul, probabil o fi rămas doar acela responsabil cu înţelesul. (Aplauze.)

Dar s-a vorbit de creştere economică. De un an şi jumătate auzim că guvernarea PSD aduce o creştere economică nesănătoasă - 7% este o creştere economică nesănătoasă, pentru că e bazată pe consum.

Prima întrebare ar fi: cine consumă, dacă nu românii? Probabil că lucrul acesta e rău.

Dar să vedem care este alternativa. E mai sănătoasă? Îşi doresc românii o creştere, o descreştere sănătoasă? O criză sănătoasă, aşa cum am avut, sau o creştere nesănătoasă, aşa cum face PSD? Pentru că aceasta înseamnă mai mulţi bani în buzunarele românilor şi lucrul acesta s-a simţit.

Bine, dacă, vreodată, printr-un accident politic, ajungeţi la guvernare, n-aveţi decât să le promiteţi că veţi relua programul investiţional al cuplului Boc-Udrea, cu celebrele bazine fără sursă de apă, terenuri de fotbal în pantă... Ce aţi mai avut? Poteci asfaltate care leagă o groapă cu un şanţ şi alte asemenea.

Bănuiesc că nu vă deziceţi de Udrea, că doar era idol politic, nu? "Kill Bill al politicii" sau cum era metafora aceea? (Aplauze.) Trebuia să faci "eforturi monumentale" să nu cazi sub farmecele doamnei Udrea, în fine.

Apropo, pe cine trimitea Băsescu la Consiliul JAI, din partea Ministerului Justiţiei, pe justiţie? Pe Bica. Pe Alina Bica. Asta, apropo de cine ajunge să reprezinte România în consiliile europene.

Dar s-a vorbit aici, în maculatura de cenzură, de chestiuni legate de sănătate. Cel mai bun produs în materie de ministru al sănătăţii al semnatarilor acestei moţiuni este cel alintat "nepotul Mafiei medicamentelor". Este cel care a blocat programul de transplant, trimiţându-i pe români să-şi caute şansa de supravieţuire în străinătate.

Ar trebui să vă fie ruşine pentru faptul că v-aţi opus şi atunci când s-au realizat, sub guvernarea PSD şi din insistenţa PSD, primele forme de transplant pulmonar.

Probabil că "nepotul Mafiei", care ţopăie prin piaţă... (Aplauze.) şi-a dorit să nu supravieţuiască pacienţii, ca să aibă dreptate.

E adevărat, aţi închis spitale, aţi tăiat salarii, şi asta s-a văzut mai ales în domeniul sănătăţii.

Puneţi pe seama Guvernului, m-am uitat în maculatura de cenzură, şi lucruri care nu fac parte din atributele guvernării - inflaţia, indicele ROBOR şi altele. Dar hai să luăm şi cifre din maculatură, ca să lucrăm cu materialul clientului. Nu că sunt bune, sunt proaste, bineînţeles, dar ca să înţelegeţi aritmetica simplă.

Pilonul II - 43 de miliarde de lei, economisiţi de 7 milioane de români în 10 ani.

Să presupunem că astăzi 7 milioane de români ies la pensie. În următorii 10 ani, pe calculele maculaturii de cenzură, primesc pe lună 51,20 lei. Aceştia sunt banii cu care credeţi că ar putea să trăiască cineva la pensie, din banii economisiţi până acum.

E adevărat, până şi aritmetica râde de dumneavoastră. Şi vi s-a mai spus aici că aveţi probleme elementare.

Ajungem, cu ocazia aceasta, dacă tot vorbim de aritmetică, la învăţământ. Şi am o veste bună şi pentru semnatarii moţiunii.

Editura Didactică, aceea pe care o urâţi cu atâta furie - probabil există nişte tare din tinereţe, din copilărie - a început să distribuie, în premieră pentru România postdecembristă, manualele de clasa a VI-a pentru anul şcolar următor.

Se pare că aveţi mare nevoie de ele! (Aplauze.) Bun.

Stimaţi bugetari de dreapta, (Râsete. Aplauze.)

Că sunteţi maeştri în deconturi pe bani publici (Aplauze.)... călătorii pe bani publici.

Aş vrea să vă informez că în agricultură peste 3 miliarde de euro s-au dat pe an fermierilor români, la începutul lucrărilor, atunci când e nevoie, nu după ce se îndatorează şi nu mai fac faţă creditelor.

De asemenea, 300.000 de hectare au fost contractate la irigaţii, în anul care a trecut, şi peste un milion de hectare, anul acesta.

După cum vă uitaţi la mine, îmi dau seama că n-aţi scris nimic de agricultură în maculatura de cenzură. (Vociferări.) Pentru că... (Vociferări.) pentru că... în agricultură, idolul dumneavoastră este Cioloş, fost comisar european, domnule senator...

Cioloş, care, pe lângă Petre Daea, iertaţi-mă, e un fel de sculer-matriţer împingător la tractor. (Râsete. Aplauze. Vociferări.)

Uşurel, că ajungem şi la justiţie. Măcar e un lucru bun faptul că n-aţi mai repetat acele aberaţii, acele minciuni manipulatorii cu care aţi împânzit ultimele zile, de aţi făcut-o şi pe o celebră prezentatoare să citească minciuni de pe prompter. Personaj de istorie sau, mă rog, de istorie alternativă, că aşa am înţeles că este.

Dar haideţi să ne amintim cum aţi făcut atunci când eraţi la putere reformele în justiţie.

În 2005, Legile justiţiei au fost modificate prin asumarea răspunderii, de bătrâna procuroare ceauşistă. Atunci era bine! (Aplauze.) Macovei era garantată Soros, merge! (Aplauze.)

