Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 11,06.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 326 deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 125.

Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei.

Vom dezbate iniţiativele înscrise pe ordinea de zi, după care vom avea votul final electronic la distanţă.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice.

Stimaţi colegi,

Vă informez că la Biroul permanent a fost înregistrată cererea de demisie din calitatea de deputat a domnului Florin Iordache, începând cu data de 23 noiembrie 2020.

În conformitate cu prevederile art. 7 din Statut şi ale art. 237 alin. (1) din Regulament, întreb dacă domnul deputat este prezent în sală şi stăruie în demisie?

Luăm act de această demisie din calitatea de deputat, începând cu data precizată în cerere.

Potrivit dispoziţiilor regulamentare, proiectul de hotărâre privind vacantarea locului de deputat va fi întocmit de Comisia juridică, urmând a fi supus dezbaterii şi votului în şedinţa de astăzi.

Cu aceste precizări, intrăm în ordinea de zi şi, pe procedură, are cuvântul domnul Florin Roman.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Doamna preşedinte a procedat regulamentar.

Şi, în spiritul a ceea ce aţi anunţat, vă rog să continuaţi procedura.

În baza art. 151 alin. (3), pe procedură, vă aduc la cunoştinţă faptul că am constatat încălcarea Regulamentului, respectiv a art. 237 alin. (1), care spune următorul lucru: "În cazul în care deputatul şi-a depus demisia, preşedintele, în prima şedinţă publică a plenului Camerei Deputaţilor - deci astăzi, acum - îl întreabă pe deputat dacă stăruie în demisie şi, dacă acesta răspunde afirmativ sau nu se prezintă în şedinţa de plen pentru a răspunde, preşedintele ia act de demisie şi supune votului plenului Camerei adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat".

Prin urmare, doamnă preşedinte,

Pentru a reveni la respectarea Regulamentului, vă solicit să prezentaţi plenului toate demisiile deputaţilor, anunţate în urmă cu o oră, înregistrate astăzi, să-i întrebaţi dacă îşi menţin demisia şi să procedaţi la vacantarea locurilor de deputat.

Numai astfel putem duce la capăt demersul Partidului Naţional Liberal, de abrogare a pensiilor speciale ale parlamentarilor. (Vociferări.)

Vă solicităm imperativ aplicarea Regulamentului şi să luaţi act de aceste demisii!

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Noi respectăm Regulamentul, ca de fiecare dată. Demisiile însă, intră în vigoare, ca să spun aşa, cu data de 18 decembrie, nu? Atunci.

Domnul Barna.

Vă rog.

Domnul Ilie Dan Barna (de la tribună):

Vreau doar să fac o clarificare, pentru că, probabil, domnul Roman, din eroare, ca să nu-i spun ignoranţă, cum e realitatea, n-a apucat să citească aceste demisii.

Demisiile sunt cu data de 18 decembrie.

Sigur că da, putem organiza un plen prin care să luăm act de existenţa acestor demisii şi să constatăm vacantarea cu data de 18, dacă vrem să fim superformalişti. Deci nu este nicio problemă din acest punct de vedere.

Deci, da, cu data de 18, Grupul parlamentar al USR îşi pierde calitatea de parlamentar, pentru că nu vrem pensii speciale.

Şi facem şi faptele juridice necesare, nu doar declarăm de la microfon că am fi interesaţi de ele.

Deci vă recomand, şi dumneavoastră, şi majorităţii PSD, să facem un Birou permanent reunit astăzi, mâine să convocăm un plen comun, astfel încât mâine să abrogăm legislaţia privind pensiile speciale pentru parlamentari.

Atunci, cu adevărat, vom fi cu toţii de acord că nu mai vrem pensii speciale.

În rest, cu retorică din aceasta... (Aplauze.) ...spectaculoasă, ne-am săturat de 4 ani de zile.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Mulţumesc şi eu.

Poate fi chiar o soluţie şi lucrul acesta.

Domnul Florin Roman.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Imediat, doamnă Prună, imediat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Eram înainte.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am solicitat cuvântul pe procedură, drept la replică, mi s-a invocat numele.

Astăzi asistăm la o telenovelă pe care Marcel Ciolacu şi Liviu Dragnea au pus-o în scenă în 2016.

Este exact acelaşi tip de comportament şi aceeaşi atitudine.

În 2016, Liviu Dragnea, pe atunci mare lider al PSD, şi Marcel Ciolacu, un lider al PSD în devenire, îşi depuneau demisia, după acelaşi tipar, cu data de 19, ştiind că plenul Camerei Deputaţilor nu se va mai întruni şi, practic, vor rămâne cu un mandat... (Vociferări.) ...întreg.

În acelaşi fel procedează astăzi colegii noştri, care văd că au aceleaşi obiceiuri politice ca partidele vechi.

Aşa cum bine spunea colegul meu, înainte, sunt doar nişte demisii teatrale, fără efect juridic.

Dacă aţi fi dorit cu adevărat să duceţi la bun sfârşit acest demers, astăzi, doamnă preşedinte, trebuia, conform Regulamentului, în prima şedinţă de plen, nu peste o săptămână, nu peste două săptămâni, nu peste 3 săptămâni, nu peste 4 săptămâni, să luăm act de demisia colegilor noştri, să fie vacantate acele locuri, pentru că se încalcă un drept constituţional al celorlalţi colegi care urmau să fie validaţi şi care practic sunt ţinuţi pe margine prin încălcarea Constituţiei.

Este foarte clar că ceea ce s-a întâmplat astăzi nu este decât un gest teatral. Bine aţi spus!

Românii de acasă trebuie să ştie că astăzi nu dispare nicio pensie specială pentru parlamentari.

Soluţia a oferit-o Partidul Naţional Liberal. La ora 8,45... (Rumoare.) ...am depus la Secretariatul General solicitarea de convocare a Birourilor permanente reunite, în vederea trimiterii la comisie a proiectului Partidului Naţional Liberal, blocat de domnul Ciolacu şi de PSD din luna iulie, la nivelul Biroului permanent, care prevede abrogarea capitolului XI din Statutul deputaţilor şi al senatorilor, cel care face referire la aceste pensii speciale.

Cei care astăzi nu susţin decizia Partidului Naţional Liberal şi blochează Biroul permanent reunit nu fac altceva decât să menţină în continuare pensiile speciale.

Şi închei spunând un ultim lucru - demisia nu înseamnă renunţarea la pensie specială!

Restul e doar circ ieftin de campanie!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna Prună are o solicitare de făcut.

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Imediat...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Vreau să-i răspund domnului Roman, că este prost informat.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Dacă doamna Prună vă dă voie, sigur.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (de la tribună):

Doar să clarificăm.

Se pare că domnul Roman este prost informat.

Art. 236 din Regulament spune aşa... citez: "Dacă...", aşa, imediat... imediat.

"Dacă cererea de demisie a fost depusă în ultima zi lucrătoare a unei sesiuni şi nu mai sunt organizate şedinţe ale plenului sau în timpul vacanţei parlamentare, deputatul este considerat demisionat la data depunerii cererii".

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Prună, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (de la tribună):

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Ce-am auzit venind dinspre PNL se numeşte, foarte scurt, mult zgomot pentru nimic. Este ceea ce face liderul de grup de la PNL cam la fiecare şedinţă de plen.

Acum am şi eu o solicitare pe Regulament.

Aş vreau să vă cer convocarea unui Birou permanent pentru ca două comisii, anume Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru administraţie publică, să poată să lucreze în paralel cu acest plen.

Avem pe ordinea de zi două proiecte legislative care nu au raport, deja de mai multe săptămâni.

Şi aici mă refer la PL-x 537/2020. Este proiectul USR pentru prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor nosocomiale.

Este un proiect cât se poate de necesar în actualul context.

Aşa cum vă spuneam, de mai multe săptămâni este pe ordinea de zi, este ignorat şi vă rog să convocaţi acest Birou permanent, pentru ca această comisie, Comisia pentru sănătate, să se reunească şi să dea un raport acestui proiect de lege.

Şi mai avem încă un proiect - Pl-x 663/2020. Încă un proiect extrem de necesar. Este vorba de proiectul USR pentru modificarea Codului administrativ. Mai exact, pentru abrogarea art. 210 din Ordonanţa de urgenţă dată de Guvernul PSD şi care instituie pensii speciale pentru primari.

Este nevoie, pentru ca aceste pensii să nu intre în vigoare începând cu ianuarie anul viitor, să abrogăm această prevedere nocivă.

Şi vă rog să convocaţi acest Birou permanent, astfel încât să putem să ne pronunţăm şi asupra acestui proiect de lege, pentru că pensiile speciale nu au ce să mai caute în legislaţia românească. Trebuie să respectăm acest principiu, pe care USR l-a tot spus de 4 ani de zile în Parlament - la contribuţii egale, pensii egale. Nu trebuie să avem cetăţeni de două ranguri, unii mai şmecheri decât alţii.

Vă mulţumesc.

Şi vă rog să procedaţi în consecinţă. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da, imediat. Să încheiem, totuşi, şi această dezbatere.

Domnul Florin Roman.

Apoi domnul Petru... Petru Movilă, care solicită de acasă, de mult, cuvântul.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Am constatat că până şi Florin Iordache demisionează din Parlament, iar cei care se declară oameni noi se comportă mai rău decât oamenii vechi.

Prin urmare, doamnă preşedinte, eu mă întorc la Regulament.

Art. 237 alin. (1) vă obligă ca în prima şedinţă publică a plenului Camerei Deputaţilor să-i întrebaţi pe gureşii noştri colegi... Trebuie să spună dacă îşi menţin sau nu demisiile. Iar în cazul în care îşi menţin aceste demisii, vă rog, conform Regulamentului, să procedaţi la vacantarea locurilor de deputat, pentru a nu încălca dreptul constituţional al colegilor care trebuie să ocupe aceste locuri.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Şi domnul Petru Movilă.

Domnul Petru Movilă (prin audioconferinţă):

Da.

Bună ziua!

Constat că Parlamentul României a ajuns, aşa cum văd românii, la nivelul de credibilitate, un loc în care în loc să facem lucrurile serioase, de cursă lungă, venim doar în campanie electorală sau venim doar cu focuri de artificii, că dau bine la public.

Partidul Mişcarea Populară a depus astăzi două documente.

Unul, la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, prin care solicită introducerea de urgenţă pe ordinea de zi a PL-x 42/2018 pentru abrogarea unor prevederi din domeniul pensiilor de serviciu, pensiilor speciale.

Practic este una dintre soluţiile clare prin care se pot elimina pensiile speciale şi fiecare român să primească pensie conform contribuţiei pe care o are la sistemul de asigurări sociale.

În acelaşi timp, am depus o solicitare către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi Biroul permanent al Senatului. Solicitare de urgenţă pentru plen comun, pentru a discuta Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, pentru modificarea art. 49 şi 50, care reglementează indemnizaţiile, pensiile speciale. Practic, abrogarea acestora.

Sunt două proceduri care stau la îndemâna unei activităţi serioase pentru Parlament.

În ceea ce priveşte demisiile, cred că este ruşinos ca atât timp cât, 4 ani de zile, nu au fost capabili, cei care au avut majorităţile parlamentare, să pună pe ordinea de zi legile pentru abrogarea pensiilor speciale, să vii acum să spui că-ţi dai demisia.

Păi, dacă-ţi dai demisia, frate, anunţă şi public că nu vei mai candida pentru un nou mandat!

Pentru că dacă 4 ani de zile nu ai fost capabil să soluţionezi această problemă, pentru care românii s-au exprimat de multe ori, că trebuie eliminată pensia specială, de ce vii să mai candidezi?

Este ruşinos!

Sunt jocuri electorale.

Sunt lucruri care nu fac decât să arate că în Parlament au venit foarte mulţi colegi care n-au nicio treabă cu Parlamentul, cu activitatea parlamentară, nici cu responsabilitatea pentru români.

Din punctul de vedere al Partidului Mişcarea Populară, soluţia corectă era şi este să legiferăm, nu să vă daţi demisiile.

Daţi-vă demisiile şi nu mai veniţi în Parlament, pentru că v-aţi bătut joc de votul românilor!

Pe de altă parte, pe procedură, chiar dacă s-au depus demisii sau se depun demisii, acestea sunt încheiate atunci când există o hotărâre a Camerei Deputaţilor, privind luarea la cunoştinţă de această demisie. Se ia act de demisie prin hotărâre a Camerei Deputaţilor.

Ţinând cont că în programul Camerei Deputaţilor, până la alegerile parlamentare, nu va mai exista nicio şedinţă de plen, încă o dată spun că cei care au uzitat de aceste proceduri, declaraţii publice, o fac efectiv de campanie electorală, în detrimentul românilor şi al credibilităţii Parlamentului.

Deci PMP solicită de urgenţă două lucruri:

Biroul permanent al Camerei să introducă pe ordinea de zi, în şedinţă extraordinară - mâine putem avea - PL-x 42/2018;

Iar Birourile permanente reunite - convocarea unei şedinţe de urgenţă online, pentru că nu putem fi fizic, pentru abrogarea din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor a art. 49 şi 50, care se referă la pensiile speciale.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Vă mulţumesc.

Şi o ultimă intervenţie, domnul Florin Roman.

Fără să generaţi un drept la replică, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Sigur, doamnă preşedinte.

Rugămintea mea pentru colegii care şi-au depus astăzi demisiile - dacă nu vor să-i înşele pe români, să respecte Regulamentul.

Şi s-a citit art. 237 alin. (2). Şi citez: "Dacă cererea de demisie a fost depusă în ultima zi lucrătoare a unei sesiuni...".

Nu este cazul, stimaţi colegi.

Deci nu intraţi sub incidenţa acestui alineat al art. 237, întrucât nu aţi depus cererile în ultima zi a sesiunii.

Prin urmare, stimată doamnă preşedinte de şedinţă, vă solicit fie să respectaţi Regulamentul şi să luăm astăzi act de demisiile colegilor, fie colegii care astăzi - aşa cum spunea domnul preşedinte - au făcut un teatru ieftin să se încoloneze din nou la uşă, să-şi retragă demisiile şi să revină cu ele în data de 17 decembrie.

Şi, dacă sunteţi mai mulţi, puteţi să vă încolonaţi şi pentru data de 18. (Vociferări.)

Va trebui, stimaţi colegi, să învăţaţi şi dumneavoastră să respectaţi Regulamentul şi legea, că, parcă, nu voiaţi penali în funcţii publice.

Dacă forţaţi această procedură, efectul din punct de vedere juridic este zero. Şi românii trebuie să ştie asta, că astăzi i-aţi păcălit.

Retrageţi-vă demisiile şi depuneţi-le, aşa cum spune Regulamentul, în ultima zi! (Vociferări.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

O secundă şi încheiaţi, da?

Vă rog, domnule Barna.

Domnul Ilie Dan Barna (de la tribună):

Poziţia USR faţă de pensiile speciale a fost, de 4 ani de zile, fapte, nu vorbe!

Sigur că da, putem, suntem total de acord să avem astăzi plen, prin care constatăm demisiile de pe data de 18 decembrie ale parlamentarilor USR. Nu e nicio problemă. Tocmai, nu suntem în secvenţa ultimei zile, le-am depus cu o lună înainte. Deci, în această lună se poate organiza oricând plenul, inclusiv astăzi. (Vociferări.)

Păi, nu, Regulamentul nu este ce vă convine dumneavoastră, Regulamentul spune foarte clar. Ne depunem demisia şi constată... plenul constată... (Vociferări.)

Nu, nu, plenul constată - dacă este plen, şi dumneavoastră pretindeţi că este, şi eu sunt de acord, este şi astăzi şi va mai fi - plenul constată vacantarea şi demisia... (Vociferări.) ...cu... (Vociferări.)

Evident, ţinând cont de data din demisie. (Vociferări.)

Dumneavoastră inventaţi o ficţiune juridică, că dacă noi ne dăm demisia cu data de 18 decembrie, dumneavoastră vreţi să scoateţi USR din Parlament astăzi. E foarte frumos demersul, pur politicianist!

Realitatea e corectă. Suntem pe Regulament? Da. Plenul constată, citeşte demisia, vede data de 18 şi avem o decizie a plenului prin care constatăm că de pe 18 s-au vacantat posturile.

Aceasta e realitatea juridică!

Propaganda putem s-o facem oricât.

USR nu are nicio problemă, să se constatate şi astăzi şi într-un plen ulterior. Tocmai de aceea am pus cu nişte timp înainte, ca să nu fim acuzaţi că este un joc de ultimă zi, artificial.

În orice plen, de astăzi până pe 18, Parlamentul poate să constate existenţa acestor demisii, confirmăm validitatea lor şi, foarte simplu, ne asigurăm că nu primim pensii speciale.

Aceasta este realitatea!

Aceasta e logica juridică corectă!

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc, domnule Barna.

Domnul Alfred Simonis.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Domnilor...

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnilor deputaţi de la USR şi PNL, sunteţi înduioşători! Ce bine vă înţelegeţi, veşnicii parteneri de dreapta! (Vociferări.)

O discuţie de bun-simţ, până la urmă, o discuţie despre nişte oameni care au demisionat sau intenţionează să demisioneze din Parlament în ultima zi de mandat, pentru a nu beneficia de pensie specială, s-a transformat într-un război între USR şi PNL, despre care, cum îşi încheie mandatele mai repede. Ceea ce este ruşinos!

Până la urmă, preşedintele Partidului Social Democrat, domnul Ciolacu, eu şi alţi colegi de la PSD am anunţat aseară că vom renunţa, cu una sau două zile înainte de încheierea mandatului, la mandate. Cu o zi sau două înainte de încheierea mandatelor, vom renunţa la mandate, pentru a nu beneficia de pensie specială.

Am văzut reacţia USR, care astăzi a venit in corpore sau parte din USR, pentru că au fost vreo 15 parlamentari din 40 - poate vin şi ceilalţi - care au achiesat la acest demers şi anunţă şi dânşii că demisionează în ultima zi de mandat.

La PNL văd doar acuzaţii.

Îmi pare rău, dar aşa e.

Speram să fie câţiva care demisionează şi de la dumneavoastră.

Pe de altă parte, stimaţi colegi de la USR, aşa e când eşti mai populist decât oricine. Pentru că acest anunţ, cu privire la data demisiei cu data de 18 decembrie, era suficient.

Faptul că aţi depus demisia astăzi, e adevărat, ne pune în situaţia de a vacanta mandatele dumneavoastră cu data de 18, pot înţelege logica dumneavoastră.

