Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,09.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Iulian Bulai, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Vă rog să luaţi loc.

Grupul PSD, domnule Lazăr, vă rog, haideţi să începem şi noi şedinţa!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, sunt prezenţi 133 de deputaţi.

Ordinea de zi pentru astăzi, 23 octombrie, şi pentru mâine, 24 octombrie, precum şi programul de lucru au fost distribuite.

Discutăm despre moţiunea simplă depusă de 67 de deputaţi, înscrisă pe ordinea de zi de astăzi.

Întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage adeziunea la această moţiune? Nu.

Biroul permanent şi Comitetul liderilor vă propun următoarele: va fi citită moţiunea de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la finalizarea dezbaterilor.

Ţinând cont că fiecare deputat are alocate 10 secunde pentru intervenţii, grupurile parlamentare au următorii timpi: Grupul parlamentar al PSD - 25 de minute; Grupul parlamentar al PNL - 11 minute; Grupul parlamentar al USR - 5 minute; Grupul parlamentar al UDMR - 4 minute; Grupul parlamentar al ALDE - 3 minute; Grupul parlamentar al PMP - două minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 3 minute; deputaţii neafiliaţi - 3 minute.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Vă rog să pregătiţi cartelele de vot.

Vă rog să luaţi loc şi să pregătiţi cartelele de vot.

Să înceapă votul.

76 de voturi pentru, un coleg nu şi-a exprimat votul.

A fost adoptat.

Rog liderii de grup să-şi desemneze colegii care vor avea intervenţii.

Domnule deputat Tinel Gheorghe, dumneavoastră prezentaţi moţiunea simplă? Vă rog.

Şi apoi domnul ministru Deneş, ministrul apelor şi pădurilor, va avea intervenţie.

Numai puţin, domnule...

Într-adevăr, mi-a semnalat domnul secretar că, în paralel... încă nu s-au încheiat lucrările la comisia comună care analizează Legea offshore.

Supun votului propunerea dumneavoastră.

Vă rog, luaţi loc!

Avem un vot pentru prelungirea programului colegilor din cele 3 comisii, să poată să lucreze în paralel cu plenul, pe Legea offshore.

Supun votului dumneavoastră prelungirea programului, astfel încât cele 3 comisii să poată să-şi desfăşoare, actualmente, programul de lucru.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

76 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă, două abţineri.

Colegii din cele 3 comisii pot lucra în continuare.

Biroul permanent le aprobase să înceapă de la ora 12,00, dar, prin votul plenului... Bun!

Îl invit, acum, pe domnul deputat Tinel Gheorghe să citească moţiunea simplă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru,

Subsemnaţii, membri ai Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor, am înaintat prezenta moţiune simplă, ca urmare a neîmplinirilor Ministerului Apelor şi Pădurilor şi a modului ilegal în care ministrul Ioan Deneş gestionează situaţia Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, adică aproximativ 60% din Fondul Forestier Naţional, în interesul preşedintelui de partid şi al unei părţi din PSD.

Stimaţi colegi,

În ceea ce priveşte politica în domeniul apelor, problema inundaţiilor rămâne una dintre cele mai grave neîmpliniri ale Ministerului Apelor şi Pădurilor, condus, fără întrerupere, din 2012 şi până în prezent, de miniştri ai Partidului Social Democrat.

Recunoscută ca o prioritate şi în Programul dumneavoastră de guvernare, al celor trei Guverne PSD-ALDE, problema rămâne nerezolvată, chiar ignorată, dacă luăm în considerare slaba finanţare a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor.

O simplă comparaţie arată dezastrul în acest domeniu. Dacă valoarea investiţiilor, alocări de la bugetul statului, în anul 2006, s-a ridicat la peste 122 de milioane de euro, în 2010 la 48 de milioane de euro, în anul 2017 vorbim doar de 14 milioane de euro, iar în 2018 de 16,6 milioane de euro. O comparaţie realistă între cele 122 de milioane de euro din 2006 şi cele 16 milioane alocate de la bugetul de stat în 2018 este încă o demonstraţie a lipsei de viziune, a dezinteresului pentru rezolvarea unei probleme majore, care afectează serios vieţile oamenilor, stabilitatea administraţiilor şi a economiei, dar şi bugetul public.

Lipsa de coerenţă şi de viziune merge mai departe, în banii atraşi din surse externe, respectiv, 102 milioane de euro atrase în 2010 faţă de 5,1 milioane de euro în 2017 sau puţin peste 6 milioane de euro în 2018. Iar comparaţiile sunt relevante, dacă ţinem cont de cele 82 de lucrări finalizate în 2010, faţă de doar 20 de lucrări luate în calcul a se finaliza în 2018.

Investiţiile demarate în perioadele 2006-2008 sau 2009-2012 au fost abandonate sau slab finanţate, deşi insistaţi să ne spuneţi cât de important este să alocăm sume pentru continuarea şi finalizarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Neglijarea investiţiilor în amenajarea torenţilor şi slaba finanţare a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor au dus la noi catastrofe în vara acestui an.

Situaţia din această vară este una revoltătoare. În ciuda evaluărilor realizate de comisiile constituite prin ordin al prefecţilor din judeţele lovite de fenomenele extreme, fondurile alocate au fost insuficiente, iar sumele au fost distribuite după criterii ticăloase, în funcţie de apartenenţa politică a primarilor, nu în funcţie de nevoile reale ale comunităţilor. În pragul iernii, lucrările avariate nu au fost încă refăcute.

Administraţia Naţională Apele Române, aflată în coordonarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, preia neputinţa Guvernului şi ajunge de la un excedent de peste 300.000 mii lei în 2015 la un deficit de 232.179 mii lei în 2017 şi 237.525 mii lei în 2018. Pentru că primeşte sume insuficiente de la bugetul de stat, "pune la bătaie" 188.455 mii de lei pentru lucrări de investiţii şi 145.260 mii de lei pentru stoc de apărare pentru achiziţie de maşini, echipamente şi mijloace de transport, în vederea asigurării necesarului de utilaje şi echipamente pentru intervenţii în situaţii de urgenţă. Această situaţie continuă şi în 2018.

În timpul acesta, domnul ministru al apelor şi pădurilor a promis, în vizitele prin judeţe, milioane de euro din fonduri structurale şi de investiţii, deşi, în 2017, nu s-a depus niciun proiect serios pentru a atrage bani din Programul Operaţional Infrastructură Mare.

Domnule ministru,

La Bistriţa aţi declarat că Ministerul Apelor şi Pădurilor are în derulare 49 de proiecte prin POIM, dintre care 17 vor fi aprobate spre finanţare anul acesta.

Cum o fi să ai proiecte în derulare, dar neaprobate la finanţare? Dar, dă bine, nu-i aşa, să faci poze cu mai marii judeţelor, evident, colegi de partid cu dumneavoastră, şi să faci promisiuni... Pentru că da, aici sunteţi campioni!

Scuze, domnule ministru!

La Constanţa aţi anunţat şi un proiect mare cu termen foarte scurt. Aţi dispus îndepărtarea unor grinzi metalice care puneau în pericol siguranţa turiştilor. Şi aţi mai făcut ceva la Constanţa. I-aţi spălat ruşinea colegului de la Transporturi, anunţând că, în urma încheierii contractului de finanţare pentru Obiectivul "Reducerea eroziunii costiere faza II", vom avea 100 de km de autostradă pe nisip.

Că nu vă ţineţi de promisiunile făcute în plan intern, ne-am obişnuit deja, domnule ministru, dar se pare că aţi uitat şi de obligaţiile asumate în faţa partenerilor noştri externi.

La sfârşitul anului trecut, Ministerul Apelor şi Pădurilor se angaja să elaboreze şi să prezinte Comisiei Europene o variantă reactualizată a Planului de Implementare a Directivei Consiliului 91/271/ECE privind epurarea apelor uzate urbane, pentru care România a obţinut perioade de tranziţie, astfel încât la 31 decembrie 2015 toate aglomerările mai mari de 10.000 de locuitori echivalenţi să se conformeze din punctul de vedere al colectării şi al epurării avansate a apelor uzate, iar la 31 decembrie 2018, adică mai puţin de două luni şi jumătate, toate aglomerările cu populaţie între 2.000-10.000 de locuitori echivalenţi să se conformeze din punctul de vedere al colectării şi epurării secundare a apelor uzate.

Termenul final al implementării Directivei a fost stabilit la 31 decembrie 2018.

Reactualizarea Planului de Implementare a Directivei Europene nu este o joacă, este o obligaţie, iar nerespectarea acesteia atrage nu doar ruşinea că România nu este încă o dată capabilă să-şi respecte cuvântul, dar reprezintă şi un motiv pentru a fi sancţionaţi. Ne-am fi aşteptat să avem făcută publică Situaţia Lucrărilor pentru Epurarea Apelor Uzate Urbane şi a capacităţilor de execuţie şi punerea în funcţiune a acestora. Din analiza ultimei situaţii pe care am găsit-o, elaborată în decembrie 2016, se pare că suntem foarte departe de a ne atinge ţintele la care ne-am angajat.

Toate aceste aspecte grave şi profunde, scandalurile din presă, care se ţin lanţ, nu fac decât să demonstreze incompetenţa gravă care, prin intermediul dumneavoastră, a pus stăpânire pe Ministerul Apelor şi Pădurilor, dar şi faptul că, prin acest comportament iresponsabil, aduceţi serioase prejudicii de imagine miilor de specialişti care încă mai lucrează în sistem, oameni care ştiu să îşi facă datoria într-un mod onest şi competent şi care probabil se simt ruşinaţi că din cauza unor oameni ca dumneavoastră sunt discreditaţi sau, pur şi simplu, merg la serviciu cu gustul amar că toată competenţa lor nu mai valorează nimic în faţa unor politicieni fără ruşine şi fără onoare, care nu au puterea să se retragă în faţa evidenţelor.

Stimaţi colegi,

Prezenta moţiune simplă vine să sancţioneze şi gravele derapaje de la lege - O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice -, în baza căreia România s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional că va elimina disfuncţiile în activitatea regiilor autonome şi a societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, că va adopta măsuri prompte pentru eficientizarea activităţii lor, în vederea creşterii rapide a contribuţiei reale a acestora la îmbunătăţirea parametrilor economiei româneşti şi la echilibrarea bugetului de stat.

De fapt, dacă analizăm activitatea actualului ministru, constatăm că ea lipseşte cu desăvârşire, poate şi din cauza incompatibilităţii între pregătirea profesională a Domniei Sale şi domeniul pentru care a fost învestit de PSD să-l administreze.

Încă de la învestire, domnul ministru ne anunţa ritos "... voi fi partenerul tuturor celor care îşi doresc gestionarea corectă, durabilă şi responsabilă a apelor şi pădurilor din România, însă toleranţa mea va fi 0 faţă de cei care încalcă legea".

Am reţinut declaraţia Domniei Sale şi am fost convinşi că se va ţine de cuvânt. Din păcate, stimaţi colegi, silvicultorii au o vorbă - "Lupul îşi schimbă blana, dar năravul - ba!". Altfel, nu ne putem explica cum, la jumătatea lunii septembrie, anul acesta, domnul ministru, în dispreţ total faţă de lege, a emis Ordinele nr. 903, nr. 904 şi nr. 905 de schimbare a componenţei Consiliului de Administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva. Adevăratul scop al acestor ordine a fost însă demiterea, din interese exclusiv politice şi de grup, a conducerii Romsilva, şi nicidecum un interes legitim cu privire la eficientizarea managementului Regiei Naţionale a Pădurilor, întrucât rezultatele economice şi financiare sunt în totală contradicţie cu decizia ministrului.

Regia Naţională a Pădurilor Romsilva este organizată şi funcţionează în baza Hotărârii de Guvern nr. 229/2009, cu modificările şi completările ulterioare. Romsilva este persoană juridică, este regie autonomă de interes naţional, aflată sub autoritatea statului, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi are ca scop principal de activitate gestionarea durabilă şi unitară a fondului forestier proprietatea publică a statului.

Iată cum arătau, la data de 30 iunie 2018, cifrele necosmetizate ale activităţii Regiei Naţionale a Pădurilor.

Anul 2016

• Program venituri - 1.842.500 mii lei; realizat - 1.930.905 mii lei; procent - 104,8%;
• Cifra de afaceri - 1.562.000 mii lei; realizat - 1.690.753 mii lei; procent - 108,2%;
• Cheltuieli - 1.683.000 mii lei; realizat - 1.675.911 mii lei; procent - 99,6%;
• Program Profit - 159.500 mii lei; realizat - 254.995 mii lei; procent - 159,9%;

Anul 2017

• Program, la venituri - 2.008.500 mii lei; realizat - 2.262.144 mii lei; procent - 112,6%;
• Cifra de afaceri - 1.606.450 mii lei; realizat - 1.966.837 mii lei; procent - 122,4%;
• Cheltuieli - 1.838.500 mii lei; realizat - 1.959.619 mii lei; procent - 106,6%;
• Profit - 170.000 mii lei; realizat - 302.525 mii lei;

Semestrul I al anului 2018

• Program venituri - 980.000 mii lei; realizat - 1.232.094 mii lei; procent - 125,7%;
• Cifra de afaceri - 750.000 mii lei; realizat - 1.034.003 mii lei; procent - 137,9%;
• Cheltuieli - 910.000 mii lei; realizat - 1.090.198 mii lei; procent - 119,8%;
• Profit - 70.000 mii lei; realizat - 141.896 mii lei; procent - 201,4%.

Dar nu numai din punct de vedere economic şi financiar Regia Naţională a Pădurilor a avut rezultate bune în această perioadă. Altfel, Guvernele Tudose şi Dăncilă nu ar fi putut ca, prin două memorandumuri succesive, să oblige Romsilva să vireze la bugetul de stat 90% din profitul net realizat în anii 2016 şi 2017, adică sumele de 201.592 mii lei, respectiv 247.802 mii lei, statul încasând 100 de milioane euro de la Regia Naţională a Pădurilor din profitul net realizat de acest agent economic cu capital integral de stat.

Pe bună dreptate, se pune întrebarea, cum Dumnezeului este decapitată conducerea unui agent economic cu capital de stat, la un profit de 100 de milioane, încasat de Guvernul României, de statul român, şi pe ce considerente?

Ştiţi câţi bani a primit Romsilva ca sprijin de la Guvernul României în aceşti doi ani, 2016 şi 2017? Dacă nu ştiţi, vă spunem noi.

În anul 2016 - suma de 59 milioane lei, iar în anul 2017 - suma de 56,5 milioane lei, adică un total de 115,5 milioane lei, aproximativ 24 de milioane de euro. Nici la Caritas nu se câştiga acum 20 de ani de 4 ori, cum a câştigat Guvernul României în cazul Romsilva.

Mai mult decât atât, executarea lucrărilor silvice anuale a avut un trend pozitiv, în sensul că s-au executat atât lucrările de regenerare a pădurilor, 15.985 ha, faţă de un program de 14.252 ha la nivelul anului 2017, iar în primul semestru al acestui an 10.779 ha, faţă de un program de 9.383 ha, cât şi lucrările anuale de îngrijire a arboretelor tinere în Fondul forestier, proprietate publică a statului, la nivelul prevederilor amenajamentelor silvice aflate în vigoare - 111.251 ha, faţă de un program de 101.638 ha la nivelul 2017, iar până la data de 30 iunie 2018 - 30.775,2 ha, faţă de un program de 27.177 ha, adică 113%.

Semnificativ este faptul că în ceea ce priveşte volumul tăierilor ilegale din pădurile administrate de Regia Naţională a Pădurilor, în perioada analizată, acesta a scăzut continuu. De la 57.080 m³, în anul 2015, la 47.713 m³, în anul 2017, şi la 15.623 m³, în semestrul I al anului curent.

În data de 27 iulie 2018, domnul Deneş declara că anul trecut au fost identificaţi aproximativ 400.000 m³ tăiaţi ilegal, la nivel naţional, din total fond forestier, adică din cei aproximativ 6,5 milioane ha de pădure.

Cum se face, domnule ministru, că de pe aproximativ 4,1 milioane ha administrate de Romsilva s-au tăiat ilegal 47.000 m³, iar de pe restul suprafeţei, adică aproximativ 2,5 milioane ha, aflate în administrarea sau în proprietatea altor deţinători, s-au tăiat ilegal diferenţa de aproximativ 350.000 m³?

