Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,26.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Este 8,30.

Declar deschisă şedinţa noastră consacrată declaraţiilor politice.

Pentru început îl invit pe colegul nostru, Cătălin-Constantin Zamfira, de la PSD.

Se pregăteşte domnul Dănuţ Bica, PNL.

De la PSD au depus în scris: Cornel Itu, Cristina Dinu, Eugen Bejinariu, Petru-Bogdan Cojocaru, Laurenţiu Nistor, Natalia Intotero, Călin-Vasile Matei, Viorel Stan, Eliza Ştefănescu, Ciprian Şerban, Claudiu Ilişanu, Daniela Oteşanu, Alina Tănăsescu, Angel Tîlvăr.

Şi de la PNL au depus în scris: Florin Roman, Viorica Cherecheş, Florin Stamatian, Antoneta Ioniţă şi Claudiu Răcuci.

Îl invit pe domnul Zamfira.

Domnule Zamfira, vă rog.

Şi se pregăteşte, repet, domnul Dănuţ Bica, PNL.

Domnul Constantin-Cătălin Zamfira:

Bună dimineaţa, dragi colegi deputaţi.

Mă aflu astăzi în faţă dumneavoastră pentru a saluta decizia judecătorilor Curţii Constituţionale prin care s-a stabilit că există un conflict juridic de natură constituţională în ceea ce priveşte desemnarea lui Ludovic Orban pentru o nouă funcţie de premier.

Vă spun din start că sunt surprins de declaraţiile lui Klaus Iohannis şi nu înţeleg de ce preşedintele, care ar trebui să fie al tuturor românilor, şi nu doar al liberalilor, a decis să certe PSD pentru că a sesizat CCR-ul! Ce aţi fi vrut? Să stăm cu mâinile în sân şi să tolerăm o situaţie politică aberantă?

Nu cred că mai sunt vremurile în care să ne jucăm de dragul politicii, cu tot felul de negocieri şi nominalizări despre care se ştie din start că vor fi refuzate de o majoritate pe care PNL nu o are.

Avem probleme mai arzătoare: o epidemie care ne bate la graniţe şi o strategie pe sănătate cu care nu ne putem juca şi nu o putem amâna până se decide preşedintele pe cine place mai mult şi cine ar putea să îl ajute mai mult să îşi îndeplinească visul pentru a organiza anticipatele.

Se vorbeşte despre o sfidare fără precedent, cu atât mai mult cu cât, în aceste zile, România are nevoie de acţiune politică responsabilă, şi nu de politicieni care să o aducă mai adânc în criză şi instabilitate. De aceea, PSD nu îl mai vrea pe Ludovic Orban şi guvernul său demis la butoane, tocmai pentru că situaţia actuală necesită profesionişti şi oameni capabili care îşi pot asuma decizii bune pentru ţară.

Cred că obsedaţi de putere sunt exact cei care nu acceptă să plece de la Palatul Victoria, chiar şi după înfrângerea zdrobitoare şi după votul dat chiar în această sală.

Guvernul Orban a pierdut legitimitatea de a guverna, şi cu toate acestea încă se agată de clanţa uşii, în speranţa că mai pot sta încă la Guvern.

Klaus Iohannis şi-a dorit atât de mult anticipate, iar acum, după decizia CCR, a ajuns să se resemneze şi să recunoască faptul că şansele pentru organizarea acestora au scăzut sub 50%.

Cred că nu mai avem timp de bâlbe şi de strategii politice făcute anume pe placul preşedintelui şi PNL-ului. Klaus Iohannis şi Ludovic Orban, cu Guvernul său de 25 de ordonanţe pe noapte, sunt cei care acum ar trebui să îşi asume prelungirea crizei politice.

Ştiu că domnului Iohannis îi ia destul de mult timp să vină cu unele decizii, dar când ţara se confruntă cu o problemă de sănătate publică extrem de gravă, cât trebuie să aşteptăm până când preşedintele ar putea să desemneze un nou candidat pentru funcţia de premier?

Vă mulţumesc pentru răbdarea cu care m-aţi ascultat.

Vă doresc o zi bună şi decizii înţelepte!

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit, în continuare, pe domnul Dănuţ Bica.

De la Grupul USR se pregăteşte domnul Popescu Nicolae.

Domnul Dănuţ Bica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică pe care o voi prezenta astăzi se intitulează "Green Deal reprezintă o şansă pe care România nu are voie să o rateze!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

De mult prea mulţi ani mare parte dintre politicienii români au tendinţa de a se implica în dispute pe teme mărunte, unele de-a dreptul sterile, în timp ce câteva dintre problemele de importanţă majoră, care produc modificări structurale în economia şi societatea europeană, sunt total ignorate.

Cu toţii recunoaştem că avem datoria să găsim acele soluţii şi să punem în practică acele politici prin care să eliminăm cât mai curând decalajele de dezvoltare dintre România şi statele avansate din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, deşi în ultimele trei decenii ţara noastră a înregistrat progrese importante în plan economic şi social, multe dintre reformele necesare pentru construirea unui stat demn de Europa secolului XXI nu au fost încă implementate.

Vrem sau nu să recunoaştem, în cadrul Uniunii Europene, noi, românii, mergem în destule domenii pe contrasens, riscând să provocăm coliziuni dureroase. În acest sens, atenţia acordată protejării mediului înconjurător reprezintă, poate, exemplul cel mai semnificativ. Astfel, în timp ce statele dezvoltate elimină autovehiculele poluante, în România administraţiile locale, conduse în bună parte de PSD, risipesc milioane de euro pe autobuze diesel cu emisii extrem de nocive pentru aerul respirat de oameni, mai ales în marile oraşe.

În vreme ce europenii sunt în plin proces de abandonare a producţiei de energie prin arderea cărbunilor, noi tratăm cu nepăsare potenţialul enorm de producere a energiei regenerabile pe care îl are ţara noastră. Nivelul de poluare a apei, gestionarea deşeurilor şi calitatea alimentelor sunt alte domenii la care suntem, practic, corigenţi.

În contextul actual, Green Deal, Pactul ecologic european prezentat de noua Comisie Europeană, poate să reprezinte o şansă uriaşă pentru România. Acesta este un pachet de măsuri prin a căror implementare Europa se va transforma, până în anul 2050, în primul continent neutru din punct de vedere climatic, ca urmare a realizării tranziţiei către o economie verde şi durabilă, prin limitarea utilizării cărbunelui, a gazelor naturale, a petrolului şi, implicit, a motoarelor pe bază de combustie. Green Deal îşi propune să modifice radical sectoarele energetic, de transport, agricultura şi industria europeană.

Ţara noastră se situează pe locul trei, după Polonia şi Germania, în privinţa fondurilor nerambursabile alocate prin acest program, sumele respective urmând a fi utilizate pentru realizarea de investiţii publice şi private, astfel încât calitatea vieţii românilor să o ajungă din urmă pe cea a cetăţenilor din statele dezvoltate. Mai mult decât atât, raportorul Parlamentului European pentru Green Deal este un român, europarlamentarul liberal Siegfried Mureşan, ceea ce reprezintă încă un plus pentru noi.

Din păcate, astăzi, la nivel naţional, nu suntem deloc pregătiţi să profităm imediat de avantajele acestui program. Guvernele PSD au lăsat în urmă o structură instituţională construită greşit şi ineficace, care trebuie reformată rapid. De asemenea, trebuie elaborate urgent planuri strategice care să conducă aceste finanţări exact acolo unde este cea mai mare nevoie pentru ca ţara noastră să se dezvolte durabil.

Green Deal reprezintă o şansă pe care România nu are voie să o rateze! Sunt convins că Guvernul liberal care va fi învestit după viitoarele alegeri parlamentare va şti să fructifice integral oportunităţile oferite de Pactul ecologic european.

Vă mulţumesc.

Dănuţ Bica, deputat al PNL de Argeş.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul Popescu Nicolae.

Se pregăteşte, de la Grupul PMP, domnul Alexandru Teacă.

De la Grupul PMP au depus în scris: Emil Paşcan, Costin-Sebastian Moise, Doru-Petrişor Coliu.

Vă rog, domnule coleg.

Domnul Nicolae-Daniel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Astăzi voi vorbi despre ceea ce ar trebui să fie prioritatea 0 în procesul dezvoltării agricole şi economice a României şi a regiunilor sale, şi anume cadastrarea proprietăţilor prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară 2015-2023. Este, pe bună dreptate, cel mai mare proiect de acest gen din ultimii 150 de ani, obiectivul acestuia constând în măsurarea şi înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor din România - case şi terenuri - în sistemul integrat de cadastru şi publicitate.

Motivele care stau la baza acestui program sunt procentul redus de înregistrare a proprietăţilor pe tot teritoriul României, ceea ce duce la blocarea investiţiilor publice şi private, dificultăţile mari în ceea ce priveşte tranzacţionarea proprietăţilor pe piaţă şi accesarea creditelor, ceea ce face ca piaţa imobiliară din mediul rural, de exemplu, să fie lipsită de amarnică şi de perspective.

În mediul urban, lipsa unei situaţii reale cu privire la evidenţa proprietăţilor face dificilă realizarea de planuri de urbanism general corecte şi actualizate, pe baza cărora să se realizeze planificarea spaţială a dezvoltărilor locale şi să fie emise autorizaţiile lucrărilor de construcţii.

Iacă de ce problemele care mi-au fost semnalate în cadrul audienţelor şi vizitelor din teritoriu şi pe care le-am adus la cunoştinţa Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei trebuie tratate cu maximă seriozitate şi rezolvate. Printre acestea, amintesc refuzul multor firme de cadastru de a întreprinde lucrări cadastrale în mai multe zone cu dificultate ridicată, din cauza sumelor mici acordate prin program, sau - aş mai aminti - blocajele ce intervin la nivelul lucrărilor cadastrale, ca urmare a litigiilor aflate pe rol sau a hotărârilor judecătoreşti de blocare a cărţilor funciare.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule Ion Ştefan, ministrul lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei,

Trebuie să dinamizăm acest proces de înregistrare sistematică a proprietăţilor, prin rezolvarea problemelor cu care se confruntă cei implicaţi în implementarea acestui program în teritoriu.

Vă rog să ascultăm aceste probleme de la cei care le semnalează şi să găsim împreună o soluţie de rezolvare, legislativă sau prin politici publice.

Vă rog să vă asiguraţi că există o bună colaborare dintre autorităţile de la nivel central - în speţă, Ministerul Lucrărilor Publice şi ANCPI - şi cele de la nivel local, în vederea depăşirii barierelor care blochează procesul de cadastrare a proprietăţilor.

Rolul nostru, al parlamentarilor, este de a facilita, de a susţine şi de a încuraja acest dialog, şi este unul esenţial.

Vă invit să nu-l irosim şi să nu-l ignorăm.

Vă mulţumesc.

Nicolae-Daniel Popescu, deputat al USR, Diaspora.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe colegul nostru, domnul Alexandru Teacă.

Se pregăteşte, de la Grupul minorităţilor naţionale, Ovidiu Ganţ.

Domnul Alexandru Teacă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Politicile responsabile din domeniul gazelor naturale. Zona Întorsura Buzăului din judeţul Covasna, prioritate naţională în reţeaua de gaze naturale".

Extinderea reţelei de gaze naturale reprezintă un obiectiv strategic al Partidului Mişcarea Populară, iar România are nevoie de politici responsabile care să răspundă interesului naţional, pentru a-şi valorifica resursele de gaze naturale.

În acest context trebuie ca aceste reţele de gaze naturale să fie eligibile pentru finanţare din fonduri europene în exerciţiul financiar 2021-2027.

De asemenea, ministrul economiei, energiei şi mediului de afaceri a precizat că exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră ar putea începe peste doi ani, deci în anul 2022.

Pe de altă parte, domnul preşedinte Traian Băsescu a declarat recent că proiectul lansat de Comisia Europeană drept cel mai ambiţios pachet de măsuri care ar trebui să le permită cetăţenilor şi întreprinderilor din Europa să beneficieze de tranziţia către o economie verde şi durabilă, reducerea poluării şi protejarea mediului - denumit Pactul Ecologic European - este însoţit şi de cea mai proasta veste: 2050 va fi ultimul an în care se vor putea utiliza gaze în România.

În acest context european, este evidentă urgenţa atât a exploatării resurselor din Marea Neagră, cât şi a extinderii reţelelor de gaze naturale. Iar în procesul de extindere, aşa cum am mai arătat şi în altă declaraţie politică, zona Întorsura Buzăului din judeţul Covasna trebuie să fie un obiectiv prioritar. Aici, în zona depresionară Buzăul Ardelean, Întorsura Buzăului este localitatea cunoscută ca fiind unul dintre polii frigului din România, fapt ce a condus la renumele de "Mica Siberie a României".

Accesul instituţiilor şi al populaţiei din această zonă la resursele de gaze naturale ar contribui la un confort sporit, la îmbunătăţirea vieţii locuitorilor.

Mai mult, lansarea Pactului Ecologic European este o nouă provocare la care trebuie să reacţionăm rapid. Conform domnului preşedinte Traian Băsescu, ar trebui să cheltuim 150-200 de miliarde, să facem locuri de muncă, să înlocuim sursa de energie.

Aşadar, este imperios necesară elaborarea inclusiv a unei strategii pe termen lung care să vizeze înlocuirea acestei surse de energie.

Solicit pe această cale Guvernului prezentarea cu celeritate a tuturor măsurilor întreprinse la nivel naţional, în vederea extinderii reţelelor de gaze naturale şi criteriile pe baza cărora sunt stabilite priorităţile.

Deputat al PMP de Covasna, Alexandru Teacă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe Ovidiu Ganţ.

Se pregăteşte doamna Alina Teiş.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Doresc să vă prezint o declaraţie cu privire la comemorarea a 75 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS.

În luna ianuarie 2020, germanii din România au comemorat 75 de ani de la această tragedie, care a dus la deportarea a aproximativ 75.000 de etnici germani la muncă forţată în fosta URSS. În 14-15 ianuarie 1945 a început punerea în aplicare a acestei măsuri criminale. Reprezentanţi ai autorităţilor române, supravegheaţi de soldaţi sovietici, au năvălit în casele unor civili de etnie germană care nu aveau legătură cu războiul şi nici cu crimele făcute de nazişti, şi în baza unor liste pregătite din timp au smuls din sânul familiilor lor femei între 18 şi 30 de ani şi bărbaţi între 17 şi 45 de ani şi i-au încărcat în vagoane pentru vite. Au fost transportaţi, în aceste condiţii subumane, timp de două săptămâni în Donbas, Munţii Ural etc., internaţi în lagăre unde au suferit de foame, frig, diferite boli şi au muncit zilnic de dimineaţa până noaptea în cele mai grele condiţii.

Măsura a fost îndreptată exclusiv împotriva etnicilor germani şi a dus la decesul a aproape un sfert dintre cei deportaţi, din cauza condiţiilor inumane de viaţă şi muncă din lagăre.

Această crimă împotriva umanităţii, pusă în executare la ordinul lui Stalin, rămâne una dintre cele mai negre pagini din istoria României, cu efecte catastrofale asupra evoluţiei comunităţii germane din ţara noastră. Anterior fuseseră confiscate proprietăţi, iar ulterior s-au produs naţionalizarea, cooperativizarea, deportarea în Bărăgan şi vânzarea etnicilor germani de către regimul Ceauşescu către Republica Federală Germania.

Revoluţia din 1989 a deschis calea către o societate liberă şi democratică în care şi germanii să poată trăi în pace şi bună înţelegere alături de români şi celelalte minorităţi naţionale.

Forumul Democrat al Germanilor din România îşi exprimă satisfacţia şi gratitudinea pentru modul în care România a realizat atât o reparaţie morală, cât şi una de natură materială, acordând pensii pentru supravieţuitorii lagărelor din fosta URSS. Mulţumiri speciale din partea mea colegilor parlamentari care au propus şi adoptat legi în acest sens.

FDGR se asociază acestor eforturi, prin importante măsuri de natură socială, în favoarea foştilor deportaţi, susţinute financiar şi de guvernele României şi Republicii Federale Germania.

Cu speranţa că în viitor şi guvernele altor state, succesoare celui care a impus această deportare, vor găsi modalităţi de a-şi asuma răspunderea istorică, ne exprimăm speranţa că în Europa o astfel de crimă nu se va mai repeta.

România a demonstrat în ultimii 30 de ani cum gestionarea corectă a relaţiilor interetnice reprezintă un factor de stabilitate şi progres. Minoritatea germană şi Forumul Democrat al Germanilor din România au contribuit şi doresc să contribuie şi în viitor la acest demers.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit pe doamna Alina Teiş.

Se pregăteşte domnul deputat Laurenţiu Leoreanu, Grupul PNL.

Doamna Alina Teiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Logica PNL-istă, pe înţelesul tuturor".

Săptămâna trecută ne-a fost explicat cu detalii picante Programul de guvernare al PNL.

În Legea bugetului, trecută prin asumare guvernamentală, ministrul finanţelor a inserat amendamentele USR care nu erau în interesul cetăţenilor. Nu ştim încă în interesul cui erau, dar nu e timpul pierdut. Poate ne spune domnul ministru demis în viitorul program PNL-ist. Tot domnul ministru Florin Cîţu ne-a învăţat că "împrumuturile pe 30 de ani sunt un semn de încredere". A cui încredere? A băncilor străine în onestitatea generaţiilor viitoare de români îndatoraţi.

Cu ce s-a mai ocupat cabinetul demis Orban I? Ne-a lămurit tot domnul ministrul Florin Cîţu: "Am ucis Ordonanţa nr. 114". Fără comentarii. Acelaşi demnitar demis ne-a spus cinstit, bărbăteşte, că "educaţia şi sănătatea nu sunt priorităţi ale Programului de guvernare".

Românii credeau contrariul, dar este timpul să înţeleagă că sistemul privat de sănătate este prioritatea zero a PNL.

Nici doamna ministru demis al muncii,Violeta Alexandru, nu a fost intimidată de moţiunea de cenzură. Pensiile vor creşte conform legii. Care lege? Nu ştim care, aceasta sau cea pe care o ameţesc acum PNL-iştii. Cu alocaţiile stăm mai bine, se vor mări, cândva, sub formă de vouchere.

Problema este tranşată de prim-ministrul demis Ludovic Orban: "Nu dăm vouchere. Aţi citit greşit".

În schimb, prim-ministrul demis şi-a felicitat miniştrii audiaţi şi respinşi în comisiile parlamentare: "PSD nu le-a permis candidaţilor să răspundă la întrebările la care nu aveau răspuns". Umor involuntar? Necunoaşterea limbii române? Nu, logică PNL-istă.

Nu putea lipsi din peisajul cromatic domnul Victor Costache, ministrul demis al sănătăţii, care ne-a propus o altă dilemă: "unul din doi români moare inutil". Adică - deducem - unul moare în mod util. Ne spune domnul ministru demis cum deosebim o moarte utilă de una inutilă? Cinism, sau tot necunoaşterea limbii române, sau tot logica penelistă.

Vă mulţumesc.

Deputat Alina Teiş, PSD Mehedinţi.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Se pregăteşte domnul Mihai-Cătălin Botez, de la Grupul USR.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru a lămuri acest subiect, ordonanţele de urgenţă adoptate de Guvernul Orban, care sunt, evident, în folosul cetăţenilor şi a demonstra încă o dată că PNL e partidul faptelor, şi nu al vorbelor.

Partidul Social Democrat s-a alarmat că Guvernul Orban că acesta a adoptat 25 de ordonanţe de urgenţă în ultima şedinţă, înainte să fie trântit de majoritatea toxică din Parlament, ca urmare a reformelor demarate în ultimele trei luni. Partidul condus de Marcel Ciolacu nu spune însă că ordonanţele de urgenţă vin în interesul cetăţenilor, nu al unor găşti de interese, aşa cum au procedat guvernele PSD, dirijate de Liviu Dragnea în ultimii ani.

Spre exemplu, una dintre ordonanţe prevede decontarea navetei pentru elevi, o măsură care preîntâmpină tragedii de tipul Caracal, sprijinind copiii care, până ieri, parcurgeau zeci de kilometri pe jos pentru a avea acces la educaţie.

Comparativ, PSD, cât a fost la guvernare, a tăiat finanţarea pentru transportul elevilor.

Tot în domeniul educaţiei, printr-o altă ordonanţă, s-a extins Programul cunoscut ca "Masă caldă în şcoli", de la 50 la 150 de unităţi şcolare, iar numărul elevilor care vor beneficia de acest program aproape s-a triplat, de la 23.455 la 65.434 de elevi.

Pentru pensionari a fost rezolvată problema foştilor angajaţi în activităţi miniere. Persoanele care au desfăşurat activităţi de prospecţiuni geologice vor fi incluse în grupa I de muncă şi vor beneficia de creşterea pensiilor la nivelul acestei grupe.

În domeniul sănătăţii, pacienţii care aleg servicii medicale private vor putea deconta intervenţiile prevăzute în programele de sănătate derulate de minister, în condiţii identice cu cele din sistemul sanitar public. Practic, salvăm viaţa pacienţilor aflaţi în situaţie critică de infarct miocardic sau atac cerebral, care vor putea să apeleze la servicii medicale în acelaşi regim de decontare, atât în spitale publice, cât şi spitalele private.

PNL a demonstrat că este partidul care vine cu măsuri concrete pentru românii din străinătate. Prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul a dublat numărul de parlamentari pentru diaspora. Varianta ordonanţei de urgenţă a fost singura soluţie, în condiţiile în care PSD a blocat în Parlament orice demers iniţiat de PNL.

De asemenea, am reglementat vidul legislativ, în situaţia probabilă în care am ajunge la alegerile anticipate, una dintre măsurile aşteptate de români, după trei ani în care PSD a sufocat ţara.

Am urgentat finanţarea din fonduri europene a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale. A fost alocat un buget de aproximativ 500 milioane de euro din fonduri europene pentru a racorda localităţile din România la gaz.

Prin alte ordonanţe de urgenţă, Guvernul a pregătit stocurile de rezervă în situaţii de epidemii, pentru prevenirea infecţiilor cu Coronavirus şi a acordat ajutor de stat pentru salvarea unor companii-cheie, ca TAROM şi Complexul Energetic Oltenia.

Aşadar, este clar, nu s-au dat ordonanţe de urgenţă pentru a salva de puşcărie vreun membru al PNL, aşa cum au făcut guvernele precedente. Toate ordonanţele au fost adoptate de Guvernul Orban astfel încât să rezolve probleme stringente din societate, care au fost create şi păsuite de guvernele anterioare.

Guvernul Orban vine cu soluţii, nu cu vorbe!

Vă mulţumesc.

Deputat de Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul Mihai-Cătălin Botez.

