Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,27.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre şi vă anunţ aşa, că din partea Grupului PSD au depus: doamna deputat Aida Căruceru, Alexandru Rotaru, Costel Lupaşcu, Ioan Dîrzu, Ciprian Şerban, Claudiu Ilişanu, Georgeta Holban, Viorel Stan, Neculai Iftimie, Angel Tîlvăr, Natalia Intotero, Laurenţiu Nistor, Maricela Cobuz, Marius Budăi, Alexandra Presură, Mihai Weber, Mihăiţă Găină, Daniela Oteşanu, Eliza Ştefănescu, Alina Tănăsescu, Liviu Balint, Roxana Mînzatu.

Din partea PNL: Raluca Turcan, Marilen Pirtea, Antoneta Ioniţă, Găvrilă Ghilea, Viorica Cherecheş, Vasile Stamatian, Sorin Bumb, Dănuţ Bica, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Claudiu Răcuci, Corneliu Olar, Dumitru Oprea, Corneliu Cozmanciuc.

De la ALDE: Florică Calotă, Mihai Niţă.

Şi în scris, de la PMP, au depus aşa: Robert Turcescu, Cătălin Cristache, Adrian Todoran, Eugen Tomac, Doru Coliu, Petru Movilă, Constantin Codreanu, Emil Paşcan.

Pentru început, daţi-mi voie să-i dau cuvântul domnului Claudiu Roman, de la Grupul PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Confuzia din Guvernul Dăncilă ne costă încă 80 de milioane de euro!".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

După ce Guvernul Dăncilă a reuşit "performanţa" unică de a amaneta viitorul multor generaţii pe următorii 30 de ani, îndatorând România cu zeci de miliarde de euro, mai nou, suntem obligaţi să achităm şi "nota de plată" a gafelor monumentale pe care le face acest Guvern!

Concret, din cauza unor nereguli constatate, cu privire la fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltarea satelor, Comisia Europeană a decis, în 13 iunie 2018, să aplice României corecţii financiare, pentru o serie de nereguli la proiecte europene derulate prin programele menţionate.

Până la data de 24 august 2018, ţara noastră ar fi avut posibilitatea să depună o contestaţie în acest sens. Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul Meleşcanu, nu a făcut acest lucru la termen, iar acum trebuie să plătim cu toţii pentru această iresponsabilitate, decizia Tribunalului Uniunii Europene, de la Luxemburg, arătând în mod clar faptul că Ministerul Afacerilor Externe a întârziat în a trimite în termenul legal, la Comisia Europeană, contestaţia respectivă.

Astfel, România este nevoită acum să suporte corecţii financiare de 80 de milioane de euro din cauza incompetenţei Ministerului Afacerilor Externe şi a ministrului Meleşcanu.

Este inacceptabil ca un ministru al Guvernului României să nu trateze cu maximă responsabilitate o îndatorire prin care ar fi putut evita să-i fie aplicată ţării noastre o corecţie financiară atât de costisitoare!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România mai este încă, din nefericire, pe primul loc în Europa în privinţa mortalităţii infantile! Şi, cu toate acestea, noi pierdem zeci de milioane de euro din cauza neglijenţei unui Guvern total incapabil, căruia nu-i pasă în niciun caz de nevoile vitale ale acestei ţări.

România are nevoie stringentă de investiţii masive în spitale decente, în şcoli, grădiniţe şi creşe moderne şi, bineînţeles, în infrastructura rutieră mare, dar zecile de miliarde împrumutate de Guvernul PSD nu se duc deloc spre investiţiile atât de necesare! Se duc, în schimb, pe astfel de note de plată extravagante, pe care vom fi nevoiţi să le suportăm în continuare dacă nu vom sancţiona prin vot acest lucru!

Vă mulţumesc.

Florin-Claudiu Roman, deputat al PNL de Alba.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Vasile Cocoş, PSD.

Se pregăteşte colegul nostru, domnul Corneliu Bichineţ, de la Vaslui.

Domnul Vasile Cocoş:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Românii urmăresc cu mare atenţie bilanţul rezultatelor obţinute de România la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene".

Aşa cum am promis în declaraţia mea politică din 27 martie 2019, am continuat, în declaraţiile mele politice din 3 aprilie şi 10 aprilie, şi voi continua să prezint lunar realizările României la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

Azi o să vă prezint câteva idei despre Pilonul Europa siguranţei, deoarece siguranţa cetăţenilor se află în centrul acţiunilor pe care le-a întreprins şi pe care le va întreprinde România, în continuare, în mandatul de preşedinţie rotativă.

În cadrul discuţiilor pe care le-au purtat reprezentanţii României, s-a reuşit să se avanseze în negocierile privind extinderea mandatului Agenţiei Europene pentru Paza Frontierelor şi Garda de Coastă şi s-a obţinut acordul, la nivelul Consiliului Uniunii Europene, asupra întregului text al regulamentului vizând consolidarea mandatului acestei agenţii.

În domeniul migraţiei, preşedinţia română a contribuit la avansarea discuţiilor pe toate componentele ce vizează o abordare complexă a acestui fenomen.

Un progres important îl constituie obţinerea acordului politic cu Parlamentul European, cu privire la revizuirea cadrului juridic pentru funcţionarea reţelei europene a ofiţerilor de legătură în materie de migraţie, urmărindu-se creşterea rolului acestor ofiţeri pentru combaterea contrabandei cu migranţi şi îmbunătăţirea coordonării statelor membre cu state terţe. Beneficiul noilor reglementări este că vor permite un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii.

În domeniul securităţii interne, s-au finalizat negocierile privind interoperabilitatea sistemelor informatice la nivelul Uniunii Europene, prin facilitarea schimbului de informaţii care vor duce la îmbunătăţirea securităţii şi calităţii controalelor la frontierele externe, în scopul prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale.

S-au finalizat şi negocierile pe dosarele care privesc libera circulaţie în interiorul Uniunii Europene, reducerea riscului terorist şi criminalităţii transfrontaliere, precum şi revizuirea cadrului legal în materia acordării vizelor pentru facilitarea călătoriilor de afaceri şi turismului.

Un alt dosar de impact asupra siguranţei cetăţenilor, gestionat şi finalizat cu succes de Preşedinţia României la Consiliul UE, îl reprezintă Regulamentul privind precursorii de explozivi, care cuprinde norme mai stricte pentru utilizarea substanţelor explozibile, o măsură preventivă importantă în contextul eforturilor de combatere a ameninţărilor teroriste.

Iată, stimaţi colegi şi colege, câteva din realizările României la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

Ne amintim cu toţii cum, la sfârşitul anului 2018, s-a încercat de către unii oameni politici să arate nu numai românilor, cât şi Europei, că România, prin Guvernul Dăncilă, nu va putea să asigure Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

România, prin Guvernul Dăncilă, a demonstrat încă o dată că are forţa necesară să facă faţă oricăror provocări şi sarcini cu caracter european.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat Vasile Cocoş, Colegiul nr. 40, Vâlcea, Grupul parlamentar al PSD, 7 mai 2019.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Bichineţ, vă rog, Grupul PMP.

Se pregăteşte doamna Camelia Gavrilă.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Am fost unul dintre foarte puţinii parlamentari ai opoziţiei care, în urmă cu două săptămâni, au votat pentru ca noul Cod penal şi noul Cod de procedură penală să prindă viaţă conform sugestiilor, observaţiilor şi cerinţelor Curţii Constituţionale. Şi cred că am făcut un lucru foarte bun. Fără să mi-l fi cerut cineva, ci conform propriei conştiinţe.

Din punctul meu de vedere, se operează de către toţi neaveniţii cu un termen care nu este bine definit - acela de "penal". Şi ştim şi de la cine a pornit.

Din punctul meu de vedere, dacă aş accepta acest termen în vocabular, penal ar fi un om care primeşte o sentinţă judecătorească definitivă, prin care este condamnat.

Dacă ţinem cont de principiul prezumţiei de nevinovăţie, înseamnă că toţi cei care nu au primit o sentinţă definitivă şi n-au primit o condamnare nu sunt penali.

Am văzut şi un partid care şi-a arborat prin copaci, pe ziduri, "Fără penali în funcţii publice!". Dar, ce, noi am cerut ca în funcţii publice să fie penali?! Nimeni n-a cerut treaba aceasta.

În ceea ce priveşte Partidul Mişcarea Populară, din rândurile căruia fac parte, noi avem un slogan cât se poate de direct - "Uniţi în Europa!". Asta ar însemna, decodificând, că noi, românii, trebuie să fim uniţi în ţară şi să ne prezentăm uniţi în Europa, pentru că am făcut-o de multe ori, prin reprezentanţii noştri în Parlamentul European. Altfel, am pledat în diferite moduri şi am dat dovadă de neunitate.

De asemenea, trebuie să fim şi uniţi, europenii, între noi. Se ştie că mirajul Europei a mişcat din loc, în timp, cohorte de asiatici şi africani. Chiar celebrul Baiazid îşi propusese ca scop "...din pristolul de la Roma să dau calului ovăz". Şi aproape că a reuşit.

Ei, acum, migrările acestea necontrolate ar putea da posibilitatea ca Europa creştină, profund creştină - catolică, ortodoxă, neoprotestantă -, să devină o mare moschee, ceea ce nu ar fi de dorit.

Toleranţa nu înseamnă slăbiciune. Cei care vin în Europa pentru a-şi găsi un rost trebuie să respecte legile ei, să-şi asume comportamente europene şi să înţeleagă că aici sunt bine-veniţi numai dacă înţeleg să se comporte în mod civilizat.

Corneliu Bichineţ, PMP, Vaslui.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Doamna Camelia Gavrilă, PSD.

Se pregăteşte doamna Lavinia-Corina Cosma, de la USR.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi 3 minute.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Semnificaţiile proiectelor şi iniţiativelor destinate tinerilor - Iaşi, «Capitala Tineretului din România»".

Sigur că este binecunoscut faptul că Iaşiul este un oraş istoric, care a şi căpătat recent titlul simbolic de "Capitală Istorică a României". Este un oraş universitar, cu profundă vocaţie culturală şi spirituală, locul primei universităţi din România, al primului teatru naţional, al primelor muzee, al unor şcoli performante, locul intersecţiei dintre educaţie, cultură, spiritualitate. Acesta este şi unul din motivele pentru care Iaşiul a primit această titulatură.

Dar declaraţia mea vrea să sublinieze importanţa proiectelor destinate tinerilor, importanţa acestui concept interesant cu care Iaşiul a câştigat - "Ridică-te pentru Iaşi!", cât şi importanţa dezvoltării iniţiativelor şi proiectelor ce vizează valorificarea potenţialului impresionant al tinerilor.

Proiectul de faţă se aşază sub coordonarea Comisiei de Guvernanţă a titlului de "Capitală a Tineretului din România", partener esenţial fiind Consiliul Tineretului din România, şi valorifică iniţiativele şi parteneriatele dintre organizaţiile neguvernamentale, Ministerul Educaţiei, Ministerul Tineretului şi Sportului, autorităţile locale, mediul privat. Iar modelele de bună practică deschise şi prin ipostazele anterioare ale acestui proiect câştigat fie de Baia Mare, de Bacău, de Timişoara, toate au demonstrat de-a lungul timpului modele de bună practică ce au fost preluate şi duse mai departe.

Ce îşi propune proiectul de faţă pentru anul următor, 2019-2020, prin "Iaşi, Capitală a Tineretului din România"? Întâlniri de lucru cu reprezentanţii altor centre urbane din zona Nord-Est, dotarea campusurilor studenţeşti cu spaţii multifuncţionale, accesul gratuit pentru elevi şi studenţi la produsele culturale ale oraşului, dezbateri şi ateliere în domeniul antreprenoriatului.

Sigur că motivul pentru care Iaşiul poate deveni şi este un vector de imagine şi de susţinere a acestor proiecte ţin şi de aceste argumente, de cei peste 50.000 de studenţi în 7 universităţi - 5 de stat şi două private -, peste 130.000 de elevi în aproximativ 300 de unităţi de învăţământ şi 600 de locaţii de structuri educaţionale. Universitatea de Medicină şi Farmacie are cel mai mare număr de studenţi străini. Pe primul loc se află Iaşiul şi în privinţa proiectelor Erasmus. Foarte multă populaţie tânără. Deci argumente nenumărate.

Dar, de altfel, am putea vorbi şi de deschiderile pe care programul social-democrat le-a avut spre politicile de tineret. Şi aş puncta un salariu minim motivant, care creşte anual, orientat şi înspre personalul cu studii superioare; Programul "Investeşte în tine!" pentru tineri; "Start-up Nation", care se adresează şi tinerilor şi iniţiativelor antreprenoriale ale acestora; gratuităţi pentru studenţi pe CFR; burse mai mari; programe educaţionale; programe europene. Deci un pachet întreg de măsuri care încearcă să stimuleze aceste iniţiative şi dorinţa de studiu, dorinţa de formare, dorinţa de implicare în viaţa cetăţii.

Subliniez şi importanţa Legii internshipului, cât şi importanţa tuturor demersurilor legislative legate de învăţământul dual, în sensul acestor deschideri orientate spre tinerii şi de învăţământ liceal, absolvenţi de învăţământ liceal, şi de învăţământ superior.

Generaţia tânără înseamnă un potenţial deosebit, înseamnă idei novatoare, creativitate, entuziasm.

Şi avem datoria, şi ca oameni politici, şi în parteneriat cu autorităţile locale şi cu mediul privat, să susţinem aceste posibilităţi, să oferim şi locuinţe, şi locuri de muncă interesante, şi activităţi sociale şi culturale, şi acces, mai ales, la educaţie de calitate, la formare de calitate.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit, în continuare, pe colega noastră, doamna Lavinia Cosma, USR.

Se pregăteşte doamna Cristina Burciu, de la Turda.

Doamnă Cristina Burciu, imediat vorbiţi.

Doamna Lavinia-Corina Cosma:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, dragi colegi.

Vreau să vă spun că am depus iniţiativa cu privire la modificarea legislaţiei referitoare la tot ceea ce înseamnă droguri şi substanţe psihoactive.

Aşa cum am văzut, în ultima perioadă, se tot discută în spaţiul public, din păcate, în urma unei tragedii, despre acest subiect.

Avem un prost obicei, ca să mă exprim plastic, de a discuta câteva zile, în momentul în care se întâmplă o tragedie, iar apoi parcă pur şi simplu nu mai există acel subiect. Facem asta, din păcate, de multă vreme încoace.

Iată că acest proiect nu se referă doar la a vorbi despre o problemă, ci, pur şi simplu, este rezolvarea problemei.

Avem în şcoala românească, astăzi, din păcate, o foarte mare problemă cu acest consum de substanţe psihoactive. Ele se numesc, în limbaj popular, etnobotanice. Sunt tineri care le numesc legale. În momentul în care te duci în şcoală şi vorbeşti cu ei - pentru că ei vorbesc despre asta, sigur, nu oficial - şi spun: A, substanţele legale!

Am luat statistici şi, din păcate, vârsta a coborât foarte mult. Avem astăzi în şcoala românească copii de 13, 14 ani, care, pur şi simplu, au "creierul prăjit". Pentru că nu există o altă expresie care să descrie mai bine fenomenul. Asta înseamnă că viaţa lor va fi una ratată, destinul lor va fi ratat.

Şi responsabilitatea noastră, ca ţară şi ca factor de decizie, este să ne protejăm, în primul rând, copiii. O ţară care nu îşi protejează copiii, la momentul potrivit, înseamnă că este o ţară care nu se gândeşte la viitorul ei, ca naţiune, în primul rând.

Sigur, această iniţiativă legislativă nu este răspunsul la toate problemele pe acest subiect. Avem nevoie de prevenţie în şcoli, să le explicăm acestor tineri la ce se expun. Şi avem nevoie de centre de reabilitare.

S-au schimbat vremurile. Pe vremea noastră, când mergeam noi la şcoală, nu ne confruntam cu aceste probleme. Însă, aşa cum spuneam, e de datoria noastră să ne adaptăm vremurilor, să luăm măsurile potrivite la momentul potrivit. În primul rând, să recunoaştem problema şi apoi să luăm toate măsurile necesare.

Veţi spune că e un subiect controversat. Nu cred că este un subiect controversat. Cred că noi avem societatea pe care o avem, trăim într-o anume societate şi trebuie să ne raportăm la problemele noastre specifice.

Aşadar, vă rog să votăm împreună această iniţiativă care, la propriu, ne poate salva copiii noştri.

Lavinia Cosma, deputat al USR.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina Burciu:

Vă mulţumesc.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Să scăpăm de preşedintele absent!".

Stimaţi colegi,

Timpul, acest barometru irepetabil, ne face să ne aducem aminte, din când în când, cine suntem şi ce misiune avem în exercitarea funcţiilor pe care, cel puţin temporar, le deţinem.

Mă rog, aşa ar fi firesc, să reflectăm cine suntem, ce suntem, şi de ce suntem! Mă refer, evident, la oamenii cu putere de decizie în stat. Dar oare câţi dintre ei îşi pun realmente astfel de întrebări?

Zece ani, românii au fost încontinuu dezbinaţi de un preşedinte care a confundat instituţia prezidenţială cu propria moşie. "Preşedintele jucător" a fost preocupat să intoxice spaţiul public şi românii cu subiecte conflictuale, divergente, întotdeauna menite să-i stârnească pe români, unii împotriva altora.

După retragerea "jucătorului", românii şi-au ales în funcţia de preşedinte un personaj de natură diametral opusă, care promitea să fie un altfel de şef de stat, având în vedere bogata sa experienţă de primar!

Vedem acum că timpul, acest judecător imparţial, care nu numără nici casele obţinute nu ştim cum, nici banii încasaţi din meditaţiile prestate în timpul serviciului de primar, vine şi ne aminteşte că sunt aproape cinci ani de când preşedintele României este un mare absent. Un om care, fiind atât de adânc preocupat de soarta României şi a românilor, nu se poate lăuda cu vreo altă realizare benefică în afara celei de a supraveghea ţinutele fistichii din apariţiile publice ale soţiei Domniei Sale şi de a-şi face selfie cu turiştii de pe lângă pârtiile de schi!

Păcat, dragi români! Acest preşedinte, de la care aţi avut speranţe că va fi un personaj politic nou, unul mai puţin experimentat, ce-i drept, dar care ar fi putut crea o emulaţie coagulantă pozitivă în societatea românească, v-a dezamăgit pe toţi, fie că l-aţi votat sau nu!

În concluzie, aşa-zisa "revoluţie" care l-a propulsat pe Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României s-a dovedit a fi doar un mare balon de săpun!

Edificator este doar faptul că şeful statului nu a făcut absolut nimic pentru creşterea şi dezvoltarea României! Nu a făcut nici măcar vreun studiu de impact, niciun raport referitor la evoluţia sectoarelor fundamentale, precum educaţia, sănătatea, infrastructura, nu a făcut nimic. Nici rolul de mediator nu şi l-a însuşit, ba chiar a acţionat samavolnic, din moment ce a blocat Legea bugetului, a amânat nepermis creşterea alocaţiilor copiilor şi s-a trezit, în acest an, că Guvernul PSD, pe care tot el l-a învestit, nu mai este bun şi, vezi Doamne, trebuie decapitat!

Aşadar, tineri români care vreţi o ţară ca afară, acum aţi văzut că nu e prea mare diferenţa între Regele Lear şi "Preşedintele Delir"! Să gândim bine şi cu frică de Dumnezeu pe cine vom alege în funcţia de şef al statului, la începutul iernii viitoare! Am avut un preşedinte jucător. Avem acum un preşedinte somnoros şi absent. Avem nevoie de un preşedinte adevărat!

Cred cu tărie că România nu îşi mai permite un conducător de paie! Traseul european şi euroatlantic ireversibil al ţării noastre impune un preşedinte destoinic, patriot, iubitor al valorilor tradiţionale moştenite de noi din generaţie în generaţie! Să sperăm că îl vom avea începând cu alegerile prezidenţiale de la finalul acestui an!

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Cluj, Cristina Burciu.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit, în continuare, pe colega noastră, doamna Florica Cherecheş, Grupul PNL. De la Oradea, mai bine zis.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România în Uniunea Europeană".

Stimaţi colegi,

Summitul UE din data de 9 mai este un moment important pentru ţara noastră de a-şi consolida poziţia în cadrul Uniunii Europene şi o ocazie deosebită de a conştientiza importanţa alegerilor europarlamentare din 26 mai.

Ca gazdă a acestui eveniment, preşedintele Klaus Iohannis va prezenta oaspeţilor europeni o Românie dornică de colaborare şi dezvoltare comună cu Uniunea Europeană, o Românie sătulă de corupţie şi de asaltul asupra Legilor justiţiei. Va prezenta o ţară ce doreşte un învăţământ modern şi eficient, cu un sistem de sănătate ce nu pune în pericol viaţa pacienţilor. O Românie care ştie că dezvoltarea infrastructurii este esenţială pentru întreaga economie. Pe scurt, opusul a tot ceea ce a însemnat până acum guvernarea PSD.

Pe 26 mai, românii au o primă ocazie de a aduce România mai aproape de aceste idealuri şi este clar că doar Partidul Naţional Liberal are forţa de a opri PSD şi haosul creat.

Cu toate că unii competitori politici încearcă să facă false asemănări între Partidul Naţional Liberal şi alianţa aflată la guvernare, oraşele administrate de PNL, precum Oradea, Cluj, Arad, Timişoara, Alba Iulia sau Deva, sunt dovezi concrete că în România este posibilă dezvoltarea.

Aceste oraşe - cum este şi Oradea, din care provin - sunt campioane la atragerea fondurilor europene, cu ajutorul cărora primarii PNL au pus în valoare moştenirea lăsată de cei ce au ridicat aceste oraşe, dar, în acelaşi timp, au dezvoltat infrastructura şi au atras noi investiţii.

Partidul Naţional Liberal este singura grupare politică din România care are un cuvânt de spus în Parlamentul European şi care poate aduce beneficii ţării noastre, ferind-o de marginalizare şi punând-o pe primul rând.

În comparaţie cu PSD şi ALDE, care sunt pe punctul de a fi date afară din familiile politice europene din care fac parte, PNL este un membru de bază al Partidului Popular European, iar acest lucru este deja vizibil, europarlamentarii PNL fiind instrumentali în domenii precum agricultura, reuşind mărirea subvenţiilor pentru agricultorii români, tineret, prin Programul "DiscoverEU", tinerii de 18 ani putând vizita gratuit întreaga Uniune Europeană; comunicaţii, reuşind eliminarea tarifelor de roaming şi multe altele.

Partidul Naţional Liberal are forţa să apere democraţia, identitatea şi valorile tradiţionale, să ţină România în Europa şi să-i garanteze viitorul european, finalizând aderarea la spaţiul Schengen şi la zona euro.

Stimaţi colegi, este evident că lista PNL pentru alegerile europarlamentare este de departe cea mai puternică şi echilibrată dintre propunerile tuturor partidelor din România. Europarlamentarii care se află din nou pe lista de propuneri au demonstrat deja că merită un nou mandat, iar noile propuneri sunt oameni cu experienţă politică şi administrativă deosebită şi realizări incontestabile la nivel administrativ, legislativ şi social.

Vă mulţumesc.

Florica Cherecheş, deputat de Bihor.

Domnul Florin Iordache:

În continuare, doamna Alina Teiş.

Vă rog, doamnă Alina Teiş, Grupul PSD.

Doamna Alina Teiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia de astăzi este despre Ziua Europei.

În ceea ce priveşte Ziua Europei, există două date pentru sărbătorirea acestei zile. Ziua de 5 mai este dedicată Consiliului Europei şi cea de 9 mai, Uniunii Europene.

Declaraţia de astăzi este însă despre Ziua Europei.

9 mai este cunoscută şi ca Ziua Schuman. Această zi aminteşte de declaraţia istorică a ministrului de externe francez, Robert Schuman, privind crearea unei Comunităţi a Cărbunelui şi Oţelului. Viziunea lui era de a crea o instituţie europeană care să centralizeze şi să gestioneze producţia de cărbune şi oţel. Un an mai târziu a fost semnat tratatul care prevedea crearea unui astfel de organism. Această comunitate a stat la baza creării Uniunii Europene de astăzi.

Ziua Uniunii Europene se sărbătoreşte încă din anul 1985, conform deciziei luate de Consiliul European de la Milano. În fiecare stat membru, în această zi se organizează evenimente prin care să se arate respectul şi preţuirea faţă de Uniune şi valorile ei.

Uniunea Europeană promovează valori precum libertate, respectarea drepturilor omului, egalitate în faţa legii, statul de drept. Iar în ziua de 9 mai apreciem mai mult ca niciodată aceste valori.

Intrarea în Uniunea Europeană a avut o mulţime de efecte benefice asupra ţării noastre. La 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Atunci s-a petrecut unul dintre cele mai importante momente din istoria acestei ţări. După primirea în Uniunea Europeană, România are reprezentanţi în toate instituţiile europene, iar cetăţenii săi beneficiază de drepturile conferite de cetăţenia europeană. De altfel, limba română a devenit una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene.

Avantajele României, în urma aderării la Uniunea Europeană, sunt multiple. Vorbim de beneficii de ordin social, politic şi economic.

Din punct de vedere social, Uniunea Europeană se constituie prin valori precum democraţia şi respectarea drepturilor omului. Aceste valori sunt implementate şi în ţara noastră.

Din punct de vedere politico-economic, România are parte de libera circulaţie a mărfurilor şi a forţei de muncă. Cetăţenii români, care merg să lucreze în străinătate, beneficiază de dreptul la muncă, de asigurare şi protecţie socială.

De asemenea, ţara noastră poate atrage fonduri post aderare, pentru dezvoltarea agriculturii, infrastructurii şi industriei.

Iar România are parte şi de investiţii străine, ceea ce duce la creşterea locurilor de muncă, la dezvoltarea economiei.

Iar în anul 2019, România îşi arată din nou importanţa în Uniunea Europeană. La 1 ianuarie 2019, România a preluat, pentru prima dată, preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Uniunea Europeană ne-a deschis graniţele sale, ne-a asigurat şansa unui loc de muncă european, posibilitatea de a studia în ţările ei. Ne-a facilitat accesul la fondurile structurale, ne-a livrat securitate sporită, ne-a încurajat investiţiile străine, ne-a consolidat speranţa că orizontul de aşteptare pentru împrietenirea cu democraţia autentică nu este chiar atât de îndepărtat.

De Ziua Europei trebuie să ne amintim să preţuim valorile democratice, libertatea, drepturile omului, spiritul liber. Toate acestea au făcut ca bătrânul continent să fie un spaţiu al prosperităţii şi libertăţii individuale.

La mulţi ani, Europa!

La mulţi ani, România!

Vă mulţumesc!

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Adrian Dohotaru, vă rog.

Se pregăteşte domnul Daniel Olteanu, de la ALDE.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

"Is there anybody out there, just not? If you can hear me?".

Sunt alegerile europarlamentare, dar nu discută nimeni despre schimbările climatice, în România. În schimb, în Vest e un subiect de top. Asta arată cât de provinciali suntem. Cât de provinciali suntem în modul în care vedem corupţia. Doar la stat.

Într-un context global în care 40% din profiturile multinaţionalelor merg în offshore-uri, din banii aceia putem avea un New Deal, un Green New Deal, ca să facem această tranziţie energetică extrem de importantă.

Ieri, un raport extrem de relevant a arătat că din 8 milioane de specii, un milion sunt ameninţate cu dispariţia. 60% din cantitatea de faună sălbatică a Planetei, din speciile vertebrate dispar şi au dispărut în ultimii 50 de ani de neoliberalism. Vedem că 75% din terenurile de pe Pământ sunt grav afectate. Două treimi din apele Terrei sunt grav afectate. Am modificat Planeta, am modificat modul în care ecosistemele funcţionează.

Biodiversitatea s-a diminuat masiv. Vorbim despre a opta extincţie a speciilor. E vorba de Antropocen - au denumit geologii acest lucru. Este un nou Holocaust al speciilor. Nici măcar nu suntem conştienţi de asta. Nu suntem conştienţi de modul în care noi determinăm viitorul copiilor şi nepoţilor noştri, care vor trăi într-o ţară în care în sudul României vom avea 46-48 de grade, vara, în Bărăgan. Trăim într-o ţară în care ne poluăm pe noi înşine, copiii noştri, în marile oraşe ale României.

Doar la Cluj, cu 40% a crescut traficul auto în 4 ani. Nu există măsuri, în aşa-zisul oraş-comoară pentru a încuraja masiv transportul în comun, pentru a încuraja, la Cluj, la Bucureşti, la Timişoara, Iaşi, Constanţa, pentru a încuraja mersul pe jos, coridoarele cicliste, nu doar transportul în comun.

De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că nu suntem conştienţi de ceea ce ni se întâmplă. Discutăm discuţii de secol XIX. Discutăm discuţii de secol XX şi nu suntem pregătiţi pentru această nouă paradigmă. Care ne spune ce? Capitalismul neoliberal actual trebuie să dispară. The Reasons Alternatives. Nu este - "TINA" - cum spunea Thatcher, acum 20-30 de ani.

Şi alternativa este un sistem care ia în calcul costurile sociale şi de mediu. Alternativa este un sistem care ne spune foarte clar că serviciile ecosistemice mai mari decât tot PIB-ul mondial trebuie luate în calcul. Alternativa este un sistem care ia în calcul drepturile naturii.

De aceea, vă invit să reinventăm societatea civilă, să reinventăm politica, la Roşia Montană, 21, 22, 23 iunie, un nou festival - Roşia Fest.

Vă mulţumesc.

Adrian Dohotaru, deputat de Cluj.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Daniel Olteanu, Grupul ALDE.

Domnul Daniel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Bănuiam de ceva vreme, iar încet-încet am şi confirmarea că interesele din jurul lipsirii României de gazele naturale româneşti sunt foarte mari şi beneficiază şi de un sprijin politic.

Ultimul exemplu a venit, zilele trecute, din partea unui lider al USR, aflat şi în fruntea listei la europarlamentare, care, vorbind despre investiţiile în gazoductul BRUA, de altfel, necesare şi utile, îşi manifesta îngrijorarea că România nu va reuşi să exporte sau întârzie să exporte gaz natural la un volum de 0,75 miliarde metri cubi/an, menţionând, în context, şi necesitatea exploatării mai rapide a resurselor noastre de la Marea Neagră.

Stimaţi colegi, exploatarea în beneficiul românilor a resurselor de gaze de la Marea Neagră, da, este o prioritate, dar amintiţi-mi, vă rog, când am fost obligaţi şi de ce am fi obligaţi să facem o prioritate din exportul gazelor noastre naturale în beneficiul altora?

Prioritară pentru mine, ca parlamentar român, este exploatarea resurselor noastre naturale şi procesarea lor internă, identificarea acelor modalităţi de valorificare superioară a rezervelor de gaze naturale pe care le avem, extinderea rapidă a reţelelor de distribuţie la nivel naţional în beneficiul populaţiei şi al industriei româneşti.

Faptul că pentru un cap de listă al USR, la europarlamentare, prioritar este exportul resurselor noastre naturale, fapt subliniat printr-un atac la adresa ministrului economiei, mă face să mă întreb ce interese sunt în spatele candidaţilor la europarlamentare ai acestui partid? Cine are interesul ca România să-şi exporte masiv resursele de gaze naturale, în loc să le utilizeze intern, în beneficiul populaţiei şi al susţinerii industriei autohtone?

Sunt convins că adevăraţii adversari ai României, de pe plan intern şi extern, sunt cei care doresc să exportăm rapid resursele noastre naturale, şi mai ales pe cele brute, pentru a fi ulterior expuşi intereselor străine, private şi de stat. Faptul că aceste interese străine îşi găsesc adepţi la vârful listei candidaţilor USR pentru europarlamentare este un semnal de alarmă, pentru că prin exportul masiv şi direct al resurselor naturale de gaze, subminăm viitorul copiilor noştri.

Pentru că mi-a devenit clar care sunt interesele politice ale unora în acest domeniu, solicit responsabililor guvernamentali accelerarea procesului de extindere a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale pe plan intern.

Vă reamintesc că, de mai bine de un an, am solicitat includerea în PNDL a posibilităţii de extindere a acestor reţele în oraşe şi sate.

De asemenea, solicit iniţierea rapidă a unui dialog între Guvern şi companiile româneşti din industriile consumatoare de gaze, pentru a identifica acele modalităţi de procesare şi valorificare superioară a gazelor naturale pe plan intern, pentru a exporta produse finite cu valoare adăugată ridicată, şi nu materie primă, aşa cum vor unii lideri ai USR care vor să devină europarlamentari.

Mulţumesc.

Daniel Olteanu, ALDE, Vaslui.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alţi colegi nemaifiind, închidem aici prima parte a şedinţei.

Ne vedem la ora 10,00, la dezbateri la proiectele de lege.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran:

"Alegerile europarlamentare, prilej pentru a învinge împreună PSD şi ALDE"

La alegerile europarlamentare din 2019, care vor avea loc în 26 mai, vom avea ocazia să învingem, împreună, PSD şi ALDE, fiind momentul de cea mai mare însemnătate şi de exprimare a voinţei majorităţii într-o democraţie. Ştim foarte bine cine sunt cei care se vor regăsi pe listele lor, aceleaşi figuri şterse, necunoscute pentru cei din Parlamentul European, nişte tupeişti lipsiţi de diplomaţie, care, la comanda şefului de partid din ţară, întreţin o stare permanentă de conflict cu instituţiile Uniunii Europene, de multe ori prin atitudinea şi acţiunile lor punând România într-o lumină proastă.

Europarlamentarele din 2019 sunt cele mai importante alegeri pentru români, de când le-a fost dat să participe la acest tip de exerciţiu democratic. De rezultatul lor s-ar putea să depindă însăşi apartenenţa şi poziţia României în UE, iar pentru menţinerea parcursului european şi pentru apărarea intereselor ţării într-un context politic european complicat, România trebuie să fie reprezentată în Parlamentul European de Traian Băsescu. Preşedintele are experienţa şi priceperea pentru a reprezenta cel mai bine România, dar este şi singurul politician român cu o viziune proprie asupra proiectului european şi locului pe care România trebuie să-l ocupe în Uniunea Europeană.

Doamna Alexandra Presură:

"Participarea copiilor la deciziile Uniunii Europene, o prioritate a României la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene"

România acordă o importanţă deosebită viitorului de mâine al ţării, în contextul deţinerii Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene. În acest sens, la Bucureşti, are loc Conferinţa Internaţională cu tema "Participarea copiilor la procesele de luare a deciziilor şi de elaborare a politicilor la nivelul Uniunii Europene", la care sunt prezenţi sute de copii, experţi în drepturile copilului, înalţi funcţionari europeni şi reprezentanţi ai societăţii civile din toate ţările membre.

Evenimentul face parte din agenda oficială a României, în cadrul Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, scopul acestuia fiind impulsionarea participării copiilor la procesele decizionale care îi privesc în mod direct.

Unul din cinci cetăţeni europeni este copil sau tânăr, ceea ce le conferă dreptul de a fi consultaţi şi de a fi activi în strategiile şi dezbaterile care le creionează viitorul, în conformitate cu prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite privind drepturile copilului. Această iniţiativă a fost declarată prioritară pentru Guvernul României, pe durata mandatului la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

Conferinţa a adoptat "Declaraţia de la Bucureşti a copiilor din Uniunea Europeană", elaborată de un grup de copii români, după un amplu proces de consultare la nivel internaţional. Acest document stipulează că adulţii au datoria de a respecta dreptul la participare a copiilor şi tinerilor, ca unul dintre drepturile lor fundamentale. România defineşte astfel fundamentul legislativ al unui mecanism complex la nivel european, prin care punctele de vedere ale copiilor sunt incluse oficial în agenda de lucru europeană.

Consider că implicarea copiilor şi tinerilor în strategiile iniţiate pentru ei este extrem de importantă, în contextul consultării în ceea ce înseamnă deciziile luate, în scopul influenţării vieţii lor de zi cu zi. Astfel, "Declaraţia de la Bucureşti a copiilor din Uniunea Europeană" va deveni prefaţa creării unor structuri formale şi a unor mecanisme menite să promoveze drepturile copiilor, în acord cu prevederile Recomandării UE, "Investiţia în copii".

Sunt convinsă că dinamizarea nivelului de familiarizare a copiilor şi tinerilor cu problematica Uniunii Europene, implicarea activă în demersurile europene şi stimularea creativităţii şi responsabilizării lor în cadrul proceselor de luare a deciziilor şi de elaborare a politicilor UE, vor face Europa mai puternică şi vor uni şi mai mult ţările membre, având în vedere creativitatea, activismul şi implicarea tinerei generaţii.

Doamna Antoneta Ioniţă:

"PSD pune în pericolul statutul României în Uniunea Europeană, de dragul lui Dragnea"

Adoptarea, în Camera Deputaţilor, a modificărilor aduse Codului penal şi Codului de procedură penală, modificări supuse dezbaterii parlamentare în 24 aprilie, în miercurea din Săptămâna Patimilor, ar putea reprezenta un lung şir de patimi pe care PSD le atrage asupra României.

Aţi încercat, dragi colegi de la PSD, să modificaţi Legile justiţiei, "noaptea, ca hoţii", dar aţi fost prinşi şi demascaţi. Pentru că PSD nu are nimic sfânt, într-un moment în care mai tot românul creştin se pregătea pentru Paşte, aţi făcut ce modificări aţi crezut de cuviinţă, ignorând o dezbatere clară şi transparentă cu profesioniştii din sistem, aşa cum ar fi fost normal, o stratagemă prin care PSD a dorit să scape de protestele societăţii civile, proteste care, în 2017, au dus la demisia ministrului justiţiei, Florin Iordache.

