Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,33.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Iulian Bulai, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Marilen-Gabriel Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Vă rog să luaţi loc, să putem începe şedinţa de plen.

Declar deschisă şedinţa de astăzi şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 168 de deputaţi.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor, din zilele de luni, 22, marţi, 23 şi miercuri, 24 octombrie 2018; programul de lucru pentru perioada 22-27 octombrie; lista rapoartelor depuse în perioada 17-22 octombrie 2018; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Avem dezbateri până la ora 18,00. De la ora 18,00 până la ora 19,00 - "Ora Guvernului". Avem dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al USR, cu tema: "Legea offshore şi soluţiile pe care le are România pentru valorificarea gazelor din Marea Neagră". Este invitat domnul ministru Anton Anton.

Iar între 19,00 şi 20,00, răspunsuri la întrebările orale şi prezentarea interpelărilor.

Domnule Stelian, vă rog. Procedură?

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Mulţumesc.

Am de făcut un anunţ.

În temeiul art. 187 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vreau să vă anunţ că USR şi PNL depun moţiune simplă pe justiţie, împotriva lui Tudorel Toader, moţiunea intitulată "Ministrul justiţiei, un ministru de nota 4".

După cum ştiţi, pentru fiecare dintre noi vine o vreme a evaluării. A venit astăzi vremea evaluării domnului ministru Tudorel Toader.

După Ordonanţa odioasă nr. 92/2018 care a bulversat pur şi simplu Parchetele, după toate nenorocirile pe care le-a făcut pe acest domeniu al justiţiei, a venit momentul bilanţului şi depunem astăzi această moţiune simplă împotriva politicii sistematice de distrugere a justiţiei dusă de acest ministru. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vom discuta în Biroul permanent când vom stabili dezbaterea.

Alte intervenţii?

Vă rog, domnule coleg. Dar nu aveţi cartelă? Nu.

Domnul Simionca.

Cum să nu funcţioneze?!

Vă rog.

Domnul Ionuţ Simionca:

Noi solicităm mutarea PL-x 288/2016 de pe poziţia nr. 248 pe poziţia nr. 8 şi după aceea să-l retrimitem la comisia de fond, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică, pentru două săptămâni.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului dumneavoastră propunerea făcută de viceliderul Grupului PMP.

Să înceapă votul.

58 de voturi pentru, 94 de voturi împotrivă, o abţinere. Nu a întrunit numărul de voturi.

Tot pe procedură dacă mai aveţi dumneavoastră? Nu.

48. Vă anunţ că Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost adoptat tacit. În consecinţă, va merge la Senat.

Mergem mai departe.

4. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor (PHCD 69/2018).

Dacă aveţi intervenţii? Nu.

Trecem la dezbatere.

La titlu, intervenţii? Nu. Adoptat.

Preambul, intervenţii? Nu.

La articolul unic, intervenţii? Nu. Adoptat.

Rămâne la votul final, miercuri la ora 12,00.

5. Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2017. Este PHCD 70/2018.

Cine prezintă contul de execuţie?

Un chestor. Un chestor, vă rog!

Prezentaţi, domnule chestor!

Vă rog, prezentaţi.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Raport privind execuţia bugetului Camerei Deputaţilor la 31 decembrie 2017.

I. Bugetul Camerei Deputaţilor, în sumă de 245.617.000 lei, a fost aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2017 nr. 6/2017. După modificările intervenite în cursul anului, potrivit dispoziţiilor H.G. nr. 227/2017 privind suplimentarea bugetului Senatului şi bugetului Camerei Deputaţilor din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2017, pentru finanţarea cheltuielilor aferente organizării la Bucureşti, în perioada 6-9 octombrie 2017, a Sesiunii Anuale a Adunării Parlamentare NATO, O.U.G. nr. 63/2017 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2017 şi ale O.U.G. nr. 83/2017 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2017, creditele definitive au fost stabilite la suma de 315.806.000 lei.

Din această sumă, 1.672.000 lei s-au repartizat Institutului Român pentru Drepturile Omului, al cărui program este cuprins în alocaţiile bugetare totale aprobate pentru Camera Deputaţilor, conform legii.

Plăţile totale efectuate în anul 2017 au fost de 304.474.501 lei, din care 1.232.880 lei pentru Institutul Român pentru Drepturile Omului.

Din totalul plăţilor, la finele anului 2017 cheltuielile curente au fost în sumă de 292.041.821 lei, iar cheltuielile de capital au fost de 12.994.053 lei.

A. Cheltuielile curente, în sumă de 292.041.821 lei, au reprezentat 97,2% faţă de creditele bugetare aprobate şi s-au efectuat pentru plata drepturilor de personal, cheltuieli pentru bunuri şi servicii, contribuţii şi cotizaţii la organismele internaţionale şi asistenţă socială, după cum urmează:

1. Cheltuielile de personal, în sumă de 225.602.564 lei, reprezentând 98,7% din prevederi, s-au efectuat pentru plata indemnizaţiilor deputaţilor şi salariilor personalului din serviciile Camerei Deputaţilor, a indemnizaţiilor de delegare, a colaboratorilor externi şi pentru contribuţiile pentru asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, asigurări sociale de sănătate, asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi pentru concedii şi indemnizaţii. Tot la acest capitol sunt cuprinse cheltuielile cu diurna de deplasare, suma forfetară destinată desfăşurării activităţii deputaţilor în circumscripţiile electorale şi alte drepturi acordate conform prevederilor legale.

Din totalul cheltuielilor de personal, suma de 957.186 lei este aferentă activităţii Institutului Român pentru Drepturile Omului.

2. Cheltuielile pentru bunuri şi servicii, în sumă de 43.320.072 lei, reprezentând 90,5% din prevederi, s-au efectuat pentru asigurarea funcţionării Camerei Deputaţilor şi întreţinerea sediului acesteia, pentru materialele necesare desfăşurării activităţii legislative, pentru deplasări interne şi în străinătate, cheltuieli de protocol pentru primirea în ţară a delegaţiilor străine, precum şi alte cheltuieli autorizate de lege.

Din totalul cheltuielilor pentru bunuri şi servicii, suma de 250.964 lei este aferentă activităţii Institutului Român pentru Drepturile Omului.

3. La "Alte transferuri", din suma de 1.645.444 lei, reprezentând 88,3% din prevederi, s-au efectuat plăţi pentru contribuţiile şi cotizaţiile Parlamentului României la organismele internaţionale.

Din totalul cheltuielilor pentru "Alte transferuri", suma de 11.236 lei este aferentă activităţii Institutului Român pentru Drepturile Omului.

4. Cheltuielile pentru asistenţă socială, în sumă de 21.473.741 lei, reprezentând 97,3% din prevederi, s-au efectuat pentru indemnizaţiile acordate foştilor deputaţi şi pentru indemnizaţia acordată persoanelor care în anul 2017 au încetat activitatea în condiţiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar.

B. Cheltuielile de capital, în sumă de 12.994.053 lei, reprezentând 84,6% din creditele bugetare aprobate, s-au efectuat pentru active fixe 11.026.004 lei şi pentru reparaţii capitale aferente activelor fixe - 1.968.049 lei.

Detalierea pe articole a contului de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2017, finanţat din credite bugetare, este prezentată în anexă.

II. La activitatea finanţată din venituri proprii, disponibilul din anul anterior a fost de 21.757.561 lei, veniturile obţinute în anul 2017 au fost de 13.183.559 lei, faţă de 9.400.000 lei cât era prevăzut, iar cheltuielile efectuate au fost în sumă de 14.769.258 lei. Veniturile realizate provin din activităţi specifice desfăşurate în Centrul Internaţional de Conferinţe, din activitatea de alimentaţie şi altele.

Detalierea pe articole a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli privind activitatea finanţată din venituri proprii pe anul 2017 este prezentată în Anexa nr. 2.

Plăţile efectuate în anul 2017 de către Camera Deputaţilor şi Institutul Român pentru Drepturile Omului s-au încadrat în prevederile bugetare aprobate.

Utilizarea mijloacelor financiare s-a făcut cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi ale celorlalte acte normative în vigoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Începem dezbaterea.

Dacă la titlul proiectului sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Preambul, intervenţii? Nu. Adoptat.

La articolul unic, intervenţii? Nu. Adoptat.

Anexa nr. 1?

Anexa nr. 2?

Rămâne la votul final pentru miercuri.

6. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind instituirea unui cadru de facilitare a investiţiilor durabile (PHCD 71/2018). Este vorba de COM 353.

Domnul preşedinte Angel Tîlvăr.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Angel Tîlvăr:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Opinia noastră a avut în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, proiectul de opinie transmis de către Comisia pentru industrii şi servicii, proiectul de opinie transmis de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, proiectul de opinie transmis de către Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, precum şi analiza realizată de comisia noastră.

Comisia pentru afaceri europene susţine aşezarea consideraţiilor de mediu, sociale şi de guvernanţă în centrul sistemului financiar, pentru a sprijini procesul de transformare a economiei Europei într-un sistem circular mai verde şi mai rezilient.

Totodată, propunem ca toate acordurile comerciale ale Uniunii Europene cu terţe state sau regiuni aflate în negociere să fie analizate din punct de vedere al asigurării unui viitor durabil şi să fie completate cu prevederi referitoare la acest obiectiv.

Considerăm că o definiţie standard la nivelul Uniunii Europene a ceea ce se califică drept activitate economică durabilă, din punctul de vedere al mediului, în scopuri investiţionale, este, în principiu, binevenită, dar că are şi potenţial de distorsionare a pieţei, prin introducerea unui avantaj de piaţă pe cale exclusiv administrativă.

Totodată, comisia noastră reaminteşte necesitatea de a justifica economic instrumentele financiare de tipul stimulentelor pentru activităţi verzi, inclusiv prin analiza riscurilor de penalizare indirectă a altor tipuri de investiţii şi a eforturilor de responsabilitate socială a corporaţiilor.

Domnule preşedinte,

Comisia pentru afaceri europene s-a întrunit în şedinţa din 16 octombrie 2018 şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul proiect de opinie, care să fie transmis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Vasilică, vreţi să interveniţi? Nu.

Da? Vă rog frumos.

Grupul PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu Costin Vasilică:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Propunerea vine în completarea politicilor actuale ale Uniunii Europene în materie de mediu şi climă, astfel că o înţelegere comună a ceea ce constituie investiţii durabile din punct de vedere al mediului va completa politicile actuale de mediu ale Uniunii Europene, oferind un punct de referinţă pe care acesta să-l poată utiliza în viitor, astfel încât politicile respective să se dezvolte sistematic.

Se obţine, astfel, o bază armonizată pentru stabilirea durabilităţii activităţilor economice, din perspectiva de mediu.

Criteriile uniforme pentru activităţile durabile, din punctul de vedere al mediului, vor permite să se stabilească nivelul de sustenabilitate, în scopuri investiţionale.

Criteriile se vor baza pe standarde care există deja la nivelul Uniunii şi care stabilesc criterii de durabilitate din punctul de vedere al mediului în alte contexte.

Operaţionalizarea, în scopuri investiţionale, va lua în considerare cerinţele prevăzute în legislaţia Uniunii, pentru a stabili cerinţe minime ce trebuiau îndeplinite, astfel încât să nu fie aduse daune semnificative unui obiectiv de mediu.

Criteriile tehnice de examinare ar trebui să fie practice, uşor de aplicat şi verificabile în cadrul unor limite rezonabile ale costurilor de asigurare a conformităţii, precum şi să asigure suficientă claritate juridică.

Este necesar să se justifice, din punct de vedere economic, instrumentele financiare de tipul stimulentelor pentru activităţile verzi şi să fie analizate riscurile de descurajare indirectă a altor tipuri de investiţii.

De aceea, Grupul PSD susţine adoptarea opiniei privitoare la Comunicarea COM 353/2018 în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii sau comentarii.

La titlu? Nu.

Preambul? Nu.

La articolul unic, obiecţii? Nu.

Rămâne la votul final.

7. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de decizie a Consiliului referitoare la încheierea, în numele Uniunii, a Acordului privind spaţiul aerian comun între Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Georgia, pe de altă parte COM 495 (PHCD 72/2018).

Domnule preşedinte Tîlvăr, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Opinia s-a făcut în conformitate cu prevederile art. 170 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

Comisia pentru afaceri europene, împreună cu Comisia pentru afaceri externe au fost sesizate pentru examinarea fondului Propunerii de decizie a Consiliului referitoare la încheierea, în numele Uniunii, a Acordului privind spaţiul aerian comun între Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Georgia, pe de altă parte.

Am avut în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată la nivelul Comisiei pentru afaceri europene.

Astfel, comisia noastră susţine încheierea Acordului privind spaţiul aerian comun între Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Georgia, pe de altă parte, în condiţiile descrise în actuala propunere de decizie a Consiliului; susţine deschiderea treptată a pieţei în ceea ce priveşte accesul la rute şi reciprocitate, precum şi asigurarea pentru operatorii economici a unor condiţii echitabile şi nediscriminatorii de concurenţă, pe baza principiilor tratatelor Uniunii Europene.

Totodată, sprijină alinierea legislaţiei georgiene în domeniul aviaţiei la legislaţia Uniunii Europene, în domeniile siguranţei şi gestionării traficului aerian.

Susţinem pe deplin eforturile Georgiei pe calea integrării europene, tot aşa cum a demonstrat susţinere Parlamentului României atunci când a ratificat, în unanimitate, Acordul de asociere Uniunea Europeană - Georgia.

România a fost primul stat din Uniunea Europeană care a ratificat acordul.

Susţinem implicarea României în eforturile de extindere a Uniunii Europene, astfel încât să fie asigurat un cadru stabil de cooperare şi armonizare, în concordanţă cu nevoile statelor membre.

Domnule preşedinte,

Comisia pentru afaceri europene, întrunită în şedinţa din 16 octombrie 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul proiect de opinie, care să fie transmis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Dezbateri generale, domnul Muşoiu, Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Politica de vecinătate a Uniunii Europene urmăreşte, printre altele, înfiinţarea unui spaţiu aerian comun între Uniune şi ţările sale vecine.

Acordul are ca obiectiv deschiderea treptată a pieţelor în ceea ce priveşte accesul reciproc la rute şi la capacitate, pe bază de reciprocitate. Acordul vizează nediscriminarea şi asigurarea unor condiţii de concurenţă echitabile pentru agenţii economici, pe baza principiilor tratatelor Uniunii Europene, precum şi alinierea legislaţiei georgiene în domeniul aviaţiei la legislaţia Uniunii, în privinţa unor chestiuni precum siguranţa, securitatea şi managementul traficului aerian.

Subliniem că parteneriatul estic şi politica de extindere a Uniunii Europene sunt prioritare pentru preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pe care România o va exercita în primul semestru al anului 2019.

Grupul PSD susţine adoptarea opiniei privitoare la comunicarea COM 2018/495, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu, intervenţii? Nu.

Preambul, intervenţii? Nu.

La articolul unic intervenţii? Nu. Adoptat.

Rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (PL-x 483/2018). Procedură de urgenţă.

144 de amendamente admise.

Guvernul?

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Daniel-Marius Staicu (preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Numele meu este Daniel Staicu, sunt preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, unul dintre coiniţiatorii acestui proiect de lege.

Distinse doamne,

Distinşi domni deputaţi,

Proiectul de lege supus dezbaterii dumneavoastră urmăreşte transpunerea Directivei Uniunii Europene nr. 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar, în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei nr. 2005/60 a Parlamentului European şi a Consiliului, şi a Directivei nr. 2006/70 a Comisiei.

Actul normativ propus realizează consacrarea legislativă a cadrului naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.

Proiectul de lege a fost aprobat în şedinţa de Guvern din 31 mai 2018 şi a fost înregistrat la Senat, ca primă Cameră, în data de 20 iunie 2018, în procedură de urgenţă.

Aş dori să subliniez doar faptul că termenul de transpunere a Directivei a IV-a, aşa cum este cunoscută Directiva nr. 849, respectiv 25 iunie 2017, a fost depăşit, astfel încât, potrivit precizărilor colegilor de la Ministerul Afacerilor Externe, România se află în situaţia de a fi sancţionată pecuniar de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Două cuvinte, pe scurt, cu ce vine nou această directivă.

Aduce o mai bună cooperare între unităţile de informaţii financiare din cadrul Uniunii Europene, aduce o extindere a definiţiei persoanelor expuse politic, aduce politici coerente în ceea ce priveşte relaţia entităţilor cu statele terţe, cerinţe mărite de transparenţă, prin înfiinţarea unor registre ale beneficiarilor reali ai construcţiilor juridice, precum şi abordarea activităţii entităţilor, pe baza unei evaluări de risc.

Vă mulţumim foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte. Este în regulă.

Procedură.

Vă rog, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Procedura pe care o invoc se referă la încălcarea unei reglementări din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Deci art. 151, coroborat cu art. 70 din Regulament. În ce sens? După cum pot constata liderii de grup - că, din păcate, ceilalţi colegi deputaţi nu au primit acest raport -, vor vedea că au în faţă un raport comun înlocuitor.

Singura problemă, domnule preşedinte, este următoarea. Că raportul de bază al celor două comisii sesizate în fond nu a ajuns la plen. Pe cale de consecinţă, nu poate exista un raport comun înlocuitor, atât timp cât la plenul Camerei Deputaţilor nu a existat raportul de bază.

Practic, Comisia juridică şi Comisia pentru buget, finanţe au discutat şi aprobat în şedinţă comună, săptămâna trecută, raportul de bază. El nu a ajuns la Biroul permanent şi nu a ajuns la plen, nu a ajuns la şedinţa Camerei Deputaţilor pentru a fi discutat. Ca atare, nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 70 din Regulament, în sensul în care a fost întocmit un raport comun înlocuitor. Neexistând raportul de bază, stau şi mă întreb la ce sau pentru ce s-a făcut un raport înlocuitor sau ce înlocuieşte acest raport, atât timp cât raportul de bază nu există? Vă rog să constataţi că nu există! Există doar un raport comun înlocuitor.

Pe cale de consecinţă, inexistenţa raportului de bază atrage şi inexistenţa raportului comun înlocuitor, pentru că nu are ce să înlocuiască.

De aceea, vă rog, domnule preşedinte, respectuos, bineînţeles, să supuneţi la vot retrimiterea la comisie, reconvocarea comisiei, astfel încât să se emită un raport al acestui proiect de lege, atât timp cât noi discutăm despre un raport înlocuitor, în situaţia de inexistenţă a raportului de bază.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Ştiţi foarte bine, stimate coleg, că raportul de bază nu a fost distribuit.

Şi în aceste condiţii... (Vociferări.)

Numai puţin!

Nu a existat un raport de bază. În acelaşi timp, cele două comisii, respectiv... că am participat împreună la lucrări.

Este o solicitare a dumneavoastră pe care, fără îndoială, o voi supune votului plenului. Deci un prim raport nu a existat. Prin consens am fost cu toţii de acord, în cele două comisii, ca un articol, care era ambiguu, să fie înlocuit. Deci acel articol înlocuit, printr-un vot al dumneavoastră sau al membrilor celor două comisii, a fost înlocuit prin vot.

Singura eroare este că nu discutăm de un raport înlocuitor, discutăm de un raport care a fost... Este o eroare!

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Aşa s-a supus la vot!

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru că aţi confirmat ceea ce am spus. În Comisia juridică - şi vă rog frumos luaţi înregistrarea, că stenograme, din păcate, nu se fac la comisii - luaţi înregistrarea şi veţi vedea ce s-a supus la vot. Şi aşa a trecut cu un singur vot diferenţă această formă a raportului. S-a supus la vot raport comun înlocuitor. Dumneavoastră, la plen, nu puteţi modifica ceea ce s-a votat la comisie.

Domnul Florin Iordache:

Ştiu!

Domnule coleg, ca să încheiem subiectul.