Dar puteţi să-mi răspundeţi, ce se întâmplă dacă preşedintelui României... dacă Guvernului îi vine mintea la cap şi înţelege că alegerile parlamentare ar trebui amânate şi prioritatea României ar trebui să fie cu totul alta - să luptăm cu criza sanitară, să mărim capacitatea ATI-urilor, spitalelor, să încercăm să dăm stimulente pentru economie?

Ce face Grupul USR demisionar în bloc dacă alegerile se amână şi mandatele se prelungesc automat cu o lună, două, trei?

Vă daţi seama în ce situaţie puneţi votanţii dumneavoastră? (Vociferări.)

Vă daţi seama în ce situaţie puneţi votanţii dumneavoastră?

Dincolo de asta, stimaţi colegi, Parlamentul acesta, în acest an, a votat abrogarea pensiilor speciale, la iniţiativa mea, în numele grupului pe care îl reprezint aici. Şi am votat împreună această lege, iniţiată de mai mulţi, e adevărat, şi de USR, şi de PNL, cu toţii am căzut de acord că trebuie eliminate aceste pensii. Şi am votat asta. Lege care a picat la CCR.

După care, împreună, tot la iniţiativa mea, am votat impozitarea pensiilor speciale, drastic. Lege care se află la Curtea Constituţională.

Cum se face că vă amintiţi numai în campanie electorală, stimaţi colegi de la USR, de pensii speciale şi de "Fără penali în funcţii publice"? Pentru că acum o lună, când la Senat puteam vota iniţiativa "Fără penali în funcţii publice" şi alegerile să fie organizate în aceeaşi zi cu referendumul, aţi chiulit.

Mă aşteptam ca senatorii USR, PNL şi ai altor partide, astăzi, pe lângă demisia din Parlament, să renunţe şi la indemnizaţia pe ultima lună, pentru că aţi chiulit de la serviciu, toţi. (Aplauze. Vociferări.)

Pe de altă parte, Guvernul Orban a dat sute de ordonanţe de urgenţă, 25 într-o singură noapte. 25 de ordonanţe într-o noapte! Era foarte simplu să mai dea una. Sau e foarte simplu să mai dea una. Să nu mai depindem de CCR, să nu mai depindem de Avocatul Poporului, să nu mai depindem de nimeni.

Să dea o ordonanţă de urgenţă, în după-amiaza aceasta, prin care toate pensiile speciale să fie eliminate!

Şi se aplică de îndată. (Aplauze.)

Nu mai e nevoie de vot în Parlament. Nu mai e nevoie de atacuri la Curtea Constituţională. Nu mai e nevoie de pancarte, pe care vi le amintiţi, în campanie, şi unii şi alţii. (Aplauze.)

Astăzi Guvernul să dea o ordonanţă de urgenţă de eliminare a tuturor pensiilor speciale! Şi am câştigat acest meci într-o zi!

Au trecut 300 de zile de la cele 30 promise de Rareş Bogdan şi de Guvern. Cele 30 în care promiteau că vor elimina aceste pensii speciale.

Astăzi este momentul, dacă tot vă doriţi convocarea Parlamentului şi nu vă doriţi convocarea Senatului, pentru alocaţii, de exemplu.

Haideţi să convocăm Senatul, astăzi, să votăm alocaţiile! Dacă tot votăm impozitarea pensiilor speciale sau abrogarea, înseamnă că o să avem bani. Hai să dăm banii aceia la copii!

Deblocaţi Senatul! Haideţi să votăm Legea de amânare a alegerilor şi să ne ocupăm de adevăratele priorităţi ale acestei ţări, nu de interesele electorale, politice ale PNL şi ale Guvernului!

În final, am să dau citire unei liste de colegi parlamentari care renunţă la mandatele sau vor renunţa la mandatele de parlamentari cu două zile înainte, în data de 18 decembrie:

Marcel Ciolacu a anunţat aseară pe Facebook - preşedintele Partidului Social Democrat- subsemnatul, am anunţat că voi demisiona cu două zile înainte de mandat sau cu una, în funcţie de cum hotărâm atunci. Important e să nu fie mandate complete.

Domnul Buicu Florin; Domnul Vasile Cîtea; Domnul Şerban Ciprian; Domnul Georgescu Nicolae; Doamna Peţa-Ştefănescu Eliza; Doamna Presură Alexandra; Domnul Popa Ştefan; Domnul Budăi Marius sunt doar o parte dintre cei care au anunţat că vor demisiona în ultima zi de mandat. Şi, în orele următoare, vor urma şi alţi colegi de la PSD care vor face acest gest.

Aştept acelaşi lucru şi de la PNL.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Rog liderii de grup să se apropie. (Consultări.)

Domnul Buicu, veniţi puţin?

Vă rog.

Bun.

Noi continuăm atunci cu propunerile Cristinei Prună.

Prima propunere, Cristina, este cea legată de infecţiile nosocomiale, da? Şi atunci comisia o să lucreze în paralel cu plenul, să vedem când reuşesc să termine raportul şi să-l putem introduce pe ordinea de zi.

Iar cea de-a doua propunere - pentru ea nu am găsit consensul liderilor de grup. Motiv pentru care va trebui să o supun votului dumneavoastră.

Ce PL-x este, Cristina?

Doamna Cristina-Mădălina Prună (de la tribună):

Deci, la prima... primul proiect de lege este PL-x 537/2020 (Proiectul de Lege privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale şi din centrele rezidenţiale din România). Doar că sunt două comisii care trebuie să se reunească - Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru muncă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru muncă. OK. La cea cu nosocomialele.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (de la tribună):

Iar Pl-x 663/2020 (Propunerea legislativă pentru abrogarea art.210 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ) este...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Comisia pentru administraţie.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (de la tribună):

Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică.

Pentru abrogarea pensiilor speciale ale primarilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bun.

Această propunere am să o supun votului dumneavoastră. (Vociferări.)

Cea de-a doua...

Prima este cu consens.

Cea de-a doua este cea care ar trebui să meargă la Comisia pentru administraţie.

Vă rog să votaţi.

(Vot electronic la distanţă.)

98 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 3 abţineri, 2 colegi fără opţiune.

Propunerea va merge la Comisia pentru administraţie, care îşi va desfăşura lucrările în paralel cu plenul.

Vă mulţumesc.

Intrăm, totuşi, în ordinea de zi.

La primul punct, doamna Cristina Iurişniţi, pentru prezentarea unui mesaj cu prilejul Zilei internaţionale pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor.

Doamna Iurişniţi?

Vă rog.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (de la tribună):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că mâine, 25 noiembrie, sărbătorim Ziua internaţională a luptei pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, deci violenţa asupra femeilor, asupra copiilor noştri. Iar atitudinea din societatea românească în ceea ce priveşte femeile şi copiii trebuie să fie una de protecţie. Trebuie să încetăm cu violenţa din societatea românească, atât la nivel legislativ, cât şi la nivelul comportamentului nostru.

Eu ştiu că astăzi am discutat despre o temă fierbinte pentru societatea românească - pensiile speciale.

Haideţi să ne amintim că în plină pandemie s-au cheltuit 3 miliarde de lei pe pensiile speciale. Unde ar fi putut fi îndreptaţi aceşti bani? Evident, şi în educaţie, pentru că de acolo pleacă toate problemele. Totul porneşte de la educaţie.

Dacă am avea educaţie de calitate, n-am avea probleme de violenţă în şcoli, violenţă în familie, n-am avea atâtea victime ale violenţei domestice, n-am avea traficul de minori.

În România, respectarea drepturilor femeilor ştim că este un angajament asumat atât prin Constituţie, cât şi prin legislaţia secundară. Ştim că, în 2016, România a ratificat Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, aşa-numita Convenţie de la Istanbul.

Vă mai amintiţi, dragi colegi, că în 2018 am votat împreună legea care armonizează legislaţia românească cu legislaţia europeană? Este vorba de Legea nr. 217/2003.

Dar aceste lucruri nu trebuie să rămână doar pe hârtie. Femeile trebuie să aibă la dispoziţie instrumente care să le protejeze realmente, cum ar fi ordinul de protecţie provizoriu.

În realitate însă. foarte puţine îşi cunosc drepturile, iar prea puţine dintre cele care şi le cunosc îndrăznesc să şi ceară dreptul la asistenţă juridică gratuită, asistenţă medicală, la consiliere psihologică gratuită.

Vă reamintesc, dragi colege şi colegi, că România este ţara care are la fiecare 30 de secunde o femeie victimă a violenţei domestice.

România este încă ţara cu peste 6.500 de femei care cer un ordin de protecţie provizoriu.

România este ţara unde, la cinci zile, un copil este agresat sexual.

Violenţa domestică şi traficul de persoane nu sunt fenomene străine unul de altul, au la bază abuzul de putere şi inechităţile de gen, iar abordarea integrată a violenţei împotriva femeilor este o necesitate.

Vreau să vă spun că este foarte necesar să internalizăm cu toţii, să conştientizăm cu toţii, atât aici, în Parlament, cât şi întreaga societate, că violenţa asupra femeilor şi asupra copiilor noştri este o problemă de sănătate publică, este o problemă de siguranţă publică. Lucrurile acestea trebuie să fie clare atât în legislaţie, dar mai ales în aplicarea ei, pentru că România este ţara în care numărul victimelor violenţei domestice şi sexuale este în creştere de la un an la altul, iar sancţionarea agresorilor rămâne încă redusă. E adevărat, s-au făcut mulţi paşi spre o ameliorare a legislaţiei, dar mai este încă nevoie de multă solidaritate cu victimele violenţei şi nu avem personal specializat, nu avem instruiri suficiente cu poliţiştii, nu avem procurori specializaţi care să lucreze cu profesionalism în cazurile de violenţă domestică, în cazurile de trafic de minori.

Prin urmare, inclusiv în acest final de mandat am reuşit să depun o iniţiativă legislativă care va modifica Legea prevenirii şi combaterii violenţei din România tocmai pentru a veni în sprijinul victimelor. Şi vă solicit să sprijiniţi această iniţiativă legislativă, pentru a avea o masă caldă pentru victimele violenţei, pentru a avea o evaluare psihiatrică a agresorilor, pentru că niciodată nu ne gândim la cauze, care sunt cauzele şi să sprijinim aceşti oameni care au nevoie de tot ce înseamnă consiliere specializată şi centre specializate.

Prin urmare, vreau să închei cu credinţa că în România cifrele care ne plasează la începuturile oricărui top, pe orice temă de violenţă şi de trafic de minori, aceste cifre vor scădea în următorii ani.

Vreau să închei cu un mesaj de speranţă, pentru că e important ca statul să poată garanta protecţia femeilor şi a copiilor, şi împreună să reuşim să învingem prejudecăţi, stereotipuri, să facilităm accesul la educaţie, în sprijinul victimelor violenţei şi mai ales în sprijinul copiilor noştri, în spiritul unei egalităţi de şanse.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc foarte mult.

La punctul 2 avem Solicitarea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită şi, în consecinţă, prelungirea termenului constituţional de dezbatere şi vot final de la 45 la 60 de zile a următoarelor propuneri legislative:

• Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ; Pl-x 662/2020 şi
• Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 210 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 663/2020.

Pentru aceste două iniţiative termenul constituţional urmează să expire în perioada următoare.

Dacă sunt obiecţii cu privire la această solicitare? Nu sunt obiecţii.

Domnul Petru Movilă doreşte să intervină?

Doriţi să interveniţi la acest punct?

Domnul Petru Movilă (prin audioconferinţă):

Nu, nu, nu!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

OK.

Există consens, da? Avem consens pe această solicitare.

USR? De acord.

PSD, PNL, UDMR? De acord. Avem consens pe această solicitare. Prelungirea a fost aprobată. (Vociferări.)

Două prelungiri. Da, da, da!

Punctul 3, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PH CD 71/2020.

Sunt obiecţii de ordin general? Nu sunt.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul, obiecţii? Nu. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de hotărâre merge la votul final.

Poziţia 4, Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului deputat Gabriel Rădulescu; PHCD 72/2020.

Domnul deputat şi-a depus demisia începând cu data de 23 noiembrie 2020.

O să luăm act de acest lucru şi urmează să vacantăm acest loc de deputat.

În conformitate cu prevederile art. 238 din Regulament, proiectul de hotărâre a fost întocmit de Comisia juridică.

Comisia juridică, vă rog, prezentarea proiectului de hotărâre.

Doamna Căruceru.

Vă rog.

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Având în vedere demisia domnului deputat Gabriel Rădulescu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 42 municipiul Bucureşti, în temeiul dispoziţiilor art. 70 alin. (2) din Constituţia României, republicată, ale art. 7 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, precum şi ale art. 236 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificări şi completări, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, precum şi ale art. 236 şi art. 237 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificări şi completări, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic - Camera Deputaţilor declară vacant locul de deputat deţinut de domnul Gabriel Rădulescu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 42 municipiul Bucureşti, începând cu data de 23 noiembrie 2020.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu sunt comentarii de ordin general.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La preambul?

La articolul unic? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Proiectul merge la votul final.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2020 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 501/2020; caracter organic. Ne aflăm în procedură de urgenţă; cu 9 amendamente admise şi unul singur respins.

Guvernul României? Vă rog.

Domnul Daniel Baciu (preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice; de la tribună):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Daniel Baciu este numele meu, preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice.

Practic, Ordonanţa de urgenţă nr. 108/2020 vine în completarea Legii nr. 263 privind sistemul public de pensii, în sensul că la art. 130 alin. (1) se completează cu o nouă literă, lit. (g), în care sunt introduse activităţi specifice industriei de armament, care sunt asimilate condiţiilor speciale.

Cu permisiunea dumneavoastră, aş vrea să dau citire acestor activităţi. Este vorba de activităţi referitoare la fabricarea, manipularea, transportul nitroglicerinei, explozibililor, pulberilor negre, pulberilor fără fum, produselor pirotehnice în unităţile de producţie a explozibililor, precum şi fabricarea nitrocelulozelor şi a celuloidului, în aceleaşi unităţi de producţie a explozibilului, fabricarea muniţiilor şi a elementelor de muniţii, locuri de muncă în care se execută operaţii cu exploziv de iniţiere, exploziv cu caracteristică de sensibilitate mare, precum şi locurile de muncă în care se execută operaţii cu explozivi aromatici, la care angajaţii vin în contact direct cu aceştia, operaţii de distrugere a muniţiilor încărcate şi a elementelor de muniţii încărcate, a pulberilor, a explozibililor şi a produselor pirotehnice, elaborarea muniţiilor şi a elementelor pirotehnice încărcate cu substanţe explozive sau incendiare.

Perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care salariaţii au desfăşurat activităţi printre cele prevăzute la art. 130 alin. (1) lit. g), în locuri de muncă încadrate în legislaţii anterioare în grupa I de muncă sunt asimilate stagiului de cotizare realizat în condiţii speciale de muncă, potrivit alin. (4²) art. 30 din Ordonanţa de urgenţă nr. 108/2020.

Practic, această ordonanţă are în vedere următoarele categorii de persoane: persoanele care solicită deschiderea dreptului de pensie începând cu data de 7 iulie 2020, data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă nr. 108 inclusiv - deci, o dată este vorba de persoanele care solicită începând cu 7 iulie acest drept şi se referă şi la persoanele care au deja deschis un drept de pensie anterior acestei date -, pot solicita recalcularea pensiei printr-o cerere pe care o depun la sediul caselor teritoriale de pensii, astfel încât să se evite inechitatea între categoriile de pensionari.

În concluzie, susţinem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei nr. 108/2020.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Domnul preşedinte Solomon. Prezentarea raportului înlocuitor.

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2020, prin care se completează Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, urmărindu-se includerea în categoria locurilor de muncă în condiţii speciale a acelor activităţi încadrate în grupa I de muncă din industria de armament, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, întrucât aceste condiţii de muncă nu pot fi ameliorate prin modificări ale tehnologiei folosite de către angajatori, fiind necesar ca persoanele care lucrează în aceste locuri de muncă să beneficieze de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare cu 13 ani, pentru un stagiu de cotizare de cel puţin 25 de ani realizat în aceste activităţi.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Pentru dezbateri generale?

Domnul Florin Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Guvernul a preluat în această ordonanţă de urgenţă o iniţiativă legislativă pe care am depus-o ca deputat liberal de Alba, pentru includerea Uzinei Mecanice Cugir în Anexa nr. 3. Era o mare nedreptate, pentru că aceşti oameni, din neglijenţa managerilor din anii 2004, au fost omişi din această ordonanţă.

Ulterior, Guvernul a preluat şi a rezolvat o mare problemă aşteptată de 16 ani, de unii de 20 de ani, din industria de apărare sau industria militară, cum îi spun unii, mai nou.

Practic, a fost nevoie de 20 de ani pentru ca acestor oameni să li se facă dreptate, iar singurul Guvern care i-a ascultat timp de 20 de ani şi a înlăturat această discriminare este Guvernul Orban.

Vreau să-i mulţumesc ministrului Cîţu, pentru că legea are un impact bugetar destul de serios, pentru faptul că şi-a dat avizul şi acordul pentru această ordonanţă de urgenţă şi mă bucur că în textul final a fost preluat şi acel amendament care era iniţial în Proiectul de Lege privind Cugirul, privind retroactivitatea pentru cei care s-au pensionat după 2001.

Mulţumesc Guvernului liberal. Astăzi facem dreptate celor din industria militară.

Doamne ajută!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Domnul Petru Movilă?

Domnul Petru Movilă (prin audioconferinţă):

Da.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog.

Domnul Petru Movilă (prin audioconferinţă):

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, e o picătură într-un ocean de nevoi, pentru că sunt încă multe alte categorii de pensionari din diverse domenii de activitate care au nevoie ca Guvernul, ca Parlamentul, indiferent de majorităţi, de culoare politică, să vină să le reglementeze corect, fie că vorbim de locuri de muncă sau de alte facilităţi, alte drepturi legale pe care ar trebui să le primească toţi, la fel. Este important să tratăm cu aceeaşi măsură pensionarii din România.

Astăzi, PMP va vota acest proiect de lege. Este absolut necesar, este bun, este o conştientizare a faptului că cei din industria de armament au lucrat în condiţii speciale şi merită un tratament corespunzător. Însă mai avem multe lucruri de rezolvat, de clarificat, în ceea ce priveşte sistemul de pensii, cum am spus, pentru diversele domenii, activităţi socio-profesionale derulate în România, la care nu se uită nimeni. Este important de spus. Sigur că eu, ca parlamentar de Iaşi, aş putea vorbi de fostul Combinat de Utilaj Greu care a produs componente pentru industria de armament. Mai toată a fost cantonată în zona Ardealului, puţin spre Bucureşti.

