Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,14.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici, înlocuit de domnul deputat Georgian Pop, şi de domnul deputat Iulian Bulai, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Vă rog să luaţi loc, să putem începe şedinţa de plen.

Declar deschisă şedinţa de astăzi şi vă anunţ că din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa, până în acest moment, 185.

Ordinea de zi pentru zilele de astăzi, 20, şi mâine, 21, precum şi programul de lucru au fost distribuite.

Dacă sunt observaţii la ordinea de zi?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Simonis, din partea Grupului PSD.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să supuneţi votului următoarele propuneri - şi anume, poziţia 46 de pe ordinea de zi - PL-x 454/2018 - retrimitere la comisie, două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Staţi puţin.

Deci este vorba despre PL-x 454, EUROCONTROL-ul, da?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da, PL-x 454/2018.

Domnul Florin Iordache:

PL-x 454, cu Ordonanţa nr. 33.

Supun votului dumneavoastră ca proiectul de lege de la poziţia 46 să fie mutat pe poziţia 5 şi să fie retrimis comisiei, două săptămâni. Să înceapă votul.

99 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă. A fost adoptată.

Următoarea propunere, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

PL-x 602/2017...

Domnul Florin Iordache:

La ce poziţie?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Poziţia 259 pe ordinea de zi...

Domnul Florin Iordache:

Staţi puţin...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

... retrimitere la comisie, două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Este vorba despre completarea Legii nr. 76, da? PL-x 602/2017, da?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

PL-x 602, da.

Domnul Florin Iordache:

PL-x 602 - îl aducem pe poziţia 6 şi îl retrimitem, două săptămâni, Comisiei pentru muncă. Să înceapă votul.

Mulţumesc.

103 voturi pentru, 43 de voturi împotrivă, o abţinere. S-a adoptat şi această propunere.

Mai departe.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pl-x 404/2018...

Domnul Florin Iordache:

Ce poziţie?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Poziţia 33 pe ordinea de zi.

Să fie adus pe poziţia 24¹...

Domnul Florin Iordache:

Staţi puţin. Este Pl-x 404?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pl-x 404/2018.

Domnul Florin Iordache:

PL-x 404, da. Pentru completarea Legii nr. 80, da?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Cu raport de la Comisia pentru apărare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pe poziţia 24¹.

Domnul Florin Iordache:

Da. Îl aducem mai în faţă, să poată fi discutat. Să înceapă votul.

101 voturi pentru, 14 voturi împotrivă, 35 de abţineri. S-a adoptat.

Mai departe.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Şi ultima propunere de modificare.

PL-x 322/2017, de la poziţia 50, să fie adus pe poziţia 24¹.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Poziţia 50, unde sunt 3 proiecte, unul de adoptare. Este vorba despre Legea nr. 76, da?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu. Două...

Domnul Florin Iordache:

Nu, 3 rapoarte avem. Avem 3 rapoarte, domnule coleg. Unul de adoptare şi două de...

Da, un raport comun. Bun.

Să înceapă votul.

144 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă, 4 abţineri. Propunerea a fost adoptată.

Alte grupuri parlamentare dacă au propuneri de modificare a ordinii de zi? Nu.

Bun. În aceste condiţii, intrăm în ordinea de zi.

Primul proiect.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006; PL-x 126/2018.

Guvernul?

Vă rog. Ministerul Agriculturii.

Avem raport comun, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu.

Domnul Claudiu-Sorin Roşu-Mareş (secretat de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă salut, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 exceptează de la interzicerea păşunatului pe terenul agricol, între 6 decembrie şi 24 aprilie, în cazurile în care proprietarul animalelor domestice este şi proprietar sau deţine cu orice titlu terenul agricol sau are un acord scris al deţinătorului de teren.

Odată discutată în comisie, această ordonanţă, au apărut anumite amendamente, iar raportul comun al celor două comisii este susţinut şi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisiile? Cine prezintă raportul?

Comisia pentru agricultură.

Vă rog, domnule Dîrzu.

Domnul Ioan Dîrzu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La finalul dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi - înregistrându-se o abţinere şi 5 voturi împotrivă - să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse redate în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Aţi prezentat raportul comun.

Începem dezbaterile.

Domnul Korodi, din partea UDMR.

Se pregăteşte domnul Simion, de la PSD.

Domnul Korodi Attila:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Este un proiect de lege care aduce, după părerea mea, şi după părerea noastră, îmbunătăţiri semnificative - de exemplu, în domeniul despăgubirilor care trebuie efectuate de statul român, în cazul unor pagube sau daune provocate de animale sălbatice.

Este important ca aceia care au activităţi agricole sau ţin o gospodărie, în momentul în care înregistrează pagube sau au probleme din punctul de vedere al capacităţii de muncă, dacă au pierderi financiare, acestea să fie suportate de statul român.

Eu cred că textul în proiectul de lege este bun.

Mai aduce un element pozitiv. Dacă sunt consilii judeţene care vor să ajute ca dinamica plăţilor să fie mai rapidă, mai bună, atunci pot să aibă un protocol de înţelegere cu Ministerul Mediului, cu privire la prefinanţarea daunelor şi acoperirea acestor cheltuieli, după aceea, de către ministerul de resort.

Un alt element foarte important. Este prima dată când vorbim foarte deschis de daune provocate de atacul animalelor sălbatice asupra omului. Acestea pot fi daune care înseamnă incapacitate de muncă. Poate să fie şi cazul, din nefericire, în care vorbim despre moartea unui om, iar atunci statul trebuie să finanţeze tot ce înseamnă costuri, dar trebuie să acopere şi daunele morale.

Textul găsit în proiectul de lege este unul corect.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Grupul PSD, domnul Simion, vă rog.

Domnul Lucian-Eduard Simion:

Stimaţi colegi,

Pe lângă modificarea art. 23 din Legea nr. 407, aprobată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 105, prin care s-a modificat această perioadă a păşunatului pe terenurile deţinute de proprietarii de animale sau cele pentru care au acordul scris al destinatarilor acestora, a apărut necesitatea, în urma dezbaterii în comisii, a amendării şi altor articole din Legea vânătorii, astfel încât aceasta să răspundă problemelor actuale ridicate de administratorii de fonduri cinegetice, gestionari, asociaţii profesionale, Ministerul Pădurilor şi Apelor.

Astfel, necesitatea de a asigura tratament egal pentru gestionarii privaţi ai fondurilor cinegetice a impus asigurarea legală a posibilităţii de cesionare a acestor fonduri, cu excepţia RNP - Romsilva, ICAS şi unităţile de învăţământ.

Prin amendamentele introduse, impunem ca pagubele cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic să fie compensate direct şi în cel mai scurt timp de Autoritatea Publică Deconcentrată pentru Silvicultură, autoritate care, prin organele sale teritoriale, poate să acţioneze prompt. Iar în cazul în care se dovedeşte că gestionarul fondului cinegetic a omis să respecte obligaţiile privind prevenirea pagubelor, Autoritatea Publică Deconcentrată pentru Silvicultură poate să recupereze sumele plătite.

Despăgubirile pentru pagubele produse în urma accidentelor de circulaţie, cu exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, se suportă de administratorul drumului, dacă nu sunt montate indicatoare "Atenţie, animale!" sau de conducătorul auto, în cazul existenţei acestor indicatoare.

Acest proiect a făcut subiectul unor largi dezbateri la care au participat toţi factorii interesaţi, în cadrul unei subcomisii pe care am coordonat-o, care a luat în discuţie toate amendamentele depuse.

Nimic nu este perfect, dar cred că am lămurit majoritatea problemelor ridicate, realizând o concordanţă între amendamente.

PSD va vota acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Grupul USR.

Domnule Zainea, vă rog.

Domnul Cornel Zainea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul USR se va abţine de la vot. Nu suntem de acord cu modul în care se legiferează în acest moment în România. Practic, am plecat de la o ordonanţă care reglementează modul în care se face păşunatul în România şi am ajuns la modificarea Legii vânătorii.

Nu suntem de acord cu acest mod de lucru şi ne vom abţine de la vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Încă un vorbitor, domnul Magyar.

Vă rog, domnule coleg.

Domnul Magyar Loránd-Bálint:

Stimaţi colegi,

Grupul UDMR va vota acest proiect de lege. Considerăm că modificările aduse ajută utilizatorii terenurilor agricole. Am redus în mod semnificativ obligaţiile acestora. Şi considerăm că despăgubirile în modul acesta o să fie obţinute mai uşor faţă de cum a mers până acum.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte înscrieri la dezbateri.

Avem 19 amendamente admise şi 7 amendamente respinse.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

La 2 marginal, la articolul unic, dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 3 până la 10 dacă sunt intervenţii, la amendamente admise. Nu.

De la 11 la 19, la amendamentele admise, dacă sunt intervenţii? Nu.

Am finalizat dezbaterile.

Rămâne la votul final; are caracter ordinar.

Bun. Trecem mai departe.

29. Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure şi plantelor medicinale în zona montană; PL-x 147/2018.

Dacă în numele iniţiatorilor doreşte cineva să intervină? Nu doreşte.

Comisia pentru agricultură. Cine prezintă raportul?

Comisia pentru agricultură? Domnul Stănescu, domnul Dîrzu...

Comisia pentru agricultură?

Da, domnul Steriu.

Vă dau eu...

Este cu Programul de înfiinţare a centrelor de colectare, domnule Steriu.

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

Comisia a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure şi plantelor medicinale în zona montană, transmis cu adresa PL-x 147 din 26 martie 2018.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 20 martie 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure şi plantelor medicinale în zona montană.

La finalul dezbaterilor, membrii comisiei sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi - înregistrându-se 4 abţineri - să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure şi plantelor medicinale în zona montană, cu amendamentele admise şi amendamentele respinse redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Mulţumesc.

Avem 13 amendamente admise şi un amendament respins.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

2 marginal?

La 3 marginal, la art. 1 dacă sunt intervenţii? Nu.

Articolul 2, cu cele 4 alineate. Intervenţii? Nu.

Articolul 3? Nu sunt intervenţii.

Capitolul II, art. 4. Dacă sunt intervenţii? Nu.

Articolul 5? 6? 7? 8?

Articolul 9, cu cele 5 alineate. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Rămâne la votul final; are caracter ordinar.

Următorul.

24¹. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare; Pl-x 404.

Dacă din partea colegilor noştri iniţiatori doreşte cineva? Nu.

Domnul Bejinariu.

Raportul Comisiei pentru apărare.

Vă rog.

Domnul Eugen Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 80/1995, în sensul instituirii posibilităţii rămânerii în activitate a cadrelor militare cu stare corespunzătoare de sănătate, la cerere şi cu acordul conducerii instituţiei din care fac parte, până la vârsta de 65 de ani, precum şi modificarea limitelor de vârstă în grad până la care cadrele militare în rezervă pot fi menţinute în funcţie.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ această iniţiativă.

Comisia pentru muncă a avizat negativ propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ, cu avizul nr. 920, a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) şi ale art. 118 din Constituţia României, republicată.

În conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, la dezbaterea proiectului de lege au participat reprezentanţi ai tuturor instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

În urma dezbaterilor, în şedinţele din 7 şi 13 noiembrie 2018, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Avem 3 amendamente admise în raport.

La titlul legii dacă sunt intervenţii? Nu.

La articolul unic dacă sunt intervenţii? Nu.

La articolul 86 alineatul (1) - se elimină şi alin. (3) şi alin. (4) se reformulează. Dacă mai aveţi dumneavoastră intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final; are caracter organic; mâine, la ora 12,00.

24². Proiectul de Lege pentru modificarea art. 66 alin. (4) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, PL-x 322/2017; are raport de adoptare.

Colega noastră, doamna deputat Violeta Răduţ, va prezenta raportul.

Dar veţi prezenta şi raportul de respingere al Propunerii legislative pentru modificarea art. 66 alin. (4) din Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă; este vorba despre Pl-x 527/2017.

Vă mulţumesc, doamnă deputat. Aveţi cuvântul.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 66 alin. (4) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă - PL- x 322/2017 şi Propunerea legislativă pentru modificarea art. 66 alin. (4) din Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă - Pl-x 527/2017, trimise comisiei cu adresele PL-x 322/2017 şi, respectiv, Pl-x 527/2017.

Ambele iniţiative legislative au ca obiect de reglementare modificarea art. 66 alin. (4) din Legea nr. 76/2002, în sensul majorării termenului în care persoanele private de libertate pot urma un program de formare profesională organizat de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv, a municipiului Bucureşti, de la 9 luni la 12 luni, dar nu mai puţin de 3 luni, până la ultima zi de executare a pedepsei ori a măsurii educative, sau până la data la care pot fi propuse pentru liberare condiţionată ori pentru înlocuirea măsurii internării într-un centru educativ cu măsura asistării zilnice.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Pentru ambele iniţiative legislative, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Iniţiativele legislative fac parte din categoria legilor organice.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât adoptarea, cu amendamente, a respectivului proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă sunt intervenţii din partea colegilor?

Nu sunt intervenţii.

Avem 3 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

La articolul unic, intervenţii? Nu.

La articolul 66 alin. (4) dacă sunt intervenţii? Nu.

Rămân la votul final.

Am revenit la ordinea de zi... suntem la PL-x 134.

30. Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului de încurajare a investiţiilor din zona montană; PL-x 134/2018; caracter ordinar.

Iniţiatorii doresc? Nu doresc.

Comisia pentru agricultură.

Domnule Steriu, lăsaţi-o pe doamna Moldovan şi prezentaţi raportul.

Zona montană... suntem cu zona montană - investiţii în zona montană - PL-x 134.

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

PL-x 134/2018.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Programului de încurajare a investiţiilor din zona montană.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată, cu dezbaterea pe fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului de încurajare a investiţiilor din zona montană, transmis cu adresa PL-x 134 din 19 martie 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Programului de încurajare a investiţiilor din zona montană pentru perioada 2018-2020, în vederea facilitării accesului la finanţare pentru producătorii şi crescătorii de animale din zona montană, în valoare totală de un miliard de euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi - 4 abţineri - să se supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului de încurajare a investiţiilor din zona montană, cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Sunt 13 amendamente admise.

La titlul legii, intervenţii? Nu.

Capitolul I, intervenţii? Nu.

Articolul 1?

Articolul 2?

Articolul 3?

Capitolul II, art. 4? 5? 6? 7? 8? 9?

Rămâne la votul final; are caracter ordinar.

Următorul.

31. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevilor din clasele I - IV din învăţământul de stat şi confesional; PL-x 146/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte.

Raport comun, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru administraţie.

Comisia pentru învăţământ, da?

A, Comisia pentru administraţie. Bun.

Vă rog.

Este vorba de un raport suplimentar, doamnă, da?

Doamna Rodica Paraschiv:

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport au primit, spre dezbatere în fond, proiectul de lege.

În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor, din ziua de miercuri, 12 septembrie 2018, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, s-a hotărât retrimiterea proiectului de lege, comisiilor sesizate în fond, în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 509/2006, în sensul modificării sursei de finanţare, precum şi al stabilirii unor reguli privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din data de 20 martie 2018.

Pentru acest proiect de lege s-a întocmit un raport comun, în data de 8 mai 2018, prin care s-a propus, cu majoritate de voturi - 5 voturi împotrivă - adoptarea acestuia cu amendamentele admise.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a dezbătut în şedinţa din data de 3 octombrie 2018.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte integrantă din raportul preliminar suplimentar.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din data de 23 octombrie 2018 şi, în urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu 10 voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi două abţineri, adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise şi respinse, prezentate în anexa care face parte integrantă din raportul preliminar suplimentar.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise şi respinse, prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun suplimentar.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Dezbateri generale.

Domnule Zisopol, vă rog.

Şi apoi, domnul Romanescu.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Aplicarea legii, de-a lungul timpului, este cel puţin interesantă, în ceea ce priveşte modul în care s-a acordat finanţarea.

În anul şcolar 2007-2008, finanţarea a fost asigurată de Ministerul Educaţiei Naţionale.

Începând de anul viitor, deci din anul 2008, finanţarea a fost asigurată din bugetele locale. Şi ceea ce este foarte interesant, începând cu anul 2015 nu s-a mai asigurat finanţarea. Practic, modificările şi completările la această iniţiativă, la această propunere legislativă, îşi propun, toate acestea, să rezolve problemele pe care vi le-am amintit anterior.

De aceea, în acest context, membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota în favoarea acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Romanescu, Grupul PNL, şi apoi domnul Ciuhodaru.

Domnul Cristinel Romanescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Iniţiativa propune acordarea de miere de albine, ca supliment nutritiv pentru preşcolarii şi elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat şi confesional. Aceasta nu constituie o măsură de reducere a abandonului şcolar, iar unii copii pot fi alergici la miere şi să nu ştie acest lucru.

Mai mult, aşa cum se prevede în textul legii, borcanul de miere de 250 de ml ajunge acasă şi, practic, nu ştim cine poate să-l consume.

PNL susţine introducerea mesei la şcoală, care ar fi o măsură reală de reducere a abandonului şcolar.

Programul actual "Cornul şi laptele" şi-a atins limitele, s-a transformat în multe locuri în risipă şi nu mai serveşte scopului pentru care a fost creat.

Alimentaţia sănătoasă în şcoală poate combate abandonul şcolar şi stimula incluziunea socială, elevii pot fi educaţi în spiritul unui regim de viaţă sănătos.

PNL susţine generalizarea Programului-pilot "Masă la şcoală", pentru că "pilotarea" lui în 50 de unităţi şcolare a demonstrat că, acesta contribuie masiv la reducerea abandonului şcolar. Este de neînţeles pentru noi decizia Guvernului de a se "pilota" acest program pentru un al treilea an şi, între timp, să introducem, ştiu eu, miere de albine, păstârnac sau alte legume.

