Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,10.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Vă rog să luaţi loc, să putem începe şedinţa de plen.

Vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 167 de deputaţi.

V-am distribuit ordinea de zi pentru astăzi şi miercuri; programul de lucru în perioada 26 noiembrie - 1 decembrie; lista rapoartelor depuse în perioada 21-26 noiembrie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele înregistrate şi care urmează să fie avizate.

La ora 18,00 avem primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

La punctul 2, dacă nu mai schimbăm ordinea de zi, doamna preşedinte Cristina Iurişniţi va avea un mesaj cu prilejul Zilei internaţionale pentru eliminarea violenţei.

La ordinea de zi?

Vă rog.

Grupul PSD, vă rog. Şi apoi, Grupul PNL.

Vă rog.

Deschideţi microfonul central, vă rog!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să supuneţi votului următoarele modificări la ordinea de zi. Şi anume:

Poziţia 38 - PL-x 538/2018 (Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 14 septembrie - Ziua Naţională a Constructorului) să fie adus pe poziţia 6¹.

Domnul Florin Iordache:

Deci să fie adus după poziţia 5. Şi retrimis?

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Nu, adus în faţă.

Domnul Florin Iordache:

Da, bine. Mai aveţi altceva?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da. Poziţia 46 - PL-x 570/2018 (Proiectul de Lege privind modificarea art.8 alin.(1) lit.b) din Legea nr.220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie) să fie adus pe 6².

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Şi mai este o retrimitere.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului cele două propuneri ale colegului meu. Să înceapă votul. (Vociferări.)

Nu, primul raport şi al doilea raport. Pentru fiecare raport dăm câte un vot.

Deci, pentru prima solicitare - 118 voturi pentru, 15 voturi împotrivă. A fost adus pe poziţia 6.

Următorul vot. Să înceapă votul, pentru cel de-al doilea raport.

(Domnul deputat Cătălin Drulă solicită să ia cuvântul.)

Imediat, domnule Drulă.

Cu 129 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, a fost mutat şi acesta.

Următoarea propunere, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Ultima solicitare.

Poziţia 361 de pe ordinea de zi - Pl-x 297/2018, (Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.31/1990 Legea societăţilor), retrimitere două săptămâni la comisie.

Domnul Florin Iordache:

Da. Să înceapă votul, propunere de retrimitere.

Da. 128 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă, două abţineri. A fost adoptată şi această solicitare.

Domnul Drulă, Grupul USR.

(Domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu solicită să ia cuvântul.)

Domnule Leoreanu, imediat.

Vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Aş dori să solicit, de pe punctul 11, PL-x 416/2018, acea ordonanţă de urgenţă privind RAPPS şi înfiinţarea de unităţi sanitare private la RAPPS conţine - din discuţiile cu colegii - o serie de prevederi care ar putea să ducă chiar la neconstituţionalitatea legii.

Prin urmare, vă solicit să o retrimitem comisiei, două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Pe ce poziţie?

Domnule coleg, la poziţia 11 este Reexaminarea, cu Codul de procedură civilă. Poate este la altă poziţie.

Domnul Cătălin Drulă:

PL-x 416. Este ordinea care e pe site. Dacă s-a modificat în ultimul moment... PL-x 416/2018. (Discuţii în sală.)

Domnul Florin Iordache:

La 17, da. Este poziţia 17.

Domnul Cătălin Drulă:

La 17.

Domnul Florin Iordache:

Da. Cu RAPPS, poziţia 17. Să înceapă votul.

26 de voturi pentru, 106 voturi împotrivă, 25 de abţineri, un coleg nu şi-a exprimat votul. A fost respinsă solicitarea dumneavoastră.

Mai departe. Domnul Korodi. Şi apoi, domnul Cucşa, Grupul ALDE.

Domnul Korodi.

Vă rog.

Domnul Korodi Attila:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă solicităm să aducem de pe punctul 37, Pl-x 581/2014, la punctul 7, şi să-l retrimitem comisiei, pentru...

Domnul Florin Iordache:

Legea zootehniei, da?

Domnul Korodi Attila:

Exact. O săptămână, la comisie.

Domnul Florin Iordache:

La Comisia pentru agricultură. Să înceapă votul.

140 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, două abţineri. A fost adoptată propunerea de retrimitere.

Domnule Cucşa, vă rog. Grupul ALDE.

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog ca proiectul de la poziţia 15, PL-x 544/2018, să-l aducem pe poziţia 7¹.

Domnul Florin Iordache:

Autoritatea...

(Doamna deputat Cristina-Ionela Iurişniţi solicită să ia cuvântul.)

Imediat.

Autoritatea... Profesională... în Sistem Dual, acesta da? Pe poziţia 7. Să înceapă votul.

Am anunţat, la poziţia 2 este intervenţia colegei noastre, doamna Iurişniţi. Dar să finalizăm cu ordinea de zi...

Deci, 112 voturi pentru, 45 de voturi împotrivă, o abţinere. A fost adoptată solicitarea dumneavoastră.

Mergem mai departe.

Domnule Leoreanu, vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Solicităm ca iniţiativa de la poziţia 16, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 195, Pl-x 203/2016, să fie adusă pe poziţia 12¹.

Domnul Florin Iordache:

Da. OK. Să înceapă votul.

141 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă. A fost adoptată.

Alte intervenţii privind ordinea de zi? Nu mai sunt.

Revenim la ordinea de zi.

O invit pe doamna preşedinte Iurişniţi.

2. Prezentarea mesajului cu prilejul Zilei internaţionale pentru eliminarea violenţei împotriva femeii.

Aveţi cuvântul, doamnă preşedinte.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În 1993, Adunarea Generală a ONU a adoptat, prin Rezoluţia 48, Declaraţia privind eliminarea violenţei împotriva femeilor, iar din 1999, în fiecare an, 25 noiembrie este Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei asupra femeilor. Şi peste tot în lume, până la data de 10 decembrie, se organizează acţiuni pentru cele 16 zile de activism împotriva acestui tip de violenţă. Sunt zilele unei campanii îndreptate împotriva violenţei asupra femeilor, desfăşurate la nivel mondial.

Campania începută ieri se va încheia de Ziua internaţională a drepturilor omului.

În România, violenţa domestică şi violenţa împotriva femeilor încă mai ating, din nefericire, cote alarmante. Trăim încă într-o ţară în care femeile se tem să lupte pentru drepturile lor, multe dintre ele considerând ceva normal să suporte un comportament abuziv chiar din partea partenerilor de viaţă.

Institutul Francez din Cluj-Napoca, cu sprijinul TV5 Monde şi Asociaţia VIVA, a adus ieri, 25 noiembrie, în atenţia publică, această temă, prin proiecţia filmului "Jusqu'à la garde" de Xavier Legrand, regizor francez nominalizat la Oscar în 2014, care pune în dezbatere abuzurile, violenţa domestică şi în special copiii care sunt victimele acestor comportamente criminale.

Am vorbit despre propria experienţă, despre modificările legislative recente şi în special despre necesitatea de a merge în şcoli, pentru a vorbi copiilor, profesorilor şi părinţilor despre relaţii sănătoase şi prevenţie prin campanii de conştientizare şi sensibilizare împotriva acestui flagel.

Victimele trebuie să fie în centrul atenţiei comunităţii, dar şi agresorii, la rândul lor, au nevoie de ajutor psihologic şi consiliere specializată.

Copiii noştri trebuie să trăiască, stimaţi colegi, într-un mediu sănătos, nu într-unul agresiv şi violent. Haideţi să ducem cu toţii informaţia mai departe, să schimbăm comportamente şi atitudini, să luptăm pentru sănătatea şi starea noastră de bine!

În România, numărul victimelor violenţei domestice şi sexuale este în creştere de la an la an, iar sancţionarea agresorilor rămâne redusă încă în România. Conform datelor centralizate de Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, doar 2% din plângerile depuse ajung în instanţă, iar 75% dintre cazuri nu sunt raportate.

Am asistat în ultimul an la numeroase cazuri în care femeile au fost ucise de actualul sau fostul partener - se întâmplă la fiecare 5 zile în România o astfel de crimă. Mai mult, la fiecare 4 zile, un minor sau o minoră din România este agresată sexual de un membru al familiei.

Din perspectivă legislativă, România totuşi a făcut progrese notabile, prin ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice - aşa-numita Convenţie de la Istanbul -, aceasta intrând în vigoare la 1 septembrie 2016. Recent, am votat cu toţii în Parlament transpunerea prevederilor Convenţiei prin modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

Cu toate acestea, nu sunt suficiente adăposturi la nivel naţional; unde acestea există, locurile sunt insuficiente. Accesul victimelor la informaţii, la consiliere psihologică, juridică, financiară este restrâns. Calea obţinerii unui ordin de protecţie este încă dificilă şi costisitoare, în ciuda progreselor legislative evidente. Cu greu se monitorizează agresorii, care pot încălca ordinul de protecţie şi continuă să urmărească victima; iar de multe ori, finalul este tragic.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În calitate de preşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi - pentru că, nu-i aşa, există o complementaritate între cele două sexe - vă adresez rugămintea să continuăm eforturile împotriva acestui flagel. avem datoria să asigurăm protecţia împotriva tuturor formelor de violenţă asupra femeilor.

Vă rog, de asemenea, să milităm transpartinic, pentru ca în bugetul de anul viitor să fie alocate fonduri pentru programele de interes naţional privind violenţa în familie.

Să nu uităm însă că violenţa domestică este un comportament învăţat. Totul porneşte de la educaţie. Cât timp nu vom implementa politici educaţionale antidiscriminare, cât timp şcoala nu va promova constant şi eficient egalitatea de şanse şi de gen, vom perpetua inclusiv comportamente abuzive şi violente în societatea românească.