Codurile penale au fost date de cuplul de somităţi în materie juridică - Boc-Predoiu-Bica, prin asumarea răspunderii. Şi atunci s-a aplaudat, pentru că era bine, erau garantate... nu mai spun numele, ca să nu ceară replică, deşi nu m-aş teme să dau şi eu o replică la replică. (Vociferări.)

De asemenea, în 2016, Prună... Domnule, Prună! Ce Istrate Micescu, ce Mârzescu, ce Vintilă Dongoroz? Prună, vă daţi seama?! (Râsete.) Prună a modificat peste 150 de articole din legislaţia penală prin ordonanţă de urgenţă - bineînţeles, dată seara, ca cinstiţii. (Râsete. Aplauze.) Seara, ca cinstiţii. (Aplauze.) Fiind vară, era însă ora mai târzie. Şi atunci era bine, pentru că era garantată de protocoale. De protocoalele secrete. (Vociferări.)

Şase luni de dezbateri în Parlament, cu televiziuni, transmisii în direct şi pe Internet, cu CSM de faţă, cu Ministerul Public de faţă, cu Asociaţiile Judecătorilor şi Procurorilor, acestea au fost pe repede înainte şi în forţă?! Exemplele dumneavoastră sunt cele corecte!

Bun. E un domeniu... m-am uitat în maculatura de cenzură. E un domeniu în care e posibil ca semnatarii să fie mai pricepuţi ca noi, recunosc - în materie de contracte part-time.

Păi, cine să ştie mai bine cum e cu munca invizibilă şi de la distanţă, ca Ludovic Orban? (Aplauze.)

De altfel, avem şi în Parlament, să ştiţi, avem pe unii care nu fac nimic în afară de circ, dar de acum încolo nu fac nimic în afară de circ cu banderolă pe mână. Această grevă maidaneză este un fel de... (Aplauze. Vociferări.) protest de stil nou pe care nu l-am putut înţelege.

Nu fac grevă şi la deconturi pe bani publici. Fac naveta la ţară cu avionul pentru că au primit vot. (Râsete. Aplauze.)

Dar n-am să mai zic nimic de capul tulbure din fruntea partidului. Am văzut, ieri, la miting, vocea puternică şi...

Dar aş fi vrut să zic ceva legat de transporturi. Vă spun ceva numele Băsescu, Boagiu, Dobre, Berceanu, Orban? Kilometri şi kilometri de autostradă, în fişete, pe hârtie.

Şi aduceţi-vă aminte de privirea lui Radu Berceanu atunci când Pogea vorbea de investiţiile în infrastructură. (Râsete. Aplauze.) Dacă tot e să ne daţi lecţii.

Bun. N-am să lungesc foarte mult intervenţia, dar mi se pare de foarte prost gust această, nu ştiu, autosatisfacţie pe care o încearcă semnatarii moţiunii, legându-se de prenumele doamnei prim-ministru.

Domnule, România Centenară pe care o vreţi dumneavoastră, vreţi să fie reprezentată de Werner Iohannis, Orban Ludovic, Kövesi, Guseth şi Cioloş. (Aplauze. Vociferări.) E foarte bine, sunt cetăţeni români şi noi îi tratăm cu respect.

Dar idolii dumneavoastră, luptătorii anticorupţie, bravi procurori, au şi renumele pe măsură, care să arate poporului român cât de eroi şi de dârzi sunt în lupta anticorupţie. Şi şi-au dat singuri aceste supranume - "Portocală", "Veveriţa", "Cucuveaua Mov", "Zdreanţă", "Tractoristul" (Aplauze.).

De fapt, am un mesaj pentru semnatarii maculaturii. Vă asemănaţi şi v-aţi adunat. Dar pentru că aritmetica râde, aşa cum vă adunaţi, sunteţi din ce în ce mai puţini şi din ce în ce mai...

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări).

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări).

Mulţumesc. Aplauze. Vociferări).

Domnul... (Aplauze. Vociferări).

Două drepturi la replică. (Aplauze. Vociferări. Rumoare).

Mulţumesc.

Am două drepturi la replică. Domnul Predoiu, domnul Băsescu. Ceilalţi nu sunt în ţară, nu pot să le dau drept la replică. (Vociferări.)

Vă rog, domnul Predoiu.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Strict pentru conformitate. Cele 4 coduri au fost adoptate, de parlamentari, în forma în care au fost redactate în comisiile parlamentare. Două dintre ele au fost adoptate prin asumarea răspunderii, pentru că erau în întârziere, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (Vociferări. Rumoare.); două dintre ele au fost adoptate în procedură ordinară.

Numărul de voturi împotrivă a fost 5, în primele două; 3, respectiv două - în Senat; 3 - în Cameră, la celelalte.

Aceste lucruri se întâmplau, domnule Şerban Nicolae, la ceva timp după ce v-am primit la minister, la solicitarea dumneavoastră, ca să mă încurajaţi să promovez aceste coduri, pentru că sunt foarte bune. (Aplauze. Vociferări. Rumoare.) Nu e adevărat?

Nu vă grăbiţi să spuneţi că e o minciună, pentru că la vremea aceea ministerul înregistra toate intrările şi ieşirile din minister. (Vociferări.)

O altă... (Vociferări.)

Da, sumele... pe care le-am încasat pentru...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

... coduri au fost reduse la jumătate, pentru că eu am renunţat la onorariu... (Vociferări.)

Domnule Şerban Nicolae, eu am renunţat... eu am renunţat la ceea ce... (Vociferări.)

