Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 14,17.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, asistat de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Ion Marcel Vela, secretar al Senatului.

Din prezidiu a făcut parte şi domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Vă invit să luaţi loc, pentru a putea începe şedinţa comună.

Declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă anunţ că, din totalul de 465 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa 330.

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare au fost distribuite.

Dacă sunt comentarii în legătură cu proiectul ordinii de zi? Dacă nu sunt, vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Supun votului deschis electronic proiectul ordinii de zi. Să înceapă votul.

169 de voturi pentru, două voturi contra, nicio abţinere. Ordinea de zi a fost aprobată.

Dacă în legătură cu proiectul programului de lucru sunt comentarii? Dacă nu sunt, supun votului deschis electronic programul de lucru.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Să înceapă votul.

216 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere. Programul de lucru a fost aprobat.

La primul punct al ordinii de zi comune de astăzi avem Proiectul de Hotărâre pentru constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit şi afişat.

Dacă sunt comentarii de ordin general? Dacă nu sunt, urmează dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La preambul. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic. Dacă sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt. Este adoptat.

Anexa. Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptată.

Am încheiat dezbaterile.

Vă rog să aveţi cartelele de vot.

Supun votului deschis electronic proiectul de hotărâre în ansamblul său. Să înceapă votul.

240 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere. S-a aprobat. Hotărârea a fost aprobată.

La punctul 2, Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 30/2017 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit şi afişat.

Dacă sunt comentarii de ordin general? Nu sunt.

Urmează dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre aveţi obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La preambul. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, dacă obiecţii sau comentarii, cumva, aveţi? Nu sunt. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Supun votului deschis electronic proiectul de hotărâre în ansamblul său. Să înceapă votul.

244 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere. Hotărârea a fost adoptată.

Urmează...

La punctul 3, Proiectul Declaraţiei Parlamentului României privind susţinerea noului Guvern de la Chişinău şi angajamentul ferm pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Declaraţia a fost distribuită.

Din partea Comisiei pentru politică externă, domnul senator Dumitrescu, pentru citirea proiectului de declaraţie.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisiile pentru politică externă, întrunite, au luat în dezbatere propunerea cu privire la prezentarea în plenul reunit al Parlamentului României a unui proiect de declaraţie, urmând a fi adoptată de către Parlament, conform prevederilor regulamentare, cu privire la Republica Moldova.

Daţi-mi voie să dau citire acestei declaraţii.

Declaraţia Parlamentului României privind susţinerea noului Guvern de la Chişinău şi angajamentul ferm pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Parlamentul României, ca expresie fundamentală a suveranităţii naţionale şi a democraţiei, reprezentant al societăţii româneşti în ansamblul ei şi unică autoritate legiuitoare, în temeiul prevederilor art. 13 pct. 23 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 4 din 1992, republicată, susţine:

Parlamentul României adoptă prezenta declaraţie.

Având în vedere relaţiile speciale dintre România şi Republica Moldova în virtutea comunităţii de limbă, istorie, cultură şi tradiţii,

Subliniind susţinerea fermă faţă de respectarea şi întărirea democraţiei în Republica Moldova,

Accentuând faptul că expresia principală a democraţiei este voinţa cetăţenilor, exprimată prin vot,

Asigurând angajamentul ferm şi voinţa deplină ale României de a susţine şi promova parcursul european al Republicii Moldova, încurajând forţele politice autentic pro-europene de la Chişinău în accelerarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova,

Evidenţiind sprijinul european şi internaţional arătat în această perioadă faţă de Parlamentul Republicii Moldova care a votat învestirea unui nou guvern condus de Maia Sandu,

Remarcând cu preocupare evoluţiile legate de deteriorarea statului de drept şi a standardelor democratice, politizarea instituţiilor statului şi presiunile asupra sistemului de justiţie din Republica Moldova, care au determinat decizia Uniunii Europene de a suspenda asistenţa macrofinanciară şi sprijinul bugetar pentru Republica Moldova;

declară că:

Exprimă sprijinul pentru guvernul legitim al Republicii Moldova, constituit conform votului de încredere acordat de Parlamentul Republicii Moldova la data de 8 iunie 2019;

Îndeamnă partidele şi forţele politice de la Chişinău, aflate la guvernare sau în opoziţie, la colaborare parlamentară şi politică, în conformitate cu regulile de bază ale democraţiei;

Reiterează şi întăreşte sprijinul permanent al României faţă de aspiraţiile europene ale Republicii Moldova şi aşteaptă un angajament ferm din partea Guvernului pentru continuarea parcursului european, prin implementarea reformelor structurale profunde, necesare în conformitate cu Acordul de Asociere şi Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător încheiate cu Uniunea Europeană, în măsură să consolideze şi să dezvolte construcţia democratică de la Chişinău şi să aducă Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană;

Solicită Guvernului României să continue, în colaborare strânsă cu Guvernul Republicii Moldova, implementarea Parteneriatului Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, bază esenţială a relaţiilor bilaterale şi a planurilor de acţiune decise de comun acord în acest context;

Reiterează rolul României în susţinerea parcursului european al Republicii Moldova, inclusiv în relaţia cu Uniunea Europeană, prin sprijinirea procesului de reforme al Republicii Moldova pe baza propriei experienţe de integrare europeană;

Solicită Guvernului României intensificarea eforturilor pentru restabilirea deplină şi la cote înalte a colaborării Republicii Moldova cu Uniunea Europeană şi mobilizarea tuturor măsurilor necesare de asistenţă şi sprijin, inclusiv financiar, pentru susţinerea Guvernului Republicii Moldova în procesul de reformă şi a aplicării agendei politice de asociere la Uniunea Europeană;

Reaminteşte că funcţionarea optimă a statului de drept reprezintă cheia continuării colaborării, parteneriatelor şi procedurilor din Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană;

Subliniază importanţa angajamentului ferm din partea noului Guvern şi a Parlamentului Republicii Moldova pentru continuarea iniţiativelor economice comune şi a proiectelor strategice de interconectare energetică derulate împreună cu România şi încurajează Guvernul României să continue să acorde prioritate proiectelor bilaterale de cooperare, cu obiectivul îmbunătăţirii vieţii tuturor cetăţenilor Republicii Moldova;

Atrage atenţia asupra rolului esenţial al utilizării instrumentelor democratice în menţinerea stabilităţii interne pentru construcţia unei colaborări extinse şi dezvoltarea parteneriatelor cu statele membre ale Uniunii Europene şi partenerii NATO;

Reiterează relevanţa majoră a continuării poziţiei Republicii Moldova în privinţa reglementării conflictului din regiunea transnistreană, cu respectarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în graniţele sale recunoscute internaţional şi cu neafectarea vectorului său pro-european;

Subliniază importanţa consolidării comunităţii de limbă, cultură şi istorie care stă la baza relaţiei speciale cu Republica Moldova;

Se angajează să continue şi să intensifice dialogul interparlamentar în sprijinul agendei europene a Republicii Moldova;

Încurajează întreaga clasă politică din Republica Moldova să semneze o declaraţie privind angajamentul ferm faţă de un parcurs european ireversibil al Republicii Moldova, precum şi faţă de reformele necesare îndeplinirii acestui scop.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Dacă nu sunt intervenţii, atunci...

Sunt?

Domnul Codreanu Constantin, PMP, vă rog.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Pentru mine, Republica Moldova nu este doar un stat vecin. Este locul în care m-am născut. Este statul a cărui cetăţenie o deţin, pe lângă cea română, şi locul în care există cetăţeni români, pe care îi reprezint, alături de comunităţile istorice şi diaspora, în Parlamentul României.

Tocmai de aceea am crezut că şi unii dintre dumneavoastră, sperând că majoritatea sunteţi la fel, atunci când, pe 27 martie 2018, am votat, în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, o declaraţie relativ curajoasă, în care spuneam fără ezitare că România este pregătită să răspundă dorinţei organice a cetăţenilor Republicii Moldova de reunire.

Această declaraţie însă este un mare pas înapoi. Este o declaraţie făcută într-un limbaj de lemn feroce, care practic şterge acea urmă de curaj pe care am avut-o în 2018, în Anul Centenarului.

Avem un singur lucru care merită luat în considerare, şi anume referirea la necesitatea interconectării energetice între cele două state.

În rest, dacă într-adevăr ne dorim să oferim bunăstare cetăţenilor Republicii Moldova, bine ar fi să o facem într-un mod extrem de pragmatic.

De exemplu, bine ar fi să respectăm legislaţia în vigoare a României şi să deblocăm procesul de redobândire a cetăţeniei române.

Bine ar fi să oferim acces pe piaţa forţei de muncă. Există un proiect legislativ în acest sens, pentru etnicii români din Republica Moldova, care nu au cetăţenie română.

Bine ar fi să demarăm, într-un final, Autostrada Unirii şi să nu o blocăm prin avize negative din partea Agenţiei de Mediu, pentru podul peste Prut.

Bine ar fi să facem ceea ce ne-am propus acum câţiva ani, şi anume să creăm un spaţiu informaţional comun România - Republica Moldova, pentru ca atunci când unii dintre dumneavoastră ajung la Chişinău, prin hotelurile din Republica Moldova, să nu mai găsească pe primul, pe doi, pe trei, pe patru, pe locul cinci şi aşa mai departe posturi din Federaţia Rusă sau posturi care retransmit posturi din Federaţia Rusă. Ca să nu ne mirăm de ce ajunge în Republica Moldova un personaj nociv, precum Igor Dodon, preşedinte al republicii.

Vreau să vă propun, dacă putem amenda, pentru că există această referire cu privire la reglementarea conflictului transnistrean şi pentru că unul dintre negociatorii-cheie ai noului Guvern, ai impunerii noului Guvern, a fost nimeni altul decât autorul celebrului Memorandum Kozak, să inserăm în această declaraţie o frază foarte simplă - că România se opune oricărui scenariu de federalizare a Republicii Moldova.

