Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,29.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Oana Murariu şi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 3 martie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Înainte să începem luările de cuvânt, aş vrea să vă prezint lista deputaţilor care au depus declaraţii în scris.

De la Grupul parlamentar al PSD, următoarele doamne şi următorii domni deputaţi au depus declaraţii în scris: Eugen Bejinariu, Daniela Oteşanu, Gheorghe Şoldan, Cristina-Elena Dinu, Dan-Cristian Popescu, Vasilică Toma şi Mirela Elena Adomnicăi.

De la Grupul parlamentar al PNL au depus declaraţii în scris: Iulian-Alexandru Muraru, Glad-Aurel Varga, Marian Cruşoveanu, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huţucă, Bogdan-Alexandru Bola, Marilen-Gabriel Pirtea, Ioan Balan, Valentin-Ilie Făgărăşian, Nicolae Giugea, Vetuţa Stănescu, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Cristina Burciu şi domnul deputat Liviu-Ioan Balint.

De la Grupul parlamentar al USR PLUS, domnul Brian Cristian a depus, de asemenea, în scris, o declaraţie politică.

De la Grupul parlamentar AUR - domnul Silviu-Titus Păunescu.

Iar de la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale au depus declaraţii în scris: domnul deputat Varujan Pambuccian şi domnul deputat Adrian-Miroslav Merka.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dumitru Coarnă, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru a-şi prezenta declaraţia.

Dacă este în sală? Nu este.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Andrei-Daniel Gheorghe? Este.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc frumos.

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

3 martie 1904 - se naşte un martir şi un mărturisitor creştin, Mircea Vulcănescu.

De fiecare dată când ne amintim de cei care s-au jertfit în închisorile comuniste, nu trebuie să uităm care sunt acele personalităţi culturale, ştiinţifice şi politice care au marcat istoria acestui popor.

Mircea Vulcănescu - filolog, filosof, economist, un om de ştiinţă reputat al timpurilor sale, asistent al sociologului Dimitrie Gusti - îşi începe cariera sa publică chiar la 1 Decembrie 1918, când, ajutat de I.G. Duca, viitorul prim-ministru liberal, rosteşte un discurs memorabil, în calitate de elev de liceu, cu ocazia Marii Uniri, lângă Universitate, pe statuia lui Mihai Viteazul.

Mai târziu, aceeaşi personalitate, care avea să le fie un fel de profesor, care avea să fie seniorul generaţiei interbelice, din care făceau parte Mircea Eliade, Emil Cioran, Petre Ţuţea, Eugen Ionescu, Mihail Sebastian, Constantin Noica şi multe alte personalităţi, avea să ajungă practic cel mai important tehnocrat, să spunem aşa, al României interbelice.

Exponent al curentului filosofic al existenţialismului românesc, respingând deopotrivă comunismul şi legionarismul, Mircea Vulcănescu intră în 1935, în timpul guvernării liberale, în Guvern, în calitate de şef al datoriei publice, un fel de director al ANAF de astăzi, iar în perioada 1941-1944 îndeplineşte funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor.

Din această postură a reuşit să obţină, în urma unor negocieri dure cu puterea germană, 8 vagoane de aur şi înzestrarea Armatei a IV-a, dar a şi procedat conform propriei sale conştiinţe, angajând evreii persecutaţi de regimul de putere de atunci în posturi publice.

După venirea comuniştilor la putere, aceştia se răzbună pe el, în anul 1946, când nu doar că îl scot din funcţia deţinută în Guvernul României, ci, în urma unui proces inventat, un proces pe care însuşi procurorul de la acea dată l-a denunţat ca fiind unul abuziv, este condamnat la 8 ani de închisoare.

În această detenţie, Mircea Vulcănescu s-a remarcat ca un erou, ca un mărturisitor şi ca un adevărat profesor al celor care au trecut prin detenţia comunistă.

La 28 octombrie 1952, în temniţa cumplită a Aiudului, salvând de la moarte un tânăr, Mircea Vulcănescu trece la Domnul.

Mesajul său postum şi mesajul său pentru posteritate a fost unul simplu - "Să nu ne răzbunaţi!".

Îşi dăduse viaţa pentru a salva o altă viaţă.

Ca atare, cred că este esenţial, astăzi, să nu uităm cine au fost aceşti eroi ai României.

Şi, totodată, le-aş adresa celor care, în aceste zile - oameni de prin administraţia publică a Bucureştilor -, vorbesc inclusiv de dărâmarea unicului bust al lui Mircea Vulcănescu, din Bucureşti - ţinând cont că acest om nu are un mormânt, că a fost aruncat pur şi simplu într-o groapă comună, le-aş aminti un singur lucru...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

O să vă rog să concluzionaţi.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

O să concluzionez, doamnă Prună.

Le-aş aminti un singur lucru. Să se uite în ochii Măriucăi Vulcănescu, fiica acestui om, care şi-a pierdut o viaţă, care a stat în închisoare pentru tatăl său şi care a fost victima comunismului în întreaga sa existenţă, până acum, când are venerabila vârstă de 85 de ani. Să se uite în ochii acestei femei şi abia apoi să vorbească despre cine, ce şi cum este vinovat de alte lucruri.

Să nu ne uităm eroii!

Să nu ne uităm mărturisitorii!

Să nu-l uităm pe martirul creştin Mircea Vulcănescu!

Şi să nu uităm cu toţii un singur lucru - valabil pentru toţi, de la stânga la dreapta -, un lucru învăţat de la acest mare erou, acest conservator român - "Să nu ne răzbunaţi!".

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Trecem mai departe, la Grupul parlamentar al USR PLUS.

Doamna Diana Buzoianu? Nu este.

Doamna Denisa-Elena Neagu?

Domnul Cristian-Paul Ichim?

Vă rog.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia mea politică se numeşte "Infrastructura, un drum spre viitor!".

Măsura dezvoltării unei ţări este dată şi de calitatea infrastructurii. Şi vorbim de acest lucru de 30 de ani încoace. Fie că vorbim despre infrastructura rutieră, fie că vorbim despre cea feroviară, în România, în privinţa infrastructurii, suntem într-o totală nemulţumire şi o eternă frustrare.

În tot acest timp, calitatea vieţii noastre este dată şi de calitatea infrastructurii şi suntem într-o continuă dorinţă de a ne dezvolta.

Dar vorbim despre infrastructură.

Luarea unor decizii depinde de multe ori de calitatea drumurilor, de calitatea infrastructurii, de timpul pe care îl pierdem dintr-un punct A în punctul B, de acasă la serviciu, de acasă, atunci când ne gândim să facem cumpărăturile, atunci când ne deplasăm, atunci când ne gândim să dezvoltăm o afacere.

În privinţa dezvoltării societăţii, în lipsa unei structuri adecvate a infrastructurii, a unei conectivităţi care să ne ajute să ne dezvoltăm ca ţară, ca localitate, stăm şi batem pasul pe loc.

Sunt 30 de ani de când am trecut de la un regim totalitar şi ne dorim un capitalism cu un nivel de dezvoltare a ţării noastre care să ne ducă în rândul ţărilor din vestul Europei.

Eu vin din Bacău şi ştiu cât de importantă este o centură pentru un oraş aglomerat. Cât de mult creşte calitatea vieţii, se reduce poluarea atunci când ai infrastructura adecvată.

Sunt ţări în Uniunea Europeană care au făcut din infrastructură o prioritate.

Şi dacă stau şi mă uit la Spania, care este un exemplu de bună practică - în 1986, când Spania a intrat în Uniunea Europeană, avea 400 km. de autostradă. Prin fonduri europene, la ora actuală, a mai construit încă 14.000 de km. de autostradă. Cel mai mare beneficiu se simte, de fapt, în calitatea vieţii şi în speranţa de viaţă. Fireşte că toate măsurile din infrastructură au fost dublate de investiţiile în serviciile sociale, de sănătate, de educaţie. Dar au pornit de la grija responsabilă faţă de infrastructură.

În România ne împotmolim constant în studii de fezabilitate care nu sunt elaborate profesionist, în caiete de sarcini făcute cu dedicaţie şi în nenumărate contestaţii.