"Vom studia cu atenţie măsurile adoptate, înainte de a decide paşii următori. Înţelegem că ele încă nu sunt promulgate sau intrate în vigoare. Doresc să vă reamintesc că această Comisie a fost foarte clară în privinţa poziţiei sale asupra situaţiei statului de drept în România. România trebuie să reia urgent procesul de reformă. Dacă nu se dă curs îngrijorărilor noastre, Comisia va trebui să acţioneze rapid şi să folosească mijloacele avute la dispoziţia sa". Am citat aici din poziţia oficială a Comisiei Europene, imediat după adoptarea modificărilor legislative, o comisie îngrijorată de această nouă "şmecherie" a actualei guvernări.

Aceste cuvinte pot fi interpretate ca un avertisment foarte clar cu privire la ce se întâmplă în România. De dragul lui Liviu Dragnea, PSD pune într-un real pericol statutul României în Uniunea Europeană, iar viitorul României nu poate fi în afara Uniunii Europene, aşa cum doreşte PSD. Retorica partidului lui Liviu Dragnea, de a se plasa împotriva Uniunii Europene, face rău României, pe termen mediu şi lung. De acord, în Europa există şi atitudini eurosceptice, este dreptul cetăţenilor să se îndoiască de anumite măsuri adoptate în cadrul Uniunii. Numai că, la PSD, putem vorbi despre un adevărat eurocinism. De fapt, vrem bani europeni, dar să-i cheltuim cum vrem noi, fără control, fără reguli, fără sfaturi şi opinii din partea partenerilor europeni sau din partea instituţiilor europene.

Călcăm statul de drept în picioare de dragul unui singur om, condamnat penal într-o primă instanţă. Modificăm legi pentru a scăpa infractorii dovediţi de puşcărie. Ca ţară, ne-am asumat responsabilităţi în cadrul Uniunii Europene, dar le nesocotim. Astăzi, tocmai ca urmare a acestei politici duplicitare, PSD nu mai este bine primit în grupul socialiştilor europeni, la Comisia Europeană nu îi mai ascultă nimeni, iar credibilitatea actualului Guvern Dăncilă este nulă. Aţi putea spune că este o chestiune care priveşte doar partidul lui Liviu Dragnea şi relaţiile pe care PSD le are cu partenerii externi, dar nu, nu este aşa! Prin gesturile sale iresponsabile, PSD pune în pericol statutul României în Uniunea Europeană şi diminuează şansele ţării noastre de a obţine finanţări europene şi, prin urmare, de a ne dezvolta şi de a reduce decalajele.

Dragi colegi de la PSD, stopaţi derapajele guvernului dumneavoastră, până nu va fi prea târziu! Viitorul României, al nostru şi al copiilor noştri nu poate fi conceput în afara Uniunii Europene!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Guvernarea PSD îşi îndeplineşte misiunea socială asumată şi vine în sprijinul familiilor vulnerabile, al şomerilor şi persoanelor cu dizabilităţi"

Guvernarea PSD acordă suport pentru 30.000 de copii din familii vulnerabile, pentru educaţie şi îngrijire timpurie în creşe. Este un punct esenţial al Programului de guvernare al PSD, care devine realitate. Această măsură, finanţată cu 168 de milioane de euro, din fonduri europene, are ca obiectiv creşterea numărului de copii care merg la creşă şi asigurarea unei îngrijiri corecte. Un astfel de program era cu atât mai necesar cu cât sunt mii de familii unde ambii părinţi muncesc sau unde măcar unul dintre părinţi este plecat din ţară. Este un proiect social bine-venit pentru dezvoltarea serviciilor de educaţie şi îngrijire timpurie, dat fiind că în prezent doar 2% din copiii din această categorie sunt înscrişi la creşă.

Vor fi susţinuţi cu prioritate părinţii care nu au un loc de muncă şi au în creştere unul sau mai mulţi copii cu vârsta de până la 2 ani, precum şi cei cu venituri reduse, care aparţin categoriilor vulnerabile. De asemenea, în acest program se încadrează şi copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate.

În acelaşi timp, guvernarea social-democrată acordă sprijin pentru angajarea şi integrarea şomerilor şi persoanelor cu dizabilităţi, printr-un proiect cu o valoare de 23,5 milioane de euro.

Prin acest proiect, Guvernul vine cu o soluţie la realitatea că persoanele cu dizabilităţi au o rată a ocupării mult mai redusă faţă de cea a populaţiei generale. Astfel, ajutorul acordat firmelor pentru angajarea persoanelor cu dizabilităţi creşte şansele acestora de integrare pe piaţa muncii.

În prezent, în România, doar 12,7% dintre persoanele cu dizabilităţi, cu vârsta între 18-55 ani au un loc de muncă, în timp ce rata ocupării populaţiei generală, pe acelaşi eşantion de vârstă, este de 70%.

Persoanele cu dizabilităţi vor fi sprijinite să-şi achiziţioneze tehnologii asistive de tip fotolii rulante, camere de citit pentru nevăzători, mijloace prin care vor putea avea o viaţă independentă, astfel încât să poată avea un loc de muncă. Ajutorul este consistent şi ajunge până la 5.000 de euro de persoană, pentru cel puţin 5.000 de beneficiari.

Totodată, se menţine şi programul prin care angajatorii vor fi stimulaţi să angajeze persoane cu dizabilităţi, prin acordarea unei subvenţii de 2.250 de lei pe lună, pentru o perioadă de 18 luni.

În ceea ce priveşte plata însoţitorilor persoanelor cu handicap, vreau să subliniez faptul că Legea bugetului este clară - "...finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiile lunare ale persoanelor cu handicap grav de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti se asigură din veniturile proprii ale acestora şi, în completare, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale...". Autorităţile locale au cu 10 miliarde de lei mai mult pentru asistenţă socială faţă de anul trecut. Deci sunt bani, ba chiar în plus. Aşadar, nu se poate pune în discuţie lipsa fondurilor pentru plata drepturilor de asistenţă socială.

Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate prin Legea bugetară, sunt de 11,4 miliarde de lei, cu 5,2 miliarde de lei mai mult decât s-au alocat în anul 2018. Impozitul pe venit, colectat la bugetul de stat, care se repartizează bugetelor locale, este estimat la 22,2 miliarde de lei, cu 4,8 miliarde de lei mai mult decât s-a repartizat în anul 2018.

Bugetele locale beneficiază în anul 2019 de surse suplimentare de 10 miliarde de lei, fără a fi luate în calcul excedentele acumulate până la sfârşitul anului 2018 de bugetele locale, în sumă de 13,1 miliarde de lei.

Aşadar, autorităţile locale au fondurile necesare pentru asigurarea finanţării drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiile lunare ale persoanelor cu handicap grav.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Creşterea economică, resimţită efectiv în nivelul de bunăstare a românilor"

Creşterea economică resimţită în nivelul de trai al populaţiei şi măsurile sociale se numără printre obiectivele Guvernului pentru perioada următoare, când vom obţine din nou o creştere economică semnificativă. Astfel, Executivul şi-a fixat o serie de domenii-ţintă, conform Programului de guvernare al PSD, în scopul consolidării şi dinamizării domeniului economic, social şi al sistemelor fundamentale - sănătatea şi educaţia.

Aceste priorităţi pornesc de la premisa stabilităţii şi colaborării între Parlament şi Guvern, care au făcut ca în ultimii doi ani şi jumătate România să înregistreze atât o creştere economică substanţială, cât şi crearea de noi locuri de muncă şi reducerea exponenţială a şomajului.

Reperele principale ale acestui an sunt măsurile legislative de continuare a creşterii şi stimulării economice. De asemenea, Guvernul şi majoritatea parlamentară PSD vor continua transpunerea în practică a unui alt deziderat esenţial, respectiv ca o parte cât mai importantă din creşterea economică să fie îndreptată spre cetăţeni, resimţită efectiv de români, printr-o distribuţie mai echitabilă, bazată pe păstrarea echilibrelor sociale. Este evident, de altfel, că toate măsurile luate de Guvernul PSD, de la instalare şi până în prezent, se văd în creşterea posibilităţii românilor de a-şi uşura costurile vieţii, fapt care a dus implicit la majorarea standardului de viaţă şi un grad sporit de suportabilitate a coşului zilnic.

De asemenea, deciziile de sprijin în domeniul social se referă la noua majorare a punctului de pensie, care va ajunge la 1 septembrie a.c. la 1.265 lei, respectiv o majorare de 15% faţă de ultima creştere, din 1 iulie anul trecut. Este de remarcat faptul că, raportat la data de 1 ianuarie 2016, valoarea punctului de pensie a înregistrat o creştere cu 32,5% în intervalul 2016-2018, care va ajunge la 36%, după majorarea din septembrie 2019.

Decizii pozitive pentru români au fost şi dublarea alocaţiilor copiilor, indexarea indemnizaţiilor persoanelor cu dizabilităţi şi multe altele. Acestea sunt realităţi susţinute de bugetul alocat pentru acest an, iar Executivul le va aplica şi în anii viitori, fără nicio legătură cu campaniile electorale care vor urma.

România are nevoie în continuare de astfel de măsuri de echilibru social, care trebuie să definească obligaţia statului de a avea o societate mai omenoasă, care să aibă grijă de toate categoriile populaţiei, în special de persoanele cu posibilităţi materiale reduse, în paralel cu formarea unei clase de mijloc cu un potenţial european.

Nici tinerii nu vor fi uitaţi, fiind deja luate măsuri multiple de creştere a ocupării forţei de muncă, prin proiecte demarate pentru persoanele care au ieşit din şomaj, Programul "Investeşte în tine" şi alte stimulente destinate tinerilor aflaţi la început de drum, pentru a-i ajuta să obţină un loc de muncă şi o locuinţă necesară unui trai decent, aici, acasă.

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

"Motive pentru care guvernarea PSD este una de succes"

Pentru că ne aflăm în plină campanie electorală şi pentru că există riscul real şi major ca zgomotul şi mesajele politice, mai puţin adevărate, lansate de partidele politice de opoziţie, să umbrească reuşitele guvernării PSD din ultimele 30 de luni, am ales astăzi să-mi concentrez atenţia asupra enumerării câtorva elemente deosebit de importante:

1. PSD a luat măsurile sociale cele mai importante din ultimul deceniu, măsuri care au venit să ajute direct categoriile sociale mai vulnerabile, bătrânii şi românii aflaţi în sărăcie. Iată câteva exemple concrete:

• De la 1 iulie 2018, punctul de pensie a fost majorat, pentru a doua oară într-un singur an, iar valoarea acestuia a crescut de la 1.000 de lei la 1.100 de lei, potrivit calendarului stabilit de Guvern;
• Impozitul pe veniturile din pensii a fost redus de la 16% la 10% pentru pensiile mai mari de 2.000 de lei;
• Impozitul pe venit a fost eliminat pentru pensiile mai mici de 2.000 de lei;
• Pensia minimă garantată a ajuns la 640 de lei;
• CASS a fost eliminat pentru toţi pensionarii.

2. PSD a luat măsurile importante şi în ceea ce priveşte creşterea nivelului de venituri. Strategia PSD a dat roade în economie, reuşind să creeze locuri de muncă, dovedind tuturor celor care spun că nu se poate să ai şi salarii mărite şi locuri de muncă noi, că se înşală amarnic şi că, de fapt, nu-şi doresc aceste lucruri pentru românii care muncesc din greu. Din categoria acestor măsuri, amintesc:

• Guvernarea PSD a creat peste 230.000 de locuri de muncă noi;
• Salariul minim a crescut constant. De la 1 ianuarie 2019, acesta este în valoare de 2.080 lei brut. Persoanele care au terminat o facultate şi au cel puţin un an vechime în muncă în domeniul studiilor superioare au ajuns la un salariu minim de 2.350 de lei lunar. S-a ajuns astfel ca salariul minim net să fie 1.263 lei în 2019, de la 875 lei cât era în 2016. Este o creştere de peste 44%, în timp ce preţurile au crescut cu puţin peste 7% în toată această perioadă;
• Pentru românii care lucrează în construcţii, salariul minim este de 3.000 de lei pe lună;
• Salariul mediu net, în ianuarie 2016, era de 1.943 de lei, acum este de 2.936 de lei, adică un plus de 993 de lei, respectiv +51,1%. Raportat la euro, salariu mediu net era de 428 de euro în luna ianuarie 2016 şi este de 620 de euro din ianuarie 2019. Pe scurt, milioane de români au câştigat în plus aproape 200 de euro la salariul mediu încasat.

3. PSD a reuşit să obţină o creştere importantă, de peste 50%, a salariilor profesorilor, aceasta în timp ce a reuşit să construiască 90 de creşe şi grădiniţe şi a modernizat 115 unităţi de învăţământ. Angajaţii din învăţământ au beneficiat de o creştere de 15% de la 1 ianuarie 2017, pentru unele categorii de dascăli veniturile crescând substanţial. În ianuarie 2018, salariul brut al asistentului fără vechime cu gradaţie 5 ajungea la 3.579 de lei, iar după creşterile din martie 2018 a ajuns la 4.295 de lei. De la 1 decembrie 2018 se acordă şi un spor de suprasolicitare de 10% cadrelor didactice de predare, iar de la 1 ianuarie 2019 a intrat în vigoare regulamentul de acordare a sporurilor pentru condiţii vătămătoare. Totodată, peste 80.000 de elevi din licee profesionale primesc burse din fonduri europene, iar liceenii care obţin rezultate la olimpiadele internaţionale pot beneficia de granturi între 2.500 şi 4.000 de euro, în timp ce aceia care obţin rezultate la olimpiadele naţionale pot beneficia de granturi între 1.500 şi 3.000 de euro.

4. PSD a reuşit să obţină cele mai mari majorări din istorie pentru domeniul sănătăţii, respectiv salariile medicilor şi asistentelor, care acum au venituri comparabile cu cele din Europa. Exemple de creşteri ale veniturilor "în mână" de pe fluturaşul de salariu ale celor care lucrează în sistemul de sănătate:

• medic primar: de la 4.880 lei în 2016, la 15.175 lei în 2019;
• medic specialist ATI: de la 3.817 lei în 2016, la 12.156 lei în 2019;
• chirurg, chirurgie generală: de la 2.823 în 2016, la 7.700 în 2019.

5. Alături de aceste măsuri de justiţie socială, PSD a luat şi importante măsuri de susţinere a mediului de afaceri, care permit dezvoltarea economiei româneşti şi, totodată, încurajarea antreprenorilor români de a-şi deschide noi afaceri, pentru a crea noi locuri de muncă şi pentru a genera mai multă prosperitate în societatea românească. Iată câteva exemple concrete:

• Am iniţiat o nouă ediţie a Programului de succes "Start-up Nation", care a generat finanţare pentru zeci de mii de mici firme româneşti, creând premisele pentru dezvoltarea unor afaceri de succes;
• PSD a redus CAS de la 39,25% la 37,25%;
• PSD a eliminat Formularul 088, care reprezenta o povară administrativă pentru firme, respectiv coşmarul oamenilor de afaceri în anul 2016;
• PSD a redus 6 din cele 9 contribuţii care erau plătite pe vremea Guvernului tehnocrat şi a eliminat 102 taxe nefiscale, printre care şi cele de la Registrul Comerţului, realizând una dintre cele mai mari debirocratizări şi defiscalizări din ultimii 10 ani. În acest sens, Guvernul PSD a introdus un singur formular pe an pentru venituri independente, care a reuşit să comaseze un număr de 7 declaraţii într-una singură - Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice.

Respect pentru pensionari, demnitate pentru angajaţi, sprijin pentru sistemul de educaţie şi pentru cel de sănătate, uşurarea poverii pentru sectorul privat - reprezintă motivele pentru care guvernarea PSD va fi reţinută şi evocată de români ca fiind cea mai performantă guvernare din ultimii 20 de ani şi reprezintă şi motivul pentru care românii ne vor vota în continuare şi în acest an electoral, şi în cei care vor veni!

Domnul Cătălin Cristache:

"Beneficii ale apartenenţei României la Uniunea Europeană"

Lupta politică internă din această perioadă ne face să pierdem o oportunitate extraordinară de a transmite un mesaj clar cetăţenilor acestei ţări: cea mai bună cale spre bunăstare şi securitate naţională o reprezintă prezenţa României în Uniunea Europeană. Acesta este un mesaj crucial de transmis, în contextul creşterii în intensitate a discursului eurosceptic, pedala fiind apăsată de actuala putere PSD-ALDE, dar şi având în vedere câteva probleme reale cu care se confruntă UE, cele mai mari fiind lipsa unei viziuni clare şi lipsa leadership-ului politic.

Românii trebuie să ştie că în cei doisprezece ani de la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte situaţia socială şi economică, dar şi în ceea ce priveşte funcţionarea instituţională a statului român. În perioada pre-2007, riscul perpetuării unui regim autoritarist de tip Liviu Dragnea ar fi fost infinit mai mare decât acum. Chiar şi asaltate din toate direcţiile, instituţiile statului român încă rezistă, cu perspectiva ca lucrurile să revină la normal odată cu instalarea unei noi puteri politice legitime, care să aibă priorităţile corecte.

Din 2007 şi până acum, PIB-ul României mai mult decât s-a dublat. În 2006, acesta era de 97,7 miliarde de euro, pentru ca în 2018 să fie de 202 miliarde de euro, aceasta în condiţiile în care întreaga Europă a traversat cea mai gravă criză economică de după al Doilea Război Mondial. Efectele se văd şi în viaţa de zi cu zi a românilor: salariul mediu net era, în 2006, de 866 de lei, ajungând, în februarie 2019, la 2.933 de lei. Pensia medie era de 374 de lei, pentru ca, acum să fie de 1.181 de lei.

În cei 11 ani de când România a intrat în UE, balanţa financiară netă a României, adică diferenţa dintre sumele primite de la Comisia Europeană şi sumele plătite de noi la bugetul comunitar, a fost de 30,4 miliarde de euro. În ciuda fake news-urilor promovate de eurosceptici, s-a ajuns la un grad de multiplicare de 6,4, între cât primim de la UE şi cât contribuim.

În timpul guvernării eurosceptice a PSD-ALDE, chiar Comisia Naţională de Prognoză a realizat un scenariu de evoluţie cu privire la ce ar fi însemnat economia românească fără fonduri europene şi ce înseamnă cu fonduri europene. PIB-ul este cu 10,6% mai mare decât ar fi fost în absenţa utilizării fondurilor europene, ca efect net pozitiv, în decursul perioadei 2008-2015. Dacă în perioada 2013-2014 nu s-ar fi absorbit cele peste 6 miliarde de euro, România nu ar fi înregistrat creştere economică. De asemenea, productivitatea muncii, calculată ca raport între valoarea adăugată brută şi ocupare este de 3,1 ori mai mare faţă de scenariul "fără fonduri". Rata şomajului este cu 3,1 puncte procentuale mai scăzută decât ar fi fost în scenariul "fără fonduri". Consumul privat este şi el cu 19% mai mare faţă de ipoteza în care nu ar fi fost implementate fondurile europene.

Şi aceasta nu este tot. Între 2007 şi 2017, investiţiile străine directe s-au majorat cu 36 de miliarde de euro, de la 42,5 miliarde de euro la 78,5 miliarde de euro. Conform estimărilor Eurostat, din 2007 până în 2017, românii care trăiesc în străinătate au trimis în ţară 31,7 miliarde de euro, cu menţiunea că remitenţele au scăzut gradual de la 3,5% din PIB în primul an al intrării în UE la 1,5% din PIB în 2017.

Toate aceste cifre nu pot fi contestate. Ele reprezintă argumente solide în favoarea parcursului european al acestei ţări ca singura şansă înainte pentru România. De aceea, este important ca pe 26 mai românii să refuze validarea discursului eurosceptic promovat de PSD-ALDE. Naţionalismul populist de tip Dragnea-Tăriceanu reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa României.

Tema justiţiei este extrem de importantă, pentru că statul de drept reprezintă unul dintre fundamentele Uniunii Europene. Atunci când am ales să intrăm în UE, am acceptat principii şi valori precum existenţa unei justiţii independente. Totuşi, este extrem de important ca nu numai această temă să se vadă în perioada următoare, ci şi toate argumentele referitoare la apartenenţa noastră la UE. Poate că falia este trasată în jurul statului de drept de politicieni, când normal şi firesc ar fi ca, odată cu aceste alegeri europarlamentare, să primeze orientarea pro şi anti-UE. România nu-şi poate permite luxul de a deveni o ţară eurosceptică şi putem evita acest risc doar dacă îi informăm corect pe oameni.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Diferenţa dintre PSD şi PNL - creşteri de venituri şi investiţii în sănătate şi educaţie versus tăieri de venituri şi stagnare în dezvoltarea locală"

Doar un partid mare poate face lucruri mari! Doar un partid mare poate aduce o schimbare în bine care să se simtă în viaţa şi în buzunarele cetăţenilor. Iar astăzi, după atât timp, putem spune că în continuare PSD este cel mai mare partid din România şi tot PSD a făcut cele mai mari lucruri pentru această ţară. Vă reamintesc că PSD a dus România în NATO, iar ţara noastră se bucură şi astăzi de cel mai puternic sistem de securitate din lume.

Vă reamintesc că tot PSD a dus România în Uniunea Europeană. Acest partid a purtat negocierile pentru admiterea ţării noastre în cadrul Uniunii.

Ne-am dorit ca România să fie în Uniunea Europeană, pentru că am fost şi suntem convinşi că aceasta este calea bună pentru România, iar noi ne iubim ţara şi nu ne ferim să spunem că suntem patrioţi.

Suntem patrioţi şi vom fi patrioţi în Europa, pentru că ţara noastră are nevoie să fie reprezentată de patrioţi în Parlamentul European şi în celelalte foruri de conducere ale Uniunii!

Cei care sunt trimişi de români să reprezinte România în Parlamentul României sunt trimişi acolo să apere ţara noastră, nu să voteze împotriva ei, aşa cum au făcut europarlamentarii PNL şi USR. Să le fie ruşine celor care au votat împotriva României! Să le fie ruşine celor care au votat împotriva propriului popor! Nu există nicio scuză, nicio justificare pentru votul împotriva propriei ţări.

PSD a arătat că este un partid mare şi poate face lucruri mari pentru ţară. A recuperat întârzierea Guvernului tehnocrat, iar astăzi România a ajuns din urmă media europeană la absorbţia de fonduri europene. Aceşti bani se regăsesc în investiţiile din sănătate şi educaţie, în echipamentele de ultimă generaţie care au fost aduse în spitalele din România, inclusiv în judeţul Botoşani pe care îl reprezint în Parlament.

Mai sunt încă multe lucruri de făcut. Trebuie să continuăm creşterea veniturilor românilor şi să ne concentrăm pe realizarea de investiţii la nivel local.

Ce ne propun, însă, reprezentanţii PNL, care vor să vină la putere? Liberalii le spun românilor că vor să abroge Legea salarizării unitare, să scadă salariile bugetarilor şi să reducă semnificativ numărul de locuri de muncă de la stat.

Ani la rând, salariile la stat au fost mici, iar cele din privat la fel de mici. România era căutată pentru forţa de muncă ieftină. Aşa am rămas fără 4 milioane de cetăţeni care au plecat acolo unde munca se plăteşte la adevărata valoare.

Odată cu adoptarea Legii salarizării unitare, guvernarea PSD a forţat mediul privat să crească salariile. În acelaşi timp, s-a majorat salariul minim, de la 1.250 de lei la 2.080 de lei, pentru cei fără studii superioare, 2.350 de lei pentru cei cu studii superioare, 3.000 de lei pentru cei care lucrează în construcţii, totul pentru a aduce mai mulţi bani în buzunarele românilor, pentru a-i determina să rămână să muncească în România, iar pe cei plecaţi să se întoarcă acasă, reducând astfel deficitul de forţă de muncă. Spre deosebire de data trecută, când au tăiat brutal 25% din salarii, au impozitat pensiile, au scăzut ajutoarele persoanelor cu dizabilităţi şi au dat afară sute de mii de bugetari, acum măcar ne avertizează, ca să ştim ce ne aşteaptă!

Este bine ca cetăţenii să ştie toate aceste lucruri, inclusiv botoşănenii când vor merge la vot pe 26 mai.

Doamna Maricela Cobuz:

"Ziua Europei sub patronajul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene"

An de an, la 9 mai, este celebrată Ziua Europei, eveniment care marchează pacea şi unitatea în Europa. Data marchează ziua istorică în care a fost pronunţată Declaraţia Schuman, în 1950, reprezentând primul pas în direcţia creării Uniunii Europene de astăzi.

Începând cu 1 ianuarie 2019, România a preluat portofoliul Preşedinţiei Rotative a Consiliului Uniunii Europene, astăzi contribuind direct la crearea politicilor europene, la dezvoltarea şi modernizarea societăţii, pe toate planurile de activitate.

Pentru a marca Ziua Europei, instituţiile UE îşi deschid porţile pentru public în zilele de 4 mai la Bruxelles, 9 mai la Luxemburg şi 19 mai la Strasbourg, cu scopul de a descoperi rolul instituţiilor europene în viaţa cetăţenilor. La Bruxelles şi Strasbourg, tema de anul acesta este configurarea viitorului Europei. De asemenea, în toată Europa, inclusiv în România, vor fi organizate evenimente şi activităţi pentru toţi cetăţenii, cu scopul informativ asupra activităţii instituţiilor UE.

La 4 mai, România a fost promovată la instituţiile europene din Bruxelles cu ocazia "Zilei porţilor deschise". Evenimentul a avut ca scop promovarea României digitale, interactive, creative, elemente care se regăsesc printre priorităţile Preşedinţiei române la Consiliul UE. Cu acest prilej, mii de vizitatori care au trecut porţile Consiliului Uniunii Europene au avut ocazia să descopere mai multe informaţii despre ţara noastră.

În calitate de deputat, voi milita pentru o Europă unită şi voi promova politicile menite să-i sprijine pe cetăţenii României.

La mulţi ani, cetăţeni europeni!

Domnul Constantin Codreanu:

"Solicit Guvernului modificarea şi declasificarea Anexei la Strategia Naţională pentru Românii de Pretutindeni. România şi românii nu câştigă nimic prin clasificarea informaţiilor privind situaţia comunităţilor sale înrudite de peste hotare"

Zilele acestea am luat act cu mare satisfacţie de "Programul guvernamental de cooperare cu diaspora poloneză şi polonezi din străinătate în anii 2015-2020", adoptat de Consiliul de Miniştri al Republicii Polonia şi însoţit de un Atlas al prezenţei poloneze peste hotare, elaborat şi publicat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Polonia, în baza datelor furnizate de misiunile diplomatice din străinătate, inclusiv din cele două state româneşti ale noastre; România şi Republica Moldova.

Am apreciat gradul de transparenţă, obiectivitate şi responsabilitate a autorităţilor poloneze în raport cu diaspora şi comunităţile istorice înrudite din afara graniţelor ţării, precum şi măsurile perfect euroconforme şi eficiente pe care statul polonez le promovează în domeniu.

În mod evident, a trebuit să compar acest Program guvernamental polonez, precum şi prezentarea comunităţilor poloneze de peste hotare cu documentele de care se conduce ţara noastră pe planul asistării comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării.

În timpul ministeriatului Grindeanu, Guvernul ţării noastre a adoptat Hotărârea nr. 405 din 31 mai 2017 privind aprobarea Strategiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni pentru perioada 2017-2020. Strategia cuprinde o singură Anexă, intitulată "Prezentarea Comunităţilor". Acesta "face parte integrantă din Strategie şi nu se publică, fiind clasificată, potrivit legii".

Acest fapt distinge România în peisajul european, întrucât niciun alt stat de pe continent, fie membru al Uniunii Europene, fie extracomunitar, nu şi-a clasificat legislaţia în materie de minorităţi înrudite de peste hotare sau părţi ale acestei legislaţii. Când spunem legislaţie, folosim termenul în accepţiunea europeană cea mai largă, având în vedere atât legile propriu-zise, cât şi orice act juridic subsecvent, inclusiv hotărârile de guvern.

Constatăm că nu există în România nicio hotărâre de guvern cu privire la minorităţile de orice fel din ţară, etnice, lingvistice, culturale sau religioase, care să fie clasificată integral sau în parte, aşa cum se întâmplă în cazul Anexei la Hotărârea de Guvern nr. 405/2017. Deci putem vorbi cu just temei despre o dublă măsură.

Prima impresie pe care o lasă faptul clasificării Anexei la Strategia Naţională pentru Românii de Pretutindeni pentru perioada 2017-2020, în care sunt prezentate comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării, este că România ar avea lucruri, aspecte sau elemente secrete în domeniu, pe care opinia publică naţională şi internaţională nu ar trebui să le cunoască, ceea ce, în mod evident, este absolut fals.

O a doua impresie este că situaţia comunităţilor româneşti de peste hotare, atât la nivel statistic şi de constatare, cât şi la nivelul politicilor şi practicilor euroconforme sau discriminatorii, cum adesea se întâmplă, aplicate românilor din comunităţile istorice sau diasporale de către autorităţile statelor de reşedinţă, ar trebui să facă obiectul secretului de stat în România, ceea ce este iarăşi cât se poate de fals.

La 5 octombrie 2017 am interpelat pe acest subiect Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, MRP, şi Guvernul României condus la acea vreme de premierul Mihai Tudose. Răspunsurile transmise de premier şi ministrul pentru românii de pretutindeni au fost identice până în ultima lor literă. Acestea specificau că "Anexa la Strategie conţine, fără a se limita la acestea, inclusiv informaţii extrase din corespondenţa clasificată trimisă autorităţilor centrale de către misiunile diplomatice ale României, prin cifrul de stat", subliniind în concluzie că "decizia de clasificare a Anexei care conţine prezentarea comunităţilor reprezintă o obligaţie legală".

De asemenea, într-o Notă separată, premierul României şi ministrul pentru românii de pretutindeni ne-au comunicat următoarele: "Precizăm că la nivel european este consacrată practica de a nu publica şi de a garanta integral securitatea informaţiilor cu privire la persoane ale căror nume şi iniţiative faţă de instituţiile europene trebuie protejate prin prisma situaţiei politice sensibile din statele de unde provin". Nici Guvernul României, nici Ministerul pentru Românii de Pretutindeni nu au precizat care anume ar fi statele autentic democratice din Europa, mai cu seamă cele comunitare, care ar fi clasificat integral sau parţial Hotărâri de Guvern în materie de minorităţi înrudite de peste hotare. Nici nu ar fi avut cum să o facă, pentru că asemenea cazuri, din cât cunoaştem, pur şi simplu nu există.

Aşa cum îşi poate da seama oricine, motivele adevărate pentru clasificarea Anexei la Strategia Naţională pentru Românii de Pretutindeni pentru perioada 2017-2020 nu sunt de natură juridică, nu ţin de normele şi bunele practici europene în materie de minorităţi şi drepturi ale omului, nu corespund interesului naţional legitim în domeniu, aşa cum este el definit de Constituţia României, ci sunt de natură eminamente politică, având ca scop real menajarea guvernelor şi statelor străine care promovează politici şi practici neeuroconforme de discriminare făţişă sau tacită a cetăţenilor acestora de origine română.

În această situaţie, îi solicit Guvernului modificarea şi declasificarea Anexei la Strategia Naţională pentru Românii de Pretutindeni. România şi românii nu câştigă nimic prin clasificarea informaţiilor privind situaţia comunităţilor sale înrudite de peste hotare.

Exprim opinia că România ar avea doar de câştigat dacă ar avea curajul să asigure o maximă transparenţă atunci când trebuie să-şi prezinte obiectiv şi corect, într-un act guvernamental, minorităţile înrudite şi situaţia lor reală, cu bune şi rele, inclusiv prezentarea politicilor guvernelor şi statelor străine, în raport cu românii noştri de peste hotare.

Consider că Guvernul nu-şi poate permite luxul de a lăsa impresia că ţara noastră ar avea lucruri de tăinuit în ceea ce priveşte situaţia comunităţilor româneşti de peste hotare. Însăşi ideea de clasificare a vreunui document guvernamental în domeniu este periculoasă şi-i vulnerabilizează pe românii din comunităţile istorice care fac obiectul discriminărilor, pentru că ar putea fi percepute în mod fals, de unele guverne străine, ca fiind instrumentare împotriva unităţii acestora.

Aliatul nostru şi al românilor de peste hotare trebuie să fie transparenţa maximă, nu inutila şi absurda clasificare. Exemplul polonez de deschidere şi transparenţă maximă, pe care l-am invocat la început, poate fi şi trebuie urmat de către România, în beneficiul real al românilor din afara graniţelor ţării.

Domnul Ioan Dîrzu:

"Se achită integral plăţile dispuse de instanţe pentru dascălii români!"

Guvernul PSD-ALDE mai rezolvă încă o problemă insistent reclamată de cadrele didactice, plata integrală a sumelor pe care le-au câştigat în instanţă. În acest fel, se îndeplineşte angajamentul asumat în faţa dascălilor.

Ministerul Educaţiei Naţionale plăteşte integral atât sumele restante aferente hotărârilor judecătoreşti, cât şi pe cele scadente în 2019. Cadrele didactice îşi vor primi banii în preajma sărbătorilor de Paşte.

Banii necesari, peste 710 milioane de lei, au fost transferaţi de la buget la Ministerul Educaţiei Naţionale.

Alte sume considerabile au fost alocate universităţilor de stat, pentru plata, până la data de 25 aprilie, a restanţelor, respectiv:

• 88 de milioane de lei pentru punerea în executare a sentinţelor judecătoreşti, reprezentând diferenţe salariale;
• 5 milioane de lei pentru achitarea dobânzilor legale generate de sentinţele judecătoreşti;
• 272 de milioane de lei pentru punerea în aplicare a Legii nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat, pentru perioada octombrie 2008 - 13 mai 2011.

Astfel, guvernarea PSD închide răni vechi ale retribuirii dascălilor şi face atât dovada voinţei sale politice, cât şi a performanţei sale guvernamentale, generatoare de resurse financiare suficiente, inclusiv pentru astfel de nevoi.

Ceea ce banda de tâlhari Băsescu-Boc-Blaga-Hava-Falcă a furat de la români, PSD dă înapoi. Vom continua să luptăm, pentru ca aceşti bandiţi din vechiul PDL vopsit în noul PNL să nu mai taie niciodată din banii românilor!

Domnul Dumitru Oprea:

"«Da», la referendum!"

În aceste momente, România se află din nou în faţa unei alegeri importante pentru viitorul nostru. Decidem între Uniunea Europeană şi haos, între partenerii noştri vestici, alături de care ne putem câştiga prosperitatea prin muncă şi cinste, şi o grupare cu apucături oligarhice, care vrea să pună mâna pe banii câştigaţi de românii cinstiţi.

Alegerile pentru Parlamentul European vor fi dublate şi de Referendumul pentru justiţie, iniţiat de preşedintele Iohannis. Mesajul este unul cât se poate de simplu pentru toţi românii care îşi doresc o ţară normală - ne dorim ca dreptatea să fie pentru toţi cetăţenii României sau ne dorim ca cei aflaţi la putere să fie deasupra legilor naţionale şi europene?

Până la alegerile de pe 26 mai vom asista la încercările disperate ale PSD-ALDE de a stârni zâzanie în societate, de a crea sentimentul de neîncredere în referendum, de a face oamenii să nu vină la vot. Dar astfel de manevre nu vor avea succes. Suntem mai mulţi, vom ieşi mai mulţi la vot şi vom arăta că nu se mai poate aşa!

Avem nevoie de guvernanţi cinstiţi, nu corupţi, de specialişti, nu de indivizi fără niciun fel de competenţe. Este necesar să trimitem în Parlamentul European persoane oneste, politicieni de calibru, cu orientare proeuropeană, care să ne apropie de Europa şi pe care Europa să îi asculte.

Aşadar, pe 26 mai, asigurăm viitorul României, inclusiv prin votul la Referendumul pentru justiţie. Este momentul în care, prin votul nostru, corupţii din PSD-ALDE, ce ne conduc astăzi, nu vor mai avea nicio şansă şi vom arăta că această ţară îşi doreşte altceva - nu vrea corupţie.

Suntem europeni şi aşa vom rămâne. Vom dovedi la vot, atât la europarlamentare, cât şi la referendum. România nu renunţă la statul de drept şi la drumul său european!

Doamna Elena Hărătău:

"Alegerile europarlamentare, extrem de importante pentru PSD Bacău"

Suntem în plină campanie electorală pentru alegerile europarlamentare, extrem de importante, atât în contextul deţinerii Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, cât şi în contextul scrutinului prezidenţial de la sfârşitul acestui an. Partidul Social Democrat a început această bătălie electorală în forţă, deoarece avem marele avantaj că am realizat ceea ce am promis în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2016.

Alegerile din 26 mai au o însemnătate deosebită pentru Organizaţia judeţeană PSD Bacău, prin prezenţa pe un loc eligibil a preşedintelui Dragoş Benea. Este o desemnare de care suntem mândri, dar, în acelaşi timp, aceasta ne obligă să ne motivăm şi să ne mobilizăm la maximum, pentru a obţine un rezultat meritoriu.

