Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 13.02.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi domnul Robert-Marius Cazanciuc, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnul Mario Ovidiu-Oprea, secretar al Senatului.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bună ziua!

Începem şedinţa comună online a Camerei Deputaţilor şi Senatului de astăzi, 12 august.

Aş dori, până dau cuvântul liderului de grup al Partidului Naţional Liberal pe procedură, stimaţi colegi, permiteţi-mi să vă propun să păstrăm un moment de reculegere în memoria domnului Oliviu Gherman, fost parlamentar şi preşedinte al Senatului.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în cadrul sesiunii extraordinare, convocate în temeiul prevederilor art.65 alin.(2) şi ale art.66 alin.(2) şi (3) din Constituţie, şi vă anunţ că, din totalul de 465 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa, până în acest moment, 137.

Pe procedură, doriţi acum?

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În data de 22.06.2020 liderii de grup de la Camera Deputaţilor şi Senat ai Partidului Naţional Liberal, Daniel Fenechiu şi subsemnatul, au depus cererea de revocare din funcţia de Avocat al Poporului a doamnei Renate Weber, despre care noi spunem că nu mai este de mult Avocatul Poporului, ci este avocatul celor care au trimis-o acolo, adică avocatul celor de la PSD şi de la ALDE.

Am aşteptat, domnilor preşedinţi, să faceţi ceea ce spune la regulament şi să repartizaţi această solicitare către Comisiile juridice reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Şi, bineînţeles, nu aţi făcut acest lucru, întrucât la ora actuală ni s-a răspuns că nici nu au primit şi, prin urmare, nu au de unde să dea un raport pe această cerere de revocare.

Având în vedere că astăzi e un plen reunit care se întinde pe mai multe ore de discuţii şi dezbateri, am rugămintea către cei doi preşedinţi, al Camerei şi al Senatului, să solicite Comisiilor juridice să se reunească şi să ia în considerare această solicitare a noastră de revocare a Avocatului Poporului.

Domnule preşedinte Ciolacu,

Domnule preşedinte interimar Cazanciuc,

Vă adresez respectuos această solicitare şi vă atrag atenţia că în perioada în care doamna avocat al PSD, doamna Renate Weber, şi cu dumneavoastră, şi cu prietenii de la Curtea Constituţională, cei care aţi generat această axă a răului... peste 5 000 de persoane infectate au fost lăsate libere pe străzi, Guvernul nu a avut instrumentele necesare pentru a interveni...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Era vorba de procedură, da?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Închei imediat, domnule preşedinte.

Şi vă spun doar că, dacă multiplicaţi cu zece de la o anchetă epidemiologică...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vedeţi cât de greu a făcut...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

... aţi mai dus în derizoriu o problemă extrem de importantă - sănătatea românilor.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Arătaţi că vă pasă, faceţi-vă datoria şi, vă rog, solicitaţi colegilor să se întrunească de urgenţă şi să ia în dezbatere solicitarea Grupurilor PNL de revocare din funcţie a doamnei Renate Weber.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Conform Regulamentului, solicitarea trebuie să fie întâi la BPR. La primul BPR va fi luată în discuţie. Până să ajungă la comisie...

Proiectele ordinii de zi şi programului de lucru înscrise în decizia de convocare a sesiunii extraordinare, precum şi modalitatea de desfăşurare a şedinţei comune au fost stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, fiind afişate pe site-urile celor două Camere.

La ordinea de zi pentru şedinţa comună de astăzi avem prezentarea şi dezbaterea raportului Guvernului României privind măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru limitarea răspândirii virusului COVID şi detalierea planului de măsuri avute în vedere pentru organizarea alegerilor locale şi a deschiderii şcolilor de către domnul prim-ministru Ludovic Orban.

Programul de lucru va dura până la finalizarea ordinii de zi.

Vă supunem votului ordinea de zi şi programul de lucru pentru sesiunea extraordinară a celor două Camere.

Vă rog să vă pregătiţi pentru exprimarea votului deschis electronic la distanţă.

Reamintesc procedura votului electronic la distanţă: exprimarea votului prin mijloacele electronice se face în intervalul de timp de minimum 5 minute alocat votării, anunţat de preşedintele de şedinţă, textul "PUTEŢI VOTA" fiind afişat pe ecranul dispozitivelor.

Deputatul sau senatorul are următoarele posibilităţi:

• apăsarea tastei "DA", caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opţiunea de vot "pentru";
• apăsarea tastei "NU", caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opţiunea de vot "contra";
• apăsarea tastei "AB", caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opţiunea de vot "abţinere";
• apăsarea tastei "NU VOTEZ", caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, în categoria celor care nu şi-au exprimat nicio opţiune de vot.

În cazul în care nu veţi apăsa nicio tastă, sunteţi considerat absent la votul respectiv.

Rezultatul votului este contorizat sub fiecare buton de vot.

La încheierea votului, pe ecranul dispozitivului de vot va fi afişat textul "VOT OPRIT".

După finalizarea şedinţei, rezultatele voturilor exprimate de către fiecare parlamentar vor fi afişate pe site-urile Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră ordinea de zi şi programul de lucru.

Vot, vă rog.

Unanimitate de voturi - a fost aprobată ordinea de zi.

Intrăm în ordinea de zi, prezentarea şi dezbaterea raportului Guvernului României de către domnul prim-ministru Ludovic Orban.

Pentru prezentarea şi dezbaterea acestui raport, Birourile permanente împreună cu liderii grupurilor parlamentare au hotărât să propună timpul maxim alocat, după cum urmează:

• prim-ministrul - 60 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor;
• grupurilor parlamentare reunite din Cameră şi Senat li se alocă timpul maxim corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare parlamentar, la care se adaugă, cu acelaşi calcul, timpul alocat deputaţilor şi senatorilor neafiliaţi, astfel: Grupurilor parlamentare PSD - 35 de minute; Grupurilor parlamentare PNL - 19 minute; Grupurilor parlamentare USR - 7 minute; Grupul parlamentar PRO Europa - 4 minute; Grupurilor parlamentare UDMR - 5 minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 3 minute; Grupul parlamentar PMP - 3 minute; deputaţi şi senatori neafiliaţi - 3 minute.

Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele deputaţilor şi senatorilor înscrişi la cuvânt pentru dezbaterea raportului şi, de asemenea, deputaţii şi senatorii neafiliaţi să-şi nominalizeze un reprezentant.

Invit la tribună pe domnul prim-ministru Ludovic Orban pentru prezentarea raportului.

Aveţi cuvântul, domnule prim-ministru.

Domnul Ludovic Orban - prim-ministru al Guvernului României:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Salut decizia Parlamentului de a avea această dezbatere pe trei teme fundamentale pentru societatea românească, atât pentru momentul actual, cât şi pentru viitorul României.

Am înaintat preşedinţilor celor două Camere un raport care urmăreşte măsurile pe care le-am luat şi pe care continuăm să le luăm atât în privinţa combaterii epidemiei cu coronavirus, cât şi în ceea ce priveşte organizarea alegerilor şi, mai ales, începerea anului şcolar.

Mă voi referi, pentru început, la măsurile de combatere a răspândirii COVID-19. Încep prin a vă spune că ne-am confruntat cu o situaţie extrem de dificilă, pe care o ştie toată lumea. S-a datorat faptului că, pentru o perioadă de trei săptămâni, autorităţile sanitare, Guvernul, au fost lipsite de instrumentele legale pentru a putea lupta în mod eficient împotriva răspândirii virusului.

În Legea nr.55 s-au introdus două articole care au afectat negativ capacitatea Guvernului, a autorităţilor de sănătate publică în lupta contra coronavirusului. În Legea nr.55 ştim foarte bine că, practic, detaşările care au fost efectuate în perioada stării de urgenţă fără acordul conducătorului instituţiei sau al angajatului care urma a fi detaşat, detaşările aproape au devenit imposibile. Am pierdut efective importante atât în cadrul DSP-urilor, cât şi în cadrul serviciilor de ambulanţă, cât şi în cadrul spitalelor, cât şi în cadrul altor structuri.

A doua măsură care a avut un efect negativ a fost aceea a blocării concursurilor. Gândiţi-vă că, de la adoptarea Legii nr.55, sunt blocate concursurile în instituţiile publice; practic, nu am putut organiza concursuri nici în spitale, nici în direcţiile de sănătate publică, nici în serviciile de ambulanţă, nici în alte structuri implicate în prima linie a bătăliei - aici mă refer, de exemplu, la Poliţie, Jandarmerie, instituţii cu atribuţii de control, inspecţiile de muncă, reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi alte instituţii care sunt implicate în efortul de combatere a răspândirii virusului.

De asemenea, în perioada de după decizia Curţii Constituţionale. Domnul Florin Roman, domnul deputat, a încercat să vă spună câteva lucruri, mai repet ca să se ştie. Deci noi am avut aproximativ 5 000 de persoane care au fost diagnosticate pozitiv pentru care nu am putut dispune nicio măsură pentru a împiedica transmiterea virusului de către aceste persoane care au fost diagnosticate pozitiv, deci erau infectate, pentru a împiedica răspândirea de către aceste persoane a virusului. Mai mult decât atât, toate persoanele care au fost stabilite ca persoane de contact prin anchetele epidemiologice realizate în cursul perioadei respective, de asemenea, au fost libere, nu s-a putut dispune niciun fel de măsură de carantinare, de izolare. Acest lucru s-a suprapus şi pe măsurile de relaxare care au fost luate gradual, în baza evaluării riscului epidemiologic. Această suprapunere a dus la o creştere semnificativă a numărului de cazuri. Exact în perioada respectivă, dacă o să vă uitaţi, vedeţi că a fost cea mai mare creştere a numărului de cazuri. Am avut o creştere de la un număr de, să spunem, în medie, 500 de cazuri pe zi, până la o medie de peste 1 000 de cazuri pe zi.

Imediat ce Parlamentul a adoptat Legea nr.136, care din nou ne-a pus la dispoziţie instrumente de care beneficiază toate ţările europene, care nu reprezintă încălcări ale drepturilor omului şi care reprezintă, de fapt, instrumente care sunt folosite de toate guvernele şi de toate autorităţile celorlalte ţări europene, imediat am dispus toate măsurile de care aveam nevoie. Gândiţi-vă că, într-o perioadă atât de scurtă de timp (de la adoptarea legii până astăzi), am ajuns la situaţia de a avea peste 10 000 de persoane instituţionalizate, izolate instituţionalizat, adică, practic, sunt tratate în secţii de spital sau în secţii exterioare ale spitalelor organizate în diferite spaţii. Deci, peste 10 000 de persoane. De asemenea, s-a dispus carantinarea - şi aici mă refer la persoanele care au fost în contact cu persoanele infectate, rezultate în urma anchetelor epidemiologice - pentru aproape 40 000 de români care au fost în contact cu persoanele infectate. De asemenea, s-a dispus izolarea la domiciliu, practic tratarea la domiciliu sau la spaţiu declarat de persoana infectată, pentru aproape 15 000 de români.

Vă daţi seama, puteţi cuantifica ce s-ar fi întâmplat dacă nu s-ar fi adoptat legea. Din nou asupra acestor persoane nu am fi avut niciun fel de posibilitate de a interveni şi de a le determina să respecte anumite reguli, astfel încât să nu transmită virusul.

De asemenea, în ceea ce priveşte detaşările, odată cu acordarea din nou a posibilităţii de realizare a acestor detaşări, sigur, după apelul la voluntariat - şi aici vă dau aşa, numai o cifră: la un moment dat făcusem 4 000 de cereri de detaşări voluntare, pentru care am primit în jur de 26 de acorduri pentru detaşări, din 4 000 de cereri; vă dau aceste date ca să vă daţi seama de dificultăţile cu care ne-am confruntat în toată această perioadă -, deci, s-au dispus peste 1 500 de detaşări. Aceste detaşări erau fundamentale. Peste 1 100 de detaşări sunt la direcţiile de sănătate publică, care sunt suprasolicitate, care... Dacă nu puteam beneficia de aceşti angajaţi care au fost detaşaţi la direcţiile de sănătate publică, efectiv, suprasolicitarea ar fi dus la o reducere a eficienţei în combaterea virusului. Gândiţi-vă că direcţiile de sănătate publică duc o mare parte din greul bătăliei contra epidemiei: direcţiile de sănătate publică trebuie să emită toate deciziile, direcţiile de sănătate publică trebuie să supravegheze, sigur, în colaborare cu ambulanţele, recoltarea ţesutului exudatului nazofaringian, recoltarea probelor pentru diagnosticare, DSP-urile trebuie să asigure inspecţia de sănătate atât pentru spitale, pentru toate spaţiile publice pentru care este necesară luarea măsurilor de protecţie sanitară, direcţiile de sănătate publică trebuie să efectueze anchetele epidemiologice - şi credeţi-mă că, în condiţiile unui număr crescut de cazuri, viteza de derulare a anchetelor epidemiologice este vitală, pentru că ea permite ca persoane care au intrat în contact cu persoana infectată să poată să fie izolate, astfel încât să nu transmită virusul. Viteza este fundamentală în anchetele epidemiologice. De altfel, Ministerul Sănătăţii a şi emis un ordin în care a stabilit nişte proceduri clare, termenul în care trebuie să se dispună realizarea anchetei epidemiologice şi, mai ales, termenul în care să se dispună măsurile aferente rezultate în urma anchetelor epidemiologice.

