Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,02.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol şi de domnul deputat Daniel Constantin, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol şi de domnul deputat Daniel Constantin, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Marilen-Gabriel Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Haideţi, vă rog frumos să luaţi loc în bănci!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, urmare a sentinţei penale nr. 171 din 13 martie 2018, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală definitivă, prin Decizia Penală nr. 137/24.09.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de cinci judecători, transmise Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, de Tribunalul Bucureşti, Secţia 1 Penală, cu privire la domnul deputat Goga Octavian, în temeiul prevederilor art. 70 alin. (2) din Constituţie, ale art. 7 alin. (1) lit. c) şi alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, luăm act de situaţia încetării mandatului de deputat al domnului Octavian Goga.

Vacantarea acestui loc va fi supusă votului, pe baza proiectului de hotărâre întocmit de Comisia juridică.

Totodată, vă anunţ că, din totalul de 329 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 211 deputaţi.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 7, şi marţi, 8 octombrie 2019; programul de lucru pentru perioada 7-12 octombrie 2019; lista rapoartelor depuse în perioada 2-7 octombrie 2019 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat pentru şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, de la ora 17,00 avem primirea răspunsurilor la întrebări şi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Trecem la dezbaterea iniţiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

Vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Avem o propunere.

Să aducem, de pe poziţia 110, la poziţia 1¹, după hotărârea despre care vorbeaţi mai devreme, Proiectul de Lege privind întreţinerea animalelor de serviciu sau destinate serviciului scoase din funcţiune sau declasate care aparţin instituţiilor şi structurilor publice din România; PL-x 495/2018.

Am discutat cu colegii.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Dobre.

Cine este pentru? Vot, vă rog.

Cu 205 voturi pentru şi un vot contra, trece pe poziţia 1¹.

Domnule Ion Stelian, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

În legătură cu Proiectul de Hotărâre privind vacantarea mandatului de deputat al domnului Goga Octavian, vreau doar să observ o lipsă în acest proiect. Cred că intenţionat s-a trecut cu omisiunea datei de la care încetează acest mandat. Să ştiţi că mandatul încetează retroactiv şi va trebui să restituie toate indemnizaţiile pe care le-a primit. În lege se spune foarte clar: "...încetează de la data rămânerii definitive a hotărârii". Chestia aceasta trebuia trecută în mod expres în hotărâre.

Dar, trecând peste inadvertenţa aceasta, astăzi ar trebui să se publice, în Monitorul Oficial, această hotărâre de vacantare, şi rugămintea este ca domnul deputat Nistor Laurenţiu, care este preşedintele Comisiei de validare, să solicite mâine dimineaţă, să convoace şedinţa Comisiei de validare pentru a intra în legalitate, în sensul de a valida mandatul următoarei persoane de pe lista de candidaţi. Este obligatoriu să facem lucrul acesta. Nu putem lăsa un loc de deputat nevalidat în Parlamentul României, doar dintr-o socoteală din aceasta de-a PSD, pentru a mai lua în felul acesta un vot la moţiunea de cenzură. Vreţi să blocaţi un vot la moţiunea de cenzură în felul acesta? Este ilegal şi este periculos să procedaţi astfel.

Rugămintea este să convocaţi, pentru că suficient aţi blocat un an de zile această invalidare a mandatului domnului Goga, să convocaţi de urgenţă mâine dimineaţă această şedinţă de validare, pentru a intra în legalitate.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am o rugăminte. Dacă aţi dori să-mi explicaţi ce este ilegal? Ce anume este ilegal în ceea ce face Parlamentul în acest moment?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Ilegal este faptul că trebuia vacantat locul acesta de deputat de un an de zile. S-a încălcat legea timp de un an.

În momentul în care s-a decis...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înţeles.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... să se trimită la Monitorul Oficial...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... vă rugăm să se convoace de urgenţă această comisie, nu s-o convocaţi săptămâna viitoare, tocmai cu scopul de a vă asigura o absenţă în Parlament la moţiunea de cenzură care, evident, v-ar avantaja. Aceasta este miza pentru dumneavoastră şi este transparentă, deja nu mai este un secret pentru nimeni.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înţeles miza politică. Nu eram dumerit cu "ilegal".

Vreau să vă mai spun un singur lucru. Nu poate să apară în Monitorul Oficial din seara aceasta, pentru că în seara aceasta nu avem vot pe proiectul de hotărâre, avem mâine. După votul final de mâine, categoric va apărea în Monitorul Oficial.

Mulţumesc mult.

... pentru corectitudine...

Iniţiativele legislative... (Vociferări.)

Mai sunt?

Domnul Şerban Ciprian.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să supuneţi la vot următoarele modificări la ordinea de zi.

Şi anume, PL-x 304/2019 - Proiectul de Lege privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative - să fie mutat de pe poziţia 14 pe poziţia 2¹.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Poziţia 2¹?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Poziţia 2², dacă nu... (Vociferări.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Era înaintea dumneavoastră.

După domnul Bulai era...

Bun.

Vot, vă rog.

Cu 201 voturi pentru, un vot contra, 7 abţineri, propunerea a fost aprobată.

Vă rog.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

PL-x 305/2019 - Proiectul de Lege privind activitatea de emitere de monedă electronică - să fie mutat de pe poziţia 15 pe poziţia 2².

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot, vă rog.

211 voturi pentru, un vot contra, o abţinere. Aprobată.

Vă rog.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii apiculturii nr. 383/2013 - PL-x 221/2017 - retrimitere la comisie, două săptămâni, pentru corelări legislative.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot, vă rog.

167 de voturi pentru, două voturi contra, 44 de abţineri. Aprobată. Retrimis comisiei, două săptămâni.

Domnul Gheorghe Tinel.

Domnule Bulai, aveţi modificări la ordinea de zi?

Domnul Tinel, şi apoi, domnul Bulai.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

La proiectul de hotărâre privind vacantarea unui post de parlamentar, de deputat, în speţă plecarea domnului Goga şi vacantarea... pentru a permite intrarea în Parlamentul României a următorului parlamentar, solicitarea USR a fost foarte corectă - să se vină la pachet şi cu convocarea Comisiei de validare, în aşa fel încât să dezbatem imediat după votul final, pentru că noi ştim, procedural, că se ia act numai după votul final. Dar, marţi după-masă sau miercuri, cel târziu, putem să dezbatem acest lucru. Dumneavoastră, dacă duceţi acest lucru săptămâna viitoare, după părerea mea încălcaţi nişte cutume, pe care tot dumneavoastră le-aţi introdus. Aţi avut interes, l-aţi validat imediat cum s-a vacantat! Nu aveţi interes, nu vreţi! Mai lungiţi încă o săptămână, după moţiunea de cenzură. Nu este corect, după ce a stat ţinută un an de zile la sertar, această validare, să ştiţi! Nu este corect pentru ceilalţi care sunt corecţi, din rândurile dumneavoastră, ale PSD-iştilor, să ştiţi, care aveţi o abordare corectă faţă de ceea ce înseamnă activitatea parlamentară, actul de legiferare, de raportare la ceea ce înseamnă un parlamentar integru! (Vociferări.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnule Bulai, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunteţi foarte generos, sărind rândul, lăsând alţi colegi parlamentari să dea dreptate USR.

Vreau să vă spun că, înainte de a începe campania electorală şi a lăsa TVR să se transforme în goarna de partid a PSD, şi înainte de a trece această moţiune de cenzură, vă anunţ că au trecut 226 de zile, din februarie, când, împreună, am votat Comisia de anchetă pentru TVR.