Consider că este foarte important să le spunem băcăuanilor, în această campanie electorală, despre calităţile candidaţilor noştri pentru Parlamentul European. În ceea ce-l priveşte pe liderul PSD Bacău, senatorul Dragoş Benea, performanţele politice şi administrative ale Domniei Sale sunt recunoscute, de numele său fiind legate foarte multe progrese la nivel judeţean, mai ales în cei 12 ani cât a fost preşedintele Consiliului Judeţean Bacău, 2004-2016: modernizarea Aeroportului "George Enescu"; Secţia de radioterapie a Spitalului Judeţean Bacău, care oferă posibilitatea tratării bolnavilor de cancer; Programul Naţional de Dezvoltare Locală, PNDL 1 şi PNDL 2, prin care s-au alocat judeţului Bacău fondurile necesare pentru investiţii în infrastructura rutieră, în educaţie - şcoli şi grădiniţe -; în sănătate, apă şi canalizare, în toate comunele judeţului; Heliportul Spitalului de Urgenţă Moineşti; modernizarea şi repunerea în funcţiune a Clubului Lira din Moineşti; finanţarea şi începerea lucrărilor la Centura ocolitoare a municipiului Bacău; finanţarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic pentru autostrada Iaşi-Bacău-Braşov; şi multe alte realizări care au avut ca efect direct îmbunătăţirea calităţii vieţii băcăuanilor.

De altfel, întreaga listă a PSD pentru alegerile europarlamentare este compusă din oameni valoroşi, care au avut rezultate politice remarcabile în ultima perioadă şi s-au afirmat ca lideri de opinie în judeţele pe care le reprezintă. Candidaţii noştri sunt bine pregătiţi şi determinaţi să schimbe în bine faţa României în Uniunea Europeană, pentru că, din experienţa ultimilor ani, este evident că avem nevoie de patrioţi în Parlamentul European!

Sunt convinsă că toţi membrii şi simpatizanţii PSD Bacău sunt motivaţi şi dornici de a obţine performanţe politice şi electorale. Ne vom concentra, în primul rând, pe o foarte bună organizare. Dacă vom fi organizaţi aproape de perfecţiune, jumătate din succes este asigurat. După organizare, trebuie să ne mobilizăm la superlativ, să muncim mult, zi şi noapte dacă se poate, deoarece o bună organizare, printr-o muncă susţinută, ne va apropia cu siguranţă de obţinerea obiectivului propus.

Nu în ultimul rând, vom insista în discuţiile noastre cu oamenii asupra minciunilor şi manipulărilor venite din partea opoziţiei şi a preşedintelui. Am văzut cu toţii cum şeful statului, după ce în cei patru ani de mandat nu a făcut nimic, acum s-a trezit din hibernare şi a decis să blocheze activitatea Guvernului, să ţină România pe loc fără buget săptămâni în şir şi să stopeze realmente o viaţă mai bună pentru toţi românii, prin nepunerea în aplicare a majorării alocaţiilor copiilor, votată de majoritatea parlamentară PSD. Despre aceste realităţi şi celelalte fapte concrete ale guvernării noastre avem datoria de a-i informa corect pe băcăuani, pe toţi oamenii cu care vom intra în contact direct de acum încolo.

România are nevoie de continuitate, iar PSD este garantul unei bune guvernări, axate pe rezolvarea adevăratelor probleme ale românilor. PSD îşi va duce la bun sfârşit procesele de reformă instituţională şi de dezvoltare a ţării. În concluzie, în 26 mai există doar o alternativă - votaţi PSD, poziţia 1 pe buletinul de vot!

Domnul Eugen Tomac:

"Troc între Liviu Dragnea, Viktor Orbán şi Kelemen Hunor - eliminarea examenelor de limba română la Evaluarea Naţională şi Bacalaureat, pentru elevii maghiari"

Proiectul privind eliminarea examenelor de limba română la Evaluarea Naţională şi la Bacalaureat, pentru elevii maghiari, anunţat de doi deputaţi ai UDMR, este o enormitate legislativă care este de natură să amplifice tensiunile etnice la nivelul societăţii româneşti.

Este important ca toţi românii, indiferent de etnia căreia îi aparţin, să ştie să vorbească limba română. Dacă respectivul proiect de lege ar fi pus în aplicare, de pierdut ar avea tot tinerii etnici maghiari. Pe de o parte, ar fi în continuare vulnerabili prin simplul fapt că nu cunosc limba naţională, oportunităţile fiindu-le mult limitate. Astfel, rămân prizonieri în lumea strâmtă construită de UDMR după 1989. Pe de altă parte, se creează ideea unei segregări etnice artificiale, în contextul în care nu vorbim despre imigranţi, ci despre oameni născuţi şi crescuţi în România.

Acest proiect legislativ poate fi obiectul unui troc tripartit, Dragnea-Viktor Orbán-Kelemen Hunor. Nu ar fi deloc exclus ca, pentru a-şi păstra majoritatea parlamentară, Daddy să facă această nouă concesie, cedând şantajului UDMR.

Această lege are şi rolul de a măsura cât de patrioţi sunt conducătorii şi cât de vigilentă este societatea, înaintea unui eventuale propuneri de modificare a Constituţiei pentru autonomie pe criterii etnice. Preşedintele Traian Băsescu le-a spus de mai multe ori etnicilor maghiari - "Atâta autonomie la Târgu Secuiesc, precum la Caracal!"

Domnul Florică Ică Calotă:

"Ajutor pentru tinerii fermieri"

Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii au lansat, la sfârşitul lunii aprilie a acestui an, un pachet de creditare în valoare de un miliard de euro, care îi vizează în mod specific pe fermierii tineri.

În 2017, 27% dintre cererile de credite depuse la bănci de către fermieri tineri din UE au fost respinse, în comparaţie cu doar 9% în cazul altor fermieri. Pachetul în valoare de un miliard de euro, anunţat de comisarul pentru agricultură, Phil Hogan, şi de vicepreşedintele BEI, Andrew McDowell, vizează creşterea accesului fermierilor din UE, în special al celor tineri, la finanţare.

Acest nou program de creditare face parte dintr-o "Iniţiativă comună vizând fermierii tineri" a Comisiei Europene, împreună cu BEI, care urmăreşte să reunească sprijinul acordat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, FEADR, cu mijloacele financiare şi expertiza BEI. Ea include utilizarea continuă a granturilor FEADR pentru fermierii tineri şi pentru întreprinderile nou-înfiinţate, care pot fi utilizate ca subvenţii pentru rata dobânzii sau pentru asistenţă tehnică, în combinaţie cu instrumente financiare. Banca Europeană de Investiţii şi Fondul European de Investiţii oferă sprijin consultativ şi expertiză autorităţilor de management.

Potrivit legislaţiei europene, un "tânăr agricultor" are mai puţin de 40 de ani. Această categorie reprezintă 11% din totalul celor 10,3 milioane de agricultori în 2016, potrivit cifrelor Eurostat, în timp ce 32% aveau peste 65 de ani.

"Este o problemă majoră de a le oferi tinerilor agricultori credite pe termen lung cu dobânzi rezonabile. Accesul la finanţare este crucial şi adesea un obstacol pentru tinerii care vor să îmbrăţişeze această profesie", a subliniat Phil Hogan.

Iniţiativa comună va viza împrumuturi pe termen de 15 ani, la dobânzi "inferioare celor de pe piaţă".

Programul va fi gestionat la nivel de stat membru, de băncile şi societăţile de leasing care îşi desfăşoară activitatea în UE. Băncile participante ar trebui să contribuie cu sume corespunzătoare celor angajate de BEI, ridicând astfel valoarea totală la un nivel potenţial de două miliarde de euro, iar fermierii tineri ar trebui să aibă prioritate.

Multe dintre lacunele actuale cu care se confruntă fermierii vor fi vizate de program, care va urmări: rate mai mici ale dobânzilor; perioade mai lungi, de până la 5 ani, după care să înceapă rambursarea creditelor; perioade mai lungi de rambursare a întregului credit şi mai multă flexibilitate, în funcţie de condiţii, pentru a răspunde volatilităţii preţurilor din sectorul agricol.

Vicepreşedintele BEI, responsabil pentru agricultură şi bioeconomie, Andrew McDowell, a declarat: "Sectorul agricol reprezintă coloana vertebrală a economiei UE şi joacă un rol esenţial, nu numai pentru a produce alimente sănătoase, ci şi pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice şi pentru a proteja mediul. Prin această nouă iniţiativă, BEI are în vedere viitorul sectorului şi abordarea unei lacune importante de pe piaţă, şi anume, lipsa accesului fermierilor la finanţare, în special al generaţiei viitoare de fermieri. Acest program de creditare va sprijini, de asemenea, creşterea economică şi competitivitatea în sectorul agricol/bioeconomic, prin păstrarea şi crearea de locuri de muncă în regiunile rurale şi în cele de coastă."

În concluzie, ajutorul pentru tinerii fermieri poate reprezenta cheia succesului dezvoltării agriculturii moderne.

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"Reforma PSD, o piatră legată de prosperitatea ţării"

Creşterile salariilor bugetarilor nu ar trebui să fie o problemă, dacă această guvernare le-ar fi făcut cu capul. Această creştere de salarii pentru profesori, medici, asistenţi medicali precum şi pentru alte categorii de bugetari nu poate fi negată de nimeni.

Dar, întotdeauna există un dar! Ministerul Finanţelor Publice ne tot dă cifre cu numărul mare de bugetari şi are frumoasa intenţie de a mai reduce din numărul acestora. Aşa reformă nu o dorim nici duşmanilor noştri!

Milioane de români muncesc în afara ţării, populaţia României continuă să scadă, iar tinerii pleacă să îşi construiască un viitor mai bun, iar aşa-zisa reformă făcută de PSD este pe fiecare zi ce trece un mare dezastru. Încotro ne îndreptăm?

Mărirea salariilor, Legea pensiilor şi creşterea alocaţiilor copiilor i-a adus în pragul critic. Nu mai sunt bani, mai ales că investiţiile la noi sunt la pământ. Tot luăm de la investiţii pentru a plăti pensiile şi salariile, iar bugetul pe acest an arată negru pe alb că pensiile, salariile şi ajutoarele sociale însumează 20,7% din PIB, iar investiţiile doar 4,6%. O fi bine? O fi rău?

PSD nu a făcut niciodată o reformă. A tot dat salarii mărite, pensii, ajutoare sociale şi pomeni electorale, fără a face investiţii majore care să aducă mai mulţi bani la buget. Reforma în domeniul sănătăţii nu s-a făcut, iar mult aşteptatele spitale regionale sunt tot pe hârtie desenate. Nici reforma în educaţie nu s-a făcut, chiar dacă aceasta reprezintă singura soluţie de salvare a României.

Ministerul Finanţelor Publice se împrumută tot mai greu pe piaţa bancară şi apelează la rezerve, disperat că banii s-au cam terminat. Cine va fi răspunzător de aceste greşeli?

Chiar dacă v-aţi lăudat cu un program de guvernare care asigură prosperitatea ţării, efectul se pare că este altul. Nu vreţi să recunoaşteţi că există o gaură care trebuie umplută cât mai repede, iar România nu are altă cale decât să se împrumute şi iar să se împrumute pentru finanţarea cheltuielilor pe acest an.

Să sperăm că nu ne va bate la uşă criza economică, o criză de care românii nu au nevoie. Oare va răspunde cineva de acest viitor dezastru?

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher:

"9 mai, reper pentru Uniunea Europeană"

Peste numai două zile, vom celebra împreună Ziua Europei, o zi cu o însemnătate deosebită pentru noi toţi, cu atât mai mult cu cât în aceste momente, la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene se află ţara noastră şi trebuie să fim mândri că România, la primul mandat, şi-a îndeplinit până acum şi îşi îndeplineşte şi în continuare, cu profesionalism, sarcinile pe care şi le-a asumat la momentul preluării Preşedinţiei.

România europeană de astăzi nu poate exista fără aspiraţiile şi sacrificiile generaţiilor anterioare, de-a lungul timpului ziua de 9 mai devenind un reper pentru Uniunea Europeană şi un moment de necesară reflecţie asupra viziunii fondatorilor care au înţeles cât de important este să lăsăm urmaşilor noştri un spaţiu durabil de solidaritate, egalitate şi prosperitate.

Când vorbim despre Europa Unită, vorbim despre o Europă în care să ne fie uşor să călătorim, vorbim despre o Europă fără graniţe între statele sale, vorbim despre o Europă care să nu fie măcinată de neîncrederea între ţări, vorbim despre o Europă în care fiecare stat trebuie să fie tratat în mod egal ca partener.

Noi, oamenii politici, atât cei din Parlamentul României, cât şi cei care reprezintă România în Parlamentul European, trebuie să ne concentrăm acţiunile în primul rând spre servirea intereselor ţării, a intereselor şi drepturilor cetăţenilor români care lucrează sau care au rezidenţa în statele europene membre, dar şi să reacţionăm imediat ce aceste interese sau drepturi sunt puse în pericol sau încălcate. Un exemplu concret îl reprezintă faptul că Austria, ţara parteneră în Uniunea Europeană, a decis să "indexeze" beneficiile sociale pentru cetăţenii rezidenţi europeni, această măsură afectându-i şi pe conaţionalii noştri care muncesc sau au rezidenţa în Austria. Nu putem fi de acord cu nerespectarea principiului "la muncă egală - beneficii egale" pentru toţi cetăţenii europeni, întrucât românii nu sunt cetăţeni europeni de mâna a doua.

Românii noştri sunt oameni muncitori, care ştiu ce înseamnă responsabilitatea unui lucru bine făcut şi care merită pe deplin să se bucure de respectarea drepturilor europene, în toate materiile, inclusiv în materia acordării beneficiilor sociale.

Ştim cu toţii că unul dintre cele mai de preţ bunuri ale Europei, este democraţia, iar guvernarea corectă în beneficiul tuturor, egalitatea în faţa legii şi respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor europeni de către toate statele membre sunt valori care au stat la baza creării Europei Unite şi a dezvoltării statelor europene, iar toate acestea sunt o prioritate pentru Uniunea Europeană.

Europa Unită are nevoie de politici puternice în ceea ce priveşte finanţarea infrastructurii, a incluziunii şi integrării sociale, de dezvoltare a zonelor rurale şi pentru acordarea de sprijin direct pentru fermieri. O piaţă europeană fără dublu standard şi cele patru libertăţi fundamentale sunt şi trebuie să rămână componente importante pentru atingerea bunăstării şi creşterii economice la nivelul întregului spaţiu european. Lumea are nevoie de o Europă Unită şi consolidată, însă noi, europenii, uităm cât de puternici putem fi împreună, iar acest lucru este un motiv pentru care de Ziua Europei să fim mândri de ceea ce împreună am realizat până acum!

Pe durata mandatului ţării noastre la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, nu peste mult timp se vor desfăşura alegeri europarlamentare, iar România are datoria să trimită la Bruxelles politicieni patrioţi, politicieni care să ştie să reprezinte şi să se lupte pentru drepturile şi interesele tuturor românilor, politicieni care să arate tuturor că în Europa, ROMÂNIA merită mai mult respect.

La mulţi ani, România! La mulţi ani, Europa!

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Drumurile se asfaltează cu bitum, nu doar cu bune intenţii!"

Presa locală din Botoşani a relatat recent că liderul PSD, Liviu Dragnea, aflat zilele trecute în campanie electorală pe meleaguri moldave, a încercat să pună eşuarea licitaţiilor pentru modernizarea drumurilor din acest judeţ pe seama scumpirii bitumului, care, vezi Doamne, este adus din import.

Aşa se face că licitaţia organizată de Consiliul Judeţean pentru un drum strategic a rămas fără ofertanţi, ordonatorul de credite fiind nevoit să majoreze valoarea estimată a investiţiei cu 20%, echivalentul a 11 milioane de euro, dar şi să actualizeze cu 30% preţurile la două sectoare de drum afectate de alunecări de teren.

Conform aceloraşi surse, şeful social-democraţilor a negat că majorarea valorii lucrărilor de infrastructură ar fi fost influenţată de controversata O.U.G. nr. 114, insinuând că, de fapt, furnizorii preţioasei materii prime, văzând investiţiile din România, au scumpit intenţionat preţul bitumului, care a explodat pur şi simplu, pentru că în ţară acesta nu se produce mai deloc.

Chiar dacă se spune că gura păcătosului adevăr grăieşte, în acest caz, adevărul lui Liviu Dragnea este undeva pe la mijloc, grăit mai mult cu jumătate de gură.

Este o tristă realitate că, de peste şase ani, România a rămas cu doar un singur producător de bitum rutier, care nu reuşeşte să satisfacă mai mult de 10%-15% din cererea de pe piaţă, restul fiind asigurat din import.

Astfel, la un necesar de peste 600.000-700.000 de tone anual, piaţa bitumului de import este într-o continuă expansiune, dar, din păcate, preţurile au crescut semnificativ, în ultima perioadă chiar şi cu 100%, ceea ce, alături de majorarea salariilor în sectorul construcţiilor, influenţează considerabil valoarea oricăror investiţii în infrastructura rutieră.

Preşedintele Camerei Deputaţilor ar fi trebuit să ştie, însă, că explozia preţului la bitumul de import nu poate fi justificată printr-o eventuală escaladare recentă a cotaţiei petrolului pe pieţe internaţionale, deoarece aceasta a rămas relativ constantă, ci mai degrabă printr-o înţelegere a companiilor de profil, având în vederea cererea mare a acestui produs pe piaţa din ţara noastră.

În plus, autointitulatul "părinte al Programului Naţional de Dezvoltare Locală", născocit pe vremea când deţinea portofoliul Dezvoltării Regionale, ar trebui să sesizeze impasul în care vor intra primăriile de pe întreg cuprinsul ţării, indiferent de culoarea politică a edililor, atunci când vor fi puşi în faţa faptului împlinit, fiind nevoiţi să deconteze lucrări de infrastructură în care preţul bitumului contractat era la mai puţin de jumătate decât cel practicat în prezent pe piaţă.

Din aceste considerente, având în vedere că sursele de aprovizionare externe cu bitum sunt relativ puţine, liderul PSD ar trebui să solicite Consiliului Concurenţei să investigheze şi să împiedice o eventuală cartelizare a importatorilor acestei materii prime, în scopul majorării nejustificate a preţurilor de desfacere, asta dacă nu cumva Tel Drum are vreo ofertă preferenţială la bitumul de import...

Domnul Neculai Iftimie:

"Un început bun pentru obiectivul de investiţii «Canal magistral Siret - Bărăgan»"

Recent, Comisia de specialitate din Parlamentul României a adoptat actul normativ prin care obiectivul de investiţii "Canal magistral Siret - Bărăgan" trece din administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională "Apele Române", în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare.

Obiectivul de investiţii "Canal magistral Siret - Bărăgan" a fost proiectat pe o lungime de 191 de kilometri.

Până în acest moment, la obiectivul de investiţii "Canal magistral Siret - Bărăgan" - etapa I - a judeţului Vrancea, în lungime de 51,5 kilometri, au fost iniţiate lucrări şi se află în diverse faze de execuţie între priza de acumulare Călimăneşti şi subtraversarea râului Râmna, astfel:

• lucrările sunt finalizate şi recepţionate pe o lungime de circa 5,7 kilometri;
• porţiuni de canal cuprinse între km 5+700 şi km 51+500, aflate în diverse faze de execuţie şi nerecepţionate de natura investiţiilor în curs, sau nu sunt începute, deţinute de către ANAR. Lucrările executate pe diverse porţiuni, menţionate anterior, se află în prezent în conservare, dar sunt supuse unui proces constant de degradare.

Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare este instituţie publică din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, iar infrastructura principală de irigaţii din administrarea Agenţiei se reabilitează în prezent prin Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România, a cărui implementare vizează amenajările de irigaţii din domeniul public al statului.

Canalul magistral Siret-Bărăgan se afla în administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională "Apele Române", până în momentul adoptării actului normativ.

Având în vedere că prin finalizarea tronsonului I se poate asigura apa pentru irigaţii pentru circa 120.000 de hectare şi faptul că din anul 2010 lucrările executate se află în conservare, este necesară finalizarea de urgenţă a lucrărilor neexecutate, precum şi reabilitarea lucrărilor aflate în conservare.

Din considerentele expuse, soluţia pentru finalizarea lucrărilor la obiectivul de investiţii sus-menţionat a fost transmiterea obiectivului cu cele două etape de realizare Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ceea ce alte guvernări nu au realizat.

Acest act normativ va asigura premisele necesare aplicării irigaţiilor şi obţinerea unor producţii sigure şi stabile, cu randamente ridicate, precum şi crearea unor disponibilităţi de export pentru producţiile obţinute.

Domnul Ioan Balan:

"România chiar merită mai mult, iar românii nu sunt un «nimic»!"

Trebuie să recunosc faptul că am rămas fără cuvinte, văzând gestul de sinceritate extremă făcut chiar de PSD, atunci când a scris pe toate afişele electorale "România merită mai mult!". O ţară întreagă a fost intoxicată cu acest slogan, cu care, cred, că suntem cu toţii de acord. Da, România merită mai mult decât o guvernare PSD-ALDE, incompetentă, coruptă, antinaţională, antidezvoltare, prosărăcie şi orientată exclusiv către interese personale şi de grup!

Să spună că România merită mai mult, ar însemna că PSD nu ar fi fost niciodată la guvernare. Numai că acest partid toxic, PSD, a fost peste 22 de ani la guvernarea ţării în ultimii 30 de ani. Aşadar, liderii PSD recunosc cât de toxici au fost pentru această ţară, cât de nocivi au fost pentru modernizarea şi dezvoltarea naţiunii române, cât de mult au îndepărtat România de valorile Uniunii Europene. Dacă ar fi să fac un apel la memoria recentă şi, mai ales, la programul mincinos de guvernare al PSD-ALDE, pot să afirm:

Da, România merită şcoli moderne, în care copiii să vină cu drag!

Nu, România nu merită şcoli în care copiii mor cu zile din cauza lipsei investiţiilor. Nu, România nu merită şcoli cu toalete în curte. România nu merită un guvern care nu a alocat bani pentru modernizarea unităţilor de învăţământ.

Da, România merită 8 spitale regionale de urgenţă. Românii merită să se trateze în spitale moderne, curate şi bine dotate, aşa cum este Spitalul Judeţean Suceava. România merită să-şi păstreze medicii în ţară.

Nu, România şi românii nu merită să li se închidă spitalele pentru că Guvernul nu mai are bani. Pacienţii nu merită să sufere pentru că nu sunt medicamente în spitale!

Da, România merită mai multe autostrăzi şi drumuri rapide. România merită căi ferate rapide şi sigure, care să contribuie la dezvoltarea tuturor regiunilor ţării, mai ales a celor slab dezvoltate!

Nu, românii nu trebuie să mai sufere de sărăcie din cauză că Guvernul nu este în stare să construiască infrastructură, deşi are miliarde de euro la dispoziţie!

Da, România merită mai multe fonduri europene gratuite, puse în slujba tuturor românilor!

Nu, România nu merită să piardă în fiecare zi oportunităţi. România nu merită un guvern PSD-ALDE care spune că fondurile europene nu sunt bune pentru România, pentru că guvernanţii nu pot fura din ele!

Da, România merită mai multe instituţii puternice, scoase de sub controlul factorului politic!

Nu, România nu merită întoarcerea la un regim în care un individ îşi subordonase toate instituţiile statului român.

Am convingerea că toţi cetăţenii români vor fi de acord că România merită mai mult, adică merită să scape PSDragnea şi de clica din jurul său, care au dus ţara înapoi cu zeci de ani. România merită să se dezvolte şi să ofere cetăţenilor săi drumuri sigure şi rapide, şcoli performante şi spitale în care să se trateze. România merită mult mai mult decât înapoierea şi subdezvoltarea în care PSD ţine premeditat ţara.

Partidul Naţional Liberal a demonstrat că are soluţii concrete, simple şi eficiente, la toate probleme care-i macină pe români. Un guvern liberal va avea ca priorităţi zero: construirea, din fonduri europene nerambursabile, Autostrăzii Moldovei, Autostrăzii Unirii şi finalizarea Autostrăzii Transilvania, Autostrăzii Sibiu-Piteşti şi Autostrăzii Olteniei; în maximum doi ani, nicio şcoală cu toaletă în curte şi fără apă curentă să nu mai existe; demararea lucrărilor de construire, imediată, din fonduri gratuite de la UE, a primelor 3 spitale regionale de la Iaşi, Cluj şi Craiova; multiplicarea modelului de succes al Spitalului Judeţean Suceava, unul dintre cele mai moderne spitale din regiune, la nivelul întregii ţări.

Ceea ce noi, cei din PNL, ne angajăm în faţa românilor, nu sunt vorbe goale, aşa cum făceau cei din PSD şi ALDE când i-au înşelat pe români în anul 2016. Pe noi ne caracterizează faptele. Faptele primarilor PNL de la Suceava, Alba Iulia, Arad, Cluj-Napoca şi Oradea ne demonstrează cum poate arăta România guvernată de PNL şi cum arată România aflată sub guvernarea toxică PSD-ALDE. Am toată convingerea că oamenii au constatat deja diferenţa, vor alege modelul de succes al PNL şi vor demonstra PSD că România merită mai mult, merită scăpată de PSD şi merită să se dezvolte.

Doamna Gabriela-Maria Podaşcă:

În această săptămână, pe data de 9 mai, Europa sărbătoreşte 69 de ani de pace şi unitate.

Pentru România, această zi este cu atât mai importantă cu cât ne aflăm la primul mandat de coordonare a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi organizăm la Sibiu, exact în această zi, Summitul informal al şefilor de stat sau de Guvern din Uniunea Europeană.

Pe agenda discuţiilor se află dezbaterea cu privire la viitorul Europei în contextul Brexit şi stabilirea noii Agende Strategice a UE, toate acestea în contextul alegerilor pentru un nou Parlament European în 26 mai şi al creşterii susţinute a extremei drepte în întreaga Europă.

Acest eveniment major are loc în România, o ţară cu 4,6 milioane de oameni săraci şi 350.000 de şomeri, conform celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică. Rata sărăciei este la 23,5%, iar cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat în rândul copiilor şi tinerilor în vârstă de până la 18 ani - o treime dintre aceştia s-au aflat sub pragul de sărăcie.

Acestea sunt subiectele care ar trebui să preocupe cu adevărat Preşedinţia română a Consiliului UE, cum să genereze cele mai bune măsuri pentru a soluţiona astfel de situaţii şi pentru a asigura tuturor cetăţenilor un nivel de trai normal.

Robert Schuman declara în 1950 că "Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete, care să creeze în primul rând o solidaritate de facto". Către această solidaritate trebuie să tindă proiectul european, cu aportul fiecărui stat membru şi cu angajamentul ferm al unor politici sociale care să aibă în centru egalitatea şi democraţia socială.

Pilonul European al Drepturilor Sociale, adoptat în 2017, propune un set de 20 de astfel de principii şi drepturi, de la dreptul la o remuneraţie echitabilă la dreptul la asistenţă medicală, de la dreptul la învăţarea pe tot parcursul vieţii, dreptul la un echilibru mai bun între viaţa profesională şi cea personală ori egalitatea de gen la dreptul la un venit minim. Uniunea Europeană apără astfel drepturile cetăţenilor săi, într-o lume care se transformă într-un ritm rapid. Pilonul are însă un rol cu mult mai profund. El trebuie să fie angajamentul statelor membre, unele faţă de altele, că se vor susţine reciproc pentru a creşte şi pentru a se dezvolta împreună, pe baza valorilor pe care a fost creată construcţia europeană - libertate, securitate, coeziune, egalitate şi solidaritate.

Programul European "Garanţia pentru Copii", care să permită accesul copiilor la educaţie, sănătate şi protecţie socială sau finanţare corespunzătoare prin Fondul Social European, dedicat reducerii sărăciei şi decalajelor între categoriile sociale, este o măsură pe care o susţin şi de care România şi Europa au neapărată nevoie.

De Ziua Europei, România trebuie să transmită un mesaj foarte clar, acela al unei Europe solidare, care se luptă să asigure cetăţenilor ei protecţie socială şi drepturi egale.

De Ziua Europei, ar trebui să readucem proiectul european în centrul preocupărilor noastre zilnice, reafirmând angajamentul ţării noastre faţă de valorile comune al Uniunii!

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

"Părăsirea timpurie a şcolii este cauzată şi de analfabetismul funcţional. Guvernarea PSD-ALDE vrea noi experimente în educaţie"

Cele trei ţinte educaţionale asumate de România în cadrul Strategiei europene 2020 nu sunt încă atinse, chiar dacă sunt fixate sub media obiectivelor asumate în ansamblul ţărilor componente ale UE. Cele trei obiective sunt cuantificabile şi minimale pentru o reformă profundă a şcolii româneşti:

• investirea a 1% din PIB în cercetare şi dezvoltare;
• reducerea ratei abandonului şcolar la maximum 11,3%;
• creşterea la cel puţin 26,7% a procentului celor cu diplome de învăţământ superior, în cadrul populaţiei de referinţă cu vârste de 30-34 de ani.

Faptul că suntem mult în afara acestor obiective echivalează cu un eşec de proporţii a efortului de transformare a sistemului nostru de învăţământ, o concluzie care arată foarte limpede că deciziile pripite, care se iau acum în ministerul de resort, cu privire la puhoiul de schimbări prevăzute pentru Legea educaţiei naţionale, merg în sens contrar faţă de nevoile din şcolile noastre.

În loc să obţinem reducerea ratei abandonului şcolar la maximum 11%, ne situăm încă la 18%, un indicator edificator cu privire la starea cronică şi ineficienţa sistemului de învăţământ, dovedite prin incapacitatea de prevenire a abandonului şcolar. Principalele cauze pentru care continuăm să rămânem la 18% rată a abandonului sunt reprezentate de ascunderea cifrelor reale despre numărul copiilor care migrează temporar, alături de părinţi, în alte state ale UE, dar şi de analfabetismul funcţional, un mobil central al conversiei elevilor în copii care au abandonat şcoala.

Experţii educaţionali arată, prin exemplificări, că, din păcate, în şcolile noastre accentul cade pe conţinut, nu pe nevoile reale ale elevului. Spre exemplu, un elev care a fost plecat de la şcoală, prin migraţie temporară, timp de patru luni, nu poate fi tratat la clasă aşa cum sunt trataţi ceilalţi elevi. Inadaptarea activităţilor de la clasă în raport cu nevoile elevilor favorizează suprasaturarea elevilor şi balansarea comportamentului lor spre zona analfabetismului funcţional. Elevii care nu se simt motivaţi de activităţile de la clasă au tendinţa de a neglija tot mai mult învăţarea şi de a se complace într-o stare de analfabetism funcţional.

O nouă intervenţie asupra Legii educaţiei naţionale, anunţată chiar şi de Ministrul Educaţiei Naţionale, care a amintit de faptul că se pregătesc trei noi legi - pentru preuniversitar, universitar şi pentru statutul personalului didactic -, împinge absurdul către cote greu de atins până acum în Ministerul Educaţiei Naţionale. Trebuie să spunem cât se poate de clar - părăsirea şcolii de către elevi este un fenomen care are astăzi cote alarmante şi nu se explică pe baza unui singur factor, sunt o multitudine de factori implicaţi, care au determinat amploarea de azi a fenomenului. Migraţia, nivelul de paupertate şi dezavantajele culturale ale familiilor, dar şi analfabetismul funcţional al elevilor, împreună se constituie într-o suită de cauze cu impact semnificativ pentru abandon. Cât timp nu vom lua măsuri concrete şi specifice, orientate spre elevi, pentru a reduce analfabetismul funcţional, nu vom avea rezultate în sensul scăderii ratei abandonului şcolar.

Din păcate, treapta cea mai sensibilă, condiţia care pare atât de greu de depăşit pentru elevi, se găseşte chiar la trecerea dinspre gimnaziu spre liceu, mai ales pentru elevii care aparţin grupurilor vulnerabile, din zonele rurale. Pentru aceşti elevi, orientarea către urban, acolo unde se află majoritatea liceelor şi şcolilor profesionale, este deosebit de dificilă, din cauza inegalităţilor de venituri şi şanselor inegale de acces la condiţii de locuire, transport, informare sau acces la utilităţi sportive de nivel standardizat. Aceste valuri de inegalităţi ar fi normal să fie depăşite cu ajutorul programelor de susţinere individuală şi personalizată a elevilor. De asemenea, măsurile de reformă ar fi firesc să fie sprijinite, complementar, prin creşterea nivelului de bugetare a domeniului de cercetare-dezvoltare, peste actualul nivel mediocru de 0,5% din PIB, dar şi prin suplimentarea numărului de locuri finanţate public pentru universităţi, pentru a reuşi o planificare realistă a diminuării deficitului actual al populaţiei cu studii superioare - 24,6% în 2018, pe segmentul 30-34 de ani, faţă de ţinta de 26,7%, asumată prin Strategia Europa 2020.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

"PMP susţine cu fermitate - migranţii trebuie să respecte legile, valorile culturale şi sociale ale comunităţilor din ţara de destinaţie, altminteri, să fie expulzaţi!"

În contextul campaniei electorale pentru Parlamentul European, preşedintele de onoare al Partidului Mişcarea Populară, Traian Băsescu, a susţinut într-o declaraţie publică că PMP nu va fi de acord cu transformarea Uniunii Europene într-o uriaşă moschee, considerând că migranţii care vin în UE trebuie să se comporte civilizat şi să se integreze legislaţiei şi culturii ţărilor care-i primesc. Traian Băsescu a propus elaborarea unui regulament cu privire la statutul migranţilor, înfiinţarea Poliţiei de Frontieră Europene, care să fie capabilă să prevină forţarea ilegală a frontierelor. Totodată, pretinde ca migranţii care nu respectă regulile, adică menţinerea valorilor culturale şi sociale ale popoarelor din ţările de destinaţie, să fie expulzaţi. Să recunoaştem că, în ultimii zece ani, migraţia s-a dovedit a fi un fenomen pe care instituţiile europene şi naţionale nu l-au putut ţine sub control, motiv pentru care a ajuns să reprezinte o ameninţare la adresa tradiţiilor, respectiv valorilor culturale şi sociale specifice societăţii europene. În spaţiul Uniunii Europene au ajuns milioane de migranţi, iar foarte mulţi nu au locuri de muncă şi refuză să se integreze în societate, neavând vreo calificare. În prezent, în tabere organizate pe teritoriul Turciei se află aproximativ 4 milioane de migranţi care aşteaptă oportunitatea de a pleca, în mod ilegal, spre state ale Uniunii Europene. Categoric, migranţii se bucură de sprijin, sunt beneficiari ai drepturilor universale ale omului, pentru care demnitatea şi securitatea necesită o protecţie specifică şi specială. Însă considerăm că reprezintă o prerogativă decizională proprie a statelor în a decide cine poate intra, rămâne sau munci pe teritoriile lor. Totodată, Partidul Mişcarea Populară consideră că migranţii trebuie să respecte legile, valorile culturale şi sociale ale comunităţilor din ţara de destinaţie şi susţinem că aceştia trebuie să se adapteze şi să se integreze în societatea ţării de destinaţie, respectând-o şi însuşindu-şi valorile acesteia, plecând de la premisa că migrantul este cel care a optat să muncească şi să trăiască în ţara de destinaţie.

În acest sens, din respect pentru cei aproape 500 de milioane de cetăţeni europeni, pentru istoria, cultura şi valorile care au făcut din Uniunea Europeană o organizaţie a păcii şi prosperităţii, considerăm că oamenii politici responsabili nu pot accepta ca, la adăpostul formulei politically correct, Uniunea să se transforme într-o uriaşă moschee. Parlamentarii PMP vor propune un proiect de directivă sau de regulament al UE, valabil pentru toate statele UE, care să reglementeze condiţiile de acordare a dreptului de şedere şi de muncă, precum şi a drepturilor şi obligaţiilor migranţilor de integrare în societăţile europene, în deplin respect pentru valorile şi credinţa acestora. Regulamentul sau directiva va stabili şi condiţiile de expulzare de pe teritoriul Uniunii Europene a migranţilor care refuză să se integreze în câmpul muncii sau refuză să accepte tradiţiile, cultura şi obiceiurile creştine specifice Europei.

Doamna Mihaela Huncă:

"Pomană pe faţă, înainte de alegeri! După nenumărate promisiuni neonorate şi minciuni ale PSD, Liviu Dragnea îi sfidează din nou pe moldoveni şi anunţă că fiecare gospodărie din Moldova va primi câte 20.000 de lei"

Incredibil, dar totuşi adevărat. Parcă după scenariul unui film de ficţiune, Liviu Dragnea a anunţat, la Botoşani, că pregăteşte o ordonanţă de urgenţă pentru ca fiecare gospodărie din mediul rural din şase judeţe din Nordul Moldovei, una dintre cele mai sărace regiuni din ţară, să primească 20.000 de lei, bani cu care beneficiarii ar putea să-şi termoizoleze locuinţele, să se racordeze la canalizare, să-şi renoveze casele sau să achiziţioneze utilaje agricole.

Este foarte bine ca familiile cu probleme financiare să primească ajutor. Dar, trecând peste faptul că astfel de ajutoare vin exact în perioada campaniei electorale, cum ar putea o familie să-şi îmbunătăţească modul de a trăi, cu 20.000 de lei, într-o zonă rurală uitată până acum de Guvern? Poate, o gospodărie, din 20.000 de lei să-şi construiască o reţea de canalizare, un sistem de aducţiune a apei potabile, să-şi mute toaleta din curte în casă şi să-şi cumpere şi utilaje agricole? Vor putea bieţii alegători să-şi facă singuri cu aceşti bani drumuri, canalizare şi sisteme de apă potabilă? Banii se vor cheltui rapid, probabil pe lopeţi, sape şi puţuri. Cu ce ar ajuta, apoi, aceşti bani, zonele evitate de investitori, tocmai din cauza lipsei infrastructurii? Oare nu ar fi mai bine ca Guvernul să investească în drumuri, sisteme de canalizare şi de aducţiune a apei potabile pentru toţi locuitorii din zona Moldovei, o regiune lăsată până acum de izbelişte de PSD? Oare banii nu ar trebui investiţi în infrastructură, astfel încât zona să devină atractivă pentru firme care vor crea locuri de muncă care vor aduce apoi îmbunătăţirea traiului pentru localnici?

