Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,21.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol şi de domnul deputat Silviu Dehelean, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am o rugăminte, liderii de grup, dacă puteţi veni. (Consultări.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, din cadrul sesiunii extraordinare, şi anunţ că, din totalul de 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 165 de deputaţi.

Programul de lucru pentru astăzi: 10,00-12,00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; ora 12,00 - vot final; 13,45 - şedinţa Birourilor permanente reunite; şi ora 14,00 - avem din nou şedinţă comună.

Trecem la dezbaterea iniţiativelor legislative înscrise.

Dacă liderii de grup au, pentru ordinea de zi, propuneri? Eu am aici prima, cu statutul cadrelor militare.

Propuneţi dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să supuneţi plenului introducerea pe ordinea de zi a PL-x 315/2019 - Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei mediului; pe poziţia 4 a ordinii de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pe 4?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Iar 4 devine 5.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

4 devine 5.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Deci, din momentul acesta, când propuneţi, facem prin cădere.

Este o solicitare de la Ministerul Mediului. Altfel, intrăm în infringement pe perioada verii, dacă nu le băgăm.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Da?

Vot, vă rog.

Tot pe aceeaşi...?

Da, cu 90 de voturi pentru, 36 de voturi contra, 6 abţineri, am votat.

Doriţi pe acest...? Da.

Da, doamna Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte,

Aceste două PL-x-uri nu prea au ce căuta pe ordinea de zi, astăzi. Cel puţin, la comisie, ieri, ne-au fost date cu 10 minute înainte, pentru a le studia.

Este vorba de o lege care a fost declarată neconstituţională, un O.U.G. care a fost votat aici, în Parlament, şi apoi atacat la CCR şi a fost declarat neconstituţional. Şi acum Ministerul Mediului vine şi sparge acest O.U.G. în două legi, şi ni se supune atenţiei, aşa, de pe o zi pe alta, la comisii, şi acum în plen.

Să ştiţi că faceţi o enormă eroare dacă votaţi aceste legi. Colegi de-ai dumneavoastră, inclusiv, nu le susţin.

Şi cred că ar trebui să ne dăm timp, măcar până la toamnă, să vedem dacă poate fi armonizat ceva în aceste legi, şi apoi să le aducem din nou la plen.

Deci, poate ar trebui o consultare a liderilor de grup şi să putem să întoarcem aceste legi. (Vociferări.) Una dintre ele s-a votat, şi a mai rămas încă una.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu mulţumesc.

În momentul acesta n-am ce face. Este pe ordinea de zi, e adoptată.

Dacă e cineva de la Ministerul Mediului?

Sunteţi dumneavoastră, da.

Haideţi, propunem şi a doua, şi pe urmă...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

De asemenea, vă propun ca PL-x 316/2019 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului - să fie introdus pe poziţia 5, iar 5 să coboare pe 6.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot, vă rog.

Cu 121 de voturi pentru, 25 de voturi contra, adoptată.

Da?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Şi ultima propunere de modificare a ordinii de zi.

Vă propun să fie introdus pe poziţia 6 PL-x 329/2019 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală - pe poziţia 6, iar 6 să se mute pe 7.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot, vă rog.

142 de voturi pentru, un vot contra, două abţineri.

Văd că este pe procedură cerut, de la USR.

Vă deranjează dacă vine un reprezentant de la Ministerul Mediului să ne explice de ce? Eu am avut doar o discuţie telefonică cu doamna ministru.

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Foarte scurt. Este vorba despre o chestiune de ordin personal pe care vreau să o expun în faţa dumneavoastră, la începutul şedinţei.

Sunt printre redactorii şi iniţiatorii acelui text, "Fără penali în funcţii publice!", alături de colegul, Silviu Dehelean şi de alţi colegi din USR.

Am lucrat foarte mult la acest proiect.

Textul iniţiativei "Fără penali în funcţii publice!" a trecut - în această variantă, a iniţiativei cetăţeneşti - a trecut de filtrul Curţii Constituţionale, după cum bine ştiţi.

Am observat că dumneavoastră, colegii din PSD, aţi depus un proiect asemănător, dar aţi adăugat ceva în plus acolo. Adică acea funcţie copy-paste nu a funcţionat corespunzător. Aţi adăugat numirea, alegerea în organele autorităţilor publice centrale.

Or, după cum ar trebui să ştim cu toţii, în aceste organe publice centrale - mă refer...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Este proiectul pe ordinea de zi şi nu ştiu eu?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nu. Nu, domnule preşedinte, e o chestiune de principiu.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

A, vorbim despre viitor.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Am lucrat foarte mult...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înţeles.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Am lucrat foarte mult...

Păi, nu, am spus foarte clar şi am indicat temeiul în baza căruia am cerut cuvântul - o chestiune de ordin personal.

Eu, alături de ceilalţi colegi, am lucrat la acest text şi a fost preluat. (Vociferări.) Păi, nu... Ba da, este fix de ordin personal. Pentru că ne-a fost preluată munca şi s-a adăugat un cuvânt care la Curtea Constituţională va invalida acel proiect de revizuire a Constituţiei - "Fără penali în funcţii publice!".

Eu nu ştiu dacă aţi făcut-o intenţionat sau aţi făcut-o dintr-o eroare, pentru că, repet, în funcţiile autorităţilor publice centrale aceşti conducători nu sunt aleşi, ei sunt numiţi.

Deci nu puteţi introduce acest...

Eu cred că este o încercare de sabotare a iniţiativei "Fără penali în funcţii publice!" sau este o gravă eroare.

Asta am vrut să vă comunic. Şi vă rog să ţineţi cont de lucrul acesta.

Iar iniţiativa "Fără penali în funcţii publice!", dacă am căzut de acord cu toţii, toate partidele, că ar trebui să o promovăm, haideţi să o facem la modul corect şi onest. Să mergem pe varianta care a trecut deja de filtrul Curţii Constituţionale, să nu mai venim cu adăugiri şi cu tot felul de variante care nu fac decât să saboteze acest proiect. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Dacă îmi permiteţi şi mie să iau cuvântul? (Coboară la tribună.)

Dreptul la iniţiativă îl are oricare dintre noi. Nu avem niciun drept să intervenim şi să spunem, domnule, numai noi avem dreptul sau exclusivitate pe un proiect de lege, dumneavoastră nu aveţi voie să veniţi cu nimic!

Acum, iniţiativa la care aţi făcut referire este de modificare a Constituţiei.

După cum bine ştiţi şi dumneavoastră, ştiu şi eu, ele o să intre în Biroul permanent, vor fi repartizate în primul rând la Consiliul Legislativ şi îşi va spune punctul de vedere Consiliul Legislativ, iar pe urmă, conform Constituţiei, în 10 zile ajung la Curte.

Mă bucur că a fost atât iniţiativa PSD-ALDE, cât şi iniţiativa dumneavoastră, au fost depuse să prindem şi ultimul Birou permanent, şi să declanşăm această procedură.

Cu alte cuvinte, nimeni nu îngrădeşte alt proiect. Pentru că în această lună - şi repet, există în Constituţie, în 10 zile, după ce ne vine răspunsul de la Consiliul Legislativ, va merge la CCR. Deci nu avem nicio problemă. Că proiectul dumneavoastră nu intră astăzi, nici acest proiect nu intră astăzi, nu facem referire la sesiunea extraordinară, ceea ce înseamnă că până pe 1 septembrie avem toate răspunsurile.

Nu pot să nu mai depun un proiect legislativ deoarece dumneavoastră deja aveţi răspuns de la CCR.

Dacă invocăm CCR numai când ne convine, nu e nicio problemă. Să ştiţi că multe legi pe care dumneavoastră le contestaţi au răspunsul de la CCR. Dar le contestaţi în continuare.

Lăsaţi-ne dreptul de a avea iniţiative şi de a fi egali cu toată lumea. Şi noi, şi dumneavoastră. (Aplauze. Revine la prezidiu.)

Dacă nu vă deranjează, aş vrea punctul de vedere al Ministerului Mediului. De ce s-a insistat cu cele două proiecte?

Vă rog, dacă este cineva de la Ministerul Mediului?

Doamna Adi Croitoru (preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate):

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Domnilor vicepreşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Adi Croitoru sunt, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate.

În acest an, printr-o modificare legislativă, respectiv Ordonanţa nr. 75, managementul ariilor naturale protejate s-a schimbat.

După cum ştim, la Curtea Constituţională, pe forma extrinsecă a actului s-au făcut 3 motivări de neconstituţionalitate, şi anume nu s-a motivat urgenţa, au fost modificate în actul normativ mai multe domenii şi nu au existat măsuri tranzitorii.

Prin acest act normativ se îndreaptă cele 3 neconstituţionalităţi.

Şi urgenţa constă în faptul că, în momentul de faţă, există un vid legislativ în ceea ce priveşte managementul ariilor naturale protejate.

Mai mult decât atât, există proiecte, pe Programul Operaţional Infrastructură Mare, care au fost accesate, în valoare de 92 de milioane de euro, pe care dacă, în prezent, noi nu reuşim să le îndreptăm, printr-o formă de act normativ, acestea se vor pierde.

Iar săptămâna viitoare avem o întâlnire cu Comisia Europeană, care ne întreabă ce măsuri am aplicat şi cum ne aflăm în momentul de faţă cu managementul ariilor protejate. Fapt pentru care noi am primit o scrisoare de la Comisia Europeană, prin care, dacă noi nu îndreptăm toate aceste chestiuni, urmează ca ţara noastră să primească infringement de la Comisia Europeană. (Vociferări.) Da.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da. Mulţumesc mult.

Doamna Adi Croitoru:

Şi eu mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mai aveţi ceva de adăugat?

Doamna Adi Croitoru:

Nu. Nu.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult.

Doamna Adi Croitoru:

Şi eu mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Cupşa Ioan, vă rog.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Profit de ocazie să o întreb pe doamna preşedinte dacă există resursă bugetară pentru ca 264 de situri de arii protejate să fie, în viitor, de îndată ce această lege intră în vigoare, să fie administrate de Autoritatea Naţională? Şi să ne răspundă în concret.

Deci, încă o dată, dacă există asigurată resursa bugetară pentru ca, urmare imediată a aplicării acestei legi, de îndată ce va fi publicată şi vor trece cele 3 zile după publicarea în Monitorul Oficial, schimbând 264 de custozi care, în prezent, sunt organizaţii neguvernamentale, aceste arii protejate trecând în administrarea Autorităţii Naţionale, să ne spună dacă există resursa bugetară asigurată în prezent? Dacă nu, să ne spună de ce şi ce vor face, în lipsa acestei resurse bugetare, cu cele 264 de arii protejate despre care vorbeam?

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Zainea.

Domnul Cornel Zainea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Trebuie să spunem adevărul. Înainte să se dea această ordonanţă de urgenţă, practic, nu era nicio problemă. Problemele au fost generate de această ordonanţă de urgenţă, dată anul trecut.

Am atacat la Curtea Constituţională, am câştigat, am dovedit că legea este profund neconstituţională.

Rezolvarea problemei ar fi să revenim la punctul 0, punctul de dinainte de această ordonanţă.

Prin faptul că transformăm ordonanţa într-o iniţiativă legislativă pe care o trecem în grabă prin Parlament, practic, nu rezolvăm deloc problema.

Şi veţi vedea că, dacă vom ataca din nou la CCR, vom câştiga din nou.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Este dreptul dumneavoastră.

Ministerul Mediului.

Doriţi să daţi răspuns domnului deputat?

Mulţumesc.

Doamna Adi Croitoru:

Mulţumesc.

În anul 2007, când România şi-a asumat intrarea în Uniunea Europeană, şi-a asumat şi reţeaua Natura 2000. Adică statul român a desemnat o suprafaţă importantă din ţara noastră ca fiind arie naturală protejată.

Din păcate, în anul 2007, statul român nu şi-a asumat şi administrarea ariilor protejate, legea permiţând să existe anumite organizaţii neguvernamentale care să facă acest lucru.

