Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,29.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Alexandru Rafila, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Oana Murariu şi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Alexandru Rafila:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 17 februarie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În acest sens, vreau să vă comunic că din partea grupurilor parlamentare au fost depuse în scris declaraţii.

Din partea Grupului parlamentar al PSD - Vasilică Toma, Georgeta-Carmen Holban, Mirela Furtună, Daniela Oteşanu, Natalia Intotero, Eugen Neaţă, Mirela Elena Adomnicăi.

Din partea Grupului parlamentar al PNL - Radu-Marin Moisin, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huţucă, Iulian-Alexandru Muraru, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Vetuţa Stănescu, Bogdan-Alexandru Bola, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Mircea Fechet, Liviu-Ioan Balint, Rodica-Luminiţa Barcari.

Din partea Grupului parlamentar AUR - Călin-Constantin Balabaşciuc.

Sunt declaraţiile care au fost depuse în scris.

Începem activitatea.

Dau cuvântul domnului deputat Glad-Aurel Varga, din partea Grupului parlamentar al PNL.

În principiul alternanţei, vom începe astăzi cu Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Glad-Aurel Varga, vă rog, vă invit la microfon.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (din sală):

Nu a venit încă.

Domnul Alexandru Rafila:

Următorul, din partea aceluiaşi grup, Ovidiu-Sergiu Bîlcea?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (din sală):

Nici el n-a venit.

Domnul Alexandru Rafila:

Păi, ce facem în condiţiile acestea, dacă nu avem prezenţă în sală?

Glad-Aurel Varga a ajuns? (Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Lilian Scripnic.)

Nu, eu am citit o singură persoană care a depus declaraţia în scris, de la Grupul AUR. Şi dumneavoastră sunteţi 6.

Domnul Lilian Scripnic (din sală):

OK.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Cu plăcere.

Deci, cine e?

Domnul Glad-Aurel Varga?

Vă rog.

Domnul Glad-Aurel Varga:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică este intitulată "Avem o singură şansă să atingem ţintele de reciclare - implicarea tuturor!".

Situaţia deficitară în care ne aflăm în prezent, în ceea ce priveşte deşeurile colectate şi reciclate, este rezultatul cumulat al unor politici incorecte şi incoerente, care au dus la amânări ale termenelor de conformare ani la rând. În plus, ne-am confruntat cu o lipsă de implicare a factorilor angajaţi în circuitul economic al deşeurilor, precum şi cu absenţa responsabilizării populaţiei.

2021 este un an în care nu mai putem nega realitatea. Sintagma "reformă profundă" în gestionarea deşeurilor trebuie să devină obligatoriu stare de fapt, nu numai din cauza penalităţilor iminente pe infringement, ci şi pentru că, efectiv, nu mai putem trăi aşa - râurile sunt sufocate de peturi, depozite ilegale de deşeuri acoperă terenuri întregi, suferim frecvent din cauza poluării aerului, generată de arderile de deşeuri.

La Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor s-au demarat primele etape pentru punerea în funcţiune a sistemului de garanţie-returnare la ambalaje, având ca termen 1 ianuarie 2022 şi este preconizată extinderea la nivel naţional a colectării selective şi a sistemului "plăteşti pentru cât arunci". Este îmbucurător faptul că au loc dezbateri pe aceste subiecte şi pe modalităţile concrete de implementare a obiectivelor expuse, însă ceea ce mă îngrijorează este reticenţa pe care o manifestă încă o parte a entităţilor implicate. Este nevoie de angajament din partea tuturor - autorităţi publice locale, producători, comercianţi, reciclatori şi, nu în ultimul rând, cetăţeni - pentru ca acest sistem naţional de garanţie-returnare să devină operaţional şi eficient.

În viitorul apropiat, avem avantajul unor resurse financiare puse la dispoziţia României şi pentru domeniul deşeurilor prin Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare, fondurile disponibile în perioada de programare 2021-2027, Administraţia Fondului pentru Mediu şi bugetul de stat. Nu mai putem folosi, deci, scuza că nu există bani. Infrastructura adecvată, circuite şi responsabilităţi clare, ghiduri şi norme explicite, campanii de informare şi conştientizare a populaţiei şi, de ce nu, amenzi în caz de neconformare trebuie să se regăsească pe lista de priorităţi imediate în zona de gestionare a deşeurilor, astfel încât să reuşim să ajungem la standardele europene şi să ne bucurăm de beneficiile unui mediu curat.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos domnului deputat.

Şi mulţumesc pentru încadrarea în timpul alocat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, doamna deputat Rodica Paraschiv.

Doamna Rodica Paraschiv:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Ce înseamnă «nenorociri» pentru Coaliţia de guvernare şi pentru premierul Cîţu?".

Este regretabil că prim-ministrul ţării se referă la politicile sociale şi economice destinate protecţiei românilor ca la "nenorocirile adoptate de PSD între 2017 şi 2019". Creşterea pensiilor, a alocaţiilor de stat pentru copii, a salariilor pentru personalul medical şi pentru cadrele didactice sunt pentru premierul României "nenorociri"?

Să respectăm cadrul oficial în care ne exprimăm opiniile, să ne respectăm funcţia pe care vremelnic o deţinem, să ne respectăm unii pe ceilalţi, colegi de partid sau nu!

În intervenţia de la finalul săptămânii trecute premierul a cerut "un program de reformă pentru companiile de stat" pe care nu l-a primit. Program de reformă care înseamnă, de fapt, o listă întreagă de disponibilizări de personal. Cine conduce acum aceste companii? Nu cumva specialiştii dumneavoastră de la PNL şi, mai nou, de la USR PLUS sau de la UDMR?

Sunt vinovaţi salariaţii din sistemul feroviar, de exemplu, pentru lipsa de reacţie a conducerii acestor companii de stat? De ce refuzaţi să aplicaţi prevederile Statutului personalului feroviar?

Ieri, 16 februarie, conform Statutului personalului feroviar, ar fi fost o zi de sărbătoare legală pentru toţi angajaţii din sistemul Căilor Ferate. Le-aţi luat acest drept. Le veţi lua în continuare şi celelalte drepturi, doar pentru că nu doriţi să implementaţi prevederile acestui Statut?

Sau, aşa cum a precizat premierul, într-una dintre intervenţiile sale recente în legătură cu creşterea pensiilor, "nu se află în Programul de guvernare, ci a fost doar în Programul electoral al PNL"?

Cunoaşteţi, domnilor din Coaliţia de guvernare, că amânarea aplicării Statutului personalului feroviar înseamnă o lipsă acută de profesionişti în acest domeniu, pentru că nimeni nu este interesat de un loc de muncă nesigur? Vorbiţi despre restructurări la companiile feroviare? Mai întâi aplicaţi legile votate de Parlamentul României şi promulgate de preşedintele statului, domnul Klaus Iohannis!

De ce nu aţi precizat în Programul electoral al PNL că veţi veni doar cu măsuri de austeritate, după un an în care aţi angajat cheltuieli aberante în numele pandemiei de coronavirus?

Nu aţi avut niciun cuvânt în programul electoral despre modificarea sau neaplicarea unor legi adoptate de Parlamentul României. Nu, nu aţi suflat o vorbă în campaniile electorale de anul trecut despre amânarea creşterii punctului de pensie, nici despre îngheţarea salariilor, dar nici despre disponibilizările pe care le aveaţi deja la sertar!

Nu mai veniţi cu acuzaţii, nu mai jigniţi, ci găsiţi soluţii pentru români, domnilor guvernanţi! Aceasta ar trebui să fie prioritatea dumneavoastră!

Deputat Rodica Paraschiv, Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos, doamnă deputat, pentru intervenţie şi încadrarea în timpul alocat.

Din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, doamna deputat Diana Stoica.

Este absentă.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Lilian Scripnic.

Domnul Lilian Scripnic:

Declaraţia mea politică se intitulează "Somnul Parlamentului naşte monştri în curtea Guvernului".

Stimaţi colegi,

În lipsa unui filtru politic şi legislativ în aplicarea măsurilor adoptate în perioada stării de alertă, Guvernul a adoptat măsuri exagerate, incorecte şi, uneori, lipsite de logică în numele protejării populaţiei pe perioada pandemiei de COVID-19.

Cea mai recentă măsură revoltătoare, care frizează absurdul, este cea prin care românilor li se interzice intrarea în ţară, în ţara lor, în absenţa unui test Real Time-PCR negativ. Tot sub umbrela stării de alertă, au fost închise bisericile, au fost interzise procesiunile religioase şi au fost puse, timp de 11 luni, lacătele pe şcoli. În plus, au fost falimentate industrii întregi, cum ar fi HoReCa sau cea a evenimentelor, şi au fost interzise competiţiile sportive. În tot acest timp, protejaţii puterii s-au îmbogăţit peste noapte, în numele stării de alertă şi al combaterii pandemiei, prin achiziţii publice inutile şi lipsite de transparenţă.

În opinia mea, nu interzicerea vieţii economice şi sociale a românilor este soluţia, ci construcţia unor norme raţionale, acceptabile pentru populaţie, care să asigure protecţia românilor împotriva efectelor pandemiei şi să creeze premisele pentru revenirea etapizată, fără sincope majore, la situaţia de normalitate.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În calitate de parlamentari, astăzi, nu avem niciun instrument pentru a pune frână derapajelor Guvernului în timpul stării de alertă. Simplele noastre declaraţii politice sau proteste de stradă sunt manifestări reactive şi nu îşi ating mereu scopul. Tocmai de aceea, vă propun să modificăm Legea nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, în sensul în care Parlamentul să fie cel care aprobă prelungirea stării de alertă la nivel naţional şi măsurile specifice iniţiate de Guvern. Vă propun să fim proactivi deoarece, aşa cum am văzut până acum, somnul Parlamentului poate să dea naştere unor monştri în curtea Guvernului.

Noua normalitate ne obligă să convieţuim responsabil în vremuri de pandemie, fără însă să ne distrugem valorile, economia, fără să renunţăm la suveranitatea şi independenţa naţională.

Vă mulţumesc.

Lilian Scripnic, Circumscripţia electorală nr. 18 Galaţi. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc foarte mult domnului deputat Scripnic.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc frumos.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Titlul declaraţiei mele este "30 de ani de intenţii şi lozinci fără conţinut pentru minoritatea romă".

Peste câteva zile, mai exact în data de 20 februarie, se vor împlini 165 de ani de la Dezrobirea Romilor.

Da, este un adevăr istoric pe care mulţi cetăţeni ai acestei ţări nu-l cunosc - începutul robiei romilor coincide cu prima atestare a lor în spaţiul românesc, respectiv anul 1385, atunci când domnitorul
Ţării Româneşti, Dan I, emite un hrisov prin care dăruieşte Mănăstirii Tismana anumite pământuri şi 40 de sălaşe ţigăneşti.

Din acel an, 1385, şi până în anul 1856, aproximativ 5 secole, romii din Ţările Române au fost în stare de robie.

În programul progresist al Revoluţiei de la 1848, mai exact la punctul 14 al Proclamaţiei de la Islaz, se cerea, printre altele, şi dezrobirea ţiganilor prin despăgubire.

După aproape 8 ani de la Revoluţia Paşoptistă, la 20 februarie 1856, pe baza unui text întocmit de Mihail Kogălniceanu, domnitorul Ţării Româneşti din acea perioadă, Dimitrie Barbu Ştirbei a promulgat Legea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din Principatul Ţării Româneşti.

Astfel, se desfiinţa robia ţiganilor particulari, dându-se drept despăgubire 10 galbeni pentru fiecare ţigan care va avea statut de om liber.

Acesta este punctul de plecare atunci când discutăm despre minoritatea romă.

Stimaţi colegi deputaţi,

Minoritatea romă a luptat pentru întregirea acestei ţări, în Primul şi în cel de-al Doilea Război Mondial.

După marele act al Unirii de la 1 Decembrie 1918, romii din România Mare, prin Declaraţia de la Ibaşfalău, din 27 aprilie 1919, prin care îşi manifestau loialitatea faţă de Casa Regală şi faţă de România, solicitau, printre altele, conducătorilor ţării din acea perioadă, să fie consideraţi cetăţeni, să aibă acces în instituţiile statului, să fie lăsaţi în biserici, să fie împroprietăriţi şi, evident, să aibă dreptul de a fi educaţi.

Din nefericire, toate aceste doleanţe au rămas fără răspuns.

Ce-i de făcut?

Minoritatea romă trebuie sprijinită real de clasa politică, indiferent de orientarea ideologică şi doctrinară. Trebuie sprijinită de Guvernul României, de autorităţile administraţiei publice locale.

Vă pot spune că în prezent, deşi becul a fost inventat acum mai bine de 140 de ani, mii de case locuite de romi nu au acces la energie electrică, zeci de mii de copii trăiesc în condiţii similare cu cele din Evul Mediu, zeci de mii de copii nu sunt în evidenţa medicilor de familie, zeci de mii de romi nu au acte de identitate şi acte pentru locuinţele în care locuiesc.

Da, am terminat.

Mai aveam...

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc mult.

Deputat Cătălin Manea, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc domnului deputat.

Îl invit, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul deputat Ovidiu-Sergiu Bîlcea.

Se pregăteşte...

Este?

Da, vă rog.

Se pregăteşte domnul deputat Marius-Constantin Budăi, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Ovidiu-Sergiu Bîlcea:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia politică de astăzi se referă la reducerea birocraţiei pentru investiţii, care este prioritară pentru relansarea economiei.

Anul 2021 este marcat de dificultăţi economice şi sociale cauzate de pandemie. În acelaşi timp, România beneficiază, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, de fonduri destinate investiţiilor, care pot fi baza relansării economice solide, dar şi punctul de plecare pentru realizarea unor reforme necesare.

Fondurile europene sunt o şansă pentru modernizarea infrastructurii, a sistemului medical şi a sistemului de educaţie, ca să amintesc câteva obiective strategice. Aceste investiţii pot crea premisele modernizării infrastructurii şi a resurselor umane. În acelaşi timp, fondurile accesate pot fi investiţii care să creeze locuri de muncă şi să ofere un aport de capital care va ajuta economia să crească. Condiţia este să îmbunătăţim cadrul instituţional care să ne ajute să trecem de la bune intenţii şi teorie la investiţii încheiate cu succes.

Experienţa în administraţia locală, ca vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Arad, îmi oferă o perspectivă asupra problemelor birocratice cu care se lovesc instituţiile care derulează investiţii.

Un exemplu edificator este investiţia într-un drum judeţean din judeţul Arad, Arad - Şiria - Pâncota. Între accesarea finanţării din fonduri europene şi pornirea propriu-zisă a investiţiei au trecut aproximativ 3 ani. În tot acest interval s-a lucrat la documentaţii şi soluţionarea unor contestaţii. Din păcate nu este o excepţie, ci un caz cu putere de exemplu care poate fi echivalat probabil cu altele similare în toate judeţele României. Ani de zile, semnalele disperate lansate de cei care se lovesc frecvent de aceste probleme au fost ignorate, iar rezultatele se văd.

Consider că reducerea birocraţiei, simplificarea birocraţiei pentru investiţii trebuie stabilită ca prioritate pentru Guvern şi pentru Parlament. Rezultatul trebuie să fie derularea mai eficientă, mai rapidă a tuturor investiţiilor, indiferent dacă se realizează din fonduri europene, guvernamentale sau locale.

Transparenţa care trebuie să garanteze corectitudinea folosirii fondurilor publice nu trebuie confundată cu birocraţia, încetineala şi blocajele instituţionale. Putem să construim un sistem eficient şi transparent, în care bugetele pentru investiţii să fie utilizate repede şi bine.

Investiţiile publice şi atragerea investiţiilor private sunt căile corecte care ne vor ajuta să depăşim criza economică, să generăm creştere economică, în baza căreia putem vorbi despre creşterea nivelului de trai. Primul pas pe care trebuie să-l facem în această privinţă este să reducem birocraţia sufocantă care paralizează investiţiile, să gândim un sistem eficient şi mai rapid de accesare a fondurilor europene.

Vă mulţumesc.

O zi bună!

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marius-Constantin Budăi, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Se pregăteşte domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice de astăzi - "Pensionarii şi reprezentanţii HoReCa au fost cei mai minţiţi şi umiliţi de către guvernarea PNL-USR PLUS-UDMR - într-un cuvânt, guvernarea Dreptei Unite".

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Bineînţeles, am mai putea adăuga aici şi tinerii studenţi umiliţi şi multe alte categorii sociale, dar probabil voi face un serial din aceste minciuni şi umilinţe ale dumneavoastră faţă de cetăţenii români.

În mai puţin de un an de zile pensionarii au fost minţiţi şi înşelaţi de cel puţin şase ori de Guvernarea Dreptei. Practic, toate promisiunile făcute pensionarilor în campania electorală au fost încălcate de fiecare dată, dar de fiecare dată, de către Orban, Cîţu, PNL, USR PLUS şi UDMR. După o serie lungă de manipulări din campania electorală, practic nimic din ceea ce aţi promis, stimaţi colegi de la guvernare, nu poate fi luat în serios. Sau probabil nimic din ce veţi promite de acum încolo.

Să fie oare o sancţionare cinică a pensionarilor pentru că nu v-au votat sau aşa credeţi dumneavoastră? PSD a demonstrat cu cifre concrete că în cadrul unui deficit comparabil cu al dumneavoastră se pot realiza lucrurile cu totul şi cu totul altfel. Dar, bineînţeles, ţine de priorităţi. Dumneavoastră nu aveţi omul în centrul priorităţilor dumneavoastră.

Prima minciună - în loc de 40% aţi majorat cu 14% punctul de pensie.

A doua minciună - în loc de 8,1%, de la 1 ianuarie 2020, cum tot dumneavoastră le propuneaţi pensionarilor - 0%.

A treia minciună - majorarea valorii punctului de pensie în Strategia fiscal-bugetară a dumneavoastră pe anul acesta am văzut că aţi trimis-o rapid în viitor, undeva prin 2023.

Dacă mai spunem că nici majorarea valorii punctului de pensie cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea reală a salariului mediu brut pe ţară - şi ajungem şi la a patra minciună.

A cincea minciună din Strategia fiscal-bugetară a dumneavoastră - nici măcar în 2022 nu veţi face acest lucru.

Ne uităm la voucherele de vacanţă. Nu-i loviţi numai pe bugetari.

Încetaţi să mai puneţi angajaţii la stat împotriva angajaţilor din privat! Veţi lovi în HoReCa şi în industriile pe orizontală care lucrează pentru HoReCa.

Fac un apel, stimaţi colegi, aici, în Parlamentul României, poate parlamentarii care susţin actul guvernamental vor sancţiona aceste tăieri şi amputări de venituri.

Ca sursă, vă rog, cu respect, să mai citiţi încă o dată Bugetul alternativ al PSD şi să avem o bază de discuţie solidă.

Vă mulţumesc frumos.

Deputat al PSD de Botoşani, Marius Budăi.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Urmează domnul deputat Darius Pop, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Luni, am asistat la un spectacol indecent pus în scenă de PSD, partidul care a guvernat România 3 din ultimii 4 ani şi a dominat scena politică în istoria postdecembristă.

Un spectacol grotesc, care insultă în primul rând cetăţenii pe care Parlamentul îi reprezintă. Populism, manipulări grosolane, dispreţ faţă de adevăr.

Cum altfel să numim cinismul cu care PSD ascunde adevăratele cauze ale dezastrului din spitale?

PSD este partidul care, deşi a avut putere de decizie, deşi putea îmbunătăţi sistemul sanitar, nu doar că nu a făcut nimic în interesul pacienţilor, dimpotrivă, a avut grijă să adâncească, să întreţină şi să promoveze impostura, incompetenţa şi corupţia.

Este nevoie să ne amintim ce au lăsat în urmă anii de guvernare PSD în sistemul sanitar?

Vă reamintesc eu doar câteva din promisiunile mincinoase din Programul PSD din 2016:

Opt spitale regionale, mult trâmbiţate, care au rămas doar pe hârtie. Spitalul republican promis a avut aceeaşi soartă.

Doar că, vedeţi voi?

Pacienţii sunt reali, spre deosebire de spitalele PSD, şi trebuie să ai un tupeu nemăsurat pentru a veni acum în faţa cetăţenilor să faci pe apărătorul intereselor pacienţilor.

50.000 de noi locuri de muncă în domeniul sănătăţii, la fel. Unde sunt medicii? Unde sunt asistentele medicale, doamnelor şi domnilor de la PSD?

Sorina Pintea, trimisă în judecată de DNA pentru fapte de corupţie.

Florian Bodog, trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupţie. De altfel, plagiator.

Nicolae Bănicioiu, trimis în judecată de DNA, ministrul care rămâne în memoria tuturor pentru cinismul cu care, după tragedia de la Colectiv, ne asigura că "au tot ce le trebuie".

Trei miniştri PSD. Unde eraţi, doamnelor şi domnilor de la PSD? Eraţi pe şantierele celor opt spitale promise?

Trei foşti miniştri ai sănătăţii, PSD, urmăriţi penal, opt spitale regionale pe hârtie, impostori la conducerea direcţiilor de sănătate publică, secţii de spital modernizate, sigilate. Nu vă este ruşine să mimaţi acum interes faţă de oameni?

Vlad Voiculescu este unul dintre puţinii oameni care au încercat şi au reuşit să schimbe ceva în sistemul de sănătate, în Guvernul tehnocrat. Ce aţi făcut cu măsurile luate de Vlad Voiculescu în interesul pacienţilor, imediat după alegerile din 2016? Prima voastră grijă a fost să anulaţi tot ceea ce putea încurca interesele mafiei din Sănătate!

Iar acum vă simţiţi din nou ameninţate interesele? Vă e frică de Vlad, pentru că interesele pacientului, pe care el le urmăreşte, intră direct în conflict cu interesele clientelei politice, abonată la banii publici.

USR PLUS a promis şi va face reformele necesare! Însă dezastrul în care PSD a adus sistemul sanitar şi România nu poate fi reparat într-o lună.

Cetăţenii sunt conştienţi că este nevoie de timp, iar spectacolul vostru indecent nu serveşte decât să confirmaţi, doamnelor şi domnilor de la PSD, dispreţul faţă de cetăţeni, care ştiu exact cine, cum şi cât timp a guvernat România.

România are nevoie de dezvoltare durabilă, de soluţii pentru problemele pe care voi le-aţi cauzat, nu de circ în Parlament.

Are nevoie de reforme, nu de perpetuarea unui sistem care umple buzunarele clientelei politice. Este momentul să legiferăm şi să guvernăm pentru cetăţeni. Nu cum v-aţi obişnuit voi, doamnelor şi domnilor de la PSD, pentru rude, amici şi interese de grup.

Eu sunt unul dintre românii din diaspora care s-au întors, convins fiind că putem schimba lucrurile.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă rog să încheiaţi.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Imediat, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc.

Pentru ca cei care au plecat şi visează să se întoarcă acasă să aibă garanţia că se întorc într-o ţară unde nu mai domină corupţia şi clientelismul, iar cei care nu au plecat încă din ţară să aibă motive să rămână!

Vlad Voiculescu are susţinerea noastră!

Vlad, vom respinge moţiunea!

Vă mulţumesc frumos.

Deputat Iulian Lőrincz, Circumscripţia nr. 43 diaspora.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Domnul deputat Darius Pop, din partea Grupului parlamentar AUR.

Se pregăteşte domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Domnul Darius Pop:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Maramureşul - judeţul îngropat în gunoaie!".

Sper din suflet ca această intervenţie să se facă auzită, deoarece implică o problemă la nivel naţional şi nu mi-aş dori să rămână doar o simplă formalitate, o declaraţie politică.

Dragi şi distinşi colegi,

Astăzi, aş dori să aduc în atenţia dumneavoastră una dintre cele mai mari probleme ale judeţului Maramureş - criza deşeurilor fără precedent şi fără soluţie din acest judeţ. Maramureşul nu are o soluţie pentru depozitarea gunoaielor, iar acest lucru se întâmplă după aproape 16 ani de la demararea proiectului SMID Fărcaşa şi 100 de milioane de euro cheltuiţi în vederea finalizării acestui proiect.

În acest moment, nu mai există nici o formă de depozitare funcţională pe întreg teritoriul judeţului Maramureş. În 2014 s-a stabilit închiderea treptată a celor şase gropi de gunoi clasice existente, urmând ca noul depozit ecologic de tip SMID de la Sârbi-Fărcaşa să fie pus în funcţiune într-un termen iniţial de 54 de luni, dar proiectul nu a fost finalizat nici în acest moment. Noul termen estimativ ar fi anul 2023. După aproape un deceniu şi jumătate, cel mai mare şi important proiect al judeţului - Sistem de Management Integrat al Deşeurilor - SMID - a intrat în ultima etapă, aceasta fiind una decisivă.

Cu vechile gropi de gunoi închise şi cu noul centru nefinalizat, autorităţile au încercat să caute soluţii temporare, cum ar fi deschiderea unor noi platforme de depozitare temporare - la Lăpuşel, Şomcuta Mare. Însă, deşi din punct de vedere birocratic acest lucru ar fi fost posibil, cetăţenii acestor localităţi au luptat în favoarea dreptului constituţional al cetăţenilor de a avea un mediu curat, nepoluat, astfel că au reuşit sistarea înfiinţării acestor platforme.

Platforma de la Tepliţa - Sighetu Marmaţiei, care deservea zona de nord a judeţului Maramureş, a fost închisă prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, demonstrându-se astfel ilegalitatea acelui amplasament.

Prin urmare, Maramureşul a rămas, la propriu, fără nici un spaţiu de depozitare.

Singura soluţie, pe termen scurt, în acest moment, valabilă până în luna martie, este transportarea deşeurilor în judeţele învecinate, precum Oradea, la peste 200 km., şi Satu-Mare, dar asta înseamnă costuri de transport în plus, costuri exorbitante, suportate tot de cetăţeni.

Este sarcina Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului să rezolve această problemă, să tragă la răspundere autorităţile responsabile, care de-a lungul anilor au investit bani pentru această cauză, fără niciun efect.

Maramureşul trebuie să rămână frumos, neatins, pur, curat pentru că avem o datorie faţă de generaţiile viitoare.

De asemenea, doresc să le reamintesc tuturor celor ale căror interese le reprezint cu mândrie în faţa instituţiilor statului că nu au plecat singuri prin sălile tribunalelor în căutarea dreptăţii, pentru că eu, împreună cu colegii mei vom face toate demersurile necesare pentru a le sprijini eforturile.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR, Darius Pop, Circumscripţia electorală nr. 26 Maramureş. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi lipseşte, este absent, are probleme personale.

Aşa că îl voi invita, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul Marian Cruşoveanu.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul deputat Bogdan-Gruia Ivan.

Domnul Marian Cruşoveanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cuvintele care descriu bugetul anului 2021 sunt «investiţii» şi «dezvoltare»".

Stimaţi colegi,

În campania electorală am promis dezvoltare, investiţii şi modernizare. Astăzi, ne ţinem de cuvânt. Începem anul cu propunerea unui buget care are în vedere deschiderea marilor şantiere, investiţii în sistemele mari publice şi injectare de bani în economia României. Anul acesta, obiectivul Coaliţiei de guvernare este să pună bazele unei creşteri economice solide, astfel încât să recuperăm daunele cauzate de pandemia de COVID-19 şi de guvernele nesăbuite ale PSD.

Aş sublinia un fapt extrem de important privind anul 2020, anume că 46% din investiţiile ce au fost făcute, au fost făcute cu fonduri europene, o sumă uriaşă. Anul acesta vom avea un precedent istoric, căci obiectivul este ca investiţiile din fonduri europene să ajungă la aproape 60% din totalul investiţiilor publice.

Sub presiunea crizei sanitare şi economice, în anul 2020, Guvernul liberal a reuşit să transfere către investiţii cu 10 miliarde de lei mai mult faţă de Guvernul PSD în 2019, an care a fost catalogat drept un an al creşterii economice globale.

În anul 2020, România s-a confruntat cu o situaţie excepţională, aceea a crizei sanitare, căreia Guvernul liberal a reuşit să-i facă faţă, în ciuda populismului manifestat de PSD şi alte forţe politice.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Anul acesta, bugetul propus de Coaliţia de guvernare schimbă perspectiva de abordare şi are în vedere dezvoltarea rapidă a României, pentru că dezvoltarea înseamnă bunăstare, viaţă mai bună şi respect pentru banul contribuabililor.

În construcţia bugetară pentru anul 2021, pe partea de transport a judeţului Constanţa sunt cuprinse şi proiecte majore care au în vedere dezvoltarea judeţului Constanţa, printre care amintesc: studiu de fezabilitate şi proiect tehnic pentru Alternativa Techirghiol şi pentru Drumul Expres Constanţa - Tulcea; electrificarea si reabilitarea liniei de cale ferată Constanţa - Mangalia; reabilitarea Podului de la Cernavodă; modernizarea şi extinderea capacităţii de operare în Portul Midia; precum şi continuarea investiţiilor în infrastructura din Portul Constanţa.

Bugetul unei ţări este viziunea unui Guvern privind dezvoltarea, iar anul acesta avem un Guvern care propune o perspectivă nouă, care are la bază investiţii şi reaşezarea României pe calea dezvoltării.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Bogdan-Gruia Ivan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Beniamin Todosiu, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă întreb, de câte ori aţi văzut imagini sau aţi citit comentarii acide legate de mâncarea din spitalele româneşti? Am văzut cu toţii, nu-i aşa? Şi eu, şi dumneavoastră. Nu putem nega realitatea tristă.

Acele fotografii sau comentarii nu au rezolvat problema. Rezolvarea stă în mâinile noastre, în votul nostru, în puterea cu care am fost învestiţi. Putem îndrepta acest lucru. Noi, aici, în Parlamentul României!

Primul pas este deja făcut - săptămâna trecută am depus o iniţiativă legislativă, susţinută de colegii mei din Grupul parlamentar al PSD, pentru modificarea Legii nr. 65/2006 pentru creşterea plafonului normei de hrană de la 10 lei.

Fac acum apel la fiecare dintre dumneavoastră, indiferent de partidul pe care îl reprezentaţi, să ţineţi cont că oamenii bolnavi care ajung în spitale nu au carnet de partid - roşu, galben, albastru sau portocaliu.

Hrană de 10 lei în spitale?! Atât poate să ofere statul român?! Nu mai putem sta indiferenţi! Este un moment în care să facem dreptate celor care ne-au ales, pe mine, pe dumneavoastră, pe noi toţi.

Zece lei pe zi pentru masa unui bolnav? Este insuficient.

Noi, aici, în Parlament, în această sesiune parlamentară, putem să schimbăm acest lucru. Indiferent de partidul din care facem parte, această lege este bună pentru toţi românii.

Vă invit, aşadar, la un consens politic pentru o lege care va schimba viaţa a milioane de români, începând din această sesiune parlamentară!

Este foarte trist că astăzi trebuie să vă aduc în discuţie o propunere legislativă care trebuia rezolvată de mult - mărirea alocaţiei de hrană în spitalele din ţara noastră.

Nu vreau să fiu ipocrit, nu vreau să dau vina pe alţii care ar fi putut să reglementeze de mult acest lucru, din partidul meu, sau al vostru, sau din oricare partid s-a perindat la guvernare.

Ar fi vorbe inutile, goale, demagogie pură.

Dragi colegi, nu vreau să mai pierdem nicio secundă şi, astăzi, vreau să cădem cu toţii de acord că alocaţia de hrană din spitalele româneşti nu mai poate rămâne limitată la 10 lei.

Trei lei, în România anului 2021, pentru masa unui bolnav?! Este ridicol! Acolo ajung bunicii noştri, părinţii noştri, cei care au ridicat această ţară, spitalele şi tot ceea ce este în jurul nostru. Ei au crescut medicii şi asistenţii care ne îngrijesc astăzi, şi noi, în schimb, ce le oferim? Mâncare de 3 lei. Este o bătaie de joc şi nu putem permite să se mai întâmple asta. Trebuie să rezolvăm, insist, aici, în Parlamentul României, acest aspect pentru a nu ne fi ruşine mâine să dăm faţă cu oamenii care ne-au trimis aici.

Sunt spitale care au fonduri din care pot susţine o hrană mai bună, nu asta este problema. Problema este că, dacă depăşesc această sumă, Curtea de Conturi îi va lua la întrebări, şi niciun manager de spital nu-şi va permite acest lucru şi va încerca să se încadreze cumpărând mâncare proastă şi de slabă calitate. Şi nu este acceptabil să hrănim bolnavii cu o mâncare pe care, haideţi să fim sinceri cu toţii, niciunul dintre noi nu am accepta-o.

Vă cer să aprobăm o sumă care să asigure oricărui bolnav un meniu decent. Iar noi, aici, în Parlamentul României, indiferent de partidul pe care îl reprezentăm, reprezentăm oamenii şi stă în puterea noastră să facem această schimbare.

Vă mulţumesc mult.

Bogdan-Gruia Ivan, Circumscripţia electorală nr. 6 Bistriţa-Năsăud.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Beniamin Todosiu, Grupul parlamentar al USR PLUS.

Se pregăteşte doamna deputat Raisa Enachi, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi vizează un subiect extrem de important - pensiile speciale.

Înainte de a începe expunerea mea, vă adresez o întrebare - cum aţi trăi cu o pensie de 15 lei pe lună? Cu siguranţă este mai puţin decât a costat micul dejun şi cafeaua fiecăruia dintre dumneavoastră în această dimineaţă.