De aceea, mă gândesc că aceşti bani sunt iar o pomană, o bucată de pâine aruncată alegătorilor şi aşa oropsiţi şi sătui de minciuni. Este de datoria noastră să oprim risipa de bani publici şi lipsa de strategii în ceea ce priveşte infrastructura şi politicile publice ale actualului Guvern!

Doamna Roxana Mînzatu:

"Guvernul PSD continuă să ofere suport financiar afacerilor mici din România"

Susţinerea antreprenoriatului în România s-a aflat printre priorităţile majore ale Guvernului PSD, în ultimii doi ani şi jumătate. Alocarea de fonduri nerambursabile în 2017-2019 s-a focusat atât pe lansarea de mii de noi afaceri - şi aici avem exemplele Programelor "Start-up Nation", POCU România "Start-up Plus", POCU "Diaspora Start-up" -, dar şi pe dezvoltarea de noi investiţii majore, generatoare de locuri de muncă, în special schema de ajutor de stat susţinută de Ministerul Finanţelor Publice, care susţine în ultimul an peste 28 de investiţii private majore, în valoare de circa 3 miliarde lei.

Începând cu 8 iulie 2019, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pune la dispoziţia antreprenorilor o nouă linie de finanţare, în valoare de 75 de milioane de euro, susţinută din fonduri UE.

Fondurile nerambursabile oferite prin Programul Operaţional Regional, POR, sunt pentru microîntreprinderi companii care aveau maximum 9 angajaţi în ultimul bilanţ financiar-contabil depus, care doresc sa investească în capacitatea lor de producţie sau de prestare servicii.

Este important de subliniat că această linie de finanţare se adresează firmelor care deja funcţionează, adică celor care au un istoric de minimum un an vechime. Mai mult, cu banii europeni atraşi, companiile vor putea să dezvolte firma în mediul urban, adică în oraşe sau în municipii. Companiile care deja funcţionează în mediul urban se pot dota sau dezvolta, companiile care funcţionează în mediul rural pot să investească într-un nouă capacitate de producţie sau prestări servicii din mediul urban.

Concret, prin Programul Operaţional Regional, firmele vor putea accesa fonduri europene între 25.000 de euro şi 200.000 de euro, pentru: construirea, modernizarea, extinderea spaţiului de producţie/ prestare servicii; dotarea cu active corporale, necorporale, inclusiv instrumente de comercializare online.

Desigur, companiile vor depune cereri de finanţare şi vor concura pentru banii europeni oferiţi. Competiţia între companii va fi una regională, nu naţională. De aceea, antreprenorii trebuie să ştie de la bun început care sunt sumele disponibile în fiecare regiune de dezvoltare. Regiunea Nord-Est va avea la dispoziţie circa 26 de milioane euro, regiunea Sud-Est va avea la dispoziţie circa 13 milioane euro, regiunea Sud-Vest va avea de accesat tot 13 milioane euro, regiunea Vest dispune de aproape 11 milioane euro, iar regiunea Centru are la dispoziţie circa 14,5 milioane euro.

Nu toate activităţile economice sunt eligibile. Majoritatea activităţilor de producţie sunt eligibile, unele activităţi de prestări servicii sunt acceptate. De exemplu, investiţii în business-uri care vizează sănătatea şi practicarea sportului sunt eligibile. O listă completă a codurilor CAEN acceptate în program a fost publicată pe siteul www.inforegio.ro, alături de ghidul de accesare a programului.

Pe lângă ajutorul nerambursabil accesat, compania va trebui să contribuie cu o cofinanţare proprie de minimum 10% din valoarea investiţiei. În măsura în care o companie este dispusă să cofinanţeze cu mai mult de 10% proiectul, ea va câştiga punctaj şi, deci, şansa de a obţine fondurile. Vorbind despre punctajul unui proiect, trebuie să ştim că şi numărul de locuri de muncă nou estimate a fi create, ca urmare a utilizării fondurilor, va primi punctaj. Grila de acordare a punctajului pentru un proiect este, de asemenea, publicată pe site-ul www.inforegio.ro.

Îi încurajez pe antreprenorii care doresc să îşi ducă mica afacere la următorul nivel, să aibă încredere în business-ul lor, dar şi în banii europeni şi să acceseze acest program de finanţare, lansat de Guvernul PSD. Ne dorim să folosim banii europeni exact acolo unde putem genera mai multă valoare adăugată pentru economia României.

Doamna Mirela Furtună:

"Bilanţul realizărilor României la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene"

Înainte de preluarea de către România a Preşedinţiei Rotative a Consiliului Uniunii Europene, au existat voci atât din exterior, dar mai ales din interior, care au susţinut că nu suntem pregătiţi pentru o asemenea responsabilitate.

Consider că este oportun să facem un scurt bilanţ al realizărilor României.

Aş dori să prezint, totuşi, contextul european în care România a preluat acest mandat, pentru a înţelege mai bine dificultăţile pe care le-am întâmpinat.

În primul rând, mandatul României a avut loc în perioada extrem de dificilă a negocierilor dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie pe tema Brexitului, care încă nu au fost finalizate, în perioada negocierilor pentru următorul cadru multianual financiar al UE, dar şi într-o perioadă marcată de precampania electorală pentru Parlamentul European şi a negocierilor privind viitoare componenţă a Comisiei Europene.

Pe scurt, am avut de gestionat o situaţie extrem de complexă şi de negociat diferite dosare, într-un termen foarte limitat în timp.

Chiar şi în aceste condiţii, România a gestionat peste 1.100 de evenimente şi reuniuni, dintre care 17 reuniuni informale ale miniştrilor, pe diferite teme de interes. Spre comparaţie, Finlanda are în vedere organizarea a 6 reuniuni informale la nivel de miniştri şi 80 de evenimente, pe o perioadă de 6 luni.

În perioada foarte scurtă în care am avut posibilitatea negocierii dosarelor legislative cu Parlamentul European, am reuşit să finalizăm peste 90 de dosare legislative, care au fost confirmate în Consiliu şi în Parlamentul European.

Dintre dosarele foarte importante închise de România, voi puncta doar câteva:

• Revizuirea Directivei privind Gazele Naturale, un dosar extrem de important pentru securitatea energetică europeană;
• Adoptarea Directivei privind drepturile de autor pe piaţa unică, care aduce beneficii atât creatorilor de conţinut, cât şi consumatorilor;
• Programul-cadru Orizont-Europa, prin care am obţinut creşterea resurselor financiare pentru extinderea participării la acest program şi la reducerea diferenţelor de salarizare pentru cercetători la nivelul Uniunii Europene;
• Adoptarea Regulamentului pentru instituirea unei Autorităţi Europene a Muncii sau Directiva privind transparenţa şi predictibilitatea condiţiilor de muncă;
• Menţinerea Politicii Agricole Comune şi susţinerea unui nivel adecvat de finanţare pentru plăţile directe şi dezvoltarea rurală.

Sigur, realizările sunt mult mai multe şi foarte diverse, dar toate au în centrul lor consolidarea Uniunii Europene şi protejarea cetăţenilor europeni.

Toate aceste succese se datorează echipelor de experţi din fiecare minister în parte şi Reprezentanţei Permanente de la Bruxelles. Am dovedit că suntem nu numai pregătiţi, dar şi foarte buni şi dedicaţi.

Pentru toate aceste aspecte am fost felicitaţi de toţi liderii europeni care au venit în România în această perioadă.

Modul în care am pregătit Preşedinţia a fost exemplar şi, în final, am demonstrat că reprezentăm o voce puternică în Europa.

Sunt convinsă că Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene reprezintă un mare succes, reuşind, încă o dată, să demonstrăm că suntem capabili să ducem la sfârşit orice sarcină, oricât de grea este aceasta.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"9 mai, un moment cu triplă semnificaţie pentru trecutul şi viitorul României"

"Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare" - declara ministrul de externe al României, Mihail Kogălniceanu, din Guvernul liberal condus de Ion C. Brătianu acum 142 de ani. Astăzi este o zi cu dublă semnificaţie pentru poporul român. La 9 mai, sărbătorim Ziua Independenţei României, cu recunoştinţă pentru generaţiile care au luptat atunci, dar şi cu încredere, calm şi cumpătare pentru viitorul pe care noi înşine alegem să-l construim.

9 mai este un moment sublim al istoriei noastre naţionale, în care fiecare dintre noi trebuie să aducă un omagiu profund pentru cei care au făcut jertfa supremă pentru apărarea şi câştigarea independenţei teritoriului naţional. Generaţiei eroice de la 1877, pentru cugetul, curajul, onoarea, dragostea şi "proiectul de ţară" pe care ni l-au oferit, îi datorăm respectul nostru profund.

Cel de-al doilea eveniment pe care doresc să vi-l reamintesc este cel legat de înfrângerea Germaniei naziste la 9 mai 1945 de către Puterile Aliate. Este o sărbătoare de tristă amintire, în sensul că omenirea a fost martora celei mai sângeroase conflagraţii şi a celui mai brutal sistem de conducere totalitar, nazismul.

De asemenea, la 9 mai sărbătorim şi ziua Uniunii Europene, denumită generic şi "Ziua Schuman", prin comemorarea Declaraţiei istorice a ministrului de externe francez, Robert Schuman. Ziua Uniunii Europene este ziua păcii şi a unităţii. România, ţară cu triplă frontieră, naţională, a NATO şi a UE, este membră a UE de 12 ani, prilej cu care şi-a afirmat în mai multe rânduri calitatea de partener de încredere şi furnizor stabil de securitate.

Astăzi, poporul român are nevoie mai mult ca oricând să rămână unit. Încrederea reciprocă trebuie să constituie temelia unei viziuni coerente, în care fiecare dintre noi să aibă un rol bine determinat. "Aripile" identităţii naţionale ale României sunt puternice, în ciuda ultimilor ani petrecuţi sub auspicii incerte. România este astăzi o naţiune care a demonstrat umanităţii că doreşte o schimbare, că are valorile materiale şi umane necesare pentru îndeplinirea acestui lucru.

În 2019, destinul României nu mai poate fi separat de Uniunea Europeană, ca proiect de pace, prosperitate, echitate şi coeziune pentru cetăţenii săi.

La 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România a preluat un rol de prim-plan la nivel European. Îmi exprim dorinţa şi speranţa ca 9 mai 2019 să rămână în istoria proiectului european ca un moment de reafirmare a narativului unei Uniuni puternice şi unite, prin Summitul de la Sibiu.

România pe care dorim să o transmitem generaţiilor viitoare va fi o ţară puternică, bine integrată, într-o Europă a valorilor, a prosperităţii şi libertăţii.

Doresc să le mulţumesc acelor persoane din toate palierele vieţii cotidiene - militar, politic, diplomatic - românilor patrioţi din generaţiile trecute pentru eforturile lor şi să privesc cu încredere spre viitorul României!

La mulţi ani, România! La Mulţi ani, Uniunea Europeană!

Domnul Nicolae Giugea:

"Nu avem o criză a forţei de muncă, ci o criză de competenţă a Guvernului!"

Din anul 2011, de când economia românească a fost scoasă dintr-o recesiune severă şi dureroasă pentru cea mai mare parte a populaţiei, am tot auzit în spaţiul public că România traversează o criză cumplită a forţei de muncă şi că acest lucru ţine mediul economic pe loc şi nu îl lasă să se dezvolte. La început, am fost tentat să cred şi eu că în România chiar nu mai are cine să muncească, pentru că tinerii ne-au plecat cu toţii peste hotare, iar acasă, în ţară, toată lumea are o slujbă bine plătită. După ce m-am uitat cu mai multă atenţie pe cifrele comunicate lunar de Institutul Naţional de Statistică, am constatat cu neplăcută surprindere că lucrurile nu stau deloc aşa.

Dintr-o populaţie de peste 19 milioane de români care sunt încă în ţară, dacă scădem vârstnicii şi copiii, vom constata că avem peste 9,2 milioane de persoane active, dintre care doar puţin peste 65% sunt ocupate. Dacă ne uităm şi la modul rudimentar şi înşelător în care se calculează rata şomajului, atunci ne dăm seama că realitatea românească este cu totul alta.

Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră cunoaşteţi faptul că aproape un milion de tineri nici nu studiază şi nici nu au un loc de muncă. Aş putea să înţeleg că nu ştiţi, pentru că Guvernul face un efort uriaş să ascundă aceste informaţii devastatoare, care arată cât este de incompetent. Deşi avem această resursă de muncă uriaşă, Guvernul Dăncilă a început să facă promisiuni agenţilor economici, că va aduce în România nu ştiu câte sute de mii de muncitori pakistanezi sau din alte părţi ale lumii. Aşadar, Guvernul nu dă doi bani pe soarta sutelor de mii de tineri care trăiesc încă pe buzunarele părinţilor, însă se preocupă de soarta lucrătorilor din statele din Orient. Singura explicaţie posibilă ar fi aceea că nu s-a găsit încă nimeni prin Guvern sau prin PSD, să o convingă pe doamna Dăncilă că Pakistanul, Irakul sau Iranul nu sunt state membre ale Uniunii Europene.

Dacă ar fi să caracterizăm toate guvernările PSD-ALDE din ultimii ani, putem să spunem că acestea nu au făcut decât să rateze toate oportunităţile puse la dispoziţia ţării noastre. Au ratat modernizarea întregii infrastructuri pe banii gratuiţi de la UE şi au ratat inclusiv utilizarea a peste 328 de milioane de euro pentru instruirea şi inserţia tinerilor pe piaţa muncii. Este strigător la cer că ţara noastră a folosit, din 2014 şi până astăzi, mai puţin de 1% din aceşti bani, deşi sute de mii de tineri ar fi putut să înveţe o meserie sau să facă ucenicie pe lângă o fabrică, fiind şi plătiţi corespunzător.

Apoi, angajatorii ar trebui să ştie şi ei că jumătate din leafa oamenilor merge la bugetul pe care îl împarte Dragnea şi Vâlcov către clientela de partid. Or, cu un salariu minim de 2.080 de lei, din care angajatul rămâne în mână cu puţin peste jumătate, nu ştiu câţi tineri se vor înghesui să se angajeze. Vor continua să spună că-i mai bun ajutorul social decât salariul. Aşadar, angajatorii ar trebui să se capitalizeze mai bine, să poată produce mai eficient şi să poată oferi salarii mai atractive.

După atâţia ani de guvernare păguboasă PSD-ALDE, vârstnicii nu o duc mai bine, căci pensiile sunt la fel de proaste, angajaţilor li se ia în continuare jumătate din leafa muncită cu greu, antreprenorii sunt sufocaţi din toate părţile de birocraţie şi impozite, iar pentru tineri nu există nici măcar un proiect de orientare în viaţă şi în carieră. Câtă vreme PSD se va afla la putere, vom avea o ţară în care cetăţenii depind nemijlocit de puterea politică şi de ajutorul financiar al statului. Prototipul uman de care PSD se teme cel mai tare este acela al omului independent care munceşte sau investeşte şi care nu depinde niciun moment de guvern.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Tinerii cu nevoi speciale au nevoie de continuarea asistenţei şi după vârsta de 18 ani!"

În declaraţia politică de astăzi voi face referire la o problemă care trenează de foarte mulţi ani şi care din totdeauna a avut un caracter de urgenţă. Este vorba despre situaţia copiilor cu nevoi speciale care se află în centrele de zi şi care împlinesc 18 ani.

În urma unei audienţe în cadrul cabinetului parlamentar, mi-a fost adusă la cunoştinţă situaţia deosebită cu care sunt nevoiţi să se confrunte persoanele tinere cu grade ridicate de invaliditate şi care, când împlinesc vârsta de 18 ani, nu mai pot frecventa Centrul de zi pentru minori.

Astfel, din partea părinţilor copiilor cu dizabilităţi care frecventează Centrul de Zi de Recuperare "Ion Holban" din cadrul Centrului de Servicii Sociale "Ion Holban" Iaşi, a venit solicitarea înfiinţării unui serviciu special, destinat persoanelor tinere care împlinesc vârsta de 18 ani, care nu mai pot fi încadrate în această instituţie.

În acest moment, la Iaşi nu există un centru specializat care să poată prelua aceşti tineri ajunşi la majorat, care sunt încadraţi la gradul de invaliditate "handicap grav cu însoţitor". Este vorba nu doar despre tineri care suferă de autism sau Sindrom Down, ci şi de persoane cu paralizie cerebral infantilă, tetrapareză spastică şi altele. Aceşti tineri, deşi sunt majori, nu pot merge, nu pot sta în şezut, nu pot mânca singuri, nu pot vorbi, iar unii chiar nu-şi pot ţine capul.

Aceste circumstanţe deosebite îi obligă pe părinţii acestor copii trecuţi de 18 ani să se dedice 24 de ore din 24 copiilor, să devină practic asistenţi sociali la domiciliu, fără posibilitatea de a lucra, de a avea un serviciu.

Având în vedere problemele complexe cu care se confruntă aceşti tineri şi părinţii lor, trebuie să ne concentrăm atenţia asupra măsurilor legislative care să genereze soluţii în acest sens, mai concret, simplificarea procedurilor prin care se poate înfiinţa şi finanţa în regim de urgenţă un serviciu specializat destinat strict acestei categorii de persoane.

Ca ales al tuturor românilor, consider că întreaga noastră atenţie trebuie îndreptată către rezolvarea unor astfel de probleme concrete, reale, cu care semenii noştri luptă zi de zi. Denumirea Ministerului Muncii ca fiind şi "al Justiţiei Sociale" nu este întâmplătoare, căci drumul nostru social şi democrat ne obligă să îi ajutăm pe românii care au cea mai mare nevoie de sprijin, toate acestea ca un act adevărat de justiţie socială.

Domnul Laurenţiu Nistor:

"PNL şi Orban vor să blocheze creşterea salariilor!"

PNL vrea să abroge Legea salarizării unitare, să scadă salariile bugetarilor şi să reducă semnificativ numărul de locuri de muncă de la stat. Ani la rând, salariile la stat au fost mici, iar cele din privat la fel de mici. România era căutată pentru forţa de muncă ieftină. Aşa am rămas fără 4 milioane de cetăţeni care au plecat acolo unde munca se plăteşte la adevărata valoare.

Odată cu Legea salarizării unitare, guvernarea PSD-ALDE a forţat mediul privat să crească salariile. În acelaşi timp, s-a majorat salariul minim de la 1.250 de lei la 2.080 de lei pentru cei fără studii superioare, 2.350 de lei pentru cei cu studii superioare, 3.000 de lei pentru cei care lucrează în construcţii, totul pentru a aduce mai mulţi bani în buzunarele românilor, pentru a-i determina să rămână să muncească în România, iar pe cei plecaţi să se întoarcă acasă, reducând astfel deficitul de forţă de muncă.

Astfel, Legea salarizării unitare va fi anulată dacă Orban ajunge să-şi pună în practică teoria. Peste 1,2 milioane de angajaţi din sectorul bugetar vor suferi. Profesorii, funcţionarii publici, poliţiştii, militarii îşi pot lua adio de la majorările succesive prevăzute în lege, până în 2022.

Orban a spus public, cu subiect şi predicat: "Salariile din sectorul public nu trebuie să crească decât după ce cresc salariile din sectorul privat şi în niciun caz creşterea salariilor funcţionarilor nu trebuie să depăşească creşterea din mediul privat."

Din fericire, PSD afirmă răspicat că dezvoltarea României depinde de bunăstarea românilor. Salariile şi pensiile vor continua să crească, aşa cum este prevăzut în Programul de guvernare. Aceasta este soluţia necesară, confirmată de realitate. Creşterea puternică a salariilor şi pensiilor, realizată de guvernarea noastră, este susţinută, dar a şi contribuit la atingerea unor niveluri record de creştere economică a ţării.

Este un fapt că majorarea salariilor de la stat a atras şi majorări de salarii în mediul privat, dar acest lucru nu a afectat activitatea firmelor. Dimpotrivă, România este pe primul loc în Uniunea Europeană la productivitatea raportată la salarii. Eurostat atestă că pentru fiecare euro plătit de angajator ca salariu, un român produce 2,17 euro, faţă de media europeană de doar 1,62 euro. Şomajul este la minime istorice - 3,19%, în martie 2019.

De această dată, opoziţia ne anunţă din timp ce doreşte să facă. Ştim cu toţii ce s-a întâmplat când au fost la putere - au tăiat brutal 25% din salarii, au impozitat pensiile, au scăzut ajutoarele persoanelor cu dizabilitaţi şi au dat afară sute de mii de bugetari. Şi atunci, ne întrebăm cu toţii, asta vrem pentru români? Cu siguranţă nu, pentru că românii merită un trai decent şi o viaţă cât mai bună!

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi este una dintre caracteristicile fundamentale ale societăţilor democratice.

Începând cu anul 2015, România marchează lupta pentru îndeplinirea acestui deziderat, în data de 8 mai.

Egalitatea dintre femei şi bărbaţi înseamnă drepturi, responsabilităţi şi oportunităţi egale, indiferent de gen.

Din punct de vedere economic, egalitatea de gen se traduce prin creştere economică, dezvoltare şi coeziune, regăsindu-se printre principiile şi valorile promovate de Uniunea Europeană.

România se află, conform datelor Institutului European pentru Egalitate de Gen, EIGE, printre ultimele ţări în ceea ce priveşte indicele de egalitate de gen, 52,4, faţă de media europeană de 66,2. Datele studiului arată că singurul capitol unde stăm mai bine faţă de restul europenilor este la diferenţa de salarizare. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, în România sunt angajaţi, în medie, cu 17,1% mai mulţi bărbaţi decât femei, faţă de diferenţa la nivelul UE, de 11,5%.

Cât priveşte statutul femeilor şi al bărbaţilor pe piaţa muncii, 32,8% dintre femeile din România sunt inactive, din cauza responsabilităţilor de zi cu zi, îngrijirea copiilor sau a locuinţei. În comparaţie, doar 1,7% dintre bărbaţi sunt inactivi pe piaţa muncii din aceleaşi motive.

Este un subiect pe care de multe ori îl trecem cu vederea, din dorinţa de a aborda probleme pe care le considerăm mai presante, precum educaţia, sănătatea sau economia, însă reducerea diferenţelor pe bază de gen reprezintă o parte din soluţie şi pentru acestea.

La nivelul ţării noastre, discriminarea pe bază de gen, aferentă ratei de ocupare a forţei de muncă, generează pierderi echivalente cu 1,6% din PIB. Aceşti bani ar putea fi investiţi în acoperirea unor nevoi pregnante din domeniile amintite anterior.

În numai câteva zile vom avea alegerile pentru Parlamentul European. Cred cu tărie că este foarte important ca noii europarlamentari să continue şi să îmbunătăţească politicile publice deja adoptate pentru reducerea diferenţierii de gen, la fel cum cred că şi noi, trebuie să facem acelaşi lucru la nivel naţional.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Guvernul PSD acordă finanţare în valoare de 10 miliarde de euro pentru satele României şi 80 de milioane de euro, prin scheme de ajutor de stat, pentru mediul privat"

PSD îşi reconfirmă angajamentul de a aduce toate localităţile României din mediul rural la standardul european de civilizaţie.

Alături de PNDL, acest nou program, derulat prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, accelerează schimbările în bine ale localităţilor ţării, prin completarea tipurilor de investiţii posibile, dar mai ales prin simplificarea procedurilor şi rapiditatea cu care se pot finanţa proiectele.

Practic, orice primar poate solicita extrem de simplu sprijin financiar atât pentru proiectele noi, cât şi pentru cele începute, prin completarea şi trimiterea doar a două documente. Au prioritate extinderea reţelelor de curent electric, de gaz natural, de apă şi canalizare, drumuri comunale, judeţene, străzi, poduri şi pasaje. Se mai finanţează prioritar spitale judeţene, municipale, dispensare, centre medicale dar şi şcoli, grădiniţe, creşe ori campusuri şcolare.

Acest program de investiţii pentru dezvoltare se adresează tuturor comunităţilor locale din România. Finanţarea de poate obţine rapid, astfel încât la 10 zile de la semnarea contractului de alocare a fondurilor, se primesc deja 5% din banii necesari pentru începerea unor proiecte noi sau a celor care nu s-au finalizat în localitatea respectivă.

În acelaşi timp cu lansarea şi implementarea Fondului de Dezvoltare şi Investiţii, guvernarea social-democrată a promovat noi măsuri pentru acordarea de sprijin mediului privat. Încă nouă acorduri de finanţare cu o valoare totală de aproape 380 de milioane de lei au fost semnate în ultima şedinţă de Guvern. Astfel firmele care doresc pot să primească un sprijin guvernamental de peste 151 de milioane de lei. Aceste nouă proiecte ridică la 28 numărul investiţiilor pentru care Guvernul oferă finanţare în cadrul schemei de ajutor de stat. Valoarea lor totală se ridică la 3 miliarde de lei, din care ajutorul din partea statului este de peste un miliard. Sunt proiecte care vor genera peste 4.000 de noi locuri de muncă şi vor contribui la dezvoltarea regională. Au primit şi vor beneficia în continuare de acest sprijin atât companii cu capital românesc, cât şi străine.

În fapt, Guvernul, prin reducerea plafonului valoric al investiţiei la un milion de euro, a permis accesul lărgit al firmelor româneşti la această schemă de ajutor de stat. Este încă o expresie a determinării PSD de a susţine capitalul românesc.

Doamna Anişoara Radu:

"Măsuri adoptate de Guvernul PSD"

Luna aceasta ne aflăm în plină campanie electorală pentru alegerile europarlamentare, care se vor desfăşura pe 26 mai.

Am observat că retorica partidelor din opoziţie nu se bazează aproape deloc pe proiecte europene, pe idei şi politici la nivelul Uniunii Europene, care să aducă un plus atât românilor, cât şi proiectului european. Este trist că aceste partide, care se consideră europene, se axează pe o campanie negativă, o campanie care are în centrul ei ideea "tot ce a făcut Guvernul PSD este rău şi trebuie să ne votaţi pe noi, pentru a schimba aceste lucruri".

Sigur, alegerile europarlamentare nu au ca scop modificarea configuraţiei politice din Parlamentul României sau schimbarea Guvernului, dar pare mult mai uşor să faci o astfel de campanie.

Având în vedere acest tip de campanie şi mergând pe ideea opoziţiei, conform căreia tot ce a făcut Guvernul PSD trebuie modificat, m-am gândit să fac o mică trecere în revistă a măsurilor adoptate de PSD, măsuri pe care unii vor să le schimbe.

Unele măsuri sunt de stânga, altele sunt de dreapta, dar toate au avut în centrul lor dorinţa de a îmbunătăţi viaţa românilor, respectiv:

• 1. Adoptarea Legii-cadru a salarizării, care a dus la creşterea exponenţială a salariilor pentru medici, pentru asistenţii medicali. Există un număr semnificativ de medici care s-au întors din Europa pentru a profesa în România, o mişcare de neînchipuit acum câţiva ani. De asemenea, au crescut în mod semnificativ salariile din învăţământ, o creştere importantă pentru atragerea unor profesori de bună calitate într-un sistem de care depinde viitorul României. Nu în ultimul rând, au existat şi vor mai exista creşteri în zona administraţiei publice, mai ales în cazul funcţionarilor cu salarii foarte mici. Conform opoziţiei, această lege ar trebui abrogată, urmând să se revină la situaţia dinainte, cu salarii mici pentru medici, foarte mici pentru profesori şi, uneori, ridicole pentru unii funcţionari publici.
• 2. Mărirea punctului de pensie la 1.100 de lei de la 871,7 lei, o creştere de peste 25%, coroborată cu creşterea pensiei minime la un cuantum de 704 lei.
• În această privinţă partidele de opoziţie au două lozinci, care se contrazic între ele. Pe de o parte, susţin că punctul de pensie trebuia mărit mai devreme, iar pe de altă parte că Guvernul nu are bani pentru plata pensiilor. Ambele lozinci sunt eronate sau greşite în mod intenţionat, creşterea punctului de pensie depinzând şi de capacitatea Guvernului şi a economiei de a susţine această mărire, iar Guvernul are în mod clar bani pentru creşterile adoptate.
• 3. Trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat a avut ca efect o creştere a colectării la bugetul de stat, dar nu acest lucru este important. Important este că prin trecerea contribuţiilor nu a crescut povara fiscală pentru angajatori şi mai mulţi angajaţi au plătite contribuţiile atât la pensie, cât şi la sănătate. Pe viitor, aceste măsuri se vor regăsi în bunăstarea românilor şi într-o pensie mai bună. Conform opoziţiei, trebuie revenit la sistemul anterior, pentru că afectează angajatorii. Evident că angajatorii nu pot fi afectaţi de o măsură economică care îi ajută să aibă costuri mai scăzute.
• 4. Asigurarea plăţii unor contribuţii la nivelul salariului minim, în cazul angajaţilor cu contract part-time, care nu au alte venituri şi care nu sunt pensionari sau studenţi.

Este clar că o parte dintre angajatorii exploatau această lacună din legislaţie, pentru a plăti contribuţii mai mici pentru angajaţii lor. După adoptarea măsurii, peste 800.000 de contracte au fost modificate în contracte full-time. Conform opoziţiei, această este o măsură antieconomică, care trebuie eliminată imediat. Evident, angajaţii sunt avantajaţi, pentru că au o protecţie superioară, inclusiv în ceea ce priveşte plata contribuţiilor sociale.

Spaţiul limitat nu îmi permite să menţionez toate măsurile luate de Guvernul PSD, dar consider că este foarte important ca pe 26 mai să iasă cât mai multă lume la vot şi să voteze în cunoştinţă de cauză.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Întreaga lume a sărbătorit, la finalul săptămânii trecute, Ziua Mondială a Libertăţii Presei.

Profit de această ocazie pentru a vă face un tablou a ceea ce a mai rămas din presa românească. Situaţia este tristă. Televiziunile şi radiourile se confruntă cu un Consiliu Naţional al Audiovizualului profund politizat, care dă amenzi în funcţie de doleanţele partidului de la guvernare, şi nu bazate pe încălcări ale legislaţiei audiovizuale. CNA a devenit un instrument pur politic, o instituţie care şi-a uitat menirea şi scopul şi care astăzi este pentru unii mumă şi pentru alţii ciumă.

În acelaşi timp, reporterii care încearcă să îşi facă meseria corect se lovesc de o totală lipsă de transparenţă. Instituţiile se prefac că uită să le răspundă la întrebări în termen de 30 de zile, aşa cum spune Legea nr. 544, sau, mai rău, refuză total să fie transparente, aşa încât ziariştii sunt nevoiţi să apeleze la instanţă pentru ca legea să fie aplicată. Mai rău, unii sunt şi ameninţaţi cu moartea, aşa cum i s-a întâmplat jurnalistei Emilia Şercan, care a fost ameninţată chiar de un om al legii doar pentru că insista cu anchetele despre doctoratele plagiate.

Peste toate acestea, Televiziunea publică cheltuieşte bani cu nemiluita pentru programe mediocre, care nu reuşesc să le aducă audienţă, prezintă ştiri prin care preamăresc realizările Guvernului, dar uită să arate şi eşecurile, plătesc cu bani buni tot felul de vedete de carton ori colaboratori care nu dau cu lunile prin sediu. În schimb, reporterii şi personalul tehnic, adică oamenii care chiar muncesc, sunt plătiţi cu salarii mici şi obligaţi să facă ore suplimentare.

Avem deci un tablou trist al presei româneşti, în care legea nu mai este aplicată, pentru că nimeni nu mai veghează acest aspect, CNA este doar de formă, jurnaliştii cinstiţi sunt plimbaţi prin instanţe şi ameninţaţi, iar banul public este cheltuit aiurea.

De Ziua Mondială a Libertăţii Presei le doresc tuturor jurnaliştilor care au rămas pe baricade şi îşi fac meseria cinstit să aibă în continuare loc pentru a se exprima liber, să îşi poată face liniştiţi meseria şi să continue să fie ziarişti adevăraţi într-o lume în care mediocritatea a devenit, din păcate, normalitate!

Domnul Alexandru Rotaru:

"Dezvoltarea României continuă prin PNDL şi prin noul program pentru satele româneşti!"

La momentul actual, în judeţul Neamţ, situaţia proiectelor finanţate prin PNDL I şi II este următoarea: proiecte în derulare - 151, proiecte finalizate - 99 şi proiecte contractate - 109. Programul Naţional de Dezvoltare Locală dezvoltă România şi, în plus, primarii beneficiază de o nouă oportunitate pentru comunităţile lor: bani de la bugetul statului pentru finanţarea construirii, modernizării, reabilitării sau extinderii sistemelor de distribuţie a energiei electrice şi a gazelor naturale.

Fie că vorbim despre modernizare de drumuri, alimentare cu apă potabilă, reabilitare şi modernizare şcoli, construire atelier şcoală, construire grădiniţe, înfiinţare/extindere canalizare, construire poduri, amenajare sensuri giratorii ş.a.m.d., judeţul Neamţ beneficiază de dezvoltare durabilă, prin implementarea acestor proiecte.

PSD şi-a asumat prin Programul de guvernare că ridică satul românesc şi se ţine de cuvânt, deoarece peste 70% din suma alocată din acest program merge pe proiecte din mediul rural.

Mai mult, încă o dovadă a faptului că Guvernul PSD-ALDE lucrează în interesul românilor şi doreşte să aducă toate satele României la standardul european de civilizaţie o reprezintă suma de 10 miliarde de euro aprobată recent pentru satele României.

Astfel că, alături de PNDL, acest nou program derulat prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii accelerează schimbările în bine ale localităţilor ţării, prin completarea tipurilor de investiţii posibile şi mai ales prin simplificarea procedurilor.

Practic, orice primar poate solicita extrem de simplu sprijin financiar atât pentru proiectele noi, cât şi pentru cele începute, prin completarea şi trimiterea doar a două documente, autorizaţia de construcţie şi proiectul tehnic.

Au prioritate extinderea reţelelor de curent electric, de gaz natural, de apă şi canalizare, drumuri comunale, judeţene, străzi, poduri şi pasaje. Se mai finanţează prioritar spitale judeţene, municipale, dispensare, centre medicale, dar şi şcoli, grădiniţe, creşe ori campusuri şcolare.

PNDL şi noul program derulat prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii au un impact enorm în dezvoltarea comunităţilor româneşti şi îmi doresc ca primarii din judeţul Neamţ să profite şi de această nouă oportunitate.

Continuăm să ridicăm România şi să o aşezăm pe locul pe care îl merită! România merită mai mult! Românii merită mai mult!

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Cu atacurile la persoană şi nimicul pe care l-a realizat în Botoşani, cât timp a condus consiliul judeţean, PNL nu va păcălii botoşănenii să îl voteze la alegerile europarlamentare!"

Reprezentanţii PNL, care doresc să ajungă la guvernare prin orice mijloace atât la nivel local, cât şi pe plan naţional, nu au lăsat nimic în urma lor nici la Consiliul Judeţean şi nici în altă parte. Mai mult decât atât, europarlamentarii actuali ai PNL au refuzat eliminarea standardelor duble la alimente şi la alte produse. Ei au votat în Parlamentul European împotriva reglementărilor care impuneau aceeaşi calitate pentru acelaşi produs oriunde este vândut în Europa. Pe lista celor care au spus "nu" sunt liberalii Daniel Buda, Theodor Stolojan, botoşăneanul Mihai Ţurcanu, Adina Vălean, deci o parte dintre cei care doresc şi acum să obţină votul cetăţenilor din Botoşani şi din celelalte judeţe ale ţării.

Botoşănenii şi toţi românii trebuie să ştie cine sunt trădătorii de ţară, care se opun şi votează împotriva intereselor României.

Liberalii botoşăneni, în frunte cu preşedintele Orban şi cu primii candidaţi de pe lista PNL pentru alegerile europarlamentare au ratat ocazia să nu se facă de râs. Din păcate, abia în urmă cu câteva zile a aflat şi domnul Rareş Bogdan, capul de listă al candidaţilor PNL la alegerile europarlamentare, unde este judeţul nostru pe hartă, ce personalităţi şi oameni valoroşi s-au născut la noi şi cum au reprezentat ţara noastră la nivel mondial. La fel şi domnul Orban, până să vină campania electorală nu a călcat prea des prin judeţul Botoşani. La sfârşitul lunii aprilie, a fost pentru câteva ore la Botoşani, pentru că are nevoie de voturi. Este greu de înţeles când vezi că cei care au susţinut Guvernul "Zero" la absorbţie fonduri europene, care a fost indiferent la calamităţile care au lovit agricultura la nivelul judeţului Botoşani, dar şi în alte părţi, nu au acordat niciun fel de sprijin fermierilor, vin acum să dea lecţii PSD, care a început să pună în mişcare obiectivele de investiţii la nivel local.

Investiţiile sunt prioritatea, dar PSD se ţine de cuvânt şi alocă toţi banii necesari pentru pensii şi salarii, inclusiv pentru majorările prevăzute în acest an.

De la preluarea guvernării, în judeţul Botoşani a crescut pensia medie cu 26%, de la 750 de lei în 2016 la 964 de lei în 2019. De asemenea, în această perioadă s-a majorat salariul mediu brut cu 86%, de la 2.244 de lei în 2016 la 4.179 de lei în 2019. Totodată, a scăzut şomajul din 2016 până în 2019, cu 43%, respectiv de la 7.950 de şomeri la 4.331 de şomeri. Aşadar, aceasta este realitatea înregistrată de Institutul Naţional de Statistică, cifrele nu mint şi nu fac politică.

