Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,10.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Iulian Bulai, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 177 de deputaţi.

Ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor, din zilele de marţi, 6 noiembrie, şi miercuri, 7 noiembrie 2018, precum şi programul de lucru pentru această săptămână au fost distribuite.

Astăzi vom dezbate iniţiativele legislative cu propunere de respingere.

Domnule Marius Paşcan, doriţi să interveniţi pe procedură?

Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Bună ziua.

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Distinşi colegi,

Astăzi, Parlamentul a primit o palmă bubuitoare - sper să o audă fiecare dintre dumneavoastră - prin Decizia Curţii Constituţionale a României, de a declara, în ansamblu, ca neconstituţional Codul administrativ.

Este un demers, o sesizare pe care am făcut-o împreună cu colegii de la USR... (Aplauze.)... la care s-au raliat câţiva colegi de la PNL - le mulţumesc celor 4 colegi care s-au raliat acestui demers - şi astfel Curtea declară că este neconstituţională oficializarea celei de-a doua limbi în stat, respectiv limba maghiară; sunt neconstituţionale pensiile speciale pe care unii au dorit să le pregătească ca un cadou preelectoral primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor de consilii judeţene, cum, de altfel, este la fel de neconstituţional să politizezi funcţiile înalţilor funcţionari publici, respectiv funcţiile de conducere ale serviciilor deconcentrate şi ale prefecturilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Mulţumesc frumos.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Aşadar, stimaţi colegi, sper să vă gândiţi, data viitoare, cei care aţi susţinut această formulă a Codului administrativ, de două ori înainte de a promova astfel de aberaţii legislative, neconstituţionale.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Continuăm.

82. Proiectul de Lege privind tichetul de servicii destinat plăţii prestaţiilor casnice la domiciliu şi prestaţiilor cu caracter ocazional sau sezonier - PL-x 40/2015.

Din partea comisiilor sesizate în fond, prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc frumos.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind tichetul de servicii destinat prestaţiilor casnice la domiciliu şi prestaţiilor cu caracter ocazional sau sezonier, transmis cu adresa nr. PL-x 40/2015 din 9 februarie 2015 şi înregistrat la comisii sub nr. 4c-2/90, respectiv 4c-7/72.

Potrivit prevederilor Constituţiei României, republicată, Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaţilor.

Proiectul de Lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 5 februarie 2015.

Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal privind tichetul de servicii destinat plăţii prestaţiilor casnice la domiciliu şi prestaţiilor cu caracter ocazional şi sezonier, acestea fiind definite de iniţiatori ca fiind acele prestaţii, de regulă casnice, mici lucrări de reparaţii sau întreţinere care se efectuează la domiciliul beneficiarului şi care nu sunt efectuate în scop comercial.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii, prezenţi la lucrări, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de respingere al Proiectului de Lege privind tichetul de servicii destinat prestaţiilor casnice la domiciliu şi prestaţiilor cu caracter ocazional sau sezonier.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Dacă a dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Nu.

Iniţiativa rămâne la votul final.

83. Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali - PL-x 297/2016.

Pentru prezentarea raportului comun...

Procedură, domnul Andronache.

Două secunde, vă rog.

Vă rog, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Grupul parlamentar al PNL vă solicită retrimiterea la comisie a acestei iniţiative legislative, pentru o nouă dezbatere, având în vedere că obiectul de reglementare al acesteia este revenirea la votul în două tururi, în cazul primarilor.

Considerăm necesară această revenire, dat fiind faptul că s-a constatat că actualul sistem electoral în vigoare, cu privire la alegerea primarilor, este, în opinia noastră, nedemocratic şi conduce la situaţii care nu mai pot fi acceptate.

De aceea, propunem retrimiterea la comisie şi sperăm într-o nouă dezbatere, astfel încât propunerea să se întoarcă cu un raport de adoptare.

Vă mulţumim.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Avem o propunere de retrimitere la comisie, două săptămâni.

Vot, vă rog.

Cu scuzele de rigoare, s-a resetat sistemul de vot, cartela mea fiind scoasă în timpul votului, aşa că vă rog să acceptaţi să reluăm acest vot, dacă nu vă deranjează, pentru că nu am apucat să votez.

Vot, vă rog.

Propunerea a fost respinsă cu 48 de voturi pentru, 83 de voturi împotrivă, două abţineri, un coleg fără opţiune.

Prezentarea raportului comun.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Constantin Avram:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raportul comun asupra Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, prin adresa PL-x 297 din 27 iunie 2016, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Guvernul României apreciază că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe cu privire la oportunitatea modificării legii, în sensul urmărit prin iniţiativa legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, prin Avizul nr. 4c-5/530/2016, a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 115/2015, în sensul modificării modalităţii de alegere a primarilor. Astfel, în situaţia în care niciunul dintre candidaţii pentru funcţia de primar nu a abţinut cel puţin jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate, se va organiza un al doilea tur de scrutin, între candidaţii de pe primele două locuri.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale, domnul Florin Roman.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este o vorbă - "De ce ţi-e frică nu scapi!".

Până la urmă, şi odată şi odată, tot ne vom întoarce la ceea ce este democratic şi la ceea ce este legitim.

Sigur că PSD-ului îi convine actualul sistem de alegere a primarilor, într-un singur tur. Aşa ne-am trezit cu doamna primar general al Bucureştiului, cu 18% primar general. Aşa ne-am trezit, şi în alte părţi, cu anumiţi colegi care au ajuns primari, peste noapte, datorită acestui sistem de vot.

Când vorbiţi despre domnul Hava, mai gândiţi-vă de zece ori. Este primarul municipiului reşedinţă de judeţ, cu cea mai mare longevitate la nivel naţional şi câştigă, de regulă, cu 60-70%. N-are niciun fel de problemă.

Dar, stimaţi colegi, aţi câştigat alegerile locale cu 2.600.000 de voturi, votul politic, la consiliul judeţean.

Aţi avut 1.489 de primari aleşi prin acest sistem de vot.

A fost nevoie să mai veniţi şi cu Ordonanţa nr. 50 şi să transformaţi 500 de colegi în traseişti.

Cu toate acestea şi cu armele dumneavoastră veţi pierde următoarele alegeri locale. (Vociferări.) Şi o să vă întoarceţi, de data aceasta pe băncile opoziţiei, şi o să cereţi un alt sistem pentru alegerea primarilor. Să nu uitaţi acest lucru, şi atunci când vă veţi pregăti expunerea de motive trebuie să vă gândiţi că, indiferent de cum sunteţi acum, pe val, sub val sau aşa mai departe, totuşi, esenţa democraţiei, adică votul legitim trebuie să primeze şi pentru dumneavoastră, şi pentru noi, şi pentru toţi cei care reprezentăm cetăţenii în Parlamentul României.

Revenirea la două tururi de scrutin, pentru alegerea primarilor, este cel mai legitim şi cel mai democratic model de urmat pentru noi. Nu vă faceţi calculul că va fi tot aşa, că ştiţi foarte bine că nu va fi tot aşa!

Şi, repet, ceea ce astăzi dumneavoastră nu doriţi, se va întoarce, nu peste mult timp, împotriva dumneavoastră!

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Marius Paşcan.

Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

După cum ştiţi, încă din 2015, Partidul Mişcarea Populară a depus, a înregistrat un proiect privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin. A fost, la rândul său, respins. L-am reluat, am desfăşurat o campanie naţională de strângere de semnături pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin şi avem peste un milion de semnături ale cetăţenilor care au semnat şi au consfinţit să susţină acest demers.

