Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,13.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Vă rog să luaţi loc să putem începe şedinţa.

Declar şedinţa deschisă şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 203 deputaţi.

Au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de 9 şi 11 decembrie; programul de lucru în perioada 9-14 decembrie; lista rapoartelor depuse în perioada 4-9 decembrie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele înregistrate la Cameră şi care urmează să fie avizate.

Vă informez că s-a primit la Biroul permanent informarea scrisă din partea doamnei deputat Elena Hărătău, care ne aduce la cunoştinţă că îşi va înceta activitatea în Grupul parlamentar al PSD şi va activa în Grupul parlamentar al PNL.

La ora 17,00 avem şedinţă consacrată primirii de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Dacă sunt chestiuni procedurale? Nu.

Intrăm în ordinea de zi a şedinţei noastre.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 63/2019.

A fost distribuit proiectul de hotărâre.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu, observaţii? Nu. Adoptat.

Preambul, observaţii? Nu. Adoptat.

La articolul unic, observaţii? Nu. Adoptat.

Rămâne la votul final.

La poziţia 6, Proiectul de Lege privind pensiile ocupaţionale; PL-x 489/2019; procedură de urgenţă.

Guvernul.

Vă rog.

Și apoi rog Comisia pentru muncă să prezinte raportul.

Doamna Ioana-Felicia Constantin (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale):

Bună ziua!

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale susţine acest proiect pentru pensiile ocupaţionale.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc, doamnă.

Comisia pentru muncă, cine prezintă raportul?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Eugen Neaţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea prevederilor Directivei Uniunii Europene 2341 din 2016 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale. Proiectul defineşte principiile înfiinţării schemelor de pensii ocupaţionale şi ale fondurilor de pensii ocupaţionale, autorizarea schemelor de pensii ocupaţionale, constituirea fondului de pensii ocupaţionale prin contract de societate civilă, colectarea contribuţiilor şi investirea resurselor financiare ale fondurilor de pensii ocupaţionale, precum şi plata pensiilor ocupaţionale.

La dezbaterile care au avut loc în şedinţa comisiei din 27 noiembrie 2019 au participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, domnul Ștefan Daniel Armeanu, vicepreşedinte - Autoritatea de Supraveghere Financiară.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa 21 de deputaţi, din totalul de 22 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 21 octombrie 2019.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Intervenţii din partea colegilor de la grupurile parlamentare? Nu sunt.

Neavând intervenţii, vă propun să rămână, la votul final.

Este lege organică, adoptare în procedură de urgenţă.

Voi citi din ordinea de zi în funcţie de ce rapoarte primesc.

Am ajuns la poziţia 12.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 469/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Din partea Comisiei pentru învăţământ.

Domnul Cîmpeanu, doamna Gavrilă prezentaţi raportul?

Vă dau eu raportul, doamnă Gavrilă.

Doamna Camelia Gavrilă:

Raportul Comisiei pentru învăţământ referitor la Pl-x 469.

Este o iniţiativă, o propunere legislativă care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale, în sensul acordării unor drepturi şi beneficii personalului didactic, personalului didactic auxiliar şi personalului nedidactic, de tipul: cursuri de formare profesională continuă gratuite, două salarii minime brute pentru dezvoltare profesională şi evoluţie în carieră, achiziţionarea de materiale didactice şi auxiliare didactice curriculare necesare procesului instructiv-educativ, indemnizaţie de instalare pentru cadrele didactice din mediul rural, asistenţă medicală gratuită, deci o serie de prevederi în acest sens.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor din Comisia pentru învăţământ s-a aprobat, cu majoritate de voturi, adoptarea propunerii legislative cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă.

Dacă sunt intervenţii din partea colegilor de la grupurile parlamentare? Nu sunt.

Avem 11 amendamente admise.

Dacă la titlul legii, intervenţii? Nu.

Articolul unic, intervenţii? Nu.

De la 3 la 11 marginal, dacă sunt intervenţii?

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

A, la dezbateri generale. Bun. Înainte de a încheia.

Vă rog, domnule Roman.

Și apoi domnul Andronache. Tot la dezbateri generale, da?

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Partidul Naţional Liberal va susţine în Parlament tot ceea ce înseamnă proiect bun pentru România, atât timp cât acest proiect parcurge etapele legale şi constituţionale.

Cu ocazia dezbaterilor, în cadrul Comisiei pentru învăţământ, ale acestui proiect, am solicitat, ca de fiecare dată, sub forma unui principiu, ca atunci când vorbim de impact bugetar să avem punctul de vedere al noului Guvern, fişa fiscală a Ministerului Finanţelor, pentru că aici vorbim de un impact bugetar de 1,3 miliarde de lei.

Din păcate, colegii din PSD nu au ţinut cont de această solicitare.

E pentru prima dată când văd că cineva îşi asumă în mod conştient implicarea unor cheltuieli bugetare fără să ceară sau fără să aştepte punctul de vedere al Ministerului Finanţelor. Motiv pentru care noi ne vom abţine de la vot.

Și sigur că, dacă sunt elemente de neconstituţionalitate, suntem puşi, din păcate, în situaţia de a ataca la Curtea Constituţională.

Pentru că eu asta nu înţeleg, vreţi să treacă sau nu vreţi să treacă?

Dacă vreţi să treacă, respectaţi Constituţia!

Dacă nu vreţi să treacă înseamnă că e doar un joc de imagine.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Andronache, vă rog. Și apoi se pregăteşte doamna Gavrilă.