Dacă domnii de la PNL se laudă că au adus investiţii în sănătate, în educaţie, în infrastructură, în agricultură, la nivelul judeţului, atunci când l-au condus, de ce abia în guvernarea PSD s-au achiziţionat aparate RMN şi CT la Spitalul Judeţean, de ce PSD a trebuit să înceapă primele investiţii în sistemele de irigaţii, de ce PSD a construit primul spital după 1989 din municipiul Botoşani, achiziţionând 26 de ambulanţe noi, de ce PSD a dat drumul la construcţiile de locuinţe în cadrul Programului ANL, în mai multe zone ale judeţului, de ce PSD a început modernizarea şi dotarea a 100 de şcoli şi 64 de grădiniţe din Botoşani, de ce PSD a dat drumul la primele lucrări de prevenire a inundaţiilor, de ce PSD a dat startul primelor împăduriri din judeţ pentru protejarea solului şi refacerea echilibrului hidrologic? Răspunsul este simplu - pentru că PNL nu a făcut nimic!

Sunt convins că botoşănenii vor ţine minte, atunci când vor fi cu ştampila în mână în cabina de vot, pe 26 mai, şi vor avea de ales între continuarea creşterilor de pensii şi salarii, promisă şi respectată de PSD, şi oprirea majorărilor sau chiar tăierea pensiilor şi salariilor, pe care cei de la PNL şi colegii lor de la USR le consideră exagerate şi nerealiste.

Doamna Elvira Şarapatin:

"PSD susţine justiţia legată atât de supremaţia legii, cât şi de drepturile omului, însă este împotriva preşedintelui Iohannis care joacă politică cu justiţia"

PSD consideră că cele două întrebări propuse de preşedintele Klaus Iohannis pentru referendumul consultativ nu răspund unei controverse din societate, dat fiind acordul cvasiunanim asupra temelor supuse consultării publice.

Lipsa de precizie, de claritate a formulării întrebărilor arată în fapt că totul este praf în ochii oamenilor. Nu este vorba despre consultarea lor veritabilă, ci despre prostirea lor în folosul propriu, electoral, al preşedintelui Iohannis şi în folosul partidelor pe care le susţine în campania pentru europarlamentare.

În egală măsură este evidentă ipocrizia şi duplicitatea preşedintelui Iohannis, care invocă norme şi instituţii europene doar atunci când îi convine. Acum ignoră, ca şi când n-ar exista, Rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 22 ianuarie 2019, prin care cere statelor membre să nu facă referendum odată cu alegerile, pentru a permite cetăţenilor să aibă o alegere corectă, nedistorsionată.

Se devoalează astfel concret şi fără dubiu că referendumul domnului Iohannis este o manevră de campanie electorală, cu scopul de a-i amăgi, de a-i folosi pe oameni să vină la vot, în speranţa că astfel PNL şi USR vor obţine un scor mai mare.

Această scamatorie este cu atât mai evidentă, dacă ne gândim că, pentru a deveni efective modificările rezultate din ipoteticul răspuns afirmativ la referendum, validat de Curtea Constituţională a României, ar trebui modificată Constituţia ţării şi anumite legi organice.

Având în vedere că referendumul consultativ pe teme de interes naţional este o prerogativă exclusivă a preşedintelui, Klaus Iohannis va purta întreaga răspundere politică atât în privinţa cheltuielilor implicate în organizarea scrutinului, cât şi în situaţia în care Curtea Constituţională va constata caracterul neconstituţional al unor reglementări realizate în urma referendumului.

PSD sprijină justiţia care este legată atât de supremaţia legii, cât şi de drepturile omului. Nu suntem împotriva unui referendum privind justiţia, suntem împotriva unui preşedinte care joacă politică cu justiţia.

Un referendum pe justiţie ar trebui să includă, în mod obligatoriu, întrebările propuse de foştii dizidenţi politici legate de menţinerea în funcţiile de demnitate publică a foştilor torţionari şi a uneltelor poliţiei politice a regimului comunist.

Demagogia şi ipocrizia unui preşedinte care nu a făcut nimic bun pentru români şi pentru România, timp de 4 ani şi jumătate, nu mai păcăleşte pe nimeni. Iohannis nu este preşedintele românilor, este un preşedinte protector al torţionarilor.

Din păcate, domnul Iohannis nu este decât o biată copie a preşedintelui Băsescu. La fel cum acesta a procedat în 2009, şi Iohannis doreşte să speculeze şi să suprapună peste alegerile europarlamentare un referendum. Nu este decât o manevră electorală, menită să îi aducă voturi.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

"De Ziua Europei se va desfăşura, la Bucureşti, Conferinţa «Dezvoltarea sustenabilă a Mării Negre», «Sustainable Development at the Black Sea», SUST-BLACK - un eveniment organizat de Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene, ceea ce denotă importanţa strategică a Mării Negre pentru viitorul geopoliticii şi dezvoltării europene"

În perioada 8-9 mai 2019, când celebrăm valorile europene, se va desfăşura la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, Conferinţa "Susţinem dezvoltarea sustenabilă a Mării Negre". Conferinţa face parte din evenimentele organizate de România, în mandatul său de deţinere a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, cu susţinerea Comisiei Europene.

În cadrul acestei reuniuni, se va semna "Declaraţia de la Bucureşti", care va defini Strategia de dezvoltare şi inovare din zona Mării Negre. Să nu uităm că stabilitatea politicii europene se bazează şi pe stabilitate, armonie şi viziune în dezvoltare la graniţele spaţiului comunitar european, iar Marea Neagră reprezintă o astfel de regiune, căreia politica europeană trebuie să îi acorde din ce în ce mai multă importanţă! Ţara noastră este un beneficiar direct al unei potenţiale dezvoltări a regiunii Mării Negre. La stabilirea agendei de dezvoltare, vor contribui toţi cercetătorii şi administratorii aparţinând diferitelor ţări din bazinul Mării Negre.

Un punct important aflat în perspectiva de dezvoltare sustenabilă din această zonă îl reprezintă conectarea Mării Negre şi implicit a Europei cu Asia, prin crearea unui nou "Drum al Mătăsii", care implică includerea principalilor investitori, comunităţile locale şi organizaţiile guvernamentale şi nonguvernamentale din zonă. Potenţialul Mării Negre nu se reduce numai la resursele sale marine, ci include şi resurse de tipul gazelor naturale, importante pentru dezvoltarea economică, dar şi cu potenţial negativ în ceea ce priveşte afectarea ecosistemului local, în lipsa unei exploatări echilibrate şi bazate pe principiul protecţiei mediului înconjurător. Strategiile implică diverse aspecte naţionale care trebuie luate în considerare, cum ar fi: investiţii străine, taxe de la bugetul de stat, includerea de companii româneşti în parteneriate cu statul român şi celelalte companii străine dispuse să investească capital în Marea Neagră, îmbunătăţirea infrastructurii din România, care să faciliteze transportul resurselor naturale.

Să nu uităm că dintre statele din Europa de Est şi Sud-Est, România are una dintre cele mai reduse rate de import de resurse energetice, acest lucru datorându-se şi accesului la Marea Neagră. Regiunea Mării Negre este esenţială politicii europene, pentru a se constitui factor de echilibru şi de stabilitate geopolitică într-o zonă în care ameninţările unor tensiuni cu Rusia sunt din ce în ce mai reale. În plus, o concentrare a atenţiei europene în ceea ce priveşte dezvoltarea la Marea Neagră ar aduce un real folos statelor europene în ceea ce priveşte stabilitatea energetică, cât şi stabilitatea ţării noaste. România are un potenţial imens de dezvoltare prin sectorul de gaze naturale din Marea Neagră, dar pentru aceasta este nevoie de o infrastructură bazată pe interconectări, înmagazinare, sisteme de transport şi distribuţie eficiente, de care nu poate beneficia decât prin susţinere europeană şi prin stimularea şi atragerea de investitori, aspecte ce vor fi dezbătute în cadrul conferinţei care se va desfăşura în aceste zile la Palatul Parlamentului. Suntem convinşi că grupurile de lucru create la această reuniune vor contribui la elaborarea unor strategii de dezvoltare durabilă pe viitor a acestei regiuni istorice a Mării Negre.

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"PSD este cel mai mare duşman al românilor"

Începerea campaniei electorale a dat un nou imbold războiului rece dintre găştile de la guvernare. Dacă până acum luptele se dădeau pe ascuns, lansarea campaniei electorale a încălzit puternic acest conflict, scoţând la iveală problemele din aşa-zisa coaliţie care, în fapt, este doar o adunătură de interese. Problema cea mai mare este însă că România este victima acestui război, fiind prinsă în focul încrucişat dintre găştile de mafioţi şi incompetenţi care vremelnic conduc ţara.

A fost nevoie doar de o schimbare semnificativă a vremii pentru ca miniştrii să înceapă lupta pentru voturi, cu acuze care mai de care mai hilare. Am putut vedea, în doar două zile, câteva exemple de "bune practici", demne de o ţară africană, despre cum înţeleg aceşti politruci să-i trateze pe români.

Ministrul mediului, de la ALDE, îl atacă pe ministrul agriculturii, de la PSD, că nu a dat cu rachete antigrindină. Acesta spune că a dat, dar norii erau prea sus. Mai sus decât cormoranii! Raed Arafat, un fel de curcubeu politic, care se remarcă doar prin numărarea victimelor şi achiziţia de ambulanţe scumpe, pentru că în rest nu mai face nimic de pe vremea când se războia cu Băsescu, sare la gâtul şefei de la Meteo că n-a anunţat tornada. Aceasta îi spune că a anunţat-o, dar nu le-a mers celor de la ISU superaplicaţia de avertizare a cetăţenilor. Ministerul Agriculturii, condus de PSD, sare la gâtul celor de la Externe, minister condus de ALDE, că România pierde 80 de milioane de euro din cauza unei contestaţii. Cei de la Externe spun că au făcut contestaţia, dar cauza este haosul de la APIA. În plus, imaginile groteşti cu indivizi lipsiţi de orice scrupule care jefuiesc nonşalanţi maşina avariată a unui creator de modă ce zace decedat la doar câţiva paşi, au făcut înconjurul Europei, "întărind" brand-ul de ţară. Nu există, însă, nici după mai multe zile de la incident, vreo luare de poziţie a Ministerului condus de Carmen Dan, care să condamne aceste fapte, sau vreo ieşire a ministrului turismului, că faptele tot s-au produs la deschiderea sezonului, pe litoral...

După toate acestea, rămâne doar drama românilor. PSD a devenit cel mai mare duşman al românilor, şi nu inamicii străini inventaţi de un Dragnea tot mai speriat de puşcărie.

Luaţi prizonieri de gruparea mafiotă numită PSD-ALDE, românii încep să semene tot mai mult cu supravieţuitorii unui gulag roşu modern, în care autoritatea statului are singurul rol de a-i pedepsi şi de a-i spolia de orice agoniseală, prin taxe şi impozite fără nicio acoperire în viaţa reală.

Dacă tot vrea să facă ceva pentru români, ministrul mediului s-ar putea ocupa de calitatea aerului, pentru că numărul bolnavilor de cancer de plămâni care nu au fumat niciodată începe să crească alarmant. Ministrul agriculturii ar putea reforma birocraţia infernală de la APIA, din cauza căreia fermierii au ajuns să doarmă pe scările instituţiei. Ministrul Afacerilor Interne ar putea spune ce s-a întâmplat pe 10 august 2018 în Piaţa Victoriei, iar şeful DSU ar putea lansa o campanie de prevenire prin intermediul superaplicaţiei de Smartphone mult lăudate, ca să nu mai vedem şoferi de autocar care conduc direct în mijlocul tornadei.

Toţi sunt însă ocupaţi cu campania electorală şi nu mai au timp de problemele românilor!

Domnul Angel Tîlvăr:

"Cheia succesului Uniunii Europene este apropierea de cetăţenii săi"

Anul acesta sărbătorim Ziua Europei, în contextul apropiatelor alegeri pentru Parlamentul European, care vor avea loc în data de 26 mai în România.

Viitorul Europei este în mâinile cetăţenilor săi, care sunt aşteptaţi luna aceasta să decidă direcţia Uniunii Europene, prin alegerea reprezentanţilor lor în Parlamentul European, în toate statele membre ale UE.

Acum, mai mult decât oricând, este momentul să decidem ce ne dorim de la Uniunea Europeană, pentru că Europa pe care ne-o dorim trebuie să fie o Europă modelată după aşteptările şi nevoile cetăţenilor săi.

Potrivit unui studiu al European Parliamentary Research Service - Europol, 80% dintre cetăţenii europeni doresc ca Uniunea să se implice mai mult în combaterea terorismului şi migraţiei ilegale. Reducerea şomajului, creşterea economică, nevoia de investiţii reprezintă preocupări constante la nivel cetăţenesc, în Uniunea Europeană.

Alegerile europene din 26 mai oferă românilor, prin participarea la vot, oportunitatea de a-şi exprima punctul de vedere cu privire la direcţia pe care UE trebuie să o urmeze în următorii ani în domenii esenţiale, precum securitate, economie, comerţ internaţional, protecţia consumatorilor sau combaterea schimbărilor climatice. Parlamentului European, prin misiunea sa legislativă, îi revine un rol primordial, din ce în ce mai activ, cu privire la aceste teme de mare interes pentru toţi cetăţenii europeni.

Alegerile europene din 2019 se desfăşoară în perioada în care România deţine Preşedinţia Consiliului UE, context care accentuează importanţa locului şi rolului ţării noastre în cadru Uniunii. Totodată, consider că acest scrutin reprezintă o oportunitate extraordinară pentru români, de a se implica şi de a decide nu numai viitorul lor, ci şi al ţării în care trăiesc şi al marii familii europene din care fac parte.

Ca parlamentari, cred că suntem cu toţii conştienţi de importanţa încurajării prezenţei la vot, mai ales că, în 2014, aceasta a fost doar 42,6% la nivel european şi 32,44% la nivel naţional. Este nevoie ca încrederea mare pe care o au românii în instituţii europene, precum Parlamentul sau Comisia, să se reflecte şi în prezenţa la vot.

Există o serie de teme europene care au fost discutate serios în ultimul timp în spaţiul public românesc, oferind cetăţenilor noştri o şansă mult mai bună de a distinge între politicienii care într-adevăr au ceva de spus pe aceste subiecte, care pot reprezenta bine ţara noastră în Europa, şi oamenii politici care nu sunt credibili în Europa.

Prin consultări, am încercat să aducem politicile europene mai aproape de cetăţeni, astfel încât fiecare român să cunoască avantajele pe care le are, datorită statutului de membru al UE pe care România l-a dobândit în 2007 şi, cu ajutorul cetăţenilor, să găsim soluţii şi instrumente eficiente pentru consolidarea proiectului european.

Guvernul României a demonstrat, în prima jumătate de mandat la Preşedinţia Consiliului UE, că are capacitatea de a gestiona eficient şi productiv agenda Preşedinţiei, confirmând încă o dată seriozitatea şi determinarea cu care ţara noastră abordează problemele europene.

Cred cu tărie că România trebuie să fie reprezentată în Parlamentul European de politicieni care au convins, care vor şi pot să reprezinte cu onoare şi demnitate interesele românilor şi care să se lupte cu toate forţele, pentru ca românii să fie trataţi în mod egal, în raport cu orice stat european. Înaintea unui nou ciclu parlamentar european, poate ar merita să reflectăm la câteva lucruri care par că introduc standarde duble, ceea ce nu este nici în spirit european şi nici dorit de cetăţeni. Cum este posibil ca autorităţile UE să critice instituţiile unor ţări pentru practici pentru care nu ridică obiecţii în altă parte? Oare UE nu trebuie să schimbe ceva în acest sens, pentru a fi asigurată o imparţialitate a instituţiilor europene, dincolo de orice dubiu?

Dacă Uniunea nu va acţiona rapid, alegătorii europeni vor fi profund dezamăgiţi. De aceea, pentru a recăpăta încrederea cetăţenilor săi, UE trebuie să-şi găsească o cadenţă acceptată şi acceptabilă, să adapteze viziunea fondatorilor Europei la provocările actuale, ca o uniune a naţiunilor puternice, egale şi libere, conform aşteptărilor acestora, altfel, riscă să se îndepărteze de ei.

Astăzi, europenii au nevoie de o uniune sigură, democratică, ambiţioasă şi inovatoare, care să reducă inegalităţile sociale şi să combată ferm monopolurile şi protecţionismul.

Cu siguranţă, cheia succesului Uniunii Europene este apropierea de cetăţenii săi. Ei trebuie să simtă că deţin controlul direcţiei generale în care se îndreaptă Uniunea. Pentru aceasta, trebuie să intensificăm eforturile comune şi să asigurăm o mai bună comunicare cu privire la beneficiile UE în ceea ce priveşte viaţa de zi cu zi a cetăţenilor şi să explorăm modalităţi de a spori implicarea acestora în afacerile UE.

Totodată, un alt aspect care trebuie avut în vedere este creşterea rolului parlamentelor naţionale în luarea deciziilor la nivelul UE, în condiţii de egalitate şi în spiritul cooperării şi unităţii loiale. Interesele tuturor statelor membre trebuie luate în considerare, în mod egal, neuitând de faptul că în centrul Uniunii trebuie să se afle cultura consensului.

De aceea, cu precădere în anul 2019, când România deţine Preşedinţia Uniunii Europene, de Ziua Europei, trebuie să transmitem un mesaj convergent cu dezbaterile actuale în plan european, dar şi corelat cu necesitatea de a evidenţia nevoia ca cetăţenii europeni să participe la vot, exprimându-şi opţiunile, încrezători că cei care-i vor reprezenta în Parlamentul European vor acţiona pentru ca ei să resimtă concret, la nivelul vieţii de zi cu zi, beneficiile apartenenţei la Uniunea Europeană.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Vreau toleranţă zero la etnobotanice. Voi propune interzicerea acestor droguri la nivel european!"

Vreau ca viaţa copiilor noştri să fie protejată. Este nevoie de noi politici europene şi noi priorităţi, pentru ca viaţa noastră să fie protejată.

Toţi vrem să fim trataţi la Iaşi, Vaslui, Suceava, Botoşani, Bacău, Paşcani, Târgu Frumos, Bârlad, Podul Iloaie, Hârlău, Cotnari sau Ierbiceni, Schitu Duca, la fel ca la Bruxelles. Şi lista nu se opreşte aici. Şi nu mă refer doar la tratamentul medical!

Trebuie ca politicile cu impact asupra noastră să fie puse în acord cu interesele noastre. Mă refer la 3 lucruri concrete care ne afectează viaţa de fiecare zi - fonduri europene, legislaţie europeană, oportunităţi de dezvoltare.

Concret, voi propune două proiecte: introducerea standardului european de calitate în sănătate, dar şi noi mecanisme - simplificarea legislaţiei şi eliminarea birocraţiei - proiecte standardizate "prefabricate" pe domenii deficitare, pentru asigurarea susţinerii financiare prioritare a acestui demers, mai ales în zonele vulnerabile, insistând pe şapte probleme majore din sănătatea europeană.

• 1. Asistenţa primară, mamă şi copil, tratamentul stomatologic;
• 2. Programele pentru depistare precoce şi tratament al cancerului, hepatitei C, diabetului, tuberculozei;
• 3. Dezvoltarea centrelor de excelenţă - clar, prima prioritate pentru mine şi lucru pe care l-am demarat şi l-am susţinut mereu în Parlament -, susţinerea centrelor regionale, centrelor de vârf medical şi a spitalelor de copii - Spitalul Regional Iaşi, Spitalul Clinic de Urgenţe "Nicolae Oblu" şi a Spitalului Clinic de Urgenţe pentru copii "Sfânta Maria";
• 4. Asigurarea siguranţei epidemiologice la nivel european şi acces la tratament egal, cu sprijinul Institutului Cantacuzino - soluţia mea legislativă privind redeschiderea acestui veritabil brand de ţară a fost adoptată de Parlamentul României;
• 5. Susţinerea şi stimularea natalităţii - analize, consultaţii şi tratamente gratuite;
• 6. Interzicerea drogurilor de sinteză, etnobotanice, la nivel european - proiectul meu de lege a fost primul adoptat de Parlamentul României;
• 7. Implementarea cât mai rapidă a Mecanismului european de protecţie civilă, adică ce presupune înfiinţarea unor noi capacităţi medicale, tehnice şi logistice, la nivel european, pentru a sprijini statele membre în situaţii de urgenţă.

Soluţia sănătoasă pe care o propunem este resuscitarea viziunii iniţiale a acestei Uniuni privind libertatea, egalitatea şi prosperitatea tuturor.

Demersul meu are ca obiectiv prosperitatea noastră ca ţară şi popor în Europa.

Doamna Raluca Turcan:

"Bugetul ruşinii naţionale ne poate arunca în recesiune, până la finalul anului!"

Toate datele cuprinse în execuţia bugetară confirmă pe deplin ceea ce PNL a avertizat cu ocazia adoptării bugetului de stat pentru anul 2019 - bugetul PSD-ALDE este un buget nerealist, construit pe date statistice manipulate, cât să ascundă gunoiul sub covor.

Suntem în luna mai şi, chiar dacă a întârziat să facă publice datele bugetare pentru primele 3 luni, nici măcar Ministerul Finanţelor Publice nu mai poate ascunde eşecul economic total al Guvernului PSD-ALDE! Abia acum înţelegem de ce Dăncilă şi Teodorovici ne împrumută cu miliarde de euro lunar, la dobânzi uriaşe, pentru că banii lipsă la buget cresc de la o lună la alta, asigurându-se doar minima funcţionare a statului, fără să se facă niciun fel de investiţii.

Numai în primele 3 luni, deficitul bugetului general consolidat a urcat la cea mai mare valoare de la criza economică şi până în prezent, fiind de 5,48 miliarde lei, adică 0,54% din PIB, mai mare cu un miliard chiar şi faţă de anul trecut. Grav este faptul că acest deficit provine dintr-o lipsă de 4 miliarde lei de la bugetul de stat, dintr-o lipsă de 1,6 miliarde lei la bugetul de pensii - şi pensiile încă nu s-au majorat - şi din faptul că la fondul de sănătate lipseşte deja peste un miliard de lei. Dimensiunile dezastrului bugetar ar fi fost şi mai mari dacă bugetele administraţiilor locale nu ar fi înregistrat un excedent de 3,4 miliarde lei, iar primăriile şi consiliile judeţene nu ar plăti acum servicii sociale pe care ar trebui să le plătească bugetul de stat.

Uitându-ne peste cifrele Guvernului, nu putem să nu remarcăm că execuţia bugetului pentru anul 2019 poate fi un factor de risc, care poate arunca economia în recesiune până la sfârşitul anului. Cheltuielile cu investiţiile au scăzut cu peste 20% faţă de anul 2018, devoalând minciuna PSD-ALDE că anul acesta este un an al investiţiilor. Veniturile din fonduri europene aferente cadrului financiar 2014-2020 sunt mai mici cu 467 de milioane. Cheltuielile cu dobânzile pentru împrumuturile făcute de Teodorovici au explodat, fiind mai mari cu 15,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ordonanţa nr. 114 nu a produs efecte favorabile nici măcar în domeniul construcţiilor, adică acolo unde s-au introdus facilităţi, pentru că acesta este tot mai afectat de şomaj tehnic şi de o restrângere severă de activitate.

Solicit demisia cuplului toxic pentru România Teodorovici-Vâlcov. Ei sunt autorii acestor riscuri uriaşe pentru economie.

Solicit, în mod imperativ, Guvernului să deblocheze imediat cheltuielile pentru investiţii publice, atât la nivel central, cât şi la nivelul primăriilor şi consiliilor judeţene.

Solicit Guvernului Dăncilă să acceseze cât mai repede cu putinţă fondurile europene gratuite, singurele pe care se bazează modernizarea infrastructurii de transporturi, a serviciilor de sănătate şi a educaţiei din România.

Domnul Viorel Stan:

"9 mai, Ziua Europei"

În fiecare an, pe data de 9 mai, se celebrează Ziua Europei, o zi în care sărbătorim pacea şi unitatea, o zi în care milioane de oameni sărbătoresc comunitatea europeană, o zi în care ne bucurăm de faptul că România face parte din Uniunea Europeană şi noi suntem cetăţeni europeni.

Pe 9 mai, în 1950, ministrul francez de externe de la acea vreme, Robert Schuman, propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune. În acest fel se putea controla un viitor conflict militar. Propunerea de la acea vreme însă este considerată şi acum ideea de la care a pornit Uniunea Europeană.

Mai apoi, pe 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris. Acesta instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului, CECO, între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. În anul 1957, tot aceste state au semnat Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană, CEE, cunoscută şi sub numele de Piaţa Comună, şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, CEEA, astăzi EURATOM). Cele două tratate de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

Procesului de integrare economică i s-a alăturat şi cel de integrare politică a statelor membre. Ulterior, acestei construcţii europene i s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca, în 1973. Mai apoi, Grecia - 1981, Spania şi Portugalia - 1986, Suedia, Austria şi Finlanda - 1995. În 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria. În anul 2007, Bulgaria şi România, iar în 2013, Croaţia.

Cam aceasta ar fi, pe scurt, istoria Europei. Decizia sărbătoririi chiar pe data de 9 mai a Zilei Europei a fost luată în 1985, în cadrul Consiliului European de la Milano. De atunci, toate ţările membre marchează Ziua Europei.

Ziua Uniunii Europene nu înseamnă numai ziua în care a luat fiinţă proiectul european. Este o zi a bucuriei de a fi împreună, o zi a voinţei de solidaritate, o zi a marii comunităţi din care fac parte toţi cetăţenii Uniunii Europene.

Dacă ne referim la statistici, peste 65% dintre români consideră că aderarea la Uniunea Europeană a adus avantaje. De asemenea, procentul românilor care se consideră cetăţeni europeni este de peste 70%. Cu ce asociază românii Uniunea Europeană? În primul rând, cu dreptul la liberă circulaţie - 84%, cu democraţia şi drepturile omului - 72,7%, cu pacea cu ţările vecine - 72,4%. În plus, 63% dintre respondenţi asociază Uniunea Europeană cu dezvoltarea economică, 59% cu locurile de muncă, 59% cu lupta împotriva corupţiei şi 54% cu exploatarea resurselor naturale.

De asemenea, peste 67% dintre români văd UE ca un furnizor de securitate şi siguranţă pentru România. Mulţi români sunt siguri că prezenţa României în Uniunea Europeană o fereşte de eventuale incidente şi o face mult mai sigură. De altfel, una dintre cele mai importante caracteristici ale Uniunii Europene este că menţine pacea dintre statele membre.

Concluzia este că românii asociază Uniunea Europeană numai cu elemente pozitive. Uniunea Europeană le-a oferit şansa să poată avea legături cu statele europene, în special faptul că nu mai au nevoie de viză sau de paşaport, fiindu-le deschise nişte căi pe care în lumea de dinainte de 2007 nu le aveau.

În plus, prin oferirea fondurilor de dezvoltare, UE oferă României posibilitatea de a se dezvolta frumos. Românii au câştigat un trai mult superior faţă de perioada dinainte de aderarea la UE. Economia a crescut, investiţiile s-au dublat, salariile au crescut. Uniunea Europeană le-a adus românilor prosperitate şi democraţie, oferindu-le şansa de a trăi în pace, după epoci întregi de războaie.

Intrarea în Uniunea Europeană a fost unul din cele mai bune lucruri care i s-au putut întâmpla României, pe care noi, românii, trebuie să ne străduim să-l păstrăm şi să-l preţuim.

De Ziua Uniunii Europene le urez la mulţi ani tuturor cetăţenilor care îşi duc viaţa în cadrul acestei comunităţi atât de frumoase şi de importante!

Doamna Viorica Cherecheş:

"Sănătatea românilor nu mai poate fi negociată şi nici folosită ca intrigă, pentru a obţine voturi în campaniile electorale"

Medicilor şi asistenţilor medicali, pregătiţi în ani lungi şi grei de studiu pentru a se îngriji de sănătatea bolnavilor din spitale, le sunt călcate în picioare demnitatea, profesionalismul şi dăruirea de ministrul sănătăţii, intrat în campanie electorală.

Un contabil care "manevrează" cifrele pentru a ajunge la un total satisfăcător nu ştie ce înseamnă o gardă petrecută sub presiunea zecilor de bolnavi şi aparţinători care aşteaptă de la medic puteri divine, nu ştie ce înseamnă să pregăteşti kilometri de documente pentru a obţine acreditarea unui spital, sau a fi umilit de către un funcţionar care îl trage la răspundere că nu a trecut numele asistentului medical pe coşul de deşeuri.

Neprofesioniştii nu au loc în sănătate, pentru că în acest domeniu rezultatele sunt cuantificate în vieţi omeneşti salvate, în speranţe redate sau în dezamăgiri cu impact răvăşitor.

Sistemul sanitar din România are nevoie urgentă de tratament, pentru că este în agonie. Un sistem sănătos trebuie gestionat de un profesionist care stăpâneşte domeniul foarte bine şi care nu caută în miez de noapte să surprindă şi să penalizeze greşelile celor care muncesc, ci să îndrepte eventualele carenţe, pentru ca actul medical să fie unul de calitate în spitalele din România.

Un ministru care îşi depăşeşte atribuţiile, impunând criterii de selecţie ale medicilor şi care face controale "noaptea ca hoţii", nu are ce să caute în sănătate. Exerciţiile de imagine, plătite pe banii Ministerului, aduc grave prejudicii profesioniştilor din Ministerul Sănătăţii. Bolnavii îşi pierd încrederea într-un sistem medical văduvit în fiecare zi de lipsa medicamentelor şi a aparaturii medicale de înaltă performanţă care, şi dacă există, este nefuncţională, neautorizată şi prăfuită.

Medicii profesionişti şi personalul medical sunt umiliţi de un funcţionar numit politic să decidă vremelnic sănătatea a milioane de români.

Românii au nevoie de spitale noi, de spitale renovate, dar politicile de sănătate din Programul de guvernare au rămas doar pe hârtie, cu termene amânate de la un an la altul sau de la un cincinal la altul.

Apariţiile mediatice, în fiecare dimineaţă şi seară, ale ministrului sănătăţii, care vorbeşte nedocumentat şi fără a respecta o minimă conduită etică medicală, pun în pericol sistemul medical românesc şi nu compensează numărul bolnavilor care mor cu zile, aşteptând un vaccin sau o terapie specială.

Pentru aceştia răspunde cineva? Ne mândrim că suntem români, dar patriotismul afişat păleşte atunci când cei aflaţi la putere se confruntă cu o problemă de sănătate. Atunci tratamentele se fac în străinătate sau la spitale private la care nu au acces toţi românii.

Sănătatea a milioane de români nu mai poate fi negociată şi nici folosită ca intrigă, pentru a obţine voturi în campaniile electorale.

Românii sunt cetăţeni europeni şi au dreptul la servicii medicale de înaltă performanţă.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua Europei"

Data de 9 mai marchează Ziua Europei, iar anul 2019 conferă o importanţă majoră acestei zile, fiindcă oferă tuturor cetăţenilor europeni posibilitatea de a-şi alege reprezentanţii în Parlamentul European, în data de 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare.

Ziua Europei celebrează pacea şi unitatea în Europa. Data marchează ziua istorică în care a fost pronunţată Declaraţia Schuman, când, în cadrul unui discurs ţinut la Paris în 1950, ministrul francez al afacerilor externe de atunci, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture posibilitatea izbucnirii unui nou război între naţiunile Europei. Viziunea sa era de a crea o instituţie europeană care să centralizeze şi să gestioneze producţia de cărbune şi oţel, propunere considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Pentru România, această zi mai reprezintă Ziua Independenţei, proclamată în 1877, şi victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, în 1945.

Prin intermediul acestei declaraţii politice, doresc să transmit mesajul - La mulţi ani, Europa!

De asemenea, aş dori să-i încurajez pe cetăţenii români să meargă la votul din 26 mai şi să îşi aleagă reprezentanţii în Parlamentul European, deoarece deputaţii europeni vor avea puterea de a decide cu privire la chestiuni care ne afectează viaţa zi de zi şi pot lupta pentru a o îmbunătăţi.

Domnul Dănuţ Bica:

"Gara Regală din Curtea de Argeş, perla Căilor Ferate Române, lăsată să se prăbuşească de guvernele PSD-ALDE"

Gara din Curtea de Argeş a fost inaugurată pe 27 noiembrie 1898, dată la care a avut loc şi punerea în circulaţie a căii ferate Piteşti-Curtea de Argeş. A fost construită în mai puţin de unsprezece luni, la cererea Regelui Carol I, după planurile cunoscutului arhitect francez Andre Lecomte de Nouy, acelaşi care restaurase şi Mănăstirea Curtea de Argeş. Coordonatorul întregului ansamblu de lucrări feroviare din zonă - linia Piteşti-Curtea de Argeş, superbele gări din Bascov, Merişani, Băiculeşti şi Curtea de Argeş şi alte elemente de construcţie specifice - a fost eminentul inginer Elie Radu, un adevărat artizan al Căilor Ferate Române.

Clădirea Gării din Curtea de Argeş a fost declarată monument de arhitectură, având un design care o face să fie unică în România. Este o construcţie extrem de frumoasă, realizată după un model original francez, combinat cu elemente în stil neoromânesc, dar împodobită şi cu decoraţiuni care duc cu gândul la palatele din Andaluzia.

Gara a fost înfiinţată şi cu scopul de a înlesni deplasarea membrilor familiei regale la Mănăstirea Curtea de Argeş, după alegerea acesteia ca necropolă regală de către Regele Carol I. A primit supranumele de "Gară Regală", pentru că toţi suveranii României înmormântaţi la Curtea de Argeş, cu excepţia lui Carol al II-lea, au fost aduşi în oraş cu trenul.

În perioada premergătoare anului 1989, din Gara Curtea de Argeş se expediau circa 40.000 de tone de mărfuri şi plecau 40.000-45.000 de călători lunar.

În prezent, Gara se află în subordinea Regionalei CFR Craiova şi este funcţională, la un nivel foarte redus, doar pentru transportul de persoane. Deşi este o bijuterie arhitecturală şi este amplasată la confluenţa unor drumuri importante, această clădire, care are o simbolistică specială atât pentru municipiul Curtea de Argeş, cât şi pentru istoria ţării noastre, din cauza neglijenţei autorităţilor a ajuns într-o avansată stare de degradare. Tencuiala de pe pereţi este în multe locuri căzută, plouă prin acoperiş, ceasul Paul Garnier, amplasat pe faţada dinspre peroane, asemănător celui din Gara Centrală din Paris, nu mai funcţionează, maiestuosul candelabru de cristal care lumina sala de aşteptare, încăpere în care se ţineau cele mai frumoase baluri ale vremurilor de odinioară, a fost transferat la Regionala CFR Craiova, Gara din Curtea de Argeş pierzând astfel un element decorativ excepţional, o mărturie a unei epocii unice în istoria ţării, cea a Regalităţii.

Pentru a nu se vedea în ce hal a ajuns perla Căilor Ferate Române, în luna decembrie 2017, cu ocazia funeraliilor Regelui Mihai I, pereţii exteriori ai acesteia au fost acoperiţi cu mesh-uri. A trecut tristul eveniment, au plecat televiziunile, au plecat şi guvernanţii, iar argeşenii au rămas cu nişte pânze care în prezent sunt parţial desprinse, atârnând dizgraţios pe una dintre cele mai reprezentative clădiri pentru istoria noastră modernă.

În acest context, consider că reabilitarea Gării Regale din Curtea de Argeş, singurul oraş regal din ţară, şi menţinerea sa în circuitul feroviar, dar şi în cel turistic, constituie o obligaţie morală, dar şi cel mai potrivit omagiu care poate fi adus făuritorilor României Mari. Au fost iniţiate mai multe proceduri de achiziţie a serviciilor de reabilitare şi restaurare a clădirii, care nu au avut nicio finalitate până în ziua de astăzi. Primăria Municipiului Curtea de Argeş şi-a exprimat în ultimii ani dorinţa de a prelua Gara în administrare, cu asigurarea că va păstra destinaţia clădirii, dar şi cu promisiunea refacerii ei.

Din păcate, şi aceste demersuri au rămas la faza de intenţii. Din aceste motive, de peste 2 ani mă lupt să conving Guvernul să realizeze acele investiţii care sunt absolut necesare pentru restaurarea superbei clădiri. Am transmis interpelări repetate miniştrilor de resort şi am propus amendamente în acest sens, cu ocazia adoptării Legii bugetului de stat pentru anii 2018 şi 2019, care, din păcate, au fost respinse prin vot de parlamentarii PSD şi ALDE.

Cei puşi de Liviu Dragnea să conducă ţara nu sunt numai incompetenţi, sunt şi cinici. Domnul Ministru Cuc s-a plimbat recent cu un tren spre litoral. De ce nu se urcă şi într-unul care merge de la Bucureşti la Curtea de Argeş? Ar putea astfel să înţeleagă că Gara Regală din Oraşul Basarabilor nu este o haltă pe traseul unui tren local, ci un simbol al modernizării României. La funeraliile Majestăţii Sale Mihai I, mulţi demnitari ai PSD şi ALDE s-au înghesuit să se fotografieze la Curtea de Argeş, promiţând că vor reabilita în cel mai scurt timp clădirea realizată în cea mai glorioasă perioadă din istoria ţării noastre. A trecut un an şi jumătate de atunci şi nu au făcut nimic, aşa cum pe noi, românii, ne consideră tot un nimic.

