Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 14,07.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Carmen-Ileana Mihălcescu:

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, în cadrul sesiunii extraordinare convocate în temeiul prevederilor art. 66 alin. (2) şi ale art. 115 alin. (5) din Constituţia României, republicată, ale art. 32 alin. (1) lit. b) şi art. 84 alin. (8) şi alin. (10) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, şi anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 141 de deputaţi.

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru - stabilite de Biroul permanent şi de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare pentru perioada 2 iulie - 5 iulie 2018, din cadrul sesiunii extraordinare din perioada 2 iulie - 19 iulie 2018, înscrise în anexa la Decizia de convocare a sesiunii extraordinare - au fost distribuite.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, ordinea de zi şi programul de lucru pentru sesiunea extraordinară se aprobă de Camera Deputaţilor.

Vă consult, dacă sunt obiecţii sau comentarii în legătură cu proiectul ordinii de zi?

Domnule Suciu, vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Întrucât avem o ordine de zi aprobată de Biroul permanent, cu o numerotare de la 1 la 30, vă propun ca astăzi să discutăm într-o altă ordine, după cum urmează - şi am să vă spun numărul proiectului de pe ordinea de zi şi poziţia acestuia. O să am rugămintea să mă urmăriţi şi să votăm în consecinţă.

Aşadar, la solicitarea colegilor noştri de la Grupul parlamentar al minorităţilor, poziţia 25 de pe ordinea de zi să devină poziţia 1.

Poziţia 26 să devină poziţia 2.

Poziţia 24, la rugămintea colegilor noştri de la Partidul Naţional Liberal, să devină poziţia 3.

Poziţia 23 să devină poziţia 4.

Poziţia 22 să devină poziţia 5.

Poziţia 1 să devină poziţia 6.

Poziţia 3 să devină poziţia 7.

Poziţia 4 să devină poziţia 8.

Poziţia 5 să devină poziţia 9.

Poziţia 6 să devină poziţia 10.

Poziţia 7 să devină poziţia 11.

Poziţia 9 să devină poziţia 12.

Poziţia 11 să devină poziţia 13.

Poziţia 12 să devină poziţia 14.

Poziţia 14 să devină poziţia 16.

Poziţia 17 să devină poziţia 19.

Poziţia 18 să devină poziţia 20.

Poziţia 19 să devină poziţia 21.

Asta ar fi într-o primă etapă. Şi vă rog să supuneţi votului această propunere.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Pe procedură, domnul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc colegului pentru câteva propuneri. Este adevărat că sunt proiecte de lege importante, promovate şi de colegii noştri.

Dar poziţia Grupului PNL este că vom vota împotriva ordinii de zi, pentru că am aflat în ultimul moment care este ordinea de zi, situaţie în care nu putem pregăti rapoarte, intervenţii şi aşa mai departe.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Benga.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Eu vreau să lămuresc cu dumneavoastră o problemă de regulament.

La art. 84 alin. (9) este precizat că "Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris şi va cuprinde ordinea de zi, precum şi perioada de desfăşurare a sesiunii. Neaprobarea de către Camera Deputaţilor a ordinii zi solicitate împiedică ţinerea sesiunii extraordinare".

Eu vreau să lămuresc o chestiune. Noi nu am dat încă un vot pentru desfăşurarea sesiunii extraordinare. Când se va da acel vot? (Vociferări.) Pentru că eu înţeleg că este nevoie de un vot al plenului.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Potrivit Regulamentului, imediat după aprobarea ordinii de zi modificate, vom da votul pe sesiunea extraordinară.

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, voi recapitula propunerea colegului nostru.

Poziţia 25 să devină poziţia 1.

Poziţia 26 să devină poziţia 2.

Şi vă rog să fiţi atenţi... domnule Suciu, astfel încât să nu greşim!

Poziţia 24 să devină poziţia 3.

Poziţia 23 să devină poziţia 4.

Poziţia 22 să devină poziţia 5.

Poziţia 1 să devină poziţia 6.

Poziţia 3 să devină poziţia 7.

Poziţia 4 să devină poziţia 8.

Poziţia 5 să devină poziţia 9.

Poziţia 6 să devină poziţia 10.

Poziţia 7 să devină poziţia 11.

Poziţia 9 să devină poziţia 12.

Poziţia 11 să devină poziţia 13.

Poziţia 12 să devină poziţia 14.

Poziţia 14 să devină poziţia 16.

Deci poziţia 15 rămâne.

Poziţia 17 să devină poziţia 19.

Poziţia 18 să devină poziţia 20.

Poziţia 19 să devină poziţia 21.

Corect, da?

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Supun votului ordinea de zi pentru sesiunea extraordinară a Camerei Deputaţilor.

Vot, vă rog.

Proiectul ordinii de zi a fost adoptat cu 103 voturi pentru, 54 de voturi contra.

În continuare, domnul Suciu, pe procedură.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Întrucât s-a adoptat proiectul ordinii de zi pentru sesiunea extraordinară şi întrucât suntem în situaţia prevăzută la punctul 28 de pe ordinea de zi, care, apropo, a fot publicată încă de săptămâna trecută, ca urmare a Deciziei Biroului permanent, vă solicit ca Pl-x 245/2017, nu este pe ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea alin. 3 al art. 169¹ din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 852, din 20 decembrie 2010 - să fiţi de acord să figureze pe ordinea de zi, la poziţia imediat următoare, adică la poziţia 22.

La fel, PL-x 509/2017, raportul este depus - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România - pe poziţia următoare.

Şi, la fel, PL-x 340/2018 - Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie - pe poziţia următoare.

Probabil vom ajunge miercuri şi la aceste proiecte de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Deci pe poziţia 23 ar fi, nu? 22, 23...?

Primul proiect - Pl-x 245/2017 - sistemul unitar de pensii - pe poziţia 22; PL-x 509/2017 va fi pe poziţia 23; şi PL-x 340/2018 va fi pe poziţia 24.

(Domnul deputat Victor Paul Dobre solicită să ia cuvântul.)

Procedură.

Imediat, domnule Dobre.

Acestea sunt propunerile domnului Suciu.

Domnul Dobre, procedură.

Vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Doamnă preşedinte,

Colegul meu de la PSD poate să propună orice. Are dreptul şi îi respect acest drept.

Dumneavoastră, ca preşedinte de şedinţă, şi ţinând cont de regulament, nu aveţi dreptul să supuneţi votului aşa ceva - dacă vreţi să respectaţi regulamentul.

Am stabilit ordinea de zi, nu am fost de acord nici cu aceea. Dar acum venim tot timpul cu altceva? (Vociferări.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Vă mulţumesc frumos.

O să invoc şi eu, ca de fiecare dată şi ca fiecare dintre dumneavoastră, o prevedere regulamentară, potrivit căreia plenul este suveran. (Vociferări.)

Supun votului dumneavoastră propunerile făcute de colegul nostru, domnul Suciu.

Cine este pentru, împotrivă şi abţineri?

Vot, vă rog.

Propunerile au fost adoptate cu 113 voturi pentru, 59 de voturi contra, o abţinere.

Domnul Drulă, procedură.

Domnul Cătălin Drulă:

Doamnă preşedinte,

Două chestiuni. Prima, vă rog să dispuneţi staffului să modifice şi ordinea de zi care este pe site - ştiu că au mai făcut-o şi în alte dăţi, la alte şedinţe -, pentru că au fost multe modificări şi este foarte greu de urmărit. Sigur se poate face acest lucru de stafful tehnic.

Al doilea aspect - referitor la afirmaţia dumneavoastră, că ar fi în regulament o prevedere conform căreia plenul este suveran, nu există o astfel de prevedere. Vă rog să indicaţi articolul, dacă credeţi că există. În plus, este doar o formulă uşor semidoctă, prin care se acoperă încălcările regulamentului. Nu există. Când nu mai şti ce să spui, este un fel de... când eram copii, piua, stop, roşu... aici plenul este suveran.

Deci trebuie să respectaţi Regulamentul. Plenul poate vota orice, în condiţiile regulamentului.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Înţeleg că plenul este suveran doar atunci când vă convine dumneavoastră şi când vă profită dumneavoastră.

Proiectul ordinii de zi al sesiunii extraordinare să ştiţi că deja v-a fost distribuit. Nu este nimic în afară de cele trei propuneri... este adevărat, nu este nimic în afara acestui proiect al ordinii de zi. S-au făcut doar nişte schimbări în ordinea lor de dezbatere.

Am votat proiectul ordinii de zi.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele, pentru că vreau să supun votului ordinea de zi pentru sesiunea... deci, până acum, am votat proiectul, acum supun votului ordinea de zi pentru sesiunea extraordinară a Camerei Deputaţilor.

Să înceapă votul.

Vot, vă rog.

Ordinea de zi a fost aprobată cu 114 voturi pentru, 60 de voturi împotrivă şi o abţinere.

Dacă în legătură cu programul de lucru sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt obiecţii.

Îl supun votului dumneavoastră.

Vot, vă rog.

Programul de lucru care s-a adoptat astăzi în Biroul permanent.

Cu 112 voturi pentru, 58 de voturi contra şi 4 abţineri, programul de lucru a fost aprobat.

În continuare, în temeiul art. 20 din Regulament, vă prezint o informare scrisă din partea liderului Grupului parlamentar al PMP, care ne comunică o modificare cu privire la structura de conducere a grupului. Astfel, domnul deputat Todoran Adrian-Mihăiţă va ocupa funcţia de vicelider al Grupului parlamentar al PMP.

Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei de 9 noiembrie - Ziua limbii ucrainene - PL-x 274/2018; are caracter ordinar şi 4 amendamente admise

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Domnul Miroslav?

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum bine ştim, existenţa unei naţiuni constă în păstrarea limbii materne, aceasta existând dacă poporul reuşeşte să-şi păstreze elementele fundamentale şi valorile spirituale.

În secolul XXI, când statele lumii promovează o politică multiculturală şi multietnică, persoanele aparţinând minorităţilor naţionale reuşesc să-şi păstreze elementele fundamentale, bucurându-se de drepturi egale cu cele ale populaţiei majoritare.

În România, ucrainenii reprezintă a treia etnie după numărul de etnici, şi vorbim despre aceasta ca despre una autohtonă, foarte multe dintre localităţile în care trăiesc compact fiind atestate de peste 7 secole, însă pentru orice etnie o sărbătoare importantă în viaţa comunităţii este legată de sărbătorirea limbii materne, aceasta fiind moştenirea sacrală a unui popor, care se transmite din generaţie în generaţie, pe cale scrisă sau verbală.

A cunoaşte o limbă, aşadar, înseamnă a cunoaşte identitatea, personalitatea şi sufletul poporului care o vorbeşte. Un popor poate reconstitui aproape orice, de la economie până la societate, însă nu poate reconstitui limba, iar o naţiune fără identitate lingvistică proprie încetează să mai existe.

Tocmai din această cauză este firească dorinţa ucrainenilor de pe aceste meleaguri, de a nu-şi uita tradiţiile, cultura şi limba maternă şi de a le putea transmite generaţiilor viitoare.

În România, de această sărbătoare se pot bucura romii, cehii, slovacii, bulgarii, tătarii, dar nu şi ucrainenii care, până la această dată, nu au o asemenea sărbătoare, iar o astfel de lege ar fi benefică, oferind posibilitatea ca şi cetăţenii altor etnii să cunoască valorile limbii ucrainene.

O dată importantă în viaţa comunităţii ucrainene este 9 noiembrie, când ucrainenii sărbătoresc Ziua scrierii şi limbii ucrainene.

Drept pentru care, vă supun spre dezbatere şi aprobare prezenta iniţiativă legislativă, readucându-vă aminte faptul că pluralismul şi diversitatea culturilor naţionale alcătuiesc cultura universală.

Sper că prin votul Domniilor Voastre veţi încuraja încă un mic pas spre cultura universală.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului?

Domnul Iusein Ibram.

Domnul Iusein Ibram:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 25 aprilie 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 9 noiembrie ca Ziua limbii ucrainene, în scopul păstrării tradiţiilor culturii şi limbii materne de persoanele aparţinând acestei minorităţi.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei de 9 noiembrie - Ziua limbii ucrainene, cu un amendament admis, prezentat în anexă.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal, în întreaga sa istorie - şi este partidul care chiar are o lungă istorie - a respectat minorităţile, a respectat drepturile lor, şi astăzi, la fel, şi cu această ocazie, vom vota acest proiect de lege.