Pot să continui, domnule preşedinte?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Predoiu, am o rugăminte. Mai aveţi... deja v-aţi epuizat timpul. Spuneţi dreptul la replică. Dialogul dumneavoastră cu un coleg din sală puteţi să-l faceţi fără plen, da? După ce se termină plenul, continuaţi dialogul. Acum aveţi dreptul la replică. Mai aveţi 30 de secunde.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Am renunţat la onorariul de 50.000 de dolari, pe care l-am lăsat în Ministerul de Finanţe. Dumneavoastră la câţi bani aţi renunţat, domnule Nicolae? (Vociferări.)

O altă rectificare. La Consiliile JAI participa ministrul justiţiei. Deşi pot să vă spun, fără nicio rezervă, orice funcţionar din minister, în timpul mandatului meu, era cu cinci clase peste ce aveţi dumneavoastră aici, în spate.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu mai...?

Vă rog, domnul preşedinte Băsescu. (Vociferări.)

Domnul Traian Băsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am ascultat cu atenţie discursul domnului Şerban Nicolae şi vreau să vă spun, domnule senator, un lucru, cu toată sinceritatea. Eraţi mult mai bun ca şofer al lui Voicu (Aplauze. Vociferări. Rumoare)... decât ca orator în Senat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Rumoare.)

(Domnul senator Şerban Nicolae solicită să ia cuvântul.)

Nu mai... replică la replică.

Aveţi... aveţi...

Domnul Şerban Nicolae:

Aş vrea să fac... (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog. (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Şerban Nicolae:

Vă doare... vă doare rău, rău... (Vociferări. Rumoare.)

Vă e frică, vă e frică. (Vociferări. Rumoare.) Bun. (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, vă rog, vă rog. (Vociferări. Rumoare.)

Dacă nu mă lăsaţi să vor... (Vociferări. Rumoare.)

Vă rog, vă rog să mă lăsaţi să vorbesc. (Vociferări. Rumoare.)

Vă rog să mă lăsaţi... (Vociferări. Rumoare.)

Vă rog să mă... (Vociferări. Rumoare.)

Domnule Ştirbu...

Doamnă Gorghiu, vă rog să mă lăsaţi să vorbesc. Sunt sătul de cineva care face cu mâna aşa. (Vociferări. Rumoare. Aplauze.). Tot de aici, din sală.

PSD mai are 5 minute. (Vociferări. Rumoare.) PSD mai are... (Vociferări. Rumoare.)

Vă rog. Vă rog să mă ascultaţi un pic.

Mai sunt 5 minute, are dreptul la cuvânt. Bun.

Domnul Şerban Nicolae:

Stimaţi colegi,

Foarte scurt. (Vociferări. Rumoare.) Ca să lămurim câteva lucruri.

Eu şofer n-am fost niciodată. (Vociferări.) Şi sigur, dar absolut sigur, n-am fost niciodată turnător încă de pe băncile liceului, aşa cum a fost un antevorbitor. (Vociferări. Rumoare. Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Am încheiat dezbaterile. (Vociferări. Rumoare.)

Am încheiat dezbaterile.

Mulţumesc.

Invit la tribună pe doamna prim-ministru Viorica Dăncilă, pentru prezentarea poziţiei Guvernului. (Vociferări. Rumoare.)

Voci din sală:

Demisia! Demisia! (Aplauze. Rumoare.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc. (Aplauze.)

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Vă rog.

Mulţumesc.

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă:

Credeam că aţi învăţat că pentru a ajunge la guvernare aveţi nevoie de voturile românilor, şi nu de ţipete şi un concurs de "care ţipă mai tare". (Vociferări. Rumoare.) Am să încerc să răspund punctual.

Domnule Barna, USR, aţi vorbit de valori europene. Vă reamintesc că atunci când am prezentat primul program pentru Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, program urmărit de toate statele membre, dumneavoastră făceaţi circ pe holurile Parlamentului. (Vociferări. Rumoare.) Toţi oamenii de bună-credinţă au înţeles cât de multă atenţie acordaţi Uniunii Europene.

Care este România dumneavoastră, domnule Barna? Cea în care loviţi un bătrân, cea în care bruscaţi un deputat, cea în care îndemnaţi la violenţă şi ură? Să ştiţi că românii nu-i iubesc pe cei care urăsc, românii îi iubesc pe cei care aduc plusvaloare şi consens.

Domnule Băsescu, nu suntem în Trio-ul cu Austria... (Vociferări. Rumoare.)

Repet. Domnule Băsescu, nu suntem în Trio-ul cu Austria, (Vociferări. Rumoare.)... ci în Trio-ul cu Finlanda şi Croaţia, aşa că vă rog să vă documentaţi. Mai mult, la Consiliul European ne reprezintă preşedintele României. Să înţeleg că nu aveţi încredere în domnul Iohannis? (Vociferări. Rumoare.)

Domnule Iulian Dumitrescu, să spuneţi că România este "o mârţoagă" este prea mult! (Vociferări. Rumoare.) Cred că, cu această afirmaţie, aţi jignit foarte mulţi români şi cred că ar trebui să vă cereţi scuze românilor care privesc de acasă şi vor să vadă lucruri pozitive.

Vreau să vă asigur că în Teleorman sunt oameni cinstiţi şi oneşti (Vociferări. Rumoare.)... oameni care îşi iubesc judeţul şi care îşi iubesc ţara şi care nu ar face niciodată astfel de afirmaţii despre ţara lor.

Sunt de acord cu dumneavoastră într-o singură privinţă: există şi limite în politică. Dar dumneavoastră le depăşiţi cu prisosinţă. (Vociferări. Rumoare.)