De aceea, acestea sunt motivele pentru care deputaţii PNL vor vota pentru respingere.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ciuhodaru şi se pregăteşte domnul Turcescu.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu înţeleg de ce un program care în esenţă este bun ar trebui să fie respins. Şi am fost printre primii care am propus în Parlamentul României acea iniţiativă legislativă privind acordarea unei mese calde în şcoli, mai ales că pentru mulţi copii din România este singura.

Acest proiect este un proiect bun, mai ales că vine cu reglementări foarte clare în ceea ce priveşte calitatea şi modul cum va fi distribuită această miere, iar mierea polifloră este greu accesibilă pentru mulţi dintre aceşti copii.

Eu sper să nu ne opunem proiectelor bune pentru sănătatea copiilor doar pentru că vin dintr-o parte a politicului sau alta, şi că Parlamentul României va găsi cele mai bune soluţii ca aceste programe să devină funcţionale, nu să fie blocate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Turcescu, vă rog.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Grupul PMP va vota pentru acest proiect de lege. Şi am să vă spun şi de ce i-am rugat pe colegii mei să votăm în favoarea acestui proiect, pentru că, dincolo de beneficiile, sigur, pe care mierea de albine le poate aduce copiilor, mai este un lucru asupra căruia aş vrea să vă atrag atenţia - şi o spun în calitate de apicultor amator.

Populaţia de albine în România zilelor noastre constituie, pentru agriculturi în special, şi pentru apicultori mai ales, o îngrijorare continuă.

În România ultimilor ani, din cauza unor politici iresponsabile de folosire a tot soiul de substanţe date uneori din avion peste culturile de cereale, de floarea-soarelui, de porumb, de grâu, şi aşa mai departe, au fost decimate milioane şi milioane de familii de albine. În urmă cu câţiva ani foarte mulţi apicultori din România au plâns realmente, la propriu, au plâns văzând mii de stupi morţi.

Din această perspectivă, aşa cum am propus şi colegilor din Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, mi-aş dori foarte mult să găsim formula prin care, neîncălcând, desigur, convenţiile stabilite prin Tratatul Uniunii Europene, să încercăm să sprijinim apicultorii din România, în aşa fel încât mierea de albine care va fi folosită pentru acest program să provină, dacă s-ar putea exclusiv, dacă nu măcar în cea mai mare parte, din producţia internă. Ar fi un lucru extraordinar pentru apicultorii români, pentru că, în felul acesta, pe lângă faptul că apicultura românească ar beneficia de un sprijin, sunt convins că şi autorităţile din Ministerul Agriculturii ar impune nişte reguli mult mai stricte pentru felul în care sunt folosite în momentul de faţă substanţele despre care vă povesteam mai devreme şi care au decimat - subliniez - milioane de familii de albine, în România ultimilor ani.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii din partea colegilor? Nu.

Avem 12 amendamente admise şi un amendament respins.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

De la 2 la 7 dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 8 la 12, intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

Următorul.

32. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 59/1994 privind reglementarea operaţiunilor de import-export care se derulează prin cliring, barter şi cooperare economică internaţională în baza acordurilor comerciale şi de plăţi guvernamentale; PL-x 434/2018.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Şi apoi Comisia pentru politică economică.

Domnul Florin Horaţiu Iura (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa nr. 59/1994 privind reglementarea operaţiunilor de import-export care se derulează prin cliring, barter şi cooperare economică internaţională în baza acordurilor comerciale şi de plăţi guvernamentale a fost creat cadrul legal prin care se autorizează Guvernul să aprobe negocierea drepturilor şi obligaţiilor care decurg din acordurile comerciale şi de plăţi guvernamentale şi aranjamente tehnice corespunzătoare înregistrate în conturile de cliring, barter şi cooperare economică internaţională.

Prin adoptarea prezentului act normativ se propune eliminarea reprezentantului MAI din componenţa Comisiei interdepartamentale pentru analiza şi avizarea ofertelor referitoare la nivelul şi gradul de recuperare şi angajare, precum şi a modalităţilor de încasare a drepturilor şi de plată a obligaţiilor, respectiv asigurarea unei analize în cadrul comisiei, anual, a situaţiei interne din toate statele debitoare României, precum şi a posibilităţii de recuperare a drepturilor valutare din aceste ţări. Respectiv, sintagma "Ministerul Economiei şi Comerţului" se va înlocui cu sintagma "Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat".

Susţinem adoptarea prezentului act normativ în forma adoptată de către comisie.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Raportul comisiei - Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Cine prezintă raportul?

A, dumneavoastră?

Vă rog.

Domnul Bogdan-Alin Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 59/1994 privind reglementarea operaţiunilor de import-export care se derulează prin cliring, barter şi cooperare economică internaţională în baza acordurilor comerciale şi de plăţi guvernamentale.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat prezentul act normativ.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 59/1994 privind reglementarea operaţiunilor de import-export care se derulează prin cliring, barter şi cooperare economică internaţională în baza acordurilor comerciale şi de plăţi guvernamentale, republicată.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, prezentul proiect de lege, cu un amendament admis, care este redat în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Din partea Grupului PNL, domnul Gheorghe Daniel Andrei, la dezbateri generale.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această lege, pe care şi noi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, o vom vota, prevede, de fapt, un mecanism prin care statul să încerce să recupereze o serie de drepturi valutare care provin din relaţii de schimburi comerciale, desfăşurate în special în perioada anilor '70 şi a anilor '80, până la Revoluţie, în timpul regimului comunist. Vorbim aici de nişte drepturi valutare care au rezultat în urma unor relaţii cu o serie de state care au alt sistem social, unele din ele, majoritatea, de fapt, nici nu au cunoscut democraţia după 1989, şi care, unele dintre ele, chiar se găsesc într-un stadiu de izolare internaţională sau, din păcate pentru destinul lor, s-au prăbuşit după anii '90 şi anii 2000.

Este o situaţie destul de complicată. Sperăm că Guvernul va reuşi să identifice să zicem aşa, firul acelor sume în valută pe care trebuie să le recupereze statul român. Întâi trebuie să ia contactul cu autorităţile din ţările respective. Este o chestiune destul de complicată şi la nivel diplomatic aici, este o chestiune care ţine, în primul rând, de capacitatea statului român de a putea dezvolta legături cu nişte naţiuni, unele dintre ele care nu traversează deloc perioade propice pentru ceea ce înseamnă economia şi relaţiile comerciale, cu care România, de regulă, nu prea a mai avut legături de vreo 30 de ani.

Este o lege complicată, o lege care pur şi simplu vine să creeze un cadru pentru ceva, ceva ce vedem mai departe.

Demersurile trebuie făcute pe mai multe căi, atât la nivel guvernamental, cât şi nu numai, sunt şi alte modalităţi prin care se poate intra în contact cu responsabilii de la vârful statelor respective.

Sperăm că Guvernul va fi în stare să găsească şi măcar să recupereze acele sume, acele drepturi financiare pe care România le deţine într-o serie de state terţe. Timp de 25-30 de ani, din păcate, România nu a reuşit să recupereze mai nimic din toate aceste datorii pe care anumite ţări din Asia, din Africa şi din America Latină le aveau la adresa României.

Aşadar, votăm această lege, dar măcar sperăm să aibă şi anumite rezultate concrete care să se vadă în recuperarea măcar parţială a acestor drepturi valutare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Botez, Grupul USR.

Vă rog.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege nu face decât să ne ajute cumva să ţinem relaţiile calde cu aceste state, de la care mai avem de recuperat nişte bani. Sunt slabe şanse ca în viitorul apropiat să reuşim să recuperăm ceva, dar este important ca aceste state să fie conştiente de faptul că ne dorim acele sume înapoi.

Noi, Grupul USR, vom vota pentru.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă mai aveţi intervenţii? Nu mai aveţi intervenţii.

Avem 5 amendamente admise. Imediat, să ajung la ele.

La titlul legii dacă sunt intervenţii? Nu.

Articolul 1. Intervenţii? Nu.

Articolul 3? 4?

Rămâne la votul final.

Mulţumesc.

Mâine la ora 12,00 vot final.

Mai departe.

33. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002; Pl-x 413/2018; caracter organic.

Colegii care au fost iniţiatori doresc să intervină? Nu doresc.

Comisia pentru cultură?

Vă rog.

Comisia pentru cultură, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată cu această propunere legislativă, pe data de 2 octombrie 2018.

S-a solicitat aviz de la Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Până la data redactării raportului s-a primit avizul favorabil din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

La lucrările Comisiei au fost prezenţi 12 deputaţi, din totalul de 15 membri ai comisiei.

A participat din partea ministerului domnul secretar de stat Ion-Ardeal Ieremia.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 504/2002, în sensul instituirii obligativităţii informării asupra numărului de telefon "Telverde destinat victimelor violenţei domestice", în cadrul programelor de televiziune şi de radiodifuziune care abordează tema violenţei domestice.