Cu toate acestea, noi vom vota, toţi colegii, pentru că este corect să votăm ca oamenii să primească aceste drepturi.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

De la pct. 2 la pct. 9 dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2019 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 106 din Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor; PL-x 543/2019.

Sunt patru poziţii, cu un amendament admis. Caracter ordinar.

Din partea comisiilor sesizate în fond cine citeşte raportul?

Comisia pentru administraţie sau Comisia juridică?

Comisia pentru administraţie.

Comisia juridică.

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comun suplimentar comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, al Comisiei pentru industrii şi servicii şi punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prorogarea termenului prevăzut la art. 106 din Legea nr. 196/2018, până la data de 1 ianuarie 2021, pentru obţinerea certificatelor de calificare profesională care dovedesc calificarea profesională a persoanelor fizice pentru a îndeplini ocupaţia de administrator de condominii.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii sesizate în fond s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, transmiterea către plenul Camerei Deputaţilor a unui raport comun suplimentar de adoptare a proiectului de lege.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, intervenţii? Nu sunt.

Dacă la titlu sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt. Adoptat.

De la pct. 2 la pct. 4, obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

30. În continuare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2020 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 464/2020. Ne aflăm în procedură de urgenţă. Are caracter organic şi sunt 53 de poziţii cu amendamente admise.

Din partea Guvernului României există cineva?

Da?

Vă rog.

Domnul Niculae Havrileţ (secretar de stat, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri; de la tribună):

Bună ziua!

Doamnelor şi domnilor,

Este un proiect de lege care aprobă Ordonanţa nr. 106/2020 care viza probleme de reglementare în domeniul gazelor naturale şi în special liberalizarea pieţei de gaze naturale începând cu data de 1 iulie 2020 şi pentru stingerea unor proceduri de infringement pornite împotriva României, ca urmare a netranspunerii Directivei Europene a Gazului nr. 692. Şi au mai fost prevăzute alte elemente privind îmbunătăţirea funcţionării pieţei gazelor naturale şi a energiei electrice.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru industrii, prezentarea raportului suplimentar.

Vă rog.

Domnul Sorin-Ioan Bumb (de la tribună):

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2020 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, precum şi pentru modificarea unor acte normative, transmis cu adresa din 27 iunie 2020.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 27 iulie 2020.

Comisia pentru industrii a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2020 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să intervină?

Vă rog.

Domnul Sorin-Ioan Bumb (de la tribună):

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege este foarte important atât pentru utilizatorii de gaze naturale şi energie electrică prezenţi, cât şi pentru cei care se vor racorda.

De ce? După cum bine ştiţi, operatorii de distribuţie, mai ales în domeniul distribuţiei gazelor naturale, au exclusivitatea concesiunii pe raza unui UAT, dar nu tot UAT-ul este racordat la aceste utilităţi.

Prin această lege se poate extinde racordarea, şi operatorul, la cererea UAT, în termen de 60 de zile, trebuie să extindă contractul de concesiune şi să execute extinderile de distribuţii de gaz, iar tariful va fi recuperat, va fi recunoscut în tariful de distribuţie a gazelor.

Sper să fie votată această lege şi vreau să le mulţumesc tuturor colegilor care vor vota această lege, pentru că sunt foarte mulţi beneficiari care se vor racorda la reţelele de distribuţie, atât la gaz, cât şi la curent.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Dacă la titlu sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

De la nr. crt. 2 la nr. crt. 53, obiecţii sau comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul merge la votul final.

Următorul proiect.

31. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi pentru abrogarea art. IV alin. (2) şi art. V din Legea nr. 236/2019 pentru modificarea şi completarea art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 505/2020; caracter ordinar; procedură de urgenţă; 15 poziţii cu amendamente admise.

Din partea Guvernului României dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, dau cuvântul Comisiei pentru agricultură pentru prezentarea raportului înlocuitor.

Domnul Dănuţ Păle.

Vă rog.

Domnul Dănuţ Păle (de la tribună):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi pentru abrogarea art. IV alin. (2) şi art. V din Legea nr. 236/2019 pentru modificarea şi completarea art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru modificarea unor acte normative.

În şedinţa din 17 noiembrie 2020, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea la comisie a proiectului de lege mai sus-menţionat, în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 694/20 iulie 2020.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2020.

Principalele intervenţii legislative vizează stabilirea cadrului legislativ primar pentru contractarea activităţilor sanitar-veterinare de interes general, rezervat a fi realizate în cadrul profesiei de medic veterinar de către medicii veterinari de liberă practică, stabilirea condiţiilor specifice pentru atribuirea, derularea şi încetarea contractelor care au ca obiect aceste activităţi sanitar-veterinare publice, precum şi stabilirea condiţiilor specifice pentru decontarea acestora.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, s-a hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi pentru abrogarea art. IV alin. (2) şi art. V din Legea nr. 236/2019 pentru modificarea şi completarea art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport înlocuitor.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale, dacă sunt intervenţii?

Domnul Florin Roman.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Săptămâna trecută am solicitat retrimiterea la comisie. Şi văd că colegii au corectat şi au rectificat ceea ce am solicitat la momentul respectiv.

Şi aici trebuie să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului. În acest caz, Guvernul Orban, care, în plină pandemie, cu foarte multe cheltuieli pe partea medicală, a găsit resursele pentru a asigura bugetul de 10.000 lei pentru medicii veterinari concesionari.

Deci, dacă cineva le-a făcut dreptate acestor oameni, acela este Partidul Naţional Liberal.

Îmi pare foarte rău, stimaţi colegi, aţi guvernat România foarte mulţi ani, le-aţi promis că vor primi aceşti bani. În fapt, banii i-a acordat Partidul Naţional Liberal.

Şi din nou vreau să-i mulţumesc ministrului de finanţe, Florin Cîţu, pentru că a dat avizul şi şi-a dat acordul pentru ca această sumă să ajungă, încă din acest an, în conturile medicilor veterinari concesionari.

Vă mulţumesc.

Vom vota "pentru".

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Dănuţ Păle.

Vă rog.

Domnul Dănuţ Păle (de la tribună):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Mă bucur foarte mult că iniţiativa legislativă din 2019, respectiv Legea nr. 236, a revenit ca mod de a contracta serviciile veterinare.

Sigur, aici este o dovadă de muncă şi, să spun aşa, muncă transpartinică. Toate partidele au fost de acord că această lege repară o nedreptate care, din 2013, era să arunce serviciile sanitar-veterinare din mediul rural într-un haos general.

Nu trebuie să ne lăudăm, pentru că Guvernul Orban a făcut ceea ce trebuia să facă, să transpună în fapt o lege.

Dar pentru toate acestea le mulţumim tuturor colegilor din toate partidele că vor vota, după cum au promis, această lege.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Pe procedură, domnul Florin Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Doamnă preşedinte,

Având în vedere că... înţeleg că demisiile au fost înregistrate, ale unor colegi, şi au ajuns la Secretariatul general, vă propun suplimentarea ordinii de zi cu punctul referitor la vacantarea mandatelor de deputat, luare act de demisia colegilor care şi-au depus această demisie şi vacantarea locurilor de deputat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna (din sală):

Pentru data de 18, nu?

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Şi eu vă mulţumesc.

Însă n-am cum să supun votului o asemenea propunere.

Noi o să continuăm cu ordinea de zi.

Demisiile sunt cu data de 18 decembrie, domnule Florin Roman.

Haideţi totuşi să ne ocupăm de ceea ce avem astăzi de făcut.

Putem să vacantăm într-o şedinţă ulterioară aceste demisii. Nicio problemă.

Bun.

La dezbateri generale pe PL-x 505 nu mai sunt intervenţii.

Dacă la titlu sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 2 la punctul 15, obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Anexa nr. 1?

Şi Anexa nr. 2¹?

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

34. În continuare, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2020 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, precum şi pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele şi subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice; PL-x 405/2020; procedură de urgenţă; caracter ordinar.

Sunt 20 de poziţii cu un amendament admis.

Iniţiatorul, Guvernul României?

Da?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dan Dragoş Drăgan (secretar de stat, Ministerul Economiei; de la tribună):

Bună ziua!

Doamnă preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Această ordonanţă are ca obiect corelarea prevederilor Ordonanţei nr. 81/2019 cu orientările privind măsurile de ajutor de stat ce pot fi acordate în domeniul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2012, respectiv "Orientările ETS" şi cu decizia Comisiei Europene nr. C(2020)3146 din 8 mai 2020.

Modificările au în vedere asigurarea unui tratament echilibrat pentru potenţialii beneficiari ai subvenţiei directe, reglementate prin schema de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele şi subsectoarele expuse unui risc important de relocare în afara Uniunii Europene şi, implicit, în afara României, în contextul transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul final al energiei electrice pe care aceste companii trebuie să-l achite.

Relocarea ar putea avea consecinţe sociale imediate şi grave, generate de pierderea unui număr semnificativ de locuri de muncă directe şi indirecte.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, prezentarea raportului comun?

Comisia pentru mediu sau Comisia pentru buget?

Da.

Domnul George-Gabriel Vişan (de la tribună):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2020 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, precum şi pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele şi subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor 3 comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea prezentului proiect de lege cu un amendament admis prezentat în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale, intervenţii sunt pe acest proiect?

Domnul Petru Movilă?

Doriţi să interveniţi pe acest proiect?

Domnul Petru Movilă (prin audioconferinţă):

Doamnă preşedinte,

Nu, dacă îmi daţi voie, pe procedură.

Îi rog pe cei care monitorizează apelurile noastre pe tabletă, privind luările de cuvânt, să fie atenţi.

Sunt foarte supărat pentru că, la mai multe proiecte de lege, am semnalizat că doresc să iau cuvântul, să exprim poziţia Grupului PMP, şi nu a fost posibil.

Da, este inacceptabil acest lucru.

Al doilea lucru. Doar să-mi permiteţi 30 de secunde. La punctul... la PL-x 505/2020, poziţia 31.

Da, PMP va vota Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 117 pentru modificarea...

De fapt, noi ne referim la organizarea activităţii sanitar- veterinare şi siguranţa alimentelor.

Este un proiect de lege bun, este un proiect de lege necesar, este un proiect de lege care clarifică şi responsabilităţile medicilor veterinari, stabileşte foarte clar şi activitatea pe care aceştia trebuie să o realizeze, un program de lucru clar. Este un lucru cât se poate de bun.

A fost votat şi în comisie, de colegul nostru, deputatul Ionuţ Simionca.

Noi vom vota pentru.

Şi este important ca, la toate legile, să se aplice imediat, pentru că sunt multe legi bune votate de Parlament, care au părţi bune, dar nu se aplică.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Intervenţia a fost la un proiect dezbătut anterior.

Nu este vina colegilor noştri din secretariat, este vina mea, pentru că nu am urmărit ecranul, şi îmi cer scuze!

Continuăm.

Dacă la titlu sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Dacă de la punctul 2 la punctul 20 sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul merge la votul final.

Următorul.

35. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 477/2019.

Avem un amendament respins şi 118 poziţii cu amendamente admise.

Din partea comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului?

Comisia pentru buget?

Domnul Vişan?

Vă rog.

Domnul George-Gabriel Vişan (de la tribună):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările online au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, cu amendamente admise, prezentate în Anexa nr. 1.

Amendamentul respins se regăseşte în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, doreşte cineva să intervină? Nu.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

De la nr. crt. 2 la nr. crt. 118, dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul rămâne la votul final.

39. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative; PL-x 668/2020; caracter ordinar; procedură de urgenţă; 4 amendamente admise, două respinse.

Din partea Guvernului României, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei juridice, prezentarea raportului?

Doamna Căruceru?

PL-x 668, da?

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2020, cu completările ulterioare, în vederea modificării termenelor de convocare ale organelor de conducere ale asociaţiilor şi fundaţiilor prevăzute în actele constitutive, pe perioada stării de alertă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil proiectul de lege.

Iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii?

Domnul Alfred Simonis?

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Foarte scurt, doamnă preşedinte.

Iniţiativa e una care a fost votată şi de colegii parlamentari, membri ai Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vom vota şi la votul final această iniţiativă.

Ce ar fi de menţionat, şi cred că este extrem de important, este că, pe lângă multe lucruri bune care se întâmplă şi au fost modificate în comisiile de specialitate, s-a adăugat un amendament, al domnului Daniel Zamfir, prin care băncile nu mai pot percepe dobândă la dobândă pentru creditele de consum.

Sper ca membrii Grupului PNL sau USR să nu atace şi de această dată la Curtea Constituţională această lege şi să-i lăsăm pe oamenii care au credite de consum - deci 80% din piaţă, 80% din piaţă! - să nu plătească într-o perioadă grea dobândă la dobândă.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Dacă la titlu sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt.

De la nr. crt. 2 la nr. crt. 4, obiecţii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul merge la votul final.

40. Proiectul de Lege privind abrogarea art. 6 şi 9 din Legea nr. 190/2018 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/EC (Regulamentul general privind protecţia datelor); este PL-x 29/2020; 6 amendamente admise; procedură de urgenţă; caracter ordinar.

Avem iniţiatori care doresc să intervină? Nu.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, prezentarea raportului?

Doamna Aida Căruceru.

Vă rog.

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abrogarea art. 6 şi 9 din Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), în scopul punerii în acord a dispoziţiilor Legii nr. 190/2018 cu Regulamentul (UE) nr. 2016/679.

Iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Intervenţii la dezbateri generale, dacă sunt?

Domnul Barna.

Domnul Ilie Dan Barna (de la tribună):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Subiectul acesta, al protecţiei şi circulaţiei datelor, este, fără îndoială, unul dintre cele mai importante, într-o societate digitală şi într-o societate unde datele personale devin un patrimoniu individual important.

Am văzut că punctul de vedere al Guvernului nu se exprima într-o direcţie sau alta, lăsând cumva la decizia Parlamentului această reglementare.

Suntem într-o situaţie în care discutăm dacă limitele de reglementare naţională peste directivă au fost încălcate sau nu de cele două articole, art. 6 şi art. 9. Fapt pentru care vă solicit să supuneţi votului retrimiterea la comisie pentru două săptămâni şi solicitarea unui punct de vedere de la Autoritatea pentru Protecţia Datelor, de la ANSPDCP. Pentru că având un punct de vedere şi de la profesioniştii naţionali în domeniu, putem noi, ca Parlament, într-adevăr să ne exprimăm, dacă e nevoie sau nu să abrogăm cele două articole, art. 6 şi art. 9.

Deci, solicit retrimiterea la comisie pentru două săptămâni şi solicitarea acestui punct de vedere, zic eu, necesar într-o decizie informată şi corectă.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Florin Roman.

Consens pe această retrimitere? Propunerea domnului Barna?

Domnul Alfred Simonis?

Bun.

Haideţi să ne pregătim de vot!

Să înceapă votul pentru PL-x 29/2020, o propunere a domnului Barna.

(Vot electronic la distanţă.)

Doamna Ileana Cristina Dumitrache (de la tribună):

Cristina Dumitrache, Grupul PSD.

Votez împotrivă.

Domnul Liviu-Ioan Balint (de la tribună):

Balint Liviu, deputat al PNL.

Votez pentru retrimitere.

Domnul Pavel Popescu (de la tribună):

Pavel Popescu, deputat al PNL.

Votez pentru.

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Aida-Cristina Căruceru, PSD.

Votez împotrivă.

Doamna Karmencita Pricop (de la tribună):

Karmencita Pricop, PSD, împotrivă.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Florin Roman, deputat al PNL.

Vot pentru.

Domnul Matei Suciu (de la tribună):

Matei Suciu, PSD, împotrivă.

Domnul Márton Árpád-Francisc (de la tribună):

Márton Árpád, UDMR, pentru.

Domnul Daniel Vasile (de la tribună):

Daniel Vasile.

Vot împotrivă.

Doamna Mariana-Venera Popescu (de la tribună):

Mariana-Venera Popescu, minorităţi, abţinere.

Domnul Sorinel-Marian Vrăjitoru (de la tribună):

Vrăjitoru Sorin, PSD, împotrivă.

Domnul Mihăiţă Vîrză (de la tribună):

Mihăiţă Vîrză, PSD, împotrivă.

Domnul Dumitru Gherman (de la tribună):

Dumitru Gherman, PSD, împotrivă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Petru Movilă, exprimarea votului.

Domnul Petru Movilă (prin telefon):

Vot pentru.

... (Probleme tehnice.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ce a spus? "Pentru"?

Domnul Leoreanu.

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu (de la tribună):

Laurenţiu Leoreanu, PNL.

Vot pentru.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Tudor Benga.

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin telefon):

Pentru.

Vot pentru.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Sămărtinean Cornel.

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean (prin telefon):

Cornel Sămărtinean.

Vot pentru.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Ionel Palăr.

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Bună ziua!

Votez conform deciziei Partidului Naţional Liberal.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Cătălin Drulă.

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Vot pentru.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Vlad Bontea.

Domnul Vlad Bontea (prin telefon):

Sărut mâna!

Vot împotrivă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Cezar Preda.

Domnul Cezar-Florin Preda (prin telefon):

Pentru.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Gheorghe-Dănuţ Bogdan.

Domnul Gheorghe-Dănuţ Bogdan (prin telefon):

Vot împotrivă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Vasile Axinte.

Domnul Vasile Axinte (prin telefon):

Vot împotrivă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Alexandru Stănescu.

Domnul Alexandru Stănescu (prin telefon):

Vot împotrivă.

Alexandru Stănescu.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Domnul Terea Ioan.

Domnul Ioan Terea (prin telefon):

Vot împotrivă, doamnă preşedinte.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Mulţumesc.

Iancu Marius-Ionel.

Vă rog.

Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon):

Vot împotrivă, doamnă preşedinte.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Andruşcă.

Domnul Dănuţ Andruşcă (prin telefon):

Vot împotrivă, doamnă preşedinte.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mai sunt colegi?

Mai sunt?

Rezultatul votului: 74 de voturi pentru, 66 de voturi împotrivă, 6 abţineri, 2 colegi fără opţiune.

Retrimitem la comisie. Cât? O săptămână, două? Cât a fost?

Două săptămâni retrimitere la comisie - PL-x 29/2020.

42. Propunerea legislativă privind comasarea prin absorbţie a Institutului Român pentru Drepturile Omului de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării; Pl-x 568/2020.

Din partea comisiilor sesizate în fond, prezentarea raportului comun?

Doamna Căruceru?

Vă rog.