Deci, retrimitem acest raport înlocuitor la cele două comisii, cele două comisii se convoacă acum, la sala "Mihai Viteazul", şi prin vot stabiliţi dacă acest raport este raportul pe care-l vom discuta.

Vă rog, cei doi preşedinţi şi colegii din cele două comisii, să vă însuşiţi prin vot raportul.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Florin Iordache:

Mergem mai departe! Am depăşit subiectul.

Mulţumesc.

Procedură, vă rog.

Rog colegii să...

Da, vă rog.

Vă rog, procedură.

Domnule Andronache, mai doriţi ceva?

Vă rog.

Da, domnul Stelian Ion.

Vreţi să discutăm totuşi spălarea banilor, că asta era ideea, sau nu?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Domnule preşedinte,

Vrem să discutăm cu siguranţă, dar să discutăm cu respectarea regulamentului.

Şi vă mai invoc un articol - art. 69 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Art. 69 alin. (2), care spune că: "Raportul va fi imprimat şi difuzat deputaţilor cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative în plenul Camerei Deputaţilor."

Domnul Florin Iordache:

Citiţi mai departe, următorul alineat, domnule coleg. Că plenul poate discuta un raport distribuit.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

"La propunerea motivată a Biroului permanent sau a..."

Domnul Florin Iordache:

Da...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

"... unui lider de grup parlamentar, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, în unanimitate, poate aproba înscrierea în ordinea de zi a proiectelor de lege sau propunerilor legislative, care se vor supune dezbaterii şi adoptării în ziua şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor."

Domnul Florin Iordache:

Da.

Deci, domnule coleg, haideţi să lămurim.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... şi s-a luat o astfel de...

Domnul Florin Iordache:

Deci, domnule coleg, să lămurim.

Sunt întru totul de acord cu dumneavoastră şi de aceea am retrimis acest raport.

În acelaşi timp, pe ordinea de zi, şi astăzi, în Biroul permanent, s-a hotărât, şi o găsiţi, la poziţia 8; acest proiect de lege se regăseşte pe ordinea de zi a plenului.

Plenul, în acelaşi timp, prin votul majorităţii colegilor, poate discuta acest raport.

Repet, am retrimis acest raport şi aştept raportul, pentru a... A fost invocată de domnul Andronache o chestiune. Şi, repet, este în acest moment la cele două comisii.

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Domnule preşedinte,

Una este introducerea pe ordinea de zi - şi ştim că sunt unele introduse pe ordinea de zi şi trenează, şi se tot reportează de foarte multe ori. Eu v-am citit un text care se referă la raport şi la a da posibilitatea deputaţilor să aibă un interval de trei zile, astfel încât să citească dispoziţiile din raport.

Deci sunt lucruri diferite. Putem să trecem pe ordinea de zi, dar dezbaterea nu o poţi face mai repede de trei zile...

Domnul Florin Iordache:

Da...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... pentru că trebuie să dai posibilitatea tuturor colegilor să se documenteze.

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Această grabă...

Şi încă o chestiune...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Sunt întru totul de acord cu susţinerile anterioare ale colegului Gabriel Andronache. S-a dat un raport, am votat un raport la şedinţa de data trecută. Astfel încât nu poate fi vorba doar de o chestiune de terminologie şi de o neconcordanţă în titulatura raportului de astăzi. El este un raport, într-adevăr, înlocuitor. Şi trebuie să existe şi raportul iniţial.

Domnul Florin Iordache:

Da. Deci, repet, am depăşit momentul.

Rog membrii celor două comisii, la Sala "Mihai Viteazul", să voteze această solicitare a domnului Andronache. Şi vă aştept să continuăm astăzi.

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 252/2018; procedură de urgenţă.

Guvernul?

Vă rog, domnul ministru.

Domnul Nicea Mergeani (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative are ca obiect modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, modificarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, urmărindu-se în principal corelarea prevederilor actelor normative asupra cărora se intervine, cu modificările şi completările ulterioare, în domeniul contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Comisia pentru muncă, doamna Violeta Răduţ, vă rog frumos.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa PL-x 252/2018 din 25 aprilie 2018, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2018, care prevede modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, modificarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, urmărindu-se în principal corelarea prevederilor actelor normative asupra cărora se intervine cu ultimele modificări aduse Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în domeniul contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 23 aprilie 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei adoptarea proiectului de lege în forma prezentată.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă sunt intervenţii din partea colegilor? Nu sunt intervenţii. Rămâne la votul final, neavând amendamente.

Următorul.

18. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2017 privind unele măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 161/2018; procedură de urgenţă.

Guvernul.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Nicea Mergeani:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2017 privind unele măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri bugetare privind constituirea de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii, urmând ca din valorificarea sumelor astfel obţinute să fie acordate premii personalului agenţiei care participă la obţinerea unor rezultate performante, pentru asigurarea unei creşteri semnificative şi constante a veniturilor colectate la bugetul general consolidat.

Domnul Florin Iordache:

Raport comun, doamnă, prezentaţi dumneavoastră. E raport comun. Îl aveţi, da? Comun cu bugetul.

Vă rog.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2017 privind unele măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2017 care prevede adoptarea unor măsuri bugetare, precum şi modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în scopul respectării principiului egalităţii de tratament şi pentru abrogarea dispoziţiilor care au condus la paralelismul legislativ.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 26 martie 2018.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor? Nu sunt.

Avem un amendament respins. Dacă se susţine? Nu se susţine. Rămâne la votul final; are caracter organic.

Următorul.

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2018 pentru completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice; PL-x 282/2018.

Guvernul, vă rog.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Avem raport comun, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru mediu.

Domnul Dorin-Octavian Corcheş (vicepreşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu):

Domnule preşedinte,

Doamnelor, domnilor deputaţi,

Dorin Corcheş este numele meu. Sunt vicepreşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu.

Prin acest proiect de lege nu ne dorim altceva decât să dăm posibilitatea instituţiilor publice şi autorităţilor publice să poată achiziţiona autoturisme, mărind plafonul, de la 18.000, cât era limitat în legislaţia actuală, la 35.000, astfel încât să-şi poată achiziţiona doar maşini full electrice, prin programul "Rabla".

Deci acest plafon face referire doar la achiziţionarea de maşini electrice prin programul "Rabla", program finanţat de Administraţia Fondului pentru Mediu. Ştiută fiind situaţia faptului că România acordă cea mai mare bonificaţie din întreg spaţiul european pentru achiziţia acestor maşini.

Drept pentru care Guvernul susţine raportul de adoptare cu amendamentele admise, al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic şi al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Cine prezintă raportul?

Dumneavoastră?

Vă rog.

Domnul Roman, raport comun, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru mediu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Suntem Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în 2 mai 2018.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulament, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile sesizate în fond au examinat proiectul de lege sus-menţionat în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2018.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Intervenţii din partea colegilor dacă sunt? Dacă nu sunt, avem patru...

Domnul Zainea, vă rog.

La dezbateri generale, domnul Zainea.

Domnul Cornel Zainea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

USR se va abţine la această lege, deoarece nu suntem de acord ca banii din Fondul pentru Mediu să fie cheltuiţi în acest fel de stat. Practic, subvenţia va merge la stat.

Chiar recent doamna Firea a achiziţionat foarte multe automobile, care sunt Diesel, deci poluează foarte mult. Poate că fondurile publice ar fi trebuit să meargă în acea direcţie, pentru a investi acolo unde raportul este mult mai bun.

În concluzie, ne vom abţine de la vot.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Avem 4 amendamente admise. Dacă la titlul legii? Intervenţii? Nu.

Articolul unic. Intervenţii? Nu.

3 marginal? 4 marginal? Intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final.

20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2018 pentru completarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2016 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 388/2018; procedură de urgenţă; caracter ordinar.

Guvernul.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Prezentul proiect de act normativ a fost iniţiat de Secretariatul General al Guvernului şi vizează crearea unui cadru normativ general care să asigure plata contribuţiilor financiare voluntare ale părţii române, în vederea participării la formatele de lucru, proiectele şi activităţile unor organizaţii internaţionale cu care România colaborează în vederea aderării.

Faţă de acestea, vă rugăm să acordaţi un vot favorabil prezentului proiect de act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii?

Domnul Roman, prezentaţi raportul.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Suntem Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în 19 iunie 2018.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2016, în sensul creării cadrului normativ general care să asigure plata contribuţiilor financiare voluntare ale părţii române, în vederea participării la formatele de lucru, proiectele şi activităţile unor organizaţii internaţionale cu care România colaborează în vederea aderării.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiilor au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2018, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc dumneavoastră.

Domnul Leoreanu, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cinci minute.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Crearea cadrului normativ general care asigură plata contribuţiilor voluntare ale părţii române privind participarea la proiecte, activităţi, evenimente cu organizaţii cu care România colaborează în vederea aderării este susţinută de Grupul Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor. Mai ales că crearea acestui cadru legal permite aprofundarea relaţiei României cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, aplicând principiile democraţiei reprezentative şi ale economiei de piaţă.

Aşadar, vom susţine şi vom vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc dumneavoastră.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt.

Nu sunt amendamente. Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Următorul.

21. Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre, cu opţiune de amânare a tragerii până la apariţia unei catastrofe (CAT-DDO) între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 4 iulie 2018; PL-x 408/2018; procedură de urgenţă.

Guvernul, întâi.

Guvernul?

Numai puţin, domnule coleg.

Guvernul şi apoi Comisia pentru buget.

Vă rog, Guvernul.

Domnul Florin Horaţiu Iura (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În baza aprobării Guvernului şi a Preşedintelui României, la data de 4 iulie 2018, a fost semnat la Bucureşti Acordul de împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre, cu opţiune de amânare a tragerii până la apariţia unei catastrofe, acord semnat între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Potrivit acestui acord, se permite împrumutatului acces la lichiditate, respectiv tragerea sumelor împrumutului în cazul producerii unor catastrofe.

În acest context, s-a convenit ca pentru scopurile acestui împrumut, catastrofa să fie o situaţie de urgenţă, aşa cum este definită de O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, generată de riscuri naturale, respectiv: inundaţii, cutremure, alunecări de teren, precum şi de riscuri biologice, respectiv endemii, pandemii, epidemii, iar documentul pe care împrumutatul îl transmite pentru a confirma evenimentul, situaţia de urgenţă în cauză să fie Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, emisă conform O.U.G. nr. 21/2004.

Termenii financiari ai împrumutului sunt:

Maturitate - la 20 de ani, într-o singură tranşă se va face plata până la 1 mai, deci se va putea face tragerea până la 1 mai 2038; împrumutatul poate opta pentru modificarea termenului de rambursare, cu ocazia tragerii, cu încadrarea în termenii standard ai BIRD aplicabili la momentul tragerii;

Dobânda - EURIBOR la 6 luni, cu marjă fixă aplicabilă la data tragerii, cota actuală fiind de 1,35%;

Comision iniţial - 0,50% aplicabil la suma împrumutului plătibil în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a acordului de împrumut;

Comision de reînnoire - 0,25% din suma împrumutului sau părţii din acesta pentru care se cere reînnoirea. În cazul în care partea română solicită reînnoirea perioadei de tragere, data limită de tragere a împrumutului este 31 decembrie 2021. Împrumutatul poate opta pentru reînnoirea acesteia de patru ori, dar nu mai mult de 15 ani, conform termenilor standard ai BIRD.

Solicităm adoptarea acestui act normativ.

Mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia?

Domnul...

Vă rog, domnule vicepreşedinte.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

PL-x 408/2018 - Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre, cu opţiune de amânare a tragerii până la apariţia unei catastrofe (CAT-DDO) între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 4 iulie 2018.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare soluţionarea unei serii de aspecte în ceea ce priveşte cadrul legislativ şi/sau de reglementare, cât şi din punctul de vedere al unor investiţii în domeniu.

BIRD - Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare - recomandă o abordare programatică a managementului riscurilor de dezastre care să cuprindă, pe de-o parte, dezvoltarea de politici şi pregătirea din punct de vedere financiar în cazul producerii unor dezastre, iar, pe de altă parte, realizarea unor investiţii sectoriale specifice - în prezent fiind deja negociat cu BIRD şi un împrumut pentru sprijinirea unui proiect de investiţii în infrastructura pentru situaţii de urgenţă.

În ceea ce priveşte dezvoltarea unor politici în domeniul managementului riscurilor de dezastre şi pregătirea din punct de vedere financiar în cazul producerii acestora, luând în considerare recomandările BIRD şi caracteristicile acestui instrument de finanţare, s-a decis utilizarea unui împrumut pentru politici de dezvoltare, de tip CAT-DDO - împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre, cu opţiune de amânare a tragerii până la apariţia unei catastrofe.

După intrarea în efectivitate a acordului de împrumut, pot fi efectuate periodic trageri din împrumut, în baza existenţei unei stabilităţi macroeconomice şi a prezentării unei/unor decizii ale Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, care să probeze apariţia acestor situaţii şi necesitatea recurgerii la împrumut.

Intrarea în vigoare a acordului de împrumut, respectiv posibilitatea efectuării de trageri din împrumut este condiţionată, printre altele, de aprobarea acestuia conform legislaţiei în vigoare.

În şedinţa comisiei s-a hotărât, în unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre, cu opţiune de amânare a tragerii până la apariţia unei catastrofe (CAT-DDO) între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 4 iulie 2018, în forma prezentată de Guvern.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Intervenţii din partea dumneavoastră dacă sunt? Nu sunt. Nu sunt amendamente, rămâne la votul final.

22. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii European; PL-x 377/2018; procedură de urgenţă; caracter ordinar.

Guvernul.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Florin Horaţiu Iura:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin acest act normativ se prevede următoarele.

Alături de celelalte părţi semnatare ale Protocolului de la Kyoto pentru atingerea ţintelor asumate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la nivelul Uniunii Europene s-a stabilit, începând cu anul 2003, schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, la care România a devenit participantă, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2007.

Ministerul Finanţelor Publice a fost desemnat adjudecător, în numele României, având următoarele atribuţii:

- să scoată la licitaţie volumul de certificate atribuit României, conform calendarului de licitaţie comunicat de Comisia Europeană;

- să încaseze sumele obţinute în urma comercializării certificatelor;

- să transfere sumele obţinute către ministerele beneficiare care implementează proiecte în domeniile stabilite, conform Directivei nr. 2003/87, cu modificările şi completările ulterioare, pentru instalaţiile staţionare, cât şi pentru sectorul de aviaţie. Sumele obţinute în urma licitaţiei certificatelor sunt reţinute de gestionarul contului, respectiv Ministerul Finanţelor Publice, până la elaborarea unor hotărâri de Guvern, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă mai sus menţionate, cu modificările şi completările ulterioare.

Această etapă este condiţionată de analizarea şi selectarea de Agenţia Fondului pentru Mediu a proiectelor care vor constitui baza elaborării hotărârii de Guvern, în vederea stabilirii proiectelor eligibile cu impact pe mediu care vor finanţate din aceste sume.

Faţă de forma în vigoare au fost propuse, printre altele, modificări ale art. 10 şi ale art. 11, ce stabilesc destinaţia sumelor obţinute în urma licitării certificatelor, precum şi completări ce prezintă fluxurile financiare pe cele două articole.

Astfel, pentru situaţia sumelor obţinute în urma licitării certificatelor EU art. 10, suma brută ce reprezintă 71% din valoarea sumelor obţinute în urma licitaţiei surse staţionare s-a propus să fie reţinute în contul disponibil deschis pe numele Ministerului Finanţelor Publice, la Trezoreria Operativă Centrală şi să se vireze de gestionarul contului, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli al Fondului pentru Mediu şi Administraţiei Fondului pentru Mediu, în vederea finanţării proiectelor prevăzute la art. 1¹, în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării acesteia, într-un cont distinct de venituri ale Fondului pentru Mediu, deschis la Trezoreria Statului Sector 6, pe numele Administraţiei Fondului pentru Mediu.

Pentru situaţia sumelor obţinute în urma licitării certificatelor EU art. 11, suma brută, ce reprezintă 30% din valoarea sumelor obţinute în urma licitării certificatelor, respectiv pentru aviaţie, a cărui destinatar în forma în vigoare a O.U.G. nr. 115/2011 este Ministerul Mediului, s-a propus să fie repartizată tot Administraţiei Fondului pentru Mediu, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli al Fondului pentru Mediu şi Administraţiei Fondului pentru Mediu. De asemenea, aceste sume sunt reţinute în contul disponibil deschis pe numele Ministerului Finanţelor Publice, fiind virate doar sumele aprobate.

Deci Ministerul Finanţelor Publice va vira Administraţiei Fondului pentru Mediu, din sumele obţinute în urma licitării certificatelor, doar sumele aprobate privind bugetul acestuia.

Solicităm adoptarea prezentului act normativ.

Mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Da. Prezentaţi raportul, vă rog.

Şi apoi, domnul Popescu, Grupul PNL.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Da. Raport comun la PL-x 337/2018.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal de finanţare a proiectelor care au ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniile stabilite conform prevederilor art. 3 alin. (4) şi art. 10 alin. (3) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de modificare a Directivei 96/91/CE a Consiliului.

În urma examinării Proiectului de Lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Popescu, vă rog, Grupul PNL. Vreţi să interveniţi, nu? Da, păi, de asta zic. Dumneavoastră aţi solicitat, vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să clarific poziţia Grupului PNL, privind acest proiect de lege.

Ne vom abţine. Şi motivul principal pentru care ne abţinem este unul logic. Nu înţelegem pur şi simplu de ce Ministerul Finanţelor Publice trebuie să se ocupe de licitaţiile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Şi am încercat, în comisiile de specialitate, în prima comisie a mediului, să explicăm acest lucru, că Ministerul Mediului ar trebui să se ocupe de această felie, tehnică, s-o numim aşa.

Desigur, temerea noastră... de fapt ne gândim cu groază că acelaşi Minister de Finanţe, care mâine va veni la o şedinţă pe Legea offshore, fără cifrele acelea, pe care le cerem de ani de zile, se va ocupa de aceste licitaţii.

Şi dacă Ministerul Finanţelor Publice, scuzaţi-mă, se prezintă aşa cum se prezintă, prin colegul nostru, de fiecare dată, în comisii, nu va organiza aceste licitaţii, haideţi măcar să dăm şansa, daţi-vă şansa, de a muta aceste licitaţii la Ministerul Mediului. Poate acolo veţi găsi un secretar de stat, sau un consilier, sau cineva mai în măsură să organizeze licitaţii, repet, pe gaze cu efect de seră. Aici nu vorbim despre bani, vorbim despre gaze cu efect de seră. Asta este intervenţia noastră.

Drept urmare, vă sfătuim ca pe viitor să analizaţi cu atenţie, comisiile de specialitate şi ministerele care sunt în măsură să ia poziţie pe astfel de proiecte de lege.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt ale intervenţii. Rămâne la votul final, neavând amendamente.

Mergem mai departe.

Aştept de la colegii de la Comisia juridică şi Comisia pentru buget raportul referitor la spălarea banilor.

23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale; PL-x 592/2010; procedură de urgenţă.

Guvernul?

Domnul secretar de stat.

Şi apoi o să rog Comisia pentru buget sau Comisia juridică. Cine prezintă raportul?

Domnul Florin Horaţiu Iura:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin acest proiect de act normativ, s-au avut, ca obiect de reglementare, următoarele acte normative: Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal; O.U.G. nr. 104/2002 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim Duty Free; Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României; O.U.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală; Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale; Legea nr. 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale; Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public, a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate; O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; respectiv, Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar.

Susţinem adoptarea acestui act normativ, în forma aprobată în comisie.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnule vicepreşedinte, vă rog.

Domnule Pirtea, vă rog, prezentaţi raportul. Este raport comun, Comisia pentru buget şi Comisia juridică.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Bună ziua!

Raport comun - PL-x 592/2010.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale.