Revizuirea urgentă a manualelor şcolare şi eliminarea stereotipurilor de gen şi etnice, includerea educaţiei pentru sănătate, inclusiv pentru sănătate sexuală, ca materie, în curriculum, şi formarea continuă a cadrelor didactice sunt acţiuni ce se impun pentru îmbunătăţirea nivelului de egalitate de şanse şi de gen.

Generaţiile viitoare vor învăţa astfel că violenţa asupra femeilor este inacceptabilă. Abia atunci vom putea cu adevărat să prevenim şi nu doar să combatem efectele devastatoare ale violenţei asupra victimelor, asupra copiilor şi familiei, precum şi asupra întregii societăţi româneşti.

Vă mulţumesc.

Cristina Iurişniţi.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Mai departe.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliul European - O Europă care protejează: o iniţiativă de extindere a competenţelor Parchetului European pentru a include infracţiunile de terorism transfrontaliere Contribuţia Comisiei Europene la reuniunea liderilor din Salzburg din 19-20 septembrie 2018; COM (2018) 641; PHCD 82/2018.

Domnule preşedinte Tîlvăr, vă rog.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Opinia noastră are în vedere: proiectul de opinie transmis de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; proiectul de opinie transmis de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe; Fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene.

Comisia pentru afaceri europene reaminteşte şi reafirmă poziţia exprimată de delegaţia României la Reuniunea Consiliului Uniunii Europene - Justiţie şi Afaceri Interne - din octombrie 2017.

Susţine transmiterea unui răspuns ferm din partea Uniunii Europene la ameninţarea terorismului, care rămâne ridicată şi continuă să evolueze, precum şi consolidarea capacităţii de a investiga, a urmări penal infracţiunile de terorism şi de a-i trimite în judecată pe autorii infracţiunilor.

Susţinem o abordare comună a Uniunii în ceea ce priveşte investigarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a infracţiunilor de terorism transfrontaliere.

Recomandăm derularea unor acţiuni la nivelul Uniunii care să consolideze cooperarea între statele membre şi să armonizeze atitudinea faţă de prioritatea acordată investigaţiilor şi urmăririi penale din domeniul combaterii terorismului.

Astfel, domnule preşedinte, Comisia pentru afaceri europene, întrunită în şedinţa din 20 noiembrie 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezenta opinie care să fie transmisă Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Intervenţii?

Domnul Stroe, vă rog, Grupul PNL.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Terorismul este o ameninţare gravă, o ameninţare globală, o ameninţare de actualitate.

Prin urmare, este evident faptul că avem nevoie de un efort concertat pentru a putea face faţă acestei ameninţări. Până la urmă, terorismul, vedeţi bine, nu cunoaşte niciun fel de graniţe. Prin urmare, nici legea şi nici pedepsirea şi, bineînţeles, combaterea terorismului n-ar trebui să se poticnească în birocraţie.

Prin urmare, opinia noastră - şi cred că şi a Parlamentului României - ar trebui să fie favorabilă extinderii competenţelor Parchetului European în ceea ce priveşte o abordare unitară la nivel european pentru investigarea, pentru urmărirea penală şi pentru trimiterea în judecată a acestor fapte care ţin de terorism - bineînţeles, prin extinderea competenţelor Parchetului European.

Este de actualitate şi este de maximă urgenţă.

Vă mulţumesc mult de tot.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu.

La preambul? Nu.

La articolul unic. Obiecţii? Nu. Adoptat. Rămâne la votul final.

Mai departe.

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii - Conectarea Europei cu Asia - Elementele constitutive pentru o strategie a Uniunea Europeană; este vorba de JOIN (2018) 31; PHCD 83/2018.

Domnule preşedinte Tîlvăr, vă rog.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, Fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaţilor şi analiza Comisiei pentru afaceri europene, ne-am formulat următorul punct de vedere, şi anume.

Salutăm eforturile permanente la nivel european pentru dezvoltarea conectivităţii cu continentul asiatic, una dintre componentele importante de implementare a Strategiei Globale a Uniunii Europene.

Apreciem că perspectiva unei cooperări aprofundate cu statele asiatice este atât un motor al reformelor, un angajament pentru statul de drept, justiţie şi valori fundamentale, cât şi o prioritate pentru cetăţenii acestor ţări, o garanţie a stabilităţii şi prosperităţii.

Subliniem că relevanţa conectivităţii dintre cele două pieţe mondiale poate fi sporită, în condiţiile creşterii în paralel a eforturilor pentru aplicarea politicii de coeziune a Uniunii Europene.

În aceste condiţii, domnule preşedinte, comisia noastră s-a întrunit în şedinţa din 20 noiembrie şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezenta opinie care să fie transmisă Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

La titlu. Comentarii? Nu.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Rămâne la votul final, miercuri, la ora 12,00.

6¹. Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 14 septembrie - Ziua naţională a constructorului; PL-x 538/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Da.

Doamnă Roxana Mînzatu, vă rog.

Doamna Roxana Mînzatu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş fi vrut să precizez câteva lucruri despre acest proiect de lege, şi în numele colegilor care l-au iniţiat, de la PSD.

Este o solicitare din partea breslei constructorilor, a structurilor asociative, a antreprenorilor din construcţii din România; face parte dintr-un demers mai larg, dintr-un dialog mai larg între ei şi Parlament şi Guvern. Îşi doresc şi lucrăm împreună pe mai multe măsuri.

Dar această lege are un caracter simbolic, acela de a face ca în ziua de 14 septembrie, prin acţiunile pe care autorităţile, instituţiile de învăţământ sperăm să le organizeze, mai ales către tânăra generaţie - să atragem către aceste meserii din zona de construcţii, puţin atractive în ultimii ani, mai mulţi tineri, la toate nivelurile.

Este dorinţa principală pe care constructorii şi-au exprimat-o, dincolo de politica investiţională, dincolo de ceea ce facem pentru a gestiona criza forţei de muncă pe piaţa construcţiilor şi de măsurile pe care le lucrează acum cu Guvernul României. Îşi doresc o zi dedicată lor, 14 septembrie, o zi aleasă de constructori, ziua în care s-a inaugurat cel mai lung pod din Europa Continentală a vremurilor respective, în 1895, este vorba despre Podul proiectat de Anghel Saligny, Feteşti-Cernavodă.

Şi desigur, cu toţii, înţelegem simbolistica acestei zile.

Eu sper să intrăm într-o zodie a consensului cu acest proiect de lege, pentru o Românie care construieşte şi care încurajează tinerii să vină către meseriile din construcţii.

Şi mizez pe votul tuturor colegilor din toate formaţiunile politice.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Vă rog, prezentaţi raportul.

Raportul Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, vă rog.

Domnul Constantin Şovăială:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, asupra Proiectului de Lege privind instituirea zilei de 14 septembrie, Ziua naţională a constructorului, PL-x 538 din 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 10 octombrie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Punctul de vedere al Guvernului - Parlamentul va decide asupra oportunităţii adoptării acestei iniţiative legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 14 septembrie ca Ziua naţională a constructorului.

Ziua naţională a constructorului va fi marcată de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de organizaţiile neguvernamentale, care vor organiza manifestări, acţiuni publice dedicate sărbătoririi acestei zile.

Această zi reprezintă data la care a fost inaugurat cel mai mare pod din Europa Continentală a anilor 1895 şi al treilea ca lungime din lume - Podul Feteşti - Cernavodă, cunoscut sub numele de "Podul Anghel Saligny" sau "Podul Carol I".

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege, în şedinţa din 30 octombrie 2018.

Din numărul total de 23 de membri ai comisiei, au participat la şedinţă 20 de membri.

În urma opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor întocmirea unui raport de adoptare a proiectului de lege mai sus menţionat, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Da.

Domnule Leoreanu, vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul deputaţilor PNL va susţine acest proiect de lege.

Vorbim despre constructori, vorbim despre cei care într-adevăr îşi dau măsura activităţii şi au dus la modernizarea, la dezvoltarea României. Ne aducem aminte de Brătianu, prim-ministrul care spunea: "Am numit un inginer, pentru că acesta dă măsura, măsura în toate, măsura şi în construcţii."

Şi cred că ar trebui mai mult, şi actualul Guvern să-şi dea măsura în dezvoltarea acestei ţări.

Prin urmare, suntem de acord cu instituirea acestei zile şi vom vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Rămâne la votul final.

Domnule Bulai, vă rog.

Este un raport fără amendamente. Va fi votat la votul final, miercuri, la ora 12,00.

Vă rog, domnule Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Iniţial, nu aş fi vrut să intervin la acest punct de pe ordinea de zi.

A trecut de comisie, dar este foarte ciudat că folosim argumente din secole trecute şi lucruri cu care ne mândrim, care au fost făcute acum 100 de ani, pentru a da o lege pentru o categorie de muncitori care aproape nu se mai găsesc în România - locuiesc în străinătate. 3 milioane de români au plecat să lucreze, să fie constructori, şi nu numai, în străinătate.

Haideţi să găsim legi şi pentru aceşti oameni, acum, care trăiesc în România, nu doar chestii formale pentru oameni care locuiesc acum în afară, pentru că i-am alungat. Şi cu realizări pe care le-am făcut acum un secol.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Rămâne la votul...

Doamna Rodica Paraschiv. Vă rog.

Doamna Rodica Paraschiv:

Bună ziua, dragi colegi.

N-aş fi avut de gând să vorbesc, pentru că acest proiect de lege a trecut cu unanimitate. Dar văd că încă nu se înţelege ce înseamnă profesionalismul fiecăruia. Şi nu se înţelege... că anul acesta, nu numai că este un anul Centenar, este anul în care a fost înfiinţat, în anul 1818, pentru prima dată în România, învăţământul ingineresc şi Gheorghe Lazăr a înfiinţat "Şcoala de Ingineri Hotarnici".