Domnule Dragnea, noi nu suntem o naţiune de nimic! Dacă Guvernul dumneavoastră se tot laudă că 2019 va fi un an al investiţiilor, nu îi cer să mute Carpaţii din loc, ci, în condiţiile în care a demonstrat că este incapabil să implementeze proiecte noi de infrastructură, măcar să restaureze şi să conserve ceea ce au construit înaintaşii noştri, adică cele mai importante clădiri de patrimoniu, printre care, la loc de cinste, se regăseşte şi Gara Regală din Curtea de Argeş.

Domnul Costel Lupaşcu:

"Continuăm investiţiile în sănătate, în judeţul Botoşani"

În programul de guvernare al PSD, sănătatea reprezintă un obiectiv de interes naţional. Vineri, 3 mai 2019, am fost prezent la semnarea contractul de finanţare, în valoare de peste 1,5 milioane euro, aferent Proiectului "Modernizare, extindere, dotare a Unităţii de Primiri Urgenţe. Prin implementarea acestui proiect, va creşte calitatea serviciilor medicale de urgenţă pentru cetăţenii judeţului Botoşani. Un număr mai mare de pacienţi vor putea primi servicii medicale de urgenţă, iar personalul UPU va avea noi dispozitive şi echipamente medicale performante.

Proiectul a fost depus de Consiliul Judeţean Botoşani în cadrul POR 2014-2020, Axa Prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale, Operaţiunea 8.2.B: Unităţi de Primiri Urgenţe, având ca obiectiv general îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei îngrijirii spitaliceşti de urgenţă în Regiunea Nord-Est în general, si în judeţul Botoşani, în particular, prin modernizarea, extinderea şi dotarea cu echipamente medicale performante a Unităţii de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani. Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

• Modernizarea, extinderea şi dotarea cu aparatură medicală performantă a UPU din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani;
• Reducerea ratei internărilor acute în Spitalul de Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani, de la 28,73% la nivelul anului 2017, la 28,12% la finalul primului an de implementare a proiectului, ca urmare a implementării măsurilor de modernizare, extindere şi dotare a UPU;
• Extinderea corpului de clădire A din cadrul UPU cu un corp având regim de înălţime P+1, cu o suprafaţă construită la sol de 324,60 mp şi o suprafaţă construită desfăşurată de 708,50 mp;
• Modernizarea unei suprafeţe de 930,80 mp construcţie existentă - Corp A - din UPU, prin reconfigurarea spaţiilor, prin recompartimentare şi măsuri de eficientizare energetică;
• Realizarea unei copertine pentru UPU, în suprafaţă de 240,5 mp;
• Dotarea UPU cu 8 echipamente medicale performante, precum şi cu elemente de mobilier şi dispozitive medicale, care vor contribui în mod direct la îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei îngrijirii spitaliceşti de urgenţă.

Proiectul are o valoare totală de 6.775.001,13 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată Uniunii Europene şi Guvernului României este de 6.639.501,11 lei, iar contribuţia Consiliului Judeţean Botoşani, în calitate de beneficiar al finanţării, este de 135.500,02 lei.

Totodată, în calitatea mea de specialist în domeniul sănătăţii, voi continua să depun toate eforturile necesare pentru asigurarea unor condiţii cât mai bune pentru toţi pacienţii din judeţul Botoşani, dar şi pentru pacienţii din ţară. Se ştia foarte bine că există încă un deficit de echipamente medicale de înaltă performanţă în spitale, de aceea sunt convins că Guvernul Dăncilă, susţinut de majoritatea parlamentară PSD, va depune toate eforturile necesare pentru continuarea achiziţionării de echipamente medicale de înaltă performanţă pentru spitale. În acest fel, putem pune piatra de temelie a reconstrucţiei sistemului sanitar în jurul şi în interesul cetăţeanului.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

"Priorităţile politicilor de pe agenda strategică a instituţiilor europene, pentru următorii ani, vor fi stabilite la summitul organizat în ţara noastră de Ziua Europei, 9 mai. Eliminarea standardului dublu va fi dovada loialităţii celor vechi faţă de cei noi şi a maturităţii proiectului european"

Săptămâna aceasta, la Sibiu, se va desfăşura summitul care reuneşte toate statele membre ale Uniunii Europene. Această întrevedere a celor mai importante state europene are loc într-un moment extrem de dificil pentru Uniunea Europeană - Marea Britanie a votat ieşirea din UE, însă cadrul legislativ şi eventualele tratate cu spaţiul comercial european nu sunt clarificate. Lipsa de viziune în anumite probleme esenţiale, precum fenomenul imigraţiei, atitudinile eurosceptice din anumite state, dar şi mesajul european de unitate vin pe fondul unor dezacorduri şi o solidaritate din ce în ce mai scăzută între statele europene, realităţi care trebuie îmbunătăţite.

În cadrul acestui eveniment se va discuta următoarea agendă strategică a UE, din perioada 2019-2025, printre care aspecte importante sunt: libertatea, securitatea şi justiţia la nivelul UE; statutul UE, ca actor pe piaţa mondială; creşterea economică şi competitivitatea Europei, în faţa celorlalte mari puteri asiatice sau americane; autonomia şi protejarea cetăţenilor europeni, indiferent de zona de provenienţă.

Este un moment oportun pentru dezbaterea viitorului european în anumite aspecte esenţiale pentru conceptul european, întrucât în aceeaşi perioadă celebrăm şi Ziua Europei, o zi a reflectării la istoria şi civilizaţia din acest spaţiu, precum şi la unitatea şi valorile promovate de proiectul european încă de la înfiinţarea sa. Ambele instituţii europene constituie moment de celebrare în această săptămână. Pe data de 5 mai celebrăm fondarea Consiliului Europei, iar pe 9 Mai celebrăm Ziua Europei, cunoscută ca Ziua Schuman, deoarece ne aduce aminte de declaraţia memorabilă a ministrului francez de externe, Robert Schuman, prin care s-au unit industriile de oţel şi cărbune ale Franţei, Germaniei de Vest şi ale altor state, ducând la crearea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului. Ducând mai departe ideea lui Robert Schuman de la 1950, în 1951 se alăturau proiectului şi alte state, semnând Tratatul de la Paris, iar în 1957, prin Tratatul de la Roma, se înfiinţa Comunitatea Economică Europeană sau Piaţa Comună Europeană, dar şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, toate intrând în vigoare la începutul anului 1958. Trebuie să ne reamintim cu toţii, mai ales în această perioadă, de principiile Uniunii Europene şi de pilonii săi fundamentali, pentru că numai aşa vom putea combate atitudinile neîncrezătoare în viitorul Europei.

Statele cu o tradiţie îndelungată în cadrul Uniunii Europene trebuie să reflecteze asupra faptului că dezvoltarea şi continuitatea spiritului european se bazează pe cooperare şi participare comună la deciziile fundamentale ale politicilor europene. Eliminarea standardului dublu va fi dovada loialităţii celor vechi faţă de cei noi şi a celor puternici faţă de cei slabi şi a maturităţii proiectului european. Suntem conştienţi cu toţii că sunt necesare strategii regândite, proiecte care să-i implice pe toţi în aceeaşi măsură, precum şi soluţii inovatoare care să asigure continuitatea şi să sporească încrederea într-o comunitate europeană matură şi solidă şi care trebuie să îşi reia misiunea de lider global.

La mulţi ani, Europa! La mulţi ani tuturor cetăţenilor europeni!

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Continuăm partea a doua a şedinţei noastre şi vă anunţ că din totalul celor 329 de deputaţi sunt prezenţi un număr de 185 deputaţi.

Au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru astăzi, 7 mai; programul de lucru pentru perioada 6-11 mai; lista rapoartelor depuse în perioada 24 aprilie - 7 mai; informare cu privire la iniţiativele înregistrate la Cameră.

Continuăm dezbaterile.

Numai puţin, vă dau cuvântul, pe procedură.

Vă anunţ că Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 88¹- art. 88⁸ din Legea nr. 304 - termenul pentru dezbatere şi vot final este depăşit. Propunerea se consideră adoptată în data de 26 aprilie.

Procedură, domnul Şerban, de la PSD.

Şi apoi domnul Bulai.

Vă rog.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să supuneţi votului următoarele modificări la ordinea de zi.

Proiectul 1 de pe ordinea de zi. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor; PL-x 734/2018 devine punctul 25.

Domnul Florin Iordache:

La ce poziţie pe ordinea de zi?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Unu. Şi îl mutăm la 25.

Domnul Florin Iordache:

Să-l mutăm. Deci este vorba de PL-x 734. Propuneţi să fie mutat pe poziţia 25, da?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Da, da.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Să înceapă votul.

68 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă, 19 abţineri, un coleg nu şi-a exprimat votul. Adoptată.

Mai departe, vă rog.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Proiectul 13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; Pl-x 209/2019 - retrimitere la comisii pentru corelări legislative.

Domnul Florin Iordache:

Comisia...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Termen - o săptămână.

Domnul Florin Iordache:

Cât? Două săptămâni?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Una.

Domnul Florin Iordache:

Comisia pentru administraţie, Comisia pentru industrii şi Comisia juridică, da?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul.

Poziţia 13, vă rog să votaţi.

114 voturi pentru, doi colegi nu şi-au exprimat votul. Adoptat.

Mai departe. PSD... nu mai aveţi.

Domnul Bulai, vă rog. Tot procedură, da?

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Hristos a înviat!

Domnule preşedinte,

Stimaţi lideri de grup,

Săptămâna trecută a fost Ziua internaţională a libertăţii de expresie. Aseară a fost Gala pentru libertatea de expresie, în Bucureşti, organizată de ActiveWatch.

Acum două luni am votat în Parlament Comisia de anchetă pentru TVR.

Domnule preşedinte, când dăm drumul la această comisie de anchetă?

Doamna Doina Gradea a dat în judecată Comisia de etică a TVR. Este un mare haos acolo.

Pe această cale, vă amintesc că am votat împreună această comisie de anchetă şi aştept un răspuns din partea Biroului permanent, de începere a acestei comisii de anchetă parlamentară.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg, răspunsul îl puteţi primi în cadrul comisiei. Fiecare grup parlamentar şi-a desemnat un număr de colegi. Şi în Biroul permanent, cel mult, putem aveam o discuţie, dacă liderul grupului dumneavoastră, la discuţia în Comitetul liderilor...

Mai mult, în Biroul permanent noi am aprobat. Aveţi o componenţă şi o ordine de zi. Mai departe...

Domnul Iulian Bulai:

Atunci, mă adresez preşedintelui ales al acestei comisii...

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Domnul Iulian Bulai:

... domnului lider de grup de la PSD.

Haideţi să dăm drumul la această comisie! Ce mai aşteptăm?

Domnul Florin Iordache:

Bun. Deci colegii... excede plenului. Colegii din Comisia specială...

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Iulian Bulai:

Deci o să convocaţi Comisia...

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg, vă mulţumesc.

Domnule Bulai, mulţumesc.

Discutaţi instituţional cu colegii membri ai comisiei înfiinţate.

Vă rog, doamna Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Tot pe procedură. Aş dori să supuneţi votului plenului introducerea pe ordinea de zi a Pl-x 166/2018 - proiectul USR pentru abrogarea pensiilor speciale.

Vă cer lucrul acesta de la începutul lunii februarie, de când am început această sesiune. Să discutăm, să introducem pe ordinea de zi, să dezbatem, aici, în plenul Parlamentului, acest proiect.

Ştiţi foarte bine că avem un sistem bolnav, aş spune, de pensii, în care toată lumea contribuie la fel, dar unii primesc mai mult. Unii, mai cu moţ.

Cea mai mare pensie specială este de peste 54.000 de lei pe lună, în condiţiile în care avem pensionari în ţara aceasta care trebuie să trăiască lunar cu 600 de lei.

Cum explicaţi dumneavoastră, dacă sunteţi atât de buni, sunteţi atât de mărinimoşi, cum explicaţi dumneavoastră aceste diferenţe enorme de pensii şi faptul că nu vreţi să introduceţi pe ordinea de zi acest proiect, să-l putem dezbate? Îl ţineţi la sertar de mai bine de un an de zile. De fiecare dată când vă cer acest lucru, în Biroul permanent, vă opuneţi cu obstinaţie.

Şi, atunci, de ce nu vreţi să vedem şi noi, cu toţii, cum vă poziţionaţi dumneavoastră faţă de acest proiect de lege?

De ce să-l ţineţi blocat la sertar? Am putea să-l introducem pe ordinea de zi. Şi, dacă nu doriţi să renunţaţi la sistemul acesta, puteţi să votaţi împotrivă. Dar haideţi să-l dezbatem aici, în plenul Parlamentului!

Domnul Florin Iordache:

Sunt întru totul...

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Îl supuneţi votului?

Domnul Florin Iordache:

Nu, doamnă.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

De ce, domnule preşedinte?

Domnul Florin Iordache:

V-am ascultat. Vă răspund.

Vă mulţumesc.

Treceţi în bancă şi vă răspund.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da, dar am făcut o solicitare.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Doamnă, solicitările trebuie făcute regulamentar.

Solicitarea dumneavoastră, atât timp cât nu avem un raport şi când toate grupurile parlamentare... repet, liderii de grup... suntem în procedura în care ordinea de zi a plenului a fost adoptată - cred că cunoaşteţi, regulamentar - de Comitetul liderilor.

La Comitetul liderilor, dumneavoastră puteţi solicita introducerea, chiar şi fără raport, aşa cum solicitaţi dumneavoastră acum.

Din păcate, Comitetul liderilor nu v-a aprobat această solicitare, şi în aceste condiţii nu am ce să introduc pe ordinea de zi.

Mergeţi, în continuare, la Comitetul liderilor, convingeţi Comitetul liderilor să fie de acord cu introducerea, chiar şi fără raport, şi atunci putem sta de vorbă.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte,

Dumneavoastră...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Vă rog, doamnă. Eu...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte,

Dumneavoastră ştiţi foarte bine că plenul este suveran. Şi în momentul în care Comitetul liderilor de grup are o anumită majoritate, PSD-ALDE, iată că acest proiect nu este introdus pe ordinea de zi. Nici pentru că... colegii de la minorităţi şi cei de la UDMR nu susţin introducerea acestui proiect în dezbatere.

Blocaţi acest proiect în Biroul permanent.

Şi, atunci, pentru că plenul este suveran, eu vă propun să supuneţi acest proiect votului plenului. Trebuie să-l introducem pe ordinea de zi, să-l dezbatem aici. Pentru că o mână de oameni din Biroul permanent se opun de fiecare dată ca noi să dezbatem acest proiect de lege. Nu se poate să-l ţineţi blocat la sertar doar pentru că aveţi dumneavoastră puterea, care oricum este vremelnică.

Dar, totuşi, noi suntem aici trimişi de nişte oameni. Trebuie să ne exercităm puterea de a propune proiecte de lege, de a le dezbate aici, şi dumneavoastră vă opuneţi. Nu se poate aşa ceva. Sunt proiecte şi ale PSD care intră pe ordinea de zi la fiecare şedinţă de plen, pentru că aşa doriţi dumneavoastră.

Haideţi să-l introducem pe ordinea de zi! Nu vă costă absolut nimic.

Foarte mulţi oameni din societate s-au exprimat cu privire la aceste pensii speciale şi la faptul că sistemul acesta trebuie oprit. Trebuie să-i punem capăt.

Aşa că vă rog să introduceţi pe ordinea de zi acest proiect de lege, supunându-l încă o dată votului plenului Camerei Deputaţilor, aşa cum este normal să faceţi. (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc.

Treceţi în bancă!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Şi eu vă mulţumesc.

Dar aştept să spuneţi că-l supuneţi votului.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Treceţi în bancă, vă rog frumos.

V-am rugat frumos să treceţi în bancă.

V-am ascultat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Veţi supune votului acest proiect de lege?

Domnul Florin Iordache:

Nu, doamnă.

Vă rog frumos, treceţi în bancă, citiţi art. 38.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Dar, domnule preşedinte, este un abuz faptul că dumneavoastră...

Domnul Florin Iordache:

Da, doamnă, este un abuz că...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... nu...

Domnul Florin Iordache:

... respect Regulamentul.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... nu respectaţi Regulamentul, pentru că... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc.

V-am rugat frumos să treceţi în bancă.

Vă mulţumesc mult.

Art. 38 lit. c) - mergeţi la Comitetul liderilor. Acolo se aprobă ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PH CD 16 /2019.

Suntem la poziţia 3, este proiectul 16.

Începem dezbaterea.

Dacă la titlu sunt intervenţii? Nu.

Dacă la preambul sunt intervenţii?

La articolul unic, intervenţii? Nu. Rămâne la votul final.

7. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; poziţia 7; Pl-x 316/2018/2019.

Avem 9 amendamente admise, două respinse.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

În aceste condiţii, o invit pe doamna preşedinte Gavrilă, preşedintele Comisiei pentru învăţământ.

Vă rog, prezentaţi raportul.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În baza prevederilor art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia noastră a primit spre dezbatere în fond Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei nr. 1, PL-x 316, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a cererii preşedintelui României.

Legea respectivă se referă la numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ, în funcţie de nivelul de studiu. Se instituie obligativitatea acordării de către instituţiile de învăţământ superior a unui număr de cel puţin 10 locuri bugetate, garantate, pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat, proveniţi din sistemul de protecţie socială. Se înfiinţează compartimente de consiliere parentală pentru familiile elevilor care au săvârşit acte de violenţă psihologică şi consiliere pentru elevi, astfel încât cei implicaţi să poată beneficia de evaluare şi asistenţă psihologică de specialitate.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În recomandările, şi aprecierile, şi solicitarea Preşedintelui, de reexaminare a legii, se fac trimiteri la dispoziţiile art. 1 pct. 4 din legea trimisă la promulgare, care are ca obiect modificarea art. 66 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale. Se consideră că aceste modificări atrag după sine alte modificări ale dispoziţiilor legii, în caz contrar apărând contradicţii cu prevederile art. 65.

De asemenea, se consideră că forma legii transmisă spre promulgare creează situaţia conform căreia o reglementare stabilită expres la nivel de lege, legislaţie primară, este aprobată prin ordin de ministru, la nivel de legislaţie secundară.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 5 martie 2019, Comisia a propus cu 11 voturi pentru şi 9 abţineri aprobarea în parte a cererii de reexaminare a legii şi adoptarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale, cu modificările din anexă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dezbateri generale, Grupul PNL, doamna Cherecheş.

Vă rog.

Doamna Florica Cherecheş:

Grupul PNL susţine cererea preşedintelui, de reexaminare a acestui proiect de lege, dar va vota împotriva legii, aşa cum a fost ea modificată şi aşa cum prevede raportul Comisiei pentru învăţământ, pentru că este acolo o problemă. Şi anume, propunerea privind stabilirea numărului de ore, la clasă, în funcţie de vârstă, direct în Legea educaţiei naţionale. Acest lucru nu se justifică, pentru că numărul de ore pentru fiecare disciplină în parte se stabileşte prin planul-cadru de învăţământ, se aprobă prin ordin de ministru, şi nu prin lege.

Cum facem atunci cu şcolile vocaţionale? Cele care au clase intensive? Cu clasele cu predare în limbile minorităţilor, unde numărul de ore este deja mai mare decât restul elevilor? Profesorii vor fi nevoiţi să-şi diminueze norma, unii vor fi disponibilizaţi.

Dar marea problemă este că nu acesta este modul de a face, de a stabili numărul de ore.

Am depus un amendament, noi, Grupul PNL, de eliminare a acestei modificări şi de păstrare a formei iniţiale, prevăzute de Legea educaţiei naţionale, dar, din păcate, comisia l-a respins.

Din acest motiv, noi vom vota împotriva acestei legi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă.

Dacă celelalte grupuri parlamentare au intervenţii? Nu.

Avem nouă amendamente admise şi două amendamente respinse.

La titlul legii. Dacă sunt intervenţii? Nu.

Dacă la cele două amendamente respinse sunt intervenţii?

La art. 56¹. Se susţine? Nu.

La art. 66. Dacă se susţine eliminarea art. 66? Nu.

De la 1 la 9?

În aceste condiţii, rămâne la votul final. Are caracter organic.

Poziţia 8. Proiectul de Lege pentru abrogarea art. II din Legea nr. 231/2018 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 160/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Este vorba de colegii de la UDMR. Din toate grupurile parlamentare, de fapt.

Raport comun, Comisia...

Da, domnul preşedinte Stănescu, raport comun, Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică.

Domnul Alexandru Stănescu:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru abrogarea art. II din Legea nr. 231/2018 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru abrogarea art. II din Legea nr. 231/2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat propunerea legislativă, în şedinţa din data de 20 martie 2019.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. II din Legea nr. 231/2018 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru abrogarea art. II din Legea nr. 231/2018 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, în forma prezentată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu avem amendamente.

Dacă sunt dezbateri generale din partea colegilor? Nu sunt dezbateri.

Raportul neavând amendamente...

Are caracter ordinar. Legea rămâne la votul final.

Poziţia 9. Proiectul de Lege privind statutul personalului feroviar; PL-x 37/2017.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu. Nu.

Îl invit pe domnul preşedinte Solomon. Raport comun - Comisia pentru muncă şi Comisia pentru transporturi.

Domnule preşedinte Solomon, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal privind instituirea unor dispoziţii speciale pentru personalul din sectorul feroviar, ţinând cont de specificul activităţii, precum şi de responsabilităţile în siguranţa circulaţiei feroviare sau cu metroul.

Membrii Comisiei pentru muncă au finalizat dezbaterile asupra proiectului, în şedinţa din 16 aprilie 2019, şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege.

Membrii Comisiei pentru transporturi au dezbătut şi finalizat proiectul de lege, în şedinţa din 23 aprilie 2019, şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege cu amendamente.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în 22 decembrie 2016, face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Prin urmare, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Bode, de la Grupul PNL, şi domnul Toma, de la PSD.

Vă rog, domnule Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Da, stimaţi colegi, calea ferată a fost, este şi va rămâne, indiferent de contextul politic, un sector strategic, atât din punctul de vedere al dezvoltării economice, cât şi din punctul de vedere al siguranţei naţionale.

Numai că ceea ce face PSD astăzi poate fi prezentat în următorul tablou. Calea ferată este... poate fi considerată un bolnav. Un bolnav care se află pe patul de spital. Iar cei care ar fi trebuit să îl trateze, cei care sunt responsabili cu a trata acest bolnav, în loc să-l trateze, vin, astăzi, şi îl îmbracă în haine scumpe, şi îl trimit acasă, că s-a făcut bine.

Nu, dragi colegi, nu aşa rezolvaţi problema pe calea ferată!

Personalul feroviar, da, merită o remuneraţie pe măsura importanţei activităţii lor. Numai că, în ultimii ani, cât aţi guvernat această ţară şi aţi răspuns inclusiv de ceea ce se întâmplă în sectorul feroviar, aţi pus constant în pericol acest sector.

Vă reamintesc faptul că avem 250 de milioane de euro disponibili, din fonduri europene, pentru material rulant nou. Nu aţi atras un cent din aceşti bani.

În ultimii ani, doar 23% din necesarul de finanţare pentru repararea infrastructurii feroviare a fost asigurat de guvernarea dumneavoastră.

În ultimii ani, doar 3% din necesarul de reînnoire a infrastructurii feroviare a fost asigurat de Guvernarea dumneavoastră.

Iar gradul de reînnoire al elementelor de infrastructură feroviară - poduri, podeţe, staţii, linii - este depăşit la peste 75%, 80%, 90% din aceste elemente, cu toate elementele care decurg de aici.

Ce faceţi dumneavoastră astăzi? Mai amăgiţi, din păcate, încă o categorie profesională pe care cinic o numiţi "a doua armată".

Cum pot spune altfel, când constat că veniţi cu derogări de la Legea nr. 263/2010 - Legea pensiilor -, cu derogări de la Codul fiscal, nu se prevede sursa de finanţare, şi, în final, ca să fie totul în regulă pentru dumneavoastră, unele prevederi le puneţi a intra în vigoare începând cu anul 2021, când dumneavoastră veţi fi istorie la guvernare.

Noi nu vom vota în favoarea acestui proiect. Grupul nostru parlamentar se va abţine de la vot.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Toma, vă rog.

Şi apoi domnul Moşteanu.

Domnul Ilie Toma:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Să ştiţi că nu este o derogare de la Legea pensiilor - Legea nr. 263 - sunt solicitările efective ale ceferiştilor, atât la nivel naţional, cât şi la nivel judeţean, acolo unde fiecare reprezentăm cabinetele parlamentare.

Vă spun că de când am obţinut acest mandat, de doi ani şi jumătate, cele mai mari solicitări, după siderurgişti şi mineri, le-am avut de la ceferişti.

La nivel judeţean, toate cabinetele parlamentare ale colegilor mei, Laurenţiu Nistor, Natalia Intotero, Toma Ilie, au fost invadate, efectiv, de reprezentanţii ceferiştilor. Şi nu o dată, de cel puţin 30 de ori, ca să vă spun, aşa, au venit în grupuri şi ne-au rugat: Votaţi o dată Codul ceferiştilor! Votaţi o dată şi îndreptaţi ceea ce, de ani de zile, temeiurile legislative au creat o breşă atât în sistemul de pensii, cât şi în sistemul de grupe care trebuiau să-şi primească drepturile.

Ceferiştii, unii, care erau la privat, nu-şi primeau drepturile la fel ca unii care erau la stat. Nu erau recunoscute grupa I de muncă, grupa a II-a, nu le erau recunoscute orele de noapte şi anumite drepturi şi anumite principii care le asigurau o siguranţă şi o securitate în serviciul dânşilor.

Vă mulţumesc foarte mult.

Şi apreciez eforturile domnului Adrian Simion, cu care discut de cel puţin un an de zile, când elaborăm acest cod al feroviarilor.

Şi mulţumesc pentru interes ministrului muncii şi protecţiei sociale, domnului Marius Budăi, dar şi doamnei Olguţa Vasilescu, pentru că a fost un proiect care s-a creat trei ani de zile, care a fost negociat şi discutat cu reprezentanţii feroviarilor.

Stimaţi colegi, vă rog mult să-i dăm un vot favorabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Discutăm astăzi despre un proiect de lege. Şi discutăm şi despre un mod de operare, clasic, al PSD şi al celor de la ALDE, prin care încearcă să-şi cumpere voturile unei categorii de cetăţeni, cu două săptămâni înainte de alegerile europarlamentare.

Stimaţi colegi, acest proiect este în Parlament din iunie 2016 şi, ca să vezi, ca o stranie coincidenţă, ajunge la vot final fix astăzi, cu foarte puţin timp înainte de alegeri.

O să amăgiţi o parte din ceferişti, că vreţi să-i ajutaţi. Însă o parte din ceferişti au înţeles ce aţi făcut 30 de ani. Pentru că n-aţi făcut nimic pentru CFR. (Vociferări.) Aţi îngropat CFR Călători. CFR Marfă va fi în insolvenţă la sfârşitul acestui an.

Le spuneţi acum că le daţi nişte bani în plus, şi jumătate dintre ei vor rămâne pe drumuri.

Mai mult decât atât, mergeţi şi intraţi şi peste privaţii din CFR, pe care nu i-aţi chemat la discuţii. Nu i-am văzut la discuţiile din Comisia pentru transporturi. N-au fost chemaţi. Şi stabiliţi acum cum ar trebui să-şi remunereze personalul.

O să fie încă o încercare de a dumneavoastră de a cumpăra această categorie de cetăţeni, de oameni buni. Marea lor majoritate - am cunoscut o parte dintre ei - îşi doreşte să aibă căi ferate performante. Dar asta nu se va întâmpla doar cumpărându-i cu ceva bani înainte de alegeri, ci punând miniştri competenţi, directori competenţi, făcând să funcţioneze ARF, de care spunea şi colegul, mai devreme.

Şi vom putea să ne apropiem cu o calitate a serviciilor, în câţiva ani de zile, cu reforme, de calitatea serviciilor din Vest.

Deci USR nu va susţine acest proiect de lege, astăzi. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Simionca, Grupul PMP.

Se pregăteşte domnul Benedek Zacharie, de la UDMR.

Domnul Ionuţ Simionca:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Când am discutat acest proiect legislativ, la grup, cu toţi colegii am fost de acord că personalul CFR trebuie susţinut. Aceşti oameni îşi riscă viaţa aproape în fiecare zi. Vedem cum deraiază trenuri, vedem cum sar de pe calea ferată, vedem cum se întâmplă tot felul de accidente. Vedem cum CFR e la pământ, cum spuneau şi colegii mei. Şi spunea foarte bine domnul preşedinte al comisiei, un bolnav al sistemului de transporturi.

Foarte important de ştiut este că putem să mărim salariile, putem să dăm beneficii, putem să le dăm oamenilor din CFR bani să-şi cumpere uniforme, dar dacă această instituţie se va închide - că, de fapt, e o instituţie, la volumul ei - şi dacă aceşti oameni nu vor mai avea locuri de muncă, ce se va întâmpla? Că CFR e falimentar.

Uităm că anul trecut am trecut o lege prin care Guvernul României era obligat să instaleze bariere la toate trecerile la nivel cu calea ferată. Dumneavoastră, cu toţii, aţi votat-o.

Vedem că în 2020 va veni termenul, cel de doi ani, în care toate barierele pentru trecerile la nivel cu calea ferată trebuiau instalate. Nu sunt instalate. Vedem cum românii îşi pierd viaţa. Vedem cum undeva, în Buzău, sunt accidente. Vedem altundeva, unde cei de la Căile Ferate ridică barierele cu mâna.

Păi, normal că aceşti oameni care se sacrifică trebuie să primească bani în plus, că-şi sacrifică viaţa în fiecare zi, şi-o riscă, nu ştii ce se întâmplă.

Deci CFR... trebuie dat un T₀, trebuie restructurat ca lumea, trebuie oameni implicaţi, şi nu îngropat, cum spuneau colegii mei, că de 30 de ani nu s-a făcut nimic pentru CFR.

CFR - Căile Ferate Române pot să facă infrastructura naţională pentru transporturi, se pot face noduri feroviare. Tot ce înseamnă transport de marfă se poate face pe CFR, dar trebuie bune intenţii şi trebuie dorinţă. Dorinţă de a face ceva.

Dacă scoateţi ochii personalului din CFR cu salarii mărite, nu aţi rezolvat problema, domnilor.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Grupul UDMR, vă rog, aveţi 5 minute.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este o propunere legislativă cu care eu, personal, nu am fost de acord. Dar nu rezolvă această propunere legislativă acest statut. Nu rezolvă problema sistemului CFR, nici nu o încurcă.

Este adevărat că peste 5.000 de persoane se vor pensiona. Întrebarea este cine va veni în locul lor. Pentru că, în paralel, ar trebui ca şcolile care au fost în subordinea CFR, acum câţiva ani, să existe din nou şi să pregătească oameni care să lucreze în acest sistem. Este nevoie de mecanici foarte mulţi.

Probabil, cu acest statut, cei mai mulţi o să se pensioneze, pentru că media de vârstă a mecanicilor din România, a mecanicilor de locomotivă, se apropie de 50 de ani. Conform acestui statut, ei se pot pensiona, undeva, la 52 de ani.

Deci ar trebui ca, în paralel, să ne ocupăm şi de aceste probleme, care sunt probleme reale ale întregului CFR. Că vorbim de CFR Călători, CFR Marfă sau dacă vorbim de impiegaţi de mişcare.

Deci este nevoie de un statut pentru ceferişti, trebuie susţinută această categorie cu ceva facilităţi, nu chiar cu toate care există în acest statut, dar trebuie să gândim şi pasul următor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Grupul PSD, domnul deputat Suciu.

Şi apoi doamna Vasilescu.

Domnul Matei Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest statut, acest proiect de lege, Statul feroviarilor, a fost un proiect pornit de la feroviari, de la personalul care munceşte, care lucrează în sistemul feroviar. Nu putem vorbi aici despre infrastructură, despre faptul că CFR Marfă, după părerea mea, este într-o situaţie economică şi managerială pe care nu i-o dorim, cu toţii. Vorbim aici despre personalul care lucrează, care activează în domeniul CFR-ului.

Noi, împreună cu acest personal, PSD, împreună cu ei, am gândit acest proiect de lege în 2016, aşa cum se spunea acolo.

Dacă a ajuns să-l votăm astăzi, şi în 26 mai noi avem un scrutin electoral, sigur colegii noştri de la USR ne pot acuza că este o măsură care aduce cumva recunoaştere din partea personalului CFR către candidaţii partidului nostru.

Dar, dragii mei, noi am prins în Programul de guvernare acest proiect. Noi am fost cei care am înţeles să dezbatem, să dezvoltăm şi să aprobăm, în definitiv, acest proiect de lege şi nu cred că dăunează cu ceva CFR-ului, în ansamblu, faptul că, în sfârşit, după atâţia ani, vine o recunoaştere din partea legislativului faţă de aceşti oameni cărora în permanenţă le-au fost refuzate majorările salariale. În permanenţă ei n-au putut fi consideraţi funcţionari publici, astfel încât să beneficieze de legea pe care am dat-o în iunie anul trecut. Astfel încât, după părerea mea, se impune cât mai urgent o reparaţie din punct de vedere al veniturilor, a condiţiilor de siguranţă pentru oamenii care dezvoltă în acest domeniu activitatea şi consider încă o dată că acest proiect de lege este unul pe care trebuie să-l trecem indiferent că dumneavoastră, găsind terţe motive care n-au nicio legătură cu personalul muncitor, invocaţi neacordarea votului.

Eu vă rog să vă gândiţi foarte bine şi să acordaţi un vot favorabil, pentru că marea masă de ceferişti aşteaptă de doi ani şi ceva acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Bode, un drept la replică sau care e problema?

Vă rog.

Haideţi, mai aveţi un minut.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mai avem un minut.

Nu este vorba de niciun drept la replică.

Stimaţi colegi,

Dacă tot veniţi la această tribună, vă rog să vă documentaţi. Mă refer aici la domnul Toma, mai exact.

Citez din raport, domnule deputat.

"Prin derogare de la prevederile Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, personalul feroviar beneficiază prin cumul de reducerea prevăzută la alin. (2) şi de reducerea vârstei standard de pensionare", şi textul curge.

Aşadar, prin derogare de la Legea pensiilor. Despre aceasta este vorba. De ce nu înţelegeţi că veniţi cu derogare de la Codul fiscal, veniţi cu derogare de la Legea pensiilor? Nu indicaţi sursa de finanţare, aşa cum v-a cerut şi Consiliul Legislativ. Acestea sunt chestiunile pe care le-am semnalat şi în dezbaterile din comisii. Am depus amendamente şi o să le susţin aici în anexa de amendamente respinse, pentru că în ultimul ceas, în al doisprezecelea ceas, poate totuşi reuşim să dăm o lege bună, aşa cum toţi o invocaţi aici.

Domnul Florin Iordache:

Şi ultimul vorbitor, doamna Lia Olguţa Vasilescu, de la PSD.

Vă rog.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, aş vrea să combatem câteva fake news-uri care s-au spus astăzi, aici.

În primul rând, că nu s-au ascultat sindicatele. Ba da, sindicatele, din toate confederaţiile sindicale reprezentând personalul din transporturi, au fost prezente la Comisia pentru muncă. Şi Cartel Alfa, şi BNS, şi Meridian. Iar forma aceasta, care este supusă dezbaterii dumneavoastră, este chiar forma care a fost agreată cu sindicatele.

Să nu uităm că acest statut este aşteptat de foarte mulţi ani, de 30 de ani, este în Parlamentul României de trei ani. Într-adevăr, nu discutăm despre acest statut, că suntem în campanie electorală, ci dintr-o gravă eroare, aş putea spune, a Parlamentului, care nu s-a mişcat mult mai repede cu o lege care este foarte aşteptată.

Ce prevede acest statut, ca să înţeleagă toată lumea.

Într-adevăr, se scade vârsta de pensionare cu trei ani, dar stagiul rămâne acelaşi de 30 de ani - asta ca să ştim cu toţii despre ce vorbim.

Apoi se stabilesc coeficienţii de ierarhizare, în funcţie de nivelul de studii, tot în forma propusă de sindicalişti, care a şi fost preluată din contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură.

Din moment ce am acceptat ca pentru întreg mediul economic să fie un salariu minim diferenţiat, pentru cei cu studii superioare şi cei fără studii superioare, automat şi aici trebuia să reglăm această chestiune.

Am înţeles - şi vreau să fie foarte clar - că cei de la PNL se abţin la acest statut al feroviarului, iar cei de la USR votează împotrivă.

Deci, ca să ştie şi cei din CFR despre ce este vorba şi cât de bine apăraţi sunt în Parlament de cei pe care i-au trimis aici.

Şi, la fel, vreau să demontez încă un fake news, şi anume că nu s-au făcut niciun fel de investiţii în Căile Ferate Române în ultimii doi ani şi câteva luni de la preluarea guvernării noastre. Sunt 211 kilometri modernizaţi de cale ferată până în acest moment. Anul acesta mai intră în modernizare sau vor fi finalizaţi încă 150 de kilometri. S-au lansat proiecte în valoare de 13 miliarde de lei. Şi să nu uităm că dacă în anul 2016 aveam 0% absorbţie fonduri europene pentru Căile Ferate Române, la ora actuală avem 600 de milioane de euro pe care i-am atras din finanţare europeană şi încă 300 de milioane anul acesta.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Seidler, al doilea vorbitor de la Grupul USR. Şi am finalizat dezbaterile generale.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimaţi colegi,

În primul rând, ţin să vă mulţumesc pentru faptul că aţi confirmat ceea ce infirmaţi cu câteva secunde înainte. Da, acesta este un proiect cu tentă electorală. Dovadă sunt ceea ce tocmai s-a spus aici de antevorbitoarea mea şi dovadă sunt pozele de pe Facebook, în care chiar domnul Liviu Dragnea a trebuit să binecuvânteze acest proiect de lege.