Haideţi să dăm drumul la această comisie. Acum mai aveţi două, trei zile, înainte să pierdeţi total majoritatea. Avem nevoie de acest lucru. Ajungem noi, o să facem dreptate... Mai aveţi două zile să vă respectaţi cuvântul. (Vociferări.)

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Am luat act.

Domnul Movilă Petru. Vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că, după un an şi şase luni, reuşim să facem ceea ce trebuie, să punem în aplicare o hotărâre definitivă a instanţelor din România, care constată că un coleg parlamentar nu poate să-şi mai îndeplinească aceste atribuţii şi să părăsească Parlamentul.

A trebuit un an şi jumătate pentru ca această decizie să devină în sfârşit reală, în condiţiile în care colegul nostru a votat legi, a participat activ la viaţa parlamentară, a viciat rezultatul votului de multe ori şi, din păcate, în conformitate cu multe sau împotriva multor declaraţii făcute de colegi care au spus că ţin la imaginea Parlamentului şi la responsabilităţile acestei instituţii, comportamentul lor a fost total împotrivă şi, în sfârşit, putem spune că prin această decizie purificăm, dacă vreţi, Parlamentul, îl curăţăm de un coleg care nu mai avea dreptul să participe la decizii, prin vot, în favoarea cetăţenilor.

PMP salută această decizie, chiar dacă este după foarte, foarte mult timp.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Iniţiativele legislative pentru care Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată şi ale căror termene pentru dezbatere şi vot final au fost depăşite.

- Propunerea legislativă pentru modificarea art. 71 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 262/2019; lege organică.

Data prezentării în Biroul permanent - 24 iunie 2019.

Data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final - 4 octombrie 2019, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituţie şi art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

- Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de cooperare între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei, semnat la 19 decembrie 2018, la Chişinău; PL-x 294/2019; lege ordinară; prima Cameră sesizată.

Data prezentării în Biroul permanent - 26 iunie 2019.

Data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final - 6 octombrie 2019.

Termenele pentru dezbatere şi vot final fiind depăşite, iniţiativele legislative se consideră adoptate, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, întocmit de Comisia juridică; PHCD 51/2019.

Vreţi să facem o retrimitere la comisie, să mai discutaţi anumite aduceri, că am auzit că lipsesc din el? Nu. A fost doar de... Am înţeles.

Proiectul de hotărâre a fost întocmit de Comisia juridică.

Comisia juridică, cine prezintă?

Haideţi, domnule Varga!

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general?

Haideţi, facem procedura până atunci!

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic?

Proiectul de hotărâre rămâne pentru şedinţa de vot final.

1¹. Proiectul de Lege privind întreţinerea animalelor de serviciu sau destinate serviciului scoase din funcţiune sau declasate care aparţin instituţiilor şi structurilor publice din România; PL-x 495/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, domnul deputat Păle Dănuţ.

Vă rog.

Domnul Dănuţ Păle:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind întreţinerea animalelor de serviciu sau destinate serviciului scoase din funcţiune sau declasate care aparţin instituţiilor şi structurilor publice din România.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal prin care animalele de serviciu care au aparţinut instituţiilor şi structurilor publice din România, cum ar fi animalele care au servit în teatrele de operaţii, în misiuni ale Armatei, Poliţiei şi ale altor structuri ale statului român, vor avea dreptul la hrană şi îngrijire şi după scoaterea din funcţiune, din momentul retragerii din activitate pe caz de boală.

De asemenea, se propune ca din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prin hotărâre a Guvernului, să fie alocate sume, instituţiilor şi structurilor publice prevăzute la art. 2 alin. (1) din proiectul de lege.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind întreţinerea animalelor de serviciu sau destinate serviciului scoase din funcţiune sau declasate care aparţin instituţiilor şi structurilor publice din România, în forma prezentată de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În raport de obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Vîlceanu Dan, PNL. Vă rog.

Am întrebat de iniţiatori, să ştiţi!

Domnul Dan Vîlceanu:

N-am auzit!

Îmi cer scuze, n-am auzit când aţi întrebat de iniţiatori, dar, oricum, înţeleg că, practic toţi colegii din absolut toate partidele sunt de acord cu acest proiect şi nu-mi revine decât misiunea să vă mulţumesc că veţi vota acest proiect de lege, care, deşi simplu şi atât de uşor de înţeles, întors de la plen, este un proiect necesar, pentru că vreau să vă spun că sunt animale abandonate, după ce au fost folosite în Armată, în Jandarmerie, la ISU şi aşa mai departe, şi este păcat, având în vedere că, totuşi, vorbim despre fiinţe care până la urmă au servit interesului naţional.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Pambuccian Varujan. Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Foarte de acord cu acest proiect. Este un proiect prin care dovedim că suntem umani şi acesta este un semn de civilizaţie.

Singurul lucru care pe mine m-a zgâriat, aşa, pe ureche, este terminologia folosită. Ne raportăm la bietele animale ca la nişte bunuri care sunt scoase din funcţiune, declasate şi aşa mai departe.

OK. Dacă trebuie, şi cu terminologia aceasta suntem foarte de acord cu proiectul.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul, obiecţii? Nu. Adoptat.

Dacă la amendamente admise, de la 1 la 6...? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnule Roman, vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Rugămintea şi solicitarea către dumneavoastră este să permiteţi membrilor Comisiei pentru administraţiei şi Comisiei juridice să lucreze în cadrul unei şedinţe de urgenţă, în paralel cu plenul. Avem modificarea la Legea nr. 50 şi ne dorim să putem dezbate acest proiect.

Vă mulţumesc.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Supun votului dumneavoastră propunerea colegului Roman.

Vot, vă rog.

Adoptată cu 160 de voturi pentru şi o abţinere.

Mai departe.

2. Raportul privind execuţia bugetului Camerei Deputaţilor la 31 decembrie 2018.

Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2018; PHCD 49/2019.

Dau cuvântul domnului deputat Seres Dénes, pentru prezentarea raportului şi a proiectului de hotărâre. Vă rog.

Domnul Seres Dénes:

Raportul privind execuţia bugetului Camerei Deputaţilor la 31 decembrie 2018.

Bugetul Camerei Deputaţilor, în sumă de 418.746.000 lei, a fost aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2018 nr. 2/2018. După modificările intervenite în cursul anului, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2018 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2018 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2018 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2018, creditele definitive au fost stabilite la suma de 418.630.000 lei.

Din această sumă, 1.454.000 lei s-au repartizat Institutului Român pentru Drepturile Omului, al cărui program este cuprins în alocaţiile bugetare totale aprobate pentru Camera Deputaţilor, conform legii.

Plăţile totale efectuate în anul 2018 au fost de 406.643.370 lei, din care 1.278.139 pentru Institutul Român pentru Drepturile Omului.

Din totalul plăţilor la finele anului 2018, cheltuielile curente au fost în sumă de 391.790.735 lei, iar cheltuielile de capital au fost de 15.585.191 lei.

Cheltuielile curente, în sumă de 391.790.735 lei, au reprezentat 98,1% faţă de creditele bugetare aprobate şi s-au efectuat pentru plata drepturilor de personal, cheltuieli pentru bunuri şi servicii, contribuţii şi cotizaţii la organismele internaţionale, asistenţă socială şi alte cheltuieli, după cum urmează:

- Cheltuielile de personal în sumă de 303.403.034 lei, reprezentând 99,5% din prevederi, s-au efectuat pentru plata indemnizaţiilor deputaţilor şi salariilor personalului din serviciile Camerei Deputaţilor, a indemnizaţiilor de delegare şi a contribuţiei asiguratorii pentru muncă. La acest capitol sunt cuprinse şi cheltuielile cu diurna de deplasare, suma forfetară destinată desfăşurării activităţii deputaţilor în circumscripţiile electorale.