Proiectul de Lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea următoarelor acte normative:

• Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal;
• O.U.G. 104/2002 - privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim duty-free;
• Legea nr. 86/2006 - Codul vamal al României;
• O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală;
• Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale;
• Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale;
• Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea, în cadrul Ministerului Public, a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
• Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate;
• O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice;
• Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările şedinţei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, cu amendamentele admise prezentate în Anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Da. Intervenţii din partea colegilor? Nu.

Domnule Márton, vreţi să interveniţi?

Vă rog.

La dezbateri generale, domnule...?

Vă rog frumos.

Da, la dezbateri generale, vă rog frumos.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Am o întrebare, domnule preşedinte, către cei care au scris raportul şi cei care au conceput textul.

La art. XI pct. 15: "Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial..." etc. etc. - "...se modifică după cum urmează: Art. 27 se modifică şi va avea următorul cuprins... Nemodificat... Nemodificat..."

Motivarea amendamentelor propuse - "Începând cu data de 1 ianuarie 2016, O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală a fost abrogată prin Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală".

Adică se modifică un articol dintr-un act normativ abrogat? Şi atunci ce va fi în vigoare? Acel articol modificat din actul normativ abrogat? Sau s-a dorit să se modifice un articol din noul Cod fiscal? Nu înţeleg. Poate cineva îmi explică.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, Guvernul, vă rog.

Domnule secretar de stat,

Domnul Márton Árpád a făcut referire la 15 marginal. Este vorba de art. XI, nu IX. Este vorba despre articolul în care dumneavoastră... XI... în care dumneavoastră aţi precizat că începând cu 1 ianuarie, OG privind Codul... şi aşa mai departe.

Precizări pentru domnul deputat.

Domnul Florin Horaţiu Iura:

Domnule preşedinte,

Vom formula un răspuns în scris.

Mulţumesc.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Solicit retrimiterea la comisie. Şi să aşteptăm răspunsul în scris, să ştim dacă avem nevoie de acest articol XI sau de un text modificat care să ne trimită la articolul de modificat din noul Cod fiscal sau abrogarea art. XI. Şi până atunci, aşteptăm. Să vină în scris.

Domnul Florin Iordache:

Vă răspunde acum, domnule deputat.

Domnul Florin Horaţiu Iura:

Deci, privind acest articol.

Deci, începând...

Motivarea care a fost - începând cu data de 1 ianuarie 2016, O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală a fost abrogată prin Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Deci practic a fost abrogat acel articol.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, vă rog, domnule Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Atunci acest punct 15 ce conţine în raport? Se elimină, se abrogă sau nemodificat? Adică se modifică art. 27 dintr-un act normativ abrogat...

Domnul Florin Iordache:

Adică, dacă a fost abrogat...

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Să ştiu şi eu ce...

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat,

Dacă a fost abrogat, rămâne abrogat, asta era ideea!

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Şi atunci rămâne art. XI aşa cum scrie acolo şi aşa va apărea în Monitorul Oficial. Că se modifică un articol dintr-un act normativ abrogat?

Domnul Florin Iordache:

Abrogat, da.

Da, mulţumesc.

Alte intervenţii?

De la 15 până la 29. Intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final.

Bun. A fost distribuit Proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor. Înţeleg... (Vociferări.)

S-a schimbat un singur...

Domnule coleg, aţi fost în sală... şi s-a modificat un singur articol.

A fost distribuit? Bun. Îl vom dezbate în această după-amiază, fiţi convinşi.

Stafful tehnic, aţi distribuit... (Vociferări.)... modificarea...?

Mergem mai departe, până va fi distribuit.

Bun. Până se multiplică cele două modificări la Legea spălării banilor, mergem cu următorul.

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2018 pentru completarea art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 45/1997 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "Compania naţională de transporturi aeriene române - TAROM" - S.A.; PL-x 376/2018; caracter ordinar.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ovidiu Marcel Sîrbu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de Ordonanţă de urgenţă are ca obiect completarea art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 45 din 1997 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "Compania naţională de transporturi aeriene române - TAROM" - S.A., aprobată cu modificări, prin Legea nr. 136 din 1998, cu modificările ulterioare, prin introducerea unor noi alineate, care să prevadă obiectivul companiei - desfăşurarea activităţilor de transport în condiţii de siguranţă, securitate şi eficienţă, respectiv, modul de construcţie şi aprobare a bugetului pe perioada cât statul este acţionar majoritar, societatea fiind exceptată de la aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici sau majoritari.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru transporturi?

Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere şi avizare în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2018 pentru completarea art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 45/1997 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "Compania naţională de transporturi aeriene române "TAROM" - S.A.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 13 iunie 2018.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare şi al Comisiei pentru industrii şi servicii.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură a examinat proiectul de lege, în şedinţa din 12 septembrie 2018.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 45/1997, prin introducerea unor noi alineate care să prevadă obiectivul companiei - desfăşurarea activităţilor de transport în condiţii de siguranţă, securitate şi eficienţă. Modelul de organizare şi alocare a resurselor trebuie integrat într-un sistem de management şi de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli suficient de flexibil, care să răspundă cerinţelor din industria aviaţiei comerciale.

Astfel, prin modificarea legislativă propusă, se pot elimina barierele concurenţiale pentru operatorul aerian naţional şi se poate asigura o mai mare flexibilitate în gestionarea resurselor.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea actului normativ, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

La dezbateri generale.

Vă rog frumos.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Da. Mulţumesc.

Distinşi colegi,

Deputaţii Partidului Naţional Liberal vor vota acest proiect de lege care devine o gură de oxigen pentru mult încercata companie TAROM, companie care se bate într-un mediu concurenţial extrem de complicat, cum este cel din aviaţie.

Compania TAROM avea nevoie de aceeaşi flexibilitate în acţiunile sale, la fel ca şi companiile private cu care se află în competiţie directă.

Rămân însă celelalte probleme în această companie, în principal, profilul de cuib de sinecuri, care a dus la supraîncărcarea schemei de personal, aceasta depăşind cu mult numărul de 2.000 de angajaţi, mulţi dintre aceştia căutându-şi încă un rol pe acolo, în condiţiile în care o companie aeriană cu flotă similară de avioane sau chiar mai mare nu are mai mult de 600-700 de angajaţi.

Dar ceea ce noi dăm astăzi cu o mână TAROM-ului, din păcate, le ia cu două mâini Ministerul Transporturilor.

Despre ce este vorba? Cum să facă TAROM performanţă, cum să răzbească prin competiţia acerbă din aviaţia europeană, când Ministerul Transporturilor, domnul ministru Şova, provoacă un imens scandal, numind recent, în Consiliul de administraţie, numai sinecuri care nu au absolut nicio legătură cu aviaţia, care habar nu au de tendinţe, nu înţeleg nici la nivel elementar acest business şi, peste toate, unii dintre ei aveau şi interdicţia legală să mai ocupe o poziţie de administrator, pentru o perioadă de 5 ani. Asta chiar nu s-a mai întâmplat pe nicăieri până acum!

Ce ajutor a primit TAROM, în cele din urmă, când numirea noilor administratori a fost blocată recent de Registrul Comerţului, pentru chestiuni de legalitate, în cazul mai multor persoane? Cum să numeşti, nu una, ci trei persoane care aveau interdicţia legală să fie administratori? Cum poţi să elimini din lista potenţialilor administratori pe şefii Şcolii Superioare de Aviaţie, pe fostul şef al Centrului de Investigaţii în Aviaţia Civilă şi mulţi alţi specialişti de aviaţie care au avut şi performanţe? Iar, în schimb, să îndeşi pe primele locuri incompatibili şi în acelaşi timp incompetenţi?!

Avem astfel un portret de familie absurd acum în Consiliul de administraţie de la TAROM, consiliu care devine un uriaş balast pentru Compania TAROM, în cele mai grele vremuri pe care aceasta le traversează. Păcat! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnule Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da. USR va susţine acest proiect, pentru că, aşa cum spunea şi antevorbitorul meu, TAROM are nevoie de această gură de oxigen.

Din păcate - şi am susţinut aceste modificări de vreo 2 ani de zile, în toate ieşirile publice - din păcate însă această gură de oxigen nu-i va permite TAROM-ului să supravieţuiască. TAROM nu a avut nicio schimbare structurală, nicio schimbare fundamentală în ultimii 2 ani de zile. Ba mai mult, se fac greşeli, aşa cum sublinia şi domnul Bode. Mai consumă din grăsime, cum se spune. Mai sunt câţiva bănuţi prin conturi, bani rămaşi din vremuri demult apuse, când TAROM avea monopolul pieţei de transport aerian în România. Şi estimările specialiştilor sunt sumbre. Probabil în vreo 2 ani de zile TAROM se va bloca.

De aceea, spun şi de la această tribună, cea mai înţeleaptă decizie pe care acest Guvern poate să o ia este o privatizare rapidă şi punerea TAROM în mâinile unui investitor privat care poate să se bată de la egal la egal cu partenerii supercompetitivi din această piaţă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Intervenţii?

Domnul Nechifor, vă rog.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Stimaţi colegi,

Cred că este foarte grav că suntem în situaţia de a pierde încă o emblemă românească.

Dacă şi TAROM va ajunge să fie praf şi pulbere, stau şi mă întreb, oare ce o să mai scriem în istorie?

Eu cred că avem obligaţia să găsim o formulă de management competitiv. Au fost câteva variante, ştiţi foarte bine, s-a adus manager privat - domnul Heinzman. Au fost, după aceea, schimbări politice. S-au schimbat, în decurs de 3 ani, cred că vreo 3 sau 4 garnituri de directori de consilii de administraţie, în condiţiile în care TAROM nu a performat.

Avem - şi vă spun cu tot dragul - o piaţă internă măcar, pe care TAROM ar putea să o facă mai bine, să o deservească. Este vorba despre câteva aeroporturi regionale pe care TAROM vine în acest moment şi operează la preţuri foarte ridicate, cu un orar foarte, foarte greşit.

Eu cred că deschiderea noastră, a Parlamentului, de a găsi soluţii, trebuie să fie totuşi bine primită şi de Guvern. Să-şi propună ca strategie, să găsească formula prin care TAROM să rămână, cu orice preţ, companie a statului român.

Dacă şi pe aceasta o pierdem înseamnă că n-avem nici măcar o valoare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Grupul PMP, domnul Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vom susţine acest proiect de lege, fără a ne pune problema că TAROM va pleca din proprietatea statului român. Însă mai grav ar fi faptul că un management defectuos ar putea să o falimenteze.

Compania TAROM, ştiţi foarte bine, deserveşte toate regiunile istorice ale României. A început, în ultima vreme - personal vă spun, ca pasager, de la Iaşi, să funcţioneze mai bine. Cel puţin eu aşa simt. Şi mă bucur, pentru că este una dintre cele mai vechi companii aeriene din lume şi, ca siguranţă, este în primele 10.

Dar avertismentul clar, pe care l-au lansat şi colegii noştri, este să încercăm să avem la TAROM manageri specialişti, oameni care să se priceapă să conducă această companie şi să facă bani - trebuie să spunem acest lucru - să facă bani, pentru ca salariaţii de acolo să fie mulţumiţi, pentru ca noi, pasagerii din toate regiunile ţării, care circulăm cu TAROM, să fim mulţumiţi.

Şi mai ales avertismentul este să îl depolitizăm pe cât posibil, pentru că, altfel, cum spuneam, ar putea să existe riscul să ajungă în faliment. Aţi văzut, de la an la an, pierderile financiare au fost din ce în ce mai mari.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Am finalizat. Rămâne la votul final, neavând amendamente.

8. Proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 483/2018.

Guvernul?

Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Daniel-Marius Staicu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu vreau să vă răpesc mai mult timp decât este necesar.

Distinse doamne şi domni deputaţi,

Guvernul României...

Domnul Florin Iordache:

Aţi mai prezentat o dată raportul. A apărut un singur amendament, modificat acum prin comisie, pe care...

Faceţi referire, vă rog!

Domnul Daniel-Marius Staicu:

Da. Suntem de acord şi cu aceste modificări.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Domnul Daniel-Marius Staicu:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Procedură, vă rog.

Numai puţin...

Da, domnule Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Pe procedură, domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În februarie 2017 şi în martie 2017 am iniţiat două proiecte de lege, două iniţiative legislative, având ca obiect de reglementare ceea ce astăzi Guvernul pune în mare parte pe masă.

Prima iniţiativă legislativă se referea la interzicerea societăţilor comerciale cu acţiuni la purtător.

Iar cel de-al doilea proiect de lege se referea la interzicerea societăţilor comerciale cu acţiuni la purtător, de a participa la licitaţii din bani publici, astfel încât să nu mai fim puşi în situaţia de a ne lovi de situaţii de conflict de interese.

Şi spuneam, la momentul respectiv, că, de exemplu, preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, domnul Liviu Dragnea...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, domnule coleg...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Închei imediat...

Domnul Florin Iordache:

Procedura. Păi...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

... nu... art. 150 alin. (1).

Închei în 10 secunde...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

... nu putea să constate că la Tel Drum, printre acţionari, aşa cum spune lumea, se află şi cetăţeanul Liviu Dragnea.

Mă bucur, chiar dacă e un...

Domnul Florin Iordache:

Da...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

... copy-paste. Mă bucur că aţi preluat lucrurile bune.

În schimb, din păcate, prin acest amendament, aţi dat iar lucrurile peste cap. Legea funcţionează pentru ONG-urile şi...

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc, oricum...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

... fundaţiile majoritare, nu şi pentru minorităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Bun.

Domnule Lupaşcu, vă rog, procedură.

Şi apoi, domnule Cupşa, vă dau cuvântul la dezbateri generale, imediat.

Ne propune domnul Lupaşcu, procedură.

Domnul Costel Lupaşcu:

Domnule preşedinte,

Solicităm prelungirea programului de lucru, până la terminarea dezbaterilor pe acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Să înceapă votul.

62 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă, o abţinere. Programul a fost prelungit până la finalizarea dezbaterii acestui proiect de lege.

Raportul.

Vă rog, domnule Dunava, raportul comun al celor două comisii, Comisia pentru buget şi Comisia juridică.

Şi apoi, domnul Cupşa, la dezbateri generale, Grupul PNL.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii, prezenţi la lucrări, au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamentele admise care se găsesc în Anexa nr. 1, ce face parte integrantă din prezentul raport. Amendamentele respinse sunt redate în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Totodată, vă aduc la cunoştinţă că, în cuprinsul proiectului legislativ, s-au adus două amendamente, s-au adus două modificări, respectiv, la marginal 17, art. 3 lit. c), care prevede în felul următor: "...în cazul asociaţiilor şi fundaţiilor, cu excepţia organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale...".

Şi la marginal 19, art. 4 lit. i): "...fundaţiile şi asociaţiile, cu excepţia organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale, federaţiile, precum şi orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial".

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule Cupşa, vă rog. Grupul PNL.

Se pregăteşte domnul Călin, de la Grupul PSD.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sărut mâna, doamnelor!

Bună ziua, domnilor!

Partidul Naţional Liberal, din păcate, este constrâns să nu voteze această iniţiativă legislativă, de transpunere a Directivei europene privitoare la spălarea banilor şi combaterea terorismului, prin utilizarea sistemelor financiare. Nu o vom face, deşi ştim că suntem la un pas de infringement în ceea ce priveşte această transpunere. Nu o vom face, pentru că textul pe care ni-l propuneţi este unul absolut incorect. Este incorect, pentru că afectează societatea civilă, mai precis acea parte din societatea civilă cu cea mai generoasă parte pozitivă - asociaţiile şi fundaţiile, care prestează servicii sociale pe care statul nu le poate presta sau pe care statul le prestează într-un mod nesatisfăcător.

V-aţi găsit, prin felul în care aţi înţeles să transpuneţi această directivă, să loviţi tocmai în cei care, încă o dată subliniez, sunt partea cea mai bună şi partea frumoasă a societăţii civile. Cum v-aţi gândit că vă permiteţi să afectaţi activitatea asociaţiilor şi fundaţiilor, astfel cum o veţi face prin textul pe care l-aţi adoptat?

Fiecare asociaţie şi fundaţie va trebui... pentru că v-aţi încăpăţânat şi nu aţi ascultat de criticile pe care noi le-am adus, aţi trecut peste amendamentele pe care noi le-am formulat. Cum le veţi explica acestor asociaţii şi fundaţii că trebuie să identifice şi, dacă au identificat, să raporteze fiecare tranzacţie pe care o vor face - vedeţi termenul -, fiecare plată pe care o vor face, prestând un serviciu social ultimului beneficiar social. Cum credeţi că vor mai funcţiona aceste asociaţii şi fundaţii?

Doamnelor şi domnilor,

Asociaţiile şi fundaţiile sunt oprite de la a da un randament maxim în ceea ce-şi doresc să facă, în primul rând, pentru că le lipsesc banii. Dar al doilea mare obstacol, pe care-l au asociaţiile şi fundaţiile, este birocraţia excesivă, o birocraţie la care, din păcate, cei de la putere contribuiţi şi acum, punând, încă o dată vă spun, o frână, o piedică dezvoltării unei activităţi normale, sănătoase, acestor asociaţii şi fundaţii.

Felul în care aţi transpus această directivă, în ceea ce priveşte activitatea acestor asociaţii şi fundaţii, este unul nepotrivit, este unul neconform chiar cu scopul pe care l-au urmărit cei care au adoptat această directivă.

Şi pentru că nu-mi doresc să intru într-o dispută cu argumente juridice, în legătură cu scopul urmărit de cei care au adoptat această directivă, la nivel european, o să vă dau exemple despre felul în care a fost transpusă, în acord cu scopul urmărit, în câteva dintre ţările alături de care formăm Uniunea Europeană, ţări care nu înţeleg, încă o dată vă precizez, să se folosească de o birocraţie excesivă pentru a împiedica desfăşurarea activităţilor specifice ale acestor asociaţii şi fundaţii.

Franţa, Suedia, Austria, Danemarca, Germania, Finlanda - toate aceste ţări au înţeles să o transpună aşa cum şi noi v-am cerut, în sensul în care să fie raportate şi să fie confirmaţi beneficiari reali doar cei care înfiinţează aceste asociaţii şi fundaţii şi cei care controlează aceste asociaţii şi fundaţii, şi nu beneficiarul ultim, cel care este beneficiarul serviciului social.

Niciuna dintre aceste ţări nu solicită, prin legislaţia lor specifică, ulterior transpunerii acestei directive, să facă ceea ce dumneavoastră cereţi asociaţiilor şi fundaţiilor din România.

Şi să vă mai citez încă nişte nume de ţări, intrate mai de curând în Uniunea Europeană, mai apropiate de noi, nici Croaţia, nici Ungaria, nici Polonia n-au înţeles s-o transpună aşa cum dumneavoastră o faceţi.

Încă o dată, nu ştiu la ce v-aţi gândit, dar pare că aveţi nişte treburi nerezolvate în ceea ce priveşte societatea civilă şi vă răzbunaţi, într-un fel sau altul, pe asociaţii şi pe fundaţii, prin această măsură ultrabirocratică care le impietează asupra desfăşurării activităţii.

Partidul Naţional Liberal nu poate vota acest text de lege, decât, eventual, dacă amendamentul, care este trecut la respinse şi pe care aveţi şansa să-l votaţi ulterior, va trece.

Mulţumesc tuturor.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Márton Árpád, Grupul UDMR.

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu vreau să repet cele spuse de antevorbitorul meu. Noi am votat acum, după-amiază, în comisie, o mică modificare la acest raport, o mică modificare care rezolvă problema a 19 ONG-uri, dar lasă nemodificată problema a zeci de mii de ONG-uri.

Şi, în toată această dezbatere, reprezentanţii autorităţilor, care au competenţă în domeniu, mai tot timpul, au vorbit pe lângă textul pe care îl veţi vota.