Pe fond, vreau să le mulţumesc cu sinceritate, de data aceasta, reprezentanţilor sindicatelor care au înţeles că încă o pensie specială nu îşi are locul.

Proiectul de lege iniţial prevedea pensii speciale pentru personalul feroviar, şi această prevedere a fost retrasă doar datorită bunului-simţ, aş spune, al reprezentanţilor sindicatelor personalului feroviar.

Cât despre patronate, ele nu au luat parte la discuţiile pe această lege, deşi am insistat în acest sens şi deşi am fost minţiţi.

Da, dragi colegi, minţiţi în Comisia pentru muncă, cum că o consultare cu patronatele va avea loc. Ea nu a avut loc.

De fapt, acest proiect de lege ţine de contract colectiv de muncă.

Noi vom legifera acum un contract colectiv de muncă, pentru că există incapacitate la nivelul ministerului şi al CFR-ului de a negocia un contract colectiv de muncă.

Problema este că acest contract colectiv de muncă legiferat va fi impus şi celor care nu vor fi participat la discutarea, darămite la negocierea lui, şi anume sectorului privat.

E o viziune total etatistă asupra sistemului feroviar şi asupra felului în care ar trebui să se desfăşoare relaţiile de muncă. E aceeaşi gândire total eronată, care a făcut ca viteza pe calea ferată să scadă, să existe o criză de personal majoră în sistemul feroviar, care nu va fi rezolvată prin acest proiect de lege.

În schimb, într-adevăr, îi veţi mulţumi pe câţiva dintre angajaţii din sistemul feroviar, angajaţi la stat şi aproape de vârsta de pensionare, bazându-vă pe votul lor.

Greşiţi, greşiţi, greşiţi, ca de multe alte dăţi!

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doi vorbitori, domnule Solomon! Îmi pare rău.

Păi da... (Vociferări.)

Vă rog, aveţi un minut.

Nu, domnule Solomon!

Mulţumesc mult!

Mulţumesc.

Avem trei amendamente respinse.

Nu v-a spus numele.

Comisia...

Bun.

Avem 71 de amendamente admise şi 3 amendamente respinse.

Articolul 2 vreţi să-l susţineţi? Aveţi un amendament.

Da? Vă rog.

Domnule Bode, aveţi o reformulare a art. 2. Vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Aşa cum spuneam, stimaţi colegi, poate că în al doisprezecelea ceas reuşim să dăm o lege bună.

În art. 2, în înţelepciunea Comisiei pentru muncă, ministerul se numeşte Ministerul Transporturilor, ministerul responsabil cu organizarea exploatării, întreţinerii şi reparării infrastructurii şi aşa mai departe.

Eu vă propun să fiţi de acord cu înlocuirea sintagmei "Ministerul Transporturilor" cu "ministerul de resort".

Nu de alta, dar peste un an ministerul se poate numi "Ministerul Public", "Ministerul Lucrărilor Publice", sau cum s-a numit în vremea Guvernării Năstase, că tot vă place, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţelor.

De aceea, cred că "ministerul de resort" este mult mai corect formulat decât Ministerul Transporturilor, care mâine poate să aibă o altă denumire.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Supun votului amendamentul dumneavoastră, amendament respins.

Vă rog colegii, domnule Simonis, haideţi să urmărim.

Supun votului amendamentul respins. Să înceapă votul.

61 de voturi pentru, 98 de voturi împotrivă. A fost respins.

Supun votului dumneavoastră art. 2 în formularea comisiei. Să înceapă votul.

100 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă, 4 abţineri. A fost adoptat.

Mai departe.

Aveţi la art. 13, da?

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Articolul 17.

Domnul Florin Iordache:

A, la 17, da!

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Reformulat, 13.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Am introdus o precizare, cred eu necesară, şi anume: "Copilul/copiii personalului feroviar decedat în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, care urmează o formă de învăţământ cu plată în România, organizată potrivit legii, beneficiază, la cerere, de suportarea, de către unitatea angajatoare, a taxei de şcolarizare, până la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani".

Eu spun, "în România", stimaţi colegi. Nu cred că vă propuneţi să suportaţi plata taxelor de şcolarizare în afara ţării.

Domnul Florin Iordache:

Două modificări: "care" şi "România".

E amendament respins. (Vociferări.)

Ştiu, domnule!

Domnule Solomon...

E amendament respins. Mergem pe raport. Introduc o singură sintagmă - "România".

Deci să înţelegeţi. Amendamentul vizează... Este vorba de o reformulare la art. 13. Dumneavoastră discutaţi de art. 17. Deci tot raportul dumneavoastră se dă peste cap dacă acceptăm acest amendament.

Vă mulţumesc.

Deci amendament respins.

Să înceapă votul.

60 de voturi pentru, 100 de voturi împotrivă. A fost respins.

Articolul 17, în formularea comisiei. Să înceapă votul.

Mai aveţi un amendament, domnule Bode.

103 voturi pentru, 57 de voturi împotrivă. A fost acceptat.

Şi dumneavoastră mai aveţi un amendament la art. 42, da?

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Sub pretextul că daţi peste cap tot raportul, nu puteţi să votaţi o propunere cu care văd că majoritatea aţi fi fost de acord. Credeţi-mă, nu înţeleg!

Este mai importantă munca unor funcţionari, să redacteze din nou raportul, decât să precizăm clar în lege ce vrem şi cum vrem să arate această lege? Nu înţeleg!

În fine, în final, al treilea amendament pe care vi-l propun.

Pentru că tot vă îngrijorează, pe bună dreptate, situaţia sistemului feroviar şi a personalului feroviar, nu sunt de acord ca această lege să intre în vigoare în septembrie 2021, pentru pensionare, pentru că la acest articol ne referim, ci aşa cum toată legea intră în vigoare, la şase luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dacă tot sunteţi de acord că trebuie să susţineţi sistemul feroviar, eu vă propun să fiţi de acord ca aceste prevederi, în integralitate, să se aplice la şase luni de la data publicării în Monitorul Oficial, în integralitate - încă o dată subliniez -, nu din 2021, când, sigur, nu veţi fi dumneavoastră responsabili.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului amendamentul de la art. 42 al domnului Bode. Să înceapă votul.

63 de voturi pentru, 96 de voturi împotrivă, 8 abţineri. A fost respins.

Supun votului art. 42 în formularea comisiei. Să înceapă votul.

97 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă şi 8 abţineri.

A fost adoptat.

Am finalizat. Are caracter organic.

Rămâne la votul final.

Facem o pauză de cinci minute. Invit colegii, membri ai Biroului permanent, să ia act de recomandarea Comisiei juridice în ceea ce priveşte propunerea pentru judecătorul CCR.

Deci, pauză cinci minute şi revenim cu continuarea dezbaterilor privind judecătorul CCR.

Membrii Biroului permanent, în şedinţa de Birou permanent.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Invit colegii să ia loc să putem continua dezbaterile.

2. Avem înscrisă pe ordinea de zi numirea unui judecător la Curtea Constituţională.

Potrivit art. 5 din Legea nr. 47 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii, numirea judecătorilor la Curtea Constituţională se face la propunerea Biroului permanent, pe baza recomandărilor Comisiei juridice, în urma audierilor candidaţilor în comisie şi a constatării îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 143.

Îl invit pe domnul preşedinte Halici.

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

Da, vă rog.

Procedură.

Vă rog, doamnă.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule preşedinte de şedinţă Florin Iordache,

Stimaţi colegi,

În temeiul art. 5 alin. (5) din Legea nr. 42/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Partidul Naţional Liberal vă solicită ca şi în plenul Camerei Deputaţilor persoanele propuse de grupurile parlamentare pentru a ocupa funcţia de judecător la Curtea Constituţională să fie audiate şi în plen.

Textul legii este unul extrem de clar. Candidaţii sunt audiaţi în Comisia juridică şi, de asemenea, în plenul Camerei Deputaţilor.

Aşadar, pentru ca o ţară întreagă să nu aibă suspiciunea că în Comisia juridică a fost un simulacru de audiere, că majoritatea parlamentară doreşte politizarea Curţii Constituţionale, prin persoanele propuse să ocupe funcţia de judecător, vă solicităm ca şi în plenul Camerei Deputaţilor persoanele propuse să ocupe această funcţie extrem de importantă în arhitectura statului român să poată să se prezinte, să spună câteva cuvinte despre parcursul profesional, criteriile pe care le îndeplinesc în temeiul legii.

Vă avertizăm că dacă nu veţi respecta textul legal, Partidul Naţional Liberal va sesiza Curtea Constituţională, pentru că practic dumneavoastră, astăzi, dacă nu daţi curs solicitării noastre, încălcaţi legea şi faceţi numiri de judecători la Curtea Constituţională, încălcând legea, sfidând Constituţia României, cu o singură dorinţă, de altfel, pe care o ştie toată lumea, să politizaţi această instituţie extrem de importantă.

Domnul Florin Iordache:

Da, doamnă, noi...

Da, domnule Stelian, bănuiesc că tot pe procedură, după care vă voi da cuvântul şi continuăm.

Fără îndoială, respectăm legea, doamnă.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Legea este foarte clară şi o să citez din acest art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care spune în felul următor: "Candidaţii vor fi audiaţi de comisie şi de plenul Camerei Deputaţilor. Raportul Comisiei juridice se va referi motivat la toţi candidaţii".

Deci legea, în mod expres, fără niciun dubiu, prevede această obligaţie a audierii, inclusiv în plenul Camerei Deputaţilor.

Candidatul propus de Uniunea Salvaţi România se află prezent, este în faţa plenului, aşteaptă să fie invitat de dumneavoastră pentru audiere.

Vă solicităm ca toţi candidaţii să fie audiaţi conform legii, în plenul Camerei Deputaţilor, pentru că, în caz contrar, vom proceda asemenea colegilor noştri şi vom contesta la Curtea Constituţională orice astfel de numire, fără respectarea legii. Este un lucru de la care nu putem face rabat, pentru că legea nu are nicio altă interpretare. Este foarte clară în acest sens.

Domnul Florin Iordache:

Fără îndoială, domnule...

V-aţi grăbit şi dumneavoastră, şi colegii de la PNL.

Ne dorim, fără îndoială, respectarea în integralitate a Legii nr. 47 şi, în consecinţă...

Le mulţumesc reprezentanţilor Guvernului.

Doamnă secretar de stat, vă rog... Mulţumim reprezentanţilor Guvernului.

Îi invit pe cei trei candidaţi, care, potrivit art. 5 alin. (5), se vor prezenta plenului în ordinea în care şi-au depus candidatura şi se regăsesc şi pe buletinul de vot, astfel încât cei trei candidaţi să-şi poată prezenta în două minute... domnul Cupşa, domnul avocat şi domnul Stan, fără îndoială. Apoi...

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, doamnă Turcan.

Sesiunea de audieri...

Deci audierea înseamnă prezentarea candidaţilor.

Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Noi cunoaştem deja că există o nouă reinterpretare a DEX-ului de către majoritatea parlamentară şi sperăm, totuşi, ca în această zi să vă abţineţi de la această reinterpetare a DEX-ului, şi cuvântul "audiere" să rămână la sensul de bază. Audiere înseamnă, pe de o parte, prezentare şi, pe de altă parte, posibilitatea ca, într-un interval pe care îl agreăm în plenul Camerei Deputaţilor, să existe enunţarea unor întrebări. Altfel, audierea, de fapt, o reinterpretaţi şi rămâne o prezentare a unor lucruri care de multe ori pot fi cosmetizate, aşa cum am mai văzut, din partea reprezentanţilor majorităţii de guvernare PSD şi ALDE.

Deci, Partidul Naţional Liberal vă solicită explicit ca această procedură să aibă două componente: una de prezentare scurtă, şi a doua de posibilitate de întrebări din partea grupurilor parlamentare, astfel încât să se vadă, la modul cel mai transparent, dacă: 1) sunt respectate criteriile din lege pentru ocuparea acestei funcţii atât de importante; 2) dacă într-adevăr candidaţii respectă condiţia de profesionalism, imparţialitate şi de capacitate de judecare corectă a respectării Constituţiei în România.

Altfel, nu ajungem...

Domnul Florin Iordache:

Da, doamnă!

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

...decât la o procedură de faţadă pe care dumneavoastră, cu adevărat, doriţi să o faceţi.

Domnul Florin Iordache:

Procedura e regulamentară, o să vedeţi!

Domnul Márton Árpád, după care îi invit pe toţi liderii grupurilor parlamentare să agreăm procedura de audiere. Nu avem niciun fel de problemă.

Domnule Andronache, finalizăm intervenţia, după care invit toţi liderii de grup la consultări.

Discutăm când veniţi aici.

Domnule Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Nu aş fi intervenit dacă n-aş fi auzit lucruri foarte interesante de la acest microfon. Adică, singurul grup parlamentar care propune un politician spune că alţii doresc să politizeze Curtea Constituţională. (Aplauze.)

2) Pentru prima dată se propune ca audierea în plenul Camerei Deputaţilor să aibă şi elemente de întrebări din partea deputaţilor.

Timp de 30 de ani eu n-am asistat la o astfel de procedură. E o noutate. Nu e prevăzută această noutate în regulamentul nostru.

Ca atare, ar fi foarte interesantă această procedură, dacă 300 de parlamentari ar pune câte două întrebări.

Această procedură se realizează, cum, poate, bine ştiţi, doamnă preşedinte, fostă preşedinte de comisie, se realizează în comisiile de specialitate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Invit liderii grupurilor parlamentare la prezidiu, după care ... (Vociferări.)

Vă rog.

Liderii grupurilor parlamentare? (Consultări.)

Drept la replică un minut şi după aceea vă prezint ceea ce am discutat cu liderii grupurilor.

Doamna Raluca Turcan:

Drept la replică pentru deputatul UDMR Márton Árpád, ca să fie foarte clar.

1) Persoana propusă de către Partidul Naţional Liberal, domnul Cupşa, este avocat de profesie, membru al Baroului, şi respectă în integralitate condiţiile privind Legea de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale. (Rumoare.)

Domnul Florin Iordache:

Rog linişte în sală!

Doamna Raluca Turcan:

2) Domnul deputat Márton Árpád, în toată procedura de siluire a Codului penal şi a Codului de procedură penală şi de transformare a acestor legi în favoarea infractorilor care au băgat spaima în cetăţenii cinstiţi şi au adus fericire corupţilor, în România, a făcut apel la profesionalismul Domniei Sale şi imparţialitatea pe care o are pentru a face aceste legi şi a le pune în slujba cetăţenilor. Înseamnă că fie a minţit, fie acum este de o demagogie crasă.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Márton Árpád, şi apoi vă voi prezenta procedura convenită cu toate...

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Da, doamnă Prună, staţi puţin!

Domnul Márton Árpád, drept la replică, şi apoi doamna Prună.

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu n-am nimic cu profesionalismul domnului deputat, avocat Cupşa, pe care-l stimez şi cred că, într-adevăr, este un bun profesionist.

Am o problemă cu o declaraţie.

Unele partide invocă mai tot timpul politizarea unor instituţii, şi tocmai ei propun politicieni.

Eu n-am nimic împotrivă să propuneţi politician.

Doamnă deputat,

Domnul Cupşa corespunde întocmai prevederilor constituţionale, numai că am observat o contradicţie între susţinerile dumneavoastră.

Şi încă o treabă.

Astăzi se pare că vom avea o procedură foarte interesantă şi mă gândesc cum va fi atunci când această procedură va fi aplicată pentru numirea Consiliului director la TVR, la Radiodifuziune sau la CNA, când vor fi vreo 30 de candidaţi şi îi audiem tot plenul pe toţi?

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Doamna Prună, vă rog.

Şi apoi vă voi prezenta procedura perfect regulamentară şi perfect legală.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Înainte să începem procedura, înainte să începem audierile, aş vrea să vă rog să desfăşurăm aceste audieri în mod corect pentru Parlamentul României. Anume, propunerea PSD pentru Curtea Constituţională, domnul pe care l-aţi propus dumneavoastră să fie prezent la audieri.

Din câte vedem cu ochiul liber, avem doar doi candidaţi din partea opoziţiei prezenţi astăzi.

Domnul Florin Iordache:

Toţi vor fi prezenţi, doamnă!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da, dar vă rog să nu începem...

Domnul Florin Iordache:

Nu încep, doamnă!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...dezbaterile înainte să-i avem pe cei trei candidaţi aici, în plenul Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Doamnă deputat, vă mulţumesc.

Nu vom începe procedura până nu vom stabili lucrurile şi nu voi prezenta lucrurile stabilite cu Comitetul liderilor.

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Sigur că da, domnule preşedinte, dar totuşi e o lipsă de respect să avem doi candidaţi aici prezenţi... (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Da, doamnă, vor veni toţi trei!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Nici măcar nu a început bine... (Vociferări.)

Vă rog să faceţi linişte şi să ascultaţi, că poate mai învăţaţi câte ceva! (Rumoare.) Şi ce înseamnă respectul pentru Parlamentul României, pe care dumneavoastră l-aţi pierdut demult!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Deci vă rog să-l invitaţi...

Domnul Florin Iordache:

Doamnă, nu voi începe!

Vă mulţumesc.

Mai aveţi altceva?

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Dar, faceţi acest lucru, domnule Iordache!

Invitaţi-vă candidatul...

Domnul Florin Iordache:

Da, doamnă!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...în plenul Parlamentului, să fie prezent!

Domnul Florin Iordache:

Nu vom începe procedura până nu vor fi prezenţi cei trei candidaţi, doamnă! Cu aceasta suntem de acord. Nu vom începe procedura, doamnă!

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În primul rând, vă rog să luaţi loc în bancă. Nu vom începe procedura până când cei trei... (Vociferări.)

Te rog şi pe tine să iei loc în bancă! Imediat!

Nu vom începe procedura până când cei trei candidaţi nu vor lua loc în banca Guvernului, de aici.

Unu. Deci am stabilit următoarea procedură: preşedintele Comisiei juridice, domnul Halici, va prezenta raportul; pentru două minute, fiecare dintre cei trei candidaţi îşi va prezenta CV-ul şi va face câteva considerente personale.

Apoi, fiecare grup parlamentar are la dispoziţie cinci minute pentru a-şi exprima poziţia.

La final, dacă cei trei candidaţi doresc să aibă o anumită poziţie, şi-o vor exprima.

Nu începem până când cei trei candidaţi nu vor lua loc în bancă.

Vă mulţumesc mult.

Câteva secunde, să ia loc cei trei candidaţi.

Vă mulţumesc.

Domnule Bontea, vă rog să luaţi loc.

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc să putem continua dezbaterile la acest punct.

Sunt cei trei candidaţi prezenţi? Da.

Preşedintele Comisiei juridice, domnul Halici.

Vă rog să prezentaţi raportul dumneavoastră.

Domnul Nicuşor Halici:

Raport privind audierea candidaţilor pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională.

Prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 15 din 15 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, domnul Mircea Ştefan Minea a fost numit judecător la Curtea Constituţională pentru un mandat de nouă ani, începând cu 15 iunie 2010.

Având în vedere că, potrivit tezei a doua a alin. (2) al art. 63, care spune că: "Judecătorii Curţii îşi vor exercita funcţia de la data depunerii jurământului" - nouă ani - se constată că, în temeiul dispoziţiilor art. 67 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, că mandatul domnului judecător Mircea Ştefan Minea expiră la data de 15 iunie 2019.

În raport cu regulile stabilite de art. 68 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, numirea noului judecător la Curtea Constituţională trebuie efectuată cu cel puţin o lună înainte de încetarea mandatului judecătorului predecesor, în baza dispoziţiilor art. 142 alin. (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 5 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

Biroul permanent a stabilit următorul calendar pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională, aferent Camerei Deputaţilor:

- Grupurile parlamentare vor înainta Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi propuneri nominale de candidaţi până la data de 6 mai 2019;

- Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi va audia candidaţii propuşi şi va depune raportul până la data de 7 mai 2019, inclusiv.

Astfel, Grupul Partidului Naţional Liberal, cu Adresa nr. 3 din 6 mai 2019, a transmis comisiei candidatura domnului Cupşa Ioan pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională.

Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România, cu adresa nr. 3b-16/3231 din 6 mai a transmis Comisiei juridice propunerea de candidatură a domnului Vlad Ştefan.

De asemenea, şi o a doua candidatură a domnului Mircea Ovidiu Ursuţa Daraban, propunere însă pe care Grupul USR a retras-o astăzi în plenul şedinţei comisiei.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a transmis propunerea de candidatură a domnului Gheorghe Stan.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, întruniţi în şedinţa din data de 7 mai 2019, au procedat la verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 143 din Constituţia României, republicată, precum şi la art. 61 alin. (3) şi art. 62 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, de către candidaţii propuşi pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională.

Candidaţii au prezentat membrilor comisiei CV-urile, activitatea desfăşurată în legătură cu cariera profesională, precum şi motivele care îi determină să candideze la ocuparea funcţiei de judecător la Curtea Constituţională şi au răspuns, în ciuda acelui simulacru aşa-zis de către unii membri ai comisiei, la întrebările membrilor comisiei.

Cu această ocazie, s-a constatat că toate dosarele depuse de către candidaţii Cupşa Ioan, Ştefan Vlad şi Gheorghe Stan cuprind documentaţia prevăzută de dispoziţiile legale menţionate mai sus, precum şi cele prevăzute de Constituţie şi Legea nr. 47.

Faţă de cele considerate anterior, precum şi menţiunile arătate, constatându-se că sunt îndeplinite condiţiile statuate prin art. 143 din Constituţia României, republicată, şi art. 61 alin. (3) şi art. 62 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, validează toate cele trei candidaturi şi înaintează plenului Camerei Deputaţilor Raportul privind audierea candidaţilor în vederea numirii unui judecător la Curtea Constituţională.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Conform Regulamentului şi procedurii acceptate, îl invit pe domnul deputat Cupşa, reprezentantul Grupului parlamentar al PNL, să se prezinte.

Vă rog, domnule deputat.

Aveţi două minute.

Domnul Ioan Cupşa:

O să vă rog să fiţi îngăduitori, şi cele două minute să fie ceva mai multe minute, pentru că totuşi este vorba despre audieri în legătură cu posibila numire a mea în calitate de judecător la Curtea Constituţională a României.

Astfel, am o experienţă profesională relevantă. Sunt de peste 21 de ani, sunt de aproape 22 de ani avocat, înscris în Baroul Bihor.

Se alătură acestei experienţe profesionale experienţa mea practică, de asemenea relevantă, de peste 6 ani, aproape 7 ani. Sunt membru sau am fost membru în comisii importante, de asemenea relevante pentru funcţia viitoare eventuală pe care o voi ocupa.

Am fost membru al Comisiei pentru revizuirea Constituţiei.

Am fost şi sunt membru al Comisiei juridice din Camera Deputaţilor.

Am fost şi sunt membru al Comisiei speciale comune de unificare, sistematizare a Legilor justiţiei.

Aşadar, se alătură experienţei mele profesionale relevante şi o experienţă practică deosebită în ceea ce priveşte problemele specifice de drept constituţional.

Aş sublinia faptul că am participat la redactarea a zeci de sesizări de neconstituţionalitate, sesizări de neconstituţionalitate care, de asemenea, cu zecile au fost admise de către Curtea Constituţională a României.

Şi acum permiteţi-mi să-mi exprim crezul meu vizavi de ce ar trebui să fie un judecător de Curte Constituţională.

Cred în om, ca o persoană care este definită de relaţiile sociale pe care le are.

Cred în om, nu ca recipient al unor drepturi şi libertăţi fundamentale, ci cred în acel om, în acea persoană care este definită de drepturile şi libertăţile fundamentale pe care le are.

De vreme ce suntem definiţi astfel, în sensul în care relaţiile sociale sunt esenţiale pentru noi, ca oameni, organizarea socială este deosebit de importantă. Organizare socială înseamnă lege care generează această organizare socială şi o face eficientă.

O organizare socială eficientă nu înseamnă nimic altceva decât protejarea drepturilor şi intereselor noastre legitime, ale drepturilor noastre fundamentale.

Înţeleg că legea, în mod special legea scrisă cu caractere mari, adică Constituţia, ne garantează aceste drepturi, ne protejează ca persoană, ne defineşte ca om.

Înţeleg că, odată cu prevalenţa normelor constituţionale, a acestor norme care se regăsesc în Constituţie, este esenţial să apară o activitate specifică de control a constituţionalităţii. Acest control al constituţionalităţii, ca activitate esenţială pe care o desfăşoară Curtea Constituţională a României, este o activitate prin care se constată încălcarea sau nu de către normele juridice a normelor constituţionale. Se constată respectarea sau nu de către puterile în stat a principiului separaţiei echilibrului şi a colaborării între aceste puteri în stat, aşa cum, prin acest control de constituţionalitate, vom constata că sunt încălcate sau nu normele constituţionale privitoare la funcţionarea instituţiilor şi autorităţilor de rang constituţional.

Asta face Curtea Constituţională a României.

Curtea Constituţională a României. Nu o să intru în amănunte care ţin strict de norme juridice, de legi, regulamente, pentru că nu este cazul. Este o luare de poziţie la nivel de principiu.

Curtea Constituţională a României nu este putere legislativă.

Curtea Constituţională a României nu este putere judecătorească.

Curtea Constituţională a României nu este putere legiuitoare.

Curtea Constituţională a României protejează această supremaţie a Constituţiei, protejându-ne pe fiecare dintre noi, ca oameni. Ne protejează drepturile şi libertăţile care ne definesc pe noi ca oameni. Aceasta face Curtea Constituţională a României.

Demnitatea, integritatea, precum şi competenţa profesională sunt fundamentul integrităţii, fundamentul independenţei judecătorului de Curte Constituţională.

Nu m-aş caracteriza drept un teoretician al dreptului constituţional, mai degrabă sunt un practician, dar în cursul acestor ultimi ani am dobândit cunoştinţele teoretice necesare, esenţiale pentru a putea fi un bun judecător al Curţii Constituţionale a României. Alătur la această pregătire teoretică experienţa mea profesională, despre care vă vorbeam ceva mai devreme.

Dacă voi ajunge judecător la Curtea Constituţională a României, voi fi reprezentantul fiecăruia dintre cetăţeni, voi fi reprezentantul omului, cetăţean în Republica România, pentru că sunt dator să protejez, dacă am respect faţă de om, să protejez...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, concluzionaţi, domnule coleg.

Domnule coleg!

Domnul Ioan Cupşa:

Voi concluziona.

...sunt dator să protejez drepturile şi libertăţile sale fundamentale, aşa cum se regăsesc în Constituţie şi aşa cum cred eu că am înţeles noţiunea de stat de drept.

Vă mulţumesc tuturor.

Vă mulţumesc şi celor care îmi veţi acorda încrederea şi mă veţi vota, aşa cum vă mulţumesc în mod special celor care mă veţi vota şi cum mulţumesc Partidului Naţional Liberal care mi-a făcut onoarea să fiu astăzi candidat la o astfel de demnitate publică. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule Cupşa.

Îl invit în continuare pe domnul Vlad Ştefan, propunerea Grupului parlamentar al USR.

Vă rog, domnule avocat, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Vlad:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mărturisesc că mă aflu într-o situaţie deopotrivă inedită şi plăcută. Este pentru prima oară când mă aflu într-o asemenea procedură şi vă mărturisesc că, cu toate disensiunile pe care le-am văzut aici, îmi place. Este o atmosferă care denotă faptul că aşa trebuie să funcţioneze Parlamentul. O scurtă paranteză.

Mă numesc Ştefan Vlad. Numele meu de familie este Vlad, şi nu Ştefan.

Actualmente sunt avocat în cadrul Baroului Ilfov. Îmi desfăşor activitatea în domeniul juridic din 1999. Am început activitatea în calitate de consilier juridic şi sunt membru al Baroului Ilfov, iniţial în Baroul Bucureşti, din anul 2011.

De asemenea, cu mândrie îmi devoalez calitatea de lector formator în cadrul Baroului Ilfov, în cadrul pregătirii profesionale a avocaţilor, în materia contenciosului administrativ; contencios administrativ care, alături de dreptul constituţional, reprezintă un tandem în jurul căruia se învârte şi circulă toate ideile care caracterizează statul de drept. Toate marile principii ale dreptului constituţional sunt comune materiei contenciosului administrativ în care eu îmi desfăşor activitatea.

Sunt, de asemenea, autorul a peste 20 de excepţii de neconstituţionalitate. Unele admise, altele nu. Mărturisesc, cele mai multe nu, dar asta este realitatea, aşa ar şi trebui să fie - cele mai multe excepţii de neconstituţionalitate trebuie respinse.

Şi este o onoare pentru mine, repet, şi îmi închei scurta prezentare, să mă aflu în faţa dumneavoastră şi mulţumesc Grupului parlamentar al USR pentru această oportunitate.

Este, de asemenea, o mândrie să constat faptul că sunt patru candidaţi avocaţi, şi acesta este un lucru important pentru că se recunoaşte caracterul nobil al acestei profesii.

Dacă voi ajunge judecător la Curtea Constituţională, sigur, n-o să reinventez noţiunea de drepturi şi libertăţi fundamentale - lucrurile sunt cunoscute atât din practica Curţii noastre Constituţionale, cât şi din practica Curţii de Justiţiei a Uniunii Europene şi CEDO.

Voi marja pe două aspecte care mie mi se par esenţiale:

1) Evitarea caracterului excesiv al formulării de decizii interpretative, în măsura în care în stadiul actual al noţiunii al legislaţiei noastre, o astfel de noţiune nu este reglementată, cu toate efectele pe care le-ar putea produce. Sigur că deciziile interpretative sunt necesare, dar nu în mod excesiv.

A doua direcţie asupra căreia mă voi apleca va fi aceea de evitare, cu toate măsurile legale posibile, a conflictului care domină în acest moment - şi vă spun în calitate de avocat acest lucru şi vă spun că sunt şi o multitudine de efecte negative în practica judiciară, practica judecătorească. Deci, voi încerca să evit conflictul care actualmente se poartă în multe situaţii, între Curtea Constituţională şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Şi am să mă refer numai cu titlu de exemplu la problema admisibilităţii recursurilor cu valoare de peste un milion de lei, care a creat în practica judecătorească şi constituţională o adevărată mare, mare problemă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule avocat.

Şi, în final, îl invit pe domnul Gheorghe Stan, propunerea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Stan:

Bună ziua, domnule preşedinte şi domnilor deputaţi.

Şi pentru mine este o situaţie inedită şi nu aşa de confortabilă, din perspectiva funcţiei de magistrat pe care o ocup.

În susţinerea candidaturii mele arăt că am o vechime de peste 20 de ani în funcţia de procuror. În prezent sunt procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, timp în care mi-am îndeplinit atribuţiile cu imparţialitate şi obiectivitate, urmărind în permanenţă respectarea statutului profesiei de magistrat, precum şi garantarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Am îndeplinit atât funcţii de execuţie, cât şi funcţii de conducere la unităţile de Parchet.

Mi-am desfăşurat activitatea în cadrul Ministerului Justiţiei şi Inspecţiei Judiciare, în cadrul acestei din urmă instituţii îndeplinind şi funcţia de inspector şef adjunct. Iar în prezent îndeplinesc funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Astfel, apreciez că deţin nu doar cunoştinţele teoretice necesare, dar mai ales expertiza în scopul ocupării unui post de judecător în cadrul Curţii Constituţionale, activitate desfăşurată la nivelul Parchetului, până la cel mai înalt grad de jurisdicţie, dar şi în cadrul Ministerului Justiţiei şi Inspecţiei Judiciare, constituind un avantaj prin prisma expertizei practice dobândite.

Consider că numirea unui magistrat în funcţia de judecător în cadrul Curţii Constituţionale constituie o garanţie reală a independenţei Curţii, iar în exercitarea mandatului mi-aş îndeplini funcţia cu imparţialitate şi în respectul Constituţiei, astfel cum, de altfel, am făcut-o în întreaga carieră de până acum.

Statul de drept este un stat bazat pe o ierarhie a normelor generatoare de ordine juridică.

În statul de drept statul este garantul libertăţilor şi drepturilor individuale, totodată asigurând securitatea internă şi externă a cetăţenilor, prin instituţii democratice. Instituţia superioară căreia trebuie să se subsumeze este legea şi normele şi mai presus de acestea Constituţia României.

În situaţia în care voi fi numit judecător la Curtea Constituţională, asigur respectarea supremaţiei Constituţiei.

Menţionez faptul că în aceşti 20 de ani nu am făcut parte din niciun partid politic, şi toate gradele profesionale le-am dobândit în baza concursurilor organizate de Consiliul Superior al Magistraturii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Am finalizat.

Începem luările de cuvânt.

Grupul PNL.

Doamna Turcan.

Vă rog.

Şi apoi domnul Stelian, Grupul USR.

Doamna Raluca Turcan:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Când Partidul Naţional Liberal i-a făcut propunerea domnului Cupşa de a fi propus şi a ocupa funcţia de judecător la Curtea Constituţională, prima reacţie, cât se poate de firească şi de naturală, a fost aceea să nu ceară partidului niciodată ceva, în calitatea de judecător la Curtea Constituţională, ceea ce într-adevăr merită apreciat. (Rumoare.)

Iar cei care aţi lucrat cu el în Comisia juridică, cei care l-aţi auzit în plenul Camerei Deputaţilor, cred că v-aţi putut convinge că este un om cu adevărat imparţial şi care pune legea mai presus de orice.

În acelaşi timp, imparţialitatea, profesionalismul sunt criterii fundamentale şi plec de la premisa că toţi cei trei candidaţi sunt buni profesionişti.

Aş vrea să cred că domnul Stan, propus de către PSD şi ALDE, nu are nicio legătură cu politica, în favoarea infractorilor pe care PSD şi ALDE au dus-o în ultimii doi ani.

De aceea, ca membru al Partidului Naţional Liberal, ca mamă a unui copil de 11 ani, ca om care îşi doreşte ca în România Constituţia să prevaleze şi legea să fie aceeaşi pentru toată lumea, am două întrebări:

1) Dacă există vreo legătură între preluarea dosarului TelDrum la Secţia specială de investigare a magistraţilor de la DNA şi nominalizarea domnului Stan în funcţia de judecător la Curtea Constituţională?

Am dori noi, Partidul Naţional Liberal, să auzim răspunsul la această întrebare, pentru că este o întrebare pe buzele tuturor românilor care îşi doresc ca dacă un om în ţara aceasta greşeşte, să plătească, iar dacă o persoană este coruptă, indiferent de demnitatea pe care o ocupă, să ajungă să plătească.

A doua întrebare este aceea în care vă propunem un exerciţiu de imaginaţie, şi anume dacă decizia din 20 mai, de la Curtea Constituţională, va fi amânată, şi domnul Stan va fi în situaţia să judece, în calitate de judecător la Curtea Constituţională, solicitarea făcută de domnul Florin Iordache în favoarea domnului Liviu Dragnea, privind completurile de cinci judecători, care va fi evaluarea domnului Stan pe această speţă? Este, de asemenea, o întrebare pertinentă care este pe buzele şi în gândul tuturor românilor cinstiţi din această ţară.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Predoiu, Grupul PNL.

Domnule Predoiu, mai aveţi două minute.

Vă rog.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Bună ziua!

Am o întrebare pentru domnul Stan şi una pentru domnul Cupşa.

Pentru domnul Stan. Aş dori să-l întreb, din perspectiva Constituţiei şi, evident, a viziunii sale asupra Constituţiei, de posibil viitor judecător constituţional - cine reprezintă România la Consiliul European? Preşedintele sau prim-ministrul?

Şi, pentru domnul Cupşa, tot din perspectiva Constituţiei - de câte ori şi în ce condiţii poate participa preşedintele României la şedinţele de Guvern?

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Continuăm. Grupul USR.

(Domnul deputat Corneliu Bichineţ solicită să ia cuvântul.)

Numai puţin, domnule Bichineţ. Finalizăm, fiecare grup parlamentar. O să avem şi noi... (Vociferări.)

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Mulţumesc.

Este un moment foarte important. Curtea Constituţională este o instituţie de prim rang în cadrul instituţiilor din România. Fără Curtea Constituţională, democraţia şi statutul de drept nu pot fi concepute.

Din păcate, aşa cum a fost concepută Constituţia, în '91, şi ulterior revizuită, în 2003, Curtea Constituţională... judecătorii de la Curtea Constituţională sunt numiţi şi în acest moment exclusiv de către politicieni. Şi Parlamentul României, din păcate, se bucură de cea mai mică încredere în rândul populaţiei. Ne bucurăm de o încredere de 10%. (Vociferări.)

Acum, pentru a combate această chestiune, ar trebui să numim la Curtea Constituţională persoane independente, care să nu facă jocurile celor care au fost numiţi. Este foarte important.

De aceea, Uniunea Salvaţi România a ţinut foarte mult la acest principiu, de a propune persoane care nu sunt şi nu au fost membri ai unor partide politice.

Mai mult decât atât, este foarte important ca pe viitor judecătorii de la Curtea Constituţională să apere toate valorile Constituţiei şi nu numai ale Constituţiei României, dar şi ale tratatelor europene.

Am observat aceste prezentări, de dinainte, ale candidaţilor. Am observat doi candidaţi care au exprimat dezinvolt CV-urile lor, vorbind liber. Am observat, de asemenea, un candidat care a citit de pe foaie, în mod timorat.

Nu trebuie să fiţi timoraţi, niciunul dintre candidaţi, pentru că această funcţie presupune o stăpânire de sine şi presupune să fiţi bine înfipţi cu picioarele pe pământ, să ştiţi ce faceţi cu România!