Doar cu aceşti bănuţi, o bunică din Alba a trăit, în ultimii ani, lună de lună.

La polul opus, un pensionar de lux din România încasează, în fiecare lună, aproximativ 15.000 de euro. Aceasta este valoarea celei mai mari pensii speciale aflate în plată. Este de 5.000 de ori mai mare decât pensia bunicii din Alba, despre care vă vorbeam.

Unde este echitatea, dragi colegi? Unde este egalitatea în drepturi, despre care vorbeşte Constituţia României?

Actualul Parlament al României are obligaţia legală şi morală să elimine toate pensiile speciale, astfel încât toţi pensionarii români să fie egali în faţa statului şi să primească pensia după aceleaşi reguli. Avem obligaţia faţă de cei care ne-au trimis în Parlamentul României să eliminăm privilegiile inechitabile şi să tratăm pensionarii cu aceeaşi unitate de măsură.

Şi vă rog să începem cu parlamentarii, care nu merită privilegii mai mari faţă de românul simplu.

În prezent, în România avem două sisteme de pensii, în funcţie de persoane. Marea majoritate a românilor primesc o pensie în funcţie de cât au contribuit, pe când o minoritate primeşte după diverse sisteme de calcul instituite prin legi speciale.

De ce trebuie să instituim privilegii speciale şi nu tratăm toţi românii cu aceeaşi unitate de măsură, dragi colegi?

Statul român a plătit, în 2020, cu 60% mai mult pentru aceste indemnizaţii, comparativ cu anul 2016. Este vorba despre un efort bugetar de 10 miliarde de lei, în 2020, faţă de aproximativ 6,3 miliarde, cât s-au cheltuit în 2016.

Uniunea Salvaţi România a iniţiat primul proiect de lege de desfiinţare a pensiilor speciale. Am avut şi avem curajul să vorbim despre această inechitate cu efecte grave în societatea românească. Când am reuşit să aprobăm o formă de impozitare a pensiilor speciale, Curtea Constituţională a sărit să apere aceste privilegii. De ce nu sare să apere sutele de mii de pensionari români care trăiesc lunar cu mai puţin de 150 de euro, cea mai mică pensie din Uniunea Europeană?

Vechea clasă politică ne spune acum public că îşi doreşte desfiinţarea acestor pensii, însă, în realitate, ele au tot crescut şi s-au adăugat noi categorii de pensionari speciali. Am văzut, în ultima perioadă, colegi parlamentari care duc lupte, pe reţelele de socializare, împotriva pensiilor speciale, deşi, cu ceva vreme în urmă, se grăbeau să le voteze cu două mâini. E bine că s-au trezit şi acum.

Dragi colegi, de la tribuna Parlamentului României, vă rog ca, indiferent de culoarea politică, să facem front comun pentru eliminarea pensiilor speciale şi să aducem echitatea între pensionarii români.

Pe cei care nu înţeleg de ce trebuie eliminate aceste privilegii, îi invit în Alba, acolo unde o bunicuţă trăieşte lunar cu 15 lei pe lună. Îi invit să o privească în ochi şi să-i spună de ce pentru legiuitori ea valorează mai puţin decât un "special".

Vă mulţumesc şi vă doresc luciditate, astfel încât să votaţi pentru eliminarea pensiilor speciale.

Beniamim Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Raisa Enachi, de la Grupul parlamentar AUR.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc.

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Un trai decent - doar cu o politică naţională".

Domnule prim-ministru,

Incompetenţa Guvernului care a condus şi conduce România în timpul crizei sanitare şi economice a dus la faptul că un număr mare de rezidenţi români au părăsit ţara, şi acest lucru a dus la o criză a forţei de muncă, pe care acum încearcă să o rezolve cu ajutorul importului de muncitori din ţările asiatice slab dezvoltate, refugiaţi din ţările distruse de războaie şi continentul african.

Pentru a depăşi această criza economică şi pentru a atinge nivelul de trai al ţărilor din Europa de Vest, România are nevoie de o politică pro-naţională.

Nivelul de trai al populaţiei României, în anul 2021, rămâne sub media Uniunii Europene, iar ţara se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimii ani.

Facem apel la Guvern să găsească soluţia pentru a reporni economia internă. Criza cauzată de coronavirus a expus dezavantajele globalizării şi a adus în prim-plan necesitatea dezvoltării economiei naţionale.

Potrivit datelor internaţionale, ţările care nu au cedat dogmelor neoliberale, presiunii Comisiei Europene de a accepta cote de refugiaţi, de a închide centrale electrice, de a privatiza întreprinderi strategice ale statului şi nu au permis prăbuşirea industriilor vitale au rezistat până acum şi, în continuare, îşi planifică bugetul fără deficit şi fără împrumuturi de la organizaţiile financiare internaţionale, iar cetăţenii acestor ţări se bucură de un trai decent.

Statul ar trebui să înveţe din criza actuală şi, atunci când conturează politica economică, să procedeze mai mult din interesele naţionale ale României.

Dacă vrem să atingem nivelul de trai al ţărilor din Europa de Vest, pregătiţi-ne mai bine pentru crizele viitorului! Ar trebui să susţinem mai ferm antreprenorii români, să reducem impozitele, să eliminăm obstacolele birocratice şi să reducem influenţa capitalului străin. Şi toate acestea pentru a ne asigura că poziţiile-cheie ale economiei să nu fie în mâinile corporaţiilor internaţionale, ci ale antreprenorilor naţionali.

Trebuie, de asemenea, să reducem dependenţa economiei României faţă de munca ieftină. Utilizarea forţei de muncă ieftine a imigranţilor încetineşte dezvoltarea economiei şi împiedică creşterea salariilor. Ca urmare, tot mai mulţi concetăţeni pleacă spre un alt fel de model economic.

Aşa nu se mai poate, este inacceptabil pentru ţara noastră! Nu vom permite exodul poporului român de pe pământurile strămoşeşti!

Un stat care se respectă trebuie să ofere cetăţenilor români un nivel de trai mai ridicat şi câştiguri bune aici, nu în străinătate!

Domnule prim-ministru,

Acordaţi prioritate politicii economice cu caracter naţional, care va crea condiţiile prealabile necesare pentru acest lucru!

Mulţumesc.

Deputat AUR, Vaslui, Raisa Enachi, Circumscripţia nr. 39. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc doamnei deputat.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Gheorghe Şoldan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Aşa cum arată astăzi şcoala va arăta mâine ţara".

Aceste cuvinte aparţin marelui reformator al învăţământului românesc, Spiru Haret, unul dintre liberalii care au construit România modernă.

Din păcate, vedem că, în ultimii 30 de ani, învăţământul românesc a intrat sub zodia reformelor. A reformelor permanente şi a reformelor după bunul-plac al fiecărui ministru în parte.

Spun toate aceste lucruri pentru că mi se pare esenţial să înţelegem care sunt bazele pe care trebuie să funcţioneze Educaţia în România şi cum trebuie să gândim învăţământul, deoarece învăţământul este singurul care poate să genereze pe termen lung punerea în valoare a celei mai importante resurse pe care o naţiune o deţine - oamenii săi.

Doar prin învăţământ şi educaţie se pot duce mai departe valori morale, valori spirituale, şi ştiinţa poate să evolueze într-un mod organic şi în consonanţă cu interesele societăţii şi cu dezvoltarea economiei.

Spiru Haret, care s-a născut la 15 februarie 1851, pe care îl comemorăm în aceste zile, a fost un vizionar - matematician, om de ştiinţă şi politician al Partidului Naţional Liberal, ministru al instrucţiunii publice în mai multe rânduri.

Spun despre el deoarece astăzi ne uităm la un sistem de învăţământ românesc în care parcă s-a încercat să se strice tot ce-a fost bun şi tot ce-a fost păstrat în această sută de ani în care învăţământul a fost afectat şi de ideologia comunistă, pentru o perioadă de peste 40 de ani, dar în care performanţa învăţământului românesc a fost una constantă, şi una reală, şi recunoscută în plan internaţional.

Am avut de-a face cu reforme complet aiurea. Reforme care au încercat să promoveze tot felul de stupidităţi mondene, să promoveze interese personale şi de grup ale anumitor găşti din Educaţie şi din sistemul academic ca reforme care au încercat să impună corectitudinea politică, relativismul moral şi chiar bătaia de joc la adresa valorilor naţionale.

Modelul învăţământului liberal, brevetat de Spiru Haret acum 100 de ani, este singurul eficient şi durabil pentru România, iar la el suntem datori să ne reîntoarcem, fără să încercăm să reinventăm roata de fiecare dată.

Închei această declaraţie prin cuvintele aceluiaşi Spiru Haret - "Patria nu este numai pământul din care scoatem rente. Patria o face şi limba, şi istoria, şi religia, şi tradiţiile. A da cu piciorul în toate acestea este a se lepăda cineva de patria sa. Precum un părinte nu are dreptul a-şi lăsa copilul fără instrucţie, cu mai mare cuvânt el nu are dreptul de a-i da o educaţie antinaţională, o educaţie care face dintr-însul un element înstrăinat de ţară".

Acesta este, pe undeva, testamentul viziunii educaţionale pe care Partidul Naţional Liberal a susţinut-o şi în care şi eu cred - educaţie naţională, educaţie pentru viitor, educaţie pentru conştiinţa unei naţiuni puternice.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Gheorghe Şoldan, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Mihai-Laurenţiu Poliţeanu, Grupul parlamentar al USR PLUS.

Domnul deputat Gheorghe Şoldan? Nu este?

Atunci, domnul deputat Mihai-Laurenţiu Poliţeanu, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Se pregăteşte doamna deputat Dumitrina Mitrea, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Mihai-Laurenţiu Poliţeanu:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Revoltă, dezgust şi neîncredere. Asta simt oamenii despre ruşinea naţională care se numeşte "pensii speciale".

Într-o ţară în care există milioane de pensionari care au muncit zeci de ani, dar care trăiesc la limita sărăciei este într-adevăr revoltător ca unii dintre noi să primească pensii obscen de mari, doar pentru câţiva ani de mandat, aşa cum este cazul parlamentarilor şi, mai nou, al primarilor.

Pensiile speciale pentru aleşii locali şi pentru parlamentari sunt un simbol al corupţiei şi lipsei de decenţă a politicii româneşti din ultimii 30 de ani. Pensiile speciale sunt simbolul nesimţirii unei clase de privilegiaţi politic. Pensiile speciale nu sunt singura nesimţire din sistem, dar, cu siguranţă, sunt cireaşa de pe tort.

De aici dezgustul perfect legitim al oamenilor. Oamenii sunt dezgustaţi de lipsa de voinţă a politicienilor de a elimina pensiile speciale.

Sigur, mulţi politicieni acum se prefac că sunt oponenţi ai pensiilor speciale, încercând în mod demagogic să se agaţe de acest subiect.

PSD. PSD face paradă de iniţiativa lor ipocrită din Parlament. Asta după ce 4 ani de zile, în care au avut majoritate, au blocat toate iniţiativele USR de eliminare a pensiilor speciale. După ce, cu votul PSD, pensiile speciale au fost extinse, în 2020, şi către primari, şi către preşedinţi de consilii judeţene. Iar acum, la doar două luni de opoziţie, PSD se preface, în mod ipocrit, că este un mare oponent al pensiilor speciale.

Genul acesta de comportament generează doar mai multă revoltă şi mai mult dezgust.

Neîncrederea, ultimul dintre sentimentele pe care le-am enumerat la început, este şi cea mai periculoasă. Pentru că nesimţirea, cuplată cu demagogia multor politicieni a făcut ca oamenii să-şi piardă încrederea. Or, încrederea este temelia democraţiei şi este datoria noastră să o reconstruim.

Da, drumul e lung, iar primul pas este eliminarea pensiilor speciale, acum. Şi mă aştept ca niciun parlamentar, nici măcar de la PSD, să nu voteze împotriva proiectelor de lege care îşi propun acest lucru şi care vor veni pe ordinea de zi.

Mulţumesc frumos.

Deputat Mihai Poliţeanu, Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc domnului deputat.

Doamna deputat Dumitrina Mirea, din partea Grupului parlamentar AUR.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PSD, Cristina-Elena Dinu. Este? Nu este doamna Dinu.

Ştefan Muşoiu? Nu? Nici Ştefan Muşoiu.

Oana-Gianina Bulai?

Atunci, se pregăteşte domnul deputat Vasile Cîtea, din partea Grupului PSD.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

V-am auzit temele cu nemulţumirile dumneavoastră şi tema mea chiar se leagă de aceste nemulţumiri. Cred că este un recul la ceea ce aţi prezentat până acum.

Tema mea se numeşte "Poporul nu ştie, dar este obligat să suporte rigorile legilor".

Ajungi în acel moment în care soarta, norocul sau credinţa şi speranţa românilor te urcă pe un soclu de unde decizi soarta omenirii.

Joi, 11 februarie 2021, am primit proiectele de acte normative, la care trebuie să facem propuneri, sugestii şi să avem opinii în termen de 10 zile.

Aceste acte normative sunt norme general-obligatorii, ale căror aplicare este realizată prin intervenţia forţei coercitive a statului. Ele vor fi acte ce întăresc deciziile luate de Guvern în construirea bugetului pentru anul 2021, buget de austeritate, cu plafonări, cu bani mai mulţi pentru unele ministere şi mai puţini pentru alte ministere, buget care a produs mii de nemulţumiri, dar fără nicio logică a "împărţelii" spre binele poporului.

Stimaţi colegi deputaţi,

Câţi dintre dumneavoastră aţi citit toate aceste proiecte de acte normative? Sunt sigură că dacă v-aş cere să ridicaţi mâna cei care aţi citit, cu siguranţă că majoritatea aţi face-o.

Eu, deputat Mitrea Dumitrina, responsabilă de deciziile pe care trebuie să le iau pentru judeţul Neamţ şi pentru toţi românii, nu pot fi părtaşă la votarea tuturor acestor acte normative, pentru că în 10 zile nu poţi citi 240 de acte normative, fiecare proiect având o medie de aproximativ 40 de pagini de studiat, de analizat dacă sunt în regulă, iar dacă nu sunt, să faci propuneri, sugestii sau să vii cu opinii în scris. Asta ar însemna că fiecare deputat a citit, în 10 zile, aproximativ 9.600 de pagini, mai exact 960 de pagini pe zi, adică o carte de 96 pagini pe oră, cu menţiunea că am avea 10 ore de muncă fără pauze, timp de 10 zile.

Şi revin cu întrebarea, stimaţi colegi, câţi dintre dumneavoastră aţi citit toate aceste proiecte de acte normative? Aveţi habar ce scrie în ele? Şi vă mai întreb - poporul ştie cum i se votează sănătatea, educaţia, viitorul, viaţa, munca, securitatea, independenţa, libertatea?

Din păcate, poporul nu ştie, doar are încredere în cei care sunt la butoanele acestei ţări şi le apasă după cum au chef. Iar eu nu pot fi părtaşă la acest joc al butoanelor, nu de asta am venit aici, şi nu de asta am fost aleasă. Poporul nu ştie, dar îl obligaţi să suporte rigorile legilor votate de voi în felul în care l-am expus, în neştiinţă de cauză.

Vă mulţumesc.

Deputat Dumitrina Mitrea, Neamţ.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc doamnei deputat Mitrea.

Domnul deputat Vasile Cîtea, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, domnul deputat Brian Cristian.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Bugetul anului 2021 - bugetul falimentului naţional!".

Dragi colegi,

Guvernul de coaliţie, condus de premierul Cîţu, se chinuiesc, de ceva vreme, să ofere ţării un buget. Destul de târziu. Această întârziere pune în mare dificultate autorităţile administraţiei publice locale care nu pot aplica, de la începutul anului, decât schema de finanţare 1/12 din alocările financiare ale anului 2020.

Punctele de vedere ale liderilor PNL sunt şocante atunci când încearcă să scuze această întârziere: "Este un Guvern de coaliţie, iar un buget se naşte mai greu în această formulă".

La o analiza atentă asupra proiectului de buget observăm, cu îngrijorare, faptul că ideea de bază a acestuia sunt tăierile, în tandem cu creşterea datoriei publice raportate la produsul intern brut. Cu siguranţă ne-am întors la vremurile cunoscute în istoria recentă a României ca "epoca marilor tăieri", epoca inaugurată de Guvernul Boc-Udrea-Băsescu, în care purtătorul de cuvânt de facto al Guvernului, anume domnul Emil Boc, propunea românilor strângerea curelei în cel mai penibil mod, declarând sau clamând melodia "Puşca şi cureaua lată".

Liberalii ne precizează că premierul Cîţu este un maniac al investiţiilor. Dar cu ce preţ această manie? Şi despre ce investiţii vorbim, concret?

Preţul plătit de populaţia României sunt serviciile sociale, deşi ţara noastră se află la o cotă de peste 30% excluziune socială pentru populaţia săracă.

Bugetul pe 2021 înseamnă plafonarea cheltuielilor cu salariile bugetarilor la nivelul lui decembrie 2020.

Bugetul pentru anul 2021 propune stoparea creşterii pensiilor ce nu vor fi majorate, la fel ca şi în cazul salariilor bugetarilor, nici măcar cu rata inflaţiei, ceea ce înseamnă scăderea puterii de cumpărare a românilor.

Bugetul pentru anul 2021 înseamnă restructurări la companiile de stat, adică români care îşi vor pierde locurile de muncă, eliminarea sporurilor şi voucherelor de vacanţă la bugetari.

Bugetul pentru anul 2021 înseamnă o reducere a bugetului Ministerului Sănătăţii cu 11,2%, tocmai într-un context pandemic periculos în care unităţile medicale sunt mistuite de incendii devastatoare, unităţi în care bolnavii care se agaţă de ultima speranţă de viaţă pierd lupta, în realitate un sistem subfinanţat şi neputincios.

Bugetul pentru anul 2021 înseamnă un buget diminuat cu 19,2% pentru Ministerul Dezvoltării, deşi PNL ne anunţa, cu surle şi trâmbiţe, că premierul Cîţu este un maniac al investiţiilor.

Bugetul pentru anul 2021 înseamnă creşteri modice cu doar 2,5% pentru justiţie, deşi ţara noastră încă nu a convins în materia instaurării statului de drept, cu doar 3% pentru tineret şi sport, deşi sportul românesc este în comă de foarte mulţi ani, cu doar 2,8% la educaţie, măsură coroborată cu tăierea majorărilor salariale din învăţământ, într-un moment în care şcoala românească se pregăteşte de un colaps generalizat.

Toate aceste măsuri antisociale par a închide cercul deficitului bugetar la 7,16% pentru anul 2021 şi la 5,8% pentru anul 2022, un deficit bugetar imens şi nejustificat în plină epocă a tăierilor de orice fel.

Ultimul scenariu în ceea ce priveşte datoria publică raportată la PIB...

Domnul Alexandru Rafila:

Vă rog să încheiaţi!

Mulţumesc.

Domnul Vasile Cîtea:

... confirmă faptul că Guvernul Cîţu apropie ţara de un faliment generalizat şi premeditat. Astfel, dacă în anul 2019 datoria publică a României raportată la PIB era de doar 35%, aceasta a crescut doar în 2020 la peste 45%, cu o previziune de creştere pentru 2021 la 55% şi cu o ţintă de 60% peste care autorităţile guvernamentale nu ar dori să treacă.

Toate aceste măsuri pregătite în laboratoarele Palatului Victoria nu înseamnă altceva decât umilinţa socială şi faliment de ţară.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Domnul Vasile Cîtea:

Trăim vremuri grele care pot îngropa România definitiv, făcând-o sclava creditorilor externi!

Mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Vă rog să ne încadrăm în timp, ca să putem să încheiem în timpul alocat acestei sesiuni.

Domnul deputat Brian Cristian, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Se pregăteşte domnul deputat Dănuţ Aelenei, din partea Grupului parlamentar AUR:

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice: "Investiţia în tineri".

Dacă vrei un an de prosperitate, cultivă orez. Dacă vrei 10 ani de prosperitate, plantează copaci. Iar dacă vrei 100 de ani de prosperitate, investeşte în educaţia oamenilor.

Stimaţi colegi,

Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte finanţarea învăţământului, cu sub 3% din PIB, şi pe ultimul loc la capitolul participarea adulţilor care sunt înscrişi într-un proces de educare sau formare, cu doar 1,3% din totalul populaţiei.

De asemenea, România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte absolvenţii de facultate, astfel că, în 2019, doar 25,8% din persoanele din categoria de vârstă 30-34 de ani aveau o diplomă de studii superioare.

Ne aflăm, în schimb, pe primul loc în UE la rata populaţiei care nu are baie în casă - 22,4% - şi la rata mortalităţii infantile. Avem cele mai mici preţuri la băuturi alcoolice - cu 23,6% mai mici decât media europeană - şi suntem pe locul 4 în ceea ce priveşte interesul pentru pariurile sportive.

Consider că multe dintre problemele enumerate mai sus ar putea fi rezolvate prin investiţii în domeniul tineretului. Tineretul din portofoliul Ministerului Tineretului şi Sportului reprezintă întregul sector de relaţii dintre actorii relevanţi, precum autorităţi publice locale şi centrale de resort - DJST, CCS, centrele de tineret -, organizaţii neguvernamentale de profil, precum ONG-uri de şi pentru tineret, studenţeşti sau de elevi, precum şi profesionişti, potrivit standardelor ocupaţionale, ca lucrători de tineret, facilitatori de dezvoltare comunitară, consilieri de dezvoltare personală sau formatori care au ca scop susţinerea contribuţiei active pe care tinerii o pot avea în societate, precum şi susţinerea bunei guvernanţe în sfera elaborării politicilor publice pentru tineret.

Stimaţi colegi,

Investiţia în tineri nu este opţională! Banii alocaţi activităţilor şi programelor de tineret nu sunt o cheltuială, ci o investiţie. O investiţie în viitor, o investiţie profitabilă. Nu putem accepta ca, în anul 2021, sumele alocate tineretului să fie la un minimum istoric. Timp de 30 de ani componenta tineret a fost una secundară şi marginalizată în detrimentul sportului, în cadrul aceluiaşi minister al tineretului şi sportului. Astfel, se ignoră nevoile tinerilor, munca de tineret şi practic un întreg sector al organizaţiilor neguvernamentale, vital societăţii româneşti ce îşi doreşte o schimbare de mentalitate şi atitudine.

Un buget decent şi eficient pentru activităţile şi programele de tineret şi mai ales pentru întreţinerea şi modernizarea infrastructurii de tineret din România poate fi alocat fără mari probleme şi fără a căuta prea mult sursele de finanţare. Pentru că ele există, sunt în bugetele de protocol şi activităţile neesenţiale ale multor instituţii.

Cunosc acest sector, am colaborat cu lucrătorii de tineret, cu consilierii de tineret, am evaluat proiecte făcute de ONG-urile de tineret, iar impactul generat este enorm atât în comunitate, cât şi la nivel personal pentru miile de tineri din ţară. Rezultatele net superioare obţinute de acest sector subfinanţat până în prezent, dar cu mari aşteptări de la noua clasă politică, nu îmi permit să stau pasiv în acest moment. Voi depune amendamentele necesare pentru a corecta acest capitol din Legea bugetului şi invit întreg plenul Parlamentului să le voteze.

Vă mulţumesc.

Deputat Brian Cristian, Circumscripţia electorală nr. 26 Maramureş.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ionuţ Alenei, de la Grupul parlamentar AUR.

Se pregăteşte domnul deputat Silviu Nicu Macovei. Este, da?

Domnul Dănuţ Aelenei:

Bună ziua!

Dănuţ Aelenei mă numesc, domnule preşedinte!

Domnul Alexandru Rafila:

Aici scrie "Alenei", mă scuzaţi!

Domnul Dănuţ Aelenei:

Scrie... Faceţi rectificarea, vă rog!

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea politică se numeşte "Acordul părinţilor pentru diferitele modele de educaţie, inclusiv cea sexuală, trebuie să rămână literă de lege".

Considerăm că decizia Senatului României, din data de 3 februarie 2021, de a retrimite la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială Propunerea legislativă privind educaţia sexuală în şcoală este una revoltătoare şi nejustificată.

Anul trecut, preşedintele României s-a considerat îndreptăţit ca, judecând din perspectiva unei persoane care nu are copii, să decidă cum trebuie educaţi copiii altora. Ca urmare, a contestat această lege la Curtea Constituţională, iar ulterior a cerut Parlamentului să o reexamineze şi, după cum s-a văzut, a beneficiat de tot sprijinul PNL, UDMR şi USR-PLUS.

Ceea ce ignoră atât preşedintele României, cât şi partidele menţionate, este faptul că, potrivit articolului 29 alin. (6) din Constituţia României, părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori, a căror răspundere le revine.

În mod similar, acest drept este garantat şi de articolul 14 alin. (3) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, de art. 2 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului, de articolul 5 din Declaraţia privind eliminarea tuturor formelor de intoleranţă şi de incriminare, stipulându-se expres în continuarea aceluiaşi articol că nu poate fi constrâns un copil să primească convingeri împotriva voinţei părinţilor săi sau ai tutorilor legali.

Scopul declarat al introducerii disciplinei "educaţia sexuală" ca obiect în programa şcolară a fost acela de reducere a numărului sarcinilor în rândul adolescentelor.

Scopul nedeclarat al insistenţelor domnului preşedinte Iohannis şi al partidelor menţionate este acela de a forţa introducerea în şcoală a educaţiei sexuale bazate pe ideologia de gen. Precizăm că ideologia de gen stă la baza educaţiei sexuale, aşa cum este ea prevăzută în documentul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii "Standards for Sexuality Education in Europe". Această programă prevede că educaţia sexuală ar trebui să înceapă chiar înainte de 4 ani, pentru că, susţin "specialiştii", copilul este o fiinţă sexuală - a se consulta documentul.

Tot ideologia de gen a legitimat abuzuri medicale cu consecinţe ireversibile asupra a mii de copii.

Transgenderismul a devenit o modă, deoarece copiilor li se induce abil nesiguranţa cu privire la "genul" propriu. Numai în anul 2018, într-o clinică de profil din Anglia - Gender Identity Development Service - Tavistock Centre -, 2159 de copii au fost supuşi unor operaţii de schimbare de sex şi tratamente hormonale. Cel mai mic avea vârsta de 3 ani!

În cadrul unei dezbateri din 2016, domnul lector universitar doctor Mihai Gafencu a făcut următoarea afirmaţie halucinantă: "Copilul nu este al părinţilor, este al nostru, al statului!".

Nu, stimaţi parlamentari, copiii nu sunt nişte bunuri ale societăţii, ei sunt ai celor care i-au adus pe lume, ...

Domnul Alexandru Rafila:

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Dănuţ Aelenei:

...iar statul are obligaţia de a respecta valorile familiilor lor.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Urmează, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Silviu Nicu Macovei.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar AUR, ultimul vorbitor, domnul deputat Ringo Dămureanu.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi parlamentari!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "O scurtă istorie a incompetenţei grave în sănătate!".

Stimaţi colegi parlamentari,

Moţiunea contra ministrului Vlad Voiculescu a fost un gest parlamentar obligatoriu, în condiţiile în care sistemul de sănătate din România este greu încercat. Însă cu o moţiune nu se face primăvara. Avem nevoie ca în sănătate lucrurile să se schimbe. Nu mai avem timp de pierdut.

Este inutil să vă reamintesc faptul că toată planeta trece printr-o criză sanitară, deşi pentru unii colegi de la guvernare poate ar trebui reactualizate aceste informaţii! Iată, suntem la mai bine de un an de zile de la debutul pandemiei şi ne confruntăm fix cu aceleaşi probleme: nu e clar cine gestionează sanitar măsurile de prevenţie, tot nu ştim cine decide comunicarea "strategică", datele raportate sunt incomplete, nu se fac suficiente testări.

Să ne aducem aminte, stimaţi colegi parlamentari, faptul că liberalii şi acum, mai nou, şi USR-iştii sunt responsabili de ceea ce se întâmplă în sistemul de sănătate. Domnilor, aţi avut mai bine de un an de zile să mişcaţi lucrurile, dar, sub conducerea voastră, România se afundă tot mai tare într-un Ev Mediu sanitar!

Unii dintre dumneavoastră probabil aţi uitat că ministrul sănătăţii Victor Costache era trimis acasă de Ludovic Orban din cauza dezastrului din spitale. Se întâmpla în martie 2020, iar "profesionistul" Victor Costache încerca să facă afaceri particulare cu testări chiar de la începutul pandemiei. Poate aţi uitat că, în aceeaşi perioadă, domnii liberali cereau alegeri anticipate, în timp ce România înregistra primele decese din cauza COVID-19. Acum domnul Costache a fost recuperat de sistemul clientelar PNL-ist şi este consilierul prim-ministrului Florin Cîţu!

Stimaţi colegi liberali,

L-aţi adus mai apoi pe domnul Nelu Tătaru sub mandatul căruia, extrem de "competent", pacienţi din România mureau arşi în spitale. Ţineţi minte incendiul de la Piatra Neamţ? Unde sunt rezultatele anchetei de atunci? Cine sunt vinovaţii? Ce măsuri s-au luat în spitalele din toată ţara, astfel încât acea tragedie să nu se mai repete? Vă spun eu ce aţi făcut - nimic!

Drept dovadă, o serie întreagă de incendii au avut loc în spitalele "manageriate competent" de miniştrii liberali ai sănătăţii:

• 14 noiembrie 2020: incendiu izbucnit la secţia Anestezie Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ. Zece oameni au murit.
• 25 decembrie 2020: pavilionul de bărbaţi de la Spitalul de Psihiatrie Socola Iaşi. Un om a murit.

  -2 ianuarie 2021: Secţia de Psihiatrie a Spitalului Municipal Roman, judeţul Neamţ. Doi pacienţi răniţi şi două cadre medicale intoxicate.

  -19 ianuarie 2021: incendiu pavilion spitalul "Matei Balş". Zece oameni au murit.

Vă întreb din nou - câţi oameni trebuie să mai moară pentru ca miniştrii dumneavoastră, stimaţi guvernanţi, să se apuce de treabă?

Seria continuă de miniştri liberali ai sănătăţii şi, mai nou, un USR-ist este responsabilă de nimicul care se petrece în sistemul românesc de sănătate. Fiindcă asta aţi făcut, domnilor, nimic!

Poate că moţiunea este un gest prea mic de responsabilizare a domniilor voastre! Poate ar trebui să răspundeţi public pentru incompetenţa, ineficienţa şi inactivitatea miniştrilor sănătăţii pe care tot îi susţineţi ca salvatori ai României!

Sunteţi datori, în continuare, să răspundeţi la întrebări adresate de o ţară întreagă:

• De ce Statul român face atât de puţine teste COVID?
• Cine se ocupă de comunicarea "strategică" în timpul pandemiei şi de ce nu ştim cine sunt aceşti oameni?
• De ce nu se raportează transparent, pe judeţe, cazurile noi, persoanele vindecate şi decesele?
• De ce nu s-au vaccinat cu prioritate profesorii?
• De ce statul român nu mai ştie nimic de starea de sănătate a românilor din diaspora?

Domnilor liberali şi USR-işti, este momentul să vă treziţi la realitate! Ori sunteţi capabili de guvernare, ori plecaţi acasă!

Silviu Macovei, deputat al PSD de Iaşi.

Mulţumesc frumos.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc domnului deputat Macovei.

Domnul deputat Ringo Dămureanu, de la Grupul parlamentar AUR.

Urmează, în continuare, numai deputaţi din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Marius-Eugen Ostaficiuc.

Domnul Ringo Dămureanu:

Declaraţia politică se numeşte "Cât de aproape de cetăţean este administraţia publică locală?".

Stimate domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Dragi români,

Constituţia acordă o atenţie specială administraţiei publice locale, fiind expres prevăzut de Legea fundamentală că organizarea acesteia şi regimul autonomiei locale sunt reglementate prin lege organică. Autorităţile prin care se realizează autonomia locală sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi.

În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

Astăzi, administraţia locală este tot mai departe de spiritul legii, dar şi de interesele cetăţeanului.

Organizarea acesteia nu este reglementată prin lege organică, ci prin Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ, adoptată fără nicio consultare reală a societăţii civile, în dispreţ total faţă de cetăţean.

Prin această O.U.G. s-a încălcat Constituţia, fiind instituite drepturi şi privilegii pe care legiuitorul constituant nu le-a avut în vedere. Primarii nu sunt în slujba cetăţenilor, ci exact invers. Aceştia se bucură de privilegii, precum pensia specială pe toată durata vieţii, după ce au primit salariile cele mai mari din instituţie.

Abuzurile săvârşite de primari, recunoscute prin hotărâri judecătoreşti, cu despăgubiri în favoarea celor vătămaţi de primari, se suportă de la bugetul local, ca şi cheltuielile de judecată aferente. "Turcul plăteşte", a se citi "cetăţeanul". Este un abuz la adresa cetăţeanului, existând un dezechilibru evident în defavoarea sa.

Constituţia nu prevede să existe viceprimari. Cu toate acestea, la nivelul celor mai sărace comune din România există obligatoriu viceprimari, plătiţi tot de la buget, cu salarii semnificative, plus sporuri pentru proiecte la care lucrează alţii. Şi asta în timp ce oamenii trăiesc ca în secolul trecut. Mai spunem că România are doar preşedinte, nu şi vicepreşedinte.