Unde este justeţea măsurilor administrative care să ducă la îmbunătăţirea activităţii întregului sector silvic, când, iată, problemele par a fi cu totul şi cu totul în altă parte?

Nu aveţi curaj, domnule ministru, să abordaţi tranşant problematica gestionării pădurii, acolo unde cu adevărat ar trebui acţionat, pentru că acolo apar ingerinţele factorului politic de care evoluţia dumneavoastră depinde efectiv.

Am exemplificat doar aceşti indicatori, pentru că datele pentru ceilalţi indicatori pot fi consultate analizând Rapoartele de activitate ale Regiei Naţionale a Pădurilor pentru anii 2016 şi 2017, precum şi pentru semestrul I al anului 2018.

Precizăm că realizarea acestor indicatori reprezintă o normă obligatorie şi sunt prevăzuţi în Anexa nr. 1 a contractului de mandat încheiat între mandant, Regia Naţională a Pădurilor, şi mandatar, director general, la jumătatea anului 2016, în temeiul exclusiv al prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 109/2011.

Cifrele prezentate mai sus completează un tablou mai amplu al rolului şi importanţei Romsilva atât în peisajul economico-social, cât şi al factorilor de protecţie a mediului. Este ştiut faptul că Regia Naţională a Pădurilor administrează aproximativ 4,1 milioane ha de pădure, din care 17.000 ha sunt păduri virgine şi cvasivirgine, 12 parcuri naţionale în suprafaţă de 307.461 ha şi 10 parcuri naturale în suprafaţă de 539.749 ha, în care procesul de producţie este restricţionat, ca urmare a rolului şi importanţei ecologice a acestor păduri.

Prin programele de investiţii dezvoltate, Romsilva este un contributor net la menţinerea biodiversităţii şi la stoparea deteriorării tuturor speciilor şi habitatelor naturale, susţinând în mod efectiv, prin sume considerabile din bugetul propriu, finanţarea tuturor proiectelor care duc la o îmbunătăţire măsurabilă a stării de conservare a ecosistemelor naturale.

Ţinând cont de datele prezentate mai sus, este revoltător, la adresa legii, şi jignitor, la adresa cetăţenilor români, stimaţi colegi, ca un ministru să dispună, în baza bunului plac şi a ordinelor de partid, încălcarea grosolană a tuturor prevederilor legale - Statutul funcţionarului public, legislaţia muncii şi a angajamentelor asumate de România prin Ordonanţa de urgenţă nr. 109/2011.

Unde vă este toleranţa 0 faţă de încălcarea legii, domnule ministru, pe care o trâmbiţaţi la preluarea mandatului?

Unde vă este respectul faţă de Romsilva, ca instituţie, şi faţă de pădure şi silvicultori, domnule ministru? Pentru că aţi declarat, în data de 7 iunie a.c., la Călimăneşti, cu ocazia zilei silvicultorului, următoarele - "... Mi-aş dori ca şi biroul meu să fie adâncul pădurii, să nu mai aud trilul telefoanelor, ci cântul păsărelelor".

Nu ştim dacă biroul dumneavoastră va fi vreodată în adâncul pădurii, dar, mai mult ca sigur, mandatul dumneavoastră se apropie cu paşi repezi de final.

Cum poate tolera prim-ministrul un astfel de comportament de încălcare flagrantă a legii, de un demnitar aflat în exerciţiul funcţiunii, fără să aibă vreo reacţie publică de dezaprobare? Oare totul s-a întâmplat şi continuă să se întâmple sub patronajul şi auspiciile doamnei prim-ministru?

Abia acum înţelegem mesajele publice ale preşedintelui PSD, care se lamenta că în ministere funcţionarii publici blochează acţiunile guvernamentale şi că, vezi Doamne, din această cauză coaliţia PSD - ALDE nu îşi poate implementa proiectele asumate prin Programul de Guvernare. În realitate, mesajul este unul simplu - "...Daţi-i afară, cu orice preţ şi în orice condiţii, pe cei care vi se opun...".

Pentru exemplificarea evidentă a încălcării legii, am introdus în textul moţiunii simple o parte din conţinutul unei Note, din data de 12 septembrie 2018, întocmită de secretarul general al ministerului, adică de subordonatul direct al dumneavoastră, domnule ministru, notă în baza căreia, stimaţi colegi, orice procuror se poate sesiza din oficiu şi l-ar invita la audieri pe domnul Deneş.

Citez: "Ţinând cont de ordinul de încetare a promovării temporare din funcţia publică de conducere de director al Direcţiei Juridice a domnişoarei (...), precum şi a ordinului de delegare, atribuţii aferente funcţiei de director a Direcţiei Juridice, a domnului (...), apreciez că motivul real al schimbării domnişoarei (...) din funcţia publică de conducere a Direcţiei Juridice s-a datorat restituirii, neavizat din punctul de vedere al legalităţii proiectului de ordin al ministrului apelor şi pădurilor privind revocarea membrilor Consiliului de administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva. Anterior emiterii ordinului de încetare promovare temporară a domnişoarei (...) din funcţia publică de conducere de director al Direcţiei Juridice, s-au făcut presiuni asupra funcţionarilor Direcţiei Juridice pentru reconsiderarea punctului de vedere emis anterior cu privire la neavizarea din punctul de vedere al legalităţii ordinului menţionat anterior.

Consider că, prin delegarea atribuţiilor ce revin funcţiei publice de conducere a Direcţiei Juridice, a domnului (...), se urmăreşte schimbarea opiniei juridice anterior formulate cu privire la ordin, dând o aparentă legitimitate viitoarelor demersuri privind revocarea membrilor Consiliului de administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva şi încetarea contractelor de mandate aferente.

Apreciez că motivul real al acestor demersuri menţionate mai sus, privind numirea unui nou director al Direcţiei Juridice, a fost neavizarea, din punctul de vedere al legalităţii, a ordinului de revocare a membrilor Consiliului de administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva şi încetarea contractelor de mandat aferente, astfel cum a fost transmis Direcţiei Juridice.

Totodată, fac menţiunea că referatul de aprobare a ordinului de revocare a membrilor Consiliului de administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva trebuia întocmit de către direcţia de specialitate care coordonează activitatea din domeniul păduri sau de comisia de evaluare constituită în baza Ordonanţei de urgenţă nr. 109 privind guvernanţa corporatistă, nu de către Direcţia de Comunicare şi Resurse umane, prin doamna (...) în calitate de director, aceasta neavând atribuţii în acest sens, potrivit fişei postului, respectiv a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al ministerului.

Am avizat ordinul de încetare promovare din funcţia de conducere de director al Direcţiei Juridice a domnişoarei (...), precum şi a ordinului de delegare atribuţii aferente funcţiei de director al Direcţiei Juridice a domnului (...), cu observaţiile formulate mai sus, doar în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 şi în baza Ordinului privind stabilirea atribuţiilor domnului secretar general, nr. 263/14 martie 2018".

Domnule ministru,

Cred că sunteţi conştient de gravitatea celor consemnate în scris de subordonatul dumneavoastră, dar, probabil, vi s-a oferit garanţia că, într-o eventuală solicitare de ridicare a imunităţii, colegii dumneavoastră de partid şi de alianţă din Senat ar face scut şi ar vota împotriva acesteia. Da, că este adevărat ceea ce spunem noi, o confirmă chiar demisia, în semn de protest, în data de 10 octombrie 2018, a secretarului de stat responsabil pentru domeniul păduri, coleg cu dumneavoastră de partid.

După părerea noastră, semnatarii acestei moţiuni simple, schimbările făcute la Regia Naţională a Pădurilor au avut un singur scop: acapararea politică a acestui agent economic care are un potenţial electoral, mai ales în mediul rural, şi financiar însemnat şi, nu mai puţin neimportant, a ajutat la înclinarea balanţei de putere în interiorul PSD, susţinându-1 pe preşedintele partidului în bătălia internă cu ceilalţi contestatari.

Este inacceptabil, domnule ministru, să nu vedem ca prioritate în preocupările dumneavoastră guvernamentale aprovizionarea populaţiei din mediul rural cu lemn de foc. Se ştie că necesarul de lemn de foc este de aproximativ 7 milioane m³, în fiecare an, din care Romsilva poate asigura până la 4,5 milioane m³ - 3 milioane m³ aproximativ din tăieri de îngrijire şi 1,5 milioane m³ din lemn subţire fasonat la capătul subţire mai mic de 24.

Diferenţa însă, domnule ministru, de aproximativ 2,5 milioane m³, trebuie asigurată de ceilalţi administratori sau deţinători de pădure din România. Aici ar fi trebuit să se vadă priceperea dumneavoastră administrativă şi, totodată, să se şi simtă acest lucru în politicile guvernamentale. Din păcate, aţi ales cea mai proastă soluţie. În prag de iarnă, aţi decapitat conducerea Romsilva şi aţi creat din nou premisele unei crize a lemnului de foc.

De asemenea, ar fi trebuit să ştiţi, domnule ministru, că, deşi preţul lemnului de foc porneşte direct din pădure, de la aproximativ 150 lei/mc, el ajunge în curţile oamenilor la 500 - 550 lei/mc, uneori chiar şi mai mult, în unele zone şi regiuni ale ţării fiind unul prohibitiv - judeţele din regiunile de câmpie cu suprafeţe foarte mici de pădure, raportat la suprafaţa judeţului.

Considerăm că era obligatoriu ca, prin decizie guvernamentală, să identificaţi soluţii de sprijin pentru populaţie, astfel încât aprovizionarea cu lemn de foc să fie ritmică, facilă şi, mai ales, la un preţ accesibil.

Cum se face, domnule ministru, că nu aţi solicitat constituirea de depozite de lemn cu destinaţie exclusivă pentru lemnul de foc în zonele deficitare din regiunile cele mai sărace, şi mai ales acolo unde lemnul este foarte scump, prin afluirea din zonele excedentare, de la munte?

Cum se face, domnule ministru, că nu aţi solicitat deja constituirea, la nivel interministerial, a acelor colective mixte care să monitorizeze circulaţia lemnului de foc pe drumurile publice - jandarmi/poliţişti şi personal silvic autorizat -, acum, în prag de iarnă?

Cum se face, domnule ministru, că nu aveţi nicio preocupare privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, deşi sunteţi membru al unui Guvern care se vrea social-democrat, sens în care, poate, de la dumneavoastră ar trebui să plece propunerea de regândire a unui sistem de sprijin viabil pentru cei care au cu adevărat nevoie de lemn de foc?

Cum se face, domnule ministru, că nu aţi avut în vedere la învestire şi nici nu v-am auzit vorbind în toată această perioadă despre necesitatea instituirii unei scheme viabile de sprijin pentru toţi proprietarii de pădure a cărei funcţie principală este aceea de protecţie? Acest lucru ar fi dus, în mod vizibil, la scăderea presiunii sociale asupra pădurii. Se ştie că Hotărârea de Guvern nr. 447/2017 alocă un buget de 285 de milioane de lei, pentru perioada 2017-2020, în vederea compensării contravalorii produselor pe care proprietarii de pădure nu le recoltează, din cauza funcţiei de protecţie a acestora.

În anul 2017, a fost alocată doar suma de 19 miliarde de lei, deşi, conform Deciziei Comisiei Europene 8769 din 3 ianuarie 2017, bugetul alocat anual pentru această formă de sprijin ar fi trebuit să fie de 15,8 milioane de euro, adică de patru ori mai mare.

Ne-am fi aşteptat ca anul acesta, domnule ministru şi stimaţi colegi, să veniţi cu o propunere de creştere semnificativă a nivelului de sprijin anual, la nivelul propunerii Comisiei Europene, dat fiind faptul că existau toate condiţiile îndeplinite - acordul Comisiei Europene, temei legal, Codul silvic, precedent bugetar. Din păcate, constatăm, cu regret, că nu vă preocupă nici acest aspect care intră în sfera atribuţiilor dumneavoastră, ca ministru al pădurilor.

Cum se face că nu aveţi nicio preocupare privind implementarea, în România, a planurilor de gestionare forestieră sau instrumente echivalente, în conformitate cu gestionarea durabilă a pădurilor "Sustainable Forest Management"?

Este vorba, domnule ministru, despre Strategia Uniunii Europene 2020 privind contribuţia silviculturii la menţinerea biodiversităţii. Aceasta ar fi presupus ca dumneavoastră să fi identificat deja toate suprafeţele de pădure proprietate publică a statului şi exploataţiile forestiere care urmau să primească finanţare în cadrul politicii Uniunii Europene de dezvoltare rurală. Programul ar urma să conducă la o îmbunătăţire măsurabilă a stării de conservare a speciilor şi habitatelor care depind sau sunt afectate de silvicultură, precum şi o îmbunătăţire a furnizării de servicii ecosistemice.

Cum să înţelegeţi dumneavoastră termeni ca biodiversitate, management durabil al pădurilor, ecosistem sau să emiteţi puncte de vedere cu privire la unele măsuri pentru prevenirea şi limitarea efectelor negative ale schimbărilor climatice, când dumneavoastră v-aţi întâlnit prima dată cu aceşti termeni la numirea în funcţie? Nu intenţionăm să vă jignim, dar aceasta este ceea ce se vede.

Despre îndeplinirea obiectivelor din Programul de guvernare pe componenta păduri nu putem vorbi despre niciun fel de bilanţ al realizărilor, deoarece nu vă recomandă nimic. Deşi prioritatea 0 a Guvernului, declarată la pagina 149, în materie de politică de mediu, este aceea de protejare a Fondului Forestier Naţional, în materie de realizări vorbim tot de 0.

Elaborarea Strategiei Naţionale Forestiere 2018-2027 este încă în chinurile facerii, deci 0. Dacă nu avem strategie, nu putem vorbi de implementare. Din nou 0! Fără strategie şi fără măsuri de implementare nu putem discuta despre măsuri practice de diminuare a tăierilor ilegale de arbori. Din nou 0!

Despre dezvoltarea sistemului informatic integrat de urmărire a materialelor lemnoase, operaţionalizarea şi dezvoltarea Sistemului "Radarul Pădurilor" vorbim tot de 0 realizări, întrucât, conform declaraţiei dumneavoastră din data de 27 iulie 2018 de la Câmpeni - Alba, "... este în analiza ministerului să facem acest lucru şi să implementăm SUMAL-ul (...) în primele 6 luni ale anului 2019 se vor face simulări pe această dezvoltare (...), iar după cele şase luni de simulare va intra noul program în funcţiune. Deci în partea a doua a anului 2019..."

Nu avem SUMAL, nu avem nici scannere pentru evaluarea volumului materialelor lemnoase containerizate în toate punctele de trecere a frontierei şi pe toate drumurile naţionale şi europene. Din nou 0!

Nici despre Sistemul naţional al perdelelor forestiere de protecţie nu putem vorbi. Nu aţi făcut nimic. Din nou 0!

Despre Studiul privind identificarea terenurilor agricole degradate şi potenţial poluate care pot face obiectul împăduririlor, în baza căruia ar trebui să se elaboreze şi să se implementeze Programul Naţional de împădurire, nici nu poate fi vorba, pentru că el nu există. Deci tot 0!

Despre pesta porcină africană şi implicarea dumneavoastră în combaterea acestei boli nici nu putem discuta. Aţi fost şi sunteţi inexistent, deşi în sfera de competenţe directe intră şi strategiile şi politicile cinegetice la nivel naţional.

Fiind 0 peste tot la capitolul realizări şi, în plus, generând acte administrative cu încălcarea flagrantă a legii ne aşteptăm, stimaţi colegi, să fiţi de acord cu noi, semnatarii acestei moţiuni simple, că actualul ministru al apelor şi pădurilor este cel mai mare dăunător al pădurilor, drept pentru care vă propunem adoptarea, în regim de urgenţă, a unei măsuri de combatere, în sensul îndepărtării lui din funcţie, cu efecte imediate.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul ministru Deneş.

Vă rog, domnule ministru.

Aveţi 50 de minute, le folosiţi cum doresc dumneavoastră, fie în prima parte, fie la finalul dezbaterii.

Vă rog. Mult succes!

Domnul Ioan Deneş (ministrul apelor şi pădurilor):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorată asistenţă,

Încep prin a-mi exprima regretul că nu sunt, în aceste zile, alături de colegii mei care se află într-o inspecţie a lucrărilor hidrotehnice pe care Ministerul Apelor şi Pădurilor le derulează în Regiunea Moldovei, în urma alocării, de către Guvern, a unor importante fonduri în regim de urgenţă şi trebuie să stau în Bucureşti, pentru a răspunde unui demers politicianist nefondat, al colegilor liberali.