Prin efectul acestei legi, toate ONG-urile vor trebui să raporteze, şi permiteţi-mi să citez textul - "... beneficiarul real..." care este definit în art. 3 alin. (2) - noţiunea de beneficiar real include cel puţin... şi la lit. c), în cazul asociaţiilor şi fundaţiilor, pct. 4 - "persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate..." - şi textul curge.

Mai tot timpul mi s-a explicat că asta înseamnă că eu pot să dau nume generic - cine sunt aceşti beneficiari. Nu, doar în ipostaza în care nu am reuşit să-l identific! Dar dacă o astfel de organizaţie neguvernamentală ajunge la oamenii săraci, identificabili pe listă, care au primit o sumă sau o pătură, trebuie să îi raporteze, adică sute de mii de persoane. Şi numele acestor persoane trebuie să fie trecute într-un registru. Am întrebat autorităţile dacă ştiu cam câte persoane vor trebui înregistrate: "Păi, vedem pe urmă...". Mai dăm norme de aplicare, pe urmă, după ce constatăm cum funcţionează legea. S-ar putea să avem nevoie de contabilizarea a milioane de oameni, poate, nu se ştie astăzi!

Ca atare, doamnelor şi domnilor, în continuare, am votat pentru şi suntem de acord că problema organizaţiilor reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale este rezolvată, dar o problemă foarte mare pentru toate ONG-urile din această ţară nu a fost rezolvată, deci nu putem vota o astfel de lege, cu excepţia situaţiei în care cele două amendamente, din care - domnule Cupşa trebuie să vă spun, unul nu a fost trecut în raport - vor fi adoptate amendamente depuse de PNL. Deci amendamentul de la alin. (4) lipseşte din raport sau cel puţin eu nu l-am găsit.

Deci, iată, un amendament chiar lipseşte din raport, care, la amendamentele respinse, începe cu numărul 145.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Stelian, Grupul USR.

Se pregăteşte domnul Halici, Grupul PSD.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Mulţumesc.

Este lăudabilă atitudinea colegilor din UDMR, care, deşi au primit un amendament favorabil, au rămas principiali şi au observat, în continuare, au criticat prevederile din această lege, care se îndreaptă, din păcate, în mod masiv, se îndreaptă în mod direct împotriva asociaţiilor şi fundaţiilor, cu alte cuvinte, împotriva societăţii civile.

Pe de o parte, ceea ce aduce bun această lege, din punctul de vedere al transparentizării, al eliminării acestor acţiuni la purtător din legislaţie - chestiune pe care am solicitat-o şi prin proiecte normative, şi public -, această chestiune a fost rezolvată.

Pe de altă parte, legea este necesară pentru că ne impune directiva şi pentru că este necesar să ţii sub control şi sub supraveghere acest fenomen al spălării banilor.

Pe de altă parte, legea vine cu o parte negativă, care strică tot ce este pozitiv în ea, şi anume: pune presiune foarte mare asupra asociaţiilor şi fundaţiilor, le impune obligaţii de neîndeplinit, practic.

Asociaţiile şi fundaţiile care se ocupă de activităţi caritabile, care ajută persoane bolnave, care ajută victimele violenţei domestice, spre exemplu - acestea toate vor fi obligate, imediat după intrarea în vigoare a legii, să facă raportări, iniţial către Registrul Comerţului, cu privire la toţi aceşti beneficiari - că sunt bolnave de SIDA, de cancer, că sunt familii sau persoane abuzate în violenţa domestică - vor trebui, toate aceste persoane, într-un mod cu totul aberant, cu încălcarea drepturilor omului, dacă vreţi, cu încălcarea unor reglementări care se referă, şi pe care tot noi le-am votat în Parlament, la protecţia datelor cu caracter personal, toate aceste persoane vor trebui să fie puse pe liste, de asociaţii şi fundaţii, care, în loc să se ocupe de serviciile caritabile, vor trebui să se ocupe de hârţogăreală, de întocmirea unor liste şi de trimiterea listelor la instituţiile statului. Aberant, absolut aberant - şi toate acestea sub sancţiuni de milioane de euro!

Cu alte cuvinte, s-a introdus în lege un instrument foarte eficient, teribil, de constrângere a asociaţiilor şi fundaţiilor. Dacă asociaţiile şi fundaţiile din România nu vor face pe placul puterii, oricare ar fi ea la un moment dat, această putere poate folosi organele statului pentru oprimarea asociaţiilor, pentru că o amendă de un milion de lei, o amendă de un milion de euro înseamnă pur şi simplu desfiinţarea acelei asociaţii.

Dacă nu suntem conştienţi de relele pe care le face această lege, înseamnă că nu ne păstrăm luciditatea şi nu ne păstrăm atenţia cu privire la ceea ce legiferăm. Toate explicaţiile din cadrul comisiei, oferite de reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, au fost nişte argumente inflexibile, nişte argumente care veneau în totală contradicţie cu textul legii, care spune clar că atunci când aceşti beneficiari finali, aceste persoane oropsite pot fi identificate - şi în aproape toate situaţiile pot fi identificate -, ele trebuie raportate la ORC, în primă instanţă, şi după aceea, dacă este cazul, şi la Oficiu. (Vociferări.)

Degeaba comentaţi, degeaba comentaţi şi vociferaţi, este o lege foarte periculoasă, şi rugămintea noastră este aceea de a vota următoarele amendamente care vor fi susţinute şi care pot rezolva această problemă.

Şi este cazul să vă mai temperaţi din nervi, pentru că este nejustificată ieşirea dumneavoastră!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult.

Am finalizat.

Mai este domnul Halici şi apoi începem dezbaterile. Amendamentele respinse vor fi susţinute fiecare în parte şi prin vot vor fi acceptate sau nu.

Vă rog, domnule Halici. Şi am finalizat dezbaterile generale.

Domnul Nicuşor Halici:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Trebuie să ştim foarte clar câteva chestiuni care pot părea tehnice, dar care, de fapt, reprezintă chintesenţa acestui proiect de iniţiativă legislativă.

În primul rând, cele două directive trebuiau transpuse obligatoriu, pentru că am depăşit termenul, iar una dintre ele avea termen anul 2016 şi, dacă vă mai aduceţi aminte, era un Guvern tehnocrat care trebuia să o transpună, şi nu a făcut-o - pe de o parte.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte transpunerea în alte state, ar fi bine să mai citiţi din dreptul comunitar şi să aflaţi că, atunci când transpunem o directivă înainte de termenul final de transpunere, avem o marjă naţională de aplicare, de transpunere, mai exact. Depăşind termenele de transpunere, noi nu mai suntem sub incidenţa marjei naţionale, specifice. Deci trebuia transpusă ad-litteram.

În ceea ce priveşte alegaţiile, că aceste directive nu prevăd anumite entităţi juridice, fals! Chiar dacă nu spune expressis verbis "asociaţii şi fundaţii", una dintre directive, Directiva 849, spune următorul lucru - "...orice entitate juridică recunoscută la nivelul fiecărui stat membru..." - Ei, asociaţiile şi fundaţiile sunt entităţi juridice, pentru că sunt înregistrate într-un registru special înfiinţat la nivelul fiecărei judecătorii. Deci nu se pune vorba că ar fi ceva în plus faţă de directivă.

Bineînţeles că ne convine transparenţa atunci când vorbim despre acţiuni, indiferent de tipul lor, dar nu ne mai convine transparenţa atunci când vorbim despre beneficiari din anumite segmente.

Şi ce vreau să spun cu lucrul acesta?

Ne focusăm doar pe o anumită categorie de asociaţii şi fundaţii. Ele, în mare, conform statisticilor şi instituţiilor, sunt de trei tipuri: asociaţii care protejează persoane vulnerabile sau aflate în risc, asociaţii care protejează sau apără drepturi fundamentale ale cetăţenilor şi asociaţii - din păcate, asta este, că în aceste vremuri trăim - care finanţează acţiuni de terorism, dacă vă sunt cunoscute, cel puţin măcar aţi auzit de ele, şi spălarea banilor.

Ei, România, fiind nu doar un stat membru, ci şi un stat cu o democraţie... chiar dacă unii spun că nu-i consolidată, noi credem că ea este consolidată tot mai mult, de la o zi la alta. Din păcate, avem şi astfel de activităţi în ţara asta. Ei, tocmai asta vrem să protejăm, în ceea ce priveşte persoanele vulnerabile sau aflate în risc! Nu trebuie să le spună cu nume şi prenume, pentru că reprezentanţii oficiilor ne-au şi explicat în comisie. Vor fi atunci când este vorba despre beneficiarii reali - şi sunt mai mulţi, de la zeci, la sute, la mii, cum s-a pronunţat de la acest microfon - vor fi încadrate cu un asterisc, într-o căsuţă. Un grup, este un grup de persoane vulnerabile aflate în risc sau de alte categorii, nu cu nume şi prenume.

Tot la fel, vi s-a spus că, printr-o lege, şi presupun că ştiţi şi dumneavoastră, nu putem să prevedem ad-litteram proceduri sau norme de aplicare. Şi acele norme de aplicare vor fi foarte bine analizate de specialişti, care nu au nici interese politice, nici interese de alt gen şi cu atât mai puţin demagogice, cum văd că se mai poartă de la tribuna acestui Parlament, decât să protejeze, în ansamblu, societatea. Dar societatea nu este doar dintr-o parte.

Şi dacă tot clamăm că vrem transparenţă, vrem corectitudine, păi, dragilor şi stimabililor, trebuie să fim toţi la fel.

De aceea, Partidul Social Democrat îşi asumă, împreună cu partenerul de coaliţie, ALDE, acest proiect de lege şi considerăm... ca să nu vă mai spun, ca paranteză şi în final, că ceea ce s-a mai spus de la acest microfon, de fapt, funcţionează din 2002, prin Legea nr. 656, care urmează să fie abrogată tocmai prin transpunerea acestor directive.

Deci asociaţiile şi fundaţiile, din 2002, au avut aceeaşi obligaţie. Şi din 2002, timp de 16 ani, nu s-a întâmplat nimic, iar acum, după al şaisprezecelea an, vezi, dragă Doamne, o să vină apocalipsa. Nu o să vină nicio apocalipsă, o să funcţionăm la fel de normal, corect şi transparent! (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Ioan Cupşa solicită să ia cuvântul.)

Domnul Florin Iordache:

Da, domnule Cupşa, aveţi o intervenţie pe procedură?

Vă rog.

Domnul Ioan Cupşa:

Pentru a fi exact...

Sigur, eu sunt unul dintre demagogi! Numai că vă atenţionez că acum o jumătate de oră... (Vociferări)... aşa este, sunt cel mai mare demagog! Acum o jumătate de oră aţi modificat felul în care aţi transpus această directivă, deşi ne spuneaţi, acum circa un minut şi jumătate, de la această tribună, că această directivă trebuie transpusă ad-litteram, şi nu poate fi modificată. Fals!

Pe de altă parte, aţi venit şi aţi spus că nu este nevoie să comunici datele de identificare ale persoanelor, beneficiarii ultimi ai acestor servicii sociale. Textul spune expressis verbis - este o expresie care vă place, aţi folosit-o şi dumneavoastră. Uite, am mai învăţat şi eu ceva - expressis verbis spune că veţi comunica, voi, cei care sunteţi, într-un fel sau altul, decidenţi în asociaţii sau fundaţii, întotdeauna, atunci când aţi identificat persoana care este beneficiar ultim. Este obligatoriu, domnule Halici! Este obligatoriu, pentru că aşa aţi făcut dumneavoastră textul de lege.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Ioan Cupşa:

În măsura în care l-aţi identificat, doamnelor şi domnilor din asociaţii şi fundaţii, pe cel care este beneficiar ultim al serviciului social, sunteţi obligat să-l comunicaţi.

(Domnul deputat Nicuşor Halici solicită să ia cuvântul.)

Domnul Florin Iordache:

Nu mai dau dreptul la replică.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Cupşa:

Asta este, domnule Halici. Îmi pare rău!

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Trecem la dezbateri. Avem 100...

(Domnul deputat Nicuşor Halici solicită să ia cuvântul.)

Nu, păi, nu mai lungim... replică la replică!

Avem 144 de amendamente admise şi 9 amendamente respinse.

Vă rog, domnule Andronache, la ce poziţie vreţi să interveniţi?

La respinse? La 17 şi la 19 vreţi să interveniţi, da?

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

De la început, fac menţiunea că există o greşeală în raport. În sensul în care unul dintre amendamentele formulate şi supuse votului, respins în comisie, nu figurează în tabelul distribuit colegilor parlamentari, ceea ce afectează, este un viciu, bineînţeles, cu privire la modul în care a fost redactat acest raport.

Cu privire la nr. crt. 17 din raport, la art. 3 pct. 2 lit. c) avem un amendament în sensul eliminării acestei reglementări de la lit. c). Iar argumentule este foarte simplu - şi am să vin cu un detaliu concret. Însă, până atunci, fac o menţiune extrem de importantă, şi anume această reglementare vine şi transpune trei directive.

Prima directivă avea termen de implementare anul 2017, luna mai. Oare cine era la putere şi cine forma Guvernul, în luna mai, anul 2017? De ce oare Guvernul a venit şi a transmis Parlamentului această reglementare numai în luna mai a anului 2018?

Ca atare, nu poate fi pus în sarcina opoziţiei faptul că realizează amendamente şi cere timp de dezbatere pentru această reglementare, când Guvernul vine şi depune acest proiect de lege în luna mai a anului 2018, proiect ţinut la Senat, de majoritatea parlamentară, până la sfârşitul sesiunii parlamentare din vară.

Ca atare, vina vă aparţine în exclusivitate pentru netranspunere şi nu poate fi pusă în sarcina opoziţiei chestiunea aceasta.

Revenind însă la amendamentul despre care vorbeam, amendamentul de eliminare, iată un exemplu concret, asupra căruia este bine să meditaţi atunci când veţi vota, în sensul susţinerii lui, şi anume, pe baza reglementării de la acest punct, asociaţiile şi fundaţiile vor fi obligate să raporteze datele de identificare care intră sub incidenţa Regulamentului privind protecţia datelor, stimaţi colegi.

Şi sunt foarte interesat cum veţi asigura implementarea Regulamentului privind protecţia datelor personale ale unui nou-născut, care este bineînţeles identificat în momentul în care se face planificarea intervenţiei medicale de organizaţia nonguvernamentală, dacă, bineînţeles, depăşeşte suma prevăzută de lege, şi, de obicei, atunci când vorbim despre o operaţie asupra unui nou-născut, suma este depăşită în mod evident, situaţie care, bineînţeles, nu generează obligaţie de raportare, spre exemplu, potrivit acestei legi, pentru deţinătorul a mai puţin de 25% din capitalul unei societăţi comerciale. Deci pentru un nou-născut, care este supus operaţiei, se va face raportarea, dar pentru cel care deţine mai puţin de 25% din capitalul înregistrat la Registrul Comerţului, al unei societăţi comerciale, nu se va face raportarea. Foarte interesant ceea ce veţi vota dumneavoastră!

Asta ca să vedeţi cât de clară, predictibilă este reglementarea pe care o propuneţi, astăzi, votului, în raport cu normele de tehnică legislativă, prevăzute de Legea nr. 24/2000.

Ca atare, pe baza acestor argumente, mai întâi vă rugăm să votaţi pentru amendamentul nostru de la pct. 147 din raport, punct raportat la nr. crt. 17 din tabelul pus la dispoziţie.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Voi supune votului, stimaţi colegi.

Vă rog, pregătiţi-vă cartelele.

Domnule Lupaşcu, treceţi în bancă!

Deci pregătiţi-vă cartelele. Supun votului propunerea de eliminare, susţinută de domnul Gabriel Andronache, Grupul PNL.

Să înceapă votul.

Deci, 58 de voturi pentru, 63 de voturi împotrivă, două abţineri. Propunerea nu a întrunit numărul de voturi.

Vă rog, domnule deputat, aveţi următorul amendament. Vă rog să-l susţineţi.

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule preşedinte,

Până la următorul amendament, vă rog, pe procedură, să-mi precizaţi ce se întâmplă cu amendamentul supus votului în comisia de specialitate şi omis de a fi introdus în tabelul cu amendamente respinse, pus la dispoziţia liderilor de grup - v-am spus, nu pot spune că a fost pus la dispoziţia tuturor deputaţilor, aşa cum prevede legea.

Domnul Florin Iordache:

Nu...

Domnule coleg,

Amendamentul dumneavoastră se regăseşte în raport!

Domnul Gabriel Andronache:

Nu se regăseşte! Este vorba despre amendamentul de la art. 3 pct. 4.

Domnul Florin Iordache:

Da!

Domnul Gabriel Andronache:

Uitaţi-vă în tabel, nu există!

Deci îl supuneţi votului, da? În regulă!

Domnul Florin Iordache:

Da, este amendamentul dumneavoastră. Fără îndoială!

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

În regulă! Scuzaţi-mă...

Domnul Florin Iordache:

Este!

Domnul Gabriel Andronache:

Acesta există. Nu există celălalt de la art. 4.

Domnul Florin Iordache:

Da!

Domnul Gabriel Andronache:

Îmi cer scuze, a fost o...

Domnul Florin Iordache:

Există!

Domnul Gabriel Andronache:

Vă rog, cu privire la acesta, să îl supuneţi votului, pentru că are legătură cu ceea ce am precizat mai înainte.

Domnul Florin Iordache:

Sigur!

Domnul Gabriel Andronache:

Este în legătură directă cu acel...

Domnul Florin Iordache:

Potrivit Regulamentului, toate amendamentele invocate de colegi vor fi supuse votului.

Să înceapă votul asupra amendamentului depus de domnul Andronache, Grupul PNL.

Să înceapă votul.

57 de voturi pentru, 63 de voturi împotrivă, două abţineri. Propunerea nu a întrunit numărul de voturi.

Vă rog, domnule Andronache, următorul amendament.

Vă rog!

Domnul Gabriel Andronache:

Cu scuzele de rigoare pentru că, într-adevăr, am făcut o confuzie, vă rog să-mi spuneţi unde este amendamentul de la lit. i), de la art. 4?

De data aceasta, domnule vicepreşedinte... Unde este amendamentul? (Vociferări.) Nu, este vorba de al treilea amendament, art. 4 lit. i). Unde este în acest tabel? Unde este amendamentul de la art. 4 lit. i), supus în comisie votului? (Vociferări.) Îl căutaţi şi îmi spuneţi, vă rog. (Vociferări.)

V-a spus domnul Márton Árpád că este lipsă din tabel acel amendament, care a fost discutat - domnul preşedinte ştie. A fost discutat, dar nu este în tabel. Ca atare, îi rog pe colegii care au comentat la eroarea mea anterioară să vină să-şi ceară scuze pentru eroarea lor.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Andronache, prezentaţi amendamentul, vă rog, şi susţinerea lui.

Domnul Gabriel Andronache:

În regulă.

Domnul Florin Iordache:

Şi-l voi supune votului.

Domnul Gabriel Andronache:

Bine. Mulţumesc mult.

Cu privire la această reglementare de la nr. crt. 19, lit. i), şi aceasta are legătură cu amendamentele pe care vi le-am prezentat mai înainte. Este tot un amendament de eliminare şi vă rog să îl supuneţi votului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Fără îndoială! Vă mulţumesc mult.

Supun votului, stimaţi colegi, amendamentul depus de domnul Andronache.

Să înceapă votul.

64 de voturi împotrivă, două abţineri, 59 de colegi au votat pentru. Nu a întrunit numărul de voturi.

Mai departe, domnule Andronache, mai doriţi să susţineţi? Nu.

Colegii?

Da, domnule Stelian, vă rog.

Domnul deputat Ion Stelian.

Vă rog.

Ce amendament doriţi să susţineţi?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Din păcate nu are număr marginal, dar vă rog să verificaţi la fila 177...