Vi se pare oare prea mult ca în această zi, în care nu se cere zi liberă, în care nu se cere altceva decât recunoştinţă pentru cei care au grijă de locurile noastre de muncă, au grijă de spaţiul nostru de locuit, să acordăm respect aşa cum dăm fiecărei profesii? Cred că nu este foarte mult.

Şi Grupul PSD susţine această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Rămâne la votul final.

6². Proiectul de Lege privind modificarea art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie; PL-x 570/2018.

Dacă doreşte din partea iniţiatorilor? Nu.

Raport comun, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru industrii. Cine prezintă? Nimeni...

Cineva de la Comisia pentru mediu sau de la Comisia pentru industrii?

Bun. Trecem mai departe, până...

Domnul preşedinte Iancu sau domnul preşedinte...

Bun. Mergem mai departe.

7¹. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual din România; PL-x 544/2018; procedură de urgenţă.

Domnule secretar de stat Andea, vă rog.

Şi apoi, raport comun, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru muncă, doamna preşedinte Gavrilă.

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Învăţământul dual este o formă de organizare a învăţământului profesional şi tehnic care implică participarea agenţilor economici pe bază de contract, atât cu unitatea şcolară, cât şi cu elevul care este şcolarizat în această formă de învăţământ.

Pentru promovarea legăturii cu mediul economic şi mai ales cu agenţii economici, Guvernul a considerat necesară înfiinţarea acestei autorităţi care, desigur, va aduce, după părerea noastră, un plus de calitate la ceea ce înseamnă formarea profesională iniţială în învăţământ dual.

Este motivul pentru care vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege de aprobare a acestei Ordonanţe nr. 59.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Doamna preşedinte Gavrilă.

Doamna Camelia Gavrilă:

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Raportul comun, realizat de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială, se referă la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2018.

Cele două comisii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei nr. 59.

Obiectul de reglementare al acestui proiect de lege se referă la funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, înfiinţată prin reorganizarea Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, aflată în continuare în subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale.

Scopul Autorităţii este de a asigura, a dezvolta, a evalua şi a monitoriza calitatea formării profesionale iniţiale în sistem dual la nivel naţional.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi şi 9 voturi împotrivă, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise şi respinse din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri sunt înscrieri? Da.

Domnule Seidler, vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimaţi colegi,

Desfiinţăm o instituţie şi o reînfiinţăm, sub altă denumire.

Nu ştim, timp de 10 ani, vechea instituţie ce valoare adăugată a adus. De fapt, ştim - niciuna.

Dar reînfiinţăm o nouă instituţie, cu 50 de angajaţi, în loc să dăm aceste atribuţii acolo unde ar fi normal, şi anume, ARACIP-ului.

Birocratizăm statul român fără niciun rezultat, fără nicio nevoie, fără niciun studiu de impact.

Dacă citiţi expunerea de motive a ordonanţei de urgenţă a Guvernului, pe care, foarte probabil, o veţi aproba astăzi, prin această lege, veţi vedea că identifică o serie de probleme, reale.

Răspunsul la niciuna dintre acele întrebări, la niciuna dintre acele probleme reale nu este înfiinţarea unei noi instituţii, cu 50 de angajaţi.

Piaţa forţei de muncă din România suferă, este adevărat, şi avem nevoie de oameni calificaţi.

Da, sprijinim ideea învăţământului dual, dar nu este nevoie de o instituţie distinctă, cu 50 de angajaţi, care să facă ce? Acelaşi lucru, foarte probabil, pe care l-a făcut şi în anteriorii 10 ani, nimic, în timp ce învăţământul profesional din România a decăzut drastic.

O lege total inutilă, pentru o instituţie publică inutilă.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Oprea, Grupul PNL.

Se pregăteşte doamna Mînzatu, de la PSD.

Domnul Dumitru Oprea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este o invenţie a ceva care a fost odată ca-n poveşti.

Făcând parte din structura Parlamentului European - puteţi verifica oricând, am fost şef raportor pe componenta numită ECVET - învăţământ vocaţional şi instruire, exact ceea ce aveam şi noi cândva şi am desfiinţat. Şi am făcut un segment pentru un sistem dual care de mult nu-şi mai justifică funcţionalitatea, chiar dacă mulţi colegi îmi spun - "La Braşov sunt minuni". Da, este un caz de succes, dar nu acesta este trendul!

Învăţământul care se practică - şi există Rezoluţia Parlamentului European din 2018, şi punctul de vedere al Comisiei Europene, care spune foarte clar: educaţie şi blockchain - structuri care, odată cu trecerea prin Parlamentul European, la 3 octombrie 2018, au devenit o rezoluţie. Iar noi vorbim despre dualism în educaţie.

Nu am fost de acord, la nivel de comisie. Dar votul se dă cu o majoritate a celor care au fost de faţă, încât probabil multă lume s-ar întreba - de ce?

Suntem, de la 1 ianuarie 2012, membri ai Reţelei ECVET. Reţeaua ECVET dă calificări tinerilor din Uniunea Europeană să profeseze meseria respectivă în orice ţară europeană. Pentru asta există reţeaua ECVET, în care se regăseşte şi România.

Aţi auzit ce noduri ECVET sunt în România, din 2012 până în 2018? Nu. Auziţi de sistem dual.

Îmi pare foarte rău, nu acesta este trendul.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi doamna Mînzatu, Grupul PSD. Vă rog.

Doamna Roxana Mînzatu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă veţi veni la Braşov, să discutaţi cu agenţii economici şi cu şcolile implicate, Şcoala Profesională Kronstadt, o să-i auziţi că au mare nevoie de sprijin din partea instituţiilor de la nivel central şi că îşi doresc ca o autoritate dedicată să se ocupe de chestiuni precum: calendarul de admitere, programă, curriculă, hotărâri de Guvern care vizează alocarea de spaţii pentru internatele şcolare în care să stea copiii care vin din afara localităţilor, matching-ul, pe care autoritatea îl va face între investitorii care vor să investească în România şi zonele de unde îşi pot recruta forţă de muncă viitoare.

Este foarte important când o companie decide să investească, să ştie fluxul de elevi şi de forţă de muncă pe care îl va putea avea pe viitor.

Grupul PSD susţine crearea acestei Autorităţi Naţionale pentru Învăţământul Profesional Dual, pentru că este o formulă de succes care are nevoie de un ambasador la nivel guvernamental şi de o instituţie care să fie liant între toate ministerele şi să dea impulsul acestei forme de învăţământ pentru toate judeţele.

Nu putem să lăsăm ca învăţământul dual să fie o iniţiativă răzleaţă, în două, trei judeţe.

Aşa încât, Grupul PSD şi Guvernul PSD-ALDE susţin învăţământul dual şi consideră că această Autoritate va face ca această formă de învăţământ să fie funcţională în toată ţara.

Domnul Florin Iordache:

Doamna Iurişniţi, Grupul USR, al doilea vorbitor.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Da, absolut de acord, învăţământul profesional dual trebuie susţinut, alături şi de învăţământul profesional şi tehnic. Dar se dublează structurile, agenţiile. Şi, până la urmă, ce se întâmplă? Reluăm aceeaşi poveste, altă Mărie cu o altă pălărie? Pentru că acele 8 centre regionale şi cei 50 de angajaţi, cu excepţia preşedintelui, vicepreşedinţilor şi a Cabinetului preşedintelui, toţi aceştia vor face acelaşi lucru care s-a făcut până acum.

Prin urmare, nu putem fi de acord cu această agenţie care nu va încuraja efectiv, la firul ierbii, aceste parteneriate între operatorii economici şi şcoli. Lucrurile acestea nu se fac în acest fel.

Ceea ce ar trebui să se facă ar fi campanii de informare şi de sensibilizare în mass-media, campanii în şcoli şi informare cu adevărat.

Pentru că agenţia exista. De ce să fie subordonată Guvernului şi să nu fie în coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale? Aici este iar o problemă.

Deci USR va vota împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Da, domnule Bacalbaşa, vreţi să vorbiţi?

Da, vă rog.

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

Da, domnule Roman. Păi, nu, procedură sau explicarea votului? Procedură.

Numai puţin, domnule Bacalbaşa. (Vociferări.)

Păi, s-a înscris domnul Bacalbaşa înainte. (Vociferări.) Păi...

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Iar am asistat, din nefericire, la o manifestare absolut neplăcută, de făţărnicie umană. Nici măcar politică, umană.

Învăţământul profesional din România a fost distrus odată cu România şi cu dezindustrializarea ei.

Şi în legătură cu un respectabil coleg de la liberali, care a vorbit, aş aminti că un prim-ministru puloverist a vorbit - actualmente, din puloverist, ajuns liberal - a vorbit despre grămada de fiare vechi, care era industria României, destul de performantă, că de aceea a fost distrusă România şi atacată în 1989.

Deci, faptul că renaştem, încet-încet, industrial, şi în cadrul legii cererii şi ofertei a apărut nevoia unor meseriaşi calificaţi, este foarte important.

La nivelul României, 50 de angajaţi în plus, 50 de angajaţi în minus nu este problema majoră şi importantă. Problema majoră este renaşterea industrială, în ciuda stăpânilor noştri din Occident.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Roman, vă rog. Al doilea vorbitor de la Grupul PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În 2013, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Alba, înfiinţam o şcoală profesională duală la Alba Iulia.

Şi aici trebuie să-i dau dreptate, parţial, domnului profesor - spunea că nu este treaba Guvernului.

Cine înţelege sistemul dual ştie că acolo este un parteneriat între 3 actori - consiliul judeţean, primăria municipiului reşedinţă de judeţ şi operatori economici. Aceasta este regula peste tot, atunci când vorbim de învăţământ dual.

Ceea ce spuneau colegii mei - şi aici este foarte important de reţinut - vreţi s-o facem? Niciun fel de problemă! Dar, fraţilor, haideţi să punem specialiştii să lucreze!

