Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,08.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Vă propun să luaţi loc, să putem începe şedinţa noastră de astăzi.

Declar deschisă şedinţa de astăzi şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 210 deputaţi.

Ordinea de zi a fost distribuită pentru astăzi, 5 martie, şi mâine, 6 martie.

Programul de lucru, de asemenea, a fost aprobat.

Astăzi avem, potrivit ordinii de zi, dezbaterea moţiunii simple, iniţiate de 91 de deputaţi.

Întreb dacă vreunul dintre semnatari, potrivit art. 190, îşi retrage semnătura? Nu îşi retrage.

Vă propun următoarele:

Textul moţiunii va fi citit de unul dintre semnatari.

Rog Grupul PNL...

Domnule Neagu, să-mi spuneţi...

Domnul Cupşa, bănuiesc că prezintă, da?

Mulţumesc.

Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care domnul ministru le va utiliza la începutul şi la finalizarea dezbaterilor.

S-au luat în calcul câte 10 secunde, astfel încât: Grupul PSD are 24 de minute; Grupul PNL - 11 minute; Grupul USR - 5 minute; Grupul UDMR - 4 minute; Grupul ALDE - 3 minute. Dar colegei noastre, dacă are nevoie, îi vom da de la PSD încă două minute. Da, doamnă!

Grupul PMP - două minute; Grupul minorităţilor - 3 minute; şi deputaţii neafiliaţi - 4 minute.

Rog colegii să-şi pregătească cartelele de vot.

(Domnul deputat Ioan Cupşa solicită să ia cuvântul.)

Numai puţin, domnule Cupşa.

Vă rog, pregătiţi-vă cartelele de vot.

Supun votului, stimaţi colegi, propunerile pe care le-am făcut.

Să înceapă votul. (Rumoare.)

Votăm timpul de dezbatere, stimaţi colegi. Vă rog să mă urmăriţi.

116 voturi - unanimitate. Au fost adoptate propunerile pe care le-am înaintat.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Cupşa, din partea Grupului PNL, pentru a citi textul moţiunii simple.

Domnul Ioan Cupşa:

Moţiunea simplă - "Tudorel Toader şi PSD-ALDE, luaţi mâinile murdare de pe justiţie!"

Obedienţa, minciuna, iresponsabilitatea şi reaua-credinţă sunt cauza îngenuncherii justiţiei.

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru al justiţiei,

Prin această moţiune adresată ministrului justiţiei, noi, cei din PNL şi USR, solicităm să înceteze imediat războiul pornit de către PSD-ALDE împotriva justiţiei!

Ne întrebam legitim, acum câteva luni, care este planul PSD-ALDE în ceea ce priveşte justiţia ?

Şi afirmam că în mintea celor de la putere, a celor de la PSD-ALDE, se repeta obsedant următoarea mantră:

"Noi, PSD, numim procurorii care contează!"

"Noi, PSD, controlăm procurorii prin numirea lor, prin inspectarea lor, prin cenzurarea muncii lor!"

"Noi, PSD, controlăm judecătorii, inspectându-i!"

Domnule ministru Tudorel Toader,

Cu siguranţă, cunoaşteţi care sunt funcţiile şi atribuţiile principale ale ministrului justiţiei, dar cu excepţia controlului pe care îl exercitaţi în considerarea art. 132 din Constituţie, control exercitat asupra procurorilor, restul sunt doar vorbe în vânt pentru dumneavoastră!

Ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ordonanţă adoptată la 19 februarie 2019, o altă marţea neagră, este un demers incalificabil, care contrazice principiile statului de drept, pune în pericol chiar democraţia din România şi sperăm noi că va fi ultima zi de marţi în care PSD-ALDE va adopta astfel de acte normative care distrug, care îngenunchează justiţia.

Cu neruşinare şi cu o lipsă de responsabilitate flagrantă, dumneavoastră, domnule ministru Toader, aţi participat la adoptarea acestui act normativ care încalcă Constituţia României!

Nu o să vă întrebăm care este situaţia extraordinară şi a cărei reglementare nu poate fi amânată, în mod obiectiv, domnule ministru, însă vă întrebăm dacă vă mai aduceţi aminte de anii petrecuţi la Curtea Constituţională a României? Dar de deciziile Curţii privitoare la constituţionalitatea unor astfel de ordonanţe de urgenţă?

Un ministru al justiţiei care susţine o ordonanţă de urgenţă care afectează modul de funcţionare, regimul unei instituţii fundamentale a statului, o instituţie de rang constituţional, aşa cum este Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public, se descalifică cu siguranţă!

Această ordonanţă de urgenţă este picătura care a făcut să se reverse paharul, este chiar prea mult şi pentru dumneavoastră şi pentru Guvernul din care faceţi parte!

Ne vom referi pe larg la această ordonanţă de urgenţă, în partea ultimă a prezentei moţiuni, sperând că majoritatea parlamentară va înţelege pericolul pe care-l reprezintă actul normativ şi cât de nesănătos este pentru democraţia din România ca domnul Tudorel Toader să continue în calitatea sa, prezentă, de ministru al justiţiei.

Vă reamintim că "Justiţie în slujba cetăţeanului" a fost sloganul mincinos propus de PSD şi ALDE, în Programul de guvernare, iar dumneavoastră, domnule ministru, v-aţi asumat această parte din program!

Însă, întreaga dumneavoastră activitate, atitudinile publice asumate de către dumneavoastră au fost în mod sistematic favorabile agendei retrograde a majorităţii PSD-ALDE. Pe de o parte, aţi fost foarte activ în a sluji lui Dragnea&co, folosind toate mijloacele aflate la dispoziţia ministrului justiţiei, pe de altă parte, aţi evitat orice critică, orice luare de poziţie, la care eraţi nu doar îndreptăţit, ci şi obligat, faţă de iniţiativele parlamentare ale PSD-ALDE, chiar şi atunci când, în mod vădit, acestea erau în contradicţie cu scopurile legale pe care Ministerul de Justiţie trebuie să le urmărească.

În privinţa Legii privind recursul compensatoriu, iniţiativă elaborată în cadrul procedurii pentru ameliorarea condiţiilor din penitenciare şi redactată în urma solicitării CEDO, aţi girat modificările aduse în Camera Deputaţilor, aduse formei iniţiale. În acest caz, sunteţi principalul vinovat pentru eşecul aplicării legii menţionate, respectiv, pentru eliberarea din închisori a unor condamnaţi, peste 12.000, care au recidivat aproape imediat, peste 600.

De asemenea, sunteţi responsabil pentru că nu aţi anticipat corect efectele soluţiilor propuse, eşec care se traduce, în mod nefericit, în omoruri, violuri, tâlhării, furturi cărora le-au căzut victime români! Nu uitaţi că aţi ignorat soluţia propusă de Partidul Naţional Liberal, pentru implementarea măsurilor alternative de executare a pedepselor, măsură aplicată cu succes în statele Uniunii Europene.

Aţi încălcat Calendarul de măsuri 2018-2024 pentru soluţionarea supraaglomerării carcerale şi a condiţiilor de detenţie, în executarea Hotărârii-pilot Rezmives şi alţii împotriva României, pronunţată de CEDO la 25 aprilie 2017, expunând România la riscul suportării unor corecţii materiale severe şi menţinând starea de supraaglomerare, cu consecinţele viitoare ale eliberării înainte de termen ale condamnaţilor şi punerea în pericol a vieţii, integrităţii, sănătăţii şi bunurilor cetăţenilor oneşti.

Aţi acceptat şi aţi sprijinit, pentru anul 2019, un proiect de buget al Ministerului Justiţiei, al Ministerului Public, al DIICOT şi DNA, prin care nu se asigură suficiente fonduri pentru a acoperi resursele de natură materială, precum şi a cheltuielilor de personal pentru anul în curs. Aţi participat 1a subfinanţarea justiţiei, aţi afectat astfel buna funcţionare a parchetelor şi instanţelor de judecată, prin urmare, aţi acceptat sau chiar v-aţi dorit să afectaţi chiar calitatea actului de justiţie!

Bani insuficienţi pentru funcţionarea serviciului de probaţiune înseamnă lipsa mijloacelor materiale şi, în mod special, personal insuficient, înseamnă că acest serviciu de probaţiune nu îşi va atinge scopul, reintegrarea socială a condamnaţilor va fi afectată, recidiva va fi la cote alarmante, iar numărul victimelor va fi mult, mult prea mare. Aţi acceptat o subfinanţare a Direcţiei de probaţiune, prin bugetul anului 2019, cu urmările de mai sus.

Aţi acceptat, prin subfinanţarea la care sunteţi parte, ca numărul de grefieri să fie insuficient şi calitatea actului de justiţie să fie afectată. Prea puţini grefieri, cu drepturi salariale restante neachitate de mult timp, cu sedii improprii - toate aceste condiţii, cumulate cu încărcarea foarte mare cu dosare a judecătorilor înseamnă amânări de neacceptat ale soluţionării cauzelor, înseamnă mai multe erori judiciare, adică justiţiabili ale căror drepturi sunt deseori grav afectate prin calitatea scăzută a actului de justiţie.

Bani insuficienţi pentru investiţii în reţeaua penitenciară, a locurilor de detenţie, înseamnă mai mulţi condamnaţi, liberi, săvârşind fapte penale, şi mai puţini condamnaţi închişi în penitenciare, pentru a-şi ispăşi pedepsele legal dispuse. Aţi făcut un buget pentru investiţii în reţeaua de penitenciare care a fost criticat chiar de reprezentanţi ai puterii. Atât de mic este, iar execuţia bugetară pe anul trecut este una ruşinoasă!

Este o graţiere sui-generis, nu-i aşa domnule ministru?!

Serviciul de asistenţă judiciară obligatorie are resurse bugetare asigurate doar pentru primele 5-6 luni, 37 de milioane de lei reprezintă mai puţin de 9 luni din execuţia bugetară a anului 2018. Ce înseamnă cele 37 de milioane de lei pentru anul în curs, în condiţiile majorării în medie cu 141% a onorariilor pentru aceste servicii?

Încălcaţi cu bună-ştiinţă dreptul la apărare a unor cetăţeni români, aşa cum încălcaţi şi dreptul de a-şi încasa sumele de bani care aparţin avocaţilor care sunt obligaţi să asigure acest serviciu.

Sunteţi părtaş la încălcarea unor drepturi fundamentale, domnule ministru!

Vă reamintiţi atribuţiile funcţiei de demnitate publică pe care o ocupaţi?

Informatizarea instanţelor este o promisiune pe care aţi făcut-o, promisiune pe care o încălcaţi în fiecare an. Informatizarea nu este un moft, este un mijloc foarte eficient de simplificare a unor activităţi pe care justiţiabilul trebuie să le îndeplinească, urmărindu-şi interesul legitim, aşa cum eficientizează activitatea de înfăptuire a justiţiei de către judecători.

Nu aţi asigurat sursa de finanţare, deşi am formulat amendamente care să îndrepte această situaţie inacceptabilă. Nu le-aţi susţinut, aşadar, aţi afectat funcţionarea instanţelor de judecată, aţi afectat activitatea de înfăptuire a justiţiei, aţi afectat drepturile a sute de mii de cetăţeni români.

Fără a avea nevoie de o resursă financiară şi de o resursă de personal, aţi promis că veţi face o rearondare teritorială a instanţelor de judecată, în aşa fel încât să creşteţi calitatea actului de justiţie printr-o justă şi omogenă încărcare a judecătorilor din punct de vedere a numărului de cauze. Nu aţi făcut niciun demers, încă o dovadă a lipsei de interes în buna administrare a justiţiei!

Înfiinţarea instanţelor specializate este o prioritate în Programul de guvernare, iar la această soluţie aţi renunţat în mod public anul trecut, alegând soluţia secţiilor specializate. La începutul acestui an, Guvernul, prin Legea bugetului, capitolul de buget al Ministerului Justiţiei, şi-a asumat din nou înfiinţarea acestor instanţe specializate.

Domnule ministru, instanţe specializate nu aţi înfiinţat, secţii specializate nu, iar principiul specializării este unul de necontestat. Câtă inconsecvenţă în atitudinea dumneavoastră, domnule ministru!

Ştiţi ce cuprinde partea scrisă a bugetului Ministerului Justiţiei?

Nu credem că aveţi vreo legătură cu proiectul de buget, sunteţi iresponsabil!

Sedii pentru instanţe şi parchete; sediu pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; e-justice; problemele cu resursa umană din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Şi, apropo! Care este stadiul plângerilor penale care v-au fost formulate de către sindicat?

Continuăm - problemele personalului auxiliar; Programul "Educaţia juridică în şcoli", pornind de la Protocolul semnat în 2013 între Ministerul Justiţiei, CSM, Ministerul Public şi Ministerul Educaţiei Naţionale; colaborarea şi dialogul cu Uniunea Naţională a Barourilor din România, Uniunea Naţională a Notarilor Publici, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti; asanarea legislativă; centre de informare publică; reducerea taxelor de timbru; implementarea, la nivel naţional, a Proiectului "Dosarul electronic"; consolidarea capacităţii Înaltei Curţi de a-şi îndeplini rolul constituţional de unificator al practicii judiciare, prin asigurarea resurselor materiale şi umane, probabil că nu înseamnă nimic pentru dumneavoastră!

Oricum, cu certitudine, nu aţi făcut niciun demers consistent pentru a rezolva aceste nevoi ale sistemului judiciar! Toate problemele cronice ale sistemului judiciar au rămas nerezolvate. Niciuna dintre obligaţiile asumate prin Programul de guvernare nu a fost îndeplinită de către dumneavoastră! Funcţiile şi atribuţiile ministrului de justiţie au fost deturnate, urmărind doar crearea unor mijloace prin care, în dauna intereselor cetăţenilor oneşti, să se asigure protecţia unor lideri politici şi a acoliţilor acestora faţă de urmările încălcării legilor ţării.