Domnule Predoiu...

Voci din sală:

Nu mai citi!

Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă:

Nu citesc. Trebuie să văd ce aţi spus dumneavoastră. Doar nu-mi cereţi să văd toate lucrurile eronate pe care le-aţi spus şi să le ţin minte. (Vociferări.)

Domnule Predoiu, am văzut cu toţii câte clase aţi avut în plus, după modul în care aţi guvernat, după "plusul" pe care l-aţi adus atunci când aţi fost la guvernare. (Aplauze. Vociferări. Rumoare.)

Doamnă Turcan, nu vreau... (Vociferări.) nu vreau să vă jignesc, nici nu vreau să fac aprecieri, pentru că niciodată nu am jignit o femeie şi nu o să o fac nici acum, dar dumneavoastră vă acord credibilitate. Studiile dumneavoastră la Moscova nu vă recomandă ca un specialist în economia Uniunii Europene. (Aplauze. Vociferări.)

România nu se poate guverna cu glumiţe, doamnelor şi domnilor, ci cu acţiuni ferme şi concrete, iar eu am certitudinea că noi schimbăm România în bine, în fiecare zi.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Rumoare.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Voci din sală:

Demisia! Demisia! ( Rumoare.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am încheiat dezbaterile.

Doamnelor şi domnilor,

Urmează să ne exprimăm votul asupra moţiunii de cenzură.

(Domnul senator Traian Băsescu solicită să ia cuvântul.)

Nu există niciun drept la replică. Nu a fost nicio afirmaţie cu caracter ofensator sau de alt gen. (Vociferări. Rumoare.)

Am încheiat dezbaterile.

Mulţumesc.

Încheindu-se dezbaterile, urmează să ne exprimăm votul asupra moţiunii de cenzură.

Nu există drept la replică, s-au încheiat dezbaterile.

Încheindu-se... urmează să ne exprimăm votul, am intrat în procedură. (Vociferări. Rumoare.)

Vă rog.

Nu am procedură regulamentară. Nu am aşa ceva.

Domnul Traian Băsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. (Vociferări. Rumoare.)

Doar pentru... (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Traian Băsescu:

... a nu dezinforma (Vociferări. Rumoare.) majoritatea... Vociferări. Rumoare.)...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Traian Băsescu:

... parlamentară. (Vociferări. Rumoare.)

Doamna Dăncilă (Vociferări. Rumoare.)... spune că România este reprezentată, în Consiliul Uniunii Europene, de preşedinte. Greşit, doamnă. Preşedintele ne reprezintă în Consiliul European, iar în Consiliul...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Traian Băsescu:

... Uniunii Europene (Vociferări. Rumoare.)... ne reprezintă Guvernul.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule preşedinte. (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Traian Băsescu:

Plecaţi măcar cu această informaţie din Parlament. (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă reamintesc că potrivit art. 113 din Constituţie, moţiunea de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. În prezent, minimum 233 de voturi pentru.

Votul este secret şi se exprimă prin bile, potrivit art. 89 şi 96 din Regulamentul activităţilor comune.

De asemenea, reamintesc prevederile art. 49 din Regulamentul activităţilor comune şi ale art. 126 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit cărora fiecare parlamentar primeşte o bilă albă şi una neagră. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru moţiunea de cenzură. Bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra. Ambele bile introduse în urna neagră înseamnă abţinere.

Invit... doi chestori ai Senatului să ocupe locurile destinate pentru înmânarea bilelor.

Invit doi chestori ai Senatului să ocupe locurile destinate pentru înmânarea bilelor. De la Senat.

Vă rog, chestorii de la Senat. Doamna Federovici, domnul...

Domnul senator Ganea, secretar al Senatului, pentru citirea listei senatorilor. (Rumoare.)

Vă rog.

Domnul Ion Ganea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dau citire listei cu senatorii membri ai Guvernului, prezenţi.

Dan Carmen Daniela, prezentă, nu votează.
Deneş Ioan, prezent, nu votează.
Fifor Mihai-Viorel, prezent, nu votează.
Ilie Viorel, prezent, nu votează.
Meleşcanu Teodor, prezent, nu votează.
Oprea Ştefan-Radu, prezent, nu votează.
Stănescu Paul, prezent, nu votează.
Teodorovici Eugen Orlando, prezent, nu votează.

Dau citire listei senatorilor prezenţi în sală.

Alexandrescu Vlad-Tudor...

Numai puţin... vine şi lista de la Camera Deputaţilor, pentru domnii deputaţi miniştri.

Graţiela Leocadia Gavrilescu, vicepremier, prezentă, nu votează.
Viorel Ştefan, vicepremier, prezent, nu votează.
Ana Birchall, prezentă, nu votează.
Lia Olguţa Vasilescu, prezentă, nu votează.
Dănuţ Andruşcă, prezent, nu votează.
Anton Anton, prezent, nu votează.
Lucian Şova, prezent, nu votează.
Rovana Plumb, prezentă, nu votează.
Ioana Bran, prezentă, nu votează.
Natalia-Elena Intotero, prezentă, nu votează.

Mulţumesc.

Dau citire listei senatorilor prezenţi în sală.

