Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,07.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Haideţi!

Bună dimineaţa!

Aş dori, liderii de grup, dacă doriţi... (Consultări.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 177 online şi 52 în sală.

Ordinea de zi pentru astăzi şi programul de lucru au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei.

Astăzi vom dezbate iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, iar la încheierea dezbaterilor vom avea votul final electronic la distanţă. După votul final, continuăm lucrările Camerei cu şedinţa consacrată declaraţiilor politice şi cu Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.

Potrivit prevederilor regulamentare, şedinţa Camerei se desfăşoară prin mijloace electronice.

Intrăm pe ordinea de zi şi vă aduc la cunoştinţă deciziile Comitetului liderilor. Respectiv.

La punctul 4 - PL-x 288/2020...

Vă rog, stafful tehnic...

PL-x 288/2020 se scoate de pe ordinea de zi.

La punctul 7 - PL-x 63/2020. De asemenea, se scoate de pe ordinea de zi. (Vociferări.)

Retrimiteri la comisii. (Vociferări.)

Nu, avem aşa.

Deci - PL-x 288/2020 (Proiectul de Lege privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectaţi de fenomene meteorologice nefavorabile) - retrimitere la comisie. Şi Comisia pentru agricultură să aibă o şedinţă în paralel cu plenul, până la finalizarea dezbaterilor, să veniţi cu el să îl dezbatem, să îl trecem pe ordinea...

Punctul 7 se retrimite la comisie - PL-x 63/2020 (Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.).

Punctul 13, de asemenea - PL-x 647/2019 (Proiectul de Lege pentru completarea art.60 pct.1 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal.) - retrimitere la comisie.

Punctul 18 - Pl-x 478/2017 (Propunerea legislativă privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România.) - retrimitere la comisie.

Şi introducerea pe ordinea de zi a PL-x 464/2018 (Proiect de Lege pentru modificarea art.35 alin.(2) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.).

Este domnul Halici, preşedintele Comisiei juridice?

De asemenea, să lucraţi în paralel cu plenul, da?

Deci Pl-x 464/2018, introdus pe ordinea de zi.

Dacă liderii de grup mai au alte propuneri?

Acestea s-au convenit în unanimitate.

Vă rog, domnul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Vă supun aprobării plenului, la punctul 25, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă, să îl retrimitem pentru o săptămână la comisie.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Deoarece nu este... nu a fost... prin consens în Comitetul liderilor, trebuie să supunem votului acest lucru - retrimiterea punctului 25.

Vă rog, domnul...

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul PSD va vota împotriva acestei propuneri.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Stafful tehnic, vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Retrimitere...

Cu 56 de voturi pentru; împotrivă - 95; 7 abţineri şi un vot "nu votez" s-a respins propunerea de retrimitere.

Domnul Dehelean Silviu, văd că am aici...

Vă rog, domnule vicelider.

Domnul Silviu Dehelean (prin audioconferinţă):

Da, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc.

În numele Grupului USR voi solicita retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a PL-x 223/2020, de la poziţia 10, întrucât acest proiect nu aduce nicio modificare legislativă şi, din punctul nostru de vedere, nu respectă normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da.

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Dehelean Silviu - retrimitere PL-x 223/2020; lege organică.

Dacă liderii de grup vor înainte de vot să-şi exprime punctul de vedere?

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Grupul PSD va vota împotrivă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Dobre?

Domnul Victor Paul Dobre (de la tribună):

Grupul PNL - pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

UDMR?

Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Grupul USR va vota pentru.

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Şi UDMR votează pentru.

Domnul Ionuţ Simionca (de la tribună):

Grupul PMP va vota pentru retrimitere la comisie.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Deci, în acest moment, din 203 voturi, avem 90 de voturi pentru, 101 voturi împotrivă, 12 abţineri.

Dacă sunt în sală colegi care nu au votat?

Vă rog frumos, la microfon, să vă exprimaţi votul, să poată fi înregistrat.

Nume şi vot.

Domnul Sorin-Dan Moldovan (de la tribună):

Moldovan Sorin - pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

91 pentru, nu?

Domnul Pavel Popescu (de la tribună):

Pavel Popescu, PNL - pentru.

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Căruceru Aida, PSD - împotrivă.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu (de la tribună):

Gigel Ştirbu - pentru.

Domnul Tudor Rareş Pop (de la tribună):

Tudor Pop, USR - pentru.

Domnul Márton Árpád-Francisc (de la tribună):

Márton Árpád - pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mai este cineva, din sală, care nu şi-a exprimat votul electronic, pe tabletă?

Vă rog, haideţi să fim atenţi, totuşi, la dezbateri.

Doamna Biró Rozália-Ibolya (de la tribună):

Biró Rozália - pentru.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bun.

Domnul Lupaşcu Costel.

Domnul Bende Sándor (de la tribună):

Bende Sándor - pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bun.

Domnul Lupaşcu.

Domnul Costel Lupaşcu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez împotrivă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Axinte Vasile?

Domnul Axinte Vasile (prin telefon):

Domnule preşedinte,

Votez împotrivă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Bota Marius Sorin?

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota (prin telefon):

Vot împotrivă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Împotrivă.

Domnul Cuc Alexandru-Răzvan?

Domnul Alexandru-Răzvan Cuc (prin telefon):

Vot împotrivă, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Doamna Bran Ioana?

Doamna Bran Ioana? Nu?

Mulţumesc.

Revenim.

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin telefon):

Domnule preşedinte,

Eu solicit cuvântul pe procedură. Am votat de pe tabletă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Suntem în procedură de vot. Când terminăm votul, vă dau cuvântul.

Domnul Chiriac Viorel?

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Bună dimineaţa!

Vot împotrivă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot împotrivă.

Domnul Bumb Sorin-Ioan?

Domnul Sorin-Ioan Bumb (prin telefon):

Domnule preşedinte,

La prima solicitare, a domnului Dobre, am vrut să votez pentru. N-am reuşit nici pe tabletă şi nu mi-aţi dat cuvântul. Dacă se poate consemna, vă rog.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog frumos să ne spuneţi cum votaţi.

Domnul Sorin-Ioan Bumb (prin telefon):

Deci, pentru...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pentru.

Domnul Sorin-Ioan Bumb (prin telefon):

... la prima solicitare.

Aici am votat pe tabletă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da.

Mulţumesc.

Şi mai este...

Vă rog, nu văd numele.

Domnul Răcuci Claudiu-Vasile.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (prin telefon):

Vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot pentru.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (prin telefon):

Bună ziua!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (prin telefon):

Vot pentru. Şi la prima şi la a doua.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Vă rog, la microfon, domnul Toma.

Şi am încheiat.

Domnul Ilie Toma (de la tribună):

Se aude acum?

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da.

Domnul Ilie Toma (de la tribună):

Toma Ilie, Partidul Social Democrat - împotrivă.

Domnul Ştefan Muşoiu (de la tribună):

Ştefan Muşoiu, Grupul PSD. Votez împotrivă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Cu 99 de voturi pentru, 110 voturi împotrivă, 12 abţineri, propunerea de retrimitere nu a trecut.

Nu a trecut. Deci rămâne cum am stabilit.

Dacă mai sunt alte propuneri din partea liderilor? Nu.

Intrăm pe ordinea de zi.

Primul punct. Proiectul de Hotărâre privind constituirea Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor pentru elaborarea, modificarea şi completarea propunerilor legislative în materia sportului organizat în România; PHCD 18/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

La titlul proiectului de hotărâre. Dacă sunt obiecţii? Nu.

La preambul? Nu.

La art. 1, dacă sunt obiecţii? Nu.

La art. 2, dacă sunt obiecţii? Nu.

La art. 3, dacă sunt obiecţii? Nu.

La art. 4, dacă sunt obiecţii? Nu.

La art. 5, dacă sunt obiecţii? Nu.

La art. 6, dacă sunt obiecţii? Nu.

La art. 7, dacă sunt obiecţii?

Dacă la anexa cuprinzând componenţa nominală a comisiei sunt?

Vă rog, domnul lider.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Pentru stenogramă. Trebuie spus faptul că preşedinţia comisiei este alocată Grupului PRO Europa, un vicepreşedinte şi un secretar Grupului PSD, un vicepreşedinte PNL şi un alt secretar Grupului USR.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Dacă la dezbateri sunt intervenţii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

(Domnul deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu solicită să ia cuvântul.)

Intervenţie? Pe ce proiect? Acesta.

A, vă rog.

Vă rog.

Am întrebat.

Scuzaţi-mă, n-am fost atent.

Vă rog.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (de la tribună):

Mulţumesc.

Dragi colegi,

În primul rând, salut iniţiativa domnului Ponta. Cred că ideea unei comisii speciale a Camerei Deputaţilor, pentru sportul românesc, este binevenită.

Sunt aici pentru a vorbi nu despre necesitatea sprijinului sportului profesionist din România, ci pentru a vorbi de sprijinul echipelor de copii şi juniori şi a sprijinului sportului de masă. Fără un sport de masă puternic şi fără sprijinirea echipelor şi centrelor de copii şi juniori nu avem nicio şansă în elita mondială la sporturi la care altădată eram pe podiumul olimpic.

Marile performanţe ale sportului românesc au venit de la sporturi care au o bază largă de selecţie. Marii fotbalişti, marile gimnaste, marii handbalişti, scrimeri, canotori, boxeri şi tenismenii României nu au apărut în sport la vârsta majoratului. Nu, toţi au fost descoperiţi de mici, pe maidane, pe terenurile sau în sălile de sport ale şcolilor generale.

În ultimii ani, zona copiilor şi a juniorilor a primit cea mai puternică lovitură. Nu există o lege a sportului clară pentru cei care doresc să investească sau să sponsorizeze activităţi sportive. Nu beneficiază de destule motivaţii, de scutiri de taxe şi de impozite.

Iar situaţia din fotbal este simbolică pentru starea sportului românesc. România construieşte în acest moment stadioane moderne pentru fotbalul românesc. Şi le ştim cu toţii - Stadionul Steaua, Stadionul Rapid, Stadionul Arcul de Triumf. Care se alătură altor stadioane deja existente, cum este Stadionul Naţional, Cluj Arena sau Stadionul Oblemenco.

Problema însă este că pe măsură ce avem stadioane din ce în ce mai frumoase şi mai moderne, avem sportivi din ce în ce mai puţin competitivi la nivel global. Marile performanţe ale echipelor de club din a doua jumătate a anilor '80, dar mai ales performanţele echipei naţionale din anii '90 s-au datorat în mare măsură unor centre de copii şi de juniori, precum "Luceafărul", ce a dat fotbalului românesc jucători fabuloşi, cum a fost Miodrag Belodedici.

De aceea, dragi colegi, vă invit să pornim un amplu proiect de construcţie de terenuri de sport, în cartiere, în parcuri şi, în general, în orice spaţiu liber care poate fi identificat în comunităţi.

Vă invit să luăm modelul prietenilor noştri americani, care construiesc terenuri de baschet aproape la fiecare colţ de stradă. Putem face la fel. Costurile nu sunt mari şi pot fi suportate atât de bugetul central, cât şi de cel local.

Educaţia sportivă nu se construieşte de pe o zi pe alta. E nevoie de timp, de determinare, de investiţii şi mai ales de foarte multă răbdare. La final însă vom avea generaţii de copii mai sănătoşi, generaţii de copii care vor face performanţă pentru România, generaţii de sportivi care, la rândul lor, îi vor putea atrage către mişcare şi pe alţi copii. Aşa cum au făcut-o, la vremea lor, Nadia, Năstase - Ilie, nu Adrian - sau Hagi şi alţii.

Cu siguranţă, vor fi unii care vor invoca costurile.

Da, vor fi costuri, însă, în final, vom avea o populaţie mai sănătoasă, capabilă inclusiv de performanţe economice mai mari şi - cel mai important - vom avea o populaţie fericită.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult.

Dacă mai doreşte cineva?

Vă rog, domnul deputat.

Domnul Sorin-Dan Moldovan (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Salut şi eu această iniţiativă. Cred că este nevoie cu adevărat de o nouă legislaţie în domeniul sportului. Avem nevoie de o nouă lege a sportului.

Sper doar ca această comisie să nu existe doar la nivel declarativ şi formal în Parlament. Sper ca această comisie să îşi încheie mandatul odată cu acest Parlament şi cu o nouă lege a sportului.

În ceea ce priveşte ce spunea antevorbitorul meu, să ne uităm la exemplul americanilor. V-aş propune să ne uităm întâi la exemplele pe care le avem în România. Şi vă dau exemplu Cluj-Napoca, o administraţie liberală, într-adevăr, care a investit foarte mult în sport, în dezvoltarea infrastructurii din sport şi poate fi un model foarte bun de urmat şi pentru alte administraţii locale, fie ele PSD sau de alte coloraturi politice.

Deci, încă o dată, sper ca această comisie să şi lucreze şi nu să o avem doar declarativ.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult.

Domnul Antal István, vă rog.

Am înţeles, domnul Antal István nu este.

Domnul Paşcan, procedură, vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Mă auziţi?

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, vă aud.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Vă mulţumesc că îmi daţi cuvântul.

Am cerut înainte de a intra în ordinea de zi... V-am cerut să-mi daţi cuvântul pe procedură. Probabil aţi omis. Mi-aţi spus că-mi daţi cuvântul după votul exprimat, de amânări.

Eu nu sunt de acord şi nu există un acord, din punctul meu de vedere, ca lider al Partidului Mişcarea Populară, pentru a fi exclus de pe ordinea de zi punctul 18 - Pl-x 478/2017, privitor la Propunerea legislativă legată de consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România. Pentru că la 15 martie, prin acest proiect legislativ, UDMR doreşte să se sărbătorească masacrul din anul revoluţionar 1848, în care au fost ucişi peste 40.000 de români, care aveau o singură vină - nu acceptau să facă parte din regimul asupritor, opresiv, oferit de aristocraţia maghiară.

De aceea, domnule preşedinte,

Eu cred că acest proiect din 2017 - repet, 2017 - nu are de ce să fie întors la comisie. Cu atât mai mult cu cât s-a dezbătut în Comisia pentru drepturile omului şi explicit i s-a cerut reprezentantului UDMR din comisia raportoare să precizeze, în cursul şedinţei de ieri, dacă are de făcut, de adus, modificări acestui proiect de lege. A spus că nu are niciun fel de modificare.

Prin urmare, de ce să se întoarcă la comisia raportoare? Vă întreb. De ce nu doriţi să dezbatem şi să respingem astăzi, aşa cum am cerut, şi Comitetul liderilor a aprobat, luni, dezbaterea acestui proiect şi respingerea sa?

Este un proiect umilitor pentru români, care denotă şantajul politic, presiunile făcute de UDMR, şi se doreşte să fie din nou pus în sertar, în aşteptare. În aşteptarea unui moment prielnic pentru a fi adoptat, pentru ca UDMR să configureze o majoritate.

De aceea, vă solicit imperativ, şi cu tot respectul pe care vi-l port, să supuneţi rămânerea pe ordinea de zi a acestui proiect în votul plenului, pentru că, altminteri, nu există un acord al liderilor.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înţeles.

Domnul...

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Eu, ca lider al PMP, nu sunt de acord să fie scos de pe ordinea de zi. Trebuie dezbătut astăzi şi respins.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înţeles.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc.

Şi vă rog să supuneţi votului.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule Paşcan, nu întrerupeţi, că aş vrea să rămânem într-un dialog.

Această hotărâre, după cum bine ştiţi, a fost luată regulamentar, înainte de a intra pe ordinea de zi. Eu, ca preşedinte al...

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

V-am cerut cuvântul.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Eu...

Dar nu v-am întrerupt.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Vă rog.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi de asta am şi... totuşi, nici nu v-am întrerupt şi am solicitat să şi rămâneţi pe fir, ca să putem avea un dialog.

Toţi liderii de grup prezenţi în sală sau viceliderii am fost de acord cu retrimiterea la comisie. Eu, ca preşedinte al Camerei, iau act de decizia liderilor de grup, deoarece este atributul dumneavoastră de a face ordinea de zi.

Momentul, din punctul meu de vedere, procedural este depăşit.

Este trimis pentru o săptămână, nu? Două săptămâni, s-a hotărât. Peste două săptămâni, categoric, va fi reînscris pe ordinea de zi.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Domnule preşedinte,

Dacă îmi îngăduiţi?

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Am apăsat cred că de 20 de ori pe tasta "diez" pentru a solicita, atunci când s-a discutat pe procedură, în debutul şedinţei, cuvântul. Nu mi s-a acordat.

De aceea, insistent am apăsat, până mi-aţi preluat apelul, în timpul votului pentru amânări.

Deci eu am respectat procedura, nu eu sunt cel care nu a respectat-o.

De aceea, vă cer respectuos...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu... să ştiţi că şi...

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Nu e nicio tragedie...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, da.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

... să lăsaţi plenul să fie suveran.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bun.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Lăsaţi plenul să voteze dacă se doreşte amânarea sau dezbaterea, astăzi, a acestui proiect absolut insultător, umilitor pentru români. Nu este orice proiect.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu intru...

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

De aceea am cerut.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înţeles.

Am înţeles, domnule Paşcan.

Nu intru în ce cuprinde proiectul.

În acest moment, dacă doriţi o declaraţie politică, din partea mea, n-am nicio problemă.

În acest moment conduc lucrările plenului. Există o hotărâre a Comitetului liderilor, iar dacă eu aş supune acum votului, aş încălca Regulamentul.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Păi, nu există consens din partea liderilor, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Este o hotărâre a...

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Eu sunt liderul PMP.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă invităm...

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Nu sunt de acord.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă invităm...

Ca să nu mai avem astfel de situaţii, vă invit, de acum, să veniţi fizic la lucrările Camerei şi să rezolvăm astfel de probleme.

Vă mulţumesc.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Domnule preşedinte...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Movilă Petru.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

... prin Regulament s-a stabilit funcţionarea online a Parlamentului.

Am acelaşi drept...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Aveţi...

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

... de la distanţă, prin online, ca şi dacă aş fi prezent.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Aţi fost reprezentat la întâlnirea cu liderii, dinaintea şedinţei.

Vă mulţumesc.

Domnul Movilă Petru.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Vă rog să-l întrebaţi pe reprezentantul PMP, din sală, dacă este de acord cu scoaterea proiectului de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înţeles.

Mulţumesc.

Domnul Movilă Petru.

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Solicit ceea ce a spus colegul meu, Marius Paşcan, şi susţin punctul de vedere exprimat, referitor la proiectul de lege respectiv.

Însă mă înscrisesem la cuvânt pentru punctul referitor la Hotărârea Camerei Deputaţilor pentru înfiinţarea unei comisii parlamentare pentru legislaţia în sport.

Cred că este un lucru binevenit, un lucru pozitiv, un lucru extraordinar, pentru că în sport avem foarte multe reglementări contradictorii, avem şi foarte multe lacune în legislaţie. De sport se ocupă administraţiile locale, inspectoratele şcolare, cluburi de stat sau private, instituţii naţionale. Şi cred că armonizarea unor puncte de vedere, armonizarea solicitărilor, nevoilor, lucrurilor bune, necesare în sport, pot fi făcute de o comisie parlamentară cu reprezentarea tuturor formaţiunilor politice în Parlament.

Vorbim de legislaţia privind finanţarea cluburilor sportive, organizarea lor, privind drepturile jucătorilor, privind ceea ce vor considera şi cei care activează în sport că este necesar ca în legislaţia din România să fie cuprinse aceste lucruri.

Deci salutăm această iniţiativă şi ne vom implica activ.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Liderii de grup, vă rog, şi haideţi să ne strângem, să...

Deci, în acest moment, procedural, avem un proiect scos de pe ordinea de zi, prin consens, şi există o solicitare de a reveni asupra acestei decizii. (Consultări.)

Vă rugăm, pe rând, liderii USR, PSD şi PNL, vă rog, câte 30 de secunde, să explicăm decizia.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Am răspuns favorabil solicitării de retrimitere a acestui proiect în cadrul discuţiilor cu liderii de grup, liderii şi viceliderii prezenţi în sală.

Susţinem în continuare retrimiterea acestui proiect către comisii, pentru două săptămâni.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Simonis?

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Da.

Domnule preşedinte,

Aş spune faptul că această iniţiativă a fost introdusă pe ordinea de zi cu sprijinul Partidului Social Democrat. Am fost de acord cu introducerea, la propunerea PMP, e adevărat.

În momentul în care s-a făcut propunerea de retrimitere la comisie, reprezentantul PMP a spus că e de acord cu retrimiterea. Fiecare grup, în parte, a făcut aceeaşi afirmaţie, în sensul de a fi retrimis la comisie.

Prin urmare, a fost consens, şi toate grupurile parlamentare au fost de acord cu retrimiterea.

Asta nu înseamnă că se schimbă opţiunea pe acest proiect. Şi, în două săptămâni de acum înainte, putem să-l introducem pe ordinea de zi şi să-l respingem, aşa cum era până să fie toată lumea de acord cu retrimiterea.

Surprinzător pentru mine, e adevărat, după ce am fost de acord cu toţii să-l punem, ieri, pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PNL?

Domnul Victor Paul Dobre (de la tribună):

Domnule preşedinte,

N-are rost să reiau ceea ce au spus antevorbitorii mei. Noi am fost întotdeauna pentru respectarea strictă a Regulamentului, şi în acest moment nu se mai poate face nimic.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mi se pare corect, domnule Dobre.

Şi eu vă mulţumesc.

Punctul 2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii; PL-x 192/2020; lege ordinară.

Comisia pentru industrii solicită adoptarea proiectului de lege.

Avem amendamente admise - 13, anexele de la pagina 9 la pagina 55.

Dacă din partea iniţiatorilor există intervenţii?

Dacă nu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii, domnul Iulian Iancu, vă rog.

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Avem un proiect de act normativ extrem de important în acest context, mai ales în acest context.

Deci, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege menţionat.

Aş vrea să vă spun că avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Economic şi Social avizează favorabil prezentul proiect. Proiect care reglementează, în sensul modificării şi completării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2017, evaluarea online a planului de afaceri, în sensul modificării, deci, a criteriilor, în special a grilei de punctaj, precum şi a criteriilor de eligibilitate. Criteriile de eligibilitate se modifică în sensul interzicerii cesiunii părţilor sociale până la 49%, cu excepţia cazurilor în care aceasta se face în baza Legii nr. 120/2015, respectiv business angel sau a finanţărilor participative.

Membrii comisiei propun plenului adoptarea proiectului de lege în forma prezentată în raport.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există solicitări de a lua cuvântul?

Vă rog, domnul preşedinte, din partea Grupului PSD.

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

Stimaţi colegi,

Vă spuneam că este un proiect de act normativ extrem de important în acest context, pentru că ne aflăm într-o situaţie de criză. O criză majoră care afectează dramatic economiile statelor lumii, în special economiile, din ce vedem, ale Uniunii Europene, afectând şi înregistrându-se deficite bugetare, până în prezent, între 12 procente şi 28 de procente. Toate statele lumii au constrângeri în acest sens, unele înregistrând chiar 43%.

Noi însă vorbim de necesitatea, într-o astfel de situaţie, de solidaritate, de coerenţă în planul de măsuri propus pentru relansare, atenuarea acestei diminuări şi constrângeri, dar şi de relansare a activităţii economice.

Între timp au apărut şi primele sinteze ale activităţilor, la nivelul Uniunii Europene, privind programele de relansare la nivelul statelor membre. Surpriză! România nu apare în aceste programe. Nu apare! Deşi este membru al Uniunii Europene, nu o regăsim în setul de măsuri sintetizat la nivelul statelor membre.

2. Până în prezent, totuşi, Guvernul actual a reuşit să piardă 35 de miliarde de euro. Am reuşit să angajăm credite pe termen lung, guvernamentale, cu dobânzi de 4,83%, în condiţiile în care Bulgaria înregistrează dobânzi de 1,2%, Olanda - 0,22%, Danemarca - 0,21%, Germania - minus 0,21% sau cazul Austriei - minus 0,06%.

Deci, ne împrumutăm la niveluri de dobânzi de 20 de ori mai mari, în condiţiile în care, în acelaşi interval de timp, am reuşit să plătim o factură la energie de două ori mai mare decât în Portugalia, Franţa, Spania şi cu 30% mai mare decât în Germania, Austria, Olanda, Belgia. Şi suntem la numărul 2 ca nivel maxim de preţ în Europa, după Polonia. Plătim mai mult decât Bulgaria, decât Ungaria, care nu au capacităţi de producţie la nivelul României.

La gaze naturale au scăzut preţurile. Astăzi, în hubul din Austria preţul este de 4,7 euro/MWh. Media pe primele 5 luni în România este de 14 euro. 14 euro! Deci mai mult de 350%!

