|
|
Domnul Ludovic Orban (prim-ministrul Guvernului României): Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Când ne-am prezentat în faţa Parlamentului pentru a obţine votul de învestitură, ne-am angajat să corectăm Ordonanţa de urgenţă nr. 114, care a generat efecte nocive în foarte multe domenii din economia românească şi, de asemenea, efecte nocive în societate. Proiectul de lege stipulează corectarea prevederilor legate de domeniul energetic, din domeniul financiar-bancar, din domeniul comunicaţiilor, din domeniul fondurilor private de pensii. De asemenea, cuprinde o serie de măsuri, exact cum cuprindea şi Ordonanţa de urgenţă nr. 114, în mai multe domenii de activitate - de la chestiuni legate de sporuri până la chestiuni care sunt legate de diferite tipuri de reglementări privitoare la cheltuielile care se efectuează în bugetul de stat la momentul Ordonanţei nr. 114, privitoare la bugetul pe 2019, în legea pe care noi am propus-o Parlamentului, privitoare la 2020. Daţi-mi voie să vă spun pe scurt. Privitor la domeniul energiei, se ştie foarte clar că, după ce România trecuse la liberalizarea pieţei energiei electrice şi gazului, Ordonanţa de urgenţă nr. 114 a revenit la sistemul preţului reglementat pentru consumatorii vulnerabili, consumatorii captivi, consumatorii casnici, impunându-se producătorilor un preţ de vânzare atât pentru energie electrică, cât şi pentru gazul natural. Revenirea la o piaţă liberă în domeniul energiei electrice şi în domeniul gazului natural nu se va produce imediat, de la 1 ianuarie, ci se va produce cu o perioadă de tranziţie care să permită revenirea în bune condiţii la fixarea preţurilor pe piaţă şi care, de asemenea, să ne permită timpul, ca Guvern, să asigurăm reglementarea privitoare la susţinerea consumatorului vulnerabil. Se ştie că este o problemă care grevează de mult timp şi pe care niciun guvern n-a rezolvat-o până astăzi. De exemplu, de preţul reglementat şi la energie electrică şi la gaz natural nu beneficiază doar categoriile vulnerabile, care au venituri mici, ci beneficiază toţi cetăţenii români. Ceea ce ne dorim prin reglementarea modului de protecţie a consumatorului vulnerabil este să direcţionăm resursele către acei cetăţeni români care într-adevăr au nevoie de sprijin, din cauza veniturilor mici pe care le înregistrează. În perioada de tranziţie, până la revenirea la un sistem liberalizat de fixare a preţului energiei electrice şi a gazului natural, ne-am asumat răspunderea să venim cu legislaţia care să reglementeze situaţia consumatorului vulnerabil. De asemenea, am desfiinţat taxa de 2%, care era pusă pentru companiile din energie şi care a generat efecte extrem de negative. Vă dau, aşa, un singur exemplu. Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Domeniul Energiei, deşi ştia că noi ne angajăm răspunderea pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 114, în calculul tarifelor de distribuţie şi transport a inclus această taxă, consecinţele fiind, evident, creşterea costului pentru transport şi pentru distribuţie şi, ca atare, creşterea preţului pentru consumatorul final. Cu siguranţă că după adoptarea acestei legi nu mai au un astfel de temei şi pot să recalculeze tarifele de transport şi de distribuţie, fără a include taxa de 2% care a fost impusă firmelor din energie, de la producător, firme de transport, firme de distribuţie şi firme de furnizare. În ceea ce priveşte Pilonul 2 de pensii, practic abrogăm acele prevederi care obligau administratorii fondurilor de pensii să-şi majoreze capitalul social raportat la suma pe care o administrează din contribuţiile de pensii, prevederi care practic ar fi făcut aproape imposibilă continuarea activităţii acestor companii care administrează fondurile de pensii, pentru că nu ar fi avut capacitatea să obţină resursele financiare pentru a face această majorare de capital, şi consecinţa ar fi fost retragerea de pe piaţă, iar fondurile de pensii ar fi rămas fără administratori. Adică banii fiecăruia dintre cetăţenii care fac parte din populaţia activă şi care contribuie la Pilonul 2 de pensii ar fi rămas fără companii specializate care să administreze fondurile de pensii respective, cu consecinţe extrem de negative în ceea ce priveşte plasarea acestor bani în plasamente care să producă randamente şi care să înmulţească banii care sunt în contul personal al fiecărui contribuabil la Pilonul 2 de pensii. Evident că, şi în domeniul comunicaţiilor, şi în domeniul financiar-bancar, am optat pentru a abroga prevederile care au afectat negativ pieţele respective şi companiile din domeniu. De asemenea, am reglementat situaţia Fondului de Dezvoltare şi Investiţii. Readuc aminte pe scurt că prin intermediul Ordonanţei de urgenţă nr. 114 s-a inventat un mecanism prin