Se pregăteşte Ionuţ Simionca de la PMP.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Viaţa înainte de toate! Siguranţa pe drumurile României"

Alaltăieri, doi tineri din judeţul Galaţi şi-au pierdut viaţa într-un accident rutier în municipiul Bârlad.

Maşina în care se aflau a intrat într-o depăşire pe contrasens. Din sensul opus, o maşină mergea regulamentar. Încercând să evite maşina care circula regulamentar, şoferul a tras brusc de volan, a frânat, a pierdut controlul şi a intrat în copacii şi în gardul de ciment de pe marginea drumului.

La finalul anului, cei doi vor intra în cruda statistică care ne spune că pe şoselele din România mor mai mulţi oameni decât în oricare altă ţară din Uniunea Europeană.

O bună parte din oamenii pe care îi pierdem, îi pierdem din cauza lipsei infrastructurii. Aproape în fiecare săptămână merg spre judeţul Vaslui. Văd destul de des şoferi care îşi pierd răbdarea, pentru că un drum de 300 de kilometri trebuie să îl parcurgi în aproape 4 ore.

Însă mai este un factor pe care, adesea, îl ignorăm. Condusul defensiv nu este un principiu promovat suficient de bine în şcolile de şoferi din România. Noii şoferi, încurajaţi de motoare puternice şi în unele cazuri şi maşini noi, conduc cu viteză, în căutarea adrenalinei.

Lipsa experienţei, combinată cu viteza excesivă şi teribilismul creează adevărate tragedii. În urma accidentelor şi a victimelor, rămân familii întregi îndurerate.

Ce putem noi face?

Efectuarea cursurilor de legislaţie şi a cursurilor practice nu este îndeajuns. Putem să observăm acest lucru direct în statisticile prezentate de instituţii. Principiile condusului defensiv trebuie integrate mai bine, atât în educaţia formală, precum şi în cea informală. Părinţii trebuie să joace un rol mai important în toată această chestiune, precum şi şcoala.

Obligativitatea ca în procesul de învăţare să se simuleze şi un impact frontal, şi situaţia unor răsturnări pot fi edificatoare, şi astfel să-i mai tempereze pe tinerii şoferi.

Aceste măsuri nu vor elimina accidentele total de pe străzi, însă, în situaţia în care suntem acum, orice pas în direcţia bună este unul care va remedia, cât de cât, situaţia în care ne aflăm.

Voi lucra la o campanie pentru tinerii vasluieni, dar şi pentru adulţi, o campanie de promovare a principiilor de conducere preventivă.

Vă invit să abordaţi problema în circumscripţiile voastre, dragi colegi, şi să promovăm siguranţa pe şoselele din România.

Vă mulţumesc.

Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Ionuţ Simionca.

Se pregăteşte domnul deputat Andrian Ampleev.

Domnul Ionuţ Simionca:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi îmi exprim toată solidaritatea faţă de bistriţenii plecaţi de acasă, la muncă, în Italia, prinşi, fără voia lor, în capcana epidemiei de Coronavirus, care a dus la pierderea de vieţi omeneşti şi la punerea sub carantină a mai multor oraşe.

Nimic nu mă bucură mai mult, în aceste zile, decât să aud la ştiri că nu există victime sau suspecţi printre români, nici în Nordul Italiei şi nici acasă, în ţară.

Pericolul însă nu a trecut, motiv pentru care cer autorităţilor române să acţioneze cu fermitate pentru limitarea răspândirii Coronavirusului şi pentru protecţia românilor, oriunde s-ar afla ei.

În opinia mea, românii din Italia au tot dreptul să vină acasă, unde riscul de expunere la Coronavirus este mai mic.

Vă asigur că niciunul dintre românii plecaţi la muncă în străinătate, pentru a aduce bunăstare familiilor lor din ţară, nu ar vrea să îşi îmbolnăvească mama, soţia sau copiii din România.

Tocmai de aceea, statul român trebuie să intre în dialog cu aceştia şi să le ofere informaţii şi să impună reguli la intrarea în ţară, astfel încât extinderea epidemiei să nu fie posibilă.

Nu în ultimul rând, sunt necesare şi unele măsuri active de sprijin, cum ar fi distribuirea de măşti de protecţie, pe care oamenii nu şi le mai pot procura din farmacii sau din alte magazine specializate.

În faţa acestei situaţii grave, este un bun moment în care ar trebui să ne unim cu toţii eforturile pentru liniştirea populaţiei. Pericolul este real, dar teama nu rezolvă problema, ci o înrăutăţeşte!

Dragi bistriţeni din Italia, sunt sigur că împreună vom trece şi peste acest necaz.

Vă mulţumesc.

Ionuţ Simionca, deputat de Bistriţa-Năsăud.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Ampleev.

Se pregăteşte doamna Aida-Cristina Căruceru, PSD.

Domnul Andrian Ampleev:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România împlineşte în acest februarie 30 de ani de existenţă. A străbătut trei decenii drumul lung şi sinuos de la o iniţiativă la o comunitate. A supravieţuit, păstrându-şi devotamentul faţă de valorile etnice şi demnitatea ca reprezentant al unei importante minorităţi naţionale.

Momentul aniversar este deopotrivă unul de reflecţie, de evaluare şi de proiecţie. Pe lângă onoare şi responsabilitate, preluarea mandatului de deputat, în septembrie 2018, mi-a readus în memorie imaginile şi trăirile de dinainte de 1989, marcate de lipsuri de tot felul, la nivel individual şi la nivel de grup.

Eram tineri entuziaşti, urmăream un ideal, ceream lucruri fireşti, de bun-simţ, care azi ar părea banale - drepturi egale cu populaţia majoritară, libertate în exprimarea propriei identităţi şi a valorilor care ne definesc ca grup etnic.

Datorită unor profesionişti cu nume sonore în diferite domenii de activitate, care au ales să-şi dedice sufletul, timpul şi experienţa noii întreprinderi, idealurile exprimate pe hârtie au prins contur, devenind realitate. Am dobândit ceea ce ne doream - recunoaştere şi legitimitate, ca asociaţie distinctă, definită prin propria identitate etnică şi religioasă.

Iată că au trecut 30 de ani de atunci! Am crescut odată cu democraţia din România. În deruta schimbărilor continue, la care suntem supuşi zilnic, mi-aş dori ca noi, cei de astăzi şi cei ce ne vor urma, să fim ghidaţi de principii, de valori etice, de simţul măsurii.

Să nu uităm că una dintre semnificaţiile esenţiale ale libertăţii câştigate este asumarea răspunderii.

De aceea îmi doresc, la această aniversare, să fac un recurs la bun-simţ şi la toate valorile morale şi culturale care au înflăcărat începutul acestei comunităţi. Căci pe baza lor am supravieţuit ca instituţie timp de 30 de ani.

Firesc, la ceas de sărbătoare, gândul îmi zboară la cei care, prin sacrificii şi voinţă extraordinară, au pus bazele acestei entităţi etnice - membrii fiecărui comitet de iniţiativă, "părinţii", fondatorii, fiecare rus lipovean de pe teritoriul ţării noastre - toţi au contribuit la conservarea profilului vechiului credincios, la adaptarea lui la realitatea zilelor noastre. Toţi însă continuăm istoria celor care, cu trei secole în urmă, au fost constrânşi să ia drumul pribegiei, în urma persecuţiilor autorităţilor laice şi religioase ruse ale vremurilor. Cauza străbunilor nu purta pecetea vreunui câştig, iar acest fapt nu face decât să-i înnobileze conţinutul.

La ceas aniversar să privim şi spre viitor. Viitorul copiilor şi nepoţilor noştri, pe care îl construim, fără să ignorăm trecutul, pentru o nouă generaţie care păstrează valorile tradiţionale şi e capabilă să creeze altele, contemporane.

Vă mulţumesc.

Andrian Ampleev, Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit pe colega noastră, doamna Aida-Cristina Căruceru.

Se pregăteşte domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, PNL.

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Iohannis şi Partidul Naţional Liberal aruncă România în criză, jucându-se cu nominalizările pentru funcţia de premier".

Stimaţi colegi,

Prin decizia arogantă de a-l propune pe Ludovic Orban pentru a doua oară în calitate de premier desemnat, Klaus Iohannis a aruncat România în criză.

Iohannis era obligat să ţină seama de propunerea care întrunea majoritatea, mai ales că Partidul Social Democrat a dat jos Guvernul Orban, cu 261 de voturi, cel mai mare număr de voturi de la toate moţiunile de cenzură votate de Parlament.

Partidul Social Democrat a tratat cu seriozitate criza creată de Partidul Naţional Liberal şi de Klaus Iohannis şi a făcut o propunere rezonabilă de premier, din afara Partidului Social Democrat, care se bucura de majoritate parlamentară.

Iohannis a respins această propunere, adâncind şi mai mult criza politică, iar CCR a arătat cât de abuziv a fost comportamentul celui care se numeşte şeful statului. În cadrul votului pe care l-a acordat Curtea Constituţională nu a existat nici măcar un singur vot împotrivă, deci nici măcar membrii desemnaţi de Iohannis şi Partidul Naţional Liberal nu au considerat că desemnarea lui Orban ar fi avut temeiuri pentru a fi declarată constituţională.

Decizia CCR îl obligă pe preşedintele Iohannis să-şi reevalueze de urgenţă atitudinea faţă de Parlament şi faţă de naţiune. Acum este treaba preşedintelui să rezolve această criză politică pe care a generat-o. Este obligat de Curtea Constituţională să vină cu o altă propunere de premier care să reuşească să coaguleze o majoritate.

Dar preşedintele nu pare să fi înţeles mesajul CCR şi, sub umbrela urii faţă de PSD, spune că va aştepta motivarea deciziei. Practic, trage de timp.

În faţa riscului iminent ca România să se confrunte cu una dintre cele mai grave epidemii din timpurile noastre, este nevoie de un Guvern pe deplin funcţional, care să fie capabil să colaboreze cu Parlamentul şi cu celelalte instituţii ale statului.

Noi, cei de la Partidul Social Democrat, ştiam că PNL este incapabil să guverneze, este nepăsător faţă de lege şi faţă de normele democratice. Ştiam că sunt doritori de putere şi nepăsători faţă de consecinţe.

Întrebarea care se pune acum este: cine va plăti pentru mascarada numirii Guvernului Orban 2? Cine va plăti pentru cursul extraordinar de mare, leu/euro? Cine va plăti pentru că România nu se poate pregăti cum trebuie ca să se lupte cu Coronavirus?

PNL va trebui să plătească, iar ziua plăţii va fi în ziua votului!

Vă mulţumesc.

Aida-Cristina Căruceru, deputat, Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul Daniel Andrei Gheorghe.

Se pregăteşte domnul deputat Constantin Codreanu.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică - "Nevoia unei reforme în privinţa funcţionării Curţii Constituţionale se impune urgent, iar această reformă nu poate fi decât una de natură constituţională".

Până în anul 2003, în Constituţia României exista un paragraf prin care Parlamentul României putea exercita o ultimă capacitate de control asupra deciziilor CCR, respectiv posibilitatea de a respinge o decizie a Curţii Constituţionale prin votul a două treimi din membrii Parlamentului.

Dar, în ultima perioadă, aţi văzut şi dumneavoastră că în România avem de fapt trei Camere - Camera Deputaţilor, Senatul şi Curtea Constituţională, care este un fel de supra-cameră de cenzură şi care, de multe ori, atât în folosul puterii, cât şi al opoziţiei, atât în avantajul ori dezavantajul PSD, cât şi în avantajul ori dezavantajul PNL şi al celor din opoziţie, a luat o serie de decizii.

Ar trebui ca noi, parlamentarii aleşi de români, să ne gândim cu mai mare atenţie la ceea ce înseamnă delimitarea clară a prerogativelor Curţii Constituţionale.

Nu întâmplător, am văzut, chiar ieri, ultima decizie a Curţii Constituţionale privind conflictul între preşedintele României, Klaus Iohannis, şi cele două Camere ale Parlamentului, reprezentate de preşedinţii celor două Birouri permanente ale Camerelor, ambii de la PSD. Am observat o situaţie în care Curtea Constituţională a emis o hotărâre de declarare a conflictului constituţional, dar, de data aceasta, cel puţin la prima vedere, înainte de a vedea motivarea scrisă a Curţii, vedem o serie de chestiuni care ţin mai curând de subiectivitate.

Preşedintele României nu l-a propus pe prim-ministrul desemnat pentru ca acesta să pice. Nu aceasta este procedura. Dar Curtea Constituţională vedem că în ultima perioadă judecă în baza unor declaraţii politice sau nici măcar în baza unor declaraţii politice, a unor bârfe care se discută pe posturile TV sau care apar prin presă.

Cred că nu este rolul Curţii Constituţionale să interpreteze, reinterpreteze şi răsinterpreteze Constituţia României, cum se întâmplă în ultimii ani, indiferent cui foloseşte acest aspect, repet.

Cred că, în România, judecătorii Curţii Constituţionale ar trebui să înţeleagă mai bine faptul că avem o Constituţie şi nu putem supralegifera prin, să spunem aşa, elemente normative şi legislative care ţin de jurisprudenţa Curţii şi care devin de multe ori echivalentul unor legi organice şi ordinare şi al unei legislaţii de prim rang ori de rang secundar. Şi ar trebui foarte clar ca această Curte Constituţională a României, care, evident, joacă un rol important în ceea ce înseamnă lămurirea, clarificarea şi limpezirea conflictelor care pot apărea între puterile statului, să înţeleagă faptul că nu este un fel de supra-instanţă sau un fel de supraputere în statul român.

Şi spun acest lucru deoarece trebuie să înţelegem că principiul separării puterilor în stat şi principiul echilibrului reciproc şi al controlului reciproc între puterile existente în statul român presupun un echilibru şi între Legislativ, Executiv şi Judecătoresc, nu presupun un fel de instanţe superioare care nu au niciun fel de, să spunem aşa, răspuns. Care nu pot avea niciun fel de răspuns din partea Legislativului ori Executivului.

Curtea Constituţională a României, în acest moment, pur şi simplu, vine şi îşi aproximează, să spunem aşa, cadrul de funcţionare şi cadrul, să-i spunem, de deliberare.

Ca atare, cred că avem nevoie de o reformă constituţională. În această reformă constituţională să fie prevăzute mult mai clar atribuţiile Curţii Constituţionale. Să nu ne mai trezim că există anumite decizii care pot fi argumentate în baza unor zvonuri, unor cuvinte care se spun în spaţiul public, ori, pur şi simplu, în baza unor impresii.

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Păi, nu, v-am întrerupt că erau cinci minute şi mai sunt colegi care...

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Codreanu.

Îl invit, în continuare, să se pregătească pe domnul Costel Lupaşcu, PSD.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, distinşi colegi!

În declaraţia mea politică de astăzi fac trei apeluri la responsabilitate într-o problemă care a ajuns să-i afecteze pe românii din ţară şi din afara graniţelor ţării - Coronavirusul.

Primul apel la responsabilitate este adresat, bineînţeles, autorităţilor statului român, care au obligaţia clară de a limita răspândirea acestui virus şi de a interveni oriunde există suspiciuni de manifestare a acestui virus.

În egală măsură însă condamn cu fermitate orice apel panicard la limitarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor români. I-am văzut pe unii vorbind despre limitarea dreptului fundamental la liberă circulaţie şi despre interzicerea accesului în România pentru cetăţenii români din afara graniţelor ţării.

Şi un al doilea apel la responsabilitate este adresat românilor din afara graniţelor ţării. Au obligaţia să notifice autorităţile statului român despre parcursul lor, despre itinerarul pe care îl parcurg atunci când vin din zone infestate cu Coronavirus, deşi înţeleg pe deplin că lipsa de încredere este total motivată. Mai ales în această perioadă în care asistăm la o criză politică, cu repercusiuni grave, sociale şi economice, creată de două partide iresponsabile în egală măsură - unii care sunt speriaţi de faptul că orice zi petrecută la Palatul Victoria le ştirbeşte din scorul desenat frumos cu un 4 în faţă şi un al doilea partid care este speriat de faptul că la următoarele alegeri parlamentare, anticipate sau nu, nu vor mai prinde nu doar un loc eligibil, ci nici măcar semi-eligibil, pe listele de partid.

Tocmai de aceea, în această situaţie, în acest blocaj, este importantă solidaritatea cetăţenilor români atât din ţară cât şi din afara ţării.

Îi asigur pe cetăţenii români din ţara cu cea mai mare concentraţie de cetăţeni români din afara graniţelor ţării, Italia, de solidaritatea mea şi de faptul că urmăresc cu atenţie modul în care autorităţile române, care ne reprezintă în Italia, se comportă în această criză.

Am monitorizat activitatea reprezentanţelor noastre diplomatice şi pot să spun că ele sunt bine-venite, dar nu suficiente. Pentru că orice acţiune de informare făcută pe teritoriul Italiei trebuie să se facă nu doar pe paginile de socializare. Ştim foarte bine că avem foarte mulţi cetăţeni români care fie nu au acces la un calculator, fie nu ştiu cum să folosească un calculator sau un smartphone.

Şi un ultim apel este adresat instituţiilor mass-media. Orice comportament, iarăşi, panicard din partea lor este extrem de toxic. Fake news-ul poate fi un virus la fel de dăunător ca şi Coronavirusul, în această perioadă. Trebuie să acţionăm solidar şi trebuie să renunţăm la a ne plasa în cele două extreme - să vorbim de calm, ca o scuză pentru inacţiune sau să vorbim de panică, din goana după procente electorale sau după clicuri pe link-urile spre ştiri.

Vă mulţumesc.

Deputat, Constantin Codreanu, Circumscripţia electorală nr. 43 Diaspora, PMP.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Îl invit, în continuare, pe domnul Costel Lupaşcu.

Se pregăteşte doamna deputat Cristina Iurişniţi, USR.

Domnul Costel Lupaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca o remarcă, din deosebit respect pentru persoana şi pentru declaraţia colegilor de la PNL, şi noi am constatat, de-a lungul timpului, că există mai multe Camere în România. Au existat şi sufragerii şi sedii conspirative, dar nu am criticat şi am fost întotdeauna de acord cu deciziile Curţii Constituţionale, chiar dacă acestea nu au fost pe placul nostru de fiecare dată.

Dar declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Guvernul PNL - sinonim cu dezastrul".

Nici până în momentul de faţă gaşca de foşti PDL-işti, vopsiţi acum în galben, nu înţelege nimic din tot ceea ce are legătură cu cetăţenii şi cu nevoile lor reale. De aceea şi Guvernul PNL a fost demis în Parlament cu 261 de voturi. Din păcate, preşedintele Iohannis provoacă şi girează o aşa-zisă criză politică prelungită. Dar împreună cu PNL îşi vor asuma şi costurile acestui dezastru actual.

La trei luni sunt invocate şi aprobate în Guvernul PNL tot felul de reforme, care mai de care mai nocive, iar preşedintele României girează aceste lucruri. Dar se omite un aspect esenţial - nu poţi face reforme prin încălcarea legii şi a regulilor democratice. Nu poţi face reforme în detrimentul dreptului la sănătate a românilor. Iar aşa-zisa reformă din domeniul sănătăţii este un exemplu clar - o ordonanţă de urgenţă fără transparenţă decizională, fără consultare publică prealabilă, făcută de oameni aflaţi într-un vădit conflict de interese.

Românii vor fi obligaţi să scoată bani din buzunare pentru sănătate. Ordonanţa "Cine are bani trăieşte, cine n-are moare" este încununarea celor trei luni de guvernare liberală. Această ordonanţă destinată sectorului privat va avea cu siguranţă un impact major negativ asupra sistemului naţional de sănătate.

În primul rând, nu înţeleg care a fost caracterul de urgenţă ca să se ia astfel de decizii peste noapte. Fără analiză reală de impact şi fără dezbateri reale, luând măsuri fără precedent care vor destabiliza tot sectorul public, inclusiv cel de urgenţă, de la serviciile de ambulanţă până la SMURD şi UPU, fără excepţie. Aceste demersuri în mod cert nu sunt făcute în favoarea pacientului.

Un lucru este cert - se doreşte destabilizarea unui sistem funcţional şi care şi-a dovedit eficienţa inclusiv prin gradul de încredere a populaţiei în acest sector.

Dacă vorbim despre aplicarea Legii pensiilor, răspunsul domnului Orban a fost cât se poate de clar - să vedem cum merge economia.

Din păcate, acesta nu poate fi un argument pentru nerespectarea legilor care prevăd majorarea punctului de pensie.

Să nu uităm că la masa Guvernului nu mai avem miniştri în acest moment, ci simple marionete interimare care execută direcţiile trasate de la Cotroceni, iar în acest Guvern Orban nu s-a reuşit decât să crească deficitul bugetar, să crească datoria publică, să crească inflaţia, să crească cursul euro/leu. Este o dovadă clară că PNL nu ştie şi nu poate să guverneze în interesul românilor. Astfel că Orban nu mai are ce căuta în fruntea Guvernului.

Ludovice, nici nu ştii cât de mic începi să fii!

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Costel Lupaşcu, Circumscripţia electorală nr. 7 Botoşani.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna deputat Ionela-Cristina Iurişniţi, Grupul USR.

Se pregăteşte domnul deputat Vasile Cîtea, de la Iaşi.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se referă în mod evident la problema legată de sănătatea şi de siguranţa publică.

Totul porneşte de la educaţie. Educaţia pentru sănătate trebuie să ajungă în şcoli. Încă din 2017 am promovat acest subiect în spaţiul public, prin interpelări, dezbateri şi iniţiative legislative.

Educaţia pentru sănătate este obligatorie în statele europene. În România este doar un opţional care ajunge la doar 10% din copiii şi tinerii noştri, în timp ce educaţia pentru sănătatea reproducerii, educaţia sexuală adaptată vârstelor, doar în procent de 7%. Nu e de mirare că suntem pe primele locuri în Europa la mame minore, copii care nasc copii, că abandonul şcolar este în creştere, precum şi analfabetismul funcţional.

Pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor se află modificarea la Legea nr. 272 din 2004, pe care am iniţiat-o alături de parlamentari din tot spectrul politic, tocmai pentru a mai face un pas în creşterea acestui procent.

Copiii noştri au dreptul la informaţii de sănătate publică, din surse sigure. Orice formaţiune politică care se opune înseamnă că se opune sănătăţii şi siguranţei copiilor noştri.

Educaţia pentru sănătate la nivelul şcolii reprezintă una din principalele căi de promovare a cunoştinţelor corecte privind diferite aspecte ale sănătăţii şi, totodată, de formare a aptitudinilor şi deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil şi sănătos.