Din totalul cheltuielilor de personal, suma de 1.051.987 lei este aferentă activităţii Institutului Român pentru Drepturile Omului.

- Cheltuielile pentru bunuri şi servicii, în sumă de 57.459.629 lei, reprezentând 90,3% din prevederi, s-au efectuat pentru asigurarea funcţionării Camerei Deputaţilor şi întreţinerea sediului acesteia, pentru materialele necesare desfăşurării activităţii legislative, pentru deplasări interne şi în străinătate, cheltuieli de protocol pentru primirea în ţară a delegaţiilor străine, precum şi alte cheltuieli autorizate de lege.

Din totalul cheltuielilor pentru bunuri şi servicii, suma de 211.256 lei este aferentă activităţii Institutului Român pentru Drepturile Omului.

- La Capitolul "Alte transferuri", din suma de 74.805 lei, reprezentând 80,4% din prevederi, s-au efectuat plăţi pentru contribuţiile şi cotizaţiile Camerei Deputaţilor la organismele internaţionale.

Din totalul cheltuielilor pentru Capitolul "Alte transferuri", suma de 13.735 lei este aferentă activităţii Institutului Român pentru Drepturile Omului.

- De la titlul "Alte cheltuieli", s-a efectuat plata contribuţiei pentru persoanele cu handicap neîncadrate, în sumă de 694.412 lei.

- Cheltuielile pentru "Asistenţa socială", în sumă de 30.158.855 lei, reprezentând 99,5% din prevederi, s-au efectuat pentru indemnizaţiile acordate foştilor deputaţi şi pentru indemnizaţia acordată persoanelor care în anul 2018 au încetat activitatea în condiţiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar.

Cheltuielile de capital, în sumă de 15.585.191 lei, reprezentând 81,6% din creditele bugetare aprobate, s-au efectuat pentru active fixe - 9.044.208 lei pentru reparaţii capitale aferente activelor fixe - 6.540.983 lei.

Detalierea pe articole a contului de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2018, finanţat din credite bugetare, este prezentată în Anexa nr. 1.

La activitatea finanţată din venituri proprii, disponibilul din anul anterior a fost de 20.171.862 lei, veniturile obţinute în anul 2018 au fost de 14.453.236 lei, faţă de 7.200.000 lei, cât era prevăzut, iar cheltuielile efectuate au fost în sumă de 12.389.518 lei. Veniturile realizate provin din activităţi specifice desfăşurate de Centrul Internaţional de Conferinţe, din activitatea de alimentaţie şi altele.

Detalierea pe articole a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli privind activitatea finanţată din venituri proprii pe anul 2018 este prezentată în Anexa nr. 2.

Plăţile efectuate în anul 2018 de către Camera Deputaţilor şi Institutul Român pentru Drepturile Omului s-au încadrat în prevederile bugetare aprobate.

Utilizarea mijloacelor financiare s-a făcut cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi ale celorlalte acte normative în vigoare.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt obiecţii?

Domnul Năsui?

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Stimaţi colegi,

Această execuţie bugetară arată ca o miniexecuţie bugetară a statului român.

Dacă vă uitaţi puţin la cifre, vedeţi că şi la investiţii, şi la faimoasele pensii speciale, pe care o parte dintre voi le luaţi şi le veţi lua, avem aproximativ aceeaşi sumă. Avem aproximativ 30 de milioane de lei. Diferenţa este că dacă iniţial erau 28,5 milioane de lei bugetaţi pentru pensii speciale, Camera Deputaţilor a reuşit performanţa de a depăşi acest buget şi a ajunge la puţin peste 30 de milioane. În schimb, la capitolul investiţii, unde aveam tot 30 de milioane, ghiciţi cât am reuşit? Cam vreo 15 milioane. Deci exact la jumătate.

Exact asta este o imagine foarte bună pentru bugetele pe care le votaţi în această sală. Şi zic "le votaţi" pentru că USR nu le-a votat niciodată. USR n-a fost de acord niciodată cu pensiile speciale. Acest sistem (Vociferări.) care împarte românii în şmecheri şi în fraieri, haideţi să fim serioşi! Aceia care au "pile" în Parlament şi au putut să-şi tragă pentru ei nişte pensii speciale şi le-au luat, că, de, nu le plătesc ei, le plăteşte bugetul de stat, contribuabilul, săracul, care plăteşte cele mai mari impozite pe salariul minim din toată Europa. În schimb, pentru noi, ne-am dat întotdeauna cu nemiluita.

Nu vom vota nici pentru această confirmare a execuţiei bugetare. Dar este ironic cum reuşim, chiar în această mică instituţie a statului român - mică, dar importantă - să reflectăm exact problemele pe care le are statul român în ansamblul său.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

OK. Vă mulţumesc.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Fără pensii speciale şi fără creşteri de cheltuieli nesimţite, cum au fost până acum, pe banii contribuabilului!

Haideţi să ne întoarcem atenţia...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumim frumos, domnule Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

... către privaţi, că, până la urmă, de acolo se plătesc toate taxele şi impozitele care ne permit toate lucrurile acestea!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

La titlu. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La Anexa nr. 1, observaţii? Nu sunt. Adoptată.

La Anexa nr. 2, observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Proiectul de hotărâre merge la votul final.

Cu permisiunea dumneavoastră, o să ne întoarcem la poziţia 1¹. Este PL-x 495/2018, cel cu întreţinerea animalelor de serviciu.

Şi o să-l rog pe domnul deputat Dănuţ Păle să facă o precizare.

Domnul Dănuţ Păle:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Trebuie să facem o corectare pentru o eroare materială.

La art. 4 alin. (4), la nr. crt. 5, pag. 6 din Raportul comun, sintagma "adoptor" se înlocuieşte cu sintagma "adoptator".

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Fiind vorba de o eroare materială, bănuiesc că suntem de acord cu toţii cu aceasta.

O să mergem mai departe. Şi am reţinut-o pentru a o comunica departamentului.

Poziţia 2¹. Proiectul de Lege privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 304/2019.

Avem 1.047 de amendamente admise; suntem în procedură de urgenţă.

Din partea Guvernului?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Horaţiu Iura (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin acest act normativ se transpune Directiva Uniunii Europene nr. 2015/2366 care îşi propune să adapteze domeniul de aplicare la realităţile pieţei, să sporească transparenţa şi să îmbunătăţească nivelul de securitate juridică, în beneficiul utilizatorilor de servicii de plată şi al prestatorilor de servicii de plată.

Principalele elemente de noutate introduse sunt:

- lărgirea sferei de aplicare prin includerea serviciilor prestate online de operatorii care iniţiază servicii de plată şi cei care furnizează informaţii consolidate în legătură cu conturile de plăţi deţinute de utilizatorul serviciilor de plată;

- introducerea unor noi cerinţe pentru autorizarea instituţiilor de plată;

- înregistrarea prestatorilor de servicii de informare cu privire la conturi, cu detalierea acestora în ghidurile emise de Autoritatea Bancară Europeană;

- detalierea procedurii de notificare pentru desfăşurarea activităţilor transfrontaliere;

- stabilirea cadrului de cooperare pentru supravegherea activităţii;

- crearea unui registru la nivelul Uniunii Europene similar registrelor naţionale în care sunt înscrise entităţile autorizate.

Susţinem adoptarea acestui proiect în forma Comisiei pentru buget.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Prezentarea raportului suplimentar, domnul preşedinte Sorin Lazăr.