Dar aş vrea să vă spun, în acelaşi timp, şi le spun şi colegilor de la minorităţi, cred că limba română, şcoala română şi minoritatea română ar trebui altfel tratate în Ucraina.

România a fost alături de ea în aceste momente grele. România este alături de ea în aceste momente dificile. Aşa că nu înţelegem nici astăzi cum s-a putut da o lege care să limiteze accesul minorităţii române la învăţământul în limba maternă.

Acest lucru trebuie să vă dea de gândit şi, la rândul dumneavoastră, în special ca reprezentant al minorităţii, să faceţi demersuri pentru a se înţelege şi la Kiev, aşa cum înţelegem noi la Bucureşti să respectăm minorităţile.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule Dobre.

Domnul Codreanu Constantin.

Domnul Constantin Codreanu:

Distinşi colegi,

Cum spuneam şi săptămâna trecută, atunci când am votat declararea Zilei limbii elene în România, putem să ne mândrim de atitudinea instituţiilor statului român faţă de minorităţile conlocuitoare din România.

Din păcate, nu putem spune acelaşi lucru atunci când vorbim de atitudinea noastră, ca stat, faţă de minoritatea noastră în alte state.

Sigur, cunoaşteţi toţi prea bine situaţia dramatică şi regretabilă care există în Ucraina. Chiar în acest Parlament am avut o declaraţie comună ale celor două Camere reunite, pe acest subiect.

În acelaşi timp, deşi ar exista tentaţia unui vot negativ, vreau să vă spun că susţinem şi acest proiect şi vom susţine şi proiectul următor, pentru că minorităţile din România nu au nicio vină pentru modul în care se comportă statele cu care sunt înrudite.

În acelaşi timp, îndemnul meu pentru toţi reprezentanţii Grupului minorităţilor este să fie cât mai vocali atunci când noi încercăm să protejăm drepturile minorităţilor române din alte state şi să încercăm, împreună, să dăm un semnal foarte clar, că ceea ce facem în România - aceste standarde europene pe care le promovăm în România să fie preluate şi în alte state, în Ucraina inclusiv, şi să se înţeleagă şi la Kiev ceea ce de fapt am scandat după adoptarea Legii educaţiei, acea lege antidemocratică dată de Rada Supremă, că Ucraina trebuie să preia practicile europene şi să iasă din logica sovietică în care există în prezent.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Andrei Daniel.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Evident, respectarea drepturilor minorităţilor este o valoare fundamentală europeană pe care România şi-a asumat-o şi a pus-o foarte bine în practică.

Dar noi aşteptăm acelaşi lucru şi de la statul ucrainean. În ultima vreme, minoritatea românească, în special din regiunea Cernăuţi, din nordul Bucovinei, este supusă persecuţiilor şi presiunilor fără egal, în ultimii ani. Ucraina, dacă doreşte să fie un stat european şi un stat modern, trebuie să ia modelul României în ceea ce înseamnă apărarea drepturilor minorităţilor.

Evident, nimeni nu are absolut nimic de discutat, pe fond, cu privire la oportunitatea sau neoportunitatea acestei teme a limbii ucrainene, dar ceea ce este foarte important aici de spus este transmiterea unui mesaj politic şi diplomatic care sperăm noi să ajungă la Kiev. Pentru că nu se mai poate!

Să nu uitaţi, chiar recent, securitatea ucraineană, SBU, a spart uşile Centrului românesc "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuţi, a dat buzna acolo, l-a reţinut pe profesorul Vasile Tărâţeanu o zi şi a confiscat nişte hărţi care rămăseseră în urma unei Conferinţe ştiinţifice pe tema Unirii Bucovinei, la 1918, cu România.

Întâmplător, şi eu, la Biroul meu parlamentar, am acelaşi tip de hărţi. Dacă securitatea ucraineană doreşte adresa, i-o pot oferi - este aproape de aeroport, este în Otopeni - poate să ajungă să mi le confişte şi mie.

De aceea, este foarte important ca noi, în Parlamentul României, să nu oprim în vreun fel presiunile asupra statului ucrainean în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor, ale tuturor minorităţilor şi, bineînţeles, în special a comunităţii româneşti. Deci nu se mai poate! Se fac presiuni, se fac ameninţări, sunt intimidări împotriva liderilor comunităţii româneşti din Nordul Bucovinei, din Sudul Basarabiei, din Transcarpatia şi din alte regiuni ale Ucrainei.

Noi dorim să existe o unică grilă de măsură în ceea ce înseamnă drepturile minorităţilor, comună, una europeană, civilizată şi transparentă, atât în România, cât şi în Ucraina.

Şi de aceea - chiar am văzut recent la o dezbatere, cineva de la Ambasada ucraineană vorbea despre Unirea de la 1918 ca reprezentând începutul ocupaţiei româneşti în Bucovina. Astfel de afirmaţii nu pot fi permise în cazul în care considerăm să fim parteneri.

De aceea, chiar îl rog pe domnul reprezentant al minorităţii ucrainene din România să transmită aceste obiecţii instituţiilor statului ucrainean şi să înţeleagă toată lumea că noi nu acceptăm umilirea şi batjocorirea românilor din Ucraina, din regiunea Cernăuţi, din Nordul Bucovinei sau din Sudul Basarabiei, şi nici împărţirea lor în români şi moldoveni, nici încălcarea dreptului la educaţie şi nici ameninţările şi aceste presiuni judiciare care se fac asupra lor.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După cum ştiţi, am mai spus, şi ori de câte ori vom avea o astfel de lege, vom spune că o susţinem, o votăm, pentru că noi considerăm că minorităţile naţionale, cultura acestora este o bogăţie a întregii ţări.

Totodată, considerăm că nu numai în aceste momente semifestive trebuie să fim alături de ei, ci şi în practica noastră de zi cu zi, în rezolvarea problemelor pe care le întâmpină în prezervarea şi dezvoltarea culturii limbii proprii.

Totodată, trebuie să fiu de acord cu tot ceea ce s-a spus la microfon de antevorbitorii mei, cu o singură adăugare. Într-adevăr, este nepermis ceea ce se întâmplă în Ucraina, faţă de comunităţile minorităţilor de acolo, cea română şi cea maghiară.

Iată un punct comun în care atât majoritatea din România, minoritatea maghiară din România, cât şi statul român, şi statul maghiar cred că trebuie să aibă acţiuni concertate. Iată o problemă, din păcate dureroasă, pe care o avem de rezolvat în comun.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc.

Da, credeam că o să dureze puţin dezbaterea aceasta.

Când legiferezi un drept, îl legiferezi pentru că ai un crez, nu pentru că vrei să-l contrapui unor lipsuri de drepturi. Noi legiferăm toate aceste lucruri legate de minorităţile naţionale pentru că avem cu toţii un crez. Îl avem nu de ieri, de alaltăieri, îl avem exprimat explicit de o sută de ani, în Proclamaţia de la Alba Iulia, şi probabil că-l vom mai avea mult timp de acum înainte.

Este adevărat că astăzi avem, probabil, cel mai elaborat şi mai evoluat model de protecţie a identităţii naţionale din Europa, dar îl avem în virtutea acestui crez pe care generaţie după generaţie l-a purtat cu sine poporul român, şi acesta este un lucru important şi trebuie punctat.

Mai avem un crez, acela că vedem nedreptăţile care se fac românilor care trăiesc în afara graniţelor României, pe pământurile lor, şi milităm pentru ca ei să aibă aceleaşi drepturi pe care le au minorităţile din România.

Vreau să vă amintesc că, la Declaraţia pe care am votat-o aici, în Parlament, legat de situaţia din Ucraina, noi am contribuit cu o variantă mult mai radicală, care, până la urmă, prin negocieri s-a diluat şi s-a ajuns la varianta votată aici.

Vreau să vă reamintesc că din comisie am făcut parte eu, a făcut parte colegul meu, reprezentantul minorităţii ucrainene, iar acolo am militat în favoarea unei formule echilibrate.

Vreau să-i amintesc domnului Codreanu că am susţinut proiectul lui de lege cu toţii, tot Grupul minorităţilor, pentru că avem acest crez, nu pentru că am crede, în virtutea unor simetrii, că este bine să susţinem aşa ceva, nu, ci pentru că avem acest crez pe care sper să-l împărtăşim cu toţii în continuare.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Bacalbaşa.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Dragi colegi,

Eu nu ştiu care este crezul domnului Pambuccian, pentru că mi s-a părut destul de difuz definit. Mă rog, pentru mine.

Crezul meu se numeşte poporul român. Eu nu pot să fiu un bun creştin, pentru că în Biblie scrie că atunci când eşti lovit peste obrazul drept, întoarce şi obrazul stâng.

Cred că în condiţiile în care o conducere xenofobă, rasistă, din Ucraina, merge pe un genocid cultural, iar acest genocid cultural este formulat în legi împotriva limbii române, a vota o zi a limbii ucrainene reprezintă o trădare a conaţionalilor noştri de pe teritoriul, sper vremelnic cotropit de Ucraina, al României, pe care, în mod criminal, am acceptat să încheiem un Tratat cu consfinţirea graniţelor actuale şi, ca atare, indiferent de cum va vota partidul meu, eu voi vota contra.

În ceea ce-l priveşte pe domnul Pambuccian, eu am luptat totdeauna ca ceea ce li s-a întâmplat armenilor să se numească genocid, şi nu altfel. Am avut această onestitate intelectuală.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Florea Damian.

Domnul Damian Florea:

Dragi colegi,

Un lucru este clar. Poporul român este un popor bun, un popor primitor şi nu putem să ne opunem acestei iniţiative a colegului nostru Miroslav.

În Comisia pentru cultură chiar am şi spus că, dat fiind că există acest lucru bine ştiut, că poporul român este un popor primitor, dat fiind că există chiar şi precedente ale altor minorităţi care au şi sărbătoresc limba lor, nu putem să trecem peste minoritatea ucraineană.

Domnul deputat Miroslav nu poate să fie depozitarul tuturor nemulţumirilor noastre în legătură cu ceea ce se întâmplă în Ucraina.

Pentru asta există autorităţi, pentru asta avem diplomaţie parlamentară şi pentru asta îi îndemn pe colegii care au vrut să-i spună domnului Miroslav sau minorităţii ucrainene lucruri, să se îndrepte cu energiile lor către autorităţile noastre şi bineînţeles să-şi aducă aminte că am avut şi Guverne care poate nu au acţionat aşa cum trebuie ca să îndrepte sau să facă în aşa fel încât românii din Ucraina să fie şi ei respectaţi, aşa cum îi respectăm şi noi pe ucrainenii din România.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Benga Tudor.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Bună ziua.

Aşa cum vă spuneam şi săptămâna trecută, atunci când am dezbătut Proiectul de Lege privind Ziua limbii elene, veţi putea conta totdeauna pe noi să sprijinim genul acesta de iniţiative. Vom vota pentru şi aici. Şi vom vota tocmai pentru că este o chestiune de valori şi, aşa cum a spus şi domnul Pambuccian mai devreme, acesta ne este crezul şi anume, faptul că libertăţile şi drepturile libertăţile fundamentale, inclusiv ale minorităţilor, sunt piatră de temelie într-un stat modern şi occidental.

Acum, cred că din toată situaţia aceasta cu Ucraina şi cu România sunt nişte lecţii de învăţat, atât pentru ucraineni, cât şi pentru noi, ca state. Eu nu cred că Ucraina va accesa şi va deveni parte din lumea occidentală, câtă vreme va opera cu genul de legi din alte vremuri, pe care le practică împotriva etniei româneşti, în momentul de faţă. Deci, dacă Ucraina îşi va dori realmente să intre şi să facă parte din Europa şi din lumea occidentală, va trebui să se ajusteze, din punctul acesta de vedere, la valorile occidentale.

Pe de altă parte, cred că ceea ce este de învăţat şi pentru România, pentru că ţine tot de valori, este faptul că în afara spaţiului occidental, în afara spaţiului european, de prosperitate şi de securitate, bate un crivăţ al naibii de rece, şi Ucraina a simţit mai tare decât oricine ce înseamnă să fi în afara acestui spaţiu.

Şi pentru că independenţa justiţiei este, de asemenea, o valoare de căpătâi a acestui spaţiu, este un semn de avertizare şi pentru noi, ce facem în ţara asta, să stăm sau riscăm să ieşim din acest spaţiu. (Aplauze.)

Mulţumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Gerea.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Da, aşa este, nici eu nu am crezut că vom asista la atâtea declaraţii politice de la acest microfon, dar este bine totuşi şi poate că toţi cei care periodic ajung în funcţii executive în Guvern să pună şi ei umărul, ţinând cont de tot ceea ce s-a spus astăzi aici, de la această tribună.

În rest, minoritatea ucraineană este compusă din cetăţeni români. Noi legiferăm pentru cetăţenii români şi, într-adevăr, atunci când o facem, nu trebuie să ne uităm peste graniţe când asigurăm condiţii normale de trai, de vieţuire comună tuturor concetăţenilor noştri. Rămâne într-adevăr problema minorităţii române din Ucraina şi rămâne, totodată, şi problema drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, pentru că tot am auzit mai devreme, fiind pusă aici, pe plan local, şi minorităţile trebuie să se bucure de aceste drepturi şi aş spune şi eu că şi politicienii români trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi şi libertăţi cetăţeneşti.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Cum vă spuneam, avem 4 amendamente admise.

Dacă la nr. crt. 1 sunt obiecţii? Dacă nu, adoptat.

La nr. crt. 2, obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 3, obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 4, obiecţii? Nu. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

2. Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei limbii macedonene - PL-x 308/2018; caracter ordinar; 4 amendamente admise.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Doamna Popescu Mariana-Venera.

Vă rog.

Doamna Mariana-Venera Popescu:

Vă mulţumesc.

Vineri, la Bruxelles, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au lansat negocierile pentru aderarea la blocul comunitar al Macedoniei şi al Albaniei.

România a fost printre primele ţări care au votat ca Macedonia să se numească Republica Macedonia, după câştigarea independenţei acesteia în anul 1991.

Este nevoie şi de ajutorul nostru şi vă mulţumesc anticipat pentru că veţi vota acest proiect legislativ, pentru că identitatea unui popor nu se revendică, ea se afirmă, iar limba unui popor este cartea de identitate a acestuia.

Aşa vrea să vă spun un lucru mai puţin cunoscut. Macedonia este unul dintre puţinele state care are reprezentant, ca deputat în Parlamentul ei, un deputat român, românii fiind minoritate în acest stat. Tocmai de aceea, vă solicit încă o dată să votaţi această lege, pentru că noi, membrii minorităţilor naţionale, ne considerăm şi suntem cetăţenii acestei ţări, iar opinia mea personală este că noi, toţi, suntem România.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, prezentarea raportului.

Domnul deputat Iusein Ibram.

Domnul Iusein Ibram:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei limbii macedonene.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 7 mai 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, precum şi Comisia pentru cultură, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, dar şi Comisia pentru învăţământ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea Zilei limbii macedonene, în scopul păstrării tradiţiei, culturii şi limbii materne de persoanele aparţinând acestei minorităţi.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei limbii macedonene, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Nu doreşte nimeni să intervină.

Cum vă spuneam, avem 4 amendamente admise.

La nr. crt. 1 dacă sunt obiecţii? Dacă nu, adoptat.

La nr. crt. 2 dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 3 dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La nr. crt. 4 dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

3. Proiectul de Lege pentru completarea art. 31 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006 - PL-x 244/2018; are caracter ordinar şi 7 amendamente admise.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Din partea comisiilor sesizate în fond?

(Domnul deputat Vasile Varga doreşte să ia cuvântul.)

Din partea iniţiatorului?

Domnul Vasile Varga:

Da.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog.

Domnul Vasile Varga:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am iniţiat acest proiect legislativ, având în vedere nedreptatea la care sunt supuşi cetăţenii de furnizorii de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi de unele administraţii locale.

Mai mult, iniţiativa are la bază numeroase petiţii şi sesizări pe aceste teme, venite din partea consumatorilor.

Să vă dau un exemplu de petiţie, în municipiul Brăila, în sensul eliminării nedreptăţilor, venind din partea furnizorului, a beneficiat de suportul a peste 15.000 de semnături. Nu pot să spun că sunt pe deplin mulţumit pentru modul în care va ieşi această lege, în condiţiile în care nu va rezolva problema până la capăt, dar ea va reprezenta un pas important în înlăturarea dictatului şi a abuzurilor din partea furnizorilor. Este adevărat că unele consilii locale au reuşit - de exemplu Consiliul Local Buzău, Consiliul Local Drobeta Turnu Severin - cu toate neajunsurile, de la momentul intrării în vigoare a acestui act normativ, unităţile administrativ-teritoriale vor avea posibilitatea de a adopta unele hotărâri pentru scutirea populaţiei de la plata acestor colectări, a transportului şi evacuării apelor pluviale.

Pentru acest fapt şi considerând că o parte importantă a problemei indicate de oameni este rezolvată, Partidul Naţional Liberal va susţine şi va vota acest proiect de lege.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Călin, din partea comisiilor sesizate în fond, prezentarea raportului.

Domnul Ion Călin:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor... şi pentru domnul Bejinariu...

... Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 31 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi canalizare nr. 241/2006.

Guvernul susţine această iniţiativă legislativă.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 31 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, republicată, astfel încât costurile generate de colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea apelor pluviale să fie suportate de utilizatorii serviciului. Prin excepţie, autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale pot adopta hotărâri pentru scutirea populaţiei de la plata colectării, transportului, epurării şi evacuării apei pluviale, cu suportarea din bugetul local, în limita disponibilităţilor şi a sumelor alocate cu această destinaţie.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de Lege pentru completarea art. 31 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale.

Doreşte cineva să intervină? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 2, obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 3, obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 4, obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 5, obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 6, obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 7, obiecţii? Nu. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice - PL-x 112/2018; 3 amendamente admise şi un amendament respins; caracter ordinar

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină?

Domnul Roman?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Acest proiect de lege vine ca urmare a faptului că, în prezent, avem anual 1.900 de decese pe drumurile României, din cauza, spun unii, a vitezei excesive, alţii spun că din cauza neglijenţei, iar cauzele sunt multiple şi le regăsim în statisticile oficiale ale Poliţiei sau ale ONG-urilor care se ocupă de studierea acestui fenomen.

În momentul în care am generat acest proiect de lege, ne-am gândit că lucrurile nu merg şi ceva trebuie schimbat. Suntem deja într-un top al ţărilor europene cu număr mare de decese şi evident că sistemul actual generează disfuncţionalităţi. Ceva nu merge.

În momentul în care a apărut acest proiect, a fost atacat de unii colegi, a fost prezentat în fel şi chip, însă vreau să fac câteva precizări foarte clare.

Acest proiect de lege nu interzice radarele. Este o prostie pe care am văzut că unii au propagat-o în spaţiul public. Interzice amplasarea radarelor în locurile ascunse, acele radare care stau la ciupeală şi acele radare care sunt transformate în capcane pentru şoferi, care nu au vreo legătură cu partea de prevenţie.

O altă precizare importantă se referă la faptul că acest proiect se aplică cam după aceleaşi principii în alte ţări europene, cum este Franţa. Am văzut, de curând, o reacţie, chiar ieri sau alaltăieri, a uni ONG, intitulat Consiliul European al siguranţei circulaţiei, care ne spunea "... Domnule, nu e bun proiectul, că n-are un studiu de impact..." - dar nu i-am văzut pe ei prezentând un studiu de impact. Şi când am citi acel comunicat de presă parcă era opinia unui coleg de-al nostru exprimată în Comisia pentru transporturi.

Acest proiect redă demnitatea poliţistului în stradă, poliţist care este înjosit de şeful lui atunci când este trimis să facă planul de amenzi, pentru că au recunoscut inclusiv înalţi funcţionari din Ministerul Afacerilor Interne că poliţiştii sunt obligaţi să-şi facă planul de amenzi, altfel nu promovează ierarhic, la acea evaluare pe care o au odată la 3 luni.

Acest proiect pune bazele pe prevenţie, pentru că, din păcate, de foarte multe ori, agenţii de poliţie rutieră uită că au în fişa postului, în primul rând, partea de prevenţie.

Acolo unde sunt amplasate machete cu maşini ale Poliţiei, acolo unde sunt amplasate semne de circulaţie vizibile - cum este cel de la Bucureşti spre Braşov, sau cum este cel de la Bucureşti spre nordul ţării, cine este curios să afle -, va observa că numărul deceselor din accidente rutiere este unul foarte scăzut, faţă de alte zone unde acest lucru nu se întâmplă.

Din acest motiv, stimaţi colegi, vă adresez rugămintea să dăm un vot pentru acest proiect de lege, un proiect de lege care vine, spun eu, măcar să încerce să repare ceea ce s-a făcut rău până acum.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Prezentarea raportului comun, din partea comisiilor sesizate în fond?

Vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate în fond cu dezbaterea şi avizarea acestui act normativ, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 7 martie 2018.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, în sensul instituirii unor dispoziţii referitoare la obligativitatea purtării uniformei de către poliţiştii rutieri şi de frontieră, constatarea contravenţiilor numai cu mijloace tehnice certificate, instalarea dispozitivelor destinate măsurării vitezei numai pe autovehicule ce poartă însemne distinctive, precum şi sancţionarea cu nulitate absolută a procesului-verbal de constatare a contravenţiei care nu respectă forma şi conţinutul stabilite prin regulament.

Potrivit prevederilor art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţă comună, în data de 26 iunie 2018.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea actului normativ, cu amendamentele admise, prevăzute în Anexa nr. 1, şi amendamentele respinse prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale.

Domnul Drulă Cătălin.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc, doamnă vicepreşedinte.

Acest proiect de lege este o oroare, un proiect de lege care va face imposibilă prinderea vitezomanilor şi a celor care conduc ca demenţii în practic, care ne omoară copiii, familiile.

A pornit de la o prevedere care în sine era rea, şi anume ca măsurarea vitezei să nu se mai poată face decât de automobile care sunt vizibil inscripţionate cu "Poliţia", nu şi acele autoutilitare neînmatriculate ale Poliţiei, deşi aceasta este o practică care există şi în Germania, şi în Franţa, spre deosebire de ceea ce spunea un coleg antevorbitor. În Franţa, la 1 iulie 2017, erau 382 de vehicule neinscripţionate cu care se măsura viteza, în Statele Unite ale Americii şi aşa mai departe.

Dar, dincolo de această prevedere iniţială, care era rea, dar nu chiar atât de dezastruoasă cum a ajuns această lege, a revenit într-o formă cu nişte amendamente trecute pe repede-nainte, care face practic imposibilă orice fel de măsurare a vitezei celor care nu respectă legea.

Şi vă spun care este această prevedere. Maşina-radar trebuie să aibă înainte cu 500-1.000 de metri, pe drumul respectiv - cred că este vorba despre o stradă, un drum judeţean sau un drum naţional - un panou care avertizează că urmează o maşină cu radar, un panou care trebuie montat de administratorul drumurilor.

Deci să ne imaginăm câteva scenarii. Dacă pe drum naţional echipajul de poliţie vrea să pună radar, trebuie să sune la CNAIR să monteze un panou; dacă este o stradă, trebuie să sune la Primărie - Primăria, administraţia străzilor să vină să monteze un panou; iar procesele-verbale, dacă ar fi date fără să existe acest panou, sunt nule.

De asemenea, pistolul radar, care funcţionează cu laser, care este o metodă extrem de eficientă, pentru că poate prinde în trafic orice maşină individualizat, nu mai poate fi folosit decât la maximum 10 metri de o maşină de poliţie.

Deci toate aceste măsuri vin să facă imposibilă prinderea celor care nu respectă legea. Şi vă dau câteva cifre, care sunt consecinţele acestei nerespectări.

În primele 9 luni ale anului 2017, au avut loc 6.089 de accidente grave, soldate cu 1.346 decese, dintre care 1.161 de accidente şi 300 de persoane decedate din cauza nerespectării vitezei legale.

În momentul în care este numai în locuri foarte clar indicate a se măsura viteza, este evident că cei care nu vor să respecte legea - pentru că discutăm despre nerespectarea legii, nu discutăm despre încălcarea drepturilor unor cetăţeni care respectă legea - vor merge legal acolo, iar apoi vor călca pedala, producând şi mai multe decese.

Este o lege complet iresponsabilă, trecută pe repede-nainte în comisie. Şi vreau să vă spun că poziţia reprezentantului Ministerului Afacerilor Interne a fost de nesusţinere a acestei legi, pentru că le va fi foarte greu să mai aplice legea în ceea ce priveşte măsurarea vitezei, dar această intervenţie a fost cu o voce şi cu o tonalitate foarte joasă. Chiar eu l-am rugat să-şi dea o părere, deşi este normal în comisie. Deci este evident că aceşti oameni sunt timoraţi de Guvern.

