Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,03.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Iulian Bulai, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc, să putem începe şedinţa noastră de astăzi.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 329 deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa, până în acest moment, 169 de deputaţi.

Ordinea de zi pentru zilele de marţi, 25 şi miercuri, 26 septembrie, precum şi programul de lucru au fost distribuite.

Începem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 63 deputaţi, înscrisă la punctul 2 al ordinii de zi.

Întreb, în temeiul art. 190 din Regulament, dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage adeziunea? Nu.

Vă propun următoarea...

(Domnul deputat Nechita-Adrian Oros vine la tribună.)

Imediat, domnul coleg.

Moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor; luându-se în calcul câte 10 minute pentru fiecare grup parlamentar: Grupul parlamentar al PSD - 25 de minute;

Grupul parlamentar al PNL - 11 minute; Grupul parlamentar al USR - 5 minute; Grupul parlamentar al UDMR - 4 minute; Grupul parlamentar ALDE - 3 minute; Grupul parlamentar al PMP - două minute; Minorităţile naţionale - 3 minute, iar deputaţii neafiliaţi - 3 minute.

Dacă sunt obiecţii?

Vă rog să pregătiţi cartelele, stimaţi colegi. Şi voi supune votului, stimaţi colegi, aceste propuneri. Să înceapă votul.

113 voturi pentru, două voturi împotrivă, 6 colegi nu şi-au exprimat votul. Au fost adoptate, cu majoritatea voturilor colegilor prezenţi.

Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista vorbitorilor.

Pentru început...

Da, mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Nechita-Adrian Oros, pentru citirea... (Discuţii în sală.)

Am primit, doamnă Turcan.

Îl invit pe domnul Oros.

Să citiţi moţiunea simplă, dumneavoastră. (Discuţii în sală.)

Numai puţin...

Doamnă...

Imediat...

Nu începem până nu...

Vă rog, domnule ministru, luaţi loc.

Deci îl invit pe colegul nostru, domnul deputat Adrian Oros, să citească moţiunea simplă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru,

Subsemnaţii, membri ai Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, vă înaintăm prezenta moţiune simplă intitulată "După ciuma lui Caragea, România lovită de pesta lui Daea", ca urmare a modului dezastruos în care ministrul Petre Daea şi echipa au gestionat prevenţia, combaterea şi eradicarea pestei porcine africane în România.

Aşa-zisele acţiuni întreprinse de ministrul Petre Daea, de la apariţia primului focar de pestă porcină africană în România - iulie 2017 - şi până în prezent, au demonstrat că acesta nu dispune de calităţile, cunoştinţele şi responsabilitatea necesare unui ministru în funcţie.

De fapt, dacă analizăm declaraţiile publice ale domnului ministru, în toată această perioadă, făcute în stilul personal, în care deja ne-a obişnuit, rod al unui sindrom de diaree verbală nemaiîntâlnită în politica românească, se observă că nu ştie ce şi cum să facă pentru a stopa extinderea bolii, dar îşi dă mereu cu părerea. (Vociferări.)

Domnule ministru, de Planul de contingenţă al României pentru pesta porcină africană aţi auzit? Pentru că acest plan vă spunea exact ce aveaţi de făcut. Trebuia doar curaj, responsabilitate, asumare şi să abandonaţi populismul care aici nu-şi are locul.

Stimaţi colegi, harta evoluţiei pestei porcine africane în Europa ne arată că România este ţara cea mai afectată de această epidemie - peste 70% din focare fiind înregistrate în România.

Dezinteresul, ignoranţa, lipsa asumării de responsabilitate, bâlbâiala, tardivitatea aplicării unor măsuri, blocarea luării unor măsuri, ascunderea probelor, dezinformările publice, neimplicarea unor factori instituţionali, care aveau obligaţii legale în gestionarea crizei, au generat haos şi au condus la neîncrederea populaţiei, a crescătorilor, a fermierilor şi a tuturor celor afectaţi în autorităţi şi în măsurile luate de acestea.

Era obligatoriu, domnule ministru, ca, încă de la apariţia virusului, în vara lui 2017, să demaraţi, în regim de urgenţă, o acţiune de informare corectă a proprietarilor de porcine, a celor din industria de profil, a întregii populaţii, cu privire la măsurile ce se impun a fi luate, la obligaţiile ce le revin, precum şi despre gravitatea consecinţelor nerespectării acestor măsuri.

Lipsa de acţiune şi de viziune a dumneavoastră a contribuit semnificativ la răspândirea fulgerătoare a epidemiei - cea mai rapidă difuzibilitate a virusului din Uniunea Europeană. În alte ţări, în care pesta porcină africană şi-a făcut apariţia cu ani de zile înainte, autorităţile au reuşit să ţină sub control focarele. În ţara noastră, în doar 3 luni, s-a ajuns la peste 900 de focare în 13 judeţe, fiind afectate 200 de localităţi, iar în flecare zi mai apare un focar.

În toate aceste zone, pentru prevenirea răspândirii virusului, singura măsură luată a fost aceea de ucidere a porcilor - peste 300.000 de suine au fost ucise. Nu s-a recurs la măsuri de biosecurizare a fermelor comerciale prin organizarea de cordoane epidemiologice, nici la securizarea traseelor rutiere către centrele de abatorizare pentru valorificarea animalelor sacrificate voluntar, de necesitate.

Nici până astăzi nu a fost stabilită şi comunicată public lista unităţilor de abatorizare pentru sacrificarea animalelor şi procesarea cărnii provenite din zonele de protecţie şi supraveghere. Acestea erau prevederi şi obligaţii ale autorităţilor. Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România a făcut solicitări disperate în acest sens încă din luna august 2018.

Dar fermierii au fost lăsaţi singuri cu situaţiile de criză şi am asistat la situaţii aberante de sechestru în depozite şi ferme, animalele ajungând să se canibalizeze!

De ce, domnule ministru, nu s-au procurat, încă din 2017, mijloace de incinerare, utilaje de dezinsecţie, dezinfecţie si decontaminare, şi nu s-au stabilit locuri de îngropare pentru eliminarea alternativă a cadavrelor care nu pot fi incinerate, pentru a preveni contaminarea postepidemică, contaminarea pânzei freatice şi dezgroparea cadavrelor?

Din cauza pericolului afectării exploataţiilor industriale, fapt confirmat ulterior, Comisia Europeană a introdus toate judeţele afectate direct în zona roşie de restricţie şi carantină. România este singura ţară care se găseşte în această situaţie. Ştiţi de ce? Pentru că autorităţile române nu au putut prezenta garanţii privind măsurile luate.

Răspunderea pentru această situaţie gravă este şi a Domniei Voastre, domnule ministru, care aţi scăpat din mână situaţia şi aţi neglijat avertismentele timpurii. Ne referim aici la informările venite de la Comisia Europeană, DG-Agri, DG-Sante şi EFSA, precum şi la cele făcute de SRI şi adresate factorilor de decizie, cu privire la iminenţa apariţiei pestei porcine africane.

Ştiaţi încă din 2016 despre aceste lucruri, aţi fost membru al Comisiei pentru agricultură a Camerei Deputaţilor, şi aţi fost informat oficial, încă de la începutul mandatului, domnule Petre Daea.

Acum, dacă lucrurile evoluează în acelaşi mod, există pericolul ca Uniunea Europeană să introducă în zonă de restricţie şi carantină întreaga ţară, cu repercusiuni economice devastatoare, situaţie de care sunteţi responsabil în mare măsură.

Cum este posibil, domnule ministru Petre Daea, ca Centrul Naţional pentru Combaterea Bolilor să fie convocat abia în data de 28 iunie, anul acesta, la un interval de 3 săptămâni de la reapariţia focarelor de pestă porcină africană? În calitate de membru al Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă şi al Comitetului Naţional pentru Combaterea Bolilor, aveaţi responsabilităţi clare în acest sens!

Cum este posibil, domnule ministru, să nu solicitaţi în mod expres restricţionarea circulaţiei animalelor, inclusiv a porcilor, încă de la jumătatea anului 2017?

Este inacceptabil, domnule ministru, să nu solicitaţi, de asemenea, activarea în regim permanent a măsurilor de control la frontiere, încă din anul 2017, mai ales pe frontiera de nord şi de est a României, acolo pe unde s-a şi demonstrat că a pătruns virusul pe teritoriul ţării noastre.

Au fost emise ordine comune ale Ministerului Agriculturii şi Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare, ordine care au modificat legislaţia în vigoare şi au făcut derogări nepermise, coborându-se gradul de biosecuritate în fermele de suine şi facilitând astfel difuzia virusului pestei porcine africane.

Este inexplicabil, domnule Petre Daea, că după apariţia pestei porcine africane, în calitate de ministru al agriculturii, nu aţi solicitat ANSVSA reluarea, în regim de urgenţă, a programului de inspecţii în exploataţiile cu animale, aşa cum prevăd normele sanitare veterinare, în condiţiile în care aceste inspecţii erau vitale şi nu trebuiau stopate. Cunoaşteţi, domnule ministru, că în celelalte state membre ale Uniunii Europene aceste inspecţii se fac de către medicii veterinari de două ori pe an, chiar dacă nu sunt semnalate cazuri de evoluţii ale unor epidemii?

Aţi avut cunoştinţă, domnule Petre Daea, că medicii veterinari, "Dumnezeii bolii" - ca să vă cităm, au făcut solicitări repetate pentru reluarea inspecţiilor, inclusiv la mitingul de protest din primăvara aceasta, din faţa sediului ANSVSA? Acest lucru ar fi permis identificarea din timp a bolii şi ar fi condus la diminuarea pierderilor. În acest fel, domnule ministru, s-a reuşit performanţa ca în România pesta porcină africană să evolueze necontrolat, evoluţie nemaiîntâlnită în alte state UE afectate, cu un efect devastator asupra crescătorilor de porci şi industriei de profil.

După ciuma lui Caragea, pesta porcină africană, marca Daea, este cea mai gravă epidemie care loveşte România!

Ne aşteptam, domnule ministru, în calitatea pe care o aveţi, de membru al Guvernului, cu responsabilităţi clare privind strategia de creştere a suinelor, şi dată fiind evoluţia pestei porcine africane în România, având ca factor de diseminare mistreţul, să solicitaţi, în regim de urgenţă, celor responsabili de politicile în domeniul cinegetic, pe de o parte, creşterea numărului de acţiuni vânătoreşti care să aibă ca scop diminuarea numărului de mistreţi şi, pe de altă parte, modificarea legislaţiei în domeniu cu privire la reluarea acţiunilor vânătoreşti pe o perioadă limitată în arealele interzise.

Cum a fost posibil, domnule ministru, să nu solicitaţi ANSVSA deblocarea sistemului naţional de identificare şi înregistrare a animalelor, ştiut fiind faptul că în momentul de faţă baza de date nu poate fi utilizată pentru punerea în aplicare a măsurilor de circulaţie, de restricţie şi de verificare a restricţiei circulaţiei animalelor? Era o condiţie obligatorie, domnule ministru, la fel este şi acum, ca despăgubirile, pe care le acordaţi de la bugetul statului, să aibă la bază date certe, corecte, rezultate în urma acţiunilor de identificare şi înregistrare a porcilor din exploataţii.

Nici până azi, domnule ministru, nu se cunoaşte cuantumul exact al despăgubirilor pentru pagubele cauzate de pesta porcină africană. Aţi emis cu întârziere o hotărâre de Guvern care modifică metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor care se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile şi care intră în contradicţie cu legislaţia privind identificarea şi înregistrarea animalelor, fiind astfel imposibil de pus în aplicare.

Observăm, domnule ministru, că în ultima perioadă anunţaţi triumfalist că au început plăţile pentru despăgubirea celor afectaţi de pesta porcină. Nu informaţi însă beneficiarii despăgubirilor şi despre măsurile pe care le gândiţi pentru a fi reluată activitatea de creştere a suinelor. Auzim că una dintre măsuri este aceea a interzicerii creşterii porcilor pe o rază de 10 km distanţă de orice fermă de suine afectată. Asta înseamnă, domnule ministru, că va fi interzisă creşterea porcilor în gospodăriile ţărăneşti de subzistenţă, în acea zonă, dar oamenii au dreptul să ştie din timp acest lucru.

Fermierii şi toţi cei care voiau să taie un porc pentru masa de Crăciun sunt prea puţin preocupaţi că "pesta vă deşteaptă şi grija vă adoarme" - ca să vă citez, domnule ministru -, în schimb, aşteaptă de la dumneavoastră răspunsuri şi decizii! Veţi rămâne în istoria României ca fiind artizanul principal al distrugerii creşterii porcului şi a industriei de profil din România şi, cu siguranţă, cel mai cunoscut vector de difuzie al virusului pestei porcine africane.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Încă de la începutul mandatului, domnul ministru ne-a demonstrat că are o aplecare specială asupra metafizicii oii, iar declaraţiile sale sunt celebre - "Oaia este o statuie vie", "Oaia a descoperit înălţimile şi le-a înnobilat", "Lângă oaie găseşti o frunză, dar lângă frunză nu găseşti o oaie". În acelaşi spirit, în această perioadă, se pare că Domnia Sa a identificat şi modul de pătrundere a virusului pestei porcine africane în România, care "nu intră în ţară călare pe bicicletă sau cu paşaport", ne spune domnul Daea, precum şi vinovatul principal în această criză fiind ştiinţa.

Aţi identificat şi motivul pentru care pesta porcină africană evoluează atât de rapid în România. Aţi afirmat, domnule ministru, că nu există facultăţi care să pregătească specialişti în pesta porcină africană.

Vă informez, domnule ministru, în calitate de medic veterinar, că nicăieri în lume facultăţile nu pregătesc medici veterinari pentru o singură boală. Medicii veterinari, care termină facultăţile, sunt medici veterinari generalişti. Unii dintre ei pot deveni specialişti virusologi, iar dacă au avut şansa sau neşansa ca în ţara lor să evolueze pesta porcină africană, se specializează.

Vă amintesc, domnule ministru, că diagnosticul clinic, recoltarea probelor, prelucrarea lor şi diagnosticul de certitudine în laborator a fost pus de medicii veterinari din România.

De asemenea, vă spun că în focarele de boală, acolo unde au fost solicitaţi colegii mei, lucrează pro bono medici veterinari de liberă practică, doar din responsabilitate şi respect pentru profesia lor.

Domnule ministru, cu tot respectul, dumneavoastră nu sunteţi în măsură să apreciaţi profesionalismul şi buna-credinţă a medicilor veterinari din România. Dumneavoastră ne vorbiţi de 3 luni că pesta porcină africană nu are antidot. Orice elev de la Liceul Agricol ştie că antidotul nu are nicio treabă cu virozele.