Domnule Andronache? Sau nu? (Vociferări.) Păi, nu, v-aţi... (Vociferări.) Bun.

Doamnă Gavrilă, v-aţi înscris pentru cuvânt.

Se pregăteşte doamna Iurişniţi.

Doamna Camelia Gavrilă:

Pentru a respecta adevărul şi pentru a reveni exact la ceea ce s-a întâmplat în comisie. În momentul în care am luat în dezbatere această iniţiativă, s-a văzut că e nevoie de analiza impactului financiar, că e nevoie de punctul de vedere al ministerului. S-a făcut amânarea de rigoare în aşa fel încât să fim în limitele fireşti şi să nu treacă tacit, ceea ce ar fi dus la acelaşi lucru. A revenit Ministerul Educaţiei şi a făcut nişte calcule, între care erau, aşa, într-o strategie subterană, erau integrate şi cheltuieli care sunt cu gradele didactice, cheltuieli existente deja în bugetul ministerului, deci care nu aduceau... în niciun caz nu grevau bugetul de alte date suplimentare. Iar Ministerul Finanţelor nu s-a prezentat la niciuna din cele două invitaţii.

În aceste condiţii, noi am luat în calcul, cu seriozitate de profesori, ca oameni ai şcolii, că e o iniţiativă importantă care poate aduce beneficii, că nu suntem Cameră decizională, şi că pot fi analizate pe traseu şi alte implicaţii sau alte eventuale corecţii.

Domnul Florin Iordache:

Da. Doamna deputat Iurişniţi, vă rog, Grupul USR. Se pregăteşte domnul Márton Árpád.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu cred că toate partidele îşi doresc ca noi să avem un sistem de educaţie, un sistem de învăţământ performant. Și avem nevoie de acel minim 6% din PIB, conform legii, în sistemul de educaţie. Din acest punct de vedere, prioritar este următorul lucru: formarea cadrelor didactice. Și acest lucru trebuie să fie absolut gratuit.

Deci, USR susţine formarea cadrelor didactice, pentru că resursa umană este absolut esenţială în privinţa calităţii actului educaţional. Ca să nu ne mai amintim de acel procent ultramediatizat, de 44% analfabeţi funcţional, la recentele teste PISA.

Guvernul, din discuţiile pe care le-am avut recent la minister - la Ministerul Educaţiei, evident -, susţine acest lucru, deci formarea gratuită a cadrelor didactice.

Pentru celelalte lucruri, haideţi să ne gândim mai serios, pentru că nu putem arunca în aer bugetul. Știm foarte bine ce probleme sunt şi ce deficit bugetar are România.

Deci, pentru moment, USR se abţine de la acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád.

Domnule Roman, vreţi să mai interveniţi?

Da, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Liderul Grupului parlamentar al PNL, domnul Roman, are perfectă dreptate. Este bine ca Guvernul să vină cu punctul de vedere, mai ales când sunt probleme bugetare.

O problemă mai mare este că încă Guvernul nu prea vine cu astfel de puncte de vedere.

Cealaltă problemă, în cazul acestei legi, este una constituţională.

Deci, dacă am înţeles eu bine, domnul Roman cere retrimiterea la comisie. Asta se poate întâmpla ca să aşteptăm punctul de vedere al Guvernului.

Dar dacă noi nu dăm un vot pe acest proiect de lege, până pe 25, ea trece tacit, nu aşa cum a fost modificată în comisie, ci aşa cum au venit iniţiatorii cu ea.

Deci, dacă nu se cere retrimiterea la comisie - şi am înţeles că nu asta s-a cerut -, atunci nu ştiu cum putem aştepta punctul de vedere al Guvernului. Atunci, trebuie să fie dezbătută legea, şi fiecare partid votează cum doreşte. Fiecare deputat, pentru că asta ne spune Constituţia, pentru că orice mandat imperativ este nul, votează cum doreşte.

Domnul Florin Iordache:

Da. Pentru clarificări, domnul Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da, foarte corectă observaţia domnului deputat Márton Árpád.

Și aş vrea să îi reamintesc doamnei Gavrilă că Legea nr. 69 spune la art. 15 următorul lucru: "În cazul propunerilor de introducere a unor măsuri, iniţiative legislative a căror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, iniţiatorii au obligaţia să prezinte - deci, iniţiatorii, doamnă Gavrilă:

a) fişa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002;

b) declaraţie conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă cu obiectivele şi priorităţile strategice în strategia fiscal-bugetară, cu legea bugetară anuală şi cu priorităţile şi cu plafoanele de cheltuieli prezentate în strategia fiscal-bugetară".

Iar la punctul 2 spune foarte clar: "Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia să verifice fişa financiară prezentată conform prevederilor alin. (1).

Deci, nu Ministerul Educaţiei se pronunţă pe impactul financiar, ci Ministerul Finanţelor. Acest lucru v-a fost precizat şi în cadrul comisiei, din partea secretarului de stat. Dumneavoastră pur şi simplu aţi ignorat această solicitare legală şi, prin urmare, aţi oferit motive de atac la Curtea Constituţională pe o lege care, din punctul nostru de vedere, vă repet, este bună.

Dar nu putem să mergem pe o lege în care se încalcă absolut toate cutumele şi absolut legile doar pentru că dumneavoastră nu aveţi altă dorinţă, decât să dinamitaţi bugetul, astfel încât să creşteţi partea de deficit.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa este! Pentru a evita un eventual atac la Curtea Constituţională, vă rog să supuneţi votului retrimiterea la comisie pentru două săptămâni. Și aşteptăm punctul de vedere al Guvernului.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului...