Primarii incompetenţi îşi angajează administratori publici, plătiţi tot din bugetul local, fără ca salariile acestora, ale primarilor, să suporte vreo reducere.

Parlamentul nostru acceptă. Ordonanţa de urgenţă privind Codul administrativ, adoptată în iulie 2019, este blocată din iulie 2020 în Camera Deputaţilor.

Domnilor, urgenţa este cetăţeanul. Vă chem să deblocăm urgent O.U.G. privind Codul administrativ şi să o modificăm. Să dăm ţării o lege bună şi dreaptă!

Vă mulţumesc.

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marius-Eugen Ostaficiuc.

Doamna deputat Viorica Sandu.

Se pregăteşte doamna deputat Alexandra Huţu.

Doamna Viorica Sandu:

Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Chinuit şi tras de cap s-a născut Proiectul de buget".

Stimaţi colegi,

În ordinea priorităţilor guvernanţilor a venit şi rândul proiectului de buget, pentru că până acum orice a avut prioritate înaintea bugetului, iar acesta trebuia gândit să răspundă obligaţiilor, promisiunilor de onorat şi intereselor politice ale alianţei de la guvernare.

Ordinea priorităţilor Guvernului a fost dată de interesele de partid: aprobarea ordonanţei de urgenţă care politizează instituţia prefectului, tăierea tuturor programelor pentru sprijinirea agriculturii şi a producţiei de bunuri şi produse româneşti, fără a veni cu nimic la schimb, fermierii fiind încă duşi cu vorba şi nedespăgubiţi pentru pierderile de anul trecut. Abia în cele din urmă bugetul.

Aţi conturat un buget de austeritate, cu tăieri de fonduri de la sănătate, deşi coşmarul pandemic nu a trecut. Se preconizează un al treilea val de infectări, iar România încă nu testează destul, nu vaccinează cu prioritate profesorii şi persoanele din categoriile expuse, nu este mai pregătită decât anul trecut.

Grav este că acest Guvern duce o politică antinaţională. România are peste 300 de fabrici care produc echipamente de protecţie, inclusiv pentru sectorul medical.

În 2020, spitalele au făcut licitaţii pentru măşti şi echipamente de protecţie, iar Guvernul a acordat contracte de peste 180 de milioane de lei unor firme care importă aceste produse din străinătate, produsele româneşti fiind exportate în alte ţări europene.

Proiectul de buget a legiferat măsuri antisociale şi de austeritate care nu respectă legea pensiilor şi nici drepturile angajaţilor.

Au tăiat voucherele de vacanţă pentru că au rămas nefolosite cele din 2020.

Îi amintesc prim-ministrului că anul 2020 a fost acel an al pandemiei, cu munca de acasă, şcoala online şi părinţi deveniţi profesori pentru propriii copii. Anul în care unităţi de cazare şi restaurante au avut activitatea suspendată, iar de Paşte populaţia a stat acasă, fiind stare de urgenţă.

Celor cărora le-au rămas voucherele neutilizate, le-a rămas şi concediul neefectuat. Prin urmare, domnule Cîţu, dacă aţi tăiat voucherele, le veţi tăia şi concediul de anul acesta?

Dacă doriţi cu adevărat reformă şi economie la buget, de ce aţi angajat 9.000 de persoane în aparatul bugetar, în doar două luni, în preajma alegerilor parlamentare, octombrie-noiembrie 2020, conform datelor de la Ministerul de Finanţe? Nouă mii de salarii, nu tocmai mici, pentru angajaţi, după criteriul clientelar politic, nu au devenit aceştia o povară pe buget?!

Construiţi bugetul aproximând o creştere a investiţiilor faţă de anul 2020. Preconizaţi că aproape 60% din investiţii vor fi din fonduri europene, pe care nu le-aţi atras şi n-aveţi nicio garanţie că le veţi atrage, cât timp România nu a transmis un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ci doar nişte bucăţi din care nu reies reforme foarte clare, iar acele părţi transmise nu respectă cerinţele Regulamentului.

Partidul Social Democrat are soluţii, aşa cum a demonstrat prin bugetul alternativ, prezentat înaintea bugetului naţional.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Viorica Sandu:

Da.

Vă mulţumesc.

Viorica Sandu, deputat al PSD de Galaţi.

Domnul Alexandru Rafila:

Doamna deputat Alexandra Huţu.

Se pregăteşte domnul deputat Dan-Constantin Şlincu.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "PSD va respinge categoric bugetul austerităţii promovat de coaliţia Dreptei Unite!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

La finalul anului trecut, când alături de colegii mei de la PSD avertizam că Guvernul PNL-USR PLUS-UDMR va aduce austeritatea în România, liderii acestor partide spuneau că este doar o propagandă mincinoasă. Niciunul dintre ei nu le-a spus alegătorilor că vor tăia banii pentru sănătate. Au minţit cu toţii şi au furat votul celor care şi-au pus speranţa în ei.

Cea mai cinică decizie este de departe tăierea bugetului sănătăţii cu circa 11%. Astfel, actualul Guvern taie fonduri atât de la Ministerul Sănătăţii, cât şi de la Casa de Asigurări de Sănătate. În total rezultă un minus de 2,6 miliarde de lei, bani care ar fi ajuns pentru a imuniza de două ori toată populaţia României cu vaccinurile disponibile la preţurile din prezent.

Pentru PSD, sănătatea a fost întotdeauna o prioritate absolută. Vă reamintesc că în guvernările social-democrate au fost realizate numeroase investiţii în sistemul de sănătate, în judeţul Botoşani aceste investiţii ridicându-se la valoarea de 18,5 milioane de euro, bani alocaţi pentru construirea unui spital nou, reabilitarea şi amenajarea a 13 dispensare medicale, achiziţia a 27 de ambulanţe şi echipamente avansate pentru investigaţii medicale pentru Spitalul Judeţean Botoşani, respectiv computer tomograf şi RMN.

În acelaşi timp, s-a început dotarea şi modernizarea Unităţii de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Botoşani, a Secţiei Obstetrică-Ginecologie şi Ambulatoriul Secţiei de Pediatrie. Cu siguranţă că mai este încă nevoie de multe investiţii în sistemul sanitar din Botoşani şi din toate judeţele ţării, însă în loc să se continue majorarea alocărilor pentru sănătate, Guvernul Dreptei Unite instaurează austeritatea şi în acest domeniu vital.

În timp ce toate statele Uniunii Europene majorează bugetele pentru sănătate, Guvernul României este pe contrasens şi reduce fondurile pentru serviciile medicale dedicate pacienţilor şi pentru dotarea spitalelor.

Reamintesc guvernanţilor că dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat de statul român prin Constituţie, aşadar este obligatoriu să fie asigurată asistenţa medicală în cele mai bune condiţii pentru fiecare cetăţean, deci şi pentru fiecare botoşănean.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Dan-Constantin Şlincu.

Se pregăteşte domnul deputat Ilie Toma.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Guvernul Dreptei Unite promovează penuria în sistemul de educaţie în anul în care copiii şi profesorii, părinţii şi antreprenorii locali aşteptau consolidarea învăţământului, adaptarea programei şcolare la cerinţele pieţei, creşterea ponderii aplicaţiilor practice împreună cu mediul de afaceri şi realizarea de investiţii în unităţile şcolare.

În forma Bugetului de stat publicat de Guvernul "Nu se poate", ca pondere în PIB, România are cel mai mic buget al educaţiei din ultimii 30 de ani. Niciodată ţara noastră nu a alocat doar 2,5% din PIB pentru acest domeniu extrem de important pentru viitorul acestei naţiuni. În valoare nominală, bugetul educaţiei e comparabil cu cel de anul trecut, cu un plus de doar 0,86%, dar e mai mic cu două miliarde de lei decât ultimul buget al învăţământului din guvernarea PSD.

Partidul Social Democrat avea soluţii pentru creşterea cu 18% a bugetului educaţiei. Programul de guvernare în domeniul învăţământului propus de PSD, ca rezultat al consultărilor cu partenerii sociali, cu organizaţii profesionale, cu asociaţii ale elevilor şi ale părinţilor, includea cele mai bune soluţii pentru un sistem educaţional funcţional, care să ne pregătească cea mai bună resursă a României, tinerii, pentru a concura şi a câştiga în economia globală.

Din păcate, nicio categorie socială nu a scăpat de tăvălugul tăierilor Guvernului "Nu se poate". Copiii au fost minţiţi şi ei. Alocaţiile nu au crescut cu 20%, cum se lăudau cei de la guvernare, ci doar cu 16%. La 1 ianuarie au crescut de la 185 de lei la 214 lei şi nu mai cresc de două ori, aşa cum promiteau în campanie liberalii, atunci când spuneau că alocaţiile se vor dubla în cinci tranşe. Una din tranşe deja a dispărut!

Studenţii trebuie să-i creadă pe cuvânt pe guvernanţi, că vor schimba în Parlament decizia anunţată deja, de tăiere a gratuităţii pentru transportul cu trenul. Medicilor, profesorilor şi celorlalţi bugetari li s-au îngheţat salariile, li s-au tăiat sporurile şi li s-au anulat voucherele de vacanţă care încurajau turismul în România şi puteau salva industria de ospitalitate care a fost puternic lovită de pandemie.

Klaus Iohannis, promotorul şi girantul acestei guvernări de austeritate naţională, reia promisiunile mincinoase privind investiţiile în educaţie.

Iohannis deja împarte banii europeni pe baza unor proiecte fictive privind dezvoltarea învăţământului, care în acest moment nu există. Totul este o himeră. Toate promisiunile lui Iohannis privind educaţia, inclusiv proiectul de ţară "România Educată", s-au dovedit a fi doar minciuni electorale. După un an şi patru luni cu guvernele lui Iohannis, timp în care mii de copii nu au avut acces la cursuri, România are cel mai mic buget pentru educaţie, din istorie. Acesta este adevărul crud.

Vă mulţumesc.

Dan-Constantin Şlincu, Botoşani.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ilie Toma.

Şi mai avem o singură intervenţie în timpul programului alocat, doamna deputat Cătălina Vicol. Este? OK.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Fenomenul de violenţă asupra persoanelor vulnerabile trebuie eradicat prin educaţie şi prevenţie".

Violenţa, orice formă ar îmbrăca ea, este un fenomen tot mai prezent în viaţa cotidiană. Mai nou, modelele din societatea românească sunt tot mai puţin promovate şi prezentate pentru ca noi să vedem şi exemple pozitive, să avem şi motive de mândrie.

Cazurile de violenţă, accidentele rutiere, scandalurile, agitatorii sunt subiecte de Breaking News, sunt prezentate mult mai pe larg şi au o viteză de propagare fantastică în mass-media şi pe Internet.

Da, veţi spune că sunt de impact, se vând bine, fac audienţă. Dar se întreabă cineva dacă ne fac bine, ca ţară, ca imagine a ţării noastre? A calculat cineva răul pe care îl produc tuturor? Cine îşi asumă faptul că actele de violenţă sunt un exemplu pentru alţii care le imită, considerându-le modele de inspiraţie? Ţine cineva cont de suferinţa membrilor familiilor celor care produc acte de violenţă?

În cazul agresiunii copiilor - ca exemplu vă dau municipiul Hunedoara - când, într-un parc din oraş, un adult, care este şi tată, a trântit fără milă un copil şi a lovit un altul. Se cere pedeapsa cu închisoarea pe viaţă. Cerem toţi pedepse aspre, dar ar trebui să ne preocupe, în primul rând, educaţia în scopul prevenţiei.

Da, pedepsele trebuie înăsprite, dar doar ca o măsură complementară! Educaţia şi prevenţia sunt singurele care, pe termen lung, pot da rezultate.

Să punem accent pe educaţie! Să începem educaţia cu cei care sunt victime, fără nicio formă de apărare - copiii. Să îi învăţăm să identifice gesturile de agresiune, cum să prevină orice formă de agresiune şi de violenţă şi cum să se apere, şi să înţeleagă ce impact are în viaţa tuturor fiecare faptă de agresiune.

Stimaţi colegi,

Mi-aş dori să colaborăm pentru a stopa fenomenul violenţei, astfel încât copiii, mamele şi persoanele vulnerabile să se simtă în siguranţă; protejaţi de statul român şi de autorităţi.

Rana fizică a victimelor poate se vindecă în totalitate, dar trauma din suflet niciodată. Consider că nu este suficient să constatăm fenomenul violenţei, să ne revoltăm, ca mai apoi să închidem ochii şi să iertăm.

Nu se pot anticipa momentele de agresiune. Agresorii sunt imprevizibili. Majoritatea autorităţilor locale au montat camere de supraveghere în oraşe, dar este dovedit că nu sunt suficiente şi este clar că trebuie acţionat prioritar şi pe prevenţie.

Cer miniştrilor de resort să suplimenteze patrulele de poliţie în toate zonele cu risc ridicat de comitere de fapte ilegale, să intervină mai prompt în cazurile de agresiune, să ia măsuri rapide, în funcţie de situaţie.

Nu puteţi doar vâna oameni pe motiv că nu poartă mască şi folosi mereu scuza că este pandemie. Nu masca este problema reală. Cât timp se scrie o amendă pentru nepurtarea măştii, un copil, o femeie sau un bătrân sunt victime ale unei agresiuni.

Ca om, vreau o înăsprire a pedepselor pentru cei care se impun cu forţa pumnului şi le sugerez tuturor factorilor decidenţi din coaliţia de guvernare să se axeze pe problemele reale ale societăţii în care trăim.

Cazul de violenţă asupra copiilor de la Hunedoara nu este unic! Protejaţi oamenii, să nu devină victime ale agresiunilor de orice fel.

Lăsaţi vânătoarea de măşti! Avem nevoie să puneţi accent pe educaţie şi prevenţie, pentru a combate orice formă de agresiune.

Deputat al PSD Hunedoara, Ilie Toma.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Ultima intervenţie de astăzi, doamna deputat Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Decizia de redeschidere a şcolilor a fost luată rapid, în ciuda faptului că numărul cadrelor didactice vaccinate este unul foarte mic.

Din noiembrie, când şcolile au fost iar închise din cauza epidemiei - şi vorbim de noiembrie anul trecut - nu s-a realizat nimic pentru o mai bună pregătire a reluării cursurilor. La fel ca anul trecut, cei din Guvernul Cîţu au ignorat ostentativ ceea ce trebuia să fie făcut pentru a fi reduse riscurile pentru profesori şi elevi. Şi acum vorbesc nu numai în calitate de deputat, ci şi de mamă.

Nici ministrul educaţiei şi nici cel al sănătăţii nu au fost interesaţi cu adevărat să vadă ce se întâmplă mai departe. Guvernul trebuia să verifice în teritoriu care este situaţia şi să se asigure că profesorii care doresc să se vaccineze chiar o pot face. A făcut aşa ceva Guvernul Cîţu? Bineînţeles că nu.

Acum nu mai sunt locuri pentru ca profesorii să poată fi programaţi la vaccinare, estimările privind ritmul acestei campanii de vaccinare au fost mult prea optimiste, iar ministrul educaţiei şi coordonatorii ministerului respectiv nu se înţeleg pentru a se găsi o soluţie la această problemă.

Toată lumea vine şi vorbeşte despre echipe mobile de vaccinare, căutând scuze de fapt pentru tot ce nu s-a făcut până acum. Soluţiile trebuiau căutate înainte, adică în ultimele trei luni, când au stat degeaba, blocaţi în campania electorală şi când stau şi acum blocaţi în lupta pentru ciolan.

Nimeni nu ceruse vaccinarea profesorilor "peste rând", căci aici nu se pune problema de aşa ceva. Oamenii aceştia au acum dreptul să se vaccineze sau tratament preferenţial pentru cadrele didactice. Era nevoie să li se acorde acestor oameni măcar un minim de respect şi să li se ofere o minimă siguranţă, în condiţiile în care au fost trimişi să se expună fără a avea un cuvânt de spus.

Din păcate, nu avem un ministru al sănătăţii sau un ministru al educaţiei care, la preluarea mandatelor, să fi pus piciorul în prag pentru a se asigura că profesorii nu vor fi lăsaţi la "urma rândului". Aceşti miniştri, cei doi miniştrii, ministrul sănătăţii şi ministrul educaţiei, au preferat să se certe între ei, sporind impresia că decizia privind redeschiderea şcolilor este marcată de un simplu habarnism.

Profesorilor nu li s-a acordat atenţia cuvenită în acest proces de implementare a strategiei privind vaccinarea. Acesta este adevărul şi este unul trist. Guvernul PNL-isto-USR-ist stă foarte prost la capitolul execuţie. Consecinţa? Suntem iar în faţa riscului de a amâna toate cursurile, pentru a nu pierde de sub control, încă o dată, situaţia sanitară şi, evident, nimeni nu îşi va asuma vreo responsabilitate.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Din păcate, următoarele intervenţii programate nu mai pot fi susţinute din cauza limitării timpului. Este vorba de intervenţiile domnilor deputaţi Daniel-Florin Ghiţă, Florin Piper-Savu, Marian-Iulian Rasaliu, Daniel Florea, Radu Mihai Popa, de la Grupul parlamentar al PSD. Vor fi depuse în scris.

De asemenea, au depus în scris, suplimentar, faţă de ceea ce am anunţat la început, au depus declaraţii Florin-Ionuţ Barbu, Emil-Florin Albotă şi Dumitriţa Gliga, deputaţi din partea Grupului parlamentar al PSD, şi domnul deputat Sebastian Burduja, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Cu aceasta, declar închisă această şedinţă.

Mulţumesc frumos pentru participare şi pentru atenţie.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

"Interesul sau dezinteresul pentru HoReCa"

Anul 2020 a fost o piatră de încercare pentru noi toţi, atât din perspectiva medicală, cât şi din cea economică. În acest an care a trecut, unii dintre cei mai încercaţi din punct de vedere economic au fost, fără îndoială, operatorii din HORECA. Cu activitatea suspendată cea mai mare parte a anului precedent, cei care au reuşit să reziste au sperat că, începând cu martie - aprilie 2021, îşi vor reveni, dar se pare că lucrurile pentru ei se complică şi mai mult. Deşi se cunosc condiţiile speciale în care au funcţionat, cei de la ANAF au început de curând să facă executări silite, adică le-au blocat conturi şi i-au închis. După ce că în anul precedent li s-au aplicat tot felul de măsuri, amenzi peste amenzi, acum sunt executaţi silit, dacă nu plătesc taxe şi impozite. Blocarea activităţii, lipsa perspectivelor de îmbunătăţire în perioada următoare au declanşat o grevă fiscală în mod spontan, deoarece efectiv nu au de unde plăti.

Mai mult decât atât, anularea de către actualul Executiv a voucherelor de vacanţă este încă o lovitură pentru această ramură, în mod special pentru cei din industria hotelieră, pentru care acestea reprezentau o gură de oxigen. Voucherele de vacanţă s-au dovedit a fi o măsură cu efecte benefice asupra industriei turismului din România.

Dacă avem în vedere declaraţia domnului Mohhamad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, care spune că prin renunţarea la aceste vouchere putem vorbi de circa 1,5 - 2 miliarde de euro care vor pleca din ţară, nu putem să nu ne întrebăm care sunt de fapt interesele?

Nu doar că falimentăm operatorii din turismul românesc, dar pierdem şi o sursă importantă de venituri la bugetul statului, şi asta într-un an cu buget de austeritate pe cât se pare.

Domnul Emil-Florin Albotă:

"De unde mai taie Cîţu?"

Aşteptăm un buget întârziat nespus de mult, care se dovedeşte sărăcăcios şi neadaptat condiţiilor pandemice pe care le trăim, un buget sumbru care prevesteşte dezastrul în toate domniile.

Am aflat că Guvernul nu încurajează HoReCa şi a tăiat voucherele de vacanţă.

Am aflat că Guvernul nu încurajează educaţia şi a tăiat călătoriile cu trenul ale studenţilor, deşi cifrele arată catastrofal: rata de părăsire timpurie a şcolii este a treia cea mai ridicată din Europa.

Am aflat ca Guvernul nu încurajează sănătatea şi vine cu un buget de austeritate, alocând sănătăţii un buget cu 11% mai mic, în plină pandemie şi în plin proces de vaccinare!

Am aflat ca Guvernul nu încurajează agricultura şi taie subvenţiile de secetă, aducându-i pe fermieri în pragul falimentului şi determinându-i să iasă în stradă, să-şi strige disperarea. Mai mult, taie 40% din bugetul pentru asigurarea irigaţiilor şi 50% din fondurile pentru programele de sprijinire a producătorilor agricoli, în condiţiile în care produsele din import ne sufocă şi pe noi, si pe agricultori.

Am aflat ca Guvernul taie de la pensionari şi nu le mai măreşte punctul de pensie cu procentul pe care l-au promis în campania electorală.

Am aflat că Guvernul taie din alocaţiile copiilor, pe care iarăşi nu le creşte conform legii.

Am aflat că Guvernul taie şi de la persoanele cu dizabilităţi, reevaluându-le dosarele, până la... dispariţia indemnizaţiei.

Oare, ce ne aşteaptă şi de unde mai taie Cîţu?

Domnul Călin-Constantin Balabaşciuc:

"Prin măsura eliminării gratuităţii călătoriilor feroviare pentru studenţi, Guvernul României dă dovadă de lipsă de responsabilitate"

Am văzut cum Uniunea Naţională a Studenţilor din România, dar şi alte organizaţii au criticat eliminarea gratuităţii biletelor la călătoriile feroviare pentru studenţi şi elevi. O astfel de decizie a Guvernului dovedeşte iresponsabilitate şi lipsă de interes faţă de generaţiile tinere. Acest guvern, prin astfel de măsuri, nu oferă niciun gram de încredere generaţiei tinere, total contrar cu ceea ce afirmau înainte de alegeri. Decizia de tăiere a gratuităţii transportului feroviar pentru tineri va avea un impact negativ pentru educaţie, în general, şi pentru această categorie dinamică a societăţii care sunt studenţii, în special.

Aşa cum a transmis şi Uniunea Naţională a Studenţilor din România, măsura renunţării la gratuitatea călătoriilor feroviare pentru studenţi nu poate duce la economisirea unor resurse financiare solide, ci este total lipsită de strategie şi cu siguranţă va avea un impact negativ în formarea şi creativitatea studenţilor. Vom vedea cum, atunci când cursurile se vor ţine faţă în faţă în sălile de curs, această măsură a limitării gratuităţii călătoriilor cu trenul pentru studenţi va arăta faţa realităţii, neajunsurile financiare ale tinerilor studenţi. Guvernul nu va face decât să afecteze mobilitatea studenţilor, prezenţa lor constantă în mediul cultural şi social, implicarea lor în proiecte sociale, dar şi posibilitatea de a-şi alege orice universitate din ţară pentru studiu, indiferent de distanţa faţă de domiciliul actual. Limitarea călătoriilor cu trenul va avea impact negativ asupra acestei posibilităţi de alegere liberă, de participare socială şi de mobilitate a tinerilor.

Se pare că domnul prim-ministru Florin Cîţu revine obsesiv la acest capitol al tăierii gratuităţii studenţilor în ceea ce priveşte transportul feroviar, după alte încercări pe care le-a avut încă din anul 2017, în Parlamentul României. Aşa cum a transmis şi Uniunea Naţională a Studenţilor din România, dacă atunci senatorul Florin Cîţu a ajuns într-un final la concluzia că impactul bugetar al acestei măsuri este redus, de ce măsura ar fi bună astăzi? Pe lângă acest considerent, mai sunt şi alte premise de care Guvernul condus de prim-ministrul Florin Cîţu nu a ţinut cont. Anul acesta, pe 12 iulie, se împlinesc 485 de ani de la moartea lui Erasmus de Rotterdam (1466-1536), iniţiatorul renaşterii europene. Cu numele marelui om de cultură a fost denumit programul de schimburi universitare din Europa.

În 2021, vedem cum România, în loc să adopte valori de succes pentru tineri, taie gratuitatea călătoriilor feroviare pentru studenţi, deci taie şi mobilitatea acestora şi dorinţa, respectiv, posibilitatea de a călători şi a merge la părinţi, a lucra şi a se forma. Acum, când pandemia Covid-19 a lovit şi locurile de muncă part time ale unor studenţi care munceau în domeniul HoReCa, pentru a se întreţine, iar acest dezechilibru financiar al sectorului i-a afectat şi pe ei profund. Guvernul taie orice speranţă pentru tineri, îi abandonează. Aceştia nu se mai pot deplasa gratis cu trenul, acasă, la munte sau în scop educativ, la muncă sezonieră, la mare sau în alte părţi. Aceasta face un guvern incompetent, care nu se gândeşte la viitorul tinerilor, nici pe departe.

Prin această măsură, Guvernul României nu ţine cont nici de direcţiile Europei care promovează călătoriile tinerilor. Parlamentul European şi Comisia Europeană au promovat, prin agenda lor, mobilitatea tinerilor în Europa, prin Discover EU, în concordanţă cu alte priorităţi, cum ar fi mobilitatea feroviară, pentru a reduce poluarea. Prin măsuri de reducere a mobilităţii studenţilor, Guvernul se pare că nu sprijină ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor.

Anul 2021 este anul european al căilor ferate, iar instituţiile europene au în plan iniţierea unor activităţi la nivel european care să aducă în centrul atenţiei publice călătoriile feroviare. Întrucât doar 7% dintre pasagerii europeni călătoresc cu trenul şi ţinând cont de impactul pozitiv al călătoriilor cu trenul pentru politica de mediu - doar 0,5% din emisiile de gaze cu efect de seră sunt cauzate de transportul feroviar - este nevoie de un impuls european pentru a contribui la realizarea obiectivelor stabilite în Acordul verde european.

În ianuarie 2021, Comisia Europeană a prezentat cel de-al şaptelea raport cu privire la dezvoltarea pieţei feroviare în conformitate cu art. 15 alin. (4) din Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului - 13.1.2021 COM (2021) - prin care se evidenţia necesitatea utilizării extinse a căilor ferate, esenţială pentru a satisface cererea de transport durabil şi pentru generarea de efecte pozitive în ceea ce priveşte reducerea poluării şi a consumului de energie.

Transportul pe cale ferată trebuie să devină mai eficient şi mai accesibil. Pentru o mobilitate durabilă şi inteligentă, anul 2021 a fost desemnat Anul european al căilor ferate şi pentru tineret se urmăreşte promovarea interesului public în ceea ce priveşte transportul feroviar. Festivalul internaţional de artă "Europalia" 2021 va promova, de asemenea, o tematică legată de evidenţierea rolului căilor ferate pentru reducerea poluării, durabilitate, schimbări sociale şi economice pozitive. În acest sens, este clar că studenţii şi tinerii au un rol esenţial în promovarea acestor iniţiative benefice mediului şi societăţii. În decizia privind desemnarea anului 2021 ca An european al căilor ferate, se accentuează furnizarea de permise interferoviare pentru tineri şi studenţi - utilizarea staţiilor de tren ca locuri de artă, locuri de întâlnire urbană şi mobilitate a tinerilor etc.

Guvernul României dă dovadă de lipsă de responsabilitate prin măsura eliminării gratuităţii călătoriilor feroviare pentru studenţi. Mai mult, se pare că Guvernul nu ţine cont nici de tendinţele europene şi reduce posibilitatea studenţilor de a participa la mobilitatea feroviară în anul când mobilitatea feroviară ar trebui extinsă. Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor recomandă Guvernului să ţină cont de generaţiile tinere şi de dorinţele lor. Viitorul României depinde de tinerii săi, iar crearea de perspective pozitive pentru tineri înseamnă sprijin concret pentru ca aceştia să se poată forma, să poată călători şi deveni cetăţeni de bază ai societăţii.

Domnul Florin-Ionuţ Barbu:

"Cum a distrus Guvernul PNL-USR turismul românesc?"

În timp ce priveam la televizor cum patronii de restaurante şi hoteluri din toată ţara au ieşit, la aceeaşi oră, în faţa localurilor şi au protestat împreună cu angajaţii, faţă de lipsa măsurilor de sprijin pentru această industrie, mi-am amintit cuvintele unui angajat al Agenţei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, aflat în prag de pensionare, în perioada când eram director general al acestei instituţii. În timpul unei vizite de lucru, pe care am făcut-o în teritoriu, la staţia unde lucra, bărbatul a venit şi mi-a mulţumit pentru voucherele de vacanţă, nu mai fusese într-un concediu de ani buni, dar, după ce a primit prima dată voucherele, şi-a dus soţia "la băi". Îşi făcuse planul ca, în următorul an, să se ducă la mare, să vadă, poate pentru ultima oară Marea Neagră şi să retraiască anii tinereţii.

În urmă cu trei-patru ani, şi angajaţii care primeau vouchere de vacanţă şi patronii de restaurante, hoteluri şi pensiuni erau mulţumiţi şi chiar fericiţi, pentru că această măsură a fost, aşa cum au declarat reprezentanţii HORECA, "o gură de oxigen de care aveau nevoie".

Acum, din cauza pandemiei, au avut pierderi de 70%, şi-au concediat angajaţii, unii au dat faliment, firmele sunt cumpărate pe nimic de "şmecherii crizei", iar Guvernul PNL-USR le-a întors spatele şi a redus la 200 milioane de euro, suma de 500 milioane de euro, alocată ca schemă de ajutor de stat pentru a acoperi 20% din pierderile suferite.

În 2020, 25% din locaţiile de turism s-au închis. În România, nu se mai poate vorbi despre turism de afaceri, iar turismul de relaxare a mai primit o lovitură, după ce premierul Florin Cîţu a anunţat tăierea voucherelor de vacanţă.

În 2018, aproximativ 1,2 milioane de români din sistemul public au putut deconta aceste vouchere exclusiv în unităţi de cazare situate pe teritoriul României, numărul cererilor pentru clasificarea unităţilor de cazare a crescut cu 60% faţă de anul 2017, iar în primul semestru din 2019, cu 35% faţă de 2018. În timp ce Guvernul PSD a redus cota TVA pentru sectorul turistic la 5%, Guvernul PNL-USR pregăteşte o nouă măsură de austeritate, majorarea cotei TVA.

Reprezentaţii HoReCa ameninţă că vor da în judecată Guvernul PNL-USR care a distrus turismul şi, dacă mai este nevoie de încă o dovadă că nu le pasă, Ministerul Turismului a fost desfiinţat.

Ne întoarcem, în urmă cu cinci-zece ani, când staţiunile de pe litoralul românesc sau cele de la munte erau pustii, hotelurile în paragină, personalul specializat lucra în străinătate, iar românii noştri, cei care erau mai înstăriţi, luau drumul Bulgariei, Greciei, Turciei sau Croaţiei, iar ceilalţi, ca angajatul staţiei de irigaţii, stăteau, în concediu, acasă.

Întotdeauna este vorba despre oameni şi fiecare măsură bună sau rea, pe care un guvern o ia, îi afectează. În cazul de faţă, distruge o industrie şi milioane de visuri şi planuri de vacanţă ale românilor!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Austeritatea, legea de funcţionare a Guvernului «Nu se poate»"

"Viaţa e complexă şi are multe aspecte" - este o replică de senzaţie dintr-un film celebru. Cam aşa se întâmplă şi în politica românească. PSD a câştigat alegerile parlamentare, dar chiriaşul de la Cotroceni a decis că vrea "guvernul meu" şi "majoritatea mea parlamentară", în dispreţul voturilor exprimate de români. Acum, Iohannis şi "Dreapta unită" au dat startul la o nouă etapă a tăierilor drepturilor românilor, după cele efectuate anul trecut de Guvernele Orban.

Am avertizat, în campania electorală de la sfârşitul anului trecut, că Executivul PNL-USR va readuce pe noi culmi austeritatea în România. La vremea respectivă, şefii acestor partide nu le-au spus oamenilor că "nu se pot" majora pensiile, că "nu se pot" acorda vouchere de vacanţă sau că "nu se mai poate" acorda gratuitatea pe CFR pentru studenţi.

Practic, liderii dreptei i-au minţit pe toţi românii, furând astfel voturile tuturor, până şi votul celor care au avut încredere în ei. Ajungem astfel în situaţia în care peste şapte milioane de români vor fi afectaţi de măsurile de austeritate ale Guvernului "Nu se poate", din toate categoriile: salariaţi, pensionari, tineri, copii, antreprenori, HoReCa.

Premierul actual, ministrul finanţelor de atunci, le promitea în plină campanie pensionarilor că pensiile vor creşte cu 8,1%, din ianuarie 2021. Mai mult, chiar în programul lor de guvernare au scris minciuna negru pe alb: "Va continua să se majoreze anual valoarea punctului de pensie, pentru a acoperi 100% rata inflaţiei și minim 58,5% din rata de creştere a salariului mediu brut pe economie", se arată în Programul de guvernare PNL-USR+PLUS-UDMR, la pagina 155.

Acum, liderii coaliţiei de la guvernare le spun românilor că majorarea pensiilor nu poate fi făcută din cauza... destinului! În aceste condiţii, ne întrebăm pe bună dreptate de ce mai avem guvern, dacă nu poate face nimic pentru populaţie, dacă nu poate sprijini relansarea economiei, dacă nu generează bunăstare cetăţenilor.