Despre ce program am putea să mai vorbim, de relansare a activităţii economice, dacă din start am omorât toată competitivitatea, crescând preţurile atât de mult, la niveluri atât de mari? Putem noi să concurăm cu competitivitatea tehnologiei germane, austriece, franceze? Până şi Portugalia, iată, plătim dublu faţă de ei.

Ei, acest set de măsuri - dacă vedeţi, un prim demers a fost aprobat de comisiile noastre şi pus în dezbatere, atrăgând atenţia că programul IMM Invest nu funcţionează. Am atenţionat atunci că n-am făcut altceva decât să oferim un instrument băncilor. Bănci care au început să pună condiţii firmelor aflate în dificultate, cărora li se adresează programul. Ele sunt în dificultate, iar băncile vin cu un set de măsuri colaterale, de garantare colaterală, şi pun condiţii de genul de la 400.000 în sus.

Păi, cei mai mici, cărora ne adresăm şi pe care vrem să-i susţinem, deci, pur şi simplu, îi elimină din start sistemul bancar.

Cu alte cuvinte, stimaţi colegi, este momentul ca absolut toată lumea, toate grupările politice, toate partidele să înţeleagă că acest program de relansare economică şi setul de măsuri necesar sunt valabile pentru toate partidele, trebuie să fie transpartinice, nu au legătură cu o culoare sau alta.

Nu sunt soluţii? Sunt soluţii extraordinare pentru România. Este cel mai oportun moment de lansare a unui plan de acţiune în favoarea acestei ţări, susţinut de European Green Deal, actualizat şi ranforsat acum, precum şi prin planurile naţionale integrate de acţiune, în care energia devine motorul principal pe toate domeniile.

Şi, atunci, ce domenii am avea pentru care trebuie să ne adresăm imediat? Unde avem cele mai mari costuri şi cea mai mare risipă? Clădirile. Nu se poate face un program imediat de desfăşurare a activităţilor, de renovare, reabilitare şi izolare termică a clădirilor în România? Şi aceşti bani, care acum sunt aruncaţi pe fereastră, să poată fi dedicaţi?

Transporturile, producţia de energie, agricultura, industria. Şi, în cadrul industriei, stimaţi colegi, acum, astăzi, la Uniunea Europeană, marile grupuri industriale cer Uniunii Europene să pună accent special pe un program de măsuri de investiţii susţinute direct din fondurile europene pentru energie regenerabilă, pentru eficienţă energetică, pentru producţie de hidrogen.

Poate România să se înscrie în aceste programe? Sunt cele mai prioritare.

România astăzi are gaze naturale cu care îşi acoperă, acum, în această perioadă, 100% consumul. Ba, mai mult, poate să valorifice această energie produsă de hidrogen prin Institutul Naţional de la Râmnicu Vâlcea şi să convertească hidrogenul şi să alimenteze clădirile care nu au azi reţele de distribuţie de gaze şi nu mai primesc banii necesari.

Deşi aţi spus că vor primi, vă anunţ oficial, nu vor mai primi niciun euro de la Uniunea Europeană pentru susţinerea dezvoltării distribuţiilor de gaze. Dar vor primi pentru dezvoltarea distribuţiilor de hidrogen, prin conversia gazelor naturale.

Tehnologia este matură, este disponibilă, avem institutele de specialitate, putem să ne adresăm acestor localităţi, şi în special clădirilor din România. Sunt peste 90.000 de construcţii în această ţară care nu au alimentare cu energie electrică.

Deci, iată, doar foarte puţin, foarte pe scurt, câte măsuri pot fi luate imediat de noi, toţi, ca să relansăm activitatea economică care se află în cădere în fiecare zi.

Ca atare, acest program, stimaţi colegi, vine şi adaugă printr-un set de măsuri propus de colegii din Partidul Social Democrat, întregului mediu economic. Şi vă propunem să le susţineţi şi dumneavoastră.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă din sală mai sunt intervenţii?

Domnul Bende Sándor, nu?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bende Sándor (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect legislativ este un proiect foarte, foarte important pentru economia românească.

Start-up Nation de câteva ori s-a reîntors în Parlament pentru îmbunătăţiri. Este un lucru foarte bun. Înseamnă că se ocupă toată lumea de acest proiect. Şi există semnale din mediul de afaceri unde trebuie îmbunătăţit, şi noi facem acest lucru.

Ca şi criteriile de evaluare, încet-încet au început ca să vină şi să fie, să ia o formă mai corectă, mai bună, mai transparentă.

În schimb, noi am dori ca din criteriile de evaluare, dacă se poate, pe viitor, să scoatem numărul de personal ca şi criteriu de evaluare. Mai repede şi mai bine să venim cu un criteriu de evaluare care să implementeze sau să dea o putere mai mare inteligenţei artificiale. Asta ar trebui să fie, în viziunea noastră, de aici încolo.

Mai mult decât atât, înainte de această pandemie, România s-a confruntat cu o lipsă acută de forţă de muncă. Şi atunci cumva se băteau cap în cap, nu se regăseau în aceeaşi idee, ca proiectul lansat de noi să corespundă cerinţelor de pe piaţă.

Şi, mai mult decât atât, bănuiesc că după terminarea acestei crize s-ar putea să avem aceeaşi criză de forţă de muncă, în România, ca şi până acum. Iar nu prea ştiu ce se va întâmpla cu acele societăţi care au semnat pentru un număr de angajaţi şi din cauza crizei vor trebui să îşi oprească sau să îşi diminueze activitatea.

Sper că aceste lucruri foarte curând vor fi rezolvate.

Cu toate aceste lipsuri, cred că acest proiect legislativ are mai multe beneficii.

În consecinţă, Grupul UDMR va vota acest proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Prună Cristina-Mădălina, vă rog, din partea Grupului USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Din păcate, o să încep prin a spune că nu mă aşteptam să aud diverse remarci referitoare la acest proiect, care, de fapt, n-au niciun fel de legătură cu proiectul. Despre Uniunea Europeană, nemţi, austrieci, care nu ne lasă să ne dezvoltăm. Când, de fapt, problema este aici, în România, şi ţine de guvernele care au fost la conducere în ultimii 30 de ani.

Dar nu vreau să mai intru în detalii, pentru că s-au spus nişte lucruri, totuşi, care n-au legătură cu proiectul acesta.

În altă ordine de idei, acest proiect vine să modifice grila de punctaj după care se acordă finanţarea în Programul Start-up Nation.

De altfel, am reuşit să corectez şi unele aberaţii din acest proiect, în Comisia pentru industrii, prin amendamente, prin care cei fără studii superioare erau dezavantajaţi în grila de punctaj. Culmea, aceste amendamente, aceste propuneri au venit chiar din partea PSD.

Noi, USR, susţinem antreprenoriatul şi înţelegem foarte bine nevoile întreprinzătorilor români.

Într-adevăr, foarte mulţi oameni au aplicat la acest Proiect Start-up Nation. Unii dintre ei au obţinut şi finanţare. Şi foarte bine că au făcut-o.

Au existat şi multe anomalii la care trebuie să ne uităm, cu start-up-uri care au obţinut finanţare şi care apoi au fost vândute pe OLX, pe diverse alte platforme.

Pe de altă parte, atragem atenţia că antreprenorii români au nevoie de mult mai mult decât finanţarea de la stat. Au nevoie de eliminarea birocraţiei, au nevoie să nu mai piardă zile din viaţă pe la ghişeele statului, au nevoie de stabilitate fiscală şi de o simplificare a hăţişului legislativ.

Aş vrea să nu vă faceţi iluzii, stimaţi colegi politicieni, şi să ţineţi bine minte cu toţii - antreprenoriatul nu stă într-un program de finanţare de la stat, ci în crearea unei culturi că şi în România se poate, că e simplu să-ţi pui o idee de afaceri în aplicare, că nu trebuie să obţii tone de avize şi de autorizaţii de funcţionare, după care trebuie să stai luni de zile, timp în care îţi toci nervii pe la ghişee, faci tot felul de adrese, şi funcţionarii publici îţi spun sfidător că nu se poate.

Aceasta este de fapt povestea multor oameni care încearcă zi de zi de zi să întreprindă în România şi care, până la urmă, se lasă păgubaşi.

USR rămâne consecvent pe misiunea sa de susţinere a antreprenorilor români, care sunt coloana vertebrală a economiei româneşti şi care împreună cu angajaţii din mediul privat duc în spate povara crizei prin care trecem.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Simionca, vă rog, Grupul PMP.

Domnul Ionuţ Simionca (de la tribună):

Da.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Start-up Nation e un program bine gândit sau cel puţin intenţiile au fost bune. Implementarea a fost destul de deficitară pentru că multe criterii de departajare n-au fost corecte.

Vă dau un exemplu. Start-up Nation a fost gândit pentru cei care vor să înceapă în afaceri, care nu au foarte multă experienţă şi care ar vrea să aibă un prim pas cu un sprijin de la stat. Dar un criteriu de departajare era numărul de angajaţi. Vă daţi seama că pentru a accesa acest proiect, mulţi dintre tinerii antreprenori îşi angajau 4-5 oameni. Cum să începi o afacere din start cu 5 angajaţi? Mai ales când nu ai experienţă.

Deci acest criteriu de departajare a fost deficitar şi n-a făcut altceva decât să transfere forţa de muncă de la o firmă mare, deci cine avea o firmă mare, un membru al familiei sau un prieten făcea o altă firmă şi transferau angajaţii de la o firmă la alta. Deci au făcut firme adiacente şi nu au creat locuri de muncă.

Noi susţinem antreprenorii. Credem că trebuie susţinuţi şi prin alte proiecte. Şi vom vota acest proiect legislativ.

Doar implementarea trebuie aranjată în aşa fel şi făcută în aşa fel încât să-i ajutăm pe cei care vor să înceapă un nou drum. Mai ales acum, în perioada de pandemie, când lumea e sceptică, oamenii sunt îngrijoraţi, nu ştiu ce pot să facă, multe afaceri sunt la pământ.

Deci noi vom vota pentru acest proiect legislativ.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Doamna Mînzatu Roxana, vă rog.

Pe urmă liderul de grup al Partidului Naţional Liberal, domnul Roman.

Doamna Roxana Mînzatu (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Start-up Nation este un program iniţiat de PSD în 2017, care şi-a dovedit rezultatele. În cele două ediţii derulate, aproape 20.000 de noi afaceri au fost lansate cu granturi de 44.000 de euro.

Este în mod concret cel mai mare program de sprijinire a antreprenorilor debutanţi de după Revoluţie.

Şi desigur că dacă colegii de la celelalte partide adresează critici acestui program este pentru că el a fost derulat, finanţat şi a ajuns la oameni. Ceea ce nu putem spune despre ceea ce se întâmplă astăzi în România. Astăzi, 27 mai, dacă un antreprenor care ar vrea să lanseze o finanţare cu bani nerambursabili, nu ar avea ce program să acceseze.

Parlamentul, astăzi, este chemat să voteze îmbunătăţiri la Start-up Nation, în vederea lansării celei de-a treia ediţii, pentru că Guvernul PNL, din păcate, până astăzi, nu a fost în stare să pună nici măcar în consultare un ghid pentru Start-up Nation, ediţia a treia.

După ce am auzit nenumărate critici la adresa acestui program, care, până la urmă, a finanţat şi celebrul robot Escu, cu care preşedintele Iohannis s-a lăudat în vizitele sale în spitale şi este un program PSD-ist care a finanţat un echipament de robotică cu care preşedintele Iohannis se lăuda, deci, după ce programul acesta a fost numit "pomanageală politică", a fost criticat luni de zile, iar la jumătatea lui 2020 nu avem nicio viziune a Guvernului actual cu privire la relansarea acestui program. Şi nici pe bani europeni nu avem niciun program de finanţare lansat, nici pentru companiile existente, cu vechime, nici pentru cei aflaţi la început de drum.

Aşa încât - subliniind foarte clar că ceea ce aveţi în proiectul de lege de astăzi reflectă consultări cu mediul de afaceri, derulate de fostul ministru al IMM-urilor, Radu Oprea, am participat şi eu la consultările de la Braşov, criteriile de selecţie pe care le-am pus în lege sunt rezultatul propunerilor făcute de cei care au lucrat, au accesat Start-up Nation sau au dorit să acceseze - vă invit să votăm această lege, îl invit pe preşedintele Iohannis să o promulge cu celeritate şi Guvernul PNL şi Ministerul Economiei să pună de urgenţă pe site ghidul spre consultare şi să lanseze această sesiune.

Pentru că astăzi, în România, după 3 ani în care s-au finanţat start-up-urile la dimensiuni care nu au mai fost, practic, văzute în România în ultimii 30 de ani, astăzi în România nu mai există nicio astfel de oportunitate. Ceea ce este extrem de bizar pentru o ţară condusă de un Guvern de dreapta.

Vă mulţumesc.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Doar câteva precizări.

Partidul Naţional Liberal şi-a asumat în programul politic şi, ulterior, în Programul de guvernare, care a fost supus votului Parlamentului, înfiinţarea de distribuţii de gaze naturale prin ceea ce noi numim Programul Naţional de Dezvoltare Locală 3.

Ca sursă de finanţare, aşa cum ştiţi foarte bine, stimaţi colegi, împreună am modificat o lege, anul trecut, în care am prevăzut ca banii rezultaţi din acele venituri din impozitarea resurselor din Marea Neagră să fie folosiţi nu doar spre petrochimie, ci şi spre acel fond de investiţii care finanţează distribuţii de gaze naturale.

La ora actuală, Guvernul României discută foarte intens cu Comisia Europeană posibilitatea ca aceste lucrări de distribuţii de gaze naturale să fie finanţate din fonduri europene.

E adevărat că nu există încă un acord scris, dar există un acord verbal, pentru ca pe exerciţiul financiar actual să avem o finanţare de 200 de milioane de euro pentru distribuţii de gaze naturale.

Iar pentru viitorul exerciţiu financiar discuţiile de principiu se închid pe 800 de milioane de euro. Adică vom avea posibilitatea să folosim aproape un miliard de euro în distribuţii de gaze naturale.

Şi am vrut să fac aceste precizări pentru a nu exista niciun fel de dubiu. Nu renunţăm la acest program, ni-l dorim foarte mult, e o prioritate a Partidului Naţional Liberal şi ne vom ţine de cuvânt.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Ultima intervenţie. Domnul preşedinte Iancu, vă rog.

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este de dorit, ne dorim foarte mult să extindem sistemele de distribuţie gaze. Acest lucru trebuia făcut din 2005.

În 2001-2004 noi am dublat numărul de consumatori la gaze naturale, în România.

De la data respectivă până astăzi nu a mai crescut numărul consumatorilor decât în procente foarte mici, adică sub 3%.

Deci extinderea distribuţiilor de gaze este o necesitate. Din două motive - producţia proprie de gaze din România, care are şanse să ajungă la 460 de milioane de barili, adică să devenim unul dintre cei mai mari jucători, adică numărul 2 la nivelul Uniunii Europene.

Dar trebuie să ştim - colegul meu a spus aici - se fac demersuri. Foarte bine că se fac. Însă sunt la nivel verbal. De ce sunt la nivel verbal? Pentru că s-a luat decizia, în cadrul Green Deal nu va fi susţinută nicio investiţie care se adresează petrolului, cărbunelui sau gazelor naturale. Şi au fost introduse şi gazele naturale şi nuclearul. Gazele naturale, pentru că sunt considerate un combustibil fosil şi în continuare au o contribuţie importantă la emisiile de dioxid de carbon.

Dar există o şansă, stimaţi colegi, extraordinară pentru România. Acolo unde avem gaze, zăcământ, cap de erupţie, sondă de suprafaţă sau extremitatea, segmentul final al sistemului de transport sau sistemului de distribuţie, facem conversia în hidrogen, mergem mai departe cu conducte de polietilenă şi facem distribuţii de hidrogen din gaze naturale. Astăzi tehnologia este fezabilă, comparativă la preţ cu gazele naturale.

Vă rog să priviţi la proiectul european care leagă, printr-o reţea finanţată 60% de Uniunea Europeană, Danemarca de Olanda şi pune în evidenţă zăcământul de la Groningen, ca model pentru celelalte state europene.

Câte zăcăminte are România? Răspândite pe toată suprafaţa României. Avem 11.800 de kilometri de sistem de transport, 22.000 de kilometri de distribuţie, deci putem să ne aşezăm la capăt şi să-i alimentăm cu hidrogen. Şi suntem exact ce vrea Europa peste 40,50,60 de ani. Noi putem intra în acest program de acum şi nimeni nu va mai spune că nu suntem cu energie verde 100%.

Aceasta este abordarea corectă, după părerea mea.

Şi asta nu împiedică demersurile pentru acest an.

Dar să nu ne creăm iluzii. Dimpotrivă, să fim destul de aplicaţi şi deştepţi şi să susţinem de pe acum aceste tehnologii de conversie a gazului metan în hidrogen.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Avem 13 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu sunt.

De la 2 la 13, intervenţii? Nu.

La anexe, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

5. Proiectul de Lege pentru deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Republica Ungaria privind deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei Beba Veche (România) - Kubekhaza (Ungaria); PL-x 293/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Din partea Comisiei juridice, vă rog, cine prezintă raportul?

Da, vă rog, domnul vicepreşedinte Varga.

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu dezbaterea în fond a acestui proiect de lege, fiind prima Cameră sesizată Senatul, care a şi adoptat iniţiativa legislativă.

Atât Consiliul Legislativ, cât şi Consiliul Economic şi Social au dat un aviz. Unul, un aviz negativ, unul, un aviz favorabil.

Iniţiativa având ca obiect de reglementare deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Republica Ungaria privind deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei Beba Veche - Kubekhaza.

Potrivit expunerii de motive, iniţiativa vizează, printre altele, încurajarea şi intensificarea schimburilor economice, culturale, educative, sportive între România, Ungaria şi Serbia, o mai bună coordonare şi colaborare între autorităţile locale din cele trei ţări în vederea derulării de proiecte comune, o mai bună supraveghere a frontierei de stat a României.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Republica Ungaria privind deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei Beba Veche (România) - Kubekhaza (Ungaria).

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, dacă din partea grupurilor parlamentare mai sunt intervenţii?

Vă rog, domnule lider.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte pe scurt.

Practic, localitatea Beba Veche din judeţul Timiş este cel mai vestic punct al României. Se află într-un triplex, acolo e graniţa dintre România, Ungaria şi Serbia.

Ungaria şi Serbia au deschis un punct de frontieră şi se circulă foarte uşor. România mai are nevoie de 200 de metri de asfalt pentru a ajunge în punctul de frontieră prin care am putea trece atât în Serbia, cât şi în Ungaria.

Din acel punct, de la Beba Veche, sunt aproximativ 15 kilometri până la Szeged, iar pentru că acest punct vamal n-a fost deschis, practic, locuitorii acestei comune şi ai celorlalte din jur ocolesc aproximativ 100 de kilometri pentru a ajunge la Szeged.

Este un nonsens. Pentru 200 de metri de asfalt şi pentru o decizie a Guvernului care poate fi luată şi a se deschide tratativele şi un nou punct de frontieră acolo, s-ar scurta foarte mult drumul celor care stau acolo.

Pe de altă parte, probabil că zona respectivă ar dezvolta, ar creşte, ar cunoaşte o dezvoltare economică, pentru că nu e puţin lucru să ai frontieră cu două state vecine.

De aceea, îi rog pe colegii mei să voteze această iniţiativă, şi Guvernul să demareze în regim de urgenţă negocierile pentru deschiderea acestui punct de frontieră.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului UDMR, vă rog.

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că această perioadă, pe care tocmai o traversăm, a demonstrat că este foarte important să existe posibilitatea ca cetăţenii, în zonele de frontieră, să poată să aibă acces.

A fost pentru lucrătorii transfrontalieri o problemă, în momentul în care s-a decretat starea de urgenţă, ca să vină la lucru în România. Cetăţenii români care s-au stabilit în zona de frontieră în Ungaria, respectiv cetăţenii români care lucrau în zona de frontieră, de exemplu, în Ungaria. Sunt mii de astfel de cetăţeni pe întreaga zonă transfrontalieră în cele 4 judeţe. Şi lucrurile au fost reglementate.

Trebuie să vă spun că în perioada de programare 2007-2013, pe zona transfrontalieră, au fost realizate 10 noi puncte de trecere de frontieră, asfaltate toate, care, din păcate, nu au fost deschise pentru că România nu a intrat în spaţiul Schengen, ştim cu toţii acest lucru, dar care în această perioadă ne-ar fi fost de mare, mare folos, cu atât mai mult pentru afluxul de români care au venit în ţară. Şi am văzut cu toţii imaginile de la Nădlac.

Noi vom putea susţine inclusiv acest proiect, dar vă rog să fiţi de acord ca să venim în sprijinul Guvernului şi să adoptăm un proiect legislativ pentru toate cele 10 puncte de trecere de frontieră, pentru care am cheltuit zeci de milioane de euro, pe frontiera româno-maghiară, şi în acest fel să venim în sprijinul celor care trăiesc în zona de graniţă, pentru a le uşura traiul şi accesul în România, respectiv Ungaria, pe de o parte.

Şi în cazul în care Guvernul demarează aceste proceduri, cred că trebuie să demarăm şi discuţiile pentru crearea în zona transfrontalieră, aşa cum sunt şi în alte zone europene, a unei benzi speciale pentru cei care trăiesc în zona de graniţă, pentru a nu trebui să stea cei care vin la lucru şi trebuie să-şi aducă copiii la şcoală, mulţi, în momentul de faţă, în România, la bacalaureat, la evaluarea naţională, în perioada următoare. Şi Guvernul să prevadă, de pe acum, pentru aceştia, ca să nu trebuiască să intre în izolare la domiciliu. Pentru că lucrurile vin. Urmează bacalaureatul. Pentru cei care sunt cetăţeni români şi stau în Ungaria, dacă astăzi îşi aduc copiii în România, trebuie să intre 14 zile în izolare la domiciliu.

Domnul Vela nu a fost de acord ca să ne ajute, deşi a avut avizul Ministerului de Externe, ministrului învăţământului, ministerului de resort, inclusiv al Comitetului Special pentru Situaţii de Urgenţă, ca acei copii, care erau cetăţeni români şi învăţau în Ungaria, să nu intre în izolare la domiciliu după ce au revenit, după ce şi-au susţinut bacalaureatul în Ungaria. Dar poate va face pentru ceilalţi, pentru români. E adevărat, e dubla măsură. Dar măcar noi suntem solidari şi cu aceştia, împotriva unei decizii aberante pe care a realizat-o, cu două săptămâni în urmă, domnul Vela.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul deputat Drulă Cătălin, vă rog.

Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Susţinem acest proiect de lege. Este benefic pentru cetăţenii din zonă, să nu mai trebuiască să ocolească până la punctul de frontieră de la Cenad.

Şi, ca notă generală, vreau să zic că ne bucură când se deschid căi şi treceri între state, nu când se ridică garduri, fie că sunt ele fizice, aşa cum am văzut statele vecine că au făcut în anumite cazuri, fie că sunt garduri ale sentimentelor negative care sunt stârnite de politicieni pentru câştig temporar, aşa cum am văzut că o fac câteodată şi liderii de la Budapesta şi liderii de la Bucureşti.

Cred că e important să deschidem căi de comunicare, atât în sens fizic, cât şi în sens mai larg, figurat, nu să ridicăm ziduri şi garduri între noi.

Vom vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul Şova Lucian.

Pe procedură, domnul Simonis, pe urmă, da? Bun.

Domnul Şova Lucian, vă rog.

Domnul Şova Lucian.

Da.

Mulţumesc.

Domnul Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Da, domnule preşedinte, strict pe procedură.

Practic, domnul Ödön făcuse apel la un anume consens sau, oricum, un demers comun pentru a susţine proiectele la care a făcut referire.

Grupul parlamentar al PSD va susţine acest demers fără niciun fel de problemă. E chiar foarte eficient şi util.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii? Nu.

Domnul Movilă, doriţi intervenţie?

Vă rog.

La acest punct, la punctul 5, nu? Cu trecerea frontierei.

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Mişcarea Populară votează acest proiect de lege pentru că ne interesează şi susţinem fără nicio rezervă ca relaţiile dintre ţările noastre, România şi Ungaria, să fie cât se poate de bune, ca circulaţia cetăţenilor, cel puţin din preajma frontierei, şi nu numai, să fie cât mai liberă şi mai permisibilă prin deschiderea acestor puncte de frontieră, în cazul de faţă a punctului de frontieră de la Beba Veche şi la Kubekhaza.

Sigur că ele sunt valabile şi pentru orice alţi cetăţeni români sau maghiari care au nevoie să le tranziteze.