Comisia a examinat avizul favorabil, cu observaţii şi propuneri, emis de Consiliul Legislativ şi propune aprobarea legii, cu amendamentele admise, cuprinse în prezentul raport.

Dacă-mi permiteţi, aş lua cuvântul şi la dezbateri, ca coiniţiator al legii.

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg, aţi terminat prezentarea raportului?

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Aţi terminat prezentarea raportului. Acum vorbiţi ca iniţiator. Şi o să o invit pe colega noastră de la UDMR, doamna deputat Éva-Andrea Csép.

Vă rog.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar:

Colega noastră de la UDMR este iniţiatorul principal. Eu sunt coiniţiatorul acestei legi.

Legea este o prevedere foarte simplă.

Constatând că avem o problemă gravă în societate, respectiv violenţa domestică, şi că avem un mecanism relativ eficient, respectiv "Telefonul verde pentru victimele violenţei domestice", care este - statistica arată - apelat într-un număr nesemnificativ de cazuri, raportat la fenomenul violenţei domestice. Şi de aceea acest număr de telefon trebuie popularizat.

Unul din - credem noi - mijloacele eficiente prin care acest număr de telefon poate fi popularizat este acela ca în toate emisiunile de radio şi televiziune în care este abordată tema violenţei domestice, numărul acestui telefon, în cadrul emisiunilor de televiziune trebuie afişat şi moderatorul trebuie să facă menţiunea că există acest telefon la care pot apela aceste victime.

Cam aceasta este prevederea. Se completează cu două, trei articole Legea audiovizualului.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

O rog pe doamna Andrea Csép, ca şi iniţiator, şi apoi domnul Ciuhodaru.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vorbim de un proiect de lege care pune în evidenţă existenţa unui număr verde, gratuit apelabil, pe care îl are ANES - Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi.

Este o linie telefonică verde, disponibilă 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână, şi este destinată în special victimelor violenţei domestice.

Sunt angajaţi specialişti care sunt dispuşi să ofere ajutor persoanelor care sunt în necaz, dar, totodată, multă lume nu are cunoştinţă despre existenţa acestui număr verde.

Iniţiativa legislativă este o continuare a implementării Convenţiei de la Istanbul, deoarece credem că trebuie să facem tot posibilul ca acele persoane care sunt victime, să ştie unde pot apela să ceară ajutor. Dar nu numai ei, ci şi persoanele care au chiar printre prieteni, printre vecini sau colegi de serviciu, femei care sunt expuse abuzului aproape în fiecare zi, sau sunt nevoite să alerge de acasă, împreună cu copiii, în mijlocul nopţii.

Proiectul de lege prevede ca în emisiunile de televiziune, dar şi în cele de radio, când este vorba despre violenţa domestică, obligatoriu acest număr verde să fie afişat, pentru a veni în sprijinul victimelor şi a le ajuta.

Este o iniţiativă care a fost sprijinită de mai mulţi colegi şi, pe această cale, doresc să le mulţumesc colegilor din celelalte partide care au semnat acest proiect de lege. UDMR o va susţine şi credem că este nevoie de ajutorul tuturor ca să combatem violenţa domestică, mai ales că pe 25 noiembrie este Ziua internaţională a combaterii violenţei împotriva femeilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă colegă.

În continuare, domnul Ciuhodaru.

Se pregăteşte domnul Bulai şi apoi doamna Bîzgan.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bătaia nu-i ruptă din rai, dar tratez în fiecare zi, la Spitalul Clinic de Urgenţă "Nicolae Oblu" victimele violenţei domestice. Şi, într-adevăr, bariera educaţională, bariera informativă este una dintre cele mai puternice în ceea ce priveşte prevenirea şi protejarea acestor victime.

Chiar dacă acest număr de telefon există din 2015, nimeni nu ştie de el sau prea puţină lume, aşa că el este, dacă vreţi, ca agheasma, nici n-ajută, nici nu strică, în astfel de situaţii.

Pe de altă parte, este bine că se face popularizarea acestui număr şi sunt convins că foarte multe femei, şi nu numai, agresiuni ale violenţei domestice vor fi protejate şi vor şti pe cine să sune şi vor primi această orientare.

Dar, pe de altă parte, vă reamintesc că şi viol înseamnă violenţă şi că victimele agresiunilor sexuale, pedepsele pentru aceste agresiuni sexuale au fost scăzute, în urma noului Cod penal, şi sper să-mi susţineţi demersul legislativ prin care vrem pedepsirea aspră a acestor fapte abominabile.

Vreau toleranţă zero pentru violenţă, indiferent de cum s-ar afla, şi cred că această nouă lege va aduce un pic mai bine pentru cei care se află într-o astfel de situaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul USR, domnul secretar Bulai.

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Violenţa este prezentă peste tot în România.

Avem violenţă pe stradă, avem violenţă verbală, poate şi de altfel, în Parlamentul României, avem violenţă în familie.

Este trist că aşa de multe persoane se confruntă cu un comportament de neexplicat, pentru a-şi manifesta frustrările sau modul de a comunica.

Statistica, în România, este departe de a fi ideală. Avem o femeie agresată odată la 30 de secunde, în România.

Una din 10 femei este victimă a violenţei domestice, în România.

În 2017, o femeie a murit, în România, la fiecare opt zile.

Mă bucur foarte mult că această iniţiativă va putea reprezenta un instrument de ajutor faţă de aceste victime, care de cele mai multe ori sunt închise, li se îngrădeşte dreptul la a lua contact cu autorităţile sau cu o formă de ajutor care le-ar putea ajuta.

Avem nevoie de mai multe asemenea măsuri care să vină în întâmpinarea victimelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Bîzgan, vă rog.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Dragi colegi,

Aş dori doar să felicit iniţiatorul şi pe ceilalţi iniţiatori ai legii, pentru că ajungem să rezolvăm probleme reale, la firul ierbii, prin modificări aşa-zis simple, dar care până acum nu au fost realizate şi care, într-adevăr, pot să modifice şi să schimbe viaţa oamenilor.

În cazul acesta, ca şi în cazul votului pe care l-am dat cu toţii pentru modificările Legii nr. 217/2003, vă sunt şi vă suntem cu toţii recunoscători, pentru că, împreună cu această prevedere legislativă, înseamnă că am mai făcut un pas spre normalitate, un pas spre a recunoaşte şi a proteja dreptul oricărui cetăţean din România să se dezvolte aşa cum trebuie şi la plin potenţial.

Vă mulţumesc încă o dată şi felicitări iniţiatorilor. O propunere legislativă excelentă!

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

A fost lăudată această iniţiativă de toţi colegii.

Avem cinci amendamente admise.

Dacă la titlul legii, sunt intervenţii? Nu.

Articolul unic, intervenţii? Nu.

Articolul 17, intervenţii?

După Capitolul III⁴, intervenţii?

III⁵, intervenţii? Nu.

Şi la art. 90, intervenţii?

Rămâne la votul final. Caracter organic.

Următoarea.

34. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi şi a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001; Pl-x 387/2018.

Dacă iniţiatorii doresc? Nu doresc.

Comisia pentru administraţie ...

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu(din sală):

Da.

Domnul Florin Iordache:

A, domnul Rodeanu.

Păi, nu v-aţi...

Nicio problemă! Vă rog, am întrebat.

Vă rog, domnule Rodeanu.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Înainte de a depune acest proiect, am studiat fenomenul de migraţie. Şi acolo, în urma studiilor făcute, am văzut că România nu este afectată numai de o migraţie spre exterior, spre celelalte state ale Uniunii Europene, cât şi suportă un fenomen migraţionist interior foarte interesant. Şi am văzut, am analizat şi am regăsit foarte mulţi cetăţeni care au plecat din centrele urbane mari spre centrele urbane mai mici. Acolo au găsit acelaşi confort în ceea ce priveşte serviciile sociale de care beneficiază, dar şi o mai mare flexibilitate în ceea ce priveşte relaţiile cu administraţia publică locală. Şi discutăm acum despre municipii, municipii de rang II, în jurul cărora se observă o dinamică economică mult mai accentuată ca în centrele urbane mari.

Şi privind această situaţie, pusă într-un context al următorului exerciţiu financiar 2020, în care cooperarea regională este unul dintre punctele importante de eligibilitate pentru a atrage finanţări europene, împreună cu ceilalţi iniţiatori am sugerat şi am pus în context legislativ această iniţiativă.

În principiu, municipiile de rang II pot dezvolta zone metropolitane - pe vechile prevederi legale doar cele de rang I puteau face acest lucru - ceea ce, în momentul de faţă, după ce această lege va fi promulgată, le va oferi acel confort informal de a discuta cu celelalte localităţi din jurul lor, de a construi planuri de dezvoltare metropolitană, care, la rândul lor, devine clar, în expunerea de motive, în raport de necesitate, identifică probleme şi totodată propun şi soluţii.