Eu cred că este în interesul nostru, al tuturor... operezi o corectură. Primarul Bucureştiului de astăzi a fost ales cu 13,3% din numărul electorilor prezenţi pe listele de vot. Avem primari în ţară care sunt aleşi cu procente între 7%-10%. Despre ce reprezentativitate a lor vorbim? Nu dorim cu toţii să le creştem legitimitatea acestor aleşi pentru ca ei, într-adevăr, să aibă o largă majoritate, să fie susţinuţi şi, mai mult, să crească competitivitatea dintre candidaţi?

Cred că sunt lucruri fireşti şi normale şi nu ar trebui gândite la modul restrictiv sau politicianist, pentru că asta ne propunem cu toţii, să reprezentăm, înainte de toate, interesele cetăţenilor care ne-au susţinut şi ne-au votat.

De aceea, stimaţi colegi, inechivoc, vom vota pentru adoptarea acestui proiect legislativ. Aparţine altor colegi, dar asta are mai puţină importanţă. Semnifică finalitatea acestui demers, care este necesar, moral, just pentru România. Sper să consimţiţi şi să înţelegeţi greutatea acestui demers pentru viitorul acestei ţări.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Tudor Benga.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Dragi colegi,

Alegerea primarilor într-un singur tur este, cumva, al doilea sau al treilea păcat originar al democraţiei româneşti. Ştim deja în ce hal a ajuns democraţia românească, prin cantitatea uriaşă de obstacole pe care coaliţia majoritară, dar şi cu sprijinul unora din opoziţie, actualmente, le-a ridicat în calea participării politicii.

Nu putem, la nesfârşit, să ţinem oamenii departe de politică şi să ne aşteptăm ca ţara aceasta să meargă înainte.

Mai devreme sau mai târziu, ne vom întoarce cu siguranţă la alegerea primarilor în două tururi.

Mai devreme sau mai târziu, nu o să mai puteţi să vă protejaţi de intrarea oamenilor curaţi şi integri în politică. (Vociferări.)

Din păcate, şi acesta este un semn de responsabilitate al USR, reforma electorală a fost o parte critică din agenda noastră. (Vociferări.) Am susţinut şi ne-am asumat public acest proiect de lege al PNL, în condiţiile în care să nu uităm că PNL a fost printre cei care au susţinut, în 2015, acest troc pentru bipartidism, care, într-o măsură, a contribuit şi el la fundătura în care ne găsim.

USR va vota, fără echivoc, împotriva respingerii acestui proiect de lege. Nu putem defila cu primari aleşi cu 7% sau 8% din numărul total al electorilor de pe liste. Trebuie să deschidem democraţia, trebuie să facem curăţenie, şi nu avem cum să o facem în felul acesta. (Aplauze.)

Mulţumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Andrei Gheorghe.

Domnule Călin, vreţi să interveniţi pe procedură? Nu. OK.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Întâmplător, cunosc foarte bine ceea ce înseamnă să fi primar, cu bune şi cu rele, în România. Şi cred că această propunere legislativă, pe care PNL a iniţiat-o aici, este una fundamentală, din două puncte de vedere.

În primul rând - păstrarea mecanismelor democratice în România. Noi, dacă vom insista ca primarul să fie ales într-un singur tur, scădem legitimitatea primarului. Şi mai facem câteva lucruri - scădem gradul de participare la vot şi reducem jocul electoral, pur şi simplu, într-o zonă a manipulării aşa-numitului electorat captiv de diferiţi primari sau candidaţi.

Această modalitate, pur şi simplu, descalifică jocul democratic, sub toate aspectele sale, şi, de asemenea, pur şi simplu, creează un soi de monopol al puterii la nivel local. Şi, credeţi-mă, ştiu ce se întâmplă cu primarii în România. Sunt foarte multe abuzuri care s-au făcut la adresa lor, iar acest lucru este real.

Dar, pentru a avea o administraţie publică locală sănătoasă, o administraţie publică locală care să poată duce la îndeplinire nişte proiecte adevărate de dezvoltare în folosul comunităţii şi al cetăţenilor, noi trebuie să stimulăm acest joc democratic şi să nu transformăm funcţia de primar într-o funcţie aleasă aşa, pe termen nelimitat, pentru că, după cum s-a văzut la ultimele alegeri, acest lucru a determinat scăderea procentului de participare la vot la alegerile locale.

De asemenea, gradul de interes pentru alegerile locale, în momentul de faţă, a scăzut, se apropie de nivelul de interes pentru alegerile parlamentare, unde a fost 40% prezenţă la ultimele alegeri. Primarul este un om care are un rol esenţial în comunitate şi care trebuie responsabilizat. Iar prin această competiţie electorală, prin alegerea primarilor în două tururi de scrutin, noi responsabilizăm primarul şi, pur şi simplu, îl motivăm şi îl stimulăm. Este o chestiune care ţine şi de capacitatea primăriei de a funcţiona şi de performanţa administraţiei publice locale. Cred că sunt foarte mulţi primari care ştiu că doar cu 10% din populaţia totală a localităţii vor fi realeşi şi, pur şi simplu, amână realizarea anumitor proiecte, devin mai puţin receptivi la cererile şi la problemele cetăţenilor.

Aşadar, vă rog pe toţi... s-au făcut greşeli... una dintre acele greşeli de importanţă electorală este trecerea la această alegere a primarilor într-un singur tur de scrutin.

Haideţi să fim responsabili şi să votăm pentru revenirea la sistemul alegerilor primarilor în două tururi de scrutin! Este o chestiune în folosul oamenilor, în folosul cetăţenilor şi în folosul dezvoltării comunităţilor locale.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Astăzi, mulţi primari sunt demotivaţi fix din acest motiv.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Îmi place foarte mult când aruncăm încoace şi încolo cu cuvinte grele - democraţie, două tururi, un tur, reprezentativitate, de parcă ar avea legătură democraţia cu un tur sau cu două tururi. N-are niciuna!

Democraţia înseamnă voinţa poporului, care se realizează într-un fel de democraţie, adică cea reprezentativă, pentru că este şi cea directă, prin aleşii cetăţenilor.

Că aceasta se realizează într-un tur sau în două tururi, este o altă problemă. N-are nicio legătură cu democraţia, din contră!

Un coleg antevorbitor a spus că cineva a fost ales cu 17%. Înseamnă că cel de-al doilea ar trebui să aibă 16%, da? Deci, dacă mai organizăm un tur de scrutin pentru cei doi, câţi vor fi reprezentaţi în acest al doilea tur de scrutin? 33%, adică mai puţin de o treime din voinţa electoratului. Şi jumătate dintre aceştia câţi sunt? 15%, adică 16,5%. Atunci, de ce nu s-a mobilizat mai mult acea parte a electoratului care îl dorea mai bine ales pe cel care a primit 16%? Măcar să primească 20%. Deci aceasta este democraţia!

În două tururi de scrutin, o foarte mare parte a cetăţenilor deja nu se mai regăseşte. Nu o să-mi puteţi demonstra că în alegerile locale pentru primărie, în cel de-al doilea tur de scrutin apar mai multe persoane la vot decât în primul tur. De obicei apar mai puţini, adică reprezintă şi mai puţin din voinţa electoratului.

Aşa că, cine doreşte să câştige primăria, să-şi mobilizeze votanţii, să primească 18%!(Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Ion Călin.

Domnul Ion Călin:

Mulţumesc, doamnă vicepreşedinte.

Stimaţi colegi,

Sigur, aici este o dezbatere întreagă, să organizăm o dezbatere şi cu societatea civilă.