Vă rog.

Domnul Sorin Lazăr:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât, în şedinţa din 23 septembrie 2019, retrimiterea la comisie a Proiectului de Lege privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative, pentru corecturi legislative.

Proiectul de lege supus reexaminării, aşa cum a arătat şi domnul secretar de stat Iura, are ca obiect de reglementare transpunerea parţială a Directivei nr. 2015/2366 a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE, 2013/64/CE şi a Regulamentului Uniunii Europene nr. 1093/2010 şi de abrogare a Directivei nr. 2007/64/CE şi modificarea unor acte normative din domeniul financiar-bancar.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative, cu amendamentele admise de tehnică legislativă, prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă de la...?

La titlu. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

De la marginal 2 la 100 dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la 101 la 200, obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 201 la 300, obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 301 la 400, obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 401 la 500, obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 501 la 600, obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 601 la 700, obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

701-800, obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 801 la 900 dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 901 la 1047 dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul merge la votul final.

Poziţia 2². Procedură de urgenţă. Proiectul de Lege privind activitatea de emitere de monedă electronică; PL-x 305/2019.

Sunt 407 amendamente admise.

Din partea comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului suplimentar, domnul preşedinte Sorin Lazăr.

Domnul Sorin Lazăr:

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât, în şedinţa din 23 septembrie 2019, retrimiterea la comisie a Proiectului de Lege privind activitatea de emitere de monedă electronică.

Acest proiect de lege a fost retrimis la comisie pentru a urma parcursul legislativ în acelaşi timp cu proiectul anterior, Proiectul de Lege privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative, PL-x 304, neavând alte corecturi faţă de raportul iniţial.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect reglementarea condiţiilor de acces la activitatea de emitere de monedă electronică, a condiţiilor de desfăşurare a activităţii de prestare de servicii de plată de către instituţiile emitente de monedă electronică, a supravegherii prudenţiale a acestor instituţii, precum şi stabilirea regimului privind răscumpărarea monedelor electronice.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor menţinerea raportului iniţial, respectiv adoptarea Proiectului de Lege privind activitatea de emitere de monedă electronică, cu un amendament admis, de tehnică legislativă, prezentat în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă de la nr. crt. 1 la 100 sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 101 la 200, obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 201 la 300 dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 301 la 407, obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul merge la votul final.

Poziţia 4. Propunerea legislativă privind modificarea alin. (1) al art. 30 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice; Pl-x 293/2019.

Este un raport fără amendamente.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină? Nu.

Din partea comisiilor, prezentarea raportului comun?

Doamna preşedinte Iurişniţi, vă rog.

Comisia pentru egalitatea de şanse.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Da. Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi au fost sesizate spre dezbatere în fond, cu adresa Pl-x 293 din 24 iunie 2019, cu Propunerea legislativă privind modificarea alin. (1) al art. 30 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, înregistrată cu nr. 4c-13/555/2019, respectiv nr. 4c-20/237/25 iunie 2019.

Senatul României, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 19 iunie 2019.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei, cu referire la prevederile art. 73 alin (1) din Constituţia României, republicată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, conform Avizului nr. 210 din 6 mai 2019.

Guvernul lasă la latitudinea Parlamentului să decidă asupra iniţiativei legislative, potrivit punctului de vedere cu nr. 621 din 7 mai 2019.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil propunerea legislativă în şedinţa din data de 3 septembrie 2019.

Comisia pentru sănătate şi familie a avizat negativ propunerea legislativă în şedinţa din data de 11 septembrie 2019.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. 30 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice.

Intervenţiile legislative propuse urmăresc supunerea apelului hotărârii prin care se soluţionează cererea de emitere a ordinului de protecţie, pentru a asigura ambelor părţi drepturi egale în cazul proceselor ce au ca obiect emiterea ordinului de protecţie.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cele două comisii au dezbătut iniţiativa legislativă în şedinţe separate.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat proiectul de lege în şedinţa din data de 24 septembrie 2019.

Membrii Comisiei juridice au fost prezenţi la şedinţă conform listei de prezenţă.

Membrii Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi au examinat propunerea legislativă în data de 17 septembrie 2019.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa 12 deputaţi, din totalul de 13 membri ai comisiei.

La dezbaterea propunerii legislative au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi şi domnul deputat Petre-Florin Manole, în calitate de iniţiator.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 16 alin. (7) şi art. 30 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, în forma prezentată de către iniţiatori.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale?

Vă rog, domnul Manole.

Domnul Petre-Florin Manole:

Bună ziua!

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc, în primul rând, celor din comisiile care au dat un raport favorabil acestei iniţiative.

Este vorba despre o temă extrem de importantă, tema violenţei domestice, care afectează multe dintre cetăţenele României. Motiv pentru care cred că este nevoie ca aceasta să fie o temă de consens în Parlament şi în instituţiile publice.

Există, evident, teme pe care trebuie şi putem să le dezbatem, ca parlamentari. Există teme la care putem şi trebuie să avem opinii diferite. Dar există în mod cert şi teme precum acestea, care se referă la drepturile femeilor, în cazul de faţă, şi care ar trebui să fie teme care să unească partidele politice, pentru îmbunătăţirea legislaţiei şi politicilor publice în domeniu.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale. Nefiind amendamente, proiectul merge la votul final.

Poziţia 6, Propunerea legislativă pentru îmbunătăţirea cadrului organizatoric şi funcţional în vederea depistării precoce a cancerului profesional şi a pneumoconiozelor; Pl-x 106/2019.

Sunt 6 amendamente admise.

Iniţiatori?

Domnul Stamatian?

Sunteţi iniţiator?

Vă rog.

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

La sesizarea celor interesaţi în acest domeniu, am constatat că există Legea nr. 40/2011, care este o lege absolut bine concepută în ceea ce priveşte aplicarea conceptului de sănătate-securitate în muncă.

Prin Legea nr. 418/2004, respectiv Legea nr. 13/2008, se precizează faptul că atribuţia de medic de medicină a muncii este exercitată numai de medicul specialist sau primar de medicină a muncii, cu drept de liberă practică.

E adevărat că în ceea ce priveşte timpul activităţii profesionale, patronii sunt obligaţi să asigure asistenţa medicală prin medici de medicină a muncii, care sunt salariaţi, care câştigă din această activitate şi care şi-o fac cu conştiinciozitate.

Există un moment, însă, în care, la pensionare sau la concedierea acestor persoane, s-a decis ca dosarele lor de medicină a muncii să fie remise medicului de familie. Medicul de familie nu are nici specializarea, nu are nici cunoştinţele suficiente pentru a depista din timp... Deci pierdem diagnosticul precoce şi pierdem, de asemenea, profilaxia, urmărirea acestor persoane.

Prin acest proiect de lege se mută aceste dosare sau aceste dosare vor fi predate direct serviciilor de medicină a muncii, care au obligaţia de a face screening, care au obligaţia de a supraveghea această populaţie.

Dacă o luăm - depinde cum privim dimensiunea problemei. În cauză sunt peste 100.000 de persoane care au lucrat sau lucrează în întreprinderi cu risc pentru cancerul pulmonar şi pentru pneumoconioze. În fiecare an se declară peste 1.000 de cazuri noi, care provin din acest grup de persoane, şi în fiecare an avem decese pe această linie.

Medicii de medicină a muncii sunt obligaţi să-i supravegheze, sunt obligaţi şi au mijloacele tehnice pentru supraveghere, pentru a face şi profilaxie, pentru a face şi diagnostic precoce.