De asemenea, am avut nevoie de persoane detaşate pentru că a crescut numărul de pacienţi care trebuie trataţi în secţiile de terapie intensivă. Putem vedea că sunt... cred că 458 de români care sunt trataţi astăzi în secţiile de terapie intensivă. Iar problema secţiilor de terapie intensivă este aceea că, deşi avem o capacitate mai mare, infecţia nu este unitar distribuită la nivelul ţării. Sunt judeţe, municipiul Bucureşti, care sunt mai afectate şi exista riscul suprasolicitării capacităţii de tratare în secţiile ATI. În mod constant am avut ca obiectiv creşterea capacităţii de a trata în secţiile de terapie intensivă şi, după adoptarea Legii nr.136, am luat măsuri extrem de energice pentru a creştere numărul de paturi în secţiile de terapie intensivă. Dar chiar şi acolo unde am găsit paturi, fără detaşarea medicilor anestezişti, asistenţilor medicali care sunt necesari în tratare, degeaba ai paturi, degeaba ai ventilatoare, dacă nu ai personal. Am avut dificultăţi în deschiderea unor secţii de terapie intensivă noi, dificultăţi care există în continuare. Cu toate astea, am crescut numărul de paturi în secţiile de terapie intensivă cu aproape 130 de paturi şi acest proces de creştere continuă, mai avem la Braşov, la "Matei Balş" posibilitatea de a creşte numărul de paturi. De asemenea, sunt utilizate soluţii pentru fiecare regiune, astfel încât să creştem capacitatea de tratare a pacienţilor în secţiile de terapie intensivă. Vă repet că şi aici detaşarea a fost soluţia care ne-a permis să facem funcţionale foarte multe paturi de terapie intensivă, care, altfel, nu ar fi putut fi operaţionalizate.

Cred că aţi remarcat că am crescut constant capacitatea de testare. De la 400-500 de teste care se puteau face în prima fază a epidemiei, am ajuns să realizăm... sunt zile în care putem face şi 25 000 de teste, iar obiectivul nostru este de creştere, în continuare, a capacităţii de testare, testare, evident, pe aparate de tip Real Time PCR, testare făcută în spaţii care să asigure biosecuritatea şi cu personal care să aibă pregătirea necesară pentru a putea pune diagnostice corecte. Creşterea capacităţii de testare este foarte importantă, pentru că, dacă ai capacitate mai mare, poţi să identifici mai uşor o persoană bolnavă şi, cu cât identifici mai repede o persoană care este infectată cu coronavirus, cu atât mai repede poţi să dispui măsurile de tratare a persoanei respective, de realizare a anchetei epidemiologice, plus, poţi să ai o analiză foarte serioasă, în care poţi să îţi dai seama cam care sunt zonele de risc cel mai mare, unde se infectează cei mai mulţi români.

Am să vă vorbesc despre un lucru care sigur că nu ne-a făcut plăcere să apelăm la el, dar a fost necesar. Deşi e perioadă de vară, am crescut intensitatea controalelor atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru persoanele juridice. S-au dat extrem de multe amenzi, atât către operatorii economici, cât şi către persoane fizice, pentru nerespectarea reglementărilor legale, nerespectarea normelor privind protecţia sanitară, iar lucrul acesta este extrem de important. Orice român trebuie să ştie că, dacă nu respectă regulile, dacă nu respectă reglementările legale, poate să fie sancţionat şi este normal să fie sancţionat. Pentru că, atunci când tu te expui riscului de infectare, tu, de fapt, nu te expui numai pe tine riscului de infectare, expui riscului de infectare în primul rând persoanele apropiate, familia, prietenii, colegii de birou şi pe toţi cei cu care interacţionezi. Atunci când dăm sancţiuni către persoane care nu respectă regulile, le dăm strict cu obiectivul de a îi ajuta să respecte regulile şi să înţeleagă faptul că regulile trebuie respectate. Şi aici vă spun foarte limpede: cu cât creşte procentul românilor care respectă regulile, care se protejează, cu atât riscul de răspândire a virusului se diminuează. Asta este calea cea mai normală. Vedem în toate ţările că virusul n-a dispărut natural pe perioada verii, aşa cum aşteptau foarte mulţi, că, de fapt, aici nici nu poate fi vorba de valuri, aşa cum se estima în primă fază. Virusul rămâne prezent în comunitate, virusul se răspândeşte în comunitate şi, cu cât interacţiunile sunt mai numeroase - şi este normal, pentru că am dat drumul la marea majoritate a activităţilor, pentru că nu am vrut să blocăm economia -, cu cât numărul interacţiunilor între oameni creşte, cu atât riscul de transmitere creşte. Şi în aproape toate ţările, odată cu măsurile de relaxare, a crescut numărul de persoane infectate. Deci soluţia este foarte limpede şi foarte clară: respectarea regulilor, masca - nu înţeleg de ce există o asemenea opoziţie faţă de mască, masca este cel mai bun mijloc de a te proteja, masca este, practic, garanţia faptului că nu te infectezi atunci când interacţionezi cu oamenii -, păstrarea unei distanţe fizice, de un metru jumate, regulile de igienă. Sunt reguli simple, care pot să ne protejeze şi să ducem o viaţă normală, să ne ducem la muncă, să ne petrecem concediul în condiţii normale, activitatea economică să se desfăşoare în cele mai bune condiţii.

Respectarea regulilor este fundamentală - şi aici fac un apel la dumneavoastră: în numele patriotismului pe care îl aveţi, al responsabilităţii pe care o aveţi faţă de românii care v-au acordat încrederea şi v-au votat ca să fiţi în organismul reprezentativ al României, fiţi alături de noi în tot acest efort de comunicare publică şi de convingere a îndărătnicilor şi a celor care bagatelizează riscul acestui virus. Coronavirusul ucide, se vede clar, uitaţi-vă pe date şi veţi vedea că acest virus perfid provoacă moartea. Şi nu numai pentru persoanele mai în vârstă sau persoanele cu comorbidităţi, care au alte boli, ci şi pentru persoane sănătoase. A respecta regulile înseamnă a ne proteja nu numai pe noi, ci a-i proteja şi pe ceilalţi, a le apăra sănătatea şi viaţa. Toate măsurile pe care le luăm au doar acest obiectiv, obiectivul de a reduce numărul de persoane infectate, obiectivul de a reduce la maximum posibil numărul persoanelor care pot să fie afectate de acest virus.

În ceea ce priveşte începerea anului şcolar, decizia noastră este foarte clară: pe 14 septembrie va începe anul şcolar. Sigur că începerea anului şcolar trebuie să se facă în nişte condiţii care să ţină cont de situaţia epidemiologică. Din acest motiv, am luat decizia ca să deschidem şcoala în mod diferenţiat, pe baza deciziilor luate de, în primă fază, consiliile de administraţie, inspectoratele şcolare, direcţiile de sănătate publică şi comitetele judeţene de situaţii de urgenţă. În consiliile de administraţie ale şcolilor sunt reprezentate autorităţile locale, sunt reprezentaţi părinţii, sunt reprezentanţii Ministerului Educaţiei, ai inspectoratelor şcolare şi ei pot să facă o evaluare.

Există, practic, trei situaţii: situaţia, să spun, verde, situaţia galbenă şi situaţia roşie. Sub 1... Aici e vorba de numărul de infectări: sub 1, între 1 şi 3 şi de peste 3, numărul de persoane infectate în ultimele 14 zile, aşa se face calculul. În funcţie de situaţia epidemiologică din fiecare comunitate locală, şcoala se poate deschide normal - cu elevi în clasă, şcoala - în situaţia între 1 şi 3 - se poate deschide cu prezenţă alternativă, adică jumătate din clasă cu prezenţă fizică în clase, jumătate online şi, evident, alternarea acestor jumătăţi de clase, şi, în mod evident, acolo unde situaţia epidemiologică indică un risc epidemiologic mare, şcoala va începe online.

Sigur că începerea şcolii presupune o serie de demersuri. Demersurile pe care le-am gândit sunt demersuri care sunt în derulare pe fiecare, să spun, direcţie de acţiune pe care am stabilit-o. În primul rând, am constituit un comitet interministerial care pregăteşte deschiderea anului şcolar, care este coordonat de doamna vicepremier Raluca Turcan şi care are reprezentanţi ai tuturor instituţiilor relevante în ceea ce priveşte deschiderea şcolii. Este clar că pentru fiecare mod de începere a anului şcolar trebuie luate măsurile specifice. În şcoli, acolo unde începe activitatea normal, este clar că va fi necesar portul măştii atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru elevi, cât şi pentru personalul auxiliar. Acolo unde este posibil să se asigure, să spun, separarea prin plafoane de plexiglas în cadrul aceloraşi bănci, cum s-a realizat deja în anumite şcoli, este important ca acest lucru să se realizeze pentru a reduce contactul fizic. De asemenea, toate şcolile trebuie să fie pregătite cu tot ceea ce înseamnă substanţe de dezinfecţie, cu dezinfectanţi care să se afle la dispoziţia cadrelor didactice şi elevilor.

Am alocat resurse importante pentru creşterea capacităţii de organizare a lecţiilor, a cursurilor online. Situaţia, în momentul de faţă, am analizat-o din mai multe puncte de vedere. În primul rând, situaţia şcolilor - dacă au sau nu au conexiune la internet. Pe evaluarea făcută de Ministerul Educaţiei, aproximativ 20% din şcoli nu sunt conectate la internet. Şi împreună cu ANCOM-ul, cu care am purtat discuţii, cu operatorii de telefonie mobilă şi cu reprezentanţii autorităţilor locale vom găsi soluţii pentru a asigura conexiunea la internet a tuturor şcolilor. Acesta este obiectivul pe care îl avem.

De asemenea, fiecare şcoală trebuie să aibă acces la platforme de organizare a lecţiilor online. Ministerul Educaţiei a purtat discuţii cu furnizori de soluţii şi va exista posibilitatea de acces gratuit la platforme de învăţare pentru fiecare şcoală. Google şi Microsoft au pus la dispoziţie astfel de soluţii. Aceste soluţii sunt gratuite pentru fiecare şcoală şi sunt obligatoriu de utilizat de către şcoli pentru a permite derularea pe aceste platforme a cursurilor online.

A treia direcţie de acţiune este asigurarea accesului la cursurile online pentru elevii care nu dispun de tablete sau calculatoare, sau laptopuri. Pentru a asigura accesul elevilor la lecţiile online, am alocat din Fondul de rezervă al Guvernului suma necesară pentru achiziţia a 250 000 de tablete. Licitaţia este în curs de derulare. În cursul săptămânii viitoare vor fi stabiliţi câştigătorii acestei proceduri pentru achiziţionarea celor 250 000 de tablete pentru elevii care au nevoie de aceste tablete pentru a avea acces la cursuri, la lecţii. Pe lângă asta, am disponibilizat din fondurile europene 125 de milioane de euro, care vor fi destinaţi decontării cheltuielilor făcute de autorităţile locale pentru achiziţionarea de laptopuri suplimentare. Este vorba de 200 000 de laptopuri suplimentare pentru care asigurăm finanţare de 50 de milioane.

De asemenea, din 125 de milioane vom avea bani la dispoziţie pentru decontarea altor categorii de cheltuieli ale autorităţilor locale, şi anume cheltuielile pe care le au pentru achiziţionarea mijloacelor de protecţie sanitară, a dezinfectanţilor. Şi, de asemenea, alocăm o sumă de bani şi pentru decontarea cheltuielilor făcute de autorităţile locale pentru achiziţia de cisterne sanitare, acolo unde este necesar, unde se asigură apă curentă şi toate facilităţile necesare în şcolile respective.