Doresc să adresez două întrebări candidatului din partea PSD. Pentru că noi avem convingerea că PSD îşi doreşte nominalizarea unor candidaţi care să răspundă comenzilor politice. Nu avem niciun motiv să credem altceva. Tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani şi de mult mai mult timp încoace a demonstrat acest lucru.

Aş dori să-l întreb pe candidatul PSD - care este, în opinia Domniei Sale, raportul dintre Curtea Constituţională şi Comisia de la Veneţia, având în vedere că anterior, în 2012, Curtea Constituţională a României a spus foarte clar că obligaţiile derivând din tratatele internaţionale la care România s-a angajat, pe care le-a semnat, impun ca România să respecte toate recomandările din cadrul MCV şi, printre aceste recomandări, se află, în mod explicit, respectarea recomandărilor şi avizelor Comisiei de la Veneţia.

Comisia de la Veneţia - vă reamintesc tuturor ceea ce ştiţi - în avizul din octombrie 2018 a spus foarte clar că această secţie specială, a cărei preşedinte a fost candidatul dumneavoastră, dragi colegi din PSD, această secţie ar trebui desfiinţată, pentru că există suspiciuni, există o îndoială cu privire la utilitatea acestei secţii şi există suspiciunea că poate constitui un instrument împotriva magistraţilor. "Un instrument suplimentar", spune Comisia de la Veneţia.

Prin ceea ce s-a făcut remarcat domnul candidat - din păcate, ne-a demonstrat că într-adevăr această secţie specială, pe care o conduce şi în prezent, este un instrument. Şi vreau să-l întreb - ca posibil judecător al Curţii Constituţionale, va respecta sau nu avizele Comisiei de la Veneţia? Pentru că este foarte important să ştim de la candidaţii pentru această funcţie, de judecător al CCR, dacă respectă tratatele internaţionale pe care România le-a semnat.

De asemenea...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... ar trebui să mai ştim...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da. O singură întrebare, în 15 secunde.

Care este viziunea Domniei Sale cu privire la Curtea Constituţională, raportat la posibilitatea de a fi legiuitor pozitiv, adică...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... de a legifera în locul...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... legiuitorului?

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Da. Înainte de domnul Bichineţ, liderul Grupului PSD, o propunere procedurală.

Da, vă rog.

Şi apoi continuăm.

Vă rog, domnul Simonis.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să supuneţi votului plenului prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor pe acest proiect pe care îl dezbatem acum.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Invit colegii să ia loc.

Să înceapă votul. Prelungim programul până finalizăm acest punct. Să înceapă votul.

154 de voturi pentru, 75 de voturi împotrivă. (Vociferări.)

Noi chiar ne dorim să finalizăm aceste dezbateri.

Domnul Bichineţ, Grupul PMP. Vă rog.

Procedură.

Da, doamnă Prună, vă rog.

Aveţi o chestiune procedurală?

Vă rog.

Numai puţin, domnule Bichineţ.

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Conform programului Camerei Deputaţilor, pe care l-am votat în Biroul permanent, ieri, plenul trebuia să se termine la ora 11,30.

Deci colegul, lider de grup, Simonis, de la PSD, nu a cerut prelungirea programului, la ora 11,30, exact aşa cum am stabilit noi în Biroul permanent.

Deci, practic acum funcţionăm în afara Regulamentului pe care chiar dumneavoastră îl apăraţi atunci când vă convine, aici, în Camera Deputaţilor. (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Continuăm dezbaterile.

Domnul Bichineţ, vă rog, Grupul PMP.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Când a vrut să afle câte ceva despre virtute, Alcibiade, unul dintre cei mai buni studenţi, l-a întrebat pe Socrate. Şi, în urma explicaţiilor magistrului, Alcibiade a spus: "Socrate, când am început să vorbesc, ştiam câte ceva despre virtute. Acum, îmi vine să te bat, nu mai ştiu nimic!"

Aşa s-a întâmplat şi cu domnul Cupşa. Înainte de a lua cuvântul preşedintele partidului Domniei Sale avea şanse bunişoare să treacă de acest vot (Râsete.) După, s-au diminuat.

Cum Partidul Mişcarea Populară nu are un candidat - şi nu înţeleg de ce - nu-mi rămâne decât să mă orientez spre USR, pentru că PSD are destule voturi. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Am şi eu o intervenţie, din partea grupului. (Coboară la tribună.)

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Am şi eu o foarte scurtă intervenţie, din partea Grupului PSD.

Eu îi felicit pe toţi cei trei candidaţi, pentru profesionalism, pentru dorinţa de a accede în cadrul Curţii Constituţionale, o instanţă pe care, de multe ori şi... nici nouă nu ne-au convenit deciziile şi hotărârile pe care le-au luat, dar trebuie respectate.

Parlamentul este locul în care putem avea dezbateri. Dar, aşa cum ştiţi, Curtea Constituţională este un instrument politico-juridic. Şi, potrivit Legii Curţii, din 3 în 3 ani, fiecare - fie că discutăm despre Camera Deputaţilor, fie că discutăm despre Senat sau despre preşedintele României - are posibilitatea să facă nişte propuneri.

Eu nu voi adresa nicio întrebare celor trei. Îi apreciez pentru activitate, pentru profesionalism. Dar vreau să fac câteva precizări.

Oricare dintre cei trei, care va ajunge la Curtea Constituţională, nu se poate antepronunţa, să aibă o anumită poziţie acum. Pentru că, în condiţiile în care va ajunge la Curtea Constituţională, va avea o sesizare venită fie de la grupurile parlamentare, fie de la societatea civilă, fie de la instanţă. Şi, atunci, ar trebui, pe bună dreptate, să se abţină, atunci când va avea o anumită poziţie.

Deci, când discutăm despre o antepronunţare, este un lucru foarte grav. Deja va fi invocat, la acel moment, oricare dintre cei trei va ajunge, va fi invocată poziţia pe care a avut-o astăzi, la învestitură.

2. Este foarte grav, aici, în Parlament, să discutăm despre o anchetă care este în desfăşurare. Nici CSM, nici procurorul general, nici măcar ministrul justiţiei nu pot să ceară detalii dintr-un dosar.

Rog colegii să fie mult mai atenţi atunci când fac referiri la un dosar sau la detalii dintr-un dosar.

Până când un dosar nu este finalizat şi până când acest dosar nu ajunge pe masa unui judecător, pentru ca judecătorul să se pronunţe pe vinovăţie sau pe nevinovăţie, ar fi foarte grav, aici, în Parlament, să avem noi anumite luări de poziţii pentru un anumit dosar, într-un fel sau altul.

3. Secţia specializată. Da, noi am considerat că secţia specializată este cel mai mare câştig, atunci când am schimbat Legile justiţiei. Ce vreţi mai mare dovadă? Faptul că dacă pentru ceilalţi procurori şefi de secţie, ministrul justiţiei, care este un om politic, face nominalizări, la secţia specializată, CSM - prin organele sale, procurori şi judecători aleşi de către magistraţi - face aceste nominalizări şi stabileşte conducerea şi modul de lucru. Iată politicul, numai la secţia specializată!

De ce vă sperie buna desfăşurare sau o normală desfăşurare a secţiei specializate?

4. Comisia de la Veneţia - sunt nişte oameni, nişte specialişti în drept care fac recomandări. Statele membre pot ţine cont, dacă vor sau dacă nu vor.

Preşedintele nostru, domnul Klaus Iohannis, până în octombrie, în acest an, în subiectul referendumului, aţi văzut, nu ţine cont de recomandările Comisiei de la Veneţia. În alte chestiuni şi noi am ţinut cont.

Deci să nu ne uităm la Comisia de la Veneţia.

Vă mai spun un lucru - citiţi acolo atribuţiile pe care le are Curtea Constituţională.

Deciziile pe care Curtea Constituţională le dă - ţin cont de acorduri, de tratate internaţionale şi de toată acea legislaţie internaţională la care România este parte.

Eu îi felicit pe toţi cei trei candidaţi.

Şi, în consecinţă, votul dumneavoastră va hotărî pe cine va trimite Camera Deputaţilor, pe următorii 9 ani, ca reprezentant al nostru.

Vă mulţumesc mult pentru atenţie. (Aplauze. Revine la prezidiu.)

Da. Din partea Grupului minorităţilor naţionale, liderul grupului, domnul Varujan...

A, mă scuzaţi. Mă scuzaţi, am văzut "Varujan".

Din partea Grupului ALDE... mă scuzaţi, domnule lider.

Liderul Grupului ALDE.

Aveţi 5 minute.

Vă rog.

Domnul Varujan Vosganian:

Îmi aduc aminte de o vorbă care zicea - "un Varujan e prea puţin, doi Varujani e deja prea mult." (Râsete.)

Da, ştiu că v-ar plăcea. Ştiu că v-ar plăcea!

Am vrut să văd, Varujan Pambuccian, cine ne sunt prietenii.

Am trei chestiuni.

Prima. Toate aceste patimi născute în jurul Curţii Constituţionale pornesc totuşi de la prestaţia clasei politice.

În ultimii ani, mai toate temele majore ale naţiunii române, pentru că noi, clasa politică, nu am avut capacitatea de a dialoga şi de a le soluţiona, le-am transferat Curţii Constituţionale.

Practic, Curtea Constituţională a fost cea care a dat decizia finală la majoritatea chestiunilor în dezbatere în Parlament, în clasa politică, în general. Ceea ce, stimaţi colegi, nu cred că este în regulă.

Noi, care suntem în Parlament, ar trebui să dialogăm, între grupurile parlamentare, şi noi să dăm deznodământul final al chestiunilor care ţin de legislaţia română. Şi nu în permanenţă să transferăm Curţii Constituţionale decizia, în locul nostru.

De aceea, cred că, dacă există suspiciuni în legătură cu candidaţii, dacă există rumori în legătură cu poziţia unor judecători, responsabilitatea este a noastră, care, transferând în permanenţă temele politice Curţii Constituţionale, creăm o uriaşă presiune asupra Curţii Constituţionale şi, în cele din urmă, temele fiind eminamente politice, există şi o interpretare de această factură.

De aceea, apelul meu este să lăsăm Curţii Constituţionale numai chestiunile care ţin de interpretarea Constituţiei, şi nu să transferăm în permanenţă temele noastre, pentru că nu suntem capabili să dialogăm între noi şi să dăm soluţia finală aici, să le transferăm Curţii Constituţionale.

A doua temă pe care vreau s-o ridic. S-a vorbit mult, mai ales în cercurile politice din străinătate, în legătură cu legitimitatea noastră, în legătură cu calitatea legislaţiei, mai ales în domeniul juridic.

Vreau să vă spun două lucruri care sunt fundamentale, pentru a garanta credibilitatea actului politic şi actului legislativ.

În România se întâmplă de ani buni două lucruri.

1. Alegerile sunt libere şi corecte. Ceea ce pune sub semnul legitimităţii majoritatea parlamentară, Guvernul, pe care această majoritate îl votează.

2. Nu a existat nicio lege care să nu treacă, la solicitare, prin filtrul Curţii Constituţionale.

De aceea, dacă o lege din România este validată de Curtea Constituţională, ea trebuie respectată ca atare, pentru că este în sensul statului de drept, de oricine, din România, din Europa şi de pretutindeni.

De aceea, eu am venit aici din partea ALDE, încă o dată, să respect acest drept al Curţii Constituţionale, de a pune aura constituţionalităţii pe activitatea noastră. Şi această aură a constituţionalităţii să fie suficientă protecţie din perspectiva asigurării statului de drept în faţa oricui ar dori să le conteste.

Şi a treia chestiune, legată de candidatul PSD, domnul Stan. Nu aş face nicio referire la Domnia Sa şi la secţia de investigare a infracţiunilor din magistratură, aşa cum nu facem nicio referire la calitatea de membru al PNL, a domnului Cupşa.

Aşadar, noi îi privim pe cei trei ca pe trei specialişti în drept.

În acelaşi timp, această secţie de investigare vine pe un teren gol. Practic, înainte, nu am avut nicio instituţie care să sancţioneze abuzurile din justiţie.

Cine nu doreşte ca aceste abuzuri să fie pedepsite, cine doreşte o neîngrădire a drepturilor pe care şi le asumă magistraţii, sigur, poate să conteste această secţie.

Numai că, aşa cum se întâmplă în toate breslele din România, şi breasla magistraţilor trebuie să aibă o astfel de structură. Şi - aşa cum foarte bine s-a spus - această secţie este stabilită nominal de către Consiliul Superior al Magistraturii, inclusiv conducerea ei.

De aceea, ALDE, aşa cum s-a exprimat deja, are opţiunea sa.

ALDE îi respectă pe toţi candidaţii şi îşi manifestă speranţa că, în continuare, Curtea Constituţională va da girul constituţionalităţii actelor noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Toate grupurile parlamentare s-au exprimat.

Începem.

Domnule Cupşa, vă rog frumos, aveţi două minute, dacă doriţi să vă exprimaţi un punct de vedere.

Vă rog.

Domnul Ioan Cupşa:

Domnule preşedinte,

Doamnelor,

Domnilor,

În mod surprinzător poate o să dau dreptate, în parte, antevorbitorului meu.

Sunt de acord nu doar că există o stare de conflictualitate care frizează iraţionalul, în ceea ce priveşte viaţa politică, dar există o stare de conflictualitate generalizată în tot ceea ce priveşte viaţa socială în România. Şi această stare de conflictualitate generalizată naşte reacţii care cu adevărat sunt iraţionale, care ne vatămă pe fiecare dintre noi. Este un adevăr.

Această stare de conflictualitate generalizată este în egală măsură generată de o superficialitate a noastră, a fiecăruia dintre noi.

Dar, la rându-i, această stare de conflictualitate generalizată naşte o superficialitate pe care eu am văzut-o în Parlament în ultimii 6-7 ani. Calitatea actului de legiferare, în Parlamentul României, scade de la săptămână la săptămână. În anii care au trecut a scăzut de la săptămână la săptămână şi nu se întrevăd zile mai bune.

Motivul pentru care ajungem la Curtea Constituţională nu este doar această stare de conflictualitate iraţională - poate, aşa cum susţinea antevorbitorul meu - care se regăseşte în viaţa politică din Parlament; se regăseşte şi în lipsa noastră de competenţă, generată, încă o dată vă spun, de superficialitate.

Am fost întrebat, ceva mai devreme, în mod concret, despre atribuţiile preşedintelui.

Nu voi putea răspunde decât academic la această întrebare, pentru că aşa este firesc s-o facă un candidat, posibil viitor judecător al Curţii Constituţionale a României.

Pe de o parte, atât timp cât actuala organizare statală este aşa cum o avem în Constituţie, preşedintele are un rol deosebit de important în România.

În ceea ce priveşte participarea la şedinţele de Guvern, se întâlnesc - ar fi nevoie, în primul rând, pentru că se întâlnesc două norme constituţionale distincte...

Domnul Florin Iordache:

Finalizaţi vă rog, domnule coleg.

Domnul Ioan Cupşa:

Finalizez.

... două norme constituţionale distincte - art. 80 şi art. 87 - ar fi nevoie să aflăm care a fost voinţa legiuitorului, a celui care a scris Constituţia în '91 şi a celui care a revizuit-o în 2003. Şi o putem face, căutând acele înregistrări care sunt lămuritoare.

Trecând peste toate aceste lucruri, în ceea ce priveşte cele două norme, dacă le vom interpreta aşa cum trebuie, prin interpretare sistematică şi prin interpretare gramaticală, există o normă care îi permite preşedintelui României să participe de fiecare dată la şedinţele de Guvern, atunci când probleme de interes naţional sunt tratate, sunt pe ordinea de zi a Guvernului, probleme de interes naţional care privesc politica externă, apărarea, respectiv ordinea publică. Pe lângă toate acestea, poate participa de câte ori este invitat.

Dar această normă este una permisivă - preşedintele poate. Există o normă care, după interpretarea mea, este imperativă -preşedintele trebuie. Adică preşedintele veghează, aşa cum spune art. 80 - preşedintele veghează să fie respectată Constituţia şi preşedintele veghează ca autorităţile publice să funcţioneze într-o stare de normalitate în România. De aici...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Cupşa:

... mai încolo, fiecare să tragă concluzii. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Îl întreb...

Domnule Vlad, doriţi să interveniţi? Nu.

Domnule Stan, doriţi să interveniţi?

Vă rog, aveţi două minute.

Domnul Gheorghe Stan:

În primul rând, vreau să vă menţionez faptul că mi se pare foarte grav ca această secţie să fie denumită, de către mass-media, de către unii reprezentanţi ai puterii legiuitoare, chiar şi de către unii colegi magistraţi, ca fiind SS, să aducem actul de justiţie atât de jos, de către unii membri ai unicii puteri legiuitoare din România.

De asemenea, vreau să menţionez faptul că această secţie nu este suspendată, în aer. Ea este în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În anii anteriori, această secţie a existat în cadrul Parchetului General şi, ulterior, bineînţeles, în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

2. Procurorul-şef al acestei secţii nu are puteri discreţionare, aşa cum se menţionează în mass-media. Deci el este supus principiului constituţional al controlului ierarhic superior.

Deci, legalitatea şi temeinicia actelor procedurale întocmite de către acesta sunt verificate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Acest aspect, de altfel, l-am menţionat şi membrilor Comisiei de la Veneţia, cu care am avut, înainte de Paşte, o discuţie.

Revenind la întrebările adresate de domnii deputaţi.

În primul rând, vreau să menţionez că sunt mâhnit că astăzi, în plenul Camerei Deputaţilor, un deputat poate să adreseze o astfel de întrebare unui magistrat.

Deci un judecător sau un procuror judecă fapte, nu persoane. (Aplauze.)

La a doua întrebare, adresată de doamna deputat, vreau să menţionez că în situaţia în care astăzi aş răspunde în faţa dumneavoastră, oarecum m-aş antepronunţa. Motiv pentru care, din ambele poziţii, atât de actual magistrat, cât şi de posibil viitor judecător al Curţii Constituţionale, daţi-mi voie să invoc obligaţia de rezervă. (Aplauze.)

Da. Referitor la întrebarea domnului deputat - cine reprezintă România la Consiliul European? Ştim cu toţii, avem răspunsul în Constituţia României.

Referitor la raportul dintre Curtea Constituţională şi Comisia de la Veneţia. Această întrebare mi-a fost adresată astăzi de dimineaţă, în Comisia juridică. Am răspuns la această întrebare, domnule deputat, nu vreau să mai fac niciun fel de comentariu suplimentar.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Potrivit art. 123 alin. (5) şi art. 128, exprimarea votului se va face prin vot secret cu buletine, la finalizarea şedinţei de vot final.

Pauză, 5 minute, apoi şedinţa de vot final, cu proiectele pe care le-am discutat, şi continuăm cu votul final, cu buletine, la judecătorul CCR.

După o scurtă pauză

Domnul Florin Iordache:

Rog colegii să ia loc, să putem începe sesiunea de vot final.

Avem patru voturi cu cartelă şi un vot cu buletin.

Vom face un vot de control.

Rog colegii să scoată şi să introducă cartela.

Bun. Facem un vot de control. Da? Să înceapă votul, vă rog.

Reluăm votul de control. Să înceapă votul.

Sunt 200 de colegi prezenţi. Suntem în cvorum. Putem începe.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PH CD 16 /2019.

Să înceapă votul.

271 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 4 abţineri, un coleg nu votează. A fost adoptat.

2. Proiectul de Lege pentru abrogarea art. II din Legea nr. 231/2018 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 160/2019.

Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică propun adoptarea.

Să înceapă votul.

186 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abţinere. A fost adoptat.

Legi organice. Adoptări.

3. Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 316/2018/2019.

Comisia pentru învăţământ propune adoptarea.

Să înceapă votul.

184 de voturi pentru, 68 de voturi împotrivă, 35 de abţineri. Adoptată.

4. Proiectul de Lege privind statutul personalului feroviar; PL-x 37/2017.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru transporturi propun adoptarea.

Să înceapă votul.

203 voturi pentru, două voturi împotrivă, 86 de abţineri. A fost adoptat.

Mulţumesc.

5. Începe votul final privind numirea unui judecător la Curtea Constituţională.

Potrivit art. 123 alin. (7) se constituie o Comisie de numărare şi validare a voturilor, formată din câte un reprezentant. Comisia este asistată de secretarii de şedinţă.

Grupurile parlamentare, vă invit să faceţi propuneri.

PSD? Vă rog.

Microfonul, vă rog!

Vă rog.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Din partea PSD, domnul Simonis Alfred-Robert.

Domnul Florin Iordache:

Simonis, da?

Mulţumesc.

Mai departe.

PNL?

Domnule Andronache, propunerea. Sau cine face?

Doamnă Turcan, vă rog, faceţi propunerea.

Doamna Raluca Turcan:

PNL îl propune pe domnul deputat Gabriel Andronache.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

USR?

Doamnă Prună, vă rog, propunerea.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Din partea Grupului USR, îl propunem pe domnul deputat Vlad Duruş.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

UDMR?

UDMR, vă rog!

Domnule Márton, faceţi propunerea?

Vă rog.

Vă rog, domnule Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Îl propunem pe domnul Magyar Loránd.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

ALDE?

Domnule Cucşa, vă rog.

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

Din partea ALDE, domnul deputat Marius Surgent.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

PMP?

Domnule Simionca, vă rog.

Domnul Ionuţ Simionca:

Din partea Grupului PMP, domnul deputat Todoran Adrian-Mihăiţă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Şi minorităţile?

Domnule Varujan Pambuccian, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Ca întotdeauna, domnul Iulius Firczak.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Rog colegii să ia loc în bănci.

Vot asupra componenţei comisiei.

Colegii, PSD, vă rog, luaţi loc în bănci. Vot asupra componenţei. Să înceapă votul.

230 de voturi pentru, un vot împotrivă. A fost adoptată componenţa, cu majoritate de voturi.

Reamintesc, potrivit art. 128 alin. (3) şi alin. (5) din Regulament: "Deputatul votează «pentru», lăsând neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse".

Deci, uitaţi, aşa arată buletinul de vot. Cuprinde trei nume, respectiv domnul Cucşa, domnul Vlad Ştefan şi domnul Stan Gheorghe.

Deci pentru una dintre cele trei opţiuni păstraţi neatins pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse şi tăiaţi-le pe celelalte două pentru.

Vot contra - tăind numele persoanelor pe care nu le doriţi.

Sunt nule buletinele de vot care nu poartă ştampila şi cele de pe care nu au fost tăiate niciun nume.

Deci, repet, păstraţi acea opţiune pe care consideraţi că vreţi s-o votaţi.

Invit chestorii. Doi chestori să înmâneze şi doamna...

Vă rog, domnule Ciolacu. Şi domnul Gerea de la ALDE.

O invit pe doamna secretar Lia Olguţa Vasilescu să dea citire catalogului.

Vă rog.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima dată membrii Guvernului.

Gavrilescu Graţiela Leocadia prezentă
Ştefan Viorel prezent
Birchall Ana prezentă
Budăi Marius-Constantin prezent
Suciu Vasile-Daniel prezent
Cuc Alexandru-Răzvan prezent
Anton Anton prezent
Plumb Rovana prezentă
Intotero Natalia-Elena prezentă
Achiţei Vasile-Cristian prezent
Adnagi Slavoliub
Alexe Costel prezent
Ambrus Izabella-Agnes prezentă, nu votează
Anastase Roberta Alma prezentă
Ampleev Andrian prezent
Andrei Alexandru-Ioan prezent
Andronache Gabriel prezent
Andruşcă Dănuţ prezent
Antal István-János prezent
Apjok Norbert absent
Ardelean Ben-Oni prezent
Avram Constantin prezent
Axinte Vasile prezent
Babuş Radu prezent
Balan Ioan absent
Balint Liviu-Ioan prezent
Banias Mircea Marius absent
Barna Ilie Dan prezent
Băişanu Ştefan-Alexandru prezent
Bălănescu Alexandru prezent
Bănicioiu Nicolae absent
Bârlădeanu Dragoş-Petruţ prezent
Bejinariu Eugen prezent
Bende Sándor prezent
Benedek Zacharie prezent
Benga Tudor-Vlad prezent
Benkő Erika prezentă
Bica Dănuţ prezent
Bichineţ Corneliu prezent
Biró Rozália-Ibolya prezentă
Biro Zsolt-Istvan prezent
Bîzgan-Gayral Oana-Mioara prezentă
Boboc Tudoriţa-Rodica prezentă
Boboc Valentin Gabriel prezent
Bode Lucian Nicolae prezent
Bodea Marius prezent
Bogaciu Alexandra-Corina prezentă
Bogdan Gheorghe-Dănuţ prezent
Bontea Vlad prezent
Boroianu Aurel-Robert prezent
Borza Remus-Adrian prezent
Bota Marius Sorin-Ovidiu prezent
Botez Mihai-Cătălin prezent
Bozianu Nicoleta-Cătălina absentă
Bran Ioana prezentă
Bucura-Oprescu Simona prezentă
Buican Cristian prezent
Buicu Corneliu-Florin prezent
Bulai Iulian prezent
Bumb Sorin-Ioan prezent
Burciu Cristina prezentă
Calista Mara-Daniela prezentă
Calotă Florică Ică prezent
Căciulă Aurel prezent
Călin Ion prezent
Căprar Dorel-Gheorghe prezent
Căruceru Aida-Cristina prezentă
Cătăniciu Steluţa-Gustica prezentă
Cherecheş Florica prezentă
Cherecheş Viorica prezentă
Chichirău Cosette-Paula prezentă
Chiriac Viorel prezent
Ciocan Dan prezent
Ciofu Tamara-Dorina prezentă
Ciolacu Ion-Marcel prezent
Ciuhodaru Tudor prezent
Cîmpeanu Sorin Mihai absent
Cîtea Vasile prezent
Cobuz Maricela prezentă
Cocoş Vasile prezent
Codreanu Constantin prezent
Coliu Doru-Petrişor prezent
Constantin Daniel absent
Cosma Andreea prezentă
Cosma Lavinia-Corina prezentă
Cozmanciuc Corneliu-Mugurel prezent
Cristache Cătălin prezent
Csép Éva-Andrea prezentă, nu votează
Csokany Petronela-Mihaela absentă
Csoma Botond absent
Cucşa Marian-Gheorghe prezent
Culeafă Mihai prezent
Cupă Ion prezent
Cupşa Ioan prezent
Dan Nicuşor Daniel prezent
Dehelean Silviu prezent
Dinu Cristina-Elena prezentă
Dîrzu Ioan prezent
Dobre Mircea-Titus absent
Dobre Victor Paul prezent
Dobrică Ionela Viorela prezentă
Dobrovici-Bacalbaşa Nicolae prezent
Dobrovie Matei-Adrian prezent
Dohotaru Adrian-Octavian prezent
Dragnea Nicolae-Liviu prezent
Drăghici Mircea-Gheorghe prezent
Drulă Cătălin prezent
Dumitrache Ileana Cristina prezentă
Dunava Costel Neculai prezent
Durbacă Eugen absent
Duruş Vlad-Emanuel prezent
Erdei Dolóczki István prezent, nu votează
Farago Petru prezent
Fădor Angelica absentă
Firczak Iulius Marian prezent
Florea Damian prezent
Florea Oana-Consuela prezentă
Floroiu Ionel prezent
Fulgeanu-Moagher Laura-Mihaela prezentă
Furic Iarco prezent
Furtună Mirela prezentă
Ganţ Ovidiu Victor prezent
Gavrilă Camelia prezentă
Gavriliţă Bianca-Miruna prezentă
Găină Mihăiţă prezent
Georgescu Nicolae absent
Gerea Andrei Dominic prezent
Gheorghe Andrei Daniel prezent
Gheorghe Tinel prezent
Gheorghiu Bogdan absent
Ghera Giureci-Slobodan prezent
Gherman Dumitru prezent
Ghilea Găvrilă prezent
Ghinea Cristian prezent
Gilia Claudia prezentă
Giugea Nicolae prezent
Goga Octavian prezent
Grosaru Andi-Gabriel prezent
Gudu Vasile absent
Halici Nicuşor prezent
Havrici Emanuel-Iuliu prezent
Hărătău Elena prezentă
Heiuş Lucian-Ovidiu prezent
Holban Georgeta-Carmen prezentă
Huncă Mihaela absentă
Huţucă Bogdan-Iulian absent
Iancu Iulian prezent
Iancu Marius-Ionel prezent
Ibram Iusein prezent
Iftimie Neculai prezent
Ilişanu Claudiu-Augustin prezent
Ion Stelian-Cristian prezent
Ionescu George prezent
Ioniţă Antoneta prezentă
Iordache Florin prezent
Itu Cornel prezent
Iurişniţi Cristina-Ionela absentă
Jivan Luminiţa-Maria prezentă
Kelemen Hunor prezent, nu votează
Korodi Attila prezent, nu votează
Kulcsár-Terza József-György prezent, nu votează
Lazăr Sorin prezent
Leoreanu Laurenţiu-Dan prezent
Longher Victoria prezent
Lovin Dumitru prezent
Lungu Tudoriţa prezentă
Lupaşcu Costel prezent
Lupescu Dumitru prezent
Macovei Silviu Nicu prezent
Magyar Loránd-Bálint prezent, nu votează
Manole Petre-Florin prezent
Mareş Mara prezentă
Marica Petru-Sorin absent
Márton Árpád-Francisc prezent, nu votează
Matei Călin-Vasile-Andrei
Mărgărit Mitică-Marius prezent
Meiroşu Marilena-Emilia absentă
Mihalescul Dumitru absent
Mihălcescu Carmen-Ileana prezentă
Mînzatu Roxana prezentă
Mocanu Adrian prezent
Mocioalcă Ion absent
Mohaci Mihai prezent
Moldovan Sorin-Dan prezent
Moşteanu Liviu-Ionuţ prezent
Movilă Petru prezent
Muşoiu Ştefan prezent
Nasra Gabriel-Horia prezent
Năsui Claudiu-Iulius-Gavril prezent
Neagu Nicolae prezent
Neaţă Eugen prezent
Nechifor Cătălin-Ioan absent
Nicoară Romeo Florin prezent
Nicolae Andrei prezent
Nicolicea Eugen prezent
Nistor Laurenţiu prezent
Niţă Mihai prezent
Niţă Nicu prezent
Nosa Iuliu prezent
Olar Corneliu prezent
Olteanu Daniel prezent
Oprea Dumitru prezent
Oprişcan Mihai Doru prezent
Oros Nechita-Adrian prezent
Oteşanu Daniela prezentă
Palăr Ionel prezent
Pambuccian Varujan prezent
Pană Adriana-Doina prezentă
Paraschiv Rodica prezentă
Paşcan Emil-Marius prezent
Pau Radu-Adrian absent
Păle Dănuţ prezent
Petcu Toma-Florin prezent
Petrea Gabriel prezent
Petreţchi Nicolae-Miroslav prezent
Petric Octavian absent
Peţa-Ştefănescu Eliza-Mădălina prezentă
Pirtea Marilen-Gabriel prezent
Pistru-Popa Eusebiu-Manea prezent
Pleşoianu Liviu Ioan Adrian absent
Podaşcă Gabriela-Maria absentă
Ponta Victor-Viorel absent
Pop Andrei prezent
Pop Georgian absent
Pop Tudor Rareş prezent
Popa Florin prezent
Popa Mihai Valentin prezent
Popa Ştefan-Ovidiu prezent
Popescu Mariana-Venera prezentă
Popescu Nicolae-Daniel absent
Popescu Pavel prezent
Popescu Virgil-Daniel prezent
Preda Cezar-Florin prezent
Predoiu Marian-Cătălin prezent
Presură Alexandra prezentă
Prisnel Adrian-Claudiu prezent
Prişcă Răzvan Sorin prezent
Prună Cristina-Mădălina prezentă
Radu Anişoara prezentă
Radu Nicolaie-Sebastian-Valentin prezent
Raeţchi Ovidiu Alexandru prezent
Răcuci Claudiu-Vasile prezent
Rădulescu Alexandru prezent
Rădulescu Cătălin-Marian prezent
Rădulescu Dan-Răzvan prezent
Răduţ Violeta prezentă
Rodeanu Bogdan-Ionel prezent
Roman Florin-Claudiu prezent
Roman Ioan Sorin prezent
Romanescu Cristinel prezent
Roşca Lucreţia prezentă
Rotaru Alexandru prezent
Rotaru Răzvan-Ilie prezent
Săftoiu Ana Adriana prezentă
Sămărtinean Cornel-Mircea absent
Schelean-Şomfelean Valeria-Diana prezentă
Sebestyén Csaba-István absent
Sefer Cristian-George absent
Seidler Cristian-Gabriel absent
Seres Dénes prezent
Sighiartău Robert-Ionatan prezent
Simion Lucian-Eduard prezent
Simionca Ionuţ prezent
Simonis Alfred-Robert prezent
Sitterli Ovidiu-Ioan prezent
Socotar Gheorghe-Dinu prezent
Solomon Adrian prezent
Spânu Ion absent
Stamatian Vasile-Florin prezent
Stan Viorel prezent
Stanciu-Viziteu Lucian-Daniel prezent
Stancu Florinel prezent
Stativă Irinel Ioan prezent
Stănescu Alexandru prezent
Steriu Valeriu-Andrei prezent
Stoica Bogdan-Alin prezent
Stroe Ionuţ-Marian prezent
Suciu Matei prezent
Surgent Marius-Gheorghe prezent
Szabó Ödön absent
Şarapatin Elvira prezentă
Şerban Ciprian-Constantin prezent
Şimon Gheorghe prezent
Şişcu George absent
Şotcan Theodora prezent
Şova Lucian prezent
Şovăială Constantin prezent
Ştefan Corneliu prezent
Ştefan Ion prezent
Ştirbu Gigel-Sorinel absent
Tabugan Ion prezent
Tănăsescu Alina-Elena prezentă
Teiş Alina prezentă
Terea Ioan prezent
Tîlvăr Angel prezent
Todor Adrian prezent
Todoran Adrian-Mihăiţă prezent
Toma Ilie prezent
Tomac Eugen absent
Trăilă Cristina prezent
Tripa Florin-Dan prezent
Tudor Beatrice prezentă
Tudose Mihai absent
Turcan Raluca prezentă
Turcescu Robert-Nicolae absent
Tuşa Adriana Diana prezentă
Ungureanu Emanuel-Dumitru prezent
Ursu Răzvan-Ion prezent
Varga Glad-Aurel prezent, nu votează
Varga Vasile prezent
Vasile Daniel prezent
Vasilescu Lia Olguţa prezentă
Vasilică Radu Costin prezent
Vass Levente absent
Velcea Nicolae prezent
Vexler Silviu prezent
Vişan George-Gabriel prezent
Vîlceanu Dan prezent
Vîrză Mihăiţă prezent
Vlad Sergiu Cosmin prezent
Vlăducă Oana-Silvia absentă
Voicu Mihai Alexandru prezent
Vosganian Varujan prezent
Vrăjitoru Sorinel-Marian prezent
Weber Mihai prezent
Zainea Cornel prezent
Zamfira Constantin-Cătălin prezent
Zisopol Dragoş Gabriel prezent

Şi îi mai avem de trecut pe domnul Seidler şi pe domnul Sefer.

Domnul Seidler, prezent. Şi domnul Sefer, prezent.

Şi Adnagi, prezent. Scria concediu. Din cauza aceasta nu v-am citit.

Domnul Tabugan, prezent.

Mai este cineva care nu a votat sau care nu s-a auzit strigat? Şi chestorii, da.

Domnul Florin Iordache:

Rog membrii Comisiei pentru numărare să meargă în sala Biroului permanent pentru...

Stafful tehnic, vă rog, luaţi urna.

Şi invit colegii în spatele meu, în faţa plenului, se află Orchestra "Famfara Jandarmeriei Române", cât şi domnul Nicolae Vioculeţ.

Ţinând cont că peste două zile, în data de 9 mai marcăm 142 de ani de la Proclamarea Independenţei şi sărbătorim Ziua Europei, Famfara "Jandarmeriei Române" va susţine un scurt moment şi vă invit, stimaţi colegi, să vizionăm acest moment artistic, cât timp colegii noştri merg în sala Biroului permanent şi vor număra voturile.

După o scurtă pauză

Domnul Florin Iordache:

O invit pe doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu să prezinte rezultatul votului, procesul-verbal.

Vă rog.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi cu privire la numirea unui judecător la Curtea Constituţională.

Comisia de numărare şi validare a voturilor, asistată de secretarii şedinţei de astăzi, în urma verificării şi numărării voturilor exprimate de către deputaţi, prin vot secret cu buletine de vot, asupra propunerilor de numire în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, a constatat următoarele:

• numărul total al deputaţilor: 329;
• numărul total al deputaţilor prezenţi: 288;
• numărul total de voturi exprimate: 269;
• numărul de voturi anulate: 1;
• numărul de voturi valabil exprimate: 268.

După verificarea şi numărarea voturilor au rezultat următoarele:

Domnul Cupşa Ioan:

• voturi pentru: 63;
• voturi contra: 205.

Domnul Vlad Ştefan:

• voturi pentru: 25;
• voturi contra: 243.

Domnul Stan Gheorghe:

• voturi pentru: 174;
• voturi contra: 94.

Potrivit rezultatului votului, a fost întrunită majoritatea de voturi necesară pentru numirea domnului Stan Gheorghe în funcţia de judecător la Curtea Constituţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Sincere felicitări tuturor celor trei candidaţi!

Felicitări domnului Stan Gheorghe! Mult succes în activitate!

Încheiem aici.

Invit colegii, membrii ai Biroului permanent, la şedinţa Biroului permanent, să stabilim programul pentru săptămâna viitoare.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,30.