Credeţi-mă, este foarte important, pe lângă celelalte lucruri pe care le-am menţionat anterior.

Altfel, cu această declaraţie nu facem decât - aşa cum spunea cel pe care l-am comemorat acum câteva zile, 130 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu - ne-am adunat astăzi aici să votăm o declaraţie pentru a înşira cuvinte goale ce din coadă au să sune.

Vă mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Urmează domnul Balan, din partea PNL.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Balan:

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Asistăm astăzi la cea mai penibilă, jalnică, ipocrită şi neprietenoasă declaraţie a Parlamentului României privind susţinerea noului Guvern de la Chişinău. Este penibilă ca moment, jalnică în conţinut, ipocrită ca mesaj şi neprietenoasă ca adresare.

Este penibil să vii acum, după ce criza a trecut, să declari susţinerea unui guvern pentru care atunci când i-a fost cel mai greu nu ai scos nicio vorbă, fiind mult prea ocupat cu roşcovele lui Plahotniuc.

Îi întreb pe colegii din PSD, care au simbolul electoral comun cu Partidul lui Plahotniuc, adică trei trandafiri: de ce, prin intermediul ministrului de externe, i-au interzis ambasadorului român să participe, alături de ambasadorii Statelor Unite ale Americii, Uniunii Europene şi Rusiei la şedinţa Parlamentului Republicii Moldova de învestire a Guvernului condus de Maia Sandu?

De ce aţi susţinut şi girat Guvernul oligarhic, antidemocratic şi antieuropean al lui Plahotniuc?

Cu toate că v-aţi asumat asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova, astăzi, gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău este nefinalizat, iar despre dezvoltarea interconectării reţelelor de energie electrică dintre România şi Republica Moldova nici nu poate fi vorba?

De ce aţi tăcut la anularea alegerilor democratice pentru Primăria Chişinăului, câştigate în mod democratic de Andrei Năstase?

Mă doare să văd atâta ipocrizie în această declaraţie, când ştim bine de câtă susţinere s-au bucurat Maia Sandu şi Andrei Năstase din partea actualei majorităţi parlamentare - zero.

Partidul Naţional Liberal este singura formaţiune politică din România care a sprijinit efectiv Blocul "ACUM". Conducerea PNL, Ludovic Orban, cât şi eu, personal, am fost alături de Andrei Năstase, prin prezenţa noastră în Republica Moldova şi la alegerile pentru Primăria oraşului Chişinău, şi la alegerile europarlamentare, în timpul cărora Andrei Năstase, în semn de sprijin şi solidaritate, a fost făcut cetăţean de onoare al oraşului meu, municipiul Suceava.

Declaraţia este jalnică în conţinut. În afara limbajului de lemn folosit, limbaj pentru care ar fi invidios până şi Postelnicu, Parlamentul României, în profunda lui înţelepciune, declară că exprimă sprijinul, îndeamnă, reiterează şi întăreşte, solicită şi iar reiterează, din nou solicită, ca într-un final să reamintească. Acelaşi Parlament, adică noi, subliniază, atrage atenţia, iarăşi reiterează, de data aceasta, relevanţa, neuitând să sublinieze importanţa, apoi să angajeze, să încurajeze.

Lipsesc doar aplauzele prelungite.

Nu vi se pare jalnic, stimaţi colegi?

Mesajul este, ca să parafrazez o vorbă populară, fă ce spune Parlamentul, nu ce face Parlamentul!

Cum să ceri puterii şi opoziţiei de la Chişinău să colaboreze, când tu, acasă, refuzi să o faci, după ce poporul ţi-a cerut prin referendum să laşi justiţia în pace, iar tu, putere politică de la Bucureşti, refuzi să semnezi pactul de bun-simţ propus de preşedintele României, Klaus Iohannis?

Nu este ipocrizie mai mare decât să atragi atenţia în utilizarea instrumentelor democratice în menţinerea stabilităţii interne, când tu, PSD, ai pe conştiinţă gazul democratic din 10 august 2018?

Sau noi, Parlamentul României, le reamintim cum e cu funcţionarea optimă a statului de drept. Statul de drept optim care legiferează prin OUG-uri, care mutilează legile justiţiei şi Codul penal prin comisii speciale, care declară MCV opţional şi recomandările forurilor europene simple sugestii?

Să încurajezi Republica Moldova în parcursul ei european, când tu, PSD, ai un discurs şi un comportament profund antieuropean, nu este dovadă de ipocrizie?

Declaraţia este neprietenoasă, distantă şi chiar arogantă. Să nu aminteşti nici în treacăt. Să te adresezi unui frate, şi nu unui străin, tocmai acum, în plină emoţie şi isterie naţională, când un copil a fost separat de asistenta maternală pentru a fi înfiat şi s-a scandalizat o naţiune întreagă? Dar când fraţii de-o mamă şi de-un tată au fost separaţi samavolnic de MKVD nu pentru a fi înfiaţi, ci pentru a fi exterminaţi, şi când în sfârşit s-au regăsit, tu, frate mai mare, Parlament al României, într-o asemenea declaraţie să nu foloseşti nici măcar o dată cuvinte precum: frate, unire, întregire!

Din aceste considerente eu cred că această declaraţie este mai toxică, mai dureroasă, care sfidează interesul naţional, şi mai neinspirată chiar şi decât grăbita recunoaştere a Republicii Moldova din anul 1991. Dar aceasta e istoria. Aceştia sunt oamenii ei - două popoare, aceeaşi oportunitate, două decizii diametral opuse, doi oameni politici - Iliescu şi Khol.

Cum aş fi conceput eu o declaraţie a Parlamentului României? Aş fi spus o poveste: Într-o curte, Curtea Mare, trăiau şi munceau în deplină armonie doi fraţi români: Ion şi Andrei.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Am rugămintea să faceţi povestea scurtă, domnule deputat.

Domnul Ioan Balan:

Fără să-i întrebe nimeni, Ribbentrop şi Molotov i-au despărţit...

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule deputat...

Domnul Ioan Balan:

... pe Andrei l-au dus la Novosibirsk, iar pe Ion, la Sighet.

În 30 de secunde termin.

Curtea au împărţit-o într-o bucată mai mare, românească, şi una mai mică, moldovenească. Lui Ion i s-a spus român, iar lui Andrei, moldovean. Vorbeau la fel şi se înţelegeau perfect, deşi unul vorbea româneşte şi altul, moldoveneşte. Aşa li s-a spus, dar ei nu înţelegeau care e deosebirea. Curţile lor au fost separate de un gard de sârmă ghimpată, iar dacă la Putna nu-şi dormea somnul de veci marele Ştefan, gardul ghimpat ar mai fi hăcuit o parte din curtea lui Ion. Când Andrei s-a întors de la Novosibirsk, în curtea lui l-a găsit pe Igor cu care a fost nevoit să-şi împartă proprietatea. După 50 de ani, vremurile s-au schimbat. Ion s-a eliberat de la Sighet, Andrei de la Novosibirsk, şi când în sfârşit puteau să demoleze gardul, pentru că Igor nu prea voia, şi nici Ion, la sugestia celui din urmă au făcut un pod. Pod de flori. Florile s-au uscat repede, iar gardul a rămas.

La 30 de ani de la acel eveniment se întrezăreşte ocazia să-l întrebăm pe Andrei şi pe Igor, dacă nu ar fi bine să demolăm gardul? În loc de întrebare, astăzi Ion dă o declaraţie.

Dar eu, Ioan Balan, le spun astăzi lui Andrei şi lui Igor: Vă vreau în Europa ca fraţi, nu ca vecini! (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnul deputat Barna, de la USR.

Domnul Ilie Dan Barna:

Domnule preşedinte,

În mod normal, această declaraţie ar fi trebuit să fie un element de mândrie şi de bucurie. Este o declaraţie iniţiată de USR şi supusă comisiilor. Şi faptul că a ajuns la acest plen ar fi trebuit să fie un element cu care să ne mândrim toţi astăzi.

Faptul însă că timp de două săptămâni a fost boicotată în mod expres de PSD şi ALDE, faptul că venim cu această declaraţie la 20 de zile după ce acel Guvern a fost în situaţie de criză şi a fost numit are eficienţa unei ambulanţe care vine a doua zi după apelul de urgenţă. Aceasta este realitatea.

Dincolo de conţinutul ei, care a fost modificat în comisii -procedură parlamentară, suntem cu toţii de acord - dincolo de conţinutul ei, ceea ce trebuie să reţinem este că acest Guvern al României a recunoscut Guvernul din Moldova, Guvernul Maia Sandu, după ce tot restul planetei a făcut-o.

România s-a aşezat cu pieptul umflat la coada relaţiei de recunoaştere a Guvernului din Republica Moldova. Am reacţionat ca şi cum ar fi fost un guvern din Papua Noua Guinee. La fel de rapid şi la fel de prompt ne-am poziţionat faţă de fraţii noştri din Moldova.

Şi, din această perspectivă, un sentiment de ruşine ar trebui să avem şi noi, ca Parlament al României, care după aproape trei săptămâni suntem solidari şi susţinem Guvernul Maia Sandu.

Mulţumesc. (Aplauze.)

(Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Din partea fiecărui grup, câte un singur intervenient. (Vociferări.)

Nicio procedură. Nu mai avem procedură.

Domnule senator, preşedintele Comisiei pentru politică externă, vă rog să luaţi cuvântul. (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Parlamentul României chiar a intrat într-o zodie în care nu se mai înţelege nimic.

1. Această declaraţie este o declaraţie propusă de Comisiile pentru politică externă, aşa cum s-a spus, la iniţiativa unui coleg din opoziţie.