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat negativ propunerea legislativă.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare desfiinţarea Institutului Român pentru Drepturile Omului.

Iniţiativa legislativă reglementează ca modalitate juridică pentru desfiinţarea Institutului, absorbţia acestuia de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, autoritate de stat, garant al respectării şi aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare şi cu documentele internaţionale la care România este parte.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative privind comasarea prin absorbţie a Institutului Român pentru Drepturile Omului de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da, vă rog.

Intervenţii la dezbateri generale, domnul Bulai.

Domnul Iulian Bulai (de la tribună):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Sunt iniţiatorul acestei propuneri legislative, împreună cu colegii mei de la USR.

Este foarte clar şi ştie toată România că noi dorim să avem o Românie fără mii de agenţii, care nu se justifică. Forme fără fond! Instituţii care, de 30 de ani, nu au adus nicio contribuţie concretă pentru obiectul de activitate pe care şi-l arogă.

Institutul Român pentru Drepturile Omului. Ce frumos sună! Ce idealuri mari!

Dar câte abuzuri sunt la adresa drepturilor omului în România? Şi aproape că nimeni până acum nu s-a sesizat.

Forme fără fond! Stimaţi parlamentari, vă spune ceva această expresie? Sinecuri, adică locuri călduţe, plătite bine, pe care le umple nişte oameni fără competenţe, fără să vină cu plusvaloare.

Câte abuzuri la adresa drepturilor omului sunt în România!

Revoluţie, mineriade, 10 august, atâtea şi atâtea!

Niciodată, în aceşti 30 de ani, această instituţie cu nume pompos nu s-a sesizat cu privire la vreun abuz din România!

Vi se pare normal să avem un buget uriaş pentru o instituţie care nu produce nimic, unde angajaţii se plâng că au prea mult timp liber şi nu au ce să facă?

Mai mult, din punctul de vedere al arhitecturii instituţionale, în România sunt alte instituţii care au fix aceleaşi competenţe - CNCD, Avocatul Poporului.

Suntem un stat împovărat de instituţii care nu se mai justifică.

De aceea am propus comasarea acestei instituţii cu CNDC, pentru a avea o posibilitate reală de abordare a acestor probleme reale cu care se confruntă foarte mulţi români şi pentru care prea multe instituţii fac prea puţin.

Stimaţi parlamentari,

În numele dreptăţii şi pentru drepturile omului în România, drepturi care sunt încălcate de foarte multe ori... la adresa multor minorităţi, vă îndemn să votaţi împotriva acestui raport de respingere!

Să nu uităm! Fără mii de agenţii în România, fără sinecuri, fără forme fără fond! Aici trebuie să ajungem!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii?

Vă rog, la dezbateri generale.

Domnul Daniel Vasile (de la tribună):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Aş fi dorit să iau cuvântul astăzi pentru a promova în Parlament două legi foarte importante pentru minoritatea pe care o reprezint în Parlamentul României, şi anume Legea antiţigănismului şi o modificare la Codul penal, care vizează infracţiunile din timpul pandemiei care au oripilat opinia publică. Vorbesc aici de violarea de domiciliu, vorbesc de alte infracţiuni pe care am avut ocazia să le vedem în prim-planul opiniei publice, fiind promovate de mass-media.

Însă sunt obligat să fac câteva precizări.

Institutul Român pentru Drepturile Omului este, în primul rând, un institut de cercetare care vizează un domeniu foarte important, un domeniu fundamental al statului de drept. Acest institut a fost înfiinţat ca urmare a reglementărilor existente şi adoptate de Organizaţia Naţiunilor Unite. Nu este o instituţie fără fond, este o instituţie esenţială a statului de drept, este o instituţie înfiinţată după anii ʾ90, când în România se vorbeşte, iată, de statul de drept. Nu putem comasa un institut de cercetare înfiinţat în baza unei convenţii a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu un alt institut care are ca domeniu prioritar de activitate prevenirea şi sancţionarea formelor de discriminare.

IRDO nu este o instanţă de judecată. Ea nu poate interveni, ea nu poate sancţiona, precum sancţionează CNCD, Consiliul Naţional de Discriminare, acele acte, acele fapte care vin să aducă în atenţia opiniei publice un concept de discriminare.

În opinia mea şi în calitate de iniţiator, împreună cu colegii din Comisia pentru drepturile omului, a unui proiect de reorganizare, de regândire, de reaşezare a acestei instituţii pe un pilon fundamental care să aducă plusvaloare statului de drept, proiect, de altfel, respins de Camera Deputaţilor, opinia mea este că acest proiect de lege este un proiect fără fond şi fără formă.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Acum, la dezbateri generale, iniţiatorul.

Domnul Iulian Bulai (de la tribună):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Colegul dinainte amintea despre rolul de cercetare al acestei instituţii.

Stimate coleg,

Din martie suntem în stare de urgenţă şi în stare de alertă.

Câte drepturi fundamentale au fost încălcate în România? Dreptul la libertate religioasă, de exemplu, dreptul la educaţie, dreptul la liberă mişcare, dreptul la asociere, foarte multe drepturi au fost încălcate. Câte rapoarte a făcut IRDO să ne arate toate aceste încălcări? Câtă cercetare a făcut acest institut de cercetare pentru a pune pe masă, în dezbaterea publică, date, informaţii cu privire la aceste abuzuri şi încălcări ale drepturilor omului. Vă spun eu: niciuna!

Nu se ştie de niciun material produs de către acest institut care să fi abordat aceste probleme curente şi recente. Dacă ei fac cercetare, de ce nu ne arată şi nouă?!

Dar vă spun eu: nu fac! Pentru că dacă ar fi fost, am fi avut-o astăzi în dezbatere aici şi am fi mers mai departe cu un compromis. Dar nu există cercetare acolo!

Deci nici sesizare pe cazuri de abuzuri, nici cercetare!

În consecinţă, cu date pe masă, arătăm de ce nu mai are relevanţă această instituţie şi de ce trebuie comasată cu CNCD.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Intervenţii la dezbateri generale?

Domnul Petru Movilă?

Imediat vă dau cuvântul încă o dată.

Domnul Petru Movilă (prin audioconferinţă):

Da, doamnă preşedinte.

Bună ziua!

Este clar că voi vota împotrivă.

Nu mă surprinde faptul că totul trebuie ras, demolat, că nu am văzut nicio propunere de corectare a activităţii, nu am văzut nicio solicitare, în patru ani de zile, de la vreun coleg nemulţumit care să solicite în Parlament prezentarea activităţii acestui institut şi soluţii, propuneri pentru ca acest institut să fie solvabil, viabil, să fie mai eficient.

Eu cred că primul pas care ar trebui să fie făcut ar fi să corectăm şi să eficientizăm activitatea acestui institut, dacă cineva este nemulţumit. Dar nu tot timpul vii şi demolezi, anulezi, desfiinţezi, în condiţiile în care colegii mei, unii dintre ei văd că doar ăsta este scopul lor: să desfiinţeze, să dărâme şi să nu pună nimic în loc.

Deci eu şi colegii mei din PMP vom vota împotrivă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Ultima intervenţie.

Vă rog.

Domnul Daniel Vasile (de la tribună):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Să ştiţi, stimaţi colegi, că dacă acest institut nu funcţionează, este responsabilitatea noastră, a parlamentarilor, pentru că, potrivit Legii de organizare şi funcţionare, anual, acest institut depune un raport în cadrul Parlamentului şi atunci, dacă nu funcţiona ceva, trebuia să intervenim şi să spunem la momentul la care se depunea raportul şi era prezentat în plenul Camerei Deputaţilor.

Dar eu cred că în spatele acestui proiect politic nu se ascunde o oarecare tentă politică, întrucât vă spun care este şi miza politică, dacă există o astfel de miză. Acest Institut Român pentru Drepturilor Omului este membru cu drepturi depline în cadrul Comisiei pentru drepturile omului din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Şi vă aduc la cunoştinţă faptul că am avut o poziţie din partea Avocatului Poporului care voia să preia această instituţie, cu scopul de a dobândi un loc la masa Organizaţiei Naţiunilor Unite, în cadrul acelei Comisii pentru drepturile omului.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă reamintesc că propunerea comisiilor este de respingere.

Proiectul merge la votul final.

45. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de instituire a Fundaţiei internaţionale UE-ALC, semnat la Santo Domingo, la 25 octombrie 2016; PL-x 631/2020.

Este un raport fără amendamente.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna Rozalia Biró, preşedinta Comisiei pentru politică externă, prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Biró Rozália-Ibolya (de la tribună):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de instituire a Fundaţiei internaţionale UE-ALC, semnat la Santo Domingo, la 25 octombrie 2016.

Comisia noastră a fost sesizată spre dezbatere în fond.

La întocmirea prezentului raport am avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înfiinţarea Fundaţiei internaţionale UE-ALC, ca organizaţie internaţională interguvernamentală, având personalitate juridică internaţională, guvernată de dreptul internaţional public.

Fundaţia se va profila ca un important for de dezbatere asupra politicilor de cooperare biregională şi a temelor de actualitate în plan internaţional, dar şi ca o platformă online, un depozit de informaţii privind dezbaterile şi proiectele realizate pe temele cele mai importante în planul politicii regionale şi internaţionale.

Membrii comisiei au dezbătut proiectul de lege în şedinţa online din 2 noiembrie 2020.

În urma dezbaterilor, la care a participat şi doamna secretar de stat Daniela Grigore-Gîtman, secretar de stat în cadrul MAE, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de instituire a Fundaţiei internaţionale, în forma prezentată de iniţiator.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul şi iniţiatorului, Guvernul României, în speţă.

Vă rog, pe scurt.

Doamna Daniela Anda Grigore-Gîtman (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe; de la tribună):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Pentru România este foarte importantă ratificarea acestui acord, deoarece practic îşi respectă angajamentul politic pe care şi l-a asumat în 2016, fiind vorba de o fundaţie între cele două maluri ale Atlanticului care îşi propune să se cunoască reciproc mai bine, să instituie relaţii politice mai puternice, să colaboreze mai bine în mediul academic, economic, social şi la nivelul organizaţiilor internaţionale.

Pot să vă spun că până în acest moment acordul a fost ratificat de 18 state membre din America Latină şi Caraibe şi 17 state membre ale Uniunii Europene, iar România ar deveni astfel cel de-al 18-lea stat membru al Uniunii Europene care a ratificat acest acord.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Nefiind amendamente, urmează votul final.

48. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"; PL-x 97/2019.

27 de poziţii amendamente admise şi 6 respinse, 3 anexe. Caracter ordinar.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului comun suplimentar. Avem? Comisia pentru mediu sau Comisia juridică?

Aida? PL-x 97/2019.

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", cu amendamentele admise şi amendamentele respinse prevăzute în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii.

Dacă la titlu sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt.

De la nr. crt. 2 la nr. crt. 27 sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Anexa nr. 1, nr. 2, nr. 3? (Vociferări.)

Ce este? Ce s-a întâmplat? (Vociferări.)

Unde este Comisia pentru mediu, să ne spună că este o trimitere greşită la nu ştiu ce articol. (Vociferări.) Serios?

Haideţi să o citim noi, că tot suntem în procedura de dezbatere pe articole.

Citeşti tu, Fredi?

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Ca urmare a examinării proiectului de raport, în vederea verificării normelor constituţionale, a normelor de tehnică legislativă, precum şi a normelor gramaticale, facem următoarele observaţii.

La art. I pct. 15, la art. 10 alin. (7) se face trimitere la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, care a fost abrogat.

În consecinţă, trimiterea corectă se va face la art. 293 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Cu aceste modificări, au fost adoptate articolele de la poziţia 2 la poziţia 27.

Mai avem trei anexe.

Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

49. Avem, în continuare, PL-x 448/2020. (Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 4 mai ca Ziua naţională a medierii şi mediatorilor.)

Ne aflăm în procedură de urgenţă şi are caracter ordinar, cu şase amendamente admise.

Comisia juridică, prezentarea raportului.

Doamna Căruceru, vă rog.

Domnul Márton? Da.

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc (de la tribună):

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Solicit retrimiterea la comisie pentru a face un raport la proiectul de lege care a venit de la Senat.

E de râsul curcilor!

Deci am asistat la începutul acestei şedinţe şi ieri la momente în care conducătorii unor grupuri parlamentare, ai unor partide, chiar al Camerei Deputaţilor, încalcă flagrant regulamentul nostru, din cauză că vor să dea bine la electorat.

Acum, fiţi atenţi, vă rog! A fost sesizată Comisia juridică cu un proiect de lege care vizează un segment juridic, o activitate juridică.

Deci Legea privind instituirea Zilei de 4 mai ca Ziua naţională a medierii şi mediatorilor.

Că o fi bine, că n-o fi bine, nu ştiu! Se pare că cei din Comisia juridică şi-au dat seama că poate n-ar fi cel mai potrivit şi au schimbat niţel legea, ea devenind Legea privind declararea Zilei de 15 mai - nu 4 - 15 mai, Ziua pictorului naţional Nicolae Grigorescu.

Nu vă supăraţi, aici chiar suntem în domeniul... Şi toate aceste lucruri se fac în Comisia juridică! În Comisia juridică! Unde este bicameralismul, seriozitatea şi alte asemenea?!

Deci vă rog să retrimiteţi proiectul de lege la comisie, comisia să dea un raport legat de proiectul de lege care a venit de la Senat - bicameralism, da? - şi, dacă cineva doreşte să facă o zi, ca de obicei, a unei profesii, adică a picturii româneşti, pe această zi, să depună la Senat, mai trece pe la noi, mai trece şi pe la Comisia pentru cultură şi pe urmă se votează şi această lege.

Vă rog, retrimiteţi la comisie.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Aş vrea să ştiu dacă există consens pe această retrimitere? (Vociferări.)

Va trebui să o supunem însă votului.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanţă.)

Şi am rămas şi fără colegii mei secretari.

Vă rog, da, exprimaţi-vă votul!

Domnul Răzvan-Ion Ursu (de la tribună):

Ursu Răzvan, votez contra.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache (de la tribună):

Cristina Dumitrache, Grupul PSD, votez împotrivă.

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Adrian Solomon, PSD.

Împotriva retrimiterii.

Domnul Mihăiţă Vîrză (de la tribună):

Mihăiţă Vîrză, PSD.

Împotrivă.

Domnul Liviu-Ioan Balint (de la tribună):

Deputat Balint, PNL, pentru.

Doamna Karmencita Pricop (de la tribună):

Karmencita Pricop, PSD, împotrivă.

Domnul Pavel Popescu (de la tribună):

Pavel Popescu, PNL.

Votez pentru.

Domnul Daniel Vasile (de la tribună):

Daniel Vasile.

Votez pentru.

Domnul Mihai-Cătălin Botez (de la tribună):

Mihai Botez.

Votez pentru.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Simonis, PSD, împotrivă.

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Aida Căruceru, PSD, împotrivă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Carmen Mihălcescu, împotrivă.

Domnul Silviu-Nicolaie Cernat (de la tribună):

Cernat Silviu, USR, pentru.

Domnul Dumitru Gherman (de la tribună):

Dumitru Gherman, PSD, împotrivă.

Domnul Silviu Dehelean (de la tribună):

Silviu Dehelean, USR, pentru retrimitere.

Domnul Iulian Bulai (de la tribună):

Iulian Bulai, USR, pentru retrimitere la comisie.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (de la tribună):

Cristina Iurişniţi, USR, pentru retrimiterea proiectului la comisie.

Domnul Dănuţ Păle (de la tribună):

Dănuţ Păle, Grupul PSD, împotrivă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vlad Bontea.

Domnul Vlad Bontea (prin telefon):

Vlad Bontea, Grupul PSD, împotrivă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Axinte Vasile.

Domnul Vasile Axinte (prin telefon):

Vasile Axinte...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Banias Mircea.

Domnul Mircea Marius Banias (prin telefon):

Pentru.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Drulă Cătălin.

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Drulă Cătălin.

Vot pentru.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ion Stelian-Cristian.

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin telefon):

Stelian Ion, pentru.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bejinariu Eugen.

Domnul Eugen Bejinariu (prin telefon):

Eugen Bejinariu.

Votez împotrivă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Lupaşcu Costel.

Domnul Lupaşcu?

Domnul Costel Lupaşcu (prin telefon):

Lupaşcu Costel, PSD, vot împotrivă.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Petru Movilă.

Domnul Petru Movilă (prin telefon):

Vot pentru.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ioan Terea?

Domnul Ioan Terea (prin telefon):

Vot împotrivă, doamnă preşedinte.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Mai sunt alţi colegi?

Domnul Angel Tîlvăr.

Domnul Angel Tîlvăr (de la tribună):

Mulţumesc foarte mult.

Votez împotrivă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Haideţi să anunţăm şi rezultatul votului, vă rog. Câţi suntem? Câţi am mai rămas?

Împotrivă câţi sunt? Cum?

72 de voturi pentru...

Doamna Cristina-Mădălina Prună (de la tribună):

Doamna preşedinte, îmi exprim şi eu...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Staţi să anunţ rezultatul.

A, vreţi să vă exprimaţi votul?

Doamna Cristina-Mădălina Prună (de la tribună):

Da. Pentru.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

73 de voturi pentru, în cazul acesta, 63 de voturi împotrivă, 8 abţineri, un coleg care nu are niciun fel de opţiune.

Propunerea este retrimisă la comisie. Termen două săptămâni.

Cu acordul dumneavoastră, o pauză scurtă de 5, maximum 10 minute, după cele două ore de dezbatere? Da? (Vociferări.)

Continuăm dezbaterile. V-am solicitat doar o pauză. Noi vom continua după aceste cinci minute dezbaterile şi vom epuiza toate proiectele pe care le avem astăzi.

După pauză

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Reluăm dezbaterile, stimaţi colegi.

50. Proiectul de Lege pentru modificarea pct. 38 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 83/2017; raport fără amendamente.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul preşedinte Solomon?

Violeta.

Prezentarea raportului înlocuitor.

Doamna Violeta Răduţ (de la tribună):

Mulţumesc frumos.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea pct. 38 al anexei nr. 2 la Legea nr. 263/2010, în sensul încadrării în condiţii speciale de muncă a activităţilor de curăţare a tancurilor şi a rezervoarelor care conţin substanţe foarte periculoase sau cancerigene din unităţile chimice sau petrochimice. În prezent, sunt încadrate în condiţii speciale de muncă doar activităţile de curăţare a canalelor subterane din unităţile respective.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru şedinţa de vot final.