Când pui în fruntea învăţământului profesional şi tehnic din România o domnişoară de 27 de ani, jurist, care n-a lucrat o zi, o zi! - în învăţământ, în fruntea unei astfel de instituţii, şi laşi nume sacre, părinţi ai învăţământului profesional şi tehnic din România, deoparte, nu este în regulă. Despre asta vorbim.

Şi dacă... spunea doamna Mînzatu - că este necesar.

Doamnă Mînzatu, am făcut-o în 2013. Deci administraţiile liberale au făcut deja treaba aceasta, şi la Braşov, şi la Alba Iulia, şi la Timişoara. De ce? Pentru că sigur că ne dorim. Numai - repet - noi am respectat legea. Iar legea spune - faci parteneriatul între autoritatea locală şi între operatori/agenţi economici. Asta s-a şi făcut!

A veni la acest microfon şi a spune ce aţi spus dumneavoastră, este incorect.

Şi dacă aţi fi participat acum câteva zile la Sebeş, la a treia deschidere a unei fabrici, de cei de la Mercedes, aţi fi văzut că au apreciat ceea ce au făcut autorităţile locale în acest sistem dual.

În legătură cu ce a spus celălalt coleg, cred că n-are rost să comentez, pentru că acel puloverat a stat toată viaţa lângă Ion Iliescu. Aşa că nu mai este nimic de comentat.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Am finalizat dezbaterile.

(Doamna deputat Camelia Gavrilă solicită să ia cuvântul.)

Câte doi vorbitori de fiecare...

V-am văzut, doamnă preşedinte, dar...

Avem 10 amendamente admise.

Dacă la titlul legii avem intervenţii? Nu.

De la 2 la 7 dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 8 la 10?

Rămâne la votul final, are caracter organic.

11. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018; PL-x 346/2018/14 noiembrie 2018.

O rog pe doamna deputat Tănăsescu să ne prezinte raportul.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În temeiul art. 147 alin. (2) din Legea fundamentală, în conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, observând dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, Comisia specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei a fost sesizată de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, în vederea reexaminării, cu Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în vederea punerii de acord a prevederilor declarate neconstituţionale.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate asupra prezentei legi, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, atât ale deputaţilor, cât şi ale senatorilor prezenţi, adoptarea unui raport de admitere fără amendamente, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, urmând a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Conform dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Constituţie, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Raport fără amendamente; rămâne la votul final.

12. Proiectul de Lege privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Afacerilor Interne, Instituţia Prefectului, judeţul Olt, în domeniul public al judeţului Olt şi pentru declararea unui bun de interes naţional şi înscrierea acestuia în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestuia în administrarea Ministerului Afacerilor Interne, Instituţia Prefectului, judeţul Olt; PL-x 617/2018.

Raport comun, Comisia pentru apărare şi Comisia pentru administraţie.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Neculai Iftimie:

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru administraţie publică au fost sesizate spre dezbatere în fond.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 22 octombrie a.c.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost prezenţi în şedinţa din 21 noiembrie a.c., iar cu majoritate de voturi au adoptat proiectul.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. Rămâne la votul final. Are caracter organic.

Revenim la...

6². Proiectul de Lege privind modificarea art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie; PL-x 570/2018.

Raport, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru industrii.

Vă rog.

Domnul Gheorghe-Dănuţ Bogdan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind modificarea art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile, trimis celor două comisii cu adresa PL-x 570/2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 17 octombrie 2018.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri, iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege are ca obiectiv reglementarea modificărilor art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 220/2008, intervenţia legislativă vizând, potrivit expunerii de motive, exceptarea de la achiziţiile certificatelor verzi a consumului de energie electrică pentru extracţia, prepararea şi manipularea cărbunelui.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi-au desfăşurat lucrările în şedinţă comună, în data de 6 octombrie 2018.

La dezbaterile proiectului de lege au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţii Ministerului Energiei şi Autorităţii de Reglementare în Domeniul Energiei.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind modificarea art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, în forma adoptată de Senat, cu un amendament respins care se regăseşte în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Avem un amendament respins. Dacă se susţine? Nu se susţine.

Are caracter ordinar. Rămâne la votul final, miercuri, la ora 12,00.

Revenim acum la 12¹. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195 din 2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Este vorba de Pl-x 203/2016.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Vreţi să interveniţi din partea iniţiatorilor? Păi, nu sunteţi la iniţiatori. Este cel cu circulaţia. Nu.

Prezentaţi raportul, domnule Varga.

Prezentaţi raportul, că este raport comun - Comisia pentru industrii, Comisia juridică şi Comisia pentru transporturi.

Vă rog.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, pe 12 aprilie 2016, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil acestei propuneri.

Guvernul, prin adresă, nu susţine adoptarea.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dat un aviz favorabil propunerii legislative, care are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul instituirii unor condiţii privind circulaţia pe drumurile publice a autovehiculelor cu un volan situat pe partea dreaptă.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a acestei Propuneri legislative privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cu amendamentele admise redate în Anexa 1 şi amendamentele respinse redate în Anexa 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Veniţi puţin, domnule deputat. Domnul Buican vrea să vă întrebe ceva. Veniţi puţin!

Da. Dacă la dezbateri generale doreşte să intervină cineva? Vreţi să interveniţi? Nu. Bine.

Avem nouă amendamente...

La dezbateri generale, sau ce?

Vă rog, haideţi!

Domnul Vasile Varga:

Stimaţi colegi,

La acest proiect, de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, am participat mai mulţi deputaţi şi senatori, încă din 2016. Motivul invocat atunci a fost acela că, în municipiul Brăila, din cauza unui conducător auto au decedat cinci persoane; şi acesta a fost motivul pentru care am iniţiat această modificare. Numai medicul de familie era singurul care avea voie să trimită conducătorul de autovehicul unui medic de specialitate.

Acum, în cazul în care oricare medic constată că un conducător de autovehicul - de tramvai sau autovehicul forestier - ori aflat în evidenţă prezintă afecţiuni medicale, prevăzute prin ordinul ministrului, este obligat să trimită un bilet de trimitere către o unitate de asistenţă medicală.

În cazul în care unitatea de asistenţă medicală autorizată, în urma realizării unui examen de specialitate necesar, stabileşte că persoana care posedă permisul de conducere este inaptă medical pentru a conduce, este obligată ca în termen de o zi, de la data constatării, să comunice rezultatul examinării către poliţia rutieră, în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea medicul transmiţător, precum şi persoanele declarate inapte, din punct de vedere medical, pentru a mai conduce un autovehicul pe drumurile publice.

Domnul Florin Iordache:

Am înţeles.

Mulţumesc.

Vorbeam cu domnul coleg... Într-adevăr, sunteţi peste tot, la amendamente, dumneavoastră.

Sunt nouă amendamente admise.

La titlul legii, intervenţii? Nu.

La articolul unic? Nu.

La art. 22 alin. (3), intervenţii? Nu.

La art. 22 alin. (4)-(6) dacă sunt intervenţii? Nu.

Art. 22 alin. (8)?

Se propune eliminarea la art. 46.

Mulţumesc.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

Mai departe.

13. Suntem la Propunerea legislativă privind trecerea oraşului Băneasa, judeţul Constanţa, la rangul de comună; Pl-x 557/2018.

Iniţiator. Domnul senator Moga? Nu.

Comisia pentru administraţie.

Cine prezintă?

Domnule preşedinte Roman, vă rog. Sau cine prezintă?

Vă rog, domnule coleg.

Domnul Dénes, vă rog.

Domnul Seres Dénes:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, prin adresa Pl-x 557/2018 din 22 octombrie 2018, cu dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, a Propunerii legislative privind trecerea oraşului Băneasa, judeţul Constanţa, la rangul de comună.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare trecerea oraşului Băneasa, judeţul Constanţa, la rangul de comună, deţinut anterior intrării în vigoare a Legii nr. 83/2004 pentru declararea ca oraşe a unor comune.

Comuna Băneasa are în componenţă satele Băneasa, Făurei, Negureni şi Tudor Vladimirescu, iar reşedinţa comunei Băneasa este satul Băneasa,

La lucrările comisiei au fost prezenţi 17 deputaţi, din totalul de 23 de membri ai comisiei.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Propunerii legislative privind trecerea oraşului Băneasa, judeţul Constanţa, la rangul de comună, cu amendamente admise, prezentate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Avem cinci amendamente admise.

Domnul Tinel Gheorghe.

Vă rog. La dezbateri generale.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Eu mă bucur că analizăm astăzi o astfel de solicitare; există referendum local. Bănuiesc că motivul pentru care comunitatea locală cere reîntoarcerea la stadiul de comună e legat de faptul că, pe de o parte, taxele şi impozitele locale sunt foarte mari, în situaţia în care localitatea este oraş, devenind comună, se diminuează foarte mult.

Şi, pe de altă parte, nici nivelul de dezvoltare pe care l-au prognozat atunci când s-a transformat comuna în oraş n-a fost cel aşteptat de locuitorii localităţii Băneasa.

Dar eu vă întreb - acum dăm un aviz, pentru că Senatul va fi cel care va decide - de ce discutăm şi de ce analizăm cu dublă măsură?

Am avut în Ialomiţa o solicitare, tot prin referendum, venită în plenul Parlamentului, şi s-a respins pentru Căzăneşti. Aceleaşi argumente: oameni care au ieşit în stradă, care au spus: "Domnule, ne-aţi înşelat în 2003, ne-aţi promis marea cu sarea şi în afară de faptul că unii dintre noi - cei care deţin funcţii de conducere la autoritatea locală - au salarii de oraş, restul lucrurilor pe care ni le-aţi promis nu s-au realizat, nu s-au înfăptuit". Şi au vrut să se întoarcă la stadiul de comună. Bineînţeles că s-a respins şi în Camera Deputaţilor, s-a respins şi la Senat.