În multe ţări educaţia pentru sănătate este obligatorie în şcoli, începând din clasa I până în clasa a XII-a, folosindu-se pentru fiecare ciclu de dezvoltare programe şi materiale didactice adecvate vârstei.

Am solicitat Ministerului Educaţiei Naţionale să aplice legea şi în colaborare cu Ministerul Sănătăţii să elaboreze o strategie, care trebuia deja finalizată la 31 decembrie 2019, pentru a fi introdusă în planurile-cadru pentru anul şcolar următor - 2020-2021.

Uniunea Salvaţi România îi solicită ministrului sănătăţii şi ministrului educaţiei să declanşeze o amplă campanie naţională de informare a cetăţenilor privind infecţia cu Coronavirus.

Site-urile instituţiilor-cheie, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Transporturilor, nu sunt decât parţial actualizate cu informaţii de ultimă oră, postate la loc vizibil.

Dreptul la educaţia pentru sănătate, stimaţi colegi, este un drept constituţional. Se pare că în România reacţionăm doar în situaţii limită, cum e cea legată de starea de urgenţă mondială provocată de Coronavirus.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat, încă de la începutul lunii februarie, starea de urgenţă mondială. Trebuie să ţinem cont de sfaturile experţilor de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în privinţa prevenţiei şi să ne luăm informaţiile din surse autorizate şi de la medicii din jurul nostru.

Ministerul Sănătăţii nu are dreptul să doarmă. Nu avem campanii naţionale de interes public, de informare în mass-media, în instituţiile şcolare, în special. De proceduri nici nu poate fi vorba. La Aeroportul Otopeni, măsura luată de autorităţi este completarea unui formular.

Însă cel mai important este ca educaţia pentru sănătate să ajungă în şcoli.

În acest context destul de complicat şi care pune în pericol siguranţa copiilor noştri, fac încă un apel la acest Parlament, la aceşti colegi care se mai opun încă educaţiei pentru sănătate în şcoli că nu au niciun motiv serios.

Educaţia pentru sănătate trebuie să ajungă la copiii noştri, mai mult decât 10%, cum este în prezent!

Haideţi să asigurăm educaţie pentru sănătate copiilor noştri!

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Vasile Cîtea.

Se pregăteşte domnul deputat Petru Movilă, de la Grupul PMP.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Curtea Constituţională corectează derapajele preşedintelui Johannis".

Dragi colegi,

Ultimele două decizii de neconstituţionalitate ale Curţii Constituţionale a României au prevăzut un conflict pe teme juridice instituţionale între Parlamentul României, Guvernul României şi instituţia prezidenţială. Numai că victima comună a acestui conflict juridic instituţional a fost aceeaşi - Parlamentul României.

În prima fază, Curtea Constituţională a amendat intenţia Executivului de a scoate din scena legiferării Parlamentul României, hotărând, în fapt, că Parlamentul României, conform Constituţiei, este singura autoritate legiuitoare a României şi că atributul suveranităţii aparţine cetăţenilor români şi este exercitat prin organele alese la nivel general.

În ceea ce priveşte ultima decizie a Curţii Constituţionale, aceasta amendează derapajele repetate ale preşedintelui Johannis prin forţarea declanşării alegerilor anticipate. Cu alte cuvinte, în cea de-a doua decizie, Curtea Constituţională nu face altceva decât să spună că desemnarea persoanei prim-ministrului trebuie făcută astfel încât în jurul acestuia să se poată coagula o majoritate parlamentară. De aici tragem concluzia că judecătorii Curţii Constituţionale nu au făcut altceva decât să constate că forţarea declanşării alegerilor anticipate prin numirea unui premier care nu are şanse de a coagula în jurul său o majoritate parlamentară este, de fapt, o procedură neconstituţională şi, ca atare, aşa cum rezultă din comunicatul Curţii Constituţionale, preşedintelui i s-a pus în vedere faptul că trebuie să facă o altă nominalizare care să poată măcar teoretic să coaguleze în jurul său o majoritate parlamentară.

În acest moment este mai mult decât evident faptul că, dacă analizăm concluziile Curţii Constituţionale, din ambele decizii de neconstituţionalitate rezultă faptul că atât Guvernul, cât şi instituţia Preşedintelui României au declanşat un război instituţional împotriva Parlamentului României. Un război instituţional pe care l-au pierdut pentru că a fost ilegal.

Iar ceea ce este mai grav este faptul că preşedintele României, aşa cum rezultă din declaraţiile sale publice, a şi premeditat o astfel de ilegalitate. Fapt pentru care considerăm că această ţară nu este neguvernabilă din cauza Partidului Social Democrat, ci a devenit neguvernabilă din cauza abuzurilor de drept ale unor personaje triste pentru politica românească, care nu urmăresc binele general, ci urmăresc un singur fapt - să ajungă la guvernare şi să controleze toate instituţiile statului, inclusiv puterea judecătorească şi, de ce nu, Curtea Constituţională, într-un singur cuvânt, să fie promotorii dictaturii în România.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Petru Movilă, vă rog.

Lăsaţi dezbaterile, treceţi la microfon.

Doamna Mihaela Huncă şi domnul Eugen Durbacă, de la PRO Europa, au depus în scris.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică se numeşte "Românii au nevoie de o Românie normală".

Suntem într-o perioadă foarte grea, în care s-au suprapus şi se suprapun evenimente foarte importante pentru ţară, pentru instituţii, pentru sănătatea românilor.

Este foarte important ca noi, politicienii, dar şi românii, cetăţenii români, să încercăm să avem comportamentul acela pe care l-am avut dintotdeauna, comportamentul raţional, echilibrat, comportamentul bunăvoinţei, al dialogului între noi.

Suntem într-o criză politică fără precedent. Suntem aici pentru că unii politicieni nu au dorit să facă o Românie funcţională, au dorit doar să cucerească puterea, să aibă toată puterea în statul român, indiferent de consecinţele pe care deciziile lor le au asupra Parlamentului, Guvernului, asupra românilor, asupra României, şi în acest context internaţional geopolitic, un context greu, într-o perioadă în care se creionează bugetul european al României pentru perioada 2021-2027.

Românii au nevoie de o Românie normală, acum, când epidemia contaminării cu virusul Coronavirus a scăpat de sub control în ceea ce înseamnă valenţele comunicării, în ceea ce înseamnă comunicarea instituţională. Suntem într-o situaţie în care milioane de oameni, zeci de milioane de pe întreaga planetă nu ştiu cum să se comporte pentru că de multe ori instituţiile statului sunt nefuncţionale, pentru că de multe ori presa, mass-media, canalele de Internet furnizează informaţii eronate, şi oamenii se comportă ca atare, panicaţi, oamenii nu ştiu cum să reacţioneze, care este adevărul despre această epidemie.

De aceea, apelul meu, ca ieşean, ca român, ca politician, este la normalitate, la revenirea la dialog, la revenirea la compromisul politic în binele cetăţeanului şi în binele României.

Este apelul la revenirea în implicarea tuturor, în sensul bun, acolo unde cred că pot să se implice, să facem ca România să traverseze această perioadă grea, iar noi să avem satisfacţia, mulţumirea că, în funcţie de ce am putut face fiecare, am contribuit ca România să fie aşa cum ne-o dorim.

Vă mulţumesc.

Petru Movilă, deputat de Iaşi.

Domnul Florin Iordache:

Îl invit pe domnul preşedinte Angel Tîlvăr, de la Vrancea, să ne spună declaraţia pentru azi.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi le mulţumesc tuturor colegilor care astăzi sunt prezenţi la sesiunea noastră de declaraţii politice.

Aş dori astăzi să mă refer un pic la un eveniment care cred că nu a beneficiat de toată atenţia la noi, şi anume, la ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană şi mai ales la perioada de tranziţie, pentru că, aşa cum ştiţi, până la începutul anului viitor, există această perioadă de tranziţie, în care ieşirea propriu-zisă va fi concretizată şi va fi definitivată pe diferite domenii de activitate.

Dorinţa mea este nu de a fi neapărat critic la adresa Guvernului, chiar interimar fiind - noi l-am demis o dată, pe bună dreptate -, dar cred că este în interesul nostru ca, indiferent de felul în care activează, Guvernul să-şi facă datoria, pentru că nu trebuie să uităm că în Marea Britanie există un număr important de români care trăiesc, care lucrează, care studiază şi cred că ei merită şi atenţia noastră, şi grija noastră. Va fi un proces dacă nu complicat, cel puţin plin de provocări pentru autorităţile statelor Uniunii Europene. Eu îmi doresc foarte mult ca toate lucrurile care ţin de Brexit să fie în atenţia autorităţilor române şi îmi doresc ca şi pe diferitele domenii românii să poată şti ce fac autorităţile pentru ei şi în ce măsură relaţia noastră cu Marea Britanie este una care să avantajeze sau să fie reciproc avantajoasă.

Brexitul a fost pentru foarte mult timp cel mai important subiect de pe agenda Uniunii Europene, dar acum este momentul să privim mai departe şi să vedem cum trebuie acţionat în direcţia menţinerii convergenţei între interesele române şi cele europene, în contextul noii dinamici la nivelul Uniunii.

Evoluţia acţiunilor politice care au însoţit Brexitul ar trebui să fie un îndemn spre o analiză profundă a viitorului Europei. Şi vreau să vă spun că în cadrul Comisiei pentru afaceri europene, pe care o prezidez, al viitorului Europei şi atenţia pe care o acordăm conferinţei viitoare care priveşte viitorul Europei este una mare. Şi facem acest lucru, în vederea consolidării proiectului nostru european comun, în care eu, personal, şi alţi colegi de-ai mei din Partidul Social Democrat am încredere şi avem încredere.

Ar fi păcat, cred eu, ca, după o preşedinţie de succes a Consiliului Uniunii Europene, să nu ne ridicăm la înălţimea aşteptărilor pe care le au de la autorităţi cetăţenii români, profund ataşaţi valorilor europene.

Vreau să vă spun, stimaţi prieteni, că România este o ţară ai cărei cetăţeni sunt printre cei mai optimişti din punctul de vedere al Uniunii Europene şi aş vrea să nu-i dezamăgim.

Pe parcursul lungilor şi complicatelor negocieri, ţara noastră s-a implicat activ pentru susţinerea drepturilor românilor din Regat, iar Uniunea Europeană a apărat cu perseverenţă drepturile cetăţenilor ei.

Îmi doresc ca toate forţele politice responsabile - şi mă bucur că în sală aici sunt şi colegi care de-a lungul vremii s-au pronunţat pentru o abordare constructivă în ceea ce priveşte Uniunea Europeană - să ne unim eforturile pentru ca siguranţa de care se bucură în prezent studenţii şi lucrătorii români din Regatul Unit, precum şi stabilitatea contractelor comerciale dintre cele două ţări să nu fie afectate de încetarea de drept a apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană.

Din păcate, însă, cel puţin la nivelul comunicării, nu sunt în măsură să mă declar mulţumit de felul în care Guvernul ne-a oferit spre ştiinţă sau spre analiză, sau spre acceptare, sau spre dezbatere sau critică, variantele pe care le are sau procesul în care, cu siguranţă, România se află în acest moment.

În condiţiile actualelor provocări europene, în România are loc una dintre cele mai toxice abateri de la atenţia cetăţenilor de la temele importante care pot afecta viaţa oamenilor. Conducerea politică a ţării vorbeşte, încercând să-şi ascundă incapacitatea de a guverna, doar despre alegeri anticipate şi până mai de curând de alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Sperăm să depăşim această perioadă, pentru că eu cred că cetăţenii români, atât din ţară, cât şi cei care trăiesc în Marea Britanie sau în alte ţări ale Uniunii Europene, merită toată atenţia noastră.

Am să trec peste întrebările pe care le-aş fi adresat Guvernului, pentru că ele vor face subiectul unor întrebări şi interpelări la care m-am gândit şi îmi exprim dorinţa şi convingerea că după turbulenţele politice prin care trecem, din nou ne vom reapropia de agenda adevărată a cetăţenilor acestei ţări şi vom reuşi cu calm, cu înţelepciune, şi cu colaborare, pentru că este vorba şi despre proiecte care depăşesc interesul politic, să-i reprezentăm cu cinste pe cei care ne-au trimis în această catedrală a democraţiei, care este Parlamentul unei ţări.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Îl invit în continuare pe domnul preşedinte al Comisiei pentru sănătate, Florin Buicu.

Vă rog.

Ceva cu vaccinarea?

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi are titlul "România, între infodemie şi pandemie".

Epidemia este un cuvânt cunoscut, apare în DEX.

Infodemia este un termen nou şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii este cea care l-a definit recent. Pentru că de multe ori informaţiile circulă mai repede decât virusurile, această infodemie riscă de multe ori să ne inducă în eroare.

Este important ca toţi cetăţenii români să se informeze şi să ia în calcul informaţiile oficiale distribuite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, de Ministerul Sănătăţii sau de Institutul de Sănătate Publică.

În condiţiile actuale din Italia, România nu se va putea izola în faţa infecţiei cu coronavirus. Spălatul pe mâini cu apă şi cu săpun, evitarea aglomeraţiilor, izolarea voluntară la domiciliu la cel mai mic semn de infecţie virală, purtarea măştilor de protecţie atunci când apar semnele de infecţie virală sunt gesturi responsabile pe care trebuie să le facem fiecare dintre noi.

În aceste momente este nevoie de stabilitate politică în România, aşa că fac un apel la domnul preşedinte Iohannis să identifice soluţia prin care România să poată să fie condusă responsabil.

Într-o situaţie de criză, în care probabil va ajunge şi România, sunt curios, de asemenea, dacă un program de sănătate va fi derulat de vreun spital privat pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu coronavirus?!

Spitalele publice sunt cele care trebuie să asigure, aşa cum pot, toate condiţiile pentru tratamentul pacienţilor, iar sistemul public de sănătate trebuie să asigure resursele necesare, deşi, după cum am mai spus, în momentul de faţă, de exemplu, nu sunt asigurate salariile profesioniştilor din spitalele publice.

De asemenea, bugetul Ministerului Sănătăţii, în anul 2020, a fost asumat cu 23% mai mic ca în anul 2019.

Trebuie să încercăm toţi să trecem peste disputele politice, trebuie să găsim mijloacele prin care să asigurăm sistemului public de sănătate condiţiile necesare pentru a face faţă încercărilor viitoare.

Avem nevoie de o Românie responsabilă.

Haideţi, cu toţii, să facem parte şi să generăm o Românie responsabilă!

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Întreb dacă mai sunt colegi care vor să depună declaraţii? Nu.

În aceste condiţii, închid prima parte a şedinţei noastre.

Ne revedem la ora 10,00.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

"Preşedintele Iohannis, un preşedinte «neconstituţional»"

După prima decizie de constatare a unui conflict juridic instituţional între Guvernul României şi Parlamentul României, premierul de conjunctură, Ludovic Orban, declara: "Aşa Curte, aşa decizie", într-un dispreţ total faţă de instituţia care are ca scop apărarea drepturilor conferite de Legea fundamentală.

Atunci, judecătorii Curţii criticau procedurile iniţiate abuziv de Executiv, care aveau ca scop scoaterea Parlamentului din procesul legislativ, amintind amatorilor de conjunctură din PNL că Parlamentul României este singura şi unica autoritate legiuitoare a ţării.

De data aceasta, Curtea i-a precizat preşedintelui Iohannis, în mod răspicat, că procedura desemnării unui premier trebuie să fie orientată spre a produce efecte, cu alte cuvinte, nominalizarea unui premier trebuie să fie aptă de a coagula în jurul său o majoritate parlamentară.

Curtea a constatat, de altfel, că desemnarea unui premier deja demis, care nu are nici măcar susţinerea propriului partid, este o glumiţă proastă, pe de o parte, dar şi faptul că încalcă garanţiile statului de drept prevăzute în Constituţia României, deturnând procedura desemnării premierului de la scopul vizat de legiuitor.

Constituţionalistul român a prevăzut, în momentul edificării Legii fundamentale, o serie de proceduri care să aibă un scop final bine conturat şi care să servească scoaterii ţării dintr-o eventuală criză economică, deci care să servească unui interes general superior, nu unui interes personal.

Pentru prima dată, planul preşedintelui, de a forţa, printr-un abuz de drept, declanşarea alegerilor anticipate, a intrat în criză, însuşi despotul de la Palatul Cotroceni recunoscând că şansele declanşării alegerilor anticipate au scăzut sub 50%. Ceea ce va face în viitor preşedintele Iohannis este lesne de înţeles, va fi, de fapt, obligat de CCR să respecte Constituţia României, însă întrebarea zilei este ce va face cel mai mare pierzător politic din acest moment, domnul Ludovic Orban?

Premier nu mai poate fi, de ratat a ratat cu brio obiectivul politic asumat de PNL, acela al declanşării anticipatelor, a ratat şi tema politică a desfăşurării alegerilor locale în două tururi de scrutin şi atunci, ne întrebăm, într-un mod cât se poate de just, ce mai caută Ludovic Orban la Palatul Victoria? Va fi oare retras, Domnia Sa, pe un loc călduţ, de ambasador, în vreo ţară exotică?

Ne întrebăm pentru că un personaj de acest gen, care a fost doar folosit de liderul suprem pentru jocul său politic, fără personalitate şi fără viziune politică, a eşuat pe o insulă a penibilului.

Nu doresc să inventez şi să aplic etichete politice colegilor din alte formaţiuni politice, dar vreau, prin această declaraţie politică, să subliniez faptul că acest personaj a sfârşit prin a fi părăsit şi de Iohannis, şi de propriii colegi de partid. Crunt destin, dar unul corect pentru un personaj complet lipsit de substanţă şi viziune, care a aterizat pe o pistă greşită a politicii şi a crezut că poate conduce o ţara, o pălărie mult prea largă pentru cât de mic a devenit Domnia Sa.

Domnul Cornel Itu:

Curtea Constituţională a României, CCR, a tranşat luni, 24 februarie, situaţia politică în care ne-a aruncat PNL, în frunte cu preşedintele ţării, care, în loc să îşi îndeplinească atribuţiile de mediator, a ales să fie un susţinător zelos, fără limită, al partidului care l-a propulsat.

Aşadar, CCR a hotărât, prin votul celor nouă judecători - şapte voturi pentru şi două abţineri - că există un conflict de constituţionalitate în legătură cu desemnarea lui Orban, pentru a doua oară, în funcţia de prim-ministru. Conform art. 103 din Constituţie, Legea fundamentală a ţării noastre, "Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament, ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament." Însă preşedintele Iohannis nu a ţinut cont de consultările cu partidele parlamentare şi a impus un premier care nu este susţinut de o majoritate, încălcând astfel prevederile Constituţiei şi principiile de bază ale democraţiei.

Acum, Klaus Iohannis este obligat prin Decizia CCR să facă o nouă desemnare pentru funcţia de premier al României, să renunţe la a mai merge în contrasens cu Legea fundamentală şi să rezolve criza politică pe care a generat-o. Îi amintim lui Klaus Iohannis că PSD a făcut o propunere serioasă pentru funcţia de premier, una din afara partidului, însă susţinută de o majoritate parlamentară. Însă preşedintele nu a făcut decât să adâncească criza politică şi a preferat să-l nominalizeze din nou pe Ludovic Orban, cel care a fost demis printr-o moţiune de cenzură care a întrunit cel mai mare număr de voturi din istoria României!

Noi, social-democraţii, îi cerem în mod imperativ preşedintelui să respecte Constituţia ţării, să respecte, cu literă de lege, Decizia CCR şi să pună capăt crizei politice, renunţând la acest joc de ping-pong cu premierul "de serviciu", Ludovic Orban, în contextul în care România este pe cale să înfrunte o situaţie cu serioase consecinţe pentru sănătatea cetăţenilor, ţara noastră fiind sub zona de risc a unei epidemii de Coronavirus.

Avem nevoie, urgent, de un Guvern care să poată gestiona situaţia, un Guvern care să fie apt să colaboreze cu Parlamentul!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Siguranţa şi sănătatea cetăţenilor, mai presus de orice"

De la începutul anului şi până în prezent, la nivel global, s-au înregistrat peste 80.000 de cazuri confirmate de infecţie cu Virusul COVID-19, cunoscut sub denumirea de Coronavirus. Dintre acestea, avem aproximativ 2.700 decese, respectiv 27.500 de vindecări. Faptul că numărul celor vindecaţi este într-o creştere semnificativă, informaţia că virusul nu este rezistent la căldură, iar veştile că astăzi, în China, autorităţile au început testarea clinică a primului medicament anti-viral numit Favilavir, urmând multe altele, creează speranţă că această epidemie poate lua sfârşit în curând.

În regiunile din nordul Italiei, în care Coronavirusul s-a răspândit masiv, trăiesc în prezent peste 300.000 de români. Deşi autorităţile italiene au elaborat un plan pentru izolarea virusului, autorităţile româneşti trebuie şi ele să ia măsurile necesare pentru evitarea răspândirii acestei epidemii şi în România. În acelaşi timp, gândurile noastre, ale cetăţenilor îngrijoraţi, trebuie îndreptate către prevenţie şi responsabilitate. Trebuie să ne informăm din surse de comunicare oficiale şi trebuie să urmăm paşii recomandaţi pentru prevenirea îmbolnăvirii.

Siguranţa şi sănătatea cetăţenilor români trebuie să fie singurul obiectiv al liberalilor, care încă se află, în această perioadă de interimat, la guvernare! Speranţa mea este că aceştia îşi for asuma rolul foarte important pe care îl au în combaterea epidemiei, vor da dovadă de responsabilitate şi îşi vor lăsa jocurile politice pentru altă dată.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"Ziua Limbii Elene"

Ziua de 9 februarie este data la care grecii şi filoelenii de pretutindeni celebrează "Ziua Limbii Elene".

În anul 2018, Parlamentul Republicii Elene a votat ca ziua de 9 februarie, ziua comemorării poetului naţional Dionysos Solomos, să devină Ziua Mondială a Limbii Elene.

În România, Legea privind instituirea Zilei Limbii Elene, Legea nr. 204/2018, al cărui iniţiator sunt, prevede, printre altele, şi faptul că "anual, cu prilejul sărbătorii Zilei Limbii Elene, în localităţile în care trăiesc membri ai comunităţii elene sau filoeleni se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători".

În acest context s-au încadrat şi manifestările dedicate celei de-a II-a ediţii a acestei zile, organizate de Uniunea Elenă din România şi Ambasada Republicii Elene în România, sub egida Academiei Române, în parteneriat cu Administraţia Prezidenţială, Parlamentul României - Camera Deputaţilor, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, Academia Atenei, Guvernul României - Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Guvernul Republicii Elene - Ministerul Afacerilor Externe al Greciei - Secretariatul General al Grecilor de Peste Hotare, Ambasada Republicii Cipru în România, Patriarhia Română, Camera de Comerţ Bilaterală Româno-Elenă, Universitatea Demokritus din Komotini-Grecia, Universitatea Bucureşti - Facultatea de Litere şi Limbi Străine, Institutul Cultural Român, Şcoala Greacă "Atena" din Bucureşti, Organizaţia Elenă de Turism, Editura "Omonia", Asociaţia Culturală Greacă din România NOSTOS etc.

