|
|
Domnul Ludovic Orban - prim-ministrul Guvernului României: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Guvernul a luat decizia de a îşi angaja răspunderea pe Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020 dintr-un motiv pe care vreau să-l mai repet, deşi am declarat în repetate rânduri în faţa presei. Obiectivul nostru este ca Proiectul de lege a bugetului de stat şi Proiectul de lege a bugetului asigurărilor sociale de stat să fie adoptate până în data de 31 decembrie. Trebuie să curmăm această practică în care sunt încălcate legi - vă readuc aminte Legea finanţelor publice, Legea nr.500, conform căreia Guvernul are obligaţia de a înainta Proiectul de lege a bugetului de stat şi Proiectul de lege privind bugetul asigurărilor sociale de stat Parlamentului până în data de 15 noiembrie. Este vital pentru buna funcţionare a economiei româneşti, a instituţiilor publice, a autorităţilor locale şi, până la urmă, este vital pentru fiecare cetăţean român să cunoască foarte clar ce se va întâmpla pe anul viitor. Firmele să-şi facă un plan de afaceri, autorităţile locale să poată să-şi adopte bugetele. De asemenea, instituţiile publice să ştie foarte bine cum să-şi planifice toate activităţile, cheltuielile publice. De asemenea, proiectele de investiţii noi să nu fie blocate, pentru că se ştie foarte clar că până la adoptarea Legii bugetului de stat şi până la adoptarea bugetelor locale nu se poate demara niciun obiectiv nou de investiţii şi nu se pot decât continua investiţiile începute în anul sau în anii anteriori. De asemenea, orice cetăţean trebuie să ştie, indiferent că este om de afaceri, angajat în mediul privat, angajat în sectorul public, om aflat la vârsta de pensionare, trebuie să ştie la ce venituri se poate aştepta în cursul anului 2020. Este un obiectiv extrem de important, la care ţinem în mod deosebit. Pentru a putea facilita realizarea acestui obiectiv, ştiindu-se foarte bine că nu se poate adopta în Guvern şi trimite spre dezbatere şi aprobare Parlamentului Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale fără să intre în vigoare Legea privind aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe 2020, am decis să apelăm la această procedură, care ne poate garanta că această lege este adoptată într-un timp care să ne permită să putem să finalizăm procedura de adoptare în Guvern a Proiectului Legii bugetului de stat şi a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, astfel încât să avem timp ca aceste proiecte de legi să fie adoptate până la data de 31 decembrie. Cred că aţi constatat, din declaraţiile publice, dar şi din realitatea care este prezentată de Ministerul Finanţelor, de toate celelalte autorităţi, în cursul acestui an deficitul bugetar va depăşi procentul de 4% din produsul intern brut. Este clar că, urmare a acestui deficit bugetar pe anul 2019, trebuie să facem paşi spre a readuce deficitul bugetar în cadrul prevederilor stabilite în Tratatul Uniunii Europene, şi anume sub procentul de 3% din produsul intern brut. Acesta este obiectivul nostru. Sigur că acest obiectiv nu poate fi atins în cursul anului 2020. Vă readuc aminte că, pe lângă cheltuielile care au trebuit efectuate în cursul acestui an, anul viitor trebuie aplicată Legea pensiilor, trebuie aplicată Legea salarizării în sectorul public şi alte legi care generează cheltuieli suplimentare şi, din păcate, văd că în Parlament este o febrilitate foarte mare şi continuă să fie adoptate legi care generează cheltuieli pentru care nu există resurse bugetare, în condiţiile în care, v-o spun foarte limpede, suntem într-o situaţie extrem de dificilă. Gândiţi-vă că am construit această lege şi, implicit, toată construcţia bugetară în condiţiile în care aplicarea Legii pensiilor înseamnă cheltuieli de 16 miliarde în plus, ca să nu vă mai evidenţiez şi toate celelalte categorii de cheltuieli, în condiţiile în care am menţinut alocarea procentului de 2% din produsul intern brut conform angajamentelor pe care le-am luat la nivelul NATO, cheltuieli pentru apărare, în condiţiile în care am încercat să creştem un pic cheltuielile pentru educaţie, în condiţiile în care am construit bugetul fără să afectăm cheltuielile pentru investiţii, chiar să încercăm să mărim un pic cheltuielile pentru investiţii, în măsura în care va fi posibil. V-o spun limpede, să ştiţi, bugetul României pe 2020 nu mai suportă nicio nouă cheltuială suplimentară. Orice cheltuială suplimentară, care este rezultatul adoptării unor legi, va duce la creşterea deficitului sau la imposibilitatea de a efectua cheltuieli vitale pentru dezvoltarea economică a României, finanţarea obiectivelor de infrastructură, cheltuieli vitale pentru dezvoltarea localităţilor, cheltuielile finanţate pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală. De asemenea, va crea probleme mari, inclusiv pentru absorbţia fondurilor europene datorită capacităţii reduse de cofinanţare care există la nivelul instituţiilor publice, în special la nivelul autorităţilor publice