Acum eu nu pricep de unde standardul acesta al dublei măsuri? De ce discutăm într-un fel... A, pe bună dreptate, primarii, solicitanţii erau de altă culoare politică la Căzăneşti. Aici am înţeles că este PSD şi atunci, pe bună dreptate, trebuie să se revină, că vin alegerile din 2020, nu?!

Domnul Florin Iordache:

Da.

Alte intervenţii? Nu.

Avem cinci amendamente.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

Articolul 1, intervenţii? Nu.

2? 3? 4? 5?

Rămâne la votul final; caracter organic.

17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2018 privind eficientizarea activităţii Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 416/2018.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Ministerul Sănătăţii.

Domnul Dan Dumitrescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În ceea ce priveşte Ministerul Sănătăţii, prezentul proiect de lege vizează completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, creând cadrul legal pentru ca regiile autonome, care dispun de bază materială şi au în obiectul de activitate activităţi de asistenţă spitalicească, să poată înfiinţa unităţi sanitare private, în concordanţă cu natura juridică şi modalitatea de organizare şi funcţionare a regiilor autonome.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Avem raport comun - Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie.

Domnul Răzvan-Ion Ursu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, prin adresa PL-x 416 din 3 septembrie 2018, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege sus menţionat.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare schimbarea destinaţiei unui imobil şi transferul unui alt imobil, din domeniul privat al statului şi administrarea RAPPS în domeniul public al statului şi în administrarea SRI.

Totodată, se preconizează modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea respectivului proiect.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Da, domnule Ungureanu, vă rog. Grupul USR.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimaţi colegi,

La alin. (10) al art. 172 din Legea nr. 95 se vor produce următoarele modificări. Şi o să vă rog să fiţi atenţi. "Se asimilează spitalelor private şi unităţilor sanitare private înfiinţate în cadrul unor regii autonome, asociaţii, fundaţii" şi textul curge. Se referă la acele structuri reglementate de Legea nr. 31/1990.

Ce facem, de fapt?

În expunerea de motive, iniţiatorul se referă la două structuri, la două complexe balneare care funcţionează - spun ele -, din anul 2000, ca o structură de sănătate pentru pacienţii care au diferite afecţiuni şi că aceste structuri ar fi investit foarte mulţi bani între 2003-2006 - ne referim la Complexul "Doina" din Neptun - şi se mai referă la o altă structură.

Mie nu-mi este foarte clar. În principiu, încurajez orice investiţie în sănătate, fie că se referă la zone de la stat sau zona privată, însă nu mi-e foarte clar cum o regie de termoficare ar putea să organizeze o clinică privată. Nu ştiu cum RATB-ul ar putea să-şi facă o clinică. Nu-mi dau seama dacă modificarea printr-o ordonanţă de urgenţă a unui alineat din Legea nr. 95 este o chestiune de constituţionalitate.

De aceea, v-am rugat să reanalizăm în comisia de specialitate oportunitatea, fundamentarea acestei ordonanţe, în aşa fel încât să nu deschidem o cutie a Pandorei pentru construirea unor clinici de structuri care au cu totul alt obiect de activitate.

De aceea, ne vom opune acestui proiect, pentru că în motivare lucrurile nu sunt foarte clar argumentate.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Buicu, preşedintele Comisiei pentru sănătate, vă rog. Grupul PSD.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Lucrurile sunt foarte clare, dacă ştii să le citeşti şi dacă ştii despre ce este vorba în propoziţie.

RAPPS-ul dispune de o unitate de acest tip, care funcţionează la mare, în conflict cu Complexul "Olimp", iar fostul RATB - care acum se numeşte cum s-o numi el - are, în momentul de faţă, un spital cu un ambulatoriu integrat.

Această prevedere din textul ordonanţei dă posibilitatea regiilor şi uşurează înfiinţarea acestor tipuri de furnizori de servicii medicale.

Modificarea din amendamentul de la Comisia pentru administraţie şi de la Comisia juridică este doar cu personalitate juridică sau nu, iar motivaţia "sau nu", legată de personalitatea juridică, este tocmai prin a facilita acestor operatori funcţionarea furnizorilor de servicii medicale.

Vom saluta, în orice moment, apariţia unui furnizor de servicii medicale care să poată oferi românilor servicii de calitate.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Mai sunt intervenţii? Nu mai sunt intervenţii.

Avem 11 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

De la 2 la 11, intervenţii? Nu.

Anexa 1? Nu.

Anexa 2?

Rămâne la votul final; caracter organic.

Următorul.

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2018 privind stabilirea calculului tarifului lunar al chiriei pe m² care se aplică pentru închirierea locuinţelor şi terenului aferent acestora, aflate în domeniul public şi privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 452/2018.

Guvernul?

Vă rog.

Domnul secretar de stat şi apoi Comisia juridică sau Comisia pentru administraţie. Cine? Comisia pentru administraţie.

Vă rog.

Domnul Ion Ghizdeanu (preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2018 propune îmbunătăţirea regimului chiriilor, astfel încât să se crească eficienţa economică în cadrul imobilelor gestionate de către RAPPS şi ocupate de persoanele fizice.

Din conţinutul actului normativ reiese că se acordă o importanţă deosebită funcţiilor de preşedinte al Curţii Constituţionale, Curţii Supreme de Justiţie, preşedinţi ai Curţii de Conturi, ai Consiliului Superior al Magistraturii şi s-a creat cadrul legal pentru ca aceste demnităţi să beneficieze de reşedinţe oficiale din cadrul fondului locativ de protocol şi bunuri imobile aflate în domeniul public al statului şi administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat".

În raport cu conţinutul acestui proiect de lege şi în concordanţă cu raportul comisiei de specialitate, adresez rugămintea unui vot favorabil pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Raportul celor două comisii.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Nicolae:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, prin adresa PL-x 452 din 11 septembrie 2018, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2018 pentru stabilirea calculului tarifului lunar al chiriei pe m² care se aplică pentru închirierea locuinţelor şi terenului aferent acestora, aflate în domeniul public şi privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", precum

şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 3 septembrie 2018.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m² care se aplică pentru închirierea locuinţelor şi a terenului aferent acestora, imobile aflate în domeniul public şi privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", deoarece, în prezent, nivelul tarifului chiriei nu acoperă cheltuielile efective ale regiei.

Totodată, se creează cadrul legal pentru ca persoanele care ocupă funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Academiei Române să beneficieze de reşedinţe oficiale din cadrul fondului locativ de protocol.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil proiectul de lege.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege, în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Dacă sunt intervenţii?

Domnule Roman, vă rog, la dezbateri generale.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege. Dincolo de partea siropoasă şi pompoasă, există partea practică, în sensul că RAPPS-ul, în baza acestei legi, poate să-şi calculeze mult mai corect chiriile pe care le încasează; la nivel de consiliu de administraţie poate lua aceste decizii, nu trebuie să vină de fiecare dată să ceară aprobare. Pentru că, în baza actualelor normative, ei, practic, nu pot încasa chirii decât în baza prevederilor existente. Adică încasează mult mai puţin decât sunt cheltuielile.

Adoptarea acestui proiect de lege, practic, le dă posibilitatea să-şi poată regla, prin decizii ale Consiliului de administraţie, stabilirea acestor chirii, iar valoarea lor să fie mai mare decât valoarea utilităţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Nu avem amendamente.

Rămâne la votul final.

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2018 pentru completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2017 privind stabilirea unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării şi producerii de mijloace imunoprofilactice, terapeutice şi antidoturi, în vederea asigurării protecţiei intereselor esenţiale ale siguranţei stării de sănătate a populaţiei; PL-x 535/2018.

Numai puţin!

Guvernul, dacă vreţi?

Vă rog.

Domnul secretar de stat şi apoi raportul comisiilor.

Domnul Dan Dumitrescu:

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2017, în sensul considerării Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino" ca titular al acreditărilor, certificărilor, atestatelor şi autorizărilor dobândite anterior de fostul Institut Naţional de Cercetare "Cantacuzino", în măsura în care acestea încă sunt valabile.

Având în vedere cele prezentate, Guvernul susţine proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Raportul celor trei comisii - Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru sănătate, Comisia pentru apărare.

Domnul Neculai Iftimie:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Cele trei comisii au avut şedinţe separate.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Rămâne la votul final, neavând amendamente.

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2018 privind unele măsuri referitoare la aplicarea unor dispoziţii şi prelungirea unui termen prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică; PL-x 418/2018.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Şi apoi Comisia pentru buget şi Comisia pentru industrii.

Domnul Florin Horaţiu Iura (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2018 prevede acordarea unui termen de graţie de trei luni, în care nu se aplică sancţiunile prevăzute de lege pentru nedotarea operatorilor economici cu aparate de marcat cu jurnal electronic, fără a modifica, însă, şi termenele obligatorii de dotare, acestea fiind menţinute pentru 1 iulie 2018 - contribuabilii mari şi mijlocii -, respectiv 1 august 2018 - contribuabilii mici, respectiv flexibilizează procesul de vânzare a titlurilor de stat.

Susţinem adoptarea prezentului act normativ.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Nosa, cine?

Vă rog, domnule Toma.

Raport comun - Comisia pentru buget şi Comisia pentru industrii.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2018 privind unele măsuri referitoare la aplicarea unor dispoziţii şi prelungirea unui termen prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 27 iunie 2018.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare amânarea măsurilor de aplicare a sancţiunilor pentru operatorii economici care nu s-au dotat cu aparate de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic la termenele prevăzute de lege, precum şi pentru distribuitorii autorizaţi care au obligaţia de a comercializa aparate de marcat electronice fiscale cu rolă jurnal.