Nu ştiu dacă este cineva de la Ministerul Afacerilor Interne sau nu... vă rog să vă prezentaţi poziţia.

Solicit chiar preşedintelui de şedinţă...

Evident, este o presiune foarte mare, politică, din sală. Sunt oameni care au maşini puternice şi cărora nu le place să respecte legea.

Vă solicit să daţi posibilitatea Guvernului să-şi prezinte punctul de vedere pe acest proiect de lege şi fac apel şi la colegii din majoritatea parlamentară... am discutat şi cu liderul de grup, acum...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Sunt nişte amendamente trecute pe repede-nainte, care chiar fac imposibilă aplicarea legii.

Haideţi să retrimitem.

Deci vă rog să supuneţi votului retrimiterea la comisie. Un termen oarecare, nu ştiu, să zicem, două săptămâni.

Eu cred că trebuie respinsă cu totul această iniţiativă, dar măcar să fie corectate aceste chestiuni care sunt absolut aberante.

Haideţi să nu ne facem de ruşine, ca ţară, cu această lege.

Deci două solicitări am.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

În comisie, legea a fost dezbătută, înţeleg. Ministerele au fost prezente. Cu siguranţă, aţi aflat de acolo tot ceea ce aveţi nevoie. Şi lucrurile, dacă mai pot fi corectate, asta rămâne de văzut.

Însă mai departe supun votului... propunerea... da, supun votului propunerea colegului nostru de la USR, de retrimitere la comisie a acestui proiect, termen două săptămâni.

Vot, vă rog.

Respinsă cu 22 de voturi pentru, 106 voturi contra, două abţineri.

Asta, pe de o parte.

Pe de altă parte, ministerul de resort, fiind vorba despre o iniţiativă legislativă, nu este obligat, potrivit Regulamentului, să vină să-şi prezinte punctul de vedere în plen. (Vociferări.)

Îi puteţi adresa, la sesiunea de declaraţii sau interpelări, îi puteţi adresa lucrurile acestea în scris sau oral.

Vă mulţumesc.

În continuare, domnul Simionca Ionuţ, din partea PMP, dezbateri generale.

Domnul Ionuţ Simionca:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi trebuie să prevenim întâi să nu se întâmple astfel de accidente.

Haideţi să nu fim împotriva propriilor cetăţeni ai României. Haideţi să nu umblăm să-i taxăm pe unde îi prindem, să le luăm toţi bănuţii.

Bineînţeles, dacă avem mai multe semnalizatoare - "Atenţie, radar!", "Atenţie, radar!", "Atenţie, radar!" - cu siguranţă, vor merge mai încet. Iar dacă încalcă legea, să fie sancţionaţi.

Dar să stăm ascunşi şi să încercăm să-l prindem pe acela care încalcă legea nu e normal. Mai bine prevenim să nu se întâmple accidente şi suntem preventivi.

În ceea ce priveşte presemnalizarea radarelor, cum facem cu cel mobil? O să umble cineva cu un semn, 100 de metri în spate sau 100 de metri în faţă?

Deci haideţi să ajungem la normalitate şi haideţi să nu mai fim împotriva propriilor noştri cetăţeni!

Vă daţi seama, un român care trebuie să plătească o amendă de 7 milioane şi el ia salariul minim pe economie, ia în mână 14 milioane? (Vociferări.)

Haideţi să fim mai înţelegători!

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Cătălin Rădulescu, vă rog.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Deci, aşa cum aţi spus, foarte bine, în primul rând, cele trei comisii au dat vot pozitiv, mai puţin colegii de la USR, dar deja ne-am obişnuit, pentru că dânşii se opun oricărui fel de iniţiativă, dar asta nu este o problemă.

Da, am trecut - şi este foarte bine că am trecut - de la cutuma amenzilor şi numai a amenzilor, fără niciun fel de scop de prevenţie, la această cutumă a prevenţiei.

Nu am văzut în ultimii 5 ani de zile ca prin această formă de ascundere a maşinilor după colţuri sau prin lanul de porumb sau pe unde erau, să fi scăzut numărul de morţi. Eu n-am văzut acest lucru. Ba, din contră, a crescut.

Dacă vedem că un principiu nu merge, încercăm să-l corectăm. Şi noi l-am corectat cu acest principiu, şi anume, să presemnalizăm. Şi aceasta nu spune... că auzeam aici că o să pui o presemnalizare şi după aceea o mai pui la 200 de kilometri.

Dar cine îi opreşte să nu presemnalizeze din 50 în 50 de kilometri? Sau din 25 în 25 de kilometri?

Dar cel puţin eu, ca medic, spun acest lucru. Prevenţia nu face altceva decât, aşa cum făcea Pavlov, să inducă omului acest principiu, că trebuie să încetinească.

Şi eu sunt convins şi pot să fac un pariu astăzi că prin această lege va scădea numărul de morţi.

Hai să vedem dacă principiul nostru a fost bun sau rău!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am asistat, din partea unui coleg, la o tentativă de manipulare ieftină. Ieftină şi neargumentată.

În primul rând, vreau să vă spun că acest proiect de lege a fost votat la Senat aproape în unanimitate, a avut un singur vot împotrivă. Deci a fost votat inclusiv de colegii de la USR.

Şi nu vreau să mă refer la toţi, că nu toţi contestă acest proiect. Am discutat cu colegi de la USR care înţeleg oportunitatea acestui proiect.

Deci aceasta este prima precizare care trebuie făcută.

A doua precizare care trebuie făcută este că acest proiect, la Camera Deputaţilor, a trecut pentru aviz pe la 5 comisii şi cu raport de adoptare, la alte 3 comisii.

Deci n-a fost un proiect care s-a dezbătut pe repede-nainte, aşa cum sugera cineva aici. A fost chiar un proiect care şi-a urmat un curs firesc şi a avut un filtru foarte, foarte bun.

În al treilea rând, vreau să înţeleg foarte clar. Spunea un coleg aici - sunt 1.900 de decese şi din cauza aceasta se întâmplă asta.

Păi, tocmai acesta este cel mai bun argument că lucrurile nu merg, oameni buni, şi că trebuie schimbate. Ce-i atât de greu de priceput?

Nu mai folosiţi acest argument, pentru că îl folosiţi în defavoarea argumentaţiei dumneavoastră.

Stimaţi colegi,

Cred că este de datoria noastră, în primul rând, vă repet, să punem bazele pe prevenţie.

Şi cred că fiecare dintre cetăţenii României, care este conducător auto, ar trebui să simtă din partea agentului de poliţie şi faptul că este susţinut prin prevenţie.

Cred că toţi avem nevoie de respect. Şi participanţii la trafic, conducătorii auto, şi agenţii de la Rutieră.

Eu cred că este cazul să-i ajutăm şi pe agenţii de la Rutieră, care, vă repet, sunt trimişi de oameni care stau în birouri, la aer condiţionat, şi-i trimit pe ei să facă norma de amenzi. Dar în ce ţară trăim? Unde suntem?

Lucrurile acestea trebuie să înceteze odată şi odată.

Şi cred că şi în Ministerul Afacerilor Interne trebuie să se înţeleagă acest lucru. Că nu... s-au schimbat şi vremurile, se mai schimbă şi oamenii. Nu mai putem merge ca înainte, cu plan de amenzi.

Vă mulţumesc.

Şi vă rog să votaţi cu toată încrederea acest proiect.

În Franţa - îi spun stimatului coleg - să ştiţi că un proiect similar a redus consistent numărul victimelor.

Şi dacă ne place să ne uităm la ţările civilizate, haideţi să ne uităm şi la acele proiecte care au dat rezultate bune!

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Bende Sándor.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este regretabil faptul că anual mor circa 2.000 de persoane pe şoselele României. Nu suntem şi nu putem fi de acord cu acest lucru. Pentru că dacă ne uităm, la un simplu calcul, asta înseamnă că pe şoselele României, anual, dispare câte o comună, câte o localitate mai mică.

Dar ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, în România? Nu s-a făcut prevenţie. S-a făcut doar corecţie. Am mărit amenzile, am mai înăsprit legile, iar decesele au rămas.

Din punctul meu de vedere, simplul fapt că va circula o maşină pe şoselele României, care este inscripţionată aşa cum scrie în lege, aşa cum dorim, că acea maşină este o maşină a unei instituţii a statului român, eu cred că aceasta este o prevenţie, o măsură preventivă şi benefică; pe de altă parte, să nu confundăm instituţiile statului român cu cei care încalcă legea, cu cei care vor să încalce legea, cei care desconsideră legea.

Nu putem să-i lăsăm pe poliţiştii rutieri să stea ascunşi exact aşa cum stau ascunşi cei care, cu bună ştiinţă, încalcă legea.

Nu puteam să îi confundăm cu aceşti oameni. Şi chiar de aceea eu consider că trebuie să fie vizibili, trebuie să fie corecţi şi cinstiţi, pentru că doar aşa - şi din punct de vedere corectiv, aceasta este o regulă corectă - doar aşa vom putea ca pe viitor să reducem acest număr de decese care se întâmplă în zilele noastre pe şoselele din România.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ionuţ Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Dacă veţi vota acest proiect, România se va transforma oficial în cel mai mare circuit de raliu şi ar fi o inconştienţă din partea voastră, stimaţi colegi, să faceţi acest lucru.

Vă reamintesc ce a spus şi colegul meu mai devreme. Anul trecut au murit 446 de oameni pe şoselele României, în accidente produse de viteza excesivă - pe locul 2. Doar indisciplina pietonilor a fost pe locul 1.

Au luat o astfel de măsură şi în Bulgaria, acum câţiva ani. Stăteau la pândă. Şi au zis: ce facem? Hai să nu-i mai lăsăm!

Au crescut accidentele cauzate de viteza excesivă, s-au dublat. Mai mult decât s-au dublat.

Veţi vedea, şi voi veni în faţa dumneavoastră în câteva luni de zile şi vă voi arăta statisticile din România, dacă această lege trece, veţi fi părtaşi la omoruri pe şoselele patriei.

Vă rog să fiţi responsabili!

Dacă doriţi să faceţi prevenţie... (Vociferări)

Dacă doriţi să faceţi prevenţie, rugaţi Guvernul, puneţi Guvernul pe care de fapt îl controlaţi, să pună camere fixe în punctele negre. În acele puncte în care se întâmplă cele mai multe accidente. Este singura măsură de prevenţie care poate stopa accidentele.

Haideţi să fim responsabili. Gândiţi-vă un pic la oamenii care pleacă în fiecare dimineaţă de acasă cu maşina şi haideţi să nu votăm acest proiect de lege. Ar fi o iresponsabilitate.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Florea Damian.

Domnul Damian Florea:

Dragi colegi,

Am auzit de la acest microfon cuvinte precum "prevenţie", am auzit aici spunându-se sau citând din statistici că mor oameni pe şoselele din România, pe străzile din România, în număr foarte mare.

Dar să ştiţi că nu numai viteza cauzează aceste lucruri, ci şi faptul că legislaţia noastră este permisivă în acest domeniu.

Şi am făcut câteva interpelări către Ministerul Afacerilor Interne, chiar cu câţiva ani în urmă, chiar mai mulţi ani în urmă, în care spuneam că există pe şoselele din România maşini cu volanul pe dreapta şi ceream să se caute soluţii pentru interzicerea acestor maşini. Pentru că la noi, circulaţia, după cum ştiţi, este reglementată altfel.

Şi mi s-a răspuns că Uniunea Europeană nu ne dă voie, acquis-ul comunitar şi aşa mai departe.

Haideţi, împreună, există un proiect, colegi de-ai mei au depus sau încearcă să depună un proiect de lege cu privire la aceasta. Haideţi împreună să depunem eforturi. Când vorbim despre prevenţie, când vorbim despre oameni care mor pe şosele, să luăm în considerare şi acest lucru.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Avem 3 amendamente admise şi unul respins.

Dacă doriţi să-l susţineţi pe cel respins, vă rog să o faceţi şi să mă anunţaţi, urmărind amendamentele admise.

Dacă la nr. crt. 1 sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 2, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La nr. crt. 3. Sunt obiecţii?