Stimaţi colegi, nu mai putem asista la acest dezastru care se agravează pe zi ce trece! Haosul, incoerenţa deciziilor, uneori chiar lipsa acestora, precum şi solicitările dubioase către diferite instituţii şi autorităţi cu rol în gestionarea şi combaterea pestei porcine africane riscă să arunce în faliment industria creşterii porcului în România.

Declaraţia nefericită a domnului Petre Daea întregeşte acest tablou - "Nu există antidot, nu există vaccin, nu există medicamente, singura metodă este sacrificarea". "Porcii se incinerează, este o muncă extraordinară". "Acolo este ca la Auschwitz". Aceste cuvinte trădează un mod de gândire rudimentară, domnule ministru, şi o lipsă totală de discernământ, incompatibile cu funcţia pe care o deţineţi.

Concluzionând, dragi colegi, avem dovada faptului că ne aflăm în faţa unor acţiuni ilegale, abuzive şi neglijente, concertate la un nivel social şi instituţional înalt, care au determinat, după părerea noastră, un atentat la siguranţa naţională, subminarea economiei naţionale şi insecuritatea alimentară, cu pagube incomensurabile la bugetul de stat.

Prin votarea acestei moţiuni aveţi posibilitatea de a mai da o şansă agriculturii, dar şi să le arătaţi românilor că vă pasă cu adevărat de soarta lor şi de securitatea alimentară a României!

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit, în continuare, la cuvânt, pe domnul ministru Petre Daea.

Aveţi cuvântul, domnule ministru, vă rog.

Domnul Petre Daea (ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor secretari,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din respect pentru dialogul instituţional, din respect pentru Parlamentul României, din respect pentru actul de guvernare, permiteţi-mi, stimaţi membri ai Parlamentului României, doamnelor şi domnilor deputaţi, să prezint astăzi, în faţa dumneavoastră, în spiritul obiectivităţii care trebuie să ne caracterizeze, interpretarea noastră a temei ce face obiectul acestei moţiuni.

Cunoscând practicile parlamentare, ca senator şi deputat, mă voi folosi de argumentul faptelor. Voi asculta cu răbdare şi luare-aminte toate observaţiile, cântărindu-le în balanţa interesului pe care îl avem cu toţii faţă de situaţia dificilă în care ne aflăm, într-un sector important - al agriculturii ţării noastre -, mereu încercat de-a lungul vremii, atât de pesta porcină clasică, dar şi de lipsa acordării la timp a unor mijloace de sprijin cu susţinere bugetară sau prin programe europene. Conştientizăm împreună şi deopotrivă ce înseamnă importanţa acestui sector, atât în preluarea, prelucrarea produselor din sectorul vegetal, ca furaj, dar şi asigurării consumului comercial, cu realizarea în ferme a unor câştiguri pentru fermieri.

Este cunoscut efortul meritoriu pe care l-am depus şi pe care îl cunoaştem, privind elaborarea, dezbaterea şi aprobarea Legii privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie. Lege care s-a prezentat şi la calibrarea constituţională, ca urmare a solicitării Preşedintelui.

Trecând de toate acestea, legea a văzut botezul Monitorului Oficial, în data de 27 iulie 2018, deschizându-se astfel drumul îmbunătăţirii activităţii în domeniu - aceasta fiind susţinută şi de Decizia din anul 2017 a Oficiului Internaţional de Epizootii, ca ţară liberă de pestă porcină clasică - care a început în 2006 şi s-a încheiat în anul 2017. Pentru că s-a depus mult efort din partea statului, pentru a deschide fereastra de a privi în viitor cu şanse solide la dezvoltarea sectorului.

Din nefericire, în jurul României, din anul 2012, în Ucraina şi apoi în Moldova, era prezentă pe întreg teritoriul acestor state cea mai perfidă şi mai periculoasă boală care s-a manifestat vreodată în lume - pesta porcină africană. Ameninţarea virusului era iminentă, iar gradul de abordare la nivel european s-a ridicat la cotele cele mai înalte.

Aşa se face că Uniunea Europeană a elaborat Decizia nr. 709 din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre.

România s-a văzut înconjurată de cele mai grave boli existente - în partea de sud, dermatoza nodulară, pesta micilor rumegătoare; în partea de vest, dermatoza nodulară, iar în partea de est şi nord, pe o lungime de 1.400 km, apărând astfel graniţa ţării, cât şi a Uniunii Europene, de pesta porcină africană.

Instituţiile abilitate ale statului, cele care apără de boli animalele, şi nu numai, au intrat obligatoriu în angrenajul de apărare europeană ce s-a declanşat şi s-a urmărit cu atenţie de Comisia Europeană şi Oficiul Internaţional de Epizootii.

Aşa se face că în 2016 a fost elaborat Planul de contingenţă, pentru a îndeplini cerinţele stipulate de Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 99 din 2006, modificat prin Ordinul ANSVSA nr. 7 din 2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine africane, ce transpune Directiva Consiliului nr. 2002.

A urmat apoi o perioadă mai dificilă pentru instituţia statului cu atribuţii directe în acest domeniu - Autoritatea Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor -, care s-a văzut condusă, în 2016, într-un interval de 5 luni, de 5 preşedinţi, creându-se astfel o instabilitate instituţională.

Eforturile depuse de ANSVSA şi de Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor - care a sesizat pe prim-ministrul de atunci despre situaţia în care ne aflam - au determinat elaborarea la sfârşitul anului a Hotărârii de Guvern nr. 830 din 2016 pentru aprobarea Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane.

Pentru o prezentare cât mai fidelă a situaţiei, pentru a se cunoaşte cât mai mult cu putinţă şi a se înţelege, în acelaşi timp, vă rog să-mi îngăduiţi să prezint prin rularea pe ecran a etapelor parcurse şi a acţiunilor desfăşurate.

În 1957, virusul a apărut în Portugalia; boala a putut fi eradicată după 13 ani.

În 1958, virusul a apărut în Spania; eradicarea bolii a durat 31 de ani.

În 1977, în Sardinia; boala se menţine şi acum.

În 2007, virusul a apărut în Georgia; răspândire rapidă în Rusia, Belarus.

În 2012, apariţie în Ucraina; se menţine şi în prezent.

2014 - răspândire în Polonia, Estonia, Lituania, Letonia; se menţine şi în prezent.

În 2016 - în Moldova; se menţine şi în prezent.

În 2017 - apariţie în România şi Ungaria.

Iar în 31 august 2018 - primele focare de PPA, în Bulgaria.

În septembrie - ţară izolată, înţelegându-se faptul că aceasta se învecinează cu Luxemburg, Franţa, Germania şi Olanda, care nu au focare cu pestă porcină - au apărut 9 focare în Belgia, la mistreţ. Aici, procedându-se la o sacrificare preventivă pentru toţi porcii domestici din zona de restricţie.

Iată, în Europa, ţările care sunt acum contaminate cu acest virus, în număr de 9.

Aş vrea să vă prezint, pentru claritate şi rigoare, în interes pentru ţară şi în interes pentru crescătorii de suine, cărora le dau salutul de respect. Şi anume. În această perioadă, în România, sunt două zone bine delimitate. E zona de vest, nord-vest a ţării, cu punctele respective, unde acestea determină în mod grafic focarele respective, şi în partea de est, unde incidenţa bolii este mai puternică, iar zona cu focar este mai bine reliefată pe acest grafic.

Am socotit necesar să prezint lanţul de comandă privind funcţionarea organismelor cu atribuţii în combaterea pestei porcine africane pentru a se cunoaşte şi a se înţelege mecanismul care trebuie activat în asemenea condiţii şi care a funcţionat şi a fost în pasul procedurilor legale şi în conduita necesară pentru fiecare zonă în parte, în aşa fel încât lucrurile să se menţină sub control.

Planul de contingenţă al României e aprobat prin ordinele date de preşedinţii ANSVSA care transpun Directiva Consiliului nr. 2002. Nu este doar un Plan de contingenţă al României, ci un plan care stabileşte măsurile comunitare minime de combatere a pestei porcine africane.

Directiva cuprinde măsuri de acţiune în cazul notificării, suspiciunii, confirmării, anchete epidemiologice, stabilirea unor zone de protecţie şi de supraveghere. Sunt practic prezentate în acest slide, pe care dumneavoastră îl vedeţi, şi interesul vă îndeamnă să-l observaţi, pentru a cunoaşte şi a înţelege situaţia şi instrumentele cu care lucrăm în acest domeniu.

De-a lungul vremii - înţelegându-se din 2013 până în 2018 -, s-au luat o serie întreagă de măsuri care au în dinamica lor un suport juridic, pe care îl puteţi vedea pe ecran, prin trei ordonanţe de urgenţă, patru hotărâri de Guvern, patru ordine ale ministrului şi preşedintelui ANSVSA.

Situaţia actuală privind evoluţia pestei porcine africane în România.

În România, virusul este prezent în 13 judeţe.

Aş vrea să fac o remarcă necesară pentru cunoaştere. Nu teritoriul judeţului respectiv sau toate teritoriile judeţelor respective sunt ocupate, aşa cum se interpretează în mod exagerat, pentru a da imaginea aceasta de situaţie pierdută de sub control.

Din 13 judeţe, care totalizează 3.804 de unităţi administrative - înţelegând aici sate, comune, municipii şi oraşe -, în 238 sunt focare, ceea ce reprezintă un procent de 6,3%.

Dacă luăm pe judeţe - Bihorul -, din 531, în 8 localităţi există acest virus, sau a existat, pentru că sunt focare care s-au stins până la această dată şi ele au dispărut din evidenţa statistică.

Dar pentru o prezentare fidelă a situaţiei, raportând acele 8 localităţi la numărul total, aceasta înseamnă 1,5%; în Bihor, Satu Mare - 1,0%; Brăila - 28%; Constanţa - 14%; Galaţi - 2% şi cea mai mare suprafaţă sau numărul cel mai mare de unităţi administrative se află în Tulcea - 42%.

Dacă, însă, luăm în considerare gospodăriile populaţiei, pe cele 13 judeţe, rezultă că, din 883.333, virusul este prezent în 946 de gospodării, ceea ce înseamnă 0,1% din gospodăriile populaţiei.

Dacă prezentăm situaţia privind efectul acestui virus, putem constata două lucruri distincte: virusul a pătruns, din nefericire, a afectat, din nefericire, unităţi, ferme comerciale, care, deşi au luat măsuri de biosecuritate la cel mai înalt nivel, deşi în jurul lor, cum este cazul la Brăila, s-au făcut baraje de siguranţă, înţelegând uciderea preventivă pe o rază de 20 de kilometri, în jurul complexului care a avut 140.000 de capete, totuşi aici virusul a pătruns, iar ancheta epidemiologică este în derulare, pentru a constata cauzele şi modul în care a putut fi posibil un asemenea lucru.

Situaţia actuală privind despăgubirea celor care au fost afectaţi.

Din cele 7.401 de gospodării, la 6.731 s-au întocmit dosare, au fost verificate 6.136 şi au fost plătite până la această dată 4.338, iar celelalte sunt în lucru şi în curs de plată.

Aşa cum am afirmat la începutul intervenţiei mele, voi prezenta în nota de respect pentru Parlamentul României principalele acţiuni întreprinse ca răspunsuri la întrebările ce pot fi conturate din conţinutul moţiunii.

Înainte de abordarea răspunsului propriu-zis la cele prezentate în moţiune, îngăduiţi-mi să aduc salutul de respect acordat tuturor producătorilor agricoli, în special celor greu încercaţi, în sectorul de creştere a suinelor.

Cu privire la gravele derapaje din domeniul securităţii alimentare şi a combaterii epizootiilor, afirmate în moţiune, vă pot spune că, de la numirea în funcţie şi până prezent, nu m-am derobat de atribuţiile conferite de lege, de obligaţiile pe care le am ca sarcini de serviciu şi niciodată n-am intrat în conflict cu prevederile legii.

Scuzele şi motivaţiile nu fac parte din vocabularul atribuţiilor pe care încerc să le duc la îndeplinire, astfel încât să servesc interesele sectorului agricol românesc, în special pe cele ale producătorilor, indiferent de sectorul din care fac parte.

Cooperarea cu ANSVSA a fost şi rămâne punctul forte, deoarece apariţia legislaţiei privind dimensionarea şi stabilirea tipului de exploataţii de animale acceptate în România nu este decât rodul acestei colaborări.

În respectarea prevederilor legale în vigoare, referitoare la prevenirea, combaterea şi eradicarea virusului de pestă porcină africană s-a acţionat în limitele Planului de contingenţă al României care are în vedere transpunerea Directivei 2.002/60 referitoare la stabilirea dispoziţiilor specifice de combatere a pestei porcine africane transpuse în legislaţia naţională prin ordinele preşedintelui ANSVSA.

S-a acţionat strict în cazul legislaţie în vigoare, unde fiecare instituţie are rol foarte bine determinat, iar coordonarea se face în context foarte strict şi punctual.

Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, din care ministrul agriculturii face parte, fiind membru, asigură coordonarea gestionării situaţiilor determinate de apariţia unor situaţii de risc, aşa cum este şi această boală.

Comitetul Local de Combatere a Bolilor, convocat prin ordin al prefectului, se compune din trei unităţi - decizie, operaţională şi de sprijin -, fiind elocvent că în acest caz, cei care sunt mandataţi de lege cu luarea deciziilor, realizează atribuţiile fără alte ingerinţe.

Planul de contingenţă a fost pus în aplicare, aşa cum este reglementat la nivel european, fără echivoc, lucru confirmat de controalele ulterioare realizate de către reprezentanţii Comisiei Europene.

Măsurile şi acţiunile întreprinse de toate instituţiile statului cu atribuţii în domeniu au fost în conformitate cu legislaţia, realizate la timp şi alimentate corespunzător cu resurse financiare şi de personal necesare.

Pentru a vă da un exemplu: într-un singur focar acţionează circa 40 de persoane, cu atribuţii foarte bine precizate, fără limită de timp acordat acţiunilor.

Vă aduc la cunoştinţă faptul că în România există, conform datelor Eurostat, peste 3,4 milioane de gospodării ale populaţiei, ceea ce reprezintă 33,5% din totalul gospodăriilor existente la nivel european.

Este semnificativ faptul - să vă spun - că pe locul doi se situează Polonia, cu un număr de 1,4 milioane de gospodării.