În momentul de faţă, statul vine şi îndreaptă toate aceste chestiuni, în sensul că există o instituţie a statului numită "Agenţia Naţională pentru Arii Protejate", care asta face - administrează ariile naturale protejate. Şi cum o face? O face prin nişte servicii teritoriale, cu angajaţi care, în prezent, la ora la care vorbim, există 30 de servicii teritoriale cu angajaţi care au fost selectaţi. O mare parte au venit din rândul custozilor, pentru că în momentul în care am dat examen, dumnealor s-au înscris şi au venit la examen. Dar o poate face prin structurile teritoriale şi în parteneriate posibile cu tot ce înseamnă ONG-uri, instituţii publice.

Dar statul şi numai statul poate să administreze un sfert din România.

Nicăieri în Europa şi în lume nu există o administrare prin nişte entităţi neguvernamentale. Nu se face nicăieri în Europa administrare prin ONG-uri.

Da, spunem "Da" pentru ONG-uri. ONG-urile pot veni partenerii instituţiei de stat. ONG-urile pot veni partenerii noştri. Dar nu mai putem lăsa povara aceasta, care a fost lăsată 11 ani - administrarea ariilor naturale protejate - deoparte.

Astăzi, în prezent, prin acest act normativ, statul îşi asumă administrarea.

Sigur că da, cu buget. Sigur că da, cu logistică. Sigur că da, cu personal de specialitate, cu 490 de salariaţi care, repet, sunt aleşi, prin examen, doar din domeniul de specialitate.

În prezent, avem 30 de judeţe operaţionalizate cu specialişti, 200 de oameni angajaţi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu mulţumesc.

Propun să intrăm pe ordinea de zi. Şi, când ajungem, reluăm dezbaterile pe aceste două propuneri foarte disputate.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare; Pl-x 277/2019; caracter organic.

Dacă dintre iniţiatori doreşte cineva să ia cuvântul? Dacă nu, din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aveţi cuvântul, pentru raport.

Domnul Eugen Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995, în scopul clarificării unor situaţii juridice punctuale care se impun a fi corelate odată cu apariţia unor acte normative noi în domeniul salarizării şi pensiilor militare de stat. De asemenea, se urmăreşte stabilirea nivelului structurilor la care se constituie consiliile de onoare, modul de constituire, procedurile de lucru ale acestora, precum şi alte aspecte procedurale pentru aplicarea prevederilor secţiunii referitoare la procedura disciplinară şi reglementarea modului de provenienţă a subofiţerilor în activitate din celelalte instituţii care aparţin Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională, altele decât Ministerul Apărării Naţionale.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu avizul nr. 555/01.07.2019.

Face parte din categoria legilor organice.

La lucrările din data de 2 iulie 2019, 21 de membri au fost prezenţi, conform listei de prezenţă.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi pentru, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea iniţiativei legislative cu amendamentele cuprinse în anexă.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri? Dacă nu, intrăm pe articole.

Dacă la titlu sunt intervenţii? Adoptat.

Dacă la preambul sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Dacă la articolul unic sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Avem 24 de amendamente admise.

Dacă de la 1 la 5 sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

De la 5 la 10? Nu. Adoptate.

De la 10 la 15? Nu. Adoptate.

De la 15 la 20? Nu. Adoptate.

De la 20 la 24? Nu. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

2. Proiectul de Lege pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică; PL-x 244/2019; caracter ordinar; cu amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva? Nu.

Din partea comisiei?

Vă rog frumos.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994, în sensul ca lucrările declarate de interes naţional sau de interes local să reprezinte lucrări de interes public major, acestea fiind, potrivit expunerii de motive, indispensabile în cadrul politicilor fundamentale ale ţării în domeniul asigurării infrastructurii locale şi naţionale.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Vă rog, domnul Drulă, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Avem de-a face cu o nouă, nici nu ştiu cum să-i zic, o trăsnaie legislativă. Sunt multe care trec prin Parlament.

Am încercat să-mi dau seama. Aţi văzut că Guvernul a dat punct de vedere negativ, Consiliul Legislativ, la fel, a dat un punct de vedere negativ. Am încercat să-mi dau seama, totuşi, care a fost intenţia iniţiatorului. Şi pare o încercare stângace de a permite desfăşurarea de lucrări în arii Natura 2000.

Acum, nici măcar asta nu reuşeşte. Dar dincolo de ridicolul acestui proiect de lege - şi o să vă citesc textul, şi ce spune şi Consiliul Legislativ, şi ce spune şi Guvernul. O să vă mai atrag atenţia o dată. Am mai încercat aici, în plen, de câteva ori. Că votăm nişte texte care nici măcar n-au sens, n-au gramatica corectă, adică sunt complet nefolosibile.

Deci forma iniţială, a iniţiatorului, era foarte simplă. Spunea: "Lucrările care se declară de interes naţional sau de interes local, conform prezentei legi, reprezintă lucrări de interes public major".

Da, aici vine Consiliul Legislativ şi spune: "... apreciem că, în lipsa unei dispoziţii legale care să prevadă consecinţele care decurg din calificarea unor lucrări ca «lucrări de interes public major», norma este lipsită de previzibilitate".

Legea pe care o modifică este Legea privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Şi articolul la care se adaugă acest alineat prevedea iniţial că utilitatea publică se declară pentru lucrări de interes naţional sau de interes local.

Autoarea proiectului de lege vine şi spune: "Lucrările care se declară de interes naţional sau de interes local reprezintă lucrări de interes public major". Pam-pam!

Am rezolvat, am lovit o problemă.

Acum s-a amendat. A venit punctul de vedere negativ de la Guvern, a venit Consiliul Legislativ care a spus că e o aberaţie şi s-a amendat în Comisia juridică. Onor Comisia juridică a venit cu un text.

Şi motivarea amendamentului este că: "Norma «lucrări de interes public major» este lipsită de previzibilitate; de aceea este necesară reformularea...".

Ei, şi fiţi atenţi cum s-a reformulat. Deci, acum, ce veţi vota peste o oră, când vine votul final. E important să... sau, mă rog, că aşa zic cetăţenii care vă trimit aici, că e important să ştiţi. "Lucrările care se declară de interes naţional şi traversează localităţi, drumuri judeţene, orăşeneşti şi comunale şi asigură legăturile cu municipii, oraşe şi comune, fiind necesare pentru realizarea de obiective de interes local pentru dezvoltarea infrastructurii locale, lucrările privind producţia şi distribuţia de energie electrică şi termică având ca scop utilizarea durabilă a resurselor de apă, monopolul natural de interes strategic pentru realizarea de amenajări hidroenergetice...".

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Haideţi să încercăm să finalizăm, avem toţi textul.

Domnul Cătălin Drulă:

Da, da, am înţeles. Dar eu vreau să vi-l... că aţi înţeles că e complet..., adică n-are gramatică, textul.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Ştiu. Noi suntem trimişi de cetăţeni şi avem textul, să ştiţi.

Domnul Cătălin Drulă:

Păi, e important să mă lăsaţi să vorbesc. Atunci, sunt 5 minute. Dacă vă uitaţi în Regulamentul acela, e OK să nu mă întrerupeţi. Veniţi dumneavoastră jos, aici, după şi puteţi să aveţi o intervenţie din partea grupului.

Mai este un minut, 40 de secunde, mai avem încă o intervenţie de grup. Asta e democraţia, mă ascultaţi şi pe mine. (Vociferări. Aplauze.) Exact.

Ei, acum, textul acesta poate a vrut să fie o enumerare de situaţii în care lucrările de interes naţional... dar a pus cuvântul "şi", iar condiţiile sunt cumulative. Deci se va aplica acelor lucrări care traversează localităţi, drumuri judeţene - deci trebuie să traverseze şi localităţi şi drumuri judeţene, orăşeneşti şi comunale. Deci trebuie cumulativ toate condiţiile acestea. Deci se va aplica proiectul de lege pentru proiecte care traversează localităţi, care traversează drumuri judeţene - condiţia 2, să traverseze şi drumuri orăşeneşti, să traverseze şi drumuri comunale. Până aici, dacă le îndeplinesc pe acestea patru sunt OK. Dar trebuie să asigure şi legăturile cu municipii. Dar nu e suficient, trebuie să asigure şi legăturile cu oraşe. Dar nu e suficient, trebuie să asigure şi legăturile cu comune.

Nu ştiu, e o aberaţie completă.

Acum, dacă am avea un pic de bun-simţ în Parlamentul acesta, v-aş cere să votaţi împotrivă. Dar o să votaţi probabil după îndemnul de grup. Aşa că în încercarea... totuşi, că sunt şi eu parte din Parlamentul acesta, şi mi-e ruşine de ce texte merg pe aici, vă propun - că probabil va fi mai acceptabilă această propunere pentru dumneavoastră - s-o reîntoarcem la comisie. Poate găsiţi o formă care să fie pe româneşte sau să aibă vreun sens juridic.

Deci vă propun întoarcerea la comisie, cu termen până pe 10 septembrie. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Popa Ovidiu şi pe urmă supun la vot. Să auzim şi argumentele dânşilor şi supun la vot.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din păcate, colegul este într-o mare eroare. Doar ce am dat citire raportului din partea comisiei şi Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Haideţi să nu mai minţim de la acest microfon şi să fim sinceri.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot, vă rog.

Retrimitere la comisie.

Cu 54 de voturi pentru, 92 contra rămâne în continuare.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlu sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Preambul, observaţii? Nu. Adoptat.

La articolul unic? (Vociferări.)

La articolul unic?

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

Nu, la 3 marginal!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

La amendamente, la ce?

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

Da.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

N-am ajuns acolo.

La articolul unic? Nu.

Intrăm la amendamente.

De la 1 la 3?

La primul amendament dacă sunt? Nu. Adoptat.

Al doilea amendament? Nu. Adoptat.

La al treilea, nu? La 3 marginal.

Vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

Am văzut că n-am avut succes mai devreme. Asta e, ne bazăm pe faptul că le întoarce preşedintele.

Primul nu e amendament, apropo, e nemodificat, că şi în raport scrie că e cu trei amendamente admise. Dar, mă rog, poate că acum, că aţi venit dumneavoastră preşedinte, mai vorbiţi cu serviciile juridice să lucreze un pic mai serios pe chestiile acestea.

Deci la amendamentul acesta... De fapt acesta este corpul legii şi, cum vă spuneam, amendamentul nu e scris gramatical corect, nu e scris juridic corect, nu putem vota aşa ceva.

Aşa că, vă rog să supuneţi la vot amendamentul. Noi vom vota împotrivă, conform Regulamentului. Vă rog şi pe dumneavoastră să votaţi împotrivă, ca amendamentul să fie respins şi ca Parlamentul, totuşi, să nu voteze aceste texte ruşinoase.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vot, vă rog, pe amendament.

91 de voturi pentru, 28 de voturi contra, 26 de abţineri. Adoptat.

Vă supun votului dumneavoastră proiectul de lege cu amendamentele admise.

Vot, vă rog. (Vociferări.)

A, merge la votul final! Scuze! Scuze!

Trebuia supusă forma comisiei.

Caracter organic.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice.

Avem 205 amendamente admise, 4 respinse. PL-x 254/2019. Caracter organic.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, raport comun cu Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă.

Vă rog, domnule preşedinte Halici.

Domnul Nicuşor Halici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate cu PL-x 254/2019.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Guvernul susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, în scopul adoptării unor măsuri care să conducă la creşterea capacităţii de intervenţie în acest domeniu, prin instituirea instrumentelor legale necesare exercitării atribuţiilor de serviciu sau îndeplinirii misiunilor, dar şi a celor necesare asigurării unei protecţii juridice şi mai ales fizice, a personalului angajat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, cu amendamentele admise redate în Anexa 1, care face parte integrantă din prezentul raport comun, şi Anexa 2 cu amendamentele respinse.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii?

Dacă doreşte cineva la dezbateri generale?

Domnul Dobre Victor Paul.

Vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aşa cum vă aduceţi aminte, acest proiect de lege a fost retrimis comisiilor pentru dezbatere şi, din păcate, observaţiile pe care le-am avut săptămâna trecută rămân valabile şi azi.

În esenţă, acest proiect de lege dă atribuţii suplimentare Inspectoratului General al Poliţiei Române, cât şi Inspectoratului General al Jandarmeriei în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, dar şi o serie de atribuţii suplimentare, în situaţii de intervenţie în forţă.