Însă aş vrea să fac o observaţie. Şi pe viitor poate intrăm pe traseul normal şi corect, pentru că iniţierea negocierilor unui tratat de asemenea anvergură, la nivel de stat, între România şi Ungaria, este apanajul exclusiv al Ministerului de Externe şi ministerul sau autoritatea publică locală sau centrală în competenţa căreia este această responsabilitate. Abia după ce ministrul de externe şi prim-ministrul Guvernului României şi cel al Guvernului Ungariei convin acest lucru, finalitatea este realizată prin semnătură de preşedintele fiecăreia din cele două ţări.

Sperăm ca acest proiect de lege să fie valid, să fie validat de Curtea Constituţională.

Dar pe viitor atragem atenţia că trebuie să revenim la practica normală, curentă, şi Executivul să realizeze aceste atribuţii.

La fel cum, săptămâna trecută, am avut, un exemplu clar, un acord realizat de ministerele de interne şi externe din cele două ţări pentru deschiderea altor 3 puncte de frontieră.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dar decise tot în Parlament.

Mulţumesc.

Dacă la titlu sunt intervenţii?

Articolul unic. Dacă sunt intervenţii?

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Revenim la punctul 4, deoarece avem raportul, nu?

Preşedintele Comisiei de agricultură?

Avem raportul la punctul 4, da?

4. Proiectul de Lege privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectaţi de fenomene meteorologice nefavorabile; PL-x 288/2020; amendamente admise - 17; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

De la iniţiatori?

Vă rog, domnul deputat.

Domnul Ştefan Muşoiu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

România este în continuare puternic afectată de secetă, dar şi de nepăsarea guvernanţilor faţă de compromiterea recoltelor şi de lipsa de ajutor de stat pentru salvarea anului agricol.

În timp ce toate ţările membre ale Uniunii Europene infuzează fonduri suplimentare în agricultură ca să-şi pună la adăpost populaţiile de criza alimentară, care, din păcate, se dezvoltă concomitent cu cea sanitară, Guvernul Orban mimează susţinerea activităţii agricole interne.

Pe aproape 40% din teritoriul României se manifestă seceta pedologică extremă. Pierderile financiare pe care producătorii agricoli le înregistrează ca urmare a calamităţilor naturale vor conduce inevitabil la creşterea preţurilor cerealelor şi legumelor.

De asemenea, povara financiară pe care fermierii o resimt deja va periclita în multe cazuri reluarea din toamnă a procesului de producţie şi va determina mari dificultăţi în rambursarea creditelor angajate de aceştia.

Acest proiect legislativ vine în mod direct în sprijinul fermierilor şi indirect al tuturor românilor.

Noi propunem să se acorde despăgubiri producătorilor agricoli, ale căror culturi au fost afectate de fenomene meteorologice nefavorabile, pentru daune ce depăşesc 30% din producţie, în cuantum de până la 70% din cheltuielile efectuate până la data producerii fenomenului.

Beneficiarii de despăgubiri, în baza noii legi, vor fi producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, producătorii agricoli persoane juridice, precum şi orice forme asociative cu sau fără personalitate juridică, constituite conform legii.

Schema de ajutor de stat va fi notificată Comisiei Europene.

În situaţia în care, anterior emiterii deciziei de aprobare, Comisia Europeană solicită modificări privind schema de ajutor de stat, prevederile prezentei legi pot fi modificate în mod corespunzător.

În cazul în care Comisia Europeană nu emite o decizie de aprobare a schemei de ajutor de stat, sumele plătite beneficiarilor vor rămâne definitiv suportate de la bugetul de stat şi nu vor fi solicitate spre rambursarea acestora.

Doar prin adoptarea acestui proiect de lege vom reuşi să salvăm anul agricol şi să determinăm Guvernul Orban să pună în practică această măsură salutară.

Ordinul de ministru dat în această privinţă, în urmă cu aproximativ o lună, nu a soluţionat nimic. Din păcate, dosarele depuse de fermieri pentru obţinerea ajutorului financiar au rămas fără niciun răspuns al guvernanţilor.

Nu putem lăsa la voia întâmplării sau a providenţei rezolvarea acestei situaţii grave pe care ţările vecine au tratat-o responsabil şi adecvat, la momentul oportun.

Din aceste considerente, stimaţi colegi, fac apel la dumneavoastră să votaţi acest proiect de act normativ vital pentru toţi românii şi să vă probaţi interesul şi responsabilitatea faţă de fiecare cetăţean în parte.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat Muşoiu.

Domnul preşedinte al comisiei, vă rog, raportul.

Domnul Alexandru Stănescu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport înlocuitor asupra Proiectului de Lege privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectaţi de fenomene meteorologice nefavorabile.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată în dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege privind instituirea unui ajutor de stat.

Plenul Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 27 mai 2020, a hotărât retrimiterea la comisie a proiectului de lege, în vederea examinării şi întocmirii unui nou raport.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 12 mai 2020.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat, în vederea acordării de despăgubiri producătorilor agricoli ale căror culturi sunt afectate de fenomene meteorologice nefavorabile, în vederea continuării activităţii acestora.

Membrii Comisiei pentru agricultură au examinat proiectul de lege sus-menţionat în şedinţa din 27 mai 2020.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectaţi de fenomene meteorologice nefavorabile, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, domnul Tinel Gheorghe, din partea Grupului PNL.

Pe urmă, din partea Grupului PSD.

Domnul Tinel Gheorghe (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am avut şi în dezbaterea Comisiei pentru agricultură un punct de vedere cu privire la necesitatea şi oportunitatea aprobării acestui act normativ-cadru - repet, cadru - pentru acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale.

Am să fac apel la memoria dumneavoastră, a unora dintre dumneavoastră, care eraţi în plenul Camerei Deputaţilor şi în perioada 2009-2010.

După cum bine vă amintiţi, în acest domeniu, al despăgubirilor în urma calamităţilor naturale, România avea o lege în vigoare - Legea nr. 381/2002. Prin Tratatul de aderare am primit posibilitatea ca în perioada de tranziţie, 3 ani de zile, 2007-2009, să beneficiem de acordarea ajutoarelor de stat în agricultură, că vorbim de ele, până la 1 ianuarie 2010.

Prin efectul Tratatului de aderare, la 1 ianuarie 2010, Legea nr. 381/2002 a fost abrogată. Şi a fost abrogată prin efectul Legii nr. 281/2010. De ce? Pentru că aşa ne-am angajat, ca ajutoarele de stat - ne-am angajat prin Tratatul de aderare - ajutoarele de stat să fie de acum încolo notificate an de an, fiind o excepţie de la regulile de funcţionare ale Pieţei comune interne, să fie notificate Comisiei, în aşa fel încât Comisia să analizeze dacă nu cumva încalcă regulile pieţei comune.

Ce facem acum? Facem o reîntoarcere în timp. Unii dintre noi au sensibilităţi aparte cu perioade nu de mult apuse.

Bun, dar legea aceasta, pe care o supunem astăzi aprobării plenului, încalcă tocmai Tratatul de aderare. Adică ne întoarcem la Legea nr. 381/2002. Şi am să vă citesc din nota de fundamentare a Legii nr. 281/2010 care abroga Legea nr. 381/2002, tocmai legea care e un copy-paste a ceea ce supune PSD, astăzi, aprobării.

Spune aşa: "În perioada 2007-2009, sectorul agricol din România a beneficiat de o serie de scheme de ajutor de stat notificate Uniunii Europene. Potrivit acestei perioade de tranziţie, stabilită prin Tratatul de aderare, schemele de ajutor de stat au putut fi acordate până la data de 31 decembrie 2009. După această dată, ajutoarele de stat se reconsideră, în virtutea prevederilor regulamentelor comunitare în acest domeniu. Modificările legislaţiei în domeniul ajutoarelor de stat în agricultură, prin abrogarea în totalitate sau în parte a unor acte normative-cadru din acest domeniu şi, implicit, a actelor normative subsecvente, sunt necesare pentru a se asigura sistematizarea şi asanarea legislaţiei neconforme Uniunii Europene, precum şi evitarea paralelismelor în reglementările naţionale care privesc ajutorul de stat".

Puneam în practică, deci, prevederile Regulamentului Comisiei nr. 1628/2006, care este şi astăzi în vigoare.

Legea pe care o supuneţi astăzi aprobării încalcă exact ceea ce am abrogat prin efectul Legii nr. 281/2010, Tratatul de aderare.

Conform art. 107 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Partea a III-a - Politicile şi acţiunile interne ale Uniunii Europene, Secţiunea 2 - Ajutoarele acordate de state, la alin. (3) se definesc calamităţile naturale ca făcând parte din categoria ajutoarelor de stat compatibile cu piaţa internă, cu condiţia ca ele să fie notificate anterior Comisiei Europene, pentru a se stabili dacă nu cumva încalcă principiile de funcţionare ale pieţei comune.

În consecinţă, ce s-a schimbat în toată această perioadă? Şi de ce n-aţi elaborat încă din 2017 o reglementare, un ordin de ministru care să prevadă modalitatea practică prin care România, la nivel guvernamental, poate notifica Comisia, privind acordarea ajutoarelor de stat în caz de calamităţi naturale?

Păi, n-aţi făcut-o. Că eraţi la guvernare şi ştiaţi că aveaţi o problemă în plus cu cei de la Bruxelles.

Am făcut-o noi, prin Ordinul nr. 97/63 din 2020, ordin comun, Agricultura cu Internele, şi am stabilit procedura, cadrul prin care putem să ne adresăm Comisiei Europene.

Aţi venit, într-un text-cadru, o altă găselniţă a dumneavoastră, într-un text-cadru privind acordarea ajutoarelor de stat, cu o prevedere punctuală pentru ceea ce se întâmplă acum.

Acum Guvernul României închide acţiunea de inventariere, de identificare a terenurilor afectate de secetă şi stabileşte cuantumul despăgubirilor.

Urmează partea de notificare către Comisia Europeană, obţinerea acordului Comisiei şi acordarea sprijinului financiar în baza acestui acord.

Veniţi acum cu o lege-cadru, veniţi cu un amendament la o lege-cadru, punctual. De ce? Pentru că, din motive populiste, electorale, aveţi impresia că această acţiune de acordare a despăgubirilor în calamităţi va fi cuantificată exclusiv (Vociferări.) în rândul Partidului Naţional Liberal. Ceea ce e corect, până la urmă. Că facem acest lucru pe care dumneavoastră n-aţi putut să-l faceţi, măcar la nivel de reglementare, în anii anteriori, când aveaţi posibilitatea.

Dar ce s-a schimbat în toată această perioadă, din 2010 până acum, şi mai ales după noiembrie 2019?

Păi, aţi plecat de la guvernare şi sunteţi în opoziţie. Şi sunteţi în goană după voturi. Nu contează cum e legea, nu contează dacă încalcă Tratatul de aderare, dacă (Vociferări.) e benefică sau nu. Lege să fie, să ne aducă voturi.

Deci, din acest punct de vedere, Partidul Naţional Liberal se va abţine la vot la acest proiect de act normativ.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul Steriu, din partea Grupului Partidului Social Democrat.

Domnul Valeriu-Andrei Steriu (de la tribună):

Stimaţi colegi,

Antevorbitorul mă obligă să fac, totuşi, o menţiune pe care o vedem în statistică. Vorbim de secetă, vorbim de pandemie, vorbim de alte calamităţi naturale, de molime.

Nu ştiu cum se întâmplă, că de câte ori vine PNL sau PDL la guvernare, vine şi seceta, vine şi Gripa Aviară, vin toate problemele. Mai nou, şi COVID-ul.

Deci, discutăm astăzi de un proiect, aici, iniţiat de colegii din PSD, prin care vrem să salvăm în această toamnă agricultura.

Avem o situaţie aproape identică cu cea din 2007. PNL conducea ţara, minoritate, 20%. Din fericire, cu un prim-ministru care a înţeles problema atunci şi cu un ministru al agriculturii, Remeş, care a solicitat parlamentarilor PSD un astfel de proiect de lege.

Şi, da, într-adevăr, am reuşit atunci, într-un termen foarte scurt, să notificăm comisia, pe schema de sprijin, să obţinem prin rectificare 350 de milioane de euro şi să dăm fermierilor banii cu care s-a putut reporni partea de cultivare a terenurilor în toamnă.

Suntem exact în aceeaşi situaţie. În această toamnă fermierii români nu au cu ce să pornească la drum. Jumătate din ţară... Cifrele le-a menţionat chiar actualul ministru al agriculturii. A spus că peste 1.600.000 de hectare sunt afectate de secetă, din care 964.000 sunt compromise 100%.

Ce face actualul ministru? Vă spun ce a declarat luni - se gândeşte. Se gândeşte că poate găseşte o schemă.

Nu, n-avem nevoie de gândurile ministrului, avem nevoie de bani pentru fermieri.

Colegii au spus, această schemă se va notifica la Comisia Europeană. Şi, da, vom respecta Tratatul, pentru că vom merge la Comisia Europeană şi vom negocia. Acolo sunt oficiali care înţeleg, aşa cum au înţeles să pună 500 de miliarde de euro pentru problemele generate de pandemie, în economie, din care, din păcate, românii n-au obţinut nimic. Românii deocamdată se uită cum ministrul Cîţu a împrumutat până acum 14 miliarde de euro, până acum, în 6 luni, fără să dea 1 euro la agricultură.

Deci pentru agricultură, pentru reluarea culturilor din această toamnă, nu există nimic. Absolut nimic.

Şi se pare că ministrul stă şi se gândeşte şi visează. Mai nou, văd că-i face pe fermieri şi infractori. Declară că au făcut cereri mai mari decât suprafeţele cultivate.

Nu, domnule ministru. Atunci când ai lipsă de soluţii e uşor să arăţi cu degetul şi să spui că fermierii sunt cei care fraudează. Şi, din păcate, văd că este singura variantă spre care se îndreaptă.

Deci, recoltele compromise din acest an, stimaţi colegi, înseamnă reducerea efectivelor de animale, înseamnă furaje mai scumpe, în final înseamnă pâinea românilor mult mai scumpă. Şi, mai presus decât orice - am mai spus-o de două ori -, imposibilitatea reluării ciclului de producţie.

Din păcate, seceta actuală este mai gravă decât cea din 2007, este mai gravă decât seceta din 1946, şi premierul Orban anunţă că după recoltare vom vedea ce pierderi sunt şi ce vom despăgubi.

Păi, am spus şi a spus-o şi ministrul - peste 964.000 de hectare nu mai recoltează nimic. Ce să mai constaţi acolo?

S-au înfiinţat acum o lună comisiile de evaluare. Din păcate, nimeni, niciun fermier nu ştie dacă în această vară au vreun fond de la Ministerul Agriculturii sau de undeva, de la Guvern.

În afara acestei legi nu există nicio speranţă. Şi vă spun că am vorbit cu foarte mulţi fermieri. Toţi colegii vorbim. Avem colegi de-ai noştri care lucrează şi terenul. Şi au întors culturile. Unii au întors, dar nu au ce pune la loc.

Şi, din păcate, singura variantă este, până la ora actuală, validarea rapidă, în procedură de urgenţă, a acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat, vă rog.

PRO Europa, da?

Domnul Mircea-Titus Dobre (de la tribună):

Da, da.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Dobre, da?

Domnul Mircea-Titus Dobre (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prin raportul suplimentar de astăzi al acestui proiect de lege s-a făcut dreptate fermierilor. De ce? Pentru că trebuie să beneficieze şi ei, dacă doresc, de suspendarea ratelor la bancă, conform Ordonanţei de urgenţă nr. 37/2020, cum beneficiază şi alte companii din cauza COVID-ului.

E, aici ei beneficiază de această suspendare din cauza calamităţilor naturale.

Le mulţumesc tuturor colegilor din Comisia pentru agricultură şi tuturor liderilor de grup care au fost de acord să reîntoarcem la comisie acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Simionca Ionuţ, vă rog.

Pe urmă, Grupul USR.

Domnul Ionuţ Simionca (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un proverb, că un necaz nu vine niciodată singur. Şi este mai actual ca niciodată.

A venit pandemia, mari probleme pentru agricultorii noştri, după care a venit seceta. Şi acum, zilele acestea, vine grindina.

Noi, ca stat, avem obligaţia să fim alături de agricultori, alături de cei care produc pentru ţară şi care îşi pun munca în folosul tuturor.

Cred că este un proiect bun, care trebuie susţinut, şi Grupul parlamentar al PMP va vota acest proiect legislativ care nu face altceva decât să-i sprijine pe cei care au avut pierderi uriaşe.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Tot Grupul, de la PMP, doriţi să vorbiţi o dată? Sau pe rând?

Staţi să dăm şi la USR, totuşi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Daniel Popescu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că sectorul agricol din România este puternic afectat de secetă, încă din luna ianuarie.

Înţelegem că e nevoie de un act normativ care să prevadă mecanisme economice pentru protejarea producătorilor agricoli aflaţi în dificultate, ale căror culturi sunt afectate de calamităţile naturale, şi în contextul de faţă vorbim de această secetă.

Însă nu putem trece cu vederea, dragi colegi, faptul că, pentru a nu ştiu câta oară, tratăm consecinţele, nu cauzele.

Fondul problemei este că acum, în plină secetă, peste 80% din sistemele de irigaţii din ţară nu sunt funcţionale.

Stimaţi actuali şi foşti guvernanţi, cei care, apropo, faceţi acum proiecte legislative ce vor fi greu de aplicat, voi împreună sunteţi responsabili pentru situaţia dramatică în care se află astăzi fermierii români din toată ţara.

În anii de guvernare trebuia să faceţi investiţii reale în modernizarea şi extinderea sistemelor de irigaţii, tocmai pentru a preîntâmpina şi a reduce riscul de a avea culturi distruse de secetă acum.

Pentru că în toţi anii de guvernare voi nu aţi înţeles că securitatea alimentară este la fel de importantă ca securitatea energetică, aţi ales fie să măcelăriţi legile justiţiei, pentru a salva penali în funcţii publice, sau să racordaţi "băieţii deştepţi" şi "firmele de curte" la banii publici.

Reţelele de irigaţii de la începutul anilor '90 se întindeau pe o suprafaţă de peste 3,2 milioane de hectare. Şi nu numai că au rămas în paragină, dar au fost dezmembrate, furate şi distruse sistematic sub ochii celor care trebuiau să le protejeze, adică ai dumneavoastră.

Efectele acestei secete pandemice puteau fi, poate, în parte, mai mult sau mai puţin, combătute prin mijloace artificiale, prin aceste sisteme de irigaţii pe care nu le avem.

Însă realitatea este că din cele aproximativ 600.000 de hectare de teren care beneficiază de infrastructură de irigaţii doar 130.000 sunt irigate, sunt efectiv udate. Întrucât, după cum a spus şi domnul ministru al agriculturii, celelalte nu sunt funcţionale. Restul nu sunt instalaţii funcţionale.

Deci avem 600.000 de hectare de teren irigat pe hârtie.

Şi mai există, dragi colegi, odată cu acest amendament, riscul ca legea să nu poată fi aplicată, prevederea poate să fie neconstituţională.

Şi, mai mult de atât, nu a existat nicio colaborare bună cu Ministerul Agriculturii în redactarea anumitor articole.

Noi, cei din Grupul USR, vom reveni cu un set de propuneri către Ministerul Agriculturii şi Guvernul României. În acelaşi timp aşteptăm clarificări de la domnul ministru al agriculturii cu privire la cele declarate în ultimele 3 luni de zile, şi anume că toate evaluările făcute în teren, până acum, nu indică foarte clar cine este responsabil pentru dezastrul găsit în sistemul de irigaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Movilă, vă rog.

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, poziţia exprimată de colegul meu, domnul Simionca, este poziţia grupului. Însă, pentru prietenul meu Vali Steriu, cred că în PSD sunt o mulţime de foşti PD-işti, PDL-işti care au fost primari, prefecţi, parlamentari, preşedinţi de consilii judeţene şi ar fi bine să păstraţi măsura lucrurilor când veniţi la microfon. Întâi evaluaţi-i pe cei care au fost în guvernele PD, PDL, de atunci, după care încercaţi să vă referiţi la cei care nu sunt în PSD, din exteriorul acestor partide.

Am făcut apel de mai multe ori la acest lucru, la măsura lucrurilor, pentru că aşa este decent, aşa este moral. Cred că 25% dintre colegii dumneavoastră din PSD, cu funcţii publice, sunt din fostul PD şi PDL.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Era să vă întreb pe la ce partide aţi mai fost, dar mi-a trecut!

Domnul Popescu Nicolae-Daniel. Vă rog.

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Pentru stenogramă. Am fost într-un singur partid, PD, după care, din 2014, nu am mai fost în altă parte, am înfiinţat de la zero PMP.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul Pambuccian. Vă rog.

Domnul Pambuccian Varujan.

Domnule lider, vă ascultăm.

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul nostru parlamentar va vota pentru.

Însă ceea ce vreau să vă spun este următorul lucru. Noi votăm acum o lege care adresează punctual o problemă. Problema este mult mai gravă. Nu este vorba doar de seceta de anul acesta, ci de o perioadă foarte lungă, secetoasă - cel puţin despre asta vorbesc majoritatea meteorologilor serioşi - care se va agrava în timp şi care va afecta din ce în ce mai mult agricultura.

Lucrurile acestea se suprapun peste o criză din ce în ce mai accentuată a ... (Se întrerupe legătura prin audioconferinţă.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

S-a pierdut legătura.

Dacă nu mai sunt intervenţii...

Dacă la titlu? Nu.

La amendamentele admise, de la 1 la 17? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea obiectivului de investiţii Spitalul Militar Regional "Mihail Kogălniceanu"; PL-x 177/2020.

Amendamente admise - 6.

Caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor sunt intervenţii?

Domnul Babuş?

A, la raportul comisiei, domnul Babuş, din partea Comisiei pentru buget şi a Comisiei pentru apărare. Da? Vă rog.

Domnule preşedinte Lazăr, dacă doriţi să veniţi până la prezidiu? Dumneavoastră.

Domnul Radu Babuş (de la tribună):

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea obiectivului de investiţii Spitalul Militar Regional "Mihail Kogălniceanu".

Comisia pentru apărare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate spre dezbatere pe fond.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea obiectivului de investiţii Spitalul Militar Regional "Mihail Kogălniceanu", care va fi construit pe raza municipiului Constanţa.

Soluţiile legislative vizează, potrivit expunerii de motive, "dezvoltarea componentei medicale operaţionale, pentru a face faţă provocărilor, cazuisticii şi patologiei inerente activităţilor militare şi civile".

Cele două comisii au fost sesizate pe fond.

În urma dezbaterilor proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc şi vă felicit pentru iniţiativă.

Din partea Grupului PSD, vă rog, domnule deputat. Din judeţul Constanţa, nu?

Domnul George-Gabriel Vişan (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Realizarea unui spital regional militar la Constanţa, care va deservi pacienţi din regiunea Dobrogei, din regiunea de sud-est a României, reprezintă o necesitate care devine din ce în ce mai pregnantă.

Constanţa, unul dintre cele mai mari judeţe ale României, este situată nu numai într-o poziţie geografică strategică, din punct de vedere militar, dar are şi o importanţă, din punct de vedere economic, pentru România.

Partidul Social Democrat, astăzi, va susţine acest proiect şi sper ca împreună să punem prima piatră la acest obiectiv de investiţii de o importanţă majoră pentru regiunea de sud-est a României.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai există intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog.

Domnul Ion Stelian. Da? Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferinţă):

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferinţă):

Mulţumesc.

Şi USR susţine acest proiect. Este un proiect foarte bun.

Constanţa are nevoie de foarte mult timp de astfel de spitale.

Din păcate, este un judeţ vitregit, din acest punct de vedere, şi în perioada pandemiei, peste care încă nu am trecut, s-a demonstrat şi mai mult necesitatea construirii unui astfel de spital. Aţi văzut cu toţii că a trebuit să se înfiinţeze un spital militar mobil, asta demonstrând foarte clar faptul că nu avem în judeţul Constanţa, un judeţ atât de mare cu o poziţie geostrategică foarte importantă, spitale care să facă faţă unor provocări foarte mari.

Dincolo de această poziţie geostrategică, ţinând cont de faptul că baza militară NATO de la Mihail Kogălniceanu este foarte aproape de municipiul Constanţa, mai avem problema unui aflux mare de turişti în perioada sezonului estival.

Un astfel de spital, bineînţeles, va deservi în principal zona militară, să spun aşa, dar va putea ajuta foarte mult şi va fi un suport foarte bun pentru a sprijini şi partea civilă, şi pacienţii civili.

Încă o chestiune. Denumirea spitalului va fi nu Mihail Kogălniceanu, ci va fi Carol I. Este un nume foarte potrivit, pentru că personajul istoric Carol I de prim rang a modernizat România, a venit cu multe reforme în continuarea a ceea ce începuse Cuza şi a făcut în aşa fel încât să pună în valoare Dobrogea, a modernizat portul Constanţa şi şi-a pus amprenta pozitiv din punct de vedere istoric asupra întregului judeţ.