Evenimentul a debutat cu prezentarea publică a bustului lui Evanghelie Zappa, mare everghet, care a sprijinit financiar înfiinţarea Academiei Române, bustul fiind donat de Uniunea Elenă din România.

În cadrul sesiunii de deschidere, au luat cuvântul reprezentanţii tuturor instituţiilor partenere, iar la sesiunea de comunicări ştiinţifice au conferenţiat personalităţi din România şi Grecia: prof. dr. Maria Dimasi - Preşedintele Departamentului de limbă şi literatură şi prof. Vassilios Grammatikas de la Universitatea Demokritus a Traciei - Komotini, Grecia, prof. univ. dr. habil. Mina-Maria Rusu - inspector general în Ministerul Educaţiei şi Cercetării Naţionale, prof. dr. habilit. dr. h.c. Tudor Dinu - Universitatea Bucureşti - cadru didactic la Departamentul de Lingvistică Romanică, Limbi şi Literaturi Ibero-Romanice, Italiană, Filologie Clasică şi Neogreacă al Universităţii din Bucureşti, dr. Lia Brad-Chisacof - Cercetător - membru în Consiliul de Conducere al Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, Ion Andrei Ţârlescu - Biblioteca Academiei Române, Secţia Manuscrise.

Îmi revine deosebita plăcere ca, în numele Uniunii Elene din România, să le mulţumesc tuturor celor care au contribuit la reuşita evenimentului şi să urez un călduros la mulţi ani tuturor vorbitorilor de limba elenă, oriunde s-ar afla!

Domnul Eugen Durbacă:

"Ignorarea de către Guvernul Orban a cererilor cetăţenilor pentru asfaltarea drumurilor, construcţia reţelelor de apă, canalizare şi gaze reprezintă încă un pas spre dezbinarea şi alungarea românilor din ţară"

După cum ştiţi, în toamna anului trecut, în perioada 17 septembrie-24 octombrie, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, CNSP, a publicat mai multe liste însumând aproape 700 de proiecte în valoare de 9,5 miliarde de lei, care fuseseră aprobate pentru a primi finanţare prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, FDI, înfiinţat prin O.U.G. nr. 114/2018. CNSP a mai publicat, de asemenea, o listă suplimentară cu alte 1.187 proiecte eligibile pentru finanţare, tot prin FDI, acestea având o valoare însumată de circa 20 de miliarde de lei.

Proiectele vizau în mare parte lucrări de infrastructură, care urmau a fi realizate preponderant în mediul rural în comunităţile locale cu posibilităţi reduse de finanţare, unor lucrări mari de amenajare drumuri, apă şi canalizare, reţele de gaze din fondurile proprii ale localităţii, FDI acordând, în fapt, localităţilor, împrumuturi rambursabile, în termen de 20 de ani.

Pe lista proiectelor aprobate a fi finanţate prin FDI, publicată în luna octombrie 2019, se aflau şi următoarele proiecte din judeţul Galaţi:

• Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, pentru dotarea cu mobilier a spaţiilor de învăţământ - valoarea finanţării fiind de 5.346.665 de lei;
• Înfiinţarea sistemului de distribuţie de gaze naturale la Târgu Bujor - valoarea finanţării fiind de 11.085.776 de lei;
• Înfiinţarea sistemului de distribuţie de gaze naturale în comuna Valea Mărului - valoarea finanţării fiind de 7.815.228 de lei;
• Înfiinţarea sistemului de distribuţie de gaze naturale la Cudalbi - valoarea finanţării fiind de 8.343.102 lei;
• "Modernizare drumuri de interes local, prin metode alternative", Comuna Măstăcani - valoarea finanţării fiind de 24.306.012 lei;
• "Modernizarea reţelei de drumuri de interes local", Şendreni - valoarea finanţării fiind de 21.914.802 lei;
• "Modernizare prin asfaltare străzi în comună", Lieşti - valoarea finanţării fiind de 21.601.010 lei;
• "Modernizare străzi rurale", Brăhăşeşti - valoarea finanţării fiind de 17.362.871 de lei;
• "Modernizare drumuri locale", Vânători - valoarea finanţării fiind de 11.969.219 lei;
• "Modernizare infrastructură drumuri comunale", Ţepu - valoarea finanţării fiind de 8.743.122 de lei;
• "Extinderea sistemului de alimentare cu apă în satele Corod, Blânzi, Brătuleşti şi Carapceşti", comuna Corod - valoarea finanţării fiind de 3.100.071 de lei.

După cum ştiţi, Guvernul Orban a transferat Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, FDI, de la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, CNSP, la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, prin Proiectul de modificare a O.U.G. nr. 114/2018, pentru care şi-a asumat răspunderea în Parlament.

Prin acelaşi proiect, valoarea împrumuturilor acordate pentru proiectele de investiţii finanţate prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, pentru care existau contracte de finanţare în derulare, pe un interval de maximum 20 de ani, s-a diminuat la valoarea sumelor aferente lucrărilor efectuate şi recepţionate de către beneficiar.

Proiectul de modificare a O.U.G. nr. 114/2018 a fost declarat neconstituţional de CCR.

Cu toate acestea, Guvernul Orban a emis O.U.G. nr. 1/2020, care prevede desfiinţarea Fondului de Dezvoltare şi Investiţii, la data încetării derulării contractelor aflate în desfăşurare.

Practic, cererile legitime a milioanelor de români, pentru asigurarea utilităţilor în localităţile lor şi implicit a unor condiţii decente de trai, sunt respinse de Guvernul Orban, deşi printre cei afectaţi de această decizie sunt şi primari, consilieri, membri şi simpatizanţi ai PNL.

Solicit guvernului Orban să ne spună ce surse de finanţare şi ce programe oferă primarilor din ţară şi din judeţul Galaţi, care au pierdut, prin decizia Guvernului Orban, finanţarea FDI, sau celor care au demarat aceste proiecte, pentru a putea îndeplini cerinţele legitime ale comunităţilor locale.

Domnilor guvernanţi, primarii care au semnat contractele şi care au şi angajat firme de construcţii pentru realizarea obiectivelor vor fi nu doar îndreptăţiţi, dar şi obligaţi, din cauza clauzelor contractuale, să acţioneze în judecată Guvernul, pentru că nu vor avea capacitatea financiară să susţină implementarea proiectelor.

Vă solicit să luaţi o decizie înţeleaptă, să nu vă transformaţi în duşmanii românilor şi ai propriului electorat care aşteaptă de la dumneavoastră drumuri, apă, canalizare, gaze.

Românii şi gălăţenii aşteaptă de la dumneavoastră să le spuneţi de ce proiectele lor, care au trecut printr-o procedură de selecţie, care au primit acceptul pentru finanţare, pentru care deja s-a realizat proiectarea şi s-au semnat contractele de execuţie, au ajuns la coşul de gunoi al Guvernului Orban.

Domnilor guvernanţi, de ce pedepsiţi cetăţenii României, prin ignorarea cererilor legitime ale dumnealor - apă potabilă, canalizare, gaze şi drumuri?

Doamna Elena Hărătău:

"Pensiile pensionarilor care au lucrat în unităţile de prospecţiuni şi explorări geologice din domeniul minier vor fi recalculate"

Guvernul României a adus unele modificări la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a corecta disfuncţionalităţile existente în ceea ce priveşte calculul pensiilor persoanelor care au muncit în domeniul minier. Astfel, potrivit unui proiect de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010, se vor elimina inechităţile existente în cazul pensionarilor care au desfăşurat activităţi în domeniul minier şi se vor corecta discriminările dintre pensiile aflate în plată.

Actul normativ stipulează să beneficieze la rândul lor de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstei standard de pensionare cu 20 de ani, pentru un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani, şi persoanele care au lucrat în unităţile de prospecţiuni şi explorări geologice din subteran. De asemenea, la determinarea punctajului mediu anual, proiectul de Ordonanţă de urgenţă prevede utilizarea stagiului complet de cotizare de 20 ani.

Modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 era absolut necesară în contextul actual, deoarece, până acum, de drepturile respective beneficia doar personalul care şi-a desfăşurat activitatea în unităţile miniere din subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă din lună.

Totodată, iniţiativa Executivului va elimina nedreptatea existentă între categoriile de pensionari cu drepturi stabilite după data de 1 aprilie 2001, care au desfăşurat activităţi în aceleaşi condiţii şi mediu. În aceste cazuri, până în prezent, la determinarea punctajului mediu anual au fost utilizate stagii complete de cotizare diferite, în funcţie de legislaţia în vigoare la data înscrierii la pensie.

În concluzie, vor fi recalculate pensiile aflate în plată în cazul persoanelor care au realizat stagii de cotizare în domeniul prospecţiunii, explorării, dezvoltării, exploatării, preparării/sau prelucrării, concentrării, conservării şi închiderii minelor.

Domnul Florică Ică Calotă:

"Lumea, între risipă alimentară şi foamete"

Risipa de alimente a atins o dimensiune atât de importantă, încât poate fi considerată o problemă mondială care are repercusiuni asupra tuturor verigilor din lanţul de aprovizionare cu alimente, de la cultura de pe câmp până la consumator.

Conform datelor înregistrate, din 1974 până în prezent, se estimează că risipa alimentară la nivel mondial a crescut cu 50%.

În fiecare an, tone de alimente care îndeplinesc condiţiile de consum ajung la gunoi, în condiţiile în care, pe întreg cuprinsul globului, milioane de oameni suferă de foame. 1,3 miliarde de tone din hrana produsă pentru consum sunt pierdute sau risipite de-a lungul lanţului de aprovizionare, conform unui studiu al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură al Naţiunilor Unite, FAO.

România se clasează pe locul 9 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte risipa de alimente. Anual, fiecare cetăţean român aruncă la gunoi aproximativ 192 de kilograme de alimente, adică 2,2 milioane de tone de alimente la nivelul întregii ţări, însumând peste 6.000 de tone în fiecare zi, o risipă alimentară, la baza căreia, în proporţie de 53%, se află risipa din gospodăriile individuale.

Datele sunt îngrijorătoare, având în vedere că 66% din familiile din mediul rural nu-şi pot asigura hrana zilnică, iar 5 milioane de români se zbat în pragul sărăciei.

Lipsa de conştientizare în rândul societăţii este un factor care contribuie la cantitatea de alimente risipită zilnic de către români.

Combaterea risipei de alimente trebuie să devină o prioritate pe agenda politică europeană, cât şi pe cea naţională.

Cetăţenii trebuie să fie informaţi nu doar cu privire la cauzele şi consecinţele risipei de alimente, ci şi la modalităţile în care aceasta poate fi redusă. Trebuie să se promoveze o cultură ştiinţifică şi civică, bazată pe principiile sustenabilităţii şi solidarităţii, cu scopul de a încuraja o conduită mai virtuoasă!

Stoparea acestui fenomen înseamnă hrană pentru întreaga populaţie, un mediu mai puţin poluat şi protejarea resurselor naturale de care avem cu toţii atâta nevoie.

Domnul Laurenţiu Nistor:

"PSD solicită imperativ preşedintelui Iohannis să respecte Decizia CCR!"

CCR s-a pronunţat luni, 24 februarie, cu privire la situaţia desemnării de către preşedintele Klaus Iohannis, în urma unei moţiuni împotriva Cabinetului Orban, a aceluiaşi premier Ludovic Orban pentru funcţia de prim-ministru.

Astfel, CCR a decis că există un conflict de constituţionalitate în legătură cu desemnarea lui Ludovic Orban pentru funcţia de premier, iar preşedintele României trebuie să facă o nouă desemnare a candidatului pentru funcţia de prim-ministru, în acord cu art. 103 alin (1) din Constituţie.

PSD solicită imperativ preşedintelui Iohannis să respecte Decizia CCR, să revoce candidatura lui Ludovic Orban şi să declanşeze în cel mai scurt timp consultări cu partidele parlamentare, pentru identificarea unei soluţii care să pună capăt acestei crize politice pe care România nu şi-o permite.

Ca de fiecare dată, noi am tratat cu seriozitate criza creată, de această dată de PNL şi de Klaus Iohannis, şi am făcut o propunere rezonabilă de premier, din afara PSD, care avea o majoritate parlamentară.

Preşedintele Iohannis a respins această propunere rezonabilă, adâncind şi mai mult incertitudinea politică şi nu a acţionat în sensul rezolvării crizei guvernamentale. Dimpotrivă, a preferat să nu respecte Constituţia şi să ţină România captivă în nesiguranţă.

În urma Deciziei CCR, ne exprimăm convingerea că preşedintele a înţeles că nu mai este timp de mize politice, ba mai mult este imperios necesar ca ţara să fie guvernată.

În faţa riscului iminent ca România să se confrunte cu una dintre cele mai grave epidemii din timpurile noastre, este nevoie de un guvern pe deplin funcţional care să fie capabil să colaboreze cu Parlamentul şi cu celelalte instituţii ale statului.

Doamna Mihaela Huncă:

"Ţara arde, preşedintele şi Guvernul se piaptănă! Preşedintele Iohannis şi PNL vorbesc neconstituţional despre alegeri anticipate, iar între timp nimeni nu mai ia nicio măsură pentru rezolvarea problemelor grave la nivelul educaţiei - analfabetismul funcţional în România trece de 40% iar o treime din copiii noştri adorm flămânzi"

Toată lumea vorbeşte acum despre reacţia slabă şi mobilizarea precară a Guvernului României în ceea ce priveşte prevenirea răspândirii Coronavirus în România.

Dincolo de acest aspect, pentru care aştept o mobilizare generală, pentru că riscul unei epidemii trece dincolo de interesele politice, ţara rămâne în continuare neguvernată. Cum este posibil ca în lupta politică, pentru care românii nu au nicio vină, Guvernul să ignore problemele majore ale ţării în ceea ce priveşte copiii? A fost strigător la cer faptul că Guvernul Orban sfidează Decizia Parlamentului şi refuză să aloce banii pentru dublarea alocaţiilor copiilor! Consider că PNL dă dovadă de ipocrizie, meschinărie, iar pentru jocuri politice, sacrifică viitorul ţării.

Înainte de a dispărea ruşinos din istoria politică a României, în urma Deciziei Curţii Constituţionale, Ludovic Orban mai poate apleca urechea la alegători, asta în condiţiile în care, din rapoarte oficiale, peste o treime dintre copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei şi adorm flămânzi. Aproximativ 21,5% dintre copiii români trăiesc în condiţii materiale extrem de precare, acest procent reprezentând cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană. Ba mai mult, chiar dacă doamnei ministru Monica Anisie nu i se pare un lucru grav, în România, analfabetismul funcţional la clasa a II-a sare de 40%.

Stimaţi colegi, suntem într-un "no man’s land", în tara în care nimeni nu face nimic! Sunt mai importante luptele politice, care nu îi privesc decât pe cei care ţin acum ţara în criză, decât soluţionarea problemelor reale ale României pentru care cetăţenii au ieşit la vot! Mă întreb cum îi mai pot privi în ochi pe alegători cei care ţin acum ţara total neguvernată şi care vor cere din nou votul românilor?

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Iresponsabilitatea PNL, plătită de români cu sănătatea şi chiar viaţa"

Etapa politică configurată de vremelnicul Guvern liberal, pe care România o parcurge şi care îi va prefigura şi viitorul, nu stă sub auspicii bune. Cu un Cabinet Orban catalogat de majoritatea parlamentară ca fiind nociv pentru români şi trimis acasă prin moţiunea de cenzură, iar acum de către Curtea Constituţională, ţara noastră, mai ales în contextul internaţional, deloc prielnic, provocat de ameninţarea Coronavirusului, ar trebui guvernată impecabil! În schimb, românilor li se aplică de către liberali şi şeful statului un joc de alba-neagra cu propria sănătate şi viaţă.

Deşi Curtea Constituţională a explicat clar că nominalizarea lui Ludovic Orban şi a aceluiaşi cabinet nu este constituţională, preşedintele Klaus Iohannis a ieşit, imediat, public cu o nouă serie de reacţii de tip nihilist, repetând că va ignora, în continuare, majoritatea parlamentară PSD, deci dorinţa românilor exprimată în decembrie 2016.

În schimb, şeful statului nu se grăbeşte deloc, după cum ne-a obişnuit şi în mandatul său precedent, să vină cu soluţii viabile pentru ţară. În plină criză mondială, provocată de Coronavirus, Iohannis ne spune doar că, subliniez, "va veni cu soluţii imediat" şi că nu a luat nicio decizie până acum!

Aşadar, sănătatea românilor este grav pusă în pericol, pentru că ştim cu toţii că "imediatul" anunţat de la tribuna Palatului Cotroceni poate dura şi săptămâni. Mai mult, o astfel de declaraţie reconfirmă faptul că PNL vrea puterea, dar factura iresponsabilităţii sale va fi plătită de români cu propria sănătate şi chiar cu viaţa!

Trebuie să fim realişti, dragi colegi şi dragi români, să conştientizăm că nu avem timp la dispoziţie pentru jocurile politicianiste ieftine şi pentru interesele obscure ale unor grupuri liberale!

Un guvern interimar nu poate rezolva situaţii de criză. Iar în acest caz vorbim despre o situaţie de criză mondială majoră, fără precedent în istoria recentă a omenirii! Iar noi trebuie să pregătim România pentru această criză mondială. Trebuie să nu rămânem indiferenţi la faptul că bursele din întreaga lume au început să cadă, că alte state au decis să-şi închidă graniţele sau că unele companii aviatice şi-au suspendat zborurile către ţările care au devenit adevărate focare ale noii gripe, state printre care se numără şi Italia, în care există o mare comunitate românească.

Chiar dacă liberalii şi preşedintele Iohannis se feresc să spună adevărul până la capăt, din cauza gravităţii situaţiei mondiale, vor apărea unele probleme de ordin social şi economic inclusiv în România.

Ceea ce este la fel de grav pentru ţara noastră, ca şi propagarea Virusului Covid-19, este faptul că avem un guvern demis, care nu a probat în scurtul său mandat decât că nu a ştiut să ia decizii pentru toţi românii, ci doar pentru camarila sa de partid şi care nici nu va şti ce să facă în faţa pandemiei mondiale şi nici nu va avea ce măsuri viabile să aplice. Deşi sună paradoxal şi frizează ridicolul, principala preocupare devoalată de la Cotroceni a fost calcularea şanselor declanşării alegerilor anticipate!

Şi acum vă întreb, dragi colegi liberali, dacă este mai important un calcul politic care se dovedeşte inutil, privind declanşarea anticipatelor, decât stabilitatea politică şi economică a României şi asigurarea condiţiilor de sănătate pentru toţi românii, consfinţite de mai multe articole din Constituţie?!

Probabil că fiecare dintre dumneavoastră va răspunde conform propriei conştiinţe, dar şi în faţa societăţii pe care vă doriţi să o privaţi de drepturile sale fundamentale şi nici să o puneţi la adăpost de efectele dezastruoase ale Coronavirusului.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Indiferent de statutul nostru social, de mediul din care provenim, de vârsta pe care o avem, de gen, cu toţii avem aceleaşi drepturi. În fiecare an, pe 1 martie, sărbătorim Ziua "Zero Discriminare", o zi în care marcăm importanţa diversităţii, incluziunea şi lupta noastră continuă pentru egalitate şi demnitate umană.

Conform unui sondaj realizat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, în 2019, peste 70% dintre români considerau că discriminarea este o problemă importantă, iar 63% susţineau că acest fenomen se manifestă cu o frecvenţă ridicată. Şi o să mă opresc asupra unei situaţii care a avut loc recent, în România, în anul 2020. Două persoane de naţionalitate străină, care au venit în România să muncească în mod legal, cu acte, pentru o viaţă mai bună, au fost contestate şi ameninţate de conaţionalii noştri, în condiţiile în care milioane de români sunt în aceeaşi situaţie cu cele două persoane din Sri Lanka, în condiţiile în care părinţi şi copii români fac un sacrificiu mult prea mare pentru a putea supravieţui, în condiţiile în care ne dorim, cu toţii, ca românii să fie respectaţi în Europa şi în toate ţările în care au plecat în căutarea unei vieţi mai bune.

Nu ne place să fim discriminaţi, dar avem probleme serioase atunci când vine vorba despre a nu discrimina. Fie că vorbim despre diferenţe care se fac pe bază de gen, de naţionalitate, de etnie, de orientare sexuală, de apartenenţă religioasă, de apartenenţa la grupuri sau la anumite categorii sociale, uităm de fiecare dată ce înseamnă respectarea drepturilor şi a demnităţii celorlalţi, sau alegem să nu ne pese.

Comportamentul discriminatoriu se dezvoltă începând de la vârste mici, iar cea mai mare problemă este că acesta se perpetuează pe măsură ce copiii cresc. Avem nevoie de educaţie în această direcţie, la fel cum avem nevoie să fim noi cei care dau un exemplu de acceptare şi de deschidere pentru persoanele care sunt altfel decât noi.

Putem şi avem datoria, dragi colege şi dragi colegi, să oprim perpetuarea acestui tip de comportament şi să deschidem un nou capitol în ce priveşte modul cum ne raportăm la ceilalţi.

Vă invit, aşadar, să facem fiecare un exerciţiu de imaginaţie şi să reflectăm la ce acţiuni concrete putem lua pentru ca dezideratul #ZeroDiscriminare să fie îndeplinit!

Doamna Daniela Oteşanu:

"Reformele eşuate ale PNL"

PNL a eşuat lamentabil. Niciuna dintre aşa-zisele sale reforme, mult clamate de preşedintele Iohannis, nu a reuşit. O arată faptele concrete. Scenariul alegerilor anticipate, ca unică soluţie pentru ca PNL să-şi aplice "măreţele" reforme care să aducă lapte şi miere în România, este o manipulare sinistră, menită să ascundă demagogic şi în interes electoral realitatea eşecului liberal.

În ceea ce priveşte sistemul sanitar, Guvernul PNL a vrut să privatizeze sănătatea. A eşuat. Chiar beneficiarii, clinicile private, au anunţat oficial că nu vor să asigure fără bani, adică fără coplată, servicii conexe tratamentelor din programele naţionale de sănătate.

În domeniul finanţelor publice a fost, de asemenea, un eşec total! Guvernarea PNL a contractat împrumuturi gigantice fără niciun efect benefic pentru economie sau populaţie. Veniturile statului au scăzut dramatic. Cheltuielile, multe arbitrare şi inoportune, au explodat. România a ajuns în guvernarea liberală să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, mult peste limita admisă, de 3% din PIB, fapt care-i vulnerabilizează poziţia pe pieţele internaţionale şi-i creşte costurile.