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Este amendamentul respins referitor la art. 3 alin. (2) lit. c) pct. 4, acela cu privire la care s-a votat mai devreme eliminarea, la propunerea colegilor din PNL. Evident, propunerea de eliminare era cea mai bună.

Pe de altă parte, dacă ajungem la concluzia că nu se întruneşte o majoritate pe această propunere de eliminare, propunerea noastră era de menţinere a obligativităţii raportării beneficiarilor serviciilor acestora desfăşurate de către ONG-uri, însă cu specificarea clară că e vorba numai despre tranzacţiile individuale mai mari de 10.000 de euro. Adică, dacă un ONG oferă ghiozdane către copii sau medicamente către bolnavi, nu ar avea obligaţia să raporteze toţi aceşti beneficiari.

Dacă, însă, oferă sume mai mari pentru anumite servicii, mai mari de 10.000 de euro, în aceste cazuri să existe obligaţia raportării către ORC şi după aceea, dacă este cazul, către Oficiul pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Supun votului, stimaţi colegi...

Propunerea de eliminare nu a întrunit numărul de voturi.

Supun amendamentul de la pagina 177 alin. (4): "În cazul tranzacţiilor mai mari de 10.000 de euro..." - amendament USR.

Vă rog, să înceapă votul.

53 de voturi pentru, 76 de voturi împotrivă.

A fost respins.

Dacă mai sunt alte amendamente la acest articol?

Dacă nu, supun votului, stimaţi colegi, acest articol, în formularea comisiei.

Să înceapă votul.

68 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivă.

A fost adoptat.

Mergem mai departe.

Domnule Andronache, doriţi să mai interveniţi? Nu.

Mergem mai departe.

La art. 10, la nr. crt. 178, dacă susţineţi? Nu.

La marginal 149 intervenţii? Nu.

Marginalele 150, 151, 152, 153 dacă se susţin? Nu.

Mulţumesc mult, stimaţi colegi.

Rămâne la votul final de miercuri.

Am finalizat aici acest proiect de lege.

Pauză cinci minute şi începem cu dezbaterea...

La "Ora Guvernului" este invitat domnul ministru Anton Anton.

După o scurtă pauză

Domnul Florin Iordache:

Continuăm, stimaţi colegi.

Potrivit art. 205 din Regulament şi a programului de lucru, avem astăzi "Ora Guvernului", la care sunt organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al USR cu tema: "Legea offshore şi soluţiile pe care le are România pentru valorificarea gazelor din Marea Neagră".

Participă domnul ministru Anton Anton.

Am stabilit următorii timpi, pe care-i supun votului dumneavoastră: Grupul parlamentar al USR - 5 minute, apoi domnul ministru Anton - 5 minute; 3 minute pentru lămuriri suplimentare - Grupul parlamentar al USR; şi pentru celelalte grupuri, câte trei minute, pentru a exprima un punct de vedere; un minut pentru reprezentanţii deputaţilor neafiliaţi. Şi, la final, domnul ministru are 5 minute.

Dau cuvântul doamnei Cristina Prună. Da? Dumneavoastră prezentaţi, din partea Grupului USR, tema dezbaterii de astăzi.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă mulţumim frumos, domnule ministru, că aţi onorat invitaţia USR de a veni în plenul Camerei Deputaţilor. Mi-ar fi plăcut să văd mai mulţi colegi din partea majorităţii astăzi, în plenul Camerei Deputaţilor. Din păcate, Legea offshore şi exploatarea gazelor din Marea Neagră nu reprezintă sau pare, cel puţin, să nu reprezinte o prioritate pentru actuala majoritate.

Motivul pentru care v-am chemat astăzi în plenul Camerei Deputaţilor, domnule ministru, este Legea offshore şi valorificarea producţiei de gaze din Marea Neagră, o discuţie care, din păcate, a lipsit destul de mult din spaţiul public. Absenţa dumneavoastră nemotivată de la lucrările comisiilor comune a fost într-adevăr regretabilă. Ar fi fost în interesul românilor ca ministrul de resort să susţină acest proiect de lege mai mult în spaţiul public, să-l susţină mai mult în Parlament şi să le explice oamenilor de ce aceste exploatări sunt atât de importante pentru România în următorii 30 de ani, mai ales că scrie negru pe alb în strategia energetică faptul că mai avem gaze pe următorii 14 ani. Ministrul energiei, ministrul economiei, ministrul finanţelor publice şi directorul ANRM trebuiau să fie prezenţi la dezbaterile care au avut loc în Camera Deputaţilor, lucru care nu s-a întâmplat.

Ar fi trebuit să ne explicaţi care sunt planurile pentru a valorifica producţia de gaze din Marea Neagră pe piaţa internă, care sunt planurile pentru a extinde reţeaua de gaze în România, care sunt planurile pentru a relansa industria petrochimică. Evident că toate aceste dezbateri au lipsit, însă astăzi aveţi tribuna Parlamentului tocmai pentru a ne spune dacă există o astfel de viziune la nivelul Ministerului Energiei.

Noi, însă, acum, ce-i drept, nu putem să discutăm despre aceste planuri, pentru că încă există o Lege offshore care este în dezbatere aici, în Parlamentul României, lege care a fost retrimisă la comisie şi care a fost blocată timp de trei săptămâni şi care, iată, mâine este din nou pusă pe ordinea de zi pentru că, se pare, PSD şi ALDE au ajuns la o înţelegere.

Între timp, am asistat la un spectacol al declaraţiilor din partea celor de la ALDE. Am avut senzaţia, la un moment dat, că există disensiuni în cadrul Coaliţiei de guvernare. Am avut şi iluzia, la un moment dat, că opoziţia contează, deoarece am fost chemaţi la o aşa-zisă întâlnire cu liderii de grup, întâlnire la care dumneavoastră, domnule ministru, nu aţi fost prezent. Însă, toate acestea au fost doar o iluzie, pentru că nu am ajuns absolut la nicio concluzie.

Şi iată că astăzi trăim într-o piesă de teatru de domeniul absurdului. Dacă însuşi domnul Vosganian era negru de supărare acum trei săptămâni, spunea că e nevoie de mai multă dezbatere, vorbea de faptul că Guvernul a dat bir cu fugiţii, că avem nevoie de estimări ale gazelor din Marea Neagră, de mai multe studii, domnul Vosganian astăzi lipseşte din plenului Camerei Deputaţilor, la fel şi domnul Gerea, la fel şi domnul Toma Petcu, aceste trei persoane care au fost atât de importante la dezbaterile care au avut loc în coaliţie.

Însă, ceea ce nu ştim este cum rămâne cu aspectul de improvizaţie, pentru că nici măcar până la această oră noi nu am primit pe email forma legii care va fi mâine dezbătută în comisiile reunite. Şi sper să vă ţineţi obiceiul, domnule ministru, şi să fiţi mâine prezent în acele comisii reunite, la fel cum şi domnul Teodorovici ar trebui să fie prezent, la fel cum şi şeful ANRM ar trebui să fie prezent.

Se pare că aţi ajuns la o înţelegere, şi anume faptul că statul şi producătorii ar trebui să câştige 50-50%, însă, din păcate, aceste procente nu sunt suficiente şi par mai degrabă nişte procente care au fost scrise pe o bucăţică de hârtie, fără să fie acompaniate de nişte studii serioase.

Concret, exploatarea gazelor din Marea Neagră ar fi trebuit să fie un exemplu de bune practici între stat şi investitori, ar fi trebuit să avem aceste studii şi date, însă iată că se transformă, din păcate, într-o scamatorie economică, aş putea să spun. Mai degrabă seamănă cu metoda accidentului, adică atunci când cineva necunoscut te sună să îi dai bani, folosindu-se de o dramă umană. Aşa dumneavoastră, actuala majoritate, ne cereţi nouă să dăm votul pentru o scamatorie economică.

V-aş ruga, domnule ministru, să aveţi în vedere toate aceste puncte pe care noi, cei de la USR, vi le-am prezentat astăzi şi să ne spuneţi care este poziţia dumneavoastră, în calitate de ministru, vizavi de acest proiect şi vizavi de viziunea pe care România ar trebui să o aibă pe următorii 30 de ani, vizavi de exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Anton Anton (ministrul energiei):

Bună ziua, doamnelor şi domnilor.

Vreau să încep prin următoarea afirmaţie: Îmi place atitudinea de dirigintă a colegei noastre Prună. N-am absentat nemotivat! Niciodată! Am avut întotdeauna la dezbateri un secretar de stat care se ocupă de această problemă.

Legea este în Parlament, nu este la Guvern şi nici nu sunt lider de grup ca să fi fost prezent la şedinţa liderilor de grup.

Dar, este a doua oară când sunt la "Ora ministrului", în acest mandat, şi vă mulţumesc pentru invitaţie. Pentru că plec de la premisa că un viitor mare al României nu se poate construi fără o dezbatere şi fără consensul forţelor politice.

Mai plec de la o premisă: că toţi cei care nu susţin Legea offshore au această poziţionare nu pentru că vor s-o blocheze şi în niciun caz nu vor să blocheze rolul României, ci pentru că au luat mult prea în serios nenumăratele speculaţii pe acest subiect.

Când vorbim de resursele pe care le avem în Marea Neagră, aud în mod normal două întrebări simple. Adică, ce va face România cu resursele? Şi a doua întrebare: cu ce ne alegem noi, ca naţie, de la aceste resurse?

Vreau să vă răspund la întrebările acestea, pentru că ele se referă la noi, la români, care vrem şi trebuie să simţim aportul resurselor naturale cu care am fost înzestraţi.

Sunt voci care încearcă să inducă ideea că gazele din Marea Neagră vor ajunge în mică măsură la românii. Le contrazic! Nu le contrazic eu, le contrazice în primul rând logica economică simplă, şi anume, gazele se vând cel mai bine pe piaţa cea mai apropiată, pentru că acolo este profitul cel mai mare şi, în plus, acest lucru te scuteşte de alte cheltuieli importante şi inutile.

Haideţi să ne uităm la alt aspect: câte gaze poate consuma România? Vrem să facem nişte socoteli. Astăzi, România consumă între 11 şi 12 miliarde de metri cubi pe an - destul de puţin. Din aceştia, 10,5 sunt asiguraţi din producţia internă, restul sunt gaze importate.

Sigur că "De ce consumăm atât de puţin?" este o întrebare legitimă pe care ne-o punem. De ce nu stimulăm consumul de gaze, ca să ne bucurăm cât mai mult din gazele din Marea Neagră? Păi, consumăm puţin, pentru că doar o treime din populaţie are acces la gaze naturale.

Sigur, cifra aceasta este sub statutul nostru pe piaţa gazelor, România fiind al doilea mare producător de gaze al Uniunii, după Brexit. Dar am lucrat să rezolvăm această disfuncţionalitate, am depus eforturi să creştem consumul de gaze în România, implicit să pregătim piaţa românească, pentru a folosi cât mai multe gaze.

Îndrăznesc să vă spun că am reuşit. Avem o legislaţie care va creşte numărul localităţilor care vor avea acces la reţelele de distribuţie. Gândiţi-vă, de exemplu, că dublarea numărului de consumatori ar însemna încă 3,5 miliarde de metri cubi pe an, în România.

Apoi, poate că este momentul ca odată cu exploatarea gazelor din Marea Neagră să redevenim actori importanţi pe piaţa petrochimică.

Dacă este să deschidem din nou combinatele, cele şase combinate petrochimice pe care le avem închise, înseamnă încă 2,5 miliarde de metri cubi pe an. Partea bună este că avem nişte unităţi. Partea şi mai bună este că putem şi construi nişte noi unităţi, cu ajutorul investitorilor sau cu sprijinul, dacă vreţi, cu lobby-ul făcut de investitorii care vin să extragă gazele din Marea Neagră.

Am scris chestia aceasta în strategie şi mă bucur că doamna Prună a amintit Strategia energetică a României.

Suntem în plin proces de construcţie, prin Romgaz, a unei noi centrale electrice pe gaz la Iernut. În 2019, la sfârşitul anului, pentru optimişti, în 2020, la începutul anului, pentru pesimişti, centrala aceasta va intra în funcţiune. Este prima investiţie pe care am făcut-o după investiţia nucleară, în Centrala nucleară, unitatea nr. 2 de la Cernavodă. Gândiţi-vă că foarte multă vreme n-am mai investit nimic în domeniul energetic.

Suntem în poziţia în care sunt foarte avansate discuţiile ca la Mintia să se construiască o centrală pe gaz. Exploatarea gazelor trebuie pregătită şi altfel şi suntem în discuţii pentru a introduce o inovaţie - eu zic că destul de rară în Europa -, şi anume stocarea energiei electrice în gaze. Şi aceasta o s-o facem la Craiova, pentru că acolo este un depozit, la Gherceşti, o centrală pe care o putem converti pe gaze şi în combinaţia depozit şi centrală putem să introducem în depozit gaze atunci când avem energie multă şi nu avem cum s-o folosim, adică produsă de eoliene sau de solar, şi după aceea, când avem nevoie de energie...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, domnule ministru!

Domnul Anton Anton:

...o putem scoate.

Sigur că mai sunt şi alte lucruri la care ne-am gândit, pe care le-am pregătit şi poate că o să mai vorbim despre ele.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Grupul USR.

Doamna Prună, vă rog. Pentru lămuriri suplimentare aveţi trei minute, doamnă.

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule ministru, pentru răspunsul pe care ni l-aţi dat.

Cred şi susţin în continuare faptul că ar fi fost bine să fiţi la dezbaterile care au avut loc în comisiile reunite pe acest subiect, pe Legea offshore. Este o lege mult prea importantă să trimiteţi doar secretarii de stat la aceste dezbateri şi am spus că nici dumneavoastră n-aţi fost absent motivat, nici domnul Teodorovici, cum nu a fost prezent nici directorul ANRM şi este un lucru pe care l-a spus chiar colegul dumneavoastră de partid, domnul Vosganian, faptul că Guvernul a dat bir cu fugiţii, iar dumneavoastră faceţi parte din acest Guvern.

Acum, referitor la ceea ce aţi spus mai devreme, singurele speculaţii care au fost făcute au fost cele ale domnului Dragnea, care a venit cu tot felul de cifre pe care le-a scris pe flipchart la televizor. De atunci n-am mai auzit absolut nimic de la dumnealui.

Alte speculaţii au fost făcute de colegul dumneavoastră de partid, domnul Gerea, care a spus că cineva vrea să ne ţină dependenţi de gazele ruseşti, cu ultima formă a legii care a trecut acum trei săptămâni de comisiile reunite.

Aţi vorbit de industrie.

Cifrele ANRM spun că, consumul de gaze în industrie este de doar 10% şi aş vrea să vă întreb ce a făcut concret ministrul energiei pentru a creşte acest procent, pentru că aţi vorbit de dezvoltarea industriei petrochimice. 10% este, totuşi, un procent ruşinos, mai ales dacă ne dorim ca gazele să fie fructificate aici, în România.

Totodată, ar fi fost important să fiţi la aceste dezbateri în comisie, alături de ministrul Teodorovici, ministrul de finanţe, pentru că vă citez din Strategia energetică, pe care vă asigur că am citit-o cu foarte mare atenţie, şi spuneţi dumneavoastră aici sau strategia pe care, totuşi, o susţineţi, că: "Resursele suplimentare de gaze naturale din zăcămintele onshore şi offshore sunt prevăzute în mixul energetic al României, în toate scenariile, cu excepţia celui improbabil de menţinere îndelungată a preţurilor joase, care nu justifică o continuare a investiţiei".

Deci, practic această afirmaţie care este prezentă în strategia energetică arată faptul că dumneavoastră ar fi trebuit să fiţi prezent la dezbaterile din comisii pentru că, iată, această afirmaţie are legătură tocmai cu capitolul acesta de fiscalitate, care până la urmă va decide, cred eu, sau credem noi, USR, soarta acestei legi, dacă ea va trece şi dacă vom avea exploatări de gaze din Marea Neagră.

Şi încă o chestiune. Îmi aduc aminte astă-vară că dumneavoastră v-aţi opus politicii de plafonare a preţului la gaze, un motiv la fel de important ca dumneavoastră să fi fost prezent în comisii şi să luaţi parte la dezbaterile pe această lege.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc că v-aţi încadrat în cele trei minute.

Mergem mai departe.

Din partea Grupului PSD. Aveţi trei minute, domnule Stancu.

Grupul PNL, aveţi 5 minute. Domnul Popescu şi domnul Bode.

Domnul Florinel Stancu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Ştiţi ce observ eu, astăzi, în aceste dezbateri? Observ o veche meteahnă românească, domnilor, o incapacitate de a crea un consens de lungă durată.

În loc să dezbatem proiectele energetice ale acestei ţări în mod constructiv, noi ne aruncăm acuzaţii nefondate.

Dragi colegi din opoziţie, în loc să criticaţi majoritatea parlamentară, oferind soluţii în plus, să contribuiţi cu expertiză, să depuneţi amendamente constructive pe care să le vadă toată lumea, dumneavoastră ce faceţi? Cum procedaţi? Pe cine reprezentaţi?

Dumneavoastră, din păcate, urmăriţi beneficiul personal şi acţionaţi pe termen scurt. Astăzi îl atacaţi pe ministrul energiei, ca să vadă lumea că vă împotriviţi, că faceţi opoziţie.

Faceţi toate aceste lucruri pentru că nu vă gândiţi decât la voturi, în detrimentul soluţiilor pe termen lung.

De ce nu luaţi în considerare că puteţi câştiga încrederea românilor şi prin implicare constructivă? Aşa ne-am înţeles la început, în comisie, dacă vă mai amintiţi. Ne-am înţeles să lăsăm la o parte culoarea politică, atacurile inutile şi să lucrăm aplicat şi tehnic pentru binele acestei ţări.

N-am văzut pe nimeni dintre dumneavoastră să puneţi mâna pe creion şi să veniţi cu o variantă de calcul mai bună, una în folosul României şi pentru binele românilor! Mă refer acum la Proiectul Legii offshore, cel mai dezbătut proiect de lege din acest Parlament. Noi toţi am pornit de la premisa că dezbatem şi facem această lege cu toate instituţiile abilitate, cu toate ministerele vizate, cu toţi experţii noştri, plus contribuţia noastră, în primul rând pentru România şi pentru ca investitorii să aibă nişte reguli clare de exploatare.

Dar care este atitudinea dumneavoastră?

Vedem că este pus sub semnul întrebării orice articol din această lege. Pe de o parte, declaraţi că vreţi să fim hub energetic, dar vă împotriviţi ca 50% din producţia de gaze să fie tranzacţionată pe piaţa din România şi să introducem impozitul pe venitul suplimentar.

Când legea a fost inechitabilă pentru România nu aţi avut nevoie de studii de impact. Cum am făcut legea să fie echitabilă, atât pentru ţară, cât şi pentru investitori, aveţi nevoie de tot felul de studii de impact. Cereţi lungirea discuţiilor, amânări peste amânări.

Aţi declarat în atâtea rânduri că vă doriţi o economie puternică şi investiţii mai mari, iar pe de altă parte faceţi presiuni ca tot gazul din Marea Neagră să fie vândut cu orice preţ, în numele securităţii energetice. A cui securitate, domnilor?!

România se bucură de securitate energetică. Într-adevăr, am fi naivi să vorbim despre independenţă energetică. Independenţa energetică este o stare care nu poate fi obţinută niciodată de către nimeni. Corect ar fi să vorbim despre situaţia când nu depinzi prea mult de un furnizor extern. Iar noi, din fericire, nu ne aflăm în această postură. Noi avem acces la un întreg mix de resurse energetice.

Dar este nerealist să vă gândiţi că România poate deveni un aşa-numit hub. Toată lumea doreşte, în această zonă a Europei, să devină hub energetic, dar nimeni, în jurul nostru, nu dispune de resurse. Nici măcar România nu îndeplineşte condiţiile pentru aşa ceva, cu atât mai puţin Ungaria sau Bulgaria.