Ceea ce au făcut Comisiile pentru politică externă este să vă prezinte acest text.

Am modificat lucruri care erau esenţial de modificat, declaraţia iniţială spunând că este vorba de recunoaşterea de către Parlamentul României, adică de propunerea făcută de grupul parlamentar respectiv, recunoaşterea Guvernului nou al Republicii Moldova.

Or, nicăieri nu există această prevedere şi această posibilitate ca parlamentele să recunoască un guvern. Sunt ţările care îl recunosc. Asta e o modificare neesenţială, în opinia colegilor noştri, care spun că s-a tergiversat nu ştiu ce s-a tergiversat.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Reamintesc colegilor de la PNL, care pe mine mă îngrozesc cu lipsa lor de profesionalism, pe care eu îl ştiam altfel. Se poate ca pe un astfel de subiect să lăsăm din partea grupului să vorbească cineva ca la un cenaclu literar de provincie, ca să nu zic altceva?! Se poate aşa ceva?!

Noi trebuie să privim declaraţiile Parlamentului României în contextul declaraţiilor generale care au fost date în Parlament.

Atunci când am vorbit despre declaraţia cu privire la reunificare, care a fost o declaraţie extrem de curajoasă, tot Comisiile pentru politică externă, tot Parlamentul acesta a adoptat-o.

Astăzi vorbim de un moment esenţial în recunoaşterea unei instituţii care a intrat în vigoare în Moldova, care este Guvernul Moldovei, pe baza unui angajament politic intern şi internaţional.

Salutăm, susţinem, încurajăm. Şi am vorbit despre necesitatea ca România să-şi ducă pe mai departe toate elementele de susţinere a politicii pentru Republica Moldova.

Păi, nici asta nu vă convine, domnilor? Se poate aşa ceva? (Vociferări. Rumoare.)

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Dezbaterile fiind încheiate, supun votului dumneavoastră declaraţia Parlamentului României.

Vă rog, să înceapă votul.

270 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 16 abţineri. Cu majoritate, declaraţia a fost adoptată.

Şi mă bucur că, în pofida faptului că reprezentanţii grupurilor care au luat cuvântul au criticat declaraţia, văd că până la urmă a fost bună, că au votat-o.

La punctul 4 al ordinii de zi, Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea eventualelor nereguli şi fraude semnalate în spaţiul public cu ocazia derulării procesului electoral la alegerile din 26 mai 2019.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit şi afişat.

Dacă sunt comentarii de ordin general?

Doamna Turcan, PNL.

Doamna Raluca Turcan:

Astăzi se propune înfiinţarea unei comisii de anchetă pentru suspiciuni privind fraudarea votului din 26 mai. Probabil că nu s-ar fi solicitat înfiinţarea unei astfel de comisii dacă un anumit partid nu ar fi obţinut un rezultat sub pragul electoral.

PNL şi USR au solicitat, în legătură cu votul din 26 mai, comisie de anchetă, pentru miile de români care au rămas fără să voteze, încălcându-se în felul acesta un drept fundamental pentru nişte oameni cărora România le-a întors spatele.

PNL a solicitat, de asemenea, audierea ministrului de interne, ministrului de externe, a solicitat vot la moţiunea simplă împotriva ministrului de externe - principalul vinovat pentru faptul că un drept fundamental din Constituţia României, pentru oamenii din străinătate care nu au mai ajuns să voteze, a fost călcat în picioare.

În acelaşi timp, acum suntem într-o situaţie hilară. Se cere o comisie de anchetă - şi probabil că va fi votată o comisie de anchetă, pentru că are susţinerea majorităţii parlamentare - pentru aşa-zise fraude electorale. Cu alte cuvinte, hoţii strigă "Hoţii!". Pentru că cine solicită această comisie de anchetă? Adică exact cei care au avut în mână toate instrumentele de control ale procesului electoral. Cei care conduc Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea Electorală Permanentă, cei responsabili direct pentru buna desfăşurare a alegerilor şi corectitudinea alegerilor ţipă în momentul de faţă: "Fraudă electorală!".

Şi cine mai strigă, de asemenea, "Fraudă electorală!"? Un partid care până de curând a fost condus de un om condamnat definitiv pentru fraudă electorală.

Ce spunea preşedintele AEP, omul de încredere, pus acolo de către majoritatea PSD-ALDE, pentru a asigura corectitudinea procesului electoral? "AEP a constatat că la aceste alegeri europarlamentare şi referendum nu au fost constatate decât erori de completare a proceselor-verbale, şi nu modificarea datelor cu privire la validarea alegerilor, adică a voturilor valabil exprimate". Adică au fost greşit completate câteva procese-verbale, dar după aceea au fost corectate.

Am înţeles acum că există suspiciuni de abuzuri. N-avem absolut nimic împotriva verificării tuturor suspiciunilor care vizează o posibilă fraudare a votului. Pentru că pentru Partidul Naţional Liberal votul e sfânt.

Rezultatul votului pentru orice partid şi orice om politic ar trebui să fie sfânt. Rezultatul votului trebuie să fie baza mandatului pentru fiecare dintre dumneavoastră, aflaţi în Parlamentul României.

Aşadar, Partidul Naţional Liberal votează pentru înfiinţarea acestei comisii de anchetă şi solicită următoarele lucruri:

• audierea ministrului de externe Teodor Meleşcanu, referitor la votul din diaspora, de la alegerile europarlamentare;
• audierea ministrului de interne Carmen Dan, referitor la sincopele din procesul de votare, cazurile de primari care în ziua votului i-au îndemnat pe alegători să nu voteze la referendum, cazuri de prefecţi care s-au implicat în campanie, finanţări preferenţiale pentru primari.

De asemenea, Partidul Naţional Liberal solicită audierea prefecţilor şi a altor oficiali faţă de care au existat reclamaţii cu privire la implicarea în campanie - campania desfăşurată de PSD -, cu proiecte pentru primari, contra voturilor. Adică şantaj şi mituire directă a primarilor, pentru a obţine voturi, aşa cum îşi dorea şi spera PSD.

De asemenea, în această comisie de anchetă trebuie obligatoriu să fie audiat şeful Autorităţii Electorale Permanente, referitor la votul din diaspora, modificările legislative făcute în plin proces electoral şi propuse, cum altfel, cum vă place dumneavoastră, prin ordonanţă de urgenţă, referitor la referendum şi, de asemenea, la toate sincopele din procesul de votare, inclusiv lipsa campaniei de informare, aşa cum prevede Legea pentru referendum. Nici măcar atât nu aţi dorit să faceţi, să daţi şansa cât mai multor români să voteze în cunoştinţă de cauză.

Nu în ultimul rând, Partidul Naţional Liberal solicită audierea şefului CNA, referitor la faptul că nu a fost respectată Legea în privinţa referendumului, că nu a intervenit atunci când Televiziunea Publică a ajuns instrument de partid pentru liderul dumneavoastră politic, făcând campanie directă, încălcând legea, sfidând misiunea şi interesul public al acestei instituţii vitale pentru orice democraţie.

Da, vrem această comisie de anchetă. Dar ancheta să fie într-adevăr în faţa şi asupra celor care au împiedicat dreptul la vot pentru românii care au fost umiliţi la consulate, la ambasadele României din Uniunea Europeană şi din alte ţări. Români care şi-ar dori să aibă acces la vot, pentru că speră ca în felul acesta România să devină mai primitoare şi să se poată întoarce alături de familiile lor.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

De câte minute mai aveţi nevoie, doamnă Turcan?

Domnul Stanciu-Viziteu, de la USR.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulţumesc.

Uniunea Salvaţi România susţine această comisie.

Evident că suntem interesaţi să vedem dacă au existat nereguli sau fraude.

Evident că am fost întotdeauna interesaţi şi vom fi întotdeauna interesaţi să aflăm orice neregulă sau fraudă organizată de PSD şi ALDE care are loc în procesul legislativ.

Suntem interesaţi să vedem cum de operatori ai tabletelor de calculator, angajaţi ai primăriilor PSD şi ALDE, informau în mod eronat alegătorii, punându-i să aleagă să voteze ori la europarlamentare ori la referendum.

Suntem interesaţi să vedem ce fac autorităţile statului cu acei primari PSD şi ALDE care aşteptau alegătorii la intrarea în secţiile de vot, dându-le indicaţiile finale de vot.

Suntem foarte interesaţi să vedem cum de există primării PSD şi ALDE, în special în Dolj, unde a existat o diferenţă de 90% între cei care au votat la europarlamentare şi cei care au votat la referendum şi cum s-a putut întâmpla o astfel de aberaţie statistică.

Şi mai ales suntem interesaţi să vedem cum, şi în ce mod, şi cine sunt cei responsabili de faptul că milioane de români nu au putut să-şi exercite dreptul constituţional la vot. Şi mă refer aici la milioanele de români din diaspora.

Mai mult, nu puteam să-i lăsăm pe cei din PSD şi ALDE singuri în această comisie, pentru că ar fi ultimii pe care îi putem bănui de bună-credinţă şi de dorinţa de a descoperi adevărul. Mai ales pentru că, chiar şi astăzi, dumneavoastră, cei din PSD şi ALDE, în continuare, susţineţi că condamnarea lui Liviu Dragnea în dosarul referendumului este o condamnare politică, şi nu una conform legii.

Pentru toate aceste motive, această comisie trebuie să scoată la iveală dacă există aceste nereguli şi fraude sub organizarea voastră.

Vă mulţumesc.

Voci din sală:

... dumneavoastră...

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnul deputat Vosganian, de la ALDE.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi,

Astăzi avem un spectacol extrem de interesant în Parlament. Dezvoltăm un nou concept, şi nu "Unitate prin diversitate", ci "Unanimitate prin divergenţă".