Acest proiect de lege a fost iniţial al Guvernului şi atacat la Curtea Constituţională a fost declarat neconstituţional, a fost reluat ca iniţiativă legislativă sub semnătura ministrului justiţiei, în calitate de parlamentar, şi promovat din nou.

Observaţia noastră de fond este că acest proiect de lege necesită dezbaterea şi avizarea în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Este vorba de prevenirea actelor de terorism, este vorba de combaterea actelor de terorism şi atenţie foarte mare la extinderea atribuţiilor Poliţiei şi Jandarmeriei în situaţii de intervenţie în forţă.

Este o întrebare justificată pe care ne-o punem, de ce coaliţia majoritară evită Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, de ce face tot efortul să nu fie dezbătut acolo? Mai ales, revin, este vorba de terorism, care este atributul altor instituţii şi, bineînţeles, e sub coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

În această situaţie, vă propunem din nou, în numele Grupului PNL, retrimiterea la comisie şi permiteţi-mi să vă anunţ deja că avem în vedere să atacăm acest proiect de lege, dacă trece în forma actuală, la Curtea Constituţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pentru ce perioadă doriţi retrimiterea?

Domnul Victor Paul Dobre:

Două săptămâni.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Vot, vă rog.

Cu 50 de voturi pentru, 90 contra, 10 abţineri, nu s-a aprobat.

Intrăm pe dezbateri.

Domnule Ion Stelian, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

După tristul episod 10 august, în care Jandarmeria, sub oblăduirea ministrului de interne Carmen Dan, a agresat populaţia paşnică a acestei ţări, PSD a învăţat următorul lucru: ce trebuie făcut. Păi, trebuie să întărim organele de forţă ale statului, trebuie să întărim Poliţia, trebuie să întărim celelalte organe. Şi a venit Guvernul cu un proiect de lege, PL-x 405/2018, pe care, pentru că nu s-au respectat procedurile parlamentare, l-am atacat la Curtea Constituţională cu succes.

În urma acestui moment, doamna ministru Carmen Dan a insistat şi a venit cu o altă propunere legislativă, copiată la indigo, e prezenta propunere legislativă, Pl-x 254/2019, şi nu a renunţat la chestiunile pe care le-am considerat cele mai grave, şi anume, s-au mărit sancţiunile pentru o serie de contravenţii, considerăm noi nejustificat.

Mai mult decât atât, s-a dat liber la bătut protestatari paşnici, ca să vă comprim, aşa, într-un cuvânt, în sensul în care organul de poliţie are dreptul deja, prin acest proiect de lege, să lovească, să utilizeze forţa fizică împotriva unui protestatar paşnic, fără prea multe detalii. Pur şi simplu, dacă un protestatar se aşază jos şi protestează, fără să prezinte niciun pericol în mod concret, în loc să fie luat pe sus, eventual dacă blochează un drum public important şi se întâmplă ceva extraordinar de rău, este luat la bastoane. Asta, legal, de acum încolo, dacă se va aproba această lege. Este absolut inacceptabil, din punctul nostru de vedere.

Am formulat şi amendamente. Dacă veţi avea înţelepciunea să votaţi pentru aceste amendamente, e posibil să ne reconsiderăm votul.

Până una-alta, vom vota împotrivă, alături de colegii din PNL, şi USR va contesta la Curtea Constituţională şi noi credem că o vom face şi de această dată cu succes.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor, o singură intervenţie.

Domnul Halici, preşedintele comisiei.

(Domnul deputat Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa solicită să ia cuvântul.)

Domnule doctor, să lăsăm juriştii, care sunt mai pricepuţi la ordine publică.

Domnul Nicuşor Halici:

Nicidecum mai pricepuţi, doar că am lucrat pe proiect, pe iniţiativă, iar ceea ce au spus antevorbitorii nu doar că este fals, induce o idee că Poliţia va fi împotriva vreunui cetăţean.

Hai să o luăm metodic.

În primul rând, avizul CSAT este obligatoriu doar în condiţiile în care iniţiativa ar fi fost a Guvernului.

Dacă ne ducem în zona asta, ca toate iniţiativele să fie condiţionate de diverse avize, ale diverselor instituţii, în Parlament deja birocraţia care există, legislativă, o multiplicăm şi mai mult.

În ceea ce priveşte rolul şi siguranţa cetăţeanului, precum şi rolul poliţiştilor, nu are în vedere nimeni, cel puţin din poliţişti, că depun un jurământ şi pot fi traşi la răspundere, conform procedurilor şi legilor în vigoare, atunci când fac exces de zel sau încalcă vreo normă.

Dar acum haideţi să ne imaginăm "n" situaţiile la care sunt supuşi şi pe care le tot evidenţiază, da? Sunt în urmărirea unui infractor sau a unei persoane suspecte.

Persoana respectivă la un moment dat părăseşte spaţiul public şi se adăposteşte undeva. Poliţistul nu mai poate interveni. Ce să facă? Să stea, ca infractorul, eventual, să pună viaţa în pericol a altor cetăţeni până are un mandat de... Un mandat de... Ajutaţi-mă! (Râsete.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Percheziţie.

Domnul Nicuşor Halici:

... un mandat de percheziţie, de intrare şi aşa mai departe, de acces în proprietate.

Da, e simplu, ştim să râdem, în momentul în care stăm acolo, în bănci, şi doar gândim aşa, la maniera: totul este criticabil, dar totul este perfectibil, în acelaşi timp.

Şi haideţi să venim, dincolo de râsete şi critică, cu o critică constructivă şi cu un aport constructiv, da?

Mai mult, sunt persoane care săvârşesc infracţiuni şi ajung, la un moment dat, să fie protejate de alte persoane care nu au săvârşit infracţiuni sau contravenţii.

Poliţiştii n-au ce să facă, nici nu se pot atinge de persoanele respective, pentru că ei creează un cordon de protecţie a persoanelor care săvârşesc infracţiuni sau contravenţii.

Ce o să facă? O să se uite poliţiştii la persoanele care îi protejează, fără să poată să le îndepărteze sau fără să aibă posibilitatea să ajungă la infractori?

Nu trebuie să-i bată şi n-o să ajungă să-i bată decât dacă opun rezistenţă, în cel mai negru scenariu.

Dar vrem un stat de drept?

Păi, statele de drept cum reacţionează?

Instituţiile de forţă din statele de drept, la care tot ne raportăm, cum reacţionează, ce fel de proceduri au? Stau poliţiştii şi se uită, aşa, zâmbitori, candizi, la persoane care împiedică punerea în aplicare a unor proceduri sau neutralizarea unor infractori? Da, dubla măsură, din păcate, ne-o creăm noi, în primul rând, şi de asta ne-o creează şi alte state, pentru că noi, în interiorul României, vrem standarde multiple.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Noi aprobăm totuşi intervenţii, nu bătăi, dar...

Dacă la titlul legii sunt intervenţii?

(Domnul deputat Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa solicită să ia cuvântul.)

O problemă personală, domnule Bacalbaşa, bineînţeles.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Domnilor,

Ca unul care am fost agresat, în parcul din faţa acestei instituţii, pentru ce am votat în această instituţie şi am văzut jandarmii care m-au înconjurat, că erau terorizaţi, înnebuniţi de frică, şi nu le era frică de elementul fizic reprezentat de bătăuşi, ci de cei care erau în spatele lor, forţele obscure, ca unul care am reclamat la Procuratură şi Procuratura, deşi exista filmul cum eram împins, iniţial a spus că nu s-a produs niciun fel de agresiune şi niciun fel de ultraj şi după ce, cu ajutorul domnului Nicolicea, am făcut contestaţie şi mai ales televiziunea a arătat ce s-a întâmplat la Procuratură, au revizuit punctul de vedere, salut această lege care apără ce a mai rămas din instituţiile statului în faţa unor elemente obscure.

Şi încă ceva. Un coleg de-al meu, din Galaţi, a ridicat o problemă principială de o gravitate extremă: raportul între CSAT şi Parlament.

Domnule, forţa decizională a poporului se exprimă prin Parlament, nu prin CSAT! În ziua în care CSAT va deveni cel care decide tot ce mişcă în ţara asta, statul paralel iese la lumină, înfloreşte. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii?

Dacă nu, la titlu. Dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

La preambul, intervenţii? Nu. Adoptat.

La articole, intervenţii? Nu. Adoptate.

(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.)

Vreţi să intraţi la amendamente respinse, nu?

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

S-au făcut nişte propuneri. Acum mă refer la amendamente admise, la Anexa 1, marginal...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Haideţi să luăm de la 1 la 50, da?

Unde este amendamentul dumneavoastră?

Marginal cât?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

61.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

De la 1 la 50 dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

De la 50 la 100?

Vă rog, la 61.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

61.

Este vorba despre un amendament admis care elimină termenul maxim, durata maximă pentru care poate fi oprită, reţinută o persoană la secţie, durata de 8 ore, lăsându-se în text doar faptul că eliberarea acestei persoane trebuie să se facă de îndată.

Din punctul nostru de vedere "de îndată" este un termen destul de evaziv. Întotdeauna trebuie să ai nişte limitări maxime pentru aceste îngrădiri ale drepturilor fundamentale, cum este libertatea persoanei. Acest lucru se întâmplă şi la arestare, şi la reţinere, şi pentru această măsură administrativă de conducere la sediu ar trebui să existe un asemenea termen, o durată maximă.

Ca atare, noi vă solicităm eliminarea acestui amendament admis, deci să votaţi împotriva acestui amendament admis în Comisia juridică.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Fiind amendamentul domnului deputat Márton Árpád, domnule deputat, vă rog, luaţi cuvântul, şi pe urmă supun la vot.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Într-adevăr, şi noi de aceea ne-am abţinut la solicitarea de retrimitere şi data trecută am votat pentru retrimitere şi în comisie pentru amânare, pentru că ar fi fost mai bine să avem timpul necesar să dezbatem articol cu articol, virgulă cu virgulă, fiecare prevedere din această lege, nu pentru a da puteri mai mari decât cele prevăzute în Constituţie CSAT-ului, ci ca parlamentarii să se gândească.

Referitor la acest amendament, colegii mei din comisie poate îşi aduc aminte că în dezbaterile generale şi pe hol unul din elementele criticate era tocmai această putere discreţionară acordată poliţistului, de a te reţine fără nicio intervenţie 8 ore şi, dacă nu este îndestulător, încă 12 ore, dacă el consideră că tu nu eşti cel care te-ai legitimat.

Formula iniţială este "de îndată, dar nu mai mult de 8 ore", care se poate prelungi până la 12 ore, când, în cazul intervenţiei procurorului, instituţia reţinerii poate, conform Constituţiei, să funcţioneze cel mult 24 de ore, după care vine judecătorul şi te arestează preventiv.

Dacă vă uitaţi şi citiţi DEX-ul, "de îndată" înseamnă "acum".

Era propunere de amendare a colegilor noştri din USR, ca în loc de 8 ore să scriem 6.

Eu cred că, din moment ce s-a constatat că cetăţeanul într-adevăr este cutare, cutărică, are actul pe care eventual nu l-a avut la el, de îndată ce s-a constatat că el este cel care s-a legitimat, trebuie să fie pus în libertate de îndată, adică acum, atunci când s-a constatat acest lucru. Altfel, este pericol ca poliţistul să te ţină acolo 8 ore pentru că are dreptul. După ce te-a legitimat, a verificat, soţia ţi-a adus buletinul de identitate sau cartea de identitate, te mai ţine încă 7 ore acolo, pentru că are dreptul să te ţină 8 ore, că aşa vor muşchii lui, dacă poate. Dacă am fi într-o altă ţară aş fi de acord...

Este un termen destul de lung. Nu mi se pare corect pentru că, din păcate, constatăm că mai sunt oameni în diferite structuri care abuzează de puterea discreţionară pe care au primit-o printr-o lege.

De aceea, am spus să rămânem la "de îndată".

Evident, dacă se doreşte să se scrie aici un termen rezonabil redus, o oră, două, acceptabil, dar nicidecum 8 ore, prelungite până la 12 ore, adică jumătate cât are dreptul procurorul.