La capitolul infrastructură avem zero autostrăzi, zero iniţiative coerente şi abandonarea proiectelor începute de PSD. Va rămâne emblematică pentru calitatea guvernării liberale soluţia drumurilor forestiere pentru aglomeraţia de pe Valea Prahovei. Guvernul Orban a anulat contractele de Parteneriat Public Privat pentru Autostrada Comarnic-Braşov şi Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni. Autostrada Nordului nu se mai face. Autostrada Unirii nu are finanţare. Drumul expres Craiova-Piteşti a primit o sumă infimă faţă de cât ar fi necesar.

Aşa-zisa reformă electorală s-a dovedit că nu a fost decât o tentativă de legalizare a turismului electoral, iar asta cu încălcarea gravă a principiilor europene în materie electorală, care interzic modificarea sistemului electoral cu mai puţin de un an înainte de alegeri.

În privinţa dezvoltării regionale, un eşec programat: minus 30 de miliarde la dezvoltarea locală. În guvernarea liberală s-a tăiat 70% din resursele Programului Naţional de Dezvoltare Locală, program esenţial pentru comunităţile locale.

În guvernarea PSD au fost finanţate 16.000 de proiecte în toate localităţile din ţară pentru creşterea standardului de viaţă pentru alimentări cu apă, canal, gaze, construcţii de dispensare şi şcoli, gaz, asfaltări de drumuri etc.

La muncă şi protecţie socială a fost eşec pe linie. Va rămâne antologic războiul ministrei liberale cu liftiera de la minister, ca probă de maximă competenţă liberală în domeniu. La fel şi întârzierea plăţii pensiilor şi vina aruncată stupid pe CEC. La acest minister vital pentru milioane de români, amatorismul şi improvizaţia au făcut dovada eşecului. Au fost îngheţate pensia minimă şi salariul minim pentru cei cu studii superioare. PNL a diminuat creşterea prevăzută de PSD pentru salariul minim general şi a anulat sporul de 15% pentru periculozitate în muncă etc.

Aşadar, zero în toate domeniile în guvernarea liberală. Cele mai mari eşecuri sunt în sănătate şi în infrastructură. Degeaba încearcă preşedintele Iohannis să justifice anticipatele, prin nevoia ca liberalii să aibă cum să facă "reforme bune" pentru ţară. Toate reformele PNL sunt eşuate.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Coaliţia toxică strânsă în jurul PSD ne demonstrează că alegerile anticipate sunt cea mai bună soluţie pentru România!"

De câteva luni, în jurul PSD s-a reorganizat o majoritate parlamentară toxică, care este îndreptată împotriva intereselor generale ale ţării şi care se preocupă exclusiv de propriile interese, indemnizaţii şi pensii speciale. Toate legile bune pentru români sunt respinse de coaliţia roşie, parcă în gest de răzbunare faţă de alegătorii care nu mai vor o ţară condusă de PSD. Vă dau exemplu numai câteva dintre măsurile bune pentru cetăţeni, blocate sau respinse prin votul parlamentarilor PSD. Astfel:

• PNL a propus ca primarii să fie aleşi în două tururi, iar PSD a demis Guvernul Orban;
• PNL a majorat numărul de mandate pentru diaspora şi a permis votul timp de 3 zile, pentru ca oamenii să nu mai fie umiliţi să stea cu orele la cozi ca să poată vota, dar PSD a respins ordonanţa care prevedea aceste măsuri;
• PNL a plafonat punctul de amendă la 145 de lei, iar PSD vrea să-l ducă la 223 de lei;
• PNL a îngheţat salariile demnitarilor, dar PSD le mai vrea majorate încă o dată, deşi ele au crescut cel mai mult, faţă de alte categorii profesionale;
• PNL a eliminat taxele din Ordonanţa "Lăcomiei", care au umflat facturile oamenilor, iar PSD vrea să le reintroducă pe toate;
• PNL a eliminat măsurile care distrugeau economiile a 7 milioane de români în Pilonul II de pensii, PSD vrea din nou să pună mâna pe banii românilor;
• PNL a eliminat detaşarea a mii de argaţi roşii, pe salarii uriaşe, în poziţii bine plătite la stat, iar PSD îşi apără clienţii şi rudele numite în funcţii înalte, fără calificare, dar cu carnet de partid;
• PNL a ieftinit creditarea, eliminând taxa pe activele bancare, iar PSD vrea să o reintroducă la loc.

Urmărind cum toate aceste măsuri bune pentru români sunt şterse cu buretele de majoritatea parlamentară toxică, regrupată în jurul PSD, nu cred că mai are cineva vreun dubiu că actualul Parlament trebuie dizolvat pentru că nu mai reprezintă interesele cetăţenilor români. Organizarea, cât mai repede, a alegerilor parlamentare anticipate reprezintă, fără îndoială, cea mai bună soluţie pentru România.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

"Republica Croaţia are un nou preşedinte"

Alegerile prezidenţiale în Croaţia s-au desfăşurat în două tururi. Primul tur de alegeri prezidenţiale a avut loc duminică, 22 decembrie 2019, unde, pentru cea mai înaltă funcţie în stat au concurat 11 candidaţi, printre care s-au numărat şi preşedintele în funcţie al Republicii Croaţia, doamna Kolinda Grabar-Kitarović - HDZ, candidând pentru un al doilea mandat consecutiv, domnul Zoran Milanović - SDP - fost prim-ministru al Croaţiei în perioada 2011-2016, Miroslov Škoro, independent, precum şi alţi candidaţi - Nedeljko Babić, Anto Đapić, Dario Juričan, Mislav Kolakušić, Dejan Kovač, Dalija Orešković, Katarina Peović, Ivan Pernar.

În turul doi, desfăşurat în 5 ianuarie 2020, cetăţenii au avut de ales între Zoran Milanović şi Kolinda Grabar Kitarović. În urma rezultatului votului, din cei 3.855.000 de mii de alegători, Zoran Milanović este ales noul preşedinte al Republicii Croaţia, cu 1.034.389 de voturi, învingând-o astfel pe Kolinda Grabar-Kitarović, care a primit doar 929.488 de mii de voturi.

Zoran Milanović, născut pe 30 octombrie 1966 la Zagreb, absolvent al Facultăţii de Drept din Zagreb, în urma alegerilor a declarat: "Aşa cum am fost în campanie, voi fi şi ca preşedinte. Voi da sugestii şi sunt convins că nu voi dezamăgi încrederea pe care mi-aţi acordat-o. Cele 4 milioane de croaţi, câţi suntem, căutam locul său sub soare în Europa, care cu toate problemele ei, este cel mai bun loc de convieţuire, proiect în care Croaţia crede şi unde trebuie să-şi găsească locul şi interesul", adăugând că va colabora cu oricine care va conduce această ţară:

"Nu vor fi intrigi, deal-uri secrete şi nici afaceri. Pentru mine toate partidele vor fi la fel, pentru că noi suntem democraţie parlamentară. Restul este drum spre tiranie şi subiectivism, iar preşedintele trebuie să fie opusul, apărătorul. Sigura putere este puterea cuvântului şi a Constituţiei croate, unde există lucruri bune şi mai puţin bune, dar până este în vigoare, ea trebuie respectată", a concluzionat noul preşedinte al Croaţiei.

Doresc pe această cale, ca parlamentar român de etnie croată, să îi urez sincere felicitări şi mult succes pentru mandatul pe care l-a preluat din 18 februarie 2020!

Domnul Viorel Stan:

"Voucherul şi păcăneaua"

Audiată în comisia parlamentară de specialitate, Violeta Alexandru, ministrul muncii, a refuzat să răspundă când şi cu cât creşte punctul de pensie. Nu s-a învrednicit nici să afirme răspicat dacă alocaţiile copiilor se vor dubla, în termenii legii promulgate de preşedinte şi publicate în Monitorul Oficial.

Doamna ministru a lansat diversiunea voucherelor şi asta pentru că părerea doamnei Violeta Alexandru despre concetăţenii săi este jalnică. Am aflat de la Excelenţa Sa că părinţii români beau, fumează şi joacă la păcănele, totul pe banii copiilor. Tristă imagine are doamna ministru despre mamele şi taţii care au nefericirea de a fi contemporanii săi!

PSD somează PNL să urmeze strict legea şi să dubleze alocaţiile copiilor, prin vouchere sau nu, fără a se preocupa de comportamentul adulţilor care, oricum, este profund deformat în viziunea doamnei ministru.

De altfel, tratatele internaţionale pe care România le-a semnat şi pe care trebuie să le respecte, interzic în mod expres alocaţiile diferenţiate. Nici acest aspect nu-i tulbură pe liberali? Nu. Se pare că, prin intermediul minorilor, au trecut în programul lor de guvernare "lupta împotriva păcănelelor".

Ar fi şi o modalitate terapeutică de eradicare a viciilor de-a lungul şi de-a latul patriei!

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"Deficitul forţei de muncă în industria turismului, o problemă care trebuie rezolvată cu prioritate!"

Lipsa forţei de muncă în turismul din România a fost si rămâne în continuare o problemă stringentă, dar şi o preocupare a întregii industrii. Fostele guvernări se pare că nu şi-au dat interesul deloc pentru a diminua această problemă, deloc de neglijat.

În fiecare an, criza forţei de muncă se adânceşte. Operatorii economici din industrie se plâng că nu mai găsesc personal calificat sau necalificat cu care se lucreze, personalul calificat fiind o resursă şi mai greu de găsit. Pentru moment, una dintre soluţii este importul de forţă de muncă din ţările non-UE.

Turismul are un deficit de peste o sută de mii de angajaţi. O soluţie pe termen lung este susţinerea învăţământului dual, care să asigure elevilor pregătirea profesională în acest domeniu. Vechea şcoală românească de turism s-a desfiinţat, astfel se face resimţită lipsa unor şcoli adecvate de educaţie în turism şi ospitalitate.

La fel ca şi în alte ţări ale Uniunii Europene, şi noi trebuie să găsim strategii pentru a umple acest gol. Industria turismului nu trebuie neglijată, ea fiind una dintre puţinele ramuri economice, pe care capitalul autohton o mai poate controla. Lipsa de personal periclitează dezvoltarea acesteia, cu atât mai mult cu cât această industrie funcţionează greu în România, după guvernarea PSD.

Îmbunătăţirea serviciilor oferite a favorizat creşterea numărului de turişti străini, astfel favorizând investiţiile în această industrie, şi prin accesarea bugetului UE.

De ani de zile, lipsa oricărei decizii a factorilor politici de a crea soluţii durabile în acest sector, lipsa unei viziuni şi a unei strategii de dezvoltare, precum şi preţurile ridicate, lipsa infrastructurii de transport, nu au generat altceva decât stoparea evoluţiei acestui sector.

România are multe de oferit!

Absenţa unei strategii, specifice fiecărui tip de turism din România, a cauzat devalorificarea potenţialului uriaş pe care ţara noastră îl deţine.

Actuala Lege a turismului nu aduce soluţii. De aceea, Guvernul PNL va aduce modificările necesare, dar şi strategii şi măsuri guvernamentale, pentru a rezolva problemele existente. "Importul" de forţă de muncă sezonieră nu este o soluţie pe termen lung.

Doamna Viorica Cherecheş:

"Diaspora are nevoie de România! România are nevoie de românii plecaţi în străinătate!"

România este ţara cu cea mai mare rată de emigrare din spaţiul comunitar, arată statisticile Comisiei Europene.

Migraţia este un fenomen îngrijorător care trebuie stopat. În România anului 2020, jumătate dintre tineri susţin că îşi doresc să plece din ţară, iar România anilor viitori va rămâne depopulată, fără forţă de muncă. Mulţi români care lucrează în afara graniţelor ţării aşteaptă şi îşi doresc soluţii, o reformă radicală a statului şi o evoluţie a serviciilor sociale.

Mediul de afaceri din România aşteaptă mai multă aplecare şi implicare din partea decidenţilor, mai multe oportunităţi pentru ca românii să revină acasă iar economia naţională să revină la normalitate.

Nu există o soluţie miraculoasă pentru a face ca un sfert de ţară plecat să revină acasă. Răul a fost deja făcut, iar rănile celor plecaţi se vor vindeca mai greu sau poate niciodată.

Numai atunci când economia din ţară va genera încredere pe termen lung, adică bunăstare reală şi mai multe oportunităţi pentru reintegrarea pe piaţa muncii, este posibil ca românii din diaspora să revină.

Atunci când o guvernare se va face doar în interesul cetăţenilor, o guvernare care va aplica soluţii competente, care va genera un sistem sanitar şi educaţional performant, va reduce birocraţia, va avea o infrastructură viabilă, locuri de muncă bine plătite, atunci românii plecaţi la muncă în străinătate vor veni acasă. Sunt obiective care pot fi îndeplinite în timp, cu rezultate pozitive.

Programe precum "Diaspora Start-up" trebuie dezvoltate şi continuate. Banii europeni pentru a stimula românii din diaspora să dezvolte afaceri în România sunt o soluţie care trebuie aplicată în beneficiul lor.

Românii din diaspora sunt mereu cu gândul la copiii lor, părinţi, familie, la rădăcini, la locurile natale care îi determină să fie cu gândul mereu acasă.

Să nu uităm că ei au nevoie de România, aşa cum România are nevoie de ei!

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"Să «mulţumim» PSD pentru maximul istoric la care a ajuns moneda euro!"

România este subiectul unui nou record negativ: rata de schimb a monedei euro a ajuns la un maxim istoric, aruncând o povară necuvenită în spinarea românilor. Măsurile aiuritoare ale Guvernului PSD şi în special ale lui Eugen Teodorovici, specialist mai mult în discoteci decât în finanţe, au aruncat România în criza economică actuală, dinamitând câştigurile salariale ale românilor, care îşi văd zilnic veniturile afectate de creşterea preţurilor. Anii de dezmăţ financiar din guvernarea PSD, care nu a făcut altceva decât să ia credite cu nemiluita, se răsfrâng acum asupra populaţiei.

În ultimii trei ani, asemenea beţivului satului care ia pe caiet de la birtul local, Viorica Dăncilă şi Eugen Teodorovici n-au făcut nimic altceva decât să se împrumute. Au dus datoria externă a României la peste 100 de miliarde de euro şi la un deficit de cont curent de circa 40%. Doar în primele 9 luni ale anului trecut PSD s-a împrumutat cu peste 8 miliarde de euro, ducând datoria pe termen scurt la aproape 32%. Toate acestea reprezintă credite cu dobânzi foarte mari, luate pe perioade scurte, fără vreo consultare sau informare publică, fără acordul Parlamentului sau al românilor pe spatele cărora s-au plătit rate. Măcar dacă aceşti bani ar fi fost investiţi în infrastructură... Măcar dacă ei ar fi fost investiţi, astfel încât să producă alţi bani... Măcar de s-ar fi construit şcoli, spitale sau drumuri cu ei... Dar nu! PSD a considerat normal să se împrumute doar ca să dea ajutoare sociale. Nu a scăpat nici administraţia locală de acest dezastru, numeroase primării fiind blocate, pentru că Bucureştiul a decis să le transfere obligaţia de a plăti asistenţii personali, fără a le transfera însă şi resursele financiare necesare. În plus, celebra Ordonanţă 114, pe care PNL a abrogat-o în Guvern, dar pe care PSD a pus-o apoi la loc în Senat, a aruncat în aer întreg sistemul de investiţii publice. Decizia de a creşte din pix salariile din construcţii a dus la majorarea tuturor contractelor de lucrări şi a antrenat o blocare a investiţiilor deja licitate şi aflate în execuţie.

Ani la rând toate avertismentele PNL au fost ignorate. Toate dovezile PNL, care a arătat în ce dezastru economic este afundată ţara, au fost luate în derâdere de o gaşcă de politruci ce aveau ca unică grijă doar să facă frumos în faţa liderului cu mustaţă. Toate avertismentele Uniunii Europene au fost ignorate, PSD ascunzându-se în dosul unui discurs naţionalist deşănţat.

Am ajuns însă în punctul în care datoriile trebuie returnate, iar creditorii fac coadă la uşă, aşteptându-şi banii. De la preluarea mandatului, PNL nu a făcut decât să plătească facturi, evitând să mai angajeze cheltuieli suplimentare, care să crească deficitul bugetar. Dezastrul a fost însă deja făcut de PSD care, nu doar că s-a împrumutat peste tot, dar a mai şi falsificat situaţia economică a ţării, supraestimând venituri de peste 19 miliarde de lei, o situaţie deosebit de gravă, care are ca efect creşterea peste noapte a deficitului bugetar şi depăşirea limitei de 3% pe care toate statele europene trebuie să o respecte şi pe care România şi-a asumat-o prin Tratatul de Aderare la UE.

Astfel, România nu doar că a ajuns la un maxim istoric al cursului de schimb Leu-Euro, dar se află şi în poziţia de a fi sancţionată de UE, prin declanşarea procedurii de deficit excesiv. Astfel, PSD a reuşit să bage România sub monitorizarea UE, nu doar cu justiţia, prin celebrul MCV, dar şi cu finanţele, punându-ne în situaţia de a fi monitorizaţi strict de către Bruxelles. Mai mult chiar, putem ajunge în situaţia catastrofală în care să fie sistate fondurile europene alocate României. Şi asta doar din cauza PSD, care, din 2017 şi până în 2019, a ignorat total avertismentele privind politica sa financiar-bugetară dezastruoasă.

Să nu uităm, aşadar, dragi români, să "mulţumim" PSD, ori de câte ori plătim rate la bancă sau facturi de servicii exprimate în euro!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Alegerile anticipate, unica opţiune pentru România!"

România are nevoie de o guvernare stabilă, bazată pe o susţinere solidă în Parlament, iar acest lucru nu este posibil fără organizarea alegerilor parlamentare anticipate!

Consider că, prin tergiversarea votului pentru învestirea Guvernului, PSD nu face altceva decât să prelungească această criză politică în care a afundat România! Din păcate, nici măcar în al doisprezecelea ceas PSD nu se dezice de apucăturile sale din timpul de tristă amintire, când la conducerea partidului se afla Liviu Dragnea şi pentru care a ajuns să fie atât de blamat de către români.

PNL şi-a asumat responsabilitatea guvernării într-un moment foarte dificil şi a avut capacitatea de a lua măsuri urgente pentru a stopa declinul unei economiei care a fost adusă pe marginea prăpastiei în timpul guvernărilor PSD. Cu toate acestea, am spus încă de la momentul învestirii Guvernului Orban că soluţia cea mai bună o reprezintă declanşarea cât mai urgentă a alegerilor anticipate, acesta fiind singurul mod prin care vom putea genera o guvernare stabilă şi responsabilă de care România are atât de mare nevoie.

Iată că suntem în faţa unor provocări uriaşe, economice, dar mai ales de sănătate publică, România fiind ameninţată cu apariţia noului Coronavirus. Specialiştii spun că este doar o chestiune de timp până când vor apărea primele cazuri şi în ţara noastră, având în vedere că în Italia, unde există o importantă comunitate de români, putem vorbi despre o creştere exponenţială a cazurilor de îmbolnăviri.

Aşadar, este extrem de important ca acum să dăm dovadă de responsabilitate şi să lăsăm jocurile politice, pentru a putea lua măsurile urgente care se impun şi a putea proteja cetăţenii României! În acest context, apreciez că organizarea alegerilor parlamentare cât mai devreme posibil este o problemă de interes naţional.

Până acum, fuga de electorat era caracteristică partidelor aflate la putere, iată că PSD mai aduce o premieră în politica românească şi fuge de electorat chiar din calitatea de partid de opoziţie, iar acest lucru nu vă face cinste, domnilor din PSD!

Nu vă mai ascundeţi de români şi lăsaţi-i pe ei să decidă ce este mai bine pentru ţară. Jocurile pe care le faceţi, doar pentru a vă mai ţine de scaunele puterii iluzorii pe care o deţineţi, sunt nerealiste şi nu au nimic în comun cu agenda propriilor cetăţeni! Deschideţi ochii şi ascultaţi vocea poporului, pentru că el este singurul care ştie pe ce drum trebuie să mergem!

Doamna Antoneta Ioniţă:

"Sănătatea românilor, şi nu schimbarea guvernelor trebuie să fie prioritatea momentului!"

Ne aflăm cu toţii în faţa unei ameninţări oarecum fără precedent pentru vremurile moderne. Epidemia de Coronavirus, plecată din China, a trecut graniţele Asiei mai repede decât ne aşteptam şi a pătruns în Europa. Face ravagii în Italia, una dintre ţările de care suntem strâns legaţi. Este evident că toţi suntem îngrijoraţi de modul în care va evolua epidemia, mai ales că aceasta a ucis până acum mii de oameni, dar numărul real al deceselor nu este unul cert.

Din păcate, asistăm în aceste zile la un comportament iraţional şi lipsit de orice responsabilitate. Sunt tot mai mulţi cei care încearcă să politizeze momentul, să-l transforme într-un subiect din care să câştige capital electoral. Preocuparea pentru a fi pregătiţi cu spaţii conforme, în situaţia apariţiei unor cazuri de îmbolnăvire, cu materiale sanitare, medicamente, măşti şi tot ce este nevoie pentru tratament şi prevenţiei a fost înlocuită cu absurde jocuri de imagine. Aflăm acum că am avea nevoie de un guvern tehnocrat, condus taman de secretarul de stat Raed Arafat, văzut ca singurul capabil să salveze România de Coronavirus. Absurdul merge până acolo încât să se vorbească de noi guverne, în loc să vorbim despre soluţii şi realităţi.

Fac apel la dumneavoastră şi fac apel, în egală măsură, şi la mass-media. Inducerea unei stări de panică populaţiei nu este soluţia. Trebuie să ne guverneze pe toţi, de această dată, responsabilitatea vorbelor şi a informaţiilor pe care le oferim publicului larg. Nu avem nevoie de isterii inutile, de temeri şi de reacţii fără discernământ. Ne aflăm în faţa unei situaţii serioase, care impune măsuri mature şi informaţii serioase!

În faţa unei asemenea ameninţări este nevoie de calm, de echilibru, de decizii luate corect şi cumpătat. Da, este nevoie de controale stricte pe aeroporturi, în vămi şi în orice alt loc pe unde ar pătrunde posibile cazuri, care să declanşeze epidemia. Sistemul sanitar românesc trebuie să fie pregătit să intervină, să fie dotat cu toate cele necesare. Dar este la fel de mare nevoie de o informare corectă a populaţiei. Oamenii trebuie să ştie cum să reacţioneze şi, mai ales, cum trebuie să prevină. Trebuie să înţeleagă că nu este o joacă, în condiţiile în care ar apărea cazuri, dar şi că nu au motive de îngrijorare, cât timp autorităţile îşi fac treaba şi ameninţarea pandemiei este încă una rezervată.