Dar să vorbim pe cifre, pentru că, aşa, să reluăm la microfon că încălcăm democraţia, că nu se respectă nu ştiu ce principii, este firesc să facă fiecare dintr-un anume punct de vedere sau dintr-un interes, nu neapărat doctrinar, ideologic, ci din modul de reprezentare în structura aleşilor locali.

Eu am venit cu cifre. Sunt statiscian de profesie şi este, dacă vreţi, defect profesional.

În primul rând, v-aş întreba cine a introdus un singur tur de scrutin - cel mai bun să câştige -, şi dacă aveţi răspunsul, este bine să continuăm, pentru ca cel mai bun să câştige. (Rumoare.)

Am o medie statistică aici - ştiţi că noi avem, în România, 3.186 de unităţi administrativ-teritoriale. Ştiţi câţi au câştigat cu peste 50% din primul tur? 2.207 de mandate au fost luate între 50% şi 100%. Aceasta înseamnă 69,27%. Este reprezentativitate? Sigur că este.

Şi mai am următoarele procente. Sub 20% sunt doar 11 din 3.186 de unităţi administrativ-teritoriale, apropo de lipsa de reprezentativitate în votul exprimat de alegători. Între 20%-50% avem 30,73%, adică 979 de mandate.

Deci observaţi, stimaţi colegi, că şi dacă am merge pe două tururi, cei 60%-70% ar câştiga din primul tur, că iau peste 50%. Dar tot ce ar fi între 20%-50%, scăzând gradul de participare între 12%-18% în turul al doilea, chiar dacă nu vor mai lua 30%, ci vor lua 38%, gradul de reprezentativitate va fi tot acelaşi.

Aşa că, să vorbim pe cifre, pentru că aşa, încă o dată mă repet, avem multe de spus, dar să facem şi câteva dezbateri fie la Comisia pentru administraţie din Senat, fie la cea din Camera Deputaţilor, sau în comisiile reunite, sau cu societatea civilă, cu experţi europeni, şi eu zic că va rămâne, până la urmă, cel mai bun să câştige. (Aplauze. Vociferări.)

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Matei Suciu.

Domnul Matei Suciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Sigur că, de-a lungul vremii, am văzut multe modificări care s-au luat aici, în plenul Camerei Deputaţilor - şi mă refer la modificările Legii electorale.

S-a trecut de la două tururi la un tur de scrutin în ceea ce înseamnă desemnarea primarilor, s-a trecut la votul uninominal. Am fost, în mandatul trecut, aleşi ca parlamentari, prin vot uninominal, şi am reprezentat o zonă, şi unii spun că era mai bine atunci. După aceea, am revenit.

Nu luam cuvântul dacă n-aş fi observat intenţia antevorbitorilor mei, în special din zona opoziţiei, legată de faptul că PSD-ului şi puterii, în special, i-ar conveni un singur tur de scrutin. Eu cred că este fals, şi când spun asta mă refer şi la faptul că în mandatul trecut cei mai fervenţi susţinători ai alegerii primarilor dintr-un singur tur de scrutin au fost colegii noştri de la PNL. (Vociferări.)

S-a întâmplat acest lucru, eram senator atunci şi vă pot spune ce era în Senat. Şi, ca urmare, sigur că... (Vociferări.)

Pe surse se vorbea chiar şi despre o înţelegere a USL de atunci, ca alegerea să se facă într-un singur tur de scrutin.

Totodată, vă spun foarte clar, PSD nu are cei mai mulţi primari în oraşele reşedinţă de judeţ, în oraşele mari. Deci este falsă ideea că PSD ar avea de pierdut dacă s-ar face două tururi de scrutin, întrucât ştim cu toţii că alegerea primarilor din două tururi de scrutin înseamnă, nici mai mult nici mai puţin, doar mărirea şanselor celor care ar ieşi pe locul al doilea.

De aceea, eu zic să păstrăm această lege şi să încercăm, pe cât se poate, să nu dăm vina unii pe alţii, să punem anateme gratuite şi absolut lipsite de realitate.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Vă reamintesc că din partea fiecărui grup sunt câte două intervenţii.

Domnule Bacalbaşa, deja de la PSD au vorbit doi colegi de-ai noştri.

Domnul Adrian Dobrovie, neafiliat.

Vă rog.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Este un proiect important. Revenirea la două tururi încurajează practic competiţia reală între competitori. Nu este favorizat candidatul în funcţie. În momentul de faţă, primarul în funcţie are un avantaj clar, având funcţia respectivă şi tot aparatul la dispoziţie.

Este necesar să asigurăm o reformă electorală adevărată, dar nu doar să ne oprim la această reformă, la revenirea în două tururi. Avem nevoie de un vot prin corespondenţă extins şi îmbunătăţit, avem nevoie de alte măsuri pe care trebuie să le luăm în acea comisie pe care am cerut-o, în repetate rânduri, şi anume, Comisia de Cod electoral, care a funcţionat în legislatura trecută şi care trebuie reluată şi în această legislatură pentru a pune la punct, practic, un Cod electoral unitar, şi nu pentru a face nişte corecţii punctuale, din când în când, la anumite legi.

Evident, revenirea la două tururi este benefică şi încurajează şi buna reprezentare şi competiţia corectă.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Iniţiativa rămâne pentru şedinţa de vot final.

84. Proiectul de Lege privind aprobarea Programului "Case sociale în mediul rural" - PL-x 46/2017.

Prezentarea raportului comun, domnul Ion Călin.

Vă rog.

Domnul Ion Călin:

Doamnă vicepreşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Programului "Case sociale în mediul rural."

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în condiţiile art. 75 alin. (2) Teza a III-a din Constituţia României.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Programului "Case sociale în mediul rural", al cărui principal obiectiv îl reprezintă facilitarea accesului persoanelor fizice la locuinţe sociale, în mediul rural, în anumite condiţii.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate de membrii celor două comisii sesizate în fond, care au dezbătut separat, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Proiectului de Lege privind aprobarea Programului "Case sociale în mediul rural".

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Nu.

Iniţiativa rămâne pentru votul final.

85. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 752 din 27 decembrie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române - PL-x 291/2014.

Din partea comisiei, prezentarea raportului comun?

Prezintă cineva raportul comun?

Din partea Comisiei juridice sau din partea Comisiei pentru învăţământ, doamna...

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Theodora Şotcan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport au fost sesizate, spre dezbare în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 752 din 27 decembrie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, republicată, propunându-se următoarele soluţii legislative: precizarea expresă a secţiilor ştiinţifice din structura Academiei Române; reglementarea ca membrii corespondenţi şi membrii de onoare ai Academiei Române să fie aleşi de Adunarea Generală, cu minimum două treimi din totalul celor prezenţi cu drept de vot, minim căruia să i se subsumeze procentul de 15% atribuit prin dispoziţiile preconizate secţiei ştiinţifice care i-a propus; de asemenea, creşterea numărului total de membri titulari şi membri corespondenţi, de la 181 la 191, precum şi al numărului maxim de membri de onoare din ţară şi străinătate, de la 135 la 140, din care cel mult 45 să fie din ţară.

Cele două comisii, atât Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, cât şi Comisia juridică au căzut de comun acord, în unanimitate, de a da aviz de respingere.