Din păcate, de o bună bucată de timp, Programul politic al PNL nu mai conţine nimic constructiv, ci doar o suită de acuze, de critici, de blocări şi de jigniri care aduc dezbinare atât în rândul clasei politice, cât şi în rândul cetăţenilor, iar acest fapt este cu atât mai dureros şi mă mâhneşte, cu atât mai mult cu cât se petrece în anul în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri.

Parlamentul mi-a acordat un vot de încredere şi de 9 luni am onoarea să fac parte din Cabinetul Dăncilă, dar mulţi dintre dumneavoastră mă cunoaşteţi dinainte, datorită activităţii mele de senator al României, activitate pe care o desfăşor de 6 ani. Ştiţi că sunt un om provenit din popor şi de aceea cel mai bine mă simt în rândul oamenilor simpli, la firul ierbii, şi nu în birou.

De aceea, de la preluarea mandatului de ministru, am făcut vizite de lucru în 25 de judeţe. În unele dintre acestea, situaţiile grave create de inundaţii m-au determinat să mă deplasez de două sau de trei ori, uneori în miezul nopţii, aşa cum s-a întâmplat la Băcel, la Căpeni - Baraolt, ca să amintesc doar aceste localităţi.

În acele clipe teribile pentru mulţi concetăţeni de-ai noştri, dar şi în timpul vizitelor de lucru la obiectivele aflate în execuţie, la întâlnirile cu autorităţile locale şi cu locuitorii afectaţi de viiturile formate de precipitaţii istorice fără precedent, din păcate, nu prea am văzut să fi fost prezent vreun parlamentar al PNL.

Stimaţi colegi liberali,

Este responsabilitatea noastră să rezonăm la problemele cu care se confruntă românii care ne-au votat şi avem obligaţia să fim între ei atunci când trec prin clipe dificile, în cizme, în ploaie şi noroi dacă este cazul, nu să ne facem că suntem îngrijoraţi de soarta românilor stând la căldurică, îmbrăcaţi la patru ace şi încălţaţi cu pantofi de lac.

Dragi liberali,

Noroiul cu care încercaţi să aruncaţi azi, în activitatea ministerului pe care-l conduc, era mai bine să-l fi avut pe cizme, ca şi mine, atunci când cei care v-au votat se luptau să-şi salveze agoniseala de-o viaţă, ajutaţi de pompieri, de jandarmi şi de muncitorii administraţiilor bazinale de apă şi ai Administraţiei Naţionale "Apele Române", ba chiar şi de preoţii satelor. În lipsa faptelor dumneavoastră, orice spuneţi este apă de ploaie, ca să folosesc o sintagmă adecvată temei.

Trăim vremuri în care oricine poate observa că încălzirea globală, schimbările climatice, generează fenomene meteorologice extreme. Descărcările masive de apă pe un areal redus şi într-un interval mic de timp au favorizat dezvoltarea unor viituri fără precedent pe cursuri de apă mici, pe văi înainte secate, ceea ce a dus la creşterea însemnată a nivelului pe unele cursuri de apă, cauzând pagube însemnate, uneori chiar şi localităţilor care nu s-au mai confruntat vreodată cu asemenea probleme.

De asemenea, unele construcţii hidrotehnice au fost avariate sau nu au făcut faţă volumelor imense de apă rezultate în urma unor descărcări pluviale pe care proiectanţii nu aveau cum să le prevadă în momentul construirii lor. Şi, cu toate acestea, nu doar statistica, ci şi locuitorii cu care am intrat în contact ne-au spun că ministerul pe care-l coordonez a gestionat foarte bine situaţiile de criză apărute pe aria de competenţă. (Vociferări.)

În acest context, referitor la investiţii, "dezastrul", la care se face referire în moţiune, aş putea spune că este doar în mintea unora.

Vreau să precizez următoarele.

Prin Legea nr. 2/2018, a bugetului de stat pe anul 2018, pentru lucrările hidrotehnice s-au alocat următoarele sume:

• 75.000.000 lei - buget de stat - Cheltuieli de capital, cu 1,1 milioane lei mai mult ca în 2017;
• 28.000.000 lei - Credit extern rambursabil;
• 86.433.000 lei - Programe finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020, cu 76,5 milioane de lei mai mult ca în 2017.

De asemenea, Guvernul a suplimentat cu 116.125.000 lei bugetul Ministerului Apelor şi Pădurilor, în anul 2018, cu sume alocate în regim de urgenţă din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului. Fondurile au fost alocate prin H.G. nr. 516/2018 şi prin H.G. 528/2018, pentru realizarea în regim de urgenţă a unor lucrări de investiţii, de prevenire şi de înlăturare a efectelor calamităţilor naturale produse de inundaţii în perioada iunie-iulie 2018, pe cursurile de apă din judeţele Alba, Argeş, Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Covasna, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Maramureş, Neamţ, Suceava, Vâlcea.

Din venituri proprii ale Administraţiei Naţionale "Apele Române", se finanţează lucrări în sumă de 138,6 milioane de lei.

În urma evenimentelor hidrometeorologice care au avut loc în primăvara şi în vara anului acesta, au fost afectate numeroase lucrări hidrotehnice care s-au reparat din veniturile proprii ale Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi au fost introduse în finanţare 31 de obiective de investiţii cu o valoare de 53,4 milioane de lei, sumă luată de la Achiziţii de clădiri utilitare şi Economii de la bunuri şi servicii din cadrul ANAR, repartizate în 16 judeţe care au fost afectate.

Pe parcursul anului 2018, prin redistribuiri din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor, s-a alocat ANAR, pentru lucrări hidrotehnice, suma suplimentară de 9,6 milioane de lei.

Suma totală alocată în bugetul ANAR pentru investiţii în anul 2018 este de peste 507 milioane de lei, adică peste 110 milioane de euro, din care aproximativ 45 de milioane de euro alocate de la bugetul de stat, şi nu 16 milioane de euro, cum neadevărat susţineţi în textul moţiunii.

Referitor la afirmaţia că "ANAR primeşte sume insuficiente de la bugetul de stat" şi este nevoită să "pună la bătaie" sume din sursele proprii, pentru acoperirea necesarului, precizez faptul că finanţarea activităţilor ANAR este foarte strict delimitată de legislaţia în vigoare.

În conformitate cu Capitolul 6 art. 15 din Hotărârea de Guvern nr. 1176/2005 privind aprobarea statutului de organizare şi funcţionare al ANAR, finanţarea activităţilor de interes naţional şi social, prevăzută la art. 6 lit. a)-c), se asigură de la bugetul de stat, iar cele prevăzute la lit. d), din venituri proprii şi în completare de la bugetul de stat, în baza programelor aprobate în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor.

Astfel, conform legii, activităţile pe care ANAR le finanţează şi din venituri proprii, rezultate din aplicarea mecanismului economic specific în domeniul gospodăririi resurselor de apă, sunt:

• Gospodărirea unitară, durabilă, a resurselor de apă de suprafaţă şi subterană şi protecţia acestora împotriva epuizării şi degradării, precum şi repartiţia raţională şi echilibrată a acestor resurse;
• Administrarea, exploatarea şi întreţinerea infrastructurii Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor;
• Administrarea, exploatarea şi întreţinerea albiilor minore ale apelor, a cuvetelor, a lacurilor şi bălţilor;
• Administrarea, exploatarea şi întreţinerea Sistemului naţional de supraveghere a calităţii resurselor de apă;
• Apărarea împotriva inundaţiilor;
• Întreţinerea şi exploatarea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor etc.

În consecinţă, ANAR a utilizat fondurile obţinute din surse proprii, exact ceea ce legislaţia în vigoare îi permite să facă.

Mai mult, cifrele referitoare la situaţia financiară a Administraţiei Naţionale "Apele Române", vehiculate în moţiune, sunt total inexacte. Pentru o bună informare a Parlamentului şi a opiniei publice, precizez următoarele. (Rumoare.)

Situaţia excedentului financiar înregistrat de ANAR la sfârşitul anului 2017 este următoarea:

• Excedent 2014 = 359.091.842 de lei;
• Excedent 2015 = 315.168.310 lei;
• Deficit 2016 = 41.368 de lei;
• Deficit 2017 = 181.485.244 de lei;

Totalul Excedentului la sfârşitul anului 2017, pe cei patru ani este suma de 445.846.640 lei.

Precizez faptul că deficitele înregistrate de ANAR, în anii menţionaţi, au fost cauzate de finanţarea unor intervenţii în situaţii de inundaţii, gheţuri - zăpoare şi poluare, probleme care nu pot fi prevăzute pentru a fi prinse în bugetul anual.

Mai mult decât atât, în 2016, ANAR a trebuit să înfiinţeze şi să doteze cu logistică centre de intervenţie rapidă - CIR-urile, în diferite regiuni, capabile să acţioneze de urgenţă, oriunde pe cuprinsul ţării, în cel mai scurt timp posibil.

De asemenea, ANAR a demarat, în 2016, un program de dotare cu utilaje, program care se va finaliza în 2019, având în vedere că parcul de astfel de utilaje era demult depăşit, unele având o vechime de 30 de ani.

Vreau să mai subliniez faptul că, potrivit Legii finanţelor publice nr. 500/2002, din excedentul înregistrat la sfârşitul anului 2017, ANAR poate utiliza fonduri pentru acoperirea necesarului apărut pe parcursul derulării exerciţiului bugetar aflat execuţie.

În textul moţiunii dumneavoastră, afirmaţi simplist şi neinformat că, citez, "... de la un excedent de 300.000.000 de lei în 2015, ANAR a ajuns la un deficit de 232.179.000 lei în 2017 şi 237.525.000 de lei în 2018", am încheiat citatul.

Deci, colegi liberali, sunteţi într-o gravă eroare! Şi nu doar că furnizaţi opiniei publice date incorecte, cu cifre parcă trase din căciulă, ca la Loto, dar aveţi şi aptitudinile ghicitoarei Baba Vanga, ştiind deja, încă din octombrie, deficitul pe care ANAR îl va avea la 31 decembrie 2018.

Dar dezinformarea pe care o practicaţi cu o râvnă pe care ar trebui să o puneţi în slujba unor demersuri nobile nu se opreşte aici, ci continuă cu diminuarea numărului investiţiilor pe care Ministerul Apelor şi Pădurilor le desfăşoară.

De aceea, informez Parlamentul cu toată responsabilitatea că au fost finalizate sau se vor finaliza, până la sfârşitul anului acesta, un număr total de 101 investiţii, repartizate astfel.

Prin Legea nr. 2/2018 a bugetului de stat pe anul 2018 - 17 obiective, din care menţionez două lucrări deja finalizate şi recepţionate:

• Amenajarea Văii Nimăieşti, judeţul Bihor;
• Amenajarea râului Trotuş şi afluenţi pe tronsonul Ghimeş-Urecheşti, Obiect 6, judeţul Bacău.

În cadrul proiectului F/P/1579/2008, derulat în baza Acordului de împrumut dintre România şi BDCE, - 3 obiective, din care menţionez două lucrări la fel, finalizate şi recepţionate:

• În luna mai, s-au recepţionat lucrările de asigurare a sursei de apă potabilă pentru localităţile Ceatalchioi, Periboina şi Periprava, din Delta Dunării;
• În luna iunie, s-a recepţionat Barajul Mihoieşti, o lucrare care trena de foarte mult timp.

- Din fondul de rezervă pus la dispoziţia Guvernului, la intervenţie - 29 de obiective;

Din venituri proprii ale ANAR - 31 de obiective, conform graficelor asumate prin contracte;

- Şi 21 de obiective aflate în derulare în anul 2018.

Diferenţa din suma alocată pentru lucrări de investiţii, prin ANAR, în cuantum de 318 milioane de lei, s-a utilizat pentru continuarea a 78 de lucrări care se află în derulare şi au termen de finalizare în perioada următoare.

În ceea ce priveşte proiectele operaţionale de infrastructură mare, POIM, menţionez următoarele.

Pregătirea portofoliului de lucrări pentru POIM 2014-2020 a început din anul 2016, când, în baza PMRI, ANAR, împreună cu consultantul Jaspers şi AM POIM, au început procedura de selecţie de proiecte şi pregătirea Ghidului de finanţare. Aceste activităţi au fost finalizate la sfârşitul anului 2016.

În 2017, au fost selectate 49 de investiţii, posibil a fi finanţate prin POIM, din care 17 se încadrau în prevederile sumelor alocate prin POIM Axa Prioritară 5 - Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii şi a gestionării riscurilor, prin prioritatea de investiţii 5.1; sprijinirea investiţiilor pentru adaptarea la schimbările climatice, inclusiv abordări bazate pe ecosistem şi Obiectivul Specific 5.1; reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei, cauzate de fenomenele naturale, asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune costieră.

În anul 2018, a fost demarată procedura de achiziţie "Asistenţă Tehnică pentru pregătirea de proiecte POIM", precum şi întocmirea Cererilor de finanţare pentru proiectele prezentate mai jos.

Pentru cele 17 proiecte, termenul de pregătire a Cererilor de finanţare şi propunere de semnare la Ministerul Fondurilor Europene este de 31 decembrie 2018.

Vreau să subliniez un fapt deosebit de important.

În anul 2018, pentru Proiectul "Reducerea eroziunii costiere Faza II 2014-2020", au fost alocate 752.000.000 de euro fără TVA. Pentru acest proiect sunt întrunite condiţiile de semnare a Contractului de finanţare în noiembrie 2018, iar procedura de licitaţie - execuţie lucrări este în desfăşurare, cu termen de finalizare şi semnare contract de execuţie în luna decembrie 2018.

Diferenţa de două lucrări a fost realizată prin două proiecte fazate, prin Programul POS Mediu 2007-2015.

Pentru celelalte 30 de investiţii, s-au întocmit fişele de proiect pentru aprobarea de către AM POIM a supracontractării, conform O.U.G. nr. 17/2018, prin POIM Axa Prioritară 5, Obiectivul Specific 5.1.

În ceea ce priveşte epurarea apelor uzate urbane, precizez că Ministerul Apelor şi Pădurilor are doar două responsabilităţi privind monitorizarea şi raportarea implementării prevederilor Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane.

Ministerul Apelor şi Pădurilor nu are vreun instrument prin care poate influenţa progresul privind realizarea sistemelor de canalizare şi epurare a apelor uzate urbane. Deciziile asupra alocării de fonduri naţionale sau europene, legate de aceste investiţii, sunt în responsabilitatea instituţiilor care au în atribuţii gestionarea programelor specifice prin care se pot aloca fonduri pentru proiectele de apă şi canal.

În ceea ce priveşte realizarea unui Plan reactualizat de implementare a acestei directive, afirmaţia dumneavoastră din moţiune este complet greşită.

Doresc să vă informez că singurul plan de implementare valabil pentru această directivă este cel negociat şi aprobat prin Tratatul de aderare.

Cu toate acestea, Ministerul Apelor şi Pădurilor s-a angajat să elaboreze un "Plan de accelerare a conformării", necesar recuperării întârzierilor în implementare, cu termene şi măsuri realiste, asumate de toate autorităţile implicate, cu rol în recuperarea întârzierilor de realizare a angajamentelor asumate. Pentru realizarea acestui plan, s-a elaborat o aplicaţie de finanţare prin POCA, care este în curs de aprobare, call-ul de depunere proiecte fiind deschis în luna septembrie.

Acest program va fi realizat şi cu expertiza Băncii Mondiale şi pe baza rezultatelor unui alt proiect aflat în responsabilitatea Ministerului Fondurilor Europene, realizat cu asistenţă BERD.

Menţionez că, deşi nu este o instituţie cu rol principal în problema apelor uzate urbane, la nivelul Ministerului Apelor şi Pădurilor a existat o permanentă preocupare pentru identificarea măsurilor necesare atingerii ţintelor de conformare, prin recuperarea întârzierilor acumulate pe parcursul întregii perioade de la data obligaţiei de implementare a acestei directive, precum şi pentru responsabilizarea tuturor autorităţilor cu sarcini în implementare.

În încheierea secţiunii dedicate domeniului ape, doresc să mai dau pe apa Sâmbetei o altă minciună lansată de dumneavoastră, dragi liberali revoltaţi, şi anume, aceea că fondurile au fost alocate de minister într-un mod discreţionar, numai primarilor PSD.