Salut această iniţiativă şi vom vota cu toţii pentru înfiinţarea acestui spital militar regional.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Huţucă Bogdan-Iulian.

Şi pe urmă domnul Simionca Ionuţ, din partea Grupului PMP.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă (prin audioconferinţă):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, vă auzim! Vă auzim!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă (prin audioconferinţă):

Stimaţi colegi,

Criza sistemului public de sănătate, descoperită de pandemia de COVID, a demonstrat că spitalele regionale promise de PSD au existat doar pe hârtie.

Nouă ne revine misiunea să asigurăm surse de finanţare şi să ridicăm aceste spitale. Acest lucru se întâmplă deja la Iaşi, la Cluj, la Craiova, unde se asigură finanţări de peste 1,5 miliarde de lei.

În ceea ce priveşte Spitalul Regional Constanţa, acesta a fost doar o bulă de săpun lansată în anul 2016, care s-a risipit ulterior.

Constănţenii au fost minţiţi frumos timp de patru ani. Dintr-un spital ce trebuia construit din fonduri europene, început în anul 2017, finalizat în anul 2020, el a fost ras de pe lista de priorităţi a Guvernului PSD, neregăsindu-se între cele opt spitale regionale promise a fi realizate.

Ni s-a promis că va fi realizat cu sprijinul lui Erdogan, în colaborare cu Guvernul turc, iar ulterior am fost minţiţi că va fi cuprins în bugetul destinat apărării naţionale.

Domnul ministru al apărării, domnul Leş, de la PSD, i-a comunicat domnului ministru al finanţelor publice, domnul Teodorovici, tot de la PSD, dezacordul privind continuarea proiectului, deoarece nu identifica elemente de natură legală care să permită realizarea investiţiei.

Astăzi, când PSD trebuia să taie panglica la Spitalul Regional Constanţa, avem un teren viran şi un proiect dezbătut în Parlament, fără finanţare, fără posibilitatea de acceptare a fondurilor europene, afectând cei 2% din legislaţia apărării naţionale şi cu o sumă de greşeli inventariate de către Consiliul Legislativ.

PSD s-a grăbit, din raţiuni electorale, şi nu a avut răbdare ca acest spital să fie finanţat prin Legea bugetului.

Apreciez totuşi intervenţia Ministerului Apărării în Comisia pentru apărare şi modul în care au soluţionat problema finanţării şi a aplicabilităţii legii.

Din aceste motive, PNL votează forma modificată de Comisia pentru apărare, întrucât pentru prima oară acest proiect are şanse de a fi finanţat şi realizat de către guvernarea PNL.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Simionca Ionuţ.

Domnul Ionuţ Simionca (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

PMP susţine dezvoltarea infrastructurii sistemului de sănătate şi susţine şi dezvoltarea acestui spital din Constanţa. Ce nu înţelegem noi este de ce proiectul nostru, care obligă construcţia celor opt spitale, este blocat în Comisia pentru sănătate, de trei săptămâni este pe ordinea de zi, şi unele proiecte ajung în plen, dar proiectul PMP, care susţine construcţia celor opt spitale, regionale este blocat.

Eu solicit să găsim o modalitate de a lucra împreună şi grupurile mai mici parlamentare să poată promova proiecte legislative bune pentru români, de care românii au nevoie.

Noi vom susţine acest proiect legislativ, dar vă rog să luaţi în considerare şi susţinerea proiectului PMP şi construcţia celor opt spitale regionale.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu sunt intervenţii?

La preambul sunt intervenţii?

La amendamentele admise, de la 1 la 6, sunt intervenţii?

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Punctul 7 este retrimis.

La punctul 8 nu a venit raportul, nu?

La punctul 9 a venit raportul? Nu.

Punctul 10. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 239/2007 privind reglementarea regimului juridic al unor bunuri imobile aflate în folosinţa unităţilor de cult; PL-x 223/2020.

Amendamente admise - 3; caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorului? Nu.

Din partea comisiei. Dumneavoastră? Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 239/2007 privind reglementarea regimului juridic al unor bunuri imobile aflate în folosinţa unităţilor de cult.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Consiliul Economic şi Social a avizat nefavorabil proiectul de lege.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

Deputaţii au fost prezenţi la dezbaterea proiectului de lege conform listei de prezenţă.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate membrii celor doua comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare?

Din partea Grupului PNL doriţi să interveniţi? Domnule Varga? Doriţi să interveniţi?

Domnul Dehelean Silviu, vă rog.

Vă ascultăm, domnule Dehelean.

Domnul Silviu Dehelean (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

USR va vota împotriva acestui proiect de lege, pentru că, sub aparenţa unei iniţiative inofensive reparatorii, se creează un veritabil instrument de împroprietărire a cultelor religioase.

Dacă iniţial legea a limitat în timp această trecere în proprietate fără plată a unor imobile, prin modificarea care se operează astăzi acest instrument va funcţiona şi pentru viitor ori de câte ori un decident politic va hotărî să atribuie în folosinţă gratuită un imobil unui cult. Deci, practic, se creează posibilitatea ca oricând, din proprietatea statului, imobile să treacă în proprietatea bisericilor.

Noi considerăm că profitând de faptul că atenţia românilor este îndreptată înspre situaţia sanitară şi economică, în ultimele săptămâni asistăm la un atac susţinut al PSD la proprietatea statului şi la proprietatea privată.

Acum două săptămâni aţi decis să daţi terenuri agricole comasate, suprafeţe mari, către biserici sau către asociaţiile acestora.

Săptămâna aceasta le împroprietăriţi cu terenuri intravilane şi cu alte imobile şi daţi posibilitatea ca acest lucru să se întâmple şi pentru viitor, iar, după toate probabilităţile, săptămâna viitoare veţi vota interdicţia de vânzare a terenurilor persoanelor fizice sau juridice, a terenurilor private, pe o perioadă de 15 ani.

Din aceste considerente, USR va vota împotrivă, aşa cum am spus, iar în cazul în care legea va întruni numărul de voturi necesare, vom demara procedurile de sesizare a Curţii Constituţionale.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

UDMR şi pe urmă PNL. Da?

Vă mulţumesc.

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Există un proces pe care l-am început cu circa 30 de ani în urmă şi cu care toţi am fost de acord, şi anume ca tot ceea ce a distrus comunismul să fie reparat. Una dintre acestea se referea la drepturile de proprietate.

În aceşti 30 de ani au fost o serie de iniţiative legislative trecute cu aprobarea tuturor partidelor politice, prin care nedreptăţile de la începutul introducerii sistemului comunist politic în România, prin care proprietăţile cultelor religioase au fost naţionalizate, începând de la terenuri, până la clădiri, desfiinţarea unor instituţii şi aşa mai departe.

După 30 de ani putem spune că acest proces nu a fost finalizat. Sunt încă zeci, sute de proprietăţi care, până în momentul de faţă, nu au primit nici măcar un răspuns din partea instituţiilor statului, sunt în analiză. Practic, proiectul de restituire a fost îngheţat, în România.

Poate ar trebui, în momentul de faţă, să terminăm ceva ce am început cu 30 de ani în urmă. Prima dată, să luăm acele dosare şi să le dăm înapoi, după 30 de ani, cultelor religioase, tuturor cultelor religioase din România.

A veni acum, până ce nu ai finalizat un proiect, început cu 30 de ani în urmă, şi să-l pui la o parte, şi să vii cu un alt proiect prin care, la latitudinea unor decidenţi, transparent sau mai puţin transparent, se vor putea transfera din proprietatea publică către indiferent care culte religioase, eu cred că este o problemă. Lista care a fost prezentată în comisie prevede foarte clar că, deşi Legea cultelor spune că nu există cult de stat în România, 99,9% din lista prezentată merge doar la un singur cult. Celelalte culte n-au solicitat, nu sunt importante?! Statul român nu a avut o opţiune pentru acestea?! Administraţiile publice locale nu au nevoie de aceste terenuri?!

Ei, vă spun eu un exemplu. În judeţul Bihor, sunt 100% sigur că municipiul Salonta ar avea ce să facă cu cele 10 hectare pe care vreţi să le daţi în momentul de faţă nu administraţiei publice locale, ci unui cult. De ce doar acestui cult, în municipiul Salonta, care nici măcar nu este majoritar?!

Eu cred că trebuie să avem grijă ca, în momentul în care luăm asemenea decizii, să nu creăm şi mai mare inechitate socială şi inechitate în cadrul discuţiilor noastre.

UDMR va vota împotriva acestui proiect şi dacă se va iniţia un proces de declanşare a atacului la Curtea Constituţională, ne vom ralia acestuia.

Vă mulţumesc.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Simonis, Grupul...

(Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe solicită să ia cuvântul.)

Imediat!

Domnule Simonis, numai puţin!

De la PNL, domnul Andrei Gheorghe. Vă rog. Se înscrisese deja!

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Voi exprima un punct de vedere personal care sper ca, prin votul pe care îl veţi da astăzi, să fie un punct de vedere asumat de toţi colegii care sunt prezenţi aici.

Aceste bunuri care sunt date în folosinţa cultelor religioase "pot fi transferate", nu "sunt transferate" cu condiţie obligatorie. Probabil colegii care au intervenit mai devreme nu au văzut acest lucru.

Dar ceea ce se află în spatele acestei contestări - eu o spun foarte direct şi nu mă feresc - este dinamica ideologică anticlericală pe care USR şi-a asumat-o în ultimul timp, şi care nu este un secret pentru nimeni, şi este şi discursul îndreptat împotriva Bisericii Ortodoxe din România, care iarăşi nu este un secret pentru nimeni. Şi dacă veţi intra pe reţelele de socializare, în această perioadă, veţi vedea inclusiv cum activişti ai anumitor partide continuă să insulte ierarhi ai Bisericii Ortodoxe chiar după ce aceştia au plecat la Domnul.

Dar haideţi să ne uităm în România. Biserica Ortodoxă Română este probabil un administrator mult mai bun decât statul român, şi nu vin cu acest lucru ca un argument în favoarea acestei legi, ci vin ca o realitate pe care o cunosc personal, în experienţa pe care am avut-o.

Apoi, aceste bunuri care se află în administrarea bisericii în acest moment nu doar că nu sunt solicitate de către administraţia publică locală şi stat înapoi, ba chiar voi vedea foarte multe cazuri de primari, de preşedinţi de consilii care doresc să transfere către biserică aceste bunuri imobile şi care nu au posibilitatea legală de a o face pe o cale judicioasă şi aşa cum prevede acest act normativ.

În încheiere, cred că ar trebui cu toţii să nu mai culpabilizăm tot timpul biserica, să renunţăm la această retorică agresiv-secularistă, care, iată, inundă societatea românească în ultima perioadă, şi să nu uităm ce a făcut Biserica Ortodoxă Română în contextul pandemiei. Să nu uităm că după statul român, evident, prin Guvern şi ministere, este al doilea actor public privat, instituţional ori noninstituţional, din România, care a contribuit în contextul acestei pandemii.

Biserica Ortodoxă Română este cel mai mare filantrop din România! Zeci de milioane de euro investite în proiecte sociale, educaţionale, de sănătate, învăţământ şi cultură, anual.

Biserica Ortodoxă Română este, pe undeva, temelia identitară a poporului român şi n-ar trebui să judecăm în această notă. Şi cred că acest act normativ este absolut firesc, absolut moral, reprezintă o reparaţie echitabilă a legislaţiei prezente, anterioare în ceea ce priveşte trecerea acestor bunuri imobile în proprietatea cultelor, şi nu cred că trebuie judecată aşa, într-o paradigmă ideologică care, de fapt, vine să readucă în scenă un fel de populism agresiv, un populism anticlerical de care cred că trebuie să ne ferim cu toţii, pentru că ştim că duce la extremism.

Aşadar, colegi de la toate partidele, vă invit să votaţi în favoarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

De la Grupul PSD, liderul Grupului PSD.

Domnul Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Acest act normativ are ca obiect posibilitatea, aşa cum s-a spus mai devreme, posibilitatea ca un număr de 28 de imobile, dacă nu mă înşel, să treacă din folosinţa bisericilor, cultelor, în proprietatea acestora.

S-a spus mai devreme, de asemenea, că Biserica Ortodoxă este un excelent administrator - a dovedit asta -, mai bun chiar decât statul român.

Faptul că UDMR e nemulţumit de faptul că biserica ortodoxă are acest avantaj, ca în acest proiect de lege să intre în proprietatea a 99% din imobilele propuse şi faptul că UDMR e nemulţumit, pot înţelege, că vor şi alte culte să aibă acelaşi avantaj, acelaşi drept. Faptul că USR, care doreşte desfiinţarea bisericii ortodoxe, doreşte, de asemenea, să se opună acestei iniţiative, de asemenea, nu înţeleg, dar m-am obişnuit cu lucrul acesta. Însă faptul că reprezentantul PNL, care a luat cuvântul aici, a vorbit strict în numele dânsului, şi nu în numele grupului, asta ne arată faptul că... şi dacă nu-i aşa, îl rog pe liderul Grupului PNL sau pe altcineva din partea PNL să vină, să aibă un punct de vedere al grupului pe acest subiect, dar dacă Partidul Naţional Liberal nu susţine biserica ortodoxă şi trecerea acestor imobile din folosinţa bisericii ortodoxe în proprietatea acesteia, mi se pare extrem de grav, şi panta pe care se alunecă este, din punctul meu de vedere, extrem, extrem de greşită.

Cred că de aceea e absolut necesar ca cineva de la PNL să vorbească în numele grupului, şi astăzi să votăm împreună, cu toţii, PSD, PNL, celelalte partide, cu excepţia UDMR şi USR, în favoarea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii din partea...? (Vociferări.) Nu vrea!

Domnul Drulă Cătălin, vă rog. Faceţi legătura!

Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş dori un drept la replică, pentru că liderul Grupului PSD a făcut o afirmaţie calomnioasă...

Domnul Florin Iordache:

Drept la replică! Nu e la nivel de grup! V-am dat cuvântul, dar nu s-a referit la dumneavoastră pentru a discuta de drept la replică.

Vă rog.

Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferinţă):

Ca lider de grup pot să am şi eu o intervenţie, vă rog? Neîntrerupt.

Mulţumesc.

A făcut domnul lider al PSD o afirmaţie calomnioasă şi incorectă la adresa grupului nostru.

Grupul nostru doreşte ca legea să fie lege, să fim toţi egali în faţa acestei legi, aşa cum prevede Constituţia, să nu încălcăm legi şi Constituţia pentru promisiuni. Ştiu că PSD este supărat pe noi, pentru că, chiar şi săptămâna trecută, am stricat acele jocuri pe care chiar dumneavoastră voiaţi să le faceţi, domnule preşedinte de şedinţă, să treceţi pentru un drum care ocupă 6 hectare, 200 de hectare, la Slatina, acolo, la domnul Vâlcov, şi că v-am stricat şi alte combinaţii cu terenuri pe care vreţi să le faceţi în fiecare şedinţă, dar nu permit ca la adresa Grupului USR să se facă astfel de afirmaţii.

Ori respectăm legea şi Constituţia şi suntem egali, ori facem trocuri pentru poturi şi introducem în Parlament legi cu dedicaţie?!

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Mulţumesc.

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule preşedinte,

Pentru că s-a făcut apel sau, mă rog, s-a făcut o referire la mine, eu pot să vă spun foarte clar că USR, în acest moment, încearcă, de asemenea, să deturneze atenţia de la proiectul pe care se pare că nu-l susţin. USR are o atitudine constantă împotriva bisericii ortodoxe. Şi să acuzi un partid politic de înţelegeri secrete cu biserica ortodoxă, pentru voturi, este o inepţie, în sine, ca să ne înţelegem.

Faptul că încercăm să sprijinim biserica ortodoxă nu poate fi decât un lucru bun.

Faptul că dumneavoastră boicotaţi şi sabotaţi în permanenţă biserica ortodoxă şi doriţi desfiinţarea, prin liderii politicii ai USR, a acesteia, e un lucru foarte grav şi probabil că acest lucru va fi taxat de oamenii care vor merge la vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Am finalizat dezbaterile.

Are 3 amendamente admise.

De la 1 la 5 dacă sunt intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final. Caracter organic.

Următorul.

11. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale; PL-x 196/2020.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu.

Da?

Vă rog.

Păi, nu... (Vociferări.)

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Sunt iniţiator, domnule...

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Proiectul de lege e foarte simplu. Ştim că am avut situaţii de ceremonii oficiale, ocazionate în special de sărbătorirea Zilei Naţionale a României, când ne-am trezit cu colegii din Parlamentul European, care nu au fost lăsaţi, conform protocolului şi în baza legii, să depună coroane la aceste manifestări oficiale.

Practic, proiectul vine şi îi include şi pe parlamentarii români din Parlamentul European, în această listă. Pentru că cei de la Armată, care se ocupă de protocol, respectă legea şi, în lipsa unor reglementări clare, acţionau de o asemenea manieră.

Vă mulţumesc tuturor pentru acest vot pe care îl veţi da.

Eu cred că e un semn de recunoaştere şi faţă de colegii noştri din Parlamentul European, din partea Parlamentului României.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit pe doamna Fădor, preşedintele Comisiei pentru administraţie, pentru a prezenta raportul.

Vă rog, doamnă preşedinte.

Doamna Angelica Fădor (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, cu dezbatere şi avizare pe fond, în procedură obişnuită, cu acest proiect de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră Decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ avizează favorabil acest proiect de lege.

Consiliul Economic şi Social, la fel, avizează favorabil proiectul de lege.

Guvernul României susţine adoptarea proiectului de lege, cu propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea entităţilor din partea cărora vor putea fi depuse coroane de flori la ceremoniile oficiale, cu o nouă entitate, respectiv Parlamentul European, reprezentat de deputaţii României în Parlamentul European.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a examinat proiectul de lege în şedinţa online din 19 mai 2020.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doriţi să interveniţi din partea Grupului? Nu.

Intervenţii din partea grupurilor?

Domnul Grosaru, vă rog, din partea minorităţilor naţionale.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin audioconferinţă):

Da.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin audioconferinţă):

Da.

Bună ziua, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc foarte mult.

Am să fiu foarte scurt.

Acest proiect este un proiect de lege foarte bun.

Din perspectiva mea, eu am să-l votez, pentru că acoperă unele lipsuri. Şi se mai reglementează o serie de probleme legate de ordinea de precădere.

Drept urmare, vă sfătuiesc şi pe dumneavoastră, ceilalţi, să îl votaţi, pentru că se acoperă, cum spuneam, nişte probleme care sunt lipsă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt...?

Doamna Prună Cristina, din partea Grupului USR.

Vă rog, faceţi legătura.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (prin audioconferinţă):

Da.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu apăsasem, nu ştiu de ce nu s-a înregistrat, să vorbesc la proiectul precedent.

Voiam să zic un lucru foarte important.

Singurul lucru pe care vrea să-l desfiinţeze USR...

Domnul Florin Iordache:

Am trecut...

Doamna Cristina-Mădălina Prună (prin audioconferinţă):

... este...

Domnul Florin Iordache:

Doamnă...

Doamnă deputat, cu tot respectul, la explicarea votului, puteţi...

Doamna Cristina-Mădălina Prună (prin audioconferinţă):

... pensiile speciale şi toate sinecurile pe care vi le-aţi dat de 30 de ani.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Dacă la acest proiect de lege mai doreşte cineva să intervină? Nu. Bun.

Avem 4 amendamente admise.

Dacă la titlul legii doreşte cineva? Nu.

Articolul unic. Intervenţii?

La art. 16?

La Anexă?

Mulţumesc.

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 473/2014.

Raport de respingere.

Din partea Comisiei juridice, cine doreşte să prezinte raportul de respingere?

Vă rog, domnule vicepreşedinte Varga.

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia a fost sesizată cu dezbaterea în fond a acestui proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României a transmis 3 puncte de vedere - în 2014, 2016 şi 2017 - prin care nu susţine adoptarea acestei iniţiative.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ iniţiativa.

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reformulării dispoziţiilor art. 276 şi art. 277, prin care se incriminează presiunile asupra justiţiei şi, respectiv, compromiterea intereselor justiţiei.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină? Nu doresc.

Rămâne la votul final; propunere de respingere.

La Proiectul de Lege pentru Programul Naţional Prima Lumină; PL-x 199/2019, vă rog, Grupul USR, aveţi...

Vă rog, domnule vicelider, aveţi o propunere şi înţeleg că există consens din partea liderilor.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Voiam să vă aduc la cunoştinţă că, în urma discuţiilor cu viceliderii şi liderii de grup, ai grupurilor parlamentare prezente, există consens pentru retrimiterea acestui proiect, două săptămâni, la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

În condiţiile în care există consens, nu mai supunem votului. Se retrimite comisiei. Este vorba despre Comisia pentru industrii. Termen - două săptămâni.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 39 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 559/2017.

Tot propunere de respingere.

Comisia juridică?

Cine prezintă raportul?

Vă rog, doamnă.

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În temeiul dispoziţiilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 39 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă, în condiţiile art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, prin Avizul nr. 516 din 5 iulie 2017.

Guvernul, prin punctele de vedere transmise, precizează că nu susţine adoptarea iniţiativei legislative în forma prezentată.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat nefavorabil.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 39 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Începem dezbaterile generale.

Domnul Florin Roman, Grupul PNL.

Şi apoi să faceţi legătura cu... (Vociferări.)

Nu, nu. Este vorba despre alt proiect, domnule Roman.

La acest proiect apare că doriţi să interveniţi.

A, nu mai doriţi. Bun.

Mergem mai departe.

Domnul Cătălin Drulă, vă rog.

Şi apoi să faceţi legătura cu domnul Paşcan.

Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Acest proiect este primul dintr-o serie de proiecte introduse pe ordinea de zi, care privesc justiţia, proiecte introduse pentru respingere.

Este vorba despre proiecte din acea lungă serie de atacuri la justiţie, din seria amnistiei, a graţierii, a slăbirii regimului de executare a pedepselor, a creării unui regim special pentru deputaţi şi senatori. Pe scurt şi mai pe româneşte, acele mizerii şi atacuri la justiţie pe care le-am văzut de-a lungul anilor. Şi e interesant să vorbim despre cum au ajuns astăzi, pe ordinea de zi, aceste proiecte.

E vorba, în ultimele săptămâni, de un concurs, între PSD şi PNL, de căutat prin sertare şi de scos astfel de proiecte nocive, toxice, iniţiate de celălalt, cu provocarea, ca într-un joc, "...hai să respingem asta, să vedem şi să scoatem în evidenţă ce aţi făcut voi".

Noi suntem de acord cu asta şi vom continua şi noi să căutăm prin sertarele Parlamentului, să scoatem aceste proiecte toxice.

Dar este important să discutăm un pic despre cum s-a ajuns aici.

Şi mă gândeam astăzi, domnule preşedinte de şedinţă, la data de 10 decembrie 2013. Nu ştiu dacă vă spune ceva. Mie îmi spune, pentru că eram unul dintre cei 200 de oameni care stăteau în Parcul Izvor, pe o vreme de... cred că erau -5⁰C - 10⁰C, îngheţând şi protestând împotriva a ceea ce a rămas în istorie ca "marţea neagră".

Dumneavoastră eraţi înăuntru, în această clădire.

"Marţea neagră" era o serie de proiecte - amnistie, graţiere, eliminarea conflictului de interese şi a altor infracţiuni - care erau puse pe ordinea de zi a Parlamentului, cu acordul tuturor forţelor politice.

Şi, la fel ca proiectele pe care le discutăm astăzi, m-am uitat şi la proiectele de atunci şi la cele 6 de astăzi, şi iniţiatori erau şi din PSD, şi din PNL - la vremea aceea, în USL -, şi din PDL - care acum e în PNL -, vreo două dintre ele, vă aduceţi aminte, desigur, că sigur ştiţi istoria, şi din PC - doamna Cristiana Anghel -, o să fie imediat pe ordinea de zi... PC care a intrat atunci pe listă - ne-a explicat domnul Ponta, în Comitetul liderilor - cu domnul Crin Antonescu, domnul Dan Voiculescu.

Mă opresc cu istoria asta, pentru că e suficient şi arată cum vechea clasă politică a fost - şi UDMR, că i-am scăpat pe ei, îmi cer scuze, sunt printre iniţiatori - a fost unanimă în atacul şi slăbirea justiţiei, care a ajuns să le afecteze interesele. Pentru că politicienii au fost deasupra omului de rând. Corupţia şi-a avut sediul, şi în trecut şi îşi mai are şi acum, în palatele care conduc România.

Şi nu - îi spun unui domn lider care e în sală şi care, în Comitetul liderilor, ne spune că toţi ştim că toţi am cam făcut aşa. Nu, USR n-a făcut asta. Nu doar pentru că noi suntem numai de 3 ani în politică, ci pentru că noi suntem cei care ne uitam îngroziţi din stradă când voi făceaţi asta, în Palatul Parlamentului.