Este timpul şi pentru noi să ieşim din aceste mentalităţi şi să ne preocupăm în mod real de infrastructură. Şi vedem în bugetul de anul acesta că au fost alocate fonduri substanţiale pentru continuarea a ceea ce s-a început la drumurile naţionale şi, în continuare, pentru modernizarea infrastructurii feroviare.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Din poziţia mea de vicepreşedinte al Comisiei pentru transporturi a Camerei Deputaţilor, îmi exprim toată disponibilitatea pentru a colabora şi a găsi pentru România cele mai eficiente soluţii pentru dezvoltarea infrastructurii. Bune practici deja există. Nu trebuie să inventăm noi roata, acum, trebuie doar să o punem în mişcare.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR.

Doamna Raisa Enachi? Nu este.

Este?

Vă rog, aveţi 3 minute.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimată colegă,

Stimaţi colegi,

În declaraţia mea politică de astăzi vreau să vorbesc despre cum România s-a pricopsit cu un Guvern al ipocriziei.

Alianţa pentru Unirea Românilor constată cu îngrijorare cum partidele aflate la guvernare încearcă să conducă ţara cu un Guvern format din oameni total nepregătiţi, mulţi numiţi prin tot felul de sinecuri politice, fără a avea nicio competenţă reală care să aducă plusvaloare angajatorului, care este, până la urmă, poporul român, plătitorii de taxe şi impozite ai acestei ţări.

Pentru a informa cetăţenii ţării într-un mod corect şi real, vă prezint în mod cronologic un scurt istoric cu privire la pensiile speciale, sporurile bugetare şi recalcularea pensiilor.

Deci, cum au apărut pensiile speciale?

În anul 1997, Valeriu Stoica a iniţiat Legea nr. 142, unde apare pentru prima dată conceptul de pensie specială.

Apoi, prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, magistraţii primesc dreptul la pensii speciale. Legea a fost votată de parlamentarii Partidului Naţional Liberal în unanimitate şi, tot prin această lege, magistraţii militari au primit şi ei dreptul de a cumula pensia militară cu pensia de magistrat civil şi, de aici, au apărut pensiile nesimţite de 30.000-40.000 de lei.

Şi, tot în anul 2015, Partidul Naţional Liberal, prin parlamentarul Alina-Ştefania Gorghiu, iniţiază şi votează Legea nr. 83, lege care se referă la pensiile speciale pentru aviatori.

A urmat Legea nr. 216/2015 privind pensiile diplomaţilor, unde 78 de parlamentari ai PNL au votat "pentru", inclusiv Ludovic Orban.

În acelaşi an, care a fost şi anul în care partidele politice s-au întrecut să ofere pensii speciale, s-au acordat pensii speciale şi funcţionarilor parlamentari. Atunci, PNL s-a abţinut la vot, dar nu a votat împotrivă. Mai mult, prin parlamentarul Florin-Claudiu Roman, a propus o modificare privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, prin care a acordat pensii speciale şi funcţionarilor de la Curtea de Conturi.

A urmat Legea nr. 357/2015 pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, când s-au acordat indemnizaţiile parlamentarilor. Proiectul a fost iniţiat de 225 de parlamentari, dintre care 20 ai PNL, şi au fost 303 voturi "pentru", 124 "împotrivă" şi două "abţineri".

În 2019, prin Codul administrativ, s-au votat pensiile speciale pentru primari, viceprimari şi preşedinţi de consilii judeţene.

Să vedem, acum, care sunt sporurile financiare pentru bugetari?

De trei luni, de când a fost învestit, Guvernul Câţu spune public că nu sunt bani la bugetul ţării, din cauza sporurilor salariale ale bugetarilor.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi, doamnă deputat.

Doamna Raisa Enachi:

Credem că aceşti oameni...

Da, doamnă Prună.

Credem că aceşti oameni nu au citit Legea nr. 153/2017 privind salarizarea unitară, căci, dacă o citeau, cu siguranţă ar fi văzut că la art. 25 se menţionează că sporurile salariale sunt plafonate la 30% şi încălcarea acestei prevederi legale duce la imputarea sporului acordat în mod nelegal.

Într-adevăr, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 131/2020, Guvernul Orban a acordat sporuri salariale angajaţilor din prefecturi, dar acest fapt nu are legătură cu Legea salarizării.

În ceea ce priveşte recalcularea pensiilor.

Legea nr. 127/2019 privind pensiile a fost adoptată de Parlament cu 197 voturi "pentru", 70 "abţineri" şi niciun vot "împotrivă". Deci, cum poate să spună acum Alianţa aflată la guvernare că se impune o nouă Lege a pensionării, ştiind foarte bine că, în conformitate cu Legea mai sus-menţionată, de la 1 ianuarie 2020 ar fi trebuit să înceapă recalcularea dosarelor de pensie, iar ei, într-un an şi jumătate, nu au făcut absolut nimic?

Din cele expuse până acum se vede în mod cât se poate de clar că acest Guvern este în aer şi orice om de bună-credinţă ar trebui să înţeleagă că intenţia lui este una singură - distrugerea ţării şi crearea unor diferenţe majore şi frustrante între diversele pături sociale printr-o discriminare salarială care, iată, astăzi, întruneşte zece categorii de pensii speciale.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Circumscripţia nr. 39.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Vă rog, domnule deputat, aveţi 3 minute.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Soluţionarea problemelor comunităţii rome este în sarcina clasei politice şi a Guvernului României".

Stimaţi colegi,

Este timpul ca minoritatea romă să fie sprijinită real de clasa politică, de Guvernul României şi de autorităţile Administraţiei Publice Locale.

Legat de îmbunătăţirea situaţiei romilor din România, din ultimii ani, vă pot spune că până în prezent au fost doar declaraţii, intenţii şi lozinci fără conţinut. Intervenţiile au fost secvenţiale şi, din păcate, fără rezultate.

În prezent, condiţiile în care trăiesc cele mai multe dintre comunităţile de romi din mediul rural sunt inacceptabile pentru un stat democratic cum este România şi, evident, sunt condiţii de neconceput pentru secolul al XXI-lea.

Zeci de mii de romi nu au acte de identitate şi acte pentru locuinţele în care trăiesc.

Zeci de mii de copii romi nu sunt în evidenţa medicilor de familie.

Participarea şcolară în rândul copiilor romi este extrem de scăzută din cauza sărăciei şi, implicit, din cauza lipsei veniturilor care să acopere cheltuielile asociate procesului de învăţământ.

Zeci de mii de romi trăiesc doar din prestaţiile sociale.

Mai mult, discriminarea şi rasismul la adresa romilor s-au amplificat direct proporţional cu anii de democraţie scurşi din '90 şi până în prezent.

Timpul nu-mi permite, pentru că aş putea enumera multe alte probleme.

De aceea, stimaţi colegi, fac un apel către dumneavoastră, în calitate de parlamentari, de aleşi ai acestui popor, să sprijiniţi real procesul de incluziune şi de dezvoltare a comunităţilor de romi din România.

Avem posibilitatea să includem în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă o serie de măsuri şi de reforme care vor putea îmbunătăţi în mod concret situaţia romilor din România.

Decalajele actuale trebuie diminuate, altfel sărăcia, excluziunea şi rasismul vor fi singurele realităţi din aceste comunităţi.

Populaţia de etnie romă este una care ar putea reprezenta pe termen mediu şi lung o soluţie pentru România, mai ales în ceea ce priveşte deficitul de forţă de muncă calificată.

Copiii romi care astăzi nu pot merge la şcoală vor deveni adulţii de mâine ai ţării, care vor fi asistaţi social şi care vor fi dependenţi de intervenţia autorităţilor şi instituţiilor statului.

Vă invit să construim împreună.

Noi, romii din România, ne dorim să fim cetăţeni activi pe piaţa forţei de muncă, şi nu asistaţi social.

Copiii noştri trebuie să aibă acces real la educaţie.

Ne dorim să fim cetăţeni ai acestei ţări, cu drepturi şi îndatoriri egale, aşa cum, de altfel, prevede Constituţia ţării.

Însă, pentru ca toate acestea să devină realitate, este nevoie de o voinţă politică mai largă. Este nevoie de eforturi concrete şi consecvente în domeniul educaţiei, în domeniul sănătăţii, în domeniul dezvoltării locale şi, nu în ultimul rând, în domeniul culturii.