Cu toţii susţinem aceleaşi acte ale Parlamentului. Cu toţii susţinem declaraţia privind Republica Moldova, dar fiecare o critică în felul lui.

Cu toţii susţinem înfiinţarea comisiei de anchetă, dar când vorbim despre ea protestăm ca din gură de şarpe împotriva ei.

Eu zic aşa: că o comisie de anchetă nu trebuie să vadă ceea ce n-a făcut bine PSD-ALDE. Trebuie să vadă ceea ce nu s-a făcut bine. Punct! Pentru că nu facem o comisie ca să ne vânăm unii pe alţii, ci facem o comisie ca să vedem dacă votul s-a convertit în mod real în rezultatele afişate şi să evităm ca pe viitor să se întâmple astfel de chestiuni.

Stimaţi colegi, însă pentru că cei dinaintea mea au făcut câteva remarci, aş vrea să spun ceva. Eu ştiu că aţi investit mult în imaginea lui Liviu Dragnea, ştiu asta. Şi ştiu că vă pare rău că toată această investiţie acum cade în derizoriu, pentru că nu mai aveţi cum să o fructificaţi.

În acelaşi timp, remarc totala dumneavoastră lipsă de fantezie.

Vă rog eu, căutaţi altceva. Pentru că invocarea în continuare a imaginii lui Liviu Dragnea ne lasă să credem, pe de o parte, lipsa dumneavoastră de fantezie şi lipsa dumneavoastră de imaginaţie în a dezvolta alte teme, iar, pe de altă parte, începem să ne punem întrebări în legătură cu oportunitatea momentului în care Liviu Dragnea a fost arestat.

Dar acestea sunt cu totul alte chestiuni şi s-ar putea să le discutăm altă dată.

Acum, stimată colegă de la PNL, păi, eu zic să mă luaţi şi pe mine, că şi eu am declarat public că nu votez la referendum, şi am recomandat tuturor celor care mă simpatizează să nu voteze la referendum. Şi mă bucur că 2,5 milioane dintre români plus încă 400.000 care şi-au anulat votul au refuzat acest simulacru care a fost referendumul. (Vociferări.)

În al doilea rând... mi se pare că modalitatea în care s-a votat, şi anume, aceea că există înregistraţi toţi cei care au refuzat la referendum să primească buletinul de vot, este incorectă. Pentru că nu este normal ca un serviciu militarizat, secret să ştie care sunt opţiunile pentru un milion şi jumătate de români. (Aplauze.)

În al treilea rând, vreau să vă spun tuturor celor care elogiaţi modul în care s-a votat că suntem singura ţară din Uniunea Europeană în care un serviciu militarizat, secret, contabilizează voturile. Şi aşa ceva pe viitor nu trebuie să se mai întâmple. (Vociferări.)

Stimaţi colegi, nu cred că vă las sentimentul cuiva căruia îi este frică, dar din tonul dumneavoastră am sentimentul că dumneavoastră vă e frică.

Şi încă ceva. Şi încă ceva.

Stimaţi colegi, nu mai folosiţi pe cetăţenii români din diaspora şi din Republica Moldova ca resursă electorală! Nu faceţi altceva, în permanenţă, decât să creaţi o presiune electorală, elogiind diaspora, fără să vă gândiţi în mod real că diaspora, ca să vină acasă, are nevoie de venituri mai mari, are nevoie de slujbe bine plătite şi are nevoie de un ambient propice, şi nu de unul al vânătorilor de vrăjitoare.

De aceea, noi respectăm diaspora şi sunt convins că, la audieri, atât ministrul de externe, cât şi ministrul de interne vor da informaţiile lămuritoare.

Nu vreau să continui această discuţie acum, pentru simplul fapt că, dacă aţi observat, titlul acestei comisii este privind eventualele fraude - deci noi nu pornim de la nicio prezumţie de vinovăţie. Această comisie are în primul rând un rol profilactic, ca, dacă au fost unele nereguli, ele să nu se mai întâmple.

În acelaşi timp, nu putem să ignorăm faptul că în spaţiul public au apărut numeroase buletine de vot a căror cheie nu se închidea. Şi acestea sunt nereguli care trebuie evaluate. Care a fost impactul lor real şi de ce ele s-au întâmplat.

De aceea, iau atitudinea dumneavoastră agresivă ca o bună energie pozitivă, ca să contribuiţi la eficienţa acestei comisii pe care ALDE o susţine.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnul Paşcan, PMP.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Adeseori admir retorica ficţională, pe alocuri literară a antevorbitorului.

Din păcate, de data aceasta nici mirul n-a ajutat ALDE să treacă pragul electoral. (Aplauze.)

Eu vă spun din capul locului că trebuie investigate chestiunile legate în primul rând de diaspora, de votul din diaspora. Acolo unde românii au stat la coadă, ca vitele, aşteptând să-şi exercite un drept democratic, un drept absolut al libertăţilor fundamentale. Şi acolo este o problemă.

În rest, dacă vreţi să analizaţi şi să vedeţi că totuşi PSD-ALDE au pierdut alegerile e liber acest lucru. Şi probabil că aceasta este constatarea finală a anchetei parlamentare.

Vă întreb, în acelaşi timp, oare unde este comisia de anchetă în privinţa TVR, a activităţii TVR, pe care tot noi... şi dumneavoastră aţi votat-o? Nu s-a întâmplat nimic. Doar acolo unde aveţi un interes direct.

Poate investigaţi şi cum a ajuns UDMR să aibă mii de voturi în localităţi fără etnici maghiari. Şi să vorbim în acest context de fraude.

Vă mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamna Olguţa Vasilescu, din partea PSD.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Stimaţi colegi,

Avem ceva de ascuns? Are vreunul dintre partide ceva de ascuns? Dacă nu, haideţi să răspundem tuturor întrebărilor lansate în spaţiul public de oameni cu vederi de dreapta, nu de stânga!

Haideţi să vedem de ce aceşti oameni ne spun că sunt mii de secţii din România care nu se închid pe cheie!

Haideţi să vedem de ce au simţit nevoia un milion de oameni din România să facă turism, exact în ziua votului, în comune care n-aveau niciun fel de atracţie turistică! (Vociferări.)

Probabil. Probabil.

Şi haideţi să vedem, de asemenea, dacă într-adevăr în multe secţii de vot a fost viciat acest proces. Pentru că Guvernul, într-adevăr, din punct de vedere administrativ a organizat aceste alegeri.

Dar să nu uităm că la tabletă a fost un serviciu militarizat. Şi că nu există nicio ţară din lumea aceasta unde un serviciu secret să opereze tabletele. (Vociferări.)

Avem ceva de ascuns? Încă o dată vă întreb. Dacă nu, haideţi să votăm această comisie de anchetă şi să dea răspunsuri.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Mulţumesc.

Urmează dezbaterea pe articole şi anexă.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Dacă nu sunt, s-a adoptat.

La preambul, dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La art. 1, sunt obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Art. 2. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 3. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Art. 4? Nu sunt. Adoptat.

Art. 5? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 6? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 7? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 8? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 9? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 10? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 11? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Anexa cuprinzând componenţa nominală a Comisiei parlamentare de anchetă.

Invit grupurile parlamentare să anunţe, pe rând, componenţa nominală.

Din partea Grupurilor PSD.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat propun pe următorii colegi pentru a face parte din comisie:

Senatori - Liviu Mazilu, Vasile Toma şi Viorel Salan - ultimul fiind şi nominalizat pentru poziţia de vicepreşedinte al comisiei -; iar de la Camera Deputaţilor - domnul Florin Iordache, domnul Cătălin Rădulescu, domnul Eugen Nicolicea, domnul Ion Călin, doamna Laura Moagher, domnul Nicolae Velcea şi doamna Olguţa Vasilescu, nominalizată pentru poziţia de preşedinte al comisiei. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Din partea Grupurilor parlamentare ale PNL?

Vă sfătuiţi acum în privinţa componenţei? A, e bine, atunci.

Din partea Grupurilor parlamentare ale USR?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Din partea Grupurilor parlamentare ale USR, nominalizăm pe:

Senator Nicu Fălcoi, deputat Nicolae-Daniel Popescu, ca membri ai comisiei, cu menţiunea că domnul Nicolae-Daniel Popescu este propus pentru funcţia de secretar; iar supleant - senator George Dircă.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Mulţumesc.

Grupurile ALDE?

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

Din partea Grupurilor parlamentare ALDE - domnul senator Daniel Zamfir, care va fi şi secretar; şi din partea Camerei - domnul deputat Ion Cupă.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Grupul parlamentar al UDMR?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Grupul parlamentar al UDMR îl propune pe domnul deputat Antal István.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Mulţumesc.

Grupul parlamentar PRO Europa?

Doamna Gabriela-Maria Podaşcă:

PRO Europa nu va desemna niciun coleg sau colegă pentru această comisie.

Mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Grupul parlamentar al PMP?

Domnul Ionuţ Simionca:

Din partea Grupului parlamentar al PMP - domnul Petru Movilă şi supleant - domnul Constantin Codreanu.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Grupul parlamentar al PNL?

Doamna Raluca Turcan:

Domnii senatori Mario Oprea şi Daniel Fenechiu; şi, de asemenea, doamnele deputat Adriana Săftoiu, Cristina Trăilă, Mara Mareş; cu vicepreşedinte - Cristina Trăilă.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Vă mulţumesc.

Considerăm adoptată şi anexa. Dezbaterile, de asemenea.

Supun votului deschis electronic proiectul de hotărâre. Să înceapă votul.

Înainte de anunţarea votului, vreau să am o confirmare, din partea Grupului minorităţilor, că nu doresc să facă parte.

Domnule Varujan Pambuccian, spunem "Da" şi gata, vă rog.

Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Hotărârea aceasta am luat-o în anul 2003. Şi de atunci am ţinut-o aşa până acum.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Abţinere, da?