Şi, vedeţi, formularea este "de îndată" sau "ia măsurile necesare". Adică, dacă nu poate să te legitimeze, are nevoie de un timp îndelungat, se adresează procurorului şi curge totul aşa cum este prevăzut în legislaţia actuală.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat.

Vă rog. (Vociferări.)

De eliminare.

Staţi uşor!

Supun votului dumneavoastră amendamentul admis aşa cum este.

Nu, că USR-ul, aţi votat şi dumneavoastră pentru, de asta am întrerupt.

Supun votului dumneavoastră...

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

De eliminare.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

De eliminare doriţi?

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nu e un capăt de ţară. S-a mai procedat la reluarea votului şi pentru că nu a fost clar la început ce se votează, pentru că aţi spus: "Se supune eliminarea".

În mod normal trebuie supus amendamentul în sine.

De aceea, eu vă solicit reluarea votului pe acest amendament, pentru a fi lucrurile clare şi a vota fiecare în cunoştinţă de cauză.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul admis.

Vă rog, vot.

Eu l-am întrerupt pentru că v-am văzut că aţi votat şi dumneavoastră, de asta...

Deci rămâne forma comisiei.

110 voturi pentru, 48 contra.

De la 100 la 150. Vă rog. Sau tot între 50 şi 100?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Aş pune în discuţie de la Anexa 2, raportându-ne la numărul articolelor. Avem un amendament respins care se referă la acelaşi articol, adică la art. 32⁴. Este nr. crt. 1 de la Anexa 2, la amendamente respinse, unde noi am propus, în loc de acea durată maximă de 8 ore, o durată maximă de 6 ore. Şi într-o....

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Păi nu...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Numai puţin!

Într-o logică teoretică, aşa, să spun, aş fi de acord cu ceea ce a spus domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Eu înţeleg, dar noi am trecut de amendamentele de la 1 la 50.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Dar sunt şi respinse şi amendamentul are o altă conotaţie, deci are un alt conţinut, pentru că următoarele amendamente se referă la acelaşi. Dacă se respinge acesta nu mai discutăm niciunul. Sunt legate unele de altele.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bine. OK.

Deci rămâne... Propunerea domnului Márton Árpád era o oră, două. Dumneavoastră propuneţi cu 6 ore. OK.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nu, nu!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Trebuie să susţin un pic!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Un minut cred că e suficient.

Eu sunt convins de data aceasta de buna-credinţă a domnului Márton Árpád, în amendamentul Domniei Sale, în sensul că doreşte limitarea acestui timp. Numai că în practică, nu în teorie, în practică "de îndată" nu înseamnă o jumătate de oră, nu înseamnă acum, nu înseamnă într-o oră, două.

De foarte multe ori, din păcate spun, "de îndată" înseamnă foarte multe ore şi de aceea legiuitorul, de fiecare dată când s-a vorbit de limitări ale drepturilor fundamentale, a pus o limită maximă.

De aceea, insist asupra acestui aspect.

Haideţi să punem o limită maximă, pentru că ea nu strică în niciun fel. Ea este o limită maximă faţă de care trebuie să se raporteze organul judiciar, rămânând ca reper principal acel "de îndată", că "de îndată" rămâne în text, dar trebuie să existe o limită maximă, şi aceea să nu fie cea de 8 ore, ci să fie de 6 ore, cum am propus noi în acest amendament.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Supun votului amendamentul respins.

Cine este pentru amendamentul respins?

Cu 54 de voturi pentru, 104 voturi contra, două abţineri nu a trecut.

Trecem de la 100 la 150. Dacă sunt intervenţii la amendamente?

De la 150 la 200 intervenţii? Nu.

De la 200 la ...

Vă rog, domnule Stelian.

Tot pe respinse sau pe admise?

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

La respinse.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

OK.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nu le mai susţin pe cele deja respinse, că au legătură cu ce am discutat mai devreme. Doar la ultimul punct de la respinse, nr. crt. 4, este vorba de folosirea forţei fizice faţă de persoanele paşnice.

Insistăm foarte mult asupra acestui amendament, în sensul în care noi apreciem că folosirea forţei faţă de o persoană paşnică ar trebui să fie acceptată doar în două situaţii excepţionale, şi anume:

Atunci când acea persoană, deşi e paşnică, încearcă să fugă, să se sustragă, deci poate fi o persoană bănuită de săvârşirea anumitor delicte, care încearcă să se sustragă şi atunci este nevoit organul de ordine, poliţistul, să intervină în forţă, pentru a-l opri.

Şi, în al doilea rând, atunci când acea persoană foloseşte ea însăşi propria forţă pentru a opune rezistenţă.

Deci doar în aceste două situaţii ni se pare acceptabilă folosirea forţei împotriva unei persoane. Când îşi foloseşte propria forţă. Chiar dacă această utilizare a propriei forţe nu înseamnă că este o persoană violentă, utilizarea propriei forţe însemnând că se agaţă de anumite obiecte din jur pentru a nu putea fi luată de acolo.

Deci amendamentul sună în felul următor: "Prin utilizarea forţei fizice poliţistul nu poate cauza suferinţe fizice unei persoane paşnice, cu excepţia cazului în care aceasta intenţionează să se îndepărteze pentru a se sustrage măsurilor prevăzute la alin. (1) sau când îşi foloseşte propria forţă fizică pentru a opune rezistenţă acestor măsuri". Acesta este amendamentul pe care vi-l solicit la vot.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins. Vot, vă rog.

64 de voturi pentru, 95 de voturi contra, două abţineri.

Supun votului dumneavoastră amendamentul în forma comisiei. Vot, vă rog.

101 voturi pentru, 49 de voturi contra, 13 abţineri. Rămâne în forma comisiei.

Dacă sunt intervenţii de la 200 la 205, la amendamentele admise? Dacă nu, proiectul de lege rămâne la votul final.

Mai aveţi intervenţii? Nu.

Poziţia 4, caracter ordinar; procedură de urgenţă; amendamente admise - 23, respinse - 1; Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei mediului; PL-x 315/2019.

Dacă dintre iniţiatori doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule deputat.

Iar, la sfârşit, să propuneţi şi timpul de dezbateri...

Domnul Ion Cupă:

Da.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

... fiind procedură de urgenţă.

Domnul Ion Cupă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei mediului, transmis cu adresa PL-x 315/2019 din 2 iulie 2019.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 şi a Legii nr. 95/2016. Potrivit expunerii de motive, demersul legislativ vizează eliminarea blocajelor în implementarea proiectelor de infrastructură şi asigurarea unei comunicări instituţionale eficiente la nivel central.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 26 iunie 2019.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În urma examinării proiectului de lege, a punctelor de vedere transmise, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - un vot împotrivă şi două abţineri - să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei mediului, cu amendamente admise redate în Anexa 1 şi amendamente respinse redate în Anexa 2 la prezentul raport.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Timp pentru amendamente - două minute.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei - două minute, timpii de dezbatere.

98 de voturi pentru, 58 de voturi contra. Deci rămân două minute - dezbaterile.

Dacă avem intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Zainea, vă rog.

Domnul Cornel Zainea:

Deci, am înţeles bine, două minute - timp total? Pentru toate grupurile?

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Aceasta este propunerea.

Vă rog.

Domnul Cornel Zainea:

În anul 2018, Guvernul a emis Ordonanţa nr. 75, care înfiinţa Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate sau ANANP, ca unic administrator al ariilor naturale din România. Cu această ocazie, ANANP urma să-şi creeze infrastructura necesară acestei activităţi.

La momentul respectiv, 16% din suprafaţa ariilor naturale din România se afla în administrarea sau custodia unor ONG-uri. Acestea îşi exercitau activitatea pe baza unor contracte încheiate cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, care le evalua activitatea anual. Acesta a fost modul de operare în ultimii 10 ani.

Tot la acel moment, când s-a emis ordonanţa de urgenţă, peste 90% dintre evaluările efectuate activităţii custozilor erau de "bine" şi "foarte bine".

În lipsa finanţărilor venite de la stat, au trebuit să-şi dezvolte capacitatea administrativă, să angajeze oameni - aproximativ 700 de specialişti - şi să-şi găsească propriile resurse de finanţare, inclusiv din bani europeni.

Peste noapte, aşa cum ne-a obişnuit, Guvernul a lăsat ariile naturale fără administratori, iar pe aceşti oameni i-a pus pe drumuri. Discuţiile au fost sterile. Vocea societăţii civile nu a contat. Legea de adoptare a ordonanţei a trecut în regim de urgenţă prin Parlament.

USR şi PNL au depus la Curtea Constituţională o sesizare de neconstituţionalitate şi, în 4 iunie a.c., CCR decidea, bazându-se doar pe motivele extrinseci, că Ordonanţa nr. 75 este neconstituţională în integralitatea sa, pentru că urgenţa nu se justifica, pentru că nu existau decizii tranzitorii şi pentru că ordonanţa amesteca în cuprinsul său două domenii complet diferite.

Din dorinţa guvernanţilor de a impune o lege, fără a ţine cont de nimeni şi nimic, au fost aşadar puşi în faţa situaţiei în care Curtea Constituţională a declarat ordonanţa de urgenţă neconstituţională, iar peste 100 de arii au rămas fără custozi.

Între timp, aceste arii au suferit calamitate după calamitate, pentru că de ele nu se mai ocupă nimeni. Ele sunt jefuite, ciopârţite, arate, defrişate parţial. Cui îi pasă? Nu ministerului, nu Guvernului, nu ANANP.

Ce ar fi făcut o guvernare responsabilă după decizia CCR? Şi ce a preferat Coaliţia PSD-ALDE să facă? Să-şi bată joc de ariile protejate şi de custozi, care au muncit 10 ani de zile pentru protejarea lor, trecând pe repede-înainte acest proiect de lege, în mai puţin de o săptămână.

Noi, USR, am întrebat, unde e graba? ANANP nu are încă specialişti suficienţi, dar insistă că rezolvă problema cu celeritate.

Actuala Guvernare nu încetează să repete că doreşte descentralizarea. ANANP nu are structură şi specialişti cu care să gestioneze toate ariile protejate şi nici nu va avea, pentru mult timp de-acum încolo.

Da, birourile sunt uşor de închiriat şi mobilat, dar ce te faci cu specialiştii? Adică fix oamenii aceia pe care i-ai umilit, pe care i-ai lăsat pe drumuri, peste noapte.

După OUG 75, astăzi suntem aici să votăm aceste două noi proiecte de lege. Ca balaurului din poveste, îi tai un cap şi răsar două.

Noi, USR, suntem pregătiţi să atacăm ambele proiecte de lege la CCR şi sperăm ca partidele de opoziţie să ni se alăture.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnul Cupşa Ioan.

Aveţi 5 minute, normal.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Nu o să insist asupra Deciziei Curţii Constituţionale nr. 214 din 9 aprilie 2019, însă trebuie să precizăm un fapt. Deşi Curtea a desfiinţat, ca fiind neconstituţională, pentru motive extrinseci, Ordonanţa nr. 75, în motive s-a aplecat şi asupra argumentelor pe care noi, Partidul Naţional Liberal şi respectiv USR, le-am susţinut în sesizarea de neconstituţionalitate.

S-a vorbit şi despre unicitatea reglementării, în sensul în care încălcaţi Legea nr. 24/2000. S-a vorbit şi despre neclaritate, despre imprevizibilitate, încălcarea principiului predictibilităţii. S-a vorbit şi despre încălcarea principiului securităţii juridice, în sensul în care, prin felul în care veţi pune capăt contractelor de administrare, contractelor cu aceşti custozi, veţi încălca principiul neretroactivităţii legii civile.

Dar, trecând peste toate acestea şi, desigur, dacă această lege va trece în această formă, dacă o veţi adopta, pe controlul a priori de neconstituţionalitate, şi noi, Partidul Naţional Liberal, vom sesiza Curtea.