Citez din moţiune: "... Situaţia din această vară este una revoltătoare. În ciuda evaluărilor realizate de comisiile constituite prin ordin al prefecţilor din judeţele lovite de fenomenele extreme, fondurile alocate au fost insuficiente, iar sumele au fost distribuite după criterii ticăloase, în funcţie de apartenenţa politică a primarilor, nu în funcţie de nevoile reale ale comunităţilor", am încheiat citatul.

Cu toată dragostea, îmi permit să vă spun că nu criteriile sunt ticăloase, ci oamenii, mai ales cei care gândesc că în situaţii extreme, de dezastru, când vieţile şi bunurile cetăţenilor, instituţiile publice socio-economice şi căile de comunicaţii sunt expuse pericolelor, o autoritate a statului acţionează şi alocă fonduri în funcţie de apartenenţa politică a primarului. Necazul oamenilor nu are culoare politică. Resping cu tărie această afirmaţie mincinoasă, iar ca argument vă ofer cifre. Cifrele nu mint, dar dumneavoastră, cei de la PNL, sunteţi în stare să negaţi evidenţa, ceea ce nu m-ar mira!

Cele 101 obiective investiţionale derulate de Ministerul Apelor şi Pădurilor se află în zone administrate de tot atâtea UAT-uri. Structura rezultată în urma analizei din punctul de vedere al apartenenţei politice a autorităţilor locale este următoarea:

• 52 de localităţi cu primari ai PSD, inclusiv Alianţa PSD+ UNPR, au primit o alocare totală de 110.920.000 de lei, ceea ce reprezintă 58,63% din totalul sumei alocate;
• 38 de localităţi cu primari ai PNL - alocare de 64.815.000 de lei, adică 34,26% din totalul sumei alocate;
• 3 localităţi cu primari independenţi - alocare de 4.960.000 de lei, adică 2,62% din totalul sumei alocate;
• 8 localităţi cu primari ai Uniunii maghiarilor - 2 - Partidul Civic Maghiar, 6 - UDMR - alocare de 8.498.000 lei, adică 4,49% din totalul sumei alocate;
• Total - 101 localităţi, cărora li s-a alocat suma totală de 189.193.000 de lei.

Menţionez că singurele criterii care au stat la baza deciziilor de finanţare au fost elaborate de specialişti, şi nu de ministru. Îi aveţi aici, în stânga mea. Aceştia au fost oamenii care au elaborat aceste criterii. Astfel, aceştia, ţinând cont de limita impusă pentru finanţarea lucrărilor în regim de urgenţă, în vederea înlăturării efectelor calamităţilor naturale produse de inundaţii în perioada iunie-iulie 2018, au prioritizat lucrările, după următoarele criterii:

1. Readucerea la stadiul iniţial a lucrărilor afectate prin:

• refacere breşe diguri şi consolidarea zonelor adiacente;
• apărări de mal şi consolidări pentru stoparea eroziunilor active;
• recalibrări de albie;

2. Nivelul pagubelor înregistrate asupra populaţiei;

3. Prevederile proceselor-verbale de calamităţi;

4. Nivelul pagubelor înregistrate la obiectivele socio-economice şi al căilor de telecomunicaţii, al reţelelor de utilităţi şi al căilor de transport rutier şi feroviar.

În concluzie, această acuză, adusă la adresa ministerului pe care-l conduc, nu mă jigneşte pe mine în primul rând, ci pe specialiştii acestei instituţii şi ai ANAR. Sincer, îmi este teamă că vreodată ajunge la putere un politician căruia i-a trecut prin cap chiar şi o secundă ideea că oamenii aflaţi la greu, expuşi riscului la inundaţii, ar trebui sau nu protejaţi, în funcţie de simpatiile lor politice, aşa cum, regretabil, v-a trecut dumneavoastră.

Stimaţi colegi liberali,

În titlul moţiunii dumneavoastră, spuneţi că "... Deneş taie în păduri, şi la verzi, şi la uscate...". Aţi încercat să fiţi ironici, dar, conform unui vechi proverb românesc, sunteţi în postura celui care a dus lemne în pădure.

Trebuie să ştiţi că aţi spus un mare adevăr. Pentru a avea o pădure bine îngrijită trebuie să tai şi arbori verzi şi crengi uscate. Este cu totul altceva de cum fac unii, adică să taie frunze la câini prin diverse instituţii. Îngrijirea Fondului forestier impune rărirea, degajarea şi curăţarea pădurii. Aşa ne spune o ştiinţă care se numeşte silvicultura, iar managementului Romsilva, printre altele, i-am cerut necontenit să administreze pădurile noastre, conform celor mai moderne norme din domeniu. Şi atunci când am constatat nereguli în buna funcţionare a Regiei, a trebuit să iau măsuri pentru îndepărtarea "uscăturilor", metaforic vorbind.

În primul rând, doresc să vă atrag atenţia că RNP este o regie autonomă, şi nu o societate pe acţiuni, SA, aşa cum susţineţi dumneavoastră în moţiune.

În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 109/2011, Ministerului Apelor şi Pădurilor, în calitate de autoritate publică tutelară, îi revin şi următoarele atribuţii/ competenţe, în ceea ce priveşte Regia Naţională a Pădurilor Romsilva:

• să numească şi să revoce membrii consiliului de administraţie;
• să negocieze şi să aprobe indicatorii de performanţă financiari şi nefinanciari pentru consiliul de administraţie;
• să încheie contractele de mandat cu administratorii;
• să monitorizeze şi să evalueze performanţa consiliului de administraţie, pentru a se asigura, în numele statului sau al unităţii administrativ-teritoriale fondatoare, că sunt respectate principiile de eficienţă economică şi profitabilitate în funcţionarea regiei autonome;
• să monitorizeze şi să evalueze, prin structurile de guvernanţă corporativă, propriii indicatori de performanţă financiari şi nefinanciari cuprinşi în anexa la contractul de mandat.

În exercitarea atribuţiilor sus-menţionate, în cursul anului 2018, Ministerul Apelor şi Pădurilor a dispus efectuarea unei acţiuni de verificare la RNP Romsilva, având ca obiectiv verificarea îndeplinirii criteriilor de performanţă şi a indicatorilor de performanţă, precum şi activitatea directorului general.

Verificările au fost făcute de Corpul de control al ministrului apelor şi pădurilor, control care s-a desfăşurat pe o perioadă de 4 luni, şi s-a finalizat cu Raportul de control nr. 50494/CM/09.08.2018.

Ca urmare a controlului, s-a constatat faptul că indicatorii de performanţă economică, la finele anului 2017, au fost realizaţi în proporţie de 73%, raportat la valorile stabilite prin Planul de administraţie şi de management.

Corpul de control a constatat că o parte dintre punctajele folosite pentru calculul indicatorilor au fost stabilite eronat, ceea ce a dus la o supraevaluare a activităţii conducerii RNP.

De asemenea, trebuie menţionat faptul că, în timpul controlului, s-a refuzat constant punerea la dispoziţie a unor documente solicitate şi nu au fost furnizate echipei de control toate informaţiile necesare unei bune analize a activităţii RNP Romsilva.

Iată câteva probleme constatate, sper că edificatoare şi pentru avocaţii din oficiu ai unui management neperformant.

Analiza indicatorilor propuşi spre realizare, în septembrie 2018, comparativ cu septembrie 2017, arată o creştere a tuturor cheltuielilor mult mai mare, respectiv de 24,7%, ceea ce a dus la scăderea profitului brut cu un procent de 36,6%.

Din analiza indicatorilor preliminaţi a se realiza în septembrie 2018, comparativ cu indicatorii aprobaţi de directorul general la nivelul direcţiilor silvice, se constată că sunt Direcţii silvice care prevăd nerealizarea cifrei de afaceri, la sfârşitul anului 2018, cum ar fi: Harghita, Hunedoara, Mureş, Neamţ, Prahova.

Din cauza managementului defectuos, activitatea RNP Romsilva a continuat să se degradeze şi în 2018, astfel încât RNP nu a reuşit îndeplinirea integrală a Programului de lucrări anuale de degajări, curăţiri şi rărituri.

Iar eu vin şi vă întreb - Ce management a aplicat Consiliul de Administraţie şi directorul general, în condiţiile în care România importă, anual, 2 milioane de m³ de lemn de răşinoase, iar Direcţiile silvice Neamţ şi Mureş nu sunt în stare să-şi valorifice lemnul pentru a fi profitabile?

Romsilva nu trebuie să fie nimic altceva decât un bun administrator al proprietăţilor pe care statul i le-a încredinţat şi să respecte prevederile Codului silvic.

Cum a respectat conducerea RNP Codul silvic, când Programul de recoltare a masei lemnoase, în anul 2018, nu poate fi îndeplinit, încălcându-se astfel prevederile Codului silvic?

În conformitate cu prevederile art. 59 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, Consiliul de Administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva a aprobat recoltarea, în anul 2018, din Fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de regie, a unui volum de masă lemnoasă de 9.983.000 m³, cu respectarea prevederilor amenajamentelor silvice.

Până la finele trimestrului III al anului 2018, s-a recoltat un volum de 6.150.000 de m³, reprezentând 62% din Programul anual.

Vă întreb, retoric, poate recupera RNP 38% din program în trei luni? Cu siguranţă nu!

Dezastrul din managementul RNP poate fi observat şi din modul în care sunt folosite fondurile pentru dezvoltare, astfel:

- Fondul de accesibilizare

La finele trimestrului III al anului 2018, din Programul anual de 100.000.000 lei alocat investiţiilor finanţate din fondul de accesibilizare, realizările sunt de 59.679.000 de lei, adică 59,7%.

- Programul de investiţii cu finanţare din fonduri proprii

La finele trimestrului III al anului 2018, din Programul anual de 65.000.000 de lei alocat investiţiilor finanţate din fonduri proprii, realizările reprezintă 36.713.148 de lei, adică 56%.

- Realizarea programelor de investiţii cu finanţare din fonduri de la buget şi fonduri externe

Iar situaţia programului şi realizărilor la 9 luni, mai degrabă a nerealizărilor, în 2018, se prezintă astfel:

- Buget de stat şi credit extern - 46% - prevăzut 17.500.000 de lei, realizat 8.045.000 de lei;

- Fond de ameliorare - 44% - prevăzut 669.000 de lei, realizat 294.000 de lei.

Acestea sunt realizările administratorilor RNP. Poate susţine cineva că sunt bune?

În consecinţă, la RNP a fost demarat un audit intern, pentru a cunoaşte situaţia reală a managementului acestei instituţii.

RNP trebuie să fie un sprijin şi pentru proprietatea privată, să ofere servicii de pază şi silvice micilor şi marilor proprietari.

Ce a făcut Regia pe acest subiect? Doar haos! Delăsare totală şi lipsă de interes!

Iată câteva exemple!

• Contractele încheiate cu proprietarii nu pot fi identificate;
• Nu se facturează serviciile silvice, conform prevederilor contractelor.
• Nu se urmăreşte derularea contractelor.
• Nu este delimitat Fondul forestier proprietate publică a statului de cel privat şi nici cel privat nu este delimitat pe proprietăţi, creându-se astfel conflicte între proprietari.

Cum poate fi tolerat acest lucru? Cum putem accepta un astfel de haos în administrarea pădurilor noastre de RNP Romsilva?

Şi închei spunând doar atât. La Braşov, la o întâlnire cu proprietarii de păduri, cineva mi-a spus: "... RNP ne umileşte, îşi bate joc de noi, în contractul de pază am numai obligaţii şi niciun drept. Nu am nici măcar dreptul de a-i întreba de ce nu-mi păzesc pădurea, deşi eu îi plătesc pentru acest serviciu. Nu am nici măcar dreptul să contest când RNP îmi majorează preţul pazei, fără să mă notifice sau fără să aibă acordul meu", a afirmat proprietarul.

Acesta este managementul "performant" de la Romsilva pe care-l jeliţi, de-a surda pe mormânt, în moţiune?!

Şi vă mai întreb ceva. Vi se pare normal sau consideraţi corect ca managementul Regiei să fie asigurat de persoane care desfăşoară activităţi concurenţiale cu RNP Romsilva sau care au contracte directe în derulare cu RNP Romsilva?

Corpul de control a constatat că patru membri ai Consiliului de Administraţie al RNP Romsilva nu îndeplineau condiţiile legale ocupării acestor funcţii. În consecinţă, s-a dispus revocarea persoanelor în cauză.

Iată situaţia găsită.

Corpul de control al ministrului a constatat că prin desfăşurarea procedurii de selecţie şi selectarea a doi membri ai Consiliul de administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, de către Comisia de selecţie constituită conform Ordinului nr. 482 din 9 martie 2016, şi nu de către un expert independent, având în vedere că Regia are peste 500 de angajaţi, nu s-au respectat prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 109/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în care se menţionează:

• art. 5 alin. (5) - "Desemnarea membrilor Consiliului de administraţie va fi făcută în baza unei evaluări sau selecţii prealabile efectuate de o comisie organizată la nivelul autorităţii publice tutelare, iar în cazul reprezentantului Ministerului Finanţelor Publice, de o comisie organizată la nivelul acestei instituţii (...)";
• alin. (6) - "În cazul regiilor autonome cu un număr de peste 500 de angajaţi, selecţia este efectuată în mod obligatoriu de un expert independent, persoană fizică sau juridică specializată în recrutarea resurselor umane, ale cărei servicii sunt contractate de autoritatea publică tutelară, în condiţiile legii (...)";
• art. 60 alin. (1) - "După intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, numirea administratorilor sau, după caz, a membrilor Consiliului de supraveghere al întreprinderilor publice pentru poziţiile devenite vacante pentru orice cauză de încetare a mandatului administratorului, se va face potrivit procedurii prevăzute la art. 5, respectiv la art. 29 (...)".

Fac precizarea că prevederile art. 5 şi ale art. 60 din O.U.G. nr. 109/2011 au fost modificate prin Legea nr. 111 din 27 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 415 din luna a şasea a anului 2016.

Corpul de control al ministrului a constatat, în cazul unei alte persoane, că prin menţinerea ca membru provizoriu în Consiliul de administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, de aproximativ 650 de zile calendaristice, începând cu data de 22 iunie 2016, Ordin nr. 1140 din 22 iunie 2016, nu s-au respectat prevederile art. 64 alin. (4) din O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, în care se menţionează:

• alin. (1) - "În caz de vacantare a unuia sau a mai multor posturi de administratori, procedura de selecţie se declanşează prin grija autorităţii publice tutelare, în termen de 45 de zile de la vacantare (...);
• alin. (3) - "Procedura de selecţie pentru membrii Consiliului de administraţie sau supraveghere şi directori se finalizează în termen de cel mult 150 de zile de la declanşare (...)";

Din analiza documentelor puse la dispoziţia echipei de control, s-a constatat că un membru dintre cei revocaţi din Consiliul de Administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva este asociat al unei societăţi care are obiect principal de activitate "Silvicultură şi exploatare forestieră" şi totodată îndeplineşte funcţia de administrator şi director general al unei alte societăţi care are obiect de activitate "Tăierea şi rindeluirea lemnului", ultima entitate desfăşurând relaţii contractuale cu subunităţi din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva. Mai exact, firma la care membrul Consiliului de Administraţie al Romsilva era administrator şi director general, cumpăra lemn de la Romsilva la preţuri stabilite de Consiliul de Administraţie al Regiei, adică stabilite şi de el însuşi.

Prin urmare, sunt indicii temeinice că această persoană se afla în situaţie de incompatibilitate, potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare al Comisiei de selecţie şi al Comisiei de soluţionare a contestaţiilor, constituite în vederea desemnării membrilor Consiliului de Administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva.

Conform documentului la care se face referire, "... se află în situaţia de incompatibilitate candidatul care are calitatea de proprietar, membru asociat sau de salariat al unei societăţi comerciale care desfăşoară activitate concurenţială sau care are relaţii contractuale cu Regia Naţională a Pădurilor Romsilva sau candidatul care are calitate de angajat al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva. Incompatibilitatea are loc şi atunci când membrii de familie ai fiecărui candidat se află în una dintre situaţiile de proprietar sau de membru asociat al unei asemenea societăţi comerciale. În sensul prezentului ordin, prin familie se înţelege: soţul, soţia, copiii şi părinţii soţilor, care locuiesc şi gospodăresc împreună...".