Comunităţile de romi au nevoie, în plan local, de noi mediatori şcolari, au nevoie de noi mediatori sanitari, au nevoie de noi experţi pe problemele romilor care să activeze la nivelul Administraţiei Publice Locale.

Copiii din România au nevoie de inspectori şcolari pentru rezolvarea problemelor educaţionale cu care se confruntă.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Aceşti inspectori vor putea fi încadraţi în structurile tuturor inspectoratelor şcolare din ţară, fără eforturi bugetare prea mari.

La nivel central, este mai mult decât necesar ca Agenţia Naţională pentru Romi să redevină o structură guvernamentală activă în domeniul politicilor publice pentru minoritatea romă, şi nu o fantomă instituţională, aşa cum, din păcate, este în prezent.

Punctul naţional de contact trebuie să fie la Agenţia Naţională pentru Romi, şi nu la Ministerul Fondurilor Europene.

După 31 de ani de democraţie, solicit, în numele minorităţii rome pe care o reprezint aici, înfiinţarea unui muzeu al minorităţii romilor din România.

Nu cred că sunt eforturi prea mari pentru România, o ţară care ne-a ţinut pe noi, romii, mai bine de cinci secole, în sclavie.

În calitate de deputat al minorităţii rome, am pregătit în acest sens mai multe propuneri legislative, pe care le voi înainta în această sesiune Parlamentului României.

Una dintre propuneri vizează o lege specială privind statutul mediatorilor şcolari, al mediatorilor sanitari, al experţilor locali pe problemele romilor.

Este de datoria noastră, în calitate de aleşi, să ne îndeplinim cu credinţă şi conştiinţă mandatul încredinţat de popor, pentru toţi cetăţenii, indiferent de apartenenţa lor etnică.

Vă mulţumesc.

Cătălin Manea, deputatul minorităţii rome în Parlament.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PSD, doamna deputat Alexandra Huţu.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Guvernul Cîţu şi parlamentarii Dreptei au lăsat jumătate din populaţia judeţului Botoşani fără apă potabilă în următorii ani!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În calitate de parlamentar al judeţului Botoşani şi membru în Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, am susţinut şi am votat amendamentul, semnat şi depus de toţi parlamentarii PSD din Botoşani, pentru continuarea investiţiei aprobate în 2018 de Guvernul PSD, pentru construcţia barajului de la Vârfu Câmpului.

Din păcate, interesele de partid au primat în faţa intereselor a peste 200.000 de botoşăneni, iar ministrul mediului, Tánczos Barna, alături de parlamentarii "Coaliţiei Austerităţii Naţionale" au respins amendamentul pentru continuarea alocării de fonduri şi astfel au blocat proiectul.

Ministrul "Coaliţiei Austerităţii" a programat finanţarea acestui obiectiv într-un mod total haotic şi aiuristic, fără niciun fundament logic, în condiţiile în care a modificat şi termenul pentru punerea în funcţiune, respectiv, din luna noiembrie 2023 în luna decembrie 2024. "Profesioniştii" care se află la guvernare au alocat fonduri pentru anul 2021 în bătaie de joc, în schimb au preferat să ducă cei mai mulţi bani după anul 2024. Singura explicaţie pentru acest mod, în care guvernanţii au programat finanţarea multianuală, este aceea că nu le pasă de investiţia respectivă, lucru întărit şi de faptul că, prin suma infimă de doar 100.000 de lei, prinsă în buget pentru anul acesta, proiectul este blocat.

Stimaţi parlamentari ai puterii, aţi pecetluit soarta a sute de mii de oameni, care vor rămâne fără resursa vitală, apa, în câţiva ani.

Vă întreb atât, cum dormiţi noaptea?

Vă mulţumesc frumos.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL.

Domnul deputat Radu-Marin Moisin?

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, doamnă vicepreşedinte, preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia de astăzi are ca temă fondurile europene, şansa de dezvoltare a României.

Avem o şansă unică de dezvoltare prin intermediul fondurilor europene din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar noi trebuie să facem tot ceea ne stă în putinţă pentru a potenţa aceste oportunităţi de finanţare.

Cifra bugetului alocat României este estimată la 30,4 miliarde de euro. În acest sens se desfăşoară dialoguri permanente cu reprezentanţi din sectorul privat şi public pentru a ne asigura că proiectele propuse acoperă o gamă cuprinzătoare, dar, în acelaşi timp, specifică şi realizabilă de obiective de investiţii.

Acest buget ne va permite să continuăm finanţarea proiectelor mature din România, care se află deja în derulare, dar şi să întrunim obiectivele europene ce ţin de agenda digitală şi protejarea mediului înconjurător.

Pe partea de digitalizare, având în vedere proaspăta reîncepere a şcolilor, una dintre direcţiile spre care dorim să îndreptăm aceste fonduri este, în mod evident, educaţia. Aici ne dorim să sprijinim angajarea resurselor fizice, precum ar fi tablete, calculatoare, platforme, dar şi resursa informativă, pregătirea profesorilor pentru a susţine aceste ore, programe de training digital.

Despre prioritatea Uniunii Europene legată de mediu, România îşi doreşte să folosească banii europeni pentru a reduce impactul negativ asupra climei în diferite sectoare, dar - pentru că tot am menţionat şi sistemul educaţional -, fondurile ne pot susţine în construirea unor şcoli verzi şi în transformarea programei educaţionale, pentru a include informaţiile referitoare la protejarea mediului în bagajul de cunoştinţe al românilor încă de la cele mai fragede vârste.

De asemenea, un alt domeniu fruntaş în ceea ce priveşte oportunităţile de finanţare este, bineînţeles, infrastructura. Este nevoie urgentă să acţionăm în ceea ce priveşte construirea de autostrăzi în România, pentru susţinerea vieţii economice şi evitarea tragediilor rutiere din prezent. Traseele prelungite în lipsa autostrăzilor cauzează anual un număr mare de accidente rutiere care se soldează, din păcate, cu pierderea de vieţi omeneşti. În acest sens, România a pregătit deja documentaţia aferentă investiţiilor în autostrăzi, şi nu numai. Fondurile vor cuprinde şi proiecte pentru dezvoltarea căilor ferate, a trenurilor urbane şi judeţene, cerinţe de actualitate şi prioritare pentru ţara noastră, care oferă alternative de transport mai sigure şi mai verzi.

Aşadar, acest ajutor financiar este o şansă istorică! Ne apropiem încet de termenul de definitivare al noului PNRR şi am convingerea că nu vom rata, sub nicio formă, această oportunitate uriaşă pentru ţara noastră. Vom reuşi să atragem resursele de care România are atâta nevoie.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR PLUS.

Domnul deputat Beniamin Todosiu.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi vizează un subiect extrem de important - bugetul de stat pentru anul 2021.

Parlamentul României a adoptat, în urma a zeci de ore de dezbateri, Proiectul bugetului de stat pentru 2021. Şi, în sfârşit, dragi colegi, România are un buget configurat cu responsabilitate, robust, echilibrat şi realist.

Bugetul pentru 2021 este axat pe susţinerea investiţiilor şi pregăteşte economia românească pentru a putea face faţă provocărilor şi şocurilor care ar putea fi generate în viitor de pandemie. Avem cu adevărat un buget de redresare şi rezilienţă, un buget sănătos care reflectă cu adevărat modul în care se poate creşte economia - prin investiţii, dragi colegi.

Dezvoltarea prin investiţii aduce stabilitate economică şi generează creşterea reală a economiei. Iată de ce colegii mei din Guvern a avut curajul să aloce un buget record pentru investiţii - 61,4 miliarde de lei. Este un buget aproape dublu faţă de cât aloca PSD în 2018, an fără pandemie şi fără presiuni uriaşe asupra economiei.

Am amintit de colegii din PSD, care în ultimele zile le-au servit românilor circ politic direct din Parlamentul României. Şi vor continua să facă acest circ ieftin şi vor continua să-i mintă pe români că Guvernul ar dori să le taie pensiile şi salariile. Vă garantăm că nu se va atinge nimeni de veniturile românilor, în schimb vom tăia pensiile speciale, pe care ei, exponanţii vechii clase politice, le-au apărat ani de zile. Şi am început tăierile cu pensiile parlamentarilor.