Domnul Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Da. Încep cu alin. (4) care, în forma iniţiatorilor, introducea obligativitatea ca radarele să fie montate pe autovehicule inscripţionate cu "Poliţia". Acum trebuie să fie poziţionate şi vizibil, iar dispozitivele de tip pistol, de care vorbeam, nu pot fi folosite la mai mult de 10 m de autovehicul. Deci poliţistul va trebui să demonstreze şi că nu era la 11 m distanţă de autovehicul, în momentul în care a măsurat viteza unui contravenient.

Vă propun să supuneţi votului acest amendament care practic înseamnă că punem clopoţei pisicii.

Şi, ca să fac o comparaţie cu ce s-a spus aici, e ca şi cum am avea foarte multe furturi în România, nu scad de ani de zile, aşa că mai bine să-şi pună poliţiştii nişte pene pe spate şi nişte clopoţei, că poate scad furturile. Aşa e şi aici cu morţii şi cu cei care nu respectă legea.

Deci la alin. (4), vă rog să supuneţi votului amendamentul admis.

Iar eu vă rog, dragi colegi, să votaţi împotriva lui. (Vociferări.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bun. Avem propunerea de la nr. crt. 3 alin. (4), dar este...

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Este în raport, este un amendament admis pe care domnul coleg de la USR ne solicită să-l supunem votului, da? Este un amendament admis, da?

Vă rog. Vot, vă rog.

Imediat, domnule Roman, imediat. (Vociferări.)

108 voturi pentru, 18 voturi împotrivă şi 6 abţineri.

Domnul Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că fiecare dintre noi, că e la început, că are mai multe mandate de parlamentar, ştie că unul dintre instrumentele noastre de lucru, în Parlament, este amendamentul.

Regulamentul nostru spune că atunci când ai amendamente respinse poţi să vii să ţi le susţii în plen.

În condiţiile în care nu depui amendamente, să vii în plen, să ne spui cum ar fi trebuit să facă iniţiatorii şi aşa mai departe eu consider că e o lipsă de respect faţă de colegii care au avut capacitatea şi bunul-simţ de a depune amendamente.

Deci rugămintea este, doamnă preşedinte, să supuneţi votului dacă sunt amendamente respinse. Nu închipuiri şi poveşti ale unui coleg care vine să ne spună de nu ştiu ce alineat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Potrivit Regulamentului... (Aplauze.)

Stimaţi colegi... (Aplauze.) aplaudaţi degeaba.

Potrivit Regulamentului, la vot intră, într-o anumită ordine, amendamente: admise, respinse şi cele de tehnică legislativă, de corelare, cele gramaticale, da?

Deci noi, potrivit Regulamentului - nu este prima dată când facem acest lucru în Parlament - putem... orice coleg de aici poate să ceară, să solicite să supun votului un amendament, fie el admis, chiar dacă nu-i aparţine, este regulamentar.

Vă mulţumesc.

Mai aveţi?

Vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc, doamnă vicepreşedinte.

Aşa e, aveţi dreptate. Aceasta este interpretarea corectă a Regulamentului.

Ca să avem şi o predictibilitate, mai am două amendamente admise pe care vreau să vă rog să le supuneţi votului şi, evident, eu susţin respingerea lor.

Este vorba de alin. (6) care prevede presemnalizarea prin panouri a maşinilor-radar, aşa cum spuneam, în funcţie de categoria drumului - drum naţional - administrator CNAIR, drum judeţean, administrator - Consiliul Judeţean, drum... stradă, în oraş, administrator - primăria. Va trebui montat un panou între 500 şi 1000 de metri faţă de locul unde e poziţionată maşina-radar.

Deci închipuiţi-vă, nu ştiu, un bulevard care are 5 km. Trebuie, la momentul în care cineva vrea să pună la jumătatea bulevardului, adică poliţia, un echipaj al Poliţiei Rutiere vrea să măsoare viteza, trebuie montat un panou. Dacă este o altă stradă, mai mică, trebuie montat alt panou. Poliţia trebuie să sune la primărie, să monteze un panou - Atenţie, că urmează un radar!

E absolut ridicol. Nu era nici în forma iniţială, nu s-a discutat nici la Senat acest amendament. N-are nicio legătură cu maşini inscripţionate, neinscripţionate. Aceasta este o prevedere extra..., cum să zic, am pus pe steroizi proiectul, în rău.

Deci vă solicit şi solicit şi colegilor să fim responsabili şi să eliminăm acest amendament.

Încă o dată, alin. (6).

Mulţumesc.

O să merg să votez...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

... şi apoi o să vin să-l susţin pe ultimul.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul admis din raport, de la nr. crt. 3 alin. (6).

Vot, vă rog.

112 voturi pentru, 17 voturi împotrivă, două abţineri, un coleg fără opţiune. Adoptat.

Şi ultimul amendament pe care vreţi să-l supunem votului?

Domnul Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Da, mulţumesc.

Este alin. (8). Aici e vorba pur şi simplu de tehnică juridică. Se interzice constatarea contravenţiilor prevăzute la alin. (3) cu ajutorul dispozitivelor radar, cu încălcarea prevederilor alin. (4) şi alin. (6).

Acele două alineate prevăd deja ce trebuie respectat. Deci e ca şi cum am da un articol de lege, art. 2 - "Se va respecta art. 1". Este efectiv ilogic şi dovedeşte ce am spus, că s-a dezbătut pe repede înainte. Probabil n-au fost făcute de jurişti, ci repede, pe genunchi, aceste amendamente.

Măcar acesta ar trebui respins, pentru că nu respectă normele legislative şi predictibilitatea prevăzută în Constituţie pentru lege, alin. (8). (Vociferări.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul admis din raport, de la nr. crt. 3 alin. (8).

Vot, vă rog.

118 voturi pentru, 15 voturi împotrivă, 3 abţineri. Adoptat.

Dacă la nr. crt. 3 mai sunt alte obiecţii? Dacă nu, adoptat.

Proiectul...

Pe procedură, domnule Bichineţ? Sau amendament, susţineţi ceva?

Domnul Corneliu Bichineţ:

Stimată doamnă preşedinte,

Obişnuiesc să fiu foarte atent la dezbateri. Şi am să fiu cât se poate de politicos, pentru că astăzi conduceţi dumneavoastră şedinţa. Dacă ar fi condus-o domnul Vlase, dar şi-a găsit vocaţia în altă parte, poate aş fi fost mai dur în exprimare.

Vreau să vă spun că atitudinea dumneavoastră concesivă, elastică este neproductivă.

Dacă aceste amendamente au fost trecute prin furcile caudine la 5 comisii şi au fost acceptate, are rost să le mai dezbatem încă o dată aici, pentru a fi...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc, domnule Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

... iar acceptate?

Şi a doua chestiune.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Cred că n-aţi fost atent.

Vă mulţumesc din suflet.

Domnul Corneliu Bichineţ:

A doua chestiune.

Vă rog să...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog. Vă rog, da.

Domnul Corneliu Bichineţ:

... ascultaţi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Trebuie să fac o apreciere.

USR este partid de opoziţie - şi cred că v-aţi convins de treaba aceasta -, PNL este şi el partid de opoziţie, şi PMP, partid de opoziţie.

Vine un coleg al nostru de la PNL cu un proiect de lege, şi opoziţia formată din 3 partide nu poate să-l susţină.

De asta PSD cred că o să conducă 100 de ani, stimaţi colegi. (Vociferări. Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnule Bichineţ, să ştiţi că am invocat prevederile regulamentare, apropo de articolele admise care trebuie supuse votului. O să vă rog să-l mai citiţi din când în când.

Am terminat dezbaterea proiectului de lege. Acesta merge la votul final.

Mai departe.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM INVEST ROMÂNIA; PL-x 128/2018; caracter ordinar.

Avem procedură de urgenţă şi 20 de amendamente admise.

Reprezentantul Guvernului?

Vă rog să...

Domnul Alexandru Petrescu (director general, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii):

Scurt.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Permiteţi-mi să vă supun atenţiei Proiectul de Lege pentru susţinerea şi încurajarea creşterii economice a întreprinderilor mici şi mijlocii din România - IMM INVEST, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă nr. 110/2017, ce a intrat în vigoare pe 27 decembrie 2017.

Este unul dintre cele mai importante programe de susţinere a IMM-urilor, lansat în ultimii câţiva ani, alături de Start-up Nation şi alte câteva programe pe care sunt convins că le ştiţi.

Reperele principale ale acestui program sunt: acordarea de facilităţi de garantare pentru credite pentru IMM-uri până în 10 milioane de lei, cu un cuantum de garantare de 50% pentru capital de lucru; până în 5 milioane de lei, cu un cuantum de garantare de 50% pentru capital de investiţii.

De asemenea, are un element de adresabilitate sectorială acest program, şi anume sunt susţinuţi antreprenorii din sectorul turismului. Şi putem garanta în cuantum de 80% credite pentru antreprenorii ce activează în zona turismului, ce au în business-plan modernizarea sau iniţierea de centre de agrement.

Vă supun atenţiei acest program.

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri susţine acest program.

Şi vă mulţumesc anticipat pentru votul, sper eu, pozitiv.

Mulţumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiilor raportoare?

Domnul preşedinte Iulian Iancu, prezentarea raportului comun.

Domnul Iulian Iancu:

Stimată doamnă preşedinte,

Domnule lider,

Stimaţi colegi,

O să fim foarte scurţi cu prezentarea materialului, pentru că este un proiect de lege care a fost deja aprobat de Senat şi avizat de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. Un proiect care se adresează întreprinderilor mici şi mijlocii, în Programul IMM INVEST ROMÂNIA, încercând să acorde facilităţi de garantare de stat a creditelor acordate întreprinderilor mici şi mijlocii.

Este un proiect care creează un cadru favorabil pentru valorificarea posibilităţilor actuale de dezvoltare economică a României şi de stimulare a mediului de afaceri prin dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi prin îmbunătăţirea accesului acestora la finanţare.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului, cu amendamente admise, adoptarea proiectului de lege.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule preşedinte, fiind procedură de urgenţă, o să vă rog să propuneţi şi timpul afectat dezbaterii.

Domnul Iulian Iancu:

Două minute cu un minut.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Două minute, vot vă rog, timp afectat dezbaterii.

114 voturi pentru, 14 voturi împotrivă şi o abţinere. Adoptat.

Dezbateri generale?

Doreşte cineva să intervină, că nu văd aici... ?

Domnul Sorin Bumb?

Vă rog.

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

După atâtea legi care au dat facilităţi pentru nemuncă, vine în sfârşit o lege foarte importantă, pentru a da garanţii de stat întreprinderilor mici şi mijlocii.

Aceste întreprinderi, care sunt motorul economiei naţionale, care creează locuri de muncă şi care aduc bani la buget, trebuiau subvenţionate de mult şi trebuia să se faciliteze ca aceste subvenţii să fie obţinute mai uşor.

Mă bucur că în acest proiect de lege vor fi finanţate în special IMM-urile care au ca domeniu de activitate producţia şi serviciile, vor merge până la 80% din garanţie.

Şi un lucru extraordinar de important este că vor fi finanţate acele IMM-uri care nu au posibilitatea de a obţine garanţii.

PNL va vota pentru acest proiect important de lege şi sper ca întreprinderile mici şi mijlocii să se poată bucura de credite şi să poată asigura dezvoltarea economică a României.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Ion Călin.

Domnule Călin? Nu.

Nemaifiind intervenţii la dezbateri generale, mergem la dezbaterea pe articole.

Sunt 20 de amendamente admise.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 10 sunt obiecţii? Dacă nu, adoptate.

Dacă de la 11 la 20 sunt obiecţii? Dacă nu, adoptate.

Proiectul de lege merge la votul final.

6. Proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la sumele acordate reprezentând ajutoare de urgenţă. Este PL-x 396/2018. Are caracter organic şi patru amendamente admise.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină?

Din partea comisiei sesizate în fond, atunci, pentru prezentarea raportului.

Domnule Solomon?

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru aplicarea unor măsuri referitoare la sumele acordate ca ajutoare de urgenţă, în temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul exonerării persoanelor care au beneficiat de aceste ajutoare de la restituirea unor sume ca urmare a constatării, de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control, a înregistrării unor prejudicii.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 20 iunie 2018.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele care fac parte din anexa prezentului raport.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu. Nicio intervenţie.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 2 sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Nr. crt. 3, obiecţii? Nu. Adoptat.

Şi nr. crt. 4, obiecţii? Nu. Adoptat.