Pentru a creşte calitatea actului educaţional online am organizat - şi sunt în continuare organizate - activităţi de creştere a competenţelor didactice ale cadrelor didactice... a competenţelor digitale ale cadrelor didactice de predare online, atât prin casele corpului didactic, cât şi prin intermediul unor organizaţii neguvernamentale care sunt acreditate de Ministerul Educaţiei pentru a furniza servicii de training pentru creşterea competenţelor digitale pentru cadrele didactice. Sunt zeci de mii de cadre didactice care participă la aceste cursuri şi care îşi îmbunătăţesc capacitatea de a utiliza online-ul pentru a preda aceste lucruri.

De asemenea, din fonduri de la Banca Mondială este prevăzută achiziţia... e în curs de derulare achiziţia, pentru 1 164 de unităţi şcolare, de 74 000 de laptopuri, de asemenea, table interactive şi camere web. Aceste achiziţii sunt finanţate de la Banca Mondială pentru a asigura posibilitatea efectivă pentru cele 1 164 de unităţi şcolare de a putea organiza învăţământul online.

Avem nevoie în mod clar de cooperarea atât a autorităţilor locale, cât şi a managerilor de şcoli, o implicare din partea cadrelor didactice, din partea părinţilor în aceste eforturi pentru a asigura cele mai bune condiţii de începere a anului şcolar, pentru a putea asigura dreptul la educaţie pentru fiecare copil din România.

Închei intervenţia mea prin a vă prezenta, pe scurt, măsurile pe care le-am gândit pentru organizarea alegerilor. Daţi-mi voie să încep prin a vă spune că data de 27 septembrie, data alegerilor locale, a fost stabilită de comun acord, în urma consultărilor între liderii politici şi a fost votată de Parlament. Atâta timp cât 27 septembrie, data alegerilor locale, a fost hotărâtă de Parlament, Guvernul a făcut toate demersurile pentru organizarea în bune condiţii a alegerilor locale. Gândiţi-vă că, deja, mandatele aleşilor locali au fost prelungite o dată. Noi considerăm că este important pentru democraţie, este important pentru comunităţile locale să-şi aleagă reprezentanţi legitimi şi tot efortul pe care îl facem este acela de a asigura cele mai bune condiţii de desfăşurare a campaniei electorale şi de organizare a procesului de votare efectiv.

Autoritatea Electorală Permanentă, împreună cu Ministerul Sănătăţii şi cu Ministerul de Interne, dezbate în momentul de faţă setul de reguli care trebuie respectate pe parcursul campaniei electorale de către candidaţi şi, evident, de către susţinătorii candidaţilor. Aceste reguli trebuie respectate în mod evident. Cei care candidează trebuie să fie un exemplu pentru comunitatea locală. Regulile pe care le vom folosi sunt reguli care au ca obiectiv protejarea sănătăţii cetăţenilor cu care interacţionează candidaţii şi echipele lor de susţinători pe perioada campaniei electorale.

Printre măsuri, cu siguranţă va fi măsura portului măştii în toate interacţiunile care există între candidaţi şi alegători - pentru candidaţi, alegătorului nu poţi să îi impui, dacă e în spaţiu liber, să poarte mască. Sigur că bine ar fi, pentru a reduce riscul, să poarte mască şi cetăţenii cu care interacţionăm. Vor exista reglementări în ceea ce priveşte distanţa fizică, în ceea ce priveşte organizarea evenimentelor electorale în care, aşa cum am stabilit, pentru evenimentele culturale, de exemplu, să existe o distanţă fizică între participanţii la evenimente, să existe o limitare a numărului de participanţi. Evident, va fi obligatorie purtarea măştii la astfel de evenimente electorale, unde există interacţiune cu cetăţenii. În ceea ce priveşte distribuţia materialelor, aici discuţiile sunt ca activiştii care distribuie materiale să poarte mănuşi şi, evident, să aibă dezinfectanţi, astfel încât să reducă riscul de transmitere a virusului prin materialele distribuite, atunci când nu apelează la modalitatea de a transmite materialele de campanie prin poştă.

De asemenea, în ceea ce priveşte organizarea zilei votului, toţi reprezentanţii din birourile electorale vor avea la dispoziţie cinci măşti pe perioada de 24 de ore, pe parcursul zilei în care se desfăşoară activitatea. Gândim reguli de distanţare fizică, în cazul în care sunt mai mulţi alegători care stau la coadă pentru a-şi exercita dreptul de vot. Ne gândim ca aşteptarea să fie realizată în nişte spaţii marcate şi, de preferinţă, în afara secţiilor de votare. De asemenea, vom încerca să utilizăm obligaţia, de exemplu, de dezinfectare a mâinii la intrarea în secţiile de votare şi de dezinfectare la ieşirea din secţiile de votare.

Practic, vom... Chiar în momentul în care vom avea proiectul de reglementare privind regulile de protecţie a sănătăţii pe perioada campaniei electorale îl voi trimite către fiecare lider de partid politic parlamentar, astfel încât să fie cunoscute şi vom aştepta puncte de vedere pentru a-l putea îmbunătăţi. Eu cred că putem să organizăm alegerile fără să creştem riscul de transmitere a virusului. Cred că, în primul rând, cei care candidează sunt oameni care vor să conducă comunităţile locale şi trebuie să dea un exemplu către cetăţeni. Corectitudinea candidaţilor în campanie şi a susţinătorilor lor este foarte importantă şi de ei va depinde, în primul rând, modul în care se organizează alegerile şi mai ales capacitatea de a nu creşte riscul epidemiologic pe perioada alegerilor.

Închei prin a mai transmite încă o dată un mesaj de unire a forţelor, pentru că putem să luptăm eficient împotriva epidemiei, putem să reducem numărul de infectări, dar pentru acest lucru este important ca oamenii care reprezintă modele, oamenii care au funcţii publice, influencerii, oamenii care au cu adevărat autoritate asupra celorlalţi să fie un exemplu de comportament. Nu trebuie ca tema coronavirusului să fie subiect de dispută electorală. Candidaţii să îşi prezinte programe, să prezinte viziunile de dezvoltare. Nimeni nu câştigă dacă tema coronavirusului este temă de campanie electorală. Cred că de responsabilitatea fiecăruia dintre noi depinde în mare măsură evoluţia. Cu cât reducem mai mult răspândirea virusului, cu atât viaţa noastră poate fi mai normală, economia nu va fi afectată, putem încetul cu încetul să reluăm toate activităţile care astăzi încă sunt sub restricţie şi putem să avem o viaţă cât mai aproape de normalitate.

Vă mulţumesc! (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Cu permisiunea dumneavoastră, o să iau şi eu cuvântul.

Domnule Orban, încă prim-ministru al României,

Doamnelor şi domnilor,

Un haos imens, cu o economie pusă la pământ şi cu şomaj galopant, asta este România după nouă luni de guvernare liberală. O ţară în derivă... (Discuţii.)

Aţi auzit vreun coleg de al meu că a comentat cât timp a vorbit domnul prim-ministru?

O ţară în derivă, condusă de un Guvern cu zero credibilitate, un Guvern în care miniştrii se contrazic unul pe celălalt, spre disperarea românilor care nu mai înţeleg nimic. Aţi scăpat total situaţia de sub control, aţi eşuat în gestionarea pandemiei, aţi eşuat în relansarea economiei, aţi încălcat toate promisiunile făcute românilor. Acestea sunt rezultatele guvernării PNL. V-au interesat doar alegerile, furturile şi cât mai multe funcţii pentru rude şi pentru clientela din partid, dar pentru români, nimic.

Domnule Orban,

De când v-aţi instalat la putere şi până astăzi nu v-a păsat nici măcar o secundă nici de sănătatea românilor, nici de traiul lor de zi cu zi. Aţi avut o singură obsesie: alegerile anticipate. Pentru asta aţi sacrificat tot, mai puţin dorinţa de a acumula bogăţie şi putere. În timp ce românii erau închişi în case, aţi devalizat bugetul României în mod repetat, sute de milioane de euro au ajuns în buzunarele prietenilor şi firmelor de partid. Fără transparenţă, fără respectarea legilor, fără competiţie corectă - trebuiau să câştige ca să vă finanţeze campaniile electorale. Întregul mecanism infracţional - da, domnule Orban, infracţional -, tot mecanismul pus la cale a fost dezvăluit în raportul Curţii de Conturi publicat ieri.

Ştiu, sunteţi nervos că Parlamentul şi-a permis să ceară acest control. Vă deranjează că s-a aflat cum aţi jefuit bugetul public sub umbrela stării de urgenţă. Orice român care citeşte acest raport înţelege că orice achiziţie care trebuia să ofere cetăţenilor un sprijin într-o situaţie de criză sanitară a devenit o ţeapă, o ţeapă pentru stat, dar o mare afacere pentru clientela liberală. Şi am să vă dau un singur exemplu: celebrul butic din Giurgiu care, cu un singur angajat, înfiinţat în urmă cu un an şi cu o cifră de afaceri de doar 10 000 de euro, a reuşit să câştige un mega contract de 10 milioane de euro de la Guvernul României condus de dumneavoastră, un contract încheiat ilegal, aşa cum spune foarte clar Curtea de Conturi în acest raport. Un contract ilegal prin care aţi cumpărat măşti cu 32 de lei bucata.

Toate achiziţiile făcute în perioada stării de urgenţă: măşti, izolete, echipamente de protecţie pentru medici, toate au respectat acelaşi tipar - de cea mai proastă calitate, dar la preţuri umflate de zeci, sute de ori. Şi mai grav este că multe dintre echipamentele acestea nu au ajuns nici acum în România, deşi Guvernul PNL pe care-l conduceţi a plătit milioane de euro în avans. Unde sunt, domnule Orban, cele 400 de ventilatoare pe care le-aţi comandat unei firme din Coreea de Sud şi pentru care aţi plătit un avans de 2,5 milioane de dolari? Dar cele 150 de ventilatoare pentru care aţi plătit unei firme elveţiene, în avans, 2 milioane de euro? E criminal ceea ce aţi făcut, aţi sabotat, cu bună ştiinţă, sănătatea românilor, aţi subfinanţat secţiile ATI, aţi cumpărat doar 8 aparate PCR, deşi în buget aveaţi bani pentru 32 de aparate. Ar trebui să vă crape obrazul de ruşine. Aţi vămuit sănătatea fiecărui român ca să aveţi bani pentru partid şi pentru propriile buzunare.

Un prejudiciu de peste 650 de milioane de lei, peste 800 de nereguli constatate de Curtea de Conturi doar în starea de urgenţă. Dumnezeu ştie ce a urmat în următoarele 60 de zile în stările de alertă! Asta este România condusă de dumneavoastră: o ţară vlăguită de resurse, cu o economie pusă pe butuci, dar cu un PNL tropăind de nerăbdare să facă alegeri. De asta vreţi alegeri cu orice preţ, pentru că ştiţi că orice amânare va duce la pierderea puterii şi, odată cu pierderea puterii, ştiţi că vă veţi pierde şi libertatea.

Ca să fie clar, noi nu ne vom opune acestor alegeri, dimpotrivă, e momentul ca românii să vă dea o lecţie, însă sunteţi în stare să organizaţi alegerile în siguranţă sau veţi îmbolnăvi toată România?

Domnule Orban,

Românii trebuie să ştie care este strategia concretă pentru ca după alegeri să nu avem un val de înmormântări. Nu aşa aţi spus de aţi speriat pe români de Paşte, când i-aţi ţinut departe de biserici? Cum îi veţi încuraja pe români să iasă la vot ca să nu existe aleşi locali lipsiţi de legitimitate? Cum vor vota pacienţii cu COVID? Pentru că dreptul de a alege este fundamental, prevăzut în Constituţie. Cum veţi putea face din şcoli secţii de vot? Cum se va desfăşura exact procesul de votare? Cum veţi dezinfecta ştampilele, cabinetele, urnele sau buletinele de vot? Cum vor fi aleşi preşedinţii de consilii judeţene sau primarul capitalei, dacă o localitate dintr-un judeţ sau un sector al capitalei este în carantină? Sunt întrebări legitime, domnule prim-ministru, la care oamenii aşteaptă răspunsuri clare şi soluţii concrete din partea Guvernului.

De aceea, astăzi, domnule Orban, trebuie să veniţi aici, la tribună, şi să vă asumaţi clar şi răspicat organizarea alegerilor locale în condiţii de siguranţă, la fel cum trebuie să le spuneţi românilor cum vor merge copiii la şcoală pe 14 septembrie.