Membrii celor două comisii sesizate pentru dezbaterea în fond a proiectului de lege au dezbătut şi au emis un raport comun de respingere, din următoarele considerente:

Legea nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, republicată, cu modificările ulterioare, şi Statutul Academiei Române nu conţin prevederi exprese cu privire la înfiinţarea sau modalitatea de înfiinţare a unor noi secţii ştiinţifice în cadrul instituţiei sau desfiinţarea acestora. Art. 3 alin. (1) din Legea sus-amintită prevede că "Academia Română are în structură secţii ştiinţifice alcătuite din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare", iar art. 14 din Statut enumără cele 14 secţii ştiinţifice existente. Textul din lege nu precizează expres numărul secţiilor, oferind astfel posibilitatea măririi, reducerii sau redenumirii acestora, în timp ce articolul din statut le enumără şi le limitează numărul acestora.

De asemenea, modalitatea de alegere a membrilor corespondenţi şi a membrilor de onoare este deja reglementată de art. 9 alin. (10) din Statut, conform căruia: "Alegerea este validată prin votul secret a cel puţin două treimi dintre membrii votanţi." Astfel, o nouă reglementare în acest sens ar crea paralelism legislativ. Iniţiatorii nu au indicat sursa de finanţare necesară implementării soluţiilor legislative propuse prin proiectul de act normativ, în conformitate cu prevederile art. 138 alin. (5) din Constituţia României.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Intervenţii? Nu sunt.

Iniţiativa rămâne pentru şedinţa de vot final.

86. Proiectul de Lege pentru înfiinţarea Festivalului Internaţional "Bucureşti - Pasărea Măiastră" - PL-x 97/2017.

Prezentarea raportului comun, vă rog.

Domnul Viorel Chiriac:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raportul comun asupra Proiectului de Lege pentru înfiinţarea Festivalului Internaţional "Bucureşti - Pasărea Măiastră"

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, asupra Proiectului de Lege pentru înfiinţarea Festivalului Internaţional "Bucureşti - Pasărea Măiastră."

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil, cu observaţii şi propuneri, al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Guvernul nu susţine adoptarea acestui proiect de lege.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi-a desfăşurat lucrările în data de 21 septembrie 2017. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Proiectului de Lege pentru înfiinţarea Festivalului Internaţional "Bucureşti - Pasărea Măiastră".

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului un raport comun de respingere a proiectului de lege.

Având în vedere obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale?

Domnul Iulian Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Este o lege care a stat foarte mult timp la sertar. Ştiu că a fost făcută în legislatura trecută. Ei bine, nu doar în ţara aceasta, dar pe continentul european, pe întreg continentul, nu se pot înfiinţa, prin lege, festivaluri, pentru buna raţiune că un festival nu este o formă de organizare, ci o activitate.

La fel cum nu poţi înfiinţa prin lege un campionat de fotbal sau o producţie de spectacol, nu poţi înfiinţa nici festivaluri. Poţi înfiinţa, în calitate de Parlament al României, instituţii publice, organe de specialitate ale statului, dar nu aşa, fără să întrebi pe nimeni. Fiindcă a doua condiţie esenţială este ca instituţia să fie în subordonată cuiva sau coordonată de cineva, cineva care dă banii, adică bugetul, supervizează activitatea şi care este coordonator principal de credite.

USR va vota pentru respingerea acestei iniţiative.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnule Bacalbaşa, doriţi să interveniţi?

Vă rog.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Păsărică, mută-ţi cuibul! (Rîsete.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da, mă abţin de la comentarii...

Nu mai sunt alte intervenţii.

Iniţiativa merge la votul final.

87. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice - PL-x 188/2016.

Pentru prezentarea raportului comun, Comisia pentru agricultură.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dănuţ Păle:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările ulterioare, în sensul prevederii exprese drept sancţiune contravenţională complementară a confiscării ansamblului auto care a realizat transportul fraudulos de material lemnos.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cele două comisii au dezbătut iniţiativa legislativă, în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, din următorul motiv: prevederile sunt cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 şi au fost eliminate disfuncţionalităţile şi situaţiile confuze privind trasabilitatea materialelor lemnoase.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Iniţiativa legislativă merge la votul final.

88. Proiectul de Lege privind regimul juridic al averilor ilicite - PL-x 72/2012.

Din partea Comisiei juridice, prezentarea raportului suplimentar.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Raportul suplimentar asupra Proiectului de Lege privind regimul juridic al averilor ilicite - PL-x 72/2012.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu proiectul de lege.

Guvernul României nu susţine adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea regimului juridic al averilor ilicite, stabilindu-se modalitatea de confiscare a acestora. Prin soluţiile legislative propuse de prezenta iniţiativă legislativă, se urmăreşte instituirea unor măsuri pentru asigurarea transpunerii prevederilor Deciziei-cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legătură cu infracţiunea, în ceea ce priveşte măsura confiscării extinse.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un raport suplimentar de respingere a Proiectului de Lege privind regimul juridic al averilor ilicite. Proiectul de lege a rămas fără obiect. Soluţiile legislative propuse în proiectul de act normativ nu pot coexista cu reglementările din noul Cod penal.

Proiectul de lege se încadrează în categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Iniţiativa rămâne la votul final.

Vreau însă să reamintesc prevederile art. 104 alin. (3) şi ale art. 97 alin. (3) din Regulament, potrivit cărora procedura se finalizează cu propunerea de adoptare a iniţiativei legislative.

89. Proiectul de Lege privind transmiterea unui teren sub luciu de apă cu amenajarea piscicolă aferentă din domeniul public al statului şi din administrarea Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet, judeţul Dâmboviţa, în domeniul public al comunei Corbii Mari şi în administrarea Consiliului Local al Comunei Corbii Mari, judeţul Dâmboviţa - PL-x 529/2016.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Comisia pentru agricultură, domnul deputat Dănuţ Păle. Prezentarea raportului comun.

Domnul Dănuţ Păle:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind transmiterea unui teren sub luciu de apă cu amenajarea piscicolă aferentă din domeniul public al statului şi din administrarea Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet, judeţul Dâmboviţa, în domeniul public al comunei Corbii Mari, judeţul Dâmboviţa.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transmiterea unei suprafeţe de teren sub luciu de apă cu amenajarea piscicolă aferentă în suprafaţă totală de 17 hectare, din domeniul public al statului şi din administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet, judeţul Dâmboviţa, în domeniul public al comunei Corbii Mari şi în administrarea Consiliului Local al comunei Corbii Mari, judeţul Dâmboviţa, în vederea înfiinţării unei amenajări piscicole.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au examinat proiectul de lege, în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii, prezenţi la lucrări, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege privind transmiterea unui teren sub luciu de apă cu amenajarea piscicolă aferentă din domeniul public al statului şi din administrarea Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet, judeţul Dâmboviţa, în domeniul public al comunei Corbii Mari, judeţul Dâmboviţa, întrucât proiectul de lege nu respectă prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Iniţiativa merge la votul final.

90. Proiectul de Lege pentru completarea art. 3 din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică - PL-x 82/2017.

Pentru prezentarea raportului, Comisia pentru muncă.

Vă rog.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc frumos.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 82/2017 din 1 februarie 2017, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru completarea art. 3 din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 3 din Legea nr. 8/2006, prevăzându-se, în principal, inserarea unor noi condiţii în ceea ce priveşte criteriile de acordare a statutului de membru al unei uniuni de creaţie.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 22 decembrie 2016.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, în forma prezentată.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Iniţiativa merge la votul final.

91. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea alin. (3) al art. 68 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată - Pl-x 539/2016.

Comisia pentru industrii, prezentarea raportului.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Octavian Petric:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raportul asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea alin. (3) al art. 68 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea alin. (3) al art. 68 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată, iniţiată de domnii senatori Corneliu Dobriţoiu şi Puiu Haşotti.