Gândiţi-vă doar la Moldova Nouă, cei care cunoaşteţi problema, unde, din toţi salariaţii de acolo au rămas doar câteva persoane, restul au decedat!

E adevărat, trăiesc în acelaşi mediu. Iar - nu e anecdotic, este o realitate - până şi peştii din apele din regiunea respectivă mor din cauza mediului în care trăiesc.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Din partea comisiilor, pentru prezentarea raportului comun, domnul preşedinte Solomon.

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raportul comun al celor două comisii privind Propunerea legislativă care are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri pentru îmbunătăţirea cadrului organizatoric şi funcţional în vederea depistării precoce a cancerului profesional şi a pneumoconiozelor.

Potrivit expunerii de motive, în cursul activităţii profesionale, lucrătorii pot fi expuşi anumitor riscuri ale căror repercusiuni asupra sănătăţii pot să apară la mulţi ani după încetarea expunerii.

Se apreciază că pentru a beneficia de un diagnostic precoce, de o abordare terapeutică care să asigure un prognostic favorabil, starea de sănătate a acestor lucrători ar trebui verificată periodic şi după încetarea expunerii sau a activităţii profesionale.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât să propună Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele redate în anexă.

Legea a fost respinsă de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă intervine cineva? Nu.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

De la nr. crt. 2 la nr. crt. 6 dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

Propunerea merge la votul final.

Poziţia 7, Propunerea legislativă pentru completarea art. 76 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 296/2019; este o respingere.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna Gavrilă, vă rog, prezentarea raportului.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia noastră a fost sesizată în fond cu adresa care se referă la Pl-x 296 şi care vizează completarea art. 76 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. menţionat din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul în care se solicită realizarea demersurilor necesare pentru creşterea numărului de consilieri şcolari, mediatori şcolari şi profesori de sprijin, la nivelul unităţilor şcolare şi al judeţelor în care rata de absenteism la examenele finale din clasa a VIII-a şi, respectiv, a XII-a, a XIII-a depăşeşte 25% din numărul total al elevilor.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Comisia a respins cu majoritate de voturi propunerea legislativă, pe baza următoarelor argumente:

• Există în acest moment un proiect privind învăţământul secundar, numit ROSE - Romanian Secundary Education -, finanţat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi care vizează tranziţia de la învăţământul secundar la învăţământul terţiar, creşterea gradului de menţinere în şcoală a elevilor sau în primul ciclu de licenţă a studenţilor, intervenţii care să vizeze ore de remediere, tutoriat, consiliere, meditaţii, mediere cu comunitatea rromă, activităţi extracurriculare. Deci, o multitudine de domenii sunt vizate prin acest proiect amplu, sistemic şi care intră în rezonanţă cu ceea ce propunerea legislativă vizează;
• De asemenea, textul iniţiativei legislative are şi, conform prevederilor Legii nr. 24 privind normele de tehnică legislativă, anumite carenţe legate de coerenţă şi de precizia termenilor;
• Iar din perspectiva Legii nr. 500, cunoscută, Legea finanţelor publice sau a Legii finanţelor publice locale şi a prevederilor din Constituţie care presupun fişă financiară, prevederea resurselor, de asemenea, nu sunt clarificările necesare, motiv pentru care a fost respins de comisie.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale?

Doamna Florica Cherecheş, vă rog.

Doamna Florica Cherecheş:

Dragi colegi,

În ultimii ani, am văzut cum prestigiul şcolilor este practic măsluit prin reducerea participării elevilor la examenele de evaluare naţională, astfel încât avem de acum un fenomen - se numeşte "Fenomenul Brăila".

În 2018 a crescut cu 70% numărul elevilor nepromovaţi, faţă de anul anterior, situaţie care poate fi pusă şi pe seama acestui fenomen.

Pentru că ce se întâmplă, de fapt, este că foarte mulţi elevi consideraţi neperformanţi sunt lăsaţi corijenţi, repetenţi sau nu li se încheie situaţia şcolară. Şi aceasta este o nouă tactică a şcolilor, pentru a-şi creşte prestigiul. Dar aceasta are un potenţial distructiv pentru educaţia viitoare a acestor elevi care nu se mai pot înscrie la licee sau la şcoli profesionale.

Am elaborat acest proiect de lege pentru că este obligatoriu să se sancţioneze acest dublu abuz. Pe de o parte, copiilor le este luat dreptul de a fi evaluaţi obiectiv şi de a-şi cunoaşte nivelul de pregătire, iar, pe de altă parte, copilului i se induce în mod voit sentimentul lipsei de valoare personală, că el nu este suficient de bun ca să susţină un astfel de examen.

Proiectul propus de PNL prevede:

1. Obligaţia Ministerului Educaţiei de a cerceta cauzele neparticipării elevilor la examene, acolo unde rata de neparticipare depăşeşte 25% din totalul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar şi sancţionarea responsabililor;

2. Obligaţia Ministerului Educaţiei de a solicita inspectoratelor şcolare judeţene şi unităţilor de învăţământ identificate cu procente mari de neparticipare la evaluarea naţională şi la bacalaureat stabilirea unui set de obiective pentru creşterea participării şi îmbunătăţirea rezultatelor la respectivele examene;

3. Obligaţia Ministerului Educaţiei de a realiza demersurile necesare creşterii numărului de consilieri şcolari, mediatori, profesori de sprijin, acolo unde rata de neparticipare depăşeşte 25% din totalul elevilor înscrişi;

Şi 4. Obligaţia ministerului de a asigura resursele necesare organizării Programului "Şcoală după şcoală", pachetul de remediere şi sprijin la învăţare pentru elevii din ultimii doi ani terminali.

Vă îndemn să votaţi acest proiect şi să dăm o şansă elevilor de a reuşi în viaţă prin educaţie.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Doamna Iurişniţi Cristina, vă rog.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Nu cred că e cazul să mai insistăm pe această temă şi pe tema absolut îngrijorătoare a abandonului şcolar, a ratei de abandon care creşte cu fiecare an.

Pe lângă acest "Fenomen Brăila", de care s-a discutat aici, vedem tineri care nu-şi termină nici măcar studiile gimnaziale - copiii, pentru că la 14-15 ani nu putem să le spunem încă tineri, sunt adolescenţi, care ajung la o cifră de 20.000-22.000 -, care efectiv se pierd şi nu-şi termină studiile.

Este foarte îngrijorător acest fenomen şi, prin urmare, nu înţelegem de ce ministerul nu alocă fondurile necesare pentru a suplimenta numărul consilierilor şcolari, psihologilor şcolari, profesorilor de sprijin.

USR are în lucru o iniţiativă legislativă exact pe această temă, pentru ca aceşti consilieri să aibă alocaţi în jur de 400-600 de elevi, nu 800-1000, cum este cazul acum, iar, pe de altă parte, este absolut necesar, este imperios necesară finanţarea Programului "Şcoală după şcoală", a unei mese calde în şcoli.

Ne reamintim şi de proiectul acela pilot, început în 2016, care încă tot la nivelul unui proiect pilot se află, după 3 ani de derulare. Este ruşinos. PSD-ALDE, cei care au fost până acum la putere, efectiv şi-au bătut joc de învăţământul românesc.

Prin urmare, USR susţine acest proiect de lege şi va vota împotriva respingerii.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii. Propunerea merge la votul final.

O să închidem aici prima parte a şedinţei noastre de astăzi. Urmează sesiunea dedicată răspunsurilor la întrebări şi interpelări.

Domnule Pirtea, vă rog să veniţi la prezidiu!