Procedură, vă rog.

Numai puţin, pe procedură, şi supun votului.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule preşedinte,

Ceea ce doreşte liderul Grupului PSD e de fapt o şmecherie, o găselniţă pentru ca acest proiect de lege să treacă de Camera Deputaţilor prin adoptare tacită.

Ceea ce v-am rugat - şi cred că dânsul a înţeles foarte bine - este, dacă vrea să avem şi o lege, nu doar un proiect de lege şi ulterior o lege atacată la Curtea Constituţională, să aşteptăm punctul de vedere al Guvernului, al Ministerului Finanţelor şi sigur că vom lua o decizie.

Vă mulţumesc. (Vociferări. Rumoare.)

Domnul Florin Iordache:

Bun. Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da.

Domnule preşedinte,

Eu am înţeles foarte bine. Se pare că nu a înţeles domnul Roman ce voiam să spun eu.

Tocmai pentru a aştepta punctul de vedere al Guvernului şi tocmai pentru ca "o lege bună" - citez din dumneavoastră - să nu fie cumva pasibilă unei contestaţii la Curte, trebuie retrimisă la comisie şi aşteptăm punctul de vedere al Guvernului.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie.

Să înceapă votul.

91 de voturi pentru, 57 de voturi împotrivă, 23 de abţineri.

Retrimisă, două săptămâni.

3. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate; Pl-x 447/2018.

Avem raport de respingere din partea celor două comisii, Comisia juridică şi Comisia pentru apărare.

Comisia juridică, vă rog, doamnă.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun suplimentar asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 182/2002 cu un nou articol, art. 13¹, potrivit căruia avizul, retragerea sau, după caz, respingerea acordării certificatului de securitate sau a autorizaţiei de acces pentru persoanele cu atribuţii nemijlocite în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate se transmit motivat către solicitant şi către beneficiarul nemijlocit.

Guvernul României nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii sesizate în fond, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport comun, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de respingere a Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.

În raport de obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

85. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2019 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 613/2019.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat.

Continuăm.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006; PL-x 413/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Din partea Comisiei pentru agricultură sau a Comisiei pentru mediu. Cine?

Domnule vicepreşedinte, vă rog, prezentaţi raportul comun.

Domnul Dănuţ Păle:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006; PL-x 413/2019.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate cu dezbaterea pe fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, transmis cu adresa PL-x 413 din 1 octombrie 2019 şi înregistrat cu nr. 4c-5/460/2.10.2019, respectiv 4c-8/505/2.10.2019.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat în şedinţa din 25 septembrie 2019.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

La întocmirea raportului comun, comisiile au avut în vedere următoarele:

• avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social - nr. 2065/24.04.2019;
• avizul favorabil al Consiliului Legislativ - nr. 372/14.05.2019;
• punctul de vedere al Guvernului prin care se susţine adoptarea propunerii legislative.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţă comună.

La lucrările Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, deputaţii au fost prezenţi conform listei de prezenţă.

La lucrările Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, deputaţii au fost prezenţi conform listei de prezenţă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, intervenţiile legislative fiind argumentate prin faptul că în procesul de implementare a dispoziţiilor legii s-au constatat unele neajunsuri şi s-a procedat la modificarea şi completarea actului normativ pentru a adopta conţinutul lor la noile cerinţe ale practicii.

La dezbateri au participat ca invitaţi, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, doamna Dracea Daniela, director, şi domnul Daniel Dicu, director în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

În finalul dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse redate în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Dezbateri generale.

Domnul Zainea, vă rog.

Domnul Cornel Zainea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Știu ce o să spuneţi acum - de ce vine acest IT-ist din Bucureşti să ne vorbească despre problema urşilor?

Și o să fac o scurtă mărturisire. Mi-am petrecut copilăria în Munţii Harghitei, deci înţeleg foarte bine problemele oamenilor de acolo.

Salut forma pe care am agreat-o în comisiile reunite, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu.

Forma actuală este mult mai bună faţă de forma dezastruoasă care trecuse la Senat şi care deschidea perspectiva unei noi proceduri de infringement, din partea Comisiei Europene.

Trebuie să stabilim foarte clar cum anume dorim să privim ursul - drept o maşină de ucis sau o bogăţie a faunei din România.

Problema urşilor din România nu se rezolvă prin vânătoare excesivă.

Trebuie să ne gândim cum au ajuns în situaţia în care arealul lor să se restrângă atât de mult, iar urşii să coboare tot mai des către oraşe.

De asemenea, trebuie să facem un recensământ real, care să ne spună cât de gravă este problema şi cât de mult s-a depăşit numărul de urşi faţă de cât poate să suporte pădurile din România.

USR va susţine şi va vota această lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Precizez din capul locului că sunt un iubitor al animalelor, dar în judeţul Mureş, pe care îl reprezint, urşii au ajuns un adevărat pericol. Nu este săptămână lăsată de la Dumnezeu să nu se întâmple un atac la o gospodărie, să nu fie omorâţi sau răniţi oameni. Oameni nevinovaţi. Sunt 2 morţi deja, din judeţul Mureş, oameni ucişi de urşi, şi răniţi.

Chiar săptămâna trecută un om a fost atacat în propria gospodărie. Deşi îi mai fusese o dată atacată gospodăria, şi-a pus gard electric de protecţie, şi tot a intrat şi l-a hăcuit.

Sigur, de la distanţă ni se pare că nu este o problemă, trebuie să-i protejăm pe urşi. Și este firesc să fie aşa.