Rămâne pentru votul final.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 298/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Naţional Filatelic. Are caracter ordinar. Sunt 13 amendamente admise şi un amendament respins.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul Marius Budăi. Prezentarea raportului comun.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 298/2013.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 298/2013, astfel încât Colecţia filatelică a României, arhiva şi biblioteca Muzeului, precum şi registrele de evidenţă operativă şi documentele contabile, aflate în prezent în custodia Băncii Naţionale a României, să fie transferate în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României, urmând a fi păstrate la sediul acestuia.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii prezenţi la lucrări, au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 298/2013, cu amendamente de tehnică legislativă prezentate în Anexa nr. 1.

Amendamentele respinse se regăsesc în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale. Doreşte cineva să intervină? Nu.

Sunt 13 amendamente admise şi un singur amendament respins. Vă rog să-l urmăriţi şi, dacă doriţi, să-l susţineţi.

La nr. crt. 1 dacă sunt obiecţii? Nu.

Nr. crt. 2, obiecţii? Nu.

La nr. crt. 3, obiecţii? Nu sunt.

Nr. crt. 4, obiecţii? Nu sunt.

Nr. crt. 5, obiecţii? Nu sunt.

Nr. crt. 6, obiecţii? Nu sunt.

Nr. crt. 7, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Nr. crt. 8? Nu sunt. Adoptat.

Nr. crt. 9, obiecţii? Nu. Adoptat.

Nr. crt. 10, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Nr. crt. 11, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Nr. crt. 12, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Nr. crt. 13, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare. Este Pl-x 136/2018. Are trei amendamente admise. Caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină?

Dacă nu, pentru prezentarea raportului, domnul Călin. Raport suplimentar comun. Vă rog.

Domnul Ion Călin:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din 26 iunie 2018, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, s-a hotărât retrimiterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare. Suntem trei comisii sesizate în fond.

Pentru această iniţiativă legislativă s-a întocmit raportul.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010, în sensul exceptării serviciilor publice de interes local sau judeţean, specializate, cu personalitate juridică, înfiinţate şi organizate în subordinea consiliilor locale sau judeţene, de la încadrarea în numărul maxim de posturi determinat potrivit anexei la ordonanţa de urgenţă.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestei iniţiative, întocmind, în acest sens, raportul suplimentar de adoptare, cu amendamentele admise care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Florin Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un proiect al Partidului Naţional Liberal. Susţinem acest proiect. El este susţinut şi de Ministerul Dezvoltării Regionale. Şi dacă tot vorbim de autonomie locală şi vrem să avem cu adevărat autonomie locală, trebuie să lăsăm consiliile judeţene şi primăriile să-şi facă singure organizarea în ograda proprie.

Prin urmare, PNL va vota acest proiect de lege şi îi invităm pe toţi colegii să ni se alăture.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Benga Tudor.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Mulţumesc frumos.

Da, singura problemă cu propunerea aceasta legislativă este că va da liber la redimensionarea pe probleme de personal şi riscăm, pur şi simplu, în momentul în care se fac excepţii de la normativele de personal, se pot umfla organigramele acolo într-un mare fel şi acesta este motivul pentru care USR va vota împotrivă.

Mulţumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 3 sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Este un raport fără amendamente. Procedură de urgenţă.

Reprezentantul Guvernului, înainte de a vă da dumneavoastră... (Vociferări.) OK. Nu avem.

Vă rog. Domnul Varga, prezentarea raportului comun.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Senatul a fost prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, în scopul transpunerii corecte şi complete a art. 6 alin. (1) teza a II-a şi alin. (2) din Directiva nr. 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanţilor ţărilor terţe care sunt rezidenţi pe termen lung.

Intervenţiile legislative vizează: delimitarea condiţiei de a nu constitui o ameninţare la adresa ordinii publice de condiţia referitoare la securitatea naţională; respectarea principiului proporţionalităţii în situaţia în care este luată o decizie de refuz al acordării dreptului de şedere pe termen lung, avându-se în vedere elemente, precum: durata şederii, vârsta, refuzul de acordare a dreptului de şedere şi consecinţele deciziei pentru persoana în cauză şi pentru membrii familiei sale, legături cu ţara de reşedinţă sau absenţa legăturilor cu ţara de reşedinţă; introducerea garanţiei că refuzul acordării dreptului de şedere pe termen lung nu se bazează pe considerente economice naţionale, precum: motive de recesiune economică, dorinţa excesivă de a proteja munca autohtonă sau mediul de afaceri naţional.

Urgenţa reglementării este justificată de declanşarea, de către Comisia Europeană, a acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene, în cauza 2017/4109 -infringement.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru drepturile omului au avizat favorabil.

Membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, în conformitate cu prevederile art. 61 un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 14/2018.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale. Dacă sunt intervenţii?

Dacă nu, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru detaşarea personalului prevăzut la art. 24¹ alin. (1) şi alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, de la Ministerul Afacerilor Interne la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor; PL-x 335/2018.

Raport fără amendamente. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie, prezentarea raportului.

Domnul Roman Florin. Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, în procedură de urgenţă, a discutat acest proiect de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a respins proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea unei perioade de detaşare de 6 ani la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, pentru o anumită categorie de personal din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în vederea asigurării funcţionalităţii serviciilor comunitare.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiei au examinat proiectul de lege şi avizul Consiliului Legislativ, în şedinţa din 12 iunie 2018, şi au adoptat acest proiect de lege cu unanimitate de voturi, în forma iniţiatorului.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Şi pentru corelare tehnico-legislativă, se impune eliminarea sintagmei de la alin. (3): "începând cu data de 15 mai 2018", evitându-se, astfel, retroactivarea legii.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Dezbateri generale, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Grupul PNL susţine acest proiect de lege şi vă invităm şi pe dumneavoastră să susţineţi ordonanţa, pentru că neadoptarea ei ar însemna o blocare a serviciilor de evidenţă a persoanei, în această perioadă de vară, de concedii, când cozile, ştiţi foarte bine, sunt mai mari şi la paşapoarte, şi la evidenţa persoanei.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale, nu sunt amendamente.

Proiectul merge la votul final.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică. Este PL-x 839/2015. 40 de amendamente admise.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna Camelia Gavrilă, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, prezentarea raportului. Vă rog.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul derulării proceselor de evaluare în vederea certificării.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră Decizională.

Proiectul de lege a fost aprobat de Senat pe 18 noiembrie 2015.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 5 iunie 2018, comisia noastră a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise din anexă, aspecte care se referă la evaluarea în vederea acreditării institutelor naţionale de cercetare, elaborarea normelor metodologice, finanţări, deci chestiuni foarte importante pentru actualizarea şi susţinerea dezvoltării de calitate a cercetării ştiinţifice.

Mulţumim.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale?

Doamna Cherecheş Florica.

Doamna Florica Cherecheş:

Această ordonanţă vine în sprijinul instituţiilor de cercetare care nu erau acreditate şi nu puteau accesa anumite categorii de fonduri.

Noi vom susţine acest proiect care propune corelarea politicilor de cercetare-dezvoltare cu cele ale altor sectoare, recunoscând, astfel, rolul domeniului de cercetare-dezvoltare, de promotor real al dezvoltării economice şi sociale.

De asemenea, proiectul susţine simplificarea procesului de identificare şi selectare a experţilor pentru comisiile de evaluare. Şi, de asemenea, elaborarea unei legislaţii clare care să pună accent pe calitatea programelor de cercetare-dezvoltare.

Este esenţial să avem criterii clare de evaluare care să ţină cont de performanţe.

Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 10 sunt obiecţii? Dacă nu, adoptate.

De la nr. crt. 11 la nr. crt. 20, dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

De la nr. crt. 21 la nr. crt. 30, dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

De la nr. crt. 31 la nr. crt. 40, obiecţii? Nu. Adoptate.

Proiectul rămâne pentru votul final.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică. Este PL-x 377/2011. Cu 73 de amendamente admise.

Doamna deputat Camelia Gavrilă, prezentarea raportului. Vă rog.

Doamna Camelia Gavrilă:

Continuăm cu rapoartele pentru cercetare.

Comisia a analizat şi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică.

Istoricul este mai lung.

Au fost dezbateri succesive din martie 2012. De asemenea, discuţii în comisiile anterioare, în mandatele anterioare şi, de asemenea, şi în 2017, 2018.

Obiectul de reglementare se referă la modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările respective, vizând modificarea definiţiilor activităţilor de cercetare-dezvoltare conform celor uzitate în plan european şi internaţional, posibilitatea accesării finanţării de către unităţile de cercetare-dezvoltare fără personalitate juridică, cum ar fi centrele sau laboratoarele înfiinţate în cadrul unor universităţi sau institute naţionale, schimbarea procedurii de evaluare a institutelor de cercetare-dezvoltare, introducerea unui mecanism de finanţare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege, în şedinţa din 25 mai 2011.

În urma dezbaterilor - sigur, au fost succesive dezbateri în aprilie 2013, martie şi decembrie 2014 şi, ultima, în iunie 2018 - comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise din anexă, de asemenea, actualizarea tuturor aspectelor anterioare şi susţinerea şi dinamizarea activităţilor de cercetare, în cadrul ministerului respectiv.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Dezbaterea proiectului de lege.

Dacă de la nr. crt. 1 la 10 sunt obiecţii? Dacă nu, adoptate.

Dacă de la nr. crt. 11 la 20 sunt obiecţii? Dacă nu, adoptate.

Dacă de la nr. crt. 21 la 30 sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

Dacă de la nr. crt. 31 la 40 sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

Dacă de la nr. crt. 41 la 50 sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

Dacă de la nr. crt. 51 la 73 sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

Proiectul rămâne pentru şedinţa de vot final.

17. Proiectul de Lege privind trecerea unor suprafeţe de fond forestier din grupa I funcţională-vegetaţia forestieră cu funcţii speciale de protecţie din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale. Sunt opt amendamente admise şi trei respinse. Are un caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna deputat Fădor Angelica.

Imediat, domnule preşedinte. Avem din partea iniţiatorilor şi apoi dumneavoastră.

Doamna Angelica Fădor:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă cu care vin astăzi în faţa dumneavoastră este extrem de importantă pentru judeţul Suceava. Este iniţiativa tuturor parlamentarilor din judeţul nostru şi se referă efectiv la trecerea din domeniul public al statului, în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale a Parcului Şipote, situat în intravilanul municipiului reşedinţă de judeţ.

Iniţiativa legislativă de acolo a pornit, de la Parcul Şipote, însă face referire la tot ceea ce înseamnă păduri-parc de pe întregul teritoriu al României.

Noi, practic, nu obligăm pe nimeni să preia aceste suprafeţe de păduri-parc, ci, la solicitarea unităţilor administrativ-teritoriale, fie ele primării, fie consilii judeţene, prin hotărâre de Guvern, se vor putea trece şi acolo se vor putea realiza investiţii care sunt extrem de importante pentru comunităţile locale.

Am prevăzut expres în lege faptul că aceste suprafeţe de teren nu vor putea trece din domeniul public în domeniul privat, tocmai pentru a pune capăt eventualelor speculaţii imobiliare.

De asemenea, în termen de doi ani trebuie să fie executate amenajamente care vor trebui ulterior să fie respectate, iar în termen de 5 ani trebuie să fie executate lucrări pe acele suprafeţe de pădure-parc.

În cazul în care lucrările nu vor fi executate în termen de 5 ani, suprafeţele de fond forestier vor reveni la Romsilva.

Consider că discutarea acestei iniţiative legislative, astăzi, nu este una întâmplătoare, pentru că Parcul Şipote, de care vă spuneam, la început, este acel parc care duce spre Cetatea de Scaun a Sucevei, iar astăzi, pentru Suceava, este o zi extrem de importantă, pentru că, pe 2 iulie, noi îl comemorăm pe Ştefan cel Mare şi Sfânt.

De aceea, ţin să vă mulţumesc din suflet colegilor din toate cele trei comisii - pentru mediu, pentru administraţie şi respectiv pentru agricultură - pentru votul favorabil pe care l-aţi acordat şi vă rog respectuos şi pe dumneavoastră să susţineţi iniţiativa noastră legislativă.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Alexandru Stănescu, prezentarea raportului comun.

Domnul Alexandru Stănescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind trecerea unor suprafeţe de fond forestier din grupa I funcţională-vegetaţia forestieră cu funcţii speciale de protecţie din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru agricultură au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege privind trecerea unor suprafeţe de fond forestier din grupa I funcţională-vegetaţia forestieră cu funcţii speciale de protecţie din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, cele trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege mai sus menţionat, cu amendamentele admise şi cu amendamentele respinse prevăzute în Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2 care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Cornel Zainea.