Eu vreau să o întreb pe doamna preşedinte Croitoru, aici prezentă, în sală, pentru a putea vota în cunoştinţă de cauză, fiecare dintre noi, membrii acestei Camere, dacă în legătură cu preluarea atribuţiilor custozilor a 264 de arii protejate, de către structuri ale Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, sunt pregătite? Şi încă o dată, pentru preluarea acestor atribuţii ale custozilor, e pregătită Agenţia Naţională, cu oameni? Şi încă o dată, să ne precizeze, în ce filă bugetară au fost aşezate sumele de bani necesare pentru preluarea acestor atribuţii ale custozilor?

Să ne spună, de asemenea, dacă au creat acele structuri judeţene, dacă ele sunt funcţionale peste tot? Şi să ne spună, de asemenea, ce vor face cu proiectele care acum - proiecte ale custozilor acestor arii protejate, în număr de 264 sunt aceste arii protejate care sunt în custodia organizaţiilor neguvernamentale -, deci ce vor face cu proiectele care sunt acum aflate în evaluare şi sunt proiecte care au atras fonduri ale Uniunii Europene?

Eu vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Olar Corneliu, vă rog. (Vociferări.)

Nu-l pot refuza pe domnul Olar. Niciodată.

Domnul Corneliu Olar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am lucrat cu asemenea custozi. Am fost în zonă şi ies în zona ariilor protejate, doamna Croitoru ştie.

Domnilor colegi, oare ce vrem să facem? Să apărăm gonjile, să apărăm animalele şi să uităm de oameni?

Să ştiţi că ariile protejate s-au desenat nu din teren, din birou. Şi ştie doamna preşedinte Croitoru. Toate aceste arii protejate trebuie revizuite şi redesenate în teren. Să întrebăm de proprietari, în primul rând. N-a întrebat nimeni de proprietari. N-a întrebat nimeni de autorităţile locale. S-au instalat acolo, bine-mersi, pe suprafeţe foarte mari. (Vociferări.)

Proprietarii de drept nu-şi mai primesc nici subvenţiile, deci... Autorizaţiile de construcţii nu se pot elibera - am avut cazuri, chiar în intravilan, din cauza acestor arii protejate.

Vă rog să reflectaţi, să retrimitem la comisie, să analizăm aceste aspecte. Pentru că nu e de joacă, vă spun. O votaţi şi nu este bună, nu e pregătită doamna Croitoru să preia custozii acum. Nu e pregătită. (Vociferări.) Cu cine ia? Unde sunt oamenii? Oameni în domeniu şi oameni pregătiţi. Şi nu cred că are bani pentru salarizare.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Dohotaru, vă rog.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

Am coiniţiat o petiţie semnată de peste 30 de ONG-uri, în calitate de director executiv al Asociaţiei "Societate Organizată Sustenabil" şi, până acum, 4.000 de cetăţeni - ar fi şi mai mulţi, poate zeci de mii, dacă am fi avut timp - am cerut amânarea acestui vot şi dezbateri, astfel încât să ajungem la o soluţie pozitivă, prin care custozii din ONG-uri să-şi exercite în continuare drepturile, alături de stat, să fie o custodie comună.

Este o miză majoră, pentru că vorbim despre două sute şi ceva de astfel de areale care sunt protejate, vorbim de 1,6 milioane de hectare.

Ascultaţi-i pe aceşti cetăţeni care au semnat petiţia! Haideţi să amânăm votul, pentru a ajunge la dezbateri de substanţă şi să ascultăm astfel de vocea societăţii civile!

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Era vorba despre o ordonanţă de urgenţă. După cum ştim cu toţii, ordonanţele de urgenţă intră în vigoare în momentul publicării în Monitorul Oficial. Ea a fost dezbătută în Parlament, în cele două Camere, după care, fiind atacată, Curtea Constituţională, la un moment dat, a găsit că în integralitate este neconstituţională.

Deci a trecut o vreme destul de îndelungată în care ordonanţa era în vigoare, iar Autoritatea trebuia să o pună în aplicare.

Chiar din spusele reprezentantului Autorităţii reiese că, pe tot întinsul acestei ţări, unde sunt 42 de judeţe, în total 34 funcţionează.

Având în vedere că avem şi judeţe mari, unde sunt mult mai multe astfel de arii protejate, decât una-două, în mod evident - şi din spusele reprezentantului - reiese că în acel interval nu s-a făcut mai nimic.

Şi eu, care am fost în anumite locuri - arii protejate, am constatat că de atunci statul n-a investit nimic în refacerea acestor arii, în care, într-adevăr, am avut inundaţii, am avut vijelii, şi ar fi trebuit să fie reconstruite ici-colo.

Există locuri unde de bunăvoie mai fac ceva cei din societatea civilă, în alte locuri nu se întâmplă nimic.

Ca atare, în ipostaza în care va trece această lege, această Autoritate, dacă într-adevăr vrea să preia întreaga protecţie, atunci să se mişte repede şi să încheie acele contracte despre care se vorbeşte în această lege, cât mai urgent, ca într-adevăr să fie protejate aceste arii. Că deocamdată sunt lăsate de izbelişte.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Bacalbaşa, doriţi?

Poftiţi, domnule doctor.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Problema în dispută e, fără îndoială, extrem de complexă şi gravă.

Sigur că elementele subiective nu ar trebui să intre în discuţie şi o experienţă nu poate fi generalizată, însă am trăit experienţa Prutului inferior, care a fost dat în administrare pe mâna unui ONG, şi care a fost un act de tâlhărie şi de banditism.

Sper că un control de stat va reuşi să grupeze şi feedback-ul societăţii civile, care trebuie să se exercite, şi ONG-urile de bună-credinţă, că sunt şi de felul acesta. Dar, în materie de cheltuieli, nimic nu se face gratis. Deci, de la bun început, ce s-a cheltuit se va cheltui în continuare. Asta este o falsă problemă, banul, că nu e.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult, domnule deputat.

Intrăm la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu? Intervenţii? Nu. Adoptat.

Preambul. Intervenţii? Nu. Adoptat.

Avem 23 de amendamente admise.

De la 1 la 5. Dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

De la 5 la 10. Intervenţii? Nu. Adoptate.

De la 10 la 15? Nu. Adoptate.

15-20? Nu. Adoptate.

20-23? Nu. Adoptate.

Legea rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului; PL-x 316/2019; procedură de urgenţă.

Dacă dintre iniţiatori doreşte cineva? Dacă nu, comisia raportoare. Sunt cele... Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru mediu.

Pe cine aţi hotărât?

Vă rog, domnule deputat, prezentaţi raportul.

De asemenea, la sfârşit, pentru dezbateri, să propuneţi un timp de dezbatere.

Domnul Ion Cupă:

Da. Vă mulţumesc din nou, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, transmis cu adresa PL-x 316 din 2019.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 26 iunie 2019.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii sesizate în fond au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul în care valabilitatea autorizaţiilor de mediu şi a autorizaţiilor integrate de mediu să nu mai fie limitată în timp, ci pe toată durata desfăşurării activităţii, cu acordarea unei vize de funcţionare anuală, intervenţii care au ca scop închiderea unor proceduri de infringement declanşate de Comisia Europeană împotriva României pentru neaplicarea unitară a procedurilor de reglementare, precum şi a celor declanşate pentru funcţionarea unor operatori economici fără autorizaţie sau autorizaţie integrată de mediu valabilă.

Potrivit prevederilor art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, examinarea proiectului de lege a avut loc în şedinţa comună din data de 2 iulie 2019.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi - un vot împotrivă şi o abţinere -, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Timp de dezbatere pentru amendamente - 5 minute, propunere.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră timpul de 5 minute. Cine este pentru?

148 de voturi pentru, 9 voturi contra, 3 abţineri. Timpul - 5 minute.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenţii?

Domnul Zainea, vă rog.

Domnul Cornel Zainea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru a desfăşura o activitate care are impact asupra mediului este necesar să obţii o autorizaţie de mediu sau o autorizaţie integrată de mediu. Pentru obţinerea lor, trebuie să duci o serie de documente, în funcţie de fiecare caz.

Până la emiterea Ordonanţei nr. 75, ale cărei prevederi sunt preluate de acest proiect de lege, autorizaţia de mediu avea o valabilitate de 5 ani, iar autorizaţia integrată de mediu avea o valabilitate de 10 ani. Ţinând cont de acest termen de valabilitate, solicitantul trebuia să reia procedura pentru autorizare dacă voia să-şi continue activitatea.

Ce vrea acest proiect de lege? Pe scurt. Toată procedura care trebuia reluată la expirarea autorizaţiei, la fiecare 5 sau 10 ani, este înlocuită de o viză anuală. Astfel, autorizaţiile se prelungesc din pix, pe termen nedeterminat, prin obţinerea acestei vize.

Susţinătorii legii ne spun că durează prea mult să obţii o nouă autorizaţie. Ne mai spun, în expunerea de motive, că nu ne putem respecta obligaţiile asumate la nivel european din cauza unei capacităţi instituţionale insuficiente.

Pe de altă parte, viza se va aplica urmând o procedură stabilită prin ordin de ministru.

Aşa că vă întreb: dacă nu aveţi capacitatea instituţională să treceţi prin procedură de autorizare o dată la 5 sau chiar la 10 ani, cum veţi avea capacitatea să daţi vize în fiecare an? Cum se vor face controalele? Veţi da vize cu ochii închişi?

La toate aceste întrebări nu puteţi răspunde cu proceduri, ca să vedem exact care este situaţia. În schimb, vă plângeţi că nu aveţi oameni. Astfel, sacrificaţi protecţia mediului, ignoraţi potenţiale probleme de sănătate ale populaţiei, pentru că nu aveţi angajaţi, nu aveţi oameni competenţi.

Pe de altă parte, aşa cum am văzut şi în PL-x 315/2019, despre care am discutat un pic mai devreme, eliminaţi specialiştii din administrarea ariilor, ca să se ocupe statul. Cu cine se ocupă statul? Cu oamenii pe care nu-i are?

O asemenea incoerenţă în actul de guvernare nu poate fi pusă doar pe seama incompetenţei. (Vociferări.) Este vorba şi de protejarea unor interese de grup. (Vociferări.)

Grupul USR va vota împotriva acestui proiect de lege. (Vociferări.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult.

Totuşi e iniţiativă legislativă, nu e act de guvernare.

Dacă mai sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu, intrăm pe articole.

Dacă la titlu sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

La preambul intervenţii? Nu. Adoptat.

Avem 6 amendamente admise.

Dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Şi ultimul.

La ora 12,00, liderul de grup, să propunem prelungirea, să terminăm.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală; PL-x 329/2019; caracter organic; procedură de urgenţă.

Avem 229 de amendamente admise şi 14 amendamente respinse.

Dacă din partea iniţiatorilor sunt intervenţii? Nu.

Reprezentatul comisiei sesizate în fond.

Domnul Benga, din partea iniţiatorilor.

Da, vă rog.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Bună ziua, dragi colegi.

După cum ştiţi, s-a muncit semnificativ în comisia specială înfiinţată acum vreo două săptămâni pe proiectul acesta de lege şi eu cred că în forma în care a fost adoptat şi a ajuns până aici este un proiect de lege care, fără să fie perfect, are potenţialul de a îmbunătăţi semnificativ accesul la vot în diaspora.

Am apreciat personal faptul că pentru prima dată, la un anume nivel, în experienţa mea de parlamentar, s-a putut lucra cât se poate de constructiv şi sunt o serie importantă de măsuri care cred că vor face o diferenţă semnificativă dacă vor fi aplicate.

Cele mai importante dintre ele ţin de faptul că se va extinde perioada de vot, se va extinde posibilitatea de a vota prin corespondenţă, există o obligativitate, mă rog, s-a regularizat şi o formă de extindere a votului după ora 21,00, sunt câştiguri importante.

Însă - şi acesta va fi unul dintre subiectele principale de dezbatere, în momentul în care intrăm pe dezbatere generală - partea cea mai semnificativă ţine de îmbunătăţirea la fluxurile de vot. Şi acolo încă avem discuţii şi e foarte, foarte important să înţelegem că fără o simplificare reală la nivel de flux de vot tot restul îmbunătăţirilor, de fapt nu vor avea efectul necesar, astfel încât să permitem oamenilor să-şi poată exprima votul.