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Marilen-Gabriel Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Bună ziua!

Continuăm partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 7 octombrie 2018, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Ministerul Educaţiei Naţionale. Domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav, minorităţi?

Domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav, minorităţi, este prezent? Va primi răspunsul în scris.

Ministerul Sănătăţii. Domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav evident că nu este prezent. Răspunsul în scris.

Ministerul Transporturilor. Domnul Simionca Ionuţ, PMP? Tot în scris.

Tot Ministerul Transporturilor. Domnul Simionca are 4 interpelări.

Domnul Petreţchi Nicolae are şi către Secretariatul de Stat pentru Culte. Nu este în sală. În scris.

Domnul Codreanu Constantin, PMP.

Am înţeles că secretarul de stat de la Ministerul Culturii, Mihai Gheorghe, este la Senat, într-o comisie, în momentul acesta. Mai putem aştepta. Trecem la celelalte puncte şi revenim la final.

OK. Mulţumesc.

Pentru aceste întrebări vor fi formulate răspunsuri în scris, datorită faptului că nu sunt prezenţi în sală solicitanţii întrebărilor.

Interpelările din data de 7 octombrie 2019.

Domnul Ovidiu Alexandru Raeţchi este în sală? Trei interpelări depuse.

Doamna Mihaela Huncă, PRO Europa?

Domnul Dumitru Lovin, neafiliat - 11 interpelări depuse.

Domnul Constantin Codreanu, PMP - două interpelări depuse.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea de astăzi se referă la un subiect pe care l-am discutat anterior, în Camera Deputaţilor, cu participarea colegilor de la Senat. Vă aduceţi aminte, probabil, declaraţia comună a celor două Camere privind legea antidemocratică, a educaţiei, din Ucraina.

În 2017, de la această tribună vorbeam despre retragerea sprijinului pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei şi am fost acuzat ulterior de colegii din MAE şi de omologii de la Kiev de extremism şi de lipsă de viziune diplomatică.

Ei, bine, în 2019, îl vedem pe ministrul educaţiei din Ucraina, la câteva zile după întâlnirea celor doi preşedinţi, că vorbeşte deschis, fără niciun fel de ezitare despre trecerea la predarea în limba ucraineană în şcolile româneşti, din 2023. Înţelegem foarte clar care este miza acestui act legislativ adoptat de Rada Supremă de la Kiev, pe 5 septembrie 2017, vorbim de o luptă geopolitică dusă dincolo de lupta propriu-zis armată cu cei din Federaţia Rusă, dar este regretabil faptul că de pe urma acestui război dus pe toate planurile are de suferit şi comunitatea noastră autohtonă. Şi este regretabil faptul că lipsesc orice fel de reacţii din partea Bucureştiului. Am aşteptat o reacţie din partea Ministerului Afacerilor Externe, am aşteptat o reacţie din partea Guvernului României, am aşteptat o reacţie din partea Preşedintelui României. Din păcate, toate aceste reacţii nu au venit, deşi suntem deja la câteva zile după, şi lipsa reacţiilor din partea instituţiilor fundamentale ale statului român, pe marginea acestui subiect, reprezintă echivalentul unui act de trădare naţională. Tocmai de aceea, fac apel către Guvernul României, către Preşedinţia României, să intervină şi să ne spună nouă, Parlamentului, care sunt măsurile pe care le propun pentru contracararea acestei ucrainizări forţate, care va intra în fază finală odată cu această decizie de a se trece la predarea în limba ucraineană în şcolile româneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Domnul Nicolae-Daniel Popescu, USR. OK. În scris.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad, USR. Două interpelări.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Bună ziua!

Interpelare adresată Ministerului Tineretului şi Sportului, domnului ministru Constantin-Bogdan Matei.

Stimate domnule ministru,

Referitor la Palatul Copiilor din municipiul Arad, vă rog să aduceţi clarificări cetăţenilor, prin răspunsuri la următoarele întrebări:

1. Când va fi achitată chiria pentru spaţiul în care se desfăşoară acum activităţile - restantă din luna iunie?
2. Care este stadiul lucrărilor la noul sediu al Palatului Copiilor din Arad?
3. Care este costul finalizării construcţiei şi cât din acest cost este deja alocat în bugetul anului curent?
4. Când va fi finalizat noul sediu al Palatului Copiilor din Arad?
5. Dacă luaţi în considerare preluarea Palatului Copiilor din Arad de către municipiul Arad?
6. Dacă da, există demersuri în acest sens?
7. Dacă da, există acordul autorităţilor locale pentru această preluare? Există măcar exprimarea unei intenţii a autorităţilor locale pentru această preluare?
8. Dacă se va face preluarea, veţi ceda şi noul sediu, aflat acum în construcţie? În ce condiţii?

Vă mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, USR?

Domnul Găvrilă Ghilea, PNL?

Domnul Emil-Marius Paşcan, PMP - două interpelări.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe, PNL - două interpelări depuse.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Sunt mult mai multe interpelări, sunt o droaie de interpelări rămase şi din trecut.

Citesc una singură.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Îmi cer scuze! 60 de interpelări depuse de Andrei Daniel Gheorghe, PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc frumos. Aşa mai merge!

Interpelarea se adresează doamnei şi domnilor miniştri de la mediu, ape şi păduri, dezvoltare regională.

Obiectul interpelării este "Autorizaţii de construcţie pe platoul Bucegilor".

Doamnă şi domnilor miniştri,

De curând un investitor a obţinut o autorizaţie de construcţie pentru un complex rezidenţial, turistic şi de agrement pe 10 hectare, amplasat pe platoul Bucegi, în apropiere de cabana Piatra Arsă. Acest aviz a fost semnat şi de primarul localităţii Moroeni, care, la rându-i, susţine existenţa unei aprobări şi din partea administraţiei Parcului Natural Bucegi. Demersul este unul incalificabil, întrucât ar duce la o mutilare ireversibilă a peisajului alpin, precum şi la distrugerea faunei, florei şi a monumentelor din zonă. Importanţa Parcului Natural Bucegi este una naţională şi internaţională, întrucât reprezintă unul dintre cele 27 de parcuri naturale şi naţionale din România. Acesta are o suprafaţă de 32.497 ha şi este desfăşurată pe teritoriul administrativ a trei judeţe: Dâmboviţa, Prahova şi Braşov. Din punct de vedere juridic şi administrativ, prin Ordinul ministrului mediului nr. 7/1990, zona a fost oficializată pentru prima dată ca parc naţional, iar prin Legea nr. 5/2000, i se conferă statutul de parc natural, ale cărui limite au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 230/2003. Zona este de o mare importanţă istorică şi culturală pentru patrimoniul naţional al României.

De asemenea, de o însemnătate aparte sunt monumentele naturii, precum Babele, Sfinxul, Cascada Urlătoarea etc., precum şi biodiversitatea locală, habitatele şi ecosistemele de diferite feluri. Rezervaţiile naturale din Parcul Natural Bucegi sunt în număr de 14 şi necesită un grad mai mare de protecţie a plantelor, arborilor, formaţiunilor calcaroase ce s-au dezvoltat în acele zone. Acestea ocupă 35% din suprafaţa totală a parcului.