Mai este doar o lună până la începerea şcolilor, aţi pierdut toată vara şi nu aţi făcut nimic, doar vorbe şi scenarii colorate, iar acum, pentru că n-aţi fost în stare de nimic, aţi pasat răspunderea către primari şi directorii de şcoli, fără a elabora vreun ghid oficial, fără proceduri clare, fără a suplimenta numărul de cadre didactice, fără nicio investiţie, astfel încât elevii să meargă la şcoală în condiţii de siguranţă. Nici măcar tabletele de care aţi făcut atâta caz n-aţi fost în stare să le cumpăraţi.

Cum veţi trimite copiii la şcoală? Cum veţi asigura învăţământul online?

Domnule Orban,

Cu sprijinul constant al preşedintelui Iohannis, timp de nouă luni de zile aţi distrus, pas cu pas, România. Peste un milion de şomeri, sute de mii de întreprinzători români cu afaceri închise sau cu activitatea redusă, milioane de români lăsaţi fără acces la sistemul medical, întreaga ţară dată peste cap în numai nouă luni de zile.

Acum ştiu şi românii: grija Guvernului pe care îl conduceţi a fost sifonarea banilor publici pentru interesele Partidului Naţional Liberal. Pentru a vă menţine la putere, aţi sabotat sănătatea românilor, aţi amanetat educaţia şi economia. Dar, gata, vă ajunge, s-a umplut paharul! PSD nu va permite ca România să se scufunde în incompetenţa şi hoţia patronată de Guvernul pe care-l conduceţi. Pe 17 august, Partidul Social Democrat va depune moţiunea de cenzură.

Considerăm că e timpul să plecaţi acasă sau la puşcărie, în funcţie de faptele fiecăruia. (Aplauze.)

Domnul senator Daniel Fenechiu, din partea Grupului PNL.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:

Mulţumesc frumos.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor şi doamnelor miniştri,

Dragi colegi,

Ştim că alegerile locale bat la uşă. Dacă cumva nu am şti, am deduce lesne lucrul ăsta ascultând retorica PSD, PRO România, ALDE. Ştim că domnul Ciolacu candidează la şefia PSD. Dacă nu am şti, am deduce lesne ascultând retorica domnului Ciolacu. Ştim şi că vă e frică de votul românilor, se vede, dar dumneavoastră sunteţi cei care, prin lege, aţi stabilit data alegerilor locale şi dumneavoastră, prin lege, gestionaţi, practic, data şi procedura.

N-o să intru în comentarii asupra susţinerilor cât se poate de electorale, aş putea spune dublu electorale, ale antevorbitorului meu, domnul preşedinte Ciolacu. Sunt convins că Domnia Sa trebuie să arate atât electoratului din propriul partid, cât şi electoratului pesedist cât de ticălos este Guvernul Orban, cât de multe nenorociri a făcut Guvernul Orban, cât de multe soluţii are PSD astăzi, uitând, probabil, că Guvernul Orban vine după ani buni de guvernare PSD, în care guvernele lui Liviu Dragnea au reuşit să le arate românilor ce înseamnă bunăstarea pesedistă şi au reuşit să-şi primească calificativul. Uită domnul Ciolacu şi mare parte din colegii de la PSD că avem astăzi Guvernul Orban tocmai datorită faptului că românii au admis o moţiune de cenzură împotriva PSD şi împotriva majorităţilor construite de PSD.

Am aflat astăzi, în premieră, ne gândeam, că pe 17 august se va depune o moţiune de cenzură. Făcând, aşa, o glumă, înţelegem că asta ar trebui să fie o veste bună, dacă ne gândim la declaraţia domnului preşedinte de atunci şi de astăzi al Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, care spunea pe data de 14, de la această tribună: "Astăzi, România are nevoie de un Guvern cu puteri depline." şi că: "Instituţiile statului şi specialiştii care luptă cu epidemia au nevoie de stabilitate." Câteva zile mai târziu, pe 7 aprilie, la emisiunea lui Marius Tucă, domnul Marcel Ciolacu spunea aşa: "Cât pandemia este un pericol pentru România, nu vom depune moţiune de cenzură." Ne bucură faptul că pe data de 17 august pandemia nu mai e un pericol în România. Sperăm că, pe 17 august, în moţiunea de cenzură scrisă de specialiştii PSD, ni se va explica de ce trebuie să renunţăm la măşti, de ce ne putem relua viaţa de altădată, de ce moţiunea nu mai este un pericol.

Revin la învestirea Guvernului Orban, când domnul Ciolacu făcea declaraţia în care, într-o manieră raţională, recunoştea că România are nevoie de un Guvern stabil pentru instituţiile statului şi pentru specialiştii care luptă cu epidemia, pentru că a fost o simplă declaraţie care n-a fost urmată, din păcate, de niciun demers care să fie în consonanţă cu cele spuse de la tribuna Parlamentului. Pentru că... O să mă rezum doar la două planuri, pentru că mare parte din români cunosc lucrurile şi nu e cazul să insist prea mult.

În plan parlamentar, ştiţi foarte bine că majoritatea PSD-ALDE-PRO România a avut două priorităţi: prima - să legifereze iniţiative populiste cu pronunţat caracter electoral, iar cea de a doua - să golească de conţinut toate ordonanţele Guvernului Orban sau proiectele de lege iniţiate de Guvernul Orban. Deci, practic, Guvernul Orban a fost sabotat de la nivel parlamentar într-o manieră deliberată, în care sănătatea românilor, în care bunăstarea României, în care toate aceste cuvinte, toate aceste sintagme care sună bine nu au fost nimic altceva decât declaraţii, declaraţii, declaraţii. Aş putea să vă dau exemple de sabotare a priorităţilor guvernamentale, aş putea să vă dau exemple de măsuri populiste, începând de la tot soiul de legi care nu făceau altceva decât să îngrădească atribuţii fireşti ale Guvernului în calitatea lui de administrator al treburilor statului - da? - şi terminând cu respingerea unor ordonanţe necesare, modificarea lor, golirea lor de conţinut.

În plan public, în planul comunicării publice, PSD n-a făcut altceva decât să asigure backup-ul activităţii parlamentare. A ridiculizat şi bagatelizat pericolul produs de virusul SARS-CoV şi n-a făcut altceva decât să cânte prohodul Guvernului, anunţând, aşa cum am spus, încă din 7 aprilie, celebra moţiune care urmează să fie depusă în momentul când pandemia încetează. Şi, repet, ne bucură teribil faptul să pe data de 17 vom afla din moţiune care e maniera în care putem constata că pandemia nu mai este un pericol.

Credem că românii sunt suficient de inteligenţi ca să înţeleagă că moţiunea nu e altceva decât un gest democratic, altminteri, constituţional, dar care în pragul alegerilor locale nu este altceva decât o mişcare electorală, o mişcare populistă. Şi credem că pe data pe 27 se va vedea la vot cine trece examenul votului: cei care susţin Guvernul sau cei care l-au blocat şi îi cântă astăzi prohodul.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul deputat Cătălin Drulă, din partea Grupurilor parlamentare USR.

Vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Domnule prim-ministru,

Traversăm cea mai grea criză din ultimii 30 de ani: avem peste 65 000 de oameni care s-au îmbolnăvit de COVID-19, peste 2 800 de decese şi peste 1 000 de cazuri noi în fiecare zi. În fiecare zi! Astăzi am avut chiar un nou record - 1 415 cazuri. Oamenii se tem şi e pe bună dreptate temerea lor, pentru că tot ceea ce văd în jurul lor este haos şi le este teamă pentru ei şi pentru familiile lor. Este prea multă incertitudine şi dezorganizare, iar oamenii simt asta şi privesc cu din ce în ce mai multă teamă la viitor.

Responsabilitatea noastră, a tuturor, de la parlamentari la guvernanţi, la primari, este să le oferim oamenilor un plan coerent. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă. Oricine s-a uitat la Parlamentul dominat de PSD în ultimele luni a văzut cum niciun proiect nu iese de aici fără să fie pesedizat. Dar, din păcate, şi Guvernul PNL s-a încăpăţânat să rămână într-o logică cu ochii pe sondaje, cu temele importante ale zilei privite în termeni de cartofi fierbinţi, cu proiecte şi măsuri făcute şi adoptate pe genunchi, incomplete sau tardive. PSD şi PNL trebuie să înceteze să se mai joace de-a politica, în timp ce mii români îşi plâng morţii, iar alte sute de mii şi-au pierdut locul de muncă şi trăiesc cu grija zilei de mâine.

Avem nişte probleme sistemice acumulate în 30 de ani - şi aici mă refer la sănătate, la educaţie, la sistemul de pensii - şi toate aceste probleme se văd acum, în timp de criză. Nu avem spitale capabile să-i primească pe toţi cei care au nevoie de îngrijire, sunt oameni care mor de COVID, dar sunt şi oameni care mor pentru că nu mai are nimeni timp sau loc să-i trateze. Părinţii sunt frustraţi de felul în care funcţionează şcoala. Ne aflăm acum în faţa unui risc enorm, acela de a sacrifica o generaţie din cauza incapacităţii sistemului de a face faţă crizei. Guvernul promite din nou platforme online, după ce în ultimii ani s-au alocat sute de milioane de euro pentru o aşa-zisă informatizare. Pensiile sunt o povară pentru buget, dar cei mai mulţi pensionari trăiesc în sărăcie, şi asta pentru că o mână de oameni au avut grijă să-şi dea pensii speciale nesimţite.

Cine este de vină pentru toate astea? Voi, vechea clasă politică, cei care aţi guvernat România timp de 30 de ani. Şi oricât de mult vă supără pe unii dintre voi acest lucru, ştiţi la fel de bine că asta spun oamenii din stradă, când vorbesc cu voi. Oamenii s-au săturat de corupţie, de impostură şi de nepotisme, nu mai au încredere în politicieni, nu mai au încredere în partide, nu mai au încredere în Parlament sau în Guvern. Vă miraţi că sunt oameni care nu respectă regulile de distanţare? Ar trebui să vă mire că sunt oameni care încă le respectă. Şi asta nu datorită Guvernului, ci pentru că avem norocul să avem foarte mulţi oameni de bun-simţ în România.

Încă de la începutul crizei, USR a venit către Guvern şi Parlament cu o serie de soluţii. Şi aici îmi aduc aminte, domnule Orban, de o întâlnire pe care aţi avut-o cu liderii partidelor politice, la care am participat, în data de 9 martie, când personal v-am spus - şi sunt martori toţi cei care au participat - că este nevoie de o lege adoptată în Parlament pentru a restrânge drepturi şi libertăţi. Era în data de 9 martie. Mi-aţi răspuns că Guvernul are tot ce-i trebuie.

Preocuparea noastră, a USR-ului, principală, în această perioadă este crearea şi conservarea locurilor de muncă şi, ca măsură ce poate fi adoptată imediat şi aplicată imediat, am propus reducerea taxării muncii. În felul acesta sarcina pe companii scade, oamenii rămân cu mai mulţi bani în mână, iar economia poate profita de pe urma consumului.

Am cerut adoptarea în regim de urgenţă a proiectului USR de creştere a finanţării pentru medicina de familie, dar Guvernul Orban a anunţat fără explicaţii că nu susţine acest proiect, deşi avem în România circa 700 de localităţi fără medic de familie. 700, domnule premier!

V-am propus să desfăşurăm anchete epidemiologice cu ajutorul unor caravane de medici specializate, v-am oferit soluţii pentru întărirea DSP-urilor, am depus amendamente pentru transparentizarea achiziţiilor realizate de spitale, am depus o iniţiativă legislativă care se numeşte "Stop Nosocomiale!", un proiect pe care vă cer tuturor să-l tratăm ca o prioritate zero în Parlament.

Am mai propus noi, USR-ul, majorarea pedepselor pentru faptele de corupţie comise în perioada stării de urgenţă, iar dacă ne uităm la raportul Curţii de Conturi de ieri, vedem cât de necesar este să oprim politrucii din ministere şi primării să profite de flexibilitatea regulilor pentru a fura din banii destinaţi spitalelor sau ai companiilor lovite de pandemie.

V-am propus să organizăm alegerile locale în două zile şi aţi votat împotrivă la amendamentul nostru, după care am depus şi proiect de lege. Nu trebuie să sacrificăm democraţia pentru că suntem în pandemie, dar nici nu putem să-i punem în pericol pe oamenii care vin la vot şi care vor fi în secţiile de vot.