Pentru a fi hub energetic trebuie să ai un aflux de gaze naturale, din multiple direcţii, capacitate masivă de înmagazinare a gazelor, o piaţă dezvoltată a gazelor naturale.

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule deputat!

Domnul Florinel Stancu:

Nici Austria nu îndeplineşte aceste condiţii, pentru că 70% din gazele din Austria provin din Rusia. România deţine cea mai mare rezervă de gaze din Europa centrală şi poate exporta securitate energetică. Va face asta, dar nu trebuie să renunţăm la dreptul nostru suveran de a decide doar pentru că nu vom deveni, vezi Doamne, nu ştiu ce hub energetic sau că vor pleca investitorii de la Marea Neagră, cum ne tot ameninţă unii. Nu va pleca nimeni, pentru că am dezbătut legea nediscriminatoriu, transparent, iar exploatarea se va face pe baze echitabile şi corecte pentru ambele părţi.

Investitorii care au concesionat perimetrele din Marea Neagră sunt serioşi şi aşteaptă din partea noastră o lege clară. Acum depinde şi dumneavoastră ce vă doriţi - o dezbatere onestă sau una bazată pe minciuni?

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Grupul PNL, domnul Daniel Popescu.

Se pregăteşte domnul Bumb. Domnul Bumb, în locul domnului Lucian Bode.

Vă rog.

Aveţi cinci minute. Este problema dumneavoastră cum le împărţiţi.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Domnule ministru,

Bun venit în Parlament! Poate vă vedem, cumva, şi pe la comisie mâine, săptămâna viitoare, dacă nu terminăm, că tare am vrea să avem nişte păreri ale ministerului, în această comisie. Pentru că, vă spun sincer, colegii din PSD spun că nu ne interesează. Ba, din contră, ne interesează!

Am dori să ştim şi noi cam ce rezerve are România acolo, iar ANRM nu ni le furnizează. Am dori să ştim şi noi cât câştigă România, nu cât credem noi că ar câştiga România.

Deci Ministerul Finanţelor Publice să ne dea nişte date clare şi concrete despre câştigul statului român, la această lege, la aceste exploatări. Şi, evident, mi-aş dori şi eu să văd ce doreşte ALDE... că 50% să câştige statul român şi 50% să câştige investitorul, se întâmplă, din profit, evident.

Dar toate acestea s-ar putea întâmpla dacă am avea dezbateri în comisie şi dacă, de exemplu, să vă mai spun, până la ora aceasta am vedea şi noi amendamentele pe care le-am discuta mâine. Or, până la ora aceasta eu nu ştiu ce s-a discutat şi cred că niciunul dintre colegii noştri din opoziţie nu ştie ce s-a discutat, pentru că iar sunteţi opaci. A fost o întâlnire săptămâna trecută în cadrul coaliţiei şi de acolo s-a terminat totul. Aţi mimat că doriţi consens cu partidele de opoziţie, ne-aţi chemat o dată săptămâna trecută, nu s-a stabilit nimic şi gata, nu s-a mai întâmplat nimic!

Or, dacă vreţi să fim oneşti şi dacă vrem să avem o lege bună pentru România, atunci haideţi să facem o lege bună pentru România!

Şi, pe lângă faptul că trebuie să ştim cât câştigă statul român, haideţi să vedem şi ce facem cu gazul. Şi mă bucur că aveţi viziuni ale Partidului Naţional Liberal, domnule ministru. Cred şi ar trebui ca ALDE să sprijine mâine, în comisie, amendamentele Partidului Naţional Liberal. Dorim extinderea distribuţiei de gaze, dorim relansarea petrochimiei şi construcţia sau modernizarea de noi CET-uri, ceea ce aţi spus şi dumneavoastră. Noi le-am materializat printr-un amendament, dumneavoastră puteţi să ne ajutaţi şi să le votaţi, să ne susţineţi mâine îi comisie.

Evident, aceasta înseamnă consens, aceasta înseamnă că lucrăm împreună şi facem o lege bună.

Iar dacă mâine, totuşi, dumneavoastră veniţi în comisie, ANRM vine în comisie, Ministerul Finanţelor Publice vine în comisie şi ne pun date pe masă, fiţi siguri că toţi parlamentarii opoziţiei pot să ia decizie în cunoştinţă de cauză şi vom şti cum să votăm.

Dar dacă mâine, în comisie, domnule ministru, dumneavoastră nu veniţi, ministrul finanţelor nu vine, ANRM nu vine, sau vine şi tace, şi vreţi să aprobăm în orb ceea ce ne spuneţi dumneavoastră, coaliţia PSD+ALDE, că este bine pentru România, în condiţiile în care aceasta este a patra lege, model de lege, a patra versiune a Legii offshore pe care ne-o puneţi în comisie, nu cred că veţi găsi parteneri în Partidul Naţional Liberal şi cred că şi în opoziţie.

De aceea, domnule ministru, vă reiterez invitaţia mâine de a veni la Comisia pentru industrii, Comisia pentru buget şi Comisia pentru administraţie, iar cu dumneavoastră să-l aduceţi şi pe domnul Teodorovici, şi pe domnul preşedinte al ANRM - nu ştiu cum îl cheamă, că este atât de şters, încât nu ştiu cum îl cheamă -, cu toate datele pe masă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

În continuare, domnul Bumb.

Domnule Bumb, mai aveţi încă un minut şi 40 de secunde.

Vă rog.

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Pe colegul dumneavoastră l-aţi lăsat două minute în plus. Dar sper să închei cât de repede.

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Cred că astăzi trebuia să veniţi în faţa Parlamentului cu nişte explicaţii. Eu n-am auzit decât nişte cifre pe care le cunoaşte toată lumea şi în rest demagogie.

Ştiţi bine în vară cum a trecut Legea offshore, pe repede-nainte, când noi ne zbăteam în comisii şi domnul Dragnea dădea lecţii la televizor cât câştigă statul român.

Din păcate, dumneavoastră, ca ministru al energiei, nu aţi făcut absolut nimic pentru gazele care se vor extrage din Marea Neagră. Cum vor fi ele folosite? Noi ştim foarte bine câte gaze se consumă acum, câte gaze se extrag din onshore, pe ce termen şi câte gaze vor veni şi din Marea Neagră, dacă se vor exploata. Noi ne dorim această exploatare, dar nu în orice condiţii.

Şi. mai mult, dumneavoastră ştiţi bine că, pe 10 iulie, a ieşit Legea nr. 167, care vine cu completarea la Legea nr. 123, a energiei electrice şi a gazelor. Şi atunci v-am dat termen 60 de zile să scoateţi Contractul-cadrul şi caietul de sarcini-cadru, astfel încât concesiunile de distribuţii de gaze să le poată face UAT-urile.

Dumneavoastră mi-aţi dat un răspuns evaziv şi mi-aţi spus foarte clar că este pe circuit. Ce mare lucru trebuia să schimbaţi? Doar titulatura. Că nu mai era Ministerul Energiei titular de concesiune, ci erau UAT-urile. Ce trebuia să schimbaţi la contractele-cadru, ca să dureze peste 3 luni de zile? Sunt multe primării care au făcute deja studiile de fezabilitate, au deja de la Transgaz soluţia de alimentare şi nu pot să facă nimic, vă aşteaptă pe dumneavoastră. Cât o să mai aştepte, până la primăvară, până anul celălalt?!

Noi încercăm să găsim soluţii şi poate era bine, cum au spus şi colegii, să mai veniţi pe la Comisia pentru industrii. Cred că v-am văzut o singură dată, de când aţi fost numit. În rest, nu aţi venit deloc, să vedeţi care sunt problemele, şi sunt probleme destule.

Cum rezolvăm aceste probleme, dacă dumneavoastră veniţi şi ne spuneţi doar câteva cifre? Eu n-am auzit nimic!

Că veţi face la Iernut centrală, este la ...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

... centrală de cogenerare şi consumă peste un miliard de metri cubi pe an. Putem folosi gazul în multe feluri.

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule coleg!

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Mulţumesc.

Aş vrea să veniţi la comisii şi mâine vă aşteptăm să vedem şi de comun acord cu toţii - şi ar fi bine să vină şi domnul ministru Teodorovici, şi cei care nu sunt în domeniu şi nu cunosc, să ştie - şi în cunoştinţă de cauză să poată vota această lege foarte importantă pentru români şi pentru România.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Grupul USR. Aveţi trei minute, domnule Barna.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru,

Vă mulţumesc că aţi dat curs invitaţiei noastre. Sunteţi printre puţinii miniştri ai acestui cabinet care au un discurs coerent şi închegat şi apreciez lucrul acesta. Aţi spus că legea este în Parlament şi nu este o lege a Guvernului.

Da, numai că Guvernul este absent din discuţia acestei legi şi a fost absent în toată această perioadă. Şi, de fapt, nici în Parlament nu este această lege, pentru că această lege este în birourile PSD-ALDE. Pentru că degeaba am avut acum câteva zile o invitaţie între liderii de grup, pentru a sta de vorbă pe această lege, în condiţiile în care ştirea zilei este că PSD şi ALDE s-au înţeles.

Dumneavoastră ne-aţi spus, în intervenţie, că putem construi. Dar când, ce? Aveţi o oratorie şi un discurs plăcut şi, cum spuneam, consistent, numai că strict din oratorie este foarte greu să compensăm lipsa de transparenţă, lipsa de strategie şi până la urmă lipsa de soluţii. Pentru că solicitarea pe care noi am avut-o în toată această perioadă a fost una foarte simplă, apropo de ceea ce au spus şi colegii de la PSD, care au solicitat consens, discuţii constructive. Foarte de acord, numai că trebuie să avem un cadru în care ele să se întâmple. Şi ceea ce vă cerem noi este să faceţi acest lucru, să veniţi în comisie cu cifre, cu date, cu analize, pentru a şti dacă acele procente pe care le aflăm de la televizor sau din ce ne spune domnul Dragnea sau acele cantităţi şi soluţii tehnice sunt cele reale pe care statul român, prin Guvernul din care dumneavoastră faceţi parte, ca ministru al energiei, şi le asumă şi sunt cele despre care discutăm şi în jurul cărora căutăm soluţii.

Pentru că, în rest, societatea, în momentul acesta, nu are date pe care să discute, să povestească şi să analizeze soluţii. Analizăm doar ceea ce ne scapă domnul Dragnea în dezbateri.

Fiţi activ şi arătaţi că într-adevăr sunteţi un profesionist!

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Nicuşor Dan.

Vă rog.

Pentru corecta informare, v-aţi înţeles cu colegii din USR să puteţi folosi timpul.

Vă rog.

Domnul Nicuşor Daniel Dan:

Domnule ministru,

Ştiţi că am un respect pentru dumneavoastră şi de aceasta o să vă pun nişte întrebări tehnice şi vreau să-mi răspundeţi, dacă se poate, tot tehnic.

În România, de fapt, miza acestei legi este cum se împart profiturile din această afacere extraordinară şi pentru aceasta Ministerul Finanţelor Publice trebuia să se ducă la o negociere cu nişte date pe care dumneavoastră, partea tehnică, trebuia să i le furnizaţi.

Deci eu vă întreb, pe aceste date tehnice, dacă le aveţi acum sau nu?

Mai precis, care sunt rezervele pe care companiile pot să le exploateze, este rezonabil să le exploateze în Marea Neagră, în următorii 30 de ani?

Care sunt cheltuielile rezonabile pe care companiile le vor deduce, aşa cum e proiectul de lege, pe care aceste companii trebuie să le aibă în următorii 30 de ani? Cât dintre ele sunt investiţii, cât dintre ele sunt cheltuieli operaţionale?

Şi, ultima întrebare - dacă aţi furnizat aceste date Ministerului Finanţelor Publice, care a purtat dezbateri pe forma Legii offshore? Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

În continuare, Grupul UDMR, domnul deputat Benedek Zacharie.

Vă rog, domnule deputat.

Aveţi trei minute, domnule deputat.

Domnul Benedek Zacharie:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al UDMR sprijină adoptarea unei legi echilibrate din punctul de vedere al câştigurilor financiare, atât pentru statul român, cât şi pentru concesionari. Astfel, considerăm normal ca investitorilor să le asigurăm un climat stabil şi predictibil, pe un orizont rezonabil de timp. Dar la fel de normal considerăm că statului român, şi implicit fiecărui cetăţean al acestei ţări, i se cuvine un beneficiu just pentru resursele subsolului.

Nu putem fi de acord cu varianta iniţială a proiectului de lege, prin care statului român îi revenea numai redevenţa din exploatarea bogăţiilor din Marea Neagră, variantă agreată de investitori.

De asemenea, din punctul de vedere al UDMR, extinderea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale la o proporţie cât mai ridicată a populaţiei este obligatorie.

În prezent, în ciuda resurselor existente, în ciuda istoriei îndelungate a exploatării gazelor naturale, totuşi abia 33% din populaţie are acces la această sursă de energie, adică, 2,5 milioane de gospodării, din cele aproximativ 8 milioane.

Există ţări, în Uniunea Europeană, în care un procent de 80% din populaţie are acces la gazele naturale, fără ca aceste state să dispună de resurse comparabile cu ale României.

Tocmai de aceea amendamentul nostru are ca scop finanţarea proiectelor de construire sau extindere a sistemelor locale de distribuţie a gazelor naturale, din sumele încasate în urma exploatărilor din Marea Neagră.

Ca urmare, doresc să punctez un lucru. Deciziile mari, importante, din punctul de vedere al exploatării bogăţiilor solului şi subsolului, decizii care vor afecta vieţile cetăţenilor şi finanţele ţării pe mai multe decenii, nu se pot lua fără simulări de calcul, fără prezentarea mai multor scenarii, astfel încât votul să fie dat în cunoştinţă de cauză.

Domnule ministru,

Sperăm ca de data aceasta, adică mâine, în cadrul şedinţei comune a comisiilor de specialitate a Camerei Deputaţilor, Guvernul va prezenta aceste calcule, din care să reiasă în mod transparent estimări ale veniturilor statului român pe perioada derulării contractelor de exploatare.

Grupul parlamentar al UDMR va vota o lege adoptată în condiţii de transparenţă care asigură un echilibru financiar corect între interesele statului român şi interesele investitorilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PMP, domnul Eugen Tomac.

Vă rog.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Această temă, legată de Legea offshore şi de modul cum tratează actualul Guvern un subiect atât de sensibil, care ţine de resursele ţării, mă face să cred că, totuşi, în Parlamentul României, în Guvernul României, mai există oameni care se gândesc la România. Pentru că, domnule ministru, Marea Neagră nu trebuie confundată cu Lacul Belina... pe principiul - "Dacă are balta peşte, poate ne lipim şi noi de ceva".

Resursele României sunt ale ţării noastre şi trebuie tratate cu maximă responsabilitate.

De ce spun acest lucru? Pentru că, pe lângă această lege, aşteptam de la Guvernul PSD-ALDE şi o strategie în ceea ce priveşte gazificarea României, pentru că nu este suficient doar să avem acces la resurse, fără să ne gândim la populaţia României.

Avem doar 32% din locuinţele din România alimentate cu gaze. Această realitate obligă statul român, obligă Guvernul României să aibă o abordare vizionară în ceea ce priveşte modul cum utilizăm resursele statului.

Fiind om de dreapta, nu sunt un om care nu înţelege cum funcţionează economia de piaţă.

În acelaşi timp, sunt conştient că taxe reduse înseamnă bani mai puţini la bugetul de stat, bani mai puţini pentru dezvoltarea României şi, în acelaşi timp, sunt conştient că, dacă vom supralicita în ceea ce priveşte taxarea, riscăm să transformăm Marea Neagră într-un lac rusesc şi să le permitem doar partenerilor noştri care, de multe ori, ignoră concurenţa pieţei libere.

De aceea, vă întreb, sunteţi pregătiţi să veniţi cu o strategie pentru a extinde reţeaua de gaze pentru populaţia României? Pentru că nu este normal ca o ţară cu asemenea resurse să aibă doar 30% din populaţie racordată la gaz.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu.

Aţi finalizat timpul.

Domnul ministru Anton.

Vă rog, aveţi cinci minute pentru concluziile finale.

Vă rog.

Domnul Anton Anton:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Ştiţi, aş vrea să încep cu următorul lucru: cum ar fi dacă am finanţa reţelele acestea din fonduri europene? Da? (Vociferări.)

Păi, să ştiţi că la Ministerul Dezvoltării există un proiect care acum a ajuns la un grad important de maturitate, legat de finanţarea reţelelor de gaze din fonduri europene.

Sigur că este foarte bine să-i spui ministrului energiei: "Ocupă-te de industrie!".

E adevărat că, din păcate, industria nu este la Ministerul Energiei, nici industria petrochimică. Mi-aş dori să pot să influenţez într-un fel acest lucru şi cred că existenţa resurselor din Marea Neagră şi exploatarea resurselor din Marea Neagră vor da un impuls important acestei idei şi acestei situaţii.

Câte gaze extragem din offshore? Este o întrebare care mi-a fost pusă, e adevărat. Cred că întrebarea ar fi trebuit pusă ANRM-ului, pentru că este singurul care încearcă să estimeze.

Dar, în calitatea mea de inginer, aş vrea să vă spun un singur lucru. Vehiculăm tot felul de cifre: 200 de milioane de miliarde de metri cubi. Dar uităm să spunem că această cifră, de 200 de miliarde de metri cubi, este o cifră cu probabilitate de 50%.

Haideţi să ne uităm întotdeauna la cifrele pe care le primim şi la probabilitatea de estimare, pentru că acestea toate sunt nişte estimări, pe baza unor sondaje efectuate în Marea Neagră şi care sondaje sunt extrem de puţine şi punctuale.

Dar, vreau să vă spun că, în final, unul dintre cele mai importante proiecte pe care le avem în desfăşurare astăzi, în România, şi anume, conectorul BRUA. L-am lăsat special pentru partea asta de final, pentru că acest conector este o investiţie importantă în reţeaua naţională de gaze. Şi această investiţie importantă care înseamnă Bulgaria-România-Ungaria-Austria este o investiţie la care România îşi vede de treabă. Şi nu numai că-şi vede de treabă, dar România a început şi partea de dezvoltare de la litoral până la conexiunea BRUA.

Conexiunea BRUA este o conexiune bidirecţională, adică este o conexiune prin care putem primi gaze de la bulgari sau putem exporta gaze către bulgari. Putem primi gaze de la unguri sau putem exporta gaze către unguri.

Şi această conexiune şi importanţa acestei conexiuni am lăsat-o pentru final, pentru că aţi tot spus că nu se face nimic. E adevărat, în afară de BRUA şi de Iernut, care sunt două investiţii importante şi care se fac acum, nu se face nimic altceva!

Ba da, aveţi dreptate! N-am reuşit să scot - şi este vina mea - n-am reuşit să scot metodologia în termenul de 60 de zile. Aveţi perfectă dreptate şi n-am să vă contrazic aici!

Şi aici, recunosc că birocraţia m-a învins, dar nu pentru tot timpul, deci m-a întârziat puţin. Metodologia este făcută. Dacă dumneavoastră vă imaginaţi că metodologia aceea a însemnat numai să luăm cu copy-paste din metodologia veche şi s-o punem din nou pe tapet, vă înşelaţi amarnic!

Metodologia nouă este o metodologie mult mai simplă şi mult mai clară, pentru că asta a fost cerinţa primarilor cu care am stat de vorbă.

Şi vreau să menţionez, în încheiere, că există conexiuni nu numai cu Bulgaria şi Ungaria, există conexiuni cu Moldova şi poate vă aduceţi aminte că Transgazul a cumpărat firma de transport gaze din Moldova şi iată că acolo este un debuşeu pentru gazele din Marea Neagră, dacă e nevoie. Avem conexiuni cu Serbia, avem conexiuni cu Ucraina. Deci România nu este un stat izolat şi nu mai poate să fie în domeniul energetic un stat izolat.