Consiliul Legislativ avizează favorabil propunerea legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, prin avizul nr. 4c- 11/1260 din 15 noiembrie 2016, a avizat favorabil propunerea legislativă.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat propunerea legislativă în şedinţa din 3 mai 2017 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Nefiind intervenţii la dezbateri generale, iniţiativa merge la votul final.

92. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 94 alin. (2), lit. a) şi lit. b) din Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente - Pl-x 328/2016.

Pentru prezentarea raportului comun, doamna deputat Bucura-Oprescu.

Vă rog.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În temeiul dispoziţiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au dezbătut Propunerea legislativă pentru modificarea art. 94 alin. (2) lit. a) şi lit. b) din Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente - Pl-x 328 din 13 septembrie 2016.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în şedinţa din 5 septembrie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României, prin punctul de vedere nr. 562/DPSG din 5 aprilie 2016, apreciază că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe cu privire la oportunitatea modificării legii, în sensul urmărit prin propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 94 alin. (2) lit. a) şi lit. b) din Legea nr. 208/2015, în sensul reducerii pragului electoral de la 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, la nivelul de 3%.

La dezbaterile care au avut loc a participat şeful Autorităţii Electorale Permanente.

În conformitate cu Regulamentul, în urma examinării iniţiativei legislative, a expunerii de motive, a avizului Consiliului Legislativ, a punctelor de vedere transmise de Guvern, membrii celor două comisii au hotărât respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 94 alin. (2) lit. a) şi lit. b) din Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Sunt intervenţii la dezbateri generale.

Domnul deputat Florin Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Discutăm despre scăderea pragului electoral de la 5% la 3% prin această propunere legislativă.

Referitor la ceea ce am vorbit înainte, apropo de democraţie, eu cred este normal să deschidem şi să lăsăm opţiunile democratice să se exprime prin alegeri. Problema este că, dacă stăm să ne uităm cel puţin la ce s-a întâmplat în administraţia publică locală, vedem că avem la ora actuală, dacă nu mă înşel eu, 9 preşedinţi de consilii judeţene care au fost aleşi cu unul sau două voturi venite de la partide care au reuşit să reintroducă unul sau doi consilieri judeţeni. Şi practic s-au dat peste cap majorităţi. Acolo unde s-au întrunit 18, 19 mandate, preşedintele sau vicepreşedintele provine de la partidul care a venit cu unul sau doi consilieri judeţeni.

Revenind la noi, în Parlament, vedeţi că este destul de greu să lucrăm de foarte multe ori în actuala formă, cu 7 grupuri parlamentare. Scăderea acestui prag ar putea fi grozavă, dacă ar exista şi democraţie. Numai că la noi lucrurile funcţionează taman invers. O astfel de iniţiativă, mai mult ca lăudabilă, mai mult ca bună, nu ar face decât să ne blocheze şi să ne trezim că astfel de fracţiuni care intră pe un prag de 3% să poată să dea tonul în zonele unde s-a muncit mai mult, unde au existat mai multe voturi şi practic există grupuri parlamentare mai mari.

În spiritul democraţiei, recunosc, ar fi o idee extraordinară. problema este să vedem şi dacă funcţionăm sau ne blocăm.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Iniţiativa merge la votul final.

93. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice - PL-x 521/2016.

Prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Doamna Angelica Fădor:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raportul comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 1 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Guvernul României nu susţine iniţiativa legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 1 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001, în sensul includerii instituţiei Avocatului Poporului în categoria autorităţilor şi instituţiilor publice ale căror cheltuieli se stabilesc prin normative proprii.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Roman.

Dezbateri generale.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

De multe ori, pentru unii suntem mumă, pentru alţii ciumă.

Atunci când vine vorba despre ASF, pentru că este subiectul zilei, nu ştiu câţi dintre dumneavoastră ştiţi, potrivit legii pe care Parlamentul a votat-o, ASF este singura instituţie din România care îşi aprobă în interior propriul buget de venituri şi cheltuieli.

Toate entităţile - Parlamentul, Guvernul, Preşedinţia -, tot ceea ce este important în această ţară vine cu bugetul, la Parlament. Autorităţile aflate în subordinea Parlamentului vin la Parlament. Societăţile comerciale merg la Guvern.

Există însă legi care pentru unii sunt mumă, pentru unii ciumă.

Deci, vă repet, ASF, ca să înţeleagă toată lumea de ce este bătaia aceasta foarte mare, este singura instituţie unde consiliul îşi aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli, Regulamentul Intern, Contractul Colectiv de Muncă şi aşa mai departe.

Când ne ducem în zona administraţiei publice, vedem că la ministere lucrurile sunt destul de clar reglementate. Când mergem la primării - apropo de ceea ce s-a discutat şi astăzi cu Codul administrativ -, îi omorâm pe primari, blocăm activitatea consiliilor locale, reducem cheltuielile, reducem personalul, reducem absolut tot.

În cazul domnului Ciorbea, văd că funcţionează reguli speciale. Din acest motiv, rugămintea către colegi este să tratăm unitar aceste instituţii, să nu le dăm unora mai multe drepturi decât celorlalţi. Este şi o discriminare şi este total inechitabil.

Iar după aceea, când citim prin presă titluri sforăitoare, să nu ne mirăm de ce. Pentru că ei funcţionează în baza legilor pe care, stimaţi colegi, le votăm noi în Parlament.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Iniţiativa merge la votul final.

94. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007 - PL-x 92/2014.

Prezentarea raportului - domnul deputat Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere şi avizare în fond, cu acest act normativ, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 24 februarie 2014.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea, prin hotărâre a consiliului judeţean, a regimului legitimaţiilor de călătorie individuale eliberate anticipat.

Totodată, se doreşte includerea între atribuţiile autorităţilor judeţene de transport a sarcinii de a elabora şi de a elibera licenţele de traseu şi caietele de sarcini pentru transportul cu autobuze.

Nu în ultimul rând, se cere desfiinţarea comisiilor paritare care, în prezent, asigură propunerile de atribuire a serviciului de transport public de persoane prin servicii regulate şi care atribuie licenţele de traseu şi transferarea acestor atribuţii în sarcina autorităţilor judeţene de transport.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură a examinat proiectul de lege, în şedinţa din 3 mai 2017.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună Camerei Deputaţilor respingerea actului normativ.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Nefiind intervenţii, iniţiativa merge la votul final.

95. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (5) al art. 10 din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică şi a art. 29 al Legii nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică - Pl-x 796/2015.

Din partea Comisiei pentru industrii, prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Octavian Petric:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raportul asupra Propunerii legislative pentru modificarea alin. (5) al art. 10 din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică şi a art. 29 al Legii nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere şi avizare în fond, asupra Propunerii legislative pentru modificarea alin. (5) al art. 10 din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică şi a art. 29 al Legii nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă.

Guvernul nu susţine.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat negativ propunerea legislativă.

Membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă supusă dezbaterii în fond.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (5) al art. 10 din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică şi a art. 29 al Legii nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Pe procedură, domnul Gabriel Andronache.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Am constatat, din păcate, în baza dispoziţiilor art. 151 din Regulament, coroborat cu art. 57 alin. (2), că, în prezent, Regulamentul nu este respectat. Şi, din păcate, uitându-mă pe ordinea de zi, nici la punctele următoare nu există premisele ca art. 57 alin. (2) să fie respectat, în sensul în care - şi voi reveni în altă şedinţă pe tema aceasta, dar voi avea o propunere concretă - raportorul, repet, raportorul sau preşedintele comisiei va susţine în plenul Camerei Deputaţilor raportul aprobat de comisie.