Iniţiativa noastră este aici, în Parlament, şi o putem adopta rapid, dacă vrem cu toţii un vot în siguranţă. Aţi văzut cozile de la europarlamentare, de la prezidenţiale, dacă am avea două zile de vot, ar fi mai bine pentru toată lumea. Şi vă aduc aminte, domnule Orban, că nu aţi dat încă punctul de vedere cerut de lege pe această propunere.

În sfârşit, aş mai putea vorbi despre proiectele noastre de debirocratizare, unele dintre ele blocate inexplicabil de un guvern liberal, ca, de exemplu, cel care uşura înfiinţarea de noi firme, care a fost atacat la CCR de Guvern. Un Guvern liberal blochează debirocratizarea, eliminarea hârtiilor inutile? Tocmai am depus şapte alte noi proiecte care elimină alte declaraţii inutile, cum ar fi cea de adaos comercial, liberalizează transferul părţilor sociale, simplifică legislaţia pentru ONG-uri.

Un proiect cheie pentru dezvoltarea economică a României pe următorii 10 ani pare să nu-şi fi găsit loc pe agenda Guvernului, şi mă refer aici la exploatarea gazelor din Marea Neagră, un proiect pe care îl aveţi în programul de guvernare în baza căruia noi, USR, v-am dat votul de învestitură.

Doamnelor şi domnilor,

Vor fi foarte multe lucruri de reparat după această criză, dar cel mai greu lucru pe care va trebui să-l reparăm este încrederea oamenilor în instituţiile statului. Ştiu că vin alegerile, suntem cu toţii în campanie, dar criza asta este mai importantă decât orice primărie.

Şi o să închei aici cu cuvintele unei mame cu care am vorbit zilele trecute pe stradă şi care mi-a spus aşa: "Am un sentiment de frustrare şi neputinţă, toată lumea face ce vrea şi nimeni nu se gândeşte la consecinţe, nimeni nu se gândeşte la noi, nimănui nu-i pasă de noi." Această mamă vorbeşte despre voi, miniştri, parlamentari, partide, vorbeşte despre vechea clasă politică, şi dacă nu vă treziţi acum, după criză va fi prea târziu.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte Victor Ponta, vă rog.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Membri ai Guvernului,

O să încep cu o parafrazare: o să fie nevoie să moară oameni ca să facă domnul Orban alegeri, pentru că, în timp ce noi stăteam aici, în sală, şi aflam ce bine se gestionează pandemia, am mai primit două ştiri: una, că avem cel mai mare număr de persoane infectate, aproape 1 500, şi, a doua ştire, că domnul Orban spune că e pregătit de alegeri.

Evident că pentru toţi oamenii normali la cap de ce e pregătit domnul Orban chiar nu e important şi nu ne interesează, că l-am văzut în astea şase luni: e foarte pregătit, aşa de pregătit încât după şase luni ne e mai rău decât în martie. Dar pentru toţi oamenii normali din ţara asta e important ce facem cu sănătatea, cum facem ca după şase luni să ne fie mai rău, să fim mai puţin pregătiţi şi încă să aşteptăm cele 100 de milioane de măşti pe care domnul Orban şi cu domnul Tătaru le-au semnat ieri, cu 0,65 de bani masca, în măsura în care azi pe SEAP sunt 0,35 şi din China se cumpără cu 0,15. Domnul Orban şi prietenii care aduc 100 de milioane măşti nu şi-au pus decât 400% preţul. Până la urmă, nu dau de la ei, dau de la dumneavoastră.

În acelaşi timp însă, toţi care suntem normali la cap, toţi cei care avem copii care trebuie să meargă la şcoală vrem să ştim - şi vrem să-i trimitem la şcoală - dacă îi trimitem în siguranţă, dacă se întorc sănătoşi, dacă iau virusul şi-l dau părinţilor, bunicilor.

Am aflat azi de la doamna ministru Anisie că are o soluţie cu "pepsiglas". E totuşi ministrul educaţiei, faptul că e analfabetă chiar nu e de râs. De pe vremea comuniştilor nu s-a mai întâmplat chestia asta. Dacă nu ştiţi, vă spun eu că a zis că rezolvă cu "pepsiglas". Dar, dincolo de "pepsiglas", nu sunt şcoli în această ţară doar în centrul Bucureştiului, şi al Clujului, şi al Timişoarei, sunt şcoli în toată ţara, sunt şcoli în care să spui că pui 8 elevi în clasă, că le pui plexiglas sau "pepsiglas", cum zice doamna... Chiar mă gândeam dacă domnul Orban în curând n-o s-o remanieze totuşi pe doamna Anisie, să-l ia domnul Vanghelie, că tot s-au înţeles la Sectorul 5 şi cred că ar fi bun de ministru. Problema este că azi şi pe 14 septembrie nu vom şti şi nu vom avea nicio soluţie pentru a ne trimite copiii în siguranţă.

N-are rost să mai vorbim, deşi are rost, dar vorbim degeaba, cât timp avem acest Guvern, despre firmele româneşti. Am reuşit să salvăm firmele româneşti producătoare din industria alimentară... N-au primit niciun leu ajutor, nu primesc decât controale, decât restricţii. De firmele din HoReCa... Sigur, când merge domnul Orban să mai inaugureze un hotel la cine i-a zis că n-a lucrat, că e şomer. În afară de asta, ştiţi ce se întâmplă cu HoReCa - faliment.

Deci sănătate nu, şcoală nu, firme româneşti, economie nu, dar avem alegeri. Sunt absolut convins, ca şi dumneavoastră, că, aşa cum a organizat România în ultimele şase luni acest Guvern, aşa va organiza şi alegerile, că vor muri oameni, că se vor îmbolnăvi, că trebuie să trimitem toţi cei prezenţi aici 18 500 de reprezentanţi în secţii de vot, că avem 40 000 de candidaţi la primării, la consilii locale, judeţene, că le punem viaţa în pericol pentru că Guvernul nu va fi în stare şi nu este în stare să organizeze nimic.

Noi, cei de la PRO România, vrem alegeri, dar nu cu acest Guvern, pentru că acest Guvern ne pune viaţa în pericol. Aşa încât, domnule preşedinte Ciolacu - că dumneavoastră văd că, până la urmă, ascultaţi glasul poporului şi v-aţi făcut curaj să depuneţi moţiune -, cred că aţi greşit grav când aţi votat acest Guvern despre care ştiaţi că va duce ţara în dezastru. De abia aştept, nu trebuie să spuneţi altceva în moţiune decât: "un vaccin anti-Lucovid pentru România". Şi cred că avem datoria să curmăm suferinţa României şi a oamenilor, curmând suferinţa acestui guvern de "pepsiglas".

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Vass Levente, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR.

Vă rog.

Domnul Vass Levente:

Stimaţi colegi,

Domnule prim-ministru,

Domnule preşedinte,

Au trecut cinci luni de la închiderea şcolilor de la începutul pandemiei în România şi a crizei medicale. Astăzi suntem încă în starea medicală când pacienţii internaţi în secţiile COVID-19 şi mai ales bolnavii din secţiile de ATI, bolnavii critici, nu au medic curant. Pacienţii sunt "moşteniţi" de medicii care intră în gardă. Dacă încerci, ca medic, să obţii informaţii - şi toată stima faţă de colegi care lucrează în astfel de secţii - trebuie să suni câteodată la trei colegi ca să afli ce s-a întâmplat în ultimele 12 ore. Chiar dacă aceşti colegi sunt copleşiţi, eu cred că sistemul are obligaţia ca fiecare pacient conştient să cunoască cine este medicul lui curant, aparţinătorii să ştie, să cunoască cine este medicul curant, peste faptul că sunt gărzi organizate, pentru că numai astfel putem să stabilim responsabilităţi şi putem să cerem normalitate din partea sistemului faţă de cetăţean.

De la începutul pandemiei am solicitat discuţii şi consultări permanente privind rezolvarea problemelor legate de pandemie. Din păcate, cererile noastre au fost mai puţin ascultate. Într-adevăr, descentralizarea deciziilor privind combaterea pandemiei a fost solicitată prima dată de preşedintele UDMR Kelemen Hunor, ca o bună practică posibilă de a lua deciziile, responsabilităţile de comun acord cu decidenţii locali şi cu oamenii de rând. O propunere corectă, la momentul oportun şi în timpul potrivit.

Din păcate, ţin să menţionez că Guvernul condus dumneavoastră a fost şi, cred, încă este în contratimp. Descentralizarea trebuie forţată atunci când există - şi a existat, şi există - o autoritate responsabilă la nivel local, şi nu atunci când toată lumea la nivelul autorităţilor publice locale se pregăteşte de alegeri. În consiliile şcolilor, partidele politice n-o să mai aibă sau o să aibă cu responsabilitate redusă funcţional membrul politic care va fi în stare să gireze, din punct de vedere politic şi al responsabilităţii, deciziile care se vor lua. Şi se vor lua la nivelul şcolilor, la nivelul cartierelor, chiar dacă există deasupra lor un decident, un for la nivel judeţean sau municipal.

Domnule prim-ministru,

Nu suntem împotriva guvernării liberale, dar nu putem să trecem neobservat peste lipsa reformelor sustenabile ale sistemului sanitar, capabile să asigure în mod real, pe zi ce trece, dar măcar pe săptămână ce trece, nu numai senzaţia, dar şi în realitate, siguranţa că, în cazul complicaţiilor COVID-19, sistemul va fi în stare să salveze vieţi şi, astfel, să ne asigure suportul tehnic şi profesional necesar de a nu opri iarăşi şcolile repornite şi economia repornită.

Fără aceste reforme - şi, din păcate, nu zăresc aceste reforme sau măcar promisiunea lor - să ştiţi că avem dubii şi rugăm ca să luaţi deciziile necesare de a ne contura care sunt ideile politice de a reforma un sistem care nu este în stare astăzi să apere medicii de familie de controale neobişnuite şi neoportune - şi nu vreau să intru în detalii, pentru că avem numai 5 minute -, nu văd cum în spitalele municipale nu există medicamente antivirale, nici nu discut de Remdesivir pentru că probabil încă nu aţi avut posibilitatea să aduceţi în acelaşi moment în toate spitalele judeţene de urgenţă.

Şi permiteţi-mi să vă zic, cu tot respectul, şi dacă am fi continuat acolo, în câmpie, discuţia noastră, în urmă cu doi ani, să ştiţi că v-aş fi rugat - şi vă rog şi astăzi -: folosiţi-vă de această "oportunitate" de COVID-19 să reformaţi sistemul medical, să asiguraţi fonduri suplimentare nu numai pentru combaterea pandemiei, ci şi pentru reforma în sine a sistemului. Pentru că reforma astăzi n-o s-ajungă, probabil după alegerile parlamentare cei care o să fie la conducere, iarăşi revin, trebuie să restarteze sistemul medical ca s-avem, poate, 15 ani de sistem mai bun, mai performant, lângă cetăţean şi cu siguranţa lui.

Mulţumesc mult.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Emil Paşcan, liderul Grupului PMP.

Telefonic, nu?

V-ascultăm, domnule lider.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Bună ziua!

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Cu tot respectul şi deferenţa privitoare la Guvernul Ludovic Orban, pentru a cărui învestire Partidul Mişcarea Populară a votat de două ori cu succes, gestionarea deficitară a pandemiei se vede şi de pe Marte. Trebuie doar să citim cifrele furnizate de Centrul European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor, din care rezultă că avem, în ultimele şase săptămâni, cel mai mare număr de infectări şi de decese din Uniunea Europeană, raportat la suta de mii de locuitori. Evident, dacă nu luăm în calcul ţările mici.

Sunt multe cauze punctuale asupra cărora poate ar merita insistat, dar, rezumând actualitatea, există patru raţiuni majore pentru care ne aflăm în această situaţie:

1. Înţelegerea subterană absolut ruşinoasă dintre PSD şi PNL din perioada ianuarie - martie anul curent, privind declanşarea alegerilor anticipate. Efectele sunt dublu dezastruoase în privinţa reacţiei la pandemie: s-au luat măsuri foarte târziu şi am rămas şi fără alegeri în două tururi.
2. Derobarea prea rapidă de responsabilitate a actualei puteri care a impus prea devreme trecerea la ceea ce putem caracteriza drept experimentul legal privind starea de alertă. Această păcătoasă găselniţă legală, care nu este prevăzută de Constituţia României, a generat multiple momente de vid legislativ, cu contestări la Curtea Constituţională a României din partea avocatei domnului Tăriceanu, doamna Renate Weber.
3. Relaxarea prematură a măsurilor de prevenţie sanitară din partea Guvernului, pe fondul presiunilor uriaşe venite dinspre unii politicieni iresponsabili ai PSD care ameninţau susţinut în spaţiul public că nu votează starea de alertă.
4. Strategia dezastruoasă de comunicare cu românii, care a dus la o fractură totală între autorităţi şi cetăţeni. Amenzile, ameninţările constante şi tentativele de a-i speria pe oameni nu au făcut decât să creeze noi falii la nivelul unei societăţi şi aşa predispuse la neîncredere, alimentată şi intoxicată cu foarte multe informaţii false cu caracter manipulatoriu.