Toate acestea, pentru a putea să absorbim mai multe fonduri şi toate acestea pentru a intensifica relaţiile dintre municipiile de rang II şi localităţile perimetrale acestora.

Discuţiile care au avut loc în ceea ce priveşte amendamentele care au venit la acest proiect legislativ s-au finalizat cu un acord cu reprezentanţii Guvernului.

Proiectul a primit avize favorabile şi un raport favorabil din partea Comisiei pentru administraţie publică. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Comisia pentru administraţie?

Vă rog, doamnă.

Doamna Mariana-Venera Popescu:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi şi a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, prin adresa Pl-x 387/2018, din 17 septembrie 2018.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliului Economic şi Social a avizat favorabil.

Guvernul susţine adoptarea, cu observaţii şi propuneri de amendamente.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare includerea localităţilor de rangul II, respectiv a municipiilor de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi, în categoria unităţilor administrativ-teritoriale de bază care pot crea, împreună cu localităţile urbane şi rurale învecinate, parteneriate voluntare, în scopul înfiinţării de zone metropolitane.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia a examinat propunerea legislativă în şedinţa din 30 octombrie 2018.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei s-a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise prezentate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamnă.

La dezbateri generale, domnul Benga, USR.

Şi se pregăteşte domnul Leoreanu.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul acesta de lege este foarte bine venit, pentru că zonele metropolitane sunt critice pentru potenţialul de dezvoltare şi pentru parcursul de dezvoltare. Pentru că, ce se întâmplă, e foarte important să putem crea condiţii, astfel încât o cât mai mare parte din populaţie să acceseze serviciile specifice zonelor urbane, şi includerea municipiilor de rang II aici şi posibilitatea de a-şi potenţa amprenta urbană cu localităţile din jur este foarte importantă.

Vreau să atrag atenţia la o statistică - una la mână - legată de spargerea urban-rural din România, care în momentul de faţă este la 55-45 şi, cu excepţia Sloveniei, nu există nicio ţară din Europa dezvoltată care să aibă raportul urban-rural mai mic de 68-32.

Iar ceea ce înseamnă facilităţile noastre pentru concentrarea, pentru dezvoltarea zonelor metropolitane pentru, cumva, creşterea accesului la zonele urbane a locuitorilor din rural, facilitează accelerarea dezvoltării.

Mai mult decât atât, ţin să precizez şi următorul lucru. Există un raport al Băncii Mondiale, din cadrul ultimilor doi ani, legat de oraşele-magnet din România, care, desigur, se referă, în principal, la zonele metropolitane din jurul marilor oraşe care, mă rog, concentrează mai bine de trei sferturi din PIB-ul României, dar, într-o măsură similară facilitând dezvoltarea zonelor metropolitane din jurul oraşelor mici, a municipiilor de rang II, putem să creăm un efect similar.

Mulţumesc frumos.

Grupul USR va vota pentru acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Grupul PNL.

Domnule Leoreanu, vă rog.

Şi apoi domnul Ciuhodaru.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este un proiect de lege bun, care aduce, mai mult, în această fază, un salt cantitativ, în sensul că includerea localităţilor de rang II, a municipiilor de importanţă interjudeţeană, judeţeană şi includerea acestora în reţeaua localităţilor care pot deveni unităţi administrativ-teritoriale care să creeze, împreună cu zonele periurbane, - UAT-uri urbane, rurale - o zonă metropolitană, este un lucru bun. Pentru că în aceste localităţi funcţionează spitale, unităţi şcolare, servicii de evidenţă informatizată a populaţiei care deja deservesc cetăţenii din zona acestor localităţi.

Este foarte importat că se creează o zonă informală, este foarte important că se creează parteneriate voluntare.

Din păcate, şi calitativ ar trebui făcut un pas spre o funcţionare mai bună a acestor zone metropolitane. Ele funcţionează foarte greu şi la nivelul localităţilor de rang I. În multe cazuri sunt aproape nefuncţionale, iar în altele activităţile se desfăşoară foarte greu, existând mai mult o pondere în dezvoltarea unor proiecte sociale.

Sperăm ca, din 2020, atunci când pot fi asigurate şi mecanisme de finanţare a acestor zone metropolitane, acestea să devină eligibile, să poată să atragă fonduri privind dezvoltarea acestor microregiuni, să asigurăm şi acest salt calitativ.

Dar, aşa cum vă spuneam, este un prim pas şi Grupul Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor va vota pentru susţinerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Ciuhodaru şi se pregăteşte domnul Simionca.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul Social Democrat susţine orice înseamnă dezvoltare şi, practic, aici se şterg acele diferenţe între centrele de rang I şi centrele de rang II şi sper ca odată pus în practică chiar să reprezinte o sursă de investiţii.

Suntem prima Cameră sesizată şi sper ca acelaşi lucru să se întâmple şi la Senat. Şi sper ca acest proiect de lege să aibă şi rezultate practice, pentru că am văzut zone metropolitane care încă nu sunt la fel de eficiente; şi Iaşiul este, din păcate, una dintre ele.

Orice înseamnă un pas bun pentru fiecare cetăţean trebuie votat.

Vă mulţumesc pentru susţinerea acestui demers legislativ.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Simionca, vă rog.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Un proiect bine-venit, eu sunt unul dintre iniţiatorii şi susţinătorii acestui proiect legislativ, ajută la dezvoltarea zonelor metropolitane şi Grupul parlamentar al Partidului Mişcarea Populară îl va susţine.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Mai sunt intervenţii? Nu mai sunt intervenţii.

Avem şase amendamente admise.

Dacă la titlul legii aveţi intervenţii? Nu.

Articolul I?

3 marginal? 4? 5? 6 marginal?

Rămâne la votul final, mâine la ora 12,00.

Acum urmează nişte respingeri.

35. Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 33 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 414/2018.

Dacă iniţiatorii doresc să intervină? Nu doresc.

Comisia pentru învăţământ.

Vă rog, doamnă.

Doamna Theodora Şotcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 414 din 2 octombrie 2018, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit, spre dezbatere în fond, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 33 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 33 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit expunerii de motive, se preconizează acordarea posibilităţii elevilor din sistemul de învăţământ profesional, tehnic şi dual, cu vârsta de peste 16 ani, să încheie, la cerere, un contract de muncă part-time cu operatorul economic care are în derulare un parteneriat în învăţământul dual.

De asemenea, absolvenţii care au beneficiat de formare în învăţământul profesional tehnic şi dual, încheie prioritar un contract de muncă cu agentul economic, pe o perioadă minim egală cu cea a şcolarizării.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 30 noiembrie 2018, comisia a propus, cu 12 voturi pentru şi 7 voturi împotrivă, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente:

- includerea unei obligaţii prin care absolvenţii ar trebui să încheie un contract individual de muncă cu operatorii economici, echivalent cu perioada de şcolarizare, ridică probleme de constituţionalitate în ceea ce priveşte libertatea muncii;

- elevii care se înscriu în învăţământul profesional, inclusiv dual, pentru continuarea învăţământului preuniversitar obligatoriu, sunt minori, în principal absolvenţi de clasa a VIII-a, cu vârsta de 14-15 ani. Având în vedere că aceştia sunt minori, contractul este semnat de un părinte/tutore/susţinător legal, care este nevoit să-şi asume obligaţii în numele unui minor;

- reglementările actuale privind admiterea în învăţământul dual oferă o mare libertate în stabilirea probelor de admitere pe baza cerinţelor operatorilor economici, facilitând selectarea unor candidaţi apţi şi motivaţi pentru a dobândi o calificare urmată de un loc de muncă;

- reglementările legale în vigoare sunt suficiente şi acoperitoare în ceea ce priveşte posibilitatea încheierii unui contract de muncă part-time pe perioada studiilor sau cu normă întreagă, după absolvire;

- textul propunerii legislative este ambiguu, cuprinde precizări neclare şi incomplete, nu explicitează conceptele utilizate, făcând dificilă aplicarea actului normativ.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Moldovan.

Vă rog, domnule Moldovan, din partea PNL.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Criza forţei de muncă este o realitate cu care se confruntă România. La început au plecat specialiştii, apoi am resimţit lipsa forţei de muncă calificate, iar astăzi antreprenorii din România au mari dificultăţi în a găsi forţă de muncă necalificată.

Nu reprezintă niciun secret faptul că sistemul de educaţie nu este corelat cu cerinţele pieţei muncii. O rezolvare o reprezintă sistemul de învăţământ dual, iar propunerea legislativă despre care discutăm acum şi care a primit un raport de respingere în Comisia pentru învăţământ nu face decât să ofere posibilitatea elevilor din sistemul dual să încheie un contract part-time, la cerere. Repet - la cerere -, nu ca o obligaţie, cum a prezentat colega mea.

Fiindcă Partidul Naţional Liberal este un susţinător al sistemului de învăţământ profesional şi dual, Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva acestui raport de respingere.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Cupşa şi... Nu mai vreţi?