Poate că am să-l contrazic pe colegul meu, spunând că eu sper ca România să devină hub de gaze, pentru că are toate şansele!

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Am finalizat aici dezbaterile.

În continuare, declar închisă această secţiune a şedinţei şi îl invit pe domnul vicepreşedinte Pirtea să conducă partea finală a răspunsurilor la întrebările orale adresate membrilor Guvernului, cât şi prezentarea interpelărilor pe scurt.

Mulţumesc mult.

Declar şedinţa închisă.

Ne vedem mâine la ora 16,00, la plen, unde se va dezbate moţiunea simplă.

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Marilen-Gabriel Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Bună seara!

Continuăm şedinţa cu răspunsurile orale la întrebări.

Ministerul Sănătăţii - la interpelarea domnului deputat Cozmanciuc Mugurel, PNL, răspunde domnul secretar de stat Dan Dumitrescu.

Domnul secretar de stat Dan Dumitrescu este?

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

O să dau citire răspunsului Ministerului Sănătăţii.

Potrivit dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018-2019, persoanele asigurate în sistemul public de asigurări de sănătate beneficiază, în cadrul pachetului de servicii de bază, în asistenţa medicală primară, de activităţile suport, printre care: eliberarea de bilete de trimitere; pachetul de servicii medicale de bază, acordate în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice.

1. Pachetul de servicii medicale în asistenţa medicală ambulatorie, pentru specialităţi clinice, cuprinde următoarele tipuri de servicii medicale: servicii medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală, servicii medicale curative, consultaţii medicale de specialitate pentru afecţiuni acute şi subacute, precum şi acutizări ale bolilor cronice; servicii medicale curative; consultaţii medicale de specialitate pentru afecţiuni cronice; depistarea de boli cu potenţial edemoepidemic; consultaţii pentru acordarea serviciilor de planificare familială; servicii de îngrijiri paliative; servicii diagnostice şi terapeutice; servicii de sănătate conexe actului medical; servicii de supraveghere a sarcinii şi lăuziei; servicii medicale în scop diagnostic cald. Aceste servicii sunt servicii de spitalizare de zi şi se acordă în ambulatoriul de specialitate clinic.

Pachetul de servicii medicale de bază pentru asistenţa medicală spitalicească.

Serviciile spitaliceşti sunt de tip preventiv, curativ, de recuperare medicală, paliative şi cuprind: consultaţii medicale de specialitate, investigaţii, tratamente medicale şi/sau chirurgicale, îngrijire, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare şi masă, după caz, în funcţie de tipul de spitalizare.

În funcţie de durata de spitalizare, asistenţa medicală spitalicească se acordă în regim de spitalizare continuă sau spitalizare de zi.

Asistenţa medicală spitalicească în regim de spitalizare continuă cuprinde îngrijiri de tip acut şi îngrijiri de tip cronic.

Criteriile de internare în spitalizarea continuă şi factorii de care trebuie să se ţină cont, cumulativ, în luarea deciziei de internare în regim de spitalizare continuă, sunt prevăzute în norme.

Asistenţa medicală spitalicească în regim de spitalizare de zi cuprinde îngrijiri de tip acut şi îngrijiri de tip cronic.

Criteriile de internare în spitalizarea de zi, lista afecţiunilor diagnosticelor, caz rezolvat medical, lista cazurilor rezolvate cu procedură chirurgicală, lista serviciilor medicale acordate în regim de spitalizare de zi, precum şi tarifele maxime aferente acestora sunt detaliate în norme.

Serviciile necesare pentru diagnosticare, tratarea sau monitorizarea pacientului, care se efectuează în regim de spitalizare de zi, pot avea caracter plurispecializat şi/sau multidisciplinar, pot fi invazive, pot fi urmate de reacţii adverse sau risc de urgenţă pe timpul efectuării lor sau corelate cu starea de sănătate a pacientului, impunând supravegherea medicală care nu poate fi efectuată în ambulatoriu.

În concluzie, asiguraţii din sistemul public de sănătate beneficiază, în cadrul pachetului de servicii de bază, de consultul medicului specialist, atât în ambulatoriu, cât şi în asistenţa medicală spitalicească.

Mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Nu vă supăraţi, dacă tot sunteţi acolo, tot dumneavoastră, din partea Ministerului Sănătăţii, tot pentru domnul deputat Mugurel Cozmanciuc - "Precizări cu privire la reorganizarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale".

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu:

Cu privire la cea de-a doua interpelare a dumneavoastră, care vizează "Precizări cu privire la reorganizarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale", vă comunicăm următoarele.

La nivelul Ministerului Sănătăţii este elaborat un Proiect de act normativ privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, care se află, în acest moment, în procedură de avizare interministerială.

Potrivit procedurii, ulterior obţinerii tuturor avizelor, proiectul de act normativ va fi publicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii, în vederea asigurării procedurii de transparenţă decizională.

Mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim şi noi.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, domnul secretar de stat Nicea Mergeani răspunde domnului deputat Cozmanciuc Corneliu-Mugurel - "Programe de monitorizare a gospodăriilor care au probleme cu plata cheltuielilor curente".

Domnul Nicea Mergeani:

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Programe de monitorizare a gospodăriilor care au probleme cu plata cheltuielilor curente", vă comunic următoarele.

La nivelul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale nu se culeg date referitoare la modul în care reuşesc gospodăriile să-şi achite cheltuielile curente. Aceste date sunt culese de Institutul Naţional de Statistică, prin intermediul structurii bugetelor de familie, o metodă statistică de culegere a acestor informaţii.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale elaborează Raportul privind incluziunea socială în România, în care sunt prevăzuţi o serie de indicatori de incluziune socială care reflectă situaţia naţională. Aceşti indicatori sunt reglementaţi prin Hotărârea Guvernului nr. 488/2005 privind aprobarea sistemului de indicatori de incluziune, act normativ care stabileşte calculul anual al unui set de indicatori, grupaţi în indicatori primari şi secundari, calculaţi în conformitate cu metodologii stabilite la nivel european şi indicatori terţiari care reflectă situaţia socială specifică României.

Tot în Raportul privind incluziunea socială în România în anul 2016, se menţionează că sărăcia reprezintă starea unei persoane sau a unei familii/grup/comunităţi, manifestată prin lipsa resurselor strict necesare cumpărării bunurilor, serviciilor considerate a asigura nivelul minim de trai într-o anumită perioadă de timp, raportat la condiţiile socio-economice ale societăţii.

Pragul de sărăcie reprezintă cuantificarea resurselor, iar standardele utilizate pentru stabilirea acestuia sunt influenţate de nivelul general al costului vieţii, precum şi de specificul politicilor sociale adoptate - conform art. 6 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniul protecţiei sociale, ocupării forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării, comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii, destinate combaterii excluziunii sociale şi asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale şi politice ale societăţii - conform art. 6 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011.

Măsurile de prevenire şi combatere a sărăciei şi riscului de excluziune socială se înscriu în cadrul general de acţiuni multidimensionale ale procesului de incluziune socială, prin care se asigură oportunităţile şi resursele necesare pentru asigurarea persoanelor vulnerabile, în mod deplin, la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii, precum şi la procesul de luare a deciziilor care privesc viaţa şi accesul lor la drepturile fundamentale - art. 53 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011.

Cu privire la pragurile de sărăcie utilizate, tot din Raportul privind incluziunea socială în România, în anul 2016, putem regăsi ideea că indicatorii se calculează în funcţie de numărul de adulţi echivalenţi, deoarece componenţa gospodăriilor diferă. Calculul numărului de adulţi echivalenţi se face pe baza unei formule care ţine cont de numărul de adulţi şi de copii din gospodărie, un copil fiind o persoană cu vârsta mai mică de 15 ani. Se utilizează astfel scara de echivalenţă OECD modificată. Primul adult din gospodărie = 1, alt adult, 0,5, fiecare copil, 0,3.

Pragul sărăciei relative este de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent. Mediana este definită ca acea valoare care, prin poziţia sa, se află în mijlocul seriei de date. Cu alte cuvinte, jumătate dintre valorile veniturilor disponibile pe adult echivalent ale gospodăriilor sunt mai mici sau egale cu mediana, jumătate sunt mai mari decât mediana. La calculul indicatorilor, veniturile pot să includă sau nu autoconsumul, consumul din producţia proprie a gospodăriei.

Conform datelor din acest raport, din totalul cheltuielilor băneşti de consum efectuate în anul 2016, 32,3% au fost destinate consumului alimentar şi 30,5% consumului de servicii.

Mai multe informaţii şi detalii pot fi solicitate Institutului Naţional de Statistică.

În situaţia gospodăriilor afectate de neplata cheltuielilor, curente, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale intervine prin acordarea beneficiilor de asistenţă socială familiilor şi persoanelor singure cu venituri reduse sau fără venituri, în vederea depăşirii situaţiei de dificultate în care se află, cum sunt:

• ajutorul social, definit de Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;
• alocaţia pentru susţinerea familiei, definită de Legea nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• ajutorul pentru încălzirea locuinţei, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, cu modificările şi completările ulterioare, şi alte măsuri.

În plus faţă de toate aceste măsuri, Ministerul Dezvoltării Rurale şi Administraţiei Publice împreună cu Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale au reglementat acordarea unor măsuri de protecţie socială pentru plata serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, în sensul acordării unor ajutoare lunare de la bugetul local pentru persoanele cu venituri reduse, din locuinţele sau gospodăriile populaţiei la care este depăşită rata de suportabilitate, în vederea plăţii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

Aceste modificări au fost aprobate prin Legea nr. 215/2018 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului de alimentare cu apă şi canalizare nr. 241/2006 şi abrogarea alin. (2) al art. 3 din Legea nr. 224/2015 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006.

Tot prin acest act normativ...

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

V-aş ruga frumos să finalizaţi, vă rog.

Domnul Nicea Mergeani:

Da.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

3 minute aveţi la dispoziţie.

Domnul Nicea Mergeani:

Tot prin acest act normativ, ca măsuri suplimentare în sprijinul familiilor şi persoanelor singure, în special al celor din mediul rural, ale căror venituri medii se situează sub venitul minim pe economie, s-au introdus reglementări referitoare la suportarea din bugetul local sau din alte surse de finanţare legal constituite valoarea sau o parte din costurile legate de branşarea, racordarea la sistemele de alimentare cu apă şi canalizare.

Vă mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumesc şi eu.

Distinşi colegi,

Daţi-mi voie să citesc lista celor prezenţi în sală, ca deputaţi, ca să ştim cu cine avem discuţiile.

Pavel Popescu, PNL? Nu este.

Codreanu Constantin este.

Popescu Nicolae, USR? Nu.

Domnul Cozmanciuc a fost.

Popescu Pavel? Nu.

Raeţchi Ovidiu, PNL? Nu.

Bota Marius Sorin-Ovidiu, PSD? Nu.

Popescu Nicolae-Daniel, USR? Nu.

De la ministere, o să vă spun cine a mai rămas în sală.

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a cerut amânare.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni - trebuie să rămână. (Vociferări.)

Da, una este pentru Ministerul Culturii.

Ministerul Afacerilor Interne? Este.

Atât. Deci, asta...

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni - Codreanu Constantin, PMP, deputat.

Ministerul Culturii a cerut amânare.

Răspunde Veaceslav Şaramet, secretat de stat, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Domnul Veaceslav Şaramet (secretar de stat, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni):

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate domnule deputat, preşedinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni nu poate susţine proiecte care nu îi au ca beneficiari direcţi pe membrii comunităţilor româneşti din afara graniţelor.

După cum foarte bine ştiţi, acest aspect este fundamentat şi în Legea nr. 299/2007, cât şi în Legea nr. 321/2006, legi care au fost recent actualizate.

Prin urmare, date fiind aceste prevederi legislative care sunt stipulate în Legea nr. 321 privind finanţările acordate de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, al nostru minister nu poate acorda finanţări pentru construcţia unor monumente, statui pe teritoriul României.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Da, se cere amânarea la această interpelare.

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, răspuns pentru deputat Codreanu Constantin, PMP, Ion-Ardeal Ieremia, secretar de stat - "Măsuri prompte pentru valorificarea sitului arheologic de pe raza oraşului Sântana, judeţul Arad şi organizarea unui muzeu în sit".

Domnul Ion-Ardeal Ieremia (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale):

Domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat,

În ceea ce priveşte punctul anterior, pentru care noi am solicitat o amânare, motivul este unul simplu. Dorim să vă dăm un răspuns exhaustiv. E nevoie să ne consultăm cu un număr destul de ridicat de instituţii publice, întrucât interpelarea dumneavoastră cuprinde foarte multe instituţii. Motiv pentru care răspunsul la care lucrăm va mai trebui să mai aştepte o perioadă, sper, cât mai scurtă de timp.

În ceea ce priveşte următoarea dumneavoastră interpelare, referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 5448A/2018, având ca subiect "Măsuri prompte pentru valorificarea sitului arheologic de pe raza oraşului Sântana, judeţul Arad, şi organizarea unui muzeu in situ, vă comunic următoarele.

În ceea ce priveşte întrebarea dacă Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Prefectura Judeţului Arad iau în calcul abordarea în regim de urgenţă, împreună cu administraţia publică locală, a chestiunii privind valorificarea sitului arheologic de pe raza oraşului Sântana, judeţul Arad, şi organizarea unui muzeu in situ, vă precizăm următoarele.

În conformitate cu dispoziţiile art. 4 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: "Bunurile mobile şi descoperite în condiţiile prevăzute la art. 2 revin de drept instituţiilor participante la cercetare, conform protocolului încheiat între părţi şi conform standardelor şi procedurilor arheologice".

Astfel, poate avea iniţiativa valorificării sitului arheologic de pe raza oraşului Sântana, judeţul Arad, şi înfiinţării unui muzeu in situ, autoritatea administrativ-teritorială care are în subordine instituţia participantă la cercetare, conform protocolului încheiat între părţi şi conform standardelor şi procedurilor arheologice.

În acest caz, Consiliul Judeţean Arad poate solicita acordarea avizului prealabil al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, organism de specialitate care funcţionează pe lângă Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, în vederea înfiinţării unui muzeu in situ, care, spre exemplu, ar putea fi o secţie a Complexului Judeţean Muzeal Arad, prin depunerea unei solicitări la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Arad, în condiţiile prevăzute de Criteriile, din 17 iulie 2006, de acordare a avizului prealabil în vederea înfiinţării muzeelor şi colecţiilor publice, aprobate prin Ordin de ministru nr. 2297 - art. 4, 5 şi 6 din Criterii.

Dacă se constată îndeplinirea criteriilor de acordare a avizului prealabil înfiinţării muzeului sau a colecţiei publice respective, Direcţia Judeţeană pentru Cultură întocmeşte un referat de oportunitate privind acordarea avizului Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor şi îl înaintează compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, împreună cu documentaţia depusă de solicitant, care trebuie să fie completă şi corectă, în 30 de zile de la data solicitării.

Compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale supune documentaţia transmisă de Direcţia Judeţeană pentru Cultură, completă şi corectă, avizării Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, în cadrul proximei şedinţe a acesteia.

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale sprijină iniţiativele privind valorificarea patrimoniului arheologic, în limita atribuţiilor sale, stabilite prin legislaţia în vigoare. Astfel, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, prin direcţia de specialitate, a autorizat în 2018 instituţia organizatoare - Complexul Muzeal Arad - pentru a realiza cercetări sistematice în situl arheologic Sântana, Cetatea Veche, judeţul Arad.

MCIN poate finanţa cercetarea arheologică sistematică prin Programul Naţional de Finanţare a Cercetării Arheologice Sistematice din România, dacă instituţia organizatoare va depune o cerere de finanţare, pentru următoarea sesiune de finanţare din 2019, şi dacă solicitarea va trece de procedura de selecţie stabilită de legislaţia în vigoare.

Una dintre modalităţile de valorificare a patrimoniului arheologic este publicarea şi diseminarea rezultatelor cercetării arheologice sistematice.

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale sprijină valorificarea patrimoniului arheologic, descoperit în urma cercetării arheologice sistematice de la Sântana, Cetatea Veche, judeţul Arad, prin publicarea rezultatelor cercetărilor arheologice în "Cronica cercetărilor arheologice din România", publicaţie anuală editată şi publicată de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale cu sprijinul Institutului Naţional al Patrimoniului.

Vă mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Vă rog, domnule Codreanu.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc.

Ca să nu rămână această impresie greşită, eronată, precum că nu aş fi cunoscut care este legislaţia în domeniul finanţării proiectelor pentru românii din afara graniţelor ţării.

E păcat că a plecat colegul nostru de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Întrebam acolo nu despre acordarea finanţării, întrebam despre o atitudine general valabilă în cazul celor trei instituţii, privind omagierea acestei figuri ilustre a României Mari - vorbim despre Vasile Stroescu, preşedintele primului Parlament al României Mari, unul dintre cei mai mari filantropi români.

Şi intuiesc, odată cu amânarea solicitată de Ministerul Culturii, că nu se vor întreprinde măsuri în acest sens în anul Centenarului.

Şi sper că putem face acest lucru într-un viitor apropiat.

Mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumesc şi eu.

Interpelat era şi Ministerul Afacerilor Interne, care dă răspuns prin domnul subsecretar de stat Mihai Chirică.

Domnul Mihai Dan Chirică (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 5448A/2018, având în vedere "Măsuri prompte pentru valorificarea sitului arheologic de pe raza oraşului Sântana, judeţul Arad şi organizarea unui muzeu in situ", vă comunicăm următoarele.

Având în vedere că solicitarea dumneavoastră a fost adresată doamnei Florentina Horgea, cu privire la conţinutul acesteia a fost consultat, prin Direcţia Generală pentru Relaţiile cu Instituţiile Prefectului, prefectul judeţului Arad, care a precizat faptul că în legătură cu problematica în discuţie au fost informate entităţile direct implicate în valorificarea sitului arheologic de pe raza oraşului Sântana, respectiv Primăria Oraşului Sântana şi Complexul Muzeal Arad.

De asemenea, prefectul judeţului Arad menţionează faptul că susţine valorificarea acestui sit, sens în care propune organizarea unei întâlniri cu toţi actorii relevanţi, sub coordonarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, în vederea identificării paşilor concreţi ce trebuie parcurşi pentru organizarea unui muzeu in situ.

Vă mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumesc şi eu.

Aceasta a fost lista.

Trecem direct la lista deputaţilor înscrişi pentru interpelări în şedinţa de astăzi.

Tudor Rareş Pop, USR, două interpelări.

Domnul Tudor Rareş Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima interpelare se adresează doamnei ministru Ioana Bran şi are ca obiect "Planificare şi buget pentru reabilitarea Complexului Cultural Sportiv Studenţesc «Tei»".

Doamnă ministru,

Complexului Cultural Sportiv Studenţesc "Tei", unul dintre cele mai mari centre sportive şi culturale din Bucureşti, se află într-o stare avansată de degradare, lucru care poate pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică a celor care desfăşoară activităţi sportive în incinta complexului, atât din perspectiva utilizării dotărilor şi utilităţilor puse la dispoziţie, cât şi a curăţeniei şi igienei precare.

Un exemplu concret în acest sens este stadionul de rugby pe care se desfăşoară zilnic antrenamente şi care găzduieşte şi meciuri din campionatul naţional. Suprafaţa de joc prezintă denivelări mari şi pune în pericol integritatea fizică a jucătorilor.

Spaţiul de depozitare a gunoiului amenajat lângă stadion şi particulele emise de acesta, pe lângă mirosul neplăcut, au efecte negative dovedite asupra sănătăţii.

Tribuna pentru spectatori prezintă riscuri pentru sănătatea celor care vor să folosească scările de acces şi scaunele, acestea aflându-se într-o stare avansată de degradare.