Nici tăierea voucherelor de vacanţă nu a fost anunţată în campanie de niciunul dintre partidele din coaliţia de guvernare, ba dimpotrivă, ei susţineau că vor relansa economia şi vor sprijini sectorul HoReCa. Eliminarea voucherelor de vacanţă, o excelentă măsură stimulativă de susţinere a turismului autohton, luată de PSD, ilustrează perfect viziunea economică dăunătoare a "Guvernului taie tot", care mizează pe o economie infimă la buget. În realitate, efectul va fi o nouă lovitură sub centură aplicată turismului şi industriei ospitalităţii, după un an catastrofal.

Ce va obţine Executivul dreptei: noi falimente, neplata taxelor şi impozitelor, lipsa colectărilor bugetare, creşterea numărului şomerilor. S-a renunţat practic la un stimul care fiscaliza o mare parte din activitatea turistică din România, iar acum, pe fondul pandemiei şi cu spectrul falimentului, ea va reintra în zona gri sau chiar în zona neagră.

În replică, PSD a prezentat în bugetul său alternativ o viziune diametral opusă faţă de austeritatea din Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2021, demonstrând că "se poate" susţine majorarea pensiilor şi a salariilor, dacă se stimulează economia şi se creează noi locuri de muncă, fără tăieri de venituri şi introducerea de noi taxe.

În aceste condiţii, este greu de crezut că PSD va vota acest buget de constrângeri pentru români, deoarece nu vrem să fim părtaşi la acţiunile dreptei de a falimenta românii şi România.

Domnul Marius-Eugen Ostaficiuc:

"Lipsa de asumare ucide!"

Ministrul sănătăţii, domnul Vlad Voiculescu, se ascunde în spatele imunităţii susţinute de Alianţa PNL-USR-PLUS.

Chiar şi pentru un singur caz, cel al românului decedat pentru că a fost plimbat 9 zile prin toată România şi transportat în Belgia mult prea târziu, ar trebui ca domnul ministru Voiculescu să-şi dea demisia de onoare! Avea o procedură de urgenţă care trebuia doar aplicată. Din păcate, însă, domnul ministru nu a aplicat procedura pentru ca acel om să fie transportat în maximum 48 de ore la un spital specializat. Totul a început în Constanţa. Ulterior, pacientul a fost transportat la Iaşi, iar apoi la Bucureşti!

Pompierul de serviciu Vlad Voiculescu trimite acum Corpul de control la spitalele care l-au tratat, deşi medicul român din Belgia care s-a ocupat de bărbatul cu arsuri grave a sesizat asta acum două săptămâni... în 2 februarie 2021. Ministerul Sănătăţii nu a reacţionat până acum câteva zile, când pacientul a murit.

Aşteptăm prezentarea rezultatului anchetei în cazul pacientului electrocutat, domnule ministru.

Lipsa de asumare ucide!

Au ars 7 spitale în curtea dumneavoastră şi a colegului Tătaru. 4 chiar în mandatul dumneavoastră, domnule ministru! Deci nu mai este o întâmplare! Aţi recunoscut public că abia acum aţi citit raportul privind tragedia de la Piatra Neamţ! Cât de superficial şi incompetent puteţi fi?

Ironia este că trebuia să faceţi ce i-aţi cerut ministrului Tătaru, domnule Voiculescu! Să verificaţi instalaţiile de oxigen. Astfel, s-ar fi evitat tragedia de la Balş şi aţi fi salvat 19 vieţi, pe când aşa aveţi 19 oameni pe conştiinţă, asta în cazul în care aveţi conştiinţă...

Domnule ministru, nu este suficient să arătaţi permanent ce au greşit "ceilalţi". Asta o făceaţi când eraţi în opoziţie! Sunteţi singurul responsabil pentru ceea ce se întâmplă, domnule Voiculescu! Nu mai căutaţi vinovaţi în stânga şi-n dreapta. Uitaţi-vă în propria ogradă!

Se pare că v-aţi propus să aveţi un registru al morţilor, al decedaţilor în mandatul dumneavoastră, pe care pare că nu l-aţi îndeplinit încă!

Opriţi-vă, domnule ministru! Continuaţi pe Facebook acest joc cinic al indiferenţei şi al nepăsării, dar în lumea reală, cea a responsabilităţii, cea concretă, unde durerea şi suferinţa există cu adevărat, opriţi-vă!

Faceţi un ultim bine tuturor!

Daţi-vă demisia de onoare!

Moţiunea simplă depusă împotriva actualului ministru nu este nici cinică şi nici ipocrită, după cum afirmă un coleg din alianţa domnului Voiculescu. PSD a depus o moţiune îndreptăţită, împotriva unui om depăşit de situaţie, care nu face altceva decât să trimită controale peste controale, fără a lua însă şi măsuri clare. Nu poţi îndrepta lucrurile doar dacă trimiţi alţi oameni în locul tău, fără să iei o măsură concretă şi dând doar vina pe cei dinaintea ta.

Consider că domnul Vlad Voiculescu a avut suficient timp să analizeze situaţia sistemului medical, să îşi asume luarea unor măsuri pentru a nu mai avea parte de tragedii în unităţile sanitare româneşti.

Aşa că, domnule ministru, dacă mai aveţi onoare, trebuie să vă daţi demisia!

Domnul Daniel Florea:

În fiecare zi, cu guvernarea de dreapta dezastrul se amplifică!

Datoria guvernamentală creşte văzând cu ochii, inflaţia creşte, şomajul creşte, veniturile scad, iar speranţele oamenilor pentru un trai mai bun se spulberă.

Premierul Cîţu recunoaşte fără nicio tresărire că în campania electorală au minţit! I-au minţit pe toţi românii, i-au minţit pe pensionari, pe tineri, pe copii, pe antreprenori, iar acum, guvernarea de dreapta vine cu un buget al austerităţii, care îi condamnă pe români la sărăcie.

Guvernul taie de la educaţie, de la sănătate, de la agricultură, taie de la pensionari, de la copii, studenţi, antreprenori, taie sporuri, vouchere, dar în acelaşi timp România a împrumutat 15,66 miliarde de euro în 2020, conform datelor oficiale ale Băncii Naţionale.

Ştiţi ce înseamnă aceasta? Înseamnă 1,305 miliarde euro/lună; 43,5 milioane euro/zi; 1,812 milioane euro/oră. Da, aţi auzit bine, Guvernul PNL s-a împrumutat în acest ritm, de 1,8 milioane de euro în fiecare oră!

Domnule Cîţu, unde-s banii?

În 2020, Guvernul României s-a împrumutat cu 500 euro/secundă.

În 2021, România plăteşte dobânzi de 2,35 miliarde lei în plus faţă de 2020, astfel: 6.438.000 lei/zi; 268.264 lei/oră; 74 lei = 15 euro/ secundă.

Totuşi, unde sunt banii?

Nu-i vina lui Cîţu că-i prim-ministru...

Doamna Mirela Furtună:

"Bugetul coaliţiei de centru-noaptea"

A fost publicat bugetul Guvernului austerităţii, pe anul 2021, format în jurul coaliţiei de centru-noaptea.

Bugetul pare să se axeze pe trei piloni principali: sărăcie la populaţie; austeritate în sănătate; penurie în educaţie.

Este evident că Guvernul se răzbună pe toate categoriile sociale, de la pensionari la bugetari şi de la studenţi la angajaţii din mediul privat, dar astăzi mă voi axa pe o singură temă, cea a îngheţării salariilor în sănătate.

În fapt, acest guvern iresponsabil a tăiat cu aproximativ 11% bugetul Ministerului Sănătăţii, un lucru inadmisibil, în condiţiile în care încă avem o criză sanitară, iar spitalele noastre iau foc din cauza suprasolicitării.

Mai este un aspect important de menţionat, şi anume, prin Legea salarizării, promovată de PSD, medicii şi asistentele au primit prioritate la salarizare, pentru a menţine în ţară personalul calificat din sănătate.

Totuşi, în sistemul medical nu lucrează doar medici şi asistente, ci şi personal de suport, aşa-numitul personal TESA. Acesta trebuia să cunoască, conform legii, creşteri salariale succesive până în anul 2022.

Actualul guvern a decis îngheţarea tuturor creşterilor şi, drept urmare, personalul TESA din sistemul medical rămâne la un nivel salarial inadecvat.

Nu putem avea un stat coerent, dacă păstrăm inechităţile de salarizare din sistemul bugetar. Unităţile medicale nu pot funcţiona fără personalul de suport, care trebuie să aibă salarii în conformitate cu legea în vigoare.

Angajaţii TESA din unităţile medicale nu cer altceva decât să se respecte legea în vigoare, nimic mai mult.

Cum este posibil să creşti bugetul Serviciului de Protecţie şi Pază cu 50%, în condiţiile în care nu ai niciun eveniment major în anul 2021, cum au fost, de exemplu, Preşedinţia României la Consiliul UE sau vizita lui Papa Francisc în România, şi să tai de la sănătate?

Chiar sunteţi atât de cinici? Chiar nu înţelegeţi că un stat nu e o firmă, iar voi nu sunteţi simpli contabili?

Vom lupta în Parlament pentru a corecta aceste anomalii, dar cred că e momentul să plecaţi acasă, dacă nu vă pricepeţi la guvernare sau dacă o faceţi cu rea-credinţă.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Vlad Voiculescu, vinovat pentru situaţia dezastruoasă din sănătate"

PSD a depus moţiunea simplă împotriva ministrului sănătăţii, Vlad Voiculescu, din raţiuni obiective, indiscutabile, în urma unor acţiuni care au relevat în mod clar că Domnia Sa nu şi-a făcut datoria şi nu este capabil să gestioneze situaţia deplorabilă în care a ajuns sistemul sanitar. Faptul că au murit 19 oameni după incendiul de la Institutul "Matei Balş" pare a fi o banalitate pentru Voiculescu, singura sa reacţie, şi aceea bâlbâită şi neconcludentă, fiind că se vor lua măsuri şi se vor face reforme în sănătate.

Îi amintesc ministrului fără diplomă de licenţă că sănătatea românilor nu este un moft, iar acest sistem nu este propria sa moşie. Au murit oameni, prea mulţi oameni, domnule ministru! Iar după ce au murit, aţi catadicsit doar că spuneţi "voi face, voi drege", ca şi cum drama din centrul capitalei s-ar fi petrecut în prima zi a dumneavoastră de mandat!

Domnule Voiculescu, nu aveţi nicio scuză, iar falsul val mediatic de susţinere şi încredere la adresa dumneavoastră, lansat în spaţiul public, nu are niciun efect cât timp dumneavoastră nu realizaţi că nu sunteţi pregătit pentru funcţia pe care o deţineţi!

Nu mai sunteţi în postura de a da vina pe "greaua moştenire", cu atât mai mult cu cât nici măcar nu aţi ţinut cont de recomandările pe care vi le-a lăsat predecesorul dumneavoastră în funcţie, fostul ministru Tătaru.

La toate acestea se adaugă multe alte elemente negative din realitatea cotidiană a sistemului de sănătate, care nu doar că nu sunt în regulă, dar afectează în mod direct viaţa oamenilor. Pandemia COVID 19 este în continuare scăpată de sub control, raportările sunt haotice, strategia de testare este greşită, iar organizarea vaccinării se dovedeşte profund deficitară.

Ce văd românii este doar indiferenţă, indolenţă, aroganţă şi sfidare din partea celui care ar trebui să aibă ca principală grijă sănătatea şi siguranţa cetăţenilor!

Pentru toate aceste probleme grave, pentru lipsa de viziune şi de soluţii, PSD cere demiterea ministrului sănătăţii, Vlad Voiculescu. Acesta trebuie să plece, chiar dacă moţiunea simplă va fi sau nu adoptată. Dacă are onoare!

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Voi fi apărătorul celor mulţi şi al românilor de pretutindeni!"

În calitate de deputat al Partidului Social Democrat în Parlamentul României, voi apăra, înainte de toate, drepturile şi interesele locuitorilor din circumscripţia mea electorală, judeţul Ilfov, în care va funcţiona biroul meu parlamentar. Ca parlamentar social-democrat, vreau să apar îndeosebi drepturile şi interesele celor mulţi şi mai puţin favorizaţi de soartă, care nu sunt în vizorul partidelor neoliberale, populare sau progresiste, care slujesc marea finanţă şi marile corporaţii transnaţionale.

Vreau să apar drepturile şi interesele muncitorilor din firmele multinaţionale, care sunt plătiţi la limita salariului minim pe economie şi cărora le sunt impuse tot felul de restricţii, inclusiv de a nu se asocia în organizaţii sindicale. Vreau sa apăr drepturile şi interesele agricultorilor, inclusiv ale marilor fermieri români, care au fost neglijaţi de guvernarea PNL, actualul ministru al agriculturii fiind cel mai slab şi habarnist ministru de resort din istoria postdecembristă a României. Nu mai trebuie să permitem ca agricultorii români, îndeosebi producătorii de legume, fructe, cereale şi alimente ecologice, să fie batjocoriţi de lanţurile de supermarketuri.

Voi apăra drepturile şi interesele consumatorilor, îndeosebi în faţa furnizorilor de utilităţi, având în vedere practicile de escrocare la care se pretează, în mod permanent şi la nivel de masă, unele companii distribuitoare de energie electrică şi de gaz metan. O ţară în care un distribuitor de energie şi-a permis să-l taxeze inclusiv pe actualul ministru al energiei cu o factură in valoare de 900 de lei, pe luna ianuarie, pentru un apartament nelocuit, este o ţară a nimănui. Practicile de escrocare prin aşa-zisele facturi estimative trebuie desfiinţate şi pedepsite prin lege. Voi apăra drepturile şi interesele românilor în faţa băncilor lacome şi arogante care au fost lăsate să-ţi facă de cap în România!

Voi apăra drepturile şi interesele pensionarilor români, cărora actuala guvernare le-a refuzat şi le refuză majorările câştigate prin lege. Voi apăra drepturile şi interesele copiilor, elevilor şi studenţilor, cărora va trebui să le asigurăm alocaţii de stat, burse şcolare şi burse studenţeşti mai decente. Voi apăra drepturile şi interesele persoanelor cu handicap, precum şi ale copiilor orfani instituţionalizaţi şi a persoanelor din azilele pentru vârstnici. Voi fi un apărător consecvent al drepturilor omului în faţa abuzurilor justiţiei, poliţiei şi administraţiei. Voi fi un apărător consecvent al mediului şi un avertizor permanent împotriva defrişării pădurilor României, fenomen cu efecte climatice tot mai nefaste. Voi fi un apărător consecvent al culturii şi oamenilor de cultură - scriitori, pictori, sculptori, actori, muzicieni ş.a. - care au fost foarte afectaţi de pandemia de coronavirus. Nu în ultimul rând, voi fi un apărător consecvent al sportului şi sportivilor din România, militând pentru investiţii masive în sport, pentru creşterea numărului de ore de educaţie fizică în şcoli şi în universităţi şi pentru revenirea la competiţii sportive de masă.

Pe de altă parte, voi apăra drepturile şi interesele românilor din afara graniţelor României. Voi acorda prioritate maximă drepturilor şi intereselor românilor din jurul graniţelor actuale ale ţării noastre, începând cu românii din Republica Moldova, inclusiv din Transnistria, şi continuând cu românii din regiunile Cernăuţi, Odessa şi Transcarpatia din Ucraina, cu românii de pe Valea Timocului din Serbia, cu românii din estul Ungariei şi cu aromânii din Bulgaria, Grecia, Albania şi Macedonia. Voi apăra drepturile şi interesele românilor plecaţi la muncă de-a lungul şi de-a latul Europei, urmând să stabilesc contacte permanente cu comunităţile româneşti din Italia, Spania, Franţa, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Austria, Belgia, Olanda, Irlanda ş.a.

De asemenea, voi căuta să stabilesc contacte cu comunităţile româneşti din Statele Unite ale Americii, Canada, Australia, Noua Zeelandă ş.a. Nu în ultimul rând, având în vedere că în actuala legislatură nu au niciun reprezentant de etnie română în Parlament, voi apăra drepturile şi interesele românilor din judeţul Harghita, cu care voi căuta să intru în contact cât mai curând.

Dumnezeu să ocrotească România şi pe români oriunde s-ar afla!

Doamna Dumitriţa Gliga:

"Proiectul de Lege privind bugetul de stat pe 2021, între indiferenţă şi promisiuni fără acoperire!"

Am trecut deja de jumătatea celei de-a doua luni din an şi Guvernul întârzie nepermis de mult prezentarea Proiectului de Lege a bugetului de stat pe 2021 spre dezbatere şi aprobare Parlamentului, fapt cu atât mai surprinzător cu cât în fruntea guvernului se află chiar ministrul finanţelor din precedentul Cabinet, adică exact persoana care avea obligaţia legală şi constituţională să pregătească, să elaboreze şi să prezinte, încă de la finalul anului trecut, un proiect pertinent şi coerent.

Dincolo de aceste bâlbe, aş zice inerente pentru echipa care guvernează astăzi România, ne întrebăm, în mod firesc, ce surprize neplăcute ne mai pregăteşte Guvernul în acest domeniu, dincolo de ceea ce transpare pe surse, mai mult sau mai puţin oficiale.

O asemenea interogaţie este mai mult decât legitimă şi ne punem cu toţii întrebarea, pentru că tot discutăm despre bugetul de stat şi finanţare, unde sunt zecile de miliarde de euro împrumutate cu o lejeritate şi o nonşalanţă cel puţin bizare de fostul ministru de finanţe şi actual premier. În ce "găuri negre" au intrat toţi aceşti bani, de vreme ce acum Guvernul se lamentează că nu găseşte finanţare? Ce s-a întâmplat cu banii împrumutaţi în numele ţării?

Sper că veţi fi de acord cu mine că asemenea întrebări sunt mai mult decât fireşti, atât timp cât resurse financiare pentru alocaţii sporite pentru copii, precum şi pentru indexarea sau majorarea pensiilor, nu s-au găsit, deşi legislaţia în vigoare impunea acest lucru, iar pentru susţinerea firmelor româneşti banii au ajuns cu maximă zgârcenie la destinaţie sau nu au ajuns deloc.

Asistenţa pe acest palier s-a situat la cel mai scăzut nivel dintre toate statele membre ale blocului comunitar, resurse financiare pentru sprijinirea fermierilor şi agriculturii româneşti, din nou, nu s-au găsit, deşi, peste tot în Uniunea Europeană, guvernele au avut o grijă specială pentru sectorul agricol autohton, bani pentru construirea de spitale şi instituţiile dedicate prezervării sănătăţii populaţiei nu au fost disponibili şi lista poate continua, din păcate!

Evident, avem de-a face cu aceeaşi viziune managerială, în condiţiile în care aceeaşi persoană, atunci ministru de finanţe, acum premier, a împrumutat şi a distribuit fără ca banii respectivi, pentru care vor plăti multe generaţii de români de aici înainte, să se regăsească de facto în economia reală şi în societatea românească.

În legătură cu felul în care au fost cheltuiţi banii, fostul ministru de finanţe şi actual premier a refuzat în repetate rânduri să vină să dea socoteală în Parlament, aşa cum cer legile democraţiei parlamentare şi Constituţia României. Iar acum, ne aflăm în situaţia în care, sub bagheta magică a aceleiaşi persoane, Guvernul ne pregăteşte, cu mare întârziere, un proiect de buget de stat care ar fi trebuit să fie elaborat de cel puţin câteva luni.

La ce ne putem aştepta, de acum încolo, de la acest guvern şi de la acest premier, de vreme ce colegii acestuia de coaliţie, de la Sănătate de exemplu, se declară deja nemulţumiţi de sumele vehiculate pentru a fi alocate acestui domeniu vital, în plină criză pandemică şi în plină campanie naţională de vaccinare anti-covid ?

Situaţia este similară şi la Învăţământ, unde se anunţă un nou an de restricţii şi perioade de cursuri online, fără ca Guvernul să dea semne, cât de firave, că înţelege situaţia critică a învăţământului românesc în momentul de faţă. Nu avem nicio informaţie despre posibile alocări de resurse financiare şi despre măsurile normale pe care ar trebui să le adopte, inclusiv pe palierul investiţional, pentru acoperirea cu Internet şi pentru dotarea cu mijloace IT a cât mai multor localităţi ale ţării, cu referire expresă şi la mult promisele, încă de anul trecut, tablete electronice, în lipsa cărora foarte mulţi elevi vor fi privaţi în continuare de un drept elementar şi constituţional, dreptul la educaţie.

În ce priveşte pensiile şi salariile, premierul declară că nu vor fi tăieri. În calitate de finanţist, premierul ar fi trebuit să ştie că tăierile de pensii şi salarii se pot face nu doar prin amputarea lor administrativă, ci şi prin neindexarea acestora cu rata inflaţiei.

Deci, este o cinică şi foarte dureroasă ipocrizie, pentru cei aflaţi în nevoie, adică pentru un procent considerabil din populaţia ţării, să afirmi, sus şi tare, că Guvernul nu taie pensii şi salarii, dar tu să excluzi, din start, indexarea salariilor şi a pensiilor, măcar cu rata inflaţiei, în condiţiile în care alimentele şi multe alte bunuri de larg consum s-au scumpit şi se scumpesc aproape de la o zi la alta.

Situaţia nu este mai puţin dramatică la nivelul comunităţilor locale, lipsite în mare măsură de un sprijin concret şi coerent din partea guvernului şi cărora nu li s-au decontat decât un procent rizibil din cheltuielile făcute în campania anti-covid. Guvernul este darnic, ca de obicei, doar când vine vorba despre promisiuni, dar se face că plouă atunci când trebuie să deconteze costurile campaniei naţionale de vaccinare, cheltuieli care revin aceloraşi comunităţi locale.

În plus, bugetele comunităţilor locale se află, din nou, în mare suferinţă, generând consecinţe negative privind buna funcţionare şi perspectivele lor de dezvoltare, şi atunci când vine vorba despre funcţionarea normală a serviciilor publice de primă necesitate, inclusiv a celor de asistenţă medicală, învăţământ şi asistenţă socială.

Aş dori să reliefez pe această cale exigenţa stabilirii unor criterii clare, obiective, privind alocările de la bugetul de stat în ceea ce priveşte resursele financiare necesare unei funcţionări corespunzătoare a administraţiilor publice locale.

Atrag totodată atenţia asupra necesităţii stabilirii unor cote cât mai corecte de returnare către bugetele comunităţilor locale a veniturilor provenind de la plătitorii de impozite, a căror activitate se desfăşoară pe teritoriul respectivelor entităţi locale, conform solicitărilor, perfect legitime de altfel, ale Asociaţiei Oraşelor din România (AOR).

Menţionez, în context, şi situaţia dramatică, semnalată de AOR, a celor peste 200 de oraşe mici şi mijlocii din ţara noastră, pentru care serviciile de administraţie publică sunt, literalmente, "sufocate" prin repartizarea discreţionară, de la nivel central, dar fără susţinere financiară în cuantum suficient, a unor atribuţii şi competenţe - a se citi obligaţii - care includ şi gestionarea unor servicii publice suplimentare, pentru localităţi şi comune învecinate.

Concluzionez, exprimându-mi speranţa că Parlamentul României, indiferent de culoarea politică a membrilor săi, va reuşi să corijeze şi să aducă la o formă corespunzătoare Proiectul de Lege a Bugetului de stat pe anul 2021, în concordanţă cu interesele fundamentale ale naţiunii şi societăţii româneşti.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Educaţia şi sănătatea nu sunt o prioritate pentru Guvern"

Am trecut de mijlocul lunii februarie, iar Proiectul Legii Bugetului de stat tot nu a ajuns în Parlamentul României. Anul acesta, pe fondul celei mai mari crize sanitare din ultimii 100 de ani, aprobarea timpurie a bugetului nu mai era doar o necesitate administrativă, ci una sanitară, de care depinde viaţa multor oameni.

În campanie, toate partidele de la guvernare - coaliţia învinşilor, au promis lapte şi miere. Când s-au văzut, însă, la Palatul Victoria, situaţia a fost alta. Au tăiat şi au îngheţat, s-au luptat pe funcţii ca hienele pe mâncare, lăsând nevoile societăţii pe plan secund. Aşadar, vă întreb, aceasta este "revoluţia bunei guvernări", stimaţi USR-işti? Aşa "dezvoltaţi România", stimaţi liberali?

Săptămâna trecută, premierul României a fost întrebat despre creşterea pensiilor, unul dintre obiectivele propuse de PNL înainte de alegeri. Răspunsul a fost unul simplu - nu am promis creşteri în programul de guvernare, ci în programul electoral. Aceasta este cea mai mare dovadă că liberalii nu vor respecta promisiunile făcute românilor.

Tot actualul premier, domnul Cîţu, spunea în urmă cu câţiva ani că sănătatea şi educaţia nu trebuie să fie o prioritate. Acum, şi-a pus crezul în aplicare. Cheltuielile cu sănătatea se menţin în anul 2021 sub 5% din Produsul Intern Brut, departe de ţinta de 6% propusă în Programul de guvernare şi departe de procentele alocate în majoritatea ţărilor europene.

Bugetul educaţiei, de asemenea, lasă de dorit. Am parcurs probabil cel mai greu an al învăţământului românesc, cu impact negativ asupra dezvoltării elevilor noştri. Cu toate acestea, guvernanţii ignoră în continuare nevoile din sistem, alocând doar 2,55% din PIB pentru educaţie. Aceasta este cea mai mică alocare din 1995, de când există date privind cheltuiala guvernamentală de la Eurostat sau Ministerul Finanţelor. În 2019, fişa de buget a Ministerului Educaţiei şi Cercetării arăta o alocare de 30,9 miliarde lei pentru domeniul educaţiei. În 2020, acelaşi minister avea 30,5 miliarde lei alocaţi la capitolul învăţământului. Anul acesta, Ministerul Educaţiei a primit doar 28,5 miliarde lei. Aşadar, cifrele spun totul!

Acum că au trecut toate scrutinele electorale, coaliţia de la guvernare crede că poate face ce vrea. Cu siguranţă, sunt greu de oprit, având şi majoritate parlamentară, dar asta nu înseamnă că PSD nu va acţiona constant pentru corectarea derapajelor administrative şi politice ale Guvernului. Ele există, iar noi le vom sublinia de fiecare dată.

Totodată, dacă cineva crede că românii nu vor ţine minte, în viitor, toate minciunile din campaniile PNL şi USR, se înşeală amarnic!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Moţiunea pe Sănătate, fără efect juridic, dar cu recurs la moralitate pentru normalitate"

Dreapta ne-a obişnuit, încă de anul trecut, de când se chinuia tot în mod ilegitim să mimeze că guvernează în interesul tuturor românilor, şi nu strict al clientelei sale, să nu se supună rigorilor şi urmărilor pe care o moţiune simplă le impune. Şi atunci, dar şi acum, coaliţia de guvernare nu vrea să ia în seamă protestul poporului materializat prin moţiuni simple faţă de activitatea defectuoasă a unui membru al guvernului.

Nu, reprezentanţii dreptei nu vor să audă vocea românilor pe care noi o facem auzită în Parlament, ci ei consideră că, dacă opoziţia face uz de aceste mijloace democratice de taxare a gravelor probleme cu care noi, toţi ceilalţi, ne confruntăm, de fapt le atacăm miniştrii şi îi jignim. O astfel de logică sfidează nu doar raţionalul, ci şi parlamentarismul democratic. Dar pentru PNL-USR-PLUS şi UDMR nu ar fi vreo premieră.

Mă văd obligat să vă reamintesc că, în plină pandemie, vara trecută, spre finalul legislaturii anterioare, PSD a trecut, prin Parlament, mai multe moţiuni simple, adresate împotriva unor miniştri ai fostului Cabinet Orban, printre care Violeta Alexandru, la acea vreme la Muncă, Monica Anisie, fosta şefă a Educaţiei, Marcel Vela, fostul titular de la Interne, Adrian Oros, fostul şi actualul şef al Agriculturii, sau Florin Cîţu, pe vremea aceea responsabilul cu Finanţele, în special cu împrumuturile istorice, ca să fiu şi mai concret.

Deşi noi, cei de la PSD, la fel ca şi majoritatea românilor ne aşteptam la gesturi de normalitate şi de demnitate din partea acestor miniştri de la acea vreme, concretizate prin depunerea mandatelor, aşteptările noastre justificate au fost mai întâi ironizate de liberali şi de partenerii lor de guvernare, apoi trecute sub tăcere.

Însă, de departe cea mai dureroasă mostră de nepăsare faţă de suferinţele românilor şi de lupta lor cu pandemia ne-a fost servită de dreapta în momentul demiterii, tot printr-o moţiune simplă, a fostului ministru al sănătăţii, Nelu Tătaru, în iunie 2020. Deşi se murea pe capete, iar pandemia scăpase total de sub control, rata infectării plasându-ne în topul ţărilor europene cu grave probleme, domnul Tătaru a considerat să le transmită românilor, pe un ton sec, că "nu ar fi corect faţă de populaţie să demisioneze în acele momente". Nimic despre proasta gestionare a pandemiei, despre insuficienţa testărilor, despre problemele din spitale sau despre ceilalţi bolnavi cronici, văduviţi de accesul la tratamentele mai mult sau mai puţin vitale!

Despre omenie, empatie, onoare, normalitate şi moralitate se mai poate pune problema, după refuzurile cu repetiţie venite din partea actualilor guvernanţi de a-şi depune mandatele sau de a-şi retrage miniştrii?!

Dragi colegi, vă rog să nu luaţi drept un proces de conştiinţă observaţiile mele, ci pur şi simplu să înţelegeţi că o moţiune este cea mai legitimă şi mai dură formă de protest împotriva modului în care acţionează un ministru, cu acceptul Cabinetului din care face parte, dar şi faptul că ceea ce se întâmplă în continuare în domeniul sănătăţii ne pune pe toţi în mare pericol. Pandemia nu poate fi sfidată precum o moţiune simplă, şi nici cele 20 de victime carbonizate sau decedate din cauza inhalării de fum în incendiul de la Institutul Matei Balş.

Dumneavoastră trebuie să înţelegeţi că românii nu mai au încredere în sistemul de sănătate, pentru că nu le oferă perspective bune din cauză că este prost gestionat! Pur şi simplu se târâie din inerţie! L-aţi administrat deloc performant anul trecut, iar acum i l-aţi plasat unui ministru care a mai făcut dovada nepriceperii sale într-ale sănătăţii şi în urmă cu şase ani! Dumneavoastră trebuie să admiteţi că un simplu gestionar al sistemului nu este suficient pentru stoparea pandemiei şi pentru rezolvarea tuturor celorlalte probleme mari din Sănătate! Nu mai este loc de amatorism când oamenii ard în spitale, li se refuză accesul la diverse tratamente, iar vaccinarea a preluat din valenţele Fetei Morgana.

Demersul nostru pentru îndepărtarea din funcţie a lui Vlad Voiculescu, la fel ca şi viitoarele moţiuni simple sau de cenzură nu sunt făcute, citez - "ca să ne aflăm în treabă", după cum încearcă să păcălească opinia publică unii dintre liderii dreptei, ci pentru că avem dreptul şi nevoia de profesionişti care să poată gestiona cu adevărat haosul decizional de la nivel guvernamental în care aţi aruncat România, începând din noiembrie 2019, când aţi acces la guvernare!

Nu putem sta cu mâinile în sân şi vă garantăm că nu o vom face niciodată în faţa dublului limbaj pe care îl folosiţi pentru Bruxelles, apoi pentru Bucureşti. Una le spuneţi acolo oficialilor europeni şi alta faceţi aici! La Bruxelles, aţi prezentat un buget cu tăieri semnificative pe zona de sănătate şi educaţie, iar aici, ne spuneţi exact contrariul, deşi bugetul certifică tăierile.

Trebuie să vă opriţi! Iar prin moţiunile pe care le vom depune împotriva dumneavoastră, a dreptei, ne dorim să faceţi reformă cu adevărat pentru bunăstarea şi sănătatea tuturor românilor, şi nu strict pentru numeroasa dumneavoastră clientelă politică, dacă tot aţi confiscat guvernarea la finalul lui 2020!

Domnul Eugen Neaţă:

"Fără vorbe multe, incriminări şi sclifoseli ministeriale"

Cu pensiile lucrurile merg rău în România, nu doar pentru că ele nu se măresc conform legii.

Dacă aţi avut curiozitatea sau v-au dus paşii în jurul clădirilor unde se procesează documentele pentru pensionare, aţi văzut cu ochii dumneavoastră lungi cozi de aşteptare, în care oamenii stau în frig, aşteptând să fie invitaţi înăuntru, în încăperi mici, sufocate de arhive împrăştiate peste tot.

Ca deputat al judeţului Vâlcea, m-am interesat recent să văd ce se întâmplă, de ce oamenii aflaţi la vârsta pensionării sunt obligaţi să îndure situaţii dificile şi de ce angajaţii Casei de pensii par depăşiţi de situaţie. Am aflat că, în general, în toată ţara, sediul judeţean al acestei instituţii se găseşte în clădiri de dimensiuni mici, cu spaţii improprii pentru relaţii cu publicul şi insuficiente pentru organizarea muncii şi a arhivelor de documente. În acelaşi timp, toate administraţiile publice locale, judeţene şi naţionale au în proprietate spaţii libere, care pot fi închiriate pentru o mai bună funcţionare a caselor de pensii.

Am făcut şi o minimă documentare cu privire la resursele de oameni cu care funcţionează aceste instituţii. Trebuie să ştiţi şi dumneavoastră că din anul 2001 şi până acum, numărul de posturi la nivel naţional a scăzut cu peste 37%, adică de la 5950 la 3733!