Comisarul Phil Hogan a spus, în vizita recentă pe care a întreprins-o în România, că 75% din porcii crescuţi în gospodării, în UE, se află în România.

Legat de lipsa de acţiune şi de viziune, v-aş ruga să urmăriţi toate - pe zile, practic pe date, într-o odine firească, cronologică - măsurile care au fost întreprinse până în momentul în care a avut loc prima contaminare în judeţul Satu Mare, la 6 km distanţă de graniţa care ne desparte de Ucraina.

Pentru o prezentare cât mai rapidă, v-aş ruga să urmăriţi acţiunile numeroase, pe zile.

Fiecare acţiune care s-a luat, fiecare acţiune care s-a desfăşurat, fiecare etapă cum s-a prelucrat, pentru a demonstra faptul că n-a fost vorba de lipsă de viziune sau de acţiune, ci, dimpotrivă, România a demonstrat, prin depistarea focarelor la graniţă, că Autoritatea Sanitară Veterinară a procedat corect, că Autoritatea Sanitară Veterinară a depistat la timp, că Autoritatea Sanitară Veterinară a acţionat rapid, dovadă că în data de 31 iulie, de la primul focar, până în data de 15 octombrie nu a recidivat, iar decizia Comisiei Europene care a autorizat, practic, zona liberă, în focarul respectiv, confirmă modul corect în care a acţionat Autoritatea Sanitară Veterinară.

De asemenea, puteţi observa, în prezentarea faptelor, că toate instituţiile statului au acţionat la timp şi fără echivoc. Au acţionat atunci şi acţionează şi acum, dat fiind faptul că în România există, din nefericire, şi la această dată, focare care trebuie gestionate, pe baza Planului de contingenţă de care am vorbit şi care este manualul de lucru, în situaţia dată, privind prezenţa acestui virus.

ANSVSA a emis 47 de note de serviciu privind implementarea Programelor de monitorizare, control şi eradicare a pestei porcine africate pe teritoriul României. Acestea s-au concretizat în organizarea de întâlniri şi instruiri cu crescătorii de suine din sectorul comercial şi necomercial, medicii veterinari de liberă practică, responsabilii fondurilor de vânătoare ai asociaţiilor de vânători şi ai direcţiilor silvice; 39 de informări de presă, conţinând informaţii despre pesta porcină africană; măsurile care trebuie respectate pentru limitarea răspândirii virusului şi actualizări ale evoluţiei focarelor de pestă porcină.

Interesul, asumarea responsabilităţii, aplicarea măsurilor la timp au dus la acţiuni ferme cu privire la punerea în aplicare a Planului de contingenţă, aşa cum a fost aprobat.

Poate pentru unii măsurile enunţate mai sus nu sunt suficiente, poate nu le satisfac gradul de informare, dar toate acestea au fost realizate cu respect profund faţă de lege, după consultări cu partenerii sociali şi după o colaborare corectă cu celelalte entităţi ale statului cu atribuţii în domeniu.

Printr-o simplă accesare a site-ului ANSVSA se putea informa privind lista abatoarelor autorizate.

Vă informez că art. 10 pct. 2 alin. b) şi art. 11 alin. b) din Directiva nr. 2002/60 se referă la unităţile de neutralizare şi nicidecum la abatoarele autorizate pentru sacrificarea porcilor din zonele de protecţie şi supraveghere.

Procurarea, încă din 2017, de mijloace necesare combaterii pestei porcine

Având în vedere legislaţia cu privire la organizarea şi funcţionarea ANSVSA, încă de la începutul anului 2017 s-au alocat sume suficiente către direcţiile sanitar-veterinare judeţene pentru achiziţia utilajelor de dezinsecţie, dezinfecţie şi decontaminare, precum şi pentru realizarea stocurilor-tampon de dezinfectanţi necesari în situaţii de criză.

După apariţia primului focar, din 2017, s-a continuat în teritoriu efectuarea exerciţiilor de simulare pentru pestă, cu scopul implementării măsurilor de prevenţie şi combatere. S-au activat centrele locale de combatere a bolilor şi au avut loc întâlniri în cadrul cărora s-a decis de către autorităţile locale modul de intervenţie, inclusiv stabilirea locurilor de îngropare, aşa cum este prevăzut în legislaţia în materie.

Ca atare, răspunsul la această întrebare este dat de simpla citire a procedurilor privind prevenirea, combaterea şi eradicarea bolilor.

Au scăpat din mână situaţia şi au neglijat avertismentul - pentru a nu mai exista confuzii referitoare la decizia Comisiei Europene nr. 709/2014, nu din 2016, cum spun semnatarii moţiunii.

Trebuie spus că această decizie a fost completată permanent de alte decizii ale Comisiei Europene, ori de câte ori au apărut focare noi în statele membre.

Subliniez faptul că România a fost introdusă în zona roşie abia în anul 2018, prin Decizia 883 din 18 iunie, cu toate că primul focar a apărut în iulie 2017. Acest aspect se datorează tocmai aplicării măsurilor ferme de combatere a bolii, precum şi măsurilor de prevenţie şi eradicare, autorităţile române reuşind să limiteze evoluţia bolii doar la nivelul UAT-urilor din judeţul Satu Mare.

Comisarul pentru sănătate publică, Vytenis Andriukaitis, prezent fiind în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în data de 19 octombrie 2017, la întâlnirea cu ministrul agriculturii şi preşedintele ANSVSA, a felicitat autorităţile române şi a apreciat modul de intervenţie împotriva virusului PPA.

Comisarul Phil Hogan a confirmat, cu ocazia vizitei de lucru în România, faptul că sistemul de detecţie funcţionează bine, iar pentru a eradica în timp util şi pentru a menţine sub control situaţia s-au discutat măsuri financiare şi sanitar-veterinare.

De ce s-a convocat CNCB abia în 28 iunie?

Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă a convocat membrii în data de 22 iunie 2018, pentru a lua decizii suplimentare, ţinând cont de riscul major înregistrat la acea dată. De la reapariţia focarelor şi până la data convocării Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă erau aplicabile măsurile deja stabilite prin hotărârile anterioare ale acestuia.

Precizez faptul că în anul 2017 au fost activate, prin Hotărârea CNSSU, toate structurile cu atribuţii în domeniul combaterii bolilor, conform legislaţiei.

Pentru o documentare suplimentară şi de cunoaştere a adevărului era necesar a se consulta Departamentul Situaţiilor de Urgenţă din cadrul Ministerului de Interne, care are obligaţia legală de a ţine evidenţa activării comitetului şi de a monitoriza implementarea măsurilor stabilite, aceasta fiind structura abilitată de lege.

Odată cu apariţia focarului, la Satu Mare, au fost declanşate toate măsurile prevăzute în Planul de contingenţă, una dintre ele fiind şi aceea referitoare la restricţionarea circulaţiei animalelor, mărturie stând notele de serviciu ale ANSVSA.

Restricţionarea circulaţiei animalelor

Conform protocoalelor încheiate între ANSVSA şi Inspectoratul General de Poliţie au fost organizate acţiuni care să descurajeze mişcarea necontrolată a animalelor.

În cazul vânzării animalelor în târguri, au fost emise note de serviciu de către ANSVSA, care au fost comunicate în paralel DSV-urilor, cât şi prefecturilor, ca o măsură suplimentară de prevenire şi de combatere a răspândirii virusului.

ANSVSA a interzis organizarea de târguri şi evenimente cu vânzare de animale pe întreg teritoriul României.

Sunt stabilite proceduri foarte clare pentru derogările care se acordă, conform Deciziei 709 cu privire la stabilirea unor trasee clare, înainte de efectuarea transporturilor de animale, cu privire la dezinfecţia mijloacelor de transport, atât la origine, cât şi la destinaţie, precum şi cu privire la avizele interjudeţene care au fost date atât de către Direcţia Sanitară Veterinară de unde pleacă transportul de porci, cât şi cea din judeţul unde ajunge transportul.

De asemenea, sunt respectate cu stricteţe măsurile referitoare la transportul porcilor din zonele de supraveghere şi protecţie prevăzute de directivă.

Măsurile de control la frontieră

Controalele la punctele de inspecţie de la frontieră au fost realizate cu intensitate începând din anul 2014 de către personalul aflat în subordinea ANSVSA. În paralel, a fost solicitat sprijinul şi al celorlalte structuri cu atribuţii în domeniu, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Autoritatea Vamală, astfel încât să asigurăm o prevenţie mai bună şi să se descurajeze traficul cu produse alimentare din bagajul călătorilor, provenite din ţările în care este prezent virusul pestei porcine africane.

Începând cu data de 4 august 2017 s-a dispus afişarea suplimentară, cu bannere la fiecare punct de trecere al frontierei - poate s-au văzut aceste bannere -, alături de afişajul existent cu privire la riscul pestei porcine şi interzicerea introducerii de carne şi produse din carne provenite din zonele unde evoluează această boală.

Au fost intensificate controalele la punctele de frontieră, realizate fie de cel care vă vorbeşte, fie de preşedintele sau stafful ANSVSA.

Totodată, în anul 2017, după apariţia primului caz din Cehia, Autoritatea Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a dispus organizarea de controale la nivel naţional pentru verificarea modului de colectare, depozitare şi neutralizare a deşeurilor din benzinării, gări, autogări, parcări, aerogări, porturi şi altele.

Se precizează în moţiune că a fost o presiune pentru a se emite Ordinul nr. 300 şi Ordinul nr. 20.

Stimaţi parlamentari,

Ordinul nr. 300/2017 pentru stabilirea tipurilor şi dimensiunilor exploataţiilor de creştere a suinelor pe teritoriul României este un act normativ care trebuia elaborat şi aprobat, fiind prevăzut ca obligaţie a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în aplicarea atribuţiilor de funcţionare.

Acest ordin este primul de acest fel care stabileşte categoriile clare de exploataţii şi le diferenţiază, în funcţie de numărul de capete de porci. Nu face referire la măsuri de biosecuritate şi a fost dat în conformitate cu prevederile legale. Ordinul este emis de către minister, semnat şi asumat de către ministrul agriculturii.

Nu pot înţelege cum Petre Daea, ministru, făcea presiuni la Petre Daea, tot ministru, să semneze acest ordin?!

Ordinul respectiv a fost elaborat în urma discutării cu toţi factorii implicaţi, asociaţii profesionale şi fermieri deopotrivă, şi a ţinut cont de prevederile legislaţiei europene şi naţionale, dar şi de modul de organizare al sectorului zootehnic.

Apariţia acestui ordin a dus la clarificarea funcţionării sectorului de creştere al suinelor, ulterior fiind elaborat în comun cu ANSVSA. Ordinul nr. 20/2018, care stabileşte condiţiile de biosecuritate pe trei niveluri, ce trebuie respectate de către toţi crescătorii de porci din România, indiferent că sunt persoane fizice sau juridice.

În cazul creşterii porcilor în gospodăriile populaţiei, ordinul comun impune cerinţe suplimentare de biosecuritate, faţă de cele stipulate în Hotărârea de Guvern nr. 830.

Inspecţii în exploataţiile de animale

Inspecţiile de stat se realizează fără întrerupere, încă din anul 2011, când România a redeschis comerţul cu carne de porc pe piaţa comunitară. Aceste inspecţii se derulează şi în prezent în România, conform Programului naţional de monitorizare, supraveghere şi combatere a bolilor, aprobat conform legislaţiei, sub conducerea directă şi nemijlocită a Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Medicii veterinari fac astăzi, în România, acţiuni de inspecţie, cu ocazia efectuării vaccinărilor, tuberculinărilor, prelevărilor de sânge şi a celorlalte activităţi de diagnostic.

Pentru cunoaştere şi bună înţelegere, vă fac precizarea că inspecţiile veterinare se realizează de către medicii veterinari oficiali, funcţionari publici, angajaţi ai DSV-urilor, ele stând la baza derulării operaţiunilor de export şi comerţ intracomunitar cu carne de porc în România.

Politici în domeniul cinegetic

Comisia Europeană a organizat evenimente la care au participat, în judeţul Braşov, reprezentanţi ai fondurilor de vânătoare, precum şi reprezentanţii asociaţiilor de vânători.

Au fost operate modificări ale legislaţiei în domeniul vânătorii şi al posibilităţii realizării acţiunilor de vânătoare, cu scopul prevenirii răspândirii virusului pestei porcine africane, acţiuni realizate încă din martie 2017.

În august 2017 s-a modificat Programul naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane, fiind introduse noi prevederi cu privire la acţiunile de monitorizare şi colectare a cadavrelor de porci mistreţi identificate în ariile naturale protejate.

Şi mai devreme, dacă aţi urmărit şi dacă interesul v-a mânat spre cunoaşterea şi prelucrarea cum se cuvine a informaţiilor pe care noi le-am transmis, puteaţi vedea data respectivă şi luna în care au avut loc aceste acţiuni şi cum s-au consemnat ele în acte normative în cadrul ministerului sau în cadrul Guvernului.

Prin intermediul autorităţii române Biosfera "Delta Dunării", Autoritatea Naţională de Protecţie a Mediului şi administratorii Ariilor Naturale Protejate, se asigură sprijin logistic pentru acţiunile de prevenire a migraţiei porcilor mistreţi în afara perimetrelor stabilite de comitetul local de combatere a bolilor.

În planul suplimentar de măsuri există nu mai puţin de 14 măsuri care se referă doar la acţiunile privind diminuarea numărului de mistreţi şi măsuri de prevenire a pestei porcine, pe această cale, măsuri definite şi implementate de către ministerele cu atribuţii în domeniu.

Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor

În prezent, aplicaţia privind identificarea animalelor este funcţională, mărturie stând misiunile de audit efectuate, care nu au semnalat deficienţe în funcţionarea sistemului.

Fermierii şi medicii veterinari au acces la SNIA şi sunt asigurate condiţiile care sunt prevăzute de legislaţia europeană cu privire la asigurarea trasabilităţii animalelor.

Referitor la despăgubiri

Prin ordinul prefectului se constituie comisia mixtă care evaluează, prin intermediul specialiştilor şi a procedurii aprobate, cuantumul sumelor ce vor fi acordate pentru fiecare animal în parte.

Aceste ajutoare sunt gestionate de către ANSVSA, conform legislaţiei în vigoare, şi a prevederilor bugetare, cunoscându-se faptul că ANSVSA este ordonator principal de credite.

Măsuri pentru revitalizarea sectorului de suine: acordarea la timp a subvenţiilor, astfel încât producătorii să poată achiziţiona materii prime la preţul cel mai bun; adeverinţe pentru acordarea de credit; investiţii în sectorul de reproducţie la suine; se elimină treptat importul de purcei pentru îngrăşare.