Şi dincolo de asta vreau să vă spun un lucru. Există o particularitate specială a diasporei româneşti în cadrul Uniunii Europene pe care nu o are nicio altă diasporă. Aceste 4-5 milioane de oameni, sau 3, sau câţi or fi care sunt plecaţi, în număr procentual reprezintă de departe cea mai mare proporţie de persoane active plecate din orice stat al Uniunii Europene şi chestia asta creează nişte circumstanţe absolut speciale.

Există state ale Uniunii Europene care au diaspore istorice mai mari decât ale noastre, fie ea Italia, fie Irlanda, deci există state de genul ăsta, însă contextul actual, cu 4-5 milioane de români plecaţi, români care încă sunt conectaţi în multiple forme la ţara asta, necesită măsuri speciale şi în momentul în care o să ajungem la discuţia pe fond o să vreau să intrăm în ele, pentru că dacă nu fluidizăm procesul de vot... Dacă vă uitaţi...(Vociferări.)

Intrăm, intrăm pe fond!

Dar ceea ce încerc să vă spun de acum este că este vital să le gestionăm pe toate dacă realmente ne dorim să facem acea schimbare şi ar fi păcat, pentru că oameni din toate grupurile parlamentare au muncit foarte, foarte mult ca să ajungem în punctul ăsta.

Mulţumesc frumos de tot.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

E o solicitare, doamnă Intotero. Suntem la iniţiatori. Sunteţi iniţiatoarea legii?

Doamna Natalia-Elena Intotero (din sală):

Da.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog. Dacă sunteţi iniţiatoare eu am...

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinse doamne,

Distinşi domni parlamentari,

Astăzi vom vota noul Cod electoral, o lege foarte importantă pentru românii de pretutindeni, prin intermediul căreia România va demara o serie de proceduri, mai mult acces pentru cetăţenii români de pretutindeni care pot să voteze.

Vreau să salut implicarea tuturor grupurilor parlamentare.

A fost o perioadă de timp relativ scurtă, s-a muncit foarte mult, am văzut pentru prima dată consens pentru a veni în sprijinul românilor de pretutindeni.

Procedurile prin care românii de pretutindeni vor avea acces la vot s-au amintit adineauri.

Vă mulţumesc încă o dată şi succes tuturor!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc pentru încurajări.

Dintre iniţiatori mai intervine cineva?

Dacă nu, domnul preşedinte Halici.

Vă rog.

Domnul Nicuşor Halici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală; PL-x 329/2019.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, a Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, cu amendamente admise şi respinse, cuprinse în Anexele 1 şi 2 care fac parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Dobre Victor Paul.

Domnule deputat,

Putem supune înainte de cuvântul dumneavoastră prelungirea programului.

OK.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da, domnule preşedinte, vă rog să supuneţi votului prelungirea programului până la finalizarea dezbaterilor pe proiectul legislativ pe care-l avem acum în dezbatere.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot, vă rog.

183 de voturi pentru şi o abţinere. Programul e prelungit.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În primul rând, aş vrea să subliniez faptul că acest proiect de lege e un pas înainte.

În pregătirea acestui proiect de lege, Partidul Naţional Liberal a depus o iniţiativă legislativă şi principalele prevederi, respectiv introducerea votului prin corespondenţă la alegerile prezidenţiale, mărirea timpului de vot pentru alegătorii din diaspora la trei zile, fluidizarea activităţii în secţiile de votare, posibilitatea prelungirii programului, toate aceste prevederi au fost cuprinse şi, din acest punct de vedere, bineînţeles că vom vota acest proiect de lege.

Vreau însă să atrag atenţia că faţă de forma discutată şi adoptată în Comisia de Cod electoral, faţă de iniţiativa legislativă semnată de toţi reprezentanţii partidelor din Comisia de Cod electoral, la dezbaterea din Senat s-au adăugat nişte prevederi noi pe care noi, cei care am iniţiat legea, şi sper ca şi colegii din PSD să rămână consecvenţi, am hotărât că nu le vom introduce în corpul acestei legi. E vorba de o serie de prevederi legate de Autoritatea Electorală şi de finanţarea campaniei. Acest lucru am convenit cu toţii şi aşa am decis - să nu fie cuprins.

Din păcate, la Senat nu s-a ţinut cont de iniţiatori, deci de cei 23 de reprezentanţi care, în fapt, reprezintă întreg spectrul politic din Parlament.

De aceea, rugămintea noastră e ca pe parcursul dezbaterii să revenim la forma iniţială a legii adoptată în Comisia de Cod electoral.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din start trebuie să vă spun că, deşi am făcut parte din acea comisie specială, nu sunt printre iniţiatori. Nu sunt, pentru că sunt convins că forma care a ieşit nu va rezolva problema de fond şi în noiembrie vom avea aceleaşi scandaluri şi aceleaşi contestări pe care le-am avut până acum.

Vă aduceţi aminte, cândva un preşedinte s-a gândit să facă un referendum pe uninominal şi noi imediat ne-am pus pe treabă şi am făcut o lege pe uninominal specială pentru România. N-am preluat o lege dintr-o altă ţară, am făcut altfel decât toţi, mult mai bine!

Au trecut două legislaturi. Nici atunci n-am semnat. UDMR-ul nici atunci n-a susţinut acea lege, pentru că noi am spus: "Haideţi să preluăm ceva care funcţionează undeva!".

Au trecut două legislaturi până am ajuns la peste 600 de parlamentari, când ne-am dat seama că am greşit şi am revenit la ce a fost.

Se pare că şi acum vrem să facem ceva ce nu există nicăieri.

Am primit un material în care este scris cum votează în ţările democratice din Uniunea Europeană, SUA, Canada cei care nu se află în ţară. N-am preluat nimic de acolo exact, ci ceva special.

Intenţia e bună şi, într-adevăr, faptul că şi la prezidenţiale se poate vota prin corespondenţă este corect. Dar pentru a nu avea cozi imense duminică la ora 8,00, în diferite secţii de votare, ar fi trebuit să facem puţină ordine. Pentru că, pentru a evita o astfel de posibilitate s-a discutat, s-a dezbătut, e nevoie de persoane înscrise la secţia de votare, cel mult 1.200-1.300, ca să nu iasă cu scandal.

Pentru a şti exact că cineva a fost acolo şi a votat e nevoie să fie înregistrat, să semneze etc., etc.

Fără aceste prevederi ne putem trezi din nou ca oricine să se ducă seara la ora 8,00, nici măcar în locaţia unde a cerut eventual să voteze. Pentru că ar fi fost bine să ştim cine votează şi unde votează, să mergem în faţa lor, să le aducem posibilitatea secţiei de votare aproape, dar dacă te-ai înregistrat, acolo să votezi, nu altundeva.

Ei, bine, nu aşa s-a făcut, legea a ieşit cum a ieşit, noi însă în continuare credem un lucru foarte important. E bine să fie cât mai uşor de realizat votul, cât mai fluent.

Dacă în ţară, pe listele suplimentare, cetăţeanul este înregistrat cu nume, prenume, CNP, număr de act de identitate, domiciliu plus semnătură, să facem o variantă mai suplă: nume, prenume, CNP, semnătură, uşor de realizat.

Cât timp cetăţeanul votează, deci i se ia actul de identitate, se duce, votează, se poate înregistra numele, prenumele şi CNP-ul. Când predă ştampila de vot poate semna. E uşor de realizat. Nu s-a dorit. Se va genera electronic.

Credem că după ce vom avea turul I şi eventual turul II iar va fi cu scandal, vor fi contestări. Ni s-a spus clar de către reprezentatul STS-ului că pentru a face acest ceva mai e nevoie de cumpărat nişte device-uri în plus, că s-ar putea să nu funcţioneze, s-ar putea să se piardă anumite date. Toate acestea au fost puse în faţa comisiei.

Cu toate acestea, s-a aprobat ca numai în ipostaza în care nu există curent electric să se înregistreze pe suport de hârtie.

Am avut multe amendamente. Noi vom susţine unul. Credem că este obligatoriu ca înregistrarea să se facă pe suport de hârtie, în forma aceea pe care am spus, uşor de realizat, care nu necesită mult timp.

Este adevărat că se votează cu 18 ore în plus faţă de închiderea urnelor în România, că există acea prevedere cu până la 15 persoane în comisie, cu cei care sunt afară, dar nu intervenim decât la această necesitate. Şi mă scuzaţi că am fost prea lung. Poate ar fi fost mai bine ca măcar această problemă să fie dezbătută şi sper să fie dezbătută atunci când venim cu amendamentul.

Deci teoretic este o intenţie bună de susţinut, dar practic, aşa cum arată, nu va rezolva problema.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Benga.

Domnule Árpád?

Vă rog.

Domnul Benga. (Vociferări.)

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Nu cred. Chiar vreau să vă spun dumneavoastră în particular, domnule...

Haideţi să vă spun o chestie. Eu lucrez la tot ce înseamnă proiecte de reformă electorală din momentul în care am intrat în Parlament, aceasta a fost zona mea de focus şi, împreună cu colegii noştri din USR, am depus până acum mai bine de 10 proiecte de lege pe subiectul acesta. Şi problema este în felul următor: legislaţia electorală e legislaţie ecosistem şi ia timp să aibă efect.

Acum, ce se întâmplă cu aceste, în esenţă, cinci mari măsuri pe care le-am luat noi, prin acest proiect de lege, este că vor avea efect, dar nu vor avea efect dimensionat la fel şi vor avea efect în timpi diferiţi.

Acum, faptul că avem trei zile de vot este foarte bine, însă oamenii nu se vor distribui pe cele trei zile de vot în mod egal, o treime în prima, o treime în doua, o treime în ultima. Eu vă promit şi vă dau în scris azi că mai bine de 50% dintre cetăţeni tot duminică se vor duce la vot, dacă nu cumva spre 60-70%. E o prevedere bună, dar nu va rezolva toată problema.

Al doilea lucru, intervalul de extindere a votului este foarte bun, faptul că le dăm dreptul celor care la ora 21,00 sunt acolo la coadă deja să voteze, însă ideea este să ajungem să nu avem cozi.

Votul prin corespondenţă e foarte important. Există ţări în lumea asta şi în Uniunea Europeană care azi au milioane de cetăţeni care votează prin corespondenţă, însă ia foarte mult timp ca oamenii să se obişnuiască. Gândiţi-vă, au fost 8.000-9.000 de înregistrări la parlamentare. Eu presupun că vor fi câteva zeci de mii de votanţi tura asta, ceea ce ar fi o creştere semnificativă. Dar, din nou, câteva zeci de mii - dacă facem informarea corectă - şi asta nu va putea absorbi sutele de mii, eventual milionul sau mai mult de români care votează şi va lua timp.

Acum, punctul patru, şi al cincilea, de fapt, este obligaţia MAE de a cere informaţii de la autorităţile străine. Asta va ajuta foarte mult dacă vom şti exact unde sunt românii, ca să le punem secţii la dispoziţie, însă problema este că nu am reuşit să introducem în lege o obligativitate astfel încât să înfiinţăm secţiile.

Şi de aceea modificarea-cheie din acest proiect de lege, modificare care încă nu e securizată, din cauza amendamentului UDMR, ţine de simplificarea procedurii în ziua votului. Fără automatizarea completării listelor suplimentare pe care se vor înscrie românii din diaspora vom avea din nou exact aceleaşi cozi şi de aceea este critic, cu votul dumneavoastră, azi, pe amendamente, să securizăm, pentru că aceea este modificarea care va elimina cozile.

Acum, domnul Árpád a vorbit despre ceea ce înseamnă preînregistrare.

Este adevărat că alte state impun această preînregistrare, însă problema este în felul următor. Nicio altă ţară din Uniunea Europeană nu are diaspora construită ca noi, în clipa de faţă. Nu ai cum!

În primul rând, sunt o grămadă de oameni care nu sunt înregistraţi cu domiciliul sau cu reşedinţa acolo.

Doi la mână, dacă îi pui să se înregistreze cu două, trei luni înainte, ca să ştii unde sunt, oamenii nu o vor face, oamenii încep să fie atenţie la campanie şi să-şi dorească să voteze înaintea votului. Nu au genul ăla de planificare! E nevoie de o lungă perioadă de informare ca să poţi să faci genul ăla de proces. (Vociferări.)