Da, noi, parlamentarii, în colegiile noastre, putem face măcar acum muncă de informare, alături de o mass-medie care îşi poate demonstra dovada maturităţii căpătate în cei 30 de ani de libertate.

Stimaţi colegi, fac apel la dumneavoastră să ne comportăm ca nişte oameni responsabili. Epidemia de Coronavirus nu are culoare politică, iar ceea ce contează cu adevărat este sănătatea românilor!

Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei:

Privesc şocat la involuţia politică actuală şi mă/vă întreb... până unde? Nu este deja evident că liberalii habar n-au să guverneze? Nu v-am prezis că-s slabi, că n-au oameni, că nu fac altceva decât campanie electorală continuă, pe Internet şi la televiziuni?

Am avut o bănuială, d emult, ba, de la început. Ceea ce n-am putut ghici, la ce nu m-am aşteptat, e să fie atât de perverşi. Să dai 25 de ordonanţe de urgenţă, noaptea, ca hoţii, cu cagule galbene, spune ceva despre ei, ceva foarte grav! S-au pornit şmechereşte, la amiază, într-o şedinţă obişnuită, ca să stea intenţionat până la lăsatul serii şi să toarne cu ordonanţe! Ei, care ne acuzau că dăm ordonanţe! Da, am dat, inclusiv una celebră, am greşit, ne-am asumat, am plătit. Dar n-am dat 25 într-o seară! Maşina de zgomote, între timp, lucra pe Facebook şi asigura poporul că sunt necesare, că e musai, că greaua moştenire, că... baliverne! De trei luni, n-au fost necesare. De trei luni îşi pun oamenii lor până la nivel de femeie de serviciu, iau împrumuturi prosteşte, brutal, de s-au şocat şi prietenii şi colegii lor de la USR. Ei au constatat că selfie-stul Cîţu a făcut împrumuturi de 7.500 de lei pe secundă, a calculat deputatul Năsui. Suntem nebuni?! Şi vin cei de la FMI şi o să le zică...ce? Că e moştenire grea? Sau o să fugă, aşa cum a fugit selfie-boy când l-am chemat în comisii şi în Parlament, să dea explicaţii? Ce bărbat politic este acela care se ascunde în spatele mesajului de pe Facebook şi a maşinăriei de propagandă?

S-a sesizat şi Avocatul Poporului şi a zis că aşa ceva, 25 de ordonanţe de urgenţă într-o noapte, este nemaiîntâlnit, în nicio ţară, nicăieri. Nici Rusia, nici China n-ar îndrăzni aşa ceva, fără să cadă în penibil!

Dar perversitatea merge mai departe! Printre ordonanţe mărunte, cum ar fi cele referitoare la statutul poliţiştilor de penitenciare, recensământul agricol, utilizarea trotinetelor electrice - auzi tu, ce griji avem! - sunt ascunse ordonanţe grave, care, în mod normal, ca legi, aveau nevoie de proceduri complexe, de consultări publice, de comisii şi de specialişti! Exemplific - Ordonanţa de urgenţă privind spitalele private care vor accesa fonduri publice. Absolut, dar absolut întâmplător, ministrul sănătăţii are contract cu un asemenea spital, şi-a adus deja de acolo, în minister, două persoane în funcţii publice înalte. Sau organizarea alegerilor parlamentare anticipate...?

Ce-au făcut? Au dublat numărul parlamentarilor din străinătate, unde cred ei că vor avea câştig de cauză, până nu s-or dumiri şi românii noştri muncitori şi truditori cu cine au de-a face. Sau înjumătăţirea numărului de zile la, atenţie! 50 de zile pentru declanşarea alegerilor anticipate, după dizolvarea Guvernului!

Cine eşti tu să decizi aşa, pentru o ţară întreagă şi peste capul Parlamentului ales de popor? Şi să lămurim o dată pentru totdeauna şi prostia asta rostogolită în şi de presă, cum că Parlamentul actual nu mai reprezintă voinţa poporului. Serios? Şi legile în vigoare? Alegerile s-au făcut conform legii, mandatul este de patru ani. Brusc, dacă simţiţi că sunteţi pe un val, nu mai sunt bune regulile jocului şi legile? În plus, sunteţi pe val, dar habar n-aveţi de surf, imediat sunteţi sub apă şi cereţi ajutor sau veste de salvare...

Mă miră însă şi lipsa de reacţie a poporului, dar poate încă nu ne-au arătat destule. Mai aşteptăm. Sincer, mă cam tem de ce mai au de arătat, la ce pornire de Trabant au avut, cu gălăgie, fum şi mişcat doi metri înapoi... Cred că e vremea să primească o lecţie de la cei care au muncit pentru popor, de la cei care ştiu cum se conduce o ţară, de la cei care au băgat România în NATO, în UE.

Este vremea să înveţe politică, aşa că, i-am învăţat! A căzut Guvernul, a lăcrimat Raluca, viaţa intră înapoi în cursul ei (i)logic, după alegerea strâmbă a preşedintelui tuturor romanilor (din PNL), dar este clar că noi nu mai luăm lecţii de la amatori! Cam toate forţele politice din ţara aceasta au înţeles cu ce guvernanţi amatori au de-a face!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"PNL doreşte distrugerea sistemului public de sănătate"

Intenţia Guvernului liberal de a modifica legislaţia sănătăţii, materializată printr-o ordonanţă de urgenţă ilegală, în sensul accesului egal al instituţiilor medicale private şi de stat la programele naţionale de sănătate publică suportate din buget, nu este altceva decât o afacere de partid a PNL. În niciun caz nu se poate vorbi despre o reformă a sistemului medical în beneficiul românilor care au nevoie de servicii medicale, ci este doar o formă mascată de privatizare a programelor de sănătate publică.

Demersul "guvernului meu", demis ruşinos prin moţiunea de cenzură, este dramatic pentru cetăţeni. Practic, mai puţini pacienţi se vor putea trata gratuit la stat şi, în acelaşi timp, din ce în ce mai mulţi români vor trebui să se trateze contra-cost la privat.

Deşi cunoşteau faptul că sănătatea este un drept garantat de Constituţie pentru toţi cetăţenii, nu doar pentru cei cu venituri mari, PNL nu a oprit modificările legislative din sănătate, făcute după bunul lor plac şi al clientelei politice! Sau, probabil, liberalii şi Klaus Iohannis nu cunosc prevederile legii fundamentale, un fapt de o gravitate extremă pentru democraţia din România şi funcţionarea statului de drept!

Ordonanţa de urgenţă prevede explicit ca spitalele sau clinicile private să poată presta şi deconta inclusiv serviciile din programele de sănătate publică şi din Acţiunile Prioritare gestionate de Ministerul Sănătăţii.

Să nu uităm că ministrul sănătăţii provine dintr-un spital privat, care va beneficia în mod direct de măsura respectivă, iar în aceste condiţii se confirmă suspiciunea de complicitate la această iniţiativă e Executivului. De asemenea, este vorba şi despre recompensarea sponsorilor de partid de către PNL, prin acordarea accesului furnizorilor privaţi la tratamentele scumpe şi de urgenţă. În acest fel, bugetele alocate până acum unităţilor de stat vor trebui împărţite cu cele din privat, în funcţie de serviciile prestate.

Consider că nu este corect ca PNL să ia bani de la pacienţii care nu îşi permit tratamentul medical contra-cost şi să-i transfere oamenilor care îşi permit oricum tratamente în clinici private, în sistem de coplată peste suma asigurată de stat.

Voi vota împotriva acestei iniţiative în momentul în care va fi dezbătută în Parlament, deoarece o astfel de decizie va defavoriza în mod nedrept oamenii cu posibilităţi materiale reduse şi, de asemenea, va distruge sistemul public de sănătate.

Domnul Costin-Sebastian Moise:

"Coronavirusul aduce cu el criza economică. Avem nevoie de un Guvern care să împiedice derapajele bugetare!"

Momentul în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii, OMS, va declara oficial pandemia de Coronavirus va aduce cu sine două diagnostice extrem de dure: criză economică globală şi posibilă recesiune pentru România. Dincolo de pericolul uriaş pentru sănătatea publică, această "lebădă neagră", reprezentată de ameninţarea molimei venite din China, va lovi puternic economia mondială atât de globalizată şi de interdependentă.

Deja există semne clare că există un blocaj total în China. Nu discutăm numai despre a doua cea mai mare economie a lumii, ci despre cel mai mare producător de bunuri de consum de pe planetă. Or, în astfel de cazuri, transporturile şi distribuţia sunt primele care se opresc.

Semnele încetinirii economiei mondiale sunt deja aici. Agenţia Internaţională pentru Energie prognozează o cerere mai mică cu 450.000 de barili pentru petrol în primul trimestru al anului 2020 - este prima contracţie din ultimii 10 ani. De asemenea, va exista un blocaj major în industria farmaceutică, având în vedere că Beijingul este cel mai mare producător. În plus, turismul va fi afectat într-o proporţie uriaşă. La fel şi transportatorii de mărfuri transoceanici, cargoboturi şi avioane. În sens invers, aurul atinge niveluri record - 1.700 de dolari uncia.

Faptul că primul focar european de Coronavirus a fost depistat în Italia, nu este deloc o veste bună, având în vedere că ţara peninsulară este a doua în topul partenerilor comerciali ai României, după Germania. De asemenea, Italia este locul şase în topul investitorilor străini din punctul de vedere al capitalului investit şi locul întâi în topul investitorilor străini din punctul de vedere al numărului de companii prezente pe piaţă. Posibila închidere a graniţelor în interiorul spaţiului Schengen va gripa şi mai tare economia europeană.

Toate acestea sunt semne că, mult după ce pericolul pentru sănătatea publică va fi estompat, economiile naţionale vor trage să se recupereze după lovitura cruntă pe care o vor primi.

În cazul României, situaţia este încă şi mai gravă. Pe de o parte, avem un risc mare de derapaj bugetar după măsurile populiste ale PSD şi asumarea unui buget cu deficit de 3,6% din partea Guvernului liberal. Pe de altă parte, instabilitatea politică generează blocaje instituţionale şi abulie, blocând măsuri absolut vitale pentru a evita căderea în prăpastie. Se poate prognoza, încă de pe acum, faptul că epidemia de Coronavirus va genera efecte economice dezastruoase încă şi mai mare decât cele de sănătate.

De aceea, fac un apel la responsabilitate politică - să închidem odată criza autoindusă, să instalăm un Guvern cu puteri depline, care să asume în mod deschis şi responsabil măsurile necesare pentru a proteja economia naţională, atât cât se poate, în faţa acestor ameninţări.

Domnul Doru-Petrişor Coliu:

Mă văd nevoit să intervin din nou, într-un moment dificil pentru cetăţenii români din diaspora, mai precis pentru compatrioţii noştri aflaţi în Italia.

Potrivit datelor oficiale publicate de presa internaţională, Italia este cea mai afectată ţară din Europa de Coronavirus care, într-un timp foarte scurt, a făcut mii de victime şi care continuă să se extindă cu repeziciune.

Ultimul bilanţ oficial al autorităţilor din Peninsulă relevă faptul că s-au înregistrat 6 persoane decedate, câteva sute infectate, în timp ce 12 localităţi din regiunea Lombardia sunt în carantină.

Precum ştiţi, peste 300.000 de români trăiesc în această zonă. Autorităţile au introdus măsuri speciale de carantină, şcoli, muzee, instituţii publice şi activităţi comerciale au fost închise, iar trenurile nu mai opresc în localităţile restricţionate. Au fost suspendate toate evenimentele publice sau private.

În faţa acestei situaţii, românii din Italia sunt mai debusolaţi şi mai speriaţi ca niciodată. Din ce în ce mai multe cazuri sunt făcute publice de presa din Peninsulă zilnic. Disperarea a atins cote maxime în ultimele zile. Această situaţie este cauzată şi de slaba informare din partea autorităţilor române, care ar fi trebuit să emită comunicări clare, punctuale şi frecvente.

Transmit românilor din Italia şi nu numai, să fie calmi, să se informeze cum se pot apăra şi să solicite MAE toate informaţiile de care au nevoie. În Italia trăieşte cea mai mare comunitate de români din afara graniţelor, peste un milion de conaţionali au nevoie acum de sprijinul autorităţilor şi în acest sens, consider că ar fi trebuit o intervenţie clară, fermă, determinată pentru a nu permite ca o astfel de situaţie să creeze panică. Conaţionalii noştri cer acum informaţii pe grupurile de socializare, îşi împărtăşesc sfaturi, analizează situaţia şi vorbesc despre ceea ce ar putea face în faţa unei posibile epidemii. Unii şi-au manifestat intenţia să se întoarcă acasă, alţii consideră ca se simt mai protejaţi în Italia. Însă mulţi dintre ei întreabă disperaţi care sunt măsurile luate de autorităţi la întoarcerea în România, cine intră în carantină, unde se va desfăşura carantina, cei care locuiesc în apropierea localităţilor "închise" vor fi puşi sau nu în carantină, persoanele care au febră pot călători, care este autoritatea de la care pot obţine o informaţie sigură?!

Acestea sunt întrebările la care conaţionalii au nevoie de un răspuns clar!

Apoi, trebuie să ne gândim şi la ipoteza unui exod, în condiţiile în care familii de români au anunţat că pleacă cu maşina spre localităţile de origine din ţară. Este România pregătită să gestioneze o astfel de situaţie?!

Aşadar, solicit Guvernului României să analize situaţia şi să identifice soluţii imediate pentru românii din Italia. Sprijinul conaţionalilor noştri trebuie să fie o prioritate!

Domnul Emil-Marius Paşcan:

"Pe zi ce trece, la presiunea UDMR, limba română îşi pierde statutul de limbă oficială..."

Instituţia Avocatul Poporului a sesizat, anul trecut, Curtea Constituţională a României, CCR, în privinţa unor excepţii de neconstituţionalitate cu privire la promulgarea de către Guvernul condus de premierul Viorica Dăncilă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. În urma deliberărilor, CCR, cu majoritate de voturi, a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ sunt constituţionale, în raport de criticile formulate.

La rândul său, Partidul Mişcarea Populară a sesizat în aceeaşi privinţă Avocatul Poporului care, din păcate, dintr-o eroare fatidică, nu a transmis CCR tocmai aspectele vădite de neconstituţionalitate cuprinse în Ordonanţa privind Codul administrativ. În esenţă, considerăm că prin modificările normative pe care le aduce legislaţiei în vigoare, O.U.G. nr. 57/2019 impune obligativitatea folosirii limbilor materne ale minorităţilor naţionale nu doar autorităţilor administraţiei publice locale şi serviciilor publice deconcentrate, enumerate limitativ de Legea fundamentală, ci chiar şi instituţiilor publice aflate în subordinea acestora, ceea ce contravine art. 120 alin. (2) din Constituţie.

De asemenea, în acord cu Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, Constituţia reglementează dreptul de utilizare a limbii minoritare sau regionale numai în raport de existenţa în cadrul unei Unităţi administrativ-teritoriale a unei ponderi semnificative a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale. Ordonanţa în cauză nesocoteşte obligaţia constituţională a existenţei unei ponderi semnificative ca premisă a folosirii limbii materne a persoanelor aparţinând unei minorităţi naţionale în relaţia cu autorităţile publice, pragul de 20% devenind opţional, iar nesocotirea lui este lăsată la arbitrariul organelor deliberative sau chiar a unei singure persoane din cadrul instituţiilor sau autorităţilor cu conducere unipersonala.

Totodată, prin generalizarea folosirii limbii materne a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, la nivel naţional, după bunul plac al conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice, care sunt doar pasageri prin funcţii, sub limita constituţională definită ca pondere semnificativă, este afectat însăşi caracterul de limbă oficială a limbii române. Înscrisul în limba maternă a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să aibă din punct de vedere al regimului juridic doar caracter de traducere. În caz contrar, avem două acte oficiale în două limbi, ceea ce conferă, contrar Constituţiei, caracter de limbă oficială limbii minoritare.

În egală măsură, invocăm problema formularelor tipizate bilingve, prevăzute de respectiva ordonanţă. În situaţia în care se foloseşte un formular unic, atunci măsura reglementată prin O.U.G. nr. 57/2019, pentru a nu se aduce atingere limbii oficiale, ar fi fost aceea ca înscrisurile în formular în limba minorităţii naţionale să aibă dimensiuni mai mici şi caractere italice, conform practicii celorlalte state ale Uniunii Europene care acceptă asemenea formulare. În acest fel, se protejează caracterul constituţional de unică limbă oficială a limbii române, în acord şi cu preambulul Cărţii europene a limbilor regionale sau minoritare, potrivit căreia protecţia şi încurajarea limbilor regionale sau minoritare nu trebuie să se facă în detrimentul limbilor oficiale şi a necesităţii de a le însuşi, subliniind valoarea interculturalităţii şi a plurilingvismului şi considerând că protecţia şi încurajarea limbilor regionale sau minoritare nu trebuie să se facă în detrimentul limbilor oficiale şi a necesităţii de a le însuşi.

În concluzie, Partidul Mişcarea Populară solicită Guvernului Ludovic Orban, în cazul în care va fi reînvestit, şi oricărui alt guvern responsabil care va urma la conducerea României, să modifice prevederile aberante anterior menţionate din această O.U.G. nr. 57/2019, întrucât încalcă prevederile Constituţiei României şi anulează statutul de limbă oficială pentru limba română.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Continuăm şedinţa noastră şi vă anunţ că, din totalul celor 329...

Vă rog să luaţi loc, stimaţi colegi.

... că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 162.

În conformitate cu art. 93 din Regulament, au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi, 25 februarie; programul de lucru în perioada 24-29 februarie; lista rapoartelor depuse în perioada 11-25 februarie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii; informarea cu privire la iniţiativele înregistrate la Cameră şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Avem o informare scrisă din partea domnului deputat Mircea-Gheorghe Drăghici, care ne aduce la cunoştinţă că îşi încetează activitatea în Grupul parlamentar al PSD şi va activa ca deputat neafiliat.

Dezbateri până la ora 11,30, la ora 12,00 - vot final, după şedinţa de vot final avem şedinţa de Birou permanent.

Înainte de a da cuvântul pe procedură, vă anunţ că avem două legi - este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei nr. 92 - Pl-x 619; termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea se consideră adoptată; şi Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei nr. 4/2020 - PL-x 4/2020; termenul de dezbatere şi vot final fiind depăşit.

Şi, de asemenea, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 79 - PL-x 673/2019; Comisia pentru învăţământ.

Termenul de dezbatere şi vot final fiind depăşit, cele trei iniţiative se duc la Senat, cu propuneri de adoptare.

Pentru început, la chestiuni de procedură, Grupul UDMR, domnul Szabó Ödön, vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La început, doar vreau să salut şi în numele dumneavoastră un grup de liceeni care se află în plen, la invitaţia Grupului. Sunt reprezentanţii consiliilor liceenilor maghiari din România şi sper ca o parte dintre ei să fie prezenţi în câţiva ani în Parlamentul României.

Vă mulţumesc mult şi le mulţumesc că sunt prezenţi. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Salutăm şi mult succes la şcoală, pentru a deveni viitori parlamentari!

Mai departe.

Domnul Roman, vă rog, chestiuni de procedură.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prima propunere pe care v-o fac este trimiterea, de pe punctul 62 pe punctul 2 de pe ordinea de zi, a PL-x 435/2018 şi ulterior retrimiterea la comisie.

Solicităm retrimiterea, la Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994, aşa cum am spus, aflat la punctul 62 pe ordinea de zi, având în vedere faptul că trebuie corelate amendamentele admise din raportul comisiilor de specialitate cu prevederile Legii nr. 170 din 7 octombrie 2019. Aceasta este prima propunere.

Deci punctul 2 şi retrimitere la comisie, două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Da. Supun votului dumneavoastră propunerea făcută.

Să înceapă votul.

Da. Mulţumesc.

112 voturi pentru, două voturi împotrivă, o abţinere.

Două săptămâni, da.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

A doua propunere este retrimiterea, de la punctul 131 de pe ordinea de zi pe locul 3, a PL-x 547/2019 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2019 privind modificarea Legii nr. 152 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. Aici, practic, avem unele prevederi ale Ordonanţei Guvernului nr. 26/2019 care au fost abrogate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 şi e nevoie, la fel, de corelare - două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Tot două săptămâni.

Să înceapă votul.

126 de voturi pentru, două voturi împotrivă. Adoptată. Două săptămâni.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Şi ultima propunere pe care v-o înaintăm este introducerea pe ordinea de zi a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2019.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Să înceapă votul.

127 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă. Adoptată.

Mai departe. Tot chestiuni de procedură.

Domnul Lupaşcu, vă rog, Grupul PSD.

Domnul Costel Lupaşcu:

Domnule preşedinte,

Vreau să vă rog să supuneţi votului retrimiterea la comisie a punctului 15 de pe ordinea de zi - Proiectul de Lege pentru modificarea anexelor nr. 1-5 la Legea nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie; PL-x 474/2019 - pentru corelări, două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Deci, îl aducem pe poziţia 4 şi îl retrimitem două săptămâni.

Să înceapă votul.

133 de voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptată.

Mai departe.

Domnul Costel Lupaşcu:

Retrimiterea la comisie, tot pentru corelări, pentru două săptămâni, a punctului 35 de pe ordinea de zi - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 584/2017.

Domnul Florin Iordache:

Tot două săptămâni, da?

Domnul Costel Lupaşcu:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul.

115 voturi pentru, 14 abţineri. Aprobată.

Mai departe.

Domnul Costel Lupaşcu:

Şi retrimiterea pentru două săptămâni a punctului 99 de pe ordinea de zi - Proiectul de Lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2000; PL-x 490/2019 - retrimitere două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul.

Domnule Lazăr, două săptămâni, da? (Vociferări.)

O săptămână, da?

117 voturi pentru, 14 abţineri.

Aşteptăm raportul de la dumneavoastră.

Mergem mai departe.

Domnul Ion Stelian, Grupul USR, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă solicit scoaterea de pe ordinea de zi şi retrimiterea la comisie a proiectului de la punctul 20 de pe ordinea de zi. Este vorba de PL-x 244/2019, Proiectul de Lege pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

În Comisia juridică s-a dat un raport, cu majoritate de voturi, un raport favorabil, însă vreau să vă precizez faptul că există un punct de vedere negativ din partea Guvernului; există comentarii pe constituţionalitate, din partea Consiliului Legislativ, care sunt regăsite şi în avizul Consiliului Economic şi Social; de asemenea, preşedintele României a solicitat reexaminarea acestei legi care a fost respinsă în Senatul României.