Pentru prima dată în România - şi repet, pentru cunoaştere şi ţinere minte - pentru prima dată în România s-a modificat Planul Naţional de Dezvoltare Rurală şi a fost aprobată măsura de bunăstare a animalelor, extrem de apreciată de cei din sectorul creşterii animalelor. Cred că fermierii cunosc acest lucru.

A fost iniţiată o măsură de sprijin suplimentară pentru crescătorii de porci care au fost afectaţi de acţiunile de combatere a pestei porcine, fiind iniţiat un act normativ care acordă o compensaţie bănească celor cărora li s-au ucis porcii sub greutatea optimă de livrare, respectiv 100 de kilograme.

S-au dispus măsuri de susţinere socială a forţei de muncă afectate. Muncitorii concediaţi de la fermele de porci, ca urmare a efectelor pestei porcine, vor beneficia de compensaţie financiară neimpozabilă, în valoare de 500 de lei, timp de maximum 6 luni.

Se acordă sprijin pentru acciza redusă la motorină. Cuantumul sprijinului este de 1,7 lei pe litrul de motorină.

Se acordă sprijin financiar pentru scroafele de reproducţie aflate în secţiunea principală a Registrului Genealogic, de 88 de euro pe cap.

S-a demarat un program naţional de sprijin al raselor aflate în conservare - Bazna şi Mangaliţa - care urmăreşte creşterea numărului de porci din rasele locale, concomitent cu creşterea cantităţii de carne livrată.

A fost întocmit un program de repopulare a localităţilor afectate de pestă porcină africană, care se va urmări pentru punerea în aplicare, împreună cu ANSVSA, instituţia statului cu atribuţii în domeniu.

Beneficiarii măsurilor de susţinere din sectorul de creştere a suinelor

Consider că toate politicile publice trebuie să aibă la bază informaţii relevante, venite de la oamenii de ştiinţă, de la specialiştii valoroşi din domeniu, de la specialiştii din cercetare, de la cei care au ceva de spus în domeniul lor de activitate.

Nu întâmplător am prezentat structura legală care se ocupă de prevenirea, controlul şi eradicarea bolilor, în competenţa grupului special de lucru, constituit din experţi.

CNCB a invitat specialiştii în domeniu să expună, prin vocea ANSVA, măsurile suplimentare care trebuie luate în cazul creşterii suinelor.

Niciodată, dar absolut niciodată grupul naţional de experţi nu a propus interzicerea creşterii porcilor în gospodăriile populaţiei, ca atare nu puteau fi luate măsuri de către nicio entitate, care să contravină deciziilor specialiştilor.

Precizez că activitatea de creştere a porcilor din gospodăriile populaţiei va continua şi în viitor, cu respectarea condiţiilor de biosecuritate. Evident că trebuie să avem în vedere exploataţiile neînregistrate care cresc porci în extravilanul localităţilor, în ocoale silvice, cantoane CFR.

În anii 2017-2018 s-au desfăşurat cinci întruniri ale Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă pe subiectul acesta, din care una în 2017 şi patru în 2018.

ANSVSA a comunicat permanent prin intermediul postului naţional de televiziune TVR 1, dar şi prin alte canale mass-media, informând populaţia cu privire la importanţa măsurilor de prevenire a apariţiei virusului.

În toate judeţele s-au transmis materiale de informare cu privire la prevenirea, combaterea şi eradicarea virusului PPA.

Prin asociaţiile profesionale au fost diseminate către fermieri informaţiile legate de măsurile care trebuie luate pentru a combate efectele negative produse de virusul pestei porcine africane.

La Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în fiecare zi îşi desfăşoară activitatea o celulă de criză care nu se substituie altor structuri prevăzute de lege; scopul acesteia fiind eficientizarea acţiunilor legate de combaterea virusului PPA.

Autorităţile locale, prin intermediul Comitetului Local de Combatere a Bolilor, sub conducerea prefecţilor, au întreprins măsuri şi acţiuni concrete.

Toate instituţiile statului au fost prezente în derularea acţiunilor concrete legate de prevenirea, combaterea şi eradicarea virusului PPA.

Organizaţiile nonguvernamentale, prin reprezentanţii lor, au fost prezente la luarea deciziilor în conformitate cu prevederile legale. Monitorizarea desfăşurării acţiunilor se realizează de două ori pe zi, la Departamentul pentru Situaţii Speciale de Urgenţă din Ministerul de Interne.

Alături de aceste acţiuni au fost asigurate toate materialele şi produsele necesare pentru dezinfecţie, respectându-se hotărârile adoptate de Comitetul Local de Combatere a Bolilor.

Toate acţiunile de informare în masă au fost realizate înainte de apariţia bolii, dar şi în perioada în care aceasta îşi făcea simţită prezenţa.

Prefecturile au acţionat în regim de urgenţă, activând Comitetele Locale de Combatere a Bolilor. La toate întâlnirile s-au prezentat modalităţile de acţiune în teren.

În permanenţă s-a ţinut legătura cu Comisia Europeană, respectiv direcţiile de specialitate ale acesteia.

S-a modificat Hotărârea de Guvern nr. 1214/2009 pentru despăgubirea crescătorilor de porci afectaţi şi Hotărârea de Guvern nr. 830/2016 privind aprobarea Programului de prevenire, combatere şi control al pestei porcine africane, precum şi Ordonanţa de urgenţă nr. 20 din 8.03.2017 pentru completarea art. 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, precum şi pentru modificarea şi completarea art. 26 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, nr. 407/2006.

Toate structurile implicate în combaterea virusului PPA au acţionat zilnic peste 8 ore de muncă pe teren, inclusiv sâmbăta şi duminica şi în sărbătorile legale, fără acordare de concedii de odihnă, urmărindu-se realizarea măsurilor stabilite prin structurile de comandă.

Toate aceste măsuri s-au circumscris Planului de contingenţă pentru prevenirea, combaterea şi eradicarea virusului PPA în România, aşa cum a fost aprobat de Comisia Europeană.

Toate structurile centrale, dar şi cele locale au acţionat pentru prevenirea, combaterea, eradicarea virusului PPA, inclusiv operatorii economici, care au luat măsuri suplimentare de biosecuritate.

Această boală, precum şi altele, prin agresivitatea lor, au determinat decidenţii la nivel european să întreprindă întâlniri pentru a analiza şi a evalua efectele negative socio-economice produse statelor membre.

Efectele negative produse de boli şi dăunători au determinat Comisia Europeană să aloce sume şi să realizeze întâlniri la nivelul structurilor de specialitate, pentru a stabili măsuri şi acţiuni care, indiferent de ţară şi zonă, să facă faţă ameninţărilor la care lumea este supusă, prin afectarea efectivelor de animale şi a sănătăţii oamenilor, indiferent de graniţă.

Structurile statului stabilite prin lege - CNSSU, CNCB, CLCB, inclusiv cele locale - au fost activate în baza legii şi au acţionat în consecinţă.

Au fost antrenate în acţiunile de prevenire, combatere şi eradicare a bolilor toate resursele umane existente în plan local, folosindu-se infrastructura statală şi mijlocele de intervenţie stabilite prin Planul de contingenţă, ele acţionând în consecinţă.

Structurile europene de specialitate au fost informate la timp şi li s-a cerut sprijin pentru menţinerea unui status normal al efectivelor de animale, pentru a păstra astfel starea de normalitate.

În funcţie de situaţia dată, măsurile luate s-au circumscris obiectivului de prevenire, combatere şi eradicare a bolilor.

Comunicarea transfrontalieră şi acţiunea comună generată de existenţa acestor boli au fost o preocupare permanentă a instituţiilor statale. A se revedea întâlnirile la care România a participat, contribuţia realizată de instituţiile statului şi fondurile alocate pentru desfăşurarea acţiunilor stabilite de legislaţie.

ANSVSA a întreprins şi demersuri la Comisia Europeană, pentru acordarea de fonduri suplimentare pentru supravegherea, controlul şi combaterea pestei porcine, axate pe două direcţii - suplimentarea fondurilor acordate deja României prin programele cofinanţate, sume care urmează a fi utilizate pentru plata despăgubirilor proprietarilor de animale afectaţi, şi suplimentarea fondurilor europene alocate Programului de control, supraveghere şi eradicare a bolii, consecutiv extinderea aplicării acestuia de la opt judeţe, iniţial, la întregul teritoriu al ţării.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii şi sunt în conformitate cu prevederile legale europene şi naţionale. Până la această dată au fost finalizate dosarele de evaluare aferentă despăgubirilor pentru un număr de 6.131 de exploataţii, în valoare de 71 de milioane de lei.

Evoluţia bolii este în permanenţă monitorizată prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică şi se întreprind acţiuni, în funcţie de circumstanţe.

Au fost stinse focarele de pestă porcină africană din localităţile Micula, Bercu Nou şi Tăşnad, toate din judeţul Satu Mare.

Am considerat şi considerăm că acţiunea comună europeană, şi nu numai, la nivel statal şi instituţional, este calea pe care trebuie să o urmăm pentru a stopa evoluţia bolii. Boală fără vaccin, fără tratament.

În spiritul bunei colaborări au acţionat toate structurile cu responsabilităţi prevăzute de lege, pentru a opri o asemenea molimă, încercare la care este supus sectorul de creştere a suinelor din România.

Bugetul statului a fost rectificat pentru a putea acorda despăgubiri crescătorilor de porci afectaţi, astfel încât, pe baza unui program de eradicare a bolii, să se repopuleze spaţiile destinate creşterii porcilor şi să se reia activităţile economice, în urma aplicării măsurilor sanitare veterinare proiectate şi obligatoriu aplicate, în aşa fel încât activitatea de producţie să ducă la creşterea efectivelor, la păstrarea normelor de biosecuritate, să se asigure continuarea desfăşurării activităţii în domeniul creşterii suinelor, necesară din punct de vedere economic şi social.

Acţiunea comună şi interesul manifestat pentru acest domeniu sunt căi de urmat pentru toţi.

Iar pentru mine şi pentru instituţia pe care o reprezint, colaborarea cu toate structurile statale constituie modul de operare pe care îl respect şi îl promovez.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru... pentru ampla expunere pe care aţi făcut-o.

Începem dezbaterile.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Tinel Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat.

Din partea Grupului PNL mai este şi domnul deputat Nicolae Giugea.

Numai puţin, domnule deputat, să-şi organizeze domnul ministru... (Discuţii în sală.)

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Am avut senzaţia că citaţi şi ne prezentaţi planul de măsuri al Poloniei. Că numai ei au reuşit într-un termen foarte scurt să izoleze focarele şi să blocheze, să stopeze evoluţia bolii.

Paradoxal este că deşi ne-aţi prezentat un plan extrem de minuţios, argumentat, culmea e că din 2017 până în 2018, boala a explodat. În decursul a trei luni de zile - iunie, iulie, august - am ajuns la 18 judeţe afectate, cu tot planul dumneavoastră de măsuri prezentat foarte frumos, pe slide-uri.

Din păcate însă, în 10 minute, nu putem dezbate şi analiza, în plenul Camerei Deputaţilor, un subiect care ţine de securitatea alimentară şi care, prin efectele produse pe termen scurt, mediu şi lung, domnule ministru, va genera sărăcirea spaţiului rural, exact acolo unde acesta este cel mai sărac.

Uitaţi-vă că exact judeţele care sunt cele mai afectate de gradul de sărăcie, acolo parcă a lovit şi această nenorocire care are ca şi cauză, după părerea noastră, a semnatarilor acestei moţiuni simple, şi lipsa de profesionalism şi de fermitate a actualei conduceri a Ministerului Agriculturii.

Şi, pentru claritate şi rigoare, domnule ministru, aşa cum vă place dumneavoastră să spuneţi, am să prezint câteva chestiuni tehnice şi am să punctez.

Hotărârea Guvernului nr. 830/2016 - la care dumneavoastră aţi făcut referire - pentru aprobarea Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane, precum şi pentru completarea unor acte normative a fost modificată, în sensul că Ministerul Agriculturii a primit sarcină suplimentară să coopereze cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, la stabilirea criteriilor necesare pentru dimensionarea şi stabilirea tipurilor de exploataţii de animale acceptate în România, precum şi să elaboreze legislaţia pentru stabilirea şi dimensionarea tipurilor de exploataţii de animale, astfel încât măsurile de control pentru pesta porcină africană în România să poată fi aplicate şi controlate.

Concomitent, prin Planul naţional de contingenţă - lumea se întreabă, ce o fi planul acela naţional de contingenţă, fraţilor?. Acesta este Planul naţional de contingenţă, aprobat de România în 2016, şi care ar fi trebuit să fie Biblia celui care ne-a vorbit astăzi şi ne va vorbi şi la sfârşitul acestor dezbateri, a ceea ce urma să se întâmple în România după identificarea primului focar de pestă porcină, în vara anului 2017, în România.

Deci prin Planul naţional de contingenţă, Centrul Naţional de Combatere a Bolilor, care funcţionează ca unitate centrală în cadrul Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, are în structura sa, domnule ministru, printre altele, şi o unitate centrală de decizii, care, la rândul ei, are următoarea structură de conducere - un preşedinte, un vicepreşedinte şi membri permanenţi -, unde, la poziţia 2 figurează Ministerul Agriculturii, alături de ANSVSA, de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi de şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

Deci, iată, această celulă de criză vă poziţionează pe dumneavoastră cu drepturi extraordinare şi cu obligaţii extraordinare, în cadrul Centrului Naţional de Combatere a Bolilor, domnule ministru.

Atribuţiile principale ale acestei Unităţi centrale de decizii sunt: definirea şi stabilirea strategiei de control şi de combatere a bolilor; coordonarea activităţilor de colaborare dintre instituţiile şi autorităţile publice cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă; emiterea deciziilor şi instrucţiunilor în condiţiile legii; analizarea informaţiilor primite din teritoriu şi transmise prin intermediul unităţilor operaţionale centrale.

De asemenea, tot conform Planului naţional de contingenţă, avizat de Comisia Europeană şi transpus în legislaţia românească, responsabilitatea punerii în practică a măsurilor profilactice pentru apariţia şi combaterea pestei porcine africane revine ANSVSA, dar şi dumneavoastră, direct, domnule ministru.

Conform art. 9 alin. (10) din Hotărârea de Guvern nr. 30 din 18 ianuarie 2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, primiţi calitatea de coordonator direct al activităţii ANSVSA, prin intermediul structurilor de specialitate din cadrul ministerului.