Cu tot respectul, am 5 sau 6 minute, cum au avut şi colegii!

Deci vreau să înţelegeţi un lucru foarte clar. Sunt mulţi paşi înainte pe care-i putem face cu legea aceasta, dar dacă renunţăm la generarea automată a listelor suplimentare am aruncat jumătate din câştig pe geam şi vom vedea din nou cozi.

Şi acum, cu tot respectul - şi ştiţi foarte bine că eu tot timpul am avut, din toate punctele de vedere, am toată susţinerea pentru ceea ce înseamnă comunitatea maghiară şi proiectele lor. Regret, însă UDMR are un interes particular vizavi de prezenţa la vot şi realitatea este că UDMR se simte foarte ameninţat de o prezenţă crescută la vot şi realitatea este că îmi pare rău. Că ştiţi ce se întâmplă? Paradoxul este că şi maghiarii au emigrat din România, în procente similare cu românii. Mi-aş dori ca şi maghiarii din diaspora, vorbesc de comunitatea maghiară din România, să poată să voteze şi regret că pe un proiect bun, cum s-a lucrat, va fi aruncat în aer dacă trece acel amendament care distruge generarea automată a listelor şi nu pot să nu spun că dacă o veţi face, o veţi face pentru că vă simţiţi ameninţaţi de o prezenţă crescută la vot.

Închei, spunându-vă următorul lucru: avem o şansă, după multă muncă şi un consens transpartinic să punem un instrument util pentru diaspora românească la vot.

Haideţi să o facem, haideţi să adoptăm proiectul de lege în forma în care a ieşit cu amendamentele admise din Comisia juridică.

Dacă modificăm sistemul şi renunţăm la generarea automată, prin amendamentul UDMR-ului, vom distruge jumătate din munca pe care am făcut-o!

Mersi frumos de tot.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Noi vorbim de alegerile prezidenţiale, nu? De modificările la alegerile prezidenţiale.

Mulţumesc mult.

Domnule Korodi, vă rog. Doriţi să interveniţi? Nu.

(Domnul deputat Matei-Adrian Dobrovie solicită să ia cuvântul.)

Vă rog frumos, nu aveţi dreptul la cuvânt!

Domnule Korodi, vă rog frumos!

A vorbit domnul Dobre din partea Grupului PNL.

Vă urez succes!

Un singur vorbitor, cinci minute maximum.

Domnul Korodi.

Domnul Korodi Attila:

Stimaţi colegi,

Un răspuns fără echivoc.

UDMR are tot interesul ca într-o manieră corectă toată comunitatea şi cetăţenii României care se află în diaspora să poată să voteze, să nu existe nicio şansă ca acest drept să fie viciat. Pe de altă parte, o semnătură olografă pe o hârtie este cea mai mare siguranţă, la ora actuală, pentru că nu vorbim de o semnătură electronică, vorbim despre o semnătură care este pe un device care oricând poate să fie viciat. Din cauza aceasta susţinem.

Şi ceea ce aţi spus dumneavoastră respingem cu fermitate.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult.

Dacă din partea grupurilor parlamentare...

Domnule, vă rog frumos!

(Domnul deputat Matei-Adrian Dobrovie solicită să ia cuvântul.)

Drept la replică la cine?

Domnule, vă rog frumos!

Vă rog frumos!

Vă rog frumos!

Deci s-a spus un neadevăr. Noi vorbim despre alegerile prezidenţiale. Era normal să spună...

Vă rog frumos!

Mulţumesc mult. Mi-a făcut plăcere.

Dacă din partea grupurilor parlamentare mai doreşte cineva?

Dacă nu, domnul Dohotaru.

Aveţi un minut. Neafiliat.

Este aici? Haideţi, vă rog.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

În ciuda acestui minim consens avem în continuare cea mai restrictivă legislaţie din Europa.

Şi acum o mică poveste. De ce este cea mai restrictivă legislaţie electorală din Europa? Am susţinut o persoană din ghetoul Patare de lângă Cluj, Linda Greta Jigo, să candideze la europarlamentare.

Bineînţeles, nu a adunat aceste semnături, era cap de listă la acest partid proaspăt înfiinţat, în schimb a făcut înconjurul Europei prin candidatura sa. A apărut în "The Guardian", a apărut în "Spiegel", în Agenţia "France-Presse International". Trebuie să dăm şansa unor astfel de oameni, persoane care n-au făcut liceul, cu patru copii, mulţi astfel de oameni în România, să participe la alegeri. Miza e de a avea un prag de 0,1%, indiferent de mărimea circumscripţiei. Şi asta nu s-a făcut aici şi asta merită făcut pe viitor, pentru a avea noi partide, pentru a avea independenţi în spaţiul politic, aşa cum sunt simpatizante mai multe partide, nu doar USR, Demos, partide ecologiste, POL, partid local, trebuie să avem mai multe astfel de mişcări pentru ...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

... a democratiza viaţa publică.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Din partea comisiei?

Comisia juridică, prezentarea raportului.

L-aţi prezentat. Timpii? L-aţi...

Domnul Nicuşor Halici:

Timp de dezbatere, domnule preşedinte, cinci minute propun.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Supun la vot.

Cine este pentru? Vot!

Timpul de dezbatere adoptat cu 127 de voturi pentru, 78 de voturi contra, două abţineri.

Dacă la titlu sunt observaţii? Nu.

Preambul, observaţii? Nu.

Avem amendamente admise de la 1 la 229. Luăm calup de câte 50.

La respinse, de la 1 la 14.

Vă rog, intrăm cu respinsele, da?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Punctele 23 şi 24, amendamente admise, punctul 4 respinse.

Deci în locul acelui alin. (6), cu aşa-zisa generare electronică a listei, noi propunem următorul text: "Listele electorale suplimentare din străinătate cuprind rubrici pentru numele, codul numeric personal şi semnătura alegătorului". E simplu ca bună ziua, uşor de realizat! Încă o dată vă spun. Omul vine, dă actul de identitate, primeşte ştampiluţa, se duce, pune ştampiluţa, se reîntoarce în acel interval, numele şi codul numeric personal au fost înregistrate, semnează, dă ştampiluţa, bună ziua! Deci niciun inconvenient. Şi cei din comisie ştiu exact că într-adevăr omul a fost acolo şi a votat, şi are şi documentul. Orice se întâmplă între timp are documentul verificabil.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins.

Vot, vă rog.

27 de voturi pentru, 183 contra, 5 abţineri.

Supun votului dumneavoastră amendamentul admis al comisiei. Vot, vă rog. Cel admis al comisiei.

192 de voturi pentru, 22 contra, 4 abţineri.

Intrăm pe amendamentele...

Domnule Ödön, vă rog.

Domnule Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La nr. crt. 6 este un amendament propus de UDMR, la art. 44, în care propunem: "Prin excepţie de la prevederile alin. (1), votarea în străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă... iar duminica votarea se deschide la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00, dar nu mai târziu de ora 21,00, ora României".

Considerăm că este un lucru bun că se votează cu câteva zile înainte în diaspora decât în România, deci există un plus, o deschidere de cel puţin două zile în plus faţă de România.

Dar închiderea urnelor ar trebui să se realizeze unitar, deoarece la ora 21,00, atunci când se închid urnele în România, ar trebui să se închidă urnele pentru toţi. Am prelungit cu două zile, două zile şi ceva pentru cei din diasporă. Cei care doresc cu adevărat să voteze nu vor merge în ultima clipă să voteze. Atunci este o totală mascaradă ceea ce s-a făcut până acum! Le extindem pentru trei zile, dar totuşi să meargă în ultimele ore să voteze cineva. Asta înseamnă că se va realiza o presiune artificială.

Eu cred că e normal. Dacă ai oferit posibilitatea ca diaspora să voteze trei zile, şi este un lucru câştigat, atunci urnele să se închidă la ora 21,00, ora României.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vot, vă rog.

44 de voturi pentru, 157 contra, 6 abţineri.

Supun votului dumneavoastră forma iniţială a comisiei.

Vot, vă rog.

180 de voturi pentru, 32 de voturi contra, o abţinere. Adoptat.

Dacă la admise, de la 1 la 50 sunt intervenţii?

Vă rog, domnule lider.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

La 52, scuze!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

De la 50 la 100?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La nr. crt. 52 este un amendament cu nr. 15: "La art. 39 alin. (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: «Este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de ora 24,00, ora României, a zilei prevăzute de art. 44 alin. (1) »".

Vă rog să supuneţi la vot amendamentul acesta admis.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul admis.

Cine este pentru?

Cu 187 de voturi contra, 22 pentru, 3 abţineri a căzut.

Supun votului dumneavoastră forma iniţială a comisiei, se pare că e eliminare. Deci eliminare! (Vociferări.) A căzut şi la revedere!

Domnule Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca să vă explic ce aţi votat. Ca să vă explic, stimaţi colegi!

La ora 21,00, în România, apar exit polurile şi încă se mai votează 18 ore, altundeva decât în România.

Vi se pare corect? Nu mi se pare corect! Dar aţi votat aşa. Unu.

Doi. Interdicţia de a vota, de a avea exit poluri înainte de ora 21,00 este în lege şi rămâne în lege, numai această modificare va dispărea. Deci până la ora 21,00 exit polurile nu se pot da publicităţii pentru că aşa este în lege.

Şi încă ceva.

Domnule preşedinte,

Pentru a simplifica modificarea legii s-a modificat puţin din Legea alegerilor prezidenţiale. Majoritatea prevederilor sunt trimiteri către Legea alegerilor parlamentare care s-a modificat astăzi şi ea.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

De la 150 la 200, intervenţii?

De la 200 la 229? Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

În cinci minute avem votul final, la 12,30.

Mulţumesc.

După o scurtă pauză

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Rog liderii de grup să invite colegii în sală, pentru a începe votul final.

Am solicitare de la lideri, încă două minute.

Oricum, avem plen comun la ora 14,00.

Haideţi, vă rog, pregătiţi-vă cartelele de vot.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Nu am spus să daţi drumul, am zis să pregătească cartelele de vot.

Vot, vă rog.

223 de voturi. Suntem în cvorum.

Liderii de grup, sunt probleme, disfuncţionalităţi sau începem votul final?

Vă rog.

OK?

Legi ordinare. Adoptări.

1. Proiectul de Lege pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică; PL-x 244/2019.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 207 voturi pentru, 40 de voturi contra, 5 abţineri, adoptat.

2. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei mediului; PL-x 315/2019; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru mediu propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 142 de voturi pentru, 83 de voturi contra, 29 de abţineri, adoptat.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului; PL-x 316/2019; procedură de urgenţă.

Comisia pentru mediu şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 140 de voturi pentru, 42 de voturi contra, 72 de abţineri, adoptat.

Legi organice. Adoptări.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare; Pl-x 277/2019; lege organică.

Comisia pentru apărare propune adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Cu 224 de voturi pentru, 30 de abţineri, adoptată.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice; PL-x 254/2019; lege organică.

Comisia juridică şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 173 de voturi pentru, 82 de voturi contra, 6 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Doamna lider de grup, doamna Turcan Raluca, explicarea votului.

Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Doamnelor şi domnilor,

Acest proiect de lege a trecut la limită. Şi, dacă ar fi existat voinţă politică, putea să fie respins, neîntrunind numărul suficient de voturi pentru lege organică.

Aş vrea să cunoască toată lumea ce s-a votat astăzi. Un proiect de lege în favoarea grupării din majoritatea parlamentară care favorizează infractorii. Un proiect de lege care oferă pretext pentru abuzuri ale poliţiei, cum s-a întâmplat la Topoloveni. Şi, în acelaşi timp, un cadru legislativ pentru viitoare abuzuri, cum au fost cele din Piaţa Victoriei, din 10 august.

Cu acest proiect de lege fiecare dintre dumneavoastră, care aţi votat, daţi o palmă usturătoare unor oameni cinstiţi care mai speră că, în România, dacă decid să protesteze paşnic împotriva unor abuzuri ale instituţiilor statului, poliţia nu-i saltă de pe stradă şi îi bagă în dubă.