Corpul de control al ministrului a constatat, de asemenea, că "... unul dintre cei patru membri revocaţi îndeplineşte funcţia de administrator/asociat al unei societăţi care are ca obiect principal de activitate "Silvicultură şi exploatare forestieră" şi, totodată, deţine şi funcţia de şef al unui ocol silvic privat, instituţie care administrează fond forestier, ceea ce îl situează într-o situaţie de incompatibilitate, aşa cum este definită în Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei de selecţie şi al Comisiei de soluţionare a contestaţiilor, constituite în vederea desemnării membrilor Consiliului de Administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva.

În plus, Direcţia de Resurse Umane a constatat că acest membru al CA al RNP Romsilva ocupa şi funcţia de consilier la cabinetul unui secretar de stat din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor, încă din aprilie 2018, secretar de stat la care aţi făcut referire... că şi-a prezentat demisia.

Potrivit legii, statutul de consilier se circumscrie dispoziţiilor art. 5 alin. (2) lit. c) Teza a II-a, potrivit cărora "... administratorii nu pot fi funcţionari publici sau alte categorii de personal din cadrul autorităţii publice tutelare sau al altor instituţii publice...".

Mai precizăm că, în contractele de mandat încheiate între autoritatea tutelară, mandant, şi membrii actuali ai Consiliului de Administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, la art. 11, Încetarea Contractului, se menţionează:

"11.1. Prezentul Contract încetează:

- Prin revocarea mandatului, de către mandant, fără notificare prealabilă, fără motivare şi fără intervenţia instanţei de judecată, în cazul în care locul mandantului este luat de o altă autoritate tutelară decât cea care a încheiat prezentul contract".

Menţionăm că la data încheierii contractelor de mandat pentru membrii actuali ai Consiliului de Administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, autoritatea tutelară, mandantul, era Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, iar la data efectuării prezentului control autoritatea tutelară, mandantul, este Ministerul Apelor şi Pădurilor.

Având în vedere cele arătate mai sus, subliniez faptul că, potrivit cadrului legal, nu se impune anunţarea prealabilă a membrilor consiliului de administraţie în cazul revocării.

Totodată, consider că informaţiile prezentate dovedesc, fără tăgadă, faptul că decizia de revocare a celor patru membri ai Consiliului de Administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva are la bază Raportul Corpului de control al Ministerului Apelor şi Pădurilor, concluziile acestui document impunând luarea măsurilor necesare pentru respectarea cadrului legal aflat în vigoare.

Aici, permiteţi-mi să deschid o paranteză. În 2016, Guvernul tehnocrat, prin ministrul Cristina Paşca-Palmer a schimbat Consiliul de Administraţie şi conducerea RNP fără nici o analiză, pe baza unui aşa-zis prejudiciu care nu a fost confirmat niciodată şi pe baza unei aşa-zise incompatibilităţi infirmate, încă din 2015, de Ministerul Justiţiei.

Doamna Palmer, numită ministru în noiembrie 2015, a avut nevoie de doar două luni, pentru ca în ianuarie şi în februarie 2016 să demită consiliul de administraţie şi să numească un director interimar la RNP.

Vă întreb, ce analiză a avut doamna Palmer? Absolut niciuna, iar rezultatele numirilor făcute de doamna Palmer se văd acum, după doi ani, când RNP nu-şi poate îndeplini obligaţiile stabilite prin Codul silvic şi nu reuşeşte să recolteze integral masa lemnoasă şi să realizeze în totalitate lucrările de îngrijire şi de conducere a arboretelor.

Atunci de ce nu v-aţi exprimat revolta, stimaţi colegi liberali, dar o faceţi azi, când tot demersul este transparent şi legal? Vă revoltă starea de legalitate şi dorinţa de performanţă managerială? Închid paranteza.

Referatele de aprobare a ordinelor privind revocarea membrilor amintiţi anterior din Consiliul de Administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva au fost făcute de direcţia care are competenţa în acest sens, respectiv de elaborare a documentelor pentru implementarea prevederilor O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv, Direcţia de Comunicare şi Resurse Umane.

Conform prevederilor art. 108 alin. (40) din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Ministerului Apelor şi Pădurilor, Direcţia de Comunicare şi Resurse Umane este singurul departament care are competenţă în monitorizarea activităţii instituţiilor aflate în subordine, în coordonare sau sub autoritatea Ministerului, în speţă RNP Romsilva, pentru problemele de resurse umane, cheltuielile de personal, indicatori de performanţă.

Conform prevederilor Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Ministerului Apelor şi Pădurilor şi Fişei de post a domnişoarei director la care faceţi referire în moţiune, art. 107 alin. (25) din ROF, prevede: "... întocmeşte proiectele de ordin ale ministrului privind numirea/eliberarea în funcţie a conducătorilor unităţilor subordonate şi unităţilor din coordonarea şi de sub autoritatea ministerului, în condiţiile legii, precum şi ordinele de sancţionare a acestora, conform prevederilor legale...".

Conform art. 106 alin. (1) - "Verifică şi urmăreşte modul de aplicare a măsurilor aprobate de ministrul apelor şi pădurilor, ca urmare a verificărilor sau controalelor efectuate...";

Alin. (2) - "Întocmeşte rapoarte, note sau informări, după caz, cu privire la aspectele constatate şi răspunde de corectitudinea acestora, în funcţie de informaţiile, datele şi documentele puse la dispoziţie de conducerea instituţiilor avizate;

Alin.(3) - "Participă, împreună cu specialişti din cadrul Ministerului şi/sau de la alte ministere sau instituţii abilitate, la verificarea unor nereguli sau ilegalităţi semnalate...";

Conform art. 107 alin. (1) - "Aplică şi respectă prevederile legale referitoare la activitatea de resurse umane, în vederea gestionării funcţiilor publice şi funcţiilor contractuale din cadrul aparatului propriu al ministerului şi din unităţile subordonate, coordonate sau de sub autoritatea ministerului";

Conform art. 108 alin. (39) şi alin. (40):

• alin. (39) - "... îndeplinirea activităţilor privind aplicarea Ordonanţei de urgenţă nr. 109/2011 şi raportarea către Ministerul Finanţelor Publice...";
• alin. (40) - "... monitorizarea activităţii instituţiilor aflate în subordine, în coordonare sau sub autoritatea Ministerului, pentru problemele de resurse umane, cheltuielile de personal, indicatori de performanţă...".

Pentru a pune adevărul în matca lui, doresc să arăt că Fişa postului a directorului Direcţiei de Comunicare şi Resurse Umane şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Ministerului Apelor şi Pădurilor au fost avizate de secretarul general al Ministerului Apelor şi Pădurilor, fără nicio observaţie, iar "Nota", despre care faceţi vorbire în moţiune, în mod formal nu există şi nu a fost înregistrată la Cabinetul ministrului.

Trebuie menţionat că Ordinul de ministru de încetare a promovării în funcţia de director a domnişoarei fără nume, pe care o pomeniţi în moţiune, este avizat de actualul secretar general al ministerului, fără observaţii, adică exact de persoana a cărei aşa-zisă Notă din 12.09.2018 o citaţi în moţiune. Potrivit textului cuprins în moţiunea dumneavoastră, Ordinul de încetare a domnişoarei fără nume ar fi fost avizat de secretarul general, cu observaţii. Aveţi aici ordinul, cu semnătura secretarului general. Este primul aici... fără observaţii. Pot să-l pun la dispoziţie, dragi colegi liberali!

În realitate, încetarea promovării temporare în funcţia de director al Direcţiei Juridice a persoanei în cauză s-a făcut pentru că aceasta nu a verificat corectitudinea unui act normativ trimis Monitorului Oficial, fiind publicat într-o formă eronată.

În consecinţă, vă rog să luaţi în calcul că poate vreun Caţavencu v-a livrat un gen de scrisoare similară celei trimise de Tipătescu şi pierdută de coana Joiţica.

Iar dacă nu v-am convins până acum că demersul meu a fost unul legal, vă mai dau un detaliu. Secretarul general al ministerului, cu care empatizaţi în textul moţiunii, este membru activ al CA al Romsilva, deci coleg al celor patru persoane revocate din motive de legalitate, toţi giranţi ai neperformanţei fostului director general al Regiei.

Şi iată cum fac legătura cu activitatea Romsilva şi cu raportările nereale făcute de managementul RNP. Afirm cu dovezi că acestea au fost făcute să arate bine şi să ascundă dezastrul creat de managementul Regiei. RNP îşi propune, de la an la altul, indicatori mai mici, astfel încât aceştia să fie depăşiţi cu peste 100% sau 200%. În fapt, cifrele sunt false şi nu au nicio legătură cu realitatea.

Vă dau un singur exemplu. RNP îşi propune, pentru primul semestru al anului 2018, realizarea unui profit brut de 44.916.700 de lei şi realizează 141.896.500 de lei, deci o depăşire a planului cu 315%. La o primă vedere sună frumos, dar, în realitate, profitul obţinut în primul semestru din 2018, adică 141.896.500 de lei, este mai mic cu 91 de milioane de lei decât cel obţinut în 2017, respectiv 233.838.700 de lei. Este doar un exemplu al modului în care managementul RNP a jonglat cifrele pentru a da bine în raportări şi statistici.

În ceea ce priveşte tăierile ilegale, precizez că, în 2018, la nivelul trimestrului II, volumul de lemn ilegal, provenit din sustrageri de arbori, a scăzut la 39.000 de m³, ceea ce înseamnă o scădere semnificativă, comparativ cu anul anterior.

Pentru a reduce tăierile ilegale, în special din aceste suprafeţe nepăzite, am reglementat şi am impulsionat asigurarea şi preluarea în pază a respectivelor zone, problemă pe care din anul 2000 niciun Guvern nu a încercat să o rezolve.

Astfel, în anul 2018, până în prezent, au fost preluate în pază circa 100.000 ha de pădure, din cele circa 500.000 ha fără pază şi sper ca volumul de lemn tăiat ilegal să se reducă semnificativ.

Un volum semnificativ de lemn tăiat ilegal provine din cele circa 500.000 ha de pădure nepăzite. Sper ca cifrele statistice referitoare la acest an, pe care le vom avea anul viitor, să arate eficienţa măsurilor luate în limitarea tăierilor ilegale.

Referitor la aprovizionarea populaţiei din mediul rural cu lemn de foc, vreau să subliniez, cu o tuşă groasă, faptul că aceasta a fost una dintre priorităţile mandatului meu.

Astfel, pentru facilitarea aprovizionării populaţiei cu lemn de foc, s-a adoptat Legea nr. 230/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, prin care s-a acordat dreptul administratorilor Fondului forestier proprietate publică a statului, de a putea recolta cu prioritate, în regie proprie şi cu forţe proprii, precum şi posibilitatea de a valorifica cu prioritate, către populaţie, masa lemnoasă, ca lemn de foc, provenind din lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, din tăierile de igienă, precum şi din tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafeţe compacte de maximum 3 ha.

În acelaşi scop, am promovat Hotărârea Guvernului nr. 715/2017 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din Fondul forestier proprietate publică.

De asemenea, gărzile forestiere urmăresc aplicarea parteneriatelor încheiate între unităţile administrativ-teritoriale şi ocoalele silvice care administrează sau care prestează servicii silvice pentru Fondul forestier proprietate publică, de pe suprafaţa acestora, astfel încât locuitorii acestor UAT-uri să aibă acces la lemnul de foc recoltat în respectivele zone.

Pentru a întări faptul că lemnul de foc poate fi solicitat de orice persoană care are calitatea de beneficiar de uzufruct, am luat măsuri de preîntâmpinare, în prag de iarnă, a unui blocaj în ceea ce priveşte aprovizionarea cetăţenilor cu lemn de foc, din micile proprietăţi de fond forestier.

O altă măsură importantă, prin care s-a deblocat o cantitate de cca. 2 milioane mc de lemn, provenit din produse accidentale, a fost luată prin Ordinul de ministru nr. 766/2018. Astfel, s-a redus la 20 de zile perioada în care Garda Forestieră verifică şi emite avizul, iar în situaţiile în care Garda Forestieră nu emite avizul, Ocolul silvic va autoriza exploatarea şi va recolta lemnul respectiv.

Referitor la sprijinirea proprietarilor de păduri, precizez că în contul anului 2017 s-au efectuat plăţi de aproximativ 19 milioane de lei, iar în anul 2018 s-au efectuat plăţi în valoare de 28 de milioane de lei, până la 30 septembrie 2018.

Pentru anul în curs, Ministerul Apelor şi Pădurilor a solicitat Ministerului Finanţelor Publice, fonduri pentru sprijinirea proprietarilor de păduri, în valoare de 54 de milioane de lei.

Referitor la contribuţia silviculturii la menţinerea şi la sporirea biodiversităţii, respectiv la Strategia Forestieră Naţională 2018-2027, vă pot spune că aceasta urmează procedurile prevăzute de legislaţia în vigoare, pentru definitivare şi aprobare, versiunea propusă fiind deja postată pe site-ul Ministerului Apelor şi Pădurilor. Urmează să se declanşeze procedura de evaluare adecvată de mediu.

În ceea ce priveşte Gestionarea durabilă a pădurilor, SFM...

Domnul Florin Iordache:

Numai puţin, domnule ministru!

Pentru că aţi epuizat timpul, continuaţi din timpul PSD, să puteţi termina expunerea.

Domnul Ioan Deneş:

Două minute!

Domnul Florin Iordache:

Vă rog!

Domnul Ioan Deneş:

Ministerul Apelor şi Pădurilor este preocupat permanent de gestionarea durabilă a pădurilor, aşa cum aceasta este reglementată prin Codul silvic.

Cât priveşte monitorizarea gestionării durabile a pădurilor, SFM, la nivel local, s-au dezvoltat diferite scheme independente şi private de certificare a pădurilor. Evaluările succesive pot contribui la monitorizarea progresului şi la eliberarea certificatelor care indică SFM.

Principalele scheme independente de certificare a SFM care funcţionează în UE şi în alte ţări europene sunt:

- Consiliul pentru administrarea pădurilor - FSC;

- Programul de aprobare a sistemelor de certificare forestieră - PEFC.

În România, doar RNP a certificat în sistem FSC 2,4 milioane ha de pădure.

Afirmaţiile privind lipsa de preocupare privind SFM sunt neadevărate, lipsite de sens, bazate fie pe necunoaştere, fie pe rea-voinţă.

Referitor la existenţa SUMAL şi operaţionalizarea FMIMS - Sistemul forestier de management şi de monitorizare a informaţiei - în prezent sunt implementate aplicaţiile Woodtracking, obligatorie pentru toţi operatorii economici care pun în circulaţie materiale lemnoase, şi IWoodtracking, destinată agenţilor constatatori - personal silvic, poliţişti, jandarmi etc. - cunoscută sub denumirea "Inspectorul Pădurii".

Totodată, ca urmare a colaborării cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, a fost creată posibilitatea ca orice cetăţean care observă în trafic un transport de material lemnos să poată verifica legalitatea acestuia prin apelarea numărului de urgenţă 112 - o statistică a apelurilor se poate consulta accesând site-ul www.112.ro secţiunea "Informare publică".

Ministerul Apelor şi Pădurilor are implementată aplicaţia pentru mobil "Inspectorul Pădurii" - o variantă simplificată a aplicaţiei "IWoodtracking", destinată populaţiei.

În baza protocolului de colaborare pe care Ministerul Apelor şi Pădurilor l-a încheiat cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale - STS, se lucrează la reproiectarea şi testarea întregului sistem informatic SUMAL, implicit la funcţionarea deplină a platformei web www.inspectorulpadurii.ro. În acest sens, sunt prioritare modulele care vizează provenienţa şi trasabilitatea materialelor lemnoase în timp real, astfel:

• introducerea amenajamentelor silvice, atât cu descrieri ale arboretelor şi ale lucrărilor propuse în acestea, cât şi cu suportul grafic -hărţi GIS;
• introducerea tuturor metodelor de calcul a actelor de punere în valoare a masei lemnoase - APV -, validate de autoritate;
• generarea de alerte, acolo unde recoltarea masei lemnoase nu se suprapune peste un act de punere în valoare legal constituit;
• generarea registrului electronic pentru depozite, pentru a se înlătura dubla înregistrare a intrărilor-ieşirilor de material lemnos, precum şi pentru a se preveni fraudele rezultate din falsa provenienţă a materialelor lemnoase din aceste depozite.