Coordonare, conform DEX - Dicţionarul Explicativ al Limbii Române - înseamnă acţiunea de a coordona, punere de acord a unui tot. Îndrumarea şi coordonarea luării măsurilor de recoltare, însămânţare şi ogorâre cad în sarcina Ministerului Agriculturii. Am citat din DEX.

Acelaşi act normativ precizează la art. 1 alin. (2) că Ministerul este autoritatea publică centrală responsabilă cu aplicarea strategiilor naţionale sectoriale în domeniul agriculturii şi producţiei alimentare, al resurselor genetice vegetale şi animale.

Alineatul (3) al aceluiaşi articol prevede că Ministerul elaborează strategii şi reglementări specifice în domeniile sale de activitate, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, cu principiile politicii agricole comune.

Şi, cu voia Domniei Voastre, dar nu în ultimul rând, domnule ministru, alin. (5) prevede că obiectivul principal al Ministerului pe care îl conduceţi - cu onoare, ziceţi dumneavoastră - este asigurarea securităţii alimentare naţionale prin creşterea şi diversificarea producţiei agricole, pentru a garanta populaţiei alimente suficiente, sigure şi nutritive.

Despre ce securitate alimentară puteţi vorbi, domnule ministru, în condiţiile exploziei şi răspândirii bolii într-un termen atât de scurt, pe aproape o treime din teritoriul naţional? Poate putem vorbi, cu toată responsabilitatea, de insecuritate naţională, pe care aţi generat-o prin lipsa de fermitate şi de indecizie.

La art. 3 din acelaşi act normativ invocat mai sus sunt prevăzute responsabilităţile dumneavoastră, domnule ministru, în ceea ce priveşte avizarea actelor normative ale Autorităţii Sanitare Veterinare, care au legătură cu domeniul de activitate al ministerului. Şi aţi recunoscut aici că Ordinele nr. 330 şi nr. 200 le-aţi avizat dumneavoastră.

Totodată sunt prevăzute şi responsabilităţi clare cu privire la acţiunile de control şi inspecţii tehnice, cu respectarea legislaţiei pe domeniile specifice de activitate, sens în care sunteţi obligat să colaboraţi în acţiunile dumneavoastră şi cu celelalte autorităţi publice abilitate.

Păi, despre ce acţiuni de control şi inspecţii vorbim, când în primăvară medicii veterinari erau în faţa instituţiilor, acuzându-vă că blocaţi tocmai activitatea sau planul de control şi inspecţii care ar fi trebuit să monitorizeze apariţia bolii, domnule ministru?

Iată cum, domnule ministru, conform reglementărilor legale pe care le-am expus aici, sunteţi direct responsabil de haosul instituţional, economic şi social, creat ca urmare a apariţiei acestei boli pe teritoriul ţării noastre şi a lipsei dumneavoastră de reacţie, în conformitate cu reglementările legale ce vă reveneau.

Ce, cum şi pe cine aţi coordonat, domnule ministru? Este o întrebare firească, la care trebuie să răspundeţi, pentru că, pe lângă pagubele produse crescătorilor de animale, aţi îngropat în pământ şi cele aproape 100 de milioane de euro, primite de la Uniunea Europeană pentru subvenţia pe bunăstare, prin PNDR 2007-2014 - despre acest lucru ar trebui să discutăm, pe lângă despăgubirile de 71 de milioane, pe care ni le-aţi prezentat, deci sunt pagube colaterale foarte importante, domnule ministru - de care fermierii români au beneficiat şi de care nu se mai pot bucura în continuare.

Mai mult decât atât, aţi compromis, domnule ministru, pentru o lungă perioadă de timp, în localităţile şi judeţele afectate de apariţia bolii, activitatea de creştere a suinelor în gospodăriile ţărăneşti.

Sau poate acesta a fost şi scopul urmărit de dumneavoastră prin lipsa totală de implicare de care aţi dat dovadă.

Şi fac o paranteză.

Domnule ministru, aţi început prin a ne prezenta că, în Spania şi Portugalia, apariţia bolii, din 1957 şi 1958, a generat, eu ştiu, măsuri profilactice timp de 13, respectiv 31 de ani.

Pregătiţi, oare, populaţia României, ţăranul român, că timp de 30 de ani nu va mai putea să crească porc în gospodăria ţărănească? Spuneţi-o public de la acest microfon, ca să ştim la ce să ne aşteptăm.

Cum veţi putea, domnule ministru, să mai convingeţi acum fermierii români să acceseze banii alocaţi prin noul PNDR, cele circa 330 de milioane de euro, ştiut fiind faptul că imediat după apariţia şi răspândirea bolii, Comisia Europeană a introdus judeţele afectate în zona roşie de restricţie şi carantină, cu efecte devastatoare pentru fermieri, ei nemaiputând comercializa produsele obţinute.

Aţi recunoscut aici, domnule ministru, că decizia a fost luată în 2018, în vară, când deja dumneavoastră aveaţi un an de aplicare a măsurilor prevăzute în Planul de contingenţă.

Este incredibil cum fermierii din 13 judeţe vor fi afectaţi de imposibilitatea de a-şi valorifica produsul rezultat al muncii lor.

Ce le spuneţi, domnule ministru, crescătorilor afectaţi de pesta porcină africană, cu privire la măsurile profilactice pe care trebuie să le urmeze obligatoriu, pentru a-şi relua producţia?

Şi ce le spuneţi, în mod special, gospodarilor care se vor vedea nevoiţi ca de Crăciun să cumpere carne de porc din supermarketuri? Ştiut fiind faptul că ţăranul român a avut şi are în gospodărie de fiecare dată un porc de tăiat, oricât de sărac ar fi el.

Domnule ministru, vă garantez, astăzi, în plenul Camerei Deputaţilor, că numele dumneavoastră şi al partidului din care faceţi parte vor rămâne pe vecie întipărite în memoria colectivă a ţăranului român, ca fiind cei care le-aţi luat porcii din ogradă şi care aţi omorât gospodăria ţărănească şi aţi compromis pentru mult timp de-acum încolo creşterea în regim industrial a suinelor.

Dragi colegi, dacă vreţi să daţi o şansă recâştigării prestigiului şi funcţiei de ministru al agriculturii, vă rog să votaţi această moţiune simplă, punând capăt astfel unui mandat şi aşa compromis.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Mai aveţi 26 de secunde, trebuie să mai vorbească un coleg. Dar poate mai găsim timp şi pentru colegul dumneavoastră.

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Valeriu Steriu, Grupul PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnule ministru Petre Daea,

Stimaţi colegi,

De la bun început trebuie să vă spun, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat respinge conţinutul moţiunii simple depuse de Partidul Naţional Liberal.

Stimaţi semnatari ai acestei moţiuni, câţi dintre dumneavoastră aţi vizitat o fermă afectată de pesta porcină africană, înainte, în timpul sau după dezinfectarea adăposturilor? Vă invit să ridicaţi mâna. (Vociferări.)

Mulţumesc. Mulţumesc.

E de la sine înţeles.

Textul pe care l-aţi depus abundă în afirmaţii neconforme cu realitatea. Este doar o înşiruire de cifre şi regulamente; dorinţa cuiva de a ieşi în evidenţă în faţa şefilor şi mai ales în faţa preşedintelui Iohannis, care, deşi anunţă că urmăreşte fenomenul cu îngrijorare, preferă Salzburg-ul şi New York-ul în această săptămână.

Un preşedinte dedicat ţării ar fi vizitat până acum o fermă de porci, măcar din solidaritate cu fermierii români afectaţi.

Chiar, în mandatul Domniei Sale, actualul preşedinte a făcut vreodată vreo vizită la o fermă? Eu nu-mi amintesc. (Vociferări.)

După isteria aviară liberală din 2005, avem acum isteria pestei porcine africane liberale.

Ştiu că în PNL oamenii se încaieră pentru cele câteva locuri eligibile pentru viitorul Parlament European, dar vă rog să nu impacientaţi populaţia României cu încordarea dumneavoastră. (Vociferări. Rumoare.)

Şi vă rog, de asemenea...

Domnul Florin Iordache:

Numai puţin...

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

... să nu mai asmuţiţi...

Domnul Florin Iordache:

Numai puţin, domnule deputat.

Rog colegii din sală să păstreze liniştea.

Vă rog frumos.

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

Vă mai rog să nu asmuţiţi structurile veterinare între ele, prin politizarea pestei. (Vociferări. Rumoare.)

Vă rog să-mi permiteţi să citesc mai departe răspunsul la moţiunea dumneavoastră.

Mă întreb, cum ar fi tratat această problemă o guvernare liberală? Ar fi stârnit denunţuri la DNA şi la Parchetul General, care să ducă la reţinerea şi arestarea virusului, aşa cum în 2012 aţi urcat site-ul de cultură în duba poliţiei, la reprimarea protestelor de susţinere a lui Raed Arafat? Sau ar fi achiziţionat în regim de urgenţă apă, sub numele de dezinfectant din sursă unică, pentru a pretinde că dezinfectează ţara, precum în 2005, la gripa aviară?

A solicita mai întâi comisie de anchetă pe subiectul pestei porcine africane sau a depune zilnic plângeri penale la adresa veterinarilor, aşa cum se întâmplă, înseamnă a stopa însăşi activitatea de coordonare şi combatere a pestei porcine africane, prin blocarea factorilor de decizie în birourile Parlamentului sau ale Parchetelor.

Dacă dumneavoastră, colegi liberali, credeţi că a sta în birourile parlamentare depunând moţiuni şi denunţuri ajută fermierii, să ştiţi că Ministerul Agriculturii şi medicii veterinari nu-şi pot permite acest lux. Aceştia muncesc zile şi nopţi în focare, stopând răspândirea acestui virus.

Aţi văzut acest lucru, în prezentarea modernă a ministrului Daea, pe care îl felicit pentru utilizarea în premieră a mijloacelor IT la o moţiune în Parlament, dar mai ales pentru implicare şi pentru măsurile luate atât de minister, cât şi de Autoritatea Veterinară.

Preocuparea dumneavoastră pentru un subiect cu implicaţii în domeniul economic şi social nu se justifică, însă, prin a-l aduce săptămânal în plenul Parlamentului, atâta vreme cât această boală nu trece la om. Ca şi virusul West Nile, care însă a produs şi produce decese în România şi în Europa, nici pesta porcină africană nu poate fi stopată prin vreun vaccin existent. Dar pesta nu ucide oameni.

Cu virusul West Nile înţeleg că sunteţi confortabili.

Colegii din PNL par să fi uitat că la nivel global şi european se cunoştea despre existenţa acestei boli încă din 2007, când au apărut primele focare, aşa cum aţi văzut: în Georgia, apoi, Armenia, Azerbaidjan, Rusia, Belarus, Lituania, Polonia, Letonia sau Estonia.

În 2007 România avea trei miniştri ai agriculturii într-un singur an, toţi liberali - Traian Remeş, Dan Motreanu şi Dacian Cioloş. Iar modul în care Ministerul Agriculturii, la acea vreme, a gestionat cele 140 de focare ale pestei porcine clasice - o formă mai simplă a pestei, pentru care există vaccin - a avut consecinţe dramatice în vestul ţării.

Dragi colegi, economic, social, dar mai ales pe partea de protecţie a mediului, porcii ucişi au stat săptămâni întregi neincineraţi sau neîngropaţi. Este vorba de 67.000 de porci.

Despre despăgubiri nu are sens să mai vorbim. Fermierii au aşteptat în zadar banii şi au fost trimişi în instanţe, unde au reuşit să-şi câştige drepturile, după patru sau chiar şase ani.

În 2016, România s-a confruntat cu un risc major de contaminare, deoarece focare ale pestei au fost confirmate şi notificate de statul vecin, Ucraina, chiar în zone aflate la o distanţă de până la 20 de km de teritoriul României. Prim-ministru atunci era domnul Dacian Cioloş. Niciun fermier din România nu a fost înştiinţat în 2016 de existenţa vreunui risc al acestei boli, iar Autoritatea Veterinară nu a avut niciun fel de măsură de prevenţie demarată, chiar dacă din partea SRI apăruseră primele informaţii cu privire la riscuri şi vulnerabilităţi.

De altfel, cu cinci preşedinţi ai Autorităţii Veterinare, în 11 luni de Guvern tehnocrat, nu poţi pretinde un management predictibil. Să ne amintim că pe 22 decembrie 2015, Autoritatea Veterinară a reuşit un record, să aibă trei preşedinţi într-o zi - un preşedinte dimineaţa, un preşedinte la prânz şi un interimar seara.

În momentul de faţă nu există niciun vaccin, niciun tratament pentru infecţiile cu pestă porcină africană. Singurele metode de prevenţie eficientă sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi controlul potrivit al posibilelor focare de infecţie, raportare care ar ţine strictă eradicarea animalelor susceptibile.

Se reproşează în moţiune lipsa implementării Planului de contingenţă al României pentru pesta porcină. Plan deja depăşit, după mine, pentru că este pornit din 2002, pentru o boală care în 2018 se comportă cu totul altfel.

Chiar şi aşa, măsurile şi prevederile respectivei directive au fost respectate, aşa cum a prezentat şi domnul ministru Daea.

Cum putea ministerul să stopeze răspândirea unui virus care se transmite atât direct, cât şi indirect, în condiţiile în care boala a afectat atâtea state din lume şi pentru care nu există niciun vaccin?

Este clar că România este ţara cea mai afectată din Uniunea Europeană, dacă ne gândim că peste 75% din porcii crescuţi în gospodăriile Uniunii Europene sunt în România. Sunt 30 de crescători de porcine în România, care aduc mai mult de jumătate din numărul de porci în business, iar aceste trei companii, care cresc peste două milioane de porci, reuşesc să-şi asigure măsuri de biosecuritate. Atât firme româneşti, cât şi ferme străine reuşesc, lucrând cu veterinarii zilnic - şi aici nu a existat nicio secundă vreun risc. Şi aceste societăţi reuşesc în continuare să alimenteze comerţul intracomunitar.

România are, în mod uzual, 4-5 milioane de porci, în ferme şi gospodării; 1,4 milioane de porci - în ferme, 3,8 milioane - în gospodării. Consumul anual este de aproape 11 milioane de porci. Deci importăm mai mult de jumătate din carnea de porc.

La 1 mai 2018, efectivele, oficial, erau de 4,1 milioane; cu 8% mai scăzute în 2017, în mod natural.