Dar gândiţi-vă că în Mureş, după estimările agenţiilor de protecţie a mediului, de la organizaţiile neguvernamentale citire, de la Agenţia de Protecţie a Mediului Mureş, rezultă că în loc de un efectiv de 240 de urşi, care ar reprezenta efectivul optim al judeţului Mureş, în momentul de faţă avem 1.300, circa 1.300.

În fiecare săptămână un urs este lovit de maşină, pe stradă. Imaginaţi-vă despre ce efective vorbim.

Trebuie cumva reglementată această situaţie, pentru că prevede Constituţia României, inechivoc, iar statul trebuie să asigure siguranţa cetăţeanului, iar viaţa unui om este mai presus de orice.

S-a ajuns ca într-o staţiune ca Sovata, staţiunea balneoclimaterică Sovata, să nu mai iasă oamenii din case după ora 18.00. Stau ascunşi în case, şi de după perdele se uită cum defilează triumfal urşii pe străzi.

Dimineaţa, la prima oră, când merg copiii la şcoli, urşii sunt prezenţi. La rândul lor, se îndreaptă şi ei spre şcoala vieţii, merg să mănânce în localităţile mureşene, în comune.

Deci nu se mai poate aşa ceva.

Eu cred că noi avem această datorie, ca Legislativ, să spunem lucrurilor pe nume. Dincolo de ameninţări cu infringement şi cu alte lucruri de acest gen, trebuie să-i protejăm pe cetăţeni, trebuie să le apărăm viaţa lor, în primul rând.

Și aici sigur că e un complex de măsuri care poate fi promovat. Pe de o parte, să fie hrăniţi acolo, în păduri, şi să rămână acolo. Dar cine să o facă? De unde aceste resurse? Cine este responsabil? Sunt responsabili cei de la asociaţiile fondurilor de vânătoare? Sunt cei de la Direcţia Silvică? Alte instituţii? Doar să se stabilească o dată, clar, acest lucru.

Și mai mult decât atât, ce se întâmplă cu urşii care atacă oameni, gospodării, care ucid? Astăzi le este teamă, celor de la instituţiile responsabile, şi să se ocupe de relocarea acestora.

Nu se mai poate, oameni buni!

Și mai mult decât atât, cei care vă gândiţi că prioritar trebuie protejată viaţa urşilor, gândiţi-vă, cu cât creşte numărul acestora, cu atât distrug restul faunei, pentru că trebuie să trăiască. Fiind în vârful lanţului trofic, el nu are niciun fel de atacator. Ursul este principalul atacator din pădurile României.

De aceea, eu vă rog să cugetaţi cu dreaptă şi justă măsură. Gândiţi-vă că ne întoarcem acasă - cei care stăm în Mureş, Harghita, Covasna, Braşov şi în alte judeţe unde se întâmplă aceste fenomene - şi trebuie să-i privim în ochi pe cei care ne-au mandatat prin votul şi încrederea lor să-i reprezentăm. Și nu putem ridica la infinit din umeri.

De aceea, categoric, eu pledez pentru acest proiect legislativ. Și el trebuie să treacă!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. De acord. Văd că toată lumea susţine.

Doamna Cosma, Grupul USR.

Se pregăteşte domnul Dănuţ Păle.

Doi vorbitori de fiecare grup.

Doamna Lavinia-Corina Cosma:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă dau citire unui mesaj de la ISU Mureş, care spune aşa: "Atenţie! A fost semnalată prezenţa unui urs în municipiul Târgu Mureş, pe str. Sârguinţei. Sporiţi atenţia şi nu vă expuneţi la pericol! În caz de pericol, apelaţi 112!".

Am învăţat la şcoală, dragi colegi, că ursul trăieşte în pădure, într-o zonă de munte. Noi, la Târgu Mureş, ne confruntăm în perioada aceasta cu situaţia în care te duci pe stradă şi te întâlneşti, la propriu, cu ursul.

Știu, pare o glumă, însă este o situaţie foarte importantă, de viaţă şi de moarte, pentru că au murit oameni, au fost răniţi oameni şi în acelaşi timp animalele au fost rănite şi chiar omorâte, în urma unor accidente rutiere.

Cum am ajuns aici? Noi, ca ţară, încă n-am rezolvat problema defrişărilor ilegale. Am ajuns să ne extindem tot mai mult şi să distrugem habitatul lor, habitatul urşilor, iar ei, în căutare de mâncare, n-au avut altă variantă decât să umble, să se mişte dintr-o zonă în alta şi să-şi caute mâncare.

În acelaşi timp, nicio instituţie nu are o cifră exactă a numărului de urşi. Dacă ceri un raport de la o instituţie, îţi dă o cifră, de la cealaltă îţi dă altă cifră.

În 2019, nu ştim câţi sunt. În contractul pe care fondurile de vânătoare îl au, există acolo foarte clar stipulat care le sunt atribuţiile. Trebuie să le dea de mâncare pe perioada iernii, trebuie să-i numere, să-i cipeze, să ştim câţi sunt. Însă avem nevoie şi de alocare de resurse. Iar Guvernul, prin ministerul de resort, trebuie să se ocupe, să verifice, să monitorizeze că toate aceste atribuţii sunt îndeplinite.

Ca atare, da, dăm un vot, astăzi, favorabil, însă este doar un prim pas pentru a rezolva cu adevărat această problemă.

Până când ministerul nu verifică cine îşi face cu adevărat treaba... Și aştept răspuns la interpelările pe care le-am formulat - să ştim pe ce ne bazăm, care sunt cifrele oficiale de la care pornim.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulţumesc.