Domnule ministru, nu v-aţi îndeplinit obligaţiile legale ale unui ministru al justiţiei!

Afirmam în ultima moţiune de cenzură şi argumentam, făcând o analiză a tuturor acţiunilor întreprinse în domeniul justiţiei, că "Obiectivul final face parte dintr-o agendă nedeclarată, neasumată public, nevalidată de Parlament prin vot de învestitură şi de electorat prin alegeri. Noi, PSD-ALDE, suntem stăpânii justiţiei şi nu răspundem pentru fărădelegile comise, precum o faceţi voi, toţi ceilalţi!".

Întreaga dezbatere publică a devenit, sub presiunea actualei majorităţii guvernamentale PSD-ALDE, un teatru al minciunii: soluţiile legislative controversate propuse de reprezentanţii puterii au încercat a fi legitimate, în mod absurd, prin intermediul unor modificări aşa-zis necesare, unele dintre ele minore, modificări solicitate de sistemul judiciar, care însă nu au legătură unele cu altele.

Domnule ministru, aţi fost artizanul şi garantul acestor soluţii legislative, soluţii deseori desfiinţate de Curtea Constituţională a României, modificările aduse Legilor justiţiei, Codului penal şi Codului de procedură penală vă descalifică din punct de vedere profesional!

Domnule ministru, suntem obligaţi să repetăm.

Aţi participat la modificarea legislaţiei penale, pentru a proteja infractorii, şi aţi pus, astfel, în pericol toţi cetăţenii oneşti, întreaga ordine de drept din România! Scopul legii penale este grosolan încălcat, drepturile şi interesele noastre legitime sunt puse în pericol!

Dacă vă veţi ascunde din nou în spatele afirmaţiei "Nu am nicio participare, altora le aparţine iniţiativa" - se impune, în mod normal, să vă daţi demisia fie pentru că minţiţi, fie pentru că nu vă îndepliniţi obligaţiile specifice înaltei funcţii! Alegeţi, domnule ministru! (Vociferări.)

Ratarea obiectivului politic major al României, intern şi internaţional, în ceea ce priveşte domeniul justiţiei, adică ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare de către Comisia Europeană, vă are în prim-plan, ca un campion al PSD-ALDE. Sunteţi direct responsabil nu doar pentru că nu aţi obţinut eliminarea vreunui obiectiv de referinţă din Mecanismul de Cooperare şi Verificare, ci pentru că aţi determinat un regres regretabil. Nu mai sunt doar 8, acum sunt 20 de obiective de referinţă de îndeplinit. Raportul MCV arată că actul de justiţie din România încă nu se ridică la standardele de calitate agreate în Uniunea Europeană.

Domnule ministru,

Din cauza poziţionărilor constant duplicitare în raport cu partenerii externi, dumneavoastră aţi generat doar reacţii negative: Comisia Europeană, GRECO, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Comisia de la Veneţia, Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, ambasadele statelor occidentale în România - cu toate aţi avut o astfel de relaţie.

Aţi constatat şi dumneavoastră, aşa cum noi am constatat, că nu puteţi să minţiţi reprezentanţii şi specialiştii organismelor internaţionale! V-aţi descalificat şi s-ar cuveni să luaţi o decizie care să permită ca interesele României să fie corect reprezentate pe plan internaţional! Aţi constatat şi dumneavoastră! (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Continuaţi, domnule Cupşa, nu răspundeţi răutăţilor!

Domnul Ioan Cupşa:

Nu aţi respectat niciuna dintre obligaţiile care ne reveneau, ca urmare a recomandărilor care ne-au fost adresate şi care trebuiau respectate, în considerarea încheierii tratatelor internaţionale pe care le-am semnat în calitatea de parte, cu respectarea prevederilor constituţionale. Recomandările GRECO, recomandările Comisiei de la Veneţia sau Rezoluţia Parlamentului European nu au fost respectate. Această atitudine va afecta interesele României pe termen scurt şi lung.

Vă reamintim poziţiile publice adoptate de către GRECO, Comisia de la Veneţia, Parlamentul European şi Comisia europeană - prin Raportul MCV şi Rezoluţia adoptată la data de 13 noiembrie 2018 -, poziţii publice care arată concluziile acestor organisme internaţionale din care şi România face parte, concluzii general valabile, că nu este oportună înfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie şi ni se recomandă să nu o înfiinţăm.

În considerarea art. 11 din Constituţie trebuia să ne îndeplinim cu bună-credinţă obligaţiile asumate prin tratatele internaţionale, nerespectarea acestor obligaţii având urmări negative pentru România, deci pentru fiecare dintre noi, iar înfiinţarea acestei Secţii înseamnă, printre altele, şi o încălcare a obligaţiilor noastre internaţionale.

Domnule ministru,

Înainte de a face o analiză a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului din 19 ianuarie a.c., care priveşte funcţionarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, permiteţi-ne o abordare critică a înfiinţării şi funcţionării acesteia.

Astfel, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, conform prevederilor alin. (1) al art. 88¹ din Legea nr. 304/2004, are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de procurori şi judecători, competenţă care este extinsă, conform alin. (2), pentru cauzele în care sunt şi alte persoane, indiferent care ar fi acele persoane!

Chiar dacă, în acord cu aplicarea principiului specializării, în cursul anilor, au fost înfiinţate Parchete specializate după calitatea persoanei, aşa cum sunt parchetele militare, sau după natura infracţiunii, aşa cum sunt DIICOT sau DNA, ca urmare a adoptării art. 88¹ din Legea mai sus amintită, toate cauzele, subliniem, toate cauzele, indiferent de natura lor, vor fi cercetate de această Secţie, dacă există o participare, la săvârşirea infracţiunii, o participare de orice natură a unui magistrat.

Domnule ministru,

Principiul specializării, confirmat de practica naţională şi internaţională, nu se mai aplică, fără nicio raţiune, cu o lipsă elementară de logică.

Criticăm lipsa de specializare şi competenţa extinsă a acestei Secţii, încălcarea principiului specializării având efecte negative grave cu privire la modul în care se desfăşoară urmărirea penală.

De asemenea, înfiinţarea noii structuri a ridicat semne de întrebare, în special în ceea ce priveşte motivele înfiinţării Secţiei.

Domnule ministru,

Nu a existat şi nu există o justificare suficientă şi obiectivă pentru înfiinţarea acestei noi structuri pentru investigarea tuturor infracţiunilor comise nu în cadrul sistemului judiciar, ci de către magistraţi, adică oricare dintre infracţiuni, şi nu cele comise în justiţie. Deci numai în legătură cu activitatea pe care o desfăşoară magistraţii. Este un fapt că există o răspândire largă a criminalităţii în rândul magistraţilor români? Nu.

Impactul înfiinţării Secţiei este unul negativ în ceea ce priveşte încrederea publicului în sistemul de justiţie penală şi în sistemul judiciar românesc. Judecătorii şi procurorii par a fi ţinta acestei Secţii, iar aparenta recunoaştere a existenţei unui fenomen larg al corupţiei şi criminalităţii în parchete şi instanţe de judecată dăunează imaginii profesiei din România.

Această Secţie reprezintă o presiune în plus asupra magistraţilor, aşa cum a fost subliniat acest lucru în nenumărate rânduri în organisme naţionale şi internaţionale. Această Secţie a şi fost folosită, de curând, într-un mod care a ridicat semne de întrebare privitoare la momentul şi oportunitatea desfăşurării activităţii de urmărire penală a unui magistrat. Coincidenţa total nefericită a suprapunerii unor acte de urmărire penală cu calendarul activităţii de selecţie a noului procuror general al Parchetului general al Uniunii Europene, funcţie pe care doamna Laura Codruţa Kövesi are mari şanse să o câştige, ridică semne de întrebare privitoare la independenţa acestei Secţii, iar corespondenţa deplină a demersurilor PSD şi a ministrului de justiţie cu activitatea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie nu pare a fi o simplă întâmplare.

Aşadar, a fost compromisă ideea de independenţă a acestei Secţii, a fost compromisă ideea că ar fi necesară această Secţie pentru altceva, desigur, decât să-i servească interesele ministrului justiţiei şi, prin el, intereselor Partidului Social Democrat.

Domnule ministru,

Ordonanţa de urgenţă adoptată la 19 februarie 2019 şi susţinută de dumneavoastră, atât în Guvern, cât şi public, vă descalifică nu doar ca ministru al justiţiei, dar şi ca profesionist al dreptului!

Aţi participat, în mod hotărâtor, la adoptarea unui act normativ neconstituţional, adoptat cu încălcarea art. 115 alin. (4) şi, de asemenea, a art. 115 alin. (6) din Constituţie, cu conţinut redundant, care poate avea ca efect incapacitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT sau DNA, care încalcă o atribuţie constituţională a procurorului general, care încalcă o Decizie a Curţii Constituţionale, care califică secţiile Parchetului general ca fiind structuri lipsite de independenţă, aşadar, cu procurorul general având calitatea de procuror ierarhic superior faţă de procurorul de execuţie din secţia componentă; încalcă un principiu esenţial asumat de către legiuitor, atunci când a adoptat Legile justiţiei, aşa cum încalcă scopul urmărit, care este încălcat dacă principiul separării carierelor judecătorilor şi a procurorilor nu se mai aplică.

Legile nr. 303/2004, nr. 304/2004 şi nr. 317/2004 au fost modificate de către legiuitor, în ceea ce priveşte carierele magistraţilor, cu aplicarea consecventă a principiului separaţiei carierelor procurorilor şi a judecătorilor! Nu-i aşa, domnule ministru? (Vociferări.)

Într-adevăr, nu este aşa! Ordonanţa de urgenţă de astăzi - îmi pare rău că m-aţi provocat şi m-aţi întrerupt -, ordonanţa de urgenţă de astăzi dovedeşte că nu este aşa!

Vă mulţumesc, doamnă Cătăniciu!

Dar pentru a crea o adevărată măciucă în mâinile lui Dragnea&co, v-aţi călcat în picioare diploma, cariera de magistrat, cariera de profesor!

Efectele pe care le produce această ordonanţă de urgenţă reprezintă problema noastră, a tuturor, pentru că afectează independenţa şi imparţialitatea magistraţilor, prin crearea acestui "batalion de execuţie", controlat de dumneavoastră şi acoliţii din PSD-ALDE. Astfel, aţi creat un mijloc de presiune şi de represiune, pe care îl puteţi folosi împotriva magistraţilor care nu vor răspunde la comenzile grupului organizat al cărui vârf de lance păreţi a fi.

Pentru că se pare că acum controlaţi plenul CSM, aţi transferat decizia în ceea ce priveşte avizul consultativ, care se emite pentru numirea procurorilor de rang înalt, la atribuţiile plenului.

Doamnă Cătăniciu, mă mai încurcaţi?

Secţia de procurori nu putea fi controlată, nu-i aşa?

Aţi modificat legea, pentru ca judecătorii să poată ocupa funcţii de procurori de rang înalt, avizul este emis pentru funcţia de procuror, indiferent dacă acel candidat este procuror sau judecător, aşa cum vă doriţi, de către plenul CSM. Subliniem, avizul este pentru ocuparea funcţiei de procuror, aşadar, nu există o altă explicaţie logică pentru modificările adoptate, deoarece Secţia de procurori se pronunţa până acum prin emiterea unui aviz pentru aceeaşi funcţie.

Domnule ministru,

Este inadmisibilă modificarea propusă şi susţinută de către dumneavoastră, dacă ne raportăm la funcţia vizată, funcţionalitatea specifică a Secţiei şi principiul călăuzitor al Legilor justiţiei referitor la carierele magistraţilor!

Domnule ministru,

Sunteţi incapabil sau aveţi o agendă ascunsă, atunci când interziceţi în mod expres şi absolut delegarea în funcţiile de procuror de rang înalt. Doriţi să destabilizaţi activitatea viitoare a Parchetului general, a DIICOT sau a DNA, să faceţi chiar imposibilă funcţionarea acestora, şi nu numai din punct de vedere administrativ, în ipoteza posibilă a incapacitării procurorilor care conduc aceste parchete, boala gravă sau moartea, sau în cazul unei demisii? În mod greşit interdicţia delegării este absolută şi expresă!

Domnule ministru,

Îl urâţi sau alţii îl urăsc pe domnul procuror general Lazăr, doriţi să vă instalaţi pe repede-repede înainte procurorii fideli în funcţii pentru care nu sunt pregătiţi? Aveţi norme tranzitorii, dar ce se va întâmpla după perioada de 45 de zile, dacă subzistă vacanţa legală a postului, de vreme ce nimeni nu mai poate ocupa prin delegare necesară în mod obiectiv eventualele posturi vacante?

Domnul Florin Iordache:

A fost eliminat...

Domnul Ioan Cupşa:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, a fost eliminat, în cursul zilei de astăzi.

Eu sunt dator să citesc în continuare moţiunea simplă.

Desigur, vom sublinia faptul că această moţiune simplă are, până la urmă, chiar şi acordul domnului ministru. Recunoaşte, într-adevăr, că această moţiune simplă este întemeiată şi ar trebui să fie votată de către fiecare dintre colegii noştri parlamentari. (Vociferări.)

Este o recunoaştere expresă, printr-un act normativ adoptat acum o jumătate de oră sau o oră. (Vociferări.)

Sabotaţi posibila funcţionare viitoare a acestor parchete, domnule ministru!

Pentru că nu aţi găsit, până în prezent, procurorii obedienţi pe care îi doriţi, acum căutaţi, probabil, judecători obedienţi şi dispuşi să ocupe funcţii de procurori de rang înalt?

Procurorul general nu mai este procuror ierarhic superior al procurorilor de execuţie din Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi astfel încălcaţi, cu bună-ştiinţă, art. 132 din Constituţie şi articolul privitor la caracterul general obligatoriu al Deciziei CCR care stabileşte că Secţia nu este autonomă, nu este o structură independentă.