care, fără să existe articol bugetar, fără să existe resursă la buget, decât aşa-zise împrumuturi din Trezorerie, care sunt contractate de Comisia de Strategie şi Prognoză, comisie specializată, cum îi spune numele, pentru prognoză şi strategie, nu pentru derularea unor programe de investiţii sau pentru administrarea parteneriatelor public-privat, aşa cum era prevăzut prin intermediul Ordonanţei de urgenţă nr. 114. Practic reglementăm situaţia în felul următor. Acolo unde nu s-au semnat contracte, evident, ele nu vor mai fi finanţate. La fel, în cazul contractelor semnate, în care nu s-au efectuat lucrări şi nu s-au acordat avansuri. Iar acolo unde sunt contracte unde s-au acordat avansuri şi s-au efectuat lucrări pe contractele respective, evident, admitem mecanismul de decontare a sumelor prin rambursarea cheltuielilor efectuate din împrumutul de la Trezorerie, pe o perioadă de 20 de ani, pentru sumele cheltuite, urmând ca restul finanţării să fie problema autorităţii locale. Eventual, dacă vom avea, în perspectivă, un alt Program Naţional de Dezvoltare Locală, continuarea investiţiei să se facă dintr-un eventual PNDL 3. Vă spun că s-au depus o serie de amendamente. Iniţial, propunerea noastră, în lege, privitoare la sporurile pentru condiţii deosebite, condiţii vătămătoare, iniţial, opţiunea noastră a fost aceea de a merge pe un spor în cuantum fix. Pentru că expunerea la condiţiile vătămătoare, a angajaţilor, în caz că există aceste condiţii vătămătoare sau condiţii deosebite, expunerea este egală, indiferent de salariul pe care îl încasează angajatul instituţiei publice care beneficiază de spor. Aşa ni s-a părut corect. Aici, în schimb, din cauză că această lege se adoptă în cadrul aceleiaşi proceduri de angajare a răspunderii Guvernului, afectează bugetul de stat şi Legea plafoanelor, pe de o parte. Pe de altă parte, acest spor, dat în vechiul sistem, cu 15% raportat la salariul brut, a făcut parte din contracte colective la nivel de ramură şi ar însemna, dacă schimbăm modul de acordare a sporului, să afectăm contracte colective semnate la nivel de ramură. Am acceptat amendamentul care a fost formulat, şi anume acela de a continua acordarea acestui spor - de condiţii deosebite, de condiţii vătămătoare, de condiţii deosebit de grele - indiferent cum se numeşte el, în forma în care a fost acordat şi pe anul 2019, şi anume 15% din salariul brut pe care îl înregistrează fiecare angajat al instituţiilor publice. Evident, cuantumul sporului va fi la nivelul cuantumului care a fost acordat la nivelul lunii decembrie 2019. De asemenea, am acceptat un amendament - ştiţi că în această lege am prorogat cu un an de zile aplicarea prevederilor prin care se acordă medicilor veterinari suma stabilită prin lege. În urma analizei bugetului Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi mai ales a faptului că a existat un succes al preşedintelui ANSVSA, care a obţinut decontarea a 15 milioane de euro, din bugetul Uniunii Europene, pentru despăgubirea acordată pentru cei afectaţi de pesta porcină, a existat un supliment de fonduri care ne permite ca după 1 iulie să putem acorda aceste sume de bani către medicii veterinari, aşa cum prevede legea. Ca atare, am scos din lege, am acceptat amendamentul prin care s-a eliminat articolul care prevedea prorogarea până la data de 1 ianuarie 2021. De asemenea, am acceptat un amendament formulat de cei de la USR, care are un temei destul de serios, şi anume prorogarea termenului de intrare în vigoare a prevederilor din art. 200, cred, din Codul administrativ, privitoare la indemnizaţiile, pensiile speciale pentru primar, viceprimar, pentru aleşii locali. (Aplauze.) Gândiţi-vă că... (Aplauze.)... avem aici două temeiuri. 1. Ordonanţa de urgenţă privind Codul administrativ este supusă controlului constituţional care a fost declanşat în urma atacării la Curtea Constituţională, de către Avocatul Poporului, a Ordonanţei de urgenţă în ansamblul ei. 2. În Camera Deputaţilor se află în dezbatere un proiect de lege care... - am înţeles că s-a adoptat un raport în comisia sesizată în fond, prin care se desfiinţează toate formele de pensii speciale, de diferite forme de plată. Ca atare, atâta timp cât nu avem garanţia că actul normativ, Ordonanţa de urgenţă privind Codul administrativ, care reglementează această problemă, nu este considerată constituţională şi atâta timp cât se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor un proiect de lege care poate să abroge articolul privitor la pensii speciale, decizia noastră este aceea de a accepta amendamentul formulat de colegii de la USR şi de a... practic, de a aplica prevederile de la 1 ianuarie 2021, adică a proroga intrarea în vigoare a proiectului de lege. În cuprinsul legii, de asemenea, trebuie