Un alt pericol pentru sănătatea publică este Lacul Tei, circumscris bazei sportive. Din păcate, dintr-o bază sportivă şi nautică populară, lacul a ajuns acum o groapă de gunoi.

În ciuda unei acţiuni de igienizare efectuată în luna mai 2018, lacul este în continuare un focar de infecţii atât pentru cetăţeni, cât şi pentru fauna şi flora lacului.

Totodată, doamnă ministru, vă rog să faceţi public contractul în baza căruia Clubul Bamboo funcţionează în incinta complexului, cât şi autorizaţia pe baza căreia acesta a fost construit, în martie 2017, în incinta complexului.

Vă rog, de asemenea, să mă informaţi cu privire la stadiul notelor de oportunitate, trimise de doamna director Ana Maria Puşcău, prin care aceasta solicită demolarea minihotelului dezafectat şi neterminat, afectat de un incendiu puternic pe data de 8 aprilie 2014.

Închei această interpelare prin a vă ruga să-mi transmiteţi care sunt paşii şi bugetul pentru reabilitarea Complexului Cultural Sportiv Studenţesc "Tei", cât şi răspunsurile la întrebările punctuale.

A doua interpelare se adresează doamnei...

Domnul Dumitru Lovin (din sală):

O singură interpelare. Numai una se citeşte.

Domnul Tudor Rareş Pop:

Am înţeles. De ce? Nu pot să o citesc şi pe a doua?

O voce din sală:

Aşa sunt regulile.

Domnul Tudor Rareş Pop:

Ştiu, dar am o derogare să pot să citesc două.

E scurtă.

A doua interpelare se adresează doamnei ministru al sănătăţii, Sorina Pintea, şi are ca obiect "Buget investiţii în spitale".

Doamnă ministru,

În urmă cu şase luni, vă exprimaţi public nemulţumirea privind starea spitalelor din Bucureşti.

Împărtăşeam cu dumneavoastră aceeaşi îngrijorare şi, în urma interpelării cu nr. 1306B, pe care v-am adresat-o în data de 6 martie 2018, răspunsul primit în data de 28 martie 2018 a fost de natură să ne facă ceva mai optimişti.

Întrucât aţi enumerat în acel răspuns o serie de acţiuni, vă rog să răspundeţi în scris la următoarele întrebări:

1. În ce stadiu se găseşte achiziţia de echipamente pentru dotarea de blocuri operatorii şi echipamente specifice destinate unităţilor de tratare a pacienţilor cu arsuri severe din Bucureşti şi din teritoriu?
2. Detaliaţi, cu numele spitalelor, sume şi date calendaristice, stadiul proiectelor şi termenele de implementare şi recepţie prin care vă propuneţi construcţia, extinderea, consolidarea, modernizarea şi echiparea spitalelor aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii.
3. Ministerul Sănătăţii a depus cererea de alocare bugetară către Ministerul Finanţelor Publice pentru proiectul de consolidare, reorganizare şi dotare a spitalelor?

De asemenea, vă rog să ne comunicaţi, în scris, dacă în municipiul Bucureşti autorităţile locale au contribuit financiar la bugetele de investiţii pentru investiţiile menţionate mai sus.

Vă mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumesc şi eu.

Cristian Buican, PNL? Nu este.

Corneliu Bichineţ, PMP?

Constantin Codreanu, PMP.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată doamnei Natalia-Elena Intotero, ministrul pentru românii de pretutindeni, şi domnului Teodor Viorel Meleşcanu, ministrul afacerilor externe.

Obiectul interpelării este următorul: "Proiectul Hotărârii Cabinetului de miniştri al Ucrainei privind modul de obţinere a subvenţiilor de către cetăţenii ucraineni care primesc mijloace financiare din bugetele altor state, inclusiv din bugetul României".

Mult stimată doamnă ministru,

Mult stimate domnule ministru,

Presa ucraineană vehiculează faptul că Ministerul pentru Politici Sociale al Ucrainei va elabora proiectul hotărârii Cabinetului de miniştri al Ucrainei, care va preciza modul de a obţine subvenţii de către cetăţenii ucraineni care primesc mijloace financiare din bugetele altor state, inclusiv din bugetul României.

Ştirile menţionează, de asemenea, că iniţiativa ar fi o urmare a Legii nr. 122 din 4 iunie 2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului României nr. 85/2017 pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Conform răspunsului primit în 19 septembrie 2018, transmis de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, până la mijlocul lunii septembrie 2018 fuseseră selectate aproximativ 1.555 de solicitări de burse pentru elevii etnici români cu domiciliul în Ucraina, înscrişi în clasa I a anului şcolar 2017/2018.

Tot presa din Ucraina subliniază faptul că mărimea bursei stabilite de statul român este de 15.000 grivne pe an, echivalentul a aproximativ 2.000 de lei, şi că aceste burse vor intra în veniturile familiei şi vor avea influenţă asupra subvenţiilor acordate de statul ucrainean, banii intrând sub incidenţa dublei finanţări.

În aceste condiţii, având în vedere cele prezentate mai sus, solicit răspuns la următoarele trei întrebări:

1. Dacă Ministerul pentru Românii de Pretutindeni şi Ministerul Afacerilor Externe deţin informaţii cu privire la un posibil proiect al Ministerului pentru Politici Sociale al Ucrainei, care să reglementeze modul de obţinere a subvenţiilor de către cetăţenii ucraineni care primesc mijloace financiare din bugetele altor state?
2. În cazul în care întrebarea precedentă are un răspuns pozitiv, există discuţii la nivelul ministerelor pe care le conduceţi şi al Ministerului pentru Politici Sociale al Ucrainei, cu privire la textul acestei iniţiative?
3. În cazul în care asemenea discuţii deocamdată nu există, ce demersuri urmează să întreprindă ministerele pe care le conduceţi, în vederea protejării drepturilor şi intereselor legitime ale membrilor minorităţii române din Ucraina?

Vă mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumesc şi eu.

Haideţi, vă rog, să ne încadrăm în două minute, că orele sunt întârziate.

Mihai Culeafă, PNL? Nu este.

Ion Stelian-Cristian, USR?

Silviu Dehelean, USR?

Roxana Mînzatu, PSD?

Neculai Iftimie, PSD?

Andrei Nicolae, PSD?

Ilie Toma, PSD.

Domnul Ilie Toma:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea se adresează Ministerului Energiei şi are ca obiect "Închiderea exploatării miniere din Valea Jiului parţială". Şi anume, în Valea Jiului mai există patru mine în acest moment, din care două sunt propuse spre închidere. Este vorba de Exploatarea Minieră Lonea şi Exploatarea Minieră Lupeni. Nedrept, spun eu, la vremea respectivă, de cel mai neperformant Guvern, Guvernul Cioloş. Fără nicio analiză preliminară, fără nimic, vine şi pune pe masă, în octombrie 2016, închiderea în doi ani a două din cele patru exploatări miniere rămase în Valea Jiului, după ce, în urmă cu 15-20 de ani, Valea Jiului performa undeva la 16-18 exploatări miniere, cu număr total de 52.000 de mineri.

Ca reprezentant al judeţului Hunedoara şi, implicit, al Văii Jiului, n-am putut sta pasiv şi nu putem sta, alături de colegii mei, deputaţii PSD, şi am formulat o interpelare prin care vreau să aduc la cunoştinţă şi să cerem soluţiile cele mai bune pentru a prelungi măcar pentru câţiva ani viaţa acestor două exploatări miniere, deoarece foarte curios este că cele două exploatări care sunt propuse la închidere au fost retehnologizate, faţă de celelalte, care sunt propuse şi sunt fiabile să mai meargă încă 10-12 ani. Mai mult decât atât, fronturile de cărbune deschise sunt mai mari decât la celelalte două mine. Şi se spune că şi valoarea şi potenţialul energetic al cărbunelui extras din cele două exploatări miniere sunt mai mari decât ale celor care rămân în exploatare.

Deci ni se pare foarte curios.

Care sunt soluţiile identificate, planurile şi proiectele pentru ca minele din Valea Jiului să nu se închidă?

Cum putem să asigurăm necesarul de energie electrică, îndeosebi pe timp de iarnă, dacă închidem minele şi nu punem nimic la loc?

Vreau să vă spun că în cea mai grea iarnă din ultimii ani, în 2016, Centrala Energetică Hunedoara, Complexul Energetic Hunedoara a fost cel care a salvat sistemul naţional de energie de la colaps. Deci, minele din Valea Jiului sunt exploatări economice foarte importante şi de strategie naţională.

Cu ce înlocuim minele închise pentru ca sistemul energetic naţional să nu fie afectat? Ce facem cu oamenii care rămân fără locuri de muncă? Ce soluţii sunt pentru Valea Jiului?

Cam acestea sunt întrebările şi interpelările referitoare la închiderea minelor din Valea Jiului.

Vă mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Marius Paşcan, PMP?

Lavinia-Corina Cosma, USR?

Adrian-Claudiu Prisnel, USR?

Daniel Olteanu, ALDE? Nu e.

Iuliu Nosa, PSD?

Cristina-Mădălina Prună, USR?

Cornel Zainea, USR?

Nicolae-Daniel Popescu, USR?

Sorin-Ioan Bumb, PNL? Nu.

Mihaela Huncă, neafiliaţi?

Ştefan-Ovidiu Popa, PSD?

Oana-Mioara Bîzgan, neafiliaţi?

Matei-Adrian Dobrovie? Nu.

Eu, nu.

Florin-Claudiu Roman? Nu.

Tamara Ciofu, PSD?

Emanuel-Dumitru Ungureanu, USR.

Până vine domnul deputat, mai strig.

Sergiu Cosmin Vlad?

Până veneaţi la microfon mai strigam, să-mi ştiu eu evidenţa. Acum, gata, s-a dus.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Interpelarea mea se adresează doamnei Viorica Dăncilă şi are titlul: "Stimată doamnă prim-ministru, vă rugăm să opriţi căpuşa numită Vasile Cepoi, care conduce Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate".

Am în faţă un document de la vechiul CONAS, adică cel care a pus bazele sistemului, din punctul meu de vedere, de jaf al spitalelor, pe care îl face acum ANMCS. Este în spate o factură de aproape 100.000 de lei, luată de la un spital care este într-o stare deplorabilă - 97.779,30 de lei. Deci un spital care are o grămadă de nevoi, o grămadă de probleme de structură şi infrastructură, aparatură lipsă, este evaluat la o sumă de aproape 30.000 de euro, în condiţiile în care acele nevoi se văd cu ochiul liber.

În data de 27 iunie, stimată doamnă prim-ministru, v-am solicitat, printr-o întrebare, să-mi răspundeţi la mai multe chestiuni pe care le reiau prin această interpelare.

V-am întrebat atunci:

Având în vedere faptul că Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate - ANMCS este o instituţie subordonată direct Guvernului României, şi nu Ministerului Sănătăţii, ceea, ce este complet nefiresc, în paranteză fie spus, faptul că există mai multe organisme de control însărcinate cu controlul calităţii serviciilor de sănătate, precum direcţiile judeţene de sănătate, Inspecţia Sanitară de Stat, Casele de Asigurări, faptul că Legea nr. 185/2017 lasă loc interpretărilor, de exemplu, nu defineşte noţiunea de calitate, nu se reglementează un posibil conflict de interese pentru a lămuri câteva aspecte de interes public, vă rog să răspundeţi în regim de urgenţă la un pachet de întrebări extrem de relevant, pe care, repet, le reiau, din cauza faptului că nu am primit niciun răspuns la întrebările pe care vi le-am adresat în mod oficial în 27 iunie.

Care este justificarea necesităţii înfiinţării şi funcţionării ANMCS în România?

Care este componenţa Consiliului Director al ANMCS?

Care este rolul ANMCS, comparativ cu celelalte organisme de control din subordinea Ministerului Sănătăţii sau Casei de Asigurări de Sănătate?

Care este mecanismul utilizat pentru a gestiona şi încorpora datele obţinute şi care este protocolul prin care se urmăresc rezultatele obţinute în cadrul acţiunilor ANMCS?

Cum se justifică existenţa unui organism ce controlează reglementarea evaluării şi acreditării unităţilor sanitare, având în vedere că la nivelul Comisiei Europene nu există un regulament în acest sens?

Care este motivul pentru care Ministerul Sănătăţii şi organizaţiile profesionale sunt incluse doar în mod formal în procesul de funcţionare al Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate?

Există vreun studiu iniţial de impact prin care s-a demonstrat anterior începerii activităţii ANMCS că metodologia aplicată de ANMCS va avea consecinţe pozitive asupra calităţii serviciilor medicale?

Există o evaluare a activităţii ANMCS de la început până în ziua de astăzi?

Care sunt schimbările apărute ca o consecinţă directă a acreditării făcute de ANMCS şi cum au fost ele cuantificate, excluzând raportul de activitate? Gândiţi-vă la spitalul din Lugoj, care în 2015 a fost acreditat cu suma de 30.000 de euro, în condiţiile în care aceşti bani puteau fi folosiţi de spital pentru achiziţionarea unor aparate esenţiale pentru bolnavi.

Care este situaţia fondurilor primite...

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Vă rog să finalizaţi, aţi consumat...

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

... de către...

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

... patru minute din cele două alocate.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Da. Care este situaţia fondurilor cheltuite de spitale pentru plata salariilor angajaţilor din Compartimentul de management al calităţii, compartiment creat tocmai pentru urmărirea desfăşurării acreditării?

Şi o ultimă întrebare.

Cu titlu de exemplu, o să vă rog să-mi spuneţi care este echipa care s-a ocupat, spre exemplu, de acreditarea Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal şi a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca? Şi mă refer la perioada din anul 2015 până astăzi.

Care au fost costurile aferente pentru procesul de acreditare?

Care a fost perioada de evaluare?

Şi solicit un raport final al evaluării şi numele persoanei care l-a întocmit.

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul...

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

... în scris şi verbal.

Emanuel Ungureanu, deputat al USR.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Sergiu Cosmin Vlad.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Mulţumesc.

Interpelare adresată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, domnului ministru Petre Daea.

Obiectul interpelării: "Situaţia canalului Mureşel - aflat în administrarea ANIF - din municipiul Arad".

Stimate domnule ministru,

Doresc să vă aduc la cunoştinţă situaţia canalului Mureşel, aflat pe teritoriul municipiului Arad şi în administrarea ANIF, canal care reprezintă în prezent o sursă majoră de disconfort şi poluare pentru cei care locuiesc în proximitatea sa, prin mirosul emanat şi gunoaiele care îl acoperă.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să îmi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Dacă există la nivelul ministerului dumneavoastră un proiect prin care urmează să fie executate lucrări de amenajare a cursului canalului Mureşel, de pe teritoriul municipiului Arad - intubare, amenajarea sa ca parc?
2. Dacă Administraţia Locală a municipiului Arad şi-a exprimat vreodată intenţia de a prelua în administrare canalul Mureşel, iar dacă da, care este stadiul actual al soluţionării acestei cereri?
3. Dacă aveţi în vedere luarea unor măsuri imediate care să rezolve problemele enunţate - împrejmuirea terenului aferent, pentru a împiedica depozitarea ilegală a deşeurilor?

Vă rog să dispuneţi ca răspunsul dumneavoastră să îmi fie trimis oral şi scris.

Sergiu Vlad, deputat al USR de Arad.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumesc.

Vlad-Emanuel Duruş, USR.

Două minute, vă rugăm.

Domnul Vlad-Emanuel Duruş:

Vă mulţumesc.

Interpelarea mea este adresată doamnei Graţiela Gavrilescu, ministrul mediului.

Stimată doamnă ministru,

România a fost condamnată, joi, 18 octombrie, de Curtea de Justiţie a Uniunii Europe, pentru neîndeplinirea Directivei privind închiderea depozitelor de gunoi neconforme, legislaţia în Uniunea Europeană interzicând complet depozitarea necontrolată a deşeurilor.

Din păcate, se apelează la tot felul de tertipuri pentru a ocoli legea. În judeţul Maramureş, după închiderea gropilor de gunoi, au fost construite şi avizate două depozite temporare. Autorizarea acestora s-a făcut pe o perioadă de doar un an, cu speranţa că în acest interval va fi terminat depozitul ecologic de la Sârbi, Fărcaşa.

Depozitul temporar de gunoi de lângă Baia Mare, construit pentru a prelua o cantitate de 63.000 m³ avea o autorizaţie de mediu valabilă până în 10 octombrie 2018.

Mă întreb, cum a fost dată autorizaţie pe un an, cât timp capacitatea depozitului era subdimensionată, raportat la această perioadă?

Conform declaraţiilor făcute în anul 2017 de reprezentanţii societăţii care administrează depozitul temporar, înainte de obţinerea avizelor, într-un an, aceştia depozitează gunoi în cantitate de 75.000 de tone, ceea ce înseamnă că aveau nevoie de un spaţiu de depozitare de aproximativ 210.000 m³.

Depozitul ecologic de la Sârbi, Fărcaşa tot nu este gata. Pe groapa temporară de lângă Baia Mare continuă să se depoziteze gunoi.

Doresc să-mi explicaţi, doamnă ministru, cum de acest depozit temporar este încă deschis, deşi autorizaţia temporară a expirat, şi dacă prin funcţionarea sa se încalcă directiva europeană.

De asemenea, vă rog să-mi precizaţi dacă şi când Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Maramureş sau altă instituţie abilitată a făcut vreun control la acest depozit. Sau, dacă s-au făcut măsurători, care au fost constatările în privinţa cantităţii de gunoi depozitată.

Cum la începutul lunii februarie expiră şi autorizarea depozitului ecologic de la Sighetu Marmaţiei, vă rog să nominalizaţi toate depozitele temporare din ţară, a căror autorizare expiră în cel mult patru luni.

Vă mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Ilie Barna, USR?

Tudor Rareş Pop a fost.

Corneliu Ştefan, PSD?

Andrei Daniel Gheorghe, PNL?

Doru-Petrişor Coliu, PMP?

Eugen Tomac, PMP?

Liviu-Ionuţ Moşteanu, USR?

Beatrice Tudor, PSD?

Dumitru Lovin, ALDE.

Marilen Pirtea, PNL.

Domnul Dumitru Lovin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare.

Această interpelare este adresată doamnei Vasilica-Viorica Dăncilă, prim-ministru.

Obiectul interpelării: "Deblocarea situaţiei la Transalpina Ski Resort prin alocarea sumei rămase de plătit constructorului".

Doamnă prim-ministru,

La ora actuală, comuna Voineasa întâmpină mari probleme în ceea ce priveşte gestionarea şi valorificarea Transalpina Ski Resort, obiectiv realizat cu finanţare de la Guvernul României.

Din cauză că firma de construcţii care a executat lucrările nu şi-a primit toţi banii, iar în iarna trecută a pus sechestru pe domeniul schiabil, soluţia rezolvării situaţiei este şi de data aceasta tot la Guvernul României. Alocând diferenţa rămasă de achitat, se dă posibilitatea comunei Voineasa să ridice sechestrul pus pe Transalpina Ski Resort şi să valorifice acest obiectiv aşa cum poate mai bine.

Acest lucru trebuie însă să se întâmple cât mai repede, în aşa fel încât sezonul care se apropie să nu fie afectat sau compromis.

În aceste condiţii, doamnă prim-ministru, vă rog să-mi comunicaţi: Când aveţi în vedere să alocaţi suma rămasă de achitat constructorului care a executat lucrările la Transalpina Ski Resort?

Stimată doamnă prim-ministru,

Vă rog să vă precizaţi punctul de vedere cu privire la situaţia prezentată mai sus şi, cu autoritatea de care dispuneţi, să găsiţi cele mai bune soluţii de rezolvare.

Solicit răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Cu deosebită consideraţie.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Declarăm închisă şedinţa de răspunsuri la întrebări şi interpelări din data de 22.10.

Mulţumesc frumos.

Şedinţa s-a încheiat la ora 20,14.