Domnule ministru,

Modificaţi printr-o ordonanţă de urgenţă modul de funcţionare a Ministerului Public, instituţie de rang constituţional, şi încălcaţi astfel art. 115 alin. (6) din Constituţie.

Pe de altă parte, nu sunt îndeplinite condiţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie în ceea ce priveşte adoptarea unei ordonanţe de urgenţă care să modifice instituţia juridică a ocupării funcţiilor de procuror de rang înalt şi a competenţei de procuror ierarhic superior a procurorului general!

Domnule ministru,

Aţi sprijinit Guvernul să realizeze acest demers neconstituţional, prin încălcarea normelor constituţionale privitoare la delegarea legislativă şi aţi fost complice la încălcarea rolului Parlamentului, de unică autoritate legiuitoare!

Domnule ministru al justiţiei, nu respectaţi obligaţiile legale pe care le aveţi, încălcaţi cu bună-ştiinţă Constituţia, reprezentaţi într-un mod lipsit de onoare România în relaţiile internaţionale, nu vă asumaţi nicio responsabilitate, vă derobaţi de orice răspundere şi minţiţi atât de des în luările publice de poziţie!

Domnule ministru,

Sistemul judiciar este subfinanţat în toate subdiviziunile sale, nu s-au făcut intervenţiile absolut necesare pentru îmbunătăţirea funcţionării parchetelor şi instanţelor de judecată; legile de modificare a legilor justiţiei au fost adoptate pentru ca puterea executivă să poată controla magistraţii; intervenţiile legislative, demersurile care s-au făcut intimidează magistraţii, introduc o tensiune şi o stare de neîncredere în rândul magistraţilor.

Sistemul judiciar este destabilizat, corpul profesional al magistraţilor este afectat, independenţa justiţiei este pusă la îndoială, aşa cum independenţa judecătorilor şi imparţialitatea procurorilor sunt ameninţate - toate acestea împreună impietând asupra calităţii actului de justiţie.

Dacă independenţa justiţiei este afectată, funcţionarea statului de drept este afectată, iar democraţia este pusă în discuţie. Astfel, drepturile şi libertăţile noastre fundamentale sunt puse în pericol.

Stimate colege şi stimaţi colegi deputaţi care susţineţi această Coaliţie de guvernare, vă simţiţi confortabil când drepturile şi libertăţile noastre fundamentale sunt puse în pericol?

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Nu mai giraţi această stare de lucruri. Avem nevoie de o justiţie independentă. Avem nevoie de judecători şi procurori independenţi, profesionişti, cu respect deplin faţă de lege!

Justiţie pentru oameni! Pentru noi toţi, şi nu doar pentru unii dintre noi, nu vă faceţi părtaşi ai abuzurilor ministrului de justiţie şi ai acoliţilor domnului Dragnea!

Domnule ministru al justiţiei,

Noi, semnatarii acestei moţiuni simple, în aşteptarea gestului de responsabilitate şi onoare, vă cerem ceea ce v-am cerut şi prin alte moţiuni simple, aşteptând manifestarea dumneavoastră de voinţă potrivită atât cu interesele sociale generale, cât şi cu interesele persoanei dumneavoastră, de aceea vă solicităm următoarele.

Devoalaţi agenda ascunsă a acestei Ordonanţe de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii nr. 303, a Legii nr. 304 şi a Legii nr. 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Iniţiaţi procesul de adoptare a unei ordonanţe de urgenţă modificatoare care să înlăture din acest ultim act normativ al Guvernului cele referitoare la textele neconstituţionale, precum şi cele care fac în parte nefuncţionale Parchetul General, DIICOT şi DNA!

Sprijiniţi iniţiativa noastră legislativă de desfiinţare a Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, demers legislativ în acord cu nevoile prezente ale justiţiei româneşti şi obligaţiile noastre internaţionale, sprijinit de marea majoritate magistraţilor şi a celorlalţi specialişti în drept! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Aţi finalizat?

Vă mulţumesc, domnule Cupşa.

În continuare, îl invit pe domnul ministru.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Tudorel Toader (ministrul justiţiei):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Nu-mi permit să calific conţinutul afirmaţiilor pe care le-am citit, în scris, pe care le-am auzit, aici, în sală.

Îmi pare rău să spun, dar moţiunea pe care aţi depus-o are, în opinia mea, în lectura mea, conţinutul unei declaraţii politice.

La adăpostul libertăţii de acest gen de exprimare, sigur, au făcut multe afirmaţii. Şi m-aş bucura dacă aţi avea răgazul să primiţi şi răspunsurile pe care le voi da.

Eu am convingerea faptului că dumneavoastră, cei prezenţi, indiferent din stânga sau din dreapta sălii sau a eşichierului politic, cunoaşteţi realitatea. Am convingerea faptului că cetăţenii oneşti care vor să vadă adevărul îl văd şi îl cunosc.

Eu vă răspund, domnule deputat, în considerarea calităţii de ministru al justiţiei, pe care o îndeplinesc.

Da, am afirmat în mai multe rânduri - şi, cu voia dumneavoastră, repet - ceea ce cred că este necesar: îmi asum tot ceea ce eu am făcut sau fac în calitate de ministru al justiţiei, şi nu îmi asum ceea ce alţii au făcut sau fac în domeniul justiţiei.

Recent, s-au împlinit doi ani de când sunt ministru al justiţiei.

În cursul zilei de ieri am prezentat un raport de activitate, pe care l-am postat pe pagina de Internet a ministerului, şi m-aş bucura dacă aţi avea răgazul să-l citiţi şi să-l evaluaţi, dincolo de declaraţiile politice sau chiar unele declaraţii publice.

Vreau să vă spun, domnule deputat, că în conţinutul raportului veţi găsi, dacă veţi citi, bună parte dintre răspunsurile la problemele pe care le-aţi evocat.

Da, justiţia trebuie să fie în slujba cetăţeanului. Pentru că actul de înfăptuire a justiţiei este de interes public. Justiţia trebuie să permită cetăţeanului să-şi valorifice în mod efectiv drepturile şi libertăţile fundamentale.

Sigur, veţi fi de acord că nu trebuie să ajungem în situaţia în care să apărăm cetăţeanul de justiţie. Pentru că majoritatea activităţii desfăşurate este pozitivă, dar dumneavoastră aţi văzut şi multe aspecte negative, şi nu vă veţi convinge, şi nu vă doresc să fiţi victima unui astfel de comportament abuziv. De aceea, repet, justiţia trebuie să slujească cetăţeanul, iar cetăţeanul nu trebuie să aibă temeri faţă de modul de înfăptuire a activităţii de justiţie.

În timpul alocat, vă voi răspunde, în ordinea problemelor puse în moţiune, dar vă rog să fiţi de acord să răspund punctual, pentru că timpul nu mi-ar permite să dezvolt întreaga problematică, iar dumneavoastră, dacă încă nu cunoaşteţi realitatea, sigur o veţi citi în raport.

Care a fost urgenţa adoptării Ordonanţei de urgenţă privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii?

Iniţiativa - propunerea - a aparţinut chiar CSM, care ne-a solicitat să amânăm admiterea la INM de anul acesta, să nu fie pe durată de 4 ani, cu 2 ani stagiu, pentru că s-ar crea un deficit şi mai mare de personal. Am avea abia peste 4 ani alţi... şi tineri magistraţi.

De aceea, Consiliul Superior ne-a propus, justificând această urgenţă, şi arătând faptul că admiterea trebuie anunţată cu 6 luni înainte.

Dacă se mergea în procedură normală, nu cred că legea se adopta cu 6 luni înainte de septembrie, iar ordonanţa de urgenţă era singura soluţie.

Voi răspunde şi la celelalte probleme pe care, repet, dumneavoastră, le-aţi scos în evidenţă.

Vă referiţi la Legea privind recursul compensatoriu şi la efectele ei. Aţi afirmat în repetate rânduri un lucru care sper că ştiţi că nu este adevărat. Şi anume că îmi este imputabilă mie, ca ministru, Legea recursului compensatoriu.

Nu dezvolt subiectul, dar ştiţi că iniţiativa a plecat din 2016, şi ştiţi, şi vă documentaţi, dacă vreţi, că la dosarul de legiferare există punctul de vedere al Ministerului Justiţiei care spune simplu - susţinem iniţiativa Guvernului, aceea, originară. Şi tot la dosarul de legiferare există punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, răspunzând excepţiei de neconstituţionalitate, în care ministerul spune că legea are elemente de neconstituţionalitate.

Prin urmare, domnule deputat, între Ministerul Justiţiei, care spune că susţine proiectul iniţial, care spune că legea are elemente de neconstituţionalitate, şi actul de legiferare care nu aparţine Ministerului Justiţiei, cred că răspunsurile trebuie să le căutaţi şi eventual să le aflaţi în zona legiuitorului, şi nu a Ministerului Justiţiei. Spun asta cu toate consecinţele.

Şi dat fiind că aţi aruncat cuvinte nepotrivite - aş vrea să fiţi totuşi atent - aş vrea totuşi să reţineţi că... (Vociferări.)

E bine că scrieţi, dar e bine să înţelegeţi. (Vociferări.)

Voci din sală:

Nu dialogaţi cu sala!

Domnul Tudorel Toader:

Nu dialoghez cu sala, vorbesc singur. (Aplauze.)

Dar eu ştiu că sunteţi... (Vociferări.)... ştiu. M-am referit la purtătorul de cuvânt, atunci. (Râsete.) Bine.

Şi aş vrea să ştiţi că... aş vrea să ştiţi că e uşor să spui vorbe fără acoperire. Şi ele nu se adresează doar ministrului, mi se adresează şi mie, personal. Şi, moralmente, nu aveţi acest drept s-o faceţi.

Mai departe nu insist, pentru că am punctat această problemă şi o cunoaşteţi.

Spuneţi că am încălcat calendarul CEDO pentru soluţionarea supraaglomerării din penitenciare. Mă adresez autorilor, semnatarilor moţiunii.

Ştiţi... (Vociferări.) ... este bine.

Ştiţi că, la Ministerul Justiţiei... că în Hotărârea CEDO s-a spus că în 6 luni trebuie să prezentăm foaia de parcurs.

Am promovat prin memorandum, personal am mers la CEDO, am vorbit cu preşedintele CEDO, am arătat acţiunile pe care le avem în vedere. Pentru că nici Curtea Europeană nu putea să-şi depăşească limitele de evaluare. Nu putea să ceară Curtea ca într-o zi, două săptămâni, un an să rezolvăm o problemă a penitenciarelor, care este o problemă sistemică.

În foaia de parcurs avem măsuri legislative, avem măsuri de renovare, extindere a unora din penitenciarele actuale, avem două penitenciare în construcţie - unul, la Unguriu, în Buzău, altul, la Berceni, în Prahova, avem Şcoala de pregătire de la Pantelimon, fostul sediul al PNA, şi avem Centrul de la Rodbav pentru recuperarea medicală pentru cei aproape 13.400 de funcţionari cu statut special din penitenciare.

Vreau să vă spun, domnule deputat, sau domnilor semnatari ai moţiunii, să vă citesc din Decizia Comitetului Miniştrilor privind măsurile luate până în prezent, măsuri legislative de modernizare, extindere, construcţie etc.

Citesc din decizie. Citez din decizie. Comitetul Miniştrilor "a remarcat cu satisfacţie impactul pozitiv al măsurilor adoptate pentru combaterea supraaglomerării din închisori".

Şi revin. Am sprijinit un buget al Ministerului Justiţiei, care nu rezolvă problemele. Aici - am convingerea că ştiţi - Ministerul Justiţiei face propunerea de buget, iar el se adoptă de specialiştii din Guvern şi până la urmă vine la dumneavoastră, pentru, mă rog, adoptarea legii, chiar dacă ea se află acum la procedurile parlamentare.

La probaţiune aţi făcut referire - probaţiunea, problemele ei de personal, de salarizare, de sedii - este trecută în memorandum, aprobată de Guvern, validată de către CEDO şi Comitetul Miniştrilor.

Vă dau un exemplu - şi vă invit la onestitate, să nu vă supăraţi.

Aţi spus că recidiva a crescut - nu ştiu cum, spectaculos, exponenţial şi aşa mai departe... da. Astăzi am solicitat de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor situaţia privind recidiva.

În... (Vociferări.) date reale, eu le dau... ce am primit de acolo.

În 2008 - în 2008 - ponderea populaţiei penitenciare în stare de recidivă era de 46,3%; în 2014 era de 43%; în 2016 - 38,2%; în 2017 - 38,3%; în 2018 - 38,4%.

Nu sunt date de mine, sunt primite de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Şi vă asigur că în cursul zilei de mâine vi le voi trimite în scris, oficial, cu ştampilă şi semnătură, spre a vă convinge, eventual.

Numărul de grefieri - insuficient. În ţară sunt aproape 7.000 de grefieri care desfăşoară o activitate foarte importantă pentru actul de justiţie.

Am redactat la Ministerul Justiţiei un proiect de lege pentru statutul grefierilor, l-am decuplat de experţii criminalişti. Mâine am din nou o întrevedere cu liderii de sindicat, a nu ştiu câta întrevedere. Vom trece proiectul de lege prin Guvern şi îl vom trimite spre adoptare, spre legiferare.

Investiţiile. Cu privire la investiţii avem un capitol special în raport. Veţi vedea sedii de instanţe care se construiesc. Sigur, unele în faza de proiectare sau avize, altele se extind sau se renovează.

M-aş bucura dacă aţi lua act de numărul sediilor de instanţe la care se fac modernizări, la care se fac extinderi, pentru a avea condiţii decente, condiţii europene.

Buget pentru investiţii în penitenciare - deja am răspuns.

Asistenţa juridică obligatorie. Eraţi prezent, domnule deputat, când am discutat cu reprezentanţii Uniunii Naţionale a Barourilor şi cu 14 decani de barouri. Ştiţi că în câteva zile am încheiat un nou protocol între Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Uniunea Barourilor.