Domnul Păle Dănuţ, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul Márton Árpád.

Domnul Dănuţ Păle:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Și Grupul PSD va vota.

Dar aş vrea să vă aduc în faţă o realitate - Parlamentul European, 31 octombrie 2018. Să vedeţi cum stăm în Franţa cu populaţia de urşi bruni din Pirinei. Este răspândită în două nuclee: un nucleu format doar din mascul şi un nucleu de 17 exemplare, format din 7 masculi, 8 femele şi 2 pui. În România sunt 9.000 de urşi.

Ca atare, invităm statele europene să vină şi să le facem relocare, pentru că doar aşa putem să le oferim zestrea noastră din pădurile carpatice.

Deci PSD va vota această lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Márton Árpád.

Domnule Păle, noi vrem să le dăm, dar nu doresc să... (Vociferări.)

Păi, n-au nevoie, da. (Râsete.)

În Germania era un singur urs.

Vă rog, domnule Márton.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Colegii noştri din USR spun corect, trebuie să vedem de ce există această situaţie în care ne aflăm şi cum a început.

Vă spun eu, ca să ştiţi.

Un Guvern tehnocrat, în 2016, n-a mai avut cifră de urşi care poate fi colectată.

Aşa cum vi s-a spus de către cei care se pricep mai bine decât mine, fiind - această comunitate de urşi - nu numai în interiorul, ci şi în exteriorul arcului carpatic, că şi în Dâmboviţa, şi în Argeş, şi în Prahova (Vociferări.)... au apariţie, mai mult, au apărut chiar şi în Arad, Timiş, unde n-au fost de vreo 40 de ani. Ei n-au alt adversar decât omul.

Ca atare, pentru întreaga faună este important ca omul să aibă grijă ca numărul lor să fie corect. Și, pentru aceasta, avem nevoie de o lege corectă.

Și am avut noi o propunere, pe care o s-o susţinem, care a trecut şi la Senat, care spunea clar că pentru o perioadă, cât timp se va putea ajunge la acel număr optim de urşi, această vânătoare ar trebui să permită această ajungere la numărul optim.

Și, aşa cum s-a mai spus, ei periclitează nu numai oamenii, periclitează şi fauna din pădure, o pondere corectă a faunei din pădure.

Și ceea ce trebuie să mai spunem, acel urs care s-a obişnuit să umble prin oraşe şi comune şi de acolo să-şi ia proviziile, acela nu va mai rămâne niciodată în pădure.

Pe vremea când eu eram copil, ursul care s-a apucat să ucidă animale, eventual, oameni, imediat a fost eliminat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Roman, vă rog, Grupul PNL.

Și se pregăteşte domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În calitate de parlamentar, am fost solicitat de două ori, de persoane care au fost atacate de urs.

Prima dată, îmi amintesc, un urs intrase într-o gospodărie dintr-o localitate din judeţul Alba. Oamenii s-au speriat, au sunat la Poliţie, la 112, peste tot. A venit Jandarmeria, a dat drumul la semnalul sonor, a folosit semnale acustice, luminoase, ursul a plecat. A doua zi, la fel. N-a mai plecat ursul, s-a obişnuit cu semnalele acustice, luminoase şi cu tot.

Tot calvarul acesta, pentru oameni, a ţinut circa o săptămână. Pentru că - nu ştiu dacă dumneavoastră ştiţi sau câţi dintre dumneavoastră ştiţi - la ora actuală, legea prevede o procedură destul de dificilă. Adică, mai întâi prefectul trebuie să semnaleze ministrului, se face o comisie la nivel local, care raportează pagubele şi, pentru partea de tranchilizare, este nevoie de ordin de ministru, cu avizul Academiei Române. Deci, gândiţi-vă ce înseamnă treaba asta, ca procedură! După care urmează o altă procedură. Ca să-l tranchilizezi, trebuie să scoţi la licitaţie serviciul, trebuie să instalezi cuşcă. În cuşcă intră câinii, nu intră ursul. Și, uite-aşa, trec două săptămâni.

În altă situaţie, în judeţul Hunedoara, la Sălaşu, dacă nu mă înşel, o femeie a rămas fără umăr, fiind atacată de urs. Se întorcea cu vacile de la păşunat. Dusă la Petroşani, foarte greu s-a ajuns la Timişoara. Din păcate, n-a reuşit să-şi salveze ceea ce pierduse.

Există şi cealaltă parte a discuţiei - că animalele sunt alungate din habitatul lor de tăierile ilegale de pădure.

Este foarte corectă şi această abordare. Este corect şi faptul că există o creştere a numărului de efective. Însă ministrul mediului, mie, cel puţin, mi-a spus că, la ora actuală, nimeni, în România, nu poate să spună efectivele exacte pentru urşi. Din acest motiv, Ministerul Mediului a propus ca în această perioadă să se facă o inventariere foarte, foarte serioasă, şi apoi să luăm decizii.

Din acest punct de vedere, cred că trebuie o discuţie echilibrată între cele două părţi, pentru că, altfel, riscăm să facem o lege care va produce efecte nu foarte bune, nici pentru oameni, nici pentru animale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Varujan Pambuccian.

Se pregăteşte domnul Szabó Ödön, al doilea vorbitor de la Grupul UDMR.

Vă propun să finalizăm astăzi. Prelungim programul până finalizăm acest proiect de lege.