În Europa, 15-20 de oameni se ocupă de procesarea documentelor pentru 10.000 de pensionari. În România, erau 9 în 2001 şi sunt sub 7 în acest moment. Numărul de pensionari a crescut, desigur.

Sistemele informatice, calculatoarele şi dispozitivele periferice cu care lucrează personalul sunt complet învechite. Cât despre programele informatice, ele sunt antichităţi de-a dreptul, sistemele de operare şi softurile blocându-se frecvent, pentru că sunt versiuni vechi, fără licenţă.

Revenind la personalul aflat la lucru, mai trebuie spus că cele 3733 de posturi aprobate sunt ocupate de doar 3024 de oameni şi acest lucru se întâmplă în al doilea an în care forţa de muncă din România merge în şomaj din cauza pandemiei. Sau partidele de la guvernare nu au mai găsit câteva sute de lipitori de afişe să-i binecuvânteze cu un post la buget? Poate munca uriaşă pe care o fac în condiţii atât de grele de lucru cei de la casele de pensii este mai puţin atractivă pentru pilele de partid, de familie şi de stat care se îndreaptă, cum aţi văzut, către ape şi alte domenii mai simplu curgătoare. Ştiu că imaginea aceasta nu vă este străină.

Există însă cineva în România, un singur om, care se comportă ca şi cum nici n-a văzut, nici n-a auzit şi nici nu are disponibilitatea să creadă. Acel om sunteţi dumneavoastră, ministrul care ar putea să schimbe această situaţie folosindu-şi funcţia şi spiritul organizatoric pe care spuneţi că-l aveţi. În schimbul banilor primiţi lunar, vă rog, doamnă ministru, folosiţi-vă acest spirit organizatoric şi pentru a rezolva aceste probleme.

Sunteţi unul dintre cei 27 de miniştri care se ocupă în Uniunea Europeană de funcţionarea instituţiilor care administrează banii şi documentele pensionarilor. N-am văzut cozi de oameni în frig, la intrarea în aceste instituţii, nicăieri pe continent. Nu cred că pot fi văzute în alte ţări nici grămezile rugbistice din incinta acestor clădiri, nici calculatoare mai bătrâne decât pensionarii şi funcţionând cu programe de pe vremea bunicii, piratate de pe internet.

Cauza principală a tuturor acestor complicaţii este menţinerea de către Guvernul României a acestei situaţii şi lipsa de preocupare a ministeriabililor în rezolvarea problemelor angajaţilor copleşiţi de volumul de muncă, a pensionarilor umiliţi pe la uşile acestei instituţii.

Noi, parlamentarii, suntem aici să identificăm nevoile populaţiei şi să iniţiem legi şi modificări ale acestora, pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor care ne-au trimis în Parlamentul României şi să veghem ca Guvernul României să le aplice cu respect faţă de oameni. Am făcut, iată, acest lucru, imediat ce am fost sesizat de cetăţeni.

De la dumneavoastră, Guvernul României, se aşteaptă de asemenea să aplicaţi aceste legi şi să folosiţi funcţia şi priceperea organizatorică, într-un mod care să le îmbunătăţească viaţa.

Vă solicit, doamnă ministru, să recunoaşteţi imediat această situaţie inacceptabilă şi să prezentaţi public un program de schimbare completă a situaţiei prin mutarea caselor de pensii în sedii spaţioase, prin completarea personalului la nivelul de funcţionare cunoscut în Europa şi prin modernizarea şi legalizarea completă şi urgentă a sistemelor informatice.

Totodată, vă rog să îmi comunicaţi modul cum dumneavoastră înţelegeţi să rezolvaţi principalele probleme întâmpinate de angajaţii sistemului public de pensii şi de pensionari în acelaşi timp, care este calendarul acţiunilor şi care sunt termenele de rezolvare.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"România nu e de vânzare!"

Astăzi vreau să supun atenţiei o problemă despre care se discută intens în spaţiul public în ultima perioadă. Este vorba despre intenţia Guvernului PNL-USR-UDMR de a vinde din activele pe care statul le deţine în companiile naţionale. Încă de anul trecut, PSD a atras atenţia că nu este în interesul României ca în perioada crizei sanitare, care a produs şi o criză economică, statul să îşi vândă activele deţinute în unele dintre cele mai profitabile companii naţionale.

Guvernele altor ţări europene, precum Germania, Franţa, Italia, Polonia, Cehia sau Ungaria, fac tot ce depinde de ele pentru a-şi proteja companiile strategice. Doar la noi, Guvernul condus de Florin Cîţu atentează la siguranţa economică a României, pregătind vânzarea pe nimic a tot ce mai deţine România, ca participaţii ale statului la companii aeroportuare, petroliere, de energie, feroviare, de poştă şi curierat, din telecomunicaţii, precum şi pe cele de la bănci sau din institutele de cercetare.

Ni s-a aruncat în faţă că se vând participaţii pentru investiţii. Apoi, au spus că există o serie de active în companii care produc pierderi şi ar trebui restructurate. Există o mare ipocrizie referitoare la abrogarea legii privind interdicţia de înstrăinare a acţiunilor la companiile de stat. Au dat O.U.G. nr. 166/2020 şi au interzis doar înstrăinarea acţiunilor, lăsând la liber vânzarea activelor. Două aspecte demonstrează incompetenţa, ipocrizia, dar mai ales atitudinea anti-românească a guvernanţilor:

Din octombrie şi până acum, în cinci luni, nu s-a vândut niciun activ, nicio cărămidă, dar nici nu s-a făcut vreun plan de restructurare prin vânzare de active la vreo companie de stat. Ce ne spune asta? Că nu există nicio urgenţă, dar se pare că nici nu cad companiile în cap din cauza acelor active.

Guvernul Cîţu, iar înaintea sa Guvernul Orban, au dat ordonanţă de urgenţă de interzicere a vânzării de acţiuni. Acum tot ei, aceleaşi persoane, alte funcţii, vin şi cer abrogarea legii care le interzice înstrăinarea acţiunilor. Ce să înţelegem de aici? Că a intervenit vreo înţelegere, vreo şmecherie?

Acum, revenind la acel proiect de lege... discuţia este mutată în spaţiul public la un mod total superficial şi pe principii sterile, prezentându-se adevăruri pe jumătate. Însă, tot ce ni se spune nu are legătură cu vreo necesitate iminentă de a capitaliza vreo companie. Cele vizate sunt pe profit, iar dacă s-ar dori capitalizarea lor, există metode mult mai eficiente.

Cea mai ieftină şi profitabilă capitalizare pentru o companie nu este vânzarea de pachete de acţiuni. Cea mai bună metodă pentru a avea bani de investiţii, dezvoltare şi retehnologizare este aceea de emitere de obligaţiuni. Această metodă asigură o corelaţie perfectă între preţul solicitat şi costul investiţiei/dezvoltării/retehnologizării avute în vedere. Valorificarea acţiunilor pe piaţa de capital are riscuri conexe care ţin de conjunctura pieţei şi de elemente speculative conjuncturale. În schimb, la obligaţiuni, investitorul ştie exact pentru ce cumpără, în ce investeşte şi care este randamentul pe care îl va primi. Emiterea de obligaţiuni nu a fost niciodată interzisă. În consecinţă, se naşte întrebarea dacă cei care se află în Guvern ştiau de această metodă şi dacă da, de ce nu au promovat-o?

Sunt multe întrebări cu privire la intenţia actualilor guvernanţi de a vinde avuţia României. Ne aducem cu toţii aminte privatizările pe care tot o guvernare de dreapta le-a făcut în perioada 1996-2000. S-au vând companii româneşti pe doi bani, doar pentru a servi unor interese.

Abrogarea legii PSD prin care interziceam vânzarea companiilor româneşti în plină criză este cea mai mare crimă economică! Ne vom opune în Parlament acestei aberaţii şi vom fi alături de toţi românii care se opun devalizării celor mai valoroase active ale statului.

Nu veţi vinde, domnule Cîţu, puţinele companii de stat profitabile pentru că, în incompetenţa de care daţi dovadă, nu reuşiţi să găsiţi soluţiile necesare ieşirii din această criză. După ce aţi îngropat ţara în datorii, acum vă gândiţi să o vindeţi bucată cu bucată! Nu vă lăsăm!

Doamna Daniela Oteşanu:

"Premierul Cîţu a fost în vizită turistică la Bruxelles, după ce a încropit pentru 2021 un buget de sărăcire a populaţiei, de austeritate în sănătate şi de penurie în educaţie"

Prim-ministrul Florin-Vasile Cîţu, un politician complet necunoscut de liderii europeni, a plecat la plimbare la Bruxelles, să arate românilor cât de important este, dar de fapt s-a întors aşa cum s-a dus, doar cu poze de vacanţă şi fără nici măcar o şapcă primită din partea oficialilor Uniunii Europene.

Înainte să anunţe triumfător că a făcut zero în vizita sa trecută neobservată de presa internaţională, fantasticul Cîţu şi-a dus la îndeplinire misiunea de a scoate sănătatea şi educaţia de pe lista de priorităţi a României. S-a răzbunat pe pensionari, îngheţându-le pensiile, i-a pedepsit pe copii, tăindu-le alocaţia, i-a lovit de studenţi, prin eliminarea gratuităţilor de transport, i-a sancţionat pe medici, profesori şi alte categorii de angajaţi şi i-a lăsat pe fermieri să moară.

Sărăcie la populaţie, austeritate în sănătate şi penurie în educaţie - acesta este bugetul propus pe Guvernul "Nu se poate" al Dreptei Unite.

Guvernul lui Iohannis, neputincios, incompetent şi corupt, taie venituri salariale, pensii, alocaţii, vouchere de vacanţă, tichete de transport gratuit pentru studenţi. În schimb, guvernarea liberalo-USR-istă a îngenuncheat ţara sub împrumuturi uriaşe, fără precedent, a umflat numărul bugetarilor cu peste 14.000 de pile şi politruci în ultimul an, din care 4000 numai în decembrie anul trecut şi a risipit miliarde de euro pentru a satisface clientela politică.

Peste 7 milioane de români vor fi afectaţi de măsurile de austeritate. Astfel, se confirmă avertismentele PSD şi se devoalează în întregime minciuna şi dezinformarea, promovate inclusiv de la Cotroceni şi de toţi liderii Dreptei, de la Orban şi Cîţu până la Barna şi Cioloş.

Spre deosebire de premierul Cîţu, care s-a lăudat în comunicate de presă că a făcut zero pentru ca ţara noastră să primească mai multe fonduri structurale prin programele de la Uniunea Europeană, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, s-a întâlnit cu liderii europeni şi a pus pe masă problemele de interes major şi imediat pentru toţi românii.

Marcel Ciolacu, consecvent angajamentului asumat de deschidere a partidului, de modernizare şi de racordare la actualitatea europeană, a avut discuţii aplicate cu lideri europeni de prim-rang, respectiv Serghei Stanişev, preşedintele Partidul Socialiştilor Europeni, Elisa Ferreira, comisar european pentru coeziune şi reforme, şi Nicholas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale.

Preşedintele PSD a expus modul deficitar în care actualul guvern abordează arbitrar Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi cheltuirea banilor europeni aferenţi, fără niciun dialog şi fără nicio consultare a Parlamentului.

Salariul minim european şi susţinerea unei agende sociale la nivelul Uniunii Europene au fost temele esenţiale ale discuţiei cu Nicholas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale.

Partidul Social Democrat a făcut chiar o campanie naţională împreună cu sindicatele în care a strâns zeci de mii de semnături pentru a sprijini un astfel de demers.

PSD a rămas singurul partid care apără cu adevărat drepturile tuturor categoriilor sociale, indiferent că sunt angajaţi la stat sau la privat, că sunt antreprenori, studenţi sau pensionari.

Domnul Florin Piper-Savu:

"Respect pentru dascăli"

Urmează adoptarea bugetului pentru anul 2021, o nouă şansă pentru a acorda educaţiei ceea ce merită. Bugetul pregătit pentru educaţie în acest an se remarcă prin a fi cel mai mic buget din ultimii 30 de ani, ca pondere în PIB şi, dacă a investi în educaţie înseamnă a investi în viitor, înţelegem că actualul guvern apreciază că viitorul României merită o investiţie infimă. Investiţia în educaţie trebuie să înceapă prin investiţia în resursele umane, întrucât dascălul are responsabilitatea şi rolul hotărâtor în transformarea profundă a personalităţii, în dezvoltarea substanţei intelectuale, fizice şi socio-morale a individului.

Guvernul PSD a căutat ca prin măsurile implementate să readucă educaţia acolo unde merită, în vârful ierarhiei priorităţilor de guvernare, stabilind un calendar de eşalonare a măririlor drepturilor salariale până în septembrie 2020, astfel încât în învăţământ să se beneficieze de o grilă de salarizare anticipată, corespunzătoare celei de la 1 ianuarie 2022. În acest sens, Guvernul PSD şi-a respectat promisiunea faţă de dascăli şi a acordat majorările salariale conform eşalonării stabilite. Deşi în noiembrie 2019, Florin Cîţu, pe atunci ministrul finanţelor, spunea că are incluşi în bugetul anului 2020 banii pentru creşterile salariale pentru profesori, Guvernul liberal a amânat creşterea salariilor mai întâi pentru 1 septembrie 2021, pentru ca acum să aflăm că în anul 2021 vor fi îngheţate toate salariile bugetarilor, deci şi ale profesorilor.

Toate acestea se întâmplă în condiţiile în care, de la începutul acestei pandemii, personalul din învăţământ a fost aruncat în necunoscut, fără pregătire şi fără cele necesare pentru a-şi continua activitatea în regim online. Ce au primit angajaţii din sistemul educaţional? Nimic! A trebuit să se descurce prin mijloace proprii, să investească din fondurile personale pentru a-şi continua activitatea, să înveţe singuri după tutoriale de pe net cum să intre în contact cu elevii, iar pentru toate acestea profesorii trebuie apreciaţi, şi nu umiliţi. Ei şi-au continuat activitatea, deşi nu au beneficiat de majorarea salarială din septembrie 2020 şi nu beneficiază actualmente de sporuri pentru condiţii de muncă, similare altor domenii, deoarece nici până acum nu s-a pus efectiv în aplicare regulamentul de sporuri pentru familia ocupaţională "Învăţământ".

Într-o Românie educată, nivelul salariilor trebuie să reflecte importanţa muncii prestate pentru beneficiarii acesteia. De educaţie depinde viitorul şi dezvoltarea economică a unei ţări.

Totuşi, România are cel mai mic indice de salarizare a profesioniştilor educaţiei din Uniunea Europeană, printre cele mai mici din Europa, peste Serbia şi Albania, dar sub Macedonia sau Bulgaria.

Potrivit unei analize realizate de Reţeaua europeană de informare asupra sistemelor şi politicilor de educaţie, Eurydice Network, şi preluată de mass-media, făcută pe baza datelor Eurostat şi a celui mai recent raport despre salarizarea profesorilor în Uniunea Europeană, cadrele didactice din România câştigă cu până la o treime mai puţin, în medie, faţă de angajaţii cu studii superioare din mediul privat. În aceeaşi analiză, se notează că România a avut cea mai mare creştere a salariului de pornire, ajustat la inflaţie, între 2014-2015 şi 2018-2019, ani de guvernare PSD, şi anume, 181% pentru nivel preşcolar şi primar, 164% pentru profesorii din învăţământul secundar, prin asumarea plăţii contribuţiilor sociale.

O Românie educată respectă şi apreciază pe cei care contribuie la viitorul ei prin munca făcută cu devotament şi cu onoare, indiferent de condiţii!

Domnilor guvernanţi, mă alătur colegilor mei din educaţie şi vă solicit să reconsideraţi rolul şi statutul dascălului în societatea românească, să-l respectaţi şi să-l apreciaţi, iar acest respect trebuie să capete substanţă prin cuprinderea în bugetul anului 2021 a măririlor salariale pe deplin meritate de către cei cărora le datorăm, cu toţii, ceea ce suntem azi.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Guvernul «Nu se poate»"

Românii au fost îngenuncheaţi de Guvernul "Nu se poate". Bugetul propus de cei de la guvernare aduce doar sărăcie populaţiei, austeritate în domeniile cele mai vulnerabile - şi mă refer aici la sănătate şi educaţie. Nicio categorie socială nu a scăpat de tăvălugul tăierilor Guvernului Foarfecă: pensiile au fost îngheţate, alocaţiile copiilor au fost tăiate, studenţii nu mai au gratuitate la transport, bugetarilor le-au fost îngheţate salariile şi li s-au anulat voucherele de vacanţă care au ajutat industria turismului să reziste în plină pandemie. Nici salariaţii din mediul privat nu sunt mai norocoşi. Salariul minim a crescut doar cu 2 lei pe zi.

Agricultura românească este în colaps, iar fermierii loviţi de seceta de anul trecut sunt lăsaţi să moară, pentru că Guvernul a tăiat în totalitate ajutoarele pentru secetă.

În plină pandemie, cu incendii pe bandă rulantă în spitalele de stat şi cu mulţi pacienţi morţi în ele, avem parte de cinism la cote de neimaginat din partea actualei guvernări. Cum să tai bugetul Sănătăţii cu circa 11%? Este strigător la cer! Se taie şi de la Ministerul Sănătăţii, şi de la Casa de Asigurări de Sănătate, în total 2,6 miliarde lei, bani care ar fi ajuns pentru a imuniza de două ori toată populaţia României cu vaccinurile disponibile la preţurile din prezent.

Educaţia, un alt domeniu pus la grea încercare în ultimul an, este o adevărată "Cenuşăreasă" pentru actuala guvernare. Cum este posibil ca învăţământul să primească cel mai mic buget din ultimii 30 de ani? Niciodată România nu a alocat doar 2,5% din PIB pentru acest domeniu! Guvernul nu dă doi bani pe viitorul ţării şi nu investeşte nici într-un act educaţional de calitate, nici în tânăra generaţie.

Românii nu au parte decât de cinism şi de minciuni şi sunt atraşi într-un adevărat cerc al austerităţii!

Domnul Gheorghe Şoldan:

"Judeţul Suceava, sărit din schema de finanţare pentru 2021 de Guvernul Cîţu. Bugetul de stat dovedeşte minciunile liberale"

Bugetul care dovedeşte minciunile liberale este acum public şi asumat. Foarte degajat, prim-ministrul Cîţu a recunoscut fără pic de jenă că a minţit românii, că promisiunile din campanie nu doar că nu se potrivesc cu Programul de guvernare, ci chiar au fost doar vorbe în vânt.

Mărirea punctului de pensie, a salariilor, a alocaţiilor, gratuităţi, tichete de vacanţă?

După cum a declarat Cîţu, toate au fost valabile în campania electorală, dar, între timp, după ce s-au văzut la guvernare, aceste oferte au expirat.

Unul dintre judeţele sărite din schema de finanţare este chiar judeţul Suceava, poate cel mai grav afectat de pandemia SARS-CoV-2. Noi, parlamentarii PSD de Suceava, am depus amendamente la bugetul de stat pentru 2021, pentru că judeţul nostru are nevoie de bani pentru infrastructura de transport, pentru sănătate, educaţie şi utilităţi.

Împreună cu colegii mei, parlamentarii PSD de Suceava, solicităm Guvernului să construiască centurile ocolitoare pentru oraşele Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Fălticeni.

De asemenea, vom cere alocarea fondurilor necesare pentru darea în funcţiune a Spitalului Municipal Fălticeni, pentru reparaţii capitale la şcolile şi grădiniţele din judeţ, dar şi pentru ca elevii din judeţ să participe la cursurile remediale prin Programul "Şcoală după Şcoală".

Prezentarea Bugetului Cîţu este momentul adevărului pentru români. Din păcate, este o nouă ţeapă.

Guvernele de dreapta, încropite de fiecare dată prin artificii care nu au ţinut cont de votul electoratului, au sacrificat întotdeauna românii.

Dar un guvern încropit pe minciuni şi prin furtul votului, nu poate rezista.

Domnule Cîţu, acesta cu siguranţă nu este un guvern de cursă lungă, cum speraţi!

Cu acest buget, tocmai v-aţi luat bilet de retur spre casă.

Sper că mai aveţi voucherele de vacanţă de anul trecut, le puteţi folosi când vă vor trimite românii la plimbare. Asta dacă vă place România. Sau dacă vreţi cu adevărat să o descoperiţi! Vă recomand un traseu cu maşina din Bucureşti până în Moldova şi Bucovina. Sau poate vreţi cu trenul!

Oricare ar fi alegerea, vă asigur că aţi fi dorit să daţi bani la transporturi pentru autostrăzi!

Domnul Vasilică Toma:

"Bugetul de Stat pe anul 2021, un buget antioameni"

Una dintre modalităţile de evaluare a performanţei unei guvernări o reprezintă măsurile luate pentru oameni, cei pe care, în calitate de guvernant, eşti dator să îi reprezinţi cu responsabilitate, corectitudine, echitate, eficienţă şi empatie. Şi spun empatie pentru că o guvernare nu este şi nu trebuie să fie un mecanism robotic şi abstract. Ea este creată de oameni pentru oameni.

În schimb, de aproape doi ani, indiferent de cum s-a numit această formulă de guvernare, România este divizată în două mari lumi: lumea reală a cetăţenilor români şi lumea celor pentru care a guverna nu înseamnă decât un mijloc de folosire a unei puteri eminamente pentru obţinerea de funcţii, facilităţi şi privilegii. Scopul exclusiv a ceea ce trebuia să fie pentru întregul popor român s-a transformat astfel în obţinerea şi consolidarea câştigului personal şi de grup al celor de la guvernare, iar pentru aceasta românii nu reprezintă decât instrumente de atingere a acestui scopul, oameni depersonalizaţi, deposedaţi şi trecuţi la categoria mijloace, oameni deveniţi simple date în calcule meschine, cinice şi sinistre ale unei puteri distopice cu tendinţe marcate dictatoriale.

Şi mereu au existat scuze pentru asta, justificări bazate pe neadevăruri flagrante. Dacă până în luna decembrie a anului trecut, campaniile electorale i-au determinat să joace un teatru în care rolul de victimă alterna cu cel de salvator, acum, când şi ultima mască a fost aruncată, hidoşenia acestei guvernări depăşeşte orice imaginaţie.

Acum, vedem cu toţii adevărata faţă a celor care ar trebui şi trebuie să guverneze pentru români, pentru oameni, a celor cărora, fără niciun menajament, li se spune şi li se arată că nu au nici cea mai mică importanţă, a celor care au devenit victimele unor călăi care îşi justifică abominaţia prin falsa nevoie de austeritate, o austeritate descoperită brusc, imediat după tururile de alegeri, şi care se aplică exclusiv cetăţenilor de rând. Pentru ei, nu sunt bani. Pentru ei, salariile trebuie îngheţate, trebuie făcute disponibilizări, pensiile nu cresc, măsurile de sprijin nu există, ba, mai mult, se elimină şi cele puţine care mai existau.

Pentru ei, cetăţenii de rang şi cu rang, se creează şi se negociază zeci şi sute de funcţii şi privilegii. Orice cheltuială are un motiv bine întemeiat. Pentru ei, cei aleşi - de ei între ei, pentru că rezultatele alegerilor pe care le nesocotesc arată exact inversul - totul este posibil, iar austeritatea nu există.

Am aşteptat atât de multă vreme un buget de stat pentru anul 2021. Au fost ocupaţi să se certe, să îşi aranjeze funcţii şi titluri, au fost ocupaţi să arunce cu declaraţii false dintr-o incompetenţă crasă şi o enormă lipsă de scrupule. Nu le-a păsat. Iar acum, când intrăm practic în finele primul trimestru al anului, au venit cu un buget de stat care îi aruncă pe toţi românii în sărăcie şi subdezvoltare, afectându-le iremediabil viaţa, un buget care nu doar că nu asigură nevoile de bază ale populaţiei şi ale domeniilor prioritare, dar care, din raţiuni clădite pe minciună, aduce fiecăruia dintre noi prejudicii.

Nicicând, România şi românii nu au avut un buget antinaţional şi antiuman!

Nicicând, justificările măsurilor îndreptate împotriva oamenilor nu au fost mai lamentabile şi mai transparente în neadevărul lor!

De la greaua moştenire până la pandemie, au încercat şi au folosit toate scuzele şi motivele posibile.

Însă ceea ce nu au spus şi nici nu vor avea vreodată moralitatea şi decenţa să o facă, constă în adevăratele motive pentru care toţi cetăţenii români suferă şi vor avea de suferit.

Iată câteva dintre adevăratele motive pentru care guvernarea groazei a instaurat austeritatea şi politica antiom şi antiţară:

• incapacitatea totală de a gestiona pandemia COVID şi a crizei provocată de aceasta;
• zero cunoştinţe minimale despre ce înseamnă guvernarea unui stat;
• zero abilităţi şi capabilităţi de manageriere a oricărui domeniu al statului;
• zero interes faţă de cetăţean;
• greşeli grave făcute zilnic din incompetenţă;
• împrumuturi zilnice, contractate pentru a acoperi daunele produse şi pentru a acoperi cheltuielile destinate exclusiv intereselor personale şi de grup;
• cheltuieli maxime cu satisfacerea clientelei de partid;
• cercul vicios al minciunii;
• amânări peste amânări de creare şi aplicare a măsurilor necesare făcute din rea-credinţă, iresponsabilitate şi nepăsare;
• politica antinaţională de îndepărtare, distrugere şi vânzare până la ultimul lucru care mai aparţine României;
• aroganţă, insolenţă, cinism şi superioritate;
• dispreţ fără de margini faţă de tot ceea ce înseamnă om.

Este mult mai uşor să faci rău, decât să faci un minimum lucru bun.

Este atât de uşor să minţi, să nu-ţi pese şi să arunci vina, este atât de uşor să te debarasezi de responsabilitate, este atât de uşor să fii inuman - şi toate acestea se reflectă atât de bine din acest buget de stat pentru anul 2021, care rezumă şi caracterizează perfect combinaţia extremă dintre habarnism şi indolenţa actualei coaliţii de guvernare!

Mai mult, în obsesia lor de a-şi atinge scopul, din nou, vor să nesocotească rolul Forului Legislativ al ţării, al tuturor românilor.

Acest buget trebuie să treacă cât mai repede prin Parlament. Practic, să fie o formalitate pe care noi să o acceptăm fără să crâcnim şi să fim astfel părtaşi la un mare sacrilegiu naţional şi uman.

De aceea, ca şi în cazul audierii miniştrilor, parlamentarilor opoziţiei i se recomandă să nu amendeze Legea bugetului de stat. Din acelaşi motiv - nu avem timp! Este deja prea târziu. Iar dacă vom îndrăzni să aducem totuşi amendamente şi să reprezentăm interesele românilor, se va întâmpla ca şi în cazul audierilor şi atâtor acte prin care au anulat rolul şi atribuţiile Parlamentului. Vom vedea din nou ce înseamnă pentru ei democraţia şi libertatea de exprimare şi dreptul la reprezentarea cetăţenească.

Doamnelor şi domnilor ai guvernării groazei şi sărăciei, aş spune că sunteţi inconştienţi!

Însă şi asta v-ar scuza. Nu! Ceea ce faceţi şi aţi făcut mereu, se numeşte premeditare, iar pentru aceasta nu există nicio posibilitate de a vă disculpa.

Sunteţi vinovaţii pentru toată inumanitatea pe care o aplicaţi românilor, pentru umilinţa pe care le-o aplicaţi, pentru tot răul pe care îl aduceţi şi veţi continua să îl aduceţi, pentru oferirea unui prezent şi viitor lipsit de orice perspectivă, pentru aruncarea României într-un haos şi o distrugere nemărginite care atentează la siguranţa existenţei sale.

Ca parlamentar al României, reprezentantul românilor, vă anunţ că îmi voi folosi toate prerogativele pentru a amenda acest buget odios şi inuman, aşa cum nu voi înceta să apăr interesele românilor şi ale ţării noastre, cele pe care nu le-aţi luat niciodată în calcul, ba, mai mult, aţi contribuit la subminarea lor!

Doamna Vetuţa Stănescu:

"PNL a promis dezvoltare şi investiţii şi a reuşit să susţină economia într-un an cu dublă criză, sanitară şi economică!"

Cifrele vorbesc de la sine. Doar dacă ne raportăm la lucrările de construcţii din ultimul an, putem observa că acestea au crescut în 2020 cu 15,9 % faţă de 2019. Este cea mai mare creştere înregistrată la lucrările de reparaţii capitale, +46,0%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente, +24,4%, iar la construcţiile noi +9,3%.

În calitate de secretar de stat în Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, am susţinut proiectele de investiţii în infrastructură prin toate pârghiile oferite de lege şi de instituţiile din subordine. Au fost finanţate proiecte importante pentru comunităţi, precum construcţii de drumuri, şcoli, spitale, cămine culturale, proiecte de apă-canal etc. Doar anul trecut, la construcţiile inginereşti/drumuri, căi ferate, poduri, aeroporturi, stadioane etc., creşterea a fost de 18,5%, la clădirile rezidenţiale +17,8% şi la clădirile nerezidenţiale +10,9%. Aceasta este guvernarea de dreapta - cea care generează creştere economică, prin construcţii de durată şi care pot aduce noi investiţii în ţară, pentru a uşura viaţa românilor.

În 2020, Guvernul PNL a realizat cele mai mari investiţii în economia românească din ultimul deceniu: 53,2 miliarde de lei, cu 9,5 miliarde lei mai mult faţă de 2019, având o pondere de 5,1% din PIB.

Am promis un buget axat pe investiţii şi pe modernizare şi ne-am respectat angajamentul faţă de români; avem cel mai mare procent din PIB alocat dezvoltării, în ultimul deceniu. Cheltuielile de investiţii sunt preconizate la 61,429 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 5,5% din PIB, mai mari cu 8,3 miliarde de lei faţă de anul 2020.

Drumul dezvoltării României este ireversibil, iar coaliţia de guvernare a pus în prim-plan investiţii masive în marile sisteme publice, mai ales că am promis acest lucru în campanie, aşa că ne ţinem de cuvânt. Ţin să adaug că, dacă în 2020, 46% din investiţii au fost făcute din fonduri europene, anul acesta vrem să ajungem la 60%.

Toate aceste investiţii pun în prim-plan dezvoltarea României, dezvoltare care înseamnă viaţă mai bună şi un trai mai bun pentru fiecare român. Cu fiecare leu alocat pentru dezvoltare, reclădim România, cu respect pentru banii românilor, cu chibzuinţă şi treabă bine făcută.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

În declaraţia mea de astăzi doresc să aduc în discuţie subiectul părăsirii timpurii a şcolii.

În România, părăsirea timpurie a şcolii - tinerii între 18-24 de ani care au părăsit şcoala înainte de finalizarea învăţământului obligatoriu şi care nu au urmat niciun alt program de formare profesională sau calificare - este de 15,3%, faţă de 10,3% la nivelul Uniunii Europene.

Peste 277.600 de tineri cu vârstele între 18 şi 24 de ani au abandonat şcoala şi nu s-au mai dus niciodată la liceu sau la şcolile profesionale, plecând din timpul sau imediat după gimnaziu. Rata de părăsire timpurie a şcolii este a treia cea mai ridicată din Europa, potrivit Eurostat.

Într-un raport întocmit de Banca Mondială, reiese că acei copii care se nasc azi în România au aceeaşi şansă de (sub)dezvoltare ca cei din Afganistan, Ecuador şi Thailanda. De ce? Din cauza acestui procent ridicat de tineri care nu termină decât maximum 8 clase. Generaţia care se naşte astăzi va avea o productivitate în forţa de muncă de 60% din ceea ce ar putea fi, dacă ar fi beneficiat de o educaţie completă şi de o sănătate bună.

Pe scurt, procentul ridicat de tineri care părăsesc timpuriu şcoala ne costă 40% din veniturile pe termen lung, potrivit calculelor făcute de reprezentanţii Băncii Mondiale.

Mai mult, toate studiile arată că părăsirea timpurie a şcolii conduce la excluziunea socială ulterioară în viaţă. Tinerii care părăsesc prematur şcoala sunt mai predispuşi riscului asociat şomajului sau al celui de a câştiga mai puţin odată ce găsesc un loc de muncă. Estimările legate de competenţe necesare în Europa sugerează că, pe viitor, doar unul din 10 locuri de muncă va putea fi accesat de o persoană care a părăsit timpuriu şcoala.

Întrebarea este ce putem face pentru a da o şansă la un viitor mai bun pentru peşte cei aproximativ 280.000 de elevi care părăsesc şcoala prematur?

Vă indic câteva măsuri pe care noi, Partidul Naţional Liberal, le-am demarat încă de anul trecut:

• Generalizarea Programului "Masă la şcoală" şi "Şcoală după şcoală", programe menţinute în stadiul de pilotare de fosta guvernare PSD, dar vitale pentru reducerea abandonului şcolar. Cu ajutorul accesării fondurilor europene, Guvernul PNL va generaliza aceste programe;
• Pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, care reprezintă o categorie extrem de vulnerabilă, fiind expuşi abandonului şcolar şi rezultatelor academice scăzute, am lansat Programul-pilot de stimulare a participării la educaţie;

Astfel, pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, şcolile, furnizorii de servicii de orientare sau consiliere şcolară, parteneri sociali din învăţământul preuniversitar, instituţiile de cult şi asociaţii religioase, instituţiile guvernamentale cu atribuţii în domeniul incluziunii sociale, dar şi ONG-uri au avut la dispoziţie un buget de 30 de milioane de euro pentru proiecte care să vizeze acest grup ţintă.