Dar ceea ce n-aţi spus este faptul că exista un protocol din 2015, un protocol absolut incomplet şi nefundamentat. De ce? Pentru că noi avem codurile din precedent, în 2015 s-a încheiat un protocol fără ca Ministerul Public să fie parte şi fără ca unele servicii de asistenţă judiciară să fie consemnate.

În 2015, un protocol absolut incomplet, fără o parte şi fără anumite servicii prin care s-a majorat faţă de cel din 2008 - cuantumul, aşa, din stilou, cu 30% pentru toate serviciile de asistenţă judiciară.

Cu greu totuşi puteţi afirma faptul că, din 2015, vechiul protocol, absolut incomplet, nu v-a deranjat, iar faptul că v-am aşteptat 2 ani de zile - şi aţi participat la discuţii intense - ca să veniţi cu propuneri şi motivări, şi le-aţi lăsat până în perioada alegerilor la nivelul barourilor. Aţi folosit - nu dumneavoastră, personal - aţi folosit momentul redactării protocolului ca pe un element cu iz electoral.

Informatizarea. Aţi spus că este o promisiune pe care nu am respectat-o.

Vreau să vă spun aşa: că avem acum, în zilele următoare se adjudecă - şi dumneavoastră aţi văzut pe site-ul Ministerului Justiţiei şi în SEAP - un contract de cumpărare a 6.986 de calculatoare, 976 de scannere performante, în valoare de 7,7 milioane de lei. Vom trimite scannere la toate instanţele de judecată şi vom trece la dosarul electronic uniform în toată ţara, chiar dacă el funcţionează la câteva curţi de apel, dar în parametri de soft depăşiţi, din anii, sigur, precedenţi.

Anul trecut, în 2018, la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, 15.600 de deţinuţi din totalul de aproape 20.000 au fost duşi de la o instanţă la alta, pentru audieri. Asta înseamnă mobilitate, înseamnă cheltuială, pentru că ai şi gardienii care îi duc, maşinile, combustibilul şi aşa mai departe.

Am lansat licitaţia, care este aproape în curs de finalizare, pentru a cumpăra echipamente de videoconferinţă pentru toate instanţele de judecată, astfel încât să nu-i mai plimbăm de la o instanţă la alta, cu cheltuielile aferente.

Am finalizat licitaţia de cumpărare de infochioşcuri -moderne, actuale -. pe care le să punem la fiecare sediu de instanţă, justiţiabilii, avocaţii, cei interesaţi să aibă acces facil la informaţiile cu profil juridic şi în felul acesta degrevând bună parte din activitatea funcţionarilor din instanţă, de a explica, de a da informaţii şi aşa mai departe.

V-am dat doar câteva exemple, pentru a vă arăta că informatizarea este în curs. În cursul lunii martie se finalizează licitaţiile şi aparatele le trimitem la fiecare instanţă.

Vizavi de infrastructura de construcţii. Suntem într-un stadiu avansat pentru cartierul pentru justiţie. (Vociferări.)

Mai mergeţi şi la biserică...

Ce se întâmplă? (Vociferări.) Bine.

Terenul de acolo este eliberat din 1982 şi e plin de multe revendicări. Au crescut copaci pe el, între timp. Terenul a fost transferat de pe vremea "Cântării României", a fost transferat la Ministerul Culturii, la MDRAP. Acum este jumătate la Justiţie, jumătate la Primăria Capitalei. Avem 50 şi nu ştiu cât de mii de metri pătraţi pentru cartierul de justiţie.

Sigur că nu vreau să insist, deşi e un subiect care, dacă vreţi, vine de la Iorga. Ştiţi ce spunea Iorga, într-o dezbatere parlamentară? Trebuie să facem un cartier pentru justiţie, astfel ca justiţia să nu se înfăptuiască prin magherniţe răspândite în tot Bucureştiul.

Ulterior, mulţi au vorbit despre cartierul pentru justiţie.

Eu am iniţiat, la minister, măcar o broşură, cu un scurt istoric privind cartierul pentru justiţie. Şi dumneavoastră să faceţi - dacă veţi dori -, distincţia dintre vorbe şi fapte. Să vedeţi câte memorandumuri am trecut prin Guvern, să vedeţi că am identificat situaţia juridică a terenurilor şi că în scurt timp îl vom... (Vociferări.)

Cu Banca Mondială am încheiat împrumut - Banca Mondială, care a făcut studiul - şi cu Guvernul Japoniei. Şi îl vom derula efectiv. Pentru că românii nu văd când sunt actele şi procedurile interne, se va vedea doar când terenul va fi încercuit şi când se va începe efectiv lucrul.

Sigur, mi-aş dori să pot să vă invit să vedeţi începutul fizic. Poate pentru dumneavoastră va fi şi un început de a vă convinge.

Aţi vorbit în moţiune despre educaţia juridică şi despre faptul că nu s-a făcut nimic - spuneţi dumneavoastră. (Vociferări.)

Aţi făcut referire la un protocol din 2013. Ar fi fost preferabil să faceţi referire la Protocolul din 2017, unde parte este şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

De la momentul semnării protocolului, vreau să vă spun că avem peste 600 de voluntari - judecători, procurori, avocaţi, jurişti - care participă la acest program de educaţie juridică în şcoli; faptul că s-au ţinut lecţii la 1.934 de şcoli, unităţi de învăţământ preuniversitar, şi că prelegerile au fost audiate de 48.000 de elevi.

Sigur, eu mi-aş dori ca, sub semnul voluntariatului, să nu umble cine şi când vrea prin şcoli, să predea ce vrea el şi ce doreşte el, pentru că aceea nu mai este educaţie juridică. Educaţia trebuie să aibă o programă unitară, trebuie să aibă o succesiune a temelor abordate. (Vociferări.)

Şi eu mi-aş dori - am spus cuvântul acesta - ca la nivelul Ministerului Educaţiei să realizăm o disciplină opţională, dacă nu obligatorie. (Vociferări.)

Dacă veniţi, este platforma... vă înscrieţi voluntar şi vă primim cu plăcere. (Vociferări.)

Ştiu...

Aţi vorbit despre problema resursei umane din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Aici vreau să vă spun, să nu vă supăraţi, cei care aţi semnat, că aţi vorbit la timpul trecut. De ce? Pentru că, într-adevăr, era o problemă când erau 42.000 de deţinuţi în România, acum câţiva ani. Astăzi avem... (Vociferări.)... astăzi avem aproape 20.000 de deţinuţi şi 13.600 de funcţionari publici cu statut special.

În condiţiile în care aţi adoptat Legea recursului compensatoriu, în condiţiile în care a scăzut numărul populaţiei penitenciare, problema deficitului de personal tinde să fie ca şi rezolvată.

Comparaţi dumneavoastră, vă rog, între 20.000 de deţinuţi - 13.400 de funcţionari. Dacă continuăm acest trend vom fi unu la unu.

Aţi vorbit... aţi vorbit despre colaborare şi dialogul cu Uniunea Naţională a Barourilor. La care v-am răspuns deja - centrul de informare, dosarul electronic, v-am dat şi argumente.

Reţineţi totuşi că Protocolul pentru educaţie juridică, în forma actualizată, cu 5 participanţi, este din 2017, nu din 2013 şi că rezultatele la care m-am referit sunt din 2017 şi 2018, nu din 2013.

Aţi făcut o remarcă la care sunt sigur că ştiţi răspunsul, ca fiind altul - am girat modificările aduse Legilor justiţiei.

Vă repet prima frază cu care am început - îmi asum ceea ce am făcut eu.

Vreau să vă spun aşa - şi ştiu că eraţi acolo şi ştiu că vorbeaţi mai ales când se filma. Şi anume - data de 25 octombrie 2017. M-am prezentat la Comisia specială din care făceaţi parte, timp de 50 de minute am prezentat un proiect de lege pentru modificarea celor trei legi ale justiţiei. Am prezentat un proiect de lege cu expunere de motive, formatul tabelar, elementele de noutate şi un draft pe 18 pagini, pentru solicitarea avizului Comisiei de la Veneţia.

Nu cred că aţi uitat, pentru că, chiar dacă aţi uitat dumneavoastră, memoria aparatelor de înregistrare nu s-a alterat. (Vociferări.)

Le-am... (Vociferări.) ... vă grăbiţi.

Le-am lăsat, la solicitarea comisiei, şi formatul fizic şi tabelar, care avea şi draftul de sesizare a Comisiei, de solicitare a avizului Comisiei de la Veneţia. După o săptămână au apărut trei proiecte de lege şi mai departe opera de legiferare nu a fost a Ministerului Justiţiei, a fost a Parlamentului. De la Ministerul Justiţiei constant a participat un secretar de stat care a spus că ne menţinem punctul de vedere iniţial.

Aţi vorbit despre Codul penal şi Codul de procedură penală. Nu cred că aţi uitat data de 17 iulie 2017, respectiv... cred că 27 noiembrie 2017, în care aţi primit de la Guvern două proiecte de lege, la două date diferite, de modificare a Codului penal în acord cu deciziile Curţii Constituţionale şi de transpunere a Directivei privind confiscarea extinsă; la procedură penală - de modificare a Codului penal în acord cu deciziile Curţii Constituţionale şi transpunerea Directivei privind consolidarea prezumţiei de nevinovăţie.

Cele două proiecte de lege au venit la dumneavoastră, în Parlament, şi, mai departe, a fost continuată opera de legiferare în forma pe care sunt convins că o ştiţi, astfel încât astăzi, când vorbim, avem 18 decizii ale Curţii Constituţionale care n-au generat modificarea Codului penal, a Codului de procedură penală şi a câtorva legi speciale cu implicaţii penale, cum e protecţia martorilor, şi avem cele două directive care nu sunt încă transpuse. Faţă de una am intrat în infringement şi faţă de cealaltă suntem notificaţi de întârziere.

Prin urmare... (Vociferări.) ... mă bucur dacă reţineţi că n-am negat nimic din ceea ce fac eu. Dar, dacă sunteţi de acord, să nu preiau eu ceea ce n-am făcut eu, ca să nu zic - ceea ce fac alţii.

Mecanismul de Cooperare. MCV - Mecanismul de Cooperare şi Verificare - avea, la momentul decembrie 2016, patru recomandări. Cu timpul, Ministerul Justiţiei şi Guvernul României au cerut ca respectivele recomandări să fie clarificate, să nu fie ţinte mobile care să se schimbe de la o perioadă la alta, să ştim exact ce avem de îndeplinit. Aceasta este explicaţia faptului că de la Comisie s-au precizat în mod explicit particularităţile, conţinutul recomandărilor. Şi dacă una spunea generic - legile privind înfăptuirea justiţiei, consolidarea statului de drept, de data aceasta, Comisia ne spune - executarea hotărârilor definitive în care statul este debitor, confiscarea bunurilor provenite din infracţiuni, funcţionarea ANABI şi celelalte.

Prin urmare, ne aflăm în faţa determinării conţinutului respectivelor recomandări.

N-aş vrea... n-aş vrea să dezvolt subiectul privind raportul dintre norma juridică naţională şi norma europeană.

Eu sunt la al doilea mandat, membru al Comisiei de la Veneţia. Vă rog să prezumaţi că ştiu despre ce e vorba. Vă rog să prezumaţi faptul că o recomandare este o recomandare. Pentru că dacă vin patru experţi de la Comisie, de la GRECO, de la OECD, de undeva, constată, radiografiază starea în care ne aflăm şi ne recomandă paşii, calea pe care o avem de urmat. Pentru că statul de drept despre care vorbim - că e din România sau din altă parte - este structurat diferit, are niveluri diferite de structurare. Ce este important - ca procesul legislativ să fie ireversibil, spre consolidarea statului de drept.

Nu ne cere Comisia ca mâine să ajungem la nivelul Germaniei, sau la nivelul Austriei, sau la nivelul altcuiva. Ne cere să facem paşi ireversibili în direcţia continuării consolidării statului de drept.

Art. 148 din Constituţie bănuiesc că ştiţi ce spune. (Vociferări.)

Da, dar are şi particularităţi.

... care spune că norma din tratate, din convenţii are prioritate faţă de norma internă, dacă nu cumva norma internă este mai favorabilă, are un standard mai ridicat de protecţie, dar... (Vociferări.)

E bine că ştiţi, dar mi-aţi scris că nu e bine.

... dar, în acelaşi timp, niciodată dacă vin, domnule deputat, sau domnilor deputaţi - din stânga, din centru, de unde vreţi -, dacă vin 4-5 experţi de la Comisia de la Veneţia, GRECO, OECD, de unde vreţi dumneavoastră, şi redactează, stau de vorbă cu autorităţile, şi ajung la nişte concluzii şi formulează nişte recomandări, niciodată cei 4-5 experţi, cât o fi ei de experţi, nu elaborează legi de rangul unei convenţii, al unui tratat care să aibă prioritate faţă de legea naţională, faţă de Constituţie, pentru că acei experţi - respectabili, de altfel - nu devin supralegiuitori în raport cu legea naţională.

Aţi spus că n-am respectat recomandările Comisiei de la Veneţia. Vă reamintesc faptul că de două-trei ori am mers la Strasbourg. Până am adoptat Ordonanţa nr. 92, de am făcut modificări, am preluat 6 recomandări ale Comisiei de la Veneţia. 6 recomandări, printre care una se referea la amânarea pensionării la 20 de ani de activitate a magistraţilor, pentru că altfel s-ar fi creat un deficit semnificativ de personal, dintre cei şapte mii şi ceva de procurori şi judecători pe care îi avem.

Dar vă mai aduc aminte. Comisia de la Veneţia ne recomandă în câteva paragrafe să revizuim Constituţia.

Păi, procesul de revizuire a Constituţiei nu este unul facil. Noi avem o Constituţie din categoria celor semirigide, greu de revizuit.

Eu nu cred că Parlamentul, în structura actuală, poate să ajungă la 3 pătrimi, ca să revizuiască Constituţia, dacă sunt divergenţe.