În acest sens, toate exemplele enunţate anterior ar avea de suferit din cauza dezvoltării unui astfel de complex rezidenţial, care ar duce la distrugerea parţială sau chiar totală a zonei. Necesitatea armonizării legislaţiei de protecţie a mediului şi de constituire a ariilor naturale protejate cu legislaţia comunitară din domeniu - Convenţia de la Paris, Convenţia de la Rio, Convenţia de la Washington, Convenţia de la Bonn, Convenţia de la Berna - condiţia de bază a aderării României la UE a condus la apariţia unei nomenclaturi clare în cazul ariilor protejate: Legea nr. 5/2001 privind aplicarea planului de amenajarea a teritoriului naţional; Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; H.G. nr. 230/04.03.2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naturale şi naţionale; au fost prevăzute tot atunci limitele geografice ale Parcului Natural Bucegi; prin Ordinul ministrului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi naturale au fost stabilite acele suprafeţe care sunt incluse în zona de conservare specială, cu un total de 6.759 ha şi care au fost grupate după criterii practice de administrare în 14 rezervaţii naturale; Ordinul ministrului nr. 850 din 27 octombrie 2003 privind procedura de încredinţare a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.

Toate acestea reprezintă argumente fundamentale prin care cerem oprirea distrugerii Parcului Naţional Natural Bucegi, conservarea şi protejarea acestuia, prin legile în vigoare, unele dintre ele menţionate şi anterior.

Aştept răspuns scris şi verbal.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Doamna Camelia Gavrilă, PSD - două interpelări depuse.

Domnul Ilie Toma, PSD - două interpelări depuse.

Domnul Ilie Toma:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mulţumesc.

Nu mai citesc, vreau să expun cuvintele pe faţă. Deci nu e o problemă, citesc, pot să vorbesc liber...

Mulţumesc mult.

Este vorba despre lemnele de foc pentru populaţia defavorizată. Am rugat Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Pădurilor şi Apelor să-mi comunice ce putem schimba în legislaţie, astfel încât lemnele pentru încălzirea pe timp de iarnă care sunt destinate populaţiei defavorizate să fie scutite de TVA. Este o idee prin care, cu ajutorul lui Dumnezeu, poate reuşim să împovărăm cât mai puţin aceşti semeni ai noştri care sunt defavorizaţi. I-am rugat şi îi rog încă o dată de la acest microfon pe cei doi domni miniştri, ministrul finanţelor publice şi ministrul apelor şi pădurilor, să-mi comunice care ar fi legea care ar trebui modificată şi cum ar trebui să sune acest articol pentru a nu fi respins. Şi, dacă se poate, şi există posibilitatea, să facem acest efort bugetar pentru ca TVA pentru lemne să nu mai apară în vânzarea lemnelor de foc pentru încălzirea de iarnă la populaţia defavorizată.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Ioan Sorin Roman, PSD - o interpelare depusă.

Domnul Dohotaru Adrian-Octavian, neafiliat - o interpelare depusă.

Doamna Mariana-Venera Popescu, minorităţi - o interpelare depusă.

Doamna Raluca Turcan, PNL - o interpelare depusă.

Marilen Pirtea, PNL - două interpelări depuse.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu, PSD - o interpelare depusă.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată doamnei ministru al sănătăţii, Sorina Pintea.

Stimată doamnă ministru,

Având în vedere că anul trecut 138 de pacienţi români au beneficiat de tratament în străinătate, prin utilizarea Formularului 112, deşi erau mai mulţi pacienţi care ar fi avut nevoie de operaţii care nu se efectuează în ţara noastră sau se pot realiza numai în sistemul privat, dar au renunţat din cauza multitudinii de proceduri, vă rog să aveţi în vedere simplificarea accesării acestei măsuri.

De asemenea, consider că statul, prin Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, trebuie să asigure transportul, masa şi cazarea părinţilor - în cazul minorilor, pe tot parcursul tratamentului medical, precum şi în perioada de recuperare, în cazul în care procedurile medicale se efectuează în străinătate.

De la începutul anului, prin Ordinul nr. 50, privind metodologia de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate s-au plătit spitalelor din alte ţări peste 15 milioane de lei, iar în 2018 costurile au depăşit 19 milioane de lei.

Ca urmare a sumelor foarte mari achitate de statul român pentru un număr redus de pacienţi, apreciez că este nevoie de modificarea legislaţiei secundare, prin reducerea gradului de birocraţie, astfel încât să se faciliteze accesarea serviciilor medicale la clinicile private din ţară, dacă acestea nu se pot realiza în unităţile sanitare de stat, şi în ultimă instanţă să se apeleze la spitalele din străinătate.

În acest sens, v-aş ruga, doamnă ministru, să ne precizaţi ce soluţii propuneţi pentru facilitarea accesării Formularului 112 în sistemul medical privat din România şi asigurarea cheltuielilor de transport, cazare şi masă a părinţilor care-i însoţesc pentru cazurile care trebuie tratate în străinătate.

Solicit răspuns în scris.

Tamara-Dorina Ciofu, PSD Botoşani.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Domnul Corneliu Ştefan, PSD.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru, PSD - o interpelare depusă.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată ministrului sănătăţii, doamna Sorina Pintea.

Stimată doamnă ministru,

Având în vedere că în prezent furnizorii privaţi de servicii medicale au un avantaj faţă de cei de la stat, deoarece pot încasa coplata de la pacienţi, luaţi în calcul modificarea normelor în vigoare pentru a acorda posibilitatea ca asigurările private să cofinanţeze sistemul medical public din România? Vă rog să-mi comunicaţi dacă susţineţi participarea asigurărilor private la finanţarea sistemului public pentru a creşte calitatea actului medical şi a condiţiilor de cazare din spitale? În acelaşi timp, consider că ar putea fi introdusă plata pentru performanţă în sistemul medical de stat.

Conform ultimilor studii, aproape 84% dintre angajaţii din sistemul sanitar se declară de acord cu salarizarea în funcţie de performanţă, iar 78% consideră că acest sistem va conduce la creşterea calităţii serviciilor medicale.

Solicit răspuns în scris.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Domnul Vlad-Emanuel Duruş, USR - o interpelare.

Domnul Vlad-Emanuel Duruş:

Da, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată chiar doamnei prim-ministru.

Stimată doamnă prim-ministru,

Suntem la 5 luni de la fenomenele meteorologice care au afectat judeţul Maramureş şi care au produs pagube materiale însemnate. Peste 9.000 de proprietari încă mai speră că promisiunile primite atunci se vor concretiza într-un târziu. Aveţi la dispoziţie fondul de rezervă, aveaţi la îndemână instrumentul rectificării bugetare, soluţii care v-ar fi permis să alocaţi sume de bani pentru a acoperi valoarea despăgubirilor.

Sumele pe care le aşteaptă locuitorii unor localităţi din Maramureş, cum ar fi Baia Mare, Vişeu sau Recea, depăşesc 5 milioane de lei. Proprietăţile le-au fost afectate, iar venirea sezonului ploios îi prinde pe unii dintre ei chiar cu acoperişurile distruse de grindină.

Guvernul pe care azi încă îl mai conduceţi a neglijat constant acest subiect, cel puţin la nivelul judeţului Maramureş. Cauza pentru care cele peste 9.000 de persoane şi-au întocmit dosarul de despăgubire este cât se poate de reală şi nu are ca efect o vină proprie. În antiteză cu această politică de nepăsare, aţi luat măsura de a acoperi din fondul de rezervă o gafă a administraţiei judeţene, care a pierdut, din propria vină, un proces cu un antreprenor executant de lucrări pe drumurile judeţului din fonduri europene. Pentru ei aţi găsit, doamnă ministru, o salvare politică în valoare de 8 milioane de lei şi aţi mai promis încă 6 milioane de lei. Vă îndemn, doamnă premier, ca, dacă aveţi cele 6 milioane disponibile, să le alocaţi oamenilor. Colegul dumneavoastră de partid de la nivelul Consiliului Judeţean nu are decât să acopere prostiile administrative din buzunarele celor vinovaţi.