Domnul Cornel Zainea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În România, avem o lipsă foarte mare de spaţii verzi. Ştim că Romsilva nu are capacitatea să administreze aceste păduri.

În consecinţă, suntem de acord cu această iniţiativă legislativă şi Grupul USR va vota pentru.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Corneliu Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pădurile-parc au devenit, în oraşele, în judeţele din România, un fel de "păduri nebune" - am făcut trimitere la Zaharia Stancu... (Vociferări) Domnule profesor, cine ştie, cunoaşte...

Şi acolo se petrec atrocităţi inimaginabile. După cum vedeţi, există un judeţ, Suceava, care a trimis destui parlamentari în acest for, şi toţi au generat un proiect de lege care îi va bucura, cred, şi pe domnul Flutur, preşedintele Consiliului judeţean, şi pe primarul Lungu de la Suceava.

Este bine, pentru că, astfel, autorităţile locale, după ce primesc ceva în patrimoniul lor, din patrimoniul statului, pot, au temei legal, să îngrijească, să cureţe, să înfrumuseţeze.

De asemenea, aş vrea să remarc că la Comisia pentru mediu, unde lucrez şi eu, colegul nostru Zainea, reprezentantul USR, a votat şi a şi pledat pentru astfel de proiecte.

Stimate coleg, eu cred că, având în vedere vidul de putere de acum, folosiţi momentul şi... tot înainte!

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Doamna Doina Pană.

Vă rog.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Stimaţi colegi,

Vă aduc aminte că în 2015, când am schimbat Codul silvic, noi am introdus nu numai pădurile-parc, ci şi pădurile instructiv-educative, exact în sensul pentru ca populaţia să cunoască pădurea, să beneficieze de plimbări pe aleile din pădure, copiii să o cunoască, să o iubească şi să o respecte.

Ceea ce se întâmplă astăzi este un pas înainte, pentru că nu este suficient să scrie în lege, dacă în realitate acest lucru nu se întâmplă.

Îi felicit pe toţi colegii din Suceava pentru demersul făcut şi consider că este o iniţiativă care trebuie votată.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Corneliu Olar.

Vă rog.

Domnul Corneliu Olar:

Se putea să nu susţineţi acest proiect?

Comisia pentru agricultură a votat în unanimitate acest proiect foarte important pentru Suceava şi cred că în multe zone ale României avem astfel de probleme, cu trecerea unor păduri-parc, să le spunem aşa... aveam o altă noţiune în Comisia pentru agricultură, însă este foarte bine... au trecut şi cred că este bine pentru ţară să mai dăm şi câte-un vot aşa, unitar.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ion Tabugan.

Domnul Ion Tabugan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

La Comisia pentru agricultură, aşa cum au spus şi colegii, votul a fost unitar, deoarece dorim, în jurul marilor oraşe, şi nu numai, să creăm aceste păduri-parc, păduri de agrement, la modul general vorbind, şi să treacă la administraţiile locale, astfel încât să poată fi amenajate şi să fie absorbite fonduri europene.

Lucrurile nu sunt simple. Cei care vor lua în primire aceste păduri vor trebui să le administreze în regim silvic. Dar, în acelaşi timp, şi scopul recreativ trebuie să fie îndeplinit la maximum.

De aceea, noi, ALDE, vom vota acest proiect şi vă rugăm şi pe dumneavoastră să-l votaţi.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Sunt 8 amendamente admise şi 3 amendamente respinse.

Vă rog să le urmăriţi şi să interveniţi, dacă doriţi să le susţineţi.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 5 sunt obiecţii? Dacă nu, adoptate.

Dacă de la nr. crt. 6 la nr. crt. 8 sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

Proiectul rămâne pentru votul final.

21. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier naţional; PL-x 494/2017. Este un raport fără amendamente

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul Alexandru Stănescu, prezentarea raportului.

Domnul Alexandru Stănescu:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier naţional.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier naţional.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea lit. a)-d) ale art. 6 din Legea nr. 56/2010, accesibilizarea fondului forestier naţional, cu modificările ulterioare.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 56/2010.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne pentru şedinţa de vot final.

23. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România; PL-x 509/2017. Sunt 12 amendamente admise şi un singur amendament respins.

Din partea comisiei, prezentarea raportului suplimentar.

Domnul Mihai Mohaci:

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi funcţionarea activităţii de turism în România.

Consiliul Legislativ, cu avizul nr. 670 din 21 august 2017, avizează favorabil proiectul de ordonanţă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 27 noiembrie 2017.

În şedinţa din 13 iunie 2018, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, s-a hotărât retrimiterea proiectului de lege comisiei sesizate în fond.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege, în şedinţa din 15 mai 2018 şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi funcţionarea activităţii de turism în România, cu amendamentele admise prevăzute în Anexa nr. 1.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale dacă sunt? Intervenţii? Nu.

Dacă sunt obiecţii la titlul legii? Nu. Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 2 la nr. crt. 12 sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru şedinţa de vot final.

Revenim la poziţia 22.

Este vreun coleg de la Comisia pentru muncă în sală? OK.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea alin. (3) al art. 169¹ din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 852, din 20 decembrie 2010; Pl-x 245/2017; caracter organic. Sunt 6 amendamente admise.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva? Nu.

Comisia sesizată în fond?

Domnul Silviu Vexler.

Vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Doamnelor şi domnilor,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 245 din 26 iunie 2017, cu dezbaterea pe fond a propunerii legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (3) al art. 169¹ din Legea nr. 263/2010, urmărindu-se eliminarea interpretărilor ambigue din aplicarea prevederilor Legii nr. 192/2015 cu privire la persoanele care au desfăşurat activitate în locurile de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele care se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Toma Ilie.

Domnul Ilie Toma:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru prima dată după doi ani, apare o lege care îndreaptă anumite inechităţi în sistemul public de pensii, şi anume, grupele de muncă pentru Legea nr. 192, grupele I şi a II-a de muncă, grupă specială, grupă deosebită. Este o lege mult aşteptată de toţi pensionarii din România. Este o lege care, după trei ani, îndreaptă inechităţile produse de Guvernul Cioloş şi de alţii, cei care n-au dorit sub nicio formă binele pensionarilor.

Şi vreau să vă rog foarte mult să votăm cu toţii, indiferent de coloratura politică, pentru că este vorba despre repararea inechităţilor şi nedreptăţilor pentru bunicii noştri, pentru părinţii noştri, pentru cei care au lucrat în grupele I şi a II-a de muncă, în grupă specială, în grupă deosebită, mineri, siderurgişti, hidroconstrucţia, ceferişti şi multe alte categorii care au fost nedreptăţite la vremea respectivă.

Vă mulţumesc foarte mult şi mulţumesc colaborării între grupurile parlamentare, Comisiei pentru muncă şi Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Cristian Seidler.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mesajul meu merge mai ales către doamna Olguţa Vasilescu. Mai înainte era în sală.

Tocmai venim din Comisia pentru muncă, unde a reieşit foarte clar că există încă 14.000 de dosare în lucru, pentru ceea ce reprezintă în momentul de faţă art. 169¹ şi, odată adoptată această prevedere, ar trebui recalculate 78.000 de dosare. Până aici, totul în regulă. Problema este că Guvernul nu are capacitatea administrativă să deruleze aceste chestiuni.

Deşi dânsa este ministru al muncii mai de alaltăieri, încă nici acum nu avem capacitatea să procesăm electronic dosarele de pensii. Evident, între timp, aşteptăm rezultatul celor trei categorii de simulări despre care dânsa afirma în spaţiul public, pentru recalcularea tuturor pensiilor. Capacitate administrativă la pământ - aceasta este ceea ce va fi lăsat doamna Olguţa Vasilescu în urma dânsei.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Vîlceanu.

Domnul Dan Vîlceanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Noi am mai avut un proiect, aproape identic cu acesta, pe care l-aţi respins, cei din majoritate, şi acest proiect urma să îndrepte unele inechităţi, aşa cum s-a spus mai devreme, numai că nu se întâmplă aceasta. Ba, din contră, generaţi o nedreptate şi mai mare.

Şi o să vă spun de ce.

Legea nr. 192 prevedea faptul că trebuie recalculate pensiile pentru grupele I şi a II-a de muncă, într-un termen de doi ani, lucru care nu s-a întâmplat. Deci doi ani aţi avut timp să recalculaţi pensiile şi n-aţi făcut-o! (Vociferări.)

Acum veniţi şi ne spuneţi că veţi recalcula toate aceste pensii într-un an. Nu vă crede nimeni, aţi dovedit-o deja că nu se poate face lucrul acesta. Ba, mai mult, introduceţi următorul text: "Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018". Cum să faceţi aşa ceva?!

Pensionarii beneficiază de aceste drepturi începând cu 1 ianuarie 2016. Aceasta prevedea Legea nr. 192/2015!

Dumneavoastră veniţi acum şi ne spuneţi aşa: că le luaţi banii oamenilor, la care ei aveau dreptul, încă cu 1 ianuarie 2016. Adică, în loc să recalculaţi aceste pensii şi să le daţi banii oamenilor cu 1 ianuarie 2016, aşa cum au dreptul, prin lege, - legea este în vigoare acum -, veniţi şi modificaţi, şi spuneţi că le daţi drepturile cu 1 ianuarie 2018.

Le-aţi furat doi ani şi ceva din banii... cărora lor li se cuvin şi pe care-i merită, conform legii, şi veniţi să ne spuneţi că aţi rezolvat problema? Veniţi şi spuneţi că aţi făcut dreptate, că rezolvaţi inechităţile?! Cum? Furându-le, practic, dreptul celor care trebuie să beneficieze de aceste recalculări? Inadmisibil! Nu puteţi să veniţi şi să spuneţi aici că faceţi dreptate! Din contră, faceţi o altă mare măgărie pensionarilor!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Să facem puţină istorie. Poate că astfel va învăţa şi predecesorul meu să nu mai folosească cuvinte prea tari, de la vorbitor. (Vociferări.) Da, la microfon este o succesiune.

În vara anului 2015, când am votat Legea nr. 192, care nu prevedea nici că vor creşte pensiile, nici că vor scădea, nici că vor rămâne la fel, ci prevedea o recalculare, pe baza prevederilor din Legea nr. 263, Legea pensiilor, în vigoare, a tuturor pensiilor celor care au lucrat şi au cotizat în grupele I şi a II-a de muncă.

S-a purces, deci, la Ministerul Muncii şi la Casa de Pensii, încă din iulie 2015, la elaborarea normelor metodologice care trebuiau să fie gata la 31 decembrie 2015, astfel încât recalcularea să înceapă cu 1 ianuarie 2016 şi să dureze fix doi ani, cum spunea predecesorul meu, la acest microfon.

Nu s-au încheiat, din cauza, ştiu eu, vremurilor, şi noi încă suntem sub vremi. A picat Guvernul Ponta, s-au bulversat lucrurile şi a venit Guvernul Cioloş, care, din noiembrie 2015, până în decembrie 2016, vreme de un an şi două luni, nu a elaborat aceste norme de aplicare a Legii nr. 192.

Prin urmare, nu puteau să fie recalculate pensiile. De abia anul trecut, în martie, adică în 2017, s-au elaborat normele de noua conducere a Ministerului Muncii şi s-a pus în aplicare întocmai ceea ce prevedea legea. Adică, la stagiul de cotizare total pe care-l avea un cotizant în grupa I sau a II-a de muncă, se împarte la 30, 32, 33 de ani, cât reieşea din stagiul de cotizare prevăzut în Legea nr. 264.

Între timp, noi, în Parlament, în pofida opoziţiei Ministerului Muncii, de pe vremea domnului Pâslaru, cred că, membru în Guvernul Cioloş, am votat Legea nr. 155, în iunie 2016, prin care dădeam celor care au lucrat în minerit, în subteran, în primul rând, şi în anumite mine mai periculoase, uraniu, înapoi stagiile de cotizare prevăzute în Legea nr. 19, adică 15 ani, 20 de ani, 25 de ani, pentru cei de la suprafaţă.