Domnul Varujan Pambuccian:

Motivaţia...

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Abţinere?

Domnul Varujan Pambuccian:

Nu, nu, nu este abţinere. Motivaţia este următoarea. Atâta timp cât în Constituţie instituţia aceasta nu devine o instituţie cu consecinţe în lumea reală şi rămâne, aşa, o chestie în care ne întâlnim, facem o terapie în grup şi plecăm acasă, noi nu o să participăm la nicio comisie de anchetă, niciodată.

În momentul în care în Constituţie vom transforma instituţia comisiei de anchetă într-o instituţie care chiar să aibă consecinţe în lumea reală, vom participa.

Vă mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Rezultatul votului - 259 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, 19 abţineri.

Prin urmare, s-a adoptat hotărârea privind înfiinţarea comisiei de anchetă.

La punctul 5, Proiectul de Hotărâre privind...

Doamnă Chichirău, explicarea votului? Da.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Faptul că PSD a pierdut alegerile nu înseamnă că a fost o fraudă la alegeri.

Ce s-a întâmplat însă în realitate este că... zeci de mii de români din diaspora nu au putut să voteze. Dar acest subiect n-aţi vrut să-l abordaţi.

USR a cerut o comisie de anchetă pentru acel vot din diaspora. În loc, vedem o anchetă fantomă pentru faptul că PSD a pierdut alegerile.

Şi mai ales văzând care este componenţa delegaţiei de la PSD, acest lucru ne face să credem că această comisie va fi o glumă politică.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulţumesc.

La punctul 5 al ordinii de zi avem Proiectul de Hotărâre privind revocarea doamnei Theodora Bertzi din funcţia de membru al Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Raportul şi proiectul de hotărâre au fost distribuite şi afişate.

Da, dau cuvântul doamnei Căruceru, din partea Comisiilor juridice, pentru prezentarea raportului şi a proiectului de hotărâre.

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Hotărâre privind revocarea doamnei Theodora Bertzi din funcţia de membru al Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 434/2018, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 617 din 18.07.2018, Partea I, referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate privind Hotărârea Parlamentului României nr. 21/2018 privind numirea unui membru al Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, prin care a fost declarată neconstituţională Hotărârea Parlamentului României nr. 21/2018, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 341 din 19.04.2018, Partea I,

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Doamna Theodora Bertzi se revocă din funcţia de membru al Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi se declară vacantă această funcţie.

Mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă sunt comentarii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Urmează dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La preambul dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Vă rog să votaţi.

Supun votului deschis electronic proiectul de hotărâre în ansamblul său. Votul e deschis.

301 voturi pentru, un vot împotrivă, 17 abţineri. Hotărârea a fost adoptată.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Având în vedere că la următoarele două puncte ale ordinii de zi avem numiri în funcţii, care se fac prin vot secret cu buletine de vot, pentru operativitate vă propun să dezbatem separat fiecare punct al ordinii de zi, după care să urmeze exprimarea concomitentă a voturilor.

Dacă sunt obiecţii? Dacă nu sunt obiecţii, supun votului dumneavoastră această propunere. Vă rog să votaţi.

326 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere. S-a adoptat această propunere.

La punctul 6 al ordinii de zi avem numirea unui vicepreşedinte al ANRE, membru în Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Raportul comun al Comisiei pentru industrii a Camerei Deputaţilor, a Comisiei pentru energie şi Comisiei economice ale Senatului şi proiectul de hotărâre v-au fost distribuite.

Vă reamintesc că, potrivit art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, numirea membrilor Comitetului de reglementare al ANRE, cu nominalizarea pe funcţii se face de Parlament la propunerea comună a comisiilor de specialitate ale celor două Camere ale Parlamentului.

Dau cuvântul domnului senator Marin Gheorghe, din partea comisiilor, pentru prezentarea raportului comun şi a proiectului de hotărâre.

Aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Marin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Raport comun cu privire la candidatul ce urmează a fi numit în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

În conformitate cu sesizările Birourilor permanente reunite nr. 227 din 24 iunie 2019, la Camera Deputaţilor, şi nr. 844, şi, respectiv, nr. 847 din 24 iunie 2019, la Senat, şi în conformitate cu prevederile art. 3 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări de Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, Comisia pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale şi Comisia economică, industrii şi servicii din Senat s-au întrunit în şedinţă comună, în data de 26 iunie 2019, în vederea nominalizării candidatului ce urmează a fi numit în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei. Lista candidaţilor şi CV-urile acestora sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În urma audierilor, comisiile au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului numirea pentru funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei a domnului Marian Neacşu.

Acum am să dau citire hotărârii.

Hotărâre privind numirea unui vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

În temeiul prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 3 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. Domnul Marian Neacşu se numeşte, până la data de 23 aprilie 2020, în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, pe locul devenit vacant prin demisie a domnului Soreaţă Henorel-Florin, în baza art. 4 alin. (14) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007, numit la data de 24 mai 2017, potrivit Hotărârii Parlamentului României nr. 40/2017.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din data de 26 iunie 2019, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Domnilor preşedinţi,

O precizare, în final, pentru acurateţe.

Pentru conformitate cu art. 3 şi art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 33/2007, numirea se face în funcţia de vicepreşedinte al ANRE, membru în Comitetul de reglementare al ANRE, modificându-se în mod corespunzător proiectul de hotărâre.

Mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

În conformitate cu prevederile art. 99 din Regulamentul activităţilor comune...

(Domnul deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui solicită să ia cuvântul.)

Da, poftiţi.

Vă rog, aveţi cuvântul. Îmi cer scuze, n-am văzut.

Aveţi cuvântul.

Domnul deputat Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această instituţie, ANRE-ul, este o instituţie extrem de importantă pentru reglementarea sectorului energetic român.

Nu trebuie să tratăm această instituţie ca pe o sinecură şi să numim acolo persoane care nu au nici măcar studiile necesare şi nici măcar n-au experienţa necesară cerută chiar de lege pentru această funcţie.

În această funcţie trebuie să fie o persoană care are cel puţin cinci ani vechime în domeniul acesta, într-o funcţie managerială. Am ridicat această problemă în cadrul comisiei. Ce credeţi că ni s-a spus? Că nu e o problemă, că dacă eşti parlamentar, ai automat şi vechime în funcţie în domeniul energiei.

Nu se poate aşa ceva!

Cum se poate ca o comisie care ar trebui să facă o audiere, de fapt, să nu facă nicio audiere în momentul acesta. Şi nu mă refer la faptul că audierea ar fi fost un teatru absurd, cum se practică adesea în Parlament, că vine cineva, vorbeşte maximum o jumătate de oră şi pleacă, când în alte ţări audierile pentru funcţiile serioase durează chiar câteva zile, în care persoana aceea este chestionată, întrebată, pentru a se vedea cum gândeşte, ce decizii ar lua în anumite circumstanţe, cum vede el dezvoltarea sectorului energetic, de data aceasta. Nu! Astăzi, la audieri, nici măcar n-a fost vreo audiere. Au fost supuse la vot nişte CV-uri şi atât! Şi în momentul în care s-au cerut audierile, adică am zis, totuşi, haideţi să întrebăm oamenii aceia... Chiar ne comportăm cu funcţiile astea ca nişte sinecuri, nici măcar să nu treacă prin faţa noastră persoanele audiate?

Ce credeţi că ni s-a spus? Că nu este nevoie, prin lege, să se facă audieri, pentru că legea nu cere să se facă audieri. Bun, dar bunul-simţ... Nu mai avem bun-simţ? Dacă legea nu ne cere să facem audiere, când numim o persoană, asta înseamnă că nu avem dreptul să o audiem? Cred că trebuie să ne comportăm cu aceste instituţii în alt mod. Dacă ele înseamnă ceva şi dacă noi vrem să ne recâştigăm credibilitatea complet pierdută în ochii poporului român, trebuie să ne comportăm cu aceste instituţii... măcar să facem teatrul acela absurd pe care-l facem în alte cazuri, să vină oamenii aceia să vorbească în faţa comisiei, să nu răspundă la întrebări, să răspundă pe lângă, dar măcar să fie acolo, să-i vedem cu toţii, să-i vadă poporul român că nu ştiu să răspundă.

Este un minim de respect care astăzi nu a fost arătat nu ANRE-ului, nici măcar nouă, ci poporului român. Poporului român care va finanţa cu bani foarte mulţi această instituţie, pentru că salariile de acolo chiar sunt extrem de mari, se trăieşte regeşte şi se trăieşte regeşte pe spatele poporului român.

Nu vom vota această comisie, ba chiar o vom contesta la Curtea Constituţională.

Mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Deci, în conformitate cu prevederile art. 99 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, votul este secret şi se exprimă prin buletine de vot.

Pentru a fi aprobată propunerea este necesar votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi. Buletinul de vot va fi completat cu propunerea din raport.

7. La următorul punct al ordinii de zi avem numirea Avocatului Poporului.

Reamintesc prevederile Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, potrivit căreia: "Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, în urma audierii în şedinţa comună a Comisiilor juridice ale celor două Camere a candidaţilor propuşi de Birourile permanente, la recomandarea grupurilor parlamentare".

După numire, Avocatul Poporului depune în faţa preşedinţilor celor două Camere jurământul prevăzut de art. 8 din Legea nr. 35/1997.

Mandatul Avocatului Poporului se exercită de la data depunerii jurământului.

Dau cuvântul... Comisia juridică, da?

Doamna Căruceru. Prezentarea raportului comun.

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun privind audierea candidaţilor pentru funcţia de Avocat al Poporului.

Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au hotărât, în şedinţa comună din data de 11 iunie 2019, declanşarea procedurilor parlamentare de numire a Avocatului Poporului.

Termenul stabilit pentru depunerea propunerilor de candidaţi de către liderii grupurilor parlamentare a fost data de 25 iunie 2019.