Prin urmare, noi ce vom spune? Că nu respectăm avizul Comisiei? Îl respectăm. Că îl respectăm mâine, obiectiv nu putem, pentru că nu putem revizui Constituţia.

Dar vă mai adaug ceva, ceea ce tind să cred că ştiţi.

În '91, la adoptarea Constituţiei, România a fost unul dintre primele state care s-au adresat Comisiei de la Veneţia cu Proiectul de Constituţie în ansamblul lui. Şi Comisia a avizat proiectul de Constituţie adoptată în '91.

În 2003, când s-a revizuit Constituţia, constituantul român s-a adresat Comisiei de la Veneţia pentru a aviza Proiectul de Lege de revizuire a Constituţiei.

Deci ce vreau să spun? Că legea este, până la urmă, perfectibilă. Şi am mai repetat.

Constituţia, Legea fundamentală, a fost avizată la adoptare, avizată la revizuire de Comisia de la Veneţia. Astăzi, Comisia de la Veneţia ce ne spune? Au trecut 15 ani de la revizuire, societatea s-a transformat radical, viaţa socială, culturală, economică, probabil noi, în comportamentul şi gândirea noastră. Şi, după 15 ani, ne spune Comisia că ar fi bine să revizuim Constituţia.

Şi eu, personal, ca fost judecător, dacă mă gândesc numai la deciziile interpretative, am convingerea faptului că, sub anumite aspecte, Constituţia trebuie clarificată, trebuie îmbunătăţită, revizuită. (Vociferări.)

Din această perspectivă... (Vociferări.)... din această perspectivă... Curtea Constituţională a dat, e adevărat, multe decizii de interpretare. Pentru a debloca, de multe ori, conflictele juridice în care se află autorităţile.

Cu privire la Secţia specială de investigare a infracţiunilor din justiţie aţi insistat foarte mult. Şi, dacă vreţi, luând în considerare poziţia de opoziţie pe care o aveţi, vă înţeleg.

Problema este că mi-o spuneţi mie, iar secţia a fost creată prin legile de modificare a Legilor justiţiei. Şi nu numai atât. Înfiinţarea secţiei a fost criticată la Curtea Constituţională. Şi Curtea Constituţională - sunt convins că ştiţi - a spus că înfiinţarea secţiei nu numai că nu afectează independenţa magistraţilor, ba, dimpotrivă, este o garanţie a faptului că asupra judecătorilor nu se fac presiuni, în forme diferite, de natură să le încalce independenţa.

Prin urmare, câtă vreme opera este a legiuitorului, de înfiinţare a secţiei, constituţionalitatea este validată de către Curtea Constituţională; sigur, îmi cereţi dumneavoastră mie să iau măsuri pentru desfiinţarea respectivei secţii. Şi să nu uităm că ordonanţa a fost dată nu de înfiinţare. Ordonanţa nr. 60 a fost dată de operaţionalizare. Pentru că nu se voia ca secţia să funcţioneze.

Deci nu de... nu de înfiinţare, ci de operaţionalizare.

Ordonanţa se află în controlul de constituţionalitate. Şi sigur vom da curs soluţiei legislative pe care o vor adopta judecătorii constituţionali.

Separarea carierelor. Acesta e un subiect chiar actual, frumos şi de perspectivă.

Noi avem, în tradiţia noastră, posibilitatea ca un procuror să treacă judecător şi un judecător să treacă procuror. Avem experienţa altor state din Europa, care permit această trecere în cadrul magistraturii. Avem în Constituţie sintagma care spune că "procurorii şi judecătorii sunt magistraţi."

La nivel european a fost consacrată soluţia legislativă ca un judecător să devină procuror european.

Să nu ne surprindă şi să nu spuneţi, că ştiu, să nu ne surprindă dacă din cei 22 de judecători europeni care vor reprezenta cele 22 de state participante la cooperarea consolidată, vreunul va fi fost sau vine direct din funcţia de judecător. O permite Regulamentul de înfiinţare EPO - regulament european obligatoriu din 2017.

Sigur, mai aveţi câteva critici la dumneavoastră. V-aţi poziţionat oarecum spunând că moţiunea a fost redactată - sigur, în precedent - că moţiunea a fost redactată înaintea ordonanţei de astăzi, ceea ce este firesc.

Aţi citit ordonanţa, şi v-au înregistrat, şi v-au transmis colegii de la presă, ca şi cum azi conţinutul ei este nemodificat, dar dumneavoastră ştiţi că astăzi, când vorbim, ordonanţa urmează să fie publicată şi 5-6 soluţii dintre cele pe care le criticaţi au fost abrogate sau modificate.

Sigur, cu voia dumneavoastră, n-am să le reiau pe toate.

Una dintre ele se referă la delegările în funcţiile de procuror de rang înalt.

Eu nu sunt convins că dumneavoastră sunteţi convins de justeţea acestei soluţii. De ce anume? Pentru că noi avem multe funcţii de procuror de rang înalt, pentru desemnare fiind procedura de la Ministerul Justiţiei, cu avizul consultativ de la Secţia de procurori şi decretul Preşedintelui.

Aici este o problemă. Dacă vreţi s-o discutăm tehnic, juridic, pe fond. Dacă mandatul unui procuror de rang înalt este de 3 ani, şi scrie în lege, dacă pentru a ocupa scaunul de procuror de rang înalt trebuie să treci procedura interviului la Ministerul Justiţiei, avizul consultativ de la CSM şi decretul Preşedintelui, juridic cred că este greu de acceptat ca să se substituie cineva în atribuţiile Preşedintelui, să stai 3 ani numit prin decret şi după aceea să mai stai nu ştiu câtă vreme prin prelungire. Asta e o chestiune juridică.

Dar vreau să vă spun şi o chestiune faptică.

Astăzi, sistemul judiciar în general - Ministerul Public - este condus prin delegări. De ce? Fie că propunerile sunt undeva blocate, şi atunci creăm această situaţie de dependenţă, punem pe cineva şef-adjunct la nu ştiu care direcţie şi îl propun eu - dacă legea mi-ar da competenţa - să îl delegi. Cât permite termenul legal, mai amân, mai amân.

Şi atunci, problema e că n-ai stabilitate, că n-ai credibilitate, dar cel care te deleagă are garanţia unui comportament loial -. dar nu faţă de Constituţie, ci, de multe ori, faţă de el, de cel care te-a numit. (Vociferări.)

Sigur, eu mă pot opri, să nu vă încurc.

Domnul Florin Iordache:

Continuaţi, domnule ministru, mai aveţi două minute, să ştiţi.

Domnul Tudorel Toader:

Ştiu.

Domnul Florin Iordache:

Poate vă opriţi timp şi pentru răspuns.

Domnul Tudorel Toader:

Sigur.

Eu spuneam aşa. Că pentru ca statul de drept să funcţioneze normal, statul de drept are o arhitectură foarte bună, stabilită prin principii şi reguli constituţionale.

Din păcate... din păcate, repet, mulţi dintre noi - şi nu mă refer, dintre noi, de aici, că la dumneavoastră există prezumţia de cunoaştere -, mulţi nu-şi cunosc atribuţiile, iar alţii, dacă şi le cunosc, nu le respectă.

Aici trebuie să fim de acord cu toţii că a cunoaşte şi a respecta atribuţiile, competenţele legale, este garanţia funcţionării statului de drept.

De aceea, v-am răspuns de câteva ori şi repet, în încheiere. Să nu-mi cereţi mie să-mi asum faptele altora. Nu vă voi cere dumneavoastră să mă derobez de ceea ce am făcut sau ceea ce nu am făcut eu. (Vociferări.)

Ajung la concluzii.

Aţi cerut să vă devoalez dacă am o agendă ascunsă cu privire la această ordonanţă. Şi v-am răspuns că nu am nicio agendă, din moment ce i-am iniţiat şi modificarea.

Doi. Prin urmare, modificările la Ordonanţa nr. 7 sunt cele care au fost agreate la nivel de Guvern.

În al treilea rând, îmi cereţi să sprijin iniţiativa dumneavoastră de desfiinţare a Secţiei legislative.

Eu nu sunt parlamentar. Dacă aveţi o iniţiativă, duceţi-o la capăt; dacă aveţi o majoritate, finalizaţi-o şi votaţi, în spiritul autorităţii pe care o aveţi, în spiritul caracterului de unică autoritate legiuitoare.

Domnule preşedinte, eu vă mulţumesc.

Doamnelor, domnilor parlamentari, vă mulţumesc.

Cred că este a treia oară când vin în faţa dumneavoastră.

Voci din sală:

Ne face plăcere!

Domnul Tudorel Toader:

Şi mie să ştiţi că-mi face plăcere.

Dacă mi-aţi fi dat timp dublu de discurs, dezvoltam problemele, în speranţa vagă a faptului că unii dintre semnatari vor realiza conţinutul neadevărat al enunţurilor făcute.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Eu vă mulţumesc.

Începem dezbaterile.

Grupul PNL, domnul deputat Gabriel Andronache.

Aveţi 11 minute, le puteţi împărţi cu domnul deputat Cupşa.

Aveţi 11 minute...

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru Toader,

Pirueta pe care aţi realizat-o în ultimele săptămâni, modificând modificarea Legilor justiţiei, modificate de deciziile Curţii Constituţionale, vă transformă din jurist în artist al circului guvernamental, pe o temă care a revoltat întreaga societate.

Societatea civilă, autoritatea judecătorească, noi, parlamentarii PNL, v-am cerut: "Abrogaţi şi plecaţi, domnule ministru!". Însă învârtitura făcută în ultimele zile, printr-o nouă ordonanţă, nu vă reuşeşte, pentru că aţi realizat, în sfârşit, că abrogarea nu este suficientă. Ghinion! Modificând modificarea, aţi încurcat-o cu abrogarea. "Evenimente legislative separate", ar spune un fost judecător al Curţii Constituţionale. Vă amintiţi? Se pare însă că la minister aţi uitat de ele!

Şi acum, întrebările care-l frământă pe ministrul cu cele mai bruşte schimbări de atitudine. "Ordonanţa de urgenţă nr. 13? Altă întrebare?". Sau "Ordonanţa nr. 7... Evaluez. Vai de capul meu, e jale!".

Domnule ministru,

În această lume paralelă guvernamentală, visul dumneavoastră pare că este să aveţi sub papuc justiţia, să stabiliţi după bunul plac al şefului cu mustaţă cine iese de la beci sau cine intră la beci, să reînviaţi "Epoca de aur Stănoiu", prin care directive de partid sunt transformate în hotărâri judecătoreşti. Sau, prin sfârlitură, ministrul face să dispară orice judecător, orice procuror care mai visează că justiţia poate fi independentă.

Acesta a fost "Visul unei nopţi de iarnă", Ordonanţa de urgenţă nr. 7?! "Evaluez. Vai de capul meu, e jale!".

Aţi făcut o învârtitură şi în privinţa procurorului-şef european. V-aţi sfădit la candidata românilor că nu e bravă de o asemenea funcţie. Însă, cu calm, cu mult profesionalism, aceasta v-a demonstrat că are toate calităţile necesare pentru a fi în această funcţie.

În lumea reală, domnule ministru, Ordonanţa de urgenţă nr. 7 reprezintă o lovitură de măciucă aplicată în capul autorităţii judecătoreşti. Reacţia imediată, neechivocă a judecătorilor şi a procurorilor care au iniţiat proteste fără precedent, pentru a apăra principiul independenţei justiţiei române, arată cât de mare a fost şocul produs de aceasta.

Pe lângă toate celelalte vorbe şi activităţi gogonate, îmbrăcate în forma realizărilor dumneavoastră ministeriale, relativ degeaba, pentru că nu au produs decât hârţoage, utilizarea ordonanţei ca armă legislativă imposibil de contracarat pe termen scurt, pentru a norma subjugarea justiţiei intereselor unor infractori, reprezintă cea mai cinică măsură a dumneavoastră.

De fapt, nu, nu a fost degeaba! Aţi ridicat mingi la fileu şefului cu mustaţă.

Singura piruetă pe care o mai puteţi face, domnule ministru, este aceea de a înlătura efectele Ordonanţei de urgenţă nr. 7/2019, prin repunerea în vigoare a normelor modificate prin ordonanţa la care ne-am referit, după care, elegant, să plecaţi de la minister, lăsând pe birou o hârtie intitulată "Demisie".

În lumea reală ar fi singura hârţoagă cu efect pozitiv din mandatul dumneavoastră plin de învârtituri, sfârlituri, de piruete - sinonime din Dicţionarul explicativ al limbii române.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Cupşa.

Vă rog.

Continuaţi.

Domnul Ioan Cupşa:

Domnule ministru,

Ne-aţi pus în situaţia - fără precedent în Parlamentul României - ca un ministru care este vizat de o moţiune simplă să recunoască că acea moţiune simplă este fundamentată şi, mai mult decât atât, să şi acţioneze ca atare. Aţi adoptat astăzi o ordonanţă de urgenţă, recunoscând că cel puţin 5-6 dintre criticile noastre substanţiale sunt critici întemeiate şi, drept urmare, aţi adoptat acea ordonanţă de urgenţă. E clar! Această moţiune simplă, dacă este un dram de responsabilitate şi de demnitate în acest Parlament, ar trebui să fie votată de fiecare dintre noi. Deci subliniez - 5-6 - şi o să-l citez pe domnul ministru: "5-6 soluţii au fost preluate". Şi astfel, moţiunea noastră simplă pe justiţie merită a fi votată de fiecare dintre noi, dacă, încă o dată, mai avem respect faţă de acest Parlament şi respectiv dacă mai avem un dram de demnitate.

Domnule ministru,

Aţi admis că aveţi un singur motiv pentru care aţi dat această ordonanţă, Ordonanţa de urgenţă nr. 7, respectiv acea admitere la INM. Cum vă spuneam, confirmaţi încă o dată că vă folosiţi de subterfugii, că vă agăţaţi de capete de sfoară, adăugând, astfel, la ordonanţă, încălcând delegarea legislativă, încălcând prerogativele acestui Parlament.