Revenind la bugetul din acest an, vă amintesc, dragi colegi, că acest buget netezeşte drumul unor reforme importante în economia României. Guvernul actual gândeşte mai departe de acest an şi prioritizează strategic investiţiile cu importanţă majoră. Astfel, în următorii 4 ani, investim peste 3 miliarde de lei în spitalele regionale de la Cluj, Craiova şi Iaşi. Investim, în următorii ani, aproape două miliarde de lei în agricultură, reabilitând infrastructura de irigaţii. Vom finaliza proiecte importante de infrastructură, precum Autostrada Sebeş-Turda, sau vom deschide lucrări pe care românii le aşteaptă de 30 de ani, precum şantierele pentru autostrăzile din Moldova.

Dragi colegi, din păcate, pandemia COVID-19, ce a marcat anul 2020, a provocat o recesiune bruscă şi profundă în întreaga lume. A pus la încercare sistemele de sănătate şi de protecţie socială, societăţile şi economiile, modul în care trăim şi colaborăm. Iată de ce Guvernul a creat un buget care să asigure redresarea şi rezilienţa, un buget sănătos şi realist, axat pe susţinerea investiţiilor. Este un buget responsabil, care asigură fondurile necesare pentru a continua eforturile de combatere a pandemiei - campania de vaccinare, medicamente, materiale sanitare, echipamente medicale, dar şi de susţinere a celor afectaţi de pandemie, fie că vorbim de persoane cărora le-au fost suspendate contractele de muncă sau de firme care se luptă să rămână în piaţă.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Beniamin Todosiu:

Dragi colegi,

Alianţa USR PLUS a promis românilor că va aduce revoluţia bunei guvernări şi se va ţine de cuvânt. Buna guvernare înseamnă respectarea angajamentelor, drămuirea banului public, responsabilitate, prudenţă într-o perioadă economică dificilă pentru întreaga lume.

Închei declaraţia mea politică cu un mesaj ferm pe care îl transmit de la tribuna Parlamentului României. Bugetul pentru 2021 este creat pentru a asigura stabilitatea economică a României. Nu presupune tăieri, nu este un buget de recesiune, ci este un buget de dezvoltare, bazat pe susţinerea investiţiilor. Este un buget pentru bunăstarea românilor şi pentru dezvoltarea României.

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat USR PLUS de Alba.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Ilie-Alin Coleşa.

Vă rog. Aveţi trei minute.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Dragi colege şi colegi,

Doresc să vă supun atenţiei următoarea declaraţie politică: "România - o ţară jefuită şi secătuită de resursele ei naturale. De ce este necesară o nouă Lege a concesionărilor".

Resursele naturale reprezentau una dintre cheile de redresare economică.

În prezent, România nu are o strategie energetică de ţară, închide toate termocentralele, exploatările miniere şi se pregăteşte de vânzarea hidrocentralelor. Toate acestea ne vor transforma într-un importator de energie şi vor genera dureroase şi ireparabile probleme sociale.

În acest context, actualul arc guvernamental pregăteşte o nouă lege offshore. Prin aceasta se urmăreşte favorizarea corporaţiilor cu interese străine de ţara noastră.

Oamenii constată că pensiile şi salariile, alocaţiile şi sporurile, voucherele, transportul pentru elevi şi studenţi vor fi drastic reduse sau anulate pentru că bugetul e sărăcit. Desigur că nu sunt bani, dacă, prin aceste legi profund nedrepte şi înrobitoare, resurse imense şi cu potenţial pentru ţara noastră vor fi furate.

Ca atare, în loc de modificarea Legii offshore în favoarea corporaţiilor cu mare putere financiară, e mare nevoie de votarea unei noi Legi a concesionărilor care să fixeze o taxă de exploatare a resurselor naţionale, conform modelelor din ţările cu adevărat independente, cum ar fi Norvegia, Marea Britanie sau Danemarca.

România e al patrulea mare producător de petrol din Europa, cu aproximativ 80.000 de barili pe zi, după Norvegia - peste 1,5 milioane de barili pe zi, Danemarca - aproape 1,5 milioane de barili pe zi, şi Marea Britanie - aproape 1 milion de barili pe zi, conform datelor anului 2016.

Iată cum sunt taxate exploatările petroliere şi de gaze naturale în aceste ţări: Norvegia - 78%; Marea Britanie - 81% pentru exploatările facile şi 62% pentru exploatările dificile; Danemarca - 64%.

Mai mult, începând cu anul 2005, statul danez devine un participant obligatoriu la orice nouă licenţă acordată în temeiul Legii subsolului, cu o participaţie de 20% deţinută de Fondul Danez pentru Marea Nordului.

În cazul României, taxarea exploatărilor petroliere este de doar 19,5%, în medie 3,5% redevenţe şi 16% impozitul pe profit. În plus, acest profit rezultat din exploatare este transferat peste graniţă, prin mecanisme şi tehnici financiar-contabile posibile tot datorită unei legislaţii permisive. În aceste condiţii, în actualul context economic, industria petrolieră din România cere eliminări de taxe şi amânarea plăţii impozitelor.

Se poate spune, argumentat, că, de exemplu, în Norvegia taxarea de 78% reprezintă o taxare a profitului, în timp ce în România, taxarea de 19,5%, parţial, una a exploatării.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Teoretic aşa este, însă nu se spune de ce în Norvegia taxarea profitului a generat cel mai mare fond suveran din lume, în timp ce în România acciza pe benzină, doar acciza pe benzină, generează venituri de 10-15 ori mai mari decât impozitarea producţiei.

Tragem concluzia că, cantitatea de petrol şi hidrocarburi exploatate, veniturile şi cheltuielile din Norvegia sunt reale, în timp ce în România ele sunt parţial falsificate.

În concluzie, este stringent nevoie de o nouă Lege a concesionărilor care să fixeze o taxă de exploatare a resurselor naţionale româneşti la un nivel corect.

Mulţumesc.

Alin Coleşa, deputat AUR de Cluj.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Mergem mai departe cu Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tema declaraţiei politice: "Unitatea - condiţia esenţială a progresului social".

Perioada dificilă pe care o traversăm a făcut ca tot mai multe state să adopte o serie de politici specifice în vederea sporirii unităţii în societate, unitatea fiind unul dintre factorii importanţi care asigură progresul comunităţii, aspect observat, inclusiv, la tot mai mulţi lideri politici care îşi adaptează alocuţiunile pentru sublinierea importanţei unităţii.

În acest sens, în tot mai multe ţări ale celor cinci continente, pentru depăşirea acestei dificile şi fără precedent perioade, după cum mulţi dintre noi am putut remarca, sunt implementate numeroase reforme vitale, la baza cărora stă tocmai unitatea socială.

În repetate rânduri, cu diferite ocazii, am evidenţiat necesitatea descurajării discursurilor părtinitoare, demagogice, care obstrucţionează etica parlamentară, acestea trebuind adaptate în permanenţă pentru a respecta întocmai rangul instituţiei şi a celui care o reprezintă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu-mi propun să fac de la această tribună o declaraţie politică sensibilă, dimpotrivă, doresc să formulez o concluzie la care am ajuns şi pe care avem datoria să o îndreptăm.

Lipsa unităţii poate să apară în toate palierele societăţii, izvorând de obicei din diferenţele de ordin social, cultural sau intelectual, fără a fi luat în considerare idealul naţional sau binele comun.

Din păcate, chiar zilele trecute, în acest for suprem, din nou, în loc de discursuri cumpănite şi civilizate, am putut asista la o adevărată ascensiune a felului în care unii înţeleg să facă politică, fapt remarcat inclusiv în expunerile rostite de la această tribună ori în răspunsurile primite din sală.

Mă întreb şi vă întreb, dacă aici, în Parlamentul României, nu vom da dovadă de unitate, de solidaritate, noi, cei care reprezentăm cetăţenii, atunci la ce ne putem aştepta în teritoriu? Oare exemplul unităţii nu ar trebui să pornească tocmai din acest loc?

Stimaţi colegi, trebuie să rămânem conştienţi asupra faptului că astfel de practici prejudiciabile şi nocive diminuează şi mai mult încrederea populaţiei în această importantă instituţie a României, iar perioada pe care o tranzităm ne-a reamintit, dacă mai era cazul, faptul că unitatea a reprezentat întotdeauna o condiţie esenţială a progresului social şi, tocmai noi, aleşii poporului, avem această datorie de a demonstra alegătorilor că doar împreună, indiferent de culoarea politică sau de apartenenţa etnică, putem finaliza proiectele care vin în sprijinul cetăţenilor.