În cadrul acestui punct care este în dezbatere, în mod evident nu avem nici un raportor, pentru că raportul nu spune ceva despre chestiunea aceasta şi nici preşedintele comisiei nu este cel care a susţinut raportul.

Ca atare, vă solicit o pauză de consultări, să vedem dacă putem remedia, acum, această chestiune, dacă nu, să luăm măsurile procedurale necesare. Deci pauză de consultări - un minut, două minute.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Vă mulţumesc.

Aşa cum aţi observat, sunt foarte multe iniţiative legislative care vin din legislatura trecută, pe de o parte.

Pe de altă parte, daţi-mi voie să închid această iniţiativă legislativă.

Nefiind alte intervenţii la dezbateri generale, aceasta rămâne pentru şedinţa de vot final.

Vă mulţumesc.

(Consultări.)

Bun. Ne-am lămurit.

Continuăm.

96. Propunerea legislativă privind gestionarea câinilor fără deţinător, identificarea şi controlul reproducerii câinilor - Pl-x 72/2014.

Pentru prezentarea raportului suplimentar, domnul preşedinte Florin Roman.

Aţi delegat un raportor...

Da, vă rog, domnule deputat.

Domnul Ionel Floroiu:

Doamnă vicepreşedinte, vă mulţumesc.

Raportul suplimentar asupra Propunerii legislative privind gestionarea câinilor fără deţinător, identificarea şi controlul reproducerii câinilor

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, s-a hotărât retrimiterea Propunerii legislative privind gestionarea câinilor fără deţinător, identificarea şi controlul reproducerii câinilor, Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport, înregistrat cu nr. 4c-6/188 din 25 aprilie 2017.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avut în vedere avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul negativ al Comisiei pentru buget, avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor noi reglementări în ceea ce priveşte gestionarea câinilor fără deţinător, identificarea şi controlul reproducerii câinilor, în scopul reducerii populaţiei canine fără stăpân.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei au hotărât, cu un vot împotrivă, să propună plenului Camerei Deputaţilor menţinerea raportului iniţial de respingere a Propunerii legislative privind gestionarea câinilor fără deţinător, identificarea şi controlul reproducerii câinilor.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Iniţiativa merge la votul final.

97. Proiectul de Lege pentru completarea art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice - PL-x 136/2015.

Din partea Comisiei pentru muncă, prezentarea raportului suplimentar.

Vă rog.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc frumos.

În temeiul art. 104 alin. (3) din regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Proiectul de Lege pentru completarea art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost retrimis Comisiei pentru muncă şi protecţie socială prin adresa nr. PL-x 136/2015 din 6 aprilie 2016, în vederea întocmirii unui nou raport.

În urma reluării dezbaterilor, în şedinţa din 10 mai 2017, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, menţinerea soluţiei iniţiale, de respingere a proiectului de lege, exprimată în raportul depus cu nr. 4c-7/135 din 15 septembrie 2015.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Iniţiativa merge la votul final.

Reamintesc prevederile art. 104 alin. (3) şi ale art. 97 alin. (3) din regulament, potrivit cărora procedura se finalizează cu propunerea de adoptare a iniţiativei legislative.

98. Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 - Pl-x 287/2016.

Prezentarea raportului înlocuitor - doamna Gavrilă Camelia.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raportul înlocuitor - Pl-x 287/2016

Comisia noastră a primit, spre dezbatere în fond, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului, în vederea depunerii unui nou raport.

Am fost sesizaţi în fond şi am reexaminat raportul anterior şi propunerea legislativă.

Acest act normativ are ca obiect de reglementare completarea Legii educaţiei fizice, prin care se dispune posibilitatea Guvernului de a acorda premii/recompense sportivilor care au obţinut performanţe deosebite în competiţii sportive. În funcţie de valoarea performanţei şi de importanţa şi amploarea competiţiei, cuantumul acestora fiind identic pentru aceeaşi categorie de competiţie şi acelaşi rezultat obţinut de sportivi.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a respins această propunere legislativă.

În urma dezbaterii reluate pe situaţia de fapt, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor, respingerea propunerii legislative, plecând de la următoarele considerente.

Legea educaţiei fizice elaborează normele generale de folosire a mijloacelor materiale, cât şi sumele care se pot aloca din bugete pentru premierea performanţelor deosebite.

Ministerul Tineretului şi Sportului va respecta principiul nediscriminării, acordând premii egale sportivilor cu sau fără nevoi speciale, pentru acelaşi tip de performanţe obţinute la competiţii naţionale şi internaţionale oficiale.

Având în vedere prevederile legale în vigoare, adoptarea propunerii legislative ar crea o suprareglementare.

De asemenea, Hotărârea Guvernului nr. 1447/2007 privind aprobarea Normelor financiare precizează, pe lângă nenumărate categorii legate de cheltuieli specifice: transport, masă, diurnă, cuantumurile acestora, şi premiile care se pot acorda - aspecte financiare - premii, indemnizaţii, alte drepturi pentru sportivi, pentru antrenori, tehnicieni şi specialişti.

Agenţia Naţională pentru Sport, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, federaţiile sportive naţionale, ministerele şi alte instituţii centrale, care au în subordine structuri sportive, pot acorda aceste premii sportivilor, în funcţie de valoarea performanţei, de importanţa şi de amploarea competiţiei, de contribuţia personală, în limitele bugetului aprobat.

Şi, de asemenea, un argument extrem de important, premierea performanţelor sportive se face numai în funcţie de valoarea performanţei...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi prezentarea raportului.

Doamna Camelia Gavrilă:

... care este direct proporţională cu importanţa şi amploarea competiţiei, în acord cu principiile fundamentale ale sportului.

Nu se poate face o egalizare a competiţiilor şi, implicit, o egalizare a premiilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Nefiind alte intervenţii, iniţiativa merge la votul final.

99. Proiectul de Lege pentru completarea art. 10 din Legea nr. 264/2004 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Medicale - PL-x 146/2016.

Pentru prezentarea raportului, domnul preşedinte Buicu.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc.

Este vorba despre raportul comun al Comisiei juridice, al Comisiei pentru învăţământ şi al Comisiei pentru sănătate.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul, prin două adrese din anii 2016 şi 2017, nu susţine adoptarea.

Proiectul are ca obiect de reglementare completarea art. 10 din Legea nr. 264/2004 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Medicale, privind acordarea unei indemnizaţii în cuantum de 80% din salariul mediu pe economie, membrilor corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe Medicale.

În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, din următoarele considerente.

Prin modificarea propusă, se creează o discrepanţă salarială între indemnizaţiile acordate celorlalte academii de ramură, şi anume Academia Oamenilor de Ştiinţă din România şi Academia de Ştiinţe Tehnice din România. Neimpozitarea indemnizaţiei membrilor generează un tratament fiscal preferenţial.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Nefiind intervenţii la dezbateri generale, iniţiativa rămâne pentru votul final.

100. Propunerea legislativă privind stimularea prezentării gravidelor la consultaţiile prenatale - Pl-x 119/2016.

Pentru prezentarea raportului, Comisia pentru muncă.

Iniţiatorul?

Sunteţi iniţiator? Vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Esenţa acestui act normativ este prevenţia. Şi este nevoie de prevenţie mai mult decât oricând, pentru că mortalitatea maternă şi mortalitatea infantilă au atins valoare record, în România.

A preveni este mai uşor decât să tratezi, şi nu este doar o vorbă goală.

Să vă dau câteva cifre.

O femeie din 2.600 moare în timpul sarcinii, în România. De trei ori mai mult decât în Uniunea Europeană, unde se înregistrează un deces la 1.900 de sarcini. Mortalitate similară cu a Iranului.