Moţiunea depusă de dumneavoastră, dragi colegi liberali, enumeră o serie de directive ale Uniunii Europene, pe care România le-a respectat. Iar România, ca şi Polonia sau alte state afectate, îşi continuă livrările intracomunitare din zonele albe.

Haosul din mediul public, la care se face referire în moţiune, este cauzat tocmai de informaţii eronate şi tentative de a crea panică în rândul populaţiei, aşa cum poate produce această moţiune.

În toată perioada menţionată, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară a propus recomandări şi informări ale fermierilor; alături de Ministerul Agriculturii, a luat măsuri de prevenire. Pesta tot s-a răspândit, primul caz înregistrat, din 2017, fiind deja cunoscut.

Toţi fermierii sunt în permanentă legătură cu medicii veterinari, care au fost implicaţi în toate campaniile de informare, iar Ministerul Agriculturii, Autoritatea Sanitară Veterinară, Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea pentru protecţia Consumatorului îşi fac din plin datoria.

În cazul pestei porcine africane, la nivel naţional, după cum aţi văzut şi în prezentarea anterioară, la data de 19 septembrie, 4.338 de dosare au fost plătite. Până la aceeaşi dată, poate cel mai important lucru, au fost stinse 5 focare în Satu Mare, unde nu a mai fost înregistrat vreun focar, din 31 august. De asemenea, în judeţul Bihor nu a fost înregistrat vreun nou focar, din data de 8 august 2018.

Aşa cum au menţionat specialiştii din acest domeniu, evoluţia bolii este în permanent monitorizată prin examene clinice şi de laborator. Zilnic, se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri, se întreprind acţiuni, în funcţie de circumstanţe.

Dacă pesta porcină clasică, mult mai cunoscută, a avut nevoie de 12 ani pentru a fi eradicată şi a putut fi stopată datorită unui vaccin, în cazul pestei porcine africane este nevoie, dragi colegi, de răbdare, de calm şi de consens politic, pentru că eradicarea pestei porcine africane nu este un subiect de luptă politică.

Eradicarea se face prin măsuri în teritoriu şi prin informarea corectă a populaţiei. Este nevoie de soluţii, precum campanii intense de mediatizare, care să educe fermierul român cu privire la ce trebuie să facă şi ce să nu facă.

O altă soluţie ar fi pregătirea unui fond mutual de compensare pentru fermieri, susţinut atât de Guvern, cât şi de Uniunea Europeană, o propunere luată în discuţie săptămâna trecută, în Comisia pentru agricultură, cu comisarul Phil Hogan, fiind acceptată de acesta.

Principala şi unica motivaţie pentru fermieri, pentru a-şi continua legal activitatea de creştere a porcilor, este aceea de a fi despăgubiţi, iar preşedintele Iohannis este cel care a dat dovadă de iresponsabilitate, în august, întârziind avizarea rectificării bugetare şi, implicit, alocarea de fonduri necesare acţiunilor de control şi combatere a răspândirii pestei porcine.

Perspectiva este sumbră fără mobilizarea structurilor statului - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Afacerilor Interne -, iar politicienii pot ajuta populaţia sau pe fermieri printr-o comunicare corectă pe care o realizează în judeţe.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pesta porcină africană nu este a unei persoane sau a unei guvernări, avem de-a face cu un virus care a afectat, în cele din urmă, şi ţara noastră, aşa cum a afectat şi alte state din vecinătatea României şi la nivel mondial. Aşa cum Autoritatea Veterinară a ştiut, alături de Ministerul Agriculturii, să protejeze ţara de alte boli care există în clipa de faţă la toţii vecinii - cum ar fi pesta micilor rumegătoare sau dermatoza modulară contagioasă a bovinelor - iată, sperăm şi suntem convinşi că, unindu-se eforturile, vom reuşi să eradicăm şi pesta porcină africană.

Soluţia pe termen lung se găseşte doar în domeniul cercetării şi în descoperirea unui vaccin şi se fac demersuri în acest sens. China şi Spania sunt ţări care investesc foarte mult în acest moment, pentru a reuşi să repornească producţia şi să stopeze această boală. Diferenţa dintre România şi celelalte ţări afectate de acest virus este faptul că noi ne focusăm pe politizarea situaţiei, în loc să găsim şi să sprijinim soluţii inovative, prin antrenarea specialiştilor, şi nu a politicienilor.

Chiar şi preşedintele Romalimenta, medicul veterinar Sorin Minea, a declarat că situaţia critică nu putea fi evitată. Pesta porcină africană există în toată Europa, şi măsurile pe care Guvernul ar trebui să le implice sunt în continuare acestea pe care le-a luat - asumare şi mult curaj. Este vorba despre sacrificarea animalelor, limitarea sau chiar interzicerea mobilităţii acestora şi interzicerea creşterii porcilor în alte locuri decât în ferme. Vorbim aici, în special, despre Delta Dunării, unde este un focar foarte greu de controlat.

Toate soluţiile, care s-au dovedit a fi eficiente până în acest moment, au inclus măsuri de identificare rapidă a focarelor, de sacrificare a animalelor şi de dezinfectare a zonelor afectate. După stingerea focarelor, ministerul trebuie să continue să aloce bani şi să propună politici pe termen lung, în vederea sprijinirii fermierilor şi transformării a cât mai multor gospodării în ferme comerciale cu biosecuritate ridicată.

Titlul moţiunii depuse de dumneavoastră, "Ciuma lui Caragea...", se raportează la nivelul conducătorului ţării în istorie.

Dacă nu ne unim eforturile, dragi colegi, va rămâne în istorie ca "pesta lui Iohannis". Numele nu se asociază cu cel care rezolvă problema, ci cu cel care a adus "guvernul meu" în timpul căruia s-a produs. (Vociferări.)

Cu ce soluţii vin semnatarii moţiunii? Nu am văzut soluţiile adoptate la nivelul anului 2018!

Stimaţi colegi,

Isteria nu combate pesta porcină africană.

Grupul parlamentar al PSD nu va vota pentru această moţiune.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Mai sunt 12 minute, pe care le va folosi domnul ministru.

Continuăm. Grupul USR, domnul deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu.

Aveţi 5 minute, domnule coleg.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Dragi colegi,

Vreau să înţelegeţi că mandatul domnului Daea, ca ministru al agriculturii, reprezintă un dezastru pentru români. (Vociferări.)

Voi fi blând cu dumneavoastră şi nu voi aminti aici toate deciziile sau indeciziile păguboase luate de domnul Daea.

Mi-aţi acordat doar câteva minute, nu câteva zile.

Domnule Daea,

Ne-aţi spus că pesta porcină nu intră în ţară pe bicicletă. Aveţi dreptate! Căci, dacă mă uit la modul cum aţi gestionat această criză, probabil că, dacă ar fi intrat pe bicicletă, i-aţi fi făcut pistă specială! (Rumoare.)

Comisia Europeană a cerut României, în februarie 2017, să ia măsuri pentru a se proteja de pesta porcină. De atunci însă, singura problemă a Guvernului Dragnea era să-şi treacă prin ordonanţă de urgenţă amnistia şi graţierea faptelor penale. (Vociferări.)

Domnule Daea,

Sub mandatul dumneavoastră, pesta porcină africană s-a extins în peste 230 de localităţi din 18 judeţe ale României. Avem 927 de focare, ceea ce a provocat sacrificarea a peste 320.000 de porci şi se estimează că, până la finalul anului, numărul acestora va depăşi 600.000! (Vociferări.)

La o privire atentă, vedem cum au fost afectate direct sute de companii mici, mari şi zeci de mii de gospodării. Companiile care se ocupă cu creşterea porcinelor au anual o cifră de afaceri de aproximativ un miliard de dolari. Zeci de mii de familii sunt dependente direct sau indirect de această industrie. Extinderea pestei porcine africane va face ca PIB-ul României să piardă, în următorul deceniu, câteva miliarde de dolari, iar pentru aceasta sunteţi vinovat direct, domnule Daea!

Ne punem cu toţii întrebarea - de ce România este cea mai afectată ţară din Uniunea Europeană? Este vorba despre rea-voinţă şi premeditare sau pur şi simplu sunteţi incapabil să gestionaţi o astfel de situaţie?

Domnule ministru,

Sunt oameni care plâng. Pur şi simplu stau în mijlocul gospodăriilor şi plâng, pentru că acei porci, pe care dumneavoastră i-aţi sacrificat, reprezentau mai mult decât nişte kilograme de carne de pus pe masă, reprezentau moneda de schimb a acestor oameni, reprezentau o plasă de siguranţă a zilei de mâine.

Ne întrebăm cu toţii cum s-a ajuns aici?

Cred că este evident pentru toată lumea! Aveţi un deficit de viziune şi un excedent de nepăsare. Sunteţi singurul ministru din Uniunea Europeană, care nu a reuşit să gestioneze această epizootie. Deşi acuzaţi lipsa de fonduri, nu aţi apelat la ajutorul disponibil de la Uniunea Europeană. Aţi intervenit târziu, iar măsurile au fost exagerate, au generat cheltuieli inutile şi au înrăutăţit situaţia. Un exemplu edificator îl reprezintă gropile cu porcii sacrificaţi, adevărate bombe ecologice!

Am văzut cu toţii porcii sacrificaţi plutind pe Dunăre, căzuţi din căruţele care îi transportau sau sfâşiaţi pe câmp de animalele sălbatice. Da, acestea au fost soluţiile dumneavoastră!

Românii vor fi singurii care vor plăti, atunci când kilogramul de carne de porc va costa în ajunul Crăciunului cât trufandalele.

Cine are de câştigat?

În primul rând norocoşii, care au avut informaţiile din timp, norocoşii care au ştiut că nu veţi lua măsuri împotriva extinderii pestei, cum a fost domnul Dragnea jr.

Mai departe, au câştigat cei care au păstrat tăcerea în privinţa pericolului, cei care au vândut în cantităţi uriaşe materiale pentru dezinsecţie. Şi iar ajungem la familia domnului Dragnea, mai precis, la Sorin Paul Stănescu, naşul domnului Dragnea jr.

Domnule Daea, sunteţi unul dintre cei mai ineficienţi miniştri ai agriculturii din istoria României. Aţi fi putut acţiona ferm, însă aţi preferat să vă maimuţăriţi la televizor, braţ la braţ cu cea mai bună prietenă a dumneavoastră, oaia. Nu aţi intervenit pentru a diminua pagubele înregistrate de fermele infestate, prin înfiinţarea abatoarelor sanitare, care ar fi asigurat recuperarea integrală a cărnii de consum, în condiţii de maximă biosecuritate. Nu aţi intervenit pentru a monitoriza efectivele de mistreţi şi pentru a limita suprapopularea. Nu aţi intervenit pentru a combate creşterea porcilor domestici în vecinătatea fondurilor de vânătoarea, pentru evitarea infestării de la mistreţi. Nu aţi intervenit prin controale la centrele de colectare a vânatului şi asigurarea ecarisării teritoriului. În plin dezastru, aţi ţinut deschise târgurile de porcine, în loc să le închideţi!

Toate aceste acţiuni sau inacţiuni au dus la explozia pestei porcine africane. V-aţi acoperit de hârtii şi aţi uitat să ne spuneţi că, în realitate, implementarea măsurilor a fost haotică sau inexistentă. Aţi ales calea uşoară pentru PSD şi dezastruoasă pentru români. Aţi închis afaceri, aţi trimis mii de oameni în şomaj, aţi distrus gospodării şi aţi pus în pericol securitatea financiară a zeci de mii de familii. Aţi acţionat ca un duşman al intereselor României!

Vă solicit să fiţi curajos şi să răspundeţi, în faţa naţiunii, la două întrebări punctuale.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, concluzionaţi.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Cu cât timp înainte de primul focar confirmat, aţi primit de la Institutele statului informări despre riscul major al pestei porcine africane şi ce măsuri de prevenţie aţi luat?

Puteţi garanta, în faţa Parlamentului, că România va recupera integral banii pentru despăgubirile generate de epidemia pestă, ţinând cont că una dintre condiţiile de rambursare, impuse de Comisia Europeană, cea de respectare a normelor de biosecuritate, a fost încălcată?

Grupul parlamentar Uniunea Salvaţi România aşteaptă răspunsul dumneavoastră! (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Grupul parlamentar al UDMR, domnul deputat Loránd-Bálint Magyar.

Aveţi 4 minute, domnule deputat.

Domnul Magyar Loránd-Bálint:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru,

Din păcate, în ultima perioadă, pesta porcină a devenit un subiect de dispută politică, cu toate că acest fapt nu vine în ajutorul fermierilor afectaţi. Mai mult, nici în ziua de azi nu există o atitudine operativă, adecvată faţă de apariţia şi răspândirea bolii.

De la declanşarea primului focar de pestă porcină, chiar în judeţul pe care îl reprezint în Parlament, în Satu Mare, am urmărit cu mare atenţie tot ce au făcut sau ce nu au făcut autorităţile competente în acest caz. În multe cazuri, chiar dacă de la o suspiciune a bolii treceau două zile până la confirmare, iar mai apoi, încă o săptămână până ce s-au luat măsuri adecvate, autorităţile competente nu aveau o altă atitudine operativă.

În aceste împrejurări, responsabilitatea cea mai mare a avut-o Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, o instituţie a cărei misiune este protejarea sănătăţii umane, de-a lungul întregului lanţ alimentar, adică de la fermă la consumatori.

Totodată, responsabilitatea aparţine şi instituţiei prefectului, care, potrivit art. 19 lit. f) din Legea nr. 340/2004, asigură, împreună cu autorităţile şi organismele abilitate, ducerea la îndeplinire a măsurilor de pregătire şi de intervenţie pentru situaţii de urgenţă.

Am rămas foarte surprins când am aflat că autorităţile competente au fost avertizate de apariţia pestei porcine, de Serviciul Român de Informaţii, încă din anul 2016, însă, în ciuda faptului că în fiecare judeţ există direcţii sanitare veterinare şi în fiecare comună există medici veterinari, care, printre altele, au atribuţii de monitorizare şi de control, nu s-a efectuat preventiv vreo activitate de informare.

Din păcate, oricare va fi rezultatul votului moţiunii împotriva domnului ministru Daea, la final tot nu vom avea o soluţie pentru crescătorii şi pentru fermierii afectaţi de pesta porcină.

Stimaţi colegi,

Lipsa unor acţiuni decisive, corecte şi rapide, inexistenţa unor strategii agricole, respectiv sanitare veterinare şi informare adecvate fermierilor, au dus la o răspândire şi mai accelerată a pestei porcine africane, punând în pericol dezvoltarea acestei ramuri agricole.