Vă mulţumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Dan-Constantin Şlincu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Coaliţia Dreptei, după ce a reintrodus 32 de taxe noi şi după ce a oficializat austeritatea în România, prin tăierea de salarii, pensii, vouchere, a trecut şi la tăierea investiţiilor de la nivelul comunităţilor locale.

Românii culeg acum "roadele" guvernării de dreapta: scumpiri uriaşe, în cascadă, ale curentului electric, gazelor, combustibililor, simultan cu îngheţări ale veniturilor.

Energia electrică s-a scumpit cu 18%, combustibilii s-au scumpit cu 23%, iar gazele s-au scumpit cu 20%. Toate aceste scumpiri majore vor genera creşteri de preţuri mari şi la restul produselor şi serviciilor. Inflaţia va fi din ce în ce mai mare.

Salariaţii şi pensionarii României se văd nevoiţi să deconteze haosul, incompetenţa şi indolenţa guvernelor de dreapta ale lui Iohannis. Din păcate, acesta este abia începutul!

Judeţul Botoşani, pe care îl reprezint în Parlamentul României, a fost lăsat de izbelişte, cu alocări derizorii pentru investiţiile care trebuiau făcute în infrastructura rutieră, atât anul trecut, cât şi anul acesta.

Alături de colegii mei parlamentari de la PSD Botoşani am depus mai multe amendamente la bugetul pentru 2021 privind creşterea finanţărilor pentru reabilitarea şi refacerea mai multor drumuri judeţene.

La fel s-a întâmplat şi cu finanţarea alocată pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală, care a scăzut cu 7,15 miliarde lei faţă de 2020. Mii de comunităţi locale primesc mai puţini bani. Proiectele PNDL sunt în pericol.

Stimaţi guvernanţi, ajunge cu politica de austeritate! Oamenii trebuie să simtă că viaţa lor se îmbunătăţeşte de la an la an, nu că o duc din ce în ce mai rău.

Vă mulţumesc.

Dan-Constantin Şlincu, deputat de Botoşani.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL, doamna deputat Maria-Gabriela Horga. Nu este.

Domnul deputat Ştefan-Bucur Stoica.

Aveţi cuvântul, domnule deputat. Trei minute.

Domnul Ştefan-Bucur Stoica:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Astăzi, în Camera Deputaţilor, voi susţine declaraţia politică cu titlul "Undă verde pentru implementarea proiectului major de investiţie - drum expres Calafat-Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Lugoj".

Pentru Regiunea Olteniei, faptul că proiectul major de infrastructură drumul expres Calafat-Craiova-Drobeta Turnu Severin-Lugoj a fost inclus la finanţare în bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pe anul 2021, de către Guvernul Cîţu, reprezintă o şansă uriaşă la dezvoltare.

Am susţinut acest proiect pentru că beneficiile sale sunt imense pentru regiunea noastră. Cei mai importanţi agenţi economici din regiune, în frunte cu producătorul de automobile Ford, au solicitat în nenumărate rânduri susţinerea acestui proiect de infrastructură, ca o condiţie obligatorie pentru atragerea de noi investiţii în regiune.

Au bătut la uşi închise, pentru că miniştrii PSD ai transporturilor din guvernele anterioare, dar şi, mai grav, miniştrii PSD din Craiova au ignorat aceste solicitări, bifându-le doar la nivel de discurs.

Dar iată că, în urma aprobării Bugetului de stat pentru anul 2021, de către Parlament, acest obiectiv de investiţie are prevăzută suma de 20 milioane de lei pentru realizarea studiului de fezabilitate, o primă etapă în implementarea cu succes a proiectului.

Faptul că până acum proiectul nu a fost inclus niciodată în planurile de finanţare ale guvernelor social-democrate demonstrează lipsa de preocupare, lipsa de viziune şi o iresponsabilitate imensă în actul de guvernare în privinţa promovării unei politici de transport responsabile care să asigure dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor ţării.

Vreau să subliniez faptul că acest proiect putea fi mult mai avansat dacă liderii PSD locali şi regionali, în lunga perioadă cât au guvernat, din anul 2012 până în 2019, ar fi susţinut proiectul la centru şi ar fi fost alocate fonduri bugetare pentru acest obiectiv de investiţie pe care abia acum îl trec pe lista lor de priorităţi. La guvernare nu a fost o prioritate, în opoziţie este!

Din păcate, acest proiect a fost tratat într-o cheie populistă şi electorală de către cei din PSD, iar Oltenia a fost izolată şi menţinută captivă unor interese contrare dezvoltării economice sustenabile şi atragerii de investiţii.

Reţeaua rutieră de transport din regiunea de Sud şi de Sud-Vest a României capătă coerenţă, prin includerea acestui proiect pe lista de priorităţi, sporind gradul de conectivitate şi mobilitate a cetăţenilor şi a mărfurilor pe relaţia Calafat-Lugoj, realizându-se astfel şi legătura între podul de peste Dunăre de la Calafat şi Coridorul IV Pan-European, autostrada care asigură conexiunea între Constanţa şi Nădlac.

Guvernul Cîţu a înţeles importanţa acestui proiect de infrastructură şi sunt convins că va face o prioritate din dezvoltarea infrastructurii de transport în România, în următorii ani.

Particularitatea majoră a unui proiect de infrastructură de transport o reprezintă, din păcate, perioada lungă pe care se întinde implementarea lui. Voi monitoriza atent acest proiect de investiţie, este un angajament pe care îl iau în faţa cetăţenilor care m-au trimis în Parlament. S-a făcut un prim pas prin alocarea sumelor necesare demarării studiului de fezabilitate, dar urmează mulţi alţi paşi care trebuie făcuţi la timp, astfel încât proiectul să intre pe o traiectorie ireversibilă a implementării lui.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Ştefan-Bucur Stoica:

Responsabilitatea îi revine Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Infrastructură Rutieră care au obligaţia să demareze cât mai curând procedurile pentru licitaţia studiului de fezabilitate.

Va fi un parteneriat activ între mine, ca parlamentar din regiunea Olteniei, PNL, şi domnul ministru Drulă, ministrul transporturilor şi infrastructurii.

Vă mulţumesc.

Stoica Ştefan-Bucur, deputat al PNL de Dolj.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Urmează, de la Grupul parlamentar al USR PLUS, domnul Marius-Andrei Miftode.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Educaţia a fost un domeniu subfinanţat despre care s-a tot vorbit până acum, iar bugetul pe 2021, deşi acoperă cheltuielile operaţionale şi investiţiile, necesită suplimentare din fonduri europene pentru a mări şansele acoperirii unui spectru cât mai mare de nevoi şi pentru a accelera procesul de reformare a educaţiei.

Vedem în fiecare zi efectele lacunelor în educaţie: rate record de analfabetism funcţional, de studenţi care pleacă la studii în afară pentru altfel de educaţie, copiatul ca practică obişnuită la toate nivelurile şi cel mai mare număr de mame minore din Europa.

De voinţa politică ţine să începem să fructificăm şansa de a schimba toate aceste lucruri, măcar în al 12-lea ceas.

Beneficiem de o mână de ajutor substanţială din partea Uniunii Europene, prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, un program care îşi propune să ne aducă în secolul XXI.

Economie verde, digitalizare, infrastructură. Toate sunt importante. Dar înainte de orice altă formă de investiţie trebuie să stea investiţia în educaţie.

Degeaba am avea cea mai bună politică pentru economie verde, dacă nu avem suficienţi tineri care pricep ce înseamnă protecţia mediului.

Degeaba am avea instituţii digitalizate, dacă avem prea puţini cetăţeni care ştiu cum să se folosească de ele.

Cunoaştem sau am auzit de statistici care corelează PIB-ul cu numărul mediu al anilor de şcolarizare.

Ştim că fiecare an în plus petrecut de tineri în şcoală le creşte proporţional şansa pentru venituri mai mari în viitor.

Educaţia dă şansa oamenilor să fie independenţi şi puternici. Noi trebuie să ne asigurăm că generaţia următoare poate să facă lucrurile mai bine decât noi, iar pentru asta trebuie să le dăm cea mai bună şansă în viaţă: o educaţie incluzivă, echitabilă şi centrată pe nevoile elevilor.