Recalculându-se mai repede, că n-a fost nevoie de norme de aplicare, s-au creat, cel puţin în Valea Jiului, unde există şi mineri, şi oameni care au lucrat în termocentrale, în siderurgie, nişte inechităţi vădite, vizibile. Celor din mină le crescuseră pensiile cu 800-900 de lei, celorlalţi, din siderurgie, după aplicarea Legii nr. 192/2015, nu le creştea, ba, mai mult, unora le mai şi scădea cuantumul pensiei, rămânând în plată cel existent.

Am aşteptat 30 iunie, termenul din Legea nr. 192, de recalculare, s-a încheiat acest termen săptămâna trecută, şi am venit astăzi, în sesiunea extraordinară, cu acceptul conducerii Camerei Deputaţilor şi a tuturor grupurilor care au introdus pe ordinea de zi, suplimentar, acest punct, în sesiunea noastră extraordinară - şi eu le mulţumesc, pentru că cei care aşteaptă aceste modificări sunt destul de mulţi, şi nu numai din Valea Jiului, din toată ţara, şi oriunde a existat un laminor, o fabrică de construcţii de maşini, există beneficiari ai acestei legi.

Deci, prin urmare, am încheiat procedura de recalculare, s-a văzut care este realitatea, i s-a explicat marelui prim-ministru Ponta Victor că nu va duce la nimic bun, n-a vrut să înţeleagă şi a vrut această formulă, am ajuns la finalul recalculării. Iată că, prin grija preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, pe care-l înjuraţi dumneavoastră toată ziua, să introducem această lege pe ordinea de zi, să facem dreptate, în sensul că toţi cei care au lucrat în grupele I şi a II-a de muncă vor avea stagiile maxime de cotizare prevăzute în Legea nr. 19 - 20 de ani pentru grupa I, 25 de ani pentru grupa a II-a. Aceasta facem şi sper ca...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon:

... şi colegii de la Partidul Naţional Liberal, dincolo de a fi supăraţi că doamna Carmen Hărău nu este printre iniţiatorii acestui proiect de lege; ar fi putut fi, dacă nu făcea presiunile pe care le-a făcut imediat după Paşte, când ştiţi prea bine...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon:

...am dus legea către respingere, aceea a doamnei Hărău. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Seidler doreşte să mai facă o precizare.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Nu pot să nu observ un tip de discurs, specific, din păcate, Partidului Social Democrat, acela în care creaţi o problemă şi după aceea, rareori, când vă daţi seama că aţi creat aceeaşi problemă, veniţi să o rezolvaţi şi vă daţi mari salvatori.

Păi, domnilor, dacă acum se face dreptate, înseamnă că în 2015, deşi o fi fost domnul Victor Ponta premierul României, dar, dacă bine îmi aduc aminte, era şi preşedintele partidului vostru. Acum, sigur, priviţi înapoi cu mânie! Sunt curios cum o să faceţi, în momentul în care Liviu Dragnea nu va mai fi preşedintele partidului vostru. Tot aşa veţi privi înapoi cu mânie?

Cu alte cuvinte, dacă acum faceţi dreptate, recunoaşteţi implicit că, în 2015, aţi făcut o mare nedreptate, inclusiv prin aceea că aţi creat un text de lege care avea nevoie de norme metodologice, pentru că este o practică îndelungată a Parlamentului României să creeze texte de lege a căror implementare este imposibilă, fără intervenţia masivă ulterioară a unui Guvern. Şi dacă vorbiţi despre alte guverne, încă o dată, uitaţi-vă mai întâi în oglindă. Nu există capacitate administrativă. Mai înainte ne-a spus preşedintele Casei Naţionale de Pensii: "Pentru recalcularea celor 78.000 de dosare, pe lângă faptul că mai au restanţe de 14.000 de dosare...". (Vociferări.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Şi domnul Dan Vîlceanu, 20 de secunde.

Domnul Dan Vîlceanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Sunt convins că o să se supere colegii pe mine, numai pentru că vreau să le aduc aminte de un singur lucru. Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, care generează această nedreptate, pe care acum majoritarii încearcă să o rezolve, cu o altă mare nedreptate, a fost dată tocmai de doamna Olguţa Vasilescu.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

20 de secunde fix!

Nu mai sunt alte intervenţii.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 6 sunt obiecţii? Dacă nu, adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

24. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie; PL-x 340/2018; caracter organic. Şase amendamente admise şi unul respins.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină?

Dacă nu, din partea comisiei sesizate în fond.

Comisia juridică, vă rog, prezentarea raportului.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Senatul a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

În urma examinării iniţiativei legislative, a expunerii de motive, a avizului Consiliului Legislativ, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu amendamentele admise redate în Anexa nr. I. Anexa nr. II cuprinde amendamentele respinse.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Dunava Costel.

Mă scuzaţi. Credeam că vreţi să interveniţi şi la dezbateri generale.

Domnul Drulă Cătălin.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc, doamnă vicepreşedinte.

Această lege dezincriminează parţial două fapte de corupţie, respectiv încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţie, atribuţiei sau însărcinării şi folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii. Iar dezincriminarea are loc atunci când aceste fapte sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite; rămâne doar pentru sine.

Deci, practic, dacă am acces la un caiet de sarcini, la informaţii despre o retrocedare sau un proiect de pe urma căruia băiatul meu, sau tatăl, sau partidul, sau altcineva decât mine, poate face un profit, printr-o faptă de corupţie, această faptă este dezincriminată. Este vorba despre o modificare a Legii nr. 78/2000, o lege care vă deranjează foarte tare... (Vociferări.)

Dacă puteţi un pic să nu mai vociferaţi, că Parlamentul acesta v-a ajutat, v-a dat imunitate... Rămâneţi un pic!

Deci este parte această lege din lupta pe care o duceţi cu justiţia, din loviturile date luptei anticorupţie. Românii vor bună guvernare şi românii nu vor corupţie, că tot invocaţi, în general... populaţia, românii, ce vor?! Asta vor! Le daţi, pe de o parte, proastă guvernare, o guvernare ineptă, şi, pe de altă parte, le daţi circul zilnic cu atacarea justiţiei, da?

În comisia domnului Iordache, unde se redefinesc toate aceste infracţiuni, ba chiar preşedintele partidului dumneavoastră face un apel empatic, aşa, sunt mii, sute de mii, milioane de români care află despre caiete de sarcini şi le dau prietenilor lor pentru a câştiga licitaţii, pentru a obţine terenuri retrocedate, pentru a tăia păduri şi aşa mai departe.

Nu, sunt puţini, sunt prietenii dumneavoastră, sunteţi chiar dumneavoastră, este o prioritate numai a dumneavoastră. Terorismul, teroarea procurorilor există pentru dumneavoastră, pentru că aţi furat şi de aceea veniţi cu aceste legi, acum, aici.

Vom vota împotrivă şi orice om, cu mintea întreagă, ar trebui să voteze împotrivă, orice om căruia îi pasă de ţara aceasta. (Aplauze.) (Vociferări.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Dacă nu votăm împotrivă, înseamnă că nu suntem cu mintea întreagă, stimaţi colegi!

În continuare, domnul Gabriel Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Cu privire la acest proiect de lege, nu sunt foarte multe cuvinte de spus. Prin modul în care modificaţi condiţiile de scop, prin modul în care scoateţi de sub incidenţa acestor infracţiuni anumite subiecte care pot face obiectul infracţiunii, aşa cum este reglementată în prezent, în mod evident urmăriţi un anume scop.

De fapt, a fost preambulul la măcelul care s-a întâmplat astăzi, în comisia specială.

Şi pentru că nu putem susţine un astfel de demers legislativ, Partidul Naţional Liberal va vota împotriva acestei propuneri.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Alexandru Bălănescu.

Domnul Alexandru Bălănescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că acest proiect este unul care încearcă să aducă o situaţie de normalitate în viaţa economică şi financiară a acestei ţări.

Este adevărat că, în ceea ce mă priveşte, consider că aceste corupţii, aşa cum sunt reglementate, la ora actuală, pot să facă cu multă uşurinţă, dintr-un om cinstit, un infractor şi un condamnat, şi dacă ne luăm după acesta şi continuăm întreaga activitate pe acest schelet, rezultatele sunt dezastruoase, cu privire la rezultat.

Stimaţi colegi,

Am făcut din corupţie stindardul luptei pentru democraţie, am făcut din corupţie scopul principal al activităţii. Nu cumva există interese mai presus de cele ale poporului nostru, ca toţi capitaliştii români să aibă deasupra lor o sabie a lui Damocles şi pentru orice situaţie neconvenabilă altora, ei să poată fi supuşi actului de justiţie şi, bineînţeles, înlăturaţi.

Credem că este nevoie de o anumită libertate de acţiune în construcţia unei societăţi capitaliste. Dacă nu există libertate, atunci tot ceea ce se face este condamnabil.

Nu este uşor de făcut activităţi capitale, într-o ţară unde corupţia este definită ca fiind un act de comerţ, prin care se produc foloase necuvenite.

Cine poate să îngăduie şi să cunoască care sunt foloasele necuvenite şi să aibă o determinare precisă şi o definiţie clară în Codul penal?

Legea aceasta, nr. 78, a fost un instrument care, prin el însuşi, vine şi obstaculează activitatea economică a capitalului românesc.

De aceea, din punct de vedere fiscal, aşa cum este condamnat până acum, orice operaţiune, în care ţi se spune că ai avut cunoştinţă de ea şi unde ai obţinut un folos, ca şi cum operaţiunile fiscale trebuie să fie făcute, din start, fără folos, te duce în faţa instanţei de judecată şi a procurorilor, care nu au decât să-şi facă treaba, pe acest fundament.

Or, analizând, prin comparaţie, şi în condiţiile în care noi am aderat la tratate internaţionale şi am consemnat...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Alexandru Bălănescu:

...atitudinea democratică, în aceste activităţi, cred că modificarea acestei legi nu face decât să aducă o sămânţă de progres şi o dezvoltare economică aproape de normalitate. Altfel,...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Bălănescu:

...a considera orice operaţiune financiară, o faptă de corupţie, orice act de comerţ este confundat cu operaţiunea comercială, iar calificările acestea se dau, practic, de instanţele de judecată, în condiţiile pe care noi le cunoaştem, de dinainte.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Daniel Suciu, pe procedură.

Domnul Alexandru Bălănescu:

În concluzie, doamnă preşedinte, cred că această lege este una bine-venită şi nu face decât să satisfacă capitalul românesc.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu

Domnul Suciu, procedură.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Întrucât, după finalizarea dezbaterilor la acest proiect de lege, am epuizat ceea ce vă propuneam la începutul acestei şedinţe, vă rog, doamnă preşedinte de şedinţă, ca după ce finalizăm acest punct, să supuneţi votului finalizarea programului de lucru pentru această zi.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Sigur că da!

O să continuăm, însă, acum, cu acest proiect de lege.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea proiectului în sine.

Sunt 6 amendamente admise şi unul respins.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 6 sunt obiecţii?

Domnul Drulă. Vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

La 3 marginal, doamnă vicepreşedinte, la amendamente admise, reamintesc că această lege se referă la pedepsirea faptelor de corupţie săvârşite de cei care exercită o funcţie publică. Ştiţi, cum spunem noi: "Fără penali în funcţii publice!" - adică nu este pentru capitalişti sau pentru altcineva, ci pentru cei care exercită o funcţie publică.

Acest amendament elimină sintagma "pentru altul", ceea ce înseamnă că odată cu adoptarea şi, dacă devine lege, tot ce trebuie să facă cel care săvârşeşte aceste fapte de corupţie, care rămân în continuare incriminate, este să disimuleze folosul, să fie pentru o rudă, pentru un apropiat, pentru, eu ştiu, concubine, sau partid, sau altcineva.

Deci vă propun să supuneţi votului acest amendament şi să-l respingem, dragi colegi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule Drulă, este vorba de art. 12, din raportul cu amendamente admise.

Domnule Drulă? Este vorba de art. 12 din raportul cu amendamente admise. Da?

Supun votului dumneavoastră art. 12 alin. (1) din raportul cu amendamente admise. Vot, vă rog.

Adoptat cu 64 de voturi pentru, 31 de voturi contra.

Dacă la nr. crt. 4 sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La nr. crt. 5, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La nr. crt. 6, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul merge la votul final.

Supun votului dumneavoastră propunerea liderului de grup, domnul Daniel Suciu, pentru sistarea lucrărilor de astăzi.

Vot, vă rog.

Cinci colegi fără opţiune şi 81 de voturi pentru. Am sistat lucrările.

Închei şedinţa de astăzi.

Vă doresc o seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,40.