Domnul Ioan Cupşa (din sală):

Nu.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Zisopol.

Vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale nu vor susţine această propunere legislativă.

Lucrurile sunt foarte simple şi încerc să vă motivez de ce nu vom susţine această propunere legislativă, prin intermediul art. 13 din Legea nr. 53/2003 - este vorba de Codul muncii.

Am să vă citesc câteva prevederi, ca să fie totul transparent şi foarte clar.

1. Persoana fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani. Iată că ceea ce se propune prin intermediul iniţiativei legislative există deja în Codul muncii.

2. Persoana fizică poate încheia un contract de muncă, în calitate de salariat, şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinţilor sau reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională.

3. Încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzisă.

4. Încadrarea în muncă a persoanelor puse sub interdicţie judecătorească este interzisă.

Şi, în fine, 5. Încadrarea în muncă, în locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase se poate face după împlinirea vârstei de 18 ani.

Aceste locuri de muncă se stabilesc prin hotărârea Guvernului.

Ca atare, iată câteva dintre lucrurile fundamentale care stau la baza deciziei Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În 2013 eram vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Alba şi demaram şcoala profesională germană în sistem dual de la Alba Iulia, a doua în ţară, după cea de la Braşov, cunoscută ca Şcoala Kronstadt.

Am pornit dificil, într-un parteneriat public primărie-consiliu judeţean, şapte agenţi economici, timid, fără mari puteri financiare, însă vreau să vă spun că anul trecut această şcoală profesională a devenit cea mai puternică, cel puţin din punct de vedere al concurenţei, de la nivel judeţean şi chiar regional.

De ce vă spun acest lucru? Pentru că ceea ce facem noi astăzi, prin respingerea acestei legi bune, foarte bune, pe care o susţine inclusiv Guvernul, eu nu înţeleg, stimaţi colegi, despre ce vorbim aici?! Am auzit foarte mulţi colegi care nu înţeleg de ce se întâmplă aşa.

Vă întreb pe dumneavoastră: ştiţi de ce respingem această lege?

Vă întrebăm pe dumneavoastră, e normal ca Guvernul dumneavoastră să vină să spună: "Oameni buni, e o lege bună!" şi dumneavoastră să daţi cu ea de pământ, în condiţiile în care nu avem meşteri?

Avem colegi în Parlament, foarte mulţi, care au calitatea de profesor universitar, de rector, şi îi apreciem şi îi stimăm.

Haideţi puţin să ne uităm şi la cei de la şcoala profesională, stimaţi colegi, pentru că o să ajungem o ţară cu foarte mulţi absolvenţi de studii superioare şi vedem şi ştim cu toţii că nu mai avem meseriaşi. Asta se caută pe piaţa muncii şi prin faptul că noi astăzi respingem o lege atât de importantă, înseamnă că suntem decuplaţi de lumea reală.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Simionca, vă rog.

Domnul Ionuţ Simionca:

Stimaţi colegi,

Noi avem nevoie de specialişti, avem nevoie de zugravi, de zidari, de oameni calificaţi care să facă treaba în România, pentru că nu mai sunt şi ştim cu toţii că ne confruntăm cu o lipsă acută a forţei de muncă.

Cred că e un proiect legislativ bun, eu l-am susţinut, personal sunt unul dintre cosemnatari.

Noi o să votăm împotriva respingerii acestui proiect legislativ, pentru că avem nevoie de aceşti oameni şi chiar dacă în contract se spune că cel care îl educă şi îl duce pe acest tânăr să înveţe o meserie, să semneze doi ani, să fie loial angajatorului care a investit în el, cred că este un lucru util şi îi încurajează şi pe cei care au companii şi firme şi vor să facă producţie sau vor să aducă nişte elevi să-i înveţe o meserie, să investească în aceştia.

Noi o să votăm împotriva respingerii acestui proiect.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Seidler.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimaţi colegi,

Piaţa forţei de muncă din România este într-o plină criză, şi nu de azi, de ieri.

Învăţământul profesional, tehnic şi dual este unul dintre sursele de personal calificat de care România are nevoie.

Într-adevăr, unele formulări, poate, din legea propusă, sunt nefericite şi, de aceea, pentru că, în substanţă, România are nevoie de încurajarea învăţământului profesional tehnic şi dual, vă propun, în loc să respingem această lege, să o retrimitem la comisie, ca acolo să se găsească formularea potrivită din punct de vedere legislativ.

Aşadar, propun retrimiterea la comisie - termen două săptămâni.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Deci aţi solicitat retrimiterea, domnule coleg, da? Ca să ştiu ce supun la vot.

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, propunerea USR de retrimitere la comisie. Să înceapă votul.

Pentru retrimitere - 51, împotrivă - 48.

A fost retrimisă. Termen - două săptămâni.

Mulţumesc.

Următoarea.

36. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 16 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 470/2018.

Comisia pentru învăţământ, tot raport de respingere.

Doamna Theodora Şotcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 470 din 15 octombrie 2018, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit, spre dezbatere în fond, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 16 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 16 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în sensul de a se stabili o nouă durată şi o nouă componenţă a învăţământului general obligatoriu, după cum urmează: învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior, filieră teoretică, tehnologică sau profesională.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 13 noiembrie 2018, comisia a propus, cu 12 voturi pentru şi 8 abţineri, respingerea propunerii legislative, din următoarele motive:

- la art. 16 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011se vorbeşte de generalizarea învăţământului liceal până în anul 2020, iar la art. 24 alin. (3) din lege se precizează din ce este format învăţământul profesional şi tehnic.

Pe cale de consecinţă, pentru coeziune normativă, în acord cu art. 61 alin. (2²) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referirea la "filiera teoretică, tehnologică sau profesională" trebuie să se realizeze la art. 24, nu la art. 16.

De asemenea, în expunerea de motive, sunt incomplet precizate filierele liceale, prin absenţa filierei vocaţionale, cât şi posibilitatea separată a traseului şcolii profesionale;

- propunerea referitoare la includerea învăţământului secundar superior, care cuprinde învăţământul liceal şi învăţământul profesional, în învăţământul general obligatoriu, a fost preluată ca amendament în textul Legii pentru modificarea art. 16 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 528 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 3 august 2018 - este vorba de Pl-x 447/2017/2018 -, având în vedere că cele două iniţiative au acelaşi obiect de reglementare, respectiv modificarea art. 16 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, iar legea aflată în proces de reexaminare a fost deja adoptată de comisie, pe o etapă avansată a fluxului legislativ.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Rămâne la votul final cu propunere de respingere.

38. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; Pl-x 7/2007/8.10.2007.

Comisia juridică.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Tănăsescu, de la Craiova.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a sesizat Comisia juridică pentru reexaminarea acestui proiect legislativ.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis, nu susţine legea, întrucât aceasta a rămas fără obiect.

Membrii comisiei prezenţi la dezbateri au reexaminat prevederile a căror reanalizare s-a solicitat în cererea de reexaminare de către Preşedinte şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, în temeiul prevederilor art. 137 alin. (3) lit. c) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, să respingă solicitările formulate de Preşedintele României în cererea de reexaminare şi să adopte Legea de respingere a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificare şi completarea Legii nr. 507/2004, întrucât aceasta a rămas fără obiect.

Pe cale de consecinţă, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un raport de adoptare a Legii de respingere a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 131/2006.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Nu are amendamente.

Rămâne la votul final.

39. Reexaminarea Legii pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 104 din 6 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 29 mai 2018; PL-x 528/2017/2018.

Dacă din partea colegilor noştri iniţiatori doreşte cineva? Nu doreşte.

Comisia juridică.

Vă rog, doamnă vicepreşedinte Tănăsescu.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De la Dolj, să nu uitaţi. Sau Craiova.

Raport asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 161/2003.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 20 decembrie 2017.

În 22 ianuarie 2018 a fost formulată sesizare de neconstituţionalitate de către Preşedintele României. Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 104/2018, a declarat neconstituţională legea în ansamblul său.

În conformitate cu Deciziile Curţii Constituţionale nr. 308/2012 şi nr. 619/2016, când o lege este declarată neconstituţională în ansamblul său, înainte de promulgare, aceasta îşi încheie procesul legislativ.

În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul a respins iniţiativa.

Comisia juridică a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a Legii pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Rămâne şi această reexaminare la votul final, mâine, la ora 12,00.

Următoarea.

40. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 298 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 28 iunie 2018; PL-x 282/2016/2018.

Domnul Solomon...

A... sau nu, cine prezintă?

Doamna Violeta Răduţ, da, din partea Comisiei pentru muncă.

Raport comun, Comisia pentru muncă...

Sunteţi de serviciu astăzi, da? Am înţeles.

Raport comun, Comisia juridică şi Comisia pentru muncă, doamna deputat Violeta Răduţ, de la Alexandria.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 134 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate prin adresa PL-x 282/2016/2018 din 10 octombrie 2018, cu reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 298 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României.