Este vorba despre o lege care ar face, practic, inaplicabilă legislaţia pentru protecţia mediului. Nu s-ar mai respecta acordurile de mediu pentru unele proiecte, ceea ce este inacceptabil.

Vă solicit retrimiterea la comisie pentru a rediscuta aceste aspecte, astfel încât să dăm o formă a legii care să respecte şi angajamentele noastre faţă de Uniunea Europeană, cu privire la protecţia mediului, şi care să fie o formă agreată şi acceptabilă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Să înceapă votul.

36 de voturi pentru, 98 de voturi împotrivă, 3 abţineri. Nu a întrunit numărul de voturi. Rămâne pe poziţia 20.

Mai departe.

Grupul UDMR, domnul Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Stimaţi colegi,

Solicităm retrimiterea la comisie a punctului 4 - Foaie de parcurs pentru un acord privind bugetul pe termen lung al Uniunii pentru perioada 2021-2027.

Din punctele existente în COM-ul pe care prin hotărâre ar trebui să-l adoptăm lipseşte o temă destul de importantă, care pentru România este poate cea mai importantă - menţinerea sprijinului pentru agricultură.

Deci trebuie să includem şi acest punct, separat, distinct, pentru că, după cum ştiţi, este o confruntare între cele patru ţări care nu vor să dea bani şi cele 17 care, printre altele, doresc să menţină acest sprijin pentru agricultură.

Ar fi bine ca şi Parlamentul României să reprezinte interesele acestei populaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Deci este vorba de COM 295, domnule Márton.

Să înceapă votul.

Da. Deci...

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Numai puţin...

Deci COM-ul de la poziţia 4 a fost retrimis la Comisia pentru afaceri europene; termen - o săptămână, domnule Tîlvăr.

Vă rog.

În continuare, liderul Grupului PSD, vă rog, domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am şi eu două modificări de propus plenului. Şi anume Pl-x 401/2018 - Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (1) al art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă - să fie adusă de pe poziţia 55 pe poziţia 4¹.

Domnul Florin Iordache:

4¹, da?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc

Să înceapă votul.

124 de voturi pentru, 13 abţineri. S-a adoptat.

Mai departe.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Şi Pl-x 411/2016 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare - de pe poziţia 133 pe 4².

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul.

Adoptată. 121 de voturi pentru, 13 abţineri. S-a completat.

Vă rog, domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Solicitarea este de retrimitere la Comisia pentru administraţie, să-l aducem pe punctul 7 şi retrimitere două săptămâni, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2001 - PL-x 545/2019. Întrucât este necesară modificarea titlului Ordonanţei Guvernului nr. 24/2019.

Domnul Florin Iordache:

Termen - două săptămâni?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Domnul Florin Iordache:

La Comisia pentru administraţie.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul.

135 de voturi pentru, două voturi împotrivă. S-a adoptat.

Alte chestiuni de natură procedurală? Nu mai sunt. Bun. (Vociferări.)

Mai este una?

Domnule Roman, mai aveţi?

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ordinea de zi iniţială a fost modificată, ca urmare a propunerilor pe care le-am făcut. Prin urmare, acel Proiect de Lege privind statutul Limbii Semnelor Române a ajuns pe poziţia 15. Rugămintea este să-l aducem pe poziţia iniţială, poziţia 10 pe ordinea de zi. (Vociferări.)

Sau haideţi să-l aducem pe punctul 2, dacă se poate.

Domnul Florin Iordache:

Da. Haideţi, să înceapă votul.

134 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abţinere. S-a adoptat.

Bun. Dacă nu mai sunt observaţii la ordinea de zi, începem.

1. Prima solicitare, din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 660/2019. Se solicită prelungirea termenului de dezbatere şi vot de la 45 la 60 de zile.

Dacă sunt observaţii sau obiecţii? Nu.

Vă rog să pregătiţi cartelele de vot.

Să înceapă votul.

Cu unanimitate de voturi a fost prelungit termenul - de la 45 la 60 de zile.

2.2. Proiectul de Lege privind statutul Limbii Semnelor Române; PL-x 573/2019.

Este vorba de un raport suplimentar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva?

Doamna Săftoiu.

Vă rog frumos.

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Revin cu această lege. Şi vreau să vă spun o poveste, ca să vă daţi seama cât de important e să recunoaştem limba semnelor române ca limba oficială a persoanelor surde din România, indiferent de etnie.

Un tânăr care a terminat Liceul de surzi din Craiova, pe nume Petre Dobre, nu a reuşit să-şi ia bacalaureatul în România, la liceul respectiv, din nou, pentru că ei învaţă în limba semnelor, şi în momentul în care îşi dau examenele trebuie să dea examenele în limba română.

Acest tânăr nu şi-a luat bacalaureatul, dar într-un schimb de experienţă cu universitatea din Scoţia, a fost remarcat de profesorii din Scoţia şi l-au invitat la universitatea respectivă, la Secţia limba semnelor scoţiene, să devină student. Li s-a explicat profesorilor că acest elev nu a putut să-şi ia bacalaureatul, drept urmare nu are cum să urmeze studii superioare.

În Scoţia nu s-a ţinut cont de această regulă din România. Tânărul Petre Dobre termină universitatea din Scoţia, şi în momentul de faţă este profesor la universitatea din Scoţia, primul profesor surd care predă limba semnelor scoţiene.

El a devenit subiect de presă în Marea Britanie, fiind primul profesor surd la universitatea din Scoţia.

Evident, l-a descoperit şi presa din România şi l-a întrebat - nu vrei să te întorci acasă? Şi a spus - nu, pentru că dacă mă întorc în România, unde nu am putut să-mi iau bacalaureatul, sunt considerat un om anormal.

De aceea insist cu această lege, pentru că legea spune următorul lucru - toate instituţiile statului au obligaţia ca în doi ani, din momentul în care ea va fi promulgată, să ia toate măsurile pentru ca persoanele surde să poată învăţa, studia, comunica în limbajul semnelor. Asta înseamnă că avem nevoie să formăm profesori în limba semnelor române, interpreţi, ca aceşti copii - în primul rând, ei - să-şi poată susţine examenele în limba semnelor române.

Şi pentru că nu vreau să mai fac o polemică cu bunii mei prieteni de la UDMR, am avut această discuţie cu Domniile Lor, în aceste două săptămâni, cât a fost legea retrimisă, am discutat cu profesorii maghiari de la Şcoala de surzi din Cluj - toţi au confirmat că limba semnelor române este comună şi pentru surzii români, şi pentru surzii de etnie maghiară, şi nu numai. Diferenţele sunt atât de mici încât şi ei pledează şi susţin această lege.

Eu vă mulţumesc şi sper ca astăzi, la votul final, această lege să primească un vot pozitiv.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Înainte de dezbateri generale, îl rog pe domnul Ibram sau...

Vă rog, doamnă deputat, prezentaţi raportul Comisiei pentru drepturile omului.

Doamna deputat Venera Popescu.

Doamna Mariana-Venera Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport suplimentar pentru Proiectul de Lege privind statutul Limbii Semnelor Române.

În temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât, în şedinţa din data de 11 februarie 2020, retrimiterea Proiectului de Lege privind statutul Limbii Semnelor Române, cu adresa PL-x 573/2019, din 11 februarie 2020, la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, în vederea unei noi examinări şi depunerii unui nou raport.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a fost sesizată, în data de 28 octombrie 2019, spre dezbatere în fond, pe acest proiect.

Pentru această iniţiativă legislativă s-a întocmit raportul nr. 4c-6/691 din 27 februarie 2019 şi s-a propus adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul legislativ.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Consiliul Economic şi Social a avizat nefavorabil iniţiativa legislativă.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a avizat nefavorabil iniţiativa legislativă.

Comisia pentru sănătate şi familie a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare recunoaşterea limbii semnelor române ca limbă maternă pentru persoanele surde şi hipoacuzice din România.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au examinat din nou iniţiativa legislativă, în şedinţa din data de 11 februarie 2020.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport suplimentar de adoptare a Proiectului de Lege privind statutul Limbii Semnelor Române, cu amendamente admise prezentate în Anexa nr. 1 şi cu un amendament respins prevăzut în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbateri generale.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După cum ştiţi, noi am solicitat retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege şi am avut şi un amendament pe care, din păcate, comisia nu l-a adoptat, deşi poate dacă exista o astfel de empatie a iniţiatorului faţă de copiii ai căror părinţi au limbă maternă maghiara sau alte limbi, atunci ar fi putut să accepte acel amendament prin care legea ar fi devenit într-adevăr aplicabilă.

Şi noi susţinem necesitatea acestei legi. Şi noi susţinem că este nevoie să fie formaţi mai mulţi specialişti. Şi noi susţinem că aceste persoane trebuie să aibă aceste drepturi. Şi, în mod evident, ne vom susţine amendamentul. Vom vota pentru.

Şi vom depune proiect de lege de modificare a acestei legi. Pentru că... şi aş fi poate foarte bucuros dacă şi iniţiatorul m-ar asculta. Pentru că, într-adevăr, acum, aşa cum a spus şi Domnia Sa data trecută, există diferite limbi ale surzilor în întreaga lume. Aşa cum a spus şi Domnia Sa, de exemplu, limba engleză nu este identică cu limba surzilor din România.

În treacăt fie vorba, există familii de limbi ale semnelor. De exemplu, limba semnelor germane face parte din acea comunitate din care face parte şi limba engleză, deci n-are nicio legătură cu limba română.

Limba maghiară, într-adevăr, face parte din aceeaşi familie, însă există şcoală pentru copiii care au părinţi maghiari, în care se învaţă ambele semne - şi cele din Ungaria, şi cele din România. Ei învaţă să citească de pe buze, adică, deşi are acelaşi semn cuvântul "varză", copilul român va învăţa să citească "varză", iar maghiarul va învăţa "káposzta". Deci este o diferenţă.

Adoptând fără modificări această lege poate vreţi să desfiinţaţi secţia maghiară de la Cluj, fiind o singură limbă. Şi poate veţi reuşi o asimilare forţată, mascată, prin adoptarea acestei legi.

Aşa că noi o să susţinem propunerea noastră ca, pentru acele limbi care au limbi speciale în limba maternă, să poată fi studiată acea limbă şi să-şi poată folosi limba specifică.

Încă o dată, amendamentul nostru vorbeşte despre aceia care au o limbă diferită existentă. Şi, evident, dacă se va adopta legea în forma în care se va adopta noi vom vota pentru, vom depune amendamente, de fapt legea de modificare a acestei legi, pentru a pune de acord buna practică din România cu legea care pare, aparent, să strice această bună practică din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Când ajungem la amendamentul respins, domnule Márton Árpád, îl voi supune votului amendamentul dumneavoastră, la poziţia 10¹.

Bun. Începem...

(Doamna deputat Ana Adriana Săftoiu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog. Vă rog, doamnă Săftoiu.

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Mai încerc o dată!

Limba semnelor române nu este o limbă care înseamnă traducere mot ŕ mot din română sau maghiară.

De exemplu, în română spunem mulţumesc, în maghiară - mă iertaţi dacă nu pronunţ chiar corect - köszönöm. Surdul român cu surdul maghiar foloseşte acest semn.

În limba română, în limba maghiară topica e: "Cine este Márton Árpád?".

Un surd român sau un surd maghiar, dacă vrea să pună această întrebare, ştiţi care e topica şi pentru surdul român, şi pentru surdul maghiar? "Márton Árpád cine?".

Domnule Márton Árpád,

Mă ocup de acest subiect de doi ani şi jumătate, nu l-am inventat eu! Am încercat să-l înţeleg!

Dar până una-alta, o să spun în limba română, în limba maghiară: köszönöm szépen - mulţumesc frumos, adică surzii, şi români, şi unguri, folosesc acelaşi semn. Şi cu asta, basta! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi cu barza cum rămâne?!

Domnul Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că acest lucru este un lucru important de a-l susţine.

Iniţiativa legislativă, în sine, este o iniţiativă bună, are un element specific pe care noi am vrea, dacă se poate, să-l reglementăm.

În momentul de faţă, în România există o singură şcoală a surzilor în limba maternă pentru copiii care au părinţi maghiari şi care formează...

Îmi pare rău, vedeţi, acesta este dialogul! Doamna Săftoiu, când a vorbit domnul Márton Árpád, stătea de vorbă cu colegii din sală, fără să-l asculte. Acum, când vorbesc eu, a ieşit din sală! Nu cred că acesta este modul de dialog!

Îmi cer scuze!

Deci, stimaţi colegi, dacă are dreptate trebuia să stea în sală şi să-l asculte atât pe domnul Márton Árpád, când a vorbit... În toată perioada de pledoarie a domnului Arpád a vorbit cu alţi colegi!

Acum a ieşit din sală. De ce oare?! De ce oare?! (Vociferări.)

Nu, nu, nu! Copiii de la şcoala respectivă învaţă semnele... (Vociferări.)

Domnul Ioan Cupşa (din sală):

Profesori maghiari, da, am înţeles!

Domnul Szabó Ödön:

Domnule Cupşa, puţină decenţă şi cei şase ani de acasă vă lipsesc, se pare, pentru că nu dialogăm cu sala!

Voci din sală:

7!

Domnul Szabó Ödön:

Pentru unii trebuie 7, pentru noi ajung 6! (Vociferări.)

Deci eu cred că este foarte important să încercăm să ne înţelegem unii pe alţii şi a-l înţelege pe celălalt înseamnă să stai să-l asculţi.

În momentul de faţă, această şcoală pregăteşte copiii în limba semnelor române, dar cu topica limbii maghiare. Aceasta este diferenţa! Limba semnelor române este învăţată în această şcoală, dar gramatica limbii este diferită! Şi am vorbit cu specialiştii, care au spus: "Domnule, legea în sine este corectă, dar dacă va duce la desfiinţarea folosirii topicii specifice nu numai a copiilor maghiari, şi a germanilor, şi a celorlalţi care au topică diferită, atunci aceasta este o restrângere de drepturi, şi nu o lărgire de drepturi. Aceasta este propunerea pe care a formulat-o domnul coleg, îl vom susţine, pentru că este un pas înainte, dar, vă rog, acea modificare care este, practic, o topică, susţinerea unei topici diferite şi practica din România, aceea să fiţi de acord să fie introdusă. O să susţină amendamentul colegul meu, Márton Árpád.

Vă mulţumesc mult pentru dialog.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt intervenţii, trecem la dezbaterea raportului.

Avem 13 amendamente admise.

La titlul legii...

Când ajung la amendamentul respins vă dau cuvântul.

Până la art. 10, dacă sunt intervenţii? Nu.

Avem un amendament respins la poziţia 10¹.

Vă rog, domnule Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Încep prin a susţine acest amendament, având în vedere Constituţia României şi prevederile din Codul administrativ, care se leagă de o prezenţă de 20%, poate, a unor minorităţi.

"În unităţile administrativ-teritoriale unde o minoritate naţională este într-un număr de peste 20% din numărul total al locuitorilor şi există limbă specifică mimico-gestuală a acelei minorităţi, în raport cu persoanele aparţinând acelei minorităţi se va folosi limbajul specific acestora."

Deci acesta este amendamentul nostru.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, amendamentul respins.

Să înceapă votul.

15 voturi pentru, 109 voturi împotrivă, 4 abţineri.

Amendamentul a rămas respins.

Alte intervenţii până la final, dacă sunt? Nu sunt.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

Mai departe.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Uniţi în realizarea uniunii energetice şi a acţiunilor climatice - Stabilirea bazelor pentru o tranziţie de succes către o energie curată COM(2019)285; PHCD 3/2020.

Vă rog.

Doamnă deputat, vă rog, prezentaţi raportul.

Este vorba de doamna Benkö. Prezintă raportul Comisiei pentru afaceri europene.

Doamna Benkö Erika:

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Uniţi în realizarea uniunii energetice şi a acţiunilor climatice - Stabilirea bazelor pentru o tranziţie de succes către o energie curată.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii şi servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Interne, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza Comisiei pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene în principal a susţinut comunicarea privind realizarea uniunii energetice şi acţiunile întreprinse pentru Stabilirea bazelor pentru o tranziţie de succes către o energie curată.

A subliniat necesitatea continuării acţiunilor educative, pentru a se asigura resursa umană instruită, sprijinirea eforturilor ştiinţifice şi susţinerea de către societate a utilizării energiei regenerabile.

A reamintit necesitatea de a fi stabilite metode de evaluare armonizate pentru bilanţul emisiilor de gaze cu efect de seră din exploatarea terenurilor şi din silvicultură, precum şi pentru cursurile de apă.

A solicitat să fie informată despre viziunea şi planurile Comisiei Europene cu privire la contribuţia IMM-urilor, la acţiunile care vizează menţinerea şi creşterea competitivităţii uniunii pe plan internaţional, pe parcursul realizării uniunii energetice şi acţiunilor de combatere a schimbărilor climatice.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 11 februarie 2020 şi a fost adoptată în unanimitate.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul deputat Bumb, Grupul PNL.

Se pregăteşte domnul Ştefan Muşoiu. Şi apoi domnul Palăr înţeleg că doreşte o intervenţie. După ...

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Ceea ce până acum câţiva ani era doar o părere a oamenilor de ştiinţă, s-a dovedit că este o realitate pentru noi toţi. Ne dăm seama cu toţii că schimbările climatice chiar au loc şi vedem cum a fost şi această iarnă care, de fapt, n-a fost iarnă, în multe regiuni nici nu s-a văzut măcar zăpadă. Problema este îngrijorătoare. Şi este îngrijorătoare pentru că trebuie să luăm nişte măsuri, astfel încât copiii şi nepoţii noştri să aibă un viitor şi să poată trăi pe acest pământ, exact cum au trăit şi străbunii noştri şi cum ne trăim şi noi astăzi viaţa. Problemele care se pun sunt extraordinar de delicate, iar Uniunea Europeană a stabilit nişte obiective pe care trebuie să le îndeplinim cu toţii, cei care facem parte din Uniune, până în 2030, în perioada de tranziţie 2020-2030. Şi anume, emisiile de gaze cu efect de seră să fie reduse cu 40%, energia din resurse regenerabile să aibă o pondere de peste 32%, eficienţa energetică să crească cu 32,5%, interconectarea reţelelor electrice să crească de la 10 la 15%, clima, în cadrul programelor finanţate de UE, să crească cu 25%, emisiile de CO₂ de la autoturisme să scadă cu 37,5%.

Aceste deziderate sunt destul de greu de atins, pentru că necesită un efort financiar destul de mare şi cu toţii am auzit de Green Deal, şi discuţiile cele mai mari care se poartă în momentul de faţă în Parlamentul European sunt pe politicile care trebuie aplicate şi finanţările care se acordă acestor politici, fie politica de coeziune, fie politica de integrare privind energia şi clima.

Şi atunci, trebuie să ne gândim foarte bine ce obiective ne stabilim, dacă sunt realizabile aceste obiective şi cu ce efort.

Ştim foarte bine că în această perioadă de tranziţie cea mai mare problemă pe care o avem sunt cele cu complexele energetice Oltenia şi Hunedoara. Ştim că aceste complexe trebuie să treacă de pe lignit pe gaz, în perioada de tranziţie, ceea ce comportă eforturi financiare foarte mari. Şi aceasta pentru a atinge acel obiectiv pe care ni-l propunem, de reducere a CO₂ cu 40%, în 10 ani.

La fel, eficienţa energetică şi producerea energiei din resurse regenerabile comportă eforturi financiare pe care nu ni le permitem, dar, dacă ducem o politică corectă şi dacă încercăm să atragem fonduri din acest proiect Green Deal, cred că România va avea o şansă să ofere o viaţă mult mai bună viitorilor şi viitorului acestei ţări.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Muşoiu. Vă rog. Grupul PSD.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Regulamentele Uniunii au creat un sistem avansat de gestiune a politicilor privind energia şi clima, care asigură planificarea armonizată a tranziţiei către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, echitabilă şi avantajoasă pentru toţi cetăţenii.

Uniunea Europeană a stabilit obiective ambiţioase pentru 2030 în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, energia din surse regenerabile şi eficienţa energetică, ce vor necesita depunerea unui efort susţinut şi comun pentru a putea fi realizate.

În Europa de astăzi este esenţială participarea tuturor factorilor interesaţi la obţinerea de energie din surse regenerabile, la măsurile de eficientizare energetică, precum şi asigurarea implicării cercetării şi inovării. Este necesară intensificarea colaborării la nivelul Uniunii Europene, pentru a asigura abordarea integrată, socială şi economică, prin măsuri cuprinzătoare de sprijinire a familiilor lucrătorilor afectaţi de reducerea exploatării cărbunelui şi a comunităţilor locale din regiunile miniere.

Susţinem adoptarea Comisiei privitoare la Comunicarea COM (2019) 285 în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Am finalizat dezbaterile.

Dacă sunt observaţii la titlu? Nu.

La preambul? Nu.

La articolul unic? Nu.

Rămâne la votul final.

Domnule Palăr, vă rog.

Domnule Palăr, înţeleg că aveţi o intervenţie.

Domnul Ionel Palăr:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La invitaţia colegei noastre, doamna deputat Hărătău, se află la balcon un grup de elevi de la Liceul Sportiv din Bacău, pe care-i salutăm. (Aplauze.)

Suntem încântaţi de faptul că tinerii doresc şi pot să înveţe. Sperăm să ia doar lucrurile bune pe care văd în această sală!

Mult succes, dragi copii!

Domnul Florin Iordache:

Noi numai lucruri bune facem, domnule Palăr! (Aplauze.)

Mulţumesc.

Continuăm.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Către o mai bună punere în aplicare a cadrului UE privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului COM(2019)360; PHCD 4/2020.

Domnul preşedinte Tîlvăr. Vă rog.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Opinia noastră este în conformitate cu prevederile art. 170 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, şi am avut în vedere, atunci când am elaborat această opinie, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de către Comisia pentru afaceri europene.

Astfel, comisia noastră susţine abordarea Comisiei Europene privind dezvoltarea cadrului de reglementare pentru prevenirea combaterii spălării banilor şi finanţarea terorismului, în conformitate cu standardele adoptate de Grupul de Acţiune Financiară Internaţională.

Luăm act de faptul că, deşi adoptarea în aprilie 2018 a celei de-a cincea directive privind combaterea spălării banilor a reprezentat un pas înainte în prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului, persistă unele deficienţe în sistemul financiar mondial, care necesită măsuri suplimentare de îmbunătăţire a cadrului legal al Uniunii Europene în domeniu.