Alexandrescu Vlad-Tudor absent
Andronescu Ecaterina absentă
Antal István-Loránt absent
Arcan Emilia prezentă, nu votează
Arcaş Viorel prezent, nu votează
Avram Nicolae prezent, nu votează
Baciu Gheorghe prezent
Badea Viorel-Riceard prezent
Bădălău Niculae prezent, nu votează
Bădulescu Dorin-Valeriu învoit
Băsescu Traian prezent
Benea Adrian-Dragoş prezent, nu votează
Bodog Florian-Dorel prezent, nu votează
Botnariu Emanuel-Gabriel prezent, nu votează
Brăiloiu Tit-Liviu prezent, nu votează
Breaz Valer-Daniel prezent, nu votează
Bulacu Romulus prezent
Butunoi Ionel-Daniel prezent, nu votează
Cadariu Constantin-Daniel prezent
Caracota Iancu prezent
Cazan Mircea-Vasile prezent
Cazanciuc Robert-Marius prezent, nu votează
Cârciumaru Florin prezent, nu votează
Chirteş Ioan-Cristian absent
Chisăliţă Ioan-Narcis prezent, nu votează
Chiţac Vergil prezent
Cîţu Florin-Vasile prezent
Coliban Allen prezent
Corlăţean Titus prezent, nu votează
Costoiu Mihnea-Cosmin prezent, nu votează
Covaciu Severica-Rodica prezentă
Craioveanu Elena-Lavinia prezentă, nu votează
Creţu Gabriela prezentă, nu votează
Cristina Ioan prezent
Császár Károly Zsolt absent
Cseke Attila-Zoltan absent
Dan Carmen Daniela prezentă, nu votează
Dănăilă Leon prezent, nu votează
Deneş Ioan prezent, nu votează
Derzsi Ákos absent
Diaconescu Renică prezent, nu votează
Diaconu Adrian-Nicolae prezent, nu votează
Dinică Silvia-Monica prezentă
Dinu Nicoleta-Ramona prezentă
Dircă George-Edward prezent
Dogariu Eugen prezent, nu votează
Dumitrescu Cristian-Sorin prezent, nu votează
Dumitrescu Iulian prezent
Dunca Marius-Alexandru prezent, nu votează
Fălcoi Nicu prezent
Federovici Doina-Elena prezentă, nu votează
Fejér László-Ődőn absent
Fenechiu Cătălin-Daniel prezent
Fifor Mihai-Viorel prezent, nu votează
Filipescu Răducu-George prezent
Ganea Ion prezent, nu votează
Ghica Cristian prezent
Gorghiu Alina-Ştefania prezentă
Goţiu Remus Mihai prezent
Hadârcă Ion absent
Hărău Eleonora-Carmen prezentă
Ilea Vasile prezent, nu votează
Ilie Viorel prezent, nu votează
Ionaşcu Gabi prezent
Iordache Virginel prezent, nu votează
Iriza Scarlat prezent, nu votează
László Attila absent
Leş Gabriel-Beniamin prezent, nu votează
Lungu Dan prezent
Lungu Vasile-Cristian prezent
Lupu Victorel prezent, nu votează
Manda Iulian-Claudiu prezent, nu votează
Manoliu Dan prezent
Marciu Ovidiu-Cristian-Dan prezent, nu votează
Marin Gheorghe prezent, nu votează
Marin Nicolae prezent, nu votează
Marussi George-Nicolae prezent
Matei Constantin-Bogdan prezent, nu votează
Mazilu Liviu-Lucian prezent, nu votează
Meleşcanu Teodor-Viorel prezent, nu votează
Mihail Radu-Mihai prezent
Mihu Ştefan prezent, nu votează
Mirea Siminica prezent, nu votează
Moga Nicolae prezent, nu votează
Nicoară Marius-Petre prezent, nu votează
Nicolae Şerban prezent, nu votează
Niţă Ilie absent
Novák Csaba-Zoltán absent
Oprea Mario-Ovidiu prezent
Oprea Ştefan-Radu prezent, nu votează
Orţan Ovidiu-Florin prezent, nu votează
Pavel Marian prezent, nu votează
Paţurcă Roxana-Natalia prezentă, nu votează
Pauliuc Nicoleta prezentă
Pănescu Doru-Adrian absent
Pereş Alexandru prezent
Pîrvulescu Eugen prezent
Pop Gheorghe prezent, nu votează
Pop Liviu-Marian absent
Popa Cornel prezent
Popa Ion prezent, nu votează
Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton misiune externă
Preda Radu-Cosmin prezent, nu votează
Presadă Florina-Raluca prezentă
Resmeriţă Cornel-Cristian prezent, nu votează
Romaşcanu Lucian prezent, nu votează
Rotaru Ion prezent, nu votează
Ruse Mihai absent
Salan Viorel prezent, nu votează
Savin Emanoil prezent, nu votează
Sbîrnea Liliana prezentă, nu votează
Scântei Laura-Iuliana prezentă
Sibinescu Ionuţ prezent, nu votează
Silistru Doina prezentă, nu votează
Simionca Ioan prezent, nu votează
Smarandache Miron-Alexandru prezent, nu votează
Soporan Aurel-Horea prezent, nu votează
Stan Ioan prezent, nu votează
Stănescu Paul prezent, nu votează
Stângă George-Cătălin prezent
Stocheci Cristina-Mariana prezentă, nu votează
Şoptică Costel prezent
Talpoş Ioan-Iustin prezent, nu votează
Tánczos Barna absent
Teodorovici Eugen-Orlando prezent, nu votează
Toma Cătălin Dumitru prezent
Toma Vasilică prezent, nu votează
Trufin Lucian prezent, nu votează
Turos Lóránd absent
Ţapu Nazare Eugen prezent
Ţuţuianu Adrian prezent, nu votează
Valeca Şerban-Constantin prezent, nu votează
Vela Ion Marcel prezent
Vulpescu Ioan prezent, nu votează
Wiener Adrian prezent
Zamfir Daniel-Cătălin prezent, nu votează

Vă mulţumesc. S-a epuizat lista celor 136 de senatori.