Acest proiect de lege consfinţeşte faptul că, în continuare, prin majoritatea parlamentară, abuzul instituţional al poliţiei şi folosirea armelor din subordinea Ministerului de Interne sunt instrumente la comandă politică.

Partidul Naţional Liberal va contesta la Curtea Constituţională acest proiect mizerabil, acest proiect care sfidează oameni... (Vociferări.)... cinstiţi din această ţară.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Din partea Grupului Social Democrat, domnul Halici Nicuşor.

Domnul Nicuşor Halici:

Manipulări, dezinformări, aceeaşi notă.

În primul rând, că n-a trecut la limită. Limita e de vreo 166, deci mai sunt vreo câteva voturi. (Aplauze.)

În al doilea rând, iniţiativa legislativă, susţinută de Coaliţia majoritară, are în vedere protecţia cetăţeanului. Are în vedere corelarea dreptului cetăţeanului de a trăi în siguranţă şi în securitate cu dreptul cetăţeanului de a fi protejat sau de a-i fi respectate drepturile.

De aici şi până a spune că o iniţiativă legislativă care are în vedere legitimarea unor persoane, controlul corporal atunci când se impune şi conducerea la sediul poliţiei, solicitarea de asistenţă medicală, în cazul în care poliţistul constată sau observă că persoana care este sub protecţia poliţistului are nevoie şi i se solicită acest sprijin, sau solicitarea de sprijin din punctul de vedere al dreptului fundamental de a fi apărat, adică să-i cheme un avocat - asta înseamnă abuzuri? Nu, asta înseamnă un stat de drept - la care ne raportăm unii doar cu emfază, dar fără să facem nimic.

Şi trebuie să mai spunem ceva. Că avem în vedere interesul fundamental al cetăţeanului, în majoritatea sa, al cetăţeanului de bună-credinţă.

Şi mai avem în vedere ca instituţii ale statului, fără să poată să le fie permise, cel puţin prin iniţiative legislative, derapaje, să aibă totuşi posibilitatea să creeze siguranţa şi securitatea cetăţenilor acestei ţări, aşa cum o au toate instituţiile de ordine şi siguranţă publică din toate democraţiile la care, doar aşa, enumerativ, ne raportăm. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ion Stelian-Cristian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Această propunere legislativă, a doamnei Carmen Dan şi a domnului deputat Florin Iordache, nu face decât să dea liber la bătut protestatarii paşnici.

Am exprimat, prin amendamente, pe larg, cu argumente, care sunt aceste probleme în acest proiect legislativ. Este păcat de câteva reglementări care sunt pozitive. Şi, pe partea de tehnicieni de la Ministerul de Interne, erau de aşteptat aceste reglementări.

Din păcate, la pachet cu unele reglementări bune, aţi pus şi aceste chestiuni care vă interesează foarte mult. Ceea ce este păcat este faptul că încercaţi să daţi impresia acum că v-aţi schimbat discursul, că sunteţi cei mai mari apărători ai luptei împotriva infractorilor şi împotriva corupţiei. Dintr-o dată, veniţi cu discursul acesta, la 180 de grade, diferit faţă de ceea ce aţi susţinut până acum. Aţi venit şi cu acea iniţiativă "Fără penali în funcţii publice!". Dar ştiţi ce? Nu sunteţi credibili. Dacă vă interesa efectiv această zonă a apărării drepturilor şi libertăţilor, aţi fi făcut ordine în propria ogradă, aţi fi înlăturat, dintre deputaţii cu condamnări penale, înainte să veniţi cu acest discurs, pe colegii care au condamnări penale definitive, şi, astfel, puteaţi fi credibili. Acum nu sunteţi credibili, nu putem să vă credem că intenţiile dumneavoastră sunt bune, mai ales când vedem şi textul de lege în faţă, negru pe alb - liber la bătut protestatarii paşnici.

Aşadar, alături de colegii noştri, vom contesta şi noi, cei din USR, la Curtea Constituţională, acest proiect. Şi sperăm ca el să nu intre în vigoare în actuala formă. (Vociferări.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Vosganian Varujan, vă rog.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi,

Am ascultat aici discursurile înflăcărate ale celor care până acum au tunat şi au fulgerat împotriva dreptului Parlamentului de a opri cercetări penale, care s-au delimitat categoric de toţi penalii. Nu s-au delimitat categoric şi de greşelile filologice, pentru că în România cuvântul "penal" nu este substantiv, ci este doar adjectiv. Dar, pentru dânşii, gramatica are mai puţină relevanţă.

Stimaţi colegi de la USR, înainte de a-mi spune concluzia, vreau să vă pun două întrebări dumneavoastră şi celor care, în naivitatea lor, v-au votat.

Dumneavoastră spuneţi că poliţia din România a făcut abuzuri împotriva protestatarilor paşnici. E adevărat, în ultimii 30 de ani, a fost o singură dată când jandarmeria a folosit gaze lacrimogene împotriva protestatarilor. Repet, o singură dată, în 30 de ani.

Prietenul dumneavoastră, Emmanuel Macron, şi Guvernul francez sunt campionii gazelor lacrimogene din Europa. Am numărat, în ultimii ani au fost utilizate gazele lacrimogene de cel puţin 150 de ori. Au fost utilizate gloanţe de cauciuc. În afară de jandarmerie, a fost utilizată armata împotriva protestatarilor. Au fost proteste - cum a fost cel de la Toulouse, din aprilie - cu totul paşnice. Cei care transmiteau în direct spuneau că Toulouse-ul arată ca după un bombardament nuclear. Şi erau arătaţi oameni care mergeau cu măşti de gaze pe stradă şi care nu erau protestatari.

Şi dumneavoastră sunteţi aliaţii lor, la Bruxelles.

Deci, stimaţi colegi, dumneavoastră sunteţi sau nu sunteţi împotriva violenţelor? Pentru că văd că la Bruxelles sunteţi aliaţi cu campionul violenţelor.

Şi acum, a doua temă, care e mult mai delicată. Ne-aţi tot împuiat capul că parlamentarii nu trebuie să decidă în legătură cu cercetarea penală şi că Legea răspunderii ministeriale este derizorie.

Poate vreţi să ştiţi pe cine susţine USR pentru Banca Centrală Europeană - pe doamna Christine Lagarde. Doamna Christine Lagarde.... (Aplauze.)... a fost ministrul finanţelor, în acelaşi timp cu mine.

Doamna Christine Largarde nu a folosit...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Încercaţi să finalizaţi...

Domnul Varujan Vosganian:

... o clipă... nu a folosit... (Vociferări.) apelul Guvernului pentru a apăra statul de o pagubă de aproape jumătate de miliard de euro.

Doamna Lagarde a fost găsită vinovată de neglijenţă şi pasibilă de închisoare.

Curtea de Justiţie din Franţa, care este alcătuită din parlamentari...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult.

Domnul Varujan Vosganian:

... 12 parlamentari şi 3 judecători, a exonerat-o de pedeapsă. Şi a spus, această pedeapsă nu va fi trecută niciodată în cazier.

Şi doamna Lagarde a devenit idolul USR. În timp ce, cu ceva timp înainte... (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Haideţi să finalizăm.

Domnul Varujan Vosganian:

Şi am să închei acum.

Deci, după ce am demascat această duplicitate, avem USR Bucureşti şi USR Bruxelles, eu vreau să vă întreb, stimaţi colegi de la PNL şi USR, aveţi ceva de gând pentru 10 august? Că sunteţi atât de îngrijoraţi de soarta protestatarilor. Aveţi ceva de gând, ce nu ştim noi? Şi sunteţi foarte îngrijoraţi că s-ar putea ca protestele să găsească o oarecare împotrivire din partea forţelor de ordine? Repet, aveţi ceva de gând, la 10 august...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Varujan Vosganian:

... şi nu ştim noi?

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală; PL-x 329/2019; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Adoptat. 228 de voturi pentru, un vot contra, 19 abţineri.

Membrii Biroului permanent...

Domnul Benga, vă rog.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau doar să le mulţumesc tuturor celor care au lucrat la acest proiect, care au votat acest proiect şi care au susţinut acest proiect.

Eu cred că este un pas important înainte şi sper ca, cumva, de aici să începem să facem un pas semnificativ înainte în repararea relaţiei ţării cu diaspora. Şi cred că acest prilej este un bun punct de plecare.

Mulţumim frumos.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Leoreanu Laurenţiu-Dan, vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Stimaţi colegi,

Considerăm că adoptarea acestui proiect legislativ reprezintă un pas înainte pentru consolidarea dreptului de a vota, pentru cetăţenii români din diaspora. Pentru că până acum au avut asigurată doar posibilitatea de a vota. Dar vorbim de un drept constituţional - dreptul de a vota.

Partidul Naţional Liberal a avut mai multe propuneri, iar cele mai importante au fost adoptate în acest proiect. Vorbim de votul prin corespondenţă. Vorbim de votul anticipat, pe parcursul a 3 zile. Vorbim de prelungirea timpului de vot, pentru cetăţenii care se află la secţie, în aşteptare, pentru a vota şi au depăşit ora 21,00 - până la ora 23,59. Vorbim de multiplicarea secţiilor de vot, acolo unde experienţele precedente ne arată că este necesară multiplicarea acestora. De asemenea, creşterea numărului cabinelor de vot, al ştampilelor.

Aceste lucruri fiind cuprinse în acest proiect de lege, acum deja adoptat, deputaţii Grupului liberal au votat acest proiect de lege, având prin iniţiativă, având prin dezbatere şi prin vot sentimentul soluţionării unei probleme pe care şi-au asumat-o ca soluţionare pentru cetăţenii români din diaspora.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În convingerea noastră, din păcate, această lege, aşa cum a ieşit, nu va rezolva problema votului din diasporă.

Probabil, la alegerile prezidenţiale o să se dovedească faptul că, din păcate, am avut din nou dreptate.

Avem însă speranţa ca, în următoarea sesiune de primăvară, să modificăm legea şi să nu aşteptăm două legislaturi, cum a fost cu legea uninominală.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Halici.

Domnul Nicuşor Halici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, e un proiect de lege, ca toate celelalte, perfectibil. Este, cu siguranţă, mult mai bun şi, cu siguranţă, nu va mai crea blocajele care au fost create la ultimele scrutine în diaspora.

Da, creăm posibilitatea românilor din diaspora să voteze pe parcursul a 3 zile. Creăm posibilitatea românilor din diaspora să voteze prin corespondenţă. Creăm posibilitatea românilor din diaspora să poată să-şi exercite dreptul fundamental.

Pe de altă parte, trebuie să fim foarte corecţi şi să subliniem încă o dată că orice ar face şi ambasadorii, şi consulii, dacă nu ştiu câte scrutine electorale vor avea la o anumită dată, şi se vor mai trezi iar, cu două săptămâni înainte de un scrutin electoral, că li se triplează scrutinul, şi nu vor mai avea posibilitatea să înfiinţeze secţii pentru aceste scrutine, există acest risc.

De aceea, cei care au în vedere sau, ştiu eu, măcar ca viziune pe termen lung să organizeze scrutine paralele, în acelaşi timp, totuşi să se hotărască din timp, pentru ca ambasadorii şi consulii din ţările respective să-şi poată dimensiona secţiile şi personalul necesar aferent secţiilor de votare, în aşa manieră încât românii să-şi poată exercita dreptul de vot.

Da, românii din diaspora au drepturi mai multe din acest punct de vedere, cel electoral, de a vota, decât românii din România.

Da, au aceste drepturi, pentru că diaspora, din păcate, nu este evidenţiată cu reşedinţă, cu domiciliu, precum cetăţenii care se află în interiorul ţării.

Da, pentru cetăţenii din diaspora am făcut 3 zile, deşi sunt 3-4 milioane, în comparaţie cu 15 milioane, câţi sunt în România, şi au 14 ore la dispoziţie, tocmai pentru a le permite să-şi exercite dreptul fundamental.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Mulţumesc tuturor liderilor că am reuşit să facem o lege într-un timp record şi, până la urmă, votată de noi, toţi.

Bună ziua!

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,59.