Mortalitatea infantilă este similară celei din Togo sau din Sama, şi este dublă faţă de media europeană, de 9,8‰.

Mai sunt şi alte cifre îngrijorătoare. Vorbesc despre prematuritate. Ştiaţi că încă un copil moare, în România, din cauza prematurităţii, iar în fiecare an se nasc 20.000 de prematuri?

Ce spune în esenţă proiectul meu, pe care l-am depus încă din sesiunea parlamentară trecută?

Fiecare gravidă, care se prezintă corect la consultaţiile prenatale, va primi o cutie finlandeză, o cutie cu bunuri de imediată necesitate, în valoare de un ISR. Ca să fiu mai explicit - Indicator Social de Referinţă.

Modelul a fost adoptat de Finlanda încă din 1938 şi l-au generalizat în 1949, şi nu este de mirare că în această ţară rata mortalităţii infantile este una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană.

Lucrurile sunt simple, mai ales că vorbim despre faptul că doar o gravidă din trei se prezintă la consultaţiile prenatale, şi colegii mei ginecologi spun că ar fi recomandate cam 8 consultaţii în acest domeniu pentru a da şansele de a naşte un copil sănătos, în România.

Am redepus proiectul în acest mandat şi este, în momentul acesta, la Comisia pentru sănătate, cu toate îmbunătăţirile necesare. Şi sper ca - odată adoptat de Comisia pentru sănătate, şi cu sprijinul Comisiei pentru muncă - să devină realitate, pentru că este clar că avem nevoie de prevenţie în acest domeniu, în România.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Prezentarea raportului?

Vă rog.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc frumos.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 119/2016 din 29 martie 2016, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative privind stimularea prezentării gravidelor la consultaţiile prenatale.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru stimularea prezentării femeilor gravide la consultaţiile prenatale, prin acordarea gratuită, pentru fiecare nou-născut viu, a unui sprijin material la nivelul Indicatorului Social de Referinţă, care este de 500 de lei.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 22 martie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Iniţiativa merge la votul final.

101. Proiectul de Lege pentru completarea art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii - PL-x 90/2017.

Prezentarea raportului?

Vă rog.

Doamna Daniela Oteşanu:

Mulţumesc frumos.

Raportul asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 90/2017, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de lege pentru completarea art. 139 din Legea nr. 53/2003.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 139 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu un alineat nou, în sensul ca, în situaţia în care o zi de sărbătoare legală, în care nu se lucrează, coincide cu cea de repaus săptămânal, aceasta să se efectueze în următoarea zi lucrătoare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 22 decembrie 2016, în condiţiile art. 75 alin. (2) Teza a III-a din Constituţia României, republicată. Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Iniţiativa merge la votul final.

102. Proiectul de Lege pentru completarea art. 2 din Legea nr.17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice - PL-x 62/2017.

Pentru prezentarea raportului, Comisia pentru muncă.

Vă rog.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc frumos.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa nr. PL-x 62/2017 din 1 februarie 2017, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru completarea art. 2 din Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 2 din Legea nr. 17/2000, în sensul înfiinţării, la nivelul fiecărui judeţ, în coordonarea consiliului judeţean, a câte unui cămin pentru persoanele vârstnice.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 22 decembrie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale nu sunt intervenţii.

Iniţiativa rămâne pentru votul final.

103. Proiectul de Lege privind "Primul loc de muncă" - PL-x 648/2015.

Comisia pentru muncă, prezentarea raportului.

Doamna Daniela Oteşanu:

Raport asupra Proiectului de Lege privind primul loc de muncă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 648/2015, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege privind primul loc de muncă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal, în vederea facilitării accesului la primul loc de muncă al tinerilor fără experienţă profesională. Prin promovarea proiectului se doreşte stimularea angajatorilor pentru a încadra în muncă, cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată, tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 29 de ani aflaţi la primul loc de muncă, prin acordarea unei sume egale cu valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, precum şi scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 6 octombrie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Nu sunt dezbateri generale.

Iniţiativa merge la votul final.

104. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 52 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. Este PL-x 275/2016. Am mai avut. Probabil că este un alt... Staţi, să-l verificăm! Este un alt PL-x.

Deci PL-x 275/2016.

Pentru prezentarea raportului comun, Comisia pentru administraţie sau Comisia juridică.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 52 din Legea nr. 208/2015.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 52 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Guvernul a transmis un punct de vedere prin care susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în calitate de primă Cameră sesizată.

Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 52 din Legea nr. 208/2015, în sensul introducerii unei cote de gen de minim 30% din numărul candidaturilor din partea unui competitor electoral, condiţie obligatorie pentru validarea listelor de candidaţi la alegerile parlamentare.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 52 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Tudor Benga.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

După cum vedeţi, proiectul acesta de lege, care este din 2016, a avut largă susţinere bipartinică şi multipartinică, la momentul acela.

Dacă ne uităm, aşa, la democraţiile consolidate şi modul în care funcţionează, vedem că ţările care au democraţiile cele mai funcţionale şi standardul de viaţă cel mai ridicat, şi în special ţările scandinave, au, totodată, şi reprezentarea cea mai mare a femeilor în politică. Şi acum, ce e corelare, ce este şi cauzare, propriu-zis, e o lungă discuţie. Dar este foarte clar că numărul femeilor în politică a crescut şi în aceste ţări, datorită cotelor obligatorii, şi cred că este o presupunere destul de cinstită să credem că am putea avea efecte similare.

Eu cred că este o propunere legislativă care poate să ajute mult înspre deschiderea şi echilibrarea competiţiei politice.

Desigur, discuţia din comisie a luat multiple forme, în ce măsură este o chestie strict meritocratică, dacă impunem cote de gen sau nu.

Părerea mea este că ar trebui să punem cote de gen.

Părerea mea este că dacă impunem cotele de gen vom atrage mai multe femei în politică.

Părerea mea este că dacă vom avea mai multe femei în politică, vom avea şi o politică mai incluzivă.

Sunt surprins despre faptul că în final - şi am votat împotriva respingerii în comisie - sunt surprins că, în condiţiile în care proiectul de lege a avut la momentul introducerii în sistem largă susţinere multipartinică, ulterior lucrul acesta s-a schimbat.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt de foarte mulţi ani în Parlamentul României. Ascult de foarte multă vreme oratori - femei şi bărbaţi - care susţin această idee, poate un procent şi mai mare de la diferite partide. Vorbesc în numele partidelor! Dar nu am observat niciun partid care să fi aplicat acest procent de bunăvoie, deşi nimeni nu l-a împiedicat.

Totodată, trebuie să vă aduc aminte că majoritatea ţărilor, care au o astfel de prevedere, au o prevedere stimulativă sau punitivă financiar, ceea ce avem şi noi. S-a adoptat o lege pentru finanţarea partidelor, iar partidele primesc o sumă de bani în plus, în funcţie de numărul, de data aceasta, al doamnelor care vor fi pe listele electorale.

Deci, avem o prevedere stimulativă, şi fiecare partid are toată largheţea de a avea chiar 50-50% dintre candidaţii eligibili. Căci cealaltă problemă este locul şi în care judeţ eu realizez să am această cotă?

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Florin Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aşa începem de fiecare dată când vorbim de la tribună, şi dumneavoastră conduceţi.

Nu cred că a fost nevoie de niciun fel de cotă de gen pentru ca unele doamne să ajungă preşedinţi de stat.

Nu cred că a fost nevoie de niciun fel de cotă de gen pentru ca unele doamne să ajungă prim-ministru.