Domnule Varujan Pambuccian, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Până la urmă este o chestiune de civilizaţie. Este o chestiune de civilizaţie şi felul în care tratăm animalele, să nu se simtă doamnele jignite, şi felul în care tratăm femeile. Pentru că au fost perioade în istoria omului când femeile au fost tratate absolut aberant. Și nu există nicio scuză în faptul că nu reuşim să abordăm pragmatic lucrurile acestea.

Din păcate, noi lăsăm întotdeauna lucrurile să se adune şi ne gândim tot timpul la rezolvări de tipul acesta - omorâm toţi câinii vagabonzi, omorâm toţi urşii, omorâm tot ce putem. Este cea mai primitivă abordare cu putinţă.

Și, da, este corect. Abordarea ar trebui să plece de la a şti despre ce efective vorbim. Numai că noi trăim într-o ţară în care nici măcar câţi suntem noi, oamenii, nu ştim. Și asta este, iarăşi, o problemă.

Este o situaţie pe care n-am administrat-o. Am lăsat ca habitatul acestor animale să fie distrus, an după an, şi acum ne mirăm. Și acum ne mirăm că ele vin în oraşe, în sate, după mâncare. Nu-i nimic anormal în asta, dacă stăm să ne gândim, pentru că nu am îngrijit în niciun fel chestiunea asta.

Soluţia nu stă în a omorî şi a ne bucura că am rezolvat complet problema, pentru că nu mai există obiectul la care ne referim.

Soluţia stă în a aloca fonduri - care nu sunt mari - şi a aborda corect această problemă.

A nu lăsa - îmi aduc aminte, cu ani în urmă, când am cerut un moratoriu pentru tăierea pădurilor, pe 10 ani, absolut toţi aţi fost împotrivă, cu excepţia câtorva colegi din grupul meu. Acum vorbim despre lucrul acesta, cu toţii. E bine!

Haideţi să vorbim la fel şi despre partea aceasta, cu omorâtu-mi-am animalele şi cu îngrijirea animalelor pe care le avem şi haideţi să vedem că lucrurile pot fi rezolvate şi raţional, nu doar distrugând, ucigând şi arătând cât de primitivi putem fi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Szabó Ödön.

Se pregăteşte domnul Ionuţ Simionca.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă chiar vine să rezolve o problemă reală.

Avem foarte multe iniţiative legislative pe care le abordăm. Dar, în spatele acestei iniţiative legislative, sunt traume umane. Perpetuarea situaţiei pe care o avem în momentul de faţă înseamnă, în perioada următoare: din nou o să avem persoane care vor fi atacate de urşi, din nou vom avea persoane care vor avea pagube şi din nou vom avea urşi care vor fi loviţi de maşini, în diverse zone ale ţării.

Am avut un weekend în care 3, 4, 5 urşi au fost ucişi. Chiar s-a realizat "o telenovelă", la un moment dat, pentru că sistemul centralizat pe care îl avem în momentul de faţă a făcut posibil ca doar după o zi şi jumătate să existe posibilitatea ca, printr-un ordin de ministru, un urs lovit, care nu putea să fie transportat, să fie recoltat.

Deci, din această perspectivă, lucrurile trebuie rezolvate.

Să vă dau un alt exemplu. Și o să avem o propunere care a fost adoptată de Senat, şi am dori ca să rămână şi în varianta finală, în Camera Deputaţilor. Colegul nostru o să o susţină, la momentul respectiv. Pentru că, la un moment dat, un vânător care a fost atacat de urs şi şi-a apărat propria viaţă are în momentul de faţă un dosar penal şi este cercetat penal pentru braconaj, pentru că a omorât un urs fără să aibă avizul ministrului de resort.

Deci este inacceptabil ca, în momentul de faţă, lupţi pentru a-ţi apăra viaţa, să fii pus în situaţia să ţi se realizeze dosar penal. Este în curs acest dosar penal.

Deci, noi, în momentul de faţă, am vrea două lucruri să rezolvăm. Pe de o parte, da, e adevărat ce a spus aici domnul coleg Pambuccian - habitatul, la un moment dat, a fost distrus. Dar nici acest habitat despre care vorbim, care este la îndemâna urşilor... este suprapopulat. Și acest lucru este foarte clar.

Cifrele pe care le-a spus colegul din PSD sunt reale. Alţii vin şi ne spun cum să protejăm urşii, când avem 9.000, 10.000, 13.000. Toate cifrele se mişcă undeva, toate estimările, între 9.000 şi 13.000 de urşi, în momentul de faţă, în România, iar posibilitatea ca să trăieşti alături de o asemenea populaţie de urşi, fără să ai victime, nu există.

Deci, practic, dacă perpetuăm actualul sistem, vom avea victime în perioada următoare.

Vă rog să votaţi iniţiativa legislativă, care are raport favorabil, şi să susţineţi inclusiv propunerea colegului meu, prin vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Domnul Ionuţ Simionca.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Tot Grupul parlamentar al PMP va vota această iniţiativă legislativă. Am susţinut-o eu, personal, în comisie.

Nu e o problemă doar a celor din Mureş. Avem aceeaşi problemă cu animalele, cu această specie, şi la Bistriţa. Am avut atacuri. Ce s-a întâmplat? A fost interzisă vânătoarea şi au fost foarte multe defrişări ilegale, şi ursul nu avea ce face, a trebuit să-şi caute de mâncare.

Soluţia care ar fi? Am putea să ne gândim, în primul rând, cum să protejăm oamenii şi cum să relocăm efectivele de animale.

Să ştiţi că - eu ştiu, personal, din discuţiile cu vânătorii şi cu cei mai vârstnici din judeţul nostru - oamenii deja aplică tot felul de metode convenţionale de luptă împotriva acestor mamifere. Aşa că, noi trebuie să ne gândim foarte bine ce facem.