Încă o dată, dragi colegi, acest ministru recunoaşte, în Parlamentul României, că ne lipseşte pe noi, pe toţi parlamentarii împreună, adică pe acest Parlament, de o atribuţie esenţială, aceea de a legifera.

Aţi vorbit despre recursul compensatoriu. Nu este al dumneavoastră! Nu, este al celorlalţi, al PSD-ALDE. Aţi vorbit despre foaia de parcurs. Aţi vorbit despre supraaglomerare, carcerare, ca şi cum aţi fi rezolvat-o. N-aţi rezolvat nimic! Berceni şi Unguriu sunt în lucru. Sunt în lucru, la fel ca şi alte spaţii de deţinere. Drept urmare, niciunul dintre aceste spaţii nu este apt să primească astăzi niciun deţinut în plus. Nu faceţi nimic, pentru că n-aţi sprijinit un buget suficient. Nesprijinind un buget suficient care să acopere investiţiile din această foaie de parcurs, n-aţi respectat foaia de parcurs. Este atât de simplu!

Şi, domnule ministru, un ministru responsabil este prezent în comisia de specialitate atunci când se discută bugetul respectivului minister. N-aţi făcut acest lucru! Aţi reuşit să-i enervaţi până şi pe cei care vă susţin astăzi.

Aţi vorbit despre probaţiune şi v-aţi lăudat citând nişte date privitoare la recidivă, la recidiva formală, nu la recidiva reală, şi aţi arătat că, în 2018 faţă de 2017, a crescut doar cu 0,1% recidiva.

Uitaţi însă să le spuneţi celor care ne privesc, celor care ne ascultă, că sistemul de probaţiune în România, fiind subfinanţat, nu are suficient personal şi nu-şi poate atinge scopul ultim, cel privitor la reintegrare socială şi respectiv la eliminarea, astfel, a posibilităţii de recidivă, protejându-ne pe fiecare dintre noi.

Încă o dată, nu aveţi ocupată nici măcar schema, care este absolut insuficientă, pe care astăzi o aveţi la această direcţie naţională.

Şi nu uitaţi! Direcţia Naţională de Probaţiune este în subordinea şi responsabilitatea dumneavoastră directă! Nu mai este în subordinea şi responsabilitatea oricui altuia, deci nici a unuia din Guvern, nici a noastră, a parlamentarilor.

Despre investiţii în penitenciare. Despre ce investiţii în penitenciare vorbiţi, când, în fapt, investiţiile care se regăsesc, în sfârşit, resursa bugetară care se regăseşte în fila de buget pentru Ministerul Justiţiei, din acest an, este absolut insuficientă.

Aţi vorbit despre serviciul de asistenţă judiciară obligatorie. Nu uitaţi că aţi avut o relaţie absolut nepotrivită, deşi era o obligaţie de serviciu, să colaboraţi cu Uniunea Naţională a Barourilor din România şi nu pentru că aveţi dumneavoastră personal vreun interes sau ceilalţi au vreun interes, ci pentru că în felul acesta protejaţi un drept fundamental care se regăseşte în Constituţia României, respectiv dreptul la apărare.

Cu UNBR-ul aţi avut o relaţie absolut nepotrivită timp de doi ani. Doar când aţi fost chemat la Comisia pentru abuzuri din Senat aţi fost prezent în acest Parlament şi, drept urmare, s-a întâmplat ceea ce trebuia să se întâmple încă de acum doi ani, respectiv s-a reaşezat într-o ordine normală acel protocol.

Aţi vorbit că sunteţi într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte "Justice District", acel "Cartier al Justiţiei". Este o minciună! Printre altele, vorbiţi despre identificarea unui coridor de expropriere viitoare. Nu aţi alocat niciun leu pentru acest capitol. Aşadar, minţiţi!

În ceea ce priveşte Institutul Naţional de Criminologie, care are cu totul şi cu totul alt rol, vă lăudaţi, spunând că acest Institut Naţional de Criminologie, pe care l-aţi înfiinţat, este operaţional, pentru că a făcut o broşură. Nu acesta este scopul înfiinţării Institutului Naţional de Criminologie şi dumneavoastră o ştiţi mai bine decât mine!

Resursa umană din penitenciare. Aţi spus că tinde să fie rezolvată. Da, este rezolvată, pentru că aţi pus în stradă un număr incalificabil de mare de persoane.

Aţi mai spus un lucru. "Îmi asum doar ceea ce eu am făcut" şi aţi spus, de fiecare dată când aţi fost interpelat, că responsabil este ba Guvernul, ba acest Parlament, şi nu vă asumaţi absolut nimic.

Aţi vorbit despre MCV şi ne-aţi minţit. Sunt doar determinări de conţinut. Nu sunt determinări de conţinut, sunt recomandări expres.

Aţi vorbit despre Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie şi aţi spus că nu aveţi nicio legătură cu această secţie, că a fost adoptată prin lege, iar CCR-ul şi-a dat acordul. Uitaţi însă să ne spuneţi că această secţie de investigare a infracţiunilor din justiţie conţine chiar în denumirea sa o inadvertenţă. Această secţie nu este de investigare a infracţiunilor din justiţie, ci este de investigare a magistraţilor. Adică, minţiţi chiar din denumirea pe care aţi alocat-o acestei secţii de investigare a infracţiunilor.

Vorbiţi despre principiul separării, care este un principiu fundamental pe care s-a construit...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, finalizaţi, domnule coleg!

Domnul Ioan Cupşa:

OK.

Voi finaliza.

Voi da citire din ceea ce astăzi aţi postat în legătură cu noua ordonanţă de urgenţă, cea prin care aţi confirmat că această moţiune simplă pe justiţie este una substanţială, adevărată, şi trebuie să fie votată de către noi toţi.

Aţi spus că interveniţi astăzi, pentru că ceea ce aţi făcut afectează funcţionarea optimă a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea şi generează pericol de dezbinare a societăţii. Tensiunile existente pot fi înlăturate prin eliminarea imediată a prevederii care a suscitat reacţiile menţionate.

Domnule ministru,

Aceste lucruri se regăsesc în preambulul ordonanţei de urgenţă prin care ne-aţi dat dreptate că moţiunea simplă pe justiţie este una care trebuie votată de fiecare dintre noi, de către toţi membrii Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Grupul USR.

Domnul deputat Stelian Ion. Aveţi cinci minute, domnule deputat.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mult stimate tovarăşe ministru al justiţiei,

Este foarte grav ceea ce se întâmplă. Astăzi aţi emis o nouă ordonanţă de urgenţă cu aşa-zisa consultare a reprezentanţilor justiţiei, a magistraţilor. Cine sunt aceştia, de fapt? Sunt şeful secţiei speciale, şeful inspecţiei judiciare, domnul Netejoru, căruia i-aţi prelungit mandatul prin ordonanţă de urgenţă. Cu aceştia v-aţi consultat în momentul când aţi dat această ordonanţă, fără avizul CSM.

La aproape 30 de ani de la Revoluţie, funcţii importante din statul român sunt girate de infractori şi, din păcate, de activişti comunişti.

Este foarte păcat. Dacă am fi adoptat la momentul oportun Legea lustraţiei, probabil că nu ne-am fi aflat în situaţia de a-i evalua astăzi prestaţia domnului... tovarăşului - scuzaţi! - ministru al justiţiei.

Tovarăşul ministru ne ţine cuvântări legate de drepturile omului, dar uită nişte speţe importante. Uită de Ionel! Vă amintiţi, tovarăşe ministru, de Ionel? Acel om, acel român care avea nevoie să pună ceva pe masă copiilor şi care a cumpărat o vacă şi un viţel şi după câteva zile a vândut viţelul. Dar numai că în această operaţiune foarte, foarte gravă, abominabilă, a intervenit procurorul comunist Tudorel Toader şi a devoalat această faptă inimaginabilă, l-a trimis în judecată şi a cerut pentru el închisoarea.

Acesta este omul care vă ţine dumneavoastră prelegeri despre drepturile omului, despre respectarea drepturilor omului. Nu e întâmplător că se întâmplă asta şi să ştiţi că aceşti comunişti, activişti, îşi schimbă haina, dar năravul niciodată nu şi-l schimbă. Trebuie să vă gândiţi foarte bine la lucrurile acestea!

Tovarăşe ministru,

În doi ani de zile aţi făcut dezastru în jurul dumneavoastră! Dacă vă spune Comisia de la Veneţia, colegii dumneavoastră, dacă vă spune GRECO... - astăzi a dat un nou comunicat GRECO, în care solicită desfiinţarea secţiei speciale pe care o susţineţi - dacă vă spune Parlamentul European, dacă vă spune Comisia Europeană în cadrul MCV, dacă vă spun magistraţii, dacă vă spune societatea civilă că ceea ce faceţi nu este în regulă, dacă vă spun Universitatea de la Bucureşti, Facultatea de Drept de la Bucureşti, eminenţi profesori, Universitatea, Facultatea de Drept de la Cluj, vă spun că nu e bine ceea ce faceţi, cred că e momentul să vă duceţi la culcare. Când toată lumea îţi spune că eşti beat, te duci şi te culci! E o vorbă veche, din bătrâni.

Care sunt meritele dumneavoastră? Acel raport megalomanic, pe 85 de pagini, din care nu se înţelege absolut nimic? Care sunt aceste merite? Că v-aţi plimbat de colo până colo, în delegaţii prin străinătate, că v-aţi dus cu o depeşă pârâcioasă şi frustrată pe la oficialii europeni, să puneţi piedică unei candidaturi pentru funcţia de procuror-şef european? Acestea sunt marile merite pe care ar trebui să le aplaudăm cu toţii?!

Tovarăşe preşedinte,

Tovarăşe... aţi fost şi preşedinte! Dar ce n-aţi fost la viaţa dumneavoastră?! Judecător al Curţii Constituţionale, avocat sunteţi...

Tovarăşe avocat,

Apărarea clienţilor... Şi sunt de acord, şi Liviu Dragnea, ca infractor, are dreptul la apărare. Orice infractor are dreptul la apărare! Dar se face de către avocaţi la bară! Daţi-vă demisia şi-l puteţi reprezenta în instanţă, dar nu pe bani publici foarte mulţi, să faceţi acest act!

Avocatura,...

Domnul Florin Iordache:

Finalizaţi!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...apărarea se fac prin respectarea şi aplicarea legii, nu prin modificarea legilor, aşa cum faceţi dumneavoastră! Apăraţi-i pe aceştia, corect, în faţa instanţei, cu un contract de asistenţă încheiat corect şi pe baza onorariului primit,...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

....dar nu prin modificarea legilor.

Daţi-vă demisia, dacă mai aveţi un dram de onoare! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Márton Árpád.

Domnule deputat, aveţi patru minute.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu unele elemente ale moţiunii suntem de acord, cu altele nu.

Grupul nostru parlamentar a militat dintotdeauna pentru eliminarea posibilităţii Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă, mai ales atunci când prin asta s-au modificat legi tocmai adoptate de Parlament.

Legat de Ordonanţa de urgenţă nr. 7 trebuie să constatăm următoarele.

Dacă reglementarea derulării examenelor în magistratură pare a fi justificată şi nici legile nu pot fi modificate prin regulamente sau hotărâri, celelalte elemente sunt problematice. Nu putem fi de acord, din moment ce am acceptat separaţia carierelor, ca acest principiu să fie nesocotit în cazul numirii procurorilor de rang înalt. Trebuie să menţionez însă că semnatarii acestei moţiuni nu au fost de acord cu această separaţie şi nu înţeleg de ce de data asta ţin la ea. Nu suntem de acord cu abrogarea textului care prevedea drepturi salariale pentru specialiştii din IT. Dacă teoretic suntem de acord cu limitarea la 45 de zile a delegărilor în funcţiile de conducere, credem că fără un text concret prin care să se elimine posibilitatea creării unei situaţii în care instituţia să nu aibă conducător, această soluţie este doar parţială.

Domnule ministru, cred că ar fi fost benefic să participaţi la dezbaterea legilor privind justiţia şi acolo să aduceţi în discuţie punctul dumneavoastră de vedere diferit de cel al membrilor legislativului. Chiar dacă pe vremea respectivă nici domnul ministru Predoiu nu a procedat în acest fel, trimiţând în locul lui directori, sau ca secretar de stat pe doamna Alina Bica, care, pe vremea respectivă era mare apărătoare a statului de drept şi luptătoare împotriva corupţiei.

Suntem de acord că în bugetul de stat nu sunt bani suficienţi pentru reabilitarea penitenciarelor şi că serviciul de asistenţă judiciară obligatorie, precum şi serviciul de probaţiune, ar fi trebuit să primească mai mulţi bani, drept pentru care am şi votat amendamente în acest sens.

Nu putem fi însă de acord cu încercarea de desfiinţare a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, mai ales acum, când, în urma declaraţiilor procurorului-şef al secţiei, a devenit destul de clar cum a funcţionat o astfel de secţie în cadrul DNA pentru a influenţa deciziile judecătorilor, procedură inadmisibilă într-un veritabil stat de drept.

Stimaţi semnatari, dacă întrebarea din finalul moţiunii ne-aţi adresat-o şi nouă, atunci vă răspundem: nu ne simţim confortabil: "când drepturile şi libertăţile noastre fundamentale sunt puse în pericol", nici de demersuri noi legislative, nici de legislaţia în vigoare, nici de protocoalele secrete, nici de interceptările neconstituţionale, nici de netranspunerea directivei privind prezumţia de nevinovăţie, nici de faptul că acea comunitate pe care o reprezentăm este considerată a fi risc de securitate.

O justiţie independentă înseamnă o procedură care respectă cap-coadă drepturile omului şi prevederile legale, aplicabile şi magistraţilor, căci nici ei nu pot fi deasupra legii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

În continuare, Grupul ALDE.