Urmează Camera Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Continuăm cu Camera Deputaţilor.

Domnule secretar, vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Cu permisiunea dumneavoastră, o să încep cu doi colegi care sunt pe cale să piardă avionul.

Cherecheş Florica prezentă
Nechifor Cătălin-Ioan prezent
Tabugan Ion prezent
Achiţei Vasile-Cristian prezent
Adnagi Slavoliub absent
Alexe Costel prezent
Ambrus Izabella-Agnes absentă
Anastase Roberta Alma prezentă
Andrei Alexandru-Ioan absent, deplasare externă
Andronache Gabriel prezent
Antal István-János absent
Sămărtinean Cornel-Mircea prezent
Mihălcescu Carmen-Ileana prezentă
Apjok Norbert absent
Ardelean Ben-Oni prezent
Avram Constantin prezent
Axinte Vasile absent
Babuş Radu prezent
Balan Ioan prezent
Balint Liviu-Ioan prezent, nu votează
Banias Mircea Marius prezent
Barna Ilie Dan prezent
Băişanu Ştefan-Alexandru prezent, nu votează
Bălănescu Alexandru prezent, nu votează
Bănicioiu Nicolae prezent
Bârlădeanu Dragoş-Petruţ absent
Bejinariu Eugen prezent, nu votează
Bende Sándor absent
Benedek Zacharie absent
Benga Tudor-Vlad prezent
Benkő Erika absentă
Bica Dănuţ prezent
Bichineţ Corneliu prezent
Biró Rozália-Ibolya absent
Bîzgan-Gayral Oana-Mioara absentă, concediu
Biro Zsolt-Istvan absent
Boboc Tudoriţa-Rodica absentă
Boboc Valentin Gabriel prezent, nu votează
Bode Lucian Nicolae prezent
Bodea Marius prezent
Bogaciu Alexandra-Corina prezentă, nu votează
Bogdan Gheorghe-Dănuţ absent
Bontea Vlad absent, deplasare externă
Boroianu Aurel-Robert prezent
Borza Remus-Adrian absent
Bota Marius Sorin-Ovidiu absent
Botez Mihai-Cătălin prezent
Bozianu Nicoleta-Cătălina prezentă
Bucura-Oprescu Simona absentă
Budăi Marius-Constantin prezent, nu votează
Buican Cristian prezent
Buicu Corneliu-Florin absent
Bulai Iulian prezent
Bumb Sorin-Ioan prezent
Burciu Cristina absentă
Olar Corneliu prezent
Calista Mara-Daniela prezentă
Calotă Florică Ică absent
Căciulă Aurel absent
Călin Ion prezent, nu votează
Căprar Dorel Gheorghe absent, deplasare externă
Căruceru Aida-Cristina prezentă, nu votează
Cătăniciu Steluţa-Gustica prezentă, nu votează
Cherecheş Viorica prezentă
Chichirău Cosette-Paula prezentă
Chiriac Viorel absent
Ciocan Dan prezent, nu votează
Ciofu Tamara-Dorina prezentă, nu votează
Ciolacu Ion-Marcel absent
Ciuhodaru Tudor absent
Cîmpeanu Sorin Mihai prezent
Cîtea Vasile prezent, nu votează
Cobuz Maricela prezent, nu votează
Cocoş Vasile prezent, nu votează
Codreanu Constantin prezent
Coliu Doru-Petrişor prezent
Constantin Daniel prezent
Cosma Andreea prezentă, nu votează
Cosma Lavinia-Corina prezentă
Cristache Cătălin prezent
Csép Éva-Andrea absentă
Csokany Petronela-Mihaela absentă
Csoma Botond absent
Cuc Alexandru-Răzvan absent
Cucşa Marian-Gheorghe absent
Culeafă Mihai prezent
Cupă Ion absent
Cupşa Ioan prezent
Dan Nicuşor Daniel prezent
Dinu Cristina-Elena absentă, deplasare externă
Dehelean Silviu prezent
Dîrzu Ioan absent
Dobre Mircea-Titus prezent
Dobre Victor Paul prezent
Dobrică Ionela Viorela prezentă, nu votează
Dobrovici-Bacalbaşa Nicolae prezent, nu votează
Dobrovie Matei-Adrian prezent
Dohotaru Adrian-Octavian prezent
Dragnea Nicolae-Liviu absent
Drăghici Mircea-Gheorghe absent
Drulă Cătălin prezent
Dumitrache Ileana Cristina absentă
Dunava Costel Neculai prezent, nu votează
Durbacă Eugen prezent
Duruş Vlad-Emanuel prezent
Erdei Dolóczki István absent
Farago Petru absent
Fădor Angelica prezentă
Firczak Iulius Marian prezent
Florea Damian absent
Florea Oana-Consuela absentă
Floroiu Ionel absent
Furic Iarco absent
Furtună Mirela prezentă, nu votează
Ganţ Ovidiu Victor prezent
Gavrilă Camelia absentă
Gavriliţă Bianca-Miruna absentă
Găină Mihăiţă absent
Georgescu Nicolae prezent, nu votează
Cerea Andrei Dominic prezent, nu votează
Gheorghe Andrei Daniel prezent
Gheorghe Tinel prezent
Ghera Giureci-Slobodan absent, concediu
Gheorghiu Bogdan prezent
Gherman Dumitru absent
Ghilea Găvrilă prezent
Ghinea Cristian prezent
Gilia Claudia absentă
Giugea Nicolae prezent
Goga Octavian absent
Grosaru Andi-Gabriel absent
Gudu Vasile prezent
Halici Nicuşor absent
Havrici Emanuel-Iuliu absent
Heiuş Lucian-Ovidiu prezent
Holban Georgeta-Carmen prezentă, nu votează
Huncă Mihaela prezentă, nu votează
Huţucă Bogdan-Iulian prezent
Iancu Iulian absent
Iancu Marius-Ionel prezent, nu votează
Ibram Iusein absent
Iftimie Neculai absent
Ignat Miron absent
Ilişanu Claudiu-Augustin absent
Ion Stelian-Cristian prezent
Ionescu George prezent
Ioniţă Antoneta prezentă
Iordache Florin prezent
Itu Cornel absent
Iurişniţi Cristina-Ionela prezentă
Jivan Luminiţa-Maria prezentă, nu votează
Kelemen Hunor absent
Korodi Attila absent
Kulcsár-Terza József-György absent
Lazăr Sorin prezent, nu votează
Leoreanu Laurenţiu-Dan prezent
Longher Victoria prezentă