Achiziţia de radare

În 2018, prioritară pentru Ministerul Apelor şi Pădurilor a fost asigurarea finanţării pentru achiziţia echipamentelor necesare funcţionării SUMAL. Astfel, a fost alocată suma de 1 milion de lei necesară achiziţiei echipamentelor hard de ultimă generaţie, care să permită funcţionarea şi dezvoltarea noilor aplicaţii SUMAL.

Referitor la monitorizarea circulaţiei lemnului pe drumurile publice prin echipe mixte - poliţie, jandarmerie şi silvicultori

Încă din prima lună a mandatului meu au început demersurile în vederea elaborării şi finalizării planului comun de acţiuni "Scutul pădurii". Astfel, în luna august a fost finalizat şi semnat Planul comun de acţiuni între Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, Ministerul Finanţelor Publice.

Pentru prima dată din anul 2008, când a fost elaborat primul plan de acţiuni "Scutul Pădurii", acesta are la bază un grup de lucru interministerial, coordonat la nivelul Ministerului Apelor şi Pădurilor, care se va întâlni periodic pentru a analiza activităţile prevăzute în planul de acţiuni, precum şi dispunerea de măsuri şi acţiuni desfăşurate în comun pentru a creşte eficienţa acţiunilor desfăşurate în comun, în vederea reducerii activităţilor infracţionale din domeniul silvic.

În ceea ce priveşte pesta porcină africană la mistreţ în România

Cele 2.152 de fonduri cinegetice constituite în România la această dată nu cuprind suprafeţele din intravilan, zona strict protejată şi zona tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".

Prezenţa în România a virusului pestei porcine africane la specia mistreţ a fost confirmată la data de 29.05.2018, în judeţul Satu Mare, în fondul cinegetic Noroieni, gestionat de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică Satu Mare.

Ministerul Apelor şi Pădurilor, în calitate de administrator al fondului cinegetic naţional, a aprobat prin Ordinul nr. 827 din 23.08.2018 o cotă suplimentară de intervenţie la specia mistreţ, care trebuie recoltată în termen de maxim 90 zile, din toate fondurile cinegetice, cu excepţia zonelor în care a fost confirmată pesta porcină africană, unde termenul de realizare este de 30 de zile. Totodată, s-a dispus ca realizarea cotelor pentru speciile şacal, vulpe, cioară şi coţofană, conform Ordinului nr. 540 din 15 mai 2018, să fie făcută în 90 de zile.

De asemenea, am dispus ca rezultatele acţiunilor de vânătoare la mistreţ, cât şi cele de căutare a exemplarelor moarte să fie raportate către gărzile forestiere, de gestionarii fondurilor cinegetice, pentru a fi transmise săptămânal Ministerului Apelor şi Pădurilor.

În final, vreau să menţionez că aş fi putut dezvolta foarte mult fiecare referire pe care dumneavoastră, cei de la PNL, aţi făcut-o în textul moţiunii. Am încercat să vă trec prin toată materia, având în vedere complexitatea domeniilor pe care le coordonez şi multitudinea măsurilor pe care le-am luat în fiecare dintre ele. Din păcate, timpul meu de răspuns este limitat.

În viitor, dacă doriţi să am o prezentare exhaustivă, alegeţi un domeniu: ape, păduri, cinegetic, ANAR, Romsilva, SUMAL sau poluarea cu nutrienţi - ştiu, de acest domeniu încă nu aţi auzit, dar este tot sub administrarea ministerului pe care-l conduc.

Moţiunea dumneavoastră este ca o pizza cu de toate, iar timpul alocat este insuficient pentru a vă vorbi despre fiecare domeniu în detaliu doar în cele 50 şi ceva de minute avute la dispoziţie.

Revenind la moţiunea - cu de toate - pe care aţi depus-o, ţin să-mi exprim mirarea că în text aţi omis să mă faceţi vinovat şi de ce plouă sau de ce pică frunza toamna. Dar să nu vă dau idei pentru viitor. Oricum, de ce lupul a mâncat-o pe bunicuţa Scufiţei Roşii chiar să nu-mi cereţi socoteală vreodată, pentru că lupul e pe lista animalelor sălbatice protejate şi ţine de Ministerul Mediului.

Înainte de a vă mulţumi pentru atenţia şi răbdarea cu care sper că m-aţi urmărit, stimaţi liberali - poate aţi mai şi notat câte ceva, ca să fiţi mai bine informaţi în viitor -, vreau să îmi exprim uimirea că nişte oameni politici, aleşi de români, nu au aflat până acum că am făcut nenumărate inspecţii şi vizite de lucru la obiective hidrotehnice care se construiesc în circumscripţiile lor electorale. Altfel, nu aţi fi afirmat că "...dacă analizăm activitatea actualului ministru, constatăm că ea lipseşte cu desăvârşire".

Repet, că poate nu aţi reţinut ceea ce am spus anterior. Am fost în 25 de judeţe, iar în unele dintre acestea chiar de două sau de trei ori. E adevărat, stimaţi deputaţi liberali, nu v-am întâlnit acolo când românii ar fi avut nevoie să vă vadă aproape de necazurile lor.

În concluzie, dacă lipseşte activitatea cuiva, aceea e activitatea dumneavoastră, nu a mea. De aceea, vă invit să vizitaţi site-ul şi pagina de Facebook a ministerului, că şi aşa acordaţi un timp important site-urilor de socializare. Nu de alta, dar măcar aşa o să aflaţi ce investiţii derulează Ministerul Apelor şi Pădurilor în circumscripţia dumneavoastră. Astfel, veţi fi şi la curent cu activitatea Ministerului Apelor şi Pădurilor, stând în fotoliu şi fără să vă mai murdăriţi pantofii de praf sau - Doamne, fereşte! - de noroi.

Mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

În continuare, Grupul parlamentar al PNL, aveţi 11 minute.

Prima înscrisă, doamna deputat Tudoriţa Lungu.

La Grupul PNL s-au înscris doamna deputat Tudoriţa Lungu, domnul Tinel Gheorghe şi domnul...

A, faceţi... da, vă rog.

Deci... Corneliu Olar.

Care dintre dumneavoastră doriţi? Domnul Tinel?

Da, vă rog, domnul Tinel Gheorghe.

Vă rog, aveţi 11 minute. (Vociferări.)

Păi, hotărâţi-vă, vă rog. (Vociferări.)

Da, da, da, dar nu am o problemă, vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule ministru,

Ca să nu existe dubiu, aceasta este Nota - 75.067 din 2.09 - şi o arăt presei - semnată de secretarul general Ilie-Răsvan Dumitru. (Vociferări.)

Daţi-mi voie, nu v-am deranjat.

Deci aceasta este nota întocmită de secretarul general şi adresată dumneavoastră.

Cu privire la componenţa Consiliului de administraţie, spuneţi că erau incompatibili, că i-aţi schimbat în urma unui raport al Corpului de control al dumneavoastră.

Vă întreb, doamna Alina Loredana Bontea este cumva nepoata domnului Dumitru Iliescu, fostul şef al SPP, actualul consilier al domnului Liviu Dragnea, membru în Consiliul de administraţie? (Vociferări.)

Asta este competenţa pe care aţi numit-o în locul celor pe care i-aţi înlocuit în Consiliul de administraţie, la Regia Naţională a Pădurilor?

3. Aţi spus că managementul Regiei Naţionale a Pădurilor este dezastruos în semestrul I 2018 şi aţi invocat că nivelul investiţiilor din surse proprii e la 60%. Păi, dacă le-aţi luat banii din profit, 90%, 100 de milioane de euro, cum să realizeze investiţii din surse proprii, domnule ministru? Despre ce discutăm?

N-aţi vorbit un cuvânt de lucrările de regenerare. N-aţi vorbit un cuvânt de tăierile de îngrijire pe 2016-2017. Nici măcar n-aţi aşteptat să se finalizeze 2018, ştiut fiind că s-a modificat Codul silvic şi aţi dat posibilitate - am dat posibilitatea, nu dumneavoastră, noi am dat posibilitatea, că dacă voiaţi s-o faceţi dumneavoastră, dădeaţi ordonanţă de urgenţă. Noi am dat posibilitatea să nu blocăm activitatea Regiei Naţionale a Pădurilor.

Şi invocaţi fel şi fel de tertipuri! Fugiţi de responsabilitate şi de chestiuni concrete, domnule ministru.

Şi o să închei să vă spun.

Azi aveţi puterea-mâini

Şi tăiaţi frunză la câini.

Deneş nu e de ministru,

Nu-i mai prelungiţi registrul!

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Începem şi cu catrene, da.

Doamna Tudoriţa Lungu.

Vă rog, doamnă deputat.

Şi să-i lăsaţi timp şi colegului dumneavoastră, Corneliu Olar.

Doamna Tudoriţa Lungu:

Domnule ministru,

Această moţiune simplă nu este o întâmplare care să semene în vreun fel cu momentul în care dumneavoastră aţi ajuns ministru al pădurilor şi al apelor. Acesta este un domeniu care dacă este gestionat necorespunzător produce efecte imediate asupra pădurilor României şi a sistemului de gospodărire a apelor, pentru mulţi ani şi pentru multe generaţii.

Cât de ghinionist să fiţi, domnule Deneş, să nimeriţi într-unul dintre cele mai complexe şi mai dificile ministere ale României?! Cine v-a dorit răul în aşa hal încât să vă propună acest lucru, iar dumneavoastră chiar să acceptaţi?

Ministerul Apelor şi Pădurilor este unul dintre cele mai grele ministere, unde este nevoie de strategii pe care ministrul să le înţeleagă, de investiţii, de o gândire coerentă pe termen scurt, mediu şi mai ales pe termen lung.

Apele şi pădurile reprezintă o resursă importantă, dar şi o ameninţare esenţială, dacă nu sunt tratate cu responsabilitate.

Mare păcat, domnule ministru, că nu vă aplecaţi puţin asupra studiilor şi prognozelor! Mare păcat că nu staţi de vorbă cu specialiştii din minister şi din sistem, de la care aţi putea afla multe lucruri interesante!

Sunt oameni care ştiu. Sunt oameni competenţi, care cunosc priorităţile şi care ştiu unde şi de ce ar trebui investiţi bani în infrastructura de apă.

Chiar dacă experienţa nu vă recomandă cu nimic, chiar dacă nu aţi activat niciodată, măcar în Comisia pentru mediu a Senatului, aţi fi putut învăţa câte ceva în tot acest timp de când sunteţi ministru, ceea ce ar fi dus la o coerenţă a politicilor publice în domeniu.

Vă avertizez însă că inconştienţa dumneavoastră de astăzi, modul absolut mediocru în care acţionaţi pot avea efecte catastrofale. Nu aş vrea vreodată să vedeţi ce înseamnă efectele unor decizii proaste sau ale lipsei de investiţii.

În calitate de fost subprefect de Bacău, dar şi de director al Direcţiei Apelor Siret, am fost pusă în postura de a gestiona situaţii dramatice ce apar în urma unor inundaţii - case distruse, culturi calamitate, drumuri impracticabile, comunităţi izolate.

Statistici, cifre, în spatele cărora însă, domnule ministru, se află oameni. Se află vieţi distruse, familii care nu-şi mai revin niciodată. Sunt oameni care îşi văd luate de apă gospodăriile. Dar, şi mai dramatic, sunt oameni care îşi pierd viaţa şi speranţa.

Poate că o să asistaţi la intervenţii de la inundaţii, când o să vedeţi lupta pompierilor, a jandarmilor, a primarilor, elicopterele care zboară să aducă pâine şi apă, medicamente, unei comunităţi izolate.

O să înţelegeţi că deciziile proaste sau lipsa lor înseamnă înainte de toate responsabilitate şi respect pentru oameni.

Când vă urcaţi dimineaţa în maşină şi mergeţi la minister, ar trebui să vă gândiţi, domnule ministru, dacă aveţi puterea, dorinţa şi capacitatea de a gestiona acest domeniu.

În ultimii 20 de ani, în România s-au făcut tot felul de erori. Nu sunteţi nici primul, nici ultimul ministru care a ajuns dintr-o voie a jocului politic într-o funcţie, într-un domeniu despre care nu ştie mare lucru. Dar sunteţi, cu siguranţă, una dintre vedete, prin amatorismul de care daţi dovadă, cu care trataţi acest domeniu strategic, care poate produce atâta suferinţă, atâtea pagube umane şi materiale.

Domnule ministru,

Ar fi atât de simplu pentru dumneavoastră, dar mai ales pentru specialiştii din sistem şi pentru toată România, dacă aţi accepta să fiţi onest şi să înţelegeţi că aţi nimerit într-un loc nepotrivit.

Iar dezastrul pe care îl creaţi va fi resimţit nu doar aici, în România, ci şi la nivel european. În condiţiile în care România va prelua, în 2019, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, se aşteaptă de la dumneavoastră, domnule Deneş, să demonstraţi o cunoaştere solidă a domeniului în care activaţi.

Nu vreau să mă gândesc cam ce imagine veţi lăsa Europei şi ce prejudicii veţi aduce României prin prestaţia dumneavoastră, care s-a dovedit lipsită de orice perspectivă şi profesionalism. Aşa cum nu cred că orice politician realist şi responsabil îşi poate imagina cum dumneavoastră veţi fi unul dintre responsabilii din partea statului român, tot în 2019, pentru Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, când dumneavoastră vă este străin termenul de strategie? Aţi putea oare înţelege filosofia acestui exerciţiu care înseamnă întărirea coeziunii pentru o prosperitate comună în Regiunea Dunării?

Veţi fi capabil să coordonaţi una dintre cele trei Axe prioritare care revin României, respectiv cea legată de gestionarea riscurilor de mediu, când aţi demonstrat în plan intern cam de ce sunteţi capabil?

Veţi apuca măcar să descifraţi ce vrea să transmită motto-ul "Coeziunea, o valoare comună europeană", sub care se desfăşoară preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene?

Stimaţi colegi,

Vă rog, să gândim lucrurile cu maturitate, cu maximă seriozitate. Nu cred că România îşi mai permite să se mai ducă încă o dată şi să se facă de ruşine în faţa Europei, cu personaje care nu au nicio competenţă, nici experienţa necesară să facă faţă unor asemenea provocări.

Vă rog, stimaţi colegi, să fiţi cinstiţi cu dumneavoastră şi înainte de a da votul de mâine, pe această moţiune, să vă răspundeţi la o întrebare simplă: Este Ioan Deneş specialistul pe care trebuie să îl trimitem peste doar câteva luni să gestioneze managementul apelor şi pădurilor la nivel european?

Este Ioan Deneş omul care să reprezinte România la această provocare numită preşedinţia Consiliului Uniunii Europene?

Ne permitem să ne periclităm imaginea, şi aşa şubredă, cu personaje ca domnul Deneş?

Interesul de partid nu are voie să mai primeze în faţa acestei conjuncturi.

Sper că în votul de mâine se va regăsi răspunsul dumneavoastră, sincer şi responsabil, pentru România. O Românie care are nevoie de profesionişti şi de respect. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Colegul dumneavoastră, domnul Corneliu Olar.

Mai aveţi două minute, vă rog, domnule coleg.

Vă rog.

Domnul Corneliu Olar:

Doar atât? Că ai noştri nu mă lăsau, PSD-iştii mă ţineau de poveşti. (Râsete.) Şi asta s-a întâmplat.

Chiar vă rog, mai cer... cer încă două minute, altfel, nu vorbesc. Eu n-am venit...

Domnul Florin Iordache:

Bun. Vă rog.

Domnul Corneliu Olar:

Şi eu vorbesc...

Domnul Florin Iordache:

Haideţi...

Domnul Corneliu Olar:

... concret.

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg, începeţi discursul, vă rog.

Vă rog.

Domnul Corneliu Olar:

Domnule ministru,

Nu ştiu, dumneavoastră sunteţi mai tânăr ca mine. Eu vă stimez şi oarecum vă şi respect, că veniţi din zona mea, din Ardeal.

Tot ce aţi vorbit aici aţi vorbit ca pe vremea cealaltă. Dumneavoastră n-aţi prins, pe vremea comunistă, când se făceau dări de seamă, angajamente şi autocritică. Aţi făcut de toate.

Cu tăierea frunzei la câini. Cine a tăiat frunză la câini? Aţi curăţat uscăturile. Păi, asta este o chestiune... Dumneavoastră aţi vorbit ca un ministru din opoziţie. Aţi vorbit în locul nostru.

De şase ani de zile, dumneavoastră aţi preluat toate structurile în Romsilva, de la directorul general, direcţiile silvice şi ocoalele silvice. Aţi schimbat câţiva miniştri-secretari de stat, ministrul care era chiar din judeţul domnului ministru, secretar de stat, tot acolo.