Printre problemele principale, semnalăm următoarele: lipsa acută de comunicare a autorităţilor competente în direcţia publicului larg. Mai mult, în judeţul Bihor, de exemplu, prefectul a interzis primarilor să informeze cetăţenii despre pericolul răspândirii peste porcine; lipsa unui plan concret de gestionare a crizei, respectiv lipsa măsurilor adecvate, în diferite regiuni ale ţării, privind caracteristicile de creştere a porcilor; faptul că autorităţile competente judeţene, cum ar fi direcţiile sanitare veterinare judeţene, nu au la îndemână mijloacele necesare pentru a lua măsuri adecvate în unităţile administrativ-teritoriale, astfel fiind luate decizii contradictorii - de exemplu, în judeţul Satu Mare, o fermă de porci nu a primit autorizaţie de vânzare, în timp ce uneia, aflată la doar 20 de kilometri, i s-a emis autorizaţia.

Suntem într-o situaţie în care demiterea ministrului nu va aduce vreo soluţie, mai ales de stopare a pestei porcine africane.

Stimaţi colegi,

Considerăm că Ministerul Agriculturii trebuie să elaboreze, în perioada imediat următoare, un nou sistem de despăgubiri, prin care fermierii să beneficieze de compensaţii corespunzătoare preţului de piaţă, a animalelor pierdute. De asemenea, trebuie aplicate măsuri compensatorii administratorilor Fondului Cinegetic, pentru costurile aferente la diagnosticarea bolii, respectiv pentru neutralizarea cadavrelor.

În continuare, considerăm că ceea ce ţine cu adevărat de competenţa ministerului este elaborarea unui plan privind societăţile de prelucrare a cărnii, care favorizează importurile de carne în defavoarea producţiei naţionale. În Polonia, de exemplu, firmele de prelucrare a cărnii au refuzat achiziţionarea materiei prime din surse externe verificate. Pentru combaterea situaţiei, Guvernul polonez a adoptat un regulament prin care a forţat firmele de prelucrare a cărnii la cumpărarea unui anumit procent de porci crescuţi în ţară. Un asemenea pas ar fi indicat de făcut şi în România.

A treia măsură, care trebuie luată cât mai curând de minister, este problematica neutralizării cadavrelor de animale provenite din gospodăriile private. Prevederile Ordonanţei nr. 24/2016 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare trebuie corelate cu necesităţile reale ale fermierilor şi ale crescătorilor de animale.

UDMR susţine, în continuare, că este important ca organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare să fie în responsabilitatea UAT-urilor, din sursele de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii. Lipsa normelor...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule coleg. Aţi depăşit timpul!

Domnul Magyar Loránd-Bálint:

Un minut!

Lipsa normelor metodologice pentru ordonanţa menţionată a condus la situaţia în care cadavrele porcilor au fost aruncate în Dunăre şi, implicit, au dus la răspândirea bolii.

Concluzionând, consider că răspunderea pentru gestionarea defectuoasă a crizei, a apariţiei pestei porcine africane, este mai mult a Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, respectiv a instituţiilor prefectului, care au în sarcină gestionarea situaţiilor de criză, iar ministerul şi domnul ministru au un rol decisiv în ameliorarea efectelor crizei şi în elaborarea unui plan de refacere a acestei ramuri agricole.

În consecinţă, poziţia Grupului UDMR este de a se abţine de la votul moţiunii.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Grupul ALDE.

Domnule Tabugan, vă rog.

Aveţi 3 minute, domnule coleg.

Domnul Ion Tabugan:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Departe gândul meu de a duce în derizoriu problematica pestei porcine africane.

Aseară, stând, aşa, la hotel, tot dădeam pe Google... să găsesc să fac o legătură între... "După ciuma lui Caragea, România lovită de pesta lui Daea".

Ei, nu am găsit nicio similitudine. Caragea - domnitor, Daea - ministru!

Ei, să ferească Dumnezeu, domnilor semnatari, să urmeze ceea ce a urmat în perioada lui Caragea, o ploaie dezastruoasă şi cel mai mare cutremur din România. Şi veţi fi răspunzători! (Rumoare.)

Şi ce credeţi că apare când tot căutam pe calculator?

Ministrul Daea, 2018, record la producţia de grâu - peste 10 milioane de tone; la orz, ovăz, orzoaică şi celelalte - peste 12 milioane de tone, cu 200.000 de tone mai mult. Noi, la PNDR..., în perioada 2014-2020 au fost sprijiniţi aproximativ 13.000 de fermieri, dintre care 3.649 sunt tineri fermieri din zona montană, iar plăţile la APIA s-au făcut, după cum ştiţi şi dumneavoastră, aproape integral, la timp, pentru ca fermierii să-şi reia culturile.

Ca specialist în silvicultură şi singurul care am făcut curs de vânătoare, pot să vin, să-mi permit să critic un pic Ordinul nr. 540/2018 al ministrului apelor şi pădurilor. Venim şi sacrificăm, prin vânătoare, într-un an, la 15 mai 2018, pe o perioadă de un an, 14 mai 2019, 28.000 de mistreţi. Dar ca vectori în materialul prezentat, doar 68 de mistreţi sunt menţionaţi.

Vreau să vă spun, din toate cele învăţate de mine şi practicate într-o viaţă de om, mistreţul este omnivor. Noi suntem vinovaţi de aruncarea deşeurilor, a porcilor infestaţi, în pădure, la marginea pădurilor, unde mistreţii vin şi consumă carne şi ulterior împrăştie acest virus.

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, vă rog!

Domnul Ion Tabugan:

Deci, cu alte cuvinte, în perioada de un an, să sperăm că pesta porcină revine la un nivel cât se poate de jos, iar echilibrul normal al mistreţilor va fi păstrat, pentru că una este cota de recoltă care se calculează conform efectivului optim, şi noi am venit acum cu 28 de mii în plus să-i sacrificăm.

Dar, dacă este nevoie, şi nu vom reuşi să stăpânim pesta, o vom face şi cu aceşti mistreţi.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Ion Tabugan:

Consider că ministrul Daea este un foarte bun ministru. Am lucrat 8 ani împreună în Comisia pentru agricultură, unde a venit cu soluţii extraordinare pentru agricultura românească.

Ca atare, noi, Grupul ALDE, îl susţinem pe ministrul Daea!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Adică, votaţi împotriva moţiunii. Asta era ideea.

Grupul PMP, domnul Simionca.

A, liderul de grup.

Aveţi două minute.

Vă rog.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte,

Mesajul meu este scurt. Tot Guvernul trebuie să plece, nu doar domnul Daea, care plimbă oaia. (Vociferări.) Şi mai mult decât atât, domnul Steriu se încălzeşte de mult timp. Aşa i-a promis domnul Dragnea, că pleacă în locul dumneavoastră. Deci plecaţi mai repede! (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Domnule Bacalbaşa, vă rog frumos!

Domnule Simionca, vă rog.

Vă rog, ceva care are legătură cu moţiunea, declaraţiile, dimineaţă!

Vă rog.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Analizând situaţia din agricultură şi acţiunile Guvernului Dăncilă întreprinse în acest domeniu, noi, deputaţii PMP, am promovat 4 concluzii. Şi le voi anunţa, după care le voi explica.

1. Guvernul a făcut-o de oaie.

2. Ministrul agriculturii, devenit oaia neagră a Guvernului, poate deveni mielul de sacrificiu al Guvernului.

3. Nu poate exista prietenie între oaie şi lup, deşi lupii pretind că da.

4. Datoria ciobanului este să-şi tundă oile, nu să le jupoaie.

Şi aş începe cu primul punct. Când spun că Guvernul a făcut-o de oaie, mă refer la faptul că iresponsabilitatea acestui Guvern, dezinteresul şi neputinţa au aruncat România în cea mai mare criză cu care agricultura românească s-a confruntat după cel de-al Doilea Război Mondial. Criza pestei porcine nu face altceva decât să demonstreze că incompetenţa guvernanţilor a ajuns la cel mai înalt nivel înregistrat vreodată în ţara noastră şi că tot Guvernul trebuie demis.

Am mai spus că ministrul agriculturii, devenit oaia neagră a Guvernului, poate deveni mielul de sacrificiu al Guvernului.

În cazul pestei porcine africane, nici Dăncilă, nici ANSVSA, aflată în subordinea directă a premierului, nici domnul Daea nu au reuşit să ia măsurile care se impuneau pentru a preveni dezastrul. Dacă domnul ministru Daea trebuie să plece acasă, noi suntem de acord, dar să plece împreună cu doamna prim-ministru Dăncilă.

PMP consideră că această criză a pestei porcine africane, împreună cu reprimarea sângeroasă a protestului din 10 august trebuie să facă obiectul unei moţiuni de cenzură. O moţiune simplă nu este de ajuns.

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi!

Domnul Ionuţ Simionca:

Nu poate exista prietenie între oaie şi lup, deşi lupii pretind că da. Această concluzie rezultă dintr-un lucru pe care îl vede tot românul. Criza pestei porcine africane este cea mai bună afacere pentru familia şi pentru apropiaţii domnului Liviu Dragnea, în timp ce gospodăriile de subzistenţă sunt pe cale de dispariţie, iar românii vor trebui să plătească 1.000 de euro pentru a cumpăra un porc la masa de Crăciun...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Ionuţ Simionca:

... pesta porcină...

Lupii fac profit din Apocalipsa porcină. (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

V-am dat un minut, domnule coleg.

Îmi pare rău. Numai... îmi pare rău!

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Deputaţii neafiliaţi.

Domnule deputat Daniel Constantin, vă rog.

(Domnul deputat Ionuţ Simionca solicită să ia cuvântul.)

Păi, în două minute să vorbiţi... Este timpul dumneavoastră, nu aţi ştiut cum să-l gestionaţi! Îmi pare foarte rău!

Vă rog.

Aveţi 3 minute, domnule deputat.

Domnul Daniel Constantin:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Voi avea o intervenţie foarte scurtă, în conformitate cu timpul dumneavoastră.

Vă mărturisesc că sunt unul dintre cei care, alături de colegii din PNL, am semnat pentru înfiinţarea unei comisii de anchetă sau, mai degrabă, o comisie în care trebuia să analizăm ce s-a întâmplat, mai ales modalitatea în care a fost gestionată această problemă a pestei porcine.

Însă vă mărturisesc, dragi colegi din PNL, că am fost extrem de surprins atunci când am aflat de la televizor sau, dacă vreţi, din Parlament că s-a introdus această moţiune simplă împotriva ministrului Daea.

Şi spun acest lucru pentru că, aşa cum ştiu şi eu, ştiţi şi dumneavoastră foarte bine, principalele atribuţii în gestionarea pestei porcine nu revin ministrului agriculturii, ci revin Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare.

Mai mult decât atât, cred că dacă doreaţi cu adevărat să discutăm politic despre această problemă a pestei porcine, cred că ar fi trebuit să provocaţi o dezbatere în Parlament, la care să fie invitată doamna prim-ministru, pentru că, începând din anul 2017, doamna prim-ministru este cea care răspunde politic, având autoritatea în subordinea Domniei Sale.

Aşadar, cred că a fost o greşeală tehnică.

Acum, ştiţi foarte bine că, în ultimul timp, de un an şi jumătate aproape, am fost un opozant al acestei guvernări. Consider, la fel ca şi mulţi dintre dumneavoastră că, din păcate, nu avem un guvern care să răspundă nevoilor pe care le au oamenii. (Vociferări.)

Dar, pe de altă parte, nu cred că suntem credibili doar dacă venim şi criticăm orice.

Din acest punct de vedere, ca parlamentar, dar şi ca fost ministru al agriculturii, daţi-mi voie să am câteva consideraţii vizavi de activitatea domnului Daea, pe care dumneavoastră l-aţi invitat aici, nu neapărat despre modalitatea în care a gestionat această problemă a pestei porcine.

Au fost şi lucruri care trebuie criticate, fără doar şi poate, dar există şi lucruri care au fost şi trebuie să fie apreciate în activitatea Domniei Sale. Şi aş vrea să subliniez câteva dintre acestea.

În primul rând, nu am văzut - şi ca fost ministru al agriculturii cred că este lucrul cel mai important - nu am văzut întârzieri foarte mari în ceea ce înseamnă plata subvenţiilor către fermieri.

Dacă vrem ca fermierii să nu aibă probleme, să fie liniştiţi, trebuie să primească banii la timp.

Sigur că au fost foarte multe exagerări în această zonă, că a fost primul an în care s-au plătit plăţile în avans. Ştim bine că primul an a fost anul 2012, 15 octombrie sau 16 octombrie 2012... şi exagerări de genul acesta. Va trebui să recunoaştem să c-au plătit la timp.

Am observat, în activitatea de accesare de fonduri europene, că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 se desfăşoară într-un ritm susţinut. Dacă faceţi o comparaţie, veţi vedea că fondurile de la agricultură sunt cu mult peste ceea ce înseamnă absorbţia de fonduri europene în Guvernul Dăncilă, Tudose sau cum vreţi dumneavoastră să-i spuneţi.

Sigur că şi aici am câteva obiecţii. Aş fi pus un accent mai mare pe calitate şi cred că actualii guvernanţi, din păcate, s-au concentrat mai mult pe a raporta la hectar, să spun aşa, să fac o comparaţie...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, domnule coleg!

Domnul Daniel Constantin:

... cu fonduri europene, decât să meargă pe zona de calitate, integrarea producţiei şi aşa mai departe.

Nu vreau - şi dacă îmi permiteţi, domnule Iordache, foarte scurt - nu vreau să trec peste un program pe care l-aţi votat cu toţii, chiar şi cei din PNL, şi minorităţile, şi anume Programul Naţional de refacere a infrastructurii de irigaţii. Şi am remarcat cu satisfacţie că, după Guvernul Cioloş, în mandatul căruia nu s-a acordat vreun leu pentru acest program, în acest Guvern reabilitarea sistemului de irigaţii funcţionează bine, nu într-un ritm pe care mi l-aş fi dorit eu, este un program pe care l-am aprobat în anul 2015 şi cred că este un program de succes.

Şi sunt foarte multe lucruri - şi dacă îmi mai permiteţi 30 de secunde - pesta porcină este, într-adevăr, o problemă foarte gravă şi cred că totul a plecat, din punctul meu de vedere - şi acolo cred că trebuie să fie oameni care să răspundă pentru modalitatea în care a fost gestionată această problemă -, cred că totul a plecat de la modificarea legislaţiei în privinţa sectorului sanitar veterinar, în anul 2017, o lege care vă mărturisesc că s-a dorit a fi aprobată prin ordonanţă de urgenţă în anul 2015, în 2014-2015...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule coleg!