Avem datoria să privim lucrurile pe termen lung şi să realizăm că cea mai profitabilă investiţie pentru noi, ca societate, este educaţia copiilor noştri.

Redresarea sustenabilă a ţării înseamnă, în primul rând, investiţie în oameni.

Rezilienţa economică înseamnă capacitatea oamenilor de a se adapta, de a se perfecţiona şi de a prospera.

Nu poate exista un plan naţional de redresare şi rezilienţă implementat cu succes fără o investiţie masivă în potenţialul oamenilor.

Fac astfel un apel către toate forţele politice să susţină mărirea procentului alocat educaţiei din PNRR.

Alături de sumele destinate educaţiei din bugetul statului, este de o importanţă majoră pentru viitorul acestei ţări să putem suplimenta cu cel puţin 10% din PNRR fondurile totale pentru reformarea şi modernizarea învăţământului românesc.

Vă mulţumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR PLUS de Braşov.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Sebastian-Ilie Suciu. Este?

Vă rog, aveţi cuvântul trei minute.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Vă îndemn să renunţaţi pentru o clipă la obedienţa politică, în favoarea obiectivismului şi raţiunii, renunţaţi la retorică, în favoarea măsurilor concret necesare şi renunţaţi la lupta politică, în favoarea interesului suprem al naţiunii române.

Vreau să facem un pas în spate şi să reflectăm la problema pandemiei COVID. S-a împlinit un an de pandemie şi cred că este momentul să facem un bilanţ şi să vedem ce lecţii am învăţat în acest răstimp, în acest an.

Am fost martori cum ne-au luat foc spitalele din cauza învechirii, suprasolicitării şi dezinteresului politic.

Am fost martori la revolte în rândul cadrelor medicale şi incompetenţa Guvernului în ceea ce priveşte gestionarea situaţiilor de conflict.

Am fost martori la jocuri politice pe vreme de pandemie. Aşa-numita politizare care nu a ocolit nici sfera sănătăţii publice.

Am fost martori cum unii profită şi transformă pandemia în afacere.

Dragi colegi, aceste probleme nu au fost generate de COVID, ele au fost dintotdeauna. COVID-ul doar le-a scos la iveală, le-a făcut vizibile şi consider că e de datoria noastră să le abordăm cu seriozitate.

Consider că acestea sunt adevăratele probleme, ele sunt prioritare şi necesită alocare de resurse.

Voi, în schimb, propuneţi să alocăm resurse pentru vaccinarea obligatorie. Vă anunţ că veţi obţine o soluţie paliativă, incertă şi menită să înlăture doar simptomele; ea nu va rezolva problemele sistemului de sănătate publică.

Vă anunţ că vaccinarea obligatorie a populaţiei n-o să ne scape de incendii în spitale.

Din păcate, constat dorinţa unor forţe politice de a excela în lupta cu pandemia, având ca scop doar populismul şi dividendele politice.

Consider vaccinarea obligatorie o măsură pripită, venită din dorinţa de a excela în rândul comunităţii europene şi mondiale. Ne dorim să fim mai europeni decât europenii şi mai democraţi decât americanii, dar cu ce preţ?

Vă aduc aminte că nici unii dintre cei mai sus-menţionaţi - americanii şi europenii - nu au recurs la asemenea măsuri. Mai mult decât atât, Consiliul Europei consideră măsura vaccinării o măsură categoric opţională şi interzice obligativitatea ei în Rezoluţia 2361/2021, adoptată pe 27 ianuarie 2021, şi care poartă numele "Vaccinuri COVID-19: aspecte etice, legale şi practice". Ea cuprinde mai multe solicitări către statele membre.

Voi cita una dintre ele:

7.3.1 "Să se asigure că cetăţenii sunt informaţi că vaccinarea nu este obligatorie şi că nimeni nu este presat politic, social sau altfel să se vaccineze, dacă nu doreşte să facă acest lucru".

Astfel, vă îndemn încă o dată să orientaţi resursele ţării pentru rezolvarea problemelor sistemului de sănătate publică, probleme reale, pentru că sunt destule. Vă spun asta ca medic venit de la Serviciul de Primiri Urgenţe al Spitalului Judeţean Sibiu.

Lăsaţi populismul şi excesul de zel, vă îndemn să informăm populaţia corect şi să ne lăsăm în baza înţelepciunii populare, aşa cum o cere Consiliul Europei.

Trăim vremuri în care sănătatea naţiunii este imperativul nostru absolut, imperativ pe care trebuie să-l fixam ca obiectiv politic în actuala realitate istorică.

La fel de imperativă este şi renunţarea la obedienţa politică oarbă, preţul căreia este sănătatea şi libertatea demnităţii naţiunii, mascată de către progresişti, marxişti şi liberali - Coaliţia de guvernare.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

Mascată în slogane, etichete, trenduri, expertize sau în alte cuvinte - retorică. Propun să lăsăm armele retoricii în rastel, să luăm o pauză de la duelurile politice şi să reflectăm împreună la binele naţiunii.

În concluzie, vă îndemn să lăsăm românului dreptul de a alege să fie sau nu vaccinat. Eu personal am încredere în înţelepciunea acestui popor şi consider vaccinarea obligatorie o măsură pripită din punct de vedere medical, etic şi social. Cu riscul de a mă repeta, vă spun că în joc este sănătatea poporului, pentru că ne iau foc spitalele, nu avem proceduri, avem logistică proastă şi un sistem politizat.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR de Sibiu, Suciu Sebastian.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

De la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale urmează domnul deputat Gheorghe Nacov.

Domnul Gheorghe Nacov:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Orice popor are o zi specială, care depăşeşte în importanţă alte zile care marchează evenimente din istoria sa. Pentru poporul bulgar şi pentru Republica Bulgaria această zi este ziua de 3 martie 1878.

După ce aproape 500 de ani Bulgaria a făcut parte din Imperiul Otoman, prin Tratatul de la San Stefano, aceasta revine pe harta Europei ca stat.

Este o zi importantă pentru toţi bulgarii, oriunde s-ar afla. Pentru noi, bulgarii din România, are şi o conotaţie aparte. Pe lângă multe lucruri care apropie cele două ţări şi popoare, eliberarea Bulgariei ar fi fost în mod cert mult mai greu de realizat fără aportul României şi al românilor.

Pregătirea Revoluţiei bulgare a avut loc în mare parte în România, revoluţionarii bulgari Georgi Stoikov Rakovski, Vasil Levski şi Hristo Botev şi alţii trăind şi activând în ţara noastră.

Mai mult, pentru eliberarea Bulgariei şi-au dat viaţa şi numeroşi ostaşi români la Plevna, Griviţa şi Smârdan, în timpul Războiului de Independenţă, câştigând şi prin aceasta respectul şi recunoştinţa poporului bulgar.

Astăzi, cele două ţări au excelente relaţii politice şi diplomatice, existând toate premisele ca acestea să se dezvolte în continuare în toate sferele.

Ca cetăţean român de etnie bulgară, doresc numai bine bulgarilor de pretutindeni, cu ocazia Zilei Naţionale a Republicii Bulgaria, şi profit de ocazie pentru a-mi exprima recunoştinţa faţă de poporul român pentru sprijinul acordat la eliberarea Bulgariei.

Cu recunoştinţă, deputat al minorităţii bulgare, Gheorghe Nacov.

Trăiască România!

Mulţumim pentru ce aţi făcut pentru bulgari! (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule deputat.

De la Grupul parlamentar al PSD, urmează domnul deputat Radu Mihai Popa.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Radu Mihai Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Încep cu un comentariu, dacă îmi permiteţi. L-aş ruga pe colegul nostru de la Alba, domnul deputat Todosiu, înainte să salveze România, să salveze gramatica, pentru că "colegii a avut curajul" este...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să vă concentraţi pe declaraţia politică.

Domnul Radu Mihai Popa:

Şi "exponanţii clasei politice" sunt tot în afara gramaticii.

Interpelarea mea se referă la buget. Am o interpelare pe care o transmit prim-ministrului pentru că, în opinia mea, întârzierea Legii bugetului este nejustificată şi nefuncţională.