Lovin Dumitru prezent, nu votează
Lungu Tudoriţa prezentă
Lupaşcu Costel prezent, nu votează
Lupescu Dumitru prezent
Macovei Silviu Nicu absent
Magyar Loránd-Bálint absent
Manole Petre-Florin prezent, nu votează
Mareş Mara prezentă
Marica Petru-Sorin absent
Márton Árpád-Francisc absent
Matei Călin-Vasile-Andrei absent
Mărgărit Mitică-Marius prezent, nu votează
Meiroşu Marilena-Emilia prezentă
Mihalescul Dumitru prezent
Mînzatu Roxana absentă
Moagher Laura-Mihaela prezentă, nu votează
Mocanu Adrian absent, concediu
Mocioalcă Ion absent
Mohaci Mihai absent
Grosaru Andi-Gabriel prezent, nu votează
Moldovan Sorin-Dan prezent
Moşteanu Liviu-Ionuţ prezent
Movilă Petru prezent
Muşoiu Ştefan prezent, nu votează
Nasra Gabriel-Horia prezent, nu votează
Năsui Claudiu-Iulius-Gavril prezent
Neagu Nicolae prezent
Neaţă Eugen prezent, nu votează
Nicoară Romeo Florin prezent
Nicolae Andrei absent
Nicolicea Eugen absent
Nistor Laurenţiu absent
Niţă Mihai absent
Niţă Nicu absent
Nosa Iuliu absent
Olar Corneliu prezent
Olteanu Daniel absent
Oprea Dumitru absent
Oprişcan Mihai Doru prezent
Oros Nechita-Adrian prezent
Oteşanu Daniela prezentă, nu votează
Palăr Ionel prezent
Pambuccian Varujan prezent
Pană Adriana-Doina absentă
Paraschiv Rodica prezentă, nu votează
Paşcan Emil-Marius prezent
Pau Radu-Adrian absent
Păle Dănuţ prezent, nu votează
Petcu Toma-Florin absent
Petrea Gabriel absent
Petreţchi Nicolae-Miroslav absent
Petric Octavian absent
Pirtea Marilen-Gabriel prezent
Pistru-Popa Eusebiu-Manea absent
Pleşoianu Liviu Ioan Adrian prezent, nu votează
Podaşcă Gabriela-Maria prezentă
Ponta Victor-Viorel prezent
Pop Andrei prezent, nu votează
Pop Georgian absent
Pop Tudor Rareş prezent
Popa Florin prezent, nu votează
Popa Mihai Valentin absent
Popa Ştefan-Ovidiu prezent, nu votează
Popescu Mariana-Venera prezentă
Popescu Nicolae-Daniel prezent
Popescu Pavel prezent
Popescu Virgil-Daniel prezent
Preda Cezar-Florin prezent
Predoiu Marian-Cătălin prezent
Presură Alexandra prezentă, nu votează
Prisnel Adrian-Claudiu prezent
Prişcă Răzvan Sorin prezent
Prună Cristina-Mădălina prezentă
Radu Anişoara prezentă, nu votează
Radu Nicolaie-Sebastian-Valentin absent
Raeţchi Ovidiu Alexandru prezent
Răcuci Claudiu-Vasile prezent
Rădulescu Alexandru prezent, nu votează
Rădulescu Cătălin-Marian absent
Rădulescu Dan-Răzvan prezent
Răduţ Violeta prezentă, nu votează
Rodeanu Bogdan-Ionel prezent
Roman Florin-Claudiu prezent
Roman Ioan Sorin absent
Romanescu Cristinel prezent
Roşca Lucreţia prezentă, nu votează
Rotaru Alexandru absent
Rotaru Răzvan-Ilie absent
Săftoiu Ana Adriana prezentă
Schelean-Şomfelean Valeria-Diana prezentă
Sebestyén Csaba-István absent
Sefer Cristian-George prezent
Seidler Cristian-Gabriel prezent
Seres Dénes absent
Sighiartău Robert-Ionatan prezent
Simion Lucian-Eduard prezent, nu votează
Simionca Ionuţ prezent
Simonis Alfred-Robert absent
Sitterli Ovidiu-Ioan prezent
Socotar Gheorghe-Dinu absent
Solomon Adrian absent
Spânu Ion absent
Stamatian Vasile-Florin prezent
Stan Viorel absent
Stanciu-Viziteu Lucian-Daniel prezent
Stancu Florinel absent
Stativă Irinel Ioan absent
Stănescu Alexandru absent
Steriu Valeriu-Andrei absent
Stoica Bogdan-Alin prezent
Stroe Ionuţ-Marian prezent
Suciu Matei absent
Suciu Vasile-Daniel prezent, nu votează
Surgent Marius-Gheorghe absent, concediu
Szabó Ödön absent
Şarapatin Elvira prezentă, nu votează
Şerban Ciprian-Constantin absent
Şimon Gheorghe prezent, nu votează
Şişcu George prezent
Şotcan Theodora prezentă, nu votează
Şovăială Constantin prezent
Ştefan Corneliu absent
Ştefan Ion prezent
Ştefănescu Eliza-Mădălina absent
Ştirbu Gigel-Sorinel prezent
Tănăsescu Alina-Elena prezentă, nu votează
Teiş Alina prezentă, nu votează
Terea Ioan absent
Tîlvăr Angel absent
Todor Adrian absent
Todoran Adrian-Mihăiţă prezent
Toma Ilie absent
Tomac Eugen prezent
Trăilă Cristina prezentă
Tripa Florin-Dan absent
Tudor Beatrice prezentă, nu votează
Tudose Mihai absent
Turcan Raluca prezentă
Turcescu Robert-Nicolae prezent
Tuşa Adriana Diana absentă
Ungureanu Emanuel-Dumitru prezent
Ursu Răzvan-Ion prezent, nu votează
Varga Glad-Aurel prezent
Varga Vasile prezent
Vasile Daniel prezent
Vasilică Radu Costin absent
Vass Levente absent
Văcaru Alin Vasile prezent
Velcea Nicolae prezent, nu votează
Vexler Silviu absent, deplasare externă
Vişan George-Gabriel absent
Vîlceanu Dan prezent
Vîrză Mihăiţă prezent, nu votează
Vlad Sergiu Cosmin prezent
Vlase Petru Gabriel prezent, nu votează
Vlăducă Oana-Silvia prezentă, nu votează
Voicu Mihai Alexandru prezent
Vosganian Varujan absent
Vrăjitoru Sorinel-Marian prezent, nu votează
Weber Mihai absent
Zainea Cornel prezent
Zamfira Constantin-Cătălin absent
Zisopol Dragoş Gabriel prezent
Bucura-Oprescu Simona prezentă, nu votează