Având în vedere că în România sunt peste 91.000 de copii în această situaţie, dorim să ne asigurăm că rămân la şcoală şi au un sprijin pentru a-şi finaliza parcursul educaţional.

Pandemia COVID-19, care a obligat Guvernul să ia decizia de a închide şcolile şi grădiniţele din întreaga ţară, pentru a încetini răspândirea acestei boli, nu a însemnat oprirea procesului educaţional.

În 2020, pentru a veni în ajutorul copiilor predispuşi la abandonarea şcolii, Guvernul a suplimentat bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării cu suma de 150 de milioane de lei pentru achiziţia de tablete conectate la Internet. Ne-am asigurat, astfel, că nu creşte decalajul dintre copiii din medii defavorizate şi ceilalţi elevi. Un ordin al ministrului stabileşte criteriile pentru repartizarea tabletelor către cei aproximativ 250.000 de elevi care au nevoie de ele, conform estimării Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Sunt mulţi paşi de făcut, iar Coaliţia de guvernare, prin programul pe care şi l-a asumat în faţa Parlamentului şi în faţa românilor, are soluţiile pentru ca numărul copiilor care renunţă la studii prematur, după absolvirea a maximum 8 clase, să scadă de la an la an.

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Digitalizarea continuă - modul prin care vom optimiza interacţiunea între cetăţeni, instituţiile statului şi organizaţii"

Digitalizarea a devenit tot mai prezentă în perioada stării de urgenţă în România. Contextul actual ne-a demonstrat necesitatea şi utilitatea tehnologiei în activitatea serviciilor publice, iar agenda strategică a României prioritizează deja extinderea acestor practici. Un fapt dovedit în mod evident este eficienţa sporită în cazul tuturor palierelor de comunicare a cetăţenilor cu instituţiile publice, dar şi în ceea ce priveşte interacţiunea intrainstituţională. Aceste progrese au ajuns să reprezinte noua normă şi astfel, plata online a taxelor şi impozitelor, depunerea de documente în format electronic către administraţia publică locală, dar şi utilizarea platformelor online pentru completarea de formulare sunt doar câteva exemple ale modului în care dorim să vedem dezvoltarea digitală în România, chiar şi în situaţia postpandemică.

Digitalizarea, introdusă deja în majoritatea domeniilor de activitate, va fi accelerată de iniţiative precum Platforma aici.gov.ro, implementată cu succes la începutul lunii aprilie 2020 de Guvernul României, prin colaborări însemnate cu companii partenere, ca fiind instrumentul intermediar pentru înregistrarea documentelor adresate instituţiilor publice care nu au un sistem propriu de registratură online. Următoarea mişcare logică este îndrumarea instituţiilor la nivel naţional să dispună de politici ce pun forma digitală pe primul loc în activitate a lor, iar instituţiile publice din România să facă parte dintr-un sistem digital, coordonate spre a răspunde solicitărilor cetăţenilor în format electronic, într-un timp cât mai scurt. De asemenea, creşterea utilizării extinse a semnăturii electronice reprezintă modalitatea esenţială pentru eficientizarea relaţiilor de muncă. Astfel, în 2020 s-au deschis apeluri pentru contractarea de granturi ce sprijină iniţiativele de digitalizare cu un buget de 330 milioane de euro. Importanţa digitalizării se remarcă şi în procesul educaţional prin utilizarea tehnologiilor IT atât în procesul de predare-învăţare, cât şi în managementul educaţional prin interconectarea bazelor de date. Bineînţeles, şi sistemul judiciar este vizat prin crearea unei noi arhitecturi digitale bazată pe digitalizarea structurii Ministerului Justiţiei, cât şi digitalizarea întregii activităţi a instanţelor de judecată.

Sunt optimist în acest sens şi, alături de colegii mei parlamentari, voi susţine stimularea de investiţii în scopul digitalizării, întrucât cred în puterea conferită de acest domeniu în direcţia schimbării.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Celebrăm numărul european de urgenţă 112"

În fiecare an, ziua de 11 februarie este dedicată, în toate ţările membre ale Uniunii Europene, unui singur şi unitar număr de urgenţă, 112.

Nu aş vrea ca anul acesta, poate cel mai greu din ultimii ani pentru România şi nu numai, să uităm să le mulţumim tuturor celor care lucrează în cadrul tuturor serviciilor de urgenţă, care în fiecare zi, 24 de ore din 24, au un rol vital în salvarea de vieţi omeneşti.

Numărul european de urgenţă 112 a fost lansat în 1991, pentru a oferi un serviciu unic pentru apelurile de urgenţă, disponibil în toate statele membre ale Uniunii Europene. În aprilie 2005, Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU) 112 a devenit operaţional în toată România. Sistemul asigură cooperarea între agenţiile specializate de intervenţie ale Poliţiei, Pompierilor, Ambulanţei, SMURD şi Jandarmeriei, care au obligaţia de a asigura intervenţia la urgenţe.

Numărul de urgenţă 112 salvează vieţi. Cetăţenii aflaţi în situaţii de urgenţă - asigurarea asistenţei imediate în situaţii în care este periclitată viaţa, integritatea ori sănătatea cetăţeanului, ordinea publică, proprietatea publică sau privată ori mediul - pot suna la 112 - 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, pentru a solicita asistenţa serviciilor specializate de intervenţie - ambulanţă, SMURD, poliţie, pompieri, jandarmi.

Anul 2020 a fost un an extrem de dificil pentru întreg sistemul medical şi pentru toate serviciile medicale, iar lupta continuă şi anul acesta.

De aceea, este cu atât mai important să atragem atenţia asupra nevoilor oamenilor care fac ca acest sistem să funcţioneze şi să îi sprijinim prim măsuri concrete şi optime, astfel încât să îşi poată îndeplini importanta misiune pe care o au, aceea de a salva vieţi.

Domnul Mircea Fechet:

Judeţul Bacău, la fel ca şi întreaga zonă a Moldovei, a fost total ignorat de Guvernele PSD.

Singurele momente în care îşi aduceau aminte de acest judeţ erau perioadele de campanie electorală. Doar atunci îi mai păcăleau pe băcăuani cu câteva proiecte minore de infrastructură, făcute superficial.

Din păcate, am fost prea mulţi ani prinşi în logica PSD de aplicare a unor măsuri populiste, care doar creşteau veniturile pe moment şi iroseau şansele reale de dezvoltare a României.

Ţara noastră, aşa cum este astăzi, are nevoie de investiţii, de o dezvoltare predictibilă şi constantă.

Bugetul publicat în consultare de Guvernul Cîţu este un buget al responsabilităţii şi al investiţiilor care vor dezvolta cu adevărat zona Moldovei. Prin acest buget se vor respecta banii românilor, bani care vor merge către spitale, educaţie, infrastructură şi vor creşte nivelul de trai al oamenilor.

Nu vom creşte nicio taxă în acest an, chiar dacă traversăm o perioadă de criză economică globală. Din contră, ne vom strădui să facem reforme, să modernizăm şi să eficientizăm aparatul public.

Băcăuanii merită drumuri mai bune şi rezistente pentru a circula în siguranţă, pentru că o infrastructură modernă va atrage investitorii şi va crea locuri de muncă.

Guvernul Cîţu arată grijă pentru zona noastră, în bugetul pentru 2021 fiind alocate peste 84 de milioane de lei pentru continuarea modernizării variantei ocolitoare a municipiului.

De asemenea, sunt incluse în buget fonduri pentru elaborarea studiilor de fezabilitate pentru drumurile de mare viteză: Focşani-Bacău, peste 12 milioane de lei, Bacău-Paşcani, peste 9,1 milioane lei, pentru Autostrada Braşov-Bacău peste 4,2 milioane lei, dar şi pentru drumul expres Bacău-Piatra Neamţ, 5,7 milioane lei.

Aceste sume arată că ne respectăm promisiunile din campania electorală - investiţii, dezvoltare, modernizare.

Pe lângă acestea, vom implementa proiecte importante, menite să îmbunătăţească viaţa băcăuanilor, într-un mod real, nu doar pe hârtie, aşa cum procedau guvernările socialiste.

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

"Bolnavii nimănui"

De ani de zile ţara noastră se află în topul mondial în ceea ce priveşte consumul de alcool. Cu toate acestea, suntem singura ţară din Uniunea Europeană care nu are un centru public de dezalcoolizare, o greşeală enormă, care duce la costuri enorme pentru tratarea bolilor provocate de consumul de alcool şi la nesfârşite drame în familiile acestor bolnavi, multe încheiate tragic.

Statisticile cu privire la consumul excesiv de alcool sunt înfiorătoare - peste două milioane de români consumă alcool peste măsură, iar un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a relevat faptul că 70% din cazurile de violenţă domestică şi aproape o jumătate din totalul omorurilor sunt cauzate de consumul de alcool.

Din punct de vedere financiar, România pierde anual două milioane de euro din cauza problemelor cauzate de dependenţa de alcool. Datele din 2018 relevau faptul că aproape 40% din paturile de spital erau ocupate de bolnavi trataţi de afecţiuni cauzate de băutură - probleme hepatice, neurologice, diabet, ciroze etc.

Şi, cu toate acestea, ţara noastră este singura din Uniunea Europeană care nu are o clinică de dezalcoolizare, nici măcar la nivel privat. Practic, nici dacă vor, cei peste două milioane de alcoolici nu au efectiv unde să se trateze. Există câteva centre private, deschise de nişte ONG-uri, însă capacitatea lor este mult prea mică în raport cu numărul de cereri. Se fac liste de aşteptare, iar pacienţii care nu au de unde să plătească taxa lunară de câteva sute de euro pe lună se trezesc în incapacitatea de a se trata voluntar.

În cazul în care un alcoolic sau familia acestuia solicită ajutor medical, pacientul este tratat în secţiile de urgenţă şi apoi eventual internat în secţiile de psihiatrie ale spitalelor publice, unde este cazat în saloane în care sunt pacienţi cu diferite afecţiuni mentale, un lucru total greşit, care pune în pericol siguranţa şi viaţa tuturor pacienţilor. Nu există personal pregătit special pentru tratarea alcoolismului, nu există protocoale clare de tratament, iar medicii dau neputincioşi din umeri. Odată pus pe picioare din punct de vedere fizic, pacientul alcoolic este trimis acasă, fără ca cineva să îl mai monitorizeze sau să îi ofere terapia psihologică atât de necesară. Rezultatul este lesne de anticipat - pacientul are o recădere şi ajunge din nou în secţia de psihiatrie a spitalului public din care a plecat, un cerc vicios în care toată lumea pierde, iar nota de plată îi revine statului român. Iar tragedia este şi mai mare dacă ne gândim la faptul că, potrivit studiilor, fiecare alcoolic afectează, prin comportamentul său, un număr de 7 persoane - partener de viaţă, copii, părinţi, rude, prieteni, colegi.

Aşadar, este nevoie urgentă să ne aplecăm asupra acestei probleme spinoase. Da, alcoolicii sunt priviţi ca paria societăţii, dar, ca să îşi poată reveni, au nevoie de sprijin, iar primul lucru pe care statul îl poate face pentru ei este să le ofere măcar un spital în care să îşi poată trata această cruntă dependenţă.

Voi milita cu toate forţele mele pentru ca acest demers să devină realitate!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Nu se pune problema scăderii salariilor sau a pensiilor în acest an!"

Cred că într-o astfel de situaţie de criză mondială majoră trebuie să le spunem românilor doar adevărul, şi anume, că nu mai lăsăm ca minciuna, populismul exacerbat şi demagogia zilnică, practicate de PSD în mod uzual, să le creeze oamenilor iluzii deşarte.

În acest context, încă destul de dificil pentru toate economiile europene şi nu numai, bugetul ţării noastre pentru anul acesta se va închide cu un deficit de aproximativ 7% din PIB, ceea ce în condiţii normale nu ar fi posibil. Însă acest deficit mărit este acceptat astăzi de Comisia Europeană pentru toate ţările membre ale UE, cu condiţia ca acesta să fie redus treptat, astfel încât şi în cazul României să se poată reveni la un deficit mai mic de 3% din PIB, până în anul 2024.

În condiţiile date, bugetul de stat pentru anul 2021 este construit de actuala coaliţie aflată la guvernare pe o creştere economică de aproximativ 4,3% şi o estimare a unui PIB nominal intern brut de aproximativ 1.116 miliarde lei. Trebuie menţionat faptul că, după un an atât de complicat, anul 2020, din punct de vedere sanitar, cu urmări foarte grele asupra economiei, PIB-ul pentru anul în curs este totuşi cu 7 miliarde de lei mai mare decât cel din 2020 şi aproximativ egal cu cel din 2019, când economia nu avea de suferit din cauza unei pandemii.

Tocmai de aceea, pentru a ne putea încadra într-un deficit de aproximativ 7%, anul acesta suntem obligaţi să reducem cheltuielile, acolo unde este posibil, fără să afectăm în niciun fel veniturile vreunei categorii sociale. Nu se pune problema scăderii salariilor sau a pensiilor şi nu vom creşte în acest an nicio taxă şi niciun impozit! Aşa cum ne-am angajat în faţa Comisiei Europene, vom scădea treptat deficitul, dar în niciun caz prin măriri de taxe sau scăderi de salarii şi pensii, ci prin investiţii majore şi prin măsuri de susţinere a mediului privat, care să conducă la o creştere economică sustenabilă.

Într-un an atât de dificil din toate punctele de vedere, cum a fost anul 2020, Guvernul PNL a reuşit să impună un ritm al investiţiilor fără precedent în România ultimilor ani. Mai mult decât atât, în 2020, 46% din investiţii au fost făcute cu fonduri europene. Pentru anul 2021, obiectivul nostru este ca investiţiile din fonduri europene să ajungă aproape de 60% din totalul investiţiilor publice.

De ce ne dorim şi mai multe investiţii în România şi depunem toate eforturile necesare pentru a aloca sume din ce în ce mai consistente în acest sens? Deoarece românii se aşteaptă ca, în schimbul banilor pe care îi virează statului, să primească, după 30 de ani de aşteptări inutile, şi fapte! Cu alte cuvinte, ei aşteaptă spitalele moderne mult promise prin campanii de către PSD, aşteaptă încă acel sistem de educaţie performant, care ar reprezenta cea mai sigură investiţie în viitor şi, desigur, aşteaptă o infrastructură de transport la standarde europene şi în propria lor ţară.

În campania electorală am promis un buget axat pe investiţii şi pe modernizare, iar astăzi ne ţinem de cuvânt - avem cel mai mare procent din PIB alocat dezvoltării în ultimul deceniu. De aceea, investiţiile vor creşte până la 60,8 miliarde de lei, cu peste 7 miliarde de lei mai mult decât în 2020, în condiţiile în care procentul şi suma finală alocate investiţiilor anul trecut au fost oricum cel mai mare din ultimii 10 ani.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Ne ţinem de cuvânt - în bugetul pentru anul 2021 avem cel mai mare procent din PIB alocat dezvoltării în ultimul deceniu!"

Veniturile bugetului general consolidat, făcut public zilele trecute de către Ministerul Finanţelor Publice, sunt de 364,9 miliarde de lei, 32,67% din PIB, iar cheltuielile de 444,9 miliarde de lei, adică 39,84% din PIB, rezultând astfel un deficit bugetar de 80 de miliarde de lei, respectiv 7,16% din PIB.

Însă cel mai important lucru care trebuie menţionat referitor la structura bugetară pentru anul în curs îl reprezintă cheltuielile pentru investiţii, care vor fi de 61,43 miliarde de lei, adică echivalentul a 5,5% din PIB, în creştere faţă de 2020, când acestea au însumat 53 de miliarde de lei.

Mai trebuie spus faptul că acest buget este fundamentat pe o prognoză de creştere de 4,3% din PIB. Veniturile bugetului de stat au fost stabilite în sumă de 174 de miliarde de lei, iar cheltuielile de 318,4 miliarde de lei credite de angajament şi 261,4 miliarde de lei credite bugetare, cu un deficit de 87,3 miliarde de lei.

Pentru a ne putea încadra în ţinta de deficit, stabilită şi convenită împreună cu Comisia Europeană pentru anul 2021, cheltuielile de personal au fost plafonate la 9,8% din PIB, pentru anul 2022 la 9,1% din PIB, iar plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 55% din PIB.

Bugetul pe anul trecut a avut alocate cele mai mari procente din PIB pentru investiţii, din ultimii 10 ani. Bugetul de anul acesta a alocat cu aproximativ 6 miliarde de lei mai mult pentru investiţii decât anul trecut, ceea ce demonstrează determinarea acestei administraţii de a moderniza ţara într-un timp cât mai scurt şi de a reduce decalajele dintre noi şi statele dezvoltate din vestul Europei.

Fără investiţii consistente nu vom putea moderniza niciodată România! Fără investiţii consistente în sănătate, nu vom putea evita problemele cu care ne-am confruntat până acum! Fără investiţii consistente în educaţie, nu vom putea avea niciodată şcoala românească digitalizată!

Cu alte cuvinte, astăzi, Partidul Naţional Liberal şi coaliţia aflată la guvernare se ţin de cuvânt în privinţa promisiunilor făcute în campania electorală, deoarece avem cel mai mare procent din PIB alocat dezvoltării în ultimul deceniu. Aceste sume fără precedent, alocate pentru investiţii majore în România, vor însemna spitale moderne, şcoli moderne şi infrastructură de transport cu adevărat europeană!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Indemnizaţiile pentru limita de vârstă ale deputaţilor şi senatorilor trebuie abrogate acum!"

Asupra subiectului pensiilor speciale s-a vorbit prea mult şi s-a făcut prea puţin. Ne-am săturat cu toţii de blocaje. Avem nevoie de un simplu vot, pentru a le arăta românilor că nu am făcut doar propagandă electorală!

Constituţia României garantează, prin dispoziţiile sale, dreptul la pensie, iar Legea privind sistemul public de pensii afirmă că dreptul la pensie ia naştere şi se aplică având ca fundament, printre altele, principiul contributivităţii şi pe cel al solidarităţii. Orice alt derivat legislativ, precum indemnizaţiile pentru limită de vârstă, reprezintă o negare a celor doi piloni, contributivitate şi solidaritate, care asigură stabilitatea dreptului la pensie.

Faptul că deputaţii şi senatorii beneficiază de pensie specială, privilegiu dat de Guvernul PSD condus de Victor Ponta, constituie o nedreptate faţă de cetăţeanul român contribuabil, iar acest aspect trebuie să se schimbe. De asemenea, pe lângă componenta echităţii, mai este şi cea financiară.

Coaliţia actuală de guvernământ şi-a asumat, prin Programul comun de guvernare, aplicarea generală a principiului contributivităţii în stabilirea dreptului la pensie. Prin iniţiativa legislativă pe care am înaintat-o, se urmăreşte degrevarea bugetului de cheltuieli, încărcat în mod excesiv şi căruia nu i se permite efectuarea de investiţii urgente şi absolut necesare.

A fi demnitar al statului român este o alegere liberă şi asumată. A servi poporul român trebuie să fie întâia raţiune a celor care ocupă scaunul de senator sau deputat, nu obţinerea şi beneficierea de pe urma unor privilegii, precum sunt pensiile speciale. Liberalismul s-a născut ca reacţie la sistemul de privilegii ale clasei conducătoare a regimului aristocratic şi a propus tratarea în mod egal a tuturor cetăţenilor, diferenţele urmând să fie făcute de talentul, inteligenţa şi munca fiecăruia.

Ca partid liberal, suntem obligaţi să continuăm pe acest făgaş.

Fac apel la toţi colegii din Parlament, indiferent de culoarea politică, să voteze iniţiativa de eliminare a Capitolului XI din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, astfel să demonstreze că motivul pentru care ocupă scaunul de parlamentar este pentru a fi la dispoziţia şi în serviciul cetăţeanului român, şi nu pentru a trage foloase de pe urma unor privilegii nemeritate!

Domnul Ioan Balan:

"Prosperitatea va veni din investiţii - exportăm materii prime şi importăm produse finite"

România are un potenţial agricol deosebit, lucru reflectat în ultimii ani de producţiile tot mai mari înregistrate de harnicii fermieri români. Aceştia s-au străduit să-şi cumpere tractoare, să aducă apa de irigaţii la capătul tarlalei, să îşi construiască depozite şi silozuri, să cumpere seminţe mai bune, în mare parte din buzunarul lor sau din câştigurile obţinute prin munca familiilor lor. Cu toate acestea, ei nu prosperă, ci abia subzistă de la un an la altul.

Dacă ne uităm mai atent în economie, nu avem cum să nu observăm că deficitul comercial al ţării noastre creşte în fiecare an, contribuţia cea mai puternică la dezechilibrul dintre exporturi şi importuri având-o chiar produsele agroalimentare. O ţară cu un asemenea potenţial, care a ajuns să importe mâncare pentru cetăţenii săi, este rezultatul examenului pe care l-au picat toate guvernele din ultimele 3 decenii. Cu toţii au ştiut că la originea acestui fenomen nedorit se află lipsa capacităţilor de procesare a producţiilor agricole şi incapacitatea micilor fermieri de a putea să pună singuri pe picioare asemenea capacităţi. Altfel spus, fermierul român vinde ieftin grâul, pentru că nu are de ales, când ar putea să vândă paste făinoase, biscuiţi sau alte produse cu valoare adăugată mare.

Pe de altă parte, producţia noastră merge la export, unde este procesată şi ni se întoarce în marile magazine, la preţuri consistente, asigurând câştiguri mari pentru procesatorii străini. Pentru această situaţie nedorită, vinovate sunt guvernele noastre din ultimii 30 de ani, care nu au sprijinit producătorii români din agricultură, astfel încât să-şi cumpere echipamente, să creeze locuri de muncă pentru tineri, să deschidă mici fabrici în mediul rural şi să poată exporta dulceaţă, nu fructe, pastă de tomate, nu roşii, mezeluri de calitate, şi nu carcase de animale.

Pentru mediul rural, pentru oamenii care lucrează în agricultură, statul român a promis mult şi a făcut destul de puţin. În satele româneşti şomajul e mare, chiar în condiţiile în care tinerii sunt tot mai puţini şi populaţia tot mai îmbătrânită. Toate statele europene au traversat o asemenea provocare, însă au găsit soluţii sustenabile de modernizare şi dezvoltare a mediului rural.

Pentru România urmează o perioadă financiară deosebit de favorabilă, în condiţiile în care Guvernul PNL şi preşedintele României au reuşit să obţină fonduri de peste 80 de miliarde de euro pentru dezvoltarea ţării. Aceste fonduri nerambursabile vor veni în România doar dacă vom fi capabili să propunem Comisiei Europene proiecte şi programe mature, care să conducă la modernizarea ţării şi la relansarea şi consolidarea activităţilor economice.

Voi milita în Parlamentul României pentru ca aceste fonduri să meargă prioritar către zonele mai puţin dezvoltate ale ţării şi către mediul rural. Românii sunt în toate colţurile ţării, nu doar în zonele în care astăzi dezvoltarea este ridicată, chiar comparabilă cu cea europeană. Dacă fermierii moldoveni ar putea să proceseze legumele, fructele, produsele de origine animală şi să le vândă în ţară şi la export, la preţuri bune, atunci, cu siguranţă, vom putea vorbi şi la noi despre prosperitate. Dacă în mediul rural moldovenesc vom găsi mici făbricuţe de conserve de fructe şi legume, unităţi de panificaţie şi producţie de paste făinoase, de brânzeturi sau de produse ale industriei uşoare, am convingerea că tinerii noştri nu se vor mai lupta să meargă la mii de kilometri distanţă ca să-şi caute un loc de muncă bine plătit prin statele europene. Dacă Moldova va avea o infrastructură solidă de transporturi, atunci distanţele ar fi mai mici, efortul mai mic şi standardul de viaţă al oamenilor mai ridicat.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Mecanismul European de Redresare şi Rezilienţă, o dovadă că PNL îşi respectă promisiunile"

Votul acordat în plenul Parlamentului European, în data de 9 februarie 2021, care a dat undă verde Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, al cărui coraportor este europarlamentarul Siegfried Mureşan, confirmă o victorie pentru guvernarea liberală şi pentru ţara noastră. Vorbim de o sumă în valoare de 672,5 miliarde de euro acordaţi în următorii trei ani, având ca scop finanţarea planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă.

În România, vor ajunge, din suma totală, aproximativ 30,5 miliarde de euro, care pot fi utilizaţi pentru digitalizare, ecologizare, creşterea competitivităţii şi coeziunii economice, investiţii în proiecte pentru tineret, modernizarea instituţiilor publice şi, în special, a spitalelor care au suferit considerabil în urma presiunii adăugate de pandemia COVID-19 asupra sistemului de sănătate. Pe scurt, vorbim despre toate obiectivele pe care PNL le-a setat şi s-a angajat să le materializeze când a preluat guvernarea. Vorbim despre modernizarea României în spirit european.

Raportul legislativ include un avans de 13% din alocarea totală prevăzută prin mecanism, statelor membre ale UE. Raportul mai include şi o garanţie pentru prevenirea punerii în pericol a securităţii cibernetice europene.

Acest mecanism oferă posibilitatea finanţării tuturor tipurilor de investiţii care au fost propuse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Ne apropiem, astfel, de un scenariu în care vieţile de zi cu zi ale românilor vor fi îmbunătăţite, un scenariu pentru care PNL s-a angajat să depună eforturi neîntrerupte, fiind conştienţi că doar prin perseverenţă, corectitudine şi transparenţă vom ajunge la performanţa dorită.

În continuare, vom munci pentru atingerea acestor scopuri, pentru a repara viciile lăsate în urmă de guvernarea precedentă şi pentru a avea cât mai multe victorii în acest sens!

Domnul Nicolae Giugea:

"România nu se va dezvolta atâta vreme cât fondurile publice vor continua să finanţeze investiţii de mântuială!"

Nemulţumirea românilor faţă de modul în care sunt cheltuite resursele publice este pe deplin justificată, în condiţiile în care nu ne-am îndepărtat aproape deloc de acele timpuri şi obiceiuri în care achiziţiile publice sunt sinonime cu jaful la adresa banului public. Zilnic continuăm să aflăm din mass-media că un banal cui cumpărat de o autoritate a statului român costă de zece ori mai mult decât în orice magazin şi, mai mult decât atât, atunci când îl cumpără statul, cuiul este şi îndoit şi ruginit.

În decursul timpului s-au elaborat şi s-au adoptat legi noi, s-au creat instituţii, autorităţi şi consilii, toate cu scopul de a stopa risipa banilor publici. Rezultatul acestor eforturi a întârziat să apară. Nu trebuie să fii auditor financiar să îţi dai seama că la fiecare leu cheltuit în interes public, mulţi alţi lei intră în buzunare private. Mărturie stau rapoartele anuale ale Curţii de Conturi a României, care spun şi cum şi cât se risipeşte din bugetul nostru naţional. Nu mai puţin de 10 miliarde de lei anual sunt cheltuite necorespunzător sau ilegal. Apoi, acestea sunt numai constatările punctuale ale Curţii de conturi, care nu reflectă situaţia generală şi adevărata dimensiune a prăpădului. Ea este mult mai mare.

Pe lângă aceste aspecte, tolerate în ultimii ani de clasa politică şi guvernele socialiste, un alt aspect mi se pare la fel de grav. Când spun acest lucru, am în vedere calitatea deosebit de precară a lucrărilor publice efectuate în ţara noastră, de firme mari sau firme mici, fie că sunt ele străine sau româneşti. Lipsa unor controale riguroase cu privire la calitatea lucrărilor, a materialelor şi a garanţiilor asociate fiecărei lucrări, ne duce în situaţia nedorită în care asfaltul de pe drumurile proaspăt reabilitate se macină la prima ploaie, tencuiala de pe şcoli sau spitale cade peste elevi sau pacienţi, apa potabilă adusă pe reţelele noi de utilităţi este colorată, miroase şi abundă de ameninţări la adresa sănătăţii oamenilor. Numai în România întâlnim situaţia în care autostrăzile au luat-o la vale în numai câteva zile de la inaugurare, spitale abia renovate au fost scena unor tragedii naţionale, iar şcolile noi sunt mai pline de pericole decât cele vechi. Din păcate, numărăm pe degete acele investiţii realizate cu deplin respect şi faţă de banii publici, şi faţă de calitatea lucrărilor.

În următorii 6-7 ani, România urmează să beneficieze de fonduri europene nerambursabile de peste 80 de miliarde de euro. Cu aceste resurse europene, la care vom adăuga şi fonduri naţionale, am putea să reconstruim România de la zero şi să o ducem cât mai aproape de standardul de dezvoltare din Vestul continentului. Dacă însă nu vom scăpa de metehnele jafului generalizat din fonduri publice, de licitaţiile trucate sau aranjate pentru firme obscure, de calitatea îndoielnică a materialelor şi a lucrărilor, atunci nu avem nici cea mai mică şansă să intrăm în rândul statelor dezvoltate.

Domnul Pavel Popescu:

Centrul European de Excelenţă pentru Combaterea Ameninţărilor Hibride a fost înfiinţat la Helsinki, la iniţiativa Finlandei. Scopul asumat al Centrului este de a sprijini eforturile statelor membre în combaterea ameninţărilor hibride, prin consolidarea capabilităţilor civile şi militare, îmbunătăţirea rezilienţei statelor şi instituţiilor statale, aprofundarea cooperării NATO-UE în combaterea ameninţărilor hibride, punerea în comun a expertizei practicienilor, reprezentanţilor mediului academic şi mediului de afaceri cu statele membre şi instituţiile acestora.

În ultimii ani, de la aderarea României la acest centru, Guvernele PSD nu au avut bunăvoinţa necesară, ca şi în cazul multor altor organizaţii la care România a luat parte, să plătească cotizaţia modică de 60.000 de euro/an.

Guvernul PNL, a decis să repare rapid imaginea României pe plan internaţional, plătind această cotizaţie, cât şi alte cotizaţii aferente organizaţiilor din care statul român face parte.

Este extrem de important ca, în general, statul român să îşi onoreze obligaţiile financiare către toate organizaţiile la care aderă, pentru a nu suferi prejudicii de imagine pe plan internaţional.

Mai mult, în cazul acestui centru, unde fiecare stat membru poate cotiza voluntar peste suma anuală obligatorie, ţinând cont de expertiza noastră pe acest domeniu în plan internaţional, România ar putea sprijini Centrul într-un mod mult mai activ decât o face acum.

Lumea este într-o continuă schimbare şi existenţa acestui centru este extrem de importantă. România are şansa de a se poziţiona excelent în cadrul sau printr-o strategie bine pusă la punct.

Dar, înainte de toate, să ne plătim obligaţiile, pentru a nu suferi prejudicii de imagine!

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Avem de făcut o alegere pentru România - populism sau dezvoltare?"

În 2020, mai exact pe 21 iulie, Europa şi-a învins demonii dezbinării şi ai populismului, a înţeles că problemele comune au nevoie de soluţii comune şi a ales calea solidarităţii. Pentru România a fost ziua care ne-a dat cea mai mare şansă la dezvoltare din ultimele trei decenii, mai exact, 84 de miliarde de euro bani europeni, o oportunitate cu care nu ne-am întâlnit până acum şi, probabil, nu ne vom mai întâlni prea curând. Astfel, în 2021 şi în anii ce urmează suntem condamnaţi la o singură cale - investiţii, investiţii, investiţii.

Până în 2020, am pierdut ani preţioşi în cursa pentru dezvoltare.

În timp ce în SUA se pregăteau 200 de miliarde de dolari pentru revitalizarea infrastructurii, în 2016, miniştrii PSD ai transporturilor spuneau public că nu doresc autostrăzi, pentru că ar însemna că salariile vor creşte şi investitorii vor pleca în alte părţi - iunie 2018.

În timp ce Polonia construia cel mai mare aeroport din Europa, iar Turcia cel mai mare din lume, PSD inaugura cu surle şi trâmbiţe cioturi de autostradă, apoi surpate, blocate sau pur şi simplu ignorate - de exemplu, Drumul expres Piteşti-Craiova, autostrada Sibiu-Orăştie şi multe altele - din fericire, deblocate/soluţionate de Guvernul liberal, în 2020.

Aşa se face că în România anului 2020 unul din doi români avea toaleta în fundul curţii, cinci români mureau zilnic pe şoselele patriei, dublul mediei UE, iar cel mai mare producător din România a pierdut 68 de euro pentru fiecare maşină din cauza lipsei autostrăzii Piteşti-Sibiu.

Din fericire, am primit, din nou, o mână salvatoare de la Europa. Banii pe care UE îi va acorda României în următorul exerciţiu financiar reprezintă şansa unei transformări profunde a modelului economic românesc. Practic, suntem obligaţi să apăsăm pedala dezvoltării prin finanţarea proiectelor majore în infrastructură, în educaţie, sănătate, agricultură, energie, mediu, exact acele domenii care generează salturi în dezvoltare şi creştere economică sustenabilă, ceea ce ne va permite să recuperăm într-o generaţie distanţa faţă de Vest.