În context, putem invoca şi procedurile dubioase prin care s-au efectuat netransparent achiziţii publice la foc automat, multe în interesul unor speculanţi şi profitori politici dispuşi să calce pe mormanul de cadavre şi suferinţă publică pentru a-şi umple buzunarele, chiar în aceste condiţii fataliste, pandemice, după cum rezultă din raportul de specialitate al Curţii de Conturi a României.

PMP solicită instituţiilor statului să-şi facă datoria, iar toţi cei vinovaţi, fără excepţie, trebuie să răspundă penal. Sunt elemente suplimentare care întregesc un tablou politic sulfuros, care nu face nicio cinste guvernării.

Îi observ însă pe acest fundal pandemic tenebros pe cioclii veseli de la PSD, înzorzonaţi cu măşti cu cioc de Ev Mediu, demne de carnavalurile veneţiene, cum jubilează satisfăcuţi văzând năpasta care s-a abătut peste ţară şi calculând, ca nişte contabili politici siniştri, nota de plată pe care trebuie să o plătească liberalii pentru imprudenţa de a-şi fi asumat guvernarea fără să aibă majoritate în Parlament. Din postura mea de profesor, le spun şi celor de la PSD, precum şi celor de la PNL: îmi pare rău, dar aţi merita să rămâneţi corigenţi, să nu treceţi examenul electoral al alegerilor locale, care, din păcate, vă preocupă prioritar acum, ignorând suferinţele şi disperările românilor.

Concluzionez: complicitatea toxică generată de dorinţa de a polariza politic România între PSD şi PNL ne-a dus în situaţia de a fi oaia neagră a Europei şi, mai rău, de a pierde 2 800 de concetăţeni de-ai noştri, căzuţi fără vreo vină în lupta cu această boală nemiloasă.

Dumnezeu să-i odihnească, iar pe noi toţi să ne binecuvânteze cu înţelepciune şi cumpătare.

"Ţineţi cu poporul, toţi, ca să nu rătăciţi!", cum bine spunea Simion Bărnuţiu.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului minorităţilor, nimeni.

De la neafiliaţi, nimeni.

Domnul preşedinte Robert Cazanciuc.

Vă rog.

Domnul Robert-Marius Cazanciuc:

Domnule preşedinte Marcel Ciolacu,

Domnule prim-ministru Ludovic Orban,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Multă lume ne-a acuzat pe noi, cei de la PSD, că am votat Guvernul Orban. Începuse pandemia, ţara avea nevoie de stabilitate. Am făcut-o cu bună-credinţă, dar dumneavoastră ne-aţi înşelat aşteptările nouă, celor care am votat în această sală, dar mai ales românilor.

O să folosesc în intervenţia mea un cuvânt consacrat în spaţiul public de preşedintele României, girantul dumneavoastră politic - e adevărat că a greşit "adrisantul" la vremea respectivă -, se numeşte "ţopăială".

Domnule Orban,

De când conduceţi Guvernul, asta faceţi: ţopăială guvernamentală. Nu este greu de demonstrat, situaţia pandemiei ne-a luat pe noi, românii, întreaga lume pe nepregătite. Pe noi mai mult decât pe alţii, pentru că la momentul respectiv Guvernul pe care-l conduceţi era preocupat de alegeri anticipate, şi nu de sănătatea românilor. Odată cu debutul pandemiei, aţi început joaca. La început, sub forma unei "ţopăieli" legislative şi administrative, ca să-l citez pe cel care, în loc să fie mediator, este girantul dumneavoastră politic. Aţi ales să controlaţi situaţia prin măsuri punitive, amenzi uriaşe, care au fost declarate neconstituţionale. Chiar într-o declaraţie de acum două zile, domnule Orban, explicând efortul guvernamental de combatere a pandemiei, aţi spus că v-aţi gândit în primul rând la amenzi. Nu v-aţi gândit nicio clipă la măşti pentru populaţie, nu aţi anunţat debutul unei testări în masă.

V-a spus Curtea Constituţională, când v-a sancţionat pentru amenzile care încălcau drepturile fundamentale: "trebuie folosite metode graduale şi proporţionale". Dumneavoastră, domnule Orban, în loc să citiţi cu atenţie decizia Curţii, ce aţi făcut? Aţi călcat în picioare statul de drept. Între starea de urgenţă şi starea de alertă am avut vid legislativ care vi s-a datorat exclusiv, domnule Orban.

Aţi recidivat cu bâjbâiala când aţi trimis în Parlament un proiect de lege scris pe genunchi, iar apoi ne-aţi acuzat că am tergiversat adoptarea legii în Parlament. Vă dau un singur exemplu, domnule Orban, în proiectul trimis nu au existat garanţii privind restrângerea libertăţii, confiscarea şi distrugerea bunurilor persoanelor izolate sau carantinate. O lege proastă nu protejează pe nimeni. O lege proastă pune în pericol pe toată lumea.

Domnule Orban,

Aţi pus economia la pământ. În intervenţia dumneavoastră de mai devreme nu am văzut nicio măsură economică propusă. Nu v-a interesat acest aspect, domnule Orban. Câţi bani reali aţi injectat în economia românească, în firmele mici şi mijlocii, care sunt cele mai afectate de această criză, aşa cum au făcut Spania, Italia, Germania, Franţa, cine vreţi dumneavoastră? Câte firme şi-au închis activitatea? Câţi şomeri sunt astăzi în România? Cum şi când aveţi de gând să relansaţi economia, astfel încât aceştia să-şi găsească locuri de muncă? Câte firme au depus dosare pentru credite şi câte dintre acestea au reuşit să ia aceste credite? Ştiaţi că băncile nu au finanţat sectorul HoReCa, cel mai puternic afectat de lipsa deciziilor guvernamentale? De ce nu aţi făcut nimic în acest sens? Domnule Orban, ce s-a întâmplat cu miliardele de euro împrumutate la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană? Pe ce le-aţi cheltuit? V-am rugat de nenumărate ori să puneţi, pur şi simplu, pe site lista acestor cheltuieli. Nici măcar acest lucru minim de transparenţă nu l-aţi făcut.

Economia înseamnă şi infrastructură. Dacă nu faceţi drumuri, cum dezvoltaţi economia, turismul? Aţi afirmat că veţi da în folosinţă câte 100 de kilometri de autostradă pe an. Câţi faceţi anul acesta, domnule Orban? 17 kilometri între Câmpia Turzii şi Târgu Mureş şi 5 kilometri între Biharia şi Borş nu fac 100 de kilometri. Într-un singur loc 5 şi cu 17 fac 100 - în privinţa preţului măştilor! E un calcul cinic făcut pe spinarea românilor.

Domnule Orban,

Sănătatea românilor nu a fost pentru dumneavoastră niciodată o preocupare. De ce aţi ţinut în casă două luni românii? De ce nu aţi avut grijă de cei peste 1,7 milioane de români care s-au întors în ţară în această perioadă? De ce aţi dat drumul la 2 000 de oameni în perioada de urgenţă, români care au fost luaţi cu autocare din zone carantinate şi închise, iar apoi înghesuiţi în avioane şi duşi în Germania să culeagă sparanghel? Vă rog să ne spuneţi, domnule Orban, cine a dat acest ordin. Câte măşti au ajuns pe piaţă, produse de Romarm? De ce nu ne spuneţi, domnule Orban, acest lucru? Câţi bani aţi dat pe importuri băieţilor deştepţi ai pandemiei? Cum se face testarea? Există un program naţional de testare?

În scurt timp va începe anul şcolar şi vin alegerile locale. Când aveţi să ne spuneţi clar, domnule Orban, dacă şcoala începe normal sau online sau este suficient să dăm bani de la buget prietenilor care deţin companii de IT şi pot furniza tablete? Ne-aţi anunţat puţin mai devreme că este în curs de derulare o procedură pentru tablete. Se va finaliza această procedură până pe 14 septembrie? Urmează să vedem.

Domnule Orban, educaţia este singurul lucru pe care nimeni nu ţi-l poate lua înapoi, educaţia este un drept constituţional. Când încetaţi să vă jucaţi cu viitorul copiilor noştri?

În ceea ce aţi spus puţin mai devreme nu am văzut decât vorbe, vorbe şi iar vorbe. Spuneţi-ne, domnule Orban, puteţi sau nu organiza alegerile locale în condiţii de siguranţă pentru cetăţenii României sau vă interesează puterea în orice condiţii?

Dragi colegi,

Toate problemele pe care le-am amintit sunt serioase, însă Guvernul Orban a ales să conducă ţara ţopăind. Să nu mi-o luaţi în nume de rău, ţopăiala nu este, în sine, de condamnat, trimite la inocenţa jocurilor copilăriei. Chiar dacă nu v-a nominalizat, când a spus cuvântul, la dumneavoastră s-a gândit preşedintele României. Sunteţi Guvernul Domniei Sale, copilul lui, ca să extind metafora la jocurile copilăriei. Însă nu cu ţopăiala guvernamentală se răspunde momentului în care ţara şi întreaga planetă sunt zguduite de o criză teribilă.

La începutul crizei, vorbind despre pandemie, preşedintele Macron a denumit-o stare de război: "Nous sommes en guerre." La război, indiferent cum se numeşte duşmanul, SARS-CoV-2, te duci să lupţi, nu să ţopăi, domnule Orban! (Discuţii.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Florin-Claudiu Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte interimar al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Onoraţi membri ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor colegi,

"După război, mulţi viteji se arată." Am tot stat şi m-am gândit, ascultându-i pe urmaşii lui Liviu Dragnea de la acest microfon, mă rog, în retorica lor, încercând să văd dacă într-adevăr îi interesează soarta românilor. Şi am fost foarte atent la ceea ce au spus, şi am constatat, aşa cum mă aşteptam, că e ultimul lucru care-i interesează. De fapt, dânşii au organizat astăzi această întâlnire din motive pur politice: se apropie al XIV-lea Congres al PCR, acum PSD sau cum i se mai spune, şi sigur că trebuiau prezentate, cu mânie proletară, atacuri împotriva celor pe care-i consideră opozanţi, iar pe de altă parte trebuiau prezentate realizări măreţe. Cu realizările măreţe n-am înţeles consecvenţa, pentru că spunea domnul preşedinte Ciolacu că... De 4 luni ne tot ameninţă cu această moţiune. S-a răzgândit de câteva ori, probabil se va răzgândi şi luni. A spus că o s-o depună dacă are 233 de semnături, eu sunt convins că nu va avea 233 de semnături. Va uita ce a spus şi data trecută şi oamenii de acasă trebuie să înţeleagă că tot ceea ce spun ei de la acest microfon este retorica luptei interne din interiorul partidului, care exclude orice interes faţă de oameni.

Eu provin dintr-o familie care a avut de suferit din cauza regimului comunist. Bunicul meu, deţinut politic, Ioan Roman, m-a învăţat ce înseamnă să fii victima regimului comunist, după ani buni de zile de fugă în Cheile Turzii şi, mai apoi, în Puşcăria de la Aiud. Poate mă înţelegeţi de ce "vă iubesc" atât de mult, cu ghilimele de rigoare. Pentru că îmi spunea bunicul că, atunci când comuniştii voiau să arunce o anatemă asupra unui opozant, îi înscenau, cu mânie proletară, un mic delict şi, practic, transformau totul în ani grei de puşcărie.

După 45 de ani de comunism, aţi rămas la fel ca ideologie, ca gândire şi nu vă pasă de oameni. Niciodată nu v-a interesat de oameni, pentru că, dacă vă interesa, stăteaţi alături de Ludovic Orban, de membrii Guvernului şi încercaţi, într-o situaţie specială, să fiţi alături de România. Auzeam aici vorbe mari. Nu, domnilor, aţi dezertat! Aţi dezertat. Atunci când lupta se ducea în prima linie a frontului, aţi stat acasă şi după aceea aţi venit să acuzaţi Guvernul de laşitatea dumneavoastră. Aţi fost laşi, atunci când românii au avut cu adevărat nevoie de dumneavoastră.