Suntem în 3 martie 2021...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule deputat, aceasta este o sesiune dedicată declaraţiilor politice, nu a interpelărilor.

Înţeleg că dumneavoastră aveţi o interpelare?

Domnul Radu Mihai Popa:

O transform în declaraţie politică imediat, nu e nicio problemă!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog.

Domnul Radu Mihai Popa:

Cu atât mă ajută dacă e declaraţie politică!

E valabil şi pentru dumneavoastră, că sunteţi membru al actualei Coaliţii majoritare.

Tare curios sunt cum explicăm autorităţilor locale faptul că suntem în 3 martie 2021 şi abia acum a ieşit Legea bugetului, pentru că actualul prim-ministru, doamnă preşedinte şi stimaţi colegi din Coaliţia de guvernare, actualul prim-ministru a fost ministrul finanţelor în Guvernul celălalt şi ştim cu toţii că preşedintele dumneavoastră ne-a anunţat pe toţi că nu contează cine votează, contează cine numără voturile, PNL-ul va fi la guvernare şi va da prim-ministrul.

Pe cale de consecinţă, ştia domnul Cîţu că va fi în actualul Guvern.

Ei bine, cu toate astea, bugetul a întârziat cu totul şi cu totul nepermis.

Întârzierea Legii bugetului va face ca acesta să ajungă în teritoriu undeva pe la începutul lunii mai.

Angajarea cheltuielilor e anevoioasă, ştim cu toţii dificultăţile cu care se confruntă autorităţile publice locale şi iată că suntem într-o situaţie cu totul şi cu totul nefericită, ca abia, undeva, prin august-septembrie, cred eu, banii să intre, să ruleze în proiecte.

Va veni apoi, în mod impardonabil, după părerea mea, reproşul că administraţiile publice locale nu ştiu să cheltuiască banii. Păi, când le dăm un buget pe 3 martie, ce putem să mai aşteptăm de la ei?

Această şmecherie a contabililor din PNL întârzie proiectele locale, întârzie toate lucrările pe care oamenii le aşteaptă de la preşedinţii consiliilor judeţene, de la primari.

Apoi am mai constat că bugetul conţine o celebră anexă, Anexa nr. 7/03, prin care Guvernul alocă în mod cu totul şi cu totul discreţionar fonduri bugetare.

Nu se mai ascund banii pentru clientela politică prin conturi, cum aţi făcut anul trecut, acum se dau direct pe anexă. E vorba de legalizarea mitei electorale cu banii din bugetul de stat. Este o mită nesimţită, plătită de guvernanţi, către aleşii locali ai celor trei partide, pentru a le cumpăra votul în congresele care vor avea loc în aceste partide.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Radu Mihai Popa:

Nu sunt bani pentru copii, ne spune domnul Cîţu, nu sunt bani pentru sănătate, nu sunt bani pentru educaţie, nu sunt bani pentru minori, nu sunt bani pentru profesori, dar sunt bani pentru găştile politice din partidele de la guvernare. Şi aş fi foarte curios, dacă mi-ar spune cineva, care au fost criteriile care au fundamentat aceste alocări de fonduri.

Cu cine s-a consultat premierul când a făcut această împărţire, pentru că la Dâmboviţa au ajuns şase sute de mii de lei, iar la Covasna, doamnă preşedinte şi stimaţi colegi din arcul guvernamental, douăzeci şi unu de milioane de lei.

În opinia mea, această abandonare a judeţului Dâmboviţa, de către PNL şi USR, este nepermisă şi va fi sancţionată corespunzător, o iresponsabilitate consistentă a dumneavoastră, a USR-ului şi a PNL-ului care merită să fie sancţionată.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi deputaţi,

Declaraţia mea politică se va concentra pe sănătate.

Sănătatea, după cum ştim cu toţii, şi din proprie experienţă, vă spun că nu are culoare politică.

Tragediile, din ultimele luni, din spitalele de stat ne-au arătat vulnerabilitatea sistemului sanitar din ţara noastră. Cetăţenii judeţelor Braşov, Harghita şi Covasna au nevoie de un spital nou, modern şi sigur. Solicit deblocarea de urgenţă a proiectului construirii noului Spital Regional din Braşov.

Construirea noii unităţi spitaliceşti este un proiect de suflet al braşovenilor, încă de pe vremea când ocupam funcţia de prefect al judeţului Braşov. M-am luptat atunci să obţin consens politic din partea tuturor parlamentarilor de Braşov pentru susţinerea realizării acestui proiect. De ce acum aleşii braşoveni din Coaliţia actuală de guvernare nu mai fac nimic pentru acest proiect? Menţionez că la iniţiativa mea a avut loc prima întâlnire, pe data de 8 august 2018, legată de Spitalul Regional, la care au participat miniştri, secretari de stat, reprezentanţi ai Executivului Primăriei Braşov şi Consiliului Judeţean Braşov, reprezentanţi ai Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare, BERD, consultanţi, specialişti în domeniul medical şi reprezentanţi ai Asociaţiei "Noul Spital al Braşovului".

Primul pas l-a reprezentat întocmirea unui proiect de lege asumat de toţi parlamentarii de Braşov, pentru trecerea unui teren în suprafaţă de 11,45 de hectare, necesar realizării construirii spitalului, din proprietatea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr în proprietatea municipiului Braşov. Ulterior, împreună cu parlamentarii PSD, am scris şi obţinut votarea Legii nr. 32/2018, de transfer a terenului pentru spital. Să nu uităm că ministrul sănătăţii de atunci s-a aflat, în anul 2018, la Braşov de trei ori pentru a sprijini parteneriatul autorităţilor publice locale cu finanţatorii, dar şi pentru a stabili cu exactitate alocarea numărului de paturi în viitoarea structură spitalicească. Practic, odată cu emiterea Ordinului de ministru nr. 1.394 din 1 noiembrie 2018, pentru aprobarea structurii Spitalului Clinic Regional de Urgenţă Braşov, se poate spune că unitatea sanitară a început să existe, mai ales că a fost inclusă în MasterPlanul pentru sănătate.

În toamna anului trecut, proiectul era într-o fază avansată, fostul primar a dus totul la nivel de licitaţie. Din păcate, de atunci asistăm la o serie de tergiversări.

Toate cele peste 40 de amendamente depuse de parlamentarii braşoveni la Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021 au fost respinse. Am solicitat personal suplimentarea cu suma de 13 milioane de lei pentru Spitalul Regional Braşov, dar amendamentul, bineînţeles, ca toate celelalte, nu a trecut.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

În 2018, am avut parte de sprijinul parlamentarilor braşoveni de la PNL. De ce au susţinut atunci proiectul, iar acum l-au dat uitării? Au uitat că au fost aleşi de cetăţenii judeţului Braşov? Ce fac ei acum pentru braşoveni? Vă spun eu. Nimic!

Vă mulţumesc foarte mult.

Deputat de Braşov, Rasaliu Marian-Iulian.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc frumos.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Tema declaraţiei mele politice de astăzi este "Stop populismului, start dezvoltării!" şi, bineînţeles, se referă la bugetul adoptat.

Vedeţi, se spune că economia este modul în care politica se ţine de cuvânt, şi bugetul este principalul instrument de planificare prin care ne asigurăm că ceea ce am spus în campanie, ceea ce am promis în faţa cetăţenilor, facem.

Partidul Naţional Liberal a spus: "Dezvoltăm România!", şi despre asta este acest buget.

Îmi pare rău, realmente, ca actor în scena publică, să asist la un circ ieftin, cu tot felul de elemente de recuzită, cu refrene de tipul "bugetul austerităţii" şi alte minciuni.

Vă dau doar trei exemple care vor fi limpezi nu doar pentru economişti, nu doar pentru politicieni, ci pentru toată lumea. Vorbim de un buget care are investiţii record de aproape 62 de miliarde de lei, 5,5% din PIB. Este cea mai mare sumă dedicată investiţiilor, de după 1989. Asta este realitatea.

Or, nu poţi să creşti o ţară dacă nu investeşti în infrastructură!

Creşterea economică - am spus-o de multe ori, o spun şi de la această tribună - este produsul între populaţie şi productivitatea muncii.

Demografic ştim cum stăm. Ne-au plecat milioane de români, ca urmare a politicilor de stânga, de redistribuire a sărăciei.