Mai este cineva care a fost omis?

Cozmanciuc Corneliu-Mugurel prezent

Altcineva mai este?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aţi terminat, domnule secretar?

Invit membrii Birourilor permanente ale celor două Camere la sala de şedinţe a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pentru verificarea şi numărarea voturilor exprimate.

De asemenea, vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 27 iunie 2018, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului:

• 1. Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe; PL-x 361/2018;
• 2. Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor; PL-x 472/2017;
• 3. Legea muntelui; PL-x 80/2018;
• 4. Legea pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012; PL-x 341/2018;
• 5. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2017 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 198/2017;
• 6. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator; PL-x 483/2016;
• 7. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2018 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996; PL-x 375/2018;
• 8. Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul asigurării pentru accidente de muncă; PL-x 189/2018;
• 9. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017 privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii; PL-x 94/2018;
• 10. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare şi pentru completarea art. 63 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale; PL-x 214/2018;
• 11. Legea privind limitarea emisiilor în aer a anumitor poluanţi proveniţi de la instalaţii medii de ardere; PL-x 334/2018;
• 12. Lege privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale; PL-x 554/2015;
• 13. Legea privind instituirea Zilei Limbii Elene; PL-x 355/2018;
• 14. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 43/2014 privind protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice; PL-x 391/2018;
• 15. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare; PL-x 573/2017;
• 16. Legea privind integrarea în muncă, în cadrul instituţiilor publice de la nivel local, a tinerilor dezavantajaţi; PL-x 102/2018;
• 17. Legea privind transmiterea unei părţi din imobilul "Palatul Parlamentului", proprietate publică a statului, din administrarea Camerei Deputaţilor în administrarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; PL-x 365/2018;
• 18. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale; PL-x 147/2017;
• 19. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii; PL-x 419/2017;
• 20. Legea pentru completarea unor acte normative; PL-x 46/2018;
• 21. Legea pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; PL-x 169/2018;
• 22. Legea privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/EC (Regulamentul general privind protecţia datelor); PL-x 167/2018;
• 23. Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei; PL-x 4/2018.

Termenul pentru sesizare este de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii, astăzi, 27 iunie 2018.

Vom relua lucrările după constatarea rezultatului votului şi întocmirea procesului-verbal.

După o scurtă pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Reluăm lucrările.

Îl invit pe domnul senator Ganea, secretarul Senatului, pentru prezentarea procesului-verbal referitor la rezultatul votului asupra moţiunii de cenzură.

Domnul Ion Ganea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 152 de deputaţi şi senatori.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu bile, asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 152 de deputaţi şi senatori, au constatat următoarele:

• numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 465;
• numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 332;
• numărul total de voturi exprimate: 170;
• numărul total de voturi valabil exprimate: 170, din care:
  • voturi pentru adoptarea moţiunii de cenzură: 166 de voturi;
  • voturi contra moţiunii de cenzură: 4;
  • abţineri: 0.

Potrivit prevederilor art. 113 alin. (1) din Constituţia României, moţiunea de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, ceea ce reprezintă în prezent minimum 233 de voturi pentru.

Ca urmare a faptului că din totalul de 465 de parlamentari au fost prezenţi 332, din care 166 au votat pentru moţiunea de cenzură, se constată că nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de Constituţie pentru adoptare.

Încheiat astăzi, 27 iunie 2018.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şedinţa comună.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,43.