Nu cred că a fost nevoie de niciun fel de cotă de gen pentru ca dragele noastre colege să devină parlamentare şi colege foarte serioase, pe care le respectăm cu toţii, chiar dacă nu întotdeauna cum trebuie, dar, în general, chiar ne exprimăm recunoştinţa şi aprecierea faţă de colegele noastre.

Asta este viaţa pentru toată lumea. Toţi ne supunem unor reguli. Fie că discutăm de bărbaţi sau femei, mergem împreună în faţa alegătorilor şi cred că, dacă reuşim să-i convingem că avem idei bune, programe bune şi activitate foarte bună, o să-i convingem, indiferent că suntem bărbaţi sau femei.

Niciodată n-am fost, fără să deranjez pe nimeni, un susţinător al acestei idei, nu din respect faţă de doamne. Dimpotrivă, când ne întâlnim la declaraţii politice, de regulă colegele noastre sunt cele mai serioase, sunt exemple de comportament şi atitudine la comisii, în plen.

Dar cred că toate astea nu ţin de cota de gen. Cred că toate astea ţin de fiecare dintre noi, de modul în care ne manifestăm fiecare, şi din punctul meu de vedere - repet, este un punct de vedere personal - nu cred că asta ne diferenţiază. Cred că ce ne aseamănă este munca, loialitatea, respectul pe care îl câştigăm fiecare în faţa cetăţenilor, prin proiecte.

Oricum, mi-aş dori din suflet să fie cât mai multe doamne în Parlament, pentru că, din punctul meu de vedere, aduc o notă de seriozitate şi de eleganţă. Dar, pe de altă parte, nu voi fi niciodată de acord că trebuie să ocupăm nişte locuri pe liste dacă purtăm pantaloni sau dacă purtăm o fustă.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Domnul Bacalbaşa. Şi poate reuşiţi să nu fiţi atât de scurt!

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Fosta noastră colegă din Parlament, cea cu nasul, care acum e în Costa Rica, a arătat uriaşele posibilităţi, în politică, a genului feminin. Sigur că, cu ajutorul navigaţiei!

Eu, personal, în niciun caz n-o să fiu un machist, pentru că eu am crescut într-o casă unde maică-mea ţinea strâns în mână trei nebuni - eu cu fratele meu geamăn şi taică-meu! (Aplauze.)

Ce vreau însă să spun şi de ce am luat cuvântul?

În populaţia României, în structura populaţiei României cu drept de vot, numărul femeilor este statistic mai mare decât numărul bărbaţilor. Nu cu mult, dar ceva mai mare! Deci femeile se pot autovota în toată libertatea, la ora actuală. Ca atare, o cotă preferenţială eu nu văd de ce ar exista.

Personal, când aud însă de cote preferenţiale şi de discriminare, mi se ridică părul în cap, pentru că eu, fiind unul dintre cei mai bătrâni din această adunare, am trăit epoca anilor '50, când eu nu trebuia să intru în liceu, şi numai datorită curajului profesorilor din Constanţa, de la Liceul "Mircea cel Bătrân", care au încălcat ordinul ca copiii de intelectuali, dat de un bulgar care nu ştia româneşte, tovarăşul Vîlcu, care a venit aici din "centrala spionajului sovietic" şi care a spus "Copiii de intelectuali n-au ce căuta la liceu", la Constanţa, în '56! Era tocmai Ungaria! Şi după ce am intrat cu numerus clausus, dracu’ ştie cum am intrat la Facultatea de Medicină, când aud de discriminare pozitivă, care implică automat discriminare negativă, nu mă simt bine. Şi, atenţie, e un drum foarte alunecos! (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Iulian Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Aproape că fiecare intervenţie după domnul Bacalbaşa ar trebui să însemne că ar trebui să râdem.

Ei, nu sunt chiar aşa de amuzat în seara asta şi o să vă spun de ce.

Pentru că eu nu cred că doar seriozitatea şi eleganţa sunt aportul femeilor în Parlamentul României, aşa cum a spus stimatul nostru coleg.

Este foarte important să avem femei în Parlamentul României, pentru că avem o majoritate de femei în ţara asta.

Sunt un politician tânăr. Nu am multe mandate în spatele meu, ca domnul Márton Árpád, dar vreau să vă spun că de acolo, de la scaunul secretarului Camerei Deputaţilor, am numărat doar 12 femei, într-o sală plină de bărbaţi. Vi se pare corect? Nu, nu mi se pare corect!

Şi o să vă mai spun un lucru. Vi se pare corect ca bărbaţii să propună şi ei să legifereze chestiuni care ţin de gravide, de femei care au nevoie de asistenţă?! Nu, nu mi se pare corect! Nu mi se pare corect ca un număr aşa de mare de bărbaţi să legifereze chestiuni care ţin de violenţa împotriva femeilor, când bărbaţii, de cele mai multe ori, sunt cei care exercită violenţă faţă de femei.

Susţin această lege, avem nevoie de mai multe femei în politică, chiar dacă asta presupune o cotă de gen.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Iniţiativa merge la votul final.

105. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006, republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap - Pl-x 441/2016.

Domnul preşedinte Buicu, prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc.

Raport comun al Comisiei pentru muncă şi al Comisiei pentru sănătate.

Am avut în vedere avizul nefavorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse, al Comisiei pentru drepturile omului, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, punctele de vedere negative ale Guvernului din 2016 şi 2017.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin introducerea unui nou articol, art. 26¹.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisiile propun respingerea iniţiativei legislative, din următoarele considerente:

- condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate sunt reglementate de Titlul VIII - Asigurările sociale de sănătate din Legea nr. 95/2006. Astfel, pachetul de bază pentru dispozitivele medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale în ambulatoriu cuprinde fotoliul rulant acordat pe perioadă nedeterminată sau pentru perioadă determinată, cu antrenare manuală sau electrică, respectiv triciclu pentru copii.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Iniţiativa merge la votul final.

106. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap - Pl-x 490/2016.

Vă rog.

Prezentarea raportului, domnul preşedinte Buicu.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc.

Este vorba de raportul comun al Comisiei pentru muncă şi al Comisiei pentru sănătate.

Am avut în vedere avizul negativ al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse şi al Comisiei pentru drepturile omului, avizul negativ al Comisiei pentru învăţământ, punctele de vedere negative ale Guvernului din 2016 şi 2017.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare introducerea în Legea nr. 448/2006 a unui nou articol, art. 19¹.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat.

În urma finalizării dezbaterilor, comisiile vă propun respingerea iniţiativei legislative, din următoarele considerente:

- nu se justifică introducerea unei astfel de obligaţii în sarcina instituţiilor, întrucât nu există constituit un grup organizat al interpreţilor autorizaţi.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Iniţiativa merge la votul final.

107. Proiectul de Lege pentru completarea art. 8 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat - PL-x 78/2017.

Din partea Comisiei pentru muncă, prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Daniela Oteşanu:

Mulţumesc frumos.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 8 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 78/2017, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 8 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 8 din Legea nr. 416/2001, cu un nou alineat, alin. (2š), în sensul ca persoanele din zonele necooperativizate, care au vârsta standard de pensionare şi care nu beneficiază de prestaţii dintr-un sistem de asigurări sociale, să beneficieze de ajutorul social prin exceptarea de la prevederile art. 8 alin. (2š) din legea menţionată.

Proiectul de lege a fost adoptat şi de Senat şi face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Iniţiativa merge la votul final.

E ora 18,00 aproape.

Vă mulţumesc şi o să declar închisă şedinţa noastră de astăzi.

O seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,58.