Eu cred că este o lege foarte bună. Iar faptul că vom şti câte animale putem scoate din fondul cinegetic şi câte vor fi vânate e un lucru foarte bun. Dar trebuie să ne gândim cum putem reloca aceste animale. Trebuie să ne gândim şi la animale, dar în primul rând, la cetăţeni şi la români, în al doilea rând, la animale. Și să vedem cum rezolvăm această problemă.

Plus că această lege mai aduce câteva lucruri bune, de exemplu, se rezolvă despăgubirile. Dacă vedeţi în primele articole din lege, vedem cine va despăgubi proprietarii de fond cinegetic.

Este o lege foarte bună, pe care noi o susţinem şi vă rugăm să o votaţi şi dumneavoastră.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Domnul Terea, ultimul vorbitor.

Și apoi intrăm în dezbatere.

Domnul Ioan Terea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş vrea doar să precizez câteva lucruri.

Efectivele de urs, în România, la această oră, sunt într-adevăr peste efectivul optim, cu mult. Unii spun că sunt în jur de 8.000, 9.000, 10.000 de urşi. În orice caz, un lucru este cert - în 2020, între 1.000 şi 1.500 de urşi vom avea în plus.

Această lege este un prim pas. Am discutat în Comisia pentru agricultură, silvicultură următorul aspect. Într-adevăr, rămâne cota de intervenţie, care cotă de intervenţie trebuie să fie până la nivelul sporului anual. Această cotă de intervenţie se aprobă prin ordin al ministrului.

S-a discutat despre cota de prevenţie, da, la iniţiativa colegilor de la UDMR, lucru agreat de toată lumea.

Această lege este un prim pas, având în vedere recomandările Comisiei Europene şi Comisiei pentru habitate, da, fiindcă în România, trebuie să fim conştienţi, habitatul şi locul unde ursul poate să trăiască în condiţii optime rezultă dintr-un efectiv optim. Depăşirea acelui efectiv optim... trebuie să rezolvăm această problemă.

Am discutat, am adresat cereri Comisiei Europene. Cel mai elegant lucru era relocarea urşilor în afara graniţelor României. Știţi ce răspuns am primit? Nimeni nu vrea. Toată lumea vrea să ne dea lecţii cum trebuie să gestionăm acest mamifer mare, carnivor, dar nimeni nu-l vrea.

Or, hotărârea trebuie să o luăm noi, trebuie să fim fermi, trebuie să anunţăm Comisia Europeană, exact ceea ce se întâmplă la această oră în România.

Și, repet, această lege este un prim pas, urmând a lua nişte decizii foarte ferme. Viaţa omului trebuie să primeze!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Avem 23 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii?

De la 2 până la 10 dacă sunt intervenţii? Nu.

Amendamentele admise.

De la 11 la 20, intervenţii?

21? 22?

La 23?

Vă rog, domnule coleg.

La 23, domnul Csaba. S-a propus eliminarea art. IV.

Vă rog.

Domnul Sebestyén Csaba-István:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate doamne,

Stimaţi colegi,

S-a spus astăzi de multe ori, de la acest microfon, că nu există cifre oficiale. Însă există cifre oficiale privind atacurile, de oameni mutilaţi, de oameni omorâţi, de copii rămaşi orfani.

Și nu putem avea nicio cotă până nu rezolvăm cu cifrele, însă putem avea o rezolvare, dacă votaţi împotriva eliminării articolului care a fost votat de fapt de Senat şi care sună în felul următor: "Pentru o perioadă de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi se abrogă pct. 8 - «Ursul» din Anexa nr. 2", iar la Anexa nr. 1 se introduce un nou punct, pct. 19 - perioada de vânat la urs este în perioada 1 aprilie - 30 mai, 1 septembrie - 31 decembrie".

Vă rog să votaţi împotriva eliminării acestui articol şi atunci se rezolvă problema urşilor, deocamdată.

Eu sunt de acord să protejăm fauna, dar prima dată trebuie să protejăm oamenii.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg, eu supun votului propunerea de eliminare, aşa cum este în raportul comisiei. Dacă propunerea de eliminare nu este adoptată, putem discuta despre forma Senatului. Dar eu sunt obligat să supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare, aşa cum a ieşit din comisie. Comisia propune eliminarea.

Da. Bun.

Dacă propunerea de eliminare nu este adoptată, discutăm despre cealaltă.

Să înceapă votul.

99 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, o abţinere. Propunerea de eliminare a fost adoptată.

S-a finalizat dezbaterea proiectului.

Rămâne la votul final, pentru miercuri.

Am închis aici.

Urmează sesiunea consacrată răspunsurilor la interpelări.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării, domnul deputat Codreanu are o interpelare. Este prezent domnul secretar de stat Gigel Paraschiv. Nu este domnul Codreanu. Vă rog să o lăsaţi în scris.

Mai departe, tot la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, domnul deputat Vlad Sergiu Cosmin, de la Grupul USR, are o interpelare adresată domnului secretar de stat.

Domnule secretar de stat, vă rog să o lăsaţi şi pe aceasta colegului nostru.

Mergem mai departe.

La Ministerul Finanţelor Publice şi la Ministerul Economiei - doamna deputat Intotero. Ministerul Finanţelor solicită amânare.

Domnul Pîrjol este prezent?

Domnule Pîrjol, vă rog, pe scurt.

Doamna deputat este în bancă şi vă rog să îi comunicaţi integral răspunsul.