Cum impulsionăm dezvoltarea României? Pe de o parte, avem modelul instituţiilor puternice, descris în celebra carte "De ce eşuează naţiunile", care vorbeşte despre societatea democratică, cu o largă participare a cetăţeanului la procesul decizional şi o alocare echitabilă a resurselor. Teza autorilor este că dezvoltarea economică şi prosperitatea sunt caracteristice instituţiilor economice şi politice incluzive. România trebuie să-şi consolideze democraţia şi să-şi întărească statul de drept, pentru a genera şi a susţine creştere economică pe termen lung.

Pe de altă parte, avem modelul unui mare economist, Indermit Gill, care arată clar că facilitarea accesului oamenilor la oportunităţi este condiţia esenţială pentru dezvoltare economică. Teoria lui, din raportul Băncii Mondiale, World Development Report 2009, descrie trei factori cheie: densitatea economică (producţia economică pe unitate de spaţiu), distanţa (mobilitatea oamenilor, bunurilor, capitalului şi a ideilor) şi diviziunea (uşurinţa fluxurilor transfrontaliere de persoane, bunuri, capital şi idei). Concluzia specialiştilor Băncii Mondiale, după studierea mai multor economii dezvoltate, pornind de la teoria lui Gill, este că dezvoltarea economică necesită politici care sprijină urbanizarea, dezvoltarea teritorială şi integrarea regională. Toate cele trei dimensiuni sunt strâns legate de sprijinirea infrastructurii, prin investiţii masive.

Nu este deloc întâmplător că toate aceste teorii sau modele de bune practici se întorc la infrastructură. Aşa cum nu este deloc întâmplător că marile proiecte de infrastructură vor fi finanţate cu banii programaţi de UE pentru restartarea economiilor postpandemie.

Premisele le avem şi sunt bune. În bugetul pe 2021 sunt alocate sume record pentru investiţii - 61,4 miliarde de lei, 5,5% în PIB. Guvernul condus de PNL va investi astfel cu peste 9 miliarde de lei mai mult decât în 2020, un an greu pentru economie, în care oricum investiţiile au fost mai mari cu 20%, 9,5 miliarde lei, faţă de bugetul PSD din 2019. Altfel spus, în cel mai dificil moment economic, paradigma liberală de construcţie bugetară a asigurat ţării cel mai mare nivel de investiţii din ultimul deceniu. Anul acesta sumele pentru investiţii cresc şi mai mult, ţinta fiind ca fiecare leu din fonduri de la buget să fie susţinut de încă cel puţin un leu din fonduri europene.

De acum, avem nevoie de maturitate în abordarea proiectelor şi viziune pentru viitor. Dincolo de partizanate politice, pentru că ne apropiem de momentul dezbaterilor pe seama bugetului pe 2021, fac apel la toţi colegii de arenă publică - este timpul să alegem dezvoltarea şi să uităm populismul, pentru că ţara are nevoie mai mult ca oricând de lideri care se gândesc la următoarele generaţii, nu de politicieni care se gândesc la următoarele alegeri.

După pauză

În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Oana Murariu şi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 190.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă informez că, prin decizia Comitetului liderilor, ordinea de zi a fost suplimentată cu Proiectul de Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat; PHCD 20/2021.

Prin urmare, punctul cu care vom începe astăzi dezbaterile, punctul 8, va fi acest proiect de hotărâre privind validarea unui mandat de deputat, iar punctul 8 din ordinea de zi devine punctul 9 şi aşa mai departe.

Dacă sunt observaţii, puncte de vedere din partea liderilor? Nu sunt.

Atunci, intrăm în ordinea de zi şi dau cuvântul domnului deputat Popa Ştefan-Ovidiu, preşedintele Comisiei de validare, pentru a prezenta raportul comisiei şi proiectul de hotărâre.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Raport privind validarea unui mandat de deputat.

Comisia de validare, aleasă în ziua de 21 decembrie 2020, s-a întrunit în plenul său, în aceeaşi zi, în vederea validării mandatelor deputaţilor aleşi la data de 6 decembrie 2020, ocazie cu care s-a propus validarea acestora, cu o singură excepţie, cea a domnului Tobă Francisc, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 8, judeţul Braşov, pe lista Alianţei pentru Unirea Românilor, pentru care s-a propus amânarea validării deoarece nu a depus documentaţia necesară.

Ulterior, domnul Tobă Francisc a depus la Comisia de validare toate documentele legale în vederea validării.

În urma analizării documentelor depuse, membrii Comisiei de validare au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor validarea mandatului de deputat al domnului Francisc Tobă, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 8, judeţul Braşov, pe lista Alianţei pentru Unirea Românilor.

Prezentul raport a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor validarea mandatului de deputat prevăzut în prezentul raport, precum şi adoptarea hotărârii anexate.

Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat.

În temeiul prevederilor art. 7 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. Se validează mandatul de deputat al domnului Tobă Francisc, deputat ales la alegerile din 6 decembrie 2020, în Circumscripţia electorală nr. 8, judeţul Braşov.

Vă mulţumesc.

O zi bună!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii cu privire la raportul Comisiei de validare?

Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre.

La titlu sunt observaţii? Nu sunt.

La preambul? Nu sunt.

La articolul unic? Nu.

Am încheiat dezbaterile.

Urmează să ne pronunţăm prin vot asupra proiectului de hotărâre.

Vă rog să fiţi pregătiţi, vom trece la vot, pentru a vota proiectul de hotărâre al cărui raport tocmai a fost prezentat.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 167 prezenţi, pentru - 155, contra - 8, abţinere - 1, "nu votez" - 3.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Urmează depunerea jurământului de credinţă faţă de ţară şi popor.

Potrivit prevederilor art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, după validarea mandatelor, deputaţii depun, în şedinţa Camerei Deputaţilor, jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor.

Vă reamintesc procedura depunerii jurământului.

La strigarea numelui, deputatul va rosti solemn de la tribună, cu mâna pe Constituţie şi Biblie, jurământul scris, pe care îl va semna şi încredinţa spre păstrare preşedintelui Camerei.

Invit la tribună pe domnul deputat Tobă Francisc.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Francisc Tobă:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Jurământ de credinţă faţă de ţară şi popor.

Eu, Tobă Francisc, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 8 Braşov,

Jur credinţă patriei mele România;

Jur să respect Constituţia şi legile ţării;

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;

Aşa să mă ajute Dumnezeu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să şi semnaţi jurământul.

(Domnul deputat Francisc Tobă semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Felicitări, domnule deputat!

Succes!

Continuăm activitatea de dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi până la ora 12,00; apoi între 12,00 şi 12,30 - pauză; 12,30 - vot final.

Vă reamintesc că astăzi, de la ora 14,00, va avea loc şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2020 privind aprobarea cotizaţiei anuale a României la bugetul Centrului European de Excelenţă pentru Combaterea Ameninţărilor Hibride de la Helsinki - European Center of Excellence for Countering Hybrid Threats - Hybrid CoE, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 116/2020; lege ordinară; adoptată de Senat.

Din partea comisiei sesizate în fond, raportorul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2020 privind aprobarea cotizaţiei anuale a României la bugetul Centrului European de Excelenţă pentru Combaterea Ameninţărilor Hibride de la Helsinki.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2020.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea plăţii cotizaţiei anuale în valoare de 60.000 de euro pentru anul 2019, precum şi plata cotizaţiei anuale pentru următorii ani, pe întreaga durată a participării României la activitatea Centrului European de Excelenţă pentru Combaterea Ameninţărilor Hibride de la Helsinki.

Echivalentul în lei al sumelor necesare plăţii cotizaţiei anuale se asigură de la bugetul de stat prin bugetul anual al Ministerului Afacerilor Externe şi se va calcula pe baza cursului de schimb leu/euro în vigoare la data efectuării plăţii.

În urma dezbaterii asupra proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

Guvernul, vă rog.

Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt Daniela Gîtman, secretar de stat pentru afaceri interinstituţionale din Ministerul Afacerilor Externe.

Centrul pentru excelenţă vizând combaterea ameninţărilor hibride a fost înfiinţat de Finlanda în anul 2017, iar România a devenit membru în anul 2019, având în vedere faptul că îşi dorea să aibă o platformă de discuţii în ceea ce priveşte combaterea ameninţărilor hibride fie prin consolidarea capacităţilor militare şi civile, fie prin îmbunătăţirea rezilienţei statelor. De asemenea, se dorea o discuţie mai apăsată în ceea ce priveşte aprofundarea cooperării între NATO şi Uniunea Europeană în combaterea ameninţărilor hibride şi să beneficieze de punerea în comun a expertizei practicienilor mediului de afaceri şi mediului academic în acest domeniu.

România este al nouăsprezecelea stat membru al acestui centru.

Activitatea Centrului este sprijinită atât de Uniunea Europeană, cât şi de NATO.

Şi considerăm că plata contribuţiei de 60.000 de euro poate aduce beneficii în ceea ce priveşte oportunitatea ca România să-şi prezinte preocupările şi interesele legate de Regiunea Mării Negre şi ameninţările hibride din acest spaţiu.

Guvernul susţine acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

La dezbateri generale? Nu.

Da?

Vă rog.

Domnul deputat Popescu, Grupul PNL.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deşi poate părea un proiect de lege cu un impact bugetar minim, de 60.000 de euro, anual, pentru statul român, este un proiect de lege cu un impact major în vieţile noastre.

Este un moment în care România trebuie să realizeze că în următorii ani, într-o lume în continuă schimbare, trebuie să fie cap şi nu coadă în toate astfel de iniţiative comune, aşa-numite think tank-uri europene.

Acest centru hibrid reprezintă coloana vertebrală a tot ceea ce va însemna în Europa un război în care aceste 19 ţări şi următoarele care vor veni în acest join inventure... Un război dus cu actori statali sau nonstatali, care are loc zilnic în vieţile noastre.

Pentru că lumea se schimbă într-un mod incredibil, fiecare dintre statele participante acolo trebuie să vină cu cât mai multă expertiză. Sunt peste 1.200 de experţi în acest centru.

România este cunoscută în întreaga Europă pe sectorul IT&C şi în tot ceea ce înseamnă "războaiele Cyber" ca fiind cap, şi nu coadă.

Mi-aş dori şi îmi doresc din suflet ca pe viitor să nu fim niciodată obligaţi să discutăm proiecte, în Parlament, cu nişte plăţi infime, de câteva zeci de mii de euro, în astfel de instituţii, ci dimpotrivă.

Aşa cum şi în cazul acestui centru, în mod voluntar, statele pot veni cu plăţi suplimentare sau cu expertiză suplimentară, resursă umană, noi să ne poziţionăm astfel încât în estul Europei să fim actorul principal în tot ceea ce înseamnă o lume în schimbare.

Cred că fiecare dintre parlamentari ar trebui, aşa, în weekend, să se uite puţin peste ceea ce se întâmplă în lumea Cyber, în lumea IT&C. O lume care ne va cuprinde din ce în ce mai mult în următorii ani de-acum încolo.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Altcineva?

Dacă nu, vă informez că, conform art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, dacă la raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse, se trece la dezbaterea pe articole.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Îl rog pe domnul deputat Ungureanu, pe procedură, a solicitat intervenţie.

Vă rog, domnule deputat. (Vociferări.)

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa!

Am cerut acest cuvânt, pe procedură, special pentru Grupul PSD, ca să-mi cer scuze pentru cuvintele prea tari, prea rugoase.

Am spus că noi ar trebui să fim un model de comportament... (Vociferări.)

Şi chiar dacă...

Voce de la PSD:

Da, tu ar trebui să fii!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Da, şi eu.

Şi chiar dacă dinspre bănci au venit cuvinte grele, noi, cei care suntem la acest microfon, ar trebui să dăm un ton de decenţă... (Aplauze.) ...şi de bună-cuviinţă... (Aplauze.) ...chiar dacă putem folosi crose, putem folosi ironii, este în zona de discurs politic.

Eu însă am sărit peste limita, să spunem, decentă, şi de aceea îmi cer scuze, mai ales faţă de colegii tineri care au venit pentru prima dată în mandat şi care nu sunt vinovaţi de lucrurile pe care le-am spus de aici.

În ceea ce priveşte jignirile care au venit dinspre bănci, aş vrea să fiţi şi dumneavoastră atenţi la cei care vorbesc.

Unii dintre voi au strigat din bancă un cuvânt care ar putea jigni chiar şi pe cineva care nu a trecut printr-o problemă de sănătate.

Eu am avut un accident de maşină la 5 ani şi nu am putut să vorbesc o lună de zile. Era să-mi pierd viaţa. Faptul că vorbesc, chiar dacă uneori mai poticnit, este practic o minune.

Aşa că aveţi grijă, că atunci când jigniţi pe cineva, s-ar putea să scoată în evidenţă caracterul dumneavoastră, nu neapărat problema de sănătate pe care o are cel din faţă.

Încă o dată, scuze!

Şi sper ca acest ton să rămână unul de decenţă şi pentru colegii care mai vin aici!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumim şi noi.

Un element de normalitate şi binevenit, pentru o eroare, chiar şi de limbaj, produsă.

Vă mulţumesc încă o dată.

Şi mergem mai departe pe ordinea de zi.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2020 pentru stabilirea unor măsuri necesare în vederea implementării Programului Operaţional pentru Ajutorarea Persoanelor Defavorizate - POAD; PL-x 404/2020.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Rog raportorul Comisiei pentru muncă şi Comisiei pentru administraţie, prezentarea raportului comun.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2020 pentru stabilirea unor măsuri necesare în vederea implementării Programului Operaţional pentru Ajutorarea Persoanelor Defavorizate - POAD.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2020 pentru stabilirea unor măsuri necesare în vederea implementării Programului Operaţional pentru Ajutorarea Persoanelor Defavorizate - POAD.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 84/2020 pentru crearea cadrului instituţional şi a măsurilor necesare aplicării prevederilor Regulamentului (UE) nr. 223/2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Regulamentul (UE) nr. 559/2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 223/2014 în ceea ce priveşte introducerea unor măsuri specifice pentru abordarea epidemiei de COVID-19.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat, iar Comisia pentru muncă şi protecţie socială, cu unanimitate de voturi pentru, adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 23 iunie 2020.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Mulţumesc doamnei deputat Csép Éva, raportor din partea comisiilor.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2020 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 94/2020.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dăm cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Raportor, doamna deputat Csép Éva.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc frumos.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2020 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2020 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 10/2020 prin care se modifică Legea nr. 263/2010, în sensul instituirii dreptului de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstei standard de pensionare cu 20 de ani pentru persoanele care au desfăşurat activităţi miniere în subteran, cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă, în domeniul prospecţiunii, explorării, dezvoltării, exploatării, preparării/sau prelucrării, concentrării, conservării şi închiderii minelor, din cadrul unităţilor de prospecţiuni şi explorări geologice, dacă au un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani, realizat în aceste activităţi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 2 martie 2020.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Proiectul de lege, nefiind amendamente, rămâne la votul final.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 149/2020 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19; PL-x 635/2020; procedură de urgenţă.

Are cuvântul iniţiatorul.

Reprezentantul Guvernului, vă rog.

Domnul Claudiu Sorin Roşu Mareş (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sorin Roşu-Mareş, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Scopul acestei ordonanţe este instituirea unei scheme de ajutor de stat cu caracter temporar pentru susţinerea activităţii de creştere a animalelor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, având ca scop compensarea pierderilor cauzate de pandemia de COVID-19 în perioada cuprinsă între 1 martie şi 1 iulie 2020.

Temeiul legal al acestei ordonanţe sunt prevederile punctului 3.1 din Comunicarea Comisiei Europene.

Beneficiarii acestei scheme de ajutor de stat sunt persoane fizice şi juridice, întreprinderi individuale şi familiale care deţin animale în exploataţie.

Prin urmare, vă rog să aprobaţi această ordonanţă de urgenţă în forma adoptată de Comisia pentru agricultură.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Raportorul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian-Ionuţ Chesnoiu:

Bună ziua!

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 149/2020 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a fost adoptat de Senat ca urmare a depăşirii termenului de adoptare, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituţia României, republicată.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovin. Prezentul act normativ reglementează beneficiarii, criteriile de eligibilitate, documentele justificative, durata schemei şi valoarea ajutorului de stat, precum şi regulile procedurale pentru implementarea schemei de ajutor de stat.

Acest ajutor de stat se acordă beneficiarilor care deţin minimum 100 de capete femele adulte din specia bovină înregistrate în RNE în exploataţii cu cod ANSVA la data de 1 iulie 2020. Cuantumul ajutorului este echivalentul în lei a 100 euro/UVM, iar plafonul maxim al schemei de ajutor de stat este de 35.700 mii lei şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, s-a hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 149/2020, cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnule deputat Chesnoiu, preşedintele comisiei, vă rog să faceţi şi propunerea din partea Biroului comisiei, pentru timpul de dezbatere alocat acestui proiect de lege.

Domnul Adrian-Ionuţ Chesnoiu:

Vă propun ca timp de dezbatere 3 minute.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Urmează să aprobăm timpul alocat dezbaterii acestui proiect.

Supun aprobării Camerei propunerea făcută de Biroul comisiei.

Vot, vă rog. (Vociferări.)

Timpul alocat dezbaterii proiectului de lege al cărui raport tocmai v-a fost prezentat.

Da.

Vă mulţumesc.

Prezenţi - 191, pentru - 191.

Aşadar, a fost aprobat timpul alocat acestor dezbateri, de 3 minute.

Se trece la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul.

Continuăm cu articolele.

Vă rog.

Nefiind... la încheierea dezbaterii pe articole, proiectul de lege rămâne la votul final.

Vă mulţumesc.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19; PL-x 636/2020; procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului. Vă rog.

Domnul Claudiu Sorin Roşu Mareş:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Această ordonanţă de urgenţă este în completarea sau în sprijinul celorlalte ordonanţe de urgenţă, doar că se referă la sectorul suin, de această dată, şi acesta afectat de pandemia COVID-19.

Ca atare, scopul acesteia este susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul suin, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, având ca scop compensarea pierderilor cauzate de pandemia COVID-19, în perioada cuprinsă între 1 martie şi 1 iulie 2020.

Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producţie deţinută de beneficiari, echivalent unitate vită mare, în funcţie de categoriile de suine, respectiv suine la îngrăşat şi animale de reproducţie.

Ca urmare, vă rog să daţi un vot favorabil Legii de aprobare a Ordonanţei de urgenţă în forma prezentată de raportul Comisiei pentru agricultură.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură.

Domnul deputat Chesnoiu, preşedintele comisiei. Vă rog.

Domnul Adrian-Ionuţ Chesnoiu:

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a fost adoptat de Senat, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituţia României.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unei scheme de ajutor de stat.

Valoarea maximă a schemei de ajutor de stat este de 119.560 mii lei şi se va asigura de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate de MADR pentru anul 2020. Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producţie deţinută de beneficiar, respectiv locurile de cazare, echivalent UVM, funcţie de categoriile de porcine.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de membrii Comisiei pentru agricultură s-a hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Şi vă supun aprobării termenul de dezbatere de trei minute.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

S-a propus timpul afectat dezbaterii acestui proiect să fie de trei minute.

Vot, vă rog.

Prezenţi - 200, pentru - 200.

A fost aprobat timpul de trei minute pentru dezbateri, pentru acest proiect.

Să trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu.

S-a încheiat dezbaterea pe articole.

La dezbateri generale?

Domnule deputat Giugea, vă invit.

Domnul Nicolae Giugea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Majestate, trebuie să facem tot ce trebuie pentru a vinde grâne în piele de animal". Aşa gândeau acum 100 de ani înaintaşii noştri.

Colegii noştri de la PSD, în Guvernul dumnealor, au adus, ca ministru al agriculturii, un tovarăş blocat în amintiri care s-a descoperit a fi ministrul târgurilor, oboarelor şi iarmaroacelor şi care ne spunea cât de încrâncenaţi sunt toţi europenii, fiindcă suntem pe locul I la exportul de porumb. Uita însă să precizeze faptul că noi importăm carne de porc de 600 de milioane de euro pe an, porci care erau îngrăşaţi cu porumbul pe care-l exporta România.

De asemenea, la această sumă se mai adaugă 120 până la 200 de milioane de euro pe an importul de purcei.

Trebuie să facem tot ce este posibil pentru a susţine acest sector extrem de important pentru economia României, în condiţiile în care pesta porcină africană face ravagii în continuare. Numai anul trecut au fost omorâţi 740.000 de porci la nivel naţional! Sunt ferme închise, sunt complexe mari de creştere a porcilor care sunt închise de doi ani de zile. Trebuie intervenit foarte, foarte puternic în acest sector!

Vom susţine în integralitate acest proiect de lege, Grupul PNL.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Daniel Suciu, Grupul PSD.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În mod normal n-ar fi trebuit să intervin, doar că domnul ministru Daea nu este prezent, să poată să-i răspundă domnului Giugea.

Cred că domnul deputat de Dolj are o obsesie faţă de domnul ministru. Şi în mandatul trecut, de la acest microfon, poate nu similar cu domnul Ungureanu, dar cam aceleaşi cuvinte le-a adresat.

Vreau doar să faceţi, domnilor deputaţi şi doamnelor deputaţi, un exerciţiu practic. Să-l luaţi pe actualul ministru al agriculturii şi pe fostul ministru al agriculturii, domnul Oros şi domnul Daea, să-i duceţi în mijlocul fermierilor şi să vedeţi exact cine este considerat cel mai performant ministru al agriculturii. Şi acesta - vă spun cu sinceritate - nu este domnul Oros, care astăzi a blocat absolut tot ceea ce am făcut noi bun, cu domnul Daea ministru.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Voci din sală:

Bravo!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Dacă mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Vă rog. Deşi e procedură de urgenţă.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Apreciez gestul, mulţumesc!

Aş mai avea de adăugat un singur lucru. Şi anume că, în timp ce domnul Giugea ne spune că se importă foarte multă carne de porc, Guvernul pe care-l susţine emite un ordin prin care nu mai avem dreptul să creştem mai mult de cinci porci în gospodărie.

Cred că ar trebui să vă fie jenă! (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da, vă rog. Domnul deputat Giugea, drept la replică.

Domnul Nicolae Giugea:

Aveţi o intuiţie fantastică, domnilor de la PSD, fiindcă eu nu am rostit numele Daea! Dumneavoastră v-aţi dus înspre domnul Daea! Da?

Iar ordinul de care amintiţi dumneavoastră a fost elaborat de ministrul Daea. Sau memoria dumneavoastră este atât de selectivă sau atât de limitată?! Da?

Iar ceea ce trebuie să vă spun - şi dumneavoastră denaturaţi, ca de obicei, sau... un derapaj din acesta către populaţie. Dacă vrea să crească 300 de porci în gospodărie, are voie să crească 300 de porci în gospodărie, dar trebuie să îndeplinească anumite condiţii.

În Sardinia, după 40 de ani de zile nu s-a putut eradica pesta porcină africană!

În Spania, după 25 de ani a fost eradicată pesta porcină africană - şi aceasta numai cu nişte condiţii extreme impuse către populaţie, către crescătorii de porci.

Or, dumneavoastră veniţi ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic în România!

Ba da! Mergeţi şi îi întrebaţi pe cei cărora le-au fost omorâţi porcii!

Mergeţi şi îi întrebaţi pe cei care au dat faliment! Mari crescători de porci. Şi atunci să veniţi şi să comentaţi astfel de aberaţii.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

Nemaifiind alte înscrieri pentru dezbateri, proiectul de lege rămâne la votul final.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 151/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19; PL-x 637/2020; procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului, iniţiatorul. Vă rog.

Domnul Claudiu Sorin Roşu Mareş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este a treia ordonanţă de urgenţă care acoperă un nou sector afectat de această pandemie şi de criza economică generată de aceasta; de această dată este vorba de sectorul avicol.

Scopul acestei ordonanţe este susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul avicol, în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, având ca scop compensarea pierderilor cauzate de pandemie, în perioada cuprinsă între 1 martie şi 1 iulie 2020.

Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producţie deţinută de beneficiari, echivalent unitate vită mare, în funcţie de speciile şi categoriile de păsări, respectiv pui de carne, pui de curcă, găini ouătoare, găini rase grele şi pui eclozionaţi.

Beneficiarii sunt crescătorii de păsări, respectiv întreprinderile individuale şi familiale, persoane fizice autorizate, după caz, precum şi persoanele juridice care desfăşoară activitate de reproducţie şi/sau incubaţie şi/sau creştere a păsărilor pentru carne sau ouă.

Ca atare, vă rog să daţi un vot favorabil pentru legea de aprobare a ordonanţei, în forma prezentată de raportul Comisiei pentru agricultură.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

Rog reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, să prezinte raportul.

Domnule deputat Chesnoiu, preşedintele comisiei. Vă rog.

Domnul Adrian-Ionuţ Chesnoiu:

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 151/2020 privind aprobarea schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a fost adoptat de Senat, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul avicol. Valoarea maximă a schemei de ajutor de stat este de 109.800 mii lei, aceasta urmând a se asigura de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate de MADR. Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producţie deţinută de beneficiar, echivalent UVM, în funcţie de speciile şi categoriile de păsări.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii Comisiei pentru agricultură s-a hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă propun, domnule preşedinte, rugămintea de a aproba timp de dezbatere trei minute, vă rog.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da. Vă mulţumesc.

S-a propus ca timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege să fie de trei minute.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 198; pentru - 196; "nu votez" - 2.

A fost aprobat timpul de trei minute.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu? Nu.

La articolul unic? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 15, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 154/2020 privind instituirea unor măsuri pentru sprijinul tinerilor fermieri; PL-x 638/2020 a fost retrimis la comisie, aşa că mergem la punctul 16.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2019 pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare privind acordarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 300/2019; procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Domnul Augustin-Cătălin Iapă (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt Cătălin Iapă, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

Prin prezenta ordonanţă de urgenţă se stabileşte ca unităţile administrativ-teritoriale să fi putut solicita, în cursul anului 2019, contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 700.000 de lei, pentru plata subvenţiilor restante aferente furnizării energiei termice către populaţie. Contractarea împrumuturilor s-a făcut numai cu avizul comisiei de autorizare a împrumuturilor locale şi numai dacă la data depunerii documentaţiei nu prezentau restanţe la împrumuturile contractate anterior din venituri din privatizare.

Propunem adoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă în forma adoptată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, prezentarea raportului.

Domnul deputat Bogdan Huţucă, preşedintele comisiei, prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2019 pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare privind acordarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2019.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă instituirea posibilităţii ca unităţile administrativ-teritoriale să solicite în cursul anului 2019 contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului.

De asemenea, este vizată creşterea ritmului de restituire a taxelor auto, respectiv taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule. În plus, este abrogat alin. (5) al art. 122 din Codul fiscal, care se referă la depunerea declaraţiei unice pe venit doar în format electronic. În acelaşi timp, este asigurată acoperirea sumelor aferente plăţii influenţelor financiare determinate de creşterile salariale ale personalului încadrat în unităţile sanitare publice.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2019 pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare privind acordarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2020 privind instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 508/2020; procedură de urgenţă.

Rog reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, să prezinte raportul.

Raportor doamna deputat Csép Éva.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc frumos.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2020 privind instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2020 privind instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2020, prin care se acordă indemnizaţia în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat pentru salariaţii angajatorilor a căror activitate a fost suspendată ca urmare a unei anchete epidemiologice efectuate de direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pe perioada în care activitatea acestora a fost întreruptă sau redusă, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 2 septembrie 2020.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2019 pentru modificarea şi completarea art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române; PL-x 425/2019.

Procedură? Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vin aici în faţa dumneavoastră cu solicitarea de a retrimite acest proiect la comisie. Este o solicitare bazată pe o adresă transmisă de Ministerul Transporturilor, în calitate de iniţiator, pentru a fi analizate o serie de observaţii la acest proiect, observaţii de natură tehnică.

Am discutat şi cu ceilalţi lideri de grup; pot să spun că există un acord al liderilor pentru această procedură.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Există acordul liderilor. Da? Da.

Prin urmare, ...

Da, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Termen!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Termen?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Două săptămâni retrimitere la comisie.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da. Mulţumim.

Deci PL-x 425/2019 va fi retrimis la comisie pentru două săptămâni.

19. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2019 privind operarea Sistemului de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă "RO-ALERT"; PL-x 403/2019; procedură de urgenţă.

Are cuvântul iniţiatorul.

Reprezentatul Guvernului, vă rog.

Domnul Ovidiu Şandor (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt subsecretarul de stat Ovidiu Şandor, de la Ministerul de Interne.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 46/2019 se propune adoptarea unui mecanism care să asigure fără sincope transmiterea mesajelor de avertizare a populaţiei vizate de producerea unei situaţii de urgenţă, astfel încât să se răspundă necesităţii imediate de informare în timp real a acesteia cu privire la posibilitatea producerii sau producerea situaţiilor de urgenţă de amploare şi intensitate deosebită, prin intermediul mesajelor "RO-ALERT", în scopul adoptării în timp optim a măsurilor de autoprotecţie adecvate.

În considerarea celor anterior menţionate, vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2019 privind operarea Sistemului de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă "RO-ALERT" în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

Invit raportorul.

Din partea Comisiei pentru administraţie, Comisiei pentru apărare, Comisiei pentru tehnologia informaţiei, pentru prezentarea raportului comun.

Domnul deputat Silviu Macovei. Vă rog.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2019 privind operarea Sistemului de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă "RO-ALERT", primit cu adresa PL-x nr. 403/2019 din 1 octombrie 2019.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2019 privind operarea Sistemului de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă "RO-ALERT".

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri, conform avizului nr. 529/26.06.2019.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 25 septembrie 2019.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil proiectul de lege, conform avizului nr. 4c-6/570/8 octombrie 2019.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri privind stabilirea responsabilităţilor instituţiilor publice, a obligaţiilor operatorilor privaţi şi a furnizorilor de reţele publice mobile de comunicaţii electronice, în ceea ce priveşte funcţionarea Sistemului de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă "RO-ALERT", precum şi a regimului contravenţional pentru titularii acestor responsabilităţi şi obligaţii.

În urma dezbaterii proiectului de lege, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2019 privind operarea Sistemului de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă "RO-ALERT".

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne...

(Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe solicită să ia cuvântul.)

Da? Vă rog.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul PNL. Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

După cum este evident, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine adoptarea Proiectului de Lege privind Ordonanţa nr. 46/2019 cu privire la Sistemul "RO-ALERT".

Traversăm o perioadă foarte dificilă atât pentru omenire, cât şi pentru noi, ca ţară, în care înţelegem cât de importantă este eficientizarea funcţionării sistemelor de alertă şi a sistemelor de atenţionare a populaţiei cu privire la dezastre, la intemperii şi la situaţii de criză care pot apărea în momente la care ne aşteptăm foarte puţin.

Din păcate, lumea de astăzi ne arată că nu este deloc una ferită de situaţii în care ne putem pierde absolut tot, iar eficientizarea, modernizarea şi punerea în acord cu cele mai prompte măsuri de prevenire a populaţiei la astfel de riscuri care atentează inclusiv la viaţa persoanelor, la sănătatea cetăţenilor şi la siguranţa bunurilor şi avutului fiecăruia dintre noi este o prioritate, iar sistemul "RO-ALERT" şi-a arătat de multe ori eficienţa. Sistemul "RO-ALERT", prin această ordonanţă şi prin măsurile adoptate în această lege, considerăm că va funcţiona mult mai eficient, mai rapid şi mai interconectat în raport cu ceea ce înseamnă necesităţile de protejare a intereselor de viaţă şi sănătate ale cetăţenilor României.

Ca atare, Partidul Naţional Liberal susţine întrutotul adoptarea acestui act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai sunt luări de cuvânt? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 20, reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 145 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 24 aprilie 2019; PL-x 405/2018/2019; procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

Domnul Ovidiu Şandor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În contextul în care prin Decizia nr. 145/2019 a Curţii Constituţionale s-a constatat că proiectul de lege supus dezbaterii este neconstituţional în ansamblul său, iar în Monitorul Oficial al României a fost publicată Legea nr. 192/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, proiectul supus dezbaterii a rămas fără obiect.

În acest context, Ministerul Afacerilor Interne este de acord cu raportul de respingere a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

Rog reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru apărare şi Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Domnul Radu-Iulian Molnar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice; PL-x 405/2018, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 145 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 24 aprilie 2019, prin care s-a constatat că legea este neconstituţională în ansamblul său.

În raport de obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţia României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea, în şedinţa din ziua de 21 octombrie 2019.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice în scopul adoptării unor măsuri care să conducă la creşterea capacităţii de intervenţie în acest domeniu, prin instituirea instrumentelor legale necesare exercitării atribuţiilor de serviciu sau îndeplinirii misiunilor, dar şi a celor necesare asigurării unei protecţii juridice şi fizice a personalului angajat.

Preşedintele României a formulat obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, în temeiul art. 146 lit. a) teza I din Constituţia României, republicată, art. 11 alin. (1) lit. a) şi al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate sunt formulate critici de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă.

Curtea Constituţională a reţinut că sunt formulate două categorii de critici de neconstituţionalitate: extrinseci - referitoare la încălcarea art. 1 alin. (5), art. 119 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, determinată de lipsa solicitării avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării - şi intrinseci.