Considerăm că utilizarea monedelor virtuale reprezintă şi riscuri mai mari decât mijloacele de plată tradiţionale, fiind transferabile doar prin intermediul Internetului, teroriştii şi alte grupuri infracţionale putând utiliza fonduri în cadrul reţelelor de monede virtuale, prin disimularea transferurilor sau prin faptul că beneficiază de un anumit grad de anonimat pe astfel de platforme.

Totodată, amintim că, deşi la nivel european aproape o persoană din 10 spune că deţine în prezent Bitcoin sau altă valută virtuală şi cetăţenii cred că aceste monede reprezintă viitorul investiţiilor, în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene acestea nu sunt legale, chiar dacă sunt considerate instrumente financiare sau un mijloc alternativ de plată.

Subliniem că este nevoie în continuare de îmbunătăţiri în punerea în aplicare a standardelor internaţionale de transparenţă fiscală şi în ceea ce priveşte disponibilitatea informaţiilor privind beneficiarii reali şi a schimbului internaţional de astfel de informaţii, dar şi în consolidarea cooperării între administraţiile fiscale din întreaga Uniune.

Totodată, considerăm că tehnologia, ca toate instrumentele moderne, prezintă avantaje şi dezavantaje, ea poate duce la spălarea banilor şi la finanţarea terorismului, dar poate şi ajuta din punct de vedere strategic orice proces de abordare eficientă a fenomenului, în sensul combaterii lui.

Comisia noastră, întrunită în şedinţa din 11 februarie 2020, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezenta opinie care să fie transmisă Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pentru finalizarea procedurii de examinare parlamentară.

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Începem dezbaterile de ordin general.

Domnul Bica. Vă rog.

Se pregăteşte doamna deputat Benkö.

Domnul Dănuţ Bica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Riscurile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului rămân o sursă majoră de preocupare pentru integritatea sistemului financiar al Uniunii şi securitatea cetăţenilor săi.

Potrivit Europol, între 0,7 şi 1,28% din produsul intern brut anual al Uniunii Europene este depistat ca fiind implicat în activităţi financiare suspecte. Combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului este, prin urmare, o prioritate importantă pentru Uniune şi o componentă a realizării uniunii securităţii.

De-a lungul timpului, Uniunea a dezvoltat un cadru de reglementare solid pentru prevenirea spălării banilor şi a finanţării terorismului, în conformitate cu standardele internaţionale adoptate de Grupul de Acţiune Financiară Internaţională. Cadrul de reglementare trebuie să ţină pasul cu integrarea crescândă a fluxurilor financiare pe piaţa internă, tendinţele în continuă evoluţie, evoluţiile tehnologice şi ingeniozitatea infractorilor de a exploata orice lacună sau punct slab al sistemului.

În consecinţă, comunicarea analizată astăzi rezumă un set de rapoarte referitoare la cadrul juridic al Uniunii, pentru prevenirea spălării banilor şi a finanţării terorismului şi punerea în aplicare a acestuia.

Totodată, constatările prezentate în comunicare şi în rapoartele anexate au scopul de a contribui cu informaţii la dezbaterea cu privire la modul în care ar putea fi îmbunătăţit în continuare cadrul privind combaterea spălării banilor şi combaterea finanţării terorismului şi de a construi baza pentru discuţii ulterioare cu părţile interesate relevante.

Drept urmare, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru aprobarea proiectului de hotărâre supus astăzi dezbaterii, în forma adoptată în cadrul Comisiei pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Doamna deputat Benkö. Vă rog.

Doamna Benkö Erika:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Uniunea şi-a reconsiderat considerabil cadrul juridic privind prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului în ultimii ani, în urmărirea obiectivului său ambiţios de a rămâne un spaţiu al siguranţei, încrederii şi bunăstării.

Ne preocupă existenţa a numeroase situaţii de nerespectare, din partea instituţiilor de credit, a cerinţelor de bază ale Directivei privind combaterea spălării banilor, cum ar fi cele legate de evaluarea riscurilor, precauţia privind clientela şi raportarea tranzacţiilor şi activităţilor suspecte către unităţile de informaţii financiare.

Sperăm că, printr-un efort concentrat din partea Uniunii, asemenea încălcări ale directivei să se reducă în mod considerabil.

Considerăm că este nevoie, în continuare, de îmbunătăţiri în punerea în aplicare a standardelor internaţionale de transparenţă fiscală şi în ceea ce priveşte disponibilitatea informaţiilor privind beneficiarii reali şi schimbul internaţional de astfel de informaţii, precum şi de consolidare a cooperării între administraţiile fiscale din întreaga Uniune.

Susţinem deci adoptarea opiniei privitoare la Comunicare, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Dacă mai sunt alte comentarii? Nu mai sunt.

Trecem la dezbatere.

Dacă la titlu sunt intervenţii? Nu.

La preambul?

La articolul unic?

Rămâne la votul final.

Următorul.

4.1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 117/2017 privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului; PL-x 473/2019; procedură de urgenţă.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat, să vă şi prezentaţi.

Domnul Liviu Brătescu (secretar de stat, Ministerul Culturii):

Liviu Brătescu, secretar de stat la Ministerul Culturii.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin proiectul de act normativ se propun spre adoptare măsuri care vizează modul de funcţionare şi organizare a Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, se clarifică statutul juridic al institutului, în sensul că este instituţie publică de specialitate, autonomă, de interes naţional, cu personalitate juridică şi centru de excelenţă al Academiei Mondiale de Artă şi Ştiinţă, se stabilesc obiectivele institutului şi se extinde lista colaboratorilor institutului.

Institutul colaborează cu Academia Română, academii din străinătate, instituţii guvernamentale, organizaţii internaţionale, instituţii de învăţământ superior, institute şi centre de cercetare ştiinţifică, biblioteci, uniuni de creaţie, precum şi cu asociaţii şi organizaţii ale societăţii civile din ţară şi străinătate.

Din scurta perioadă de funcţionare a institutului s-a dovedit necesară lărgirea plajei de atribuţii care să asigure îndeplinirea obiectivelor stabilite.

Se realizează, în acelaşi timp, diferenţierea clară, prin textul legii, a organelor de conducere din cadrul institutului, în sensul în care Consiliul ştiinţific va asigura conducerea activităţii ştiinţifice, preşedintele institutului va fi ordonator terţiar de credite şi Colegiul director va asigura conducerea executivă.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult.

Domnul Ştirbu, cine prezintă?

Prezentaţi, vă rog, raportul.

Comisia pentru cultură...

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor,

Domnilor,

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 117/2017 privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată, prin PL-x 473 din octombrie 2019, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere:

• avizul favorabil, cu observaţii şi propuneri, al Consiliului Legislativ;
• avizul favorabil al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport;
• avizul favorabil al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială;
• avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi;
• avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 117/2017, în scopul adoptării unor măsuri care să îmbunătăţească modul de desfăşurare al activităţilor, prin clarificarea statutului juridic al acestei instituţii, stabilirea obiectivelor şi detalierea atribuţiilor organelor de conducere, precum şi reglementarea statutului personalului angajat.

În urma examinării iniţiativei legislative, membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au hotărât, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi, întocmirea unui raport de adoptare a proiectului legislativ.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dezbateri generale?

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Spaţiul Levantului reprezintă o zonă de interes pentru ceea ce înseamnă nu doar cercetarea ştiinţifică românească, ci ceea ce înseamnă diplomaţia şi politica noastră.

De aceea, noi, Partidul Naţional Liberal, considerăm a fi de mare importanţă consolidarea nu doar a legăturilor pe care România le are în acest spaţiu levantin, ci şi a cunoaşterii reciproce între noi şi naţiunile care trăiesc aici, aproape de noi, pe vechile pământuri ale Imperiului Roman de Răsărit, în spaţiul bizantin, Levantul însemnând Orientul Apropiat, Nordul Africii, Caucazul, Asia Mică, gândindu-ne până aici, la noi, în Balcani şi până în partea cealaltă, în Orientul Mijlociu, reprezintă un spaţiu de interes cultural, civilizaţional, dar şi sub aspectul relaţiilor economice, relaţiilor sociale şi relaţiilor tradiţionale pe care România le are în această zonă.

Să nu uităm că România are în acest spaţiu al Levantului câţiva parteneri deosebit de importanţi. Şi, în primul rând, mă gândesc la Israel, stat cu care România are o relaţie absolut deosebită.

Să nu uităm că în acest spaţiu al Levantului există relaţii de tradiţie inclusiv cu naţiunile arabe, cât şi o lungă istorie de susţinere, încurajare şi de ajutare a comunităţilor creştine din Orientul Apropiat şi Orientul Mijlociu, pe care domnii Ţării Româneşti şi ai Moldovei au întreprins-o încă cu sute de ani în urmă.

Ca atare, România trebuie să gândească politica sa diplomatică dintr-o perspectivă multipolară, iar acest palier academic care ţine de ceea ce însemnă studiul Levantului reprezintă un punct de întărire a poziţiilor pe care România le deţine aici, în Mediterana de Est, în Orientul Apropiat şi Mijlociu, cât şi în spaţiul balcanic, de care ne leagă o lungă şi veche istorie, încă de pe vremea Constantinopolului.

De aceea, considerăm că acest institut reprezintă un factor nu doar care să ţină de cercetare şi educaţie, ci reprezintă o componentă strategică în politica pe termen lung a României, o politică în care noi trebuie să avem deschidere, inclusiv către spaţiul oriental şi către vecinii noştri din aceeaşi parte de lume, de care câteodată tindem să uităm.

Ca atare, Partidul Naţional Liberal susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Seidler, Grupul USR, vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Dacă vorbim despre cercetare, avem o instituţie a statului român, numită Academia Română, care are un institut de cercetare pentru chestiuni ce ţin de istorie.

Noi, cei de la USR, avem un proiect de lege de desfiinţare a acestui institut, pe care nu îl considerăm nimic altceva decât o sinecură pentru nişte oameni politici şi o cheltuială inutilă din fonduri publice.

În activitatea de până acum a institutului, acesta, de altfel, nu a dovedit nicio valoare adăugată în cercetarea istorică, raportat la activitatea pe care a desfăşurat-o.

Aşadar, punctul de vedere al USR este că acest institut ar trebui desfiinţat, nu întărit.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Rămâne la votul final, neavând amendamente.

4.3. Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (1) al art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare; Pl-x 401/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte.

Comisia pentru muncă, vă rog.

Domnul Eugen Neaţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 401 din 25 iunie 2018, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru abrogarea alin. (1) al art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea alin. (1) al art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992, în scopul eliminării prevederii conform căreia salariaţii care îndeplinesc prin cumul, pe lângă funcţia de bază, cu normă întreagă, o altă funcţie, au dreptul la concediu de odihnă plătit numai de la unitatea în care au funcţia de bază.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

A, domnul Seidler, vă rog.

Se pregăteşte domnul deputat Oprea.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimaţi colegi,

Textul pe care, eventual, prin votul nostru, îl vom abroga explicit este deja abrogat de fapt.

Prin prevederile în vigoare ale Codului muncii, prevederea din Hotărârea de Guvern din 1992 este de fapt abrogată implicit, este caducă. Aşadar, ne cam pierdem vremea aici.

Şi, dacă observăm avizele şi textele acestor avize, atât de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic şi Social, cât şi punctul de vedere al Guvernului, vom vedea că de fapt ar fi nevoie de câţiva jurişti luminaţi, prin instituţiile publice, care să înţeleagă că o hotărâre de Guvern din 1992, care vorbeşte despre instituţii ce nu mai există în dreptul muncii din România - prevederile respective nu se mai aplică.

Strict pe oportunitate, modificarea prin lege a unei hotărâri de Guvern este un precedent la care nu aş dori să achiesăm.

Chestiunea aceasta ar fi putut fi rezolvată mult mai practic dacă Guvernul, oricare ar fi el, ar fi dat o hotărâre de Guvern de abrogare a prevederilor respective, ceea ce ar fi însemnat că instituţia de la care a emanat actul, hotărârea de Guvern la care se referă legea de astăzi, ar fi modificat acelaşi act. Aceea ar fi fost procedura corectă, şi nu intervenţia prin lege asupra unei hotărâri de Guvern.

Domnul Florin Iordache:

Domnul deputat Oprea, Grupul PNL.

Se pregăteşte domnul Buicu.

Domnul Dumitru Oprea:

Da, am fost beneficiarul unei burse în Statele Unite ale Americii, în 1991-1992. Şi americanii spuneau - să vedem dacă Ceauşescu are un acord special semnat pentru bursierii din România, în Statele Unite. Şi noroc că în 1974 a fost o lege pe care Ceauşescu a emis-o şi bursierii - şi acum - României sunt scutiţi de impozite şi taxe pentru prima finanţare. N-a anulat-o nimeni, este valabilă.

Aşa că, şi în cazul acesta, dacă există o hotărâre de Guvern şi cu toţii am luat o decizie, de fapt am fost 20 de oameni din comisie, nimeni n-a comentat nimic, aşa, că mai pot fi şi alţi comentatori, cu toţii am fost de acord ca lucrul acesta să fie eliminat.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Buicu, vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-o intervenţie anterioară, un coleg sublinia un lucru important, într-un fel corect. Dar de la teorie până la practică e diferenţă foarte mare.

Pentru că nu a existat o abrogare explicită a acelei hotărâri de Guvern, în momentul de faţă acea hotărâre de Guvern este valabilă.

Am vrut doar să explic colegilor, să înţeleagă de ce este necesară această abrogare prin lege, Parlamentul fiind suveran. Pentru că ea determină, în momentul de faţă, impact la nivelul instituţiilor care desfăşoară, pe de o parte, învăţământ şi au şi componentă de integrare clinică. Nu vorbim numai de componenta medicală. Dar dacă cineva, de exemplu, lucrează într-o universitate de artă şi, pe de altă parte, îşi desfăşoară activitatea la Filarmonică, această activitate nu poate fi plătită.

Acesta este motivul pentru care în toate întâlnirile care au avut loc a fost subliniat acest lucru şi, de aceea, raportul înaintat de Comisia pentru muncă..., şi mulţumesc tuturor colegilor din Comisia pentru muncă, care au votat în unanimitate această abrogare.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi ultimul vorbitor, domnul Vass Levente, vă rog.

Sunteţi şi iniţiator al acestui proiect.

Domnul Vass Levente:

Sunt foarte multe lucruri care la nivelul Guvernului, nu contează cine e la conducere, ar trebui rezolvate.

Eu cred că este o modificare bine-venită, rezolvă o problemă foarte serioasă. Rezolvă o problemă pentru care fiecare cadru universitar trebuie să meargă şi să-şi scoată hârtii suplimentare.

Grupul parlamentar al UDMR susţine propunerea. Şi rog şi USR să voteze.

Domnul Florin Iordache:

Avem două amendamente admise.

Dacă la titlul legii, intervenţii? Nu.

La art. 3¹. Intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

4.4. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare; Pl-x 411/2016; caracter ordinar.

Dacă iniţiatorul? Nu.

Din partea Comisiei pentru agricultură, domnul deputat Steriu, vă rog, prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată în dezbatere pe fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, transmisă cu adresa Pl-x 411 din 3 octombrie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 27 septembrie 2016.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, cu amendamentele admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun. La dezbateri generale. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Avem 18 amendamente admise.

De la 1, la titlul legii, dacă sunt intervenţii, până la 18? Nu.

Anexa? Nu.

Rămâne la votul final.

Stimaţi colegi, avem...

6. Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă privind situaţia cazurilor copiilor dispăruţi; PH CD 65/2019.

Lipseşte anexa.

Vă propun ca până la următoarea şedinţă de plen toate grupurile parlamentare să depună componenţa nominală privind constituirea acestei comisii.

Şi trecem la ultimul proiect pe ziua de astăzi. (Vociferări.)

Domnule Ştirbu... (Vociferări.)

Procedură, da. Păi, să se înscrie, dacă vrea să vorbească. Da. (Vociferări.)

Doamnă Săftoiu, înţeleg, este incomplet proiectul. De aceea am zis să-l amânăm pentru că lipseşte anexa cu componenţa.

Rog grupurile parlamentare, veniţi puţin la prezidiu. (Consultări.)

Deci, la Biroul permanent de astăzi, Comitetul liderilor va stabili componenţa nominală pentru constituirea acestei comisii. Săptămâna viitoare o înfiinţăm. Toate grupurile parlamentare o doresc. Dar nu putem înfiinţa o comisie care să nu aibă niciun membru.

Domnul Ştirbu, o intervenţie pe procedură?

Vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Profit de această ocazie, întrebându-vă şi totodată reamintindu-vă că, de un an de zile, în plenul Parlamentului s-a decis înfiinţarea unei comisii de anchetă care să analizeze abuzurile de la Televiziunea publică. Comisie de anchetă condusă de liderul de Grup al deputaţilor Partidului Social Democrat. Iar, de un an de zile, domnule preşedinte, de când a luat fiinţă această comisie de anchetă, nu s-a întrunit niciodată în cvorumul său, Comisia de anchetă pe abuzurile de la TVR.

Sper din toată inima ca şi această comisie să nu aibă aceeaşi soartă ca şi Comisia de anchetă pe TVR.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc şi vă doresc succes în comisie!

Mergem mai departe.

7. Proiectul de Lege privind trecerea unor imobile din domeniul public al statului şi din administrarea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca pentru Staţiunea de Cercetare Horticolă Cluj-Napoca, în proprietatea publică a municipiului Cluj-Napoca; este vorba de PL-x 514/2019.

Dacă în numele iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte.

Avem rapoarte comune din partea Comisiei pentru agricultură, Comisiei pentru învăţământ, Comisiei juridice.

Domnule Varga, sunteţi de serviciu, vă rog.

Domnul Varga, din partea Comisiei juridice, raport comun.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cele trei comisii au primit spre dezbatere în fond acest proiect de lege.

Pentru întocmirea raportului comun, comisiile au analizat favorabil, având un aviz favorabil de la Comisia pentru administraţie, aviz favorabil al Consiliului Legislativ şi un aviz nefavorabil al Consiliului Economic şi Social.

Avem hotărârea Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca şi puncte de vedere ale Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare trecerea unor imobile, cu datele de identificare din anexa iniţiativei, din domeniul public al statului şi din administrarea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca pentru Staţiunea de Cercetare Horticolă din Cluj-Napoca, în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca. Terenurile la care se face referire sunt terenuri intravilane, din zona adiacentă străzilor Constantin Brâncuşi şi Borhanciului şi au, în prezent, ca destinaţie, activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicare a materialului biologic. Prin această iniţiativă, noua destinaţie pentru aceste terenuri va fi cea de drum.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în Anexa I, care face parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Moldovan, Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Municipiul Cluj-Napoca se dezvoltă într-un ritm alert. Infrastructura de transport trebuie să ţină pasul cu ritmul de dezvoltare a oraşului. Iar prin prezentul proiect de lege dăm autorităţilor locale instrumentul necesar pentru a dezvolta şi moderniza străzile Constantin Brâncuşi şi Borhanciului, astfel rezolvându-se problema traficului din zonă.

Suprafeţele de teren cedate de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară sunt foarte mici, însă diferenţa pe care o vor face va fi una foarte mare.

Este un proiect foarte important pentru locuitorii din municipiul Cluj-Napoca şi mă bucur să văd că proiectul a avut sprijinul tuturor parlamentarilor de Cluj.

Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea prezentului proiect de lege, aşa cum sper că o va face tot plenul Camerei.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Simonis...

Domnule Simonis... (Consultări.)

Trecem la dezbaterea proiectului.

Avem 3 amendamente admise.

Dacă la titlul legii, intervenţii? Nu.

Articolul 1? Articolul 2? Anexă? Intervenţii? Nu.

Am finalizat dezbaterile, este 11.30.

Ne vedem la ora 12,00, la votul final.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală pentru a începe votul final.

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului. Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Domnule Călin, vă aşteptăm.

Să înceapă votul.

Suntem în cvorum. Sunt probleme cu cartelele, ceva? Nu.

Intrăm pe ordinea de zi.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Uniţi în realizarea uniunii energetice şi a acţiunilor climatice - Stabilirea bazelor pentru o tranziţie de succes către o energie curată COM(2019)285; PHCD 3/2020.

Se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Vot, vă rog.

239 de voturi pentru şi o abţinere.

Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Către o mai bună punere în aplicare a cadrului UE privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului COM(2019)360; PHCD 4/2020.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate de voturi, adoptat.

Legi ordinare. Adoptări.

3. Proiectul de Lege privind Limba Semnelor Române; PL-x 573/2019; lege ordinară.

Comisia pentru drepturile omului propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

241 de voturi pentru, două abţineri. Adoptat. (Aplauze.)

Doamna Săftoiu, explicarea votului. Vă rog. Şi iniţiatoare.

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Vă mulţumesc frumos.

Köszönöm szépen!

Sunt sigură că persoanele surde se uită la noi, să le aplaudăm. E un mare, mare pas pentru ei. (Aplauze.) Acesta este semnul, dacă vi-l amintiţi!

Mulţumesc din suflet!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 117/2017 privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului; PL-x 473/2019; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru cultură propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

204 voturi pentru, 24 de voturi contra, 13 abţineri.

Adoptat.

5. Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare; Pl-x 401/2018; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

205 voturi pentru, un vot contra şi 36 de abţineri.

Adoptată.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare; Pl-x 411/2016; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

150 de voturi pentru, 80 de voturi contra, 9 abţineri.

Adoptată.

Domnule Csaba-István, vă rog. Explicarea votului, da?

Domnul Sebestyén Csaba-István:

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Iată că această lege nu a ieşit chiar aşa cum am vrut noi, însă credem că este foarte important ca şi comercianţii să asigure cât mai multe dintre produsele înşirate în lege, adică ouă, lapte, carne, fructe, legume şi aşa mai departe, prin contract direct cu producătorii agricoli, prin contract direct cu cooperativele, prin contract direct cu asociaţii ale producătorilor, prin aceasta realizându-se, pe de o parte, asigurarea consumatorilor cu aceste produse proaspete, iar, pe de altă parte, se asigură venituri mult mai mari pentru producătorii agricoli, eliminând samsarii, eliminând intermediarii şi acesta este foarte important pentru susţinerea producţiei în continuare.

Pentru aceasta, Grupul UDMR a votat pentru această lege.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Legi organice. Adoptări.

7. Proiectul de Lege privind trecerea unor imobile din domeniul public al statului şi din administrarea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca pentru Staţiunea de Cercetare Horticolă Cluj-Napoca, în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca; PL-x 514/2019; lege organică.

Comisia pentru agricultură, Comisia juridică şi Comisia pentru învăţământ propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

240 de voturi pentru, un vot contra şi o abţinere.

Adoptat.

Sesiunea de vot final a luat sfârşit.

Biroul permanent, vă rog!

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,09.