Curtea Constituţională, prin decizia menţionată anterior, a constatat că dispoziţiile legii sunt neconstituţionale.

Legea adoptată de Parlament are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006, în sensul stabilirii în mod expres că prevederile art. 44, 73 şi 73¹ se aplică şi personalului de specialitate din cadrul Autorităţii Electorale Permanente.

De asemenea, au fost introduse prevederi noi, în scopul clarificării unor aspecte privind ocuparea posturilor de conducere şi pensionarea funcţionarilor publici parlamentari.

Astfel, în urma examinării, Curtea Constituţională admite sesizarea de neconstituţionalitate şi, prin Decizia nr. 298/2018, constată că legea, în ansamblul său, este neconstituţională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea legii, având în vedere decizia Curţii Constituţionale mai sus menţionată.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor organice.

În urma reexaminării legii şi a documentelor însoţitoare, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de respingere a legii.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Raport de respingere.

Domnul Seidler, vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Ca norocul... vom respinge acest proiect de lege.

Şi vom respinge prin aceasta încă o idee, de a acorda, din păcate, pensii speciale, celor de la Autoritatea Electorală Permanentă, de data aceasta.

Iarăşi din păcate, cei de la Autoritatea Electorală Permanentă sunt o nouă categorie privilegiată în statul român.

Vor beneficia de fapt de pensii speciale, cu toată respingerea de astăzi, pentru că printr-un alt proiect de lege acest lucru va deveni posibil.

Reîntăresc mesajul Uniunii Salvaţi România, de a abroga toate pensiile speciale, pentru că sunt o injustiţie socială, în ciuda a ceea ce aţi intenţionat, cel puţin declarativ, prin însuşi numele Ministerului Muncii, aşa cum l-aţi modificat.

Repet, pensiile speciale sunt o injustiţie socială şi vom fi mereu împotriva lor.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Simionca, vă rog.

Domnul Ionuţ Simionca:

Voiam doar să spun, domnule preşedinte, că sunt în asentimentul colegului de la USR.

Noi, cei din PMP, am făcut şi un proiect legislativ prin care vrem să anulăm toate pensiile speciale.

Şi credem că nu merită nimeni pensii speciale; doar veteranii de război şi văduvele veteranilor de război. Altfel, orice alt fel de pensii speciale este un furt.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Rămâne la votul final, propunere de respingere; caracter organic.

Următoarea, tot caracter organic.

41. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 432 din 21 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 6 iulie 2018 (PL-x 359/2016/2018.

Iniţiatorii doresc să intervină? Nu.

Doamna Tănăsescu, vă rog.

Tot de la Craiova. Colegă cu doamna Olguţa, nu?

Doamna Alina-Elena Tănăsescu (din sală):

Da. Normal, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Am înţeles. E de bine.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Tot de la Craiova sunt.

Raport asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat această iniţiativă legislativă în şedinţa din 4 octombrie 2017.

A fost formulată sesizare de neconstituţionalitate, iar Curtea Constituţională a constatat că legea criticată contravine principiului bicameralismului şi a declarat neconstituţională legea în ansamblul său.

Senatul a examinat iniţiativa legislativă în noua formă, care este alcătuită din forma iniţială plus amendamentele admise în cele două Camere, inclusiv amendamentele noi, introduse în Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională.

Ulterior, Senatul a respins această lege, iar Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor a hotărât adoptarea unui raport de adoptare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006.

Din nou a fost formulată sesizare de neconstituţionalitate, iar Curtea Constituţională a declarat neconstituţională legea în ansamblul său.

În aceste condiţii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un raport de respingere a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu.

Nu mai sunt alte intervenţii. Mergem mai departe.

Ultima reexaminare cu propunere de respingere. Este vorba de...

42. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.53 din 07.02.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.277 din 28.03.2018; PL-x 363/2017/2018.

Iniţiatorii doresc? Nu doresc.

Raport comun, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie.

Domnul preşedinte Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 134 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a hotărât trimiterea la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a prezentei legi.

Suntem prima Cameră sesizată.

În data de 12 ianuarie 2018 a fost formulată sesizare de neconstituţionalitate de către Preşedintele României. Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 53 din 7 februarie 2018, a declarat neconstituţională legea în ansamblul său.

În conformitate cu Deciziile Curţii Constituţionale nr. 308/2012 şi nr. 619/2016, când o lege este declarată neconstituţională în ansamblul său, înainte de promulgare, aceasta îşi încheie procesul legislativ. Cu privire la efectele Deciziei nr. 619/2016, "Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a statuat că atunci când, în cadrul controlului a priori de constituţionalitate, constată neconstituţionalitatea unei legi în ansamblul său, pronunţarea unei astfel de decizii are un efect definitiv cu privire la acel act normativ, consecinţa fiind încetarea procesului legislativ în privinţa respectivei reglementări".

Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001, astfel încât ulterior constituirii consiliului local, validarea sau invalidarea unor mandate să se facă pe baza propunerii comisiei de validare prin ordin al prefectului, care se va emite în termen de două zile de la data înregistrării propunerii comisiei de validare. De asemenea, şedinţele consiliului local/judeţean să se desfăşoare legal în prezenţa majorităţii consilierilor locali/judeţeni în funcţie, cu excepţia situaţiei în care în şedinţa respectivă se propune şi validarea sau invalidarea unui sau a unor mandate de consilieri locali/judeţeni noi, dacă validarea ar asigura prezenţa majorităţii consilierilor locali în funcţie.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au reexaminat legea în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună spre dezbatere şi adoptare un raport de respingere a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, legea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Rămâne la votul final, nefiind intervenţii. Are caracter organic.

Tot cu raport de respingere.

43. Proiectul de Lege privind transferul drepturilor de pensie ale funcţionarilor şi agenţilor Uniunii Europene; PL-x 425/2018.

O rog pe colega noastră, Violeta Răduţ, să prezinte raportul Comisiei pentru muncă. Repet, un raport de respingere.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 425/2018, din 3 septembrie 2018, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind transferul drepturilor de pensie ale funcţionarilor şi agenţilor Uniunii Europene.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru stabilirea condiţiilor de aplicare a prevederilor art. 11 şi 12 din Anexa VIII la Partea I, precum şi ale art. 39 alin. (2) din Partea a II-a, ale Regulamentului nr. 259/68 al Consiliului din 29 februarie 1968 de instituire a Statutului funcţionarilor Comunităţilor Europene şi a Regimului aplicabil celorlalţi agenţi ai acestor Comunităţi, precum şi a unor dispoziţii speciale aplicabile temporar funcţionarilor Comisiei.

Prin acest proiect de lege se urmăreşte reglementarea procedurii de calcul şi de transfer a drepturilor de pensie ale funcţionarilor Uniunii Europene, către sistemul de pensii al Uniunii Europene, respectiv a valorii de capital a drepturilor de pensie ale funcţionarilor Uniunii Europene dobândite în România, precum şi procedura de transfer către România a valorii de capital a drepturilor de pensie ale funcţionarilor Uniunii Europene, dobândite în sistemul de pensii al Uniunii Europene.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 27 iunie 2018.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt inter...

Domnul Seidler, vă rog, v-am văzut.

Grupul USR, domnul Seidler.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimaţi colegi,

Prin acest proiect de lege de fapt se încearcă transpunerea în legislaţia naţională a unui regulament european.

Sigur, acest lucru, tehnic, nu e neapărat necesar, pentru că regulamentul se aplică în mod direct, oricum, în legislaţia naţională.

Problema este una de filosofie, dacă vreţi. Pentru că vorbim despre sistemul de pensii şi despre transferul unor drepturi ale unor funcţionari europeni, de cetăţenie română, de altfel, din sistemul naţional românesc către cel al Uniunii Europene şi invers.

Problema e una de filosofie, cum vă spuneam, pentru că cele două sisteme de pensii funcţionează pe două gândiri total diferite.

Din păcate, România rămâne cu un sistem de pensii care se bazează exclusiv pe generaţii, pe transferabilitate de drepturi între generaţii.

Dar, din păcate, având în vedere trendurile demografice şi rata de imigraţie, România va rămâne în curând fără bani - acest lucru este previzibil, de altfel -, fără bani pentru sistemul actual de pensii.

Rămâne aşadar să aplicăm oricum acest regulament şi să ne reformăm noi sistemul nostru de pensii.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, domnul Solomon, vă rog.

Domnul preşedinte al Comisiei pentru muncă.

Înţeleg că ce e afară nu e bun şi pentru noi.

Domnul Adrian Solomon:

Da, e bine ce e afară. Problema este că acest regulament nu este altceva decât statutul funcţionarilor publici parlamentari europeni şi ai celorlalte comunităţi.

Prin urmare, statutul funcţionarilor europeni este unul. Sistemul de pensii din România este cu totul altul.