51. Proiectul de Hotărâre... (Proiectul de Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 42/2018 privind aprobarea structurii organizatorice şi a statului de funcţii ale serviciilor Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare; PHCD 73/2020.)

Aş dori şi eu, colegii mei, secretari, să vină la prezidiu!

Trebuie să citească cineva un proiect de hotărâre.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Proiect de Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 42/2018 privind aprobarea structurii organizatorice şi a statului de funcţii ale serviciilor Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare; PHCD 73/2020.

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 42/2018 privind aprobarea structurii organizatorice şi a statului de funcţii ale serviciilor Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 525 din 26 iunie 2018, cu modificările şi completările de rigoare.

Proiectul vizează modificări în ceea ce priveşte... conform anexelor, pe statul de funcţii al Departamentului Legislativ, statul de funcţii al Departamentului Legislativ - Direcţia pentru secretariatul comisiilor şi Direcţia pentru lucrările şi secretariatul comisiilor - Comisia pentru muncă şi protecţie socială, respectiv Comisia pentru politică externă, conform Anexei nr. 2.

În structura organizatorică prevăzută în Anexa nr. 1 la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 42/2018, în subordinea Direcţiei resurse umane din cadrul Direcţiei generale resurse umane şi salarizare se înfiinţează un nou compartiment, denumit "Biroul securitate şi sănătate în muncă".

Se modifică structura organizatorică a Direcţiei resurse umane, conform Anexei nr. 3.

Statul de funcţii al Direcţiei generale... este... prezentat în Anexa nr. 4.

Statul de funcţii al Departamentului de studii parlamentare - conform Anexei nr. 5.

Acest proiect de hotărâre va lua în considerare şi consideraţiile tehnice ale Departamentului Legislativ.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Perfect.

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt obiecţii, la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa nr. 1, obiecţii? Nu sunt. Adoptată.

Şi Anexa nr. 2, obiecţii? Nu sunt. Adoptată.

La Anexa nr. 3, obiecţii? Nu sunt. Adoptată.

Anexa nr. 4, obiecţii? Nu sunt. Adoptată.

Anexa nr. 5, obiecţii? Nu sunt. Adoptată.

Anexa nr. 6, obiecţii? Nu sunt. Adoptată.

Proiectul de hotărâre rămâne la şedinţa de vot final.

PL-x 295, da?

54. Proiectul de Lege pentru completarea art. 164 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii; PL-x 295/2020; sunt 3 poziţii cu amendamente admise.

Pentru prezentarea raportului?

Domnul preşedinte Solomon?

La PL-x 295/2020, da, vă rog.

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege este completarea art. 164 din Codul muncii cu un nou alineat, urmărindu-se reglementarea creşterii salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, începând cu data de 1 ianuarie 2021, astfel încât, până la data de 31 decembrie 2024, acesta să reprezinte 60% din salariul mediu brut pe economie.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 12 mai 2020.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină?

Domnul Seidler?

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferinţă):

Mulţumesc.

E vorba despre un proiect de lege care va impune practic ca salariul minim pe economie să fie stabilit prin forţa legii, în lipsa oricăror criterii nepolitice, în lipsa oricăror criterii obiective sau chiar subiective legate de evoluţia economiei sau a pieţei forţei de muncă.

Pretextul pentru adoptarea acestei măsuri s-a găsit într-o propunere de directivă a Uniunii Europene care ar fi prevăzut, zice-se, că salariul minim pe economie ar trebui să ajungă la 60% din salariul mediu pe economie.

În realitate, în schimb, asta e o minciună, pentru că acel proiect de directivă nu spune acest lucru.

Aşadar, avem de-a face doar cu o măsură populistă din timpul campaniei electorale, prin care PSD vrea să arate că va mări salariile românilor. Când colo, spre deosebire de discursul lor politic, în care înfierează multinaţionalele, mereu, vor atinge prin această măsură tocmai micii angajatori români, care cu greu îşi vor permite o creştere atât de abruptă a salariului minim pe economie, în timp ce multinaţionalele înfierate de PSD vor putea face faţă acestui lucru.

Aşadar, una spunem, alta facem. Nu e nimic nou în acţiunea PSD. Dat fiind că - dacă e să închidem rotund şedinţa de astăzi - domnul Marcel Ciolacu se află printre iniţiatorii legii care a introdus pensii speciale pentru parlamentari.

Una spunem, alta facem, marca PSD!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Dacă mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale?

Doamna Prună, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (de la tribună):

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

De fapt, ce trebuie să înţelegem cu toţii este că dacă vrem ca salariile să crească în România, lucrul acesta nu se va face niciodată prin pixul unui politician, aici, în Parlamentul României.

Singura manieră de a lăsa mai mulţi bani în buzunarele românilor şi mai ales ale celor care muncesc pe salariul minim este să reducem taxele pe muncă.

România este pe locul I în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte taxarea muncii. Un român care câştigă 100 lei brut, 41 de lei îi dă la stat, iar restul îi intră în buzunar.

Este efectiv ruşinos că avem un astfel de nivel al taxării şi faptul că, încă, în România anului 2020, oameni care muncesc 8 ore pe zi şi câştigă salariul minim sunt în sărăcie, sunt săraci.

Şi România este şi pe primul loc în ceea ce priveşte sărăcia în muncă, din Uniunea Europeană.

Ceea ce noi am propus şi ceea ce vom dori să facem în viitoarea guvernare este să reducem taxele pe primii 2.230 de lei din salariu, astfel încât oamenii chiar să simtă o diferenţă la finalul lunii şi să nu-şi mai dorească să plece peste hotare ca să găsească locuri de muncă mai bine plătite, acolo.

Asta este singura manieră prin care chiar putem să facem o diferenţă în viaţa oamenilor. Nu aşa cum propuneţi dumneavoastră prin lege, să forţăm până la urmă micii antreprenori, da, antreprenorii români, să dea faliment sau să nu mai poată să mai angajeze, sau chiar mulţi dintre ei să recurgă la angajarea aceea odioasă, la negru, pentru că dumneavoastră, aici, în Parlament, daţi nişte legi care ştiţi foarte bine că nu sunt aplicabile şi care până la urmă vor afecta tot românii şi tot pe cei mai mici.

Nu vom vota acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii?

Domnul Adrian Solomon, vă rog.

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Da, este minunat cum...

Acum, nu-mi dau seama, colegii mei din calitate de demisionari vorbesc sau din calitate de încă parlamentari activi? (Vociferări.)

Dar văd că vorbesc foarte bine în sprijinul celor mai prost plătiţi oameni din Europa. Lucrătorii români, mai ales cei la salariul minim, sunt foarte prost plătiţi.

Iar ca reprezentanţi în Parlament ai celor de la "Concordia", să spunem, da, cred că aţi putea face mai mult, să-i convingeţi pe oamenii aceia să fie de acord cu deblocarea dialogului social. Şi poate prin dialog social să ajungă, aşa cum spuneţi dumneavoastră, la concluzia că salariul minim stabilit de Guvern este unul foarte mic şi să facă salariul foarte mare, cei de la "Concordia", care să-l depăşească chiar şi pe cel din construcţii, care este fixat prin lege la 3.000 de lei.

Pentru mine, ştiu eu, ipocrizia aceasta ieftină nu are nicio relevanţă.

În dezbaterile din cadrul Parlamentului European şi de la nivelul Parlamentelor naţionale, în urma propunerilor trimise de Comisia Europeană, care doreşte anul viitor să instaureze un salariu minim european, s-a făcut vorbire despre faptul ca acest salariu minim la nivelul statelor membre să fie 60% din salariul mediu din ţara respectivă. Pentru că nu poţi să uniformizezi la nivel de Uniune, să fie în toate ţările la fel cuantumul acesta. Dar, având un procent dintr-un indicator prestabilit, poţi să faci lucrul acesta.

Acum, noi, la comisie, am stabilit ca acest procent să fie stabilit de Guvern, până în 2024, în tranşe egale, spunem noi, dar va hotărî Guvernul, care are cifrele pe masă, care va fi cuantumul fiecărei creşteri la 1 ianuarie 2021, 2022, 2023, astfel încât în 2024 să fie 60% din câştigul salarial mediu, folosit la fundamentarea bugetului de asigurări sociale în 2024.

Adică cred că românii nu numai că merită să le promitem tot timpul că vor câştiga mai bine, să vină în ţară că vor avea câştigul pe care îl au în exterior, dar şi să facem ceva.

Chestiunea aceasta, că să nu facem nimic şi să lăsăm la latitudinea dialogului social tripartit, cum zicea colegul meu mai de dinainte, este minunată, numai că dialogul social tripartit sau bipartit nu funcţionează în România. Nu funcţionează din 2011, când Guvernul Boc a primit o traducere de la Banca Mondială, despre cum să arate Legea nr. 62 a dialogului social, iar traducerea probabil a fost atât de proastă încât nu s-a înţeles nici patronatul cu sindicatul, nici patronatele, sindicatele cu Guvernul, să facă un dialog real în ţara noastră.

Şi, de atâta amar de vreme, de 9 ani de zile, ne chinuim să modificăm această lege.

Iată că am reuşit, printr-un acord aproape de 100% cu patronatele şi sindicatele. Avem, probabil, pe ordinea de zi în viitoarele şedinţe acest proiect.

Şi, haideţi, doamnelor şi domnilor de la USR, dacă veţi mai fi în Parlament, nu vă vor fi acceptate demisiile până atunci, să trecem şi Legea dialogului social.

Şi poate că această lege, pe care v-o propunem noi astăzi să o votăm, va fi, ştiu eu, o chestiune care nu-şi va mai găsi obiectul, pentru că, prin dialog, patronii vor consimţi în cele din urmă să plătească salarii europene decente şi lucrătorilor români.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Domnul Gabriel Petrea.

Domnul Gabriel Petrea (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Este foarte frumos să discutăm despre dialog social atâta timp cât el nu există.

În momentul de faţă nu am ajuns la un consens în ceea ce priveşte dialogul social, iar salariul stabilit de economie - poate fi stabilit de economie dacă această economie funcţionează.

Vă dau un exemplu. În Buzău avem al doilea cel mai mic salariu mediu pe economie şi al doilea cel mai mare şomaj din România. Aici oamenii sunt plătiţi cu o sumă derizorie. Şi, dacă statul nu intervine, aceştia vor fi condamnaţi să trăiască în sărăcie.

Aşa că atunci când vorbim despre o economie care să stabilească salariul, haideţi să facem toate economiile să funcţioneze, şi apoi statul se poate retrage din stabilirea salariului minim pe economie!

Până atunci, noi trebuie să le oferim acestor oameni un venit decent, să poată să-şi asigure ceea ce trebuie să pună pe masă pentru a doua zi şi pentru copii, dintr-un salariu, acesta, mizer, pe care îl au, şi abia după aceea să discutăm despre cum să se retragă statul din stabilirea salariului minim pe economie.

Mulţumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Dacă la titlu sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt.

De la nr. crt. 2 la nr. crt. 3, obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

36. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 478/2019; sunt 256 de poziţii cu amendamente admise şi 7 respinse; are un caracter ordinar.

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe, prezentarea raportului?

Domnul Vişan?

Vă rog.

Domnul George-Gabriel Vişan (de la tribună):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

În urma examinării prezentului proiect de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1.

Amendamentele respinse se regăsesc în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Şi am de făcut aici o menţiune, vă rog frumos.

Corecţiile de tehnică legislativă, eventualele neconcordanţe de trimitere la articole şi de termene vor fi puse în acord de către Departamentul Legislativ împreună cu stafful comisiei şi Ministerul Finanţelor Publice.

Şi aş mai vrea să completez puţin la dezbaterile pe acest proiect.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da, vă rog.

Domnul George-Gabriel Vişan (de la tribună):

A fost o şedinţă lungă, care a durat 7 ore.

Ţin, pe această cale, să le mulţumesc reprezentanţilor mediului economic, reprezentanţilor Ministerului Finanţelor, dar şi colegilor din cadrul Comisiei pentru buget, finanţe, care au înţeles să facă un efort pentru corectarea Codului fiscal şi punerea lui în acord cu cerinţele mediului de afaceri şi cu cerinţele venite din partea Ministerului Finanţelor Publice.

Cred că astăzi avem un Cod fiscal funcţional sau mai funcţional.

Şi ne dorim ca în anul bugetar 2021, cei care contribuie la bugetul de stat să nu se mai confrunte cu diversele piedici din cauza predictibilităţii acestui Cod fiscal.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale, dacă sunt intervenţii?

Domnul Seidler doreşte să intervină la dezbateri generale? Nu.

Alte intervenţii nu mai sunt.

Dacă la titlu sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt.

De la nr. crt. 2 la nr. crt. 256, dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul merge la votul final.

În continuare, punctul 52, Raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia cazurilor copiilor dispăruţi; 511/R/19.11.2020.

Daţi-mi voie să vi-l prezint.

(Coboară la tribună.)

Stimaţi colegi,

Este un raport care conţine nu mai mult de 65 de pagini. Motiv pentru care nu o să-i dau citire, cu toate că ar fi meritat ca în Parlamentul României să se facă auzită şi vocea celor care sunt în suferinţă şi în durere, de cele mai multe ori. E vorba de părinţii copiilor dispăruţi.

Acest raport îl puteţi consulta pe site, dacă vă interesează, desigur.

Aş vrea să vă spun că România, potrivit ultimului raport al Comisiei Europene, care datează din 20 octombrie 2020, România ocupă primul loc, din ţările non-UE.

Suntem cumva... ne luptăm cu Nigeria. Pentru că şi Nigeria se află pe primul loc la traficul de persoane, la traficul de minori, dintre ţările non-UE.

Bulgaria, îmi aminteşte colegul nostru, este pe locul 4.

Aşa că noi ocupăm un loc fruntaş şi suntem consideraţi o ţară sursă, din păcate.

Pandemia - m-am gândit şi ne-am gândit la un moment dat cu toţii că pandemia COVID-19 îi va împiedica cumva, va împiedica reţelele şi grupurile acestea infracţionale să meargă înainte cu această poveste.

Lucrul acesta a fost fals. Ne-am înşelat. Pentru că infractorii şi-au rafinat destul de mult metodele şi mijloacele prin care au agăţat şi au adus lângă ei copii care ulterior au fost constataţi ca fiind dispăruţi şi, mai mult decât atât, exploataţi în ţară sau în afara ei. Şi-au adaptat metodele de operare, de altfel, şi au privit această pandemie ca pe o oportunitate în a-şi continua activităţile criminale, infracţionale.

Revenind la raport. Apropo, în UK, în Marea Britanie, noi fiind ţară sursă, sunt 100.000 de femei victime, deci românce, ale traficului de persoane, începând cu exploatarea sexuală, continuând cu exploatarea prin muncă, cerşetoria.

Din păcate, sunt nişte cifre de care ar trebui să ne ruşinăm.

Noi am constituit această comisie şi audierile au avut loc într-un ritm galopant, aş putea spune.

Prima audiere pe care am făcut-o a fost cea cu Ministerul Afacerilor Interne. S-a prezentat la comisie domnul Miriţescu. Ne-a prezentat date statistice, unele dintre ele contradictorii. Le-am confruntat cu alte date şi audieri avute ulterior.

L-am întrebat, la un moment dat, câte cazuri unice există, de copii dispăruţi. La lucrul acesta nu am primit un răspuns concret. Şi ar putea să vină cu un răspuns clar la o următoare audiere, eventual.

Fac o paranteză, că-mi vin ideile în minte într-un mod care nu e deloc unul cronologic. Dar această comisie a început cu copiii dispăruţi. Pe măsură ce am avansat audierile, am constatat că sunt... copiii dispăruţi sunt în strânsă legătură cu traficul de minori. Şi aşa am ajuns cumva să ne extindem - ancheta, poate e mult spus -, dar să ne extindem ancheta.

Nu am urmărit o anchetă propriu-zisă, cât am avut dorinţa de a căuta nişte soluţii la această problematică, la acest fenomen internaţional în care România ocupă un loc fruntaş, de altfel.

Am avut întâlniri cu preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii. O doamnă foarte respectabilă, de altfel, care încearcă să rezolve câte ceva în această nebunie. Nu o poate face de una singură. Cu siguranţă va trebui ajutată de instituţiile statului.

Aflăm de la dânsa că, la un moment dat, în anul 2019, această agenţie a solicitat tuturor DGASPC-urilor să desemneze o persoană responsabilă cu monitorizarea situaţiilor copiilor fugiţi sau, după caz, dispăruţi din sistemul de protecţie şi să comunice permanent aceste date actualizate către organele de poliţie. Lucrul acesta nu s-a întâmplat. (Vociferări.)

Audierile au fost mai ample, desigur. Încerc doar să sintetizez, din fiecare audiere să scot de fapt o idee care poate fi considerată relevantă la un moment dat.

Am audiat organizaţiile non-guvernamentale. Nu sunt foarte multe organizaţii non-guvernamentale care au ca obiect de activitate traficul de minori şi copiii dispăruţi.

Am aflat lucruri care ne-au... aş putea spune, ne-au marcat, şi pe mine şi pe colegii mei. Domniile Lor spun că în unele centre, adică ale Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copiilor, lucrătorii - nu ştim dacă cu funcţii sau fără funcţii - încurajează fetele să plece pentru a face bani; pe de o parte.

Pe de altă parte, au constatat din ceea ce... din legătura lor constantă cu această cazuistică, există unele fetele minore care ies din ţară cu documente false sau declaraţii de la un notar plătit, tinerele fiind învoite de conducerea DGASPC-urilor şi "scoase la produs" - exact asta a fost exprimarea, v-o relatez ca atare. "Scoase la produs" de către traficanţi. Găsite, într-adevăr, în multe cazuri, ulterior, de poliţişti, şi aduse în DGASPC-uri.

Aflăm de la ONG-urile... cele două ONG-uri pe care o să vi le şi spun. Este vorba de preşedinta Fundaţiei "Reaching Out" România şi preşedinta Fundaţiei "Uşa Deschisă". Sunt cele două ONG-uri cu care noi am discutat.

Aflăm de la dânsele că astăzi, în momentul în care noi vorbim, aceste DGASPC-uri sunt bazine de traficare.

Ne-au dat câteva exemple de lucruri care sunt în neregulă în aceste Direcţii. Unul dintre ele a fost Brăila, care, după spusele Domniilor Lor este considerată "gaura neagră a României". Au mers mult mai departe în afirmaţii, pe care n-am să le dau citire aici. O să vă invit pe voi să citiţi, să vă uitaţi peste raport.

În afară de Brăila, însă, dânsele au mai menţionat şi Doljul, Braşovul, Teleorman, Călăraşi, Galaţi, Constanţa.

Am invitat la audieri, evident, aceste DGASPC-uri. Teoretic acolo totul este bine. Practic, nu e chiar aşa. Şi am aflat şi lucruri colaterale acestui subiect, de altfel.

L-am invitat pe domnul de la Călăraşi, care ne-a spus că în mod normal ar trebui să existe un protocol.

Domnul Pavel Popescu (din sală):

Doamnă, citiţi raportul!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Să ştiţi că pot să mă şi opresc, dacă vă plictisiţi să mă ascultaţi! Raportul conţine 64 de pagini. Îmi cer scuze că dialoghez cu sala, dar mă pot opri. (Vociferări.)

Domnul Roman, o idee bună!

Domnul Pavel Popescu, nu vă interesează, ştiu! Aveţi o problemă cu telefonia fixă!

Acest protocol care nu există la nivelul DGASPC-urilor, din care am aflat următoarele lucruri. Copiii sunt dopaţi, pur şi simplu li se administrează tot felul de medicamente pentru a-i ţine cumva într-o stare de letargie. Ulterior aceştia devin copii cu carenţe comportamentale, afective şi educaţionale. Se răzbună pe personalul centrului. Nu e nicio problemă acest lucru, din punctul Domniilor Lor de vedere, pentru că e un lucru care este absolut normal. Au fost abuzuri din partea lucrătorilor către copiii din Călăraşi, spre exemplu, însă persoana respectivă, pentru că legislaţia e destul de permisivă, nu a putut fi îndepărtată din centrul respectiv, pentru că nu avem legislaţie, motiv pentru care au mutat-o pe un alt post.

La fel şi la Galaţi. Cazuri de violenţă şi abuz sexual din partea angajaţilor din Teleorman; aceeaşi situaţie. Am avut chiar şi o declaraţie de suspiciune a unui fost ministru al muncii, Dragoş Pîslaru, care spunea la un moment dat că la Galaţi există suspiciuni de trafic de persoane şi prostituţie la care au luat parte inclusiv instituţiile de stat.

La fel şi la Teleorman, cazuri de violenţă fizică şi verbală, dar care nu sunt raportate la nivelul conducerii.

La Braşov există situaţii asemănătoare.

O să-l invit pe domnul Popescu să citească raportul, ca să nu se plictisească. (Vociferări.)

Brăila, de asemenea, ne invocă bariere legislative.

Bun. Psihologii.

Am audiat psihologii, care ne-au spus: "Încercăm să facem din aceşti copii nişte oameni întregi, atât cât ne permite competenţa noastră şi legile statului". Nu se poate!

Şi încă un lucru la care probabil vă aşteptaţi, copiii, cel mai des, copiii din centre sunt abordaţi prin intermediul reţelei de socializare Facebook. Aşa că aviz părinţilor!

Am audiat ANTIP. Este o instituţie care se află în subordinea MAE şi care teoretic nu că se ocupă cu traficul de persoane, dar ar trebui să facă ceva în sensul acesta. Îşi desfăşoară o activitate formală, din păcate, nu sunt în teren. Ne spunea cel de la EUROPOL că dacă îl întrebăm pe un poliţist de rând dacă ştie de ANTIP răspunsul lui ar fi cu siguranţă că habar nu are.

Am audiat, de asemenea, Avocatul Poporului, o instituţie care, de altfel, este mai mult reactivă, dar lucruri bune se întâmplă şi acolo. Ne-a semnalat despre un posibil conflict de interese, în baza Legii nr. 272, şi reclamă nevoia unei instituţii care să reprezinte legal minorul, alta decât furnizorul de servicii, respectiv un director de DGASPC.

De asemenea, ne recomandă şi un tribunal dedicat minorilor, pe modelul de la Braşov.

L-am audiat ulterior pe domnul Despescu - şi slavă cerului că s-a gândit la asta, dar ulterior înfiinţării acestei comisii a gândit un mecanism, respectiv o structură specializată pentru a acţiona în vederea clarificării situaţiei copiilor dispăruţi. Această structură ar urma să fie operaţionalizată printr-un ordin de ministru imediat după momentul audierii, ne-a spus Domnia Sa. Deci vom avea o structură care se va ocupa exclusiv de căutarea persoanelor dispărute.

Sunt probleme în mediul rural şi sunt probleme cu poliţiştii de proximitate, în primul rând, mai ales că în mediul rural principala sursă de racolare se află acolo, a reţelelor de trafic ... şi specializarea poliţiştilor. Nu mai vorbim despre asta. Este iarăşi o problemă acută la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, dar şi pensionarea acestora, a poliţiştilor din vreme, prea devreme, sau faptul că aceştia merg de cele mai multe ori în stradă.

Am avut audierea Ministerului Muncii. Ne-a spus că trebuie să modificăm Codul penal.

În momentul în care am întrebat-o ce anume trebuie să modificăm la Codul penal ne-a spus că nu ştie.

Am avut, de asemenea, o audiere a unui caz concret, Larisa Butnariu, care este victima traficului de persoane, din Iaşi; a fost intens mediatizat. Fata aceasta a schimbat într-un an cam şapte reţele.

La un moment dat, domnii de la IPJ Iaşi sau, mă rog, un poliţist de acolo, în momentul în care a sunat să ceară ajutor i s-a răspuns foarte sec: "Doamnă, dar noi nu stăm să căutăm toate răpitele. Unde să vă găsim?!". Acesta este IPJ Iaşi.

Trebuie să ştiţi că 40% din minori provin din centrele de plasament, din copiii dispăruţi, provin din centrele de plasament. Acolo avem o mare problemă pe care trebuie să o rezolvăm într-un fel şi sunt convinsă că numai în colaborare cu Executivul şi cu Parlamentul vom putea să..., nu să eradicăm, aşa cum îşi doreşte Comisia Europeană, dar să diminuăm acest fenomen internaţional.

Bun.

EUROPOL l-am audiat, de asemenea.

Domnul Cristian Andreica ne spunea că în ultimii cinci ani avem o dublare a numărului de minori dispăruţi, dar, din păcate, ne întoarcem din nou la DGASPC-uri, aceste cazuri de minori dispăruţi sunt tratate ca plecări obişnuite şi oricum se vor întoarce, nu e o problemă că pleacă.

Avem o altă problemă, care este lipsa de resursă umană în cadrul Poliţiei - şi am amintit-o mai devreme - o lipsă de personal, ca să nu mai vorbesc de lipsa de asumare.

EUROPOL ne spunea la un moment dat că poliţiştii existenţi figurează în stradă, dar desfăşoară activităţi de secretariat pentru un superior. Pentru a exploata politic şi electoral există înfiinţată pe hârtie Poliţia "Siguranţă Şcolară", o structură care a fost creată într-un birou de 3-4 persoane nespecializate, proiect care de altfel nu a fost pus în transparenţă decizională la data la care noi am făcut această audiere.

Trebuie să ştiţi că sunt judeţe în care există unul, maximum doi poliţişti alocaţi acestui subiect.

De IPJ Iaşi v-am vorbit.

Audierea unor familii cu copii dispăruţi. Şi vreau să le spun numele părinţilor: Vlăsceanu Georgeta. Fata dânsei a dispărut la 3 ani, într-o dimineaţă, din faţa casei. Şeful de post de acolo, de la Balaciu, a declarat că nu au maşină, astfel că nu au unde umbla. După 36 de ani nu ştim nimic despre fetiţa ei dispărută la trei ani.

Cati Cosma, un alt nume. De abia în a noua zi mama a fost primită în audienţă la Poliţia Arad şi astfel copilul a fost declarat oficial dispărut şi a putut fi dat în urmărire internaţională, la cinci luni după aceea.

Nelu Geneş. Este vorba de o fată, o tânără minoră. La două zile de la plângere, Poliţia Caracal ar fi declarat că a plecat cu un Făt-Frumos.

Mama Adinei Motaş. Fata, Adina, nici măcar în momentul de faţă nu figurează pe site-ul Poliţiei Române ca şi persoană dispărută. Aici sunt tot felul de supoziţii. Replica, iarăşi, nu pot să v-o dau, a Poliţiei din Vaslui, căci e jenant.

Şi am încheiat audierile cu Ministerul Public, DIICOT, Ministerul Justiţiei care, din fericire, ne-au creionat, dacă vreţi, un soi de strategie pe care am putea să mergem, tocmai pentru a încerca să diminuăm acest fenomen. Este vorba de măsuri legislative care trebuie luate în plan legislativ şi sunt convinsă că următorul Parlament o va face şi va ţine cont de recomandările pe care această comisie le-a strâns într-o hotărâre a Parlamentului, pe care urmează să o votaţi dar, de asemenea, ne trebuie şi politici. Şi pe acestea le pot face doar cei care vor fi în Executiv, din legislatura viitoare încolo.

Eu vă mulţumesc. Am terminat.

O să vă rog să vă aruncaţi ochii peste acest raport. Merită! Poate aşa reuşim să creăm o emoţie şi să schimbăm ceva.

Înainte de a pleca definitiv de la această tribună aş vrea, de la stânga la dreapta, să le mulţumesc colegilor mei: Daniel Popescu, Cristina Iurişniţi, Florin Manole, Ionela Dobrică, Adriana Săftoiu, Mara Calista, Vass Levente.

Vă mulţumesc încă o dată. (Aplauze.)

(Revine la prezidiu.)

La dezbateri generale, domnul Dinu Socotar.

Vă rog. Căruia, de altfel, îi mulţumesc.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar (de la tribună):

Mulţumesc.

Probabil din cauza măştii doamna preşedinte nu m-a recunoscut ca fiind unul dintre membrii comisiei.

Şi eu vreau să le mulţumesc colegilor alături de care, în condiţii destul de dificile, respectând aceste reguli ale pandemiei, am reuşit să facem aceste multe audieri şi şedinţe ale comisiei.

Aş vrea, pe scurt, să punctez trei lucruri care mi se par interesante în acest raport şi în proiectul de hotărâre.

Unul este un paradox. După cum a arătat şi doamna preşedinte, instituţii internaţionale importante ne indică ca sursă a traficului de persoane, şi mai ales a traficului de minori, preponderent fete, sigur, şi această problemă a fost admisă în cadrul audierilor de toate instituţiile pe care le-am audiat, dar luat punctual care sunt problemele, în general nu prea au fost probleme, totul era OK. Deci cumva admiteau, conştientizau faptul, aceste instituţii care au responsabilităţi... Noi credem că am audiat instituţii cu responsabilităţi în acest domeniu. Deci ei admiteau că este o problemă, dar cumva responsabilitatea nu prea exista, din moment ce din punctul lor de vedere lucrurile erau destul de OK. Acesta a fost un paradox pe care l-am întâmpinat în timpul audierilor.

Al doilea lucru. Ştiţi că această comisie a fost înfiinţată ca urmare a tragediei de la Caracal, şi opinia publică românească a fost indignată când a apărut în spaţiul public acel apel înregistrat la 112, când fata aceea disperată vorbea cu ofiţerul de poliţie care răspundea la 112.

Şi în cazul celorlalte situaţii care au fost analizate de comisie, părinţii cu care am discutat, diverse situaţii prezentate, despre care aveam cunoştinţă din spaţiul public, oarecum această lipsă de empatie în comunicarea cu membrii familiei care reclamă dispariţia unui minor este puţin deranjantă.

Sigur că acolo trebuie să fie un profesionist care..., probabil, în 90% din apelurile pe care le primeşte sunt false sau nu se justifică în adevăratul sens al cuvântului, dar trebuie să se ţină seama că vorbeşte cu nişte membri, probabil cu nişte persoane disperate, oameni care-şi caută copilul, oameni care-şi caută fratele, nepoţii, şi, în aceste condiţii, nu poţi să reacţionezi aşa cum este la biroul de bagaje pierdute, la aeroport, unde este o răceală, o chestie distantă, completezi nişte formulare. Nu se poate! Această reacţie este inadmisibilă! Sigur că există promisiuni că se va profesionaliza personalul. Mă rog, sperăm că lucrurile vor evolua pozitiv.

Şi un aspect pe care vreau să-l punctez în mod special - şi îmi pare bine că, oarecum, şi la propunerea mea a fost prins acest aspect şi în raportul final şi s-a insistat şi în proiectul de hotărâre, şi în raportul final, pe acest aspect -, şi anume că toate instituţiile abilitate, responsabile, sau marea majoritate, haideţi să spun, începând de la ministrul justiţiei, până la procurorul general al României, reprezentaţii Poliţiei Române au subliniat faptul că la origini acest flagel are o problemă sistemică, de fapt două probleme sistemice, este vorba de sărăcia extremă şi lipsa de educaţie.

Deci noi, dacă am făcut nişte propuneri punctuale, administrative, dar puse în practică se va îmbunătăţi situaţia sau credem că numărul cazurilor va scădea. Dar o abordare serioasă a problemei ar veni aici, la rădăcină. Este un moment bun, pentru că în 2021 începe noul Program pentru prevenirea excluziunii sociale şi eradicarea sărăciei extreme.

Noul Guvern are posibilitatea ca în noua strategie să prindă mecanisme mult mai serioase în acest domeniu şi iarăşi mecanisme serioase de prevenire a abandonului şcolar.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna Cristina Iurişniţi.

Vă rog.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (de la tribună):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Ţin şi eu să le mulţumesc tuturor colegilor, doamnei preşedinte a comisiei, doamna Mihălcescu, tuturor colegilor care au fost deja numiţi aici pentru munca pe care am depus-o împreună în audieri şi apoi fiecare a avut de studiat şi de prezentat un raport sintetizat pe anumite segmente.

Eu m-am ocupat de DGASPC-uri. Doamna Mihălcescu v-a prezentat raportul şi cred că într-adevăr am creat acea emoţie necesară şi să trezim interesul colegilor, pentru că nu putem să continuăm aşa. Trebuie luate efectiv măsuri concrete. Nu putem să tot venim la tribuna Parlamentului şi să spunem cifre, cifre. Iată, suntem pe primul loc în Europa. Iată, şi aici suntem furnizori de carne vie. Avem acele minore cu sarcini accidentale. Deci lipseşte educaţia pentru sănătate, inclusiv pentru sănătatea reproducerii, educaţia pentru prevenţie. Deci sunt foarte multe probleme pe care le tot ascundem sub preş şi niciodată nu luăm până la capăt măsuri.

Educaţia este prioritară.

Vreau, de asemenea, să vă reamintesc că noi, de 30 de ani am ratificat Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, dar încă mai vorbim despre nerespectarea acestor drepturi în România. Ceea ce depăşeşte orice imaginaţie este cum poate ţara noastră şi noi, ca parlamentari, să mai tolerăm agresiuni deosebit de grave la integritatea fizică şi psihică a copiilor noştri şi să tolerăm un fenomen îngrijorător, cum este traficul de minori, care a luat o amploare extrem de alarmantă, şi să ocupăm, astfel, un ruşinos prim loc în Europa în privinţa victimelor traficului de persoane.

Mai mult, persoanele dovedite a traficanţi de minori ajung în funcţii de demnitate publică, cum este şi cazul celebrului consilier judeţean din Comisia pentru protecţia copilului, din cadrul Consiliului judeţean Vaslui.

Ca preşedinte al Comisiei pentru egalitate de şanse şi membră în Comisia de anchetă pentru copiii dispăruţi şi traficaţi, să ştiţi că am solicitat de urgenţă schimbarea acestui personaj din Comisia pentru protecţia copiilor, adică e absolut moral ca acest lucru să se întâmple.

Judecătorii, ştim foarte bine că sunt mult prea îngăduitori cu prădătorii sexuali; dau pedepse cu suspendare. Este de neacceptat ca trei din patru cazuri de acte sexuale cu victime copii să fie luate de judecători, preluate ca nişte consimţăminte, deci relaţii consimţite.

Poliţiştii şi procurorii sunt cei care strâng dovezile, fac anchete superficiale, din cauză că nu urmează, din perspectiva noastră, o procedură clară în investigarea abuzurilor şi întocmirea dosarelor.

Nu este cazul să ne mai reamintim că statul român a arătat încă o dată cât e de tolerant cu abuzatorii sexuali, atunci când o adolescentă de 17 ani a depus plângere, a fost violată de un bărbat de 45 de ani, dar nici poliţiştii şi nici procurorii nu au luat vreo măsură pentru protejarea victimei.

Avem în Parlament legi care au mărit pedepsele, este adevărat. Avem introdusă în circuitul legislativ o modificare care facilitează procedurile, şi pedepsele vor fi mărite în anchetele cu minori, din Codul penal şi din Codul de procedură penală. Avem un registru al agresorilor sexuali.

Am introdus educaţia pentru sănătate, educaţia pentru sănătatea reproducerii, educaţia pentru prevenţie, care trebuie să ajungă în şcoli în mod obligatoriu. Numai astfel putem să venim în întâmpinarea copiilor noştri şi să-i informăm în privinţa abuzurilor posibile, cum să reacţioneze, cum să gestioneze cazurile de agresiune sexuală, de abuz sexual, de trafic de minori. Ei trebuie să fie informaţi. Aceşti 40% dintre copiii din centrele de plasament care ajung victime ale traficului de care s-a vorbit aici au nevoie de educaţie pentru sănătate, pentru prevenţie obligatorie, un cadru legislativ actualizat în acord cu normele europene şi mai ales, ceea ce s-a spus, o instruire a poliţiştilor şi a personalului de anchetă, a procurorilor, a judecătorilor care tratează încă superficial problema copiilor dispăruţi: agresiunile, abuzurile sexuale sau traficul de minori.

Aşa cum arată astăzi educaţia, aşa va arăta şi ţara şi aşa cum ne protejăm noi copiii şi femeile, pentru că lupta împotriva violenţei domestice are foarte multe puncte comune cu traficul de minori... Deci dacă ne protejăm bine femeile şi copiii, aşa va arăta şi societatea următoare.

Prin urmare, următorul Legislativ şi următorul Executiv sunt obligate să pună în aplicare toate aceste informaţii, să operaţionalizeze şi să urmărească, să monitorizeze formările profesionale ale poliţiştilor în special, pentru că aici este problema pe care am identificat-o noi, membrii acestei comisii, aici este marea problemă, punctul negru al pârghiilor statului.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna Adriana Săftoiu.

Vă rog.

Doamna Ana Adriana Săftoiu (prin audioconferinţă):

Bună ziua!

Mă gândeam că poate era mai bine, în loc să citim raportul, să punem înregistrările familiilor care se confruntă, după zeci de ani, cu durerea de a nu şti unde le sunt copiii, cu victima traficului de persoane şi poate atunci s-ar fi înţeles mai bine despre ce este vorba. Şi e vorba despre ceea ce raportul prezintă - două realităţi. O realitate neagră, care aparţine acestor familii, acestor victime ale traficului de persoane, o realitate neagră a statisticilor care ne dau de 5 ani de zile pe locul I ca ţară sursă pentru traficul de persoane din Uniunea Europeană, o realitate neagră care ne arată că România este pe locul I, cu cele mai multe minore însărcinate.

În 2018, EUROSTAT ne spunea că avem 8.625 de fete minore însărcinate, dintre care 721 erau de 15 ani.

Şi avem cealaltă realitate, o realitate roz pudrat, pe care ne-au prezentat-o instituţiile statului. Domnul deputat Socotar spunea deja: "Cu mirare îi ascultam în audieri, unde ne spuneau cu un discurs liniştitor că sunt ceva probleme, dar nu-s chiar atât de mari. Instituţiile lucrează foarte bine între ele, colaborează al naibii de bine, aşa încât România rămâne de 5 ani de zile pe locul I la traficul de persoane, aşa încât România are familii care nu ştiu unde le sunt copiii".

Din punctul meu de vedere eu cred că această problemă, acest fenomen care deja e cronic în România nu va putea fi oprit decât dacă instituţiile statului recunosc că avem o problemă, încearcă să nu se mai mintă, să nu se mai ascundă această problemă sub preş.

După mine, deja problema traficului de persoane, aşa cum l-am înţeles, cred că ţine de strategie naţională, de securitate naţională.

Sigur că acest raport are foarte multe recomandări, recomandările nu le-am inventat noi, ele vin ca urmare a discuţiilor cu toţi cei audiaţi. De fiecare dată am întrebat care ar putea fi soluţiile, ce soluţii sunt, le-am trecut în acest raport, dar, din punctul meu de vedere, dacă nu există voinţă politică va fi o altă comisie, cu un alt raport depus, citit, după care se va aşeza praful. Şi dacă 2021, la final, ne va arăta din nou că România rămâne pe mai departe pe locul I în Europa - şi nu cu un procent mic, să ştiţi! Adică, practic cam 60% dintre persoanele traficate provin din România. O mare parte dintre persoanele traficate sunt aceşti copii din DGASPC-uri, unde e o problemă absolut incredibilă.

Nu pot să nu-mi amintesc cum, de exemplu, doamna director de la DGASPC Brăila, în momentul în care am întrebat-o dacă a auzit de trafic de persoane la nivelul judeţului, inclusiv Salvaţi România trecând într-un raport Brăila pe locul I, s-a uitat candid şi a spus: "Nu, n-am auzit de trafic de persoane!".

E o problemă clar de mentalitate. Poate că, cine ştie, suntem pudici şi ne spunem că dacă recunoaştem că dacă România are o problemă cu traficul de persoane ne facem de ruşine. Nu, ne facem de ruşine atâta timp cât nu recunoaştem că avem o problemă.

Sigur, cauzele principale sunt, în mod evident, sărăcia şi lipsa de educaţie. O mare parte dintre aceste fete abandonează şcoala înainte de clasa a VIII-a - şi asta o arată tot studiile.

Deci avem o problemă mare, trebuie combătută clar şi sărăcia, şi lipsa educaţiei, dar să nu uităm, totuşi, acea frază-cheie care ne-a cam şocat - trebuie să recunoaştem -, în comisie, şi am cerut dovezi, şi respectivele ONG-uri ni le-au prezentat - şi le găsiţi în raport -, când ne-au spus că, cauza principală pentru care nu pot fi destructurate reţelele de trafic de persoane e o încrengătură de interese între politic, poliţie şi magistratură.

E o propoziţie grea, loveşte ca un ciocan în moalele capului, dar poate ne aplecăm serios asupra acestei probleme.

Vreau să cred că viitorul legislativ va lua acest raport, se va uita peste recomandări şi într-adevăr în 2021 măcar să coborâm de pe acest loc ruşinos I, măcar pe locul II.

Mulţumesc şi eu colegilor pentru colaborare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Domnul Daniel Popescu.

Domnul Nicolae-Daniel Popescu (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Acest mesaj, că România are nevoie de măsuri urgente pentru prevenirea, combaterea şi sancţionarea mai dură a fenomenelor dispariţiilor de copii şi traficului de fiinţe umane, nu este nou. Este cât se poate de actual, dar nu este nou.

Şi, ca să vă exemplific de ce, vă dau un exemplu din această legislatură, de fapt, două exemple. În 2017, când audiam un ministru delegat pentru românii de pretutindeni, am adus în vedere această problemă a numărului mare de victime ale traficului de persoane din anumite ţări de destinaţie, precum Marea Britanie, Germania sau Franţa, şi faptul că se impun măsuri urgente.

Şi atunci am avut un raport al Departamentului de Stat al SUA. Şi atunci am avut un raport al unei comisii parlamentare a Parlamentului britanic.

Deci şi atunci am avut aceste date pe masă, pentru a ne justifica anumite date.

Mai apoi, la începutul anului 2018, tot în cadrul unor audieri de miniştri, am expus această problemă şi ministrului desemnat la vremea respectivă şi am arătat că acele măsuri pe care le-am adus în vedere în 2017 lipsesc cu desăvârşire.

L-am rugat totodată pe acel ministru desemnat să vină cu nişte clarificări vizavi de acest aspect.

Însă, la vremea respectivă, din cauza timpului scurt alocat dezbaterilor, mi s-a comunicat că voi primi un răspuns în scris.

Şi vreau să vă spun că nici până în ziua de astăzi, în 2020, la sfârşitul lunii noiembrie, nu am primit acel răspuns în scris.

Deci nu mai este, cred, un secret pentru nimeni, nu mai este un secret pentru nimeni din această legislatură, din legislatura trecută, că traficul de persoane din România este mai mult decât o simplă infracţiune, o simplă problemă, o infracţiune prevăzută în Codul penal sau o problemă cu care se confruntă România în interior şi în exterior. Este un fenomen social, mai ales când suntem catalogaţi ca fiind ţara cu cel mai mare potenţial de furnizor de victime ale traficului de fiinţe umane.

Şi o spun şi în calitate de cetăţean român care a locuit peste 10 ani de zile într-o ţară, în Marea Britanie, care, cum spunea şi doamna preşedinte, la început, este o destinaţie este de top. Şi nu cred că exista o săptămână sau o lună în care să nu fie menţionată România, undeva, pe un canal de ştiri al unor posturi destul de vizualizate, din Marea Britanie.

De aceea, cred că e important să recunoaştem că traficul de persoane şi, în general, de minori generează profituri uriaşe, cu risc foarte mic, în momentul de faţă, pentru traficanţi, de a fi prinşi.

În rapoartele instituţiilor abilitate şi ale mediului non-guvernamental, cum am aflat şi noi din audierile pe care le-am avut în această comisie, putem afla în general cât de complexe sunt reţelele de trafic de minori, despre cum traficanţii îşi găsesc modalităţi de a identifica vulnerabilităţi în sistem şi în ţara de origine, şi în ţara de destinaţie.

Iar în urma audierilor cred că a fost clar pentru toată lumea că este nevoie de o strategie naţională de combatere a fenomenului traficului de persoane şi de minori, în special, dar mai ales de determinare, pentru a pune în practică cu mai multă forţă şi mai aplicat recomandările şi acţiunile sugerate nu doar în acest raport, dar şi cele anterioare.

Vă spuneam despre raportul Departamentului de Stat al SUA, al Parlamentului britanic.

Şi să ştiţi că mai există şi un grup, în cadrul Parlamentului României, în cadrul Camerei Deputaţilor, dacă nu mă înşel, în cadrul Comisiei pentru afaceri europene, un grup pentru combaterea traficului de persoane. Şi acel grup a avut un raport în 2018 care s-a aplecat şi asupra problematicii traficului de minori.

Deci nu e ca şi cum nu cunoaştem această problemă sau nu am cunoscut această problemă până acum.

Fenomenul Caracal nu a fost nou. Ne-a lovit poate prin duritatea şi prin ceea ce s-a prezentat pe canalele de ştiri. Şi cred că a fost o expunere fără precedent în zona de media. Dar toate aceste lucruri sunt cunoscute de zona politică.

Şi este păcat şi trist că în urma acestor rapoarte, prezentate an după an şi discutate în conferinţe, s-au luat foarte puţine măsuri.

Şi din toate aceste elemente, să le spunem, istorice, cei care au suferit cel mai mult, i-am văzut şi în Comisia de anchetă, au fost părinţii, au fost, evident, victimele directe, copiii dispăruţi, urma grea şi sentimentul de greutate şi lipsa pe care nu poţi să o mai înlocuieşti cu nimic altceva... acea persoană care lipseşte - 19, 20, 25 de ani - copii dispăruţi în anii '90 şi despre care nu se mai ştie nimic.

Cu toţii avem, cred, copii şi cred că nu vrem să fim puşi o clipă în acea situaţie.

De aceea, cred că aceste măsuri mai eficiente pe care le-am cuprins în acest raport, aplicate cum trebuie, o combatere şi o sancţiune mai dură a traficului de persoane şi în special al minorilor pot salva vieţi şi pot împiedica experienţe dureroase.

Şi închei prin a-mi exprima convingerea că veţi găsi justificate toate interpelările şi intervenţiile parlamentare pe care le-am avut, în decursul celor aproape 4 ani de zile, pe această problematică, atât eu, cât şi alţi colegi de-ai mei.

Şi sunt convins că, de fapt, acest raport, dar şi o presiune parlamentară susţinută asupra instituţiilor competente sunt imperative pentru ca lupta împotriva acestui fenomen să fie luată cu adevărat în serios şi să dea rezultate.

Eu le mulţumesc tuturor colegilor pentru colaborare şi pentru faptul că a fost o comisie care într-adevăr a lucrat, ne-am ţinut şedinţele online şi a rezultat un raport, cred, destul de robust.

Şi le mulţumesc, în primul rând, organizaţiilor non-guvernamentale care au avut curajul, acelor oameni care au avut curajul să vină şi să vorbească despre problemele din sistem, lucruri pe care noi ulterior le-am adus în discuţie în dezbaterile şi în audierile, de fapt, pe care le-am avut cu instituţiile statului.

Eu vă mulţumesc.

Şi sper ca acest raport să fie util şi următoarei legislaturi, dar mai ales instituţiilor statului care trebuie să facă nişte schimbări fundamentale în modul în care este abordată această problemă.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc, Daniel.

Doamna Oana Bîzgan.

Vă rog.

Şi se pregăteşte doamna Mara Calista.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (de la tribună):

"Din păcate, nu îţi înţeleg situaţia. E ca un fel de mocirlă din care nu te poţi scoate singur. Doar cu persoane care ştiu despre ce este vorba şi cunosc. Din păcate, eu nu am avut prieteni".

"Tot ce aşteptăm este să se facă dreptate. Asta aşteptăm de 6 ani de zile. Şi, între timp, poate că au păţit-o şi alte fete".

"Mi-era teamă să ies pe stradă. Mă gândeam că mă caută cei de la care am fugit".

"Am teama aceea de el, să nu mă întâlnesc cu el afară. După ce mi-a făcut ultima oară! M-a bătut foarte tare".

"Tot timpul era violent. Am 5 certificate medico-legale. În noiembrie m-a bătut foarte rău".

"Legea noastră merge un pic cam încet. Tot timpul mai lipseşte câte ceva - ba o dovadă, ba un martor".

"Singurul lucru care mă mai doare e că nu mai sunt cum eram, că m-am schimbat 90%, şi fizic, şi psihic, şi emoţional, şi sentimental.

Singurul lucru, să-i spunem aşa, bun, în tot ceea ce s-a întâmplat e că am devenit mai puternică şi nu mai sunt aşa încrezătoare. Înainte eram copilă şi credeam că tot ce zboară se mănâncă. Acum am devenit mai matură. Întâi stau şi gândesc lucrurile şi după aceea le pun în practică. Întâi stau să citesc omul şi după aceea...".

Dragi colege şi dragi colegi,

Acestea sunt doar câteva dintre mărturiile supravieţuitoarelor reţelelor de trafic de persoane din România, cuprinse în studiul realizat de Asociaţia pentru Dezvoltarea Practicilor Alternative de Reintegrare şi Educaţie, care mi-au fost puse la dispoziţie de Ioana Bauer, prin eLiberare.

Ele sunt fetele şi femeile care ajung de multe ori sclave într-o societate în care, teoretic, sclavia nu mai există de multă vreme.

Mult prea multe persoane suferă de pe urma acestui fenomen. Aproape jumătate dintre victimele traficului de persoane sunt minori. Mulţi dintre ei dispar fără urmă. Sunt căutaţi, fără a putea fi găsiţi şi sfârşesc prin a fi exploataţi şi abuzaţi în alte ţări, dar şi aici, în România, sub privirile noastre şi lângă fiecare dintre noi.

Poveştile care ar putea avea un final fericit sunt extrem de puţine, pentru că inclusiv atunci când victimele sunt salvate, vieţile lor au fost deja distruse.

Multe dintre ele retrăiesc traumele prin care au trecut ani de zile, chiar şi după ce sunt în afara pericolului, aşteptându-se în orice moment să fie din nou traficate, bătute şi abuzate.

Multe dintre ele aşteaptă cu sufletul la gură ca cei care le-au chinuit să fie prinşi şi pedepsiţi, să plătească pentru ce le-au făcut şi să aibă astfel certitudinea că sunt cu adevărat în siguranţă şi nimeni altcineva nu va mai trece prin ce au trecut ele.

Mai avem paşi mulţi şi importanţi de făcut în această direcţie!

Mai avem mult de lucru până să ne asigurăm că fiecare copil, fiecare femeie şi fiecare bărbat sunt în siguranţă.

Suntem, însă, să zicem, un pic mai aproape decât eram acum 4 ani. Însă avem mult mai multă experienţă şi ştim mult mai bine situaţia reală.

Nu mai putem nega realitatea din România!

Şi sper să avem tăria şi curajul să facem ceea ce trebuie să facem într-un ritm mult mai alert şi să oprim odată şi pentru totdeauna acest fenomen!

Dacă nu ştim ce să facem, pot să sugerez un singur lucru. Să începem cu, de exemplu, a da buget ANITP.

ANITP trebuie să lucreze la combaterea acestui fenomen, însă dacă ne uităm la buget...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

O să vă rog să încheiaţi.

Mulţumesc.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (de la tribună):

...însă dacă ne uităm la buget, el nu există.

Or, nu doar vorbim, trebuie să şi acţionăm!

Le mulţumesc extrem de mult colegilor şi în special Adrianei Săftoiu, lui Carmen Mihălcescu, Irinei, Marei şi celorlalţi colegi care au făcut să fie posibil ca noi astăzi să discutăm despre acest subiect.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Ca la orice alte dezbateri obişnuite de proiecte, vom avea doar două intervenţii pentru fiecare grup.

Doamna Mara Calista şi am încheiat dezbaterile.

Vă rog.

Doamna Mara-Daniela Calista (prin audioconferinţă):

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă şi doamnă preşedinte al comisiei acestei atrocităţi, acestui fenomen care se cheamă trafic de persoane.

Nu mică mi-a fost mirarea şi, vă spun sincer, nici sentimentul obscen, că acesta este cuvântul pe care l-am văzut în raportul primit din partea Ministerului Afacerilor Interne, că unul dintre cei mai mici copii traficaţi în scopuri sexuale avea 3 ani. 3 ani! Doar să vă imaginaţi ce înseamnă cifra aceasta, 3! Un copil care încă nu ştie să spună "mama" sau "tata", dar este traficat în scopuri sexuale.

Nu mai are rost să revin asupra tuturor cifrelor pe care fiecare dintre colegii mei le-au prezentat. Dar sunt ferm convinsă că ceea ce noi am auzit în această comisie, din partea persoanelor care au trăit, din partea victimelor care au trăit aceste suferinţe, este inimaginabil!

Este inimaginabil, de asemenea, să ne gândim că instituţiile statului român, începând cu cei care ar trebui să intervină în mod direct, Ministerul Afacerilor Interne, cei care ar trebui să aibă grijă de copii - Direcţiile Generale de Asistenţă Socială -, chiar şi ANTIP, la care se face referire...

Atât timp cât nu vom conştientiza şi nu vom face public faptul că avem o problemă sistemică a instituţiilor publice din România, care nu ţine neapărat de buget - ţine şi de buget, e un aspect important -, dar atât timp cât instituţiile de intervenţie, cele care află, cele care îngrijesc aceşti copii, aceste mame, aceste femei, nu vor interveni clar şi punctual atunci când vine vorba despre stoparea acestui fenomen, nu vom reuşi să schimbăm nimic. Va fi, de asemenea, cum au spus colegii mei, din păcate, un raport pe care se va pune praful, din partea unei comisii care nu că a avut cele mai bune intenţii, care a scos la iveală atrocităţile care se întâmplă în România zi de zi.

În timp ce noi vorbim, chiar acum, chiar în aceste momente, sunt copii traficaţi în scopuri sexuale.

Cred că e momentul să spunem stop oricărei forme de diplomaţie instituţională, în care ne felicităm unii pe alţii, cât de bine este şi cât de frumos ne facem treaba, când, în realitate, din păcate, fenomenul acesta se întâmplă, repet, chiar în timp ce vorbim.

Recomandările pe care atât eu, cât şi colegii mei le-am făcut, şi cărora le mulţumesc că au fost zi de zi acolo, au ascultat aceste mărturii... şi ne-am dat seama că sunt multe lucruri, uşoare, care pot fi schimbate şi care pot schimba viaţa acestor persoane.

Este vorba strict despre atitudini şi mentalităţi pe care nu ni le mai permitem în România anului 2020, atunci când vine vorba despre dispariţia unei persoane, fie că este minor, fie adult. Cu atât mai mult dacă este minor.

Avem nu datoria morală, avem obligaţia, atât noi, ca Parlament, cât şi instituţiile direct vizate, care gestionează acest fenomen al traficului de persoane, să ne punem pe picioare rapid şi să reuşim să ne ţinem de recomandările pe care le-am făcut în acest raport!

Sunt recomandări absolut imediate, absolut urgente, care pot duce la stoparea acestui fenomen.

Cred că măcar noi, care am fost martorii acestor discuţii, măcar noi avem datoria şi obligaţia să punem presiune zi de zi pe fiecare instituţie publică şi pe fiecare... inclusiv ONG-urile care sunt alături de noi, dar, din păcate, posibilitatea ca ele să intervină instituţional este scăzută. Ele ţin locul instituţiilor statului, dar nu este datoria lor să reuşească să reintegreze aceste victime, să le salveze, în primul rând, şi să le ajute să aibă o viaţă normală.

Avem obligaţia ca acest raport să fie transpus în proiecte de lege, în modificări secundare, fie că sunt ordine de ministru sau proiecte de hotărâre de Guvern.

Avem obligaţia să facem lucrul acesta cât mai repede cu putinţă pentru a reuşi să salvăm cât mai multe vieţi.

Închei prin a vă mulţumi pentru atenţie, prin a le mulţumi colegilor care au fost în mod direct implicaţi în cadrul acestei Comisii de anchetă şi, de asemenea, colegilor care ştiu despre ce este vorba şi pot pune umărul la schimbarea atât de necesară.

Mulţumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Avem şi hotărârea cu articol unic. Bănuiesc că nu sunt obiecţii sau comentarii. (Proiectul de Hotărâre privind concluziile, răspunderile şi măsurile Comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia cazurilor copiilor dispăruţi; PHCD 74/2020).

Are, de altfel, 29 de subpuncte.

O considerăm adoptată şi o să mergem la şedinţa de vot final cu aceasta.

53. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat (ca urmare a demisiei domnului deputat Florin Iordache); PHCD 75/2020.

Şi-a depus demisia începând cu data de 23 noiembrie 2020.

Proiectul de vacantare a fost difuzat.

Dacă la preambul sunt obiecţii, comentarii?

La articolul unic, obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul merge la votul final.

Şi o să mai luăm act de ultimele două rapoarte.

55. Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, în semestrul II al anului 2019.

56. Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii în semestrul I al anului 2020.

Şi, acestea fiind spuse, închidem astăzi dezbaterile pe proiectele legislative.

Intrăm în votul final în 5 minute? Avem nevoie de pauză sau putem intra?

N-avem nevoie de pauză, da?

Haideţi să mergem la votul final, atunci, să nu mai pierdem timpul, da?

Vă rog, între timp, liderii de grup, să anunţaţi cum votaţi.

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Deci, avem "da" pentru adoptare, cu 4 excepţii.

PL-x 668/2020 - "nu" pentru adoptare.

Pl-x 568/2020 - "nu" pentru respingere.

PL-x 97/2019 - "abţinere".

PL-x 295/2020 - "nu" pentru adoptare.

Acesta este şi votul meu, conform deciziei Grupului PNL.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Da, doamnă preşedinte.

Colegii deputaţi ai Grupului PSD vor vota pentru la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Mai departe.

UDMR? (Vociferări.)

De-abia aţi primit.

OK, mai aşteptăm puţin, desigur.

Da...

Vă ascultăm!

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Grupul USR va vota "împotrivă" la poziţiile 17 şi 18, respectiv PL-x 295/2020 şi Pl-x 568/2020.

Vom vota, asemenea, "abţinere" la: punctul 7 - PL-x 464/2020; punctul 11 - PL-x 668/2020; punctul 13 - PL-x 97/2019; punctul 14 - PL-x 478/2019 -, tot "abţinere"; punctul 15 - PL-x 501/2020 - "abţinere"; punctul 16 - PL-x 83/2017 - "abţinere".

La restul punctelor vom vota pentru.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Grupul UDMR?

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc (de la tribună):

Vom vota pentru aproape la toate punctele de pe ordinea de zi, cu excepţia punctului 17 şi punctului 18.

La 17 ne vom abţine.

La 18 - împotrivă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Haideţi să dăm drumul la vot, da?

Vă rog să votaţi.

Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 71/2020.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Domnul Corneliu-Florin Buicu (de la tribună):

Florin Buicu.

Votez conform deciziei Grupului PSD.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon (de la tribună):

Adrian Solomon, PSD.

"Pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar (de la tribună):

Dinu Socotar, PSD.

"Pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Simonis - "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Liviu-Ioan Balint (de la tribună):

Balint Liviu, deputat al PNL.

Votez conform deciziei Grupului PNL.

Domnul Dumitru Gherman (de la tribună):

Dumitru Gherman, PSD.

Vot pentru la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Aida Căruceru, PSD.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Doamna Oana-Consuela Florea (de la tribună):

Deputat Oana Florea.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Doamna Karmencita Pricop (de la tribună):

Karmencita Pricop, PSD.

"Pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Doamna Violeta Răduţ (de la tribună):

Violeta Răduţ.

"Pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Ovidiu-Ioan Sitterli (de la tribună):

Sitterli Ovidiu.

Votez conform deciziei Grupului PNL.

Domnul Sorin-Ioan Bumb (de la tribună):

Sorin Bumb.

Votez conform deciziei Grupului PNL.

Domnul Irinel Ioan Stativă (de la tribună):

Stativă Irinel.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Deputat Andi-Gabriel Grosaru, minorităţi.

Cu excepţia punctului 11, unde mă abţin, votez la toate punctele de pe ordinea de zi "pentru".

Domnul Dănuţ Păle (de la tribună):

Dănuţ Păle, Grupul PSD.

La punctul 1 am votat pe tabletă.

Şi voi vota "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Mihăiţă Vîrză (de la tribună):

Mihăiţă Vîrză, PSD.

"Pentru" la toate proiectele înscrise pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Daniel Vasile (de la tribună):

Daniel Vasile, minorităţi.

"Pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul Tudor Rareş Pop (de la tribună):

Tudor Pop, USR.

Votez conform Grupului USR.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache (de la tribună):

Cristina Dumitrache, Grupul PSD.

Votez "pentru" la toate proiectele aflate pe ordinea de zi.

Domnul Pavel Popescu (de la tribună):

Pavel Popescu, PNL.

Votez conform Grupului, la ordinea de zi.

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru (de la tribună):

Adrian Dohotaru, neafiliaţi.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Domnul George-Gabriel Vişan (de la tribună):

George Vişan, Grupul PSD.

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu (de la tribună):

Carmen Mihălcescu.

"Pentru" la toate proiectele. (Revine la prezidiu.)

Domnule Budăi, vă rog.

Domnul Marius-Constantin Budăi (prin telefon):

Bună ziua tuturor colegilor!

Marius Budăi, deputat al PSD de Botoşani.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul George Ionescu.

Domnul George Ionescu (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Votez conform deciziei Grupului Partidului Naţional Liberal.

Mulţumesc.

O zi bună!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Carmen Holban.

Doamna Georgeta-Carmen Holban (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

La primul punct am votat pe tabletă.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Ion Spânu.

Domnul Ion Spânu (prin telefon):

Bună ziua!

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Neaţă Eugen.

Domnul Eugen Neaţă (prin telefon):

Bună ziua!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Eugen Bejinariu.

Domnul Eugen Bejinariu:

Eugen Bejinariu, deputat de Suceava.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Bogdan Cojocaru.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte de şedinţă!

Bogdan Cojocaru, deputat al PSD de Iaşi.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Vlad Bontea.

Domnul Vlad Bontea (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Costel Dunava.

Domnul Costel Neculai Dunava (prin telefon):

Bună ziua!

Costel Dunava, PSD, Bacău.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Şovăială.

Domnul Constantin Şovăială (prin telefon):

Constantin Şovăială, Sibiu.

Votez conform deciziei Grupului PNL.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Ioan Balan.

Domnul Ioan Balan (prin telefon):

Bună ziua!

Votez conform deciziei Grupului PNL la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Cătălin Drulă.

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Bună ziua!

Cătălin Drulă, USR, Timiş.

Votez conform Grupului USR, la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Doina Pană.

Doamna Adriana-Doina Pană (prin telefon):

Bună ziua!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Ion Ursu.

Domnul Răzvan-Ion Ursu (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Ovidiu Raeţchi.

Domnul Ovidiu Alexandru Raeţchi (prin telefon):

Votez conform deciziei Grupului PNL.

Bună ziua!

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Petru Movilă.

Domnul Petru Movilă (prin telefon):

Grupul PMP va vota "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi, cu excepţia PL-x 668/2019 - "abţinere" şi PL-x 295/2020 - "abţinere".

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Ionel Iancu.

Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon):

Bună ziua!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Axinte.

Domnul Vasile Axinte (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Marius Mărgărit.

Domnul Mitică-Marius Mărgărit (prin telefon):

Bună ziua!

Deputat Mărgărit Marius, Galaţi.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Laurenţiu Leoreanu.

Domnul Leoreanu?

Domnul Mircea Banias.

Domnul Mircea Marius Banias (prin telefon):

Sărut mâna, doamnă preşedinte!

Mircea Banias, deputat al PNL.

Votez conform deciziei Grupului PNL, anunţată de liderul acestuia.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Cezar Preda.

Domnul Cezar-Florin Preda (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Votez conform deciziei Grupului Partidului Naţional Liberal.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Cătălin Rădulescu.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Doamnă preşedinte,

Votez "pentru" la toate proiectele.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Biro Istvan.

Domnul Biro Zsolt-Istvan (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Biro Zsolt, deputat, judeţul Mureş.

Votez conform deciziei Grupului UDMR.

La primul punct am votat de pe tabletă.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Horia Nasra.

Domnul Gabriel-Horia Nasra (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Votez conform Grupului PSD.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Laura Georgescu.

Doamna Laura Georgescu (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Laura Georgescu, deputat al PSD.

Votez "pentru" toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc mult.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Cătăniciu.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Votez conform deciziei Grupului PSD, "pentru" la toate proiectele.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Petrea Gabriel.

Domnul Gabriel Petrea (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte de şedinţă!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Marius Surgent.

Domnul Marius-Gheorghe Surgent (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Votez conform deciziei Grupului Partidului Naţional Liberal.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Silviu Dehelean.

Domnul Silviu Dehelean (prin telefon):

Da.

Vă mulţumesc.

Votez conform listei de vot a Grupului USR.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Andruşcă.

Domnul Dănuţ Andruşcă (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Costel Lupaşcu.

Domnul Costel Lupaşcu (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Costel Lupaşcu, deputat al PSD de Botoşani.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Laura Moagher.

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Găvrilă Ghilea.

Domnul Găvrilă Ghilea (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Votez conform deciziei Grupului PNL, la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Ilie Toma.

Domnul Ilie Toma (prin telefon):

Toma Ilie, Partidul Social Democrat.

Vot pentru la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Aurel Varga.

Domnul Glad-Aurel Varga (prin telefon):

Bună ziua!

Glad-Aurel Varga.

Votez conform deciziei Grupului PNL la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Rodica Boboc.

Doamna Tudoriţa-Rodica Boboc (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Tudor Benga.

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin telefon):

Bună ziua!

Tudor Benga, USR Braşov.

Votez conform îndemnului de vot al Grupului USR.

Mulţumesc frumos.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Dumitru Lovin.

Domnul Lovin?

Doamna Lavinia Cosma.

Doamna Lavinia-Corina Cosma (prin telefon):

Bună ziua!

Votez în felul următor: împotrivă - 17, 18, abţinere - 7, 11, 13, 14, 15, 16, restul pentru.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Marius Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Stimaţi colegi,

Votez la toate proiectele, conform poziţiei exprimate din partea PMP de colegul vicelider Petru Movilă.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Ion Cupă.

Domnul Ion Cupă (de la tribună):

Bună ziua!

Votez conform deciziei Grupului Partidului Mişcarea Populară.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Alexandru Teacă.

Domnul Alexandru Teacă (de la tribună):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Votez conform deciziei Grupului parlamentar al PMP.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Mara Calista.

Doamna Mara-Daniela Calista (prin telefon):

Mulţumesc, doamnă preşedinte!

Voi vota conform deciziei Grupului Partidului Naţional Liberal toate proiectele de pe ordinea de zi, inclusiv acest proiect.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Mircea Drăghici.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Vot "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Robert Turcescu.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu (prin telefon):

Bună ziua!

Votez conform deciziei Grupului Partidului Mişcarea Populară.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Victoria Longher.

Doamna Victoria Longher (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Victoria Longher.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Alin Văcaru.

Domnul Alin Vasile Văcaru (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Ioan Terea.

Domnul Ioan Terea (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Iulian Bulai.

Domnul Iulian Bulai (prin telefon):

Bună ziua!

Votez conform deciziei Grupului parlamentar al USR.

Iulian Bulai, deputat de Neamţ.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Viorel Chiriac.

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Bună ziua!

Vot "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Radu Barb.

Domnul Radu Barb (prin telefon):

Bună ziua!

Radu Barb, PSD.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Ionel Palăr.

Domnul Ionel Palăr (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Votez conform deciziei Grupului PNL.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Victoria Longher. (Probleme tehnice.)

N-a votat...

Haideţi, închideţi!

Domnul Sorin Roman.

Domnul Ioan Sorin Roman (prin telefon):

Sărut mâna!

Votez conform deciziei Grupului PSD.

Domnul Iusein Ibram (de la tribună):

Ibram - "pentru" la toate proiectele.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

OK.

Haideţi să vedem câţi sunt.

Domnul Mircea Florin.

Domnul Florin Mircea (prin telefon):

Sărut mâna!

Florin Mircea, deputat al PSD.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Pe Gheorghe Dănuţ l-am avut.

Adoptat cu 229 de voturi pentru şi un coleg fără opţiune.

2. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat (ca urmare a demisiei domnului deputat Gabriel Rădulescu); PHCD 72/2020.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

205 voturi pentru. Adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 42/2018 privind aprobarea structurii organizatorice şi a statului de funcţii ale serviciilor Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare; PHCD 73/2020.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Domnul Seidler să voteze şi dânsul, şi doamna Csokany.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon):

Mulţumesc.

Am votat la acest punct. Mai departe votez conform Grupului USR.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

OK!

Doamna Mihaela Csokany?

Domnul Ionuţ Simionca?

Domnul Ionuţ Simionca (prin telefon):

Bună ziua!

Deputat Ionuţ Simionca, votez conform deciziei liderului de Grup al PMP la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Fădor Angelica.

Doamna Angelica Fădor (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Votez conform deciziei Grupului PNL, cu menţiunea că la primele trei puncte am votat de pe tabletă.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

OK.

Domnul Dănuţ Bica.

Domnul Dănuţ Bica (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte de şedinţă!

Votez la toate punctele de pe ordinea de zi, conform deciziei prezentate de liderul Grupului PNL.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Şi domnul Slavoliub.

Domnul Slavoliub Adnagi (prin telefon):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Slavoliub Adnagi, minorităţi.

Votez pentru la toate punctele de pe ordinea de zi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Adoptat cu 218 voturi pentru şi două voturi împotrivă.

4. Proiectul de Hotărâre privind concluziile, răspunderile şi măsurile Comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia cazurilor copiilor dispăruţi; PHCD 74/2020.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

219 voturi pentru, împotrivă - două voturi şi un coleg fără opţiune.

Adoptat.

5. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat (ca urmare a demisiei domnului deputat Florin Iordache); PHCD 75/2020.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Adoptat cu unanimitate.

Legi ordinare. Adoptări.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2019 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 106 din Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor; PL-x 543/2019.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Adoptat cu 224 de voturi pentru şi 3 abţineri.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2020 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 464/2020.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Adoptat cu 199 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 26 de abţineri.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi pentru abrogarea art. IV alin. (2) şi art. V din Legea nr. 236/2019 pentru modificarea şi completarea art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 505/2020.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Adoptat cu 225 de voturi pentru şi două abţineri.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2020 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, precum şi pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele şi subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice; PL-x 405/2020.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Adoptat cu 219 voturi pentru şi o abţinere.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi aprobarea unor măsuri fiscal bugetare; PL-x 477/2019.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Adoptat cu 223 de voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori; PL-x 668/2020.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Adoptat cu 134 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă şi 36 de abţineri.

12. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de instituire a Fundaţiei internaţionale UE-ALC, semnat la Santo Domingo, la 25 octombrie 2016; PL-x 631/2020.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Adoptat cu 194 de voturi pentru şi 25 de abţineri.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"; PL-x 97/2019.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Adoptat cu 135 de voturi pentru şi 86 de abţineri.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 478/2019.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Adoptat cu 197 de voturi pentru, abţineri - 27 şi două voturi împotrivă.

Legi organice. Adoptări.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2020 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 501/2020.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Adoptat cu 190 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 27 de abţineri.

16. Proiectul de Lege pentru modificarea pct. 38 din Anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 83/2017.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Adoptat cu 193 de voturi pentru, 28 de abţineri.

17. Proiectul de Lege pentru completarea art. 164 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii; PL-x 295/2020.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

Voturi pentru - 116, restul nici nu mai contează. Fiind lege organică ne-ar fi trebuit 163 de voturi.

Nu a întrunit numărul necesar de voturi, potrivit legilor organice.

18. Şi ultimul punct, Propunerea legislativă privind comasarea prin absorbţie a Institutului Român pentru Drepturile Omului de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării; Pl-x 568/2020.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanţă.)

123 de voturi pentru.

Nu a întrunit numărul necesar de voturi.

O să-l rog pe domnul secretar, preşedinte de comisie, Florin Buicu, să dea citire...

Avem legile tacite...

Domnul Corneliu-Florin Buicu (de la tribună):

Iniţiativele legislative pentru care Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată şi ale căror termene pentru dezbatere şi vot final au fost depăşite.

Este vorba despre Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 177/2020 pentru aprobarea Acordului de împrumut între Uniunea Europeană, în calitate de Creditor şi România, în calitate de Împrumutat, în valoare de 4.099.244.587 euro, semnat la Bucureşti, la 8 octombrie 2020 şi la Bruxelles, la 19 octombrie 2020; PL-x 661/2020; lege ordinară.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (5) din Constituţie şi ale art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 24 noiembrie 2020, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

1. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2020 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 501/2020; procedură de urgenţă;
2. Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2019 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 106 din Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor; PL-x 543/2019; procedură de drept comun;
3. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2020 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 464/2020; procedură de urgenţă;
4. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi pentru abrogarea art. IV alin. (2) şi art. V din Legea nr. 236/2019 pentru modificarea şi completarea art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 505/2020; procedură de urgenţă;
5. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2020 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, precum şi pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele şi subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice; PL-x 405/2020; procedură de urgenţă;
6. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 477/2019; procedură de drept comun;
7. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 478/2019; procedură de drept comun;
8. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori; PL-x 668/2020; procedură de urgenţă;
9. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"; PL-x 97/2019; procedură de drept comun;
10. Legea pentru modificarea pct. 38 din Anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 83/2017; procedură de drept comun.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii, astăzi, 24 noiembrie 2020.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Închidem şedinţa noastră de astăzi.

Vă doresc o zi bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 15,17.