Şi singurul motiv pentru care astăzi le puneţi pe ordinea de zi şi sunteţi dispuşi să le discutaţi şi să le respingem, este pentru că vă uitaţi în sondaje şi vedeţi că opinia publică e sensibilă pe tema justiţiei, că Dragnea v-a dus în jos pe voi, de la PSD, şi USL i-a dus în jos pe cei de la PNL.

Acesta e singurul motiv. Este doar o pauză, pentru că aceste atacuri, dacă voi veţi avea din nou puterea, vor reîncepe când veţi avea acea putere.

Şi aceste proiecte care sunt pe teme de terenuri, de transferuri, proiecte în favoarea arendaşilor, mici chestiuni care se pun pe ordinea de zi, sunt tot astfel de atacuri, îmbrăcate altfel, dar mai discret şi mai cu ruşine în perioada asta, pentru că sunt alegeri anul acesta.

În particular, în acest proiect, despre care discutăm la punctul 19, era vorba despre limitarea majorării pedepselor cu închisoarea în cazul unui concurs de infracţiuni.

Dacă acum este pedeapsa cea mai grea plus o treime din totalul celorlalte pedepse, modificarea propusă - dacă nu mă înşel, de un domn de la PSD - era ca majorarea să nu depăşească încă o dată limita maximă a pedepsei. Ce-i asta? În America se ajunge la pedepse de 80 de ani, de 100 de ani, de 150 de ani. Poate e prea mult aşa. Dar, în momentul în care eşti corupt, şi furi, şi trimiţi ANAF-ul peste jurnalişti, şi te comporţi ca un vătaf în ţara ta, nu e normal să fii pedepsit pentru ce ai făcut? În momentul în care furi viitorul oamenilor, în momentul în care n-avem autostrăzi şi spitale, pentru că e corupţie şi acolo, şi acolo, şi acolo, şi v-aţi pus oamenii peste tot, şi ţara asta suferă, nu e normal să mergi 10 ani sau 15 ani la puşcărie, cum a făcut Voiculescu, prietenul vostru de la Antena 3?

De ce toate proiectele acestea? Şi de ce acum le-aţi scos? Pentru că vă e ruşine? Nu. Pentru că vă uitaţi în sondaje.

USR s-a născut ca reacţie la voi. Am intrat în Parlament ca reacţie la voi.

Şi nu vă mai uitaţi unii la alţii, cu cine e aliat USR, că USR nu e aliat cu nimeni dintre voi. E aliat doar cu cetăţenii.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Paşcan?

Vă rog faceţi legătura.

Şi apoi liderul Grupului PNL, domnul Florin Roman.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Eu cred că nu este niciodată târziu ca Parlamentul să se întoarcă cu faţa către popor.

Şi s-a ajuns la promovarea pe ordinea de zi a acestor proiecte care vizează modificarea codurilor penale, a Codului penal şi a Codului de procedură penală, în beneficiul infractorilor, printr-un consens al liderilor. Adică, s-au scos toate aceste proiecte, care au stat în diferite faze, în diferite sertare, şi se dezbat pentru a fi respinse.

Mie mi se pare un lucru benefic şi un semnal cât se poate de etic, de moral, adresat societăţii româneşti.

Or, iese şi Parlamentul, în sfârşit, după multe energii consumate, după mulţi nervi, multe dezbateri la ceasuri de noapte, să respingă aceste proiecte care îi privilegiază pe infractori.

Adică, eu cred că ar trebui să renunţăm să ne preocupe, mai mult decât este cazul, cum să-i protejăm pe puşcăriaşi, cum să le înlesnim regimul de detenţie, cum să le asigurăm confortul deplin în penitenciare, să nu-i lezăm cumva cu o floare în procedura de cercetare penală, să nu-i aglomerăm în celule, să poată respira liniştiţi, să facă arestul, dacă se poate, acasă, la domiciliu, adică să stea uneori chiar în imobilele, în palatele pe care şi le-au configurat şi le-au construit prin fraudă.

Este revoltător când se pune problema astfel, când, în astfel de cazuri, noi, parlamentarii, consumăm timp, energii şi mai apoi punem şi problema unei posibile amnistieri sau graţieri, întrucât unii politicieni au ajuns să stea la Beciul Domnesc şi trebuie cumva găsită o formulă strategică pentru a fi puşi în libertate.

Cetăţenii, oamenii de rând văd aceste lucruri şi ne taxează ca atare. Şi, absolut, instituţia Parlamentului, ca imagine publică, din punctul de vedere al credibilităţii, are de suferit.

Partidul Mişcarea Populară nu a promovat niciodată şi nu va promova vreun proiect legislativ menit să-i protejeze pe infractori.

Pe noi ne preocupă prioritar protejarea cetăţenilor cinstiţi şi corecţi, a românilor care înţeleg să respecte legile şi să contribuie la stabilitatea şi dezvoltarea României.

Iată, prin comparaţie, exemplul evocat şi de antevorbitor, care este determinant pentru cea mai importantă democraţie şi cea mai consolidată democraţie a lumii, Statele Unite ale Americii, unde, în sistemul judiciar şi judecătoresc, un infractor poate primi o pedeapsă cu închisoarea care să ajungă la peste 100 de ani, prin cumularea pedepselor pentru mai multe infracţiuni, tocmai pentru a se evidenţia gravitatea faptelor şi a fi comensurate astfel.

Prin urmare, ne preocupă respectarea legii şi protejarea românilor cinstiţi şi corecţi.

PMP va vota împotriva tuturor proiectelor legislative care îi privilegiază pe infractori, prin sfidarea şi în detrimentul omului de rând, corect şi cinstit.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Roman, vă rog.

Şi apoi se pregăteşte domnul Simonis.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Munca - am mai spus de multe ori de la acest microfon - n-a omorât pe nimeni. Şi diferenţa, întotdeauna, între lucruri care se spun şi care nu se spun, e diferenţa între fapte şi poveşti.

Astăzi, din punctul nostru de vedere, Partidul Naţional Liberal dă şansa, României, unei victorii pentru români.

Aceste proiecte au ajuns pe ordinea de zi, pentru că, în calitate de lider de grup, al Partidului Naţional Liberal, am solicitat introducerea pe ordinea de zi, pentru a fi respinse.

Îi rog pe colegii care au făcut o obişnuinţă din a fura munca altora, să nu mai fure, că parcă e "Fără penali în funcţii publice". (Vociferări.)

Sau îi rog pe alţii, care vorbesc de acasă, să înveţe că telemunca e bună pentru o perioadă, dar e cazul să ne mai şi vedem la treabă, pentru că de asta mergem la sfârşit de lună să ne solicităm... (Vociferări.)... drepturile financiare.

Stimaţi colegi,

Pentru ca toată lumea să înţeleagă... (Vociferări.)... toată lumea să înţeleagă, inclusiv cei care făceau referire la proiecte... (Vociferări.) ... şi habar n-aveau despre ce vorbesc, o să le spun eu despre ce este vorba!

Deci vorbim despre PL-x 559 - şi o să vă rog, domnule preşedinte, să-mi daţi voie să vorbesc despre toate cele pe care le-am cerut, că nu mai vreau să intervin, decât dacă va fi cazul, pe dreptul la replică.

PL-x 559/2017 - proiect al PSD, cel despre care discutăm şi care presupune scăderea pedepselor prin modificarea sporurilor.

Vorbim apoi despre Pl-x 289/2015, tot proiect PSD, care presupune scoaterea de sub incidenţa infracţiunilor de serviciu şi corupţie a senatorilor şi deputaţilor, proiect iniţiat de colegul Nicolicea.

PL-x 406/2015 - proiect PSD, care propune reglementarea puşcăriei la domiciliu în faza de arest preventiv pentru majoritatea infracţiunilor şi îngrădirea drastică a situaţiilor când judecătorul poate decide arestarea preventivă. Şerban Nicolae este iniţiator.

PL-x 473/2014 - acelaşi coleg senator - timorarea judecătorilor şi procurorilor.

Şi urmează două proiecte, din 2015 şi 2016, ale fostei noastre colege, doamna Anghel, privind incriminarea insultei şi calomniei şi graţierea unor pedepse.

Deci, aceste proiecte sunt respinse astăzi de plenul Camerei Deputaţilor, la solicitarea Partidului Naţional Liberal. (Vociferări.)

Dacă doriţi... (Vociferări.)...

Voci din sală:

Ura! Ura!

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Dragi tovarăşi...

Dacă doriţi, dragi tovarăşi, să vorbiţi despre ele, puneţi mâna şi munciţi. Căutaţi, studiaţi, depuneţi, că, vă repet, munca nu omoară pe nimeni! (Vociferări.)

Ştiu că o să am o observaţie de la liderul Grupului PSD, pe un proiect care, spun ei, este al PNL.

Aşa este! Numai că el a fost modificat în totalitate prin amendamente, a fost atacat la CCR, Curtea l-a declarat neconstituţional. Aţi venit înapoi cu el.

Şi am să vă citesc, ca să nu avem niciun dubiu.

Anexa 1 - amendamente.

"Art. 1. - Măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt măsuri de natură judiciară, dispuse prin hotărâre de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate, constând în înlocuirea măsurii executării pedepsei principale cu închisoarea în regim de detenţie cu măsura executării acesteia la domiciliu, în libertate sau în regim special"; autor - Grupul PSD.

Citesc din aceeaşi anexă următorul articol - "...măsura de executare fracţionată a pedepsei privative de libertate: în timpul săptămânii la domiciliu şi în zilele de sâmbătă şi duminică într-un centru de detenţie special înfiinţat..."; Grupul PSD; puşcăria de weekend.

Şi vă mai citesc, stimaţi colegi, un amendament care vă aparţine. Aţi atacat de multe ori Partidul Naţional Liberal pe această temă, dar sunteţi autorii morali ai acestui amendament.

"Judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate dispune, prin hotărâre, una dintre măsurile alternative pentru persoanele condamnate la o pedeapsă de până la 5 ani".

Domnule lider al PSD, vă las proiectul şi raportul aici. O să vă rog, când veniţi la pupitru, să-l studiaţi!

Îmi pare rău că trebuie să daţi explicaţii pentru situaţiile în care v-au pus colegii dumneavoastră jurişti.

Dar, repet, amendamentele aparţin Grupului PSD.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Liderul Grupului PSD, domnul Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este adevărat că Parlamentul a făcut şi multe greşeli în ultimii 30 de ani.

Partidele politice lucrează prin oameni. Nici eu, nici antevorbitorii mei nu suntem, niciunul dintre noi, iniţiatori ai uneia dintre legile pe care le discutăm astăzi.

Evident că discutăm în permanenţă despre reformarea clasei politice, despre schimbarea metehnelor, despre schimbarea practicilor oamenilor politici şi ale partidelor, însă, atunci când avem această ocazie nu facem decât să ne acuzăm între noi şi să ne aducem acuze cu privire la iniţiative legislative de acum 3, 4, 5, 6, 7, 8 ani de zile, iniţiate şi de membri ai partidelor care astăzi acuză.

Nu putem schimba această clasă politică acuzându-ne la nesfârşit şi neluând măsuri concrete pentru a îndrepta ceea ce e greşit.

S-a vorbit despre câteva proiecte iniţiate de colegi de la PSD, în 2014, în 2015, de colegi de la PNL, din Alianţa de Centru-Dreapta, care era formată din PNL şi PC, în 2014, în 2015, în 2016.

Probabil că intenţionat nu s-a vorbit... (Vociferări)

Probabil că intenţionat nu s-a vorbit despre iniţiative legislative propuse în 2017, 2018, trecute de Parlament în 2020, de Senat.

De ce oare? Pentru că aceste iniţiative erau ale Partidului Naţional Liberal sau ale unor membri ai Partidului Naţional Liberal.

Aveam de gând să vin astăzi să spun că mă bucură faptul că împreună, prin consens... Pentru că, stimate coleg, aceste proiecte, 5, 6, câte sunt astăzi pe ordinea de zi, sunt pe ordinea de zi cu raport de respingere pentru că l-am rugat, personal, pe preşedintele Comisiei juridice, să le introducă pe ordinea de zi, să facă o şedinţă specială, să le respingă. Şi eu am propus, ieri, la ora 16,00, introducerea pe ordinea de zi a acestor proiecte. E adevărat că au fost introduse prin consens, nu s-a opus nimeni!

Aş fi venit astăzi să discut despre faptul că, în acest moment, Parlamentul României respinge 4, 5, 6 iniţiative toxice, greşite, aberante uneori. Şi aşteptam de la dumneavoastră ca fiecare dintre cei care au vorbit să spună acest lucru, că se bucură de faptul că în sfârşit Parlamentul ia această decizie.

În schimb, vedem un reprezentant al USR, supărat. "Îi moare calul" - citez dintr-un clasic în viaţă. Au şi ei câţiva cai pe care îi călăresc. Acesta, cu modificările la justiţie, e unul dintre ei. În momentul în care PSD îşi asumă erori şi respinge aceste iniţiative, nu mai au calul de călărit.

De aceea sunteţi supăraţi, stimaţi colegi!

Altfel, nu-mi explic de ce nu vă bucuraţi că respingem nişte iniţiative toxice, acum, aşa cum aţi spus dumneavoastră şi eu?!

Pe de altă parte, să vii să acuzi PSD pentru iniţiative de acum 7, 8 ani de zile şi să nu vorbeşti, aşa cum vă spuneam, despre o iniţiativă a PNL trecută prin Senat în urmă cu 3 luni, o iniţiativă a colegilor senatori de la PNL, prin care pedepsele de până la 7 ani se execută la domiciliu?! 7 ani! Vă daţi seama ce infracţiuni au pedepsele de până la 7 ani? Şi a trebuit să propunem noi, cei de la PSD, respingerea acestei legi, săptămâna trecută.

Astăzi avem o lege - indiferent de amendamente, prin comisii... ce se spune pe aici... avem o lege prin care PNL propune ca pedepsele să fie executate în timpul săptămânii, la domiciliu, adică acasă, şi în weekend, în centre specializate, adică la SPA-uri.

Oameni buni,

Nu e posibil, nu e posibil să nu înţelegeţi, după câte greşeli am făcut noi... am înţeles noi asta! Păi, ce faceţi? Le duceţi în continuare dumneavoastră? Nu e posibil ca pedepse să fie executate în centre SPA! Pentru că aşa vrea PNL, acum ajuns la guvernare. Este absurd!

Haideţi să ajungem la o concluzie!

Este bine ca aceste iniţiative să fie respinse, toate, indiferent de numele iniţiatorului. Haideţi să nu ne mai acuzăm! Şi nu voiam asta, dacă n-aţi fi deschis această discuţie.

Haideţi să ne punem cu toţii de acord că astăzi, săptămâna viitoare, peste două săptămâni, peste trei, indiferent câte iniţiative de acest fel mai găsim în sertarele Parlamentului, vor fi respinse, de urgenţă, prin consens, în Parlamentul României! (Aplauze.)

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, drept la...

Da, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Potrivit Regulamentului, dreptul la replică trebuie acordat atunci când de la acest microfon se spun lucruri care nu sunt în concordanţă cu adevărul.

Or, tocmai acest fapt s-a întâmplat mai devreme, prin luarea de poziţie a liderului Grupului PSD.

De ce această chestiune nu este în concordanţă cu adevărul - afirmaţia făcută de liderul Grupului PSD? Deoarece, reglementarea la care a făcut referire a fost modificată, în Comisia juridică, în proporţie de 90%. Practic, a devenit alt proiect de lege, cu amendamentele PSD.

Iar ceea ce spunea domnul lider de grup... (Vociferări.) în mod...

Sunt în tabel... domnule lider de grup, sunt amendamente admise. (Vociferări.)

Ca urmare... (Vociferări.)

Sunt amendamente admise doar cu votul PSD. (Vociferări.)

Minţiţi, uitaţi-vă la proiect, să vedeţi... (Vociferări.)

Domnule Halici, nu eraţi preşedintele comisiei. Am fost în comisie şi nu-mi puteţi spune altceva. Amendamentele au fost adoptate doar cu votul PSD.

Pentru că aţi făcut lucrul acesta, Partidul Naţional Liberal a atacat la Curtea Constituţională acel proiect de lege. Toţi parlamentarii PNL, deputaţi, au semnat contestaţia la Curtea Constituţională, iar efectul a fost acela că s-a decis declararea, ca neconstituţională, a acestei reglementări. La sesizarea cui? La sesizarea Partidului Naţional Liberal. Acesta este adevărul şi am luat cuvântul pentru a pune lucrurile în limitele prevăzute de Regulament şi de Constituţie.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Gabriel Andronache (de la tribună):

Mulţumesc şi eu.

Domnul Florin Iordache:

Rămâne la votul final; propunere de respingere.

20. Propunerea legislativă pentru interpretarea art. 175 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul includerii în categoria funcţionarilor publici, în înţelesul Codului penal, a parlamentarilor şi a Preşedintelui României; Pl-x 289/2015.

Comisia juridică?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamnă Aida Căruceru, vă rog, prezentaţi raportul Comisiei juridice, raport de respingere.

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru interpretarea art. 175 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul includerii în categoria funcţionarilor publici, în înţelesul Codului penal, a parlamentarilor şi a Preşedintelui României.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ, prin Avizul nr. 1.098 din 3 octombrie 2014, a avizat iniţiativa legislativă, cu observaţii.

Guvernul României a transmis trei puncte de vedere în anii 2016, 2017 şi 2020, prin care nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare interpretarea dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul prevederii exprese a faptului că în categoria funcţionarilor publici avuţi în vedere de aceste dispoziţii se încadrează şi Preşedintele României, precum şi deputaţii şi senatorii.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc şi eu.

Întreb colegii dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Rămâne la votul final; propunere de respingere.

Următorul.

21. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 406/2015.

Comisia juridică. Vă rog. Cine prezintă raportul?

Vă dau eu raportul.

PL-x 406/2015. Vă dau eu raportul, dacă nu aveţi! Este propunere de respingere.

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, trimis cu adresa nr. PL-x 406 din 13 mai 2015 şi înregistrat cu nr. 4c11/684 din 14 mai 2015.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit iniţiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ, prin Avizul nr. 38 din 14 ianuarie 2015, a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Guvernul României a transmis patru puncte de vedere, în anii 2015, 2016, 2017 şi 2020, prin care nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă, expunerea de motive, avizul Consiliului Legislativ şi punctele de vedere ale Guvernului, în şedinţa online din data de 26 mai 2020.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Întreb colegii dacă doresc să intervină?

Da, Grupul USR.

Domnul Stanciu Viziteu. Vă rog.

Da, domnule vicepreşedinte.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu vreau să spun, aşa, în replică scurtă, că mă bucur că avem aceste dezbateri. Totuşi, sunt mai multe aspecte aici. Una este această asanare legislativă pe care o facem astăzi şi în care găsim tot felul de creaturi în sertarele PSD, ţinute în Parlament, care trebuie scoase la iveală, din respect pentru procesul legislativ, dar nu doar cele toxice. Ar trebui scoase şi cele bune, pe care PSD le blochează. Şi aici mă refer în special la un proiect susţinut de peste un milion de oameni - Proiectul "Fără penali în funcţii publice" care, prin aceeaşi metodă prin care sunt închise în sertar ori proiecte toxice, ori proiecte pentru negociere cu UDMR sau cu alte partide, şi "Fără penali în funcţii publice" este ţinut blocat, în dispreţ pentru peste un milion de oameni care au votat.

În particular, despre acest proiect al domnului Şerban Nicolae.

Mă bucur că cei din PSD au avut bărbăţia să recunoască că au greşit la iniţierea acestui proiect. Totuşi, greşeala domnului Şerban Nicolae a fost recompensată prin diverse funcţii înalte, prin faptul că a condus Comisia juridică a Senatului, din partea PSD, prin faptul că a fost liderul grupului. Deci, să sperăm că astfel de greşeli recompensate nu se vor mai întâmpla.

În speţă, în 2015, acest proiect a făcut mare vâlvă în presă. Atunci, membrul PSD, domnul Şerban Nicolae, realiza că măsura încătuşării sau a controlului judiciar pentru corupţi, pentru şantajişti, este prea dură şi s-a gândit cumva să le îmbunătăţească traiul, oferindu-le o nouă instituţie penală, printr-un copy-paste din Constituţie, instituţia arestului sever care nu doar că ar fi creat un regim discriminatoriu, în baza avuţiei sociale, pentru că un corupt, cum a fost domnul Dragnea, pentru fapte de corupţie, ar fi stat să facă o măsură privativă de libertate în vila lui de la Belina, în timp ce altcineva, fără măsuri financiare, ar fi stat într-un arest finanţat de stat. Deci, nu doar atât. Şi domnul Şerban Nicolae ştie foarte bine ce face şi ar fi greşit să-i subestimăm capacităţile de redactare a textelor de lege.

Mai mult decât o măsură discriminatorie şi abuzivă, ar fi introdus şi un vid legislativ şi o problemă de constituţionalitate, care ar putea fi folosită apoi în Curtea Constituţională pentru crearea unui precedent şi eliberarea din închisoare a mii sau zeci de mii de arestaţi preventiv.

Deci nu vom subestima niciodată capacitatea PSD de a veni cu astfel de propuneri care sunt în sprijinul corupţilor, mai ales a celor de partid, pentru că la ei se referă, în primul rând, acest text de lege, şi nici capacitatea, chiar vicleană, de a introduce frânturi constituţionale şi fracturi constituţionale în proiectele de lege.

Cât despre colegii de la "Partidul Niciodată Liberal", mă scuzaţi, "Niciodată Liberal", ne acuză pe noi că facem lucruri, că copiem.

Vă repet, colegilor, aţi fost investiţi în acest Guvern prin votul USR şi v-aş ruga să vă ţineţi de promisiuni. Nu noi am guvernat alături de PSD, ci voi aţi făcut, voi aţi guvernat cu Şerban Nicolae şi cu cei pe care astăzi nu-i mai găsiţi a fi buni! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da, domnule Roman, vă rog.

Vorbitorii ar trebui să se uite, totuşi, la Codul penal al lui Dongoroz; poate au de învăţat de acolo.

Da. Vă rog, domnule Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doar voiam să spun că astăzi, să reafirm, nu am fi putut discuta respingerea acestor bombe toxice din Parlamentul României, dacă nu ar fi cerut acest lucru Partidul Naţional Liberal şi dacă nu ar fi existat o complicitate între PSD şi USR, care nu au cerut introducerea acestor puncte pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Am finalizat.

Rămâne la votul final; propunere de respingere.

Mergem mai departe.

22. Propunerea legislativă privind graţierea unor pedepse privative de libertate; Pl-x 158/2015.

Comisia juridică? Cine prezintă raportul?

Domnul vicepreşedinte Varga.

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative privind graţierea unor pedepse privative de libertate.

Comisia juridică a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a acestei propuneri legislative.

Senatul, în calitate de prima Cameră sesizată, a respins iniţiativa.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Iar Guvernul, prin punctele de vedere transmise, nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil propunerea legislativă.

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative privind graţierea unor pedepse privative de libertate.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Drulă, Grupul USR, la dezbateri generale.

Domnule Drulă, vă rog. (Vociferări.)

A solicitat. Procedural, sunt obligat să-i acord cuvântul.

Domnule Drulă, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferinţă):

Această propunere are ca scop...

Domnul Florin Iordache:

Aţi făcut legătura? Şi?

Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferinţă):

Mă auziţi, domnule Iordache, da?

Domnul Florin Iordache:

Da, vă rog!

Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferinţă):

Această propunere legislativă propune o graţiere care, în mod remarcabil, acoperă absolut toate infracţiunile de corupţie prevăzute de Codul penal.

Iniţiativa aparţine unei doamne care a intrat în Parlament pe listele Partidului Conservator, în momentul respectiv aliat cu Partidul Naţional Liberal, a fost o asociere între cele două.

Este vorba despre graţiere şi, fiind vorba despre graţiere, m-am gândit la cuvintele pe care le spunea antevorbitorul meu, liderul Grupului PSD, când spunea că astăzi se întâmplă un lucru bun, să respingem aceste iniţiative toxice şi, chiar dacă au aparţinut PSD sau PNL, sau PDL, sau UDMR, sau ALDE, pentru că doamna Anghel apoi a trecut la ALDE, lucrurile acestea sunt trecut şi să vorbim despre prezent.

Păi, haideţi să vorbim un pic despre prezent, prin prisma trecutului şi mă uitam la o declaraţie care spunea aşa: "Din punctul meu de vedere, nu trebuie avută în vedere amnistia, dar graţierea este un fenomen. Şi asociaţiile profesionale au susţinut graţierea, pentru că este un atribut al fiecărui stat în materie penală pentru un astfel de act de clemenţă".

Nu ştiu dacă vă aduceţi aminte, dar declaraţia aceasta vă aparţine, domnule Iordache, şi dumneavoastră sunteţi şi iniţiatorul acelui absolut maxim în materie de legislaţie toxică, Ordonanţa de urgenţă nr. 13. Şi în momentul în care dumneavoastră sunteţi virtual în spatele meu şi conduceţi şedinţa Parlamentului, cred că aceasta spune totul despre ce este în trecut şi ce este în prezent.

"Lupu-şi schimbă părul, dar năravul ba!" - şi acesta este cazul şi cu PSD, şi cu PNL, şi cu ALDE, şi cu UDMR, până ce vor veni, poate, nişte generaţii noi, să schimbe şi să vă reformeze partidele. Dar, până atunci, aceeaşi oameni care au pus mână de la mână să distrugă justiţia şi să scoată parlamentarii şi potentaţii din raza de acţiune a procurorilor, să rămână aşa, cum spunea Adrian Năstase, care nu credea în arestările de vineri seară, să rămână pentru... Cum crease PNA? ..."pentru naşii de tren", nu?

Asta aţi vrut întotdeauna, să fiţi deasupra legii, să nu se ajungă la voi.. şi mergem în valuri. Când se apropie alegerile, o lăsaţi mai moale ca acum, proiectele sunt respinse. Trec alegerile, se schimbă generaţiile şi încercaţi din nou.

Noi suntem aici, încă o dată, să reprezentăm cetăţenii.

Noi suntem cei care eram în stradă, când voi făceaţi lucrurile astea, şi vom lupta până la capăt, ca să nu mai avem penali în funcţii publice, să nu mai avem corupţi în Parlament, în guverne, în ministere şi în primării.

Domnul Florin Iordache:

Declaraţiile politice vor fi la finalul...

Numai puţin!

În continuare, faceţi legătura cu doamna deputat Ana Birchall.

Din partea Grupului PNL, domnul Popescu se pregăteşte.

Doamna Ana Birchall (prin audioconferinţă):

Mulţumesc frumos.

Trebuie să recunosc şi să salut ironia sorţii, că tocmai astăzi, când discutăm aceste proiecte scoase din diverse sertare, tocmai pentru a asana justiţia şi a reda încrederea oamenilor în actul de justiţie, şedinţa este condusă... de cine este condusă! Deci trebuie să remarc că există un Dumnezeu şi dumneavoastră, domnule preşedinte de şedinţă, ar trebui să vă cereţi scuze - măcar atât - pentru tot răul pe care l-aţi făcut justiţiei, prin tot felul de iniţiative pe care le-aţi iniţiat, le-aţi moşit sau le-aţi susţinut, pe faţă sau prin alte metode puţin mai vizibile.

Deci eu vreau să spun că salut decizia de astăzi, de a scoate din diverse sertare aceste iniţiative toxice, care nu ar fi făcut, cu siguranţă, niciun bine actului de justiţie, ci, din contră, ar fi slăbit şi mai mult instituţiile statului român şi încrederea oamenilor în justiţie.

Deci, sper ca astăzi să fie un vot unanim, de respingere a acestor iniţiative odioase, toxice şi haideţi să facem curăţenie completă în Parlamentul României şi să scoatem, dacă mai sunt rămase astfel de iniţiative legislative, să fie scoase toate, să spunem, în termen de maximum două săptămâni de zile.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Popescu, vă rog.

Domnul Pavel Popescu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, vreau să vă mărturisesc că ceea ce se întâmplă astăzi aici cu respingerile de proiecte cu caracter penal, absolut toxice, este un lucru extrem de bun. Şi nu mă refer la ce s-a întâmplat în trecut.

Totuşi, trebuie să spunem adevărul, de la pupitrul Parlamentului, şi ceea ce mă deranjează - şi o spun în calitate de politician tânăr, aşa, ca o solidaritate de generaţie faţă de colegii mei de la USR - mă deranjează faptul că, după trei ani şi jumătate, colegii mei de la USR nu au reuşit încă să renunţe la acest concept de "castitate" politică.

Ştiţi, am înţeles că atunci când exista campanie electorală, toţi erau Fecioara Maria, dar haideţi, totuşi, să ajungem la următoarea concluzie, că după trei ani şi, jumătate există şansa să te transformi într-o Maria Magdalena.

Dragi colegi,

Vă spun sincer, în România, orice român ştie astăzi că nu sunteţi perfecţi, ştie astăzi că aveţi nişte "bube" politice, identice cu "bubele" politice ale partidelor care s-au perindat de 30 de ani în politica din România. Deci este complet incorect faţă de colegii parlamentari şi faţă de români, în primul rând, să veniţi aici să fluturaţi această castitate politică, zilnic. Repet, aceasta nu are legătură, absolut nicio legătură cu toxicitatea acestor proiecte care nu ar trebui să treacă prin Parlamentul României. Dar, să încercaţi să vă ridicaţi pe spatele acestor proiecte, acuzând, de exemplu, astăzi, în plină criză, un guvern care manageriază ieşirea din criză, de ce a făcut acum zece ani de zile, este cel puţin inoportun!

Şi, domnule Drulă, nu ştiu, probabil o să vi se dea drept la replică, vă rog din suflet, nu vorbiţi despre chestiuni dictatoriale şi tătuci!

Am semnalat şi eu, şi colegii mei - ştiu că nu are legătură cu modul în care se întâmplă lucrurile la dumneavoastră, în leadership-ul dumneavoastră, că aveţi şi dumneavoastră mici comisii în Parlamentul României, unde aţi plantat nişte oameni care se comportă mult mai dictatorial şi mai urât decât mamuţii aceştia ai politicii de care dumneavoastră sunteţi nemulţumiţi.

Mi-e frică că aţi copiat nişte metehne, pe care teoretic, conform a ceea ce spuneţi dumneavoastră, n-aţi fi avut de unde să le copiaţi. Şi, totuşi, ce aţi făcut în Guvernul Cioloş, domnule Drulă, că sintagma "om nou" a dispărut... demult?!

Vă mulţumesc.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Eu vă mai las dacă doriţi, dacă v-a scăpat cineva, din Parlament, n-am nicio problemă!

Vă rog, domnule vicepreşedinte.

Domnul Pavel Popescu (de la tribună):

Mi-e frică că va trebui să mă iau de dumneavoastră şi nu ştiu dacă... (Râsete.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, vă rog, chiar vă rog! Chiar vă rog!

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

De la înălţimea acestei tribune ar fi bine să avem proprietatea termenilor.

Dragă coleg liberal, "castitate" se referă la un comportament sexual. Probabil că vă refereaţi la puritate şi inocenţă.

Şi, da, aceste lucruri caracterizează oamenii politici din Uniunea Salvaţi România şi chiar problemele partidelor vechi istorice ne-au făcut să renunţăm la slujbele noastre şi să facem pasul în politică.

Da, nu avem penali în funcţii publice, nu i-am promovat, aşa cum aţi făcut şi dumneavoastră, la PNL şi la PSD.

Da, nu avem cazuri de corupţie! Da, nu avem inculpaţi! Şi acest lucru ne face extrem de diferiţi faţă de dumneavoastră şi ştim că vă deranjează asta!

Dar, ghinion! Am fost votaţi de câteva milioane de oameni şi vom fi votaţi şi de mai mulţi. Indiferent cât aţi spune voi, nu suntem la fel ca voi! Dar ce putem face, este să coabităm. Noi nu ne vom vinde idealurile, nu ne vom alia cu socialiştii, în timp ce ne numim liberali, dar putem să coabităm şi să facem ceea ce trebuie să facem pentru românii care ne-au trimis aici.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul Movilă?

Vă rog.

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule preşedinte,

De asta este bine ca, după ce am dotat toţi colegii parlamentari cu tabletă, unora să le dăm şi oglindă, ca să vadă exact cum sunt înainte de a veni la microfon.

Cert este că Partidul Mişcarea Populară va vota pentru eliminarea din sistemul legislativ a tuturor acestor proiecte de lege, care vin să dea facilităţi pentru infractori, pentru hoţi, pentru evazionişti, care să vină să-i ierte pe cei care au încălcat legea, în dispreţul românilor corecţi şi cinstiţi şi să vă spunem că, măcar pentru aceste proiecte de lege pentru care există consens, să votăm toate grupurile parlamentare, să le eliminăm, cum spuneam, de pe parcursul legislativ şi pe viitor, cât de repede să încercăm, la fel, să aducem la votul final spre respingere asemenea proiecte de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul preşedinte Victor Ponta. Vă rog.

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş avea nevoie de o precizare, ca să ne formăm şi noi punctul de vedere, de la colegul de la PMP. Dacă prin această lege se spune ceva de turnătorii la Securitate, de cei care au o decizie judecătorească, că au fost turnători cu numele de Petrov, ca să ştiu dacă să votăm sau nu această lege. Poate ne lămuriţi cum e cu turnătorii la Securitate.

Mai sunt şi alţi turnători, sigur, dar mă interesa de cei care au o hotărâre judecătorească, că noi trebuie să respectăm justiţia. Ştiu că dumneavoastră respectaţi justiţia. Şi dacă avem pe cineva în ţară condamnat că a fost turnător la Securitate, cu numele de Petrov, să ne spuneţi dacă i se aplică sau nu legea, ca să o votăm şi noi!

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu, haideţi să lăsăm toate grupurile, nu... Trebuie să recunoaştem că nu există niciunul mai celebru decât Petrov!

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Aşa este!

Dumneavoastră, ca preşedinte al Camerei Deputaţilor, având caracterizarea tehnică a tuturor colegilor, sunteţi în măsură să spuneţi dacă în sală mai este sau nu vreun colaborator, civil sau necivil, al unor anumite instituţii.

Sigur, pentru prietenul şi colegul meu, Victor Ponta, ar trebui să ne lămurească şi el situaţia aceea de la Paris sau din alte părţi, pe care a evitat-o întotdeauna şi s-a uitat mereu de la înălţimea celor 1,90 metri numai la cei din jur.

Cred că ar fi bine, Victor, să ne lămureşti întâi despre ceea ce s-a întâmplat, după care, sigur, când ai să te întâlneşti cu Traian Băsescu, Pisicuţ, să îi spui aceste lucruri! (Vociferări.)

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dar n-a pronunţat nimeni numele de Traian Băsescu! Am zis de Petrov!

Haideţi, vă rugăm!

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Păi, aveţi dreptate, domnule preşedinte. Însă colegul meu mi-a adresat o întrebare prietenească şi vreau să-i răspund.

În 1988, când aveam un informator al Securităţii pe numele de cod Petrov, la Anvers, şi scria note despre colegi, eu eram în clasa a X-a la Liceul Ion Neculce, din Bucureşti. Sper că v-am lămurit referitor la aceste lucruri.

Nu ştiu dacă domnul Petrov a fost la şcoală sau nu, sau dacă dumneavoastră aţi fost sau nu, ştiu însă că se vorbeşte foarte mult în ultima perioadă despre cei care de 30 de ani au distrus România, făcând politică.

Eu eram la liceu şi în 1990, cum probabil mulţi, mai ales colegii de la USR, probabil, erau la şcoală pe atunci. Cunosc doar două persoane care de 30 de ani fac politică neîntrerupt şi amândoi sunt la guvernare acum - Ludovic Orban şi Traian Băsescu. Pe alţii care să fi făcut politică de 30 de ani nu-i cunosc şi, într-adevăr, sunt de acord cu dumneavoastră că e un blestem că după 30 de ani tot Ludovic Orban şi Traian Băsescu ne conduc!

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Drulă Cătălin.

Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Era un drept la replică pentru domnul Pavel Popescu, care mi-a menţionat numele, dar acum profit de ocazie, dacă tot l-am prins aici, să-l invit şi pe la comisie, cam absentează. Ieri, de exemplu, a lipsit la o comisie anunţată regulamentar. Ştiu că de la Comisia pentru sănătate l-a exclus domnul Stamatian, dacă tot vrea să se lupte cu dictatura, că l-am auzit, dar măcar la IT, aici unde a rămas, cum zice şi Regulamentul, "prezenţa e obligatorie", îl aşteptăm cu drag la comisie.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul lider al Grupului Partidului Naţional Liberal.

Şi am încheiat dezbaterile.

Intrăm pe fondul legii.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Astăzi este o zi istorică, din punctul de vedere al Partidului Naţional Liberal. Până acum s-a consacrat sintagma de "marţea neagră".

Cred că astăzi putem vorbi despre "miercurea albă", pentru că se împlineşte un an de când liderul PSD Liviu Dragnea a fost întemniţat, pentru că, deşi am spus de nenumărate ori de la această tribună a Parlamentului "Încetaţi cu abuzurile!", "Încetaţi să modificaţi Legile justiţiei!", "Încetaţi să măcelăriţi Codul penal!", "Încetaţi să măcelăriţi Codul de procedură penală!", cineva s-a crezut Dumnezeu peste toţi, la acel moment. Chiar dintre dumneavoastră aţi fost oameni care aţi spus: "Ai trecut orice limită!". Nu s-au oprit şi foarte mulţi colegi au intrat în acest concurs absolut aberant care a adus mari prejudicii pentru calitatea Parlamentului României, în momentul în care vii şi spui "senatorii şi deputaţii nu mai pot fi cercetaţi pentru infracţiuni de serviciu şi infracţiuni de corupţie".

Lucrurile acestea astăzi se închid, pentru că Partidul Naţional Liberal a solicitat punerea pe ordinea de zi şi am găsit, într-adevăr, înţelegere, pentru ca aceste proiecte să fie respinse.

Închei prin a spune că acesta este cadoul pe care Partidul Naţional Liberal îl face românilor care au protestat în stradă, este o promisiune îndeplinită a Partidului Naţional Liberal, că vom lupta împotriva celor care au dat Ordonanţa nr. 13, care ne-au scos în stradă.

Astăzi, dragi oameni care aşi fost bătuţi şi gazaţi, s-a făcut dreptate şi pentru voi! Fapte, nu poveşti! (Vociferări.)

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Mai sunt intervenţii? Nu.

Dacă la titlu sunt intervenţii?

La preambul?

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.

23. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 288/2017; caracter organic; procedură de urgenţă.

Comisia, vă rog.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. (Vociferări.)

Iniţiatorul, vă rog, scuzaţi-mă.

Domnul Márton Árpád-Francisc (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pe data de 31 martie 2016" a intrat în vigoare Directiva privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

Imediat am depus proiectul de lege care să introducă în legislaţia României acele aspecte de consolidare propuse de această directivă.

România ar fi trebuit să facă acest lucru până pe 31 septembrie 2018.

Din varii motive, proiectul de lege a stat la Senat. Şi, imediat ce a fost ales noul Parlament, Senatul a şi clasat legea. Ca atare, l-am redepus, încă o dată.

Textul iniţiativei noastre cuprindea textul mot ŕ mot preluat din directivă, din traducerea oficială a directivei.

Legea a fost adoptată de Senat.

Printre altele, legea spunea astfel: "Înainte de pronunţarea unei hotărâri de condamnare definitivă, declaraţiile publice şi deciziile oficiale provenind de la autorităţile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate" - o procedură, la vremea respectivă, destul de uzitată, mai ales de două persoane.

Este adevărat că aceste două persoane, acum, se ocupă cu altceva. Una este mai-marele asupra penalilor europeni, iar cealaltă se luptă la fel de înverşunat cu pericolul maghiar, nu care cumva PSD să vândă Ardealul.

Cu toate acestea, noi credem că o directivă europeană, fiind obligatorie pentru toţi, trebuie să fie introdusă în legislaţia României.

Ca atare, nu putem vota respingerea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei, vă rog, raportul.

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri.

Guvernul României a transmis un punct de vedere de adoptare sub rezerva adoptării unor observaţii şi propuneri.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ proiectul de lege.

Comisia pentru afaceri europene a avizat negativ proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenţii?

Domnul Drulă, vă rog.

Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferinţă):

Domnule preşedinte,

Iată că avem astăzi, cu aceste proiecte de lege, şi aşa cum spuneam şi mai devreme - şi mă bucur că aţi revenit acolo, sus - un prilej de rememorare sau, cum să spun, de comemorare.

Poate am părut exagerat mai devreme, când spuneam despre toate partidele. Iată şi o iniţiativă a UDMR. Mi l-am adus aminte şi pe domnul Márton Árpád, în Comisia specială pentru Legile justiţiei.

Proiectul de faţă este un proiect care pretinde că transpune Directiva UE 343/2016 privind aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie, dar, în realitate, aşa cum se fac şopârlele astea, este un alt pumn în gură pus justiţiei. Se merge mult peste normativa europeană. Se pune o răspundere oneroasă asupra magistraţilor, astfel încât să le fie frică să pronunţe soluţii.

Şi mi-a atras atenţia şi o altă consecinţă a legii - că se împiedică condamnarea în lipsă a fugarilor care reuşesc să se ascundă suficient de bine încât să nu li se poată comunica actele de procedură.

Şi, mă întrebam, ce-o mai face domnul Ghiţă? Îl ştiţi, domnul Ghiţă, fostul deputat al PSD. Dacă e să vorbim despre trecutul acesta, îndepărtat, până în 2016, domnul Ghiţă, prietenul domnului Ponta, care nu mai e în PSD acum.

Ce să facem, domnule preşedinte, e o zi de asta, de rememorare şi de comemorare? Ne aducem aminte de tot ce am suferit noi, cetăţenii, din partea clasei politice, în anii aceştia!

Vom vota, evident, pentru respingere.

Şi vom continua şi săptămâna viitoare, domnule preşedinte, să aducem în atenţia dumneavoastră, iată, atât de binevoitoare pe acest final de mandat, alte şi alte proiecte toxice care zac prin sertarele Parlamentului, să le respingem o dată pentru totdeauna pe toate.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii? Nu.

Dacă la titlu sunt probleme?

La articole?

Nu sunt.

Vă reamintesc că în raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege rămâne pentru şedinţa de vot final.

24. Reexaminarea Legii privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 356 din 30 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 27 iunie 2018; PL-x 456/2017/2018; caracter organic.

Dacă dintre iniţiatori?

Dacă nu, din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Vă rugăm, domnişoara deputat.

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 134 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu Legea privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 356/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 27 iunie 2018.

În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul a respins, în şedinţa din 22 octombrie 2018, legea reexaminată.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor a procedat la analizarea legii şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un raport de respingere a legii.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Doriţi?

Domnule lider, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Fiind ultimul proiect care are ca obiect de reglementare domeniul justiţiei, simt nevoia să spun câteva cuvinte.

Pentru că s-au spus multe neadevăruri, aş spune că e adevărat, o parte dintre aceste iniţiative au fost propuse de Grupul PNL, o altă parte au fost propuse de Grupul PSD.

Însă mai important decât cine le-a propus pentru a fi respinse este că s-au adoptat în Comisia juridică, în unanimitate, rapoarte de respingere pentru toate aceste iniţiative, şi astăzi, la şedinţa de vot final, sper ca toate grupurile parlamentare - şi cred că aşa va fi - să voteze pentru respingerea tuturor acestor proiecte.

Este important pentru Parlamentul României, de transmis astăzi, că, prin consens, am respins toate aceste iniţiative, catalogate cum aţi făcut-o mulţi dintre dumneavoastră, chiar şi eu, mai devreme. Pentru că, dacă nu dăm acest mesaj, cei care nu sunt învăţaţi cu rapoartele, cu adoptările, cu narativul Parlamentului şi cu procedurile parlamentare, s-ar putea să înţeleagă că se adoptă aceste iniţiative.

Acesta este mesajul - Parlamentul României, în unanimitate, a respins toate aceste iniţiative legislative.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

De la alt grup parlamentar mai doriţi să...? Nu.

Nefiind amendamente, urmează votul final.

Reamintesc faptul că în raportul comisiei se propune respingerea legii.

Domnule Cupşa, vă rog.

Domnul Ioan Cupşa (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Un membru al USR a făcut un joc copilăresc şi, în egală măsură mizerabil, de cuvinte. A vorbit despre "Partidul Niciodată Liberal".

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dacă puteţi vorbi, domnule deputat, mai tare, vă rog.

Domnul Ioan Cupşa (prin audioconferinţă):

Nu, vorbesc despre...

Domnule preşedinte,

Este în legătură cu PL-x 464.

Vă rog, permiteţi-mi să-mi continui intervenţia, da?

Mulţumesc.

Aşadar. Ştiu că cuvântul "naţional" vă sperie, dragi USR-işti. Nu-l înţelegeţi, nu doriţi a-l folosi?

Încerc totuşi să-l traduc pentru voi. Înseamnă să-ţi doreşti să fii patriot, să fii patriot, să doreşti binele cetăţeanului român, să preţuieşti identitatea noastră naţională, să preţuieşti să fii român, cam asta înseamnă.

N-o să încerc să vă traduc expresia "prin noi înşine". Este mult, mult prea mult pentru Domniile Voastre. Ba o să bag raport închis.

Pe de altă parte, raportându-se inclusiv la această iniţiativă legislativă, un alt membru al USR vorbea despre faptul că noi nu suntem la fel ca voi. Şi îi mulţumesc lui Dumnezeu că nu suntem noi la fel ca voi, domnilor din USR!

Discursul nu cred că era unul mincinos. Era unul nepregătit politic, că nu pot să spun altceva.

Spunea, la un moment dat, antevorbitorul meu, nu e aliat cu nimeni dintre voi, USR, este aliat doar cu cetăţenii.

Nu uitaţi, doamnelor şi domnilor din USR, că aţi refuzat guvernarea acestei ţări, din calcule meschine. Deci nu sunteţi aliaţi cu cetăţenii, nici într-un caz!

Daţi dovadă de un populism virulent, iar lângă acest populism virulent, un antevorbitor de la USR a adăugat şi făloşenia extremă - vezi Doamne, a stat în frig pentru voi.

Populismul acesta extrem presupune o abordare absolut superficială şi, drept urmare, şi deciziile care se iau sunt neserioase.

Aşadar, aveţi grijă, doamnelor şi domnilor de la USR, aveţi în sondaje 10 procente, 11 procente, să vă fie de bine! Nu mai pomeniţi aceste sondaje, este nepotrivit pentru dumneavoastră.

Când vorbim despre Partidul Naţional Liberal, este obligatoriu să afirmăm un adevăr. Eu nu credeam că trebuie să-l subliniez, dar o s-o fac acum.

Partidul Naţional Liberal a fost în prim-planul luptei pentru o justiţie independentă, pentru o justiţie eficientă, una care să ne servească pe toţi.

Să nu uitaţi că în ultimii ani activitatea în Comisiile juridice, activitatea în plen, redactarea şi susţinerea sesizărilor la Curtea Constituţională a României, urmate de decizii ale Curţii Constituţionale a României, care ne-a protejat pe toţi, fiind admise sesizările noastre, prin luările noastre publice de poziţie, care au fost ferme şi profesioniste, toate acestea au dus la protejarea justiţiei.

Partidul Naţional Liberal a făcut azi aceste lucruri, doamnelor şi domnilor!

În ceea ce priveşte, legat tot de acest text, afirma liderul PSD că nu suntem iniţiatori ai niciunei legi.

Le-aţi votat, domnule lider al PSD! Le-aţi votat cu toţii!

Iniţiativa pe care o pomeneaţi şi care nu era a PNL, ci a unui senator, şi nu a PNL, subliniez, PNL s-a dezis de la bun început de acea iniţiativă - a fost votată de toţi PSD-iştii din Senat. PSD-iştii din Comisia juridică au votat in corpore respectiva iniţiativă legislativă.

Şi vă mai spun ceva, domnule lider al Partidului Social Democrat. Nu cred că cel care v-a citit legea v-a păcălit, pentru că este un PSD-ist ca şi dumneavoastră. Totuşi, recitiţi legea. Puneţi-i pe cei care vă citesc legile să le recitească şi să vă facă încă o informare sintetică. Nu era vorba de SPA-uri, domnule preşedinte!

Acum, revenind, şi voi fi foarte scurt, atât de scurt cât se poate.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Noi, cei de la Partidul Naţional Liberal, suntem mulţumiţi că aţi acceptat solicitarea noastră, că a ajuns pe ordinea de zi şi va fi respinsă prin vot una dintre legile adoptate de acest Parlament, o lege care, din păcate, nu face cinste niciunuia dintre noi.

Pe de altă parte, trebuie să spun adevărul în legătură cu această lege. Trebuie spus tare şi clar.

PSD alături de UDMR - subliniez acest lucru, domnul Márton Árpád mi-a readus aminte; în notiţele mele uitasem de importanţa dânsului, ca pivot şi ca punct de sprijin pentru Partidul Social Democrat în ceea ce priveşte ofensiva împotriva justiţiei - au transformat iniţiativa, iniţiativă care era de o bună calitate, într-o - subliniez acest lucru şi notaţi-vă, vă rog - graţiere mascată a tovarăşilor din puşcăriile româneşti ale Partidului Social Democrat şi UDMR.

A, să nu uit de ALDE. Mi-a revenit în minte şi ALDE. Cu toţii aţi votat această lege. Aţi modificat-o întru totul. Aţi făcut-o în dispreţ faţă de Constituţia României, aţi făcut-o în dispreţ faţă de români.

Infracţionalitatea, sigur, ca fenomen, nu poate fi eradicată. Dar ea trebuie ţinută sub control, nici într-un caz încurajată, aşa cum aţi făcut-o Domniile Voastre, prin iniţiative legislative şi prin amendamentele la iniţiativele legislative făcute cu bună-credinţă, iniţiative profesioniste.

Dacă noi ne-am dorit ca reeducarea şi reinserţia socială să prevină recidiva, ne-am dorit să evităm o decizie de condamnare a României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, din cauza aglomerării penitenciarelor din România, ne-am dorit ca judecătorul, fiind cel care spune adevărul juridic, judecătorul care pronunţă condamnarea să stabilească dacă va înlocui măsura executării pedepsei în regim de detenţie cu o măsură alternativă, Domniile Voastre aţi transformat-o - încă o dată subliniez acest lucru - dintr-o intervenţie legislativă necesară şi eficientă, scrisă profesionist, aţi transformat-o într-un instrument pentru a graţia mascat tovarăşi din puşcăriile româneşti.

Eu vă mulţumesc pentru că m-aţi ascultat.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Aş dori totuşi să vă reamintesc că ne aflăm la dezbaterile la PL-x 456/2017/2018, ai cărui iniţiatori - am să îmi permit să vi-i citesc - sunt 11 deputaţi şi senatori ai PNL, respectiv, domnul Chiţac Vergil, Bulacu Romulus, Chirteş Ioan-Cristian, Fenechiu Cătălin, Filipescu Răducu-George, Gorghiu Alina-Ştefania, Hărău Eleonora, Pauliuc Nicoleta, Popa Cornel, Popa Ion şi Toma Cătălin Dumitru.

Domnul preşedinte Dan Barna. Vă rog.

Domnul Ilie Dan Barna (prin audioconferinţă):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Mulţumesc pentru intervenţie.

Stau şi ascult de câteva zeci de minute bune, o spectaculoasă declaraţie de bună-credinţă a membrilor din Parlament care au alcătuit o bună perioadă USL, care e iniţiatorul unei părţi dintre aceste iniţiative.

Înţelegem cât de grozave au fost eforturile în lupta împotriva corupţiei şi în apărarea justiţiei, şi din partea PSD, şi din partea PNL.

Înţeleg că toate aceste iniţiative toxice, groteşti, revoltătoare pentru orice stat de drept, sunt nişte scăpări, după cum ne-a spus liderul de la PSD, nişte greşeli din care învăţăm cu toţii, n-am fost atenţi.

PNL tocmai ne explică - am auzit intervenţia anterioară şi nici nu ştiu cu ce să încep mai degrabă.

Deci, în principiu, USR n-a fost în stradă. Lupta principală a aparţinut PNL, în apărarea statului de drept, deşi în aceste zile PNL este cel care se opune la renunţarea şi la desfiinţarea Secţiei speciale, aceea pentru care, nu-i aşa, ne-am luptat cu toţii în mod spectaculos... adică se ating nişte limite de ipocrizie conjuncturală, oportunistă, absolut fabuloase.

Probabil dacă acest Parlament va bifa istoric ceva, la aceste categorii va bifa cu siguranţă.

Dar eu am luat cuvântul - că n-aş fi vrut s-o fac, că era mult prea frumos spectacolul de stand-up comedy - dar am luat cuvântul să vă solicit o provocare.

Dacă măcar 10% din afirmaţiile pe care le-aţi făcut în ultima oră, şi dumneavoastră, domnilor de la PSD, şi dumneavoastră, domnilor de la PNL, şi dumneavoastră, domnilor de la UDMR, dacă 10% din aceste lucruri sunt adevărate, haideţi ca la următoarea şedinţă de Birou permanent să punem pe ordinea de zi "Fără penali în funcţii publice"!

Să arătăm pe bune cetăţenilor, nu doar că respingem nişte mizerii rămase pe fundul sertarului, ci că într-adevăr ne asumăm, ca stat, să punem un principiu în Constituţie, că acele persoane care sunt condamnate penal nu vor mai fi şi nu vor mai putea fi vreodată reprezentanţi aleşi ai statului român. Şi, în felul acesta, poate va începe lumea să ne creadă, pe noi, ca Parlament, că vorbim serios şi nu facem doar mişto-uri de ce mult ne pasă de greşelile pe care colegii noştri, de la microfon, acum câteva minute...

Ce ironie mai spectaculoasă decât să conducă domnul Iordache şedinţa de respingere a unor legi care au decurs din eşecul Ordonanţei nr. 13? Ce ironie mai spectaculoasă se putea inventa? Şi iată că a funcţionat. Nişte minute bune a condus domnul Iordache şedinţa.

E, ca lumea să ne creadă un pic, pe noi, ca parlamentari, haideţi să votăm "Fără penali în funcţii publice"! Să punem pe ordinea de zi, să adoptăm acest proiect. Să facem acest referendum, prin care măcar o bucată de dreptate pentru oamenii aceia pe care nu i-aţi văzut în stradă, domnilor de la PNL, bucata aceea de dreptate să şi-o găsească prin decizia Parlamentului.

Şi, atunci, domnule lider de grup de la PSD, poate oamenii vor spune, da, poate au greşit şi, iată, învăţăm şi îndreptăm cei 30 de ani.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Şi vă susţin în totalitate.

Domnul preşedinte Victor Ponta.

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Recunosc că mi-am propus să fiu şi eu la fel de ipocrit şi la fel de atent, ca nu cumva să mai păţesc ceva, cum sunt toţi cei care au vorbit înainte, să laud lupta anticorupţie a doamnei Gorghiu, care tocmai şi-a numit soţul într-o funcţie de zeci de mii de euro, să spun ce ţară extraordinară, eliberată de corupţie, suntem.

Să le facem o statuie în Parlament. Lui Portocală. Nu vreţi? Nu vreţi lui Onea? (Vociferări.)

Am voie să vorbesc, că 3 ani de zile am stat la tribunal, până când 3 judecători au spus că acuzaţiile la adresa mea erau nişte făcături politice.

Aveţi acum, la dumneavoastră, la PNL, era colegul meu mai devreme, domnul Banias. Întrebaţi-l, câţi ani a stat?

Şi ce faceţi acum - am înţeles, dar îmi vine să vomit, nu mai pot.

Vreţi să-i facem o statuie lui Portocală, în Parlament?

Am înţeles că aşa trebuie, să acceptăm toate abuzurile, să acceptăm că toţi parlamentarii toţi sunteţi corupţi, că toţi primarii sunt corupţi!

Dar vreau să vă spun un lucru. Când pierdeţi echilibrul şi când nu realizaţi că trebuie toţi politicienii corupţi să păţească... şi să plătească pentru asta, dar şi toţi procurorii care fac dosare politice...

Apropo, domnul Ludovic Orban n-a putut să candideze la Parlament, pentru că a fost acuzat de un procuror, după care a fost achitat.

Nu vreţi să terminăm, totuşi? Nu vă apucă nimic de la stomac când vă daţi toţi atât de anticorupţi?

Trăiască doamna Gorghiu şi cu Portocală! (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul lider al PNL.

Şi închidem dezbaterile... politice.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule Ponta, aţi ajuns puţin mai târziu la şedinţa noastră. Am discutat despre cu totul şi cu totul altceva.

Am discutat despre scoaterea de sub sfera infracţiunilor de serviciu şi de corupţie a senatorilor şi deputaţilor, proiect al PSD, respins de PNL.

Am vorbit despre reincriminarea insultei şi calomniei, proiect propus de PSD, respins de PNL.

Am vorbit despre modificarea sporurilor şi scăderea pedepselor, proiect al PSD, respins de PNL.

Au fost 6 în total.

Nu am vorbit despre răspunderea magistraţilor, deşi poate ar fi bine să facem o discuţie.

Şi aici sunt de acord cu dumneavoastră, că cei care abuzează de funcţia publică şi distrug cariere profesionale, politice, umane, în baza unor abuzuri, trebuie să plătească.

Nu îl ţine nimeni, să ştiţi, în braţe pe celebrul Portocală. Din câte ştiu, e şi el pe la instanţă.

Şi eu sunt convins că toţi cei care au comis abuzuri - şi n-au fost puţini, e adevărat, dar nu un sistem întreg. Şi nu putem acuza un sistem întreg pentru câţiva procurori abuzivi.

Dar cred cu certitudine că, da, locul domnului de care aţi pomenit e lângă fostul dumneavoastră şef, la Rahova, lângă Dragnea, la puşcărie. Acolo merg infractorii, indiferent de ce infracţiuni comit.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Drulă, vă rog, scurt, ultimul cuvânt.

Domnul Cătălin Drulă (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc.

Acest proiect de lege este despre introducerea unor modalităţi de executare a pedepselor cu închisoarea la domiciliu, de luni până vineri şi sâmbătă-duminică, la închisoare, închisoare la domiciliu sau muncă în folosul comunităţii.

Acum, colegul meu care a vorbit mai devreme, de la PNL, domnul Pavel Popescu, spunea că discutăm despre proiecte de acum 10 ani, că sunt istorie antică.

Acesta este un proiect lansat de PNL chiar în 2017, când noi ne luptam la maximum pe justiţie cu PSD-ul domnului Dragnea, care, iată, se face un an chiar - cred că în acest moment, e ora 13,46, de pe 27 mai, de când intra cu acea maşină, cu o rolă de hârtie igienică, pe poarta Rahovei.

Mai spunea alt coleg de la PNL, mai devreme, că USR nu e naţional, că ei sunt patrioţi.

Păi, eu ştiu aşa, ca să citez din istorie, că... "patria nu este tagma jefuitorilor".

Atât.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

La revedere!

Vă rog, domnul...

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă aduc aminte că există o reglementare a Guvernului, care spune că orice spaţiu închis la 4 ore trebuie să fie dezinfectat.

Mai avem 15 minute din această şedinţă. Şi, dacă tot continuaţi aşa, dacă vrem să ţinem de ceea ce a scris Guvernul, atunci, ori o să ieşim toţi în 15 minute din această sală, aşteptăm să se dezinfecteze, revenim peste 6 ore la muncă, ori încercaţi să limitaţi această dezbatere şi să terminăm în 15 minute tot ce avem de făcut!

Deci, dacă colegii liberali şi toţi ceilalţi vor să ţinem de lege, atunci în 15 minute trebuie să terminăm tot ce avem.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

25. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă; PL-x 257/2020; caracter ordinar; procedură de urgenţă; amendamente admise - 21.

Dacă din partea Guvernului?

Vă rog.

Doamna Carmen Moraru (secretar de stat, Ministerul Fondurilor Europene; de la tribună):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43 propune aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene pe perioada stării de urgenţă.

Pe scurt, ele se referă la decontarea din fonduri europene a cheltuielilor cu echipamente medicale, dispozitive medicale şi de protecţie medicală, cheltuieli legate de personalul din domeniul asistenţei sociale şi comunitare care a fost implicat în sprijinirea persoanelor în vârstă, aflate în izolare sau în situaţie de dificultate, acordarea stimulentului de risc în cuantum de 2.500 de lei brut pe lună pentru medici, personalul medico-sanitar, personalul paramedical, inclusiv personalul auxiliar implicat direct în lupta împotriva coronavirusului şi, de asemenea, decontarea din fonduri europene a cheltuielilor suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj companiilor a căror activitate a fost afectată în mod direct şi indirect de epidemie, aşa-numitul şomaj tehnic.

Propunem aprobarea acestui document, în forma propusă de Guvern.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă.

Vă rog, domnul deputat.

Domnul George-Gabriel Vişan (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dau citire Raportului comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea cadrului legal pentru stabilirea unor măsuri în vederea decontării din fonduri europene a cheltuielilor cu echipamente medicale, dispozitive medicale şi de protecţie medicală, echipamente pentru decontaminare şi suport triaj, containere de logistică medicală, capabilităţi şi formaţiuni medicale mobile diagnostic şi tratament utilizate în combaterea răspândirii coronavirusului COVID-19.

De asemenea, se prevede acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 lei brut pe lună pentru personalul medico-sanitar şi pentru personalul paramedical implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor infectaţi cu COVID-19, pe perioada stării de urgenţă, din fondul de salarii al unităţii angajatoare, prin transferuri din bugetul Fondului Naţional Unic de Sănătate sau, după caz, de la bugetul de stat sau din fonduri europene.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru sănătate şi familie, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog. Domnul preşedinte Solomon.

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Înţeleg din expunerea doamnei secretar de stat de la Ministerul Fondurilor Europene că Guvernul doreşte să adoptăm ordonanţa în forma prezentată.

Comisiile raportoare au fost de altă părere şi au considerat că este atributul exclusiv al Parlamentului, de a legifera şi de a legifera mai bine decât Guvernul. Pentru că Ordonanţa nr. 43 este un alt exemplu de cum poate să legifereze în stare de urgenţă Guvernul. E de ajuns să iasă preşedintele, să spună "Vom da 500 de euro la medici", şi apoi cei din Guvern să se dea de ceasul morţii să caute bani. Şi toţi banii pe care i-au găsit au fost 120 de milioane de euro din transferul unor sume din programele gestionate de Ministerul Muncii, către acest tip de ajutor pentru cei care luptă cu epidemia.

Eu cred că nu trebuie, totuşi, să restrângem sfera celor la care se referă şi se raportează această lege, în funcţie de câţi bani avem. Şi dacă avem atâţia bani, ca la "Patul lui Procust", restrângem categoriile de beneficiari, astfel încât să nu aibă probleme Guvernul.

Este inadmisibil să creezi, prin acest tip de stimulent, mai mari probleme decât rezolvi! În toate spitalele, în toate serviciile de urgenţă, în toate serviciile de asistenţă socială sunt nemulţumiri, pentru că unul primeşte şi la doi metri, zece metri mai încolo, în alt cabinet sau în alt birou, nu mai primeşte. Personalul de îngrijire nu primeşte. Personalul care lucrează pe ambulanţă, şoferul ambulanţei, deşi pune mâna pe izoletă să transporte bolnavul, nu primeşte, pentru că n-a stat în ambulanţă alături de bolnav, ca şi asistenta.

Deci, sunt lucruri care trebuie să fie tratate cu seriozitate la nivelul Guvernului, şi noi am cerut în dezbaterea Comisiei pentru muncă ca aceste lucruri să se regleze prin suplimentarea de fonduri de la bugetul de stat, astfel încât să nu existe nicio categorie socio-profesională care a luptat să stârpim acest virus, dar să nu aibă din partea statului acelaşi tratament. Egalitatea, dreptatea, echitatea trebuie să fie, înainte de toate, cerinţa oricărei bune guvernări.

După discuţiile noastre, care au dus la adoptarea unui amendament legat de centrele de bătrâni, centrele rezidenţiale pentru bătrâni, acolo unde personalul, prin ordonanţă militară, a fost carantinat, alături de cei pe care-i îngrijeau, timp de 14 zile, un fel de arest la locul de muncă, iar după 14 zile trebuiau să stea în izolare la domiciliu alte 14 zile, să se poată întoarce la serviciu să mai stea încă 14 zile arestaţi... acei oameni, deşi au fost obligaţi, prin ordonanţele Guvernului, nu au fost luaţi în seamă de onor Guvernul Orban. I-am luat noi şi - ce credeţi?!

În celebra, ştiu eu, metodă de a fura iniţiativele legislative, pe care domnul Florin Roman ne-o arăta astăzi, ce s-a întâmplat? Joia trecută, Guvernul a luat amendamentul nostru, pe care, împreună cu domnul Vexler, cu doamna Csép, cu toţi colegii mei, l-am făcut pentru acei asistenţi sociali din centrele de bătrâni, şi au dat o ordonanţă, în toiul nopţii, noaptea, ca legiferatorii celebrii, au dat ordonanţa respectivă, dar nici astăzi, la o săptămână, nu este publicată în Monitorul Oficial.

Este Guvernul Orban serios în modul de legiferare? E serios în momentul în care vine şi ne spune să adoptăm în forma prezentată, că mai au ei pe traseu către Monitorul Oficial... Probabil au trimis pe jos acea scrisoare către Monitor, ca să-i publice textul de lege!

Până când Guvernul nu-şi va reveni la nivelul Secretariatului General, unde se elaborează actele normative, cred că noi trebuie să fim mai serioşi decât Guvernul, pentru că suntem trimişi aici de cetăţeni să-i reprezentăm, să facem legi.

Această formă pe care am adoptat-o ieri, care rezolvă până şi problema medicilor de la IML şi a personalului de acolo, care pe 11 mai au fost introduşi, printr-o altă ordonanţă, printre beneficiarii acestui drept - pe 15 mai se termina starea de urgenţă, pe 14 mai a fost publicată acea ordonanţă, iar cei care trebuie să aplice legea le-au spus colegilor de la IML că "Nu, domnule, o zi vă dăm sporul sau pentru o zi!". Lucrurile astea trebuie să fie totuşi un pic mai atent rezolvate la nivelul Guvernului, pentru că, prin acest tip de legiferare, nu facem decât să bulversăm mai mult, să introducem haosul în sistem şi să nu mai ştie lumea ce legi să aplice.

Să votăm această formă a Ordonanţei nr. 43 şi preşedintele să o promulge cât mai repede, pentru ca toţi oamenii să beneficieze, după munca depusă în starea de urgenţă, de acest stimulent.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Silviu Vexler, din partea minorităţilor.

Domnul Silviu Vexler (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din păcate, domnul Solomon mi-a cam furat ceea ce doream să spun şi eu.

Voi face două completări, pentru că ironia nu se limitează la ceea ce a spus domnul Solomon.

Aşa este, un amendament care a fost propus de mine, de doamna Andrea Csép şi de domnul preşedinte Solomon, privind persoanele care au lucrat în căminele pentru persoanele vârstnice în această perioadă a fost adoptat, printr-un vot unanim, de către toţi colegii, în cadrul comisiei.

Am descoperit într-un mod magic - este adevărat că a apărut o ordonanţă care a preluat acest amendament -, dar până aici nu este nimic nou, având în vedere că, atunci când am dezbătut Legea privind starea de alertă, un amendament al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale privind felul în care se poartă celebrele măşti a fost respins la cererea Guvernului, pentru ca două zile mai târziu să devină ordonanţă de urgenţă în forma în care s-a solicitat respingerea amendamentului când a venit din partea noastră.

Revenind, ironia face că reprezentantul Guvernului la Comisia pentru muncă, cel puţin, doamna secretar de stat, pe care o salut, a solicitat respingerea amendamentului privind angajaţii din căminele pentru persoanele vârstnice.

Eu acum m-am încurcat un pic şi nu mai ştiu. Marţi trebuia respins, miercuri a devenit o situaţie de urgenţă maximă şi a fost adoptată, călcând în picioare discuţia avută de toţii colegii în cadrul Comisiei pentru muncă.

Nu pricep, dar nu este nicio problemă. Salut în mod cu totul special adoptarea acestui amendament care arată, în primul rând, respectul pentru nişte oameni care, deşi nu au fost băgaţi în seamă şi au fost ignoraţi, au depus o activitate deosebit de dificilă în această perioadă. Aşa cum s-a tot menţionat, persoanele vârstnice fac parte din cea mai vulnerabilă categorie, iar resursele necesare, în primul rând umane, de a găsi persoanele care să fie dispuse să dispară din peisaj, practic, patru săptămâni pentru a avea grijă de bătrânii noştri, a fost greu de găsit. Iar efortul lor, care a fost unul cu totul deosebit, trebuie răsplătit dacă nu primeşte măcar - sau ar trebui în primul rând să primească - respectul cuvenit.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Movilă Petru, doriţi intervenţie?

Şi pe urmă de la Grupul UDMR.

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cum au spus şi colegii antevorbitori, ordonanţa de urgenţă a fost completată cu câteva amendamente care au introdus în rândul celor care primesc acest stimulent de risc şi pe cei din căminele de bătrâni - pentru că este raport comun - şi pe cei care lucrează, personalul medical şi auxiliar medico-sanitar din cabinetele medicilor de familie, laboratoare de analize medicale, imagistică, servicii, cabinete stomatologice, toţi cei care au fost în contract cu Casa de Asigurări şi care au activat pentru perioada stării de urgenţă, care au avut în evidenţă sau tratament pacienţi suspecţi sau confirmaţi cu COVID; de asemenea, medicii şi asistenţii medicali din unităţile şcolare care şi-au desfăşurat activitatea prin furnizarea unor servicii de aprovizionare, de îngrijire medicală şi monitorizare a persoanelor aflate în carantină.

Este un proiect de lege care credem că la acest moment cuprinde toate instituţiile şi tot personalul medical, sanitar, administrativ, auxiliar care a fost implicat în lupta contra COVID-19.

Partidul Mişcarea Populară îl va vota.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamnă deputat?

Doamna Csép Éva-Andrea (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doresc să vorbesc doar despre o parte a acestei ordonanţe de urgenţă, partea care nu a fost importantă pentru guvernanţi, despre o categorie de oameni care stau în linia întâi, se luptă, dar totuşi, aşa cum au vorbit şi au zis şi antevorbitorii mei, în cadrul Comisiei pentru muncă am avut discuţii foarte aprinse - şi salut prezenţa doamnei secretar de stat în plenul Camerei - pentru că atunci au zis că această categorie nu poate beneficia de niciun stimulent, deoarece s-a discutat cu Ministerul Sănătăţii şi doar cei din sănătate pot beneficia de acest stimulent.

Aşa cum bine ştim cu toţii, prin Ordonanţa militară nr. 8 din 2020 privind măsurile de răspândire a SARS-CoV-2, de prevenire, în perioada stării de urgenţă a fost interzisă încetarea sau suspendarea activităţii serviciilor sociale de tipul centrelor rezidenţiale şi, în acelaşi timp, a fost impusă obligativitatea izolării la locul de muncă, timp de 14 zile, a personalului din aceste centre, urmate de izolarea la domiciliu pentru alte 14 zile.

Îmi amintesc de ziua emiterii Ordonanţei militare nr. 8 din 2020. Era Joia Mare pentru credincioşii romano-catolici şi reformaţi, iar comunicarea restrângerilor prevăzute de ordonanţă a fost făcută - voi face acum o referire simbolică - şi anume, după ultima cină petrecută cu familia, înainte de izolare, pentru personalul centrelor rezidenţiale. Neaşteptat, şi după cum ne-am obişnuit, fără logică, neluându-se în considerare anumite situaţii particulare, cum ar fi familiile monoparentale şi acei angajaţi care au în îngrijire părinţi în vârstă sau persoane cu dizabilităţi.

Deci, izolarea a început pe 11 aprilie, în Vinerea Mare, şi s-a încheiat pe 14 mai, odată cu încetarea stării de urgenţă.

Stimaţi colegi,

Vorbim despre persoane care au fost izolate la locul de muncă 14 zile, chiar şi în perioada Sărbătorilor Pascale, departe de cei dragi, de copiii mici sau de părinţii în vârstă, care aveau nevoie de ei în această perioadă mai mult decât oricând.

Între timp, dintr-o dată, asistenţii sociali au devenit foarte importanţi, mai ales cei care au grijă de persoanele vârstnice, prin îngrijirea la domiciliu, cei care îngrijesc persoanele cu dizabilităţi şi persoanele vulnerabile. Până acum, nimeni nu s-a gândit la asistenţii sociali. Serviciile sociale au fost permanent un fel de copil orfan al fiecărui Guvern.

Ca urmare a numeroaselor discuţii purtate cu reprezentanţii furnizorilor de servicii sociale, pe data de 16 aprilie, printr-o adresă trimisă doamnei ministru al muncii, Violeta Alexandru, şi doamnei preşedinte a ANPDCA, Mădălina Turza, am solicitat, printre altele, acordarea unui stimulent financiar personalului care în toată această perioadă a luptat şi luptă în continuare în prima linie pentru prevenirea răspândirii virusului şi îngrijesc cu multă responsabilitate categoriile de persoane cele mai vulnerabile.

La 19 mai, printr-un amendament depus şi adoptat de către Comisia pentru muncă, de Grupul UDMR, împreună cu colegii din Comisia pentru muncă, Adrian Solomon şi Silviu Vexler, am introdus acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 de lei brut pe lună pentru personalul din domeniul asistenţei sociale şi comunitare, indiferent de forma de organizare a furnizorului de servicii sociale implicat direct în sprijinul sau în îngrijirea persoanelor în vârstă, a copiilor, a persoanelor cu dizabilităţi şi a altor grupuri vulnerabile pe perioada stării de urgenţă.

Nu doresc să menţionez din nou faptul că peste două zile am citit pe ordinea de zi a Guvernului că se va aproba o ordonanţă de urgenţă prin care se va acorda stimulent acestor categorii. Nici până acum nu a apărut această ordonanţă de urgenţă. Poate că drumul spre Monitorul Oficial este unul foarte lung şi a întâmpinat probleme.

Totodată, pe lângă medicii de familie ar urma să beneficieze de acest stimulent şi personalul medical, medico-sanitar şi auxiliar medical din cabinetele medicilor de familie, laboratoare de analize medicale, laboratoare de imagistică medicală, ambulatoriile de specialitate, farmaciile comunitare, cabinetele stomatologice. Şi această măsură este aplicabilă şi asistenţilor medicali - atenţie! - din unităţile şcolare care şi-au desfăşurat activitatea prin furnizarea unor servicii de îngrijire, de aprovizionare şi de îngrijire medicală şi monitorizare a persoanelor aflate în carantină.

Nu rămânem indiferenţi şi suntem recunoscători faţă de personalul centrelor rezidenţiale care în perioada de pandemie au rămas alături de persoanele vârstnice, de persoanele cu dizabilităţi, de copiii instituţionalizaţi sau de alte categorii de persoane vulnerabile.

UDMR, şi de această dată va fi aproape de personalul care asigură serviciile sociale şi îşi va manifesta recunoştinţa prin a vota acest proiect legislativ şi implicit va vota pentru stimulentul de risc acordat acestor adevăraţi eroi.

Respect!

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ungureanu, din partea Grupului USR.

Vă ascultăm, domnule deputat.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (prin audioconferinţă):

Bună ziua!

Este foarte important să urmărim în ce măsură deciziile pe care le luăm în Parlament se aplică în teritoriu. Este absolut dezolant să primim zilnic sesizări că unii manageri numiţi politic în diferite spitale nu aplică legea, sau o aplică discreţionar, sau nu este în stare pur şi simplu Ministerul Sănătăţii să explice în mod coerent care sunt acele categorii salariale care beneficiază de aceste stimulente.

OUG nr. 43 înseamnă şi o ocazie pe care am folosit-o împreună cu colegii mei din Comisia pentru sănătate, din toate partidele, de a cere transparenţă în cheltuirea banilor.

Ce ar fi ca toate spitalele din România să afişeze pe site-uri ce se face cu aceşti bani, unde se duc fondurile europene, ce anume se cumpără exact şi cine sunt beneficiarii reali ai acestor sume care vor fi din ce în ce mai importante. Se aude de sume de 350 de milioane de euro. Sunt bani care vor intra nu doar pentru stimulente, ci şi pentru diferite echipamente.

În contextul COVID - am mai explicat - s-a furat enorm şi cine fură de la săraci nu este doar, din punctul meu de vedere, blestemat de sus, ci ar trebui să fie închis aici, jos, foarte mulţi ani.

De aceea, reparatoriu spun, şi ca un om care, ca asistent social, iniţial am fost la munca de jos, lângă cei în nevoie, din fericire, deşi unii demnitari ai statului român consideră şi astăzi că Parlamentul nu contează, fără aceste măsuri reparatorii în comisiile de sănătate, deciziile Ministerului Sănătăţii au fost extrem de haotice în ceea ce priveşte nu doar stimulentele, ci şi sporurile care se dau în spitale.

Şi nu, nu este adevărat că toată lumea a tras la fel în ceea ce înseamnă pandemie. La această oră sunt multe spitale goale, pacienţi care sunt trataţi la gardurile spitalelor şi sunt foarte puţini care au fost în linia întâi.

Ei, pentru cei care au fost în linia întâi, pentru absolut toţi, inclusiv pentru asistentele din cabinetele de medicină de familie, trebuie să avem toată grija, tot respectul şi trebuie să le acordăm orice fel de stimulent, pentru că în linia întâi au fost puţini şi în spate au fost mulţi care, din păcate, nu au tras la această luptă foarte dură şi foarte stresantă cu acest nou coronavirus.

Aşa că, susţinem acest OUG - am înţeles că vine o completare prin OUG nr. 60 -, vom susţine orice măsură reparatorie pentru cei care ne-au salvat viaţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlul sunt intervenţii? Nu.

Dacă la amendamentele admise, de la 1 la 21? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

26. Propunerea legislativă privind modificarea art. 93¹ din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 140/2020; caracter organic.

Dacă iniţiatorul? Nu.

Din partea comisiei sesizate, Comisia pentru învăţământ.

Doamnă deputat, vă rog.

Doamna Camelia Gavrilă (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru învăţământ a dezbătut adresa cu nr. Pl-x 140/2020, cu referire la iniţiativa legislativă în discuţie.

Propunerea are ca obiect de reglementare art. 93¹ din Legea educaţiei naţionale, urmărindu-se titularizarea pe post a cadrelor didactice calificate care au obţinut nota/media de cel puţin 7 la concursul naţional unic de titularizare în învăţământul preuniversitar şi care ocupă 3 ani la rând, în baza unui contract pe perioadă determinată, un post, o catedră vacantă.

Se preconizează, de asemenea, transformarea contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată, prin modificările respective.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Comisia pentru învăţământ a respins propunerea legislativă, din mai multe considerente. Este o detaliere mai complexă. Voi face doar un rezumat.

În primul rând, este vorba despre atingerea principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, conform art. 16 din Constituţia României. Prin această soluţie legislativă, persoanele care au promovat concursul naţional de titularizare se consideră că vor fi discriminate, respectivele posturi vacante urmând a fi ocupate pe perioada nedeterminată de cadrele didactice netitulare, care vor fi titularizate pe acele posturi fără un anumit concurs.

De asemenea, se face trimitere în argumentaţia noastră la soluţii legislative similare pentru alte iniţiative anterioare, asupra cărora s-a pronunţat Curtea Constituţională, care a stabilit, în Deciziile nr. 106 din 2014 şi nr. 528 din 2018 că o asemenea reglementare instituie, în realitate, o altă modalitate de dobândire a calităţii de titular în învăţământ şi urmează toată detalierea care poate fi citită în raportul anexat.

O altă categorie de argumente se referă la încălcări asupra normelor de tehnică legislativă, conform Legii nr. 24 din 2000 şi sunt exemplele date unde sunt anumite neclarităţi care, sigur, ar fi putut fi corectate.

De asemenea, este vorba despre faptul că nu e foarte clară formularea "notă sau medie" la concurs. Conceptul, de asemenea, de fiabilitate a postului este neclar şi se face trimitere în opinia juridică şi asupra faptului că o iniţiativă trebuie să aibă şi calitatea, şi proprietatea foarte clară a termenilor.

Se vorbeşte şi despre anumite insuficienţe, neconcordanţe, motiv pentru care, la nivelul comisiei, prin vot, s-a respins acest lucru.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat Gavrilă.

Din partea grupurilor parlamentare, vă rog.

Aveţi cuvântul.

Domnul Sorin-Dan Moldovan (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prezenta propunere legislativă a fost făcută pe "genunche" de către iniţiatorul ei şi mă bucur că şi colegi de la PSD şi-au dat seama de acest lucru şi au susţinut respingerea acestui proiect în comisie.

În primul rând, cum foarte bine este prezentat în raportul de respingere pe care Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport l-a întocmit şi colega noastră, doamna Gavrilă, l-a citit, aduce atingere principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, încălcând art. 16 din Constituţia României.

Pe lângă faptul că este o propunere neconstituţională, prezentul proiect se află în contradicţie cu prevederile altui articol din Legea educaţiei naţionale, şi anume, art. 89.

Având în vedere că Partidul Naţional Liberal nu susţine discriminarea persoanelor care au obţinut promovarea concursului naţional de titularizare, vom vota pentru adoptarea raportului de respingere, aşa cum am făcut şi în cadrul şedinţei Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă reamintesc faptul că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

(Doamna deputat Cristina-Ionela Iurişniţi solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, doamnă! Scuzaţi-mă, nu v-am văzut!

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (de la tribună):

Mulţumesc.

O scurtă intervenţie şi din partea Grupului parlamentar Uniunea Salvaţi România.

Grupul nostru va vota împotriva acestei legi, deci suntem pentru respingere, pentru că, aşa cum au vorbit şi colegii mei, suntem total de acord că aici este o iniţiativă anticonstituţională, aduce atingere egalităţii de şanse şi are această natură discriminatorie.

Este adevărat că ştim că problemele din învăţământ sunt complexe, că am putea să ne gândim că această iniţiativă ar fi rezolvat nişte probleme din sistem, lipsa cadrelor didactice suficiente, mai ales în mediile defavorizate vulnerabile, un corp profesoral pe care să ţi-l formezi şi să-l fidelizezi. Este dificilă, să ştiţi, toată această complexitate; nu este uşor de rezolvat.

Aşa că, totuşi, să ne întoarcem la principiul constituţional al egalităţii de şanse şi USR, de fapt, susţine concursul, meritocraţia.

Aşa că, votul nostru va fi pentru respingerea acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Gavrilă. Vă rog.

Doamna Camelia Gavrilă (de la tribună):

Nu fac parte dintre iniţiatori, nu apăr anumite chestiuni care sunt într-adevăr pe o zonă foarte fragilă, între constituţionalitate şi neconstituţionalitate.

Noi ne vom abţine la acest vot, pentru că, dincolo de aspectele formale, există totuşi nişte chestiuni de conţinut care trebuie să fie în atenţia noastră.

În momentul când vorbim despre discriminări pozitive, ne gândim că în mediul rural ar trebui găsită o formulă, prin care să se asigure continuitatea posturilor şi predării de către profesori calificaţi şi titulari, întrucât există o foarte mare fluctuaţie în zona aceasta rurală defavorizată, unde posturile sunt mai puţin atractive, navetele sunt dificile, motiv pentru care aceasta, de fapt, a fost motivaţia care a stat la baza redactării de către iniţiatorii de la Senat, grupului de parlamentari de la Senat, pentru că toate se nasc din ceea ce ştim noi, la baza sistemului, contradicţiile acelea, paradoxurile profunde ale şcolii româneşti, dificultate de navetă, dificultate de a avea continuitate pe post, cei din zonă ar dori să rămână, iar în motivaţiile care s-au dat să precizăm că nu este vorba de faptul că cei care ar beneficia de această prevedere nu ar fi susţinut concursul. Ei au susţinut concursul unic de titularizare, au obţinut condiţia de nota 7 pentru a deveni titulari, au avut continuitate pe un post care în timp a devenit viabil, ţinând cont şi de toată dinamica domeniului educaţional, deci există nişte indicii care iau în calcul legislaţia, numai că sunt şi alte imperfecţiuni, motiv pentru care luăm puţină distanţă faţă de acest aspect.

Dar am vrut să subliniez că pe zona rurală abordările trebuie să fie cu mai multă atenţie, chiar mergând pe un principiu folosit şi la nivel de Uniune Europeană, cel al discriminării pozitive pentru zone dezavantajate.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.

Mai avem...

28. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2020 privind prelungirea mandatelor Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei; PL-x 155/2020.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (5) din Constituţie şi ale art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Restul de proiecte nu au raport.

Domnul Silviu Vexler.

Vă rog.

Doriţi să interveniţi?

Domnul Silviu Vexler (de la tribună):

Da.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am solicitat cuvântul în temeiul art. 152 din Regulamentul Camerei. E o problemă care priveşte activitatea parlamentară.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută, Guvernul României a transmis către Monitorul Oficial ceea ce a devenit ulterior Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020.

Obiectul ordonanţei era unul foarte simplu sau, mai bine zis, clar. Şi anume, suspendarea unei legi care a fost adoptată în cvasiunanimitate de Parlamentul României, în urmă cu două luni, lege care fusese promulgată de preşedintele României şi a fost în vigoare o lună şi jumătate, până la momentul când Guvernul României a decis să o suspende prin ordonanţă de urgenţă.

Îmi este în continuare un pic neclar care a fost motivul care să necesite o ordonanţă de urgenţă pentru suspendarea unei legi, repet, după ce a stat o lună şi jumătate în vigoare.

Iniţiatorul ordonanţei a fost domnul George Băeşu, invizibilul preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Până aici, nu este nicio surpriză. Sub mandatul domnului Băeşu, ANRP s-a transformat din autoritatea care trebuia să soluţioneze şi să încheie problema restituirilor acestor proprietăţi confiscate în perioada comunistă, s-a transformat într-o instituţie care a folosit orice tertip birocratic pentru a bloca, pentru a suspenda întreaga procedură.

Dar nu aceasta este problema reală.

Problema reală a fost modul în care au fost umiliţi timp de 70 de ani şi modul cum continuă să fie umiliţi aceşti oameni cărora le-au fost luate de către stat, integral, bunurile.

Şi, înainte de a analiza partea politică a problemei, vă rog să vă gândiţi, ce ar însemna să vină cineva să vă scoată pe dumneavoastră din propria casă, să vă dea afară şi peste 70 de ani discuţiile să continue, - în continuare, dacă, poate, fiindcă - vă va returna proprietăţile?

Stau şi mă întreb, ca un tânăr - că tot s-a vorbit de tineri - cine i-a dat dreptul, unui funcţionar oarecare, şi, mai ales, cine i-a dat dreptul, Guvernului României, să continue această umilinţă la adresa persoanelor?

Or, dacă teoria a fost la început că acest proces de restituire trebuie finalizat, pare că dorinţa reală a fost să fie blocat în continuare.

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Pauză - 10 minute şi începem sesiunea de vot final.

După pauză

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Haideţi, domnule Popescu, stăm de o jumătate de oră, vă aşteptăm, haideţi! (I se adresează domnului deputat Pavel Popescu.)

Stăm jumătate de oră să vă aşteptăm?

Haideţi, că intrăm în...

Stimaţi colegi,

Ca şi la plenul trecut, vreau să facem precizarea că în cazul în care, din greşeală, un deputat îşi exprimă votul atât prin intermediul tabletei, cât şi al apelului telefonic, va fi contorizat votul exprimat pe tabletă.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem şedinţa de vot final prin mijloace electronice la distanţă.

Suntem în cvorum - 221 plus colegii din sală.

Moţiunea simplă iniţiată de 93 de deputaţi; MS 2/2020.

Vă rog, domnul Rădulescu Cătălin-Marian.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Votez pentru...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Aveţi pe procedură?

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Nu, nu, nu. La vot, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

A, am înţeles.

Staţi, să începem votul.

Mulţumesc mult.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Da.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Moţiunea simplă.

Domnul Rădulescu Cătălin-Marian.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Votez pentru toate proiectele de lege care sunt pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Şi eu mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi moţiunea, nu?

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Şi moţiunea, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bun.

Domnul Rotaru Alexandru.

Domnule, ce...?

Daţi-mi mie mouse-ul, dacă nu vă descurcaţi.

Domnul Alexandru Rotaru (prin telefon):

Votez pentru toate proiectele de lege de pe ordinea de zi, inclusiv pentru moţiune.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Weber Mihai.

Domnul Mihai Weber (prin telefon):

Pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Pop Georgian.

Domnul Georgian Pop (prin telefon):

Domnule preşedinte,

Votez pentru moţiune şi pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Bontea Vlad.

Domnul Vlad Bontea (prin telefon):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Votez pentru moţiune şi pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul... (Vociferări.)

Sala o iau după ce termin cu...

Domnul Chiriac Viorel.

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Bună ziua!

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi, inclusiv moţiunea.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Cucşa Marian.

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi, inclusiv la moţiune.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Iancu Marius-Ionel.

Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru", la moţiune şi "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Doamna Jivan Luminiţa.

Doamna Luminiţa-Maria Jivan (prin telefon):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi, inclusiv moţiunea.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Bota Sorin-Ovidiu.

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota (prin telefon):

Pentru moţiune, pentru toate punctele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Vîlceanu Dan?

Domnul Dan Vîlceanu (prin telefon):

Vă salut!

Votez împotriva moţiunii.

Iar după ce votăm la moţiune o să vă spun şi pentru proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Suciu Matei?

Domnul Matei Suciu (prin telefon):

Bună ziua!

Votez pentru moţiune şi pentru toate proiectele înscrise pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Nasra Horia?

Domnul Gabriel-Horia Nasra (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez pentru moţiune şi pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Doamna Mareş Mara?

Doamna Mara Mareş (prin telefon):

Bună ziua!

Votez împotriva moţiunii.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Manole Petre-Florin?

Domnul Petre-Florin Manole (prin telefon):

Bună ziua!

Votez pentru moţiune şi pentru proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Marica Petru-Sorin?

Domnul Petru-Sorin Marica (prin telefon):

Bună ziua!

Votez pentru moţiune.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi restul de proiecte?

Domnul Petru-Sorin Marica (prin telefon):

Sper să am Internet şi o să vă sun.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Doamna Şarapatin Elvira?

Doamna Elvira Şarapatin (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez pentru toate proiectele de pe ordinea de zi, inclusiv moţiunea.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Ion Stelian-Cristian?

Vă ascultăm.

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin telefon):

Votez pentru toate proiectele de pe ordinea de zi, cu următoarele excepţii.

La moţiune - abţinere.

La punctul 5 de pe ordinea de zi, PL-x 288/2020 - abţinere.

Iar la PL-x 223/2020 votez împotrivă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin telefon):

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Muşoiu Ştefan?

Domnul Ştefan Muşoiu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez pentru toate proiectele de pe ordinea de zi. Cu menţiunea că pentru moţiune am votat deja, pe tabletă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul Tîlvăr Angel?

Domnul Angel Tîlvăr (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Sper să se fi contabilizat votul meu, "pentru", la moţiune. Dacă nu, repet, pentru moţiune.

Şi pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

O zi bună!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul Roman Ioan Sorin?

Domnul Ioan Sorin Roman (prin telefon):

Domnule preşedinte,

Am reuşit.

Bună ziua!

Am reuşit să votez la moţiune.

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul Axinte Vasile?

Domnul Vasile Axinte (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

La moţiune am votat pe tabletă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Gheorghe-Dănuţ?

Domnul Gheorghe-Dănuţ Bogdan (prin telefon):

Domnule preşedinte,

Votez "pentru", la moţiune şi pentru toate proiectele de la ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Havrici Emanuel-Iuliu?

Domnul Emanuel-Iuliu Havrici (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez "pentru", la moţiune şi "pentru" - pentru proiectele de la ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul Sămărtinean Cornel-Mircea?

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez împotriva moţiunii.

Iar restul de proiecte le votez pe tabletă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul Vîrză Mihăiţă?

Domnul deputat Vîrză Mihăiţă?

Domnul Mihăiţă Vîrză (prin telefon):

Am votat pentru moţiune, pe tabletă.

Şi votez "pentru", la toate celelalte proiecte de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu mulţumesc.

Domnul Stamatian Vasile-Florin?

Domnul Stamatian Vasile-Florin?

Domnul Vasile-Florin Stamatian (prin telefon):

Da.

Votez împotriva moţiunii.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Doamna Boboc Tudoriţa-Rodica?

Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez pentru moţiune şi pentru toate proiectele aflate pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc (prin telefon):

Mulţumesc frumos.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Mocanu Adrian?

Domnul Adrian Mocanu (prin telefon):

... moţiunii votez.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu am reţinut.

Domnul Mocanu?

Domnul Adrian Mocanu (prin telefon):

Împotriva moţiunii votez.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul Bănicioiu Nicolae?

Domnul Bănicioiu Nicolae?

Domnul Şova Lucian?

Domnul Lucian Şova (prin telefon):

Votez pentru moţiune şi votez pentru toate proiectele de pe ordinea de zi, domnule preşedinte.

Vă salut, cu respect!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Korodi Attila?

Domnul Korodi Attila (prin telefon):

Bună ziua!

Votez "abţinere" la moţiune.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul Farago Petru?

Domnul Farago Petru (prin telefon):

Bună ziua!

Votez "abţinere" la moţiunea simplă.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Arsu Alin-Ionuţ?

Domnul deputat?

Domnul Drăghici Mircea-Gheorghe?

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Am votat pentru moţiune şi votez pentru toate celelalte puncte pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Din sală dacă sunt colegi care n-au reuşit să voteze, vă rog frumos, sunteţi invitaţi la microfon.

Vă prezentaţi şi spuneţi opţiunile de vot.

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Mulţumesc.

Vot pentru - pentru moţiune şi vot pentru - pentru celelalte acte normative de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Am o rugăminte. Cine nu poate interveni, solicita, pe tabletă, vă duceţi la doamna, la secretariat, şi spuneţi, ca să fie căutaţi prin telefon.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ilie Toma (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vot pentru moţiune.

Şi celelalte voturi - sper să reuşesc pe tabletă.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai este cineva din sală?

Vă rog.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mugur Cozmanciuc.

Vot "împotrivă", la moţiune.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Durbacă Eugen?

Domnul Eugen Durbacă (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Vot pentru moţiune. Şi pentru - la celelalte puncte de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul Matei Călin-Vasile?

Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei (prin telefon):

Vot pentru moţiune, domnule preşedinte.

Şi pentru toate celelalte proiecte...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei (prin telefon):

... de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Mai este cineva din sală?

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Am votat "împotrivă", la moţiune.

Rog să vadă secretariatul tehnic dacă a fost înregistrat votul.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Suntem în...

Am o rugăminte. Suntem în procedură de vot.

Vă anunţaţi votul dumneavoastră într-un anumit fel sau...?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Nu.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Spuneţi.

Ce vreţi să spuneţi?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Vreau să fie verificat dacă a fost înregistrat votul.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Hai, duceţi-vă, domnule, şi verificaţi! Aveţi secretar de şedinţă! (Vociferări.)

Da, vă rog.

Domnul Sorin-Dan Moldovan (de la tribună):

Moldovan Sorin.

Votez împotriva moţiunii.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Corect.

Mulţumim.

Domnul Slavoliub Adnagi?

Vă rog.

Domnul Slavoliub Adnagi (prin telefon):

Votez pentru moţiune şi pentru toate punctele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul secretar, vă rog.

Domnul Cristian Buican (de la tribună):

Cristian Buican.

Votez împotriva moţiunii.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Telefonic?

Domnul Lucian Simion.

Domnul Lucian-Eduard Simion (prin telefon):

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

La primul proiect am votat.

Pentru celelalte proiecte, vă rog să-mi luaţi votul.

E vot pentru toate celelalte proiecte de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean, nu? Telefonic.

Vă rog. (Vociferări.)

Domnule secretar...

Domnule secretar, haideţi! (Vociferări.)

Vă rog, eu conduc şedinţa.

Aveţi pe cineva telefonic?

Vă rog, prezentaţi-vă şi spuneţi opţiunea de vot.

Domnul Ben-Oni Ardelean (prin telefon):

Ben-Oni Ardelean.

Sunt împotriva moţiunii.

Şi...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean (prin telefon):

Şi la toate votez "da", mai puţin la PL-x 288/2020 - abţinere.

Şi, de asemenea, la... vă mai spun imediat...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Puteţi interveni la fiecare...

Domnul Ben-Oni Ardelean (prin telefon):

Da.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

... nicio problemă...

Alo!

Domnul Rădulescu Dan?

Domnul Bănicioiu Nicolae, vă rog.

Domnul Bănicioiu?

Domnul Bănicioiu?

Da, tăiaţi...

Domnul...

Spuneţi, cum votaţi?

Da.

Domnul Rotaru Răzvan Ilie.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru (prin telefon):

Vot pentru moţiune şi pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Varga Aurel?

Domnul Glad-Aurel Varga (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

La moţiune - "nu".

La restul încerc să votez...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Revenim.

Domnul Glad-Aurel Varga (prin telefon):

...în măsura în care se conectează.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da.

Mulţumim.

Staţi cu tableta şi urmăriţi-ne.

Mai avem, telefonic?

Vă rog, luaţi legătura telefonică.

Domnul Gheorghe Şimon (prin telefon):

Alo!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da. Vă ascultăm.

Domnul Gheorghe Şimon (prin telefon):

Domnule preşedinte,

N-am putut să votez.

Votez pentru moţiune şi "pentru" - la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dacă doriţi, să vă şi prezentaţi.

Domnul Gheorghe Şimon (prin telefon):

Şimon Gheorghe, deputat de Maramureş.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Gata.

N-avem video şi, de aceea, domnule Şimon.

Domnul Gheorghe Şimon (prin telefon):

Mulţumesc mult.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Mai avem telefonic?

Vă rog.

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (prin telefon):

Alo!

Da.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Staţi să se retragă marţienii şi...

Acum. Vă ascultăm.

Doamna Moagher?

Vă rugăm.

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (prin telefon):

Da.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă ascultăm.

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (prin telefon):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Votez pentru moţiune şi pentru toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Mai avem, telefonic?

Domnul Csoma Botond, vă rog.

Domnul Csoma Botond (prin telefon):

Mă abţin.

Csoma Botond, sunt deputat de Cluj.

Mă abţin la moţiunea simplă.