Măcar să investim acum în infrastructură, în cercetare, în educaţie, astfel încât să creştem productivitatea muncii şi, deci, să dezvoltăm această ţară.

Avem, totodată, o structură a finanţării care spune că pentru un leu de la bugetul de stat, din bani româneşti, avem cel puţin un leu din bani europeni.

Acesta nu poate fi un buget al austerităţii, când ai record de investiţii şi când ai record de absorbţie de fonduri europene.

Şi, nu în ultimul rând, vorbim de continuarea pachetului de stimulare a mediului privat. Cu toată recunoştinţa pentru antreprenorii care în perioada aceasta grea şi-au plătit taxele şi impozitele către stat, avem dublarea pachetului de sprijin prin 28 de miliarde garanţii - IMM Invest, IMM Factor şi restul programelor utile pentru ţară.

Dincolo de populisme, dincolo de tot felul de gesturi politicianiste rămâne adevărul şi rămân faptele pentru această ţară.

E timpul s-o dezvoltăm!

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR PLUS, doamna deputat Cristina Camelia Rizea.

Vă rog, aveţi cuvântul trei minute.

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Urmăresc de câţiva ani activitatea parlamentară, guvernamentală şi locală a PSD. Activitatea lor a fost motivul implicării mele în politică.

Simţind că robinetul cu bani publici la care au fost legaţi, în ultimii 30 de ani, nu va mai curge, colegii de la PSD au organizat un spectacol sinistru, zilele acestea, chiar aici, în plenul Parlamentului.

Douăzeci de ani a condus PSD judeţul Constanţa. Ni se spunea "Republica Mazăre". Administraţie? Zero. Puţină spoială înainte de alegeri şi atât. În rest, afaceri imobiliare. Retrocedări dubioase, aprobări de construcţii pe faleză, pe plajă sau pe situri arheologice, blocuri între blocuri, mall-uri prin parcuri - cam orice şi-au dorit asociaţii, apropiaţii sau cei care plăteau preţul cerut.

După această perioadă s-a produs o minune. PSD a produs mii de amendamente în câteva zile. PSD vrea să facă treabă. PSD este interesat de soarta românilor. Chiar dacă le-au scris de ochii lumii, nicidecum cu intenţii serioase, tot au muncit mai mult decât în ultimul deceniu.

Stimaţi colegi de la PSD, românii şi-au dat seama că miile de amendamente depuse de voi sunt de fapt un pomelnic al nerealizărilor şi eşecurilor voastre din ultimii 30 de ani. Cu ipocrizie, aţi propus amendamente având ca obiect promisiunile voastre electorale din 2016, cu care aţi păcălit oamenii să vă voteze.

PSD Constanţa a fost permanent preocupat de sănătatea cetăţenilor. A ales un manager excepţional pentru spitalul municipal. Bun executant. Din păcate, competenţele managerului erau pentru o altă specialitate, apreciată de clanul PSD. Pentru aceste competenţe, managerul a fost recompensat cu o condamnare definitivă, cu executare, pentru corupţie.

De altfel, tot PSD a reuşit să distrugă Spitalul de ortopedie din Mangalia, o inginerie imobiliară care, din păcate, le-a reuşit.

De 20 de ani suntem ameninţaţi cu Spitalul Regional Constanţa. Timp de 20 de ani, PSD a fost la şefia judeţului Constanţa, a avut miniştri, a avut premier. Ce au făcut pentru spitalul promis? Nimic. Au promis un spital nou, dar au livrat un cimitir nou. Au promis constănţenilor luna şi stelele, în timp ce gaşca PSD-istă din judeţ îşi consolida tentaculele mafiote.

Acum, după ce a finalizat povestea spitalului regional, PSD, îngrijorat de soarta copiilor din Dobrogea, doreşte să ne ofere un alt spital poveste. Unul de pediatrie. După ce au controlat distribuţia banilor publici către obiective personale, subit, odată cu pierderea controlului puşculiţei cu bani publici, PSD a devenit generos şi interesat doar de binele poporului. Vor bani să înceapă acum studiile de fezabilitate.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Cine v-a oprit să faceţi măcar un studiu în atâţia ani la putere?

Am, totuşi, o veste bună pentru voi. Aproape toate propunerile voastre se pot finaliza prin PNRR. Sau stai! Nu ştiu dacă este chiar o veste bună, pentru că PNRR vine fără parandărăt.

Vă mulţumesc.

Cristina Rizea, deputat al USR PLUS de Constanţa.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR, Anamaria Gavrilă.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa!

"Guvernul trebuie să impună, în cadrul Pactului Verde European, condiţii avantajoase pentru România cu privire la tranziţia energetică".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Închiderea peste noapte a minelor şi, implicit, a centralelor pe cărbune din ţara noastră sub pretextul Pactului Verde European este cea mai bună dovadă a lipsei de competenţă şi de curaj a liderilor politici din România.

Câtă vreme Bruxelles-ul a acceptat ca Polonia să-şi închidă minele de cărbune până în 2049, iar Germania până în 2038, se naşte o întrebare legitimă - de ce Guvernul României se grăbeşte să închidă minele şi termocentralele înainte să pună ceva în loc?

România are nevoie să fie reprezentată în Uniunea Europeană de lideri politici adevăraţi, care să dea dovadă de integritate şi patriotism, care să aibă forţa să renegocieze, în cadrul Green Deal, condiţii avantajoase de tranziţie energetică.

Aşa cum România are obligaţii în Uniunea Europeană, România are şi toate drepturile.

Aşa cum auzim că România trebuie să facă anumite lucruri, România poate şi negocia, cere şi refuza.

Aşa cum România trebuie să plătească, România trebuie să şi primească!

Europa trebuie să-şi asume nu doar costul, inclusiv cel socio-economic, eliminării cărbunelui, dar şi costul de implementare a planurilor de construcţii de noi centrale, care să suplinească acele capacităţi de producţie de energie ce vor fi eliminate.

Stimaţi guvernanţi,

Românii se uită cu disperare şi profundă dezamăgire la politicienii care se ceartă, se bat pe funcţii şi se acuză continuu pe baza faptelor din trecut.

Vă spun, luaţi-vă treaba în serios şi faceţi ce trebuie pentru ţară! Mergeţi la Bruxelles cu fruntea sus şi renegociaţi Pactul Verde European, astfel încât să asigurăm suveranitatea energetică a României şi să dăm o şansă de dezvoltare comunităţilor din Valea Jiului şi Gorj.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR, Anamaria Gavrilă, Circumscripţia electorală nr. 22 Hunedoara.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc.

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

În perioada 23-24 februarie 2021, Excelenţa Sa, doamna Sofia Grammata, ambasadorul Republicii Elene în România, a condus delegaţia ce a efectuat o vizită de lucru în municipiul Iaşi, delegaţie din cadrul căreia, cu multă onoare, am făcut parte. Deplasarea a fost ocazionată de sărbătorirea a 200 de ani de la izbucnirea pe pământ românesc a Revoluţiei Elene din anul 1821.

Prima zi a acestei vizite a fost destinată întâlnirii de la sediul Comunităţii Elene Iaşi, unde delegaţia a fost primită călduros de către doamna preşedinte, Marieta Alexandrescu, domnul vicepreşedinte, Nicos Vlahidis, şi cadrele didactice de limba greacă. S-au purtat discuţii referitoare la proiectele comune ale Ambasadei Republicii Elene şi ale Uniunii Elene din România, dedicate împlinirii a 200 de ani de la declanşarea pe pământ românesc a Revoluţiei antiotomane din anul 1821.

A doua zi, delegaţia a vizitat Complexul Muzeal Naţional Moldova - Iaşi, unde doamna Lăcrămioara Stratulat, managerul acestui impresionat edificiu cultural, şi doamna director Valentina Druţu ne-au dezvăluit câteva amănunte din trecutul istoric comun al românilor şi grecilor, trecut care astăzi, 3 martie 2021, este ilustrat prin intermediul unei expoziţii tematice dedicate Zilei Naţionale a Republicii Elene.

Vizita delegaţiei noastre a continuat la sediul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza", prima instituţie de învăţământ superior din România, unde am fost întâmpinaţi de către domnul rector prof. univ. dr. Tudorel Toader. S-au purtat discuţii referitoare la dezvoltarea relaţiilor bilaