Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 12,06.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, înlocuit de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu, şi de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 203.

Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei.

Conform programului de lucru, astăzi vom începe cu dezbaterea primului proiect de pe ordinea de zi, urmat de votul final electronic la distanţă. La ora 16,00 continuăm cu dezbaterea altor iniţiative înscrise pe ordinea de zi, iar la ora 17,00 avem organizate dezbateri politice, în cadrul "Orei Guvernului".

Potrivit prevederilor regulamentare, şedinţa de astăzi a Camerei se desfăşoară prin mijloace electronice.

Intrăm în ordinea de zi.

La punctul 1, Proiectul de Lege privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale şi pentru modificarea art. 151 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 363/2020.

Domnule lider al Partidului Naţional Liberal, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am solicitat cuvântul pe procedură, pentru că, din punctul nostru de vedere, va trebui să avem o reacţie la acea dramă care a zguduit România la sfârşitul săptămânii trecute, când un criminal cu cinci crime la activ, eliberat condiţionat, a generat acea dramă, acea tragedie care a dat peste cap o ţară întreagă.

Şi vreau să vă rog, domnule preşedinte, să solicitaţi o întâlnire a liderilor de grup. Avem un proiect de lege, PL-x 510/2019, care a fost adoptat de Senat şi care nu mai are nevoie decât de raportul Comisiei juridice, care interzice eliberarea condiţionată a celor care au ucis copii, femei însărcinate, situaţii de minori şi aşa mai departe.

Rugămintea este să ne întâlnim la nivelul liderilor de grup, să suplimentăm ordinea de zi, să cerem colegilor de la Comisia juridică să se întrunească. Eu nu spun că proiectul este perfect, dar cred că putem găsi o soluţie comună, pentru că orice zi de întârziere, vedeţi dumneavoastră, produce astfel de drame.

Va trebui să-i oprim odată pe aceşti criminali, să ştie că atunci când iau viaţa unui om nu mai au posibilitatea de a fi eliberaţi condiţionat.

Rămâne în sarcina judecătorului să decidă pedeapsa, nu este niciun fel de chestiune neconstituţională. Odată şi odată toţi criminalii trebuie să înţeleagă că atunci când ucid nu mai pot fi eliberaţi condiţionat, nu mai pot ieşi în stradă să comită noi şi noi infracţiuni.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Sunt perfect de acord cu dumneavoastră.

Domnul Pambuccian, văd, domnul lider de grup al Grupului minorităţilor. Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau şi eu să rog plenul să trecem, de la punctul 22 la punctul 2 pe ordinea de zi PL-x 353/2020...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am o singură rugăminte, domnule lider.

Acum facem doar PL-x 363/2020 şi redeschidem plenul la ora 16,00 pentru dezbateri.

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Bine. La ora 16,00 am să...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Cred că e cel mai bine. Şi tot până la ora 16,00, părerea mea, liderii... Domnule lider, până în ora 16,00, după ce terminăm dezbaterile pe PL-x 363/2020 şi votul final, pe urmă să aveţi o întâlnire cu toţi liderii de grup, nu am nicio problemă, şi poate daţi...

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Da, poate facem şi corecţiile acestea prin consens şi nu mai trebuie votate.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Corect! Corect!

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Da, aveţi dreptate!

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

1. Proiectul de Lege privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale şi pentru modificarea art. 151 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 363/2020; caracter organic; procedură de urgenţă.

Amendamente respinse - 1.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Dacă nu este nimeni din partea iniţiatorilor, dacă din partea grupurilor....

Comisia juridică. Prezentarea raportului, da?

Domnul Nicuşor Halici (de la tribună):

Da, domnule preşedinte.

Mulţumesc.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Raport asupra Proiectului de Lege privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale şi pentru modificarea art. 151 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

În temeiul Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia juridică a fost sesizată, în procedură de urgenţă, cu proiectul mai sus-menţionat şi a fost înregistrat cu nr. PL-x 363/2020.

Potrivit art. 75 din Constituţia României, republicată, precum şi prevederilor Regulamentului Camerei, Cameră decizională este Camera Deputaţilor.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea unor măsuri privind organizarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale în anul 2020, în contextul epidemiologic generat de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

În conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Conform prevederilor art. 120 din Regulament, liderii de grup au stabilit deja câte trei minute de fiecare grup parlamentar.

Dacă din partea grupurilor parlamentare...

Domnul lider de grup al Partidului Naţional Liberal, domnul Roman. Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În momentul în care mi-am pus semnătura pe acest proiect de lege, împreună cu liderul de grup de la PSD şi cu preşedintele PSD, domnul Marcel Ciolacu, cu domnul Tăriceanu, am văzut ulterior, am avut o discuţie, să zic aşa, cu argumente diferite privind modul în care se stabileşte data alegerilor.

Sigur, de 30 de ani, în România, data alegerilor, calendarul sunt stabilite de Guvern, indiferent că a fost un Guvern social-democrat, că a fost un Guvern democrat-liberal, că a fost un Guvern liberal, data alegerilor şi calendarul au fost stabilite de Guvern.

Acum, dumneavoastră, cei din majoritatea parlamentară, doriţi să stabiliţi acest lucru prin lege. E un punct de vedere care cred că nu e constituţional, care cred că încalcă şi prevederile din Codul administrativ, începem să facem tot felul de derogări la derogări şi eu cred că se deschide din nou cutia Pandorei, în care o majoritate parlamentară, la un moment dat, care poate fi conjuncturală, ia din atribuţiile preşedintelui, ia din atribuţiile Guvernului, şi începem o chestiune care încalcă separaţia puterilor în stat.

Sigur, astăzi, dumneavoastră veţi decide, cei care aveţi majoritatea, şi minoritatea, ca în orice democraţie, se va supune majorităţii. Însă, stimaţi colegi, e bine să nu uităm că majorităţile se modifică. Sunt situaţii în care ceea ce faceţi dumneavoastră astăzi poate în viitor vi se va părea un abuz şi o să-l denumiţi un abuz.

Prin urmare, cred că era corect să lăsăm lucrurile aşa cum sunt, cred că era corect să nu dăm, de exemplu, domnului Ponta şansa de a se îndrepta spre Curtea Constituţională pentru un eventual blocaj al mandatelor aleşilor locali şi cred că noi, cel puţin, partidele care avem primari, trebuia să fi înţeles foarte clar acest lucru.

Prin urmare, o să-l rog pe colegul Andronache, când vom intra şi la dezbaterea pe articole, să susţină în plen amendamentul pe care l-am propus şi care a fost respins la comisie - raport privind stabilirea datei alegerilor de către Guvern -, şi în funcţie de votul pe acest amendament vom lua o decizie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă-mi permiteţi şi mie, fără să cobor, o intervenţie?

Cred că cel mai important, astăzi - şi nu cred că a fost un lucru rău că am semnat cât mai mulţi acest proiect de lege şi nu cred că va folosi acest lucru cineva, politic -, noi astăzi trebuie să dăm vot final pe această lege, să respectăm toate termenele constituţionale, astfel încât de duminică, 21 iunie 2020, administraţiile să fie cu mandatul prelungit.

Din ceea ce cunosc eu - şi am citit motivarea Curţii Constituţionale -, eu am dedus faptul că atât Guvernul, cât şi Parlamentul pot, şi unii şi alţii, să stabilească data alegerilor. Din interpretarea personală a mea.

Vă rog, Grupul USR. Vă rog.

Domnul Cătălin Drulă (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Această lege este în mod evident necesară, aşa cum este prevăzut în Constituţie, pentru prelungirea mandatelor primarilor, care altfel ar expira în curând. Nu s-au putut organiza alegeri din cauza crizei din sănătate. Dar aş vrea să vă aduc aminte că în jurul acestui subiect, al datei alegerilor, s-a jucat politicianist inacceptabil de mult.

Mai ţineţi minte, domnilor de la PSD şi de la PNL, cum în februarie negociaţi aici, în sălile Parlamentului, despre cum să fie alegerile parlamentare şi locale în aceeaşi zi, vă jucaţi cu anticipatele, în timp ce COVID-ul bătea la uşa României?

La fel de inacceptabil, de politicianist şi de amatoresc a fost tratat şi subiectul acestor prelungiri de mandate, întâi de către Guvern, apoi prin acel proiect concurent în Parlament, şi, de fapt, ambele declarate neconstituţionale, şi, de fapt, aici avem imaginea felului cum se face legislaţie, cum se face administraţie în România, cu vechea clasă politică.

Vom vota, evident, pentru această prelungire care este necesară tehnic, suntem pregătiţi să mergem către alegeri, alegerile locale, şi să le dăm românilor ceea ce-şi doresc de multă vreme, o nouă administraţie, o administraţie USR în cât mai multe localităţi.

Fac un apel către AEP, care va implementa o parte din această lege, că acea parte de semnătură electronică, semnătură de susţinere a candidaturilor, depusă în mod electronic, să fie cât mai simplă. Sper că nu-i trece cuiva prin cap să ceară cetăţenilor României să-şi cumpere cu 200 de lei pe an semnătură electronică pe stick, ca să poată susţine un partid. Cred că este suficient să avem un site, unde se introduc datele de identificare, nivelul de securitate trebuie să fie înspre partea permisivă, astfel încât să nu punem oamenii să umble pe stradă. Eu ştiu că dumneavoastră nu prea umblaţi pe stradă. Noi chiar strângem, pe bune, semnăturile alea şi nu vrem să fie restricţionat dreptul democratic de a candida, nimănui. Nu vrem să se vină cu liste de xerox. Cetăţenii trebuie să poată semna în mod facil pentru susţinerea acelor candidaţi, acelor partide pe care doresc să le susţină pentru alegeri.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului PRO România, domnul preşedinte Victor Ponta. Vă rog.

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Atunci când văd un proiect de lege semnat de PNL şi PSD, tendinţa mea este să mă uit foarte atent pe acel proiect. Cred că s-au uitat şi colegii de la USR, dar l-au chemat pe domnul Barna la Cotroceni şi l-au convins.

Şi aş vrea, totuşi, în aceste trei minute, să explic cum am ajuns aici şi ce votăm.

În primul rând, s-au amânat alegerile locale din cauza pandemiei, şi a existat o iniţiativă legislativă, semnată chiar de domnul Ciolacu, de mine... La trei zile după ce a fost depusă acea iniţiativă la Parlament, Guvernul a dat o ordonanţă de urgenţă peste iniţiativa legislativă. Evident că a fost declarată neconstituţională, dar Curtea Constituţională, ca la fotbal, dacă i-a dat un cartonaş roşu Guvernului, a dat şi proiectului, şi ne întoarcem aici. Dar vreau să înţelegeţi că erau mandatele prelungite, prin proiect de lege, dacă Guvernul nu dădea ordonanţă de urgenţă. N-am înţeles de ce a dat-o, n-am înţeles de ce o susţine acum!

2. Mă bucură foarte tare să văd că prin această lege colegii de la PSD îi prelungesc mandatul lui Flutur de la Suceava, şi colegii de la USR prelungesc mandatul doamnei Firea şi al primarilor de sector, cu care altfel se luptă zi de zi, dar le prelungesc, că dacă aşa a venit ordinul de la Cotroceni, trebuie respectat. Eu n-am primit ordinul şi nici nu-l respect! Şi încerc să vă spun că prelungirea otova a tuturor mandatelor, fără a explica de ce, cum şi pentru cât timp, este o greşeală.

Şi al treilea lucru. Astăzi votaţi prelungirea mandatelor, până pe 1 noiembrie, maximum, în baza unei înţelegeri tot PNL-PSD, la care a venit şi domnul Barna, să fie alegeri pe 27 septembrie. Nu ne deranjează! Facem pe 27 septembrie, dar tot săptămâna aceasta ni se spune că e foarte rău în ţară, că trebuie să prelungim starea de alertă, ba chiar să revenim la starea de urgenţă. L-am întrebat pe domnul Arafat, cel pe care unii, în noiembrie, voiau să-l bage la închisoare pentru Colectiv şi care a redevenit acum singura persoană care poate să comunice, şi l-am întrebat dacă există vreo activitate umană mai propice răspândirii undei pandemii de orice fel, nu doar de coronavirus, decât o campanie electorală - 3.200 de localităţi, cred că sunt 40.000 de funcţii de consilieri judeţeni şi locali, înmulţiţi cu 5, 6 partide, şi în campanie să vorbim cu 15 milioane de cetăţeni -, evident că mi-a răspuns că nu, că e cel mai sigur mod de a propaga orice fel de boală.

Deci acum spunem că e foarte rău cu pandemia şi că Parlamentul... cum... sunt iresponsabili, sunt "precauţi", sau proşti, sau liberali, depinde, dacă nu prelungim, că e foarte gravă situaţia, dar în acelaşi timp nu mai suntem "precauţi". Nu ştiu ce înseamnă "precaut", am tot încercat să aflu, dar n-am găsit în DEX "precautul". Probabil că e ceva, e un personaj imaginar. Dar, în schimb, e foarte "precaut" să facem alegerile acum. Dacă puteţi să ne explicaţi chestia asta, dincolo de faptul că domnul Roman, care a semnat proiectul de lege, a zis că e un proiect de lege rău şi că nu e bun proiectul, şi domnul Ciolacu zice că e bun, dar era bun şi acela pe care-l semnasem acum o lună şi jumătate împreună, atunci poate mă convingeţi să votez. Deocamdată însă, repet, noi, cei de la PRO România, când vedem o înţelegere, să fie între PNL şi PSD, să fie aleşi primarii într-un singur tur, nu suntem de acord, să fie aleşi preşedinţii de consilii judeţene, tot ca până acum, nu suntem de acord, să vă stabiliţi data alegerilor, nu suntem de acord, şi cineva mai trebuie să nu mai fie de acord dacă domnul Barna e chemat la Cotroceni şi devine de acord.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doriţi să retrimitem la comisie, să facem un amendament, să nu fie domnul Flutur şi să nu prelungim la domnul Flutur şi la doamna Firea? (Vociferări.)

Putem... Aveţi acest atribut. Fiind liderul grupului, puteţi cere retrimiterea la comisie şi facem acest amendament. (Vociferări.)

Doamna Ambrus Izabella-Agnes. Vă rog. Grupul UDMR.

Doamna Ambrus Izabella-Agnes (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Situaţia epidemiologică actuală a făcut imposibilă organizarea alegerilor locale la termen. Din acest motiv a fost necesară adoptarea prezentei reglementări, în condiţiile în care mandatele aleşilor locali expiră în scurt timp, probabil începând cu data de 21 iunie, eventuala prelungire putând fi dispusă numai prin lege organică.

În baza prezentei reglementări, mandatele autorităţilor publice locale se vor prelungi până la data de 1 noiembrie 2020.

Sperăm că necesitatea prezentei reglementări este recunoscută de toate partidele politice, inclusiv de preşedinte, care o va promulga cât mai rapid, chiar în cursul săptămânii acesteia, în caz contrar vom fi într-o situaţie fără precedent, fără autorităţi publice locale.

Din aceleaşi considerente epidemiologice şi pentru a proteja cetăţenii, numărul susţinătorilor necesari depunerii candidaturilor se va reduce la jumătate, fiind aşteptată o singură listă, iar lista putând fi depusă şi în format electronic.

UDMR va vota acest proiect legislativ.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă din partea Grupului minorităţilor doreşte cineva să intervină? Nu.

Din partea Grupului PMP? Domnul lider Paşcan? Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua, distinşi colegi!

După cum am transmis şi cu alte ocazii, Partidul Mişcarea Populară susţine ideea organizării alegerilor locale pentru data de 27 septembrie. În acest sens, apreciem benefic că nu s-a ajuns la un consens între putere şi opoziţie cu privire la data alegerilor locale, consens parafat prin semnăturile, în calitate de iniţiatori ai propunerii legislative, din partea colegilor lideri ai grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor, reprezentând PNL şi PSD, dar şi ale preşedinţilor PSD şi ALDE.

Considerăm însă că, aşa cum s-a întâmplat şi până acum, ar fi bine ca data scrutinului electoral să fie stabilită de Executiv, nu de Parlament, pentru că organizarea alegerilor este o chestiune prioritar administrativă.

Remarcăm, totodată, că PSD şi PNL s-au mişcat greu şi lent în această privinţă. Până va ajunge legea în Monitorul Oficial e posibil să existe cazuri de primari ale căror mandate vor fi expirate. Există administraţii publice locale unde aleşii au depus jurămintele încă din 15 iunie 2016. Practic, pentru a reduce riscurile ca aleşii locali să rămână o perioadă fără legitimitate, legea ar trebui promulgată cât mai urgent, însă inevitabil vom avea o problemă de constituţionalitate, anume dacă nu cumva, odată expirate mandatele unor aleşi locali, fie şi numai pentru o zi, acestea mai pot fi ulterior prelungite.

Pe de altă parte, legea, în forma propusă de PSD şi PNL, ridică o problemă importantă, prin faptul că reduce semnificativ perioada de strângere de semnături, până la 20 de zile. Se întăreşte astfel, încă o dată, dacă mai era nevoie, ideea generală că adunarea acestor semnături rămâne o butaforie şi ţine mai mult de dramaturgia electorală, iar din această perspectivă, deşi justificată prin raportare la actuala situaţie pandemică, decredibilizează încă o dată procedura.

Din perspectivă politică, dacă data alegerilor locale rămâne 27 septembrie, până, cel mai târziu, pe 29 iulie trebuie stabilite toate candidaturile şi înregistrate alianţele electorale.

În această logică, absenţa unor alianţe electorale la alegerile locale, care să prefigureze anticipat o formulă majoritară stabilă în Parlament, în perspectiva alegerilor parlamentare, considerăm că poate constitui un factor de risc şi, în continuare, de instabilitate politică, pentru România, pe termen lung.

Astfel, prezumăm logic că Guvernul de după alegerile generale, care va trebui să gestioneze ţara într-o perioadă de criză economică generată de pandemia de COVID-19, va fi supus aceloraşi riscuri politice pe care le-a avut şi Cabinetul Emil Boc pe parcursul precedentei crize financiare.

Prin urmare, Partidul Mişcarea Populară reia apelul către PNL şi USR, de a ne aşeza la aceeaşi masă, pentru a genera candidaţi comuni, care să se bată cu şanse egale, cu competitorii, respectiv propunerile venite din partea blocului configurat de stânga politică.

Partidul Mişcarea Populară va vota pentru acest proiect legislativ. Nu există alternativă.

Dacă prin absurd presupunem că acest act normativ nu ar fi adoptat, întreaga administraţie publică locală ar fi suspendată, iar unităţile administraţiei publice locale ar fi blocate. Ar fi un act de iresponsabilitate politică, mai ales în această perioadă de gravă criză sanitară şi economică.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule lider, am o rugăminte, la fel cum am avut şi la domnul preşedinte Victor Ponta.

Doriţi să întoarcem proiectul la comisie, să trecem data de 27?

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Domnule preşedinte,

Noi am formulat nişte observaţii. Am comentat acest proiect din perspectiva PMP. Suntem pentru adoptarea sa.

Reiterez ce am spus şi în cuvântul meu. Noi susţinem că Guvernul este cel abilitat...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înţeles.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

... aşa cum s-a întâmplat şi până acum, fără excepţie...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înţeles.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

... de a stabili data alegerilor, fiind o chestiune de organizare administrativă.

Nu am solicitat reîntoarcerea proiectului la comisie.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult.

Din partea Grupului Partidului Social Democrat, domnul Iordache, vă rog.

Domnul Florin Iordache (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Haideţi să spunem lucrurile exact şi corect, pentru că a fost o serie de dezinformări în luările de cuvânt ale colegilor mei anteriori.

1. Suntem într-o situaţie medicală excepţională, şi atunci, într-o situaţie medicală excepţională, se cer măsuri excepţionale.

2. În anul 2004, tot Parlamentul a fost acela care, printr-o lege organică, a stabilit data alegerilor.

Deci, cei care spun că niciodată în istoria postdecembristă nu a stabilit Parlamentul data alegerilor, este o greşeală. De ce? Pentru că Parlamentul poate să stabilească el data alegerilor sau Parlamentul poate să-şi delege această atribuţie, printr-o lege organică, Guvernului.

Iată că de această dată, pentru că e o perioadă excepţională, Parlamentul stabileşte. Prin această lege se stabileşte un lucru foarte clar - printr-o lege organică se va stabili data alegerilor. Nu aici şi nu în această lege stabilim data alegerilor.

Noi ce spunem? Dacă nu avem o lege, este necesar ca această lege să fie adoptată cât mai curând şi în condiţii de procedură de urgenţă, iar, practic, miercuri, preşedintele Iohannis poate să o şi promulge. Mandatele tuturor aleşilor locali... fie că discutăm de domnul Flutur, nu ne place sau ne place domnul Flutur, cei din Suceava vor fi şi îl vor taxa la vot, acolo, şi colegii mei de la PSD sper să câştige Consiliul Judeţean Suceava.

Deci acum nu discutăm de persoane, noi prelungim mandatele. Şi etapa a doua - vreau să vă spun ce ne-a spus Curtea Constituţională. Că, până la urmă, anumite decizii ale Curţii Constituţionale le respectăm, anumite decizii ale Curţii nu le respectăm.

Curtea ne-a spus aşa - foarte bine că Parlamentul a iniţiat o lege organică în care prelungea mandatele aleşilor. Foarte rău că peste această procedură, pe care Parlamentul a iniţiat-o, a venit Guvernul, printr-o ordonanţă de urgenţă.

Şi a spus Curtea foarte clar - printr-o ordonanţă de urgenţă nu se pot prelungi mandatele, pentru că discutăm de drepturi fundamentale ale oamenilor şi numai Parlamentul poate stabili asta.

Unde a greşit Parlamentul? Parlamentul trebuia să vină cu o lege de respingere a ordonanţei Guvernului, care stabilea prelungirea mandatelor.

Deci avem nevoie de o lege organică în care să stabilim data alegerilor.

Cred că după ce această lege, care prelungeşte mandatele, ne putem aşeza la masă, iar de miercuri încolo, sau joi, când va fi legea în vigoare, cea de prelungire a mandatelor, putem stabili o dată.

Dar trebuie să fim responsabili. La situaţii excepţionale nu putem lăsa ţara fără să fie gestionată de administraţiile locale, care ne plac sau nu ne plac.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pe procedură, domnul preşedinte.

Un minut. (Vociferări.)

Mai puţin.

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe procedură, pentru că domnul Paşcan era aşa confuz, că m-a confuzat şi pe mine.

N-avem în acest proiect de lege data alegerilor, avem doar prelungirea până la 1 noiembrie, lucru pe care eu îl consider greşit.

Dar, altfel, faptul că stabileşte Parlamentul data alegerilor e un lucru absolut normal.

Şi voiam să fiu sigur că a înţeles şi domnul Paşcan ce votăm sau ce votează Domnia Sa, care e contra şi votează pentru.

Eu am înţeles şi ştiu de ce nu votez.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Acum pot interveni şi eu pe procedură?

Să-l anunţ pe domnul Iordache că noi ne-am hotărât, la Suceava, să mergem pe o alianţă de stânga, totuşi.

Că l-am auzit pe domnul Paşcan că face altele.

Domnul Paşcan, vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, domnule...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Procedură, nu?

Mulţumesc.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Da, domnule preşedinte.

Mulţumesc.

Doresc să precizez explicit.

Am susţinut poziţia PMP pentru data de 27 septembrie, nu pentru că ar fi cuprinsă în proiectul legislativ.

Am precizat explicit, doar că domnul Ponta probabil are nevoie de traducător.

PMP susţine data de 27 septembrie, iar în această declaraţie, pe marginea proiectului legislativ, am afirmat foarte clar acest lucru. Nu ştiu ce nu a înţeles.

Deci noi susţinem data de 27 septembrie.

Sper ca ea să ajungă să fie adoptată prin consens de către liderii formaţiunilor politice şi să se întâmple scrutinul electoral atunci.

Deci nu ştiu ce este de neînţeles. Am vorbit pe marginea proiectului legislativ.

Evident că am înţeles că nu este cuprinsă data acolo. Dar noi am precizat, ori de câte ori am avut această ocazie, că pledăm pentru data de 27 septembrie şi că susţinem un proiect în acest sens.

Nu ştiu care este problema.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Corect.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Corect.

Vă mulţumim pentru lămuriri.

Raportul comisiei conţine un amendament respins.

Dacă se susţine de către domnul Andronache?

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu privire la amendamentul respins.

El face referire la modificarea art. 2 alin. (1) din lege. În sensul în care precizăm în cadrul articolului că data alegerilor va fi stabilită prin hotărâre de Guvern, şi nu prin lege organică, aşa cum se propune prin proiectul de lege.

Motivarea amendamentului este extrem de simplă. Este dedus din Decizia Curţii Constituţionale nr. 240/2020.

De altfel, am fi propus eliminarea textului de la art. 2 alin. (1), însă având în vedere că el cuprinde şi alte aspecte, eliminarea lui ar fi făcut inutil proiectul de lege.

Ca atare, am propus modificarea lui. Şi vă voi spune că el este dedus din Decizia nr. 240/2020 a Curţii Constituţionale, care la paragraful 127 vine şi spune foarte clar - "Cu privire la competenţa autorităţilor publice de a stabili data alegerilor în condiţiile prelungirii mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale, Curtea constată că Parlamentul poate reţine această competenţă în măsura în care derogă de la lege. Însă, în absenţa unei asemenea derogări exprese, urmează să se aplice dreptul comun, respectiv competenţa de a stabili data alegerilor revine Guvernului".

Pe cale de consecinţă, este întemeiat, pe decizia Curţii Constituţionale, amendamentul nostru. Sens în care vă adresăm rugămintea de a-l susţine.

Cu privire la susţinerile anterioare, cum că a stabilit Curtea Constituţională că ordonanţa Guvernului este neconstituţională. Da, a stabilit.

Se pune însă o întrebare, care, din punctul meu de vedere, este retorică. A acţionat constituţional Curtea Constituţională?

Şi vine şi spune, o parte a Curţii Constituţionale, că nu a acţionat constituţional. Doi judecători din Curtea Constituţională, prin opinie separată, vin şi spun acest lucru.

Şi am să dau citire unui paragraf.

"În raport de obiectul sesizărilor şi în limitele acestora, Curtea trebuia să constate doar neconstituţionalitatea legii de aprobare a ordonanţei de urgenţă, întrucât doar cu privire la neconstituţionalitatea acestei legi a fost învestită. Ca atare, exercitarea din oficiu de către Curte a controlului de constituţionalitate asupra ordonanţei de urgenţă a fost realizată ultra vires, deci în afara legii"- spun doi judecători ai Curţii Constituţionale.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache (de la tribună):

Închei prin a vă ruga, domnule preşedinte, să supuneţi votului amendamentul nostru.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Categoric.

O să-l supun.

Eu... părerea mea, să veniţi şi cu un proiect, ceilalţi 7 să nu mai aibă voie să mai voteze. (Vociferări.)

Vă rog, pe procedură.

Domnul Tudor-Vlad Benga (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervin pe procedură din cauza faptului că şedinţa comisiei, a Comisiei pentru administraţie, care trebuia să avizeze proiectul, n-a avut loc, cum ar fi fost normal să aibă loc. Aş fi intervenit acolo, dar sunt nevoit să intervin aici.

Ce vreau să vă spun? 3 ani de zile, 3 ani şi jumătate, ne-am rugat de dumneavoastră, întreg Parlamentul, să ne reunim, să facem Comisia pentru Codul electoral, să punem pe masă lucrurile acestea. 3 ani şi jumătate nimeni n-a fost dispus să se aşeze. Ba mai mult de atât, în momentul în care s-a făcut comisia specială, lumea a fost dispusă ca să scoată cartoful fierbinte al alegerilor în diaspora, să o rezolve, şi a funcţionat. După aceea, şi PNL şi PSD au torpilat munca comisiei.

Problema este următoarea. Şi de ce intervin la acest amendament? Ping-pong-ul acesta, Guvern-Parlament, cine trebuie să stabilească data alegerilor, aceasta este fix chestiunea care n-ar trebui să existe pe masă.

Noi, cu toţii - că nimeni nu dispută...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Aţi intrat pe procedură.

Domnul Tudor-Vlad Benga (de la tribună):

... legitimitatea...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înţeles.

Domnul Tudor-Vlad Benga (de la tribună):

Nimeni nu dispută legitimitatea Parlamentului de a stabili data alegerilor. Dar problema este că într-o democraţie funcţională data şi tot modul în care... ar trebui să nu fie niciodată un joc.

Uitaţi-vă cum funcţionează, de 200 de ani, în Statele Unite! Prezidenţialele sunt în prima marţi din noiembrie.

Ceea ce trebuie să facă Parlamentul acesta este să stabilească o dată pentru totdeauna regulile jocului şi după aceea să nu mai intervină asupra lor.

Până nu facem chestiunea aceasta, până nu aşezăm toate regulile jocului, permanent o să fim în situaţia acestui ping-pong.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă reamintesc că dumneavoastră aţi dorit să schimbaţi alegerile locale în mai multe tururi şi în timpul regulilor jocului. (Vociferări.)

Nu, ca memorie colectivă de scurtă durată. (Vociferări.)

Vă mulţumesc.

Domnul Somolon?

Domnul Adrian Solomon (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Dacă se poate să votăm la amendament, că am rămas fără semnal exact în momentul votului.

Împotriva amendamentului...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu am intrat în procedură.

Încercaţi să rămâneţi în continuare în zona de semnal. Acum o să supun votului.

Domnul Adrian Solomon (prin telefon):

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, supunem votului propunerea Grupului PNL, a amendamentului respins.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Domnule Solomon, aţi votat?

Domnul Adrian Solomon (prin telefon):

Am reuşit.

Am reuşit, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Aţi reuşit.

Mulţumesc.

Domnul Chiriac Viorel?

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Bună ziua!

Vot împotrivă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Ilişanu Claudiu?

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Vot împotriva amendamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Bota Marius Sorin?

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota (prin telefon):

Vot împotrivă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Varga?

Vă rog.

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot pentru, din sală.

Domnul Radu Nicolaie-Sebastian?

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu (prin telefon):

Vot împotrivă, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu (prin telefon):

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

La microfon, vă rog, domnule Cozmanciuc, vă rog.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc (de la tribună):

Vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Prezentaţi-vă.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc (de la tribună):

Cozmanciuc. Mugur Cozmanciuc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, domnule...

Vă rog.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (de la tribună):

Lucian Stanciu Viziteu - vot pentru.

Domnul Cristinel Romanescu (de la tribună):

Cristinel Romanescu - vot pentru.

Domnul Vass Levente (de la tribună):

Vass Levente, UDMR - împotrivă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Dobre?

Domnul Victor Paul Dobre (de la tribună):

Victor Paul Dobre - vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (de la tribună):

Cristina Prună - vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Mai este cineva în sală?

Vă rog, domnule preşedinte Ponta.

Abţinere?

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Nu. La acest amendament, aşa cum trebuie, de altfel, să votez - împotrivă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Doamna deputat?

Doamna Anişoara Radu (de la tribună):

Deputat Radu Anişoara - vot împotrivă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Mai este cineva, din sală? Nu.

Mulţumesc.

Domnul Iancu Marius-Ionel?

Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon):

Vot împotrivă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Iancu Marius-Ionel, vă ascultăm.

Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon):

Vot împotrivă, domnule preşedinte.

Bună ziua!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu v-am auzit.

Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon):

Vot împotrivă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot împotrivă.

Vă mulţumesc.

Doamna Gavrilescu Graţiela?

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu (prin telefon):

Domnule preşedinte, vot împotrivă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Tîlvăr?

Domnul Angel Tîlvăr (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Vot împotrivă.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Drăghici Mircea?

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Vot împotrivă.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Moldovan Sorin?

Domnul Sorin-Dan Moldovan (prin telefon):

Bună ziua!

Vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Vlad Sergiu Cosmin?

Domnul Sergiu Cosmin Vlad (prin telefon):

Bună ziua!

Vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Paşcan?

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin telefon):

Marius Paşcan - vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Matei Călin?

Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei (prin telefon):

Vot împotrivă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Grosaru Andi-Gabriel?

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Bună ziua tuturor colegilor!

Votul meu este pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Şimon Gheorghe?

Domnul Gheorghe Şimon (prin telefon):

Domnule preşedinte, vot împotrivă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Doamna Popescu Venera?

Doamna Mariana-Venera Popescu (prin telefon):

Bună ziua!

Vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Szabó Ödön?

Domnul Szabó Ödön (prin telefon):

Domnule preşedinte,

Szabó Ödön - vot împotrivă.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Terea Ioan?

Domnul Ioan Terea (prin telefon):

Vot împotrivă, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Codreanu Constantin?

Domnul Constantin Codreanu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Petreţchi Nicolae?

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Doamna Bîzgan Oana?

Da, doamnă deputat, vă ascultăm.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Prişcă Răzvan Sorin?

Domnul Răzvan Sorin Prişcă (prin telefon):

Bună ziua!

Vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Todoran Adrian?

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran (prin telefon):

Domnule preşedinte,

Vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Deci sunt 84 - pentru.

94 de voturi pentru, voturi împotrivă - 131 plus 17 - 148 de voturi împotrivă, 7 abţineri, 2 "nu votez". Amendamentul a fost respins.

Proiectul de lege rămâne pentru şedinţa de vot final.

Intrăm în şedinţa de vot final. Corect?

Un singur proiect pe ordinea de zi.

1. Proiectul de Lege privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale şi pentru modificarea art. 151 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 363/2020; amendamente respinse - 1; procedură de urgenţă; caracter organic.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Dacă din sală?

Vă rog.

Mi se pare corect, întâi sala.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (de la tribună):

Lucian Stanciu-Viziteu - vot pentru proiectul de lege.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pentru.

Mai departe.

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Vasile Varga - abţinere.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc (de la tribună):

Mugur Cozmanciuc - abţinere.

Domnul Vass Levente (de la tribună):

Vass Levente, UDMR - pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Cristinel Romanescu (de la tribună):

Cristinel Romanescu - abţinere.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Doamna Anişoara Radu (de la tribună):

Radu Anişoara, PSD - pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Doamna deputat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (de la tribună):

Cristina Prună - pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Mai este cineva din sală?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Slavoliub Adnagi (de la tribună):

Slavoliub Adnagi - pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Tîlvăr, vă ascultăm.

Domnul deputat Tîlvăr Angel.

Domnul Angel Tîlvăr (prin telefon):

Domnule preşedinte,

Vot pentru.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Szabó Ödön?

Domnul Szabó Ödön (prin telefon):

Domnule preşedinte,

Szabó Ödön - vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Grosaru Andi-Gabriel?

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Ilişanu Claudiu?

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu (prin telefon):

Ilişanu Claudiu-Augustin - vot pentru.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Chiriac Viorel?

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Bună ziua!

Vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Şimon Gheorghe?

Domnul Gheorghe Şimon (prin telefon):

Domnule preşedinte,

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă auzim.

Domnul Gheorghe Şimon (prin telefon):

Vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Petreţchi Nicolae?

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi (prin telefon):

Bună ziua, din nou, domnule preşedinte!

Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi - vot pentru proiectul aflat pe ordinea de zi.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Doamna Ciofu Tamara?

Doamna Tamara-Dorina Ciofu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Vot pentru.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Moldovan Sorin-Dan?

Domnul Sorin-Dan Moldovan (prin telefon):

Bună ziua!

Abţinere.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Şovăială Constantin?

Domnul Constantin Şovăială (prin telefon):

Bună ziua!

Abţinere.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Drăghici Mircea?

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici (prin telefon):

Vot pentru, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Furic?

Domnul Iarco Furic (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Doamna Natalia Intotero?

Doamna Natalia-Elena Intotero (prin telefon):

Domnule preşedinte,

Vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Movilă Petru?

Domnul Petru Movilă (prin telefon):

Vot pentru, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Mărgărit Marius?

Domnul Mitică-Marius Mărgărit (prin telefon):

Să trăiţi, domnule preşedinte!

Vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Vlad Sergiu Cosmin?

Domnul Sergiu Cosmin Vlad (prin telefon):

Vlad Sergiu Cosmin - vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Ciocan Dan?

Domnul Dan Ciocan (prin telefon):

Vot pentru, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Roman Sorin?

Domnul Ioan Sorin Roman (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Bota Marius?

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota (prin telefon):

Vot pentru.

Bună ziua!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Doamna Trăilă Cristina?

Doamna Cristina Trăilă (prin telefon):

Vot... abţinere, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Abţinere.

Cu asta am finalizat.

Avem 177... (Discuţii la prezidiu.)

OK, sunaţi-l.

Domnul Căciulă Aurel.

Domnul Aurel Căciulă (prin telefon):

Pentru, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vot pentru, da?

Domnul Aurel Căciulă (prin telefon):

Vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Barna Dan?

Domnul Ilie Dan Barna (prin telefon):

Vot pentru, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Tripa Florin-Dan?

Domnul Florin-Dan Tripa (prin telefon):

Vot pentru, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Mai avem telefonic ceva?

O persoană. Aşteptăm.

Doamna Biró Rozália-Ibolya (prin telefon):

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Sărut mâna!

Vă rog.

Doamna Biró Rozália-Ibolya (prin telefon):

Bună ziua!

Biró Rozália sunt.

Vot pentru.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Domnul Andruşcă Dănuţ?

Domnul Dănuţ Andruşcă (prin telefon):

Vot pentru, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

Vă rog, secretarii, să-mi daţi...

204 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 66 de abţineri şi un coleg - "nu votez". Adoptat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 15 iunie 2020, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale şi pentru modificarea art. 151 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 363/2020; adoptată în procedură de urgenţă de ambele Camere ale Parlamentului.

Termenul pentru sesizare este de două zile de la data depunerii, astăzi, 15 iunie.

Revenim la ora 16,00.

Mulţumesc.

(Şedinţa s-a întrerupt la ora 12,53.)

(Şedinţa s-a reluat la ora 16,07.)

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, înlocuit de doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu, şi de domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Reluăm lucrările şi invit liderii grupurilor parlamentare la prezidiu pentru a stabili... (Consultări.)

Vă aduc la cunoştinţă următoarele. În urma consultării liderilor grupurilor parlamentare, ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi va fi următoarea.

Primul punct al ordinii de zi va fi Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii; PL-x 353/2020 - cu un raport suplimentar venit de la Comisia juridică

De la poziţia 23, Proiectul de Lege "Decret-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri"; PL-x 225/2020.

La poziţia 3 avem PL-x-ul care se află acum la poziţia 13, Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa pentru activitatea de reproducţie; PL-x 640/2019.

Următorul, la poziţia 4, este vorba despre Proiectul de Lege privind completarea art. III din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare; PL-x 493/2018.

Şi cel de-al cincilea proiect de lege - este vorba despre Proiectul de Lege privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca pentru Staţiunea de Cercetare Horticolă Cluj-Napoca, în domeniul public al judeţului Cluj; PL-x 145/2020.

Deci acestea sunt cele cinci proiecte pe care, în consultarea cu liderii de grup şi în urma dezbaterilor, le vom dezbate astăzi, până la ora 17,00, când vom avea "Ora ministrului".

Da, domnule Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Pe procedură, o să vă rog să supuneţi la vot retrimiterea la comisie a Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020. Am avut o discuţie în Comitetul liderilor, în care am solicitat un termen de o săptămână, pentru că amendamentul depus la comisia de fond nu respectă, din punct de vedere constituţional, o normă clară şi am spus că timp de o săptămână putem rezolva această problemă, dacă retrimitem la comisie.

Dacă nu se va dori acest lucru, sigur că există şi alte instrumente de control constituţional.

Prin urmare, o să vă rog să supuneţi votului dumneavoastră retrimiterea la comisie - termen o săptămână.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Nefiind consens, sunt obligat să supun votului propunerea de retrimitere la comisie a PL-x 353/2020 - termen, o săptămână.

Înainte de a începe votul, invit liderii grupurilor parlamentare...

Domnule Simonis, Grupul PSD?

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Bună ziua!

Grupul PSD va vota împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

USR? Numai puţin! USR?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Grupul USR susţine retrimiterea la comisie.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

PRO România?

Numai puţin!

Domnul Mircea-Titus Dobre(de la tribună):

Grupul PRO România se abţine.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

UDMR?

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Grupul UDMR nu este pentru retrimitere, deci votează contra.

Domnul Florin Iordache:

Am înţeles.

PMP? PNL, ultimul, că dumneavoastră aţi solicitat.

Şi apoi să faceţi legătura cu domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Ionuţ Simionca (de la tribună):

Pentru retrimiterea la comisie.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Varujan Pambuccian?

Numai puţin, domnule Roman!

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Sunt împotriva retrimiterii la comisie, pentru că nu mai există absolut niciun motiv pentru lucrul acesta.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Şi domnul Roman, Grupul PNL? Dumneavoastră aţi solicitat. Bănuiesc că "pentru".

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Da, domnule preşedinte.

Votul nostru va fi pentru retrimiterea la comisie.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Să înceapă votul.

Numai puţin! Numai puţin, stimaţi colegi, că este o problemă tehnică! Nu merge votul, am văzut! Numai puţin! Am văzut şi noi că nu funcţionează. Acum vă rog să votaţi, apoi voi da cuvântul colegilor mei din sală.

Bun. Vă rog. Numele şi spuneţi ce veţi face.

Domnul Slavoliub Adnagi (de la tribună):

Slavolib Adnagi. Împotriva retrimiterii, conform deciziei Grupului minorităţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Mulţumesc.

Colegii din sală şi apoi voi face legătura.

Vă rog.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (de la tribună):

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu. Pentru retrimitere.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Pentru.

Mulţumesc.

Doamnă, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (de la tribună):

Cristina Prună. Pentru retrimitere.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Vasile Varga.

Pentru retrimitere.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Nicuşor Halici (de la tribună):

Halici Nicuşor. Împotriva retrimiterii.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mai departe.

Domnul Petru-Sorin Marica (de la tribună):

Marica Sorin. Abţinere.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Alexandru Stănescu (de la tribună):

Alexandru Stănescu. Împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Adrian Solomon. Împotrivă.

Domnul Sorin-Dan Moldovan (de la tribună):

Moldovan Sorin. Pentru.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt colegi în sală care nu...

Vă rog să faceţi legătura cu domnul Ilişanu, domnul preşedinte Tîlvăr, domnul Chiriac şi aşa mai departe.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Votez împotriva retrimiterii la comisie.

Ilişanu Claudiu-Augustin.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mai departe.

Vă rog.

Domnul Angel Tîlvăr (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Votez împotriva retrimiterii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Chiriac?

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Vă salut!

Vot împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Doamna doctor Ciofu?

Doamna Tamara-Dorina Ciofu (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă!

Am reuşit să votez pe tabletă până la urmă.

Mulţumesc.

Am votat împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

A votat împotrivă.

Domnul Palăr.

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Vot pentru retrimiterea la comisie.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Gheorghe Andrei Daniel?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Vot pentru retrimiterea la comisie.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Petreţchi?

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă!

Împotriva retrimiterii.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Domnul Roman?

Domnule Roman, vă rog.

Dacă nu, domnul Nasra.

Domnul Gabriel-Horia Nasra (prin telefon):

Votez împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Zainea?

Domnul Cornel Zainea (prin telefon):

Bună ziua!

Pentru retrimiterea la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Şi domnul Grosaru?

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin telefon):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Bună ziua tuturor colegilor!

Votul este împotriva retrimiterii la comisie.

Domnul Florin Iordache:

Şi ultimul, domnul Biro Zsolt.

Domnul Biro Zsolt-Istvan (prin telefon):

Bună ziua!

Biro Zsolt-Istvan. Împotriva retrimiterii. Nu ştiu dacă...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Mărgărit?

Domnul Mitică-Marius Mărgărit (prin telefon):

Domnule preşedinte,

Vot împotrivă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna Cherecheş?

Doamna Florica Cherecheş (prin telefon):

Vot pentru.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Rezultatul votului: 78 de voturi pentru retrimitere, 122 de voturi împotrivă, 7 abţineri.

Deci propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi.

Deci vom face dezbaterea astăzi.

Dau cuvântul Comisiei juridice.

Domnule Halici, vă rog, prezentaţi raportul suplimentar. Raportul suplimentar cu 7 amendamente. Vă rog.

Şi apoi Guvernul. O să dăm cuvântul Guvernului, după ce prezintă domnul preşedinte Halici.

Domnul Nicuşor Halici (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat Proiectul de Lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă în data de 3 iunie 2020.

Potrivit Constituţiei României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Obiectul de reglementare al iniţiativei legislative are ca subiect finalizarea procesului de restituire în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a documentelor anexate, membrii Comisiei juridice, cu majoritate de voturi, au hotărât adoptarea unui raport favorabil asupra Proiectului de Lege privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Guvernul?

Domnul George Băeşu (preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor; de la tribună):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa de urgenţă a cărei aprobare se discută astăzi a fost criticată ca fiind un act normativ prin care se face o mare nedreptate şi care afectează grav drepturile foştilor proprietari.

Ca iniţiator al acestei ordonanţe de urgenţă, pot să vă spun că acesta nu a fost scopul Guvernului şi în niciun caz nu acesta este efectul acestei ordonanţe de urgenţă.

Mi-aş permite să spun că această ordonanţă de urgenţă a vrut să oprească ceva. Am fost criticaţi... am fost şi eu membru al Parlamentului într-un mandat şi am făcut politică. Am fost criticaţi noi că, prin restitutio in integrum, prin acest principiu, prin acest concept, unic în lume, am permis ca prin retrocedări şi despăgubiri să dăm înapoi mai mult decât are această ţară, ca suprafaţă.

În situaţia care s-a creat, prin modificarea Legii nr. 165, ducem restitutio in integrum la un alt nivel, la "cash fără număr". Fără număr, fără număr! Pentru că ajungem în situaţia în care, pentru nişte proprietăţi funciare, vom fi nevoiţi să acordăm despăgubiri care într-un singur dosar sau în două dosare, depăşesc toată valoarea litoralului românesc.

Nu cred că acesta a fost principiul de la care s-a plecat în '91 privind retrocedarea către foştii proprietari şi cu siguranţă dumneavoastră nu vă doriţi asta.

Cred că dintr-o alăturare nefericită a unor texte de lege şi anumite interpretări, putem să ajungem la astfel de efecte.

Am fost, în timpul mandatului pe care îl am la ANRP, considerat de unii prea lung, de unii echivalent cu insuccesul, cu eşecul ruşinos al României, de mai multe ori, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, atunci când am discutat condiţiile, criteriile pe baza cărora România poate să îşi onoreze cu succes obligaţia faţă de foştii proprietari.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului - lasă lucruri scrise în decizii - a fost de acord că orice stat poate limita, poate plăti în tranşe şi-şi poate configura singur modul în care acordă despăgubiri.

Faptul că noi, acum, după ce a apărut Legea nr. 22, n-am invocat niciodată valorile la care s-ar ajunge la despăgubire, am invocat altceva, un sistem inechitabil şi scăpat din autoritatea statului român - şi o să vă explic de ce.

Nu este aici domnul deputat Ponta, fost prim-ministru. În 2013, eram sub... să nu-i spun "sancţiuni CEDO", eram sub opresiune, să reluăm procesul de despăgubire. După cum ştiţi, în 2011 se oprise procesul, pentru că se terminase Fondul Proprietatea, aproape 4 miliarde de euro.

În 2013 am imaginat acest nou sistem şi am reuşit, zic eu, să facem...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule...

Domnul George Băeşu (de la tribună):

...dreptate.

Da.

Domnule preşedinte,

Deci ordonanţa de urgenţă nu a limitat în niciun fel drepturile şi a încercat să asigure un sistem echitabil, pentru că grilele notarilor, domnule preşedinte, nu le face nici Parlamentul şi nu le face nici Guvernul, nici ANRP. Vom ajunge, ca stat, să stabilim valori de despăgubire pe o gândire care nu este nici a politicului, nici a specialiştilor. Va fi o gândire a unui factor extern care poate fi subiectiv.

Şi atât vreau să adaug în susţinerea a ceea ce am spus. După ce s-a adoptat Legea nr. 22, în martie, în anumite judeţe, domnule preşedinte, s-a schimbat grila notarilor. Grila notarilor se poate schimba de câte ori vrea cineva. Eu vreau ca dumneavoastră să înţelegeţi că atunci când cineva va trebui să plătească pentru o valoare de despăgubire acordată, se va spune că aşa a spus Parlamentul şi că aşa a spus Guvernul.

Nu! Parlamentul a spus să se facă grila notarilor, dar grila notarilor este un element subiectiv, făcut de un expert evaluator şi nu e nici în puterea dumneavoastră, nici în puterea mea să o limitez.

De aceea, vă spun: grila din 2013 era o poză pe care n-o modifica nimeni!

Acum avem o poză în mişcare, pe care o pot modifica persoane interesate şi noi să constatăm că pe legea noastră plătim ceea ce nu trebuia plătit.

Îmi cer scuze pentru limbajul care nu cadrează cu Parlamentul, dar vă spun: "cash fără număr"!

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Silviu Vexler. Vă rog.

Domnul Silviu Vexler (de la tribună):

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Mă simt uşor jignit că sunt doar o influenţă externă. Speram să fiu măcar parte din statul paralel sau ceva. Dar nu sunt!

Sunt, de asemenea, onorat de ameninţarea făcută cu sesizarea la Curtea Constituţională. Mă bucură acest lucru. Îi încurajez pe colegii mei să facă această sesizare, pentru că veţi ajunge la concluzia că s-ar putea să se întâmple acelaşi lucru ca în cazul ordonanţei privind Institutul Levantului. Când va pica şi legea, va pica şi ordonanţa. Eu spun, în acest caz, "Doamne ajută!".

Eu sunt o influenţă externă. Aşa este, aparent, un deputat în Parlamentul României şi e în regulă.

Aş vrea să vă citesc un scurt text, pentru că iniţiatorul legii şi cei care i-au avizat urgenţa acestei ordonanţe de urgenţă sunt aici, zâmbind, să vă spun avizul care a însoţit această ordonanţă de urgenţă.

Iar avizul spune aşa - este avizul Consiliului Legislativ, instituţie a statului.

În primul rând, "Referitor la modalitatea de reglementare pe calea delegării legislative, prin ordonanţă de urgenţă, semnalăm că, potrivit art. 115 alin. (6) din Constituţie, Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie.

În acest sens, semnalăm că soluţia legislativă preconizată este susceptibilă a afecta prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi alin. (2) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi ale art. 136 alin. (5) referitor la proprietate.

Astfel, se îngrădeşte exercitarea dreptului de proprietate, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 44 alin. (1) şi (2)" - se enumeră restul articolelor - "precum şi prevederile art. 6 paragraful 1 şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie".

Aceasta este opinia Consiliului Legislativ, a unor experţi, despre ordonanţa de urgenţă în forma în care a fost iniţiată de ANRP şi avizată de Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul.

Fac o paranteză scurtă, că găsesc destul de ironic faptul că în prezenţa urmaşilor de drept ai brătienilor, care au trecut prin acest lucru şi ale căror proprietăţi au fost confiscate de statul român în timpul Guvernului comunist, presează atât de tare, ca un gest de normalitate făcut faţă de victimele acestor abuzuri, să fie corectaţi.

Dar pentru că domnul Băeşu are această tendinţă, să prezinte trunchiat lucrurile, aş vrea să corectez un lucru. În legea de aprobare a ordonanţei de urgenţă, s-a adoptat un amendament care a fost propus de mine. Deci acel "cash fără număr, fără număr", stimaţi colegi, nu există, pentru că amendamentul pe care l-am introdus, denumit introductiv "Fără număr, fără număr" spune următoarele: "Pe perioada suspendării prevăzute la art. 1, evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se face astfel..." - şi vă rog să aveţi atenţie! - "prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitor ilegal ori testamentar". Deci, din start, am exclus de la cash-ul "fără număr, fără număr" pe orice potenţial profitor, pe orice om care a cumpărat drepturi litigioase sau a făcut o afacere din acest lucru.

Continuăm alin. b): "Prin utilizarea grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de către Comisia Naţională, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii" - atenţie! - "... titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia" - atenţie din nou! - "... iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacţionat după preluarea abuzivă a imobilului".

În traducere, ce înseamnă acest lucru? Faptul că victimele directe ale persecuţiei comuniste, ale căror proprietăţi au fost luate, proprietăţi pe care statul le-a folosit de peste 70 de ani, fără a fi nicio formă de recunoştinţă sau de compensare pentru acest lucru şi doar ei, nimeni altcineva, vor primi proprietăţile lor la nivelul corect şi actual.

Statul întotdeauna are opţiunea, aproape în toate cazurile, să restituie bunul în natură aşa cum este. Am rezolvat şi a doua problemă a cash-ului.

Stimaţi colegi,

Legea precedentă a fost adoptată în unanimitate de Parlamentul României, promulgată de preşedintele României, publicată în Monitorul Oficial. A fost în vigoare o lună şi jumătate. După o lună şi jumătate de când a stat în vigoare a apărut o situaţie de urgenţe nemaiauzită, pe care Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul a avizat-o. Avem astăzi ocazia să facem dreptate pentru victimele directe şi pentru nimeni altcineva, nu să facem "un cash fără număr, fără număr".

Aşa este! Legea nr. 165 şi tot ceea ce s-a întâmplat în privinţa restituirilor de proprietăţi este un eşec ruşinos al României, un eşec ruşinos prin toate umilinţele pe care aceşti oameni le-au îndurat. Căutaţi la un Google, dacă nu la altceva mai mult, opiniile oamenilor despre felul cum sunt trataţi la ANRP, bătaia de joc, modul cum sunt plimbaţi prin tribunale cu zecile de ani. Şi oamenii aceştia au ajuns acum la 85, 90, 100 de ani. Mulţi dintre supravieţuitorii Holocaustului au murit înainte să vadă orice.

Dacă doriţi, puteţi vota continuarea acestui lucru!

Dacă doriţi să facem un minim gest de umanitate, în condiţiile în care, atenţie, niciodată aceşti supravieţuitori nu au primit un leu pentru cei 70 de ani în care statul le-a abuzat proprietăţile, atunci votaţi împotrivă!

Vreţi să faceţi un gest de umanitate corect pentru cei al căror drept este, veţi vota în favoarea proiectului de aprobare a ordonanţei de urgenţă, cu amendamentul admis!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Voi da cuvântul celor care s-au înscris.

Din partea Grupului UDMR, doamna deputat Ambrus Izabella-Agnes.

Vă rog, faceţi legătura cu doamna deputat.

Doamna Ambrus Izabella-Agnes (prin audioconferinţă):

Mulţumesc.

Ca urmare a modificărilor aduse Ordonanţei de urgenţă nr. 72, azi, în Comisia juridică, UDMR va vota pentru adoptarea ordonanţei.

Cunoaştem faptul că procedura de la ANRP este una deosebit de lentă şi anevoioasă. Există numeroase dosare care aşteaptă de ani de zile soluţionare.

Conform modificărilor aduse azi în comisie, titularii dreptului de proprietate, foştii proprietari şi moştenitorii acestora vor beneficia de evaluare conform grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de către Comisia Naţională, ceea ce reprezintă o soluţie justă pentru aceştia, având în vedere faptul că beneficiarii, oricum, de foarte mult timp aşteaptă aceste soluţii.

Este cert că problema restituirilor este una cât se poate de serioasă şi de urgentă şi se impun, în acest sens, măsuri clare care să conducă cât mai rapid la soluţionarea dosarelor, restituirea bunurilor, în natură, pe cât posibil, şi acordarea despăgubirilor, având în vedere faptul că aceşti oameni aşteaptă şi aşteaptă de foarte mult timp şi nicio amânare nu mai este justificată.

URMR va vota pentru adoptarea ordonanţei.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Întreb dacă mai sunt colegi care doresc să intervină la dezbateri generale? Nu.

Avem 7 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

De la 2 la 7, dacă sunt intervenţii? Nu.

Vă mulţumesc.

Rămâne la votul final, miercuri.

Are caracter ordinar.

Următorul.

2. Proiectul de Lege "Decret-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri"; PL-x 225/2020.

Din partea iniţiatorilor, o invit pe doamna deputat Csép Éva-Andrea.

Şi apoi domnul Solomon, preşedintele Comisiei pentru muncă.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Decretul-Lege nr. 118/1990 instituie unele drepturi cu caracter reparatoriu acordate persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată începând cu data de 6 martie 1945.

Propunerea legislativă este menită să elimine inegalităţile, respectiv discriminarea existentă în legea actuală între categoriile de persoane care după data de 6 martie 1945, pe motive politice, au suferit ani de detenţie sau internare.

Cu ultima modificare a legii a fost majorată indemnizaţia lunară a mai multor categorii beneficiare de aceste sume. Totodată, n-au fost incluşi cu toţii... (Probleme tehnice.)

... rămasă definitivă sau a fost lipsită de libertate în baza unui mandat de arestare preventivă pentru infracţiuni politice; persoana care a fost privată de libertate în locuri de deţinere, în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de către organele de regresiune; persoana care a fost strămutată într-o altă localitate şi persoana care a participat în acţiuni de împotrivire cu arma în mână şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist până la data de 31 decembrie 1964.

De aceleaşi drepturi beneficiază şi persoana care a fost deportată în străinătate după 23 august 1944, a fost constituită în prizonier de către partea sovietică, după data de 23 august 1944; fiind constituită ca atare, înainte de această dată, a fost reţinută în captivitate după încheierea armistiţiului.

Aceste categorii sus-menţionate au o indemnizaţie lunară de 700 de lei pentru fiecare an de detenţie, în urma majorării de la 400 de lei.

Însă două categorii de persoane - cele care au fost internate în spitale de psihiatrie şi cele care au avut stabilit domiciliu obligatoriu au suferit ca şi celelalte categorii din cauza instaurării dictaturii, începând cu data de 6 martie 1945, urmate de represalii politice dure. Indemnizaţia lor a rămas neschimbată, în cuantum de 200 de lei, ceea ce este incorect şi discriminatoriu faţă de ele.

La sfârşitul anului 2018, conform datelor publicate de Guvern, doar 33.485 de persoane beneficiază de indemnizaţiile stabilite de Decretul-Lege nr. 118/1990, iar cele două categorii care au rămas la un nivel neschimbat reprezintă şi un număr considerabil mai mic de persoane. Astfel, impactul bugetar nu este unul semnificativ.

Având în vedere cele prezentate, vă îndemn la adoptarea acestei iniţiative legislative, ca să corectăm acele discriminări pe care le-au suferit aceste persoane.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit pe domnul preşedinte Solomon, să ne prezinte raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Vă rog, domnule Solomon.

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 4 alin. (2) din Decretul-Lege nr. 118/1990, în sensul majorării de la 200 de lei la 350 de lei a indemnizaţiei lunare acordate pentru fiecare an de internare abuzivă în spitalele de psihiatrie sau de domiciliu obligatoriu, pentru persoanele care s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) şi d) din Decretul-Lege nr. 118/1990.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 27 aprilie 2019.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Avem 3 amendamente.

La dezbateri generale?

Da, vă rog, domnule Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În mod firesc, ca reprezentanţi ai Partidului Naţional Liberal, am susţinut, am sprijinit, am iniţiat tot acest cadru legislativ de asigurare a compensării celor care de-a lungul anilor de comunism au avut de suferit.

Şi în acest caz, Partidul Naţional Liberal, colegii mei, vom vota pentru această lege, pentru acest proiect de lege care corectează o serie de inechităţi în rândul celor care au avut de suferit.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Întreb, dacă sunt alţi colegi care doresc să intervină la dezbateri generale? Înţeleg că nu.

Avem 3 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

Articolul unic?

Art. 4 alin. (2), intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final, miercuri. Caracter ordinar.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa pentru activitatea de reproducţie; PL-x 640/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Avem raport comun, Comisia pentru buget şi Comisia pentru agricultură.

Vă rog să prezentaţi raportul comun.

Vă rog, domnule Vrăjitoru.

Domnul Sorinel-Marian Vrăjitoru (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa pentru activitatea de reproducţie.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în conformitate cu art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Proiectul de lege supus examinării are ca obiect de reglementare aprobarea unei scheme multianuale de susţinere a activităţii de reproducţie sau creştere ori îngrăşare a suinelor din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, pentru perioada 2020-2022.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa pentru activitatea de reproducţie, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină la dezbateri generale?

Da, vă rog, Grupul PMP.

Vă rog, domnule deputat.

Vă rog.

Domnul Ionuţ Simionca (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi, Grupul parlamentar al PMP, am susţinut întotdeauna agricultorii, fermierii. Şi acest program vine în sprijinul celor care cresc aceste rase de suine.

Vom susţine acest proiect legislativ şi îl vom vota cu toţii.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alţi colegi care doresc să intervină la dezbateri generale? Nu.

Mulţumesc.

Avem 31 de amendamente admise.

La titlul legii?

De la 2 la 10, dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 11 la 31, intervenţii? Nu.

Anexa nr. 1?

Anexa nr. 2?

Anexa nr. 3?

Anexa nr. 4?

Anexa nr. 5?

Anexa nr. 6?

Am terminat dezbaterile.

Votul final, miercuri.

Următoarea poziţie.

4. Proiectul de Lege privind completarea art. III din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare; PL-x 493/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte nimeni.

Raport comun, Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică.

Cine prezintă raportul?

A, domnul Vrăjitoru, raport comun, vă rog.

Domnul Sorinel-Marian Vrăjitoru (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind completarea art. III din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă, în şedinţa din 26 septembrie 2018.

Conform dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată şi ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ, prin adresa nr. 723 din 19 iulie 2018, a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. III din Legea nr. 72/2011, în sensul ca, prin derogare de la prevederile generale aplicabile în materie, reorganizarea unităţilor de cercetare-dezvoltare care fac obiectul prevederilor Legii nr. 45/2009 să nu fie condiţionată de existenţa cărţilor funciare, inclusiv în situaţia modificărilor inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică. În prezent, această reorganizare se face prin hotărâre a Guvernului.

Membrii celor 3 comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectul de Lege privind completarea art. III din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu amendamentele admise prezentate în anexa ce face parte integrantă din raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Avem 3 amendamente admise.

La titlul legii?

Întâi, dacă sunt colegi care doresc să intervină? Nu.

Mulţumesc.

Avem 3 amendamente admise.

La titlul legii?

La articolul unic?

La art. III, dacă sunt intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final.

Şi ultimul proiect de lege.

5. Proiectul de Lege privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca pentru Staţiunea de Cercetare Horticolă Cluj-Napoca, în domeniul public al judeţului Cluj; PL-x 145/2020.

Iniţiatori sunt doi senatori.

Avem raport comun de la cele 3 comisii - Comisia pentru învăţământ, Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură.

Cine prezintă raportul?

Raportul, cine îl prezintă?

Vă rog.

Te rog, raport comun.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol (de la tribună):

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Raport comun suplimentar asupra Proiectului de Lege privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca pentru Staţiunea de Cercetare Horticolă Cluj-Napoca, în domeniul public al judeţului Cluj.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu proiectul de lege anterior amintit.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ, prin avizul corespunzător, a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au avizat favorabil iniţiativa.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 8 aprilie 2020, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare trecerea imobilului din domeniul public al statului şi din administrarea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca pentru Staţiunea de Cercetare Horticolă din aceeaşi localitate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, acesta făcând parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Începem dezbaterile generale.

Grupul PNL, hotărâţi-vă, cine vorbeşte?

Un vorbitor, vă rog.

Şi apoi faceţi legătura cu domnul Ungureanu.

Da. Şi apoi domnul Ungureanu, de la USR.

Domnul Vasile-Florin Stamatian (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Este un pas esenţial pentru a se face dreptate şi a se încuraja în continuare activitatea unei specialităţi care este esenţială pentru domeniul medical - pediatria -, care astăzi funcţionează în clădiri care au fost construite între 1898 şi 1902 şi care sunt dispersate pe aproape întreg teritoriul oraşului Cluj-Napoca.

Primul pas în crearea unui proiect este să ai locaţia, să ai terenul pe care să poţi să propui construcţia, să poţi să faci un proiect şi chiar şi să-l analizezi financiar şi apoi să-l realizezi.

Din cauză că acest proiect a fost depus la începutul acestei sesiuni, care este online sau... mai greu ne întâlnim, a apărut o eroare tehnică, să spun. La dumneavoastră aveţi proiectul care este semnat de iniţiatori, de doi senatori care nu sunt din Cluj, dar care ne-au sprijinit în această acţiune.

Adevărul este că proiectul a fost sprijinit de toţi deputaţii, indiferent de culoarea politică, din Cluj, respectiv - senatorul László Attila, deputatul Itu, senatorul Ilea Vasile, deputatul Nasra, deputatul Moldovan, subsemnatul şi deputatul Emanuel Ungureanu.

A fost o acţiune la care...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule coleg.

Domnul Vasile-Florin Stamatian (de la tribună):

A fost o acţiune la care toate forţele politice au considerat că este cinstit să colaboreze şi să înainteze un astfel de proiect, sprijinind astfel Consiliul Judeţean.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Ungureanu, USR.

Şi apoi domnul Moldovan. Şi închidem dezbaterile.

Domnul Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (de la tribună):

Stimaţi colegi,

După vreo 30 de ani, într-adevăr, acest cadou care vine din partea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, un cadou pentru oraş, un cadou pentru cetate, are şansa să aducă pentru Cluj în sfârşit un spital monobloc.

Este esenţial să înţelegeţi că aici nu este un concurs de frumuseţe, când este vorba de spitale - cine a fost primul, cine promite mai mult.

Din experienţa de fost jurnalist, aş zice că mi-e teamă de promisiunile din anii electorali. M-aş fi bucurat foarte tare ca această formă de generozitate din partea USAMV să fi fost acceptată de politicieni cu mulţi ani înainte.

Însă, ce este bun şi ce este de perspectivă pentru Cluj, trebuie acceptat ca atare de toată lumea.

Acea parcelă de teren este viabilă pentru un spital de copii. Da, se poate face spital la Cluj în acel loc. Nu fără efort. Este o magistrală de gaz care trebuie strămutată de acolo, este un inel de circulaţie care este încă în discuţie.

Da, este un pas mare.

Şi le mulţumesc tuturor celor care au pus umărul, inclusiv Consiliului Judeţean Cluj, care face acest pas important spre normalitate - un spital monobloc, de la zero, sper eu, construit cu fonduri europene şi o treabă care să nu dureze mai mult de 5 ani.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, Grupul UDMR.

Numai puţin, domnule Moldovan.

Grupul UDMR, vă rog, domnul deputat.

Domnul Csoma Botond (de la tribună):

Stimaţi colegi,

Mă bucur că avem acest proiect de lege pe ordinea de zi. Este un proiect foarte important pentru municipiul Cluj-Napoca.

Mă bucur că după ce am avut foarte multe teme false pe ordinea de zi, mă bucur că acum discutăm despre un proiect, vom avea un spital monobloc la Cluj.

După cum au spus şi antevorbitorii mei, mai ales domnul Stamatian, la momentul actual foarte multe spitale funcţionează la Cluj în clădiri mai vechi de 100 de ani. Nu vreau să mă refer la niciun imperiu sau la altceva.

Eu sper din toată inima că nu mai trebuie să aşteptăm încă 100 de ani pentru construirea acestui spital şi după adoptarea acestui proiect de lege vom avea un spital modern, nu ştiu, în 5 ani, cum a spus domnul Ungureanu sau cel mult 6-7 ani. Dar sper că nu în 100 de ani.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Moldovan, ultimul vorbitor.

Vă rog, foarte scurt.

Domnul Sorin-Dan Moldovan (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În cei 30 de ani de după Revoluţie, despre sistemul sanitar s-a vorbit mai mult şi s-a dezvoltat mai puţin.

Municipiul Cluj-Napoca reprezintă un centru regional de excelenţă în domeniul medical, iar prin adoptarea prezentului proiect de lege facem un pas concret spre construirea unui spital pediatric monobloc în municipiul Cluj-Napoca.

În prezent, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii este un spital pavilionar care îşi desfăşoară activitatea în 9 locaţii diferite, distribuite în 14 clădiri aflate pe raza municipiului, cu o distanţă medie de aproximativ 4 km între ele.

Prin construirea spitalului pediatric monobloc, vom avea secţii, compartimente, staţie de dializă, unitate de primiri urgenţe, toate sub acelaşi acoperiş, iar cei aproximativ 70.000 de pacienţi pe care se pare că-i va avea spitalul actual în decursul unui an de zile nu vor mai fi nevoiţi să se deplaseze de la o locaţie la alta.

Spitalul urmează să fie realizat cu sprijinul fondurilor europene, cum au spus şi colegii mei, ca urmare a demersurilor făcute de către Consiliul Judeţean Cluj, pe lângă Ministerul Fondurilor Europene, pentru a include în rundele de negocieri cu Comisia Europeană, acest proiect, în Programul Naţional de Sănătate 2021-2027.

Sănătatea românilor nu are culoare politică. Şi, din acest motiv, vreau să mulţumesc tuturor celor care susţin acest proiect.

Şi sper ca acesta să fie adoptat cu unanimitate de voturi.

Grupul parlamentar al PNL susţine adoptarea prezentului proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Mai sunt colegi care doresc să intervină? Nu.

Avem 4 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

Până la poziţia 4? Nu.

Anexă, intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final de miercuri.

Şi vă anunţ, stimaţi colegi, că în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale următoarele legi:

1. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi; Pl-x 467/2019; procedură de drept comun;

2. Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2019 privind desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989; PL-x 15/2020; procedură de urgenţă;

3. Legea pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind îmbunătăţirea rezilienţei şi a răspunsului la situaţii de urgenţă) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 10 iulie 2019; PL-x 137/2020; procedură de drept comun;

4. Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea în domeniul situaţiilor de urgenţă, semnat la 29 martie 2019, la Bucureşti; PL-x 125/2020; procedură de drept comun;

5. Legea pentru ratificarea Protocolului privind agricultura durabilă şi dezvoltarea rurală, încheiat la Lillafured, la 12 octombrie 2017 şi semnat de România la aceeaşi dată, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003; PL-x 139/2020; procedură de drept comun;

6. Legea privind acceptarea amendamentelor adoptate la cea de-a 12-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Interguvernamentale privind transporturile internaţionale feroviare (OTIF), desfăşurată la Berna în perioada 29-30 septembrie 2015, la Convenţia privind transporturile internaţionale feroviare (COTIF) şi anexele D (CUV), F (APTU) şi G (ATMF), semnată la Berna, la 9 mai 1980; PL-x 16/2020; procedură de drept comun;

7. Legea pentru ratificarea celui de-al şaselea Protocol adiţional, semnat la Skopje, la 12 iunie 2019, la Acordul privind Forţa Multinaţională de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje, la 26 septembrie 1998; PL-x 8/2020; procedură de drept comun;

8. Legea pentru ratificarea Acordului de Parteneriat Economic dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi statele părţi la APE din SADC, pe de altă parte, semnat la Kasane, la 10 iunie 2016; PL-x 91/2020; procedură de drept comun;

9. Legea pentru ratificarea Acordului privind protecţia investiţiilor dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Republica Singapore, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 19 octombrie 2018; PL-x 93/2020; procedură de drept comun; şi

10. Legea pentru completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară; Pl-x 138/2020; procedură de drept comun.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii, astăzi, 15 iunie 2020.

În 5 minute începem dezbaterile la "Ora Guvernului".

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Continuăm, stimaţi colegi.

Potrivit art. 206 din Regulament şi programului de lucru, astăzi, în cadrul "Orei Guvernului", avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al USR, cu tema "Măsurile economice post-COVID şi perspective de însănătoşire a economiei româneşti".

La dezbateri participă domnul ministru Virgil-Daniel Popescu, ministrul economiei, energiei şi mediului de afaceri.

Pentru buna desfăşurare, vă reamintesc timpul maxim stabilit: grupul parlamentar care a solicitat, respectiv Grupul USR, cinci minute pentru prezentare, apoi domnul ministru are cinci minute pentru a răspunde; Grupul parlamentar al USR - trei minute suplimentare. Celelalte grupuri, câte trei minute pentru a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar, care are cinci minute. Deputaţii neafiliaţi au un minut pentru a prezenta punctul de vedere, iar la final domnul ministru are cinci minute pentru a răspunde şi a veni cu precizări.

Dau cuvântul doamnei deputat Cristina-Mădălina Prună.

Doamnă deputat, aveţi cinci minute pentru prezentarea dezbaterii politice de azi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (de la tribună):

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule ministru,

V-am invitat astăzi la Parlament pentru a avea o discuţie cât se poate de francă despre perspectivele de relansare a economiei româneşti şi despre proiecte strategice care ne sunt la îndemână.

Aţi făcut o serie de lucruri lunile acestea, unele au ieşit - şi aici aş aminti abrogarea toxicei Ordonanţe nr. 114, la altele îmi permit să spun că aţi eşuat.

Sunt sigură că ştiţi, în primele zece companii contribuabile la bugetul de stat se află şi companii din energie şi din industria auto, sectoare care sunt grav afectate de această criză şi ulterior vor fi afectate de tranziţia energetică.

Dar dacă vorbim despre companii şi proiecte strategice, haideţi să ne uităm, de pildă, la investiţia de la Cernavodă. Aţi spus că preferaţi să lucrăm cu parteneri strategici ai României şi e foarte bine, este un lucru cât se poate de firesc, însă, pe de altă parte, reactoarele 3 şi 4 rămân un proiect pe hârtie şi aş vrea să vă întreb cum credeţi că se poate debloca acest proiect. Aduceţi-vă aminte că înainte de discuţiile cu chinezii a existat un consorţiu de companii europene care doreau să investească în acest mare proiect şi în final au renunţat.

Mai mult decât atât, lucrurile nu arată foarte bine pentru România în ceea ce priveşte proiectele strategice. Dacă ne uităm la investiţiile în exploatarea gazelor din Marea Neagră, aici vedem că un mare partener strategic, o companie americană e pe cale să se retragă din România, după ce a investit 1,5 miliarde de euro. Şi aş vrea să vă întreb, ţinând cont de această istorie nefericită, aş putea să spun, cu partenerii strategici, cum credeţi că o astfel de investiţie care necesită capital extrem de mare şi comportă riscuri extrem de mari, cum credeţi că putem să aducem aceşti parteneri strategici alături de noi? Pentru că ştiţi vorba aceea: "Teoria este bună, însă practica ne cam omoară".

Şi pentru că am vorbit şi de Marea Neagră, şi aţi spus că doriţi să deblocaţi acest proiect, v-aş întreba, domnule ministru, ce aţi făcut efectiv să obţineţi consensul parlamentar, pentru că aţi spus că nu l-aţi obţinut şi că ar trebui să aşteptăm alegerile parlamentare. Un consens se obţine prin negocieri, prin stat la masă, prin discuţii transparente, deschise, şi aici aş vrea să vă spun că la USR sigur nu aţi venit, dar nu e prea târziu, pentru că eu vă invit astăzi să ne aşezăm din nou la masă, să discutăm despre acest proiect de exploatare a gazelor din Marea Neagră, pentru că noi, USR, chiar credem că putem să le exploatăm şi în interesul românilor, şi putem să dezvoltăm şi o întreagă industrie de prelucrare a gazelor naturale în jurul acestui proiect şi avem chiar şi un proiect de lege care stă în sertarele Parlamentului şi care ne-ar permite să dăm un semn către industrie că ne dorim să pornim proiecte noi, adaptate cerinţelor zilelor noastre, nu parandărături cu gaze pentru afacerişti de casă ai anumitor partide, aşa cum ştim foarte bine că s-a întâmplat şi în trecut.

Şi aş vrea să vorbim, domnule ministru, şi despre Complexul Energetic "Oltenia". Cum depăşim şi aici bariera hârtiei? Pentru că am văzut zilele trecute oameni din conducerea companiei care spun că e nevoie de 5 miliarde de euro pentru ca Complexul Energetic "Oltenia" să facă faţă cerinţelor Green Deal-ului.

Şi de unde vom obţine aceşti bani? Pentru că eu una sunt extrem de îngrijorată şi de ceea ce pare a fi o inacţiune şi o lipsă de abilitate a Guvernului şi a ministerului pe care îl conduceţi dumneavoastră, de a negocia mult mai bine la Bruxelles pentru menţinerea finanţării proiectelor de centrale pe gaze naturale, cum ar fi cele pe care vrea să le dezvolte chiar "Oltenia" şi ar trebui să fiţi mult mai vocali în a combate limitele nerealiste de emisii de CO₂ pe care unii vor să le impună.

Aş vrea doar să atrag atenţia că dacă vă gândiţi să avem energie electrică ieftină, produsă din gazul rusesc din jurul României, din ţări non-membre UE, ei, bine, acest lucru nu este acceptabil.

Şi dacă nu veţi spune apăsat la Bruxelles că fără gazul natural nu ne putem asigura securitatea energetică şi tranziţia aceasta de care tot vorbim, atunci vom îngropa încă o dată proiecte extrem de importante, care ne-ar fi putut aduce miliarde de euro şi ne-ar fi dat o şansă la dezvoltare.

Şi ar mai fi şi liberalizarea pieţei gazelor naturale. Aici vreau să vă întreb dacă aţi găsit o definiţie corectă pentru consumatorul vulnerabil, pentru cei care nu-şi pot plăti factura la energie şi să vă spun că, din păcate, nu aţi vrut să implementaţi un proiect-pilot pentru aceşti oameni, de la 1 iulie.

Cât priveşte industria auto, ştiţi foarte bine că atât Grupul Renault, cât şi Grupul Continental au spus că vor să-şi reducă costurile fixe. Ba chiar Grupul Continental a spus că vrea să aibă nişte reduceri de personal aici, în România, şi domnul premier Orban ne spune că totul merge bine în acest sector...

Domnul Florin Iordache:

Rog stafful tehnic să dea drumul...

Numai puţin, doamnă deputat, că înţeleg că faceţi precizările tot pe timpul USR.

Aţi finalizat cele 5 minute. Puteţi continua în cele 3 minute, când faceţi precizări...

Doamna Cristina-Mădălina Prună (de la tribună):

Sigur, mai am 30 de secunde, nu mai mult!

Domnul Florin Iordache:

Nicio problemă! Dar am spus staffului tehnic să pornească cronometrul, da!

Doamna Cristina-Mădălina Prună (de la tribună):

În fine.

Ce vreau să vă întreb este: care sunt planurile pentru această industrie extrem de importantă şi care angajează foarte, foarte mulţi oameni în România?

Cât despre mediul de afaceri, din păcate, continuaţi aceleaşi politici greoaie, prin care puneţi IMM-urile pe drumuri pentru puţin ajutor.

Şi aş vrea să vă întreb cât mai durează să obţineţi aprobarea de la Comisia Europeană pentru Programul IMM Invest şi dacă nu cumva asta blochează finanţarea IMM-urilor în cadrul acestui program.

Noi, USR, avem proiecte de debirocratizare, dar şi soluţii pentru reducerea fiscalităţii, pe care vă invităm să le susţineţi.

Vă mulţumesc frumos şi sper să ne daţi nişte răspunsuri clare la aceste chestiuni pe care le-am ridicat.

Domnul Florin Iordache:

Domnule ministru, vă rog, aveţi cinci minute.

Domnul Virgil-Daniel Popescu (ministrul economiei, energiei şi mediului de afaceri; de la tribună):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă mulţumesc pentru invitaţia adresată astăzi, la "Ora Guvernului", de a vorbi despre măsurile economice postpandemie.

Este adevărat că întrebările puse de colega noastră, Cristina, sunt şi despre lucruri întâmplate înainte de pandemie, dar nu este nicio problemă, este bine să le lămurim pe absolut toate.

În această pandemie poate că cel mai "bun" lucru pe care l-am învăţat, să spunem aşa, dacă există un lucru bun, este că dependenţa de importuri din spaţiul extra-european, din China, din Asia, din alte ţări care nu sunt în Uniunea Europeană, a arătat cât de vulnerabili suntem. Şi aici nu vorbim numai de domeniul sanitar, ci vorbim de absolut toate domeniile.

A arătat că energia a fost esenţială în această criză de pandemie, această energie a fost vitală, pentru că a trebuit să aprovizioneze cu energie electrică absolut pe toată lumea, energia şi comunicaţiile au stat la baza dezvoltării economice în această perioadă.

Vorbim de Legea offshore. M-aţi întrebat de Legea offshore. Am spus tot timpul că Legea offshore nu se poate modifica decât prin consens, în Parlament, şi că Guvernul nu va veni cu absolut nicio propunere legislativă. Este dreptul suveran al Parlamentului şi nu vă opreşte nimeni să vă apucaţi să modificaţi Legea offshore, dragi colegi deputaţi, dragă Cristina, şi voi participa la orice reuniune a Parlamentului. Parlamentul este suveran şi nu mă voi amesteca în a veni cu un proiect pe baza căruia să discutăm.

Deci sigur ne dorim deblocarea investiţiilor din Marea Neagră şi sunt importante şi prioritare pentru România. Este o investiţie strategică de securitate naţională care trebuie făcută.

Două lucruri trebuiau făcute pentru a putea face această deblocare:

1. Abrogarea Ordonanţei nr. 114 a ţinut de Guvern. Am făcut-o.

Al doilea lucru: modificarea Legii offshore. Ţine de Parlament. Vă rog frumos să o faceţi. Şi vin, ca deputat, ca membru al Guvernului, vin să discutăm pe orice temă, pe orice proiect de lege pe care-l veţi face.

Reactoarele 3 şi 4. Da. Am spus-o de nenumărate ori. Cred că 7 ani de zile, înţepeniţi într-un proiect care nu a mers mai departe, trebuie să înceteze. De aceea am şi luat decizia de a mandata în AGA reprezentantul ministerului să voteze pentru finalizarea negocierilor cu compania chineză, cu consorţiul chinezesc. Acest lucru s-a întâmplat şi de aceea Consiliul de administraţie este mandatat să găsească o nouă strategie. Şi vă asigur că veţi vedea că avem această strategie, şi în perioada imediat următoare veţi vedea că ne vom apuca efectiv, până la urmă, de pornirea construcţiei reactoarelor 3 şi 4, nu de alta, dar suntem chiar într-o mare întârziere. Dacă mai stăteam mult înţepeniţi în negocierile cu compania chinezească riscam să avem probleme din punct de vedere al sistemului energetic naţional. Nu uitaţi că reactorul 1 trebuie intubat în 2026.

Compania Energetică "Oltenia"

Vă înţeleg tuturor îngrijorarea. Este şi o îngrijorare a mea, dar nu trebuie să confundăm miliarde de lei cu miliarde de euro. Cred că acei colegi ai noştri care vorbeau, vorbeau de 5 miliarde de lei. Chiar săptămâna trecută, joi am avut o discuţie pe baza programului de restructurare, care este într-o formă... adus la minister, l-am discutat cu conducerea companiei, l-am discutat cu Consiliul Concurenţei şi vă asigur că acel ajutor de 1,2 miliarde, de salvare, se va transforma, aşa cum am promis, într-un ajutor de restructurare care va asigura supravieţuirea Companiei Energetice "Oltenia" şi o va face performantă. Şi nu prin închiderea totală a cărbunelui, ci prin trecerea pe gaz a unor elemente de producere a energiei electrice şi menţinerea unor centrale de producere în continuare pe cărbune, care să respecte normele de mediu. Şi acest lucru se va întâmpla. Şi acest lucru se va întâmpla anul acesta exact în termene, în termenele propuse.

Aţi vorbit de liberalizarea pieţei gazelor naturale şi ce facem pentru acest lucru.

Nu cred că există un - şi asta probabil este iar, să zicem aşa, un beneficiu, aşa-zis beneficiu al pandemiei - un moment mai prielnic decât acum de liberalizare a preţurilor la gazele naturale, când preţul pe pieţele europene şi regionale este jos.

Şi ea nu vine singură, aşa, liberalizarea, ea vine cu un pachet de Gas Program Release, prin care producătorii sunt obligaţi să vândă la un preţ de pornire, într-o licitaţie, la preţul bursei de la Viena, care este foarte jos.

Desigur, am văzut reacţii ale furnizorilor sau nonreacţii ale furnizorilor, a anumitor furnizori care nu doresc să scadă preţul la gaze, doresc să menţină oferta, aceeaşi ofertă, la acelaşi preţ. Or, după mine, nu e un comportament corect în piaţă. Dacă cumperi mai ieftin, e normal să vinzi mai ieftin.

Şi de aceea avem Legea concurenţei care ne va permite, în cazul în care vedem că acest comportament continuă, să intervenim, şi pe baza Legii concurenţei să-i obligăm pe acei furnizori, până piaţa se aşază, timp de şase luni de zile să-şi modifice ofertele, în aşa fel încât să intre şi alţi competitori pe piaţă; şi sunt deja alţi competitori pe piaţă care oferă un preţ mai mic. Dar, ghici, tot această lege a energiei electrice nu-i lasă, de exemplu, pe cei din Oltenia să vândă în Iaşi, pentru că administrativ au o blocare şi trebuie rezolvat şi acest lucru, că trebuie să aibă sedii acolo unde doresc să vândă, ori asta nu e normal. Ne vom asigura, dacă piaţa este liberă, să fie liberă şi funcţional.

Vorbeaţi de mediul de afaceri.

Da, mediul de afaceri a fost lovit. IMM-urile au fost lovite, de aceea avem un program de 1 miliard de euro pentru a ajuta IMM-urile.

550 de milioane de euro vor fi granturi de până în 200.000 de euro, pentru investiţii în aproape toate domeniile.

350 de milioane de euro vor fi orientaţi către turism, HoReCa, industria de evenimente şi transport auto, cele mai lovite industrii în această pandemie, granturi de capital de ...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule ministru!

Domnul Virgil-Daniel Popescu (de la tribună):

... şi 100 de milioane de euro vor fi destinaţi companiilor mici, cu unul sau doi acţionari, care nu au salariaţi şi nu au putut beneficia de nicio protecţie.

Avem foarte multe programe pe care vrem să le derulăm. IMM Invest este un program al Ministerului de Finanţe, nu este al Ministerului Economiei, dar vă pot spune că schema de ajutor este aprobată de Uniunea Europeană. Modificările avute în Parlament nu au fost aprobate şi de aceea au fost suspendate aceste puncte de modificare a ordonanţei cu privire la IMM Invest, tocmai pentru a obţine aprobarea Comisiei Europene. Deci ea funcţionează şi funcţionează pe o aprobare deja existentă a Comisiei Europene.

Vă mulţumesc.

Sper că am atins toate întrebările pe care le-aţi pus.

Industria auto, da!, industria auto este prioritară pentru noi, ea poate supravieţui, este direct legată, în această pandemie, de industria auto din spaţiul european, marile companii produc subansamble în România sau produc autoturisme în România. Aţi văzut că ea poate să supravieţuiască în această perioadă grea şi prin comenzi de la stat - şi aţi văzut Ministerul de Interne, şi-a onorat acel contract care exista, de 6.000 de autovehicule pentru Dacia Renault - ea va acţiona în continuare. Există scheme de ajutor care vor fi implementate pentru companiile mari unde industria auto va fi prezentă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat... Doamnă Prună, aveţi de făcut completări? (Vociferări.) Pe telefon?

Păi, nu, nu, staţi puţin! Dumneavoastră mai aveaţi două minute, dacă aveaţi precizări suplimentare. (Vociferări.)

Păi, nu, nu la final. Deci acum dumneavoastră mai aveţi în continuare două minute. Vă rog.

Colegul dumneavoastră, domnul Năsui, acolo aveţi trei minute din partea grupului. (Vociferări.) Da... Păi, nu, am ţinut... (Vociferări.)

Stimaţi colegi,

Vă rog.

Deci potrivit Regulamentului, iniţiatorul dezbaterilor, respectiv Grupul USR, are posibilitatea să facă precizări în următoarele trei minute. Dumneavoastră aţi consumat din cele trei minute un minut, urmând apoi... încep dezbaterile pentru fiecare grup parlamentar, mai puţin Grupul PSD, care are 5 minute, toate celelalte grupuri parlamentare au 3 minute.

Din partea dumneavoastră vorbeşte domnul Năsui acolo. Bun. (Vociferări.)

Păi, nu, domnule Dobre, haideţi să fim corecţi! Citim, dacă vrem să învăţăm ceva! Uitaţi-vă în Regulament!

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (de la tribună):

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Într-adevăr, ne-am lămurit şi pe Regulament.

Vă mulţumesc, domnule ministru, pentru răspunsurile pe care ni le-aţi dat. La unele mai am unele nelămuriri. De pildă, la acest proiect de exploatare a gazelor din Marea Neagră, dacă-mi aduc foarte bine aminte, la cele două audieri la care aţi venit în Parlament ne-aţi spus că dumneavoastră veţi merge, veţi veni aici, în Parlament, şi veţi căuta consensul în cadrul grupurilor parlamentare şi a fost un angajament pe care vi l-aţi luat în programul de guvernare, pe baza căruia chiar şi noi, USR, v-am votat şi v-am acordat încrederea.

Ceea ce vă spuneam este că lucrul acesta nu s-a întâmplat. Aşteptam să ne aşezăm cu toţii la masă şi să discutăm totuşi acest proiect strategic pentru România, pentru următorii ani, pentru tranziţia energetică mai ales. Pentru că şi aici cred că ar trebui ca dumneavoastră să aveţi o voce mult mai puternică la Bruxelles şi asta spuneam în intervenţia mea. Ştiţi că acum se discută dacă centralele pe bază de gaz natural să fie în continuare finanţate din bani europeni ori faptul că limitele acelea de CO₂ se discută să fie reduse drastic. Asta ştiţi foarte bine că ne reduce posibilitatea de a obţine finanţare europeană pentru proiectele de aici, din România.

Şi, da, Complexul Energetic "Oltenia" a aplicat, deşi timid, la unul dintre programele acestea de finanţare şi, dacă vă uitaţi în declaraţiile publice ale unuia dintre reprezentanţii acestei companii, o să vedeţi că a spus că, Complexul Energetic "Oltenia" are nevoie de 5 miliarde de euro, şi nu de lei, pentru următorii ani, tocmai pentru a se adapta acestei tranziţii energetice.

Ar mai fi şi alte lucruri însă...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (de la tribună):

Vă mulţumesc şi sper să reveniţi asupra lor.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Începem dezbaterile. Reamintesc, toate grupurile parlamentare au 3 minute, mai puţin Grupul PSD.

Domnul Iulian Iancu.

Se pregăteşte domnul Victor Paul Dobre.

De la PSD, domnul Iancu.

Vă rog, domnule.... Aveţi 5 minute, domnule deputat. (Vociferări.) Cinci!

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

Aţi spus 50, aşa că o să mă rezum la primele 30, din cele 50!

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

În primul rând, mulţumim că aţi putut veni astăzi, aici.

Cred că aş putea să încep aşa. Nu este agonie mai mare decât să îngropi o poveste adevărată.

Şi aş pleca cu prezentarea mea de astăzi în două mari teme, respectiv evoluţia economiei, situaţia economică şi socială a României înainte de pandemie şi postpandemie. Şi aş vrea să vă reamintesc că, în august 2019, Partidul Naţional Liberal, împreună cu USR, a solicitat o sesiune extraordinară, prin care, atunci, aţi dorit eliminarea Ordonanţei nr. 114, ca fiind o catastrofă, o nenorocire pentru economia românească, subliniind la vremea respectivă că trebuie, în ordine, eliminat aşa: preţul de 68 de lei pe megawatt/oră la gaze, întrucât a distrus investiţiile, mediile investiţionale în această ţară şi profitul companiilor.

Concluzie: pe 2019, referitor la această afirmaţie, toate companiile din sectorul energetic, "afectate de această ordonanţă" au avut profituri între 255 de milioane de lei, până la 3,1 miliarde de lei. Toate, absolut toate pe profit. Deci în ce măsură le-a afectat cei 68 de lei, mai ales că cel mai mare profit l-au obţinut OMV Petrom şi Romgaz, adică cele care sunt marii producători de gaze.

2. Aţi spus, la vremea respectivă, prin acea sesiune extraordinară, că 2% a omorât investiţia şi mediul investiţional în această ţară, al marilor investitori.

Ei, cum putea să omoare investiţiile şi apetitul pentru mediul investiţional, când s-a ajuns la acel nivel al profiturilor şi, bineînţeles, posibilitatea să distribuie aceste profituri către investiţii?

3. La vremea respectivă vorbeaţi de faptul că, de asemenea, au crescut aceste preţuri printr-o subvenţie încrucişată, adică dacă este 68 de lei la populaţie, producătorul s-a dus cu acest preţ în mod încrucişat către industrie şi a împovărat industria şi ajuns cu preţuri la 120 de lei.

Vă reamintesc, stimaţi colegi, că preţul producătorului este de 28,7 lei pe megawatt/oră. 120 de lei înseamnă 400%! De ce era nevoie să se ducă către un profit de 400% şi să împovăreze toată economia românească, toată industria din România şi s-o scoată din competitivitate? De ce atunci aţi avut acest tip de intervenţie? Să spunem că era, din punct de vedere politic, era o foarte bună modalitate de a vă aşeza pe valul acesta al investitorilor şi dorinţei companiilor de a scăpa de 2%.

Politic, înţeleg, însă atunci când sapi groapa altuia cazi singur în ea. Ce s-a întâmplat când dumneavoastră chiar aţi ajuns la guvernare, imediat, după o lună de la acea intervenţie în Parlament? A trebuit să gestionaţi Ordonanţa nr. 114 şi să faceţi exact ce aţi solicitat în sesiunea extraordinară. Ce s-a întâmplat? Aţi menţinut preţul de 68 de lei. Păi, de ce l-aţi menţinut, că, nu-i aşa, a făcut subvenţie încrucişată şi a distrus mediul investiţional şi a împovărat industria! L-aţi menţinut încă nouă luni de la data la care aţi ajuns la guvernare.

2. Aţi menţinut totodată şi acest statut de subvenţie încrucişată. De ce nu a fost o discuţie cu producătorii, pentru că să presupunem că dumneavoastră, atunci, făcându-le pe plac, aţi putut avea dialog şi să le spuneţi: "Oameni buni, vă rog să reduceţi presiunea aceasta pe preţ, pentru că 400% este totuşi foarte mult pentru economia României şi nu poate să facă faţă competiţiei cu cea a Germaniei, a Austriei, a Olandei, a Belgiei, care toţi plăteau mai puţin decât noi, la ce? La gaze! Păi, e posibil... eu sunt producător şi tocmai noi, România, să plătim mai puţin decât cea mai industrializată parte a Europei şi să mai vreau şi să fiu în competitivitate şi să-mi menţin la nivel de supravieţuire aportul industriei în PIB?! Cât era aportul industriei în 2019? 25,6%. Cât este astăzi? 19,6%.

Nu s-a mai întâmplat în istoria României o prăbuşire a aportului industriei în PIB ca în această perioadă!

Ce s-a întâmplat, stimaţi colegi? Aţi vorbit atunci, aţi insistat că nu poţi să faci o liberalizare a preţurilor dacă nu ţii seama de consumatorul vulnerabil. Aţi ajuns la guvernare. Care este definiţia consumatorului vulnerabil? Care este, după părerea colegului meu, aportul adus de dumneavoastră la susţinerea consumatorului vulnerabil? Care sunt sumele în buget pentru ei în cursul acestui an? Niciun leu! Zero lei!

Vorbim despre liberalizarea preţului energiei şi de faptul că de la întâi avem şanse foarte mari să scadă preţul.

Nu, stimaţi colegi, deja aveţi ofertă în plic acasă că preţurile se vor menţine la acelaşi nivel, deşi în România preţul la producător a scăzut la 20 de lei, chiar dacă timpul ar putea să ne acuze în acest moment că n-ar trebui să mai facem această referire.

Stimaţi colegi,

20 de lei la producător n-a mai existat în istoria industriei gaziere din această ţară, n-a mai existat aşa ceva! Şi, cu toate acestea, furnizorul să dea la acelaşi preţ?! Adică de la 20 la 120 de lei sau de la 20 la 68, să păstreze toată cantitatea, tot profitul, şi să nu-l repartizeze cu consumatorul?! Se poate, pentru că nu aţi făcut această modificare în lege.

Şi atunci vin şi pun nişte întrebări fundamentale, pentru că intrăm în criză de timp.

Prima întrebare: în aceste condiţii, de ce plătim noi cel de-al doilea cel mai mare preţ la energie electrică din Europa?

2. De ce plătim cel mai mare preţ la gaze naturale, mai mare şi decât bulgarii, care nu produc un metru cub şi care au determinat în acest interval de timp o reducere la energie termică cu 21% şi la importul de gaze contract cu 40% mai ieftin, gaze aduse din Siberia, şi nu precum cele din România?!

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule deputat!

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

Şi acum concluzia.

Dacă aceasta este situaţia, şi noi am reuşit să ne împrumutăm 35... facem un împrumut de 26 de miliarde de euro în acest an, faţă de 19 miliarde împrumutaţi în cei trei ani anteriori, te-ai gândi că aceşti bani se duc într-o restructurare a economiei româneşti.

Şi atunci, dragi colegi,

1. Ne trebuie strategie energetică. Nu avem!

2. Ne trebuie planul naţional integrat în regim de schimbare climatică, aprobat de Uniunea Europeană. Nu-l avem!

Avem 63 de pagini într-un draft al strategiei; 123 de pagini de observaţii de la Ministerul Mediului. 123 de pagini!

3. Plan concret de restructurare, relansare a economiei româneşti, pe domenii. Adică, industria energofagă...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

...agricultura, serviciile...

Iată, stimaţi colegi, care erau dezbaterile de astăzi şi la care cred că ar trebui să participăm cu toţii, că e responsabilitatea noastră, stimate coleg!

De aceea, stimate coleg,

Domnule ministru,

Aveţi toată susţinerea, pentru că eu cred că într-o astfel de situaţie...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, Iulian!

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

... noi trebuie să fim solidari în planul de măsuri pe care trebuie să-l aibă România, de care trebuie să aibă parte România!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Victor Paul Dobre, Grupul PNL.

Domnul Victor Paul Dobre (de la tribună):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Aţi spus, la un moment dat, citim ca să fim corecţi.

Văd că faceţi eforturi în opoziţie, dar încă nu reuşiţi.

Aş vrea, înainte de a vorbi despre tema de azi, să îmi aduc aminte că îl cunosc pe domnul Iulian Iancu de 20 de ani, de când conducea destinele la Ministerul Economiei şi de când multe lucruri pe care i le cere astăzi ministrului actual al economiei, încă o dată, în 20 de ani, ar fi trebuit să fie făcute. (Aplauze.)

Dar mai bine mai târziu decât niciodată.

Eu înţeleg, e o dezbatere democratică, e firesc ca opoziţia să cheme miniştrii să dea raportul în Parlament; apreciez şi agresivitatea, dacă e civilizată, aşa cum apreciez şi răspunsurile tranşante ale ministrului.

Aş vrea să vă reamintesc câteva lucruri.

Domnul Virgil Popescu a preluat în noiembrie un minister care a trebuit să fie format din 4 ministere. Pentru că era o construcţie monstruoasă pe partea de economie. Multe ministere, mulţi miniştri, mulţi clienţi, multe judeţe recompensate.

Şi cred că această reorganizare făcută atât de repede şi cu costuri puţine e primul lucru benefic.

În al doilea rând, ministrul, ca şi întregul Guvern, a fost confruntat la numai două luni de la guvernare, cu o criză nemaiîntâlnită în istoria modernă, nu a României, nu a Europei, a lumii.

Principalele sectoare afectate - fără îndoială, sectorul economic.

Principalele probleme în viitorul imediat le are sectorul economic, pentru că de acesta depinde totul.

Aş vrea să vă spun şi să subliniez, în aceste luni dificile, riscante, a funcţionat totul. Pe perioada stării de urgenţă, am avut asigurate fără probleme energia electrică, gazele, utilităţile.

Este primul merit al acestui minister şi al acestui ministru, că a permis funcţionarea normală a ţării într-o situaţie complet anormală.

Vorbim de economie. Nu mă pricep la toate, dar sunt câteva domenii pe care le cunosc foarte bine.

În primul rând, industria navală. O industrie care totuşi a reuşit, în anii grei ai industriei româneşti, să supravieţuiască, să funcţioneze şi astăzi. E unul din primele sectoare pe care ministrul le-a abordat, încercând, împreună cu marii investitori, pentru că în România sunt prezenţi cei mai mari investitori în industria navală din Europa...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre (de la tribună):

Cât a concluzionat şi domnul Iancu, atât concluzionez şi eu, domnule preşedinte, ca să citim şi să fim corecţi.

În al doilea rând, industria siderurgică. Aşa cum spun cei de la Liberty de azi, Mittal de ieri, SIDEX de alaltăieri, din 2011 aşteptau să se aplice schemele de ajutor de stat care se aplică în Uniunea Europeană.

Într-o lună a fost rezolvat acest lucru. Într-o lună! După un deceniu în care au condus alţii. Nu stau să-i nominalizez pentru că, spre deosebire de domnul Iordache, eu citesc şi sunt corect.

Şi ca să fie lucrurile clare.

Domnul Florin Iordache:

Ca să fiţi corect...

Domnul Victor Paul Dobre (de la tribună):

Am încredere...

Domnul Florin Iordache:

... finalizaţi atunci.

Domnul Victor Paul Dobre (de la tribună):

Am mare încredere în acest Guvern şi în acest ministru, că ceea ce înseamnă reluarea cât mai rapidă a activităţii economice româneşti, în condiţiile în care efortul guvernamental a permis salvarea a un milion de locuri de muncă, va fi la înălţimea aşteptărilor noastre şi a cetăţenilor acestei ţări.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Reprezentantul Grupului USR, domnul Claudiu Năsui.

Vă rog, faceţi legătura cu domnul Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (prin audioconferinţă):

Bună ziua!

Mă auziţi?

Domnule Virgil Popescu, aţi devenit ministru şi cu voturile USR, în Parlament.

Şi eu, cel puţin, mi-am dat votul pentru Guvernul dumneavoastră, gândindu-mă, în sinea mea, că veţi fi un guvern liberal sau, cel puţin, că veţi avea nişte esenţe liberale şi că veţi avea măcar tentativa de a face reforme liberale în România. În niciun caz că veţi face ce aţi făcut până acum, mă refer la Guvern, în solidar, şi că veţi chiar bloca reforme liberale atunci când acestea se pretind.

Ce vreau să vă întreb? Dacă vi se pare normal ca România să fim singura ţară în care, dacă vrei să deschizi o a doua firmă, să trebuiască să-ţi mai iei o rudă în acţionariat? Dacă vi se pare normal acest lucru?

Sau dacă vi se pare normal că România este pe locul 55 în lume la uşurinţa de a face afaceri? Şi chiar pe 91 în lume la uşurinţa de a-ţi deschide o firmă? Sub Burkina Faso.

Pentru că, dacă nu vi se par normale lucrurile acestea, atunci trebuie să răspundeţi la întrebarea: de ce Guvernul din care faceţi parte a atacat la CCR o tentativă de debirocratizare şi de eliminare a acestor prevederi aberante din legislaţia naţională?

Adică dumneavoastră, cu votul nostru din Parlament, aţi făcut ceea ce chiar nu trebuia să faceţi. Nu doar că n-aţi făcut lucruri liberale şi măsuri liberale - şi o să intrăm şi în asta, poate, cu altă ocazie - dar chiar aţi blocat tentative de liberalizare a mediului de afaceri. Sunteţi ministru într-un minister care a fuzionat cu alte 4, care a rezultat din fuziunea altor 4. Şi ce restructurare aţi făcut? Că dacă mă uit pe cifre, a crescut numărul de angajaţi. Deci le-aţi comasat, aţi zis că restructuraţi, dar, de fapt, v-aţi mai aduşi nişte activi de partid.

Şi dacă mă uit iarăşi pe toate cifrele, în ansamblul lor, vedem că a crescut numărul de angajaţi la stat cu peste 10.000, de când este PNL la guvernare, deci guvernarea liberală.

Deci asta aş vrea să-mi răspundeţi, ce aţi făcut pentru debirocratizare? Şi de ce aţi blocat aceste reforme foarte necesare pentru România, care ne aliniau cu normele europene? Şi, în contextul acesta, cum vă mai puteţi numi liberali?

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

În continuare, din partea Grupului UDMR, îl invit pe domnul deputat Bende Sándor.

Se pregăteşte domnul Mircea-Titus Dobre.

Aveţi 3 minute, domnule deputat.

Domnul Bende Sándor (de la tribună):

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Tema propusă de Grupul parlamentar al USR este una binevenită, însă ar putea acoperi mai multe ore de dezbateri.

Iar, dacă ne uităm mai atent la titlu, se poate vedea că include două subteme - de înlăturare a efectelor economice ale pandemiei, pe de o parte, şi însănătoşirea economiei, pe de alta. Le voi aborda pe rând.

Domnule ministru,

Necesitatea şi urgenţa adoptării unui set de măsuri economice post-COVID au constituit subiectul aparte al pachetului de propuneri pe care UDMR l-a transmis spre analiză Guvernului încă din luna martie, cuprinzând idei de mobilizare a capitalurilor pentru menţinerea pe linia de plutire a întreprinderilor viabile şi pentru demararea de noi afaceri.

După 3 luni, Executivul, în ansamblu, şi ministerele de resort nu au reuşit să prezinte nici măcar liniile directoare ale unei strategii, darămite un plan de repornire a economiei şi de ajustări, realinieri la noile realităţi.

În viziunea UDMR, însănătoşirea economiei trebuie subscrisă jaloanelor care încep să se traseze din ce în ce mai clar la nivelul Uniunii Europene, în lupta împotriva schimbărilor climatice şi în alinierea la tendinţele mondiale - economie verde, dezvoltare sustenabilă, transformare digitală, inovare şi cercetare. Aceste principii directoare sunt transpuse în principiile şi obiectivele cadrului financiar multianual 2021-2027.

Am trecut de jumătatea anului 2020. Adevărul despre performanţa României în această perioadă bugetară - eşec lamentabil. Este evident.

Din păcate, nici nu vedem pregătiri pentru ca în următorii 7 ani să folosim în mod eficient fondurile europene, la locul potrivit şi în cuantumul necesar.

În lipsa unei concentrări rapide la reperele Uniunii, vom fi luaţi pe nepregătite, vom pierde timp preţios şi bani ieftini.

Programele de acordare de ajutoare de stat, cum ar fi IMM Invest, ar fi putut sprijini ambele componente, adică cea de păstrare a locurilor de muncă în anumite sectoare, dar şi de reorientare sau tranziţie a afacerilor sau de creare a unora noi, înspre aceste direcţii pe care vrând-nevrând va trebui să le urmăm.

Orientările majore europene au în subsidiar un capitol extrem de important, energia. Economisire, eficienţă, migrare spre resurse regenerabile, integrare - sunt cuvinte cheie pe care România le flutură doar în zecile de proiecte de strategii, în nimic altceva.

Nu ar fi de mirare ca anul-ţintă 2030 să ne ajungă din urmă fără ca în perioada scursă să fi avut direcţii strategice, planuri de acţiune, obiective de atins.

Timpul s-a scurs, deoarece e în ordinea firească a lucrurilor. Iar noi vom trage linia, vom face un bilanţ şi îl vom compara cu obiectivele Uniunii Europene şi vom şti cum stăm.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Bende Sándor (de la tribună):

Tragem speranţa...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Bende Sándor (de la tribună):

... că poate la unii indicatori vom avea rezultate bune, mulţumită cine ştie căror factori favorabili, că se va manifesta din nou norocul elevului care nu a învăţat, ca în atâtea şi atâtea cazuri.

Liberalizarea preţurilor la gazele naturale şi la energia electrică sunt momentele perfecte pentru informarea consumatorilor. Până la urmă, satisfacerea nevoilor la preţuri rezonabile este un obiectiv major al nostru, al tuturor celor din politică şi administraţie.

Gazele naturale ajung la tranzacţionare chiar în această lună, iar energia electrică, peste 6 luni. Dar, la fel ca în 2012, mai apoi în 2016, liberalizarea pentru consumatorii finali e doar o vorbă goală.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Bende Sándor (de la tribună):

Eventual, un pretext.

O secundă, domnule preşedinte, şi termin.

Drept de eligibilitate, modalitatea de alegere a furnizorului de drepturi contractuale - preţ avantajos, comparabilitate prosume -, toţi aceşti termeni şi acţiunile concrete pe care le îmbracă misterele bine păzite pentru majoritatea covârşitoare a consumatorilor. Iar economia verde, dezvoltarea sustenabilă, economia viitorului, fără participarea directă, concretă, activă şi structurată a tuturor cetăţenilor, a tuturor întreprinderilor, este doar o colecţie de vorbe goale.

În concluzie, UDMR aşteaptă strategii şi planuri concrete, atât pentru afacerile şi locurile de muncă existente înainte de pandemia de COVID-19, cât şi pentru aşezarea economiei româneşti pe baze noi.

În pregătirea economiei pentru viitor, să nu ne mai lăsăm surprinşi de evenimente, ci să încercăm să acţionăm conform înţelepciunii populare, ce spune - "Omul gospodar îşi face vara sanie şi iarna car".

Pentru că, altfel, vorbele de duh din popor se dovedesc a fi doar o colecţie de vorbe goale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Mircea-Titus Dobre.

Aveţi 3 minute.

Şi, prin telefon, să facă legătura cu domnul Emil Paşcan, din partea PMP.

Vă rog, domnul coleg.

Domnul Mircea-Titus Dobre (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua, dragi colegi!

Domnule ministru,

Eu nu o să mă refer la aceste industrii pe care le reprezentaţi într-un minister mamut, ci o să mă refer la o mică părticică din ceea ce reprezentaţi, şi anume turismul din România. Turismul, care, după cum ştiţi, şi ar trebui să ştiţi, şi să-i spuneţi şi şefului dumneavoastră, premierului României, Ludovic Orban, că are o pondere de aproximativ 7,5%, direct sau indirect, în PIB, şi are peste 500.000 de angajaţi. Aceşti angajaţi care, marea majoritate a lor, sunt în acest moment în şomaj tehnic. Şi cred că asta v-o poate spune şi doamna Violeta Alexandru, de la Ministerul Muncii.

O să fac o referire la o mică parte din industria turismului. Şi aici vorbim de unităţile de administraţie publică, care, după cum ar trebui să ştiţi, se împart în două categorii - cele de sine stătătoare, aşa cum sunt reglementate de Hotărârea de Guvern nr. 843/1999, şi cele care sunt impuse şi sunt reglementate de Ordonanţa de Guvern nr. 58/1998.

Până acum, domnule ministru, aţi spus că dumneavoastră nu puteţi să luaţi decizii vizavi de partea de organizare a acestora, în această situaţie de stare de alertă sau stare de urgenţă, ce tot avem în aceste luni. Dar, după cum legislaţia în vigoare, şi anume, Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, Hotărârea nr. 28 din 11 iunie 2020, spune, cu subiect şi predicat, la art. 8, că normele de prevenire pentru cei cu activităţi din turism sunt realizate de Ministerul Economiei şi Ministerul Sănătăţii, prin ordin comun.

Eu, după câte ştiu, săptămâna trecută aţi refuzat să semnaţi acel ordin care trebuia să plece către Ministerul Sănătăţii, prin care erau reglementate tot ce înseamnă spaţii impuse. Şi aici mă refer în special la saloanele de mic dejun, pentru că acele saloane sunt cele care asigură micul dejun şi chiar o siguranţă turistului, deoarece se întâmplă în interiorul complexului turistic sau al unităţii de cazare.

Dar, bineînţeles, dumneavoastră ne spuneţi foarte clar că se pot deschide păcănelele, dar restaurantele din interiorul entităţilor de cazare - şi aici ne referim inclusiv la locul unde este recepţia, unde este holul, unde sunt toate serviciile care sunt deschise şi funcţionează, numai salonul de mic dejun nu se poate.

Bineînţeles, şi partea de turism ecumenic. Aici vorbim despre mănăstiri, despre biserici, nu se pot vizita. Dar păcănelele le putem vizita. Foarte bine, înţelegem şi acest lucru.

Dar poate ne explicaţi, domnule ministru, dumneavoastră, că începând din această săptămână s-a dat drumul la turismul balnear. Şi să-i explicaţi unui turist care are proceduri medicale balneare, cum după acea procedură trebuie să se ducă să ia micul dejun sau să mănânce masa la o terasă, ţinând cont de faptul că cel puţin în această săptămână vorbim de o vreme capricioasă, cu ploi torenţiale şi chiar cu temperaturi destul de scăzute pentru această perioadă.

Eu cred că asta înseamnă că îl băgăm pe acel om în spital, în momentul în care după o procedură balneară trebuie să stea undeva afară să mănânce. Sau poate o să ne spuneţi, nu, domnule, lasă, că o să servească masa în cameră.

Poate în acelaşi timp vorbiţi cu preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare, să vă spună cum tot acest circuit de transport al mâncării şi tot ce înseamnă lanţ termic este întrerupt şi care sunt riscurile. Putem să discutăm după aceea de alte boli care pot duce la infectarea cu alţi viruşi.

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Mircea-Titus Dobre (de la tribună):

Da. Concluzionez.

Tot în acelaşi timp, aş vrea totuşi să-l rog şi pe domnul preşedinte al Comisiei pentru industrii şi pe dumneavoastră, să cădeţi de comun acord odată şi să puneţi Proiectul Legii turismului - PL-x 411/2019 - pe ordinea de zi a comisiei. Şi nu mai tărăgănaţi, pentru că de când sunteţi ministru tot spuneţi că daţi un punct de vedere.

Până în acest moment ştiu că preşedintele comisiei v-a cerut un punct de vedere de vreo două ori, dar nu l-aţi dat. Asumaţi-vă odată şi nu ne mai păcăliţi!

Şi, în final, vreau să vă spun că astăzi la ora 13,20, pe A3, în Bulgaria, la punctul de vamă Kulata, de trecere în Grecia, turiştii făceau, pe Facebook, haz de necaz, ca să vă propună candidat pentru coroniţa de aur la relansarea turismului din Bulgaria şi Grecia, pentru că pe cel din România l-aţi băgat în groapă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Vă rog, faceţi legătura cu domnul Paşcan, din partea Grupului parlamentar al PMP.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună seara, domnule ministru!

Distinşi colegi,

Precizez din start că poziţia pe care o exprim în numele Partidului Mişcarea Populară priveşte Ministerul Economiei, dar deopotrivă Guvernul României în ansamblul său.

România se află azi în faţa unui moment istoric. Dincolo de consecinţele nefaste generate de actuala pandemie, avem în perspectivă oportunitatea de a face un salt calitativ către economia digitală. O şansă care vine probabil doar o dată la o generaţie. Iar pentru aceasta trebuie doar să ne uităm la creşterile anuale ale sectorului privind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. În produsul intern brut, acest sector a avut, în ultimii 5 ani, o medie a creşterii de peste 10%. Iar cea mai valoroasă companie românească este chiar o firmă din IT, liderul mondial în automatizări software, UiPath, o companie evaluată la miliarde de dolari.

Totul este ca Guvernul să înţeleagă că ne aflăm într-un punct de inflexiune şi să sprijine inclusiv financiar acest salt la următorul nivel.

Referindu-ne la perspectivele de însănătoşire a economiei, în ultimele zile, din partea Uniunii Europene, au venit două veşti bune şi una rea. Cele bune sunt alocarea celor 33 de miliarde de euro pentru redresarea economică şi linia de credit de 4,5 miliarde de euro, deschisă de Banca Centrală Europeană pentru Banca Naţională a României, în vederea asigurării lichidităţilor pe piaţa economică.

Vestea rea ţine însă de faptul că, din păcate, România nu mai îndeplineşte niciunul dintre criteriile pentru aderarea la zona euro.

În toată această perioadă de la declanşarea crizei sanitare, Partidul Mişcarea Populară a încercat să fie o voce a raţiunii şi a echilibrului. Din păcate, nu toate propunerile şi soluţiile constructive cu care am venit au găsit un ecou favorabil la nivel guvernamental.

Pentru că, domnule ministru, sunteţi din nou în Parlament, mă simt dator să vă reamintesc câteva dintre propunerile noastre, pe care le-am adresat şi prim-ministrului.

PMP a propus un pact naţional pentru sănătate, care prevedea creşterea anuală a alocărilor din PIB necesare în sănătate, pentru atingerea nivelului mediu din Uniunea Europeană, până în anul 2025.

În acest Pact naţional pentru sănătate s-ar fi putut angaja şi construcţia celebrelor spitale regionale... (Apel întrerupt.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Am finalizat. (Vociferări.)

Păi, a terminat discursul.

Am finalizat dezbaterile.

Vă rog, pe procedură.

Vă rog, domnul coleg.

Înţeleg că aveţi o chestiune pe procedură.

Am finalizat dezbaterile.

Nu mai este decât domnul ministru Popescu.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi, în calitate de reprezentant al Grupului USR, vreau să vin către dumneavoastră cu solicitarea ca toţi colegii care vorbesc de la această tribună, indiferent că sunt membri ai Executivului sau colegi parlamentari, să utilizeze un limbaj care să conţină formulele simple de diplomaţie instituţională şi de politeţe, respectiv, "doamnă deputat", "domnule deputat", "doamnă ministru", "domnule ministru".

Utilizarea unor termeni mult prea familiari grevează cumva de credibilitate mesajul care este transmis de la această tribună.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

De fiecare dată am rugat, toţi cei care intervin, să aibă o adresare normală.

Da, domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc.

Mă auziţi?

Mulţumesc, domnule preşedinte.

S-a întrerupt legătura...

Domnul Florin Iordache:

Păi...

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

... nu din vina mea.

Domnul Florin Iordache:

... concluzionaţi, domnule Paşcan.

S-a finalizat timpul. Concluzionaţi.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Păi, n-avea cum să se finalizeze, că eram abia la două minute, domnule preşedinte. (Vociferări.)

Deci continui.

Domnul Florin Iordache:

Nu, vă rog frumos.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Partidul Mişcarea Populară...

Domnul Florin Iordache:

Poate la dumneavoastră, la Mureş, e un altfel de ceas.

Dar mai aveţi 30 de secunde.

Vă rog, concluzionaţi.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Partidul...

Domnule preşedinte,

Aţi fost îngăduitor cu toţi antevorbitorii.

Eu nu înţeleg, aveţi ceva cu PMP? Sau nu vă place adevărul? Ca să înţeleg şi eu.

Domnul Florin Iordache:

V-am lăsat.

Domnule...

Domnule Paşcan...

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Păi, s-a... S-a întrerupt. S-a întrerupt în momentul în care mai aveam aproape două minute, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Păi, 3 au fost toate, domnule Paşcan.

Vă rog, finalizaţi.

Dumneavoastră, în loc să-mi explicaţi mie cum e chestiunea cu timpul, spuneţi, finalizaţi intervenţia.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

În regulă.

Partidul Mişcarea Populară a pretins mai multă transparenţă în cheltuirea banilor publici, măsuri concrete ca mai ales în această perioadă toate contractele de achiziţii publice de la nivelul administraţiilor centrale sau locale să fie accesibile românilor, pentru a se vedea pe ce s-au cheltuit resursele, şi aşa puţine, ale statului.

PMP a solicitat Guvernului să aloce resurse pentru cercetarea medicală din România. Lucru care, din păcate, nu s-a întâmplat. Am ajuns să fim singurul stat din Uniunea Europeană care nu participă la efortul global privind găsirea unui leac la boala generată de acest coronavirus periculos.

PMP a propus o rectificare bugetară participativă şi construirea unui buget care să permită relansarea economiei româneşti.

Guvernul a preferat o abordare contabilă primară, făcând un calcul cu privire la cât au crescut cheltuielile şi cât au scăzut încasările. S-a preferat soluţia politică şi electorală favorabilă, în detrimentul celei economice.

PMP v-a spus că este nevoie de un pachet de susţinere directă a IMM-urilor din România, puternic lovite de criză. Aţi preferat să mergeţi doar pe varianta garantării unor credite în cadrul Programului IMM Invest. Şi vedem cu toţii apetitul scăzut şi condiţiile deloc stimulative, chiar inhibitorii, ale băncilor, în privinţa acestei creditări.

Nu în ultimă instanţă, am reiterat şi vă reamintim acele propuneri ale noastre legate de suspendarea Pactului de stabilitate şi generarea marilor investiţii privitoare la Autostrada Transilvania, extinderea reţelei de gaze naturale, canale de irigaţii, realizarea centrelor de colectare legume-fructe etc. şi finanţarea Pactului naţional pentru sănătate, în care este inclusă construirea celor 8 spitale regionale.

Acestea sunt câteva dintre soluţiile noastre, în perspectiva nevoii de însănătoşire şi performanţă a economiei româneşti.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Paşcan, ca o curiozitate. Eu, din câte ştiu, dumneavoastră sunteţi parte a formulei guvernamentale. Şi aţi votat Guvernul şi îl susţineţi în continuare.

Mulţumesc.

Domnule ministru, aveţi 5 minute.

Domnul Virgil-Daniel Popescu (de la tribună):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş începe prin a spune un lucru. Una e să faci cu mâna ta o catastrofă, cum a fost acea Ordonanţă nr. 114, făcută de acel Guvern PSD, şi alta este să se întâmple această catastrofă, cum este această pandemie, care încă nu a trecut şi pe care noi o gestionăm şi cred că o gestionăm foarte bine.

Şi să revenim la energie. Am promis, prin Programul de guvernare, că vom scădea preţurile, în urma liberalizării. Veţi vedea că de la 1 iulie va scădea preţul la gaze naturale, indiferent dacă unii furnizori vor face acest lucru acum sau o vor face la 1 iulie sau după 1 iulie imediat. Faptul că ei oferă aceleaşi preţuri în facturi sau cu 2 lei, în bătaie... de batjocură, asta nu înseamnă că aşa vor rămâne lucrurile.

Faptul că am promis că vom defini consumatorul vulnerabil până la sfârşitul anului - aşa vom face, ne ţinem de cuvânt.

N-am putut să spunem că îl facem până la 1 iunie pentru că nu ne ţineam de cuvânt, doamnă deputat Prună.

Dacă promiteam ceva şi nu făceam, puteaţi să spuneţi.

Nu am fost de acord cu acea dată de 1 iunie sau iunie şi am spus până la 31 decembrie. Şi o vom face. Pentru că 1 ianuarie 2021, atunci când vom liberaliza preţul la energie electrică, trebuie să ne prindă pregătiţi, ca oamenii care cu adevărat au nevoie de susţinere să o aibă prin acest consumator vulnerabil, această schemă de susţinere a consumatorului vulnerabil.

Am promis că vom da drumul la investiţii. Şi, da, pentru prima dată în istoria din ultimii ani, companiile din energie şi-au asumat, în urma ordinului ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri, programe de investiţii pentru 5 ani, cu termene foarte clare.

Este adevărat că acest lucru a fost făcut în urma abrogării exceptării de la obligativitatea tranzacţionării pe piaţa OPCOM a energiei electrice produse de unităţile nou înfiinţate, practic de investiţiile noi. Acest lucru l-am promis în Programul de guvernare şi ne-am ţinut de el şi l-am făcut.

Asta înseamnă că vom stimula investiţiile noi. Asta înseamnă că va fi apetit investiţional în domeniul producţiei energiei electrice în România. Va fi mai multă energie în urma finalizării acestor investiţii şi automat şi oferta va fi mai mare decât cererea. Asta am spus tot timpul că vrem.

Preţul la energie electrică este mare pentru că avem cerere mai mare decât ofertă.

Avem foarte multe capacităţi de producţie a energiei electrice, dar, din păcate, nefuncţionale. Şi trebuie să creăm capacităţi noi de producţie a energiei electrice.

De aceea, eu sunt convins că la 1 ianuarie 2021 nu vom avea, în urma liberalizării, salturi masive, ci vom avea investiţii multe şi încrederea investitorilor în România, că acest lucru s-a întâmplat.

Şi toate aceste lucruri le facem, le-am făcut şi le vom face în plină pandemie. Nu ne-a fost frică de acest lucru şi ne-am asumat acest lucru, să-l facem. Şi eu cred că-l facem bine.

Vorbeau, colegi de-ai mei, de Programul de creştere a distribuţiei de gaze naturale.

Da, negociem la Bruxelles şi finalizăm Programul de creştere a reţelei de distribuţie a gazelor naturale şi avem, prin redirecţionarea banilor din POIM, din POIM pe energie, 200 de milioane de euro, anul acesta, pentru programe pilot de creştere, de extindere a reţelei inteligente de gaze naturale. Pentru că nu mai putem să extindem reţelele de gaze naturale în modul în care s-au extins până acum. Bruxellesul doreşte să finanţeze, dar reţele noi, moderne.

Nu e nevoie să facem zgomot în presă pe ce negociem la Bruxelles. Rezultatele se vor vedea.

Rezultatele se vor vedea şi vom vedea că România nu va fi nepregătită şi nu-i va fi interzisă utilizarea fondului de modernizare, de 4 sau de 5 miliarde de euro, pentru investiţiile în producerea energiei electrice cu gaze naturale.

Ştim ce avem de făcut, discutăm şi negociem.

O negociere nu se face cu zgomot. O negociere nu se face în presă, în aşa fel încât să arătăm în faţa tuturor - ia uite ce facem noi! Nu, rezultatele se vor vedea. Rezultatele se vor vedea. Şi România nu va fi văduvită de banii pentru gazul natural. Gazul natural va fi în casele românilor. Gazul natural va fi în producerea de energie electrică.

Şi, da, Romgaz, pentru prima dată, are în plan o investiţie care i s-a aprobat astăzi în AGA, de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri - fabrica de metanol - prima investiţie în petrochimie a Romgaz.

Nu putem face saltul mare, să-i spunem Romgaz: fă acum polietilenă, polipropilenă. Nu are know-how-ul necesar acum. Prima etapă este metanolul. Urmează şi altele.

Pas cu pas le facem pe toate. Evident, cu sprijinul Parlamentului.

Şi le mulţumesc colegilor de la USR pentru votul de învestitură a Guvernului. Şi să aibă răbdare. Pentru că noi ce ne-am propus - suntem oameni de cuvânt şi ne ţinem de cuvânt.

Iar referitor la Ministerul Economiei. Îl asigur pe colegul meu deputat că este ministerul care în urma reunirii celor 4 ministere a avut o reducere de 10% a personalului, în condiţiile în care a preluat o întreagă Direcţie de Eficienţă Energetică, fără oameni, de la Autoritatea de Reglementare în Energie Electrică, şi trebuie s-o susţină şi pe aceea. A preluat scheme noi de ajutor de stat, inclusiv schema de ajutor de stat pentru industria cinematografică, de la Prognoză, tot fără oameni. Şi, cu toate astea, am făcut o reducere a oamenilor, a posturilor libere care erau şi erau bugetate în plus.

Deci nu avem limbaj dublu. Cred că s-a uitat în altă parte. Nu cred că s-a uitat la un minister din Guvernul României, eu cred că s-a uitat în altă parte.

Doamnelor şi domnilor,

Vă mulţumesc pentru invitaţia, astăzi, de a spune unele lucruri despre măsurile pandemiei.

Şi vă asigur că ori de câte ori mă veţi chema voi veni aici, în Parlamentul României, pentru a discuta despre problemele reale ale României, ale economiei româneşti.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Am încheiat dezbaterile politice, astăzi.

Declar închisă şedinţa Camerei Deputaţilor.

O seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,11.