Această măsură este necesară, având în vedere decalajul de aproximativ 3 luni care se înregistrează faţă de calendarul prevăzut de lege pentru implementarea aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Bica, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dănuţ Bica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Prin proiectul de lege supus astăzi dezbaterii şi aprobării se propune amânarea măsurilor de aplicare a sancţiunilor pentru operatorii economici care nu s-au dotat cu aparate de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic la termenele prevăzute de lege, precum şi pentru distribuitorii autorizaţi să comercializeze aparate de marcat electronice fiscale cu rolă jurnal.

Această prorogare este motivată de faptul că se înregistrează un decalaj de aproximativ 3 luni faţă de calendarul prevăzut de lege pentru implementarea aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic.

Termenul de 3 luni a fost stabilit avându-se în vedere stadiul avizării tehnice care se desfăşoară la ICI Bucureşti, precum şi propunerile transmise Ministerului Finanţelor Publice de Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România şi de alţi operatori economici care au calitatea de mari contribuabili.

Proiectul de lege cuprinde şi dispoziţii cu privire la completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007, în sensul autorizării Companiei Naţionale Poşta Română S.A. să intermedieze vânzarea, colectarea subscrierilor şi efectuarea plăţilor aferente emisiunilor de titluri de stat destinate populaţiei şi al prevederii posibilităţii ca şi instituţiile de credit care au capacitatea şi experienţa necesare să poată intermedia acest gen de operaţiuni.

Având în vedere cele prezentate anterior, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de lege supus dezbaterii.

Ţinând însă cont de faptul că termenele instituite iniţial prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru implementarea aparatelor de marcat electronice cu jurnal electronic, precum şi pentru elaborarea legislaţiei subsecvente au fost cu mult depăşite, acestea fiind prorogate succesiv prin Ordonanţa Guvernului nr. 17/2015, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 şi Ordonanţa Guvernului nr. 20/2017, solicităm ministerelor şi instituţiilor responsabile să se implice extrem de serios pentru a determina finalizarea cât mai rapidă a acestei acţiuni, astfel încât să nu mai fie necesară solicitarea de aprobare a unor noi amânări.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Roman, al doilea vorbitor de la Grupul PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Prima dată i-am pus pe aceşti oameni să-şi cumpere aparate cu registru pe rolă de hârtie. Au dat 10 milioane. Cei care au mici afaceri - frizeri, barmani, coafeze şi aşa mai departe - au dat 10 milioane pe aceste aparate.

După câteva luni de zile, venim şi le spunem - schimbăm, vrem registru electronic, facem un site la nivelul ANAF, centralizăm şi ducem toate datele acestea, pentru o mai bună colectare.

Nu e rău. Problema e că acei oameni vin şi mai plătesc 2.000 de lei - 20 de milioane de lei.

Deci îi punem o dată să dea 10 milioane, acum venim şi le spunem, mai daţi 20 de milioane.

Problema este - şi e foarte bine că s-a prelungit, pentru că acest sistem informatic de la nivelul ANAF nu există funcţional nici în ziua de astăzi.

Şi întrebarea către cei de la Finanţe este: ce fac cu vechile aparate aceşti oameni? Ce fac?

În mod normal, în momentul în care i-aţi obligat la registru electronic, trebuia să le spuneţi şi ce fac cu cele pe hârtie. Pentru că ei au dat bani pe acele aparate.

Şi poate n-ar fi rău să gândiţi, la nivelul Ministerului Finanţelor, o soluţie, tocmai pentru a nu-i împovăra pe aceşti oameni care - cât poate câştiga un frizer într-un oraş de provincie? Gândiţi-vă că, pentru el, 3.000 de lei înseamnă o sumă mare.

Găsiţi soluţia să le luaţi şi aparatele pe rolă de hârtie, pe care le-aţi băgat pe gât, prima dată, acestor oameni.

Cred că e mult mai corect şi din partea dumneavoastră, nu doar să impuneţi, să cereţi. Şi să găsiţi soluţii împreună cu aceşti oameni, şi măcar să le preluaţi pe cele vechi.

Vă rog să vă gândiţi, domnule secretar de stat.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Simionca, vă rog.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aceasta este o adevărată problemă. Eu vin din mediul privat şi ştiu problemele micilor întreprinzători, ale oamenilor care susţin economia ţării noastre.

Faptul că s-au schimbat aceste case de marcat digitale şi nu s-au corelat cu sistemele pe care le are ANAF... de exemplu, sistemul informaţional şi calculatoarele de la ANAF sunt vechi de 20 de ani; anul trecut au fost blocate două săptămâni.

Noi avem toate aceste case de marcat digitale pe care le vindem sau sunt vândute cu preţuri de la 1.500 la 2.000 de lei, care trebuie înregistrate. Trebuie, fiecare produs dintr-un supermarket, trecut manual.

Adică pe omul din privat îl costă mai mulţi bani şi mai multă resursă umană să pună în funcţiune aceste case de marcat. Şi când ajunge informaţia la dumneavoastră, la ANAF, nu aveţi ce să faceţi cu ea, o duceţi la Camera 2, pentru că aveţi nişte calculatoare care nu sunt utile şi nu sunt bune.

Până când o să-i ducem pe micii întreprinzători la faliment? Sau cât de mult vă doriţi ca micile afaceri să falimenteze? Asta e întrebarea mea. Pentru că în felul acesta numai acolo putem să ajungem.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Avem 11 amendamente admise.

La titlul legii. Intervenţii? Nu.

De la 2 la 11? Nu.

Rămâne la votul final.

Mai avem puţin, încă puţin.

21. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată; PL-x 35/2018.

Guvernul?

Vă rog, domnul secretar de stat.

Şi apoi, domnul Iuliu Nosa, domnul vicepreşedinte, Comisia pentru buget.

Domnul Florin Horaţiu Iura:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin iniţiativa legislativă se propune introducerea unei excepţii privind documentele justificative prezentate la momentul plăţii, în sensul nesolicitării documentelor standard în cazul plăţilor fără numerar, respectiv, în cazul plăţilor online.

Susţinem raportul de admitere.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Nosa.

Domnul Iuliu Nosa:

Raport asupra Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 193/2002.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională, la acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 14 februarie 2018.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare introducerea unei excepţii cu privire la prezentarea documentelor justificative la instituţiile de credit, în cazul transferului de sume din contul profesioniştilor în contul persoanelor fizice, pentru operaţiunile efectuate prin instrumente de plată cu acces la distanţă.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege amintit.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Intervenţii?

Domnul Neagu, Grupul PNL, vă rog.

Domnul Nicolae Neagu:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vom susţine această ordonanţă.

Dar vreau clar şi explicit să înţeleagă toată lumea despre ce este vorba. Pentru că excepţia de la regulă prevăzută în această ordonanţă este pentru operaţiuni efectuate prin instrumente de plată cu acces la distanţă care presupun existenţa documentelor justificative, legale, în evidenţa plătitorului, atunci când se face transferul de la plătitor - persoană juridică către o persoană fizică.

Vom susţine acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. Rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

Haideţi, că mai avem puţin, stimaţi colegi.

23. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal; PL-x 34/2018.

Guvernul?

Domnul secretar de stat.

Şi apoi, domnul Nosa, Comisia pentru buget.

Domnul Florin Horaţiu Iura:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de act normativ propune modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, în scopul atingerii următoarelor obiective: eliminarea situaţiilor ce restrâng drepturile practicienilor în insolvenţă; eliminarea apariţiei unor situaţii care ar putea determina înscrierea în cazierul fiscal, în baza unor alte documente care nu sunt definitive, respectiv simplificarea şi eficientizarea sistemului de solicitare a certificatului de cazier fiscal în format electronic.

Susţinem adoptarea prezentului act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Nosa.

Domnul Iuliu Nosa:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din februarie 2018.

Pentru acest proiect de lege, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare introducerea unor măsuri cu privire la cazierul fiscal al practicienilor în insolvenţă.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, prezentul proiect de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt...?

Domnul Neagu, vă rog, Grupul PNL.

Domnul Nicolae Neagu:

Deci modificările care se fac la această ordonanţă vin să acopere nişte neajunsuri care s-au constatat în cazul cazierelor judiciare pentru practicienii de insolvenţă.

Chiar dacă poate nu e acoperită toată problematica, noi vom susţine această ordonanţă de urgenţă.

Domnul Florin Iordache:

Da. Alte intervenţii? Nu sunt alte intervenţii. Rămâne la votul final, neavând amendamente.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 25 al Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003; Pl-x 164/2016.

Dacă dintre iniţiatori?

Numai puţin...

Dacă vrea cineva dintre iniţiatori? Nu doreşte.

Domnul preşedinte Buicu, vă rog, prezentaţi raportul Comisiei pentru sănătate.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea prezentului raport, am avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, avizul pozitiv al Ministerului Sănătăţii.

Propunerea are ca obiect de reglementare completarea Legii drepturilor pacientului, în sensul în care pacientul să poată desemna printr-un acord consemnat în foaia de observaţie clinică generală, într-o rubrică separată, o persoană care să aibă acces deplin, atât în timpul vieţii, cât şi după decesul acestuia, la informaţiile cu caracter confidenţial din foaia de observaţie.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie propune plenului adoptarea propunerii legislative cu amendamentele admise din anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Ungureanu, vă rog, Grupul USR.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimaţi colegi,

Această lege este foarte bună. Şi mai ales completările care ne-au fost propuse de domnul preşedinte Buicu în comisie şi care au fost asumate de toţi colegii.

Ca să înţelegeţi despre ce este vorba, vă spun că primul impact pe care l-am avut în Parlament cu audienţa a fost unul foarte dur. O doamnă, îmbrăcată în negru, mi-a explicat că soţul ei a decedat într-o instituţie medicală din Cluj, şi că moartea soţului ei era suspectă, şi că nu are acces la informaţiile din foaia de observaţie.