Doamna deputat Steluţa Cătăniciu.

Doamnă deputat, dumneavoastră aveţi trei minute, dar vă dăm din timpul PSD, să vă puteţi finaliza intervenţia.

Stafful tehnic, să urmăriţi pentru doamna deputat.

Vă rog.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru al justiţiei,

Stimaţi colegi semnatari ai moţiunii,

Constat că superficialitatea şi ipocrizia care vă caracterizează strategia se manifestă din nou.

Citind textul moţiunii, m-am întrebat cine a scris acest pamflet. M-am dumirit încă de la început, descoperind o propoziţie care v-a dat de gol. Şi anume, în mintea celor de la PSD şi ALDE se repetă obsedant următoarea mantră: "Am înţeles astfel că v-a ajutat domnul Cioloş să faceţi o spirală. Mă gândesc că a participat şi doamna Guşă, de a ieşit un text atât de minunat".

Plângeţi de mila procurorului-general Augustin Lazăr că i se termină mandatul. Vi se pare prea scurt? Aţi uitat, în transă fiind, când aţi scris acest pamflet, cum a ajuns Lazăr pe această funcţie? Pentru a i se face loc, a fost îndepărtat mişeleşte procurorul-general de la acea dată, Tiberiu Niţu. A fost pus sub învinuire pentru o infracţiune inventată, pentru a-i face loc majordomului Codruţei Kövesi.

Ce bine funcţionau pe atunci justiţia şi procurorii! Erau parteneri de nădejde, în baza protocoalelor cu SRI. Nu v-a deranjat acest lucru!

Ce mai contează că, după trei ani, s-a constatat că dosarul a fost fabricat şi că fapta de care a fost acuzat nu a existat?! Nu l-a aşteptat nimeni cu un covor de flori la DNA, iar ministrul de tristă amintire de atunci i-a cerut demisia.

Când a fost achitat Tiberiu Niţu, nu v-am auzit pe unul, măcar, să-i cereţi demisia zeiţei anticorupţiei. Astăzi o susţineţi necondiţionat pe Kövesi pentru funcţia de procuror european.

Nu aţi avut măcar o tresărire când aţi văzut mascarada audierii din Parlamentul European? Nu v-a deranjat că s-a votat politic şi nu vă deranjează că se va negocia politic pentru această funcţie? Doar PPE are majoritate, nu!

Nu tresăriţi nicio clipă atunci când vorbiţi de drepturi şi libertăţi? Când vă gândiţi la Mariana Rarinca, la Dan Radu Ruşanu, la doamna Secară de la Oradea, ori la Mircia Gutău şi câţi alţii mai sunt?!

După toate abuzurile întâmplate la DNA Ploieşti, după înregistrările de la DNA Oradea, în care procurorii DNA plănuiau să-i aresteze pe câţiva judecători - doar pe câţiva - să-i mai liniştească, nu se poate să vă mai prefaceţi că nu vedeţi ce rămâne după Kövesi, la DNA!

Nu cred că nu aţi urmărit aseară un interviu cutremurător cu preşedintele Secţiei de contencios administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Bârsan, care a spus, cu subiect şi predicat: "La DNA se fabrică dosare cu o uşurinţă pe care nimeni nu şi-o poate imagina".

Pentru toate acestea v-aţi propus să desfiinţaţi Secţia specială pentru anchetarea magistraţilor. A spus-o Ludovic Orban, săracul. Este atât de dator sistemului, încât nu mai contează pentru el ce spunea în 2013, când PNL era la guvernare cu PSD. Vă citez din preşedintele Partidului Naţional Liberal, deşi cred că ştiţi pe de rost această declaraţie. Ce spunea Ludovic Orban în 2013? "Pentru mine, începând de azi, Victor Ponta este egal cu Traian Băsescu. Propunerea Codruţei Kövesi pentru DNA echivalează cu o trădare de neacceptat, o trădare faţă de interesul public".

Astăzi vă faceţi afişe cu doamna Kövesi, afişe electorale. (Aplauze.) V-aţi mai făcut şi cu Cioloş!

Desigur, toate acestea definesc constantele evoluţii ale Partidului Naţional Liberal. Îi jigniţi pe procurorii secţiei speciale. Ce contează că au fost numiţi de CSM, în urma unui examen? Dacă nu au fost numiţi de liderul opoziţiei, domnul Klaus Iohannis, nu pot să fie imparţiali.

Vă deranjează modificările la Legile justiţiei. Nu aţi ales să aveţi încredere în judecători cu 18 ani vechime şi cu grad de parchet de pe lângă Curtea de Apel.

Nu vă întrebaţi nicio clipă, când umblaţi cu pâra pe la Bruxelles, cum poate fi independent un judecător care judecă un dosar al DNA, ştiind că procurorul lui de şedinţă se poate autosesiza în orice moment pentru soluţiile dispuse de acesta?

Voi nu mai vreţi penali în funcţii publice? Foarte bine! Lăsaţi instanţele de judecată să hotărască asta!

Noi nu mai vrem abuzuri! Pentru acest lucru am modificat Legile justiţiei şi am făcut-o cu bună-credinţă, motiv pentru care nu vrem să mai luăm lecţii de la mincinoşi, oportunişti şi ipocriţi care-şi denigrează ţara pe unde apucă.

Stimaţi colegi din coaliţie,

Astăzi dezbatem o moţiune simplă împotriva unui ministru al Guvernului PSD şi ALDE, unul dintre cei mai buni. Mâine va urma votul. Vă anunţăm că ALDE nu va vota această moţiune şi nu cred că vreun parlamentar al Coaliţiei de guvernare ar putea vota un asemenea text, măcar din simplul motiv că pe miniştrii noştri nu îi schimbă opoziţia prin moţiuni, fie ele şi simple.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul Emil Paşcan.

Vă rog, domnule deputat. Aveţi două minute.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Bună seara, distinşi colegi!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună seara, domnule ministru!

Domnule ministru,

Eu mă întreb, ca om în primul rând, cum aţi reuşit să vă coborâţi într-atât?! Un profesor universitar cu o carieră de vreo 30 de ani în spate, un magistrat ilustru, aţi jurat pe Biblie să apăraţi justiţia, iar acum vă subordonaţi intereselor unor infractori, pe care le serviţi cu zel, cu elan şi pe deplin?!

Eu mă întreb, domnule ministru, oare consideraţi că cei de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi vă împărtăşesc opiniile? Prezentaţi elogios, rozaliu, frumos, fastuos, statul de drept din România, pe care l-aţi şi declarat că este unul cu nişte specificităţi. Da, domnule ministru! Este statul de drept pe care îl reprezentaţi ilustrativ! Este un stat în care aveţi propriile realităţi, în care subordonaţi justiţia şi o trimiteţi sub controlul celor din Kiseleff, şi a dumneavoastră, probabil, şi a colegilor de partid, şi sunteţi total paralel cu realitatea.

Poate că noi, politicienii, suntem răi, domnule ministru! Poate că suntem răi că vă criticăm - suntem din opoziţie -, dar mă întreb, colegii dumneavoastră care sunt astăzi în stradă şi care protestează, fie ei procurori, fie judecători, oare sunt la fel de răi cu dumneavoastră şi vă judecă politic în cheia opoziţiei?!

Vă întreb, infractorii care astăzi colcăie pe străzi - şi nu este săptămână să treacă să n-auzim de vreo tâlhărie, de vreun viol, de vreo spargere, tot mai numeroase -, domnule ministru, prin faptul că aţi impus Legea recursului compensatoriu, de care vă delimitaţi acum, dar n-aţi făcut nimic să o corectaţi. Vă convine? Sunteţi mândru de măreţele dumneavoastră realizări? Ştiţi, domnule ministru, că sub ilustra dumneavoastră cârmă...

Domnul Florin Iordache:

Finalizaţi, vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

...Curtea Constituţională a României a invalidat aproape 100 de modificări pe care le-aţi făcut la Codul penal şi Codul de procedură penală, iar imaginea noastră în plan extern...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

... este spulberată, domnule ministru!

Aşadar, poate că s-ar cuveni să meditaţi profund.

PMP, evident, va susţine această moţiune simplă, dar s-ar cuveni, ca un gest de onoare, să demisionaţi şi să meditaţi la răul făcut României, justiţiei, la şubrezirea statului de drept,...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

...pe care aţi girat-o necontenit.

Domnul Florin Iordache:

În numele Grupului PSD, voi avea şi eu o intervenţie. (Coboară la tribună.)

Voce din sală:

Mai bine aveaţi o foaie!

Domnul Florin Iordache:

Nu am nevoie de foaie!

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Cam puţini au rămas pentru această oră.

Am venit să vă spun câteva lucruri care cred că vă interesează.

În primul rând, este o pseudomoţiune. Sunt argumente pe care se vede că doi lideri care nu reuşesc să se înţeleagă la ideile importante le-au cuprins în această moţiune.

Sunt chestiuni care nu pot fi susţinute şi, pe viitor, vă rog, atunci când aveţi nevoie de consultanţă, vă putem ajuta noi să vă facem şi să vă scriem moţiunile, pentru că moţiunea, aşa cum e scrisă, nu poate fi susţinută. Şi vă spun câteva argumente, de ce credem că nu poate fi susţinută moţiunea, aşa cum este concepută de dumneavoastră.

În primul rând, atunci când vorbiţi de MCV, spuneţi de cele 20 de obiective care au apărut, nu de cele 8 care au fost iniţial. Discutăm de lucruri diferite. Pentru că, dacă vă uitaţi, de la cele 5 obiective de la care s-a plecat în 2005, la MCV s-au tot adăugat, s-au tot modificat şi aşa mai departe, şi în acest ritm MCV-ul nu mai poate fi finalizat. Dar nu acesta este modul de abordare.

Atunci când vorbiţi despre secţia pe care noi aici, în Parlament, prin dezbateri, am înfiinţat-o această secţie, spuneţi dumneavoastră că are un impact negativ. Din păcate, nu, secţia pentru investigarea infracţiunilor are un impact pozitiv. Mai puţin anumite asociaţii care nu au dorit să participe la dialog şi la dezbateri care o critică, dar marea masă a judecătorilor susţin înfiinţarea şi modul în care această secţie îşi desfăşoară activitatea.

Spuneţi dumneavoastră că reprezintă "un batalion de execuţie controlat de dumneavoastră." Total fals, stimaţi colegi! Pentru că pentru această secţie, pentru cei care nu v-aţi uitat în Legea nr. 304, selecţia este făcută de către CSM, ministrul justiţiei, care este un om politic, nu are niciun rol în desemnarea sau în buna organizare. Ministrul justiţiei a avut un singur rol, acela, prin Ordonanţa nr. 90, a făcut-o operativă, pentru că se tergiversa şi noi stabilisem un termen limită, când secţia de investigare trebuia să funcţioneze. Deci Ordonanţa nr. 90 clar trebuia dată.

Mai departe.

Spuneţi dumneavoastră că să iniţiem un proces prin care să fie desfiinţată secţia. Nu, eu cred că această secţie... Şi acum ajung la subiectul care cred că interesează pe mai multă lume.

Domnule ministru, vă rog, în numele Grupului PSD, să ne răspundeţi la câteva întrebări punctuale, pentru că în spaţiul public au apărut consultările pe care dumneavoastră le-aţi avut şi, în urma consultărilor, la un moment dat, aţi făcut afirmaţia că această secţie trebuie transformată în direcţie. Care sunt argumentele pentru transformarea acestei secţii în direcţie? Ca să vă ajut la această chestiune, cred că cele trei mii şi ceva de dosare pe care magistraţii le-au avut şi dosarele deschise din oficiu, cred că acestea sunt argumente foarte importante.

Pentru colegii care au participat la dezbateri, vreau să vă spun că această secţie, posibil care se va transforma în direcţie, dar, repet, aici ne va răspunde domnul ministru, această secţie a fost cerută tocmai de magistraţi. De ce? Tocmai pentru a lua presiunea pe care DNA-ul o făcea asupra judecătorilor.

Haideţi, stimaţi colegi, care plângeţi de dorul doamnei Kövesi, să lăsăm, totuşi, judecătorii să judece în virtutea legilor şi a codurilor în vigoare. Doamna Kövesi, dacă este atât de valoroasă, managementul pe care l-a avut, ar trebui să explice şi ce s-a întâmplat la Ploieşti, şi ce s-a întâmplat la Braşov, şi ce s-a întâmplat la Oradea. Oameni şi zeci de colegi şi români care au avut de suferit în urma acestui management - asta ar trebui să vă preocupe!

Atunci dumneavoastră ar trebui să explicaţi de ce doriţi desfiinţarea pensiilor pe care le au magistraţii.

Noi susţinem în continuare că magistraţii trebuie bine plătiţi şi să aibă pensii speciale, tocmai pentru munca şi pentru ceea ce fac dumnealor în înfăptuirea justiţiei.

Să revenim acum la Ordonanţa de urgenţă nr. 7. Sunt chestiuni care pot fi criticate. Este vorba de art. 57, cel care vizează separarea carierelor.

Domnule ministru,

Cred că separarea carierelor este un lucru pe care noi l-am câştigat aici, în Parlament. Şi în urma dezbaterilor dumneavoastră aţi venit şi ne-aţi prezentat un proiect şi apoi aţi trimis-o tot timpul pe doamna secretar Mariana Moţ.

Cred că un lucru câştigat prin Legea nr. 303 vizează tocmai separarea carierelor. Adică, cine vrea să fie procuror, în momentul în care finalizează Institutul Naţional al Magistraturii, să se ducă pe drumul lui. Să nu mai avem ca acum, la Înalta Curte - peste jumătate dintre cei care sunt judecători la Înalta Curte sunt foşti procurori.

Haideţi să-i lăsăm... Şi sunt lucruri câştigate. Şi pot să înţeleg, în felul ăsta, protestul pe care judecătorii l-au avut atunci când aţi venit dumneavoastră cu art. 54, cel care viza posibilitatea unui fost judecător să fie şi procuror general.