Grupurile parlamentare ale USR, PNL şi UDMR au transmis Comisiilor juridice şi Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului propunerea celor trei grupuri parlamentare pentru nominalizarea domnului Peter Kovacs pentru funcţia de Avocat al Poporului, împreună cu dosarul de candidatură întocmit conform prevederilor legale.

Grupurile parlamentare ALDE au transmis propunerea de numire a doamnei Renate Weber pentru funcţia de Avocat al Poporului.

Grupul parlamentar al PMP din Camera Deputaţilor a transmis Comisiilor juridice propunerea de susţinere a domnului Voinea-Mic Constantin-Cătălin pentru funcţia de Avocat al Poporului.

În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, republicată, Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună.

Articolul 143 din Constituţia României, care prevede condiţiile pentru numirea judecătorilor Curţii Constituţionale, dispune următoarele: "Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior".

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor şi ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului s-au reunit în şedinţă comună, în temeiul prevederilor art. 11 lit. d) şi art. 13 pct. 9 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Membrii celor două comisii prezenţi la şedinţă au analizat dosarele candidaţilor propuşi şi au constatat îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Constituţie şi de Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, republicată, pentru a fi numiţi în funcţia de Avocat al Poporului, de către cei trei candidaţi propuşi pentru această funcţie.

Doamna Renate Weber, domnul Peter Kovacs şi domnul Voinea-Mic Constantin-Cătălin îndeplinesc condiţia de specializare în ştiinţe juridice şi de vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică.

Candidaţii nominalizaţi pentru funcţia de Avocat al Poporului au fost audiaţi de Comisiile juridice din Camera Deputaţilor şi Senat, reunite în şedinţa comună din ziua de 26 iunie 2019.

Având în vedere faptul că toţi cei trei candidaţi îndeplinesc condiţiile legale, membrii celor două comisii juridice prezenţi la şedinţa comună au hotărât, cu unanimitate de voturi, să înainteze Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului un raport favorabil numirii în funcţia de Avocat al Poporului, în condiţiile reglementate la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, republicată, conform căreia: "Este numit ca Avocat al Poporului candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi ale deputaţilor şi senatorilor prezenţi".

Mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Domnul senator Goţiu.

Domnul Remus Mihai Goţiu:

Bună ziua!

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Probabil unii dintre dumneavoastră deja ştiţi, unii poate nu, ideea să-l susţinem pe Eckstein-Kovacs Peter pentru funcţia de Avocat al Poporului nu ne aparţine. Ea a fost lansată în spaţiul public de către societatea civilă, după ce mandatul domnului Victor Ciorbea s-a încheiat pe data de 6 mai 2019.

De altfel, pentru susţinerea acestei candidaturi s-a şi lansat o petiţie publică, prin intermediul Platformei Declic, din care îmi permit să citez: "Noi, cetăţenii acestei ţări, vă cerem să-l numiţi în funcţia de Avocat al Poporului pe Eckstein-Kovacs Peter. A demonstrat de-a lungul timpului că principiile sunt mai importante decât funcţia, demisionând atunci când a considerat că cele două nu mai sunt compatibile. Noi, cetăţenii, avem nevoie de un avocat al poporului care să ne apere cu adevărat drepturile şi libertăţile" - se arată în petiţia "Declic", asumată între timp de aproape 10.000 de cetăţeni români.

Am discutat cu colegii din USR, pentru că ne-am asumat să-i reprezentăm şi să fim vocea cetăţenilor în Parlament, dar şi cu cei din alte grupuri parlamentare şi am apreciat că propunerea este cât se poate de justificată.

Dincolo de cariera şi competenţele sale juridice, pe care le îndeplineşte cu vârf şi îndesat pentru funcţia pe care îl susţinem, principalul argument este principialitatea sa extraordinară de care a dat dovadă în mai multe situaţii.

De fiecare dată când a avut de ales între o funcţie publică şi principii a optat pentru principii. A pledat pentru o lege eficientă de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate şi şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al Comisiei juridice a Senatului atunci când colegii lui n-au vrut să susţină această lege.

A susţinut Campania "Salvaţi Roşia Montană", prin iniţiatorul primului proiect de lege de interzicere a mineritului cu cianuri şi a renunţat la postul de consilier la Cotroceni când fostul preşedinte a început să promoveze proiectul distructiv de la Roşia Montană.

Anul trecut şi-a dat demisia din UDMR, în semn de protest, în timpul asaltului asupra justiţiei.

Faptul că foştii săi colegi de partid îl susţin astăzi este o dovadă că, la rândul lor, înţeleg că o persoană care a demonstrat o asemenea verticalitate este potrivită pentru funcţia de Avocat al Poporului, şi le mulţumesc pentru acest lucru.

De asemenea, de-a lungul anilor, i-a reprezentat pro bono, ca avocat, pe cetăţenii amendaţi abuziv de Jandarmeria Română.

Depun mărturie, aici, în Parlament, că mă număr printre cei apăraţi pro bono de către Eckstein-Kovacs Peter, când în calitatea de jurnalist am fost amendat abuziv, iar instituţii publice, în special Jandarmeria, au făcut presiuni asupra mea pentru că mi-am permis să-mi exercit libertatea de exprimare în pieţe publice.

Practic, Eckstein-Kovacs Peter a dovedit, de facto, dincolo de orice vot politic, că a fost şi este un avocat al poporului, un apărător al drepturilor şi cauzelor cetăţenilor români.

Nu e deloc întâmplător că beneficiază de o asemenea susţinere publică, dar şi politică, şi sunt motive mai mult decât suficiente şi întemeiate pentru a-l susţine şi a-l vota astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

În conformitate cu prevederile art. 99 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, votul este secret şi se exprimă prin buletine de vot.

Potrivit art. 7 alin. (3) din Legea nr. 35/1997 este numit ca Avocat al Poporului candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi ale deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

Buletinul de vot va fi completat cu propunerile din raport.

Având în vedere că am finalizat dezbaterile, stimaţi colegi, urmează, după cum am hotărât, exercitarea votului secret cu buletine de vot, concomitent.

Avem în faţă... Nu avem încă! ...urnele inscripţionate corespunzător, în care se vor introduce buletinele de vot; o urnă cu ANRE şi o urnă cu Avocatul Poporului.

Reamintesc semnificaţia modalităţii de vot în cazul votului secret cu buletine de vot, potrivit prevederilor regulamentare: "Deputatul şi senatorul votează pentru numire, lăsând neatinse numele şi prenumele persoanei propuse. Votează contra numirii ştergând numele şi prenumele persoanei propuse a fi numite. Sunt nule buletinele de vot care nu poartă ştampila de control şi cele pe care numărul candidaţilor ale căror nume nu au fost tăiate depăşeşte numărul funcţiilor pentru care se face alegerea".

Cu aceste precizări, trecem la exprimarea votului.

Invit doi chestori din partea Senatului să înceapă înmânarea buletinelor de vot.

Din partea Senatului, cei doi chestori.

Secretarul Senatului va citi lista senatorilor.

Din partea Senatului mai trebuie un chestor.

Avem? A, e domnul Popa, n-am văzut!

Domnul Ion Marcel Vela:

Alexandrescu Vlad-Tudor prezent
Andronescu Ecaterina prezentă
Antal István-Loránt prezent

Veniţi dumneavoastră să citiţi miniştrii de la Cameră.

Membrii Guvernului de la Cameră.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Graţiela Leocadia Gavrilescu absentă
Ana Birchall prezentă
Marius-Constantin Budăi prezent
Suciu Vasile-Daniel prezent
Cuc Alexandru-Răzvan absent
Mînzatu Roxana absentă
Intotero Natalia-Elena prezentă
Anton Anton prezent

Domnul Ion Marcel Vela:

Membrii Guvernului de la Senat.

Ecaterina Andronescu prezentă
Bădălău Niculae prezent
Breaz Valer-Daniel prezent
Dan Carmen Daniela prezentă
Deneş Ioan absent
Leş-Gabriel Beniamin absent
Meleşcanu Teodor-Viorel prezent
Ilie Viorel prezent
Matei Constantin-Bogdan prezent
Oprea Ştefan-Radu absent
Teodorovici Eugen-Orlando absent
Arcan Emilia prezentă
Arcaş Viorel prezent
Avram Nicolae absent
Baciu Gheorghe absent
Badea Viorel-Riceard absent
Bădălău Niculae prezent
Bădulescu Dorin-Valeriu prezent
Bodog Florian-Dorel absent
Botnariu Emanuel-Gabriel prezent
Brăiloiu Tit-Liviu prezent
Bulacu Romulus absent
Butunoi Ionel-Daniel absent
Cadariu Constantin-Daniel absent
Caracota Iancu prezent
Cazan Mircea-Vasile prezent
Cazanciuc Robert-Marius absent
Cârciumaru Florin prezent
Avram Nicolae prezent
Chirteş Ioan-Cristian prezent
Chisăliţă Ioan-Narcis absent
Chiţac Vergil absent
Cîţu Florin-Vasile prezent
Coliban Allen absent
Corlăţean Titus absent
Costoiu Mihnea-Cosmin absent
Covaciu Severica-Rodica absentă
Craioveanu Elena-Lavinia prezentă
Creţu Gabriela prezentă
Cristina Ioan absent
Császár Károly Zsolt prezent
Cseke Attila-Zoltan prezent
Covaciu Severica-Rodica prezentă
Dănăilă Leon absent
Derzsi Ákos absent
Diaconescu Renică absent
Derzsi Ákos prezent

Şi Costoiu a revenit. Prezent.