Domnul Daniel Constantin:

... şi cred că s-a greşit atunci.

Sunt foarte multe lucruri, dar pentru toate aceste aspecte, având în vedere că această criză a pestei porcine se extinde şi nu este gestionată corespunzător, dar având în vedere şi faptul că sunt şi rezultate pozitive, Grupul deputaţilor neafiliaţi se va abţine la moţiunea simplă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Grupul PNL.

Mai aveţi 26 de secunde.

Domnul Nicolae Giugea.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae Giugea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Iulius Caesar Caligula şi-a pus calul senator. Petru Groza şi-a pus boul ministru, respectiv pe Zăroni.

Liviu Dragnea a venit şi a numit la Ministerul Agriculturii un berbec, dar nu berbecul începător, aşa cum zic ciobanii, sau, pe înţelesul tuturor, nu masculul alfa, ci a pus berbecul care se pierde de turmă şi face întotdeauna deliciul televiziunilor. (Rumoare.)

Se jelea la televiziuni...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult, domnule deputat.

Domnul Nicolae Giugea:

Se jelea la televiziuni Petre Daea că nu a adus pesta porcină... (I se întrerupe microfonul.)

(Vociferări.)(Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat, domnule Giugea, aţi epuizat timpul, îmi pare rău!

Vă mulţumesc.

(Vociferări.)

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Nicolae Giugea solicită să ia cuvântul.)

Nu aveţi microfon, îmi pare rău!

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Este ridicol... în sfârşit... (Vociferări.)

Domnule Giugea... îmi pare rău!

(Domnul deputat Vasile-Daniel Suciu solicită să ia cuvântul.)

Da, vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Acum înţeleg, stimaţi colegi, de ce nu aţi fost de acord cu votarea Regulamentului. Acum chiar înţeleg că dumneavoastră vi se pare absolut normal ca un deputat, în Parlamentul României, să facă într-un fel, deloc, dar deloc, neacademic, un ministru? Indiferent cine ar fi acesta...

Şi, stimate doamne, chiar nu e cazul să aplaudaţi cu atâta virtute jignirile din Parlament. Şi, dacă tot am votat acest Regulament, chiar solicit tragerea la răspundere a unui coleg care nu-şi înţelege rolul şi menirea în Parlament.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Dezbaterile au fost epuizate.

Îl invit pe domnul ministru Petre Daea.

Domnule ministru, mai aveţi 12 minute din partea Grupului PSD şi 3 minute din partea Guvernului.

Vă rog.

Domnul Petre Daea:

Stimaţi parlamentari,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am început intervenţia mea, aici, spunând că voi prezenta modul în care Ministerul Agriculturii, instituţiile statului au acţionat pentru a preveni, a combate şi a eradica acest virus.

Am pus în mişcare tot efectivul care poată să pregătească un asemenea material. Ne-am străduit, alegând cuvintele. Mi-am aşezat în pagină modul corect de a aduce în Parlamentul ţării româneşti, în forul acesta în care eu am avut 3 mandate, ceea ce poate aduce un om încărcat cu responsabilitatea muncii şi încărcat de o asemenea misiune extrem de importantă la nivelul ţării.

Îngăduiţi-mi să fac o apreciere pentru fermierii care sunt acolo. Şi anume, aceea de a vedea cu exigenţa ochiului şi cu respectul cuvenit ce înseamnă a răspunde în faţa unui comandament statal, când în ţară ai o molimă, când ai un virus căruia nu poţi să-i faci faţă.

Nu noi, nu i-a putut face faţă Polonia, şi nu-i face nici acum! Iar numărul de focare care se tot prezintă aici este de peste 1.400 de focare în primul an, în Polonia.

Nu au fost în stare Letonia, Lituania, Estonia, Polonia, Rusia, Belarus, Georgia, Ucraina, Moldova, Cehia, Ungaria, Bulgaria, noi şi iată, mai curând Belgia.

Dacă, în interiorul ţării, acest mod de abordare... şi în Parlamentul României, în care laşi cu mâna... cu o mână mănânci şi, din când în când, după ce ai mâncat, râzi, că este o molimă la nivelul ţării şi vii la tribună să exprimi durerea crescătorilor de proci, pentru a gândi că aşa putem ajunge unde suntem, vă spune un om care a trecut pe aici: este greşit şi total neproductiv pentru ţară!

Îngăduiţi-mi să fac o asemenea apreciere, pentru că răspuns la întrebări nu am, pentru că ele nu au fost.

O singură întrebare... merită să îi dau răspunsul...

Al doilea considerent pe care îl poate face un ministru... nu mi-am permis niciodată să zâmbesc, dar măcar să râd, pentru necazul ţării. Nu mi-am permis niciodată şi nu îmi voi permite cât voi sta în viaţă să mă prezint în necunoştinţă de cauză, pentru a aborda o temă atât de importantă pentru ţară.

Facem un mare rău ţării, pentru că distrugem, practic, o normă statuată la nivelul Uniunii Europene, care trebuie aplicată, evident, cu durere. Nu a făcut Daea sau Guvernul Dăncilă acest virus în vreun mojar, şi l-a pregătit, şi l-a instalat în ţară. Sub nicio formă!

Am putut păstra indemnă ţara, timp de 5 ani, şi e rodul tuturor acelora care au făcut... au luat aceste măsuri... pentru că în 2012 acest virus mătura Ucraina toată. Acest virus era la 20 de kilometri de România.

Zâmbetul dumneavoastră plin de sarcasm este dureros pentru cel care vede de aici, în momentul interpretării acestei situaţii extrem de delicate, cum ne raportăm la o situaţie dată în România, cum ne raportăm la un moment extrem de dificil pentru ţară.

Şi o spun aşa... cu interpretări diferite... nu o să fac trimitere la nimeni, aici, dar sunt oameni care, intră în structura ministerială... şi au fost în Ministerul Agriculturii, unii sunt şi acum, cu poziţii, cu loc în Ministerul Agriculturii... şi cărora le-am cerut tot timpul sprijin. Şi le cer şi acum! Dar nu pentru mine, pentru a intra în dialogul acesta, al neînţelegerii unui fenomen, cu gândul că îi ajutaţi pe fermierii de acolo. Această dispută nu ne ajută pe niciunul dintre noi.

Iar dacă dumneavoastră credeţi, stimaţi parlamentari, fie că reuşiţi, astăzi, să zâmbiţi în momentul în care ţara plânge, atunci v-aţi luat voturile pe care le meritaţi, iar eu gândesc cu sufletul şi cu răspunderea că numai împreună putem să acţionăm în condiţiile în care apare o situaţie dificilă.

Sigur, putem interpreta în fel şi chip, putem măsura efortul, putem da note privind comportamentul, dar a te ridica pe suferinţa oamenilor, spunând că aşa trebuie, pentru a critica pur şi simplu, şi pentru a aduce în faţa opiniei publice comportamentul acesta al jocului politic, pe care l-am făcut, din nefericire, şi îl facem, şi care nu aduce ţării... iată, dacă eu aş şti... şi cred că ar fi premieră mondială... că virusul, în România, s-a putut combate printr-o moţiune simplă.

Stimaţi colegi,

Cu respectul pe care îl acord şi de la această tribună eu nu am spus... în 3 mandate niciun cuvânt care să deranjeze pe cineva aici.

Dacă am ajuns la acest pupitru vreodată, am căutat să-mi aduc seva de cunoaştere şi gradul de interes în pagina construcţiei şi a deciziei corecte pentru ţară.

V-am prezentat astăzi, aici, într-un mod cu totul şi cu totul inedit... eu nu am avut această ocazie, să privesc în Parlamentul României o expunere pe zile, cu acţiunile concrete pe care le-am făcut, pentru a vă da posibilitatea să analizaţi aşa cum se cuvine.

De aceea, îngăduiţi-mi să dau doar un singur răspuns, la o singură întrebare pe care eu am considerat-o a fi întrebare - m-a întrebat un coleg de la USR, care a venit cu câteva minute înainte, rugându-mă să îi dau tot acest material, pentru a se informa.

Bine făceaţi dacă îl cereaţi înainte, dar vi-l dau şi acum!

N-aţi ştiut de el, sigur că acum ştiţi de mine!

Şi pentru că ştiţi de mine şi v-am dat şi numărul de telefon, cum o fac, de altfel, cu orice cetăţean, indiferent unde se află şi în ce zonă a ţării trăieşte, aveţi acest material şi vă poate sta la dispoziţie pentru o interpretare corectă şi o analiză cum se cuvine.

Mi-aţi pus o întrebare... să spun sincer când am aflat de pesta porcină?

Şi vă dau documentele. În data de 13 septembrie 2016, în calitatea mea de parlamentar, deputat, membru în Comisia pentru agricultură, am primit acest material. Acest material are semnătura celui de-al cincilea preşedinte al... (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Continuaţi, domnule ministru! Vă rog frumos.

Domnul Petre Daea:

... deci repet...

Mi s-a pus o întrebare, de când ştiu de pesta porcina... şi eu răspund foarte clar că am ştiut prin acest document, din data de 13 septembrie 2016, când, la Comisia pentru agricultură, s-a primit acest material, cu numărul 30.453, depus de al cincilea preşedinte al Autorităţii Sanitare Veterinare, care spune aşa: "... din păcate, cadrul legislativ iniţiat de ANSVSA... - nu i se înţelege imperativitatea adoptării... proiectele legislative trenând la diverse instituţii semnatare, în condiţiile în care, în orice moment ne-am putea confrunta cu primul focar de pestă porcină africană, cu zone de risc din nordul ţării şi din estul ţării".

La această alarmă dată de Autoritate, comisiile de specialitate cu rol fundamental în viaţa parlamentară, în speţa aceasta, în data de 14 a convocat o dezbatere pe această temă în prezenţa preşedintelui, pentru că am realizat că este o situaţie deosebită. Ca urmare a analizei noastre, cu aceeaşi... am transmis, cu semnătura preşedintelui Nini Săpunaru, un material, prim-ministrului. Materialul acela vi-l pun la dispoziţie, să vedeţi ce am cerut prim-ministrului, atunci, semnat de domnul Nici Săpunaru. În dezbaterea care a fost..., au fost colegi care mai sunt în Parlamentul României şi pe care vreau să îi salut, pentru că au mai rămas în Parlamentul României, şi să le urez succes, şi să le cer soluţii şi sprijin pentru activitatea pe care o avem împreună în ţara aceasta, pentru că noi nu suntem care pe care, noi suntem care cu care, pentru binele ţării.

Şi atunci, în situaţia aceasta pe care dumneavoastră aţi nominalizat-o - când?, iată răspunsul pe care vi-l dă ministrul de astăzi. Nu am ştiut că voi fi ministru, dar am ştiut ce înseamnă gravitatea acestui virus, cum, de altminteri, ştiu şi acum ce înseamnă această gravitate, cum de altminteri am ştiut în momentul în care am prezentat Comisiei Europene, în plenul Consiliului de Miniştri, situaţia din România, cum am ştiut să cer sprijin ţării, cum am ştiut să aduc în România pe cei mai valoroşi specialişti pe care îi are lumea...

Niciunde în România nu s-a descărcat atâta informaţie ştiinţifică, tehnică... ca aici, în România, datorită acestei explozii formidabile, într-un loc vulnerabil al ţării, pe care îl cunoaşteţi cu toţii, prin specificitatea lui, în Deltă.

Sunt două secvenţe importante pe care trebuie să le cunoaştem. Este secvenţa abordării în partea de nord-vest a ţării, unde Planul de contingenţă s-a aplicat în integralitatea lui, unde forţa umană şi tehnică s-au dus spre a realiza închiderea acestor focare. Acolo am putut stăpâni lucrurile!

Cum aş putea spune şi cum m-aş putea duce în faţa populaţiei - şi cum să le spun şi fermierilor de aici, cu care mă întâlnesc aproape zilnic, şi care ştiau şi analizau cu luni de zile înainte, cu ani de zile înainte, cu măsurile de biosecuritate pe care le-am luat? Şi totuşi nu am putut să facem faţă acestui virus!

Am vorbit personal cu cel mai mare specialist al lumii în pesta porcină. A venit în Ministerul Agriculturii şi la Autoritatea Sanitară Veterinară... cu aceşti specialişti care stau zi şi noapte în dispozitivul de lucru al ţării pentru a realiza ceea ce trebuie pentru ţară şi pentru a face ceea ce ne impune statutul nostru şi atribuţiile de serviciu.

L-am întrebat - şi spun aici, în Parlamentul României - domnule profesor, daţi-mi un secret al bolii... când se va încheia... - apropo de ceea ce mă întrebaţi dumneavoastră pe mine - a ridicat din umeri - "Domnule ministru... nu ştiu... dar ce faceţi e bine... e corect ce faceţi" - pentru că nimeni din această ţară nu s-a întâlnit cu asemenea molimă. Nimeni! Şi am făcut afirmaţii, de fiecare dată, şi le fac în continuare, şi anume aceea că nu ne-am specializat într-o asemenea boală. Pentru că dacă ar fi fost vorba de operaţie...

Iată, zâmbetul dumneavoastră nu se întrerupe nici acum...

Mă bucur că el continuă pe durerea ţării şi pe durerea oamenilor pe care noi îi interpretăm în această situaţie, în raportul de responsabilitate pe care îl avem.

Revin, nu am găsit soluţiile tehnice până acum.

Ne-am dus... şi iată activitatea ministrului....

Ne-am dus la Conferinţa Internaţională de la Bruxelles, unde s-au adunat 42 de state... ştim foarte bine că Uniunea Europeană are un număr de 28... (Vociferări.)

Iată cum s-a internaţionalizat lupta, iar noi, în ţară, aici, în loc să ne dăm mâna cu specialişti, cu instituţiile satului, lucru pe care îl facem, în fiecare zi subminăm metoda ştiinţifică, în fiecare zi lovim la baza manualului de lucru.

Păi, atunci, dezordinea poate să fie instalată şi niciun ministru, indiferent cine este...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, domnule ministru!

Domnul Petre Daea:

... nu poate să pună stăpânire, în condiţiile în care abordăm lucrurile aşa!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Mulţumesc.

Dezbaterile sunt încheiate.

Votul pe moţiune - mâine, la votul final.

Vă mulţumim, domnule ministru, pentru prestaţie şi pentru observaţiile făcute.

Închid şedinţa.

Bună seara!

Ne vedem mâine dimineaţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,17.