Domnul Emil-Răzvan Pîrjol (secretar de stat, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri):

Mă numesc Răzvan Pîrjol, sunt secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

Stimată doamnă deputat Natalia Intotero,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 2568B din 27 noiembrie 2019, având ca obiect "Măsuri de susţinere pentru mediul privat", vă comunicăm următoarele.

Programul de guvernare lansat de Guvernul condus de domnul prim-ministru Ludovic Orban prevede tranziţia de la modul economic actual, bazat exclusiv pe creşterea consumului, fără realizarea de investiţii necesare creşterii economiei şi implicit a asigurării sustenabilităţii cheltuielilor publice la un model economic care să stimuleze dezvoltarea economică a ţării, pe bază de investiţii publice şi private, prin creşterea competitivităţii şi productivităţii, având ca obiect prioritar diminuarea dezechilibrelor economice.

Una dintre măsurile prioritare, sub aspect legislativ, constă în abrogarea în regim de urgenţă a prevederilor nocive pentru economie, din O.U.G. nr. 114/2018, modificat ulterior prin O.U.G. nr. 19/2019, după cum urmează: prevederile legate de domeniul energiei, taxarea în domeniul energiei, de asemenea, plafonarea preţului la care vând producătorii energia electrică şi gazul natural către consumatori; prevederile referitoare la supraimpozitarea sectorului financiar-bancar; prevederile şi-au modificat cadrul general de existenţă şi funcţionarea Pilonului II de pensii; prevederile privind suprataxarea în domeniul comunicaţiilor; prevederile legate de Fondul de Dezvoltare şi Investiţii.

Cu toate acestea, facilităţile pentru sectorul construcţiilor, prevăzute în O.U.G. nr. 114/2018 vor fi însă menţinute pentru a nu accentua dezechilibrele deja existente pe piaţa forţei de muncă în acest domeniu.

Evaluarea impactului economic, social şi de mediu pe care propunerile legislative îl au asupra IMM-urilor se va realiza prin aplicarea testului IMM, asigurându-se, astfel, un mediu legislativ favorabil iniţierii şi dezvoltării afacerilor mici şi mijlocii. Acest test este realizat conform legii de către iniţiatorul proiectului de act normativ, prin efectuarea unui sondaj în rândul IMM-urilor, cu privire la potenţialele efecte nedorite ce pot apărea în activitatea lor, prin introducerea reglementărilor nou propuse.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Îi daţi doamnei deputat răspunsul integral.

Domnul Emil-Răzvan Pîrjol:

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Deci, pe scurt prezentaţi, partea scrisă i-o comunicaţi doamnei deputat, pentru că mai aveţi un răspuns.

Următoarea interpelare - vă rog să rămâneţi - adresată tot de doamna deputat Natalia Intotero: "Viitorul Programului Start-up Nation".

Foarte pe scurt, după care să-i prezentaţi doamnei deputat răspunsul integral.

Domnul Emil-Răzvan Pîrjol:

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 2569B din 27 noiembrie 2019, având ca obiect "Viitorul Programului Start-up Nation România", vă comunicăm următoarele.

Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, prin Direcţia de Antreprenoriat şi Programe pentru IMM, acordă ajutoare de minimis, în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare.

Totodată, vă informăm că vom întreprinde toate demersurile pentru ca Programul "Start-up Nation" România să se deruleze în cele mai bune condiţii, după aprobarea Legii bugetului de stat şi alocarea creditelor de angajament şi bugetare necesare implementării schemelor de minimis prevăzute în cadrul programelor naţionale.

De asemenea, vă comunicăm faptul că Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri organizează, anual, prin Direcţia de Antreprenoriat şi Programe pentru IMM, un comitet consultativ pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, art. 25 alin. (4) privind înfiinţarea Comitetului consultativ pentru dezvoltarea IMM-urilor.

Comitetul consultativ pentru dezvoltarea IMM-urilor este organizat în vederea identificării şi dezbaterii problemelor din sectorul IMM, pentru elaborarea de recomandări necesare dezvoltării acestui sector, având rol consultativ în aprobarea programelor şi măsurilor de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. În cadrul acestui comitet consultativ, din care fac parte toate organizaţiile guvernamentale şi nonguvernamentale relevante, implicate în sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor, se propun şi se supun la vot atât procedurile de implementare ale programelor care urmează a fi implementate, cât şi grilele de punctaj aferente înscrierilor online, în funcţie de strategia de dezvoltare a IMM-urilor, precum şi a priorităţii de dezvoltare a economiei. Aceste grile şi proceduri vor fi postate transparent în dezbatere publică, anterior întrunirii consiliului consultativ, astfel încât să poată fi analizate şi centralizate toate propunerile de modificări primite din partea mediului de afaceri.

Totodată, în vederea îmbunătăţirii Programului "Start-up Nation România", toate propunerile de modificări venite din partea mediului de afaceri vor fi discutate în cadrul unor consultări publice, atât la Bucureşti, cât şi în teritoriu, urmând a fi supuse dezbaterii consiliului consultativ şi ulterior operate în cadrul procedurii de implementare a programului.

De asemenea, vă informăm faptul că preconizăm lansarea Programului "Start-up Nation România" în primul trimestru al anului 2020, după parcurgerea tuturor etapelor procedurale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulţumesc.

Vă rog să-i daţi doamnei deputat şi răspunsurile scrise.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Am finalizat aici. Pentru celelalte interpelări Guvernul a solicitat amânarea.

Declar şedinţa închisă.

Seară bună!

Ședinţa s-a încheiat la ora 17,15.