Ce încercaţi să faceţi astăzi este de-a dreptul scandalos. Aţi văzut că 74% dintre români au spus că Guvernul şi-a făcut datoria pe perioada stării de urgenţă şi aţi luat foc, v-a durut sufletul când aţi văzut că nu aţi reuşit să transformaţi România în Italia şi Spania. Apoi aţi început să faceţi ceea ce ştiţi mai bine, să veniţi în Parlament, unde aveţi majoritatea, să dinamitaţi orice ordonanţă de urgenţă a Guvernului, să veniţi cu proiecte în care nu aţi precizat niciodată şi sursa de finanţare şi aţi încercat să suprapuneţi peste o criză pandemică o criză economică. Acum vreţi să puneţi cireaşa pe tort şi să generaţi, peste o criză pandemică, una economică şi o criză politică, cu câteva luni înainte de a vă suna sorocul alegerilor parlamentare, când veţi pleca acasă. Să fiţi siguri. Veţi pleca acasă pentru că românii s-au săturat de minciunile voastre, de răutatea voastră, de faptul că vă interesează doar propriul vostru interes.

V-am auzit vorbind de tunuri. Chiar aşa?! Voi vorbiţi de tunuri, stimaţi colegi?! E adevărat, am citit şi eu raportul Curţii de Conturi, sunt 165 de pagini sau... două, dacă nu mă înşel. Cred că unui lider PSD îi e greu să citească 165 de pagini - şi nu vreau să se supere nimeni, dar, dacă mă gândesc, de la Dăncilă încoace e greu cu cititul. Nu cred că aţi citit acest raport cap-coadă, pentru că, dacă aţi fi citit acel raport cap-coadă, aţi fi constatat că raportul Curţii de Conturi infirmă toate prostiile şi toate minciunile pe care le-aţi spus şi pe care le-aţi repetat obsesiv, vorbind generalităţi inclusiv astăzi de la acest microfon. Da, raportul Curţii de Conturi într-adevăr semnalează nişte tunuri. Şi dacă vă uitaţi, cea mai mare sancţiune e dată unei asocieri a doua consilii judeţene conduse de lideri ai Partidului Social Democrat, pentru că la nivel local "Baronii au murit, baronii să trăiască!", oamenii care au avut hoţia în sânge nu şi-o pot scoate veci.

Când aud că dumneavoastră vorbiţi de hoţie... Vă rog frumos, întrebaţi-i pe romani şi o să vedeţi că pun sinonim între PSD şi hoţie. Vorbiţi de puşcărie. Serios?! Dar Adrian Năstase al cui preşedinte a fost? Dar Liviu Dragnea al cui preşedinte a fost? Al dumneavoastră, stimaţi colegi! Cei care v-au condus au ajuns în puşcărie. Şi, domnule Ciolacu, nu vorbiţi de funie în casa spânzuratului sau nu săpaţi groapa altuia că, spune un vechi proverb, s-ar putea să picaţi dumneavoastră în ea!

Faţă de Guvernul Dăncilă - care fugea de Parlament ca dracu de tămâie -, acest Guvern a venit de fiecare dată, atunci când a fost chemat în Parlament. De fiecare dată! Am văzut astăzi o prezentare şi soluţii din partea premierului şi am văzut multă politică din partea dumneavoastră, a laşilor care aţi dezertat atunci când România avea nevoie de curaj.

Aţi încercat să-l umiliţi pe Nelu Tătaru, pe omul care a fost în permanenţă în spitalele COVID. Câţi dintre dumneavoastră aţi ajuns vreodată în spitalele COVID? L-aţi acuzat pe Ludovic Orban, Ludovic Orban care a stat în permanenţă cu românii, şi-a sacrificat propria familie pentru că nu avea timp, bubuiau problemele, puşcau de peste tot telefoanele! Aţi încercat să-i umiliţi pe toţi colegii - pe toţi colegii! - care, spre deosebire de dumneavoastră, şi-au făcut datoria faţă de români. Românii nu vor uita niciodată că, atunci când au avut nevoie de voi, i-aţi trădat şi aţi fugit ca laşii, iar ei au rămas şi au luptat în prima linie a frontului!

Vă deranjează că România nu a derapat economic. Vă deranjează că România oferă, prin Guvernul liberal, speranţa de care românii au nevoie. Ştiţi că mai sunt puţine luni până la alegeri. Românii vă vor sancţiona, vă vor plăti fiecare amintire, pornind de la Ordonanţa nr.13 - noaptea, ca hoţii, de la bătaia din Piaţa Victoriei, de la modificarea Codului penal, de la faptul c-aţi fraternizat cu criminalii, cu infractorii, cu violatorii şi tâlharii. Nu vor uita aceste lucruri şi vă vor trimite, stimaţi colegi, acolo unde vă este locul, la lada de gunoi a istoriei!

Aşa să ne-ajute Dumnezeu! (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul lider Alfred Simonis.

Vă rog.

Şi, pe urmă, domnul prim-ministru pentru încheiere.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimaţi membri ai Cabinetului,

Domnule prim-ministru,

Vreau să fiu foarte clar de la început: pentru noi sunteţi un premier căzut, înfrânt la vot, demis printr-o moţiune de cenzură. Cariera dumneavoastră politică şi administrativă era într-un picaj total, şansa dumneavoastră a fost această nenorocire a românilor, pentru că în pandemia din martie ar fi trecut de Parlament orice guvern, atât de gravă era situaţia.

Domnule prim-ministru,

Pentru noi sunteţi un prim-ministru fără legitimitate, fără performanţă, fără viitor. Românii s-au convins pentru cine guvernaţi. Se aşteptau din partea dumneavoastră să-i protejaţi de virus, dar aţi fost mai preocupaţi să le asiguraţi liniştea şi sănătatea interlopilor, după cum bine am văzut zilele trecute. Ministrul Vela trimitea mascaţii să împartă măşti şi dezinfectanţi la priveghiul unuia Pian. A ridicat un elicopter timp de 4 zile care să survoleze proprietatea acestuia, proprietate în care se aflau sute de oameni la un priveghi, în timp ce românii simpli aveau un număr de 8 persoane maxim care pot participa la funerarii.

În schimb, n-aţi ridicat niciun deget pentru a asigura măsurile de protecţie necesare, atunci când milioane de români s-au întors în ţară din zone roşii. N-aţi fost în stare să le asiguraţi compatrioţilor noştri testarea la graniţă şi eventuala izolare în condiţii decente. Aţi dat apoi vina pe ei că au venit infectaţi în ţară. Dar ce vină aveau oare aceşti oameni, domnule prim-ministru? Că voiau să scape dintr-un infern ca să dea peste infernul incompetenţei Guvernului dumneavoastră? Că voiau să fie alături de familie în momente grele? I-aţi lăsat de izbelişte pe aceşti oameni şi aţi permis propagarea virusului în toată ţara, bătându-vă joc de sacrificiul de până atunci al românilor care au stat închişi în case şi au respectat regulile, atâta timp cât, în timpul acesta, la Palatul Victoria, în plin dispreţ faţă de suferinţa unei naţiuni, se chefuia.

În prezent vă jucaţi cu cifrele, testând după cum vă taie capul, transformându-ne în "ciumaţii Europei", aşa cum spunea domnul Tătaru, zis şi "două cocoaşe". Trebuie să treacă o iniţiativă legislativă? Măriţi testările şi implicit numărul de cazuri depistate, ce mai contează că aproape nicio ţară nu ne mai primeşte. Vreţi totuşi să faceţi alegeri de frică că, în ritmul acesta, nu vă mai votează nimeni. Apropo, la începuturile pandemiei, când aveam un număr mic de infectări, vă tot auzeam pe dumneavoastră şi miniştri ai Cabinetului dumneavoastră cum toate lucrurile sunt sub control datorită măsurilor luate de Guvern. Acum, când ministrul sănătăţii ne spune că suntem "ciumaţii Europei", cine e vinovat oare? Sunteţi disperaţi că oamenii s-au prins şi încercaţi prin orice metode să îi păcăliţi.

Ştiţi şi voi că dezastrul produs la guvernare e greu de ascuns, aşa că aţi accelerat caruselul jafului şi aţi trecut la nivelul următor: nu mai furaţi doar bani, v-aţi apucat de furat primari. V-aţi apucat de şantajat primari PSD chiar în sediul Guvernului, pe banii românilor. Cine refuză să se vopsească în galben, pierde proiectele PNDL. De asta aţi reevaluat acest program despre care, când vă aflaţi în opoziţie, spuneaţi despre el că e o nenorocire. Acum, la putere, este ideal ca aspirator de aleşi locali. De asta aţi abandonat promisiunea că nu veţi primi traseişti, strigată anul trecut pe la toate mitingurile. Aţi ieşit la mercato şi cumpăraţi orice. V-aţi asigurat c-aveţi şi banii necesari. Există informaţii că săptămâna aceasta veţi muta bani în Fondul de rezervă. E bine ca oamenii să ştie pentru ce sunt multele miliarde împrumutate de domnul Cîţu: nu pentru pensii, nu pentru alocaţii, nu pentru salarii, nu pentru investiţii, doar pentru ca PNL să aibă cât mai multă putere.

V-aţi folosit de fonduri publice fără jenă şi aţi transferat primari din toate colţurile ţării. Chiar şi din Teleorman aţi transferat primari. Da, Teleormanul acela mult hulit de dumneavoastră! Aţi transferat primarii lui Dragnea, aţi transferat oamenii lui Dragnea. Parcă nu vă plăcea domnul Dragnea, domnule Orban! Vă plac oamenii dânsului, primarii dânsului din Teleorman acum? Nu vă mai deranjează? Aţi transferat din toate colţurile ţării şi aţi transferat primari şi din Timiş, de la mine, din Timiş. Unul şi-a scos mama în stradă, aceasta doarme la marginea satului, în Teremia Mare. Altuia i-aţi promis că îl veţi scăpa de nişte dosare, la Sacoşu Turcesc. Însă, cel mai tare transfer este primarul de la Bethausen. Ştiţi ce spunea domnul Lihoni de la Bethausen despre Iohannis acum un an? "Iohannis nu este român şi nu este din rasa noastră." Acum l-aţi luat la PNL, domnule Orban! Pe niciunul dintre cei trei pe care vi i-am descris mai devreme PSD-ul nu i-ar mai fi pus candidaţi la alegerile locale. Apropo, Iohannis ştie că l-aţi transferat pe ăsta? (Discuţii.)

Traseismul de azi este liberalismul coafat electoral cu miliarde de la buget, într-un târg infracţional de cea mai joasă speţă. Întrebarea fundamentală este, domnule Orban, dacă ţara are vreo garanţie că aceste alegeri pot fi organizate în siguranţă, cu respectarea normelor sanitare, dacă ministrul de interne poate detaşa câţiva poliţişti de la paza clanurilor interlope, poliţişti care măcar pentru o zi să se ocupe de buna organizare a acestor alegeri.

Ne-aţi spus că data a fost stabilită în Parlament. Legea de aprobare a datei a fost stabilită în Parlament, e adevărat, însă data de 27 se regăseşte în proiectul iniţiat de Guvernul Orban, iniţiativa legislativă a venit de la Guvern, iar Parlamentul într-adevăr a aprobat, însă situaţia atunci era alta: cazurile erau în scădere, nu eram în situaţia de astăzi. Prin urmare, nu puteţi arunca în sarcina Parlamentului această responsabilitate. Trebuie să ne spuneţi hotărât şi clar: sunteţi sau nu sunteţi în stare să asiguraţi organizarea alegerilor în condiţii de siguranţă? E simplu. Şi, dacă nu, cine plăteşte pentru asta? Să fim foarte bine înţeleşi, PSD este pregătit să vă spulbere în aceste alegeri, dar vrem să ştim concret cum veţi proteja, pentru a nu umple şi mai mult paturile de la terapie intensivă după. Vrem să ştim cum va decurge ziua votului, vrem să ştim cum, să ne arătaţi un plan cum veţi proteja sănătatea românilor.

E normal să fim rezervaţi, domnule prim-ministru, pentru că în aceste nouă luni am văzut cum crunta incompetenţă a PNL a generat zile ale prostiei în plină pandemie. Aţi generat perioade de vid legislativ, fiindcă nu v-aţi calculat niciodată paşii pentru momentele importante. Aţi transformat România într-un uriaş salon de terapie intensivă.