Cine se face vinovat?

Eu nici nu strigam aici, nici nu urlam, dacă nu-mi ridicaţi mingea la fileu.

Aţi greşit. Cine, cine repară greşeala?

Să ştiţi că am avut discuţii cu dumneavoastră. Particip la şedinţe şi cu dumneavoastră, în oraşul Câmpeni.

V-am spus că printr-un regulament de vânzare a masei lemnoase nu puteţi repara o lege proastă. Cum vindeţi lemnul la populaţie? Cum rezolvaţi lemnul de foc? Obligaţi agentul economic să-şi spună el cantitatea de masă lemnoasă, de lemn de foc pentru populaţie? Îl obligaţi dumneavoastră să vă raporteze? Şi puteţi să-i faceţi şi un preţ maximal? Oare nu încălcaţi principiile acestea, ale democraţiei? Nu?

Deci n-aţi rezolvat problema lemnului de foc. Şi vă avertizez, de doi ani de zile spun. La iarnă ar trebui să vin să vă tai gazul din birou şi să răbdaţi de frig, toţi cei de la Ministerul Silviculturii. Să vedeţi ce înseamnă să nu ai lemne de foc. Sau să vă aducem sobe din Apuseni şi să vă dăm nişte, să spun aşa, scobitori, sub 24 de centimetri, cum vindeţi dumneavoastră la populaţie, la capătul gros? Ce înseamnă asta?

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule coleg.

Domnul Corneliu Olar:

Vă rog, vă rog, vă rog să...

Mi-aţi promis la Câmpeni că rezolvaţi art. 59. Trebuie tăiat de tot. L-am schimbat aici, în Parlament, pe jumătate. L-am votat şi eu, că am zici că veniţi dumneavoastră şi o clarificaţi.

Art. 59 din Codul silvic vă rog să-l anulaţi.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Olar:

Vă rog, vă rog să veniţi cu propuneri.

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule coleg.

Domnul Corneliu Olar:

Deci asta e, vizavi de darea de seamă pe care a făcut-o ministrul silviculturii, aici.

Şi, de fapt, vă faceţi vinovat că guvernaţi de 6 ani de zile şi conduceţi structurile silvice în România.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PSD, domnul Dîrzu.

Domnule Dîrzu, vă rog să-i lăsaţi... 10 minute să-i lăsaţi şi domnului ministru, tot de la PSD.

Domnul Ioan Dîrzu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am ascultat cu mare atenţie ce au spus colegii de la PNL şi am constatat următorul lucru. Că, de fapt, Partidul Naţional Liberal, cel care a înghiţit fostul PDL, paradoxal, pe ceea ce susţin în moţiunea simplă, pădurea şi apele constituiau un obiect de troc politic. În perioada acestora, sectorul silvic şi al apelor a suferit o politizare fără precedent, conducând la scăderea profesionalismului în structurile Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva.

Aţi epurat în mod constant, în perioada dumneavoastră, din motive strict politice, de multe ori până la nivel de şef de ocol şi chiar pădurar. Prin măsurile adoptate, Guvernul nostru, inclusiv prin aportul domnului ministru Deneş, a stopat sărăcirea în continuare a ecosistemului forestier. În plus, Guvernul PSD-ALDE a oprit chelirea peisajului forestier românesc, viitorul pădurilor fiind mai sigur. De asemenea, alertat de consecinţa defrişărilor, a trecut la măsuri de extindere a suprafeţelor de păduri şi de securizare a acestora.

După cum aţi aflat din prezentarea domnului ministru Ioan Deneş, la Ministerul Apelor şi Pădurilor, în anul 2018 au fost realizate mai multe lucrări privind apele decât în toţi anii precedenţi.

În ceea ce priveşte pădurile, existau o serie de disfuncţionalităţi, fiind necesară adoptarea unor măsuri pentru intrarea în normalitate. În acest sens, situaţia a fost echilibrată, astfel încât pădurea să fie îngrijită, lemnul să ajungă la populaţie şi la ceilalţi beneficiari, iar administratorul statului să fie revitalizat pentru a redeveni ceea ce a fost - o instituţie fanion în ceea ce priveşte administrarea pădurilor din România.

Observăm că PNL şi-a făcut un obicei din a depune moţiuni faţă de miniştrii Guvernului PSD-ALDE, fiind probabil singura alternativă pentru un partid incapabil de a creiona o alternativă viabilă la Programul nostru de guvernare.

Sunt de părere că, prin aceste moţiuni repetate, singurul scop al PNL este acela de a bloca activitatea legislativă a plenului Camerei Deputaţilor şi, implicit, de a întârzia adoptarea măsurilor bune, asumate, pentru români.

Din textul moţiunii reiese faptul că principala supărare a colegilor noştri o reprezintă de fapt schimbarea din funcţie a directorului general Romsilva, a domnului inginer Pahonţu. Consider important de precizat faptul că această schimbare a survenit în urma concluziilor din raportul Corpului de Control al ministrului, efectuat pe ultimele 4 luni.

Stimaţi colegi,

Ministrul Deneş este un profesionist, iar acest lucru se vede din activitatea desfăşurată în Ministerul Apelor şi Pădurilor, dar şi din buna colaborare pe care am avut-o în cadrul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, în adoptarea unor legi utile, eficiente şi aplicate pe nevoile cetăţenilor.

În acest sens, trebuie să menţionez faptul că a fost prezent săptămâna trecută la Alba Iulia. Iar dacă antevorbitorul nostru ar fi fost atent, la Alba Iulia, şi nu se ocupa cu altceva, avea o parte din răspunsuri primite, acolo, la el acasă.

Am discutat despre necesitatea asigurării lemnului de foc pentru populaţie şi de eliminarea doborâturilor din pădurile noastre. Profesionalismul său a fost evidenţiat încă o dată, prin poziţia sa pertinentă, promptă şi aplicată.

În ceea ce mă priveşte, am certitudinea că domnul Ioan Deneş este un ministru extrem de prezent şi implicat în activitatea desfăşurată la nivelul ministerului, fiind prezent pe teren ori de câte ori a fost necesar, fapt pe care îl pot confirma din întâlnirile cu Domnia Sa, în zonele calamitate din judeţul meu.

Şi aici aş vrea, domnule ministru, să transmit mulţumirile locuitorilor din judeţul Alba - Cricău, Bucerdea, Ighiu, Ţelna, sunt comunităţi conduse de primari liberali. Şi cetăţenii vă transmit mulţumiri pentru modul în care aţi intervenit şi aţi dat banii necesari pentru reabilitare.

S-a făcut foarte multă vorbire aici despre Ape. Eu aş vrea să trec direct la Păduri, unde, cu siguranţă, mai au de aflat câte ceva colegii noştri din opoziţie.

Ministerul Apelor şi Pădurilor, în calitate de autoritate publică tutelară, are atribuţii în ceea ce priveşte Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, conform O.U.G. nr. 109/2011.

Iar ca urmare a analizelor efectuate de Corpul de control al ministrului au fost luate măsuri necesare pentru redresarea şi intrarea în normalitate a activităţii acestei instituţii.

Nu este normal ca tu, administrator al proprietăţilor statului, să refuzi să pui la dispoziţia Corpului de Control al autorităţii tutelare documentele necesare verificărilor.

Soarta RNP Romsilva - administratorul fondului forestier proprietate publică a statului - a fost hotărâtă de membrii/conducătorii unor societăţi private, cu activitate concurenţială, din domeniul forestier din România.

Statul a alocat bani pentru investiţii la RNP. Mulţi-puţini, însă au fost alocate fonduri. Nu înţeleg de ce nu pot fi cheltuiţi. Să vii cu execuţie bugetară la toate capitolele de investiţii la 50% pentru 9 luni este de neînţeles. Pădurea trebuie îngrijită, fondul forestier trebuie accesibilizat. Pentru aceste lucruri sunt alocate fonduri. Dacă au fost alocate fonduri, atunci şi lucrările trebuie realizate.

Domnul ministru a prezentat un lucru îmbucurător, preluarea în pază a pădurilor şi asigurarea sprijinului financiar pentru ca aceste proprietăţi mici să poată fi păzite. Anul acesta, după ce a preluat mandatul, a venit cu propuneri de modificări ale Codului silvic, tocmai în acest sens. Este îmbucurător că aceste măsuri încep să dea roade; dacă au fost preluate în pază 100.000 ha de pădure este un prim pas.

Cu siguranţă, mai este mult de muncă până să ne asigurăm că întreg fondul forestier este păzit. Avem o avere, o resursă de care trebuie să ne îngrijim.

La nivelul României avem circa 700.000 de mici proprietari, ce deţin suprafeţe de pădure de până la 10 ha, cu toate problemele pe care le au, privind succesiunea, dezbaterea moştenirii. Trebuiau luate măsuri pentru ca aceşti proprietari să poată beneficia de fructele proprietăţii lor. Oamenii se vor putea încălzi cu lemn din proprietăţile lor, scăzând astfel presiunea pe pădurile statului. Şi vom putea ca din proprietăţile statului să asigurăm lemn de foc cetăţenilor care nu deţin proprietăţi forestiere. Cred că aici a reuşit să înţeleagă şi deputatul din zona Munţilor Apuseni.

Miniştrii PSD au acordat o importanţă deosebită combaterii tăierilor ilegale de pădure. Doamna Pană a iniţiat "Radarul Pădurilor". Domnul ministru Deneş a preluat proiectul şi dezvoltă "Inspectorul Pădurilor" împreună cu Serviciul Român de Telecomunicaţii Speciale. Este un proiect ambiţios, dezvoltat cu un partener serios şi avem încredere că rezultatele vor fi pe măsură.

Nu înţeleg de unde atâta suspiciune când într-un proiect de o asemenea importanţă atragi o instituţie importantă, aşa cum este STS. Am spus că prioritatea 0 a guvernării PSD o reprezintă combaterea tăierilor ilegale şi cred că prin acest proiect ne ţinem de cuvânt. Asigurarea trasabilităţii lemnului şi recoltarea legală a lemnului ţin de siguranţa naţională.

Actualul Program de guvernare al PSD se încheie în anul 2020 şi sunt sigur că vor fi achiziţionate şi scannerele pentru transporturile de masă lemnoasă. Pentru Programul de guvernare PSD 2020-2024 sunt sigur că vor fi făcute şi alte investiţii pentru asigurarea trasabilităţii lemnului în sistemul SUMAL.

Când guvernarea tehnocrată a măturat conducerea RNP, pe poveşti, înţeleg că a fost bine, nu a mai avut nimeni nimic de comentat. Acum, când, ca urmare a unei evaluări clare şi a analizei rezultatelor care nu arată deloc bine, s-au luat măsuri de redresare a activităţii de la RNP, înţeleg că sunt probleme.

Stimaţi colegi,

Nu putem să ne jucăm cu o regie care administrează un sfert din suprafaţa ţării.

Plăţile către proprietarii de păduri au crescut semnificativ în 2018, de la aproximativ 19 milioane de lei, la 28 de milioane de lei, şi înţeleg că până la finele anului acestea vor creşte.

În ceea ce priveşte perdelele forestiere, înţeleg că avem procedurile efectuate pentru a crea 141 ha de noi perdele forestiere, ceea ce este un lucru îmbucurător.

Cu privire la identificarea terenurilor degradate care pot face obiectul împăduririlor; înţeleg că în 2016, când au fost oferite la licitaţie serviciile de proiectare nu s-a înscris nimeni. În 2016 nu era cumva guvernarea tehnocrată? Să înţeleg că ne criticaţi pentru ce nu aţi reuşit să faceţi dumneavoastră? În 2018 se vor finaliza caietele de sarcini şi, cu siguranţă, domnul ministru va debloca şi acest domeniu lăsat încâlcit de tehnocraţi.

Legat de monitorizarea circulaţiei materialelor lemnoase pe drumurile publice. Ministerul Apelor şi Pădurilor a finalizat împreună cu MAI şi IGPR Planul comun de acţiuni "Scutul Pădurii", despre care domnul ministru a menţionat că prezentul plan nu mai fusese revizuit din 2008.

Deci, stimaţi colegi,

Consider că moţiunea PNL a fost scrisă pentru îndeplinirea programului de moţiuni pe 2018, făcându-şi un obicei din a "admonesta" miniştrii Guvernului PSD-ALDE, fiind probabil singura alternativă pentru un partid incapabil de a creiona o alternativă viabilă la Programul nostru de guvernare.

La final, doresc să întăresc ideea că, prin aceste moţiuni repetate, singurul scop al PNL este acela de a bloca activitatea plenului Camerei Deputaţilor şi, implicit, de a întârzia adoptarea măsurilor bune pentru toţi românii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc, domnule coleg.

Trecem mai departe.

Grupul USR, aveţi 5 minute.

Domnul deputat Cornel Zainea.

Domnul Cornel Zainea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

A sosit ora bilanţului pentru nerealizările dumneavoastră la conducerea Ministerului Apelor şi Pădurilor. Acestea sunt atât de răsunătoare încât, ca membru al opoziţiei, mă văd în postura inedită de a vă reaminti propriul dumneavoastră Program de guvernare.

Anul acesta, domnule ministru, aţi reuşit performanţa de a nerealiza trei proiecte majore din Programul de guvernare al PSD - Strategia Naţională Forestieră, Sistemul Naţional al Perdelelor Forestiere de Protecţie şi Programul Naţional de Împădurire.

În timp ce 400.000 m³ de lemn sunt furaţi anual din pădurile României, Programul SUMAL, care ar trebui să stea la baza prevenirii furtului de lemn, nu este trecut nici măcar la capitolul "Proiecte în derulare".

Ce se întâmplă, domnule ministru, cu Programul SUMAL? Nu cu "Radarul Pădurilor", cu Programul SUMAL.

În timp ce jaful din păduri continuă fără oprelişti, vă lăudaţi că aţi reuşit să împăduriţi 6.000 de ha. Ştiţi care este necesarul României? 2,5 milioane de ha. Dar cum aţi putea şti? Strategia Naţională Forestieră este abia în stadiul de notă de fundamentare.

Dar dacă nu empatizaţi cu apele şi pădurile, ar fi fost de dorit, în calitate de ministru al unui partid social democrat, să emaptizaţi măcar cu suferinţa oamenilor.

Vine iarna, domnule ministru, şi ne aflăm în pragul unei adevărate crize a lemnului de foc. Oamenii din zonele rurale plătesc preţuri şi de 3 ori mai mari decât preţul la sursă al lemnului, pentru a se putea încălzi. Nu toţi îşi permit aceste costuri, iar mulţi vor suferi de frig sau vor fi nevoiţi să recurgă la metode ilegale.

Aţi eşuat lamentabil să luaţi măsurile necesare pentru ca oamenii să aibă lemne de foc la preţuri accesibile.

Nici drama miilor de oameni afectaţi vara aceasta de inundaţii nu v-a sensibilizat. "Cu natura nu ne putem pune niciodată!" - asta le-aţi spus cetăţenilor rămaşi fără case, în timp ce le povesteaţi basme despre investiţii de un miliard de euro.

Noi am încetat de mult să credem în aceste promisiuni. La această oră nu este aprobat nici măcar un singur proiect pentru infrastructura contra dezastrelor, finanţat prin fonduri europene.

În timpul mandatului dumneavoastră nu s-au făcut deloc progrese în materie de protecţie a pădurilor şi a apelor. Dimpotrivă, au fost anulate chiar şi progresele anterioare Guvernării PSD, prin politizarea acestui domeniu şi instituirea jafului la nivel naţional.

Cuvintele de ordine ale mandatului dumneavoastră sunt distrugerea şi nepăsarea.

Vă reamintesc, aţi susţinut proiectul ce permite extinderea lucrărilor de utilitate publică în ariile protejate. Nu aţi avut nicio reacţie în cazul dezastrelor ecologice din zonele miniere ce ne-au otrăvit apele.

Aţi ordonat schimbări la conducerea Romsilva, politizând şi această instituţie.

Domnule ministru,

Încă de când aţi fost învestit în funcţie, noi, cei de la USR, am avut reticenţe. În principal, din cauza lipsei dumneavoastră de expertiză în domeniu şi a iniţiativelor susţinute în trecut. Atunci ne-am întrebat cu toţii, cum e posibil să conducă Ministerul Apelor cineva care e de acord cu cianurarea lacurilor?