să vă prezint câteva măsuri care sunt măsuri care vizează îndreptarea unor chestiuni care nu sunt în regulă. Practic, am introdus în proiectul de lege o interdicţie de a cumula salariul obţinut într-o instituţie publică cu pensia care este acordată, evident, pensia, tot de sistemul public de pensii sau de alte forme de pensii. Sigur că aici am acceptat amendamente, ca să arătăm că nu suntem lipsiţi de realism şi cunoaştem şi noi situaţiile care există, deşi aceste situaţii ar trebui să înceteze. Am acceptat un amendament privitor la anumite excepţii pe care să le facem. În învăţământul preuniversitar, în special în şcolile din mediul rural, sunt situaţii în care nu există cadre didactice - învăţători, profesori - care, în cazul în care am interzice ca aceste cadre didactice, care sunt pensionari, să nu mai predea copiilor, practic am putea lăsa clase din multe localităţi din mediul rural fără profesori. Ca atare, am acceptat, pentru învăţământul preuniversitar, această excepţie. De asemenea, am acceptat o situaţie, iarăşi, de foarte mult bun-simţ, privitoare la excepţia acordată asistenţilor personali ai persoanelor cu dizabilităţi. Sunt situaţii în care membri ai familiei, care sunt cu pensionare pentru limită de vârstă, chiar se ocupă de membri ai familiei, şi care, dacă am fi introdus această incompatibilitate, practic am fi putut lăsa persoane cu dizabilităţi fără asistenţi personali care să aibă grijă de ele. De asemenea, am acceptat o excepţie privitoare la anumite companii şi societăţi. Vă dau câteva exemple, ca să înţelegeţi. La CFR SA, la CFR Călători şi la CFR Marfă există foarte mulţi mecanici de locomotivă şi personal angajat în mişcare - să nu le zicem acari, personalul care se ocupă de dirijarea traficului - care sunt angajaţi prin cumul, pentru că din cauza modului în care a fost tratată calea ferată în ultimii ani de zile, mulţi ani de zile, nu mă refer numai la Guvernul care a fost, din cauza salariilor destul de mici care au fost acordate, nu a existat posibilitatea asigurării funcţiilor respective decât de către personal cumulard. Dacă aplicăm, de exemplu, în CFR SA, în CFR Călători şi în CFR Marfă, această prevedere, ca, de asemenea, în industria de apărare, unde există multe persoane care cumulează pensia cu venitul, înseamnă că, practic, de exemplu, în calea ferată, am putea să nu asigurăm mersul trenurilor în conformitate cu programarea, din cauza absenţei mecanicilor de locomotivă, care sunt vitali. Fără mecanic de locomotivă trenul nu merge. De asemenea, am introdus în lege ca de la 1 ianuarie să înceteze toate contractele prin detaşare din mediul privat în mediul public. A existat o practică ca în instituţiile publice să fie angajaţi prin detaşare oameni care fuseseră angajaţi în organizaţii neguvernamentale, în companii private, care pur şi simplu erau detaşaţi fără niciun concurs, fără o testare a capacităţilor lor, dacă au sau nu posibilitatea, calităţile, pregătirea profesională să exercite funcţia publică respectivă. Pur şi simplu au fost detaşaţi din privat, încălcându-se obligaţia ca funcţiile publice totuşi să fie ocupate prin concurs sau măcar să fie ocupate prin detaşare sau prin transfer, de la alte instituţii publice, de către oameni care au exercitat funcţia publică şi despre care există clar o evaluare privitoare la capacitatea girării funcţiilor publice. Deci, de la 1 ianuarie, practic tuturor celor care sunt astăzi angajaţi în sistemul public, prin detaşare din sistemul privat, li se încheie contractul. Cu o singură excepţie, notabilă, şi anume - am şi făcut această excepţie, am acceptat un amendament - este vorba de personalul Ministerului Afacerilor Externe. Evident că le-am dat un timp, până la 31 august, să-şi reglementeze problema, să ocupe funcţiile cu oameni angajaţi în sistemul public. Dar, la ora actuală, din personalul misiunilor diplomatice, aproape 50% sunt angajaţi prin detaşare din sistemul privat. Am fi lăsat misiunile diplomatice fără personal. Evident că nu acceptăm o lungă perioadă de timp să persiste acest mecanism. Am dat un timp Ministerului Afacerilor Externe, de a ocupa toate funcţiile prin concursuri organizate, astfel încât în toate misiunile diplomatice să avem angajaţi care sunt efectiv angajaţi, care sunt oameni care pot să gireze în cele mai bune condiţii misiunile pe care le desfăşoară. De asemenea, am mai făcut o excepţie privitoare la cumulul pensiei cu salariul, mi-am adus aminte, la Școala Superioară de Aviaţie Civilă, unde din douăzeci şi ceva de angajaţi, optsprezece sunt pensionari, şi la Academia Română. Cred că această minimă formă de respect faţă de acest înalt for al naţiunii române... am permis, dar şi acolo, pe o perioadă limitată. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
|
|