Diaconu Adrian-Nicolae prezent
Dima Carmen prezentă
Dinică Silvia-Monica absentă, delegaţie.
Dircă George-Edward prezent
Dogariu Eugen prezent
Dumitrescu Cristian-Sorin absent
Dumitrescu Iulian prezent
Dunca Marius-Alexandru prezent
Fălcoi Nicu prezent
Federovici Doina-Elena absentă
Fejér László-Ődőn prezent
Fenechiu Cătălin-Daniel prezent
Fifor Mihai-Viorel prezent
Filipescu Răducu-George absent
Ganea Ion absent
Ghica Cristian prezent
Gioancă Eugen absent
Gorghiu Alina-Ştefania absentă
Goţiu Remus Mihai prezent
Hadârcă Ion absent
Hărău Eleonora-Carmen absentă
Ilea Vasile prezent
Ilie Viorel la Guvern.
Iliescu Cătălin Lucian prezent

Primul vot al domnului Iliescu, proaspătul nostru coleg.

Ionaşcu Gabi prezent
Iordache Virginel prezent
Iriza Scarlat absent
László Attila prezent
Leş Gabriel-Beniamin Guvern
Lungu Dan prezent
Lungu Vasile-Cristian absent
Lupu Victorel delegaţie, absent.
Manoliu Dan prezent
Marciu Ovidiu-Cristian-Dan prezent
Marin Gheorghe prezent
Marin Nicolae absent
Marussi George-Nicolae prezent
Matei Constantin-Bogdan absent
Mazilu Liviu-Lucian prezent
Meleşcanu Teodor-Viorel a votat
Mihail Radu-Mihai prezent
Mihu Ştefan absent
Mirea Siminica prezentă
Moga Nicolae prezent
Nicoară Marius-Petre prezent
Nicolae Şerban absent
Niţă Ilie prezent
Novák Csaba-Zoltán prezent
Oprea Mario-Ovidiu prezent
Oprea Ştefan-Radu la Guvern
Orţan Ovidiu-Florin prezent
Pavel Marian absent
Paţurcă Roxana-Natalia absentă
Pauliuc Nicoleta absentă
Pănescu Doru-Adrian absent
Pereş Alexandru absent
Pîrvulescu Eugen absent
Pop Gheorghe absent
Pop Liviu-Marian absent
Popa Cornel prezent
Popa Ion absent
Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton prezent
Preda Radu-Cosmin absent
Presadă Florina-Raluca prezentă

Preda a revenit, e prezent. Preda Radu-Cosmin, prezent, deci.

Resmeriţă Cornel-Cristian prezent
Romaşcanu Lucian prezent
Rotaru Ion absent
Ruse Mihai prezent
Salan Viorel prezent
Savin Emanoil prezent
Sbîrnea Liliana prezentă
Scântei Laura-Iuliana prezentă
Silistru Doina prezentă
Simionca Ioan prezent
Smarandache Miron-Alexandru prezent
Soporan Aurel-Horea absent
Stan Ioan absent
Stănescu Paul prezent
Stângă George-Cătălin absent
Stocheci Cristina-Mariana prezentă
Şoptică Costel prezent
Talpoş Ioan-Iustin absent
Tánczos Barna absent
Teodorovici Eugen-Orlando Guvern
Toma Cătălin Dumitru prezent
Toma Vasilică prezent
Trufin Lucian absent
Turos Lóránd prezent
Ţapu Nazare Eugen absent
Ţuţuianu Adrian prezent
Valeca Şerban-Constantin prezent
Vela Ion Marcel prezent
Vulpescu Ioan absent
Wiener Adrian prezent
Zamfir Daniel-Cătălin prezent
Sibinescu Ionuţ, prezent.

O invit pe doamna secretar de la Camera Deputaţilor la microfon.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Achiţei Vasile-Cristian prezent

Chestorii, vă rog frumos!

Chestorii de la Camera Deputaţilor...

Adnagi Slavoliub prezent
Alexe Costel

Al doilea chestor de la Camera Deputaţilor, vă rog frumos...