Totuşi, majoritatea PSD-ALDE a decis atunci că oricine are dreptul să primească o şansă.

Mandatul dumneavoastră a fost atât de dezastruos încât consider că România este cea care azi trebuie să primească o şansă - aceea de a nu vă mai avea în Guvern.

Domnule Deneş,

Noi, cei de la USR, constatăm că, sub conducerea dumneavoastră, Ministerul Apelor şi Pădurilor devine cel al apelor poluate şi al pădurilor tăiate, motiv pentru care vă cerem demisia.

Şi pentru că mai am puţin timp liber, vă mai spun două lucruri.

Nu mi se pare că este un motiv de laudă faptul că dumneavoastră aţi vizitat aceste zone şi v-aţi murdărit de noroi. Dumneavoastră, ca ministru, trebuie să creaţi politici publice care să preîntâmpine aceste dezastre.

Şi în al doilea rând, v-aţi lăudat cu o listă foarte mare de proiecte care însă nu sunt implementate. Haideţi să vorbim despre proiecte pe care le-aţi realizat, nu despre proiecte pe care doriţi să le realizaţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Urmează la cuvânt Grupul UDMR. Primul vorbitor, domnul Márton Árpád.

Aveţi 4 minute. Să-i lăsaţi câteva minute şi colegului dumneavoastră, domnul Antal.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul UDMR, formaţiunea noastră politică, este consecvent o formaţiune de dreapta care militează pentru importanţa activităţii societăţii civile, a activităţii economice private şi reducerea rolului statului. Ca atare, a militat întotdeauna pentru retrocedarea pădurilor şi administrarea privată a acestora.

Stimaţi semnatari ai moţiunii,

O parte din această moţiune aduce odă activităţii Romsilva. Grupul nostru parlamentar, cu toate că avem şi noi probleme mari legate de preţul lemnului de foc, zicem noi, nerezolvate de acest Guvern, dar nu vom putea vota niciodată o moţiune care aduce odă Romsilvei.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mai sunt două minute la Grupul UDMR.

Domnul Antal István. Nu mai...? (Vociferări.)

Ba da. Ba da, cum să nu, vă rog.

Domnul Antal István-János:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Am ascultat cu mare atenţie, foarte multe minute, argumentele care au dus la destituirea conducerii RNP Romsilva. Erau motive profesionale, privitoare la silvicultură.

Una dintre activităţile RNP Romsilva este şi administrarea hergheliilor naţionale, un fond genetic foarte valoros deţinut de foarte mulţi ani de Romsilva.

Conducerea de acolo, de ani de zile... sunt pădurari. Sistematic au îndepărtat din fruntea hergheliilor specialiştii. Nemulţumirile faţă de activitatea lor pot fi spuse multe minute, până să depăşească argumentele dumneavoastră. Peste 500 de armăsari de montă publică, ţinuţi cu banii statului, care nu ajung să facă reproducţie în sistemul privat. La rase la care organismele mondiale cer teste ADN, RNP Romsilva refuză sistematic, de ani de zile, să facă aceste teste.

Motiv pentru care sunt încă două propuneri legislative pe mesele noastre, tot din cauza nemulţumirilor. Una, ca să ia din administrarea RNP Romsilva, hergheliile. Cealaltă, să transforme forma de administrare în cadrul Romsilva.

Vă atragem atenţia, să aveţi în vedere că în fruntea hergheliilor naţionale trebuie să ajungă specialişti.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Mergem mai departe.

Grupul ALDE, domnul deputat Tabugan.

Domnul Ion Tabugan:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Onorată asistenţă,

Sunt stupefiat, dacă o luăm numai de la numele dat acestei moţiuni simple, "Stimulat de PSD, fără pic de competenţă, taie Deneş în păduri şi la verzi ...şi la uscate". Ce să înţelegi din treaba asta? Şi mai târziu, în moţiune, auzi vorbind de ape.

La noi e o vorbă, că "vorbeşti verzi şi uscate". Asta a vorbit iniţiatorul acestei moţiuni, în numele celor mulţi de la PNL.

Acum mulţi ani în urmă, subsemnatul sau, să zic, vorbitorul de aici, eram controlat, ca şef de ocol - cel mai tânăr din Caraş, cel mai mare judeţ de atunci, şi deţinător, şi la ora actuală, de fond forestier proprietate de stat -, ilegal, de către domnul director al Ministerului Agriculturii şi Pădurilor, în persoana domnului Tinel. Colegii dumnealui n-au vrut să semneze. Cel mai bun şef de ocol, cu cele mai bune rezultate, atunci. Şi am fost schimbat din funcţia de şef de ocol.

Atunci, cine vine să dea lecţii de moralitate aici? Să vii să tragi la socoată pe un ministru care şi-a făcut treaba?

Vă spun sincer, sunt de 10 ani parlamentar. Cu atâta experienţă, şi cu atâta seriozitate, şi argumentat atât de bine, un ministru să vină în faţa noastră şi să spună, vă dau cuvântul meu de onoare că nu am întâlnit. Probabil şi prin faptul că sunt în domeniu. Poate să fie şi asta o explicaţie. Dar asta se datorează şi echipei - uitaţi, cât este de mare - de specialişti care sunt in perpetuum şi ştiu ce au de făcut acolo.

Cum să poţi să vorbeşti atât de coerent şi să susţii problematica pădurii şi a apelor, fără să o cunoşti şi fără să fii informat? Tot acuzăm, incompetenţă, că... bine că nu aţi spus că nu ştie nici să citească domnul ministru. Este neadevărat! Şi haideţi să vă spun de ce.

Cu ajutorul ministerului şi al nostru, de la comisie, şi al dumneavoastră, în Parlament, am modificat art. 59 din Codul silvic, am uşurat accesul la lemnul de foc.

Tot cu ajutorul dumneavoastră, la iniţiativa Guvernului şi a domnului ministru, modificăm Legea vânătorii; participăm la discuţii peste tot, şi în ţară, întâlniri cu toţi factorii de decizie.

Ba, mai mult, domnul ministru vine cu Ordinul nr. 767 din 23 iulie 2018, prin care spune aşa: toate pădurile restituite până la 10 ha, în care legiuitorul nu obligă să întocmeşti amenajamente silvice, proprietarii de drept, deţinătorii şi utilizatorii, conform Codului civil, Legea nr. 268/2009, cu modificările ulterioare, unde spune că proprietarul se poate folosi de uzufruct. Asta înseamnă că dacă plăteşti impozit ai şi dreptul să te foloseşti de un bun.

Iată că domnul ministru vine şi reglementează prin ordin al ministrului. Tot prin acest ordin al ministrului vine şi "legiferează" tăierea lemnului din proprietăţi private din afara fondului forestier, vegetaţie din afara fondului forestier, până la 5m³/an/ha, nu mai mult, în funcţie de bonitatea, să zicem, a pădurilor, pe înţelesul dumneavoastră.

Ce mai vreţi? În condiţiile în care sunt 800.000 de ha, să zicem că 600.000...

Domnul Florin Iordache:

Da. Concluzionaţi, domnule coleg, vă rog.

Domnul Ion Tabugan:

Domnule vicepreşedinte...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, concluzionaţi...

Domnul Ion Tabugan:

Eu vorbesc foarte rar. Şi acum vorbesc şi pe meserie.

Vă rog, daţi-mi un minut, măcar să închei... vine şi reglementează...

Domnul Florin Iordache:

Domnule...

Domnul Ion Tabugan:

... vine şi aprobă...

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg...

Domnul Ion Tabugan:

... ca să putem să tăiem lemn...

Domnul Florin Iordache:

... din timpul...

Domnul Ion Tabugan:

... iar preţul la lemn, de masă lemnoasă a scăzut. Faceţi socoteala...

Domnul Florin Iordache:

Stafful tehnic, din timpul PSD, vă rog...

Domnul Ion Tabugan:

600.000 x 5 m³ sunt 3.000.000 m³ care vor fi puşi pe piaţă, către populaţie, prin proprietăţile noastre.

Domnule ministru,

Vă felicit pentru acest ordin şi nu numai pentru acesta. Şi pentru multe altele.

Ce vă rog - şi închei. Puneţi piciorul în prag şi introduceţi disciplina în sistemul de la Romsilva, unde e haos şi debandadă.

Vă felicit pentru tot ce aţi făcut până acum!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Mai este domnul Simionca, Grupul PMP.

Vă rog, domnule coleg.

Vă ajung două minute.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Aş fi vrut să am mai mult timp la dispoziţie, să vorbim în detaliu despre problemele care există în domeniul pe care îl gestionaţi dumneavoastră. Dar o să încerc să fiu scurt şi să mă rezum la câteva probleme legate de fotoliul de ministru pe care îl ocupaţi.

Domnule ministru,

Cea mai mare problemă a dumneavoastră este aceea că aţi intrat în hora Guvernării PSD-ALDE nevinovat, şi aţi picat la mijloc. Faceţi parte dintr-o Guvernare care, să ne păstrăm terminologia domeniului pe care îl gestionaţi, nu vede pădurea din cauza copacilor. Când schimbi un ministru o dată la şase luni, e greu să ai pretenţia ca noul venit să aducă rezultate.

Şi o să dau şi un exemplu, să înţelegeţi ce am vrut să zic.

La întâlnirea avută săptămâna trecută cu noi, membrii Comisiei pentru agricultură, la Alba Iulia, ne-aţi comunicat că aţi deblocat peste 6 milioane m³ lemn, în vederea rezolvării problemei lemnului de foc.

M-am bucurat că domnul ministru a luat în considerare intervenţiile mele în Parlament şi în spaţiul public, referitoare la nevoia asigurării lemnului de foc pentru iarnă, cu atât mai mult cu cât domnul Deneş este parlamentar, la fel ca şi mine, de Bistriţa-Năsăud.

Problema este însă că lemnul de foc nu a ajuns în teritoriu încă, deci nu aţi reuşit să livraţi rezultate încă. Şi, cine ştie, poate la remanierea guvernamentală care bate la uşă, partidul-stat va decide să vă înlocuiască. Vine un alt ministru, care semnează şi el un ordin şi pleacă înainte ca ordinul să devină realitate.

Stimaţi colegi,

Aşa cum am spus şi în alte rânduri, PMP consideră că tot Guvernul PSD-ALDE trebuie să plece, în frunte cu doamna prim-ministru. După doamna Dăncilă, şirul miniştrilor care ar trebui să plece şi au gafat este foarte lung. Probabil domnul ministru Deneş e la coada acestei liste.

Românii vor acţiuni concrete şi rezultate tangibile. Or, actuala putere politică din România nu este capabilă să dea satisfacţie românilor.

Cineva spunea că în pădure e prea multă democraţie, fiindcă în fiecare toamnă se schimbă frunzele. Nu este destul să-l trimitem acasă în această toamnă pe domnul Deneş. Trebuie să lăsăm toamna să se manifeste democratic, în toată splendoarea ei, în politica românească şi să schimbăm întreg Guvernul.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Am finalizat dezbaterile.

Îl invit, în continuare, pe domnul ministru.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Ioan Deneş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt dator să răspund la câteva.... nedumeriri, întrebări pe care unii dintre dumneavoastră le au.

Legat de componenţa Consiliului de administraţie.

Pe mine mă interesează capacitatea profesională a oamenilor cu care lucrez, nu gradul de rudenie pe care aceştia îl au cu persoane publice.

Legat de lemnul de foc. Sunt trei decizii pe care noi le-am luat, la nivelul ministerului. Şi eu vă înţeleg, domnilor deputaţi, colegi liberali, că asta e tema pe care o aveţi, dar mulţi dintre dumneavoastră... (Vociferări.) ... de a depune moţiuni, la asta fac referire.

Dar mulţi dintre dumneavoastră ştiţi că aceste decizii pe care le-am luat în cele 9 luni de zile de când răspund de acest minister au deblocat foarte mult şi diminuează foarte mult criza lemnului de foc. Şi am să le reamintesc, deşi le-am prezentat anterior.

Deci sunt trei decizii pe care le-am luat. Şi am să vă spun şi cantitatea de masă lemnoasă deblocată prin aceste decizii.

În primul rând, după ce s-a făcut modificarea Codului silvic - şi vă mulţumesc pentru votul pe care l-aţi dat pe modificarea art. 59 şi posibilitatea de a fi valorificată, ca a treia opţiune, şi pe picior, masa lemnoasă care ar fi putut rămâne în pădure -, noi am mai făcut un pas. Prin Regulamentul de valorificare a masei lemnoase, lemnul de foc este pus la dispoziţia populaţiei, atât de Regia Naţională a Pădurilor, cât şi de agenţii economici. RNP are stabilită o cantitate minimă de lemn de foc, de minim 1.000.000 m³, pe care trebuie să o asigure populaţiei.

Al doilea lucru pe care l-am făcut - şi îi mulţumesc reprezentantului ALDE, domnului deputat, pentru corectitudinea cu care a prezentat datele... (Vociferări.) ... domnul Tabugan.

Deci îi mulţumesc.

Aşa cum spunea domnul deputat, 700.000 de mici proprietari care au sub 10 ha şi ştim, conform Codului silvic, că nu trebuie să aibă un amenajament silvic. Până acum se solicita să facă dovada că este proprietar al acelei suprafeţe de pădure. Am făcut precizarea foarte clar, conform Codului silvic, că dacă persoana respectivă este proprietar, cu document care face dovada că e proprietar, sau deţinător, sau foloseşte acea suprafaţă, este a lui, plăteşte impozit la Registrul Agricol, la primărie, are dreptul să beneficieze de uzufructul acelei păduri, în sensul că, tot conform Codului silvic, are dreptul să beneficieze de 5 m³/ha/an, conform Codului silvic. Drept urmare, la cei 700.000 de mici proprietari sub 10 ha, dacă înmulţim cu 5, o să constatăm că avem deblocat în majoritate, cu ponderea cea mai mare, lemn de foc, aproximativ 3,5 milioane m³.

Şi a treia decizie pe care am luat-o, şi pe care tot o spun, peste tot unde merg, şi v-o spun şi dumneavoastră. Mergem prin ţară şi vedem. Şi am văzut atâtea zone cu produse accidentale - doborâturi de lemne care stăteau ani de zile în păduri, fără să fie exploatate.

Printr-un ordin de ministru - am spus-o foarte clar şi v-am şi prezentat această situaţie - dacă în 15 zile, Garda Forestieră, după ce s-a făcut actul de punere în valoare de ocolul silvic, nu avizează exploatarea cantităţii de masă lemnoasă în care sunt produse accidentale, mai aşteaptă ocolul silvic 5 zile; după cele 20 de zile, are dreptul, conform Legii achiziţiilor publice, să scoată la vânzare acea cantitate de masă lemnoasă. Astfel încât, după analizele făcute de noi, aici avem o cantitate de aproximativ 2.000.000 m³, care erau doborâturi rămase în pădure, care putrezeau.

Mai precizez încă un lucru. Ministerul Apelor şi Pădurilor creează cadrul legal vânzării directe a lemnului către populaţie.

Pentru lemnul de foc, preţul este stabilit la nivelul Consiliului de administraţie Romsilva, iar preţul mediu/regie este de 170 lei/ m³, la fel ca anul trecut.

La nivelul anului 2019, Regia Naţională a Pădurilor nu a modificat preţul de vânzare a lemnului de foc.

Invit pe colegii, domnii deputaţi ai USR, care spuneau că nu sunt lucrări în desfăşurare, în deplasările pe care eu le fac în ţară, îi invit alături de mine, să vadă lucrările în derulare. Aşa cum vă spuneam, sunt 101 investiţii aflate în derulare care s-au finalizat sau se vor finaliza în acest an.

Am fost la câteva şi am făcut recepţia, aşa cum vă spuneam, la Mihoeşti. Şi e aici domnul deputat. Domnul deputat de Alba vă poate confirma că s-a terminat acea lucrare.

La fel şi în Delta Dunării, acele staţii de tratare a apei din Dunăre, pentru a furniza apă potabilă celor trei localităţi, la Nimăieşti, în Bihor, şi alte şi alte lucrări care sunt în derulare.

Vă invit, dragi colegi de la USR, alături de mine, să vedeţi aceste lucrări cu ochii dumneavoastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Am finalizat dezbaterile.

Votul pe această moţiune simplă - mâine, la votul final.

Mulţumesc mult.

Seară bună!

Ne vedem mâine dimineaţă. La ora 8,30 - declaraţii politice; 10,00 - plen;; 12,00 - vot final.

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,27.