Deci, practic, prin această prevedere, un aparţinător poate să aibă acces şi după ce persoana care intră în sală şi poate în următoarele zile nu se află în capacităţile depline să poată să răspundă de starea ei de sănătate, acest aparţinător poate să vorbească cu doctorul, poate să ceară informaţii.

Această transparentizare este extraordinar de importantă şi pentru cazurile de malpraxis care sunt atât de greu de demonstrat în instanţă.

Deci este un pas foarte mare.

Îi felicit pe colegii mei pentru transparenţă şi pentru această încercare de a explica că o familie nu poate să fie separată de o persoană dragă, la momentul în care vorbim despre acces la informaţie, şi nu poate fi considerată o parte ostilă din acest proces, cred eu, care ar trebui să fie mult mai transparent, în dialogul pe care îl are cineva cu spitalul sau cu medicul curant.

Domnul Florin Iordache:

Da. Grupul PNL, doamna deputat Antoneta Ioniţă, vă rog.

Vă rog.

Doamna Antoneta Ioniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă care completează Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 dă posibilitatea pacienţilor să desemneze, printr-un acord consemnat în foia de observaţie, o persoană din familie care să aibă acces deplin, atât în timpul vieţii, cât şi după decesul pacientului, la informaţiile cu caracter confidenţial din foaia de observaţie.

Acest demers legislativ este bine-venit, având în vedere faptul că până acum instituţiile medicale refuzau să ofere soţiei sau soţului supravieţuitor sau rudelor de gradul I, orice fel de informaţii privind starea pacientului la prezentare şi pe durata spitalizării, diagnosticul şi tratamentul efectuat, fără consimţământul expres al pacientului.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestei propuneri legislative care oferă transparenţă actului medical.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul doctor Bacalbaşa, vă rog.

Ia spuneţi, domnule doctor, cum e la Galaţi, la spital, vă rog.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Eu, unul, ca om care a lucrat peste 50 de ani în spitale de urgenţă, salut această măsură. Pentru că de fapt nu rudele sunt cele mai apropiate în viaţă, din păcate, ci oameni care se dovedesc realmente apropiaţi şi pe care îi poţi desemna.

Rudele ţi le dă Dumnezeu. Tu desemnezi în funcţie de ce crezi. Uneori te înşeli, dar, oricum, mai bine să te înşeli tu, decât să te înşele rudele.

În ceea ce priveşte relaţiile dintre spital şi pacient, aici este o poveste cu dus şi întors. În America nu mai găseşti anestezişti, nu mai găseşti obstetricieni, pentru că la poarta spitalului stau avocaţi care pândesc pacientul ca să deschidă un proces, de multe ori pe lucruri absolut imaginare.

Că există posibilitatea să fii ucis cu politeţe şi să ţi se ia şi banii din buzunar, asta iarăşi e perfect adevărat. Şi ţine de imperfecţiunea societăţii, în general, şi imperfecţiunea omului, în sine.

Dar orice măsură de transparenţă e bine-venită.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Avem două amendamente admise.

Dacă la titlul legii? Intervenţii?

La articolul unic. Intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

25. Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 2 aprilie - Ziua Instituţiei Prefectului din România; Pl-x 135/2018.

Dacă dintre iniţiatori doreşte cineva? Nu.

Domnul Roman.

Domnule Roman, comisia dumneavoastră, raport. Cine îl prezintă?

A, vă rog, doamnă deputat.

Doamna Rodica Paraschiv:

Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 2 aprilie - Ziua Instituţiei Prefectului din România

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 2 aprilie - Ziua Instituţiei Prefectului din România, trimisă cu adresa Pl-x 135 din 19 martie 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea legislativă, în şedinţa din 14 martie 2018.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Guvernul lasă la latitudinea Parlamentului să decidă asupra oportunităţii adoptării acestei iniţiative legislative.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 2 aprilie ca Ziua Instituţiei Prefectului, care poate fi marcată de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.

Membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat propunerea legislativă, avizul Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului, în şedinţa din 24 aprilie 2018.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, 5 voturi împotrivă şi o abţinere, adoptarea Propunerii legislative privind instituirea zilei de 2 aprilie - Ziua Instituţiei Prefectului din România, cu amendamente admise redate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe, de la PNL. Şi de la Otopeni.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Exact, foarte corect, domnule preşedinte.

Aşa, am şi eu nişte curiozităţi.

A fost mai devreme un proiect de lege, absolut pertinent, cu privire la o zi care vorbea despre un segment ocupaţional. Acolo lucrurile au fost foarte clare.

Acum, pe această chestiune, cu prefectul. Trebuie o zi a prefectului, să înţeleg. Asta ar presupune că ne trebuie şi o zi a ministrului, o zi a prim-ministrului, o zi a subprefectului, o zi a consilierului judeţean, a consilierului local şi a primarului.

Probabil ar trebui ca fiecare funcţie publică, fiecare demnitate publică să aibă o anumită zi.

După aceea, probabil, vom avea o problemă cu consilierii prefectului, care, şi dumnealor, îşi vor dori să aibă o anumită zi cu caracter omagial.

Aş dori să pun o întrebare iniţiatorilor. Dacă această dată de 2 aprilie are cumva vreo legătură cu 1 aprilie sau au fost chestiuni care au ţinut de alte resorturi?

În rest, evident, sunt lucruri bune, cum a fost aceea cu Ziua constructorului. Dar, iată, avem aici Ziua Prefectului.

Dacă, de exemplu, la un moment dat se va desfiinţa funcţia de prefect în România, ce o să facem atunci?

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Aşadar... Cam asta e...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Aş vrea să înţeleg şi eu mai clar.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Şi noi, Grupul PNL.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Îi invit pe colegii mei. În primul rând, pe doamna Paraschiv Rodica, care este şi iniţiator. Şi apoi, domnul Korodi.

Doamna Rodica Paraschiv:

Bună ziua!

În primul rând, vreau să vă spun că s-a interpretat greşit sau poate nu aţi fost atenţi. Este vorba de Ziua Instituţiei Prefectului. Instituţia Prefectului înseamnă 42 de instituţii ale prefectului, cu aparat propriu şi cu serviciile publice comunitare.

Mai mult de atât, vreau să vă spun că nu este vorba de zi de prefect sau de zi de subprefect, deci de zi de instituţie.

Şi există, să ştiţi, şi o Zi a Administraţiei Publice Locale.

În afară de acest lucru, această instituţie este o instituţie cu tradiţie şi cu istorie. Ea a apărut din anul 1864. Şi data de 2 aprilie este data în care a apărut pentru prima dată legiferat acest termen de prefect. În sensul că acea dată a fost data la care s-a aprobat Legea înfiinţării Consiliului Judeţean.

Mai mult de atât, ca iniţiatori să ştiţi că suntem foarte mulţi subprefecţi şi prefecţi. Eu, personal, am fost prefect al judeţului Prahova. Şi sunt de la toate grupurile politice.

În afară de acest lucru, nu este vorba decât de un act de normalitate. Al cui? Al nostru. Cine suntem noi? Legiuitorii. Cine sunt ei? Sunt garanţii aplicării legii în teritoriu.

Nu vi se pare normal să-i respectăm pe cei care au grijă ca legile pe care le aprobăm să fie aplicate unitar în teritoriu?

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Korodi, vă rog.

Domnul Korodi Attila:

Domnule preşedinte de şedinţă,

În Grupul UDMR am avut o dezbatere despre acest proiect de lege.

Instituţia Prefectului este una importantă în arhitectura administraţiei publice, dar credem că o definire a unei zile a Instituţiei Prefectului, care este o zi de sărbătoare, cumva ar ieşi din uzanţa care este folosită în administraţia publică.

Nu vom susţine acest proiect de lege pentru că credem că într-o ţară în care cele mai multe proiecte guvernamentale, indiferent de ce guverne au fost până acum, se concentrau pe descentralizare, când aducem servicii publice aproape de cetăţeni, prin administraţia publică locală, o astfel de zi cumva întăreşte tocmai centralizarea, tocmai rolul Guvernului într-o politică... care, prin programele care sunt dezvoltate, spune foarte clar - servicii aproape de cetăţean, prin administraţie publică locală, şi o instituţie a prefectului corectă, bine dimensionată, care să urmărească aplicarea legii în bună măsură.

Dar asta nu înseamnă că trebuie să existe o lege care să definească Ziua Prefectului.

Atunci ar trebui să existe pentru foarte, foarte multe instituţii, o listă lungă. Dacă am începe să deschidem această Cutie a Pandorei nu cred că am putea vreodată s-o închidem.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Benga, Grupul USR.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Nici Grupul parlamentar al USR nu va susţine această propunere legislativă.

Vă spun sincer că atunci când a ajuns la noi, la Comisia pentru administraţie, proiectul acesta de lege era şi în timpul dezbaterilor pe tema Codului administrativ, care ştim ce harababură a generat.

Acest 2 aprilie, vă spun sincer că mi s-a părut, aşa, aproape o glumă, ca după 1 aprilie să urmeze Ziua prefectului.

Problema este că, într-adevăr, trebuie să facem descentralizare. Realmente trebuie să aducem instituţiile statului mai aproape de cetăţean, şi, din păcate, noi ne focusăm în continuare doar pe probleme de formă, gen zile şi sărbători, în loc să punem lucrurile acestea la treabă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Am finalizat.

Avem cinci amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

La art. 1? 2? 3? 4? Nemodificat.

Rămâne la votul final.

Şi ultimul.

Pe procedură, înţeleg.

Şi apoi ultimul proiect de lege este PL-x 555/2017.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În urma discuţiilor cu toţi liderii partidelor politice, vă solicităm reîntoarcerea la comisie a poziţiei 27 - PL-x 148/2018 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii) - pentru o săptămână.