Singurul argument pe care îl putem susţine sau s-ar putea susţine - dumneavoastră, în Ordonanţa de urgenţă nr. 8 aţi spus că pentru a fi procuror european poţi fi şi fost judecător. Cum este cazul Franţei - cel care este în acest moment în postura de candidat, împreună cu doamna Kövesi. Deci iată că un fost judecător poate fi viitor procuror european. Acesta este singurul argument.

Dar pentru România, în acest moment, cred că separarea carierelor este esenţială, să rămână aşa cum am stabilit noi, în Parlament.

Dacă avea cineva ceva de spus, putea să spună, aici, în Parlament.

Mai departe.

Susţin chestiunea cu examenul INM, cu condiţiile de pensionare, cu clarificări în ceea ce priveşte procurorul ierarhic.

Deci pentru colegii care critică. Nu a scos nimeni din Ordonanţa de urgenţă nr. 7 controlul ierarhic - în subordinea procurorului general. Rămân în continuare tot ce înseamnă procurori din România în subordinea domnului Lazăr - cât o mai fi domnul Lazăr, două luni, până-şi încheie mandatul -, dar toţi procurorii din România trebuie să fie în subordinea procurorului general.

Ceea ce s-a spus şi s-a făcut în Ordonanţa de urgenţă nr. 7, s-a stabilit un lucru foarte clar: că în soluţiile pe care le dau procurorii, procurorul ierarhic la această secţie este procurorul ierarhic. Probabil că noi n-am fost destul de expliciţi atunci când am făcut Legea nr. 304. Avem şi noi, Parlamentul, scăpările noastre, dar una peste alta, repet, restul de modificări, în Legea nr. 304.

Acum, domnule ministru, vin în continuare. Cred că a fost o greşeală faptul că astăzi dumneavoastră aţi abrogat art. 57. Era articolul care stabilea foarte clar ce înseamnă delegarea şi detaşarea. O să ne trezim, domnule ministru, dacă nu clarificaţi, că exact cum există în cazul DNA, de peste şase luni de zile să nu avem un procuror şef de secţie, să ne trezim în perioada următoare, când se eliberează procurorul general, adjuncţii săi, restul de şefi de secţii, să existe această perpetuare, încât funcţiile respective să nu fie ocupate.

Eu cred că, domnule ministru, ca o recomandare, noi am câştigat în Parlament, pentru că am reuşit să aşezăm la aceeaşi masă şi opoziţia, şi puterea, şi asociaţiile profesionale, şi CSM-ul.

Domnule ministru, înainte de a da lecţii la televizor, ar fi mult mai bine dacă aţi urma exemplul pe care l-a dat doamna prim-ministru Viorica Dăncilă şi a reuşit, în urma consultărilor, să dezamorseze această criză artificială din justiţie. (Vociferări.)

Eu v-am ascultat pe dumneavoastră!

Altceva, domnule ministru.

Pentru că eu - şi vorbesc acum de colegii mei din PSD - am luat voturi să fim la putere, să ne îndeplinim ceea ce am promis. Noi am promis o justiţie în slujba cetăţeanului, o justiţie astfel încât să nu mai existe abuzuri în justiţie, domnule ministru. Cred că dumneavoastră - şi noi avem o decizie, cel puţin de două luni de zile, în care am stabilit că cel puţin articolele declarate constituţionale, deci trecute de filtrul Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte şi Codul penal, şi Codul de procedură penală şi avem acum cel puţin două decizii ale Curţii, probabil că mâine va veni şi cea care vizează protocoalele, avem decizia care vizează conflictul cu completele de cinci.

Aveţi obligaţia, domnule ministru, să ne spuneţi astăzi şi acum când veţi da această ordonanţă cu articolele declarate constituţionale. Pentru că, aţi văzut, pe logica din Parlament şi pe dezbaterea şi modul în care preşedintele, cât şi... Pe colegii din opoziţie pot să-i înţeleg, că ei încearcă să tergiverseze... (Vociferări.)

Eu v-am ascultat, domnule coleg!

Bun.

Deci vă rog eu frumos... (Vociferări.) Domnule, haideţi să-mi termin... Şi eu, aţi văzut, sunt disponibil şi ascult orice.

Dar cred că anumite clarificări trebuie făcute şi trebuie făcute aici, în Parlament. Pentru că, sincer, domnule ministru, am înţeles că tot ceea ce aţi făcut dumneavoastră a fost bine şi ce e rău e în Parlament.

Eu aş spune: nu, ceea ce s-a făcut bine, aici s-a făcut, prin consultare şi am ascultat pe toată lumea.

Şi, domnule ministru, cred că nu întâmplător putem asculta şi opoziţia. Că în luările de cuvânt ale opoziţiei şi ei au spus lucruri bune. Luaţi exemplul doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă! Prin consultare şi cu aşezare la aceeaşi masă a tuturor, putem avea nişte legi mai bune, domnule ministru!

Cred că ascultând pe toată lumea, demonstrăm că, prin dialog, putem dezamorsa conflicte.

Şi, în încheiere, ca să vă spun ceva, stimaţi colegi. Nu vă bazaţi pe noi pentru a trece această moţiune simplă. (Vociferări.)

Vă spun ceva. În PSD sunt două chestiuni foarte clare. Atunci când consideri că ai greşit îţi dai demisia din funcţia de ministru sau există posibilitatea remanierii.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnule ministru, dumneavoastră aţi finalizat timpul, continuaţi din timpul PSD să daţi explicaţii.

Vă rog frumos. (Aplauze. Vociferări. Revine la prezidiu.)

Domnul Tudorel Toader:

Ştiu!

Domnul Florin Iordache:

Linişte, colegii de la PNL! Vă rog să-l ascultăm.

Mulţumesc.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Tudorel Toader:

Am varianta să vă răspund. Da, scurt.

Domnule Andronache, aţi spus de confuzia dintre abrogare şi modificare. Ordonanţa de astăzi are şi abrogări, şi modificări. Procurorul european şef - procedura de desemnare nu este în sarcina statului român, a Guvernului sau a ministrului justiţiei.

Domnule Cupşa, înţeleg că vă faceţi iluzia faptului că ordonanţa de astăzi este consecinţa moţiunii. Dar cred că ştiţi - şi dacă nu vă numiţi Cupşa - faptul că doamna premier a discutat nu numai cu inspecţia judiciară sau cu secţia specială, ci şi cu preşedinta CSM, repet, preşedinta Asociaţiei Magistraţilor, a Uniunii Judecătorilor, preşedinta Asociaţiei Procurorilor.

Prin urmare, hotărârea este luată anterior depunerii moţiunii. Este hotărârea doamnei premier, pe baza dezbaterilor pe care le-a avut.

Banii pentru Berceni şi Unguriu. Banii există într-un acord cu BERD-ul, nu de acum, de mult, şi de aceea nu sunt prinşi în buget.

Aţi vorbit despre probaţiune cu argumente de la recidivă. Repet, vă trimit mâine, statistica oficială a populaţiei penitenciare aflată în stare de recidivă.

Aţi vorbit despre relaţia cu UNBR. Dar niciunul dintre dumneavoastră, nici în discuţiile de la "Salonul Alb", de aici, de la Senat, n-aţi spus de ce, la repetatele invitaţii de a veni la minister să stabilim, să justificăm aceste onorarii - cheltuială bugetară, n-aţi dat curs invitaţiei. Pe cineva dintre dumneavoastră, din conducerea UNBR-ului, l-am invitat şi personal. N-a dat curs invitaţiei. Niciunul n-aţi spus de ce, după intrarea în vigoare a Codului de procedură penală, procedură civilă, la un an după intrarea în vigoare, aţi încheiat un protocol - sau UNBR-ul - aţi încheiat un protocol care era incomplet. Nu era Ministerul Public parte a protocolului! Şi aşa se explică faptul că tinerii avocaţi care sunt din oficiu se duceau la urmărire penală şi în bună parte nu erau plătiţi.

N-aţi spus nimic! De ce e un protocol incomplet la un an după intrarea în vigoare a codurilor şi fără să fie prevăzute toate serviciile, cum este sau a fost exemplul curatelei?

Aici aţi făcut o chestiune - că este greşită denumirea de Secţia de investigare a infracţiunilor.

Sigur, ştiinţa are nuanţele ei şi fiecare cum o ştie şi cum o înţelege. Dar urmărirea penală - facem distincţia între in rem şi in personam. Urmărirea penală cu privire la faptă, cu privire la făptuitor, urmărirea penală care poate e dusă într-o direcţie sau alta, cu privire la încadrare sau la făptuitor.

Am răspuns domnului Stelian Ion cu cine ne-am consultat, pentru că aţi spus că doar cu inspecţia şi cu secţia specială, iată, repet a treia oară, sau nu mai repet a treia oară, probabil aţi reţinut şi despre ceilalţi participanţi.

Sigur, n-aţi făcut referire la sutele şi sutele de oameni nevinovaţi şi ulterior achitaţi. Nu vă doresc ca dumneavoastră sau apropiaţii dumneavoastră să trăiţi o astfel de experienţă dramatică, pentru că atunci sigur nu veţi mai vorbi în această direcţie.

Sigur, aţi spus că am fost procuror. Am fost procuror trei ani în comunism, un an în capitalismul de debut. Acum îmi pare rău să vă zic că oricum se ştie. Da, am fost şef de promoţie şi am luat funcţia de procuror. Deosebirea ştiţi care este? Deosebirea este aceea că unii evoluează şi alţii involuează, dacă au de unde să involueze. (Aplauze. Râsete.)

Acum să răspund domnului preşedinte de şedinţă, care se pare că mi-a dat cele mai multe sfaturi.

Transformarea secţiei în direcţie este o chestiune de oportunitate. Oportunitatea nu e a mea, ca ministru, este a decidenţilor la nivel de alianţă de guvernare. Eu mă voi ocupa de legalitate sau de constituţionalitate. Şi nu eu - aici, indiferent de culoare - nu sunt eu superministru, chiar dacă cineva a spus, să hotărăsc eu mâine că disecţia o facem în direcţie.

Sigur, cu separarea carierelor. Eu, ca fost procuror, sunt de acord - după anul I de INM, dacă-ţi alegi drumul de procuror sau judecător, să mergi pe direcţia asta. Dar legile justiţiei de la noi, care au venit de la dumneavoastră, prevăd posibilitatea ca după un număr de ani procurorul să devină judecător, judecătorul procuror, a crescut un pic vechimea, dar aşa se face că, într-adevăr, la Înalta Curte avem judecători care tocmai au trecut din procurori în judecători. Personal, sigur, nu cred că este bine.

Chestiunea cu delegarea şi detaşarea - ar trebui să facem o nuanţă. Delegarea e în sistem, detaşarea e în afara sistemului. Adică, îl delegi pe unul pe funcţie. Detaşarea - când pleacă de la Ministerul Public, de pe scaunul de procuror sau de judecător, şi se duce în altă parte, să spunem ca agent guvernamental sau la spălarea banilor, sau nu ştiu unde.

Nu le putem folosi pe amândouă - delegare sau detaşare - înăuntru; că unul este înăuntru, unul este în afară.

Sigur, eu nu-mi amintesc, dar dacă aţi fi vrut dumneavoastră să-mi daţi un exemplu, din suta aceea de articole declarate neconstituţionale din Codul penal, procedură penală, promovate de către Ministerul Justiţiei. (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Continuaţi, domnule ministru!

Vă rog.

Domnul Tudorel Toader:

Abuzul în serviciu a fost declarat neconstituţional, acela în forma din 1968, şi eram acolo. De la minister a venit o propunere, alături de alte 31 sau 32 de propuneri, şi aţi reţinut-o pe cea care aţi considerat-o fiind cea mai adecvată.

Sigur, cu privire la transformarea secţiei în direcţie, chiar am răspuns că nu ministrul stabileşte: "Mâine o declarăm sau o transformăm, sau poimâine o transformăm".

Eu am înţeles că îndemnurile dumneavoastră vor să mă provoace mai mult la un angajament public, ceea ce nu voi face, pentru că voi rămâne în limita competenţelor mele. Ministrul nu decide, el propune...

Domnul Florin Iordache:

Finalizaţi, domnule ministru, vă rog!

Domnul Tudorel Toader:

Staţi, numai o frază!

Ministrul propune, nu decide, chiar şi la nivelul iniţierii unui act normativ, indiferent de rangul lui.

O frază chiar este necesară - şi închei. Eu am trimis şi repet, chiar dacă nu dă bine, Proiecte de Lege pentru modificarea Codului penal, procedură penală, în acord cu deciziile Curţii şi cele două directive.

Reamintesc faptul că art. 147 din Constituţie spune că legiuitorul sau, după caz, în 45 de zile, pune de acord legea cu decizia Curţii Constituţionale şi considerentele, doar acelea care o susţin. Că sunt decizii şi educative, care fac considerente generale.

Prin urmare, câtă vreme proiectul de lege se află la dumneavoastră, sigur că-l puteţi modifica. Eu ştiu ce s-a discutat să preia Guvernul prin ordonanţă, acele soluţii declarate constituţionale. Dar vreau să vă spun, domnule preşedinte de şedinţă şi domnilor, doamnelor parlamentari, că prezumţia de constituţionalitate nu este absolută.

Curtea declară mâine că un articol este constituţional, dar caracterul relativ rămâne al constituţionalităţii, pentru că norma e constituţională,...

Domnul Florin Iordache:

Finalizaţi, domnule ministru!

Domnul Tudorel Toader:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Tudorel Toader:

...în raport de critica formulată. Că mâine poate fi neconstituţională, în raport de 44...

Domnul Florin Iordache:

Domnule ministru, vă mulţumesc mult.

Domnul Tudorel Toader:

...proprietate.

Chiar vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Conferinţa de presă, afară.

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,30.