Domnul Dominic Gerea este?
Alexe Costel, absent.
Ambrus Izabella-Agnes absentă
Ampleev Andrian prezent
Anastase Roberta Alma prezentă
Andrei Alexandru-Ioan prezent
Andronache Gabriel prezent
Andruşcă Dănuţ prezent
Antal István-János absent
Anton Anton prezent
Apjok Norbert prezent
Ardelean Ben-Oni prezent
Arsu Alin-Ionuţ prezent
Avram Constantin prezent
Axinte Vasile prezent
Babuş Radu prezent
Balan Ioan prezent
Balint Liviu-Ioan prezent
Banias Mircea Marius prezent
Barna Ilie Dan prezent
Băişanu Ştefan-Alexandru prezent
Bălănescu Alexandru absent
Bănicioiu Nicolae prezent
Bârlădeanu Dragoş-Petruţ prezent
Bejinariu Eugen prezent
Bende Sándor prezent
Benedek Zacharie prezent
Benga Tudor-Vlad prezent
Benkő Erika absentă
Bica Dănuţ prezent
Bichineţ Corneliu absent
Biró Rozália-Ibolya absentă
Biro Zsolt-Istvan prezent
Bîzgan-Gayral Oana-Mioara absentă
Boboc Tudoriţa-Rodica prezentă
Boboc Valentin Gabriel absent
Bode Lucian Nicolae prezent
Bodea Marius prezent
Bogaciu Alexandra-Corina prezentă
Bogdan Gheorghe-Dănuţ prezent
Bontea Vlad prezent
Boroianu Aurel-Robert prezent
Borza Remus-Adrian prezent
Bota Marius Sorin-Ovidiu prezent
Botez Mihai-Cătălin prezent
Bozianu Nicoleta-Cătălina absentă
Bran Ioana prezentă
Bucura-Oprescu Simona prezentă
Buican Cristian prezent
Buicu Corneliu-Florin prezent
Bulai Iulian prezent
Bumb Sorin-Ioan prezent
Burciu Cristina prezentă
Calista Mara-Daniela absentă
Calotă Florică Ică prezent
Căciulă Aurel prezent
Călin Ion prezent
Căprar Dorel-Gheorghe prezent
Căruceru Aida-Cristina prezentă
Cătăniciu Steluţa-Gustica prezentă
Cherecheş Florica prezentă
Cherecheş Viorica prezentă
Chichirău Cosette-Paula prezentă
Chiriac Viorel prezent
Cioabă Petre prezent
Ciocan Dan prezent
Ciofu Tamara-Dorina absentă
Ciolacu Ion-Marcel prezent
Cîmpeanu Sorin Mihai prezent
Cîtea Vasile prezent
Cobuz Maricela prezentă
Cocoş Vasile prezent
Codreanu Constantin prezent
Cojocaru Petru-Bogdan prezent
Coliu Doru-Petrişor prezent
Constantin Daniel prezent
Cosma Andreea absentă
Cosma Lavinia-Corina prezentă
Cozmanciuc Corneliu-Mugurel absent
Cristache Cătălin prezent
Csép Éva-Andrea prezentă
Csokany Petronela-Mihaela absentă
Csoma Botond prezent
Cucşa Marian-Gheorghe prezent
Culeafă Mihai prezent
Cupă Ion prezent
Cupşa Ioan prezent
Dan Nicuşor Daniel prezent
Dehelean Silviu prezent
Dinu Cristina-Elena prezentă
Dîrzu Ioan prezent
Dobre Mircea-Titus prezent
Dobre Victor Paul prezent
Dobrică Ionela Viorela prezentă
Dobrovici-Bacalbaşa Nicolae prezent
Dobrovie Matei-Adrian prezent
Dohotaru Adrian-Octavian prezent
Drăghici Mircea-Gheorghe prezent
Drulă Cătălin prezent
Dumitrache Ileana Cristina prezentă
Dunava Costel Neculai prezent
Durbacă Eugen prezent
Duruş Vlad-Emanuel prezent
Erdei Dolóczki István absent
Farago Petru prezent
Fădor Angelica prezentă
Firczak Iulius Marian absent
Florea Damian prezent
Florea Oana-Consuela absentă
Floroiu Ionel prezent
Furic Iarco prezent
Furtună Mirela prezentă
Firczak Iulius Marian, prezent.
Ganţ Ovidiu Victor absent
Gavrilă Camelia prezentă
Gavrilescu Graţiela Leocadia absentă
Gavriliţă Bianca-Miruna prezentă
Găină Mihăiţă prezent
Georgescu Laura prezentă
Georgescu Nicolae prezent
Gerea Andrei Dominic prezent
Gheorghe Andrei Daniel prezent
Gheorghe Tinel prezent
Gheorghiu Bogdan prezent
Ghera Giureci-Slobodan absent
Gherman Dumitru prezent
Ghilea Găvrilă prezent
Gilia Claudia prezentă
Giugea Nicolae prezent
Goga Octavian prezent
Grosaru Andi-Gabriel prezent
Gudu Vasile prezent
Halici Nicuşor prezent
Senatorul Hadârcă, prezent.
Havrici Emanuel-Iuliu prezent
Hărătău Elena prezentă
Heiuş Lucian-Ovidiu prezent
Holban Georgeta-Carmen prezentă
Huncă Mihaela prezentă
Huţucă Bogdan-Iulian absent
IIancu Iulian prezent
IIancu Marius-Ionel absent
IIbram Iusein prezent
IIftimie Neculai prezent
IIlişanu Claudiu-Augustin prezent
IIntotero Natalia-Elena prezentă
IIon Stelian-Cristian prezent
IIonescu George prezent
IIoniţă Antoneta prezentă
IIordache Florin prezent
IItu Cornel prezent
IIurişniţi Cristina-Ionela prezentă
JJivan Luminiţa-Maria prezentă
Kelemen Hunor prezent
Korodi Attila absent
Kulcsár-Terza József-György absent
Lazăr Sorin prezent
Leoreanu Laurenţiu-Dan prezent
Longher Victoria prezentă
Lovin Dumitru prezent
Lungu Tudoriţa prezentă
Lupaşcu Costel prezent
Lupescu Dumitru prezent
Macovei Silviu Nicu prezent
Magyar Loránd-Bálint absent
Manole Petre-Florin prezent
Mareş Mara absentă
Marica Petru-Sorin prezent
Márton Árpád-Francisc prezent
Matei Călin-Vasile-Andrei prezent
Mărgărit Mitică-Marius prezent
Meiroşu Marilena-Emilia absentă
Mihalescul Dumitru prezent
Mihălcescu Carmen-Ileana prezentă
Mircea Florin prezent
Mînzatu Roxana e pe lista de miniştri
Mocanu Adrian prezent
Mocioalcă Ion prezent
Mohaci Mihai prezent
Moise Costin-Sebastian prezent
Moldovan Sorin-Dan prezent
Moşteanu Liviu-Ionuţ prezent
Movilă Petru absent
Muşoiu Ştefan prezent
Nasra Gabriel-Horia prezent
Năsui Claudiu-Iulius-Gavril prezent
Neagu Nicolae prezent
Neaţă Eugen prezent
Nechifor Cătălin-Ioan prezent
Nicoară Romeo Florin prezent
Nicolae Andrei prezent
Nicolicea Eugen prezent
Nistor Laurenţiu prezent
Niţă Mihai prezent
Niţă Nicu prezent
Nosa Iuliu prezent
Olar Corneliu absent
Oprea Dumitru absent
Oprişcan Mihai Doru prezent
Oros Nechita-Adrian prezent
Oteşanu Daniela prezentă
Palăr Ionel prezent
Pambuccian Varujan prezent
Pană Adriana-Doina prezentă
Paraschiv Rodica prezentă
Paşcan Emil-Marius prezent
Pau Radu-Adrian prezent
Păle Dănuţ prezent
Petcu Toma-Florin prezent
Petrea Gabriel absent
Petreţchi Nicolae-Miroslav absent
Petric Octavian absent
Peţa-Ştefănescu Eliza-Mădălina prezentă
Pirtea Marilen-Gabriel absent
Pistru-Popa Eusebiu-Manea prezent
Pleşoianu Liviu Ioan Adrian absent
Podaşcă Gabriela-Maria prezentă
Ponta Victor-Viorel absent
Pop Andrei prezent
Pop Georgian absent
Pop Tudor Rareş prezent
Popa Florin prezent
Popa Mihai Valentin prezent
Popa Ştefan-Ovidiu prezent
Popescu Mariana-Venera prezentă
Popescu Nicolae-Daniel prezent
Popescu Pavel prezent
Popescu Virgil-Daniel prezent
Preda Cezar-Florin absent
Predoiu Marian-Cătălin prezent
Presură Alexandra prezentă
Prisnel Adrian-Claudiu prezent
Prişcă Răzvan Sorin absent
Prună Cristina-Mădălina absentă
Radu Anişoara prezentă
Radu Nicolaie-Sebastian-Valentin prezent
Raeţchi Ovidiu Alexandru prezent
Răcuci Claudiu-Vasile absent
Rădulescu Alexandru prezent
Rădulescu Cătălin-Marian prezent
Rădulescu Dan-Răzvan prezent
Răduţ Violeta prezentă
Rodeanu Bogdan-Ionel absent
Roman Florin-Claudiu prezent
Roman Ioan Sorin prezent
Romanescu Cristinel prezent
Roşca Lucreţia prezentă
Rotaru Alexandru prezent
Rotaru Răzvan-Ilie prezent
Săftoiu Ana Adriana prezentă
Sămărtinean Cornel-Mircea absent
Schelean-Şomfelean Valeria-Diana absentă
Sebestyén Csaba-István prezent
Sefer Cristian-George prezent
Seidler Cristian-Gabriel prezent
Seres Dénes absent
Sighiartău Robert-Ionatan absent
Simion Lucian-Eduard absent
Simionca Ionuţ prezent
Simonis Alfred-Robert prezent
Sitterli Ovidiu-Ioan prezent
Socotar Gheorghe-Dinu absent
Solomon Adrian prezent
Spânu Ion absent
Stamatian Vasile-Florin prezent
Stan Viorel prezent
Stanciu-Viziteu Lucian-Daniel prezent
Stancu Florinel prezent
Stativă Irinel Ioan prezent
Stănescu Alexandru prezent
Steriu Valeriu-Andrei prezent
Stoica Bogdan-Alin absent
Stroe Ionuţ-Marian absent
Suciu Matei prezent
Surgent Marius-Gheorghe prezent
Szabó Ödön prezent
Şarapatin Elvira prezentă
Şerban Ciprian-Constantin prezent
Şimon Gheorghe prezent
Şişcu George prezent
Şotcan Theodora prezentă
Şova Lucian prezent
Şovăială Constantin prezent
Ştefan Corneliu prezent
Ştefan Ion absent
Ştirbu Gigel-Sorinel prezent
Tabugan Ion prezent
Tănăsescu Alina-Elena prezentă
Teiş Alina prezentă
Terea Ioan prezent
Tîlvăr Angel prezent
Todor Adrian prezent
Todoran Adrian-Mihăiţă absent
Toma Ilie prezent
Trăilă Cristina prezentă
Tripa Florin-Dan absent
Tudor Beatrice prezentă
Turcan Raluca prezentă
Turcescu Robert-Nicolae prezent
Tuşa Adriana Diana prezentă
Ţachianu Marian prezent
Ungureanu Emanuel-Dumitru absent
Ursu Răzvan-Ion absent
Varga Glad-Aurel absent
Varga Vasile prezent
Vasile Daniel prezent
Vasilescu Lia Olguţa prezentă
Vasilică Radu Costin prezent
Vass Levente prezent
Văcaru Alin Vasile prezent
Velcea Nicolae prezent
Vexler Silviu prezent
Vişan George-Gabriel prezent
Vîlceanu Dan prezent
Vîrză Mihăiţă prezent
Vlad Sergiu Cosmin prezent
Vlăducă Oana-Silvia prezentă
Voicu Mihai Alexandru absent
Vosganian Varujan prezent
Vrăjitoru Sorinel-Marian prezent
Weber Mihai prezent
Zainea Cornel prezent
Zamfira Constantin-Cătălin prezent
Zisopol Dragoş Gabriel prezent

Ne întoarcem la doamna Mara Mareş.

Mara Mareş - prezentă.
Petrea Gabriel - prezent.
Rodeanu Bogdan-Ionel - prezent.
Pau Radu-Adrian - prezent.
Ursu Răzvan-Ion - prezent.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

S-a încheiat operaţiunea?

Stimaţi colegi,

Domnii chestori,

Aţi încheiat? Da?

În temeiul prevederilor art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune, îi invit pe membrii Birourilor permanente să se întrunească în sala de şedinţe a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pentru constatarea rezultatului votării, încheierea şi semnarea proceselor-verbale.

Vom relua lucrările în plen după constatarea rezultatului votului.

- După pauză -

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Reluăm lucrările.

O invit pe doamna deputat Olguţa Vasilescu pentru prezentarea proceselor-verbale.

Aveţi cuvântul.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea unui vicepreşedintelui al ANRE, membru în Comitetul de reglementare al ANRE.

În temeiul prevederilor art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate, prin vot secret, cu buletine de vot, de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea unui vicepreşedinte al ANRE, membru în Comitetul de reglementare al ANRE şi au constatat următoarele:

• numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 465;
• numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 361;
• numărul total de voturi exprimate: 354;
• numărul de voturi anulate: 0;
• număr total de voturi valabil exprimate, din care:
  • voturi pentru: 262;
  • voturi contra: 92.

Potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, numirea în funcţie se hotărăşte cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

Ca urmare a faptului că din totalul de 465 de parlamentari au fost prezenţi 361, din care au votat pentru numire 262, Birourile permanente au constatat că este întrunită majoritatea de voturi necesară pentru numirea domnului Neacşu Marian în funcţia de vicepreşedinte al ANRE, membru în Comitetul de reglementare al ANRE.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea în funcţie a Avocatului Poporului.

În temeiul prevederilor art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret, cu buletine de vot, cu privire la propunerile de numire în funcţia de Avocat al Poporului.

După verificarea şi numărarea voturilor au rezultat următoarele:

• numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 465;
• numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 361;
• numărul total de voturi exprimate: 353;
• numărul de voturi anulate: 11;
• numărul total de voturi valabil exprimate: 342.

Din verificarea şi numărarea voturilor rezultă următoarele:

Doamna Weber Renate: - voturi pentru: 208;
- voturi contra: 134.

Domnul Eckstein-Kovacs Peter: - voturi pentru: 109;
- voturi contra: 233.

Domnul Voinea-Mic Constantin Cătălin: - voturi pentru: 16;
- voturi contra: 326.

Potrivit art. 7 alin. (3) din Legea nr. 35/1997, este numit ca Avocat al Poporului candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi ale deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

Având în vedere faptul că, din totalul de 465 de parlamentari, au fost prezenţi 361, din care 208 au votat pentru doamna Weber Renate, Birourile permanente au constatat că este întrunită majoritatea de voturi necesare pentru numirea doamnei Weber Renate în funcţia de Avocat al Poporului pentru un mandat de 5 ani.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulţumesc.

Prin urmare, potrivit rezultatului votului, Parlamentul României a hotărât numirea domnului Neacşu Marian în funcţia de vicepreşedinte în Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, numirea doamnei Weber Renate în funcţia de Avocat al Poporului.

Doamna Weber Renate, numită Avocat al Poporului, va fi invitată la o dată ulterioară pentru depunerea jurământului în faţa preşedinţilor celor două Camere. Data urmând a fi stabilită de comun acord cu preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Marcel Ciolacu.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şedinţa comună de azi a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,54.