Având în vedere constatarea viciilor de neconstituţionalitate extrinsecă, vicii care afectează actul normativ în ansamblul său, Curtea apreciază că nu mai este necesar să examineze şi criticile de neconstituţionalitate intrinseci.

Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice este neconstituţională în ansamblul ei.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un raport de respingere a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Mulţumim şi noi raportorului din partea comisiilor sesizate în fond, domnului deputat Radu Molnar.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Nefiind amendamente, urmează votul final; reamintindu-vă faptul că în raportul comisiilor se propune respingerea legii.

Punctul 21, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2019 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale; PL-x 83/2020; procedură de urgenţă.

Reprezentantul Guvernului, iniţiatorul, vă rog.

(Domnul deputat Bogdan-Ionel Rodeanu solicită să ia cuvântul.)

Da, domnule deputat, vă rog.

Numai o secundă, vă rog.

Domnul deputat, procedură.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vom solicita şi la acest proiect retrimiterea la comisie pentru 30 de zile.

Am discutat cu ai noştri colegi, de aici, din plen, reprezentanţii grupurilor parlamentare, liderii de grup.

Este necesară o armonizare legislativă.

Şi de aceea solicităm amânarea exprimării votului până când vom legifera Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212, care a fost cronologic depusă după.

Deci e vorba de o procedură tehnică, astfel încât obiectul acestui proiect de lege într-adevăr să fie unul care să funcţioneze prin acest cadru legal.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Nu am înţeles.

Deci, cereţi retrimitere pentru... ce perioadă?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Retrimitere pentru 30 de zile.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Pentru 30 de zile.

Aveţi acordul liderilor grupurilor parlamentare?

Da?

Aveţi? Da. Bine.

Atunci...

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

...proiectul de lege este retrimis la comisie, pentru 30 de zile.

Punctul 22, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru adoptarea unor măsuri pe timpul stării de urgenţă instituite prin Decretul Preşedintelui României nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României; PL-x 240/2020. (Vociferări.)

Vorbim de PL-x 240/2020; procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României, vă rog. (Vociferări.)

Guvernul, am spus.

PL-x 240, am spus.

Domnul Marius Bălu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi...

Ordonanţa de urgenţă...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog... vă rog să vă şi prezentaţi.

Domnul Marius Bălu:

Marius Bălu, secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

Vă rog.

Domnul Marius Bălu:

Eu mulţumesc.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2020 vizează în principal măsuri în domeniul gestionării raporturilor de serviciu ale cadrelor militare pentru situaţiile de instituire a stării de urgenţă, stării de asediu sau a stării de război, precum şi în situaţia declarării mobilizării, cu referire la: conduita profesională ce trebuie avută în diferite situaţii care presupun absenţa de la serviciu; stabilirea prerogativei şefului unităţii militare de a dispune programul de lucru în funcţie de specificul şi nevoile reale, precum şi extinderea situaţiilor în care cadrele militare nu pot fi trecute în rezervă pe perioada stărilor excepţionale.

Ministerul Apărării Naţionale susţine adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2020 cu amendamentele admise ale Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să acordaţi un vot favorabil proiectului de lege.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Raportorul din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională?

Vă rog.

Domnul Ovidiu-Sergiu Bîlcea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă înaintăm alăturat raportul asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru adoptarea unor măsuri pe timpul stării de urgenţă instituite prin Decretul Preşedintelui României nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, transmis cu adresa PL-x 240 din 6 mai 2020.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2020.

Consiliul Legislativ, conform avizului nr. 268, a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat proiectul de ordonanţă de urgenţă, prin Hotărârea nr. 33.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, conform avizului 4c-9/340 din 13 mai 2020, a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, conform avizului din 12 mai 2020, a avizat favorabil.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 28 aprilie 2020.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002, Legii nr. 80/1995, a Legii nr. 384/2006, precum şi a Legii nr. 145/2019. Astfel, intervenţia legislativă vizează, în domeniul gestionării raporturilor de serviciu ale poliţiştilor, pentru situaţiile de instituire a stării de urgenţă, a stării de asediu, a stării de război, ori în caz de mobilizare, adaptarea conduitei administrative cu privire la anumite situaţii, între care menţionăm: instituirea posibilităţii delegării poliţistului, fără acordul scris al acestuia, pentru exercitarea altor activităţi decât cele corespunzătoare postului ocupat; instituirea posibilităţii detaşării poliţistului, pentru o perioadă de 12 luni, fără acordul acestuia, reglementarea urmând să se aplice, în mod corespunzător şi detaşărilor aflate în curs.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, în conformitate cu dispoziţiile art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterilor, în şedinţa din 19 mai 2020, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru adoptarea unor măsuri pe timpul stării de urgenţă instituite prin Decretul Preşedintelui României nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, cu amendamentele admise cuprinse în anexa care face parte integrantă din acest raport.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

Dacă vreţi să faceţi şi propunerea privind timpul alocat dezbaterii pe articole?

Domnul Ovidiu-Sergiu Bîlcea:

Domnule preşedinte,

Propunerea este de 3 minute.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Supun votului.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 187, pentru - 185, contra - 1, abţinere - 1.

Timpul de 3 minute a fost aprobat.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu? Nu.

Sunt amendamente admise.

De la 1 la 10?

Articolul unic? Nu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Sorin Moldovan, vă rog.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Pandemia a pus la grea încercare toate guvernele lumii. A scos în evidenţă anumite situaţii pentru care legislaţia noastră nu era pregătită.

Astfel, proiectul de lege aduce clarificări în ceea ce priveşte gestionarea raporturilor de serviciu ale poliţiştilor pentru situaţiile de instituire a stării de urgenţă, a stării de asediu, a stării de război, ori în caz de mobilizare.

Evident că nimeni nu-şi doreşte să ne regăsim într-una dintre situaţiile enumerate mai devreme, dar cel mai bine este să fim pregătiţi.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine adoptarea prezentului proiect cu amendamentele admise.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

23. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2020 pentru completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei; PL-x 279/2020; procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

Doamna Daniela Anda Grigore-Gîtman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 46/2020 are ca obiect completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei. Completarea art. 8, care vizează asigurarea decontării din bugetul Ministerului Afacerilor Externe inclusiv a cheltuielilor aferente acordării protecţiei consulare cetăţenilor români care nu pot părăsi teritoriul altor state, fie pe fondul impunerii unor restricţii de călătorie sau restricţionării circulaţiei în condiţii de pandemie şi cetăţeni care nu au mijloace de subzistenţă.

Pe durata pandemiei de COVID-19, principala modalitate de protecţie consulară exercitată de Ministerul Afacerilor Externe şi misiunile diplomatice şi consulare s-a referit la repatrierea cetăţenilor români şi facilitarea transportului acestora către ţară.

Dată fiind restrângerea circulaţiei în unele state membre şi anularea conexiunilor aeriene, a fost necesară şi identificarea unor soluţii suplimentare privind asigurarea cazării, cu titlu provizoriu, a cetăţenilor români prinşi în unele state şi care nu se puteau reîntoarce în ţară, precum şi asigurarea utilităţilor de primă necesitate, precum alimente, haine sau medicamente.

Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 11/2020 a fost prevăzută posibilitatea decontării din bugetul Ministerului Afacerilor Externe a cheltuielilor aferente şi acoperirea transportului doar pentru cetăţenii români aflaţi în carantină.

Noua completare asigură sprijinul pentru cetăţenii români blocaţi pe teritoriul altor state, în sensul de a asigura cu titlu provizoriu cazarea şi utilităţile de primă necesitate. Acestea vor fi ulterior recuperate de la beneficiari, în baza unui angajament de rambursare.

Este o completare pe care noi o considerăm foarte necesară pentru derularea activităţii de protecţie consulară a cetăţenilor români şi Guvernul susţine acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru apărare, Comisia pentru sănătate.

Domnul deputat Nelu Tătaru, preşedintele Comisiei pentru sănătate.

Domnul Nelu Tătaru:

În temeiul art. 94 şi 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi apărare naţională au fost sesizate, prin adresa PL-x 279/2020 din 20 mai 2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2020 pentru completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 12 mai 2020.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil, cu amendamente, al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; avizul favorabil al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării; avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă; avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020, cu un nou alineat, care să vizeze asigurarea decontării din bugetul Ministerului Afacerilor Externe şi a cheltuielilor aferente acordării protecţiei consulare cetăţenilor români care nu pot părăsi teritoriul altor state, ca efect al măsurilor de restricţionare a circulaţiei, impuse în contextul unei epidemii/pandemii, inclusiv al pandemiei cu noul coronavirus SARS-CoV-2 şi care nu deţin mijloace de subzistenţă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2020.

Mulţumesc tare mult.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă vreţi să şi propuneţi timpul alocat dezbaterii acestui proiect de lege?

Domnul Nelu Tătaru:

3 minute.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

S-a făcut propunerea ca timpul afectat dezbaterii acestui proiect să fie de 3 minute.

Vă supun votului.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 198 prezenţi, 198 pentru.

A fost aprobat timpul de 3 minute pentru dezbaterea acestui proiect de lege.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Şi vă informez că raportul conţine un amendament respins.

Dacă se susţine? Nu.

La titlu, dezbateri? Nu.

Articolul unic? Nu.

Rămâne la votul final.

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2020 pentru aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 150 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat; PL-x 106/2020; procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

Domnul Dragoş Lucian Rădulescu (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Domnule preşedinte,

Dragoş Rădulescu, secretar de stat, Ministerul Educaţiei.

Proiectul de lege are în vedere aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2020 pentru aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 150 de unităţi de învăţământ.

Acest proiect se află în continuarea unui proiect anterior ce avea ca obiect 48 de unităţi de învăţământ, scopul fiind legat de alegerea acelor unităţi de învăţământ aflate în special în medii geografice izolate sau a elevilor din medii sociale defavorizate.

Ca urmare, scopul respectivului proiect va avea în vedere colectarea de date reale privind capacitatea unităţilor şcolare de a implementa astfel de proiecte, crearea motivării pentru învăţare, formarea deprinderilor asupra unei alimentaţii sănătoase şi asigurarea accesului egal şi nediscriminatoriu la educaţie al tuturor copiilor.

Ca urmare, vă solicităm aprobarea în forma iniţiată de Guvern.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Reprezentantul comisiilor raportoare, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru administraţie.

Da, raportor este doamna deputat Intotero, preşedintele Comisiei pentru învăţământ.

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au primit spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2020 pentru aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 150 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 150 de unităţi de învăţământ preuniversitar. Programul constă în acordarea, cu titlu gratuit, preşcolarilor şi elevilor din cele 150 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, denumite unităţi-pilot, a unui suport alimentar constând într-un pachet alimentar sau într-o masă caldă pe zi, în limita unei valori zilnice de 10 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată. Programul se va desfăşura de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă până la sfârşitul anului 2020, în perioada desfăşurării activităţii didactice. Ordonanţa asigură continuarea eforturilor pentru îndeplinirea obiectivelor de ţară asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, pentru orizontul 2020, inclusiv în ceea ce priveşte diminuarea ratei părăsirii timpurii a şcolii până la 11,3%, în condiţiile în care valoarea acestui indicator a fost de 18,1% în 2017 şi 16,4% în 2018, conform datelor oficiale Eurostat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 9 martie 2020, în condiţiile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituţia României, republicată.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii, respectiv, Comisia pentru administraţie, în data de 5 mai 2020, şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, în datele de 2 aprilie şi 16 iunie 2020, au hotărât adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Da.

Vă rog, domnule deputat Seres Dénes.

Domnul Seres Dénes:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest program al Guvernului României, prin Ordonanţa nr. 9/2020, este foarte benefic.

Trebuie să vă spun că prima iniţiativă de acest gen a aparţinut grupului nostru parlamentar, acum câţiva ani.

Sigur că, în mod gradual, programul a fost aplicat pilot cu 50, 100 şi acum cu 150 de unităţi de învăţământ.

Benefic ar fi, bazându-ne pe experienţa acestor ani, să generalizăm acest program, în aşa fel încât, unde sunt condiţiile asigurate, toţi copiii să beneficieze de acest program.

Vreau să vă spun că, cu terminarea semestrului I, anul şcolar 2020-2021, s-a încheiat acest program.

Deci obligatoriu trebuie să venim cu un nou program-pilot sau, cum v-am spus, să generalizăm şi, unde sunt condiţii, să le asigurăm o masă caldă sau pachet alimentar tuturor copiilor.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Zisopol Dragoş Gabriel, din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Vă mărturisesc că din anul 2016 şi până în prezent am participat la toate dezbaterile organizate în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, dar şi în Camera Deputaţilor, în plenul acestei Camere, referitoare la subiectul nostru de astăzi, şi de fiecare dată am votat în favoarea unor asemenea propuneri legislative, ceea ce voi face şi astăzi. Dar cred că este corect să aducem şi câteva argumente fundamentate.

Din rapoartele realizate de către inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, ca urmare a monitorizării modului de implementare a programului-pilot, în anul 2019 rezultă şi o estimare a unui grad ridicat de satisfacţie al beneficiarilor, precum şi recomandarea de continuare a programului în şcolile-pilot, având în vedere aportul acestuia la crearea motivării pentru învăţare şi asigurarea igienei muncii intelectuale la vârste şcolare diferite şi în contexte de învăţare diferite.

Potrivit indicatorilor de măsurare a gradului de satisfacţie privind calitatea serviciilor din cadrul programului-pilot - subliniez - 95% dintre beneficiari le-au apreciat ca fiind excelente.

Având în vedere rapoartele lunare întocmite în conformitate cu Anexa nr. 4 a Hotărârii Guvernului nr. 53/2019 privind normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2018 s-a constatat că programul-pilot s-a desfăşurat în condiţii optime. De asemenea, calitatea produselor a respectat principiile regăsite în Anexa nr. 3.

Din statisticile realizate în urma feedback-ului primit prin intermediul rapoartelor finale, s-a observat o îmbunătăţire considerabilă a frecvenţei elevilor la cursuri, faţă de anii precedenţi. Astfel, dacă anterior implementării programului, în anul şcolar 2016-2017 s-a înregistrat o rată a abandonului şcolar de 6,1%, în urma derulării programului-pilot, acesta a scăzut la 4,3%, ajungând ca la finele anului şcolar 2017-2018 să fie de 1,3%.

În anul 2019 s-a constatat că programul a condus chiar la eradicarea fenomenului de abandon şcolar în unele unităţi de învăţământ.

Iată câteva argumente în favoarea votării propunerii noastre legislative de astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

O invit pe doamna deputat Barcari Rodica-Luminiţa, din partea Grupului PNL.

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Având în vedere situaţia identificată la nivelul sistemului educaţional preuniversitar, în care un număr mare de elevi se află în situaţia de abandon şcolar, ca urmare a condiţiilor socioeconomice şi geografice defavorabile, date fiind condiţiile socioeconomice care impietează asupra capacităţii multor familii de a susţine şcolarizarea sau participarea copiilor la întregul program zilnic de activităţi şcolare, inclusiv cele extracurriculare, condiţii care impun implementarea cu celeritate a acestor măsuri de sprijin, necesitatea continuării eforturilor pentru îndeplinirea obiectivelor de ţară, asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce priveşte diminuarea ratei părăsirii timpurii a şcolii, până la 11,3%, în condiţiile în care valoarea acestui indicator a fost de 18,1%, în 2017, şi 16,4% în 2018, întrucât evaluarea corespunzătoare a impactului programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 150 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, implementat şi în anii şcolari anteriori, acest proiect de lege impune extinderea la un număr mai mare de şcoli şi implementarea acestuia pe o perioadă mai mare de timp, fiind necesară continuarea pilotării cel puţin un ciclu de învăţământ.

În contextul în care nu se instituie cu celeritate măsuri de remediere a situaţiei cu iminenţă de agravare, România riscă să nu-şi realizeze obiectivul asumat - asigurarea echităţii în participarea la educaţie, obiectiv derivat din statutul de membru al Uniunii Europene.

În concluzie, membrii Grupului parlamentar al PNL vor vota pentru aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Nemaifiind solicitări de luări de cuvânt şi nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru şedinţa de vot final.

25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2020 privind unele măsuri provizorii în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 308/2020; procedură de urgenţă.

Are cuvântul iniţiatorul, Guvernul României. Vă rog.

Domnul Eduard Lucian Lovin (vicepreşedinte, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt Eduard Lovin, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Comunicaţii ANCOM.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56 din aprilie anul trecut a fost dată în contextul declanşării pandemiei COVID şi a instituirii stării de urgenţă pe teritoriul României.

Acest act normativ a dispus luarea unor măsuri urgente cu caracter excepţional pentru susţinerea şi protejarea activităţii tehnico-economice în domeniile audio-vizual şi al comunicaţiilor electronice.

De asemenea, această ordonanţă de urgenţă a aprobat, cu caracter excepţional, bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020 al Autorităţii de Reglementare în Comunicaţii, acesta neajungând să intre în procedura parlamentară până la decretarea stării de urgenţă.

Nu în ultimul rând, acest act normativ a dispus şi virarea din disponibilităţile ANCOM, reprezentând excedent din anii anteriori, a sumei de 700 de milioane de lei către bugetul de stat, măsură menită să sprijine financiar şi alte autorităţi publice, în diminuarea efectelor cauzate de pandemia COVID.

Măsurile dispuse de ordonanţa de urgenţă a Guvernului au fost îndeplinite în totalitate şi şi-au produs efectele pe parcursul anului trecut.

Autoritatea Naţională pentru Comunicaţii susţine textul legii de aprobare în forma prezentată şi avizată în comisii şi vă rugăm să daţi un vot favorabil pentru adoptare.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, pentru prezentarea raportului.

Domnule deputat Sabin Sărmaş, vă rog.

Domnul Ioan-Sabin Sărmaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2020 privind unele măsuri provizorii în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Biroul permanent a trimis Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2020 privind unele măsuri provizorii în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă, iar Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 19.05.2020.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri provizorii în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În conformitate cu prevederile art. 55 şi art. 56 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, la lucrările comisiei au participat, în calitate de invitaţi, din partea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii - ANCOM - domnul Marius Săceanu, director la Direcţia juridică, iar din partea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, domnul secretar de stat Viorel Grigoraş.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 20 iunie 2020. La şedinţă au fost prezenţi 10 deputaţi, din totalul de 15 membri.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, respectiv 6 voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi o abţinere, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2020 privind unele măsuri provizorii în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Nefiind amendamente, rămâne la votul final.

PL-x 26/2017/2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016, neavând raport suplimentar, va fi dezbătut atunci când va fi depus raportul suplimentar.

27. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 16 din Legea nr. 62/2019 privind activitatea consulară; PL-x 455/2020.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, preşedintele Comisiei pentru politică externă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andi-Lucian Cristea:

Vicepreşedinte al Comisiei pentru politică externă.

Aşadar, avem raportul asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 16 din Legea nr. 62/2019 privind activitatea consulară.

Comisia pentru politică externă a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 16 din Legea nr. 62/2019 privind activitatea consulară.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

La întocmirea acestui raport Comisia pentru politică externă a avut în vedere trei avize favorabile: din partea Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, respectiv din partea Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 62/2019, în sensul extinderii procesului de digitalizare şi îmbunătăţirii calităţii serviciilor efectuate în reţeaua consulară.

Membrii Comisiei pentru politică externă au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 23 noiembrie 2020. La dezbateri a participat şi doamna secretar de stat Gîtman, din partea Ministerului Afacerilor Externe.

Am fost prezenţi 16 deputaţi din numărul total de 18 membri.

În urma dezbaterilor, am hotărât, cu unanimitate de voturi, în cadrul Comisiei pentru politică externă, să supunem plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 16 din Legea nr. 62/2019 privind activitatea consulară, cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale? Vă rog.

Domnul deputat Lőrincz Ştefan-Iulian.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referinţe la Proiectul de Lege pentru modificarea art. 16 din Legea nr. 62/2019 privind activitatea consulară; PL-x 455/2020.

Acest proiect îi va face pe românii din afara graniţelor ţării să simtă în sfârşit că au un partener în statul român, un partener care le va face viaţa mai uşoară, care le ascultă doleanţele şi le vine în întâmpinare.

Servirea cetăţeanului promptă, corectă este o trăsătură a oricărei societăţi moderne civilizate.

Legislaţia propusă astăzi spre adoptare promovează creşterea încrederii cetăţeanului în instituţiile statului şi creează un partener care să sprijine identificarea zonelor de nevoi, a lacunelor sau a lipsei de resurse, dar şi activităţile de performanţă superioară, bune practici care să poată fi replicate sistematic în reţeaua misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale României în străinătate.

Legea adaugă un element esenţial: interacţiunea directă a cetăţeanului cu sistemul de organizare, operare şi evaluare a activităţii acestor instituţii.

Acest proiect a fost votat de plenul Senatului - cum bine a spus colegul nostru - a primit raport favorabil în Comisia pentru politică externă şi aviz favorabil de la ambele comisii de aviz.

Vă rog şi vă îndemn să votaţi pentru acest proiect de lege.

Vocile milioanelor de români din diaspora, problemele lor în relaţia cu autorităţile statului român nu mai pot fi ignorate.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Volosatîi Boris, Grupul AUR.

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

În primul rând aş vrea să remarc o eroare de ordin tehnic, pe care am depistat-o în raportul prezentat. Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, din care fac parte ca deputat de diaspora, a avizat favorabil acest raport la 15 septembrie 2020, nu 28 iulie 2020.

Dincolo de acest aspect tehnic minor, este evident că în cazul acestei iniţiative vorbim de o sabie cu două tăişuri. Pe de o parte, au existat cetăţeni rău intenţionaţi care să încerce să saboteze într-un fel sau altul activitatea unei reprezentanţe diplomatice a României pentru că nu le-a plăcut interacţiunea cu un funcţionar de la ambasadă ori consulat. Pe de altă parte, altcineva ar putea să se abţină de a nota activitatea consulatului, pentru a nu deteriora ulterioara lui adresare către acesta.

Din păcate, pe lângă faptul că nu este menţionat impactul asupra bugetului de stat, nu sunt reprezentate nici liniile directoare privind implementarea propriu-zisă a acestui sistem.

Un alt aspect, la fel de important, este cel privind analiza feedback-ului primit. Nu putem să încredinţăm analiza performanţelor negative ale persoanelor din interiorul MAE aceluiaşi minister.

În încheiere vă comunic, stimaţi colegi, că AUR, formaţiune ce se bucură de un larg sprijin din partea românilor din diaspora, Republica Moldova şi comunităţile istorice, va vota pentru acest proiect de lege.

Sperăm, în acelaşi timp, că deficienţele semnalate se vor soluţiona în metodologia privind transpunerea în practică a acestui sistem.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Dacă din partea grupurilor parlamentare mai avem intervenţii? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu? Nu.

La articole, de la 1 la 10? Nu.

De la 11 la 20? Nu.

De la 21 la 30? Nu.

De la 31 la 40? Nu.

De la 41 la 65? Nu.

Rămâne la şedinţa de vot final.

Timpul alocat şedinţei de dezbateri fiind epuizat, declar şedinţa de dezbateri închisă.

La 12,30 avem sesiunea de vot final.

Se va vota, aşa după cum bine ştiţi, de pe consolă, cu ajutorul cartelei, sau de pe tabletă pentru cei care nu sunt prezenţi fizic în sală.

Ne vedem la ora 12,30 la votul final.

Vă mulţumesc.

După pauză

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă invit să luaţi loc în bănci.

Intrăm în a doua parte a şedinţei de astăzi, în sesiunea de vot.

Şi doresc să vă comunic că, în urma sesizării liderului Grupului PSD, domnul deputat Alfred-Robert Simonis, cu privire la procedura de comunicare a legilor adoptate de Camera Deputaţilor din ziua de luni, după ce a fost declarată şedinţa de plen legal constituită, reiau procedura de comunicare, informându-vă...

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Pentru a se înţelege foarte clar ce procedură reluaţi dumneavoastră, vreau să explic în doar câteva secunde.

Luni, atunci când am cerut ca votul pe moţiunea simplă împotriva domnului Vlad Voiculescu să se dea luni, preşedintele de şedinţă a spus că şedinţa era închisă, deşi ştim cu toţii - am consultat stenograma - şedinţa nu era închisă.

Ironia face ca, după ce a declarat şedinţa închisă, doamna preşedinte de şedinţă să citească câteva legi, în şedinţă de plen, deci după ce şedinţa a fost închisă, doamna a mai citit nişte legi pentru a fi trimise la promulgare.

Or, dacă şedinţa era închisă nu mai putea citi legi!

Acest lucru ne dă nouă dreptate, că de fapt şedinţa nu era închisă şi că ar fi trebuit să supună votului procedura mea.

Practic, astăzi nu faceţi decât să reluaţi acele legi pe care le-a citit doamna preşedinte la ultima şedinţă, pentru că au fost citite în afara programului de lucru, altfel nu-mi explic.

Vă daţi seama cât de ridicolă e situaţia?!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vreau să vă informez, domnule deputat, că tocmai faptul că am dat curs acestei sesizări a dumneavoastră şi reluăm comunicarea către deputaţi demonstrează că la acel moment era închisă şedinţa. (Rumoare.)

Deci era închisă! Şi atunci o citim în acest moment.

Voci din sală:

De ce a citit?

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

De ce a citit?

A citit, că a vrut să prezinte, să luaţi act, să cunoaşteţi, dar uitaţi că acum întregim procedura, la sesizarea dumneavoastră, şi acest lucru demonstrează că la momentul respectiv, când dumneavoastră aţi solicitat votul, practic nu se mai putea da vot, pentru că şedinţa era închisă.

Quod erat demonstrandum!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

1. Legea privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO); PL-x 671/2020; procedură de urgenţă;

2. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2019 privind desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989; PL-x 15/2020; procedură de urgenţă;

3. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 177/2020 pentru aprobarea Acordului de împrumut dintre Uniunea Europeană, în calitate de Creditor şi România, în calitate de Împrumutat, în valoare de 4.099.244.587 euro, semnat la Bucureşti, la 8 octombrie 2020 şi la Bruxelles, la 19 octombrie 2020; PL-x 661/2020; procedură de urgenţă.

Termenul pentru sesizare este de două zile, pentru legile adoptate în procedură de urgenţă, de la data depunerii.

Vă mulţumim şi intrăm în procedură de vot.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

Înainte de aceasta, permiteţi-mi să facem un vot test, tocmai pentru a avea prezenţa pentru liderii grupurilor.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 228 prezenţi; 135 pentru; doi contra; 91 "nu votez".

Reamintesc, votul se face de pe consolă, prin intermediul cartelei pe care o aveţi; pentru cei care nu sunt prezenţi fizic, prin intermediul tabletei.

Rog toţi colegii prezenţi în sală să aibă cartela introdusă, pentru că văd că o parte nu au şi, de asemenea, pe cei care nu sunt fizic prezenţi, să aibă tableta conectată, pentru că intrăm în procedură de vot.

Vă rog, domnule lider de grup.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule preşedinte,

Potrivit art. 123 alin. (5), vă solicit să supuneţi votului plenului Camerei Deputaţilor ca votul la moţiunea simplă împotriva domnului ministru al sănătăţii să fie dat prin vot secret. (Aplauze.)

Procedura este foarte simplă. Scrie foarte clar la art. 123 alin. (6) că votul este secret în următoarele situaţii: în cazul în care prin Regulament se stabileşte astfel şi în cazul în care preşedintele de şedinţă sau un lider de grup cere aceasta.

Evident, se supune votului această solicitare. Dacă plenul doreşte ca votul să fie la vedere, poate fi făcut la vedere, dacă doreşte să fie secret, poate fi făcut secret. E adevărat, avem o problemă. Votul poate fi secret doar pe sistemul de cartele din sala de plen, se poate secretiza, adică să nu mai apară pe site-ul Camerei Deputaţilor cine, cum a votat.

Şi având în vedere că prim-vicepreşedintele PNL i-a ameninţat cu excluderea pe parlamentarii care vor să voteze conform propriei conştiinţe, cred că e de bun-simţ ca acest vot să fie unul secret.

Dacă aveţi încredere în colegii dumneavoastră, supuneţi la vot secret.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

S-a înţeles!

Vă mulţumesc.

Îl rog pe liderul grupului PNL. Are dreptul să ia cuvântul.

Vă rog frumos, domnule Simonis!

Domnule Gabriel Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Asistăm, de două săptămâni, la tot soiul de inovaţii regulamentare promovate de liderul Grupului PSD.

Este pentru prima dată când se solicită ca o moţiune să fie supusă votului secret.

În mod evident, nu există niciun temei pentru a face lucrul acesta. Bineînţeles că nu vom accepta o astfel de procedură, pentru că ea nu este regulamentară.

Moţiunea se supune dezbaterii şi, bineînţeles, se supune votului deschis, aşa cum s-a procedat întotdeauna.

Din perspectiva aceasta, nu avem nimic împotrivă ca să fie supusă la vot solicitarea dumneavoastră, domnule lider de grup, însă am ţinut să precizez în clar faptul că este prima dată când există o astfel de solicitare şi că nu aţi avut niciun fel de justificare pentru a invoca acel articol din Regulament.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vreau să vă spun că niciodată până acum o moţiune nu s-a votat secret. (Vociferări.)

Aveţi răbdare, nu vă înfierbântaţi!

Dar, sigur, fiind o propunere, o voi supune votului colegilor deputaţi.

Sigur, noi nu vom susţine acest lucru. Dar, fiind o propunere din partea liderului unui grup parlamentar, supun votului această propunere.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 287; pentru - 124; contra - 153; două abţineri; 8 - "nu votez".

Prin urmare, propunerea dumneavoastră a picat la vot.

Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 14/2021.

Comisia pentru regulament propune adoptarea proiectului de hotărâre.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 302; pentru - 273; contra - 29.

Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 15/2021.

Comisia pentru regulament propune respingerea proiectului de hotărâre.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 307; pentru - 278; contra - 29.

Adoptată.

3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 16/2021.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 309; pentru - 309.

Adoptat.

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Agenda pentru competenţe în Europa în vederea obţinerii unei competitivităţi durabile, a echităţii sociale şi a rezilienţei COM(2020) 274; PHCD 17/2021.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 307; pentru - 307.

Adoptat.

5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind uniunea securităţii COM(2020) 605; PHCD 18 /2021.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 305; pentru - 304; contra - 1.

Adoptat.

Partea a II-a. Legi ordinare. Adoptări.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul apărării naţionale; PL-x 522/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 299; pentru - 299.

Adoptat.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene; PL-x 19/2020; lege ordinară.

Comisia pentru buget, Comisia pentru industrii şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 310; pentru - 310.

Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2020 privind aprobarea cotizaţiei anuale a României la bugetul Centrului European de Excelenţă pentru Combaterea Ameninţărilor Hibride de la Helsinki - European Center of Excellence for Countering Hybrid Threats - Hybrid CoE, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 116/2020; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 310; pentru - 310.

Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 149/2020 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19; PL-x 635/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 309; pentru - 306; contra - 1; "nu votez" - 2.

Adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19; PL-x 636/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 311; pentru - 310; o abţinere.

Adoptat.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 151/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19; PL-x 637/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 311; pentru - 310; o abţinere.

Adoptat.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2019 pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare privind acordarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 300/2019; lege ordinară. Suntem în procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 312; pentru - 308; un vot împotrivă; o abţinere; 2 - "nu votez".

Adoptat.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2020 privind instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 508/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 308; pentru - 307; un deputat nu votează.

Adoptat.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2019 privind operarea Sistemului de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă "RO-ALERT"; PL-x 403/2019; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 310; pentru - 310.

Adoptat.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2020 pentru completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei; PL-x 279/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru apărare şi Comisia sănătate propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 308; pentru - 280; contra - 28.

Adoptat.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2020 pentru aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 150 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat; PL-x 106/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 311 prezenţi; 311 pentru.

Adoptat.

17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2020 privind unele măsuri provizorii în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 308/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru tehnologia informaţiei propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 308 prezenţi; pentru - 280; contra - 1; 27 abţineri.

Adoptat.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 62/2019 privind activitatea consulară; PL-x 455/2020; lege ordinară.

Comisia pentru politică externă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 311; pentru - 310; "nu votez" - 1.

Adoptat.

Partea a III-a. Legi organice. Adoptări.

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2020 pentru stabilirea unor măsuri necesare în vederea implementării Programului operaţional Ajutorarea persoanelor defavorizate - POAD; PL-x 404/2020; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Prezenţi - 315; pentru - 206; contra - 108; "nu votez" - 1.

Adoptat.

20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2020 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 94/2020; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 314; pentru - 314.

Adoptat.

21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru adoptarea unor măsuri pe timpul stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României; PL-x 240/2020; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 313; pentru - 313.

Adoptat.

Legi organice. Respingeri.

22. Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 145 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 24 aprilie 2019; PL-x 405/2018/2019; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru apărare şi Comisia juridică propun respingerea legii.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 312; pentru - 312.

Adoptată.

23. Urmează votul pe moţiunea simplă iniţiată de 109 deputaţi; MS 1/2021.

Vă informez că se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 304; pentru - 140; contra - 161; o abţinere; 2 - "nu votez" .

Moţiunea a picat. (Aplauze.)

Cu aceasta, sesiunea de vot a luat final.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă urez o zi bună în continuare!

Urmează şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, urmată de şedinţa Comitetului liderilor.

Vă mulţumesc.

O zi bună tuturor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,59.