Domnul Florin Iordache:

O săptămână.

Da, da, da!

Retrimitere, da?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Retrimitere.

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul.

77 de voturi pentru şi 10 abţineri. A fost adoptată propunerea.

Şi ultimul.

26. Proiectul de Lege pentru completarea art. 111 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 555/2017.

Vă rog.

Raport comun - Comisia pentru industrii, Comisia juridică, Comisia pentru transporturi.

Vă rog.

Şi înţeleg că aveţi şi o corelare de tehnică legislativă.

Domnul Aurel Căciulă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 111 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, în fond, cu dezbaterea şi avizarea Proiectului de Lege pentru completarea art. 111 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, transmis cu adresa PL-x 555/2017 din 8 decembrie 2017 şi înregistrat la comisii sub nr. 4c-3/597/2017, nr. 4c-11/1.223/2017, respectiv nr. 4c-26/197/2017.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaţilor.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare, potrivit art. 75 alin (2) teza a III-a din Constituţia României, republicată, în data de 4 decembrie 2017.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil actul normativ, cu observaţii şi propuneri, prin adresa nr. 473/21 iunie 2017.

Guvernul, prin adresa nr. 1.191 din 10 august 2017, susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională...

Domnul Florin Iordache:

Sintetic, domnule coleg! Precizaţi, că înţeleg că este o corelare.

Vă rog, haideţi!

Domnul Aurel Căciulă:

Sintetic.

Domnul Florin Iordache:

Haideţi, veniţi la subiect!

Domnul Aurel Căciulă:

Deci, avem corelare tehnico-legislativă la ultimul amendament, nr. crt. 3 din raport. S-a omis în redactare cuvântul "rutier".

Citesc...

Domnul Florin Iordache:

Nu, am notat. Stafful şi-a notat.

Domnul Aurel Căciulă:

...forma modificată.

Deci avem: "Din momentul depunerii dovezii înlocuitoare, de către conducătorul auto, la oricare unitate de poliţie" şi vine "la oricare unitate de poliţie rutieră, în una din zilele din intervalul perioadei de valabilitate a acesteia".

Domnul Florin Iordache:

Cu această completare... Am reţinut!

Domnul Aurel Căciulă:

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Intervenţii? Nu sunt.

Bun.

La titlul legii, intervenţii? Nu.

Articolul unic, intervenţii? Nu.

La art. 111, cu chestiunea de tehnică legislativă?

Mulţumesc.

Rămâne la votul final.

Încheiem aici prima parte a şedinţei.

În cinci minute începem sesiunea dedicată răspunsurilor la întrebări.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Continuăm partea a doua a şedinţei noastre.

Avem, din partea domnului Vlad Sergiu Cosmin, de la USR, o interpelare adresată doamnei Sirma Caraman.

Da, nicio problemă, domnul deputat nu este.

Doamnă secretar de stat, vă rog să-i lăsaţi doamnei secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul, pentru a-i fi remis domnului deputat răspunsul la interpelare.

Mai departe.

Domnul Daniel Gheorghe de la PNL. Este domnul subsecretat de stat Mihai Chirică, de la Ministerul Afacerilor Interne.

Vă rog să prezentaţi răspunsul dumneavoastră şi să fie înaintat domnului deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Lovin. Este prezent domnul Lovin.

Este domnul Dan Dumitrescu? (Vociferări.)Şi aţi primit, da?

Domnule Lovin, mulţumit de răspuns?

Trecem mai departe.

Tot din partea domnului Dan Dumitrescu, secretar de stat la Ministerul Sănătăţii. Este un răspuns pentru domnul deputat Alexe Costel, de la PNL. Dumnealui nu este prezent. A fost transmis răspunsul.

Domnule Lovin, aţi primit un răspuns din partea domnului secretar de stat Constantin-Dan Deleanu, de la Ministerul Apelor şi Pădurilor.

Vreţi să-l prezentaţi?

Da. Vă rog, aveţi un minut.

Domnul Constantin-Dan Deleanu (subsecretar de stat, Ministerul Apelor şi Pădurilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, ca urmare a informaţiilor transmise de către Direcţia Generală a Pădurilor din cadrul ministerului, vă comunicăm următoarele.

Păstrăvăria de la Brădişor a fost înfiinţată în anul 1987, având o capacitate proiectată de 110 tone pe an păstrăv de consum, cantitate produsă atât pe secţia lac, în viviere, cu suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi, cât şi pe secţia sol.

În anul 2014, activitatea pe lac a încetat definitiv, pe motiv că lacul Brădişor este sursa de apă potabilă a municipiului Râmnicu Vâlcea, iar păstrăvăria nu a obţinut autorizaţia de funcţionare de la ANAR.

Motivaţia legală pentru neacordarea autorizaţiei a fost faptul că, potrivit prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, în lacurile de acumulare folosite ca sursă pentru alimentări cu apă potabilă se poate practica numai piscicultura, în regim natural, fără furajarea peştilor şi fără aplicarea fungicidelor sau a oricăror medicamente veterinare.

După o perioadă de şapte ani de acţiuni în instanţă, vivierele au fost scoase de pe lacul Brădişor, iar din anul 2015 păstrăvăria funcţionează numai cu secţia sol, care produce circa 20 de tone de păstrăv, destinat pieţei interne.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Înaintaţi-i răspunsul domnului deputat.

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Domnul Constantin Codreanu are o interpelare adresată Ministerului Educaţiei.

Domnul secretar de stat Petru Andea.

Domnule profesor, dumneavoastră sunteţi, nu este domnul deputat.

Vă rog, lăsaţi-i doamnei secretar de stat răspunsul.

Domnul Dobrovie Matei. Tot ministerului dumneavoastră, Ministerul Educaţiei. Vă rog, tot aşa, domnule Andea, lăsaţi-i răspunsul doamnei secretar de stat.

Mai departe.

Ministerul Transporturilor.

Este prezent domnul secretar de stat Călin Cristian Forţ.

Din păcate, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel nu este prezent. Va fi primit răspunsul.

Tot Ministerului Transporturilor, domnul deputat Nicolae Andrei.

Domnul secretar de stat Călin Cristian Forţ e prezent şi răspunsul va fi transmis.

Ministerul Afacerilor Externe.

Domnul deputat Constantin Codreanu nu este prezent, dar este prezent domnul secretar de stat Alexandru Victor Micula.

Vă rog să-i transmiteţi domnului deputat răspunsul.

Mergem mai departe.

Tot la Ministerul Afacerilor Externe.

Domnul Codreanu nu este prezent.

Domnul secretar de stat Micula a venit. Răspunsul va fi transmis prin doamna secretar de stat.

Mai departe.

Domnul deputat Paşcan este prezent şi va prezenta pe scurt doamna secretar de stat Ştefania Bîrlibescu răspunsul pentru domnul Paşcan.

Şi tot pentru domnul Paşcan se solicită amânare la Transporturi.

Vă rog.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

O să vă transmit şi răspunsul în scris, însă o să dau citire, într-o formă mai sintetizată, a răspunsului Ministerului Afacerilor Externe.

Ministerul Afacerilor Externe nu are competenţă în ceea ce priveşte urmărirea sau condamnarea activităţilor care se desfăşoară pe teritoriul României şi încalcă legislaţia în vigoare, privind interzicerea promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovării ideologiei fasciste, rasiste sau xenofobe.

Totodată, precizăm că Ministerul Afacerilor Externe urmăreşte situaţiile care aduc atingere ordinii constituţionale din România, precum şi drepturile sau libertăţile cetăţenilor români, şi în dialogul bilateral cu Ungaria, dar şi la nivel public formulează constant reacţii corespunzătoare şi adoptă atitudini proactive.

În acelaşi sens, în dialogul diplomatic bilateral româno-ungar sunt reiterate constant aşteptările României, ca oficialii ungari să respecte, în conduite şi declaraţii, cadrul politico-juridic al relaţiei bilaterale şi să aibă în vedere evitarea interferării cu ordinea constituţională şi afacerile interne ale României.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe este preocupat constant de menţinerea relaţiei bilaterale, în parametrii bunei vecinătăţi, în baza principiilor stipulate în Tratatul de înţelegere, colaborare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară şi în Declaraţia privind cooperarea şi parteneriatul strategic ungaro-român pentru Europa secolului XXI.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Paşcan, vreţi să interveniţi?

Vă rog, răspuns.

Şi apoi doamnă secretar de stat, vă rog să-i înaintaţi răspunsul şi de la transporturi.

Vă rog, domnule Paşcan, aveţi cuvântul.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc pentru răspuns.

Sigur, mă aşteptam să se răspundă şi la cealaltă interpelare, adresată Ministerului Afacerilor Interne, legată de cultul personalităţii unui criminal de război, Wass Albert.

Şi am văzut că am primit acel răspuns, n-am înţeles de ce nu mi s-a răspuns şi aici.

Oricum, provocările din partea unor oficiali ai Guvernului Orban, de la Budapesta, continuă. Chiar recent s-a făcut o nouă declaraţie ostilă României şi suntem cu atât mai sensibili cu cât avem acest an Centenar. La 100 de ani de la Marea Unire a Naţiunii Române, se cuvine să ne apărăm această redută pe care am câştigat-o cu greu, cu sângele străbunilor noştri şi să manifestăm demnitate în a ne promova şi noi interesele naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamnă secretar de stat, pe chestiunea transporturilor.

Vă rog.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (din sală):

Se solicită amânare.

Domnul Florin Iordache:

Se solicită amânare, da?

Deci, domnule deputat, pe chestiunea cu transporturile, cu Autostrada Iaşi, se solicită amânare. OK?

Bun.

Mulţumesc.

În aceste condiţii, declar şedinţa închisă şi ne vedem miercuri dimineaţă la ora 8,30.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,12.