Vă rog să-mi indicaţi cu exactitate, doamnă prim-ministru, câte dintre cele peste 9.000 de dosare din Maramureş le-aţi analizat, care a fost concluzia şi data până la care solicitanţii de despăgubiri îşi vor primi banii. Vă amintesc că în Maramureş sunt dosare neplătite chiar de la calamităţile din 2017.

Vă mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Domnul Nicolae-Daniel Popescu, USR.

Domnul Nicolae-Daniel Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă ministru,

Domnule ministru,

Este vorba despre o interpelare legată de situaţia parcărilor, precum şi a locurilor de oprire şi staţionare aferente drumurilor publice situate în extravilanul localităţilor şi de pe întreg teritoriul României.

Stimate domnule ministru,

În urma audienţelor din cadrul cabinetului parlamentar din judeţul Suceava, în special în perioada în care foarte mulţi români din străinătate au revenit în ţară, mi-a fost adusă la cunoştinţă cu mai multe ocazii problema parcărilor şi a locurilor de oprire şi staţionare aferente drumurilor publice din judeţul Suceava, dar şi din ţară.

Având în vedere exemplele de bună practică existentă în numeroase ţări europene, cu privire la prezenţa, siguranţa şi utilizarea parcărilor, precum şi a locurilor de oprire şi staţionare aferente drumurilor publice şi nu numai, vă solicit următoarele date:

1. Care este numărul total de parcări, precum şi a locurilor de oprire şi staţionare aferente drumurilor publice situate în extravilanul localităţilor de pe întregul teritoriul României?

2. Care consideraţi că este motivul pentru starea de degradare continuă - teren, asfalt denivelat, cu gropi, spaţiu verde aferent poluat, pagube la nivelul coşurilor de gunoi care sunt necurăţate şi ruginite.

De asemenea, vă rog să-mi indicaţi care este procedura colectării deşeurilor în parcările amenajate pe drumurile publice şi în funcţie de ce criterii şi cu ce frecvenţă această procedură este amendată, revizuită, având în vedere că nu în puţine cazuri administratorii acestor drumuri sunt diferiţi?

În situaţia în care nu există o procedură generalizată, centralizată pe tema expusă, vă rog să-mi răspundeţi care sunt standardele de atribuire pe care le folosiţi, de calitate, privind atribuirea acestor contracte de salubrizare? Prin ce mijloace controlaţi sau monitorizaţi problematica ridicată, ce acţiuni aţi dispus sau urmează să dispuneţi şi care este modalitatea de evaluare a acestor acţiuni?

De asemenea, vă solicit să dispuneţi toate măsurile necesare pentru îmbunătăţirea calităţii, siguranţei şi utilităţii acestor parcări, într-o manieră coordonată, pentru a ne asigura că sunt îndeplinite standardele minime de siguranţă a conducătorului auto şi a celorlalţi participanţi la trafic.

Vă solicit un răspuns în scris şi vă mulţumesc în avans.

Deputat Daniel Popescu, USR diaspora.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu, USR.

Domnul Cornel Zainea, USR.

Domnul Petru Movilă, PMP.

Domnul Silviu Nicu Macovei, PSD.

Domnul Sorin-Ioan Bumb, PNL.

Domnul Tudor Rareş Pop, USR.

Daţi-mi voie să revin la prima parte a celei de-a doua părţi a şedinţei şi să dau cuvântul reprezentantului Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

Înainte, domnul deputat Codreanu Constantin, pentru răspunsuri la întrebări.

Domnule deputat, vă rog să formulaţi din nou întrebarea, după care reprezentantul Ministerului Culturii dă răspunsul.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Este vorba despre o întrebare adresată ministrului culturii şi identităţii naţionale.

Obiectul întrebării: "Numărul de biblioteci din România care funcţionează în regim de mediatecă, adică bibliotecă multimedia".

Şi voi trece direct la întrebări. Sunt două.

1. Ce măsuri a întreprins Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale în ultimii 5 ani, în vederea transformării bibliotecilor publice în mediateci, adică biblioteci multimedia, ca formă de adaptare şi adecvare la progres în domeniul transmiterii cunoştinţelor şi informaţiilor?

2. Care este, pe judeţe şi pe municipiul Bucureşti, numărul de biblioteci care funcţionează în regim de mediatecă, adică bibliotecă multimedia.

Mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumesc frumos.

Domnul Mihai Gherghe, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

Domnul Mihai Alexandru Gherghe (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale):

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Parlamentul României, Camera Deputaţilor, cu nr. 8.536A din 03.09.2019, având ca obiect "Numărul bibliotecilor din România care funcţionează în regim de mediatecă, bibliotecă multimedia", vă comunicăm următoarele.

Singura bibliotecă aflată în subordinea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale este Biblioteca Naţională a României, instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin MCIN.

Sistemul naţional de biblioteci a fost descentralizat, conform Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată.

Responsabilitatea pentru buna desfăşurare a activităţii bibliotecilor le revine atât autorităţilor centrale - Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerului Educaţiei Naţionale -, cât mai ales celor judeţene şi locale, în cazul bibliotecilor judeţene, orăşeneşti, comunale.

Conform Legii bibliotecilor nr. 334/2002, bibliotecile publice comunale funcţionează în subordinea autorităţilor locale.

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale nu deţine informaţii cu privire la spaţiile aflate în patrimoniul consiliilor locale din România.

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a pus în dezbatere, în data de 15.03.2018, Proiectul "E-cultura: Biblioteca digitală a României", care a fost aprobat prin Hotărârea nr. 684 din 5 septembrie 2018 privind aprobarea notei de fundamentare referitoare la necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente Proiectului "E-cultura: Biblioteca digitală a României."

Valoarea totală a proiectului de investiţii este de 53.242 mii lei, inclusiv TVA, şi se va desfăşura pe o perioadă de 36 de luni.

Proiectul "E-cultura: Biblioteca digitală a României" are două mari componente: dezvoltarea unei platforme informatice online, de catalog partajat şi bibliotecă digitală numită "Culturalia", disponibilă tuturor instituţiilor culturale din România, precum şi publicului larg.

A doua, digitizarea şi expunerea online în biblioteca digitală a României, "Culturalia", a peste 550.000 de elemente digitale: texte, imagini, audiograme, videograme, obiecte digitale 3D. Termenul de bibliotecă în acest context este folosit în sens larg, reprezentând totalul dintre biblioteca tradiţională, muzeu şi arhivă.

Din luna septembrie 2018, Comisia Naţională a Bibliotecilor şi-a reluat activitatea, componenţa comisiei fiind stabilită prin ordin comun al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale şi Ministerului Educaţiei Naţionale - nr. 2.095 din 20.02.2018 la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi nr. 3.201 din 12.02.2018 la Ministerul Educaţiei Naţionale. Această comisie va analiza situaţia sistemului de biblioteci din România şi va elabora un plan de acţiune în acest an.

Vă asigurăm, domnule deputat, de interesul nostru pentru a găsi cele mai bune soluţii care să revitalizeze sectorul bibliotecilor din România.

Cu deosebită consideraţie, ministrul culturii, domnul Valer-Daniel Breaz.

Mulţumesc.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumim frumos, domnule secretar de stat.

Dăm cuvântul domnului deputat dacă... Nu mai are întrebări.

Mulţumim frumos.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, declar închisă această parte a doua a şedinţei de astăzi, dedicată răspunsurilor orale şi interpelărilor.

Mulţumesc frumos.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,30.