locale. V-am spus lucrurile astea ca să reflectaţi, poate, când vor mai veni proiecte de legi, indiferent de cine sunt iniţiate ele, să vă gândiţi că este aproape imposibil să mai continuăm cu acest sistem în care venim cu proiecte de legi fără să identificăm sursele de finanţare care să genereze nişte facilităţi şi nişte drepturi. Am văzut, de exemplu, că a trecut de Comisia de muncă o revenire la sistemul de calcul al pensiilor pentru cadrele militare raportate la salariul brut, şi nu la salariul net. Am rămas chiar interzis, în condiţiile în care Guvernul PSD a fost cel care, dându-şi seama că nu este normal ca aceste pensii să fie calculate la salariul brut, a dus nivelul pensiilor la salariul net, să văd că a fost o mare veselie şi că toată lumea a susţinut revenirea la sistemul de calcul al pensiilor raportat la salariul brut. Vă citesc doar câteva elemente importante din proiectul de lege. Ne propunem pentru anul 2020 un deficit de 3,6 din produsul intern brut, iar pentru anul 2021 un deficit de 3,34, evident, obiectivul fiind acela ca în anul 2022, cel târziu, să putem să reducem deficitul sub 3%, astfel încât să respectăm prevederile Tratatului. Nu este posibil ca în momentul de faţă, fără să aplici măsuri de austeritate, care pot să ducă la o comprimare economică, să reduci deficitul dintr-o dată. Au încercat alţii. Practic, reducerea deficitului trebuie să fie graduală, fără să fie afectate politicile economice, care să permită menţinerea unei creşteri economice, evident, chiar întărirea sustenabilităţii creşterii economice, bazată mai mult pe creşterea investiţiilor, pe creşterea competitivităţii, pe aplicabilitatea inovaţiei şi cercetării, decât pe stimulente artificiale de creştere a consumului, aşa cum s-au aplicat politicile, din păcate, în ultimii trei ani şi care, iată, în ce situaţii ne-au adus. În ceea ce priveşte plafonul cheltuielilor de personal. Pentru anul 2020 plafonul este prevăzut la 9,7, iar pentru 2021 vrem să reducem de la 9,7 din produsul intern brut la 9,4 din produsul intern brut. Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, pentru sfârşitul anului 2020 este de maximum 40% din produsul intern brut. Vă spun că este foarte dificil de respectat acest angajament, dar ne-am luat acest angajament, în condiţiile în care, hai să fim cinstiţi să ne uităm la costul finanţării deficitului bugetar şi la creşterea costului finanţării deficitului bugetar în ultimii doi ani de zile, o creştere constantă, care se vede, de altfel, şi în creşterea cheltuielilor pe care le avem în structura bugetului de stat privind serviciul datoriei publice. Gândiţi-vă că orice credit pe care îl luăm în condiţii împovărătoare, cu dobânzi care trebuie plătite, mai ales dacă e vorba de credite pe termen lung, de copiii noştri şi de părinţii noştri, practic, ne generează un cost al finanţării pe care va trebui să-l plătim toţi. În ceea ce priveşte plafonul pentru finanţările rambursabile contractate de unităţile sau subdiviziunile administrativ-teritoriale, a fost stabilit la suma de 1 200 000 000, iar plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate la suma de 1 300 000 000. De asemenea, plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern prin Ministerul Finanţelor Publice şi de către unităţile, respectiv subdiviziunile administrativ-teritoriale pentru anul 2020, este stabilit la 8 miliarde. Nu voi mai intra în prezentarea altor detalii din anexă, trec la amendamente. Au fost formulate 4 amendamente. Un amendament formulat de Grupul parlamentar al USR, care prevede ca plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, să fie de 3% în 2020 şi de 3% şi în anul 2021. Am respins acest amendament. Al doilea amendament a fost formulat de deputaţii şi senatorii ALDE: Andrei-Dominic Gerea, Varujan Vosganian - deputaţi, şi de senatorul Ion Popa, care prevede ca plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, în anul 2020, este de minus 3... 3,95%, iar în anul 2021 de 3,6%. De asemenea, nu am acceptat introducerea acestui amendament. Am acceptat două amendamente, care au fost formulate de domnul deputat PNL, Bogdan Huţucă, la art.3 alin.(5) prin derogare de la prevederile art.6 şi 7 din Legea nr.69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În anul 2020, plafoanele nominale ale cheltuielilor totale şi ale cheltuielilor de personal, stabilite potrivit dispoziţiilor art.29 alin.(1) lit.g) din aceeaşi lege, sunt cele prevăzute în anexa 1, şi evident, se prevede în anexa 1 creşterea... creşterea de la 78 338, 1 milioane, la suma de 78 792, 8 milioane bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale. Este un amendament pe care l-am acceptat ca urmare a faptului că am acceptat propunerea Asociaţiei Municipiilor şi a altor autorităţi locale. Pentru a întări autonomia locală şi sursele directe de venit la bugetul local să creştem de la 60 la 64% procentul din impozitul pe venit, care este alocat direct către bugetele locale. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
|
|