Acum 4 ani, 5 ani, de fapt, preşedintele Iohannis a desemnat un guvern de tehnocraţi cu un mandat de un an pentru a duce ţara către alegeri. A fost un dezastru şi am crezut că mai rău nu se poate. Acum totul este mult mai sumbru. În loc de tehnocraţi, a venit un guvern de cleptocraţi şi tare mi-e teamă că este unul care nu fură doar banii, ci mai ales speranţele acestei ţări, unul care amanetează sănătatea, educaţia şi economia în scop electoral.

În final, domnule prim-ministru, sunt vremuri grele, ţara e greu încercată, trăim o criză despre care generaţiile ce vin vor citi în cărţile de istorie. Acum, mai mult ca oricând, e nevoie de viziune, de implicare, de forţă, nu de tunuri cu măşti de protecţie la suprapreţ, nu de pus rude pe funcţii şi nici de chiolhane la Guvern cu trabucuri şi guvern.

Cât mai sunteţi prim-ministru, câteva zile, încetaţi să vă bateţi joc de această ţară, de oameni, domnule prim-ministru, pentru că istoria nu vă va ierta.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Până dăm cuvântul domnului prim-ministru, rog să dezinfectăm microfonul.

Vă rugăm, domnule prim ministru.

Domnul Ludovic Orban:

Am fost certat că nu am dat date despre măsurile economice ale Guvernului nostru. Păi, dar m-aţi chemat să prezint măsurile legate de alegerile locale, de începea şcolilor şi de... măsurile anti-COVID, nu m-aţi chemat să vă prezint măsurile economice ale Guvernului Partidului Naţional Liberal.

Am să vă prezint totuşi ceva. Guvernul nostru a apărat locurile de muncă pe toată perioada crizei economice declanşate de epidemie. Uitaţi-vă pe date, pe REVISAL. Eu nu rostesc cifre scoase din burtă, minciuni ordinare care n-au absolut niciun fel de bază în realitate. Numărul de angajaţi cu contracte de muncă, angajaţii activi, pe data de 3 august: 5 589 435. Deci 5 589 435, la 3 august, numărul de angajaţi. La 1 ianuarie, înainte de declanşarea epidemiei şi a crizei economice aferente, numărul de angajaţi era de 5 582 008. Sunt date luate din REVISAL. Dacă REVISAL minte... Deşi mă îndoiesc. Deci sunt angajaţi mai mulţi cu 7 430.

Şomaj. Păi să vorbim cum se calculează. Rata şomajului pe datele ANOFM, repet, pe datele ANOFM - Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă. Vorbiţi de un milion de şomeri. Pe datele oficiale ale ANOFM sunt înregistraţi astăzi 256 000 de şomeri, din care 76 000 de şomeri încă sunt în plata indemnizaţiei de şomaj, restul au ieşit din plata indemnizaţiei de şomaj. Eu vă dau date, nu vă vorbesc... Sunt date care sunt oficiale şi care există în baze de date.

Vorbiţi de lipsa noastră de grijă faţă de cei care s-au întors din diaspora. Suntem singurul guvern care a luat decizia de a institui o măsură activă pentru angajarea românilor care s-au întors din diaspora, care şi-au pierdut locul de muncă în diaspora şi s-au întors acasă. O măsură activă prin care plătim 50% din salariul brut pentru românii întorşi din diaspora, aflaţi în căutarea locului de muncă. 50% plăteşte angajatorul, 50% este plătit din bugetul de stat. Măsură activă care are ca obiectiv stimularea angajării românilor care au rămas fără locuri de muncă în urma crizei în ţările de unde au venit.

N-am vrut să vă vorbesc despre măsurile economice, că pot să vă vorbesc ore întregi despre măsurile economice pe care le-am luat, măsuri care au dat roade, care au generat efecte. Aţi făcut mişto de IMM INVEST. Astăzi am ajuns la un plafon de peste 12 miliarde la IMM INVEST şi cred că sunt 13 000, dacă nu şi mai mult, de companii care au beneficiat de credite în cadrul programului IMM INVEST. Am luat măsuri pe care puteaţi să le luaţi şi dumneavoastră când aţi provocat creşterea preţului la energia electrică şi la gazul natural, prin Ordonanţa nr.114, către companii, în care aţi băgat aproape în faliment aproape toate industriile mari consumatoare de energie, dacă nu era Guvernul Partidului Naţional Liberal să utilizeze o schemă de ajutor de stat care este folosită în alte ţări europene, care dă posibilitatea reducerii preţului energiei electrice cu un procent din cuantumul certificatelor pentru CO2 - cuantumul de 15%, cum l-am hotărât. Am dat oxigen în economia acestor companii prin schema de ajutor de stat pe care... repet, nu am inventat noi roata, nu mă laud cu ea, decât că noi am aplicat-o - aşa cum au aplicat-o şi alte ţări europene - pentru a creşte competitivitatea companiilor româneşti.

În ceea ce priveşte activitatea companiilor. Sigur că au fost afectate companiile, dar am luat măsuri care au permis ca aceste companii să-şi păstreze angajaţii şi să-i poată readuce în activitate atunci când condiţiile au permis. Şi aici am instituit, pe lângă şomajul tehnic, aşa cum am anunţat din timp - şi vă spun lucrurile astea pentru că a existat întotdeauna viziune, a existat strategie, pentru că am urmărit nişte obiective, în mod constant, în ceea ce priveşte politicile economice -, alocând, pe o perioadă de 3 luni, 41,5% pentru fiecare angajat care a revenit în activitate după ce a stat în şomajul tehnic.

Nu vreau să răspund la nişte acuzaţii nefondate, care reprezintă o jignire personală la adresa onestităţii mele. În cariera mea de 30 de ani, niciodată nu am luat un leu care nu mi s-a cuvenit. Sunt un om care deţine funcţii publice importante în administraţia locală sau în statul român de peste 25 de ani. Sunt cunoscut. Niciodată nu s-a lipit un leu de mine pe care nu l-am meritat şi pe care nu l-am primit în baza legii. Desfid toată demagogia găunoasă referitoare la tunuri şi ţepe în timpul guvernării liberale. Ar trebui să citiţi mai bine raportul Curţii de Conturi, să vedeţi exact ce scrie în raportul Curţii de Conturi, da? De exemplu, raportul Curţii de Conturi spune un lucru extrem de important, pe care dumneavoastră nu vreţi să îl citiţi: că, încă din 2018, Curtea de Conturi v-a atras atenţia asupra faptului că nu aţi constituit stocurile strategice, deşi aţi avut excedent la buget pentru constituirea stocurilor strategice de măşti, de echipamente, de substanţe dezinfectante. Spune că e adevărat că au fost proceduri şi că s-au făcut achiziţii în condiţii de criză, în care piaţa internaţională a explodat tocmai din cauza faptului că n-am avut stocurile strategice pe care voi puteaţi să le cumpăraţi, fiind la guvernare, la preţuri normale, şi nu la preţuri în perioadă de criză.

A mai vorbit un mare lider despre preţuri de achiziţie. Îi spun acestui mare lider despre preţuri de achiziţie: preţul de achiziţie de 0,64 bani per mască a fost preţul cu care s-a câştigat licitaţia acum două luni. Ăla era preţul. Între timp, a mai scăzut preţul pieţei, că, pe măsură ce a crescut producţia şi oferta a scăzut, normal că a mai scăzut preţul, dar ăla a fost cel mai mic preţ la momentul licitaţiei. Să spună... Dacă am fi dat unei firme care nu a dat cel mai mic preţ, într-adevăr ni se putea imputa lucrul respectiv. Din cele 14 firme care s-au prezentat la licitaţie, a câştigat firma cu cel mai mic preţ şi cu termenul de livrare o săptămână. O să vedem dacă îl respectă.

Vă spun sincer, din păcate, liderii PSD mi-au arătat şi astăzi că n-au înţeles nimic, că nu mai poţi să faci politică bazat pe minciună, pe manipulare, pe inventarea unor lucruri care nu există, pe repetiţia sistemică a unor neadevăruri, în speranţa că poate omul înghite găluşca şi că va crede, până la urmă, minciunile neruşinate care sunt răspândite sistematic.

"Ciumaţii Europei", domnilor de la PSD, că i-aţi pus în gură, domnule lider, domnului Tătaru. Domnul Tătaru nu a scos el, de la sine, această afirmaţie, ci a citat o afirmaţie făcută de PSD pe site-ul oficial, pe pagina oficială de Facebook a PSD, în data de 11 iulie, în care dumneavoastră aţi scris că suntem "ciumaţii Europei", da? (Discuţii.)

S-a referit la ceea ce aţi spus dumneavoastră într-o postare pe Facebook! Şi exista, într-adevăr, riscul, dacă mai rămâneaţi la guvernare, într-adevăr să ajungem "ciumaţii Europei", după toate aberaţiile pe care le-aţi făcut în perioada ultimilor ani de guvernare, în care mai aveam puţin şi eram scoşi în afara Europei din cauza atitudinilor voastre absurde, stupide, antieuropene, împotriva democraţiei, împotriva statului de drept şi împotriva unui sistem independent de justiţie.

Închei prin a vă spune limpede: nu-mi cereţi mie să schimb data alegerilor! Data alegerilor este stabilită de Parlament, voi aţi votat data alegerilor. Dacă...

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Voi aţi propus data alegerilor!

Domnul Ludovic Orban:

Domnule, nu contează cine propune, Guvernul, voi v-aţi asumat această răspundere să stabiliţi data alegerilor. Parlamentul a stabilit prin lege. Guvernul nu poate să schimbe data alegerilor. Dacă vreţi să schimbaţi data alegerilor, faceţi proiect de lege de modificare, asumaţi-vă public că nu vreţi să organizaţi alegeri, şi lumea va înţelege ce va înţelege din acest lucru. În ceea ce mă priveşte pe mine, ca premier, singurul lucru pe care pot să îl fac este să respect legea. Am adoptat toate actele normative subsecvente, avem planul de măsuri în curs de pregătire pentru a diminua la maximum posibil riscul de răspândire a virusului. Dar asta nu se poate face decât dacă toţi actorii politici respectă regulile, că, după aia, o să mă trezesc că, dacă instituim obligativitatea purtării măştii, o să mă acuzaţi că vă discriminez... dacă veţi face campanie fără să respectaţi regulile şi o să fiţi amendaţi. Vă spun de acum: vom aplica legea pentru toţi, indiferent că e candidatul PSD, candidatul altui partid politic sau candidatul PNL.

Alegerile reprezintă un proces fundamental pentru democraţie. Deja, vă repet, aţi prelungit mandatele aleşilor locali. A fost o situaţie, dar cât timp pot să mai rămână? Vă spun că inclusiv pentru eficienţa acţiunii primarilor şi a administraţiilor locale în combaterea epidemiei este bine să fie alegeri, pentru că avem nevoie de nişte primari învestiţi cu deplină legitimitate şi autoritate, care nu se gândesc la alegeri şi cărora le e teamă să ia măsurile care se cuvin la nivelul administraţiei locale pentru a nu pierde voturi. Asta este realitatea din teren, indiferent că e vorba de primarii dumneavoastră sau de primari de altă culoare politică.

Închei prin a vă spune limpede: Guvernul face tot ceea ce este posibil legal şi ceea ce este omeneşte posibil pentru a opri răspândirea virusului, pentru a începe şcoala în condiţii cât mai aproape de normalitate, pentru a asigura alegeri libere, în care oamenii să îşi exercite dreptul de vot şi, de asemenea, pentru a reduce, atât cât este posibil în condiţiile situaţiei prezente, riscul ca românii să se infecteze.

Dar v-aş ruga să reflectaţi, că s-a vorbit de morţi, a venit vreun parlamentar să propună să ţinem un moment de reculegere pentru cei care au murit din cauza epidemiei?

Eu vă propun lucrul ăsta, să ţinem un moment de reculegere în memoria celor care şi-au pierdut viaţa din cauza coronavirusului.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi noi vă mulţumim.

Am o singură... Pentru adevăr, domnule prim-ministru, în ziarul "Financiar": "Mai mult de 875 000 de locuri de muncă au fost şterse din economie în perioada 16 martie - 15 iulie, conform datelor transmise de Inspecţia Muncii, la solicitarea ziarului «Financiar»."

Cred că şi noi, şi dumneavoastră trebuie să facem nişte investigaţii să vedem unde, cine minte, ce minister minte şi cum minte.

Vă mulţumesc.

Ordinea de zi a fost epuizată.

Declar închisă şedinţa comună.

Şedinţa s-a încheiat la ora 15.12.