Într-un articol al acelui statut se vorbeşte despre posibilitatea transferului drepturilor de pensie. În sistemul Bismarck, care se aplică în România de atâţia ani de zile şi pe care nu avem de gând încă să-l schimbăm, se vorbeşte despre solidaritate între generaţii, despre contribuţii la sistemul de pensii, iar drepturile de pensie se constituie de-abia în momentul în care îndeplineşti toate condiţiile - vârstă de pensionare, stagii de cotizare şi toate lucrurile acestea.

Nimeni dintre dumneavoastră de aici, ca persoane active şi contributori la sistemul de pensii, nu poate spune astăzi că are un drept de pensie, decât dacă va avea 65 de ani, va avea stagiul maxim sau minim de cotizare, după caz.

Prin urmare, ceea ce se dorea prin transferul contribuţiilor la sistemul de pensii, care au şi dispărut, s-au volatilizat, pentru că ele nu se acumulează, sunt constituite în sume care se plătesc celor în plată astăzi. Nu avem niciunul cont, în afară de Pilonul 2, nu avem niciunul cont în sistemul de pensii. Ce ar fi putut să transfere oamenii aceştia?

Noi ştim şi cine stă la baza acestei legi şi a acestei iniţiative introduse pe sub nasul Guvernului de nişte funcţionari sau lăsată moştenire de alţi demnitari ai Guvernului Cioloş.

Este, dacă vreţi, o încercare de a fura din banii, şi aşa puţini, cum spune colegul nostru, ai sistemului de pensii, şi de a face pensii grase în sistemul acumulativ din Parlamentul European.

Este inadmisibil ca această iniţiativă să ajungă măcar pe masa noastră, dar să mai şi discutăm despre ea. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Mulţumesc.

Rămâne la votul final; caracter organic; raport de respingere.

Următorul.

Am ajuns la PL-x 132. Suntem la poziţia 44 pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă...

Mă uitam că mai încape acest proiect până la ora 18.00.

44. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2017 privind stabilirea măsurilor în vederea asigurării mecanismelor şi a resurselor financiare necesare returnării donaţiilor colectate pentru achiziţionarea unui bun aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil; PL-x 132/2018; are caracter ordinar.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Şi apoi Comisia pentru buget şi Comisia pentru cultură.

Domnul Ion-Ardeal Ieremia (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale):

Domnule preşedinte,

Potrivit prezentului proiect, sumele de bani colectate în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016, cu completările ulterioare, respinsă prin Legea nr. 19/2017, se vor restitui donatorilor integral din Contul de disponibilităţi deschis la Trezoreria Statului sau din conturile deschise la instituţiile de credit, până la data de 31 decembrie 2018, în condiţiile, termenele şi conform procedurii stabilite prin hotărârea Guvernului.

Totodată, costurile aferente restituirii acestor sume vor fi suportate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

Faţă de cele prezentate, a fost elaborat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2017 privind stabilirea măsurilor în vederea asigurării mecanismelor şi a resurselor financiare necesare returnării donaţiilor colectate pentru achiziţionarea unui bun aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Raport, Comisia pentru buget şi Comisia pentru cultură.

Vă rog, domnule coleg.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru buget, finanţe, bănci şi Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă au fost sesizate prin adresa PL-x 132 din 28 martie 2018, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2017 privind stabilirea măsurilor în vederea asigurării mecanismelor şi a resurselor financiare necesare returnării donaţiilor colectate pentru achiziţionarea unui bun aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil clasat în categoria tezaurului patrimoniului cultural naţional mobil.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în 14 martie 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

S-a avut în vedere avizul, cu observaţii şi propuneri, al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea măsurilor în vederea asigurării mecanismelor şi resurselor financiare necesare returnării donaţiilor colectate pentru achiziţionarea unui bun aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil - e vorba de opera lui Constantin Brâncuşi, "Cuminţenia Pământului" -, în condiţiile respingerii, prin Legea nr. 19/2017, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2016.

Costurile aferente restituirii acestor sume, indiferent de mijloacele prin care acestea au fost colectate, vor fi suportate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

Comisiile au analizat proiectul de lege în şedinţe separate.

Comisia pentru buget, în 27 martie - 23 de deputaţi prezenţi din cei 25. Comisia pentru cultură, în 23 octombrie, în prezenţa a 12 deputaţi din cei 15 membri ai comisiei.

La Comisia pentru cultură şi la Comisia pentru buget, a participat, din partea Ministerului Culturii, domnul secretar de stat Ion-Ardeal Ieremia.

În urma dezbaterilor şi opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2017 privind stabilirea măsurilor în vederea asigurării mecanismelor şi a resurselor financiare necesare returnării donaţiilor colectate..., în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Paşcan.

Şi apoi, domnul Bulai.

Şi închidem şedinţa, că a venit ora 18,00.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună seara, distinşi colegi.

În esenţă, acest act normativ vine să clarifice felul în care se restituie sumele aferente acestei campanii de achiziţie a "Cuminţeniei Pământului" a lui Brâncuşi, a operei extraordinare, şi clarifică subiectul legat de comisioanele bancare aferente, adică cine le suportă; până acum nu era stabilit.

Sigur, este normal să-şi primească banii înapoi cei care au donat. Eu le mulţumesc şi îi felicit.

Din păcate, iată, în spatele acestui demers care a avut exclusiv un caracter propagandistic, nu există niciun răspunzător. Fiindcă s-au alocat resurse semnificative privitoare la felul în care s-a făcut publicitate, la materialele care s-au creat în acest sens, la campania promovată foarte intens prin mass-media.

Deci iată acele cheltuieli, plus altele pe care le face astăzi, prin restituirea sumelor către donatori, Guvernul României - comisioanele aferente acestor sume. Şi nu sunt tocmai mici.

Dar, din păcate, vedem sau, mai bine zis, nu vedem, că există vreun răspunzător, cineva responsabil pentru această irosire a banului public.

De aceea, eu cred că s-ar cuveni să fim mult mai responsabili în a gestiona banul public, în a-l administra. Iar cei care contribuie într-un fel sau altul la irosirea acestuia s-ar cuveni să dea socoteală. Nu înţeleg de ce nu dă nimeni socoteală astăzi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Bulai.

Şi se pregăteşte domnul Roman.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul "Cuminţenia Pământului" a fost un proiect bun. Proiectul făcea parte din cadrul proiectelor destinate Centenarului. Este imperios ca aceşti bani să fie redaţi cetăţenilor.

Trebuie să rezolvăm. Trebuie să încercăm să recreăm un cadru de a reda încrederea, în ideea de subscripţie publică. Patrimoniul României trebuie să fie pe primul loc în lista priorităţilor României, nu trebuie să renunţăm la acest patrimoniu.

Mă bucur că în final s-a găsit o cale de a rezolva această problemă.

Sper la mai multe proiecte cu o finalitate mult mai bună totuşi decât acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Roman, ultimul vorbitor. Şi închidem şedinţa.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dacă tot luăm banii înapoi, cei care am făcut donaţii, o să vă rog să dăm dovadă de un alt gest de solidaritate.

Zilele trecute, primarul municipiului Alba Iulia a deschis public o aplicaţie prin care toţi românii de bună-credinţă pot dona pentru organizarea Centenarului Marii Uniri în Capitala Marii Uniri, în capitala de suflet, Alba Iulia.

Lansez un apel către toţi parlamentarii, indiferent de opţiunea politică. Să acceseze această aplicaţie şi să ne asigurăm că această donaţie ajunge pentru români, nu pentru Alba Iulia.

Vreau să vă spun, cu bucurie, că ieri Monumentul Unirii de la Alba Iulia a fost finalizat. Din păcate, momentul a coincis chiar cu scoaterea afară din Guvern a ministrului Ivaşcu.

Eu, personal, vreau să-i mulţumesc ministrului culturii pentru că într-un timp foarte, foarte scurt a reuşit să ducă acest obiectiv până la capăt.

Din păcate, a existat o înţelegere... sau, din fericire, a existat o înţelegere între autorităţile publice locale şi Guvernul României, reprezentat de doamna Dăncilă. A existat o înţelegere ca anumite fonduri să fie folosite, de la nivel local, urmând a fi realocate de către Guvernul României, din Fondul de rezervă al Guvernului.

De zile întregi, primarul municipiului Alba Iulia sună la Cabinetul prim-ministrului şi doamna Dăncilă nu e de găsit.

Şi, prin urmare, am apelat la această soluţie, ca fiecare român să poată acoperi ceea ce doamna Dăncilă a promis, dar a uitat să facă.

Închei prin a vă ruga să vă uitaţi pe această aplicaţie şi, cei care simţiţi că puteţi face acest gest, să-l faceţi. Pentru că sărbătoarea de la Alba Iulia nu este doar a albaiulienilor, este a românilor de pretutindeni.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Două precizări. Ce vreţi importanţă mai mare decât că ministrul culturii este senatorul de Alba, domnul senator Breaz, iar banii pentru Monumentul Unirii, cele 33 de milioane au fost alocate de Guvern.

Deci pentru construcţia monumentului, 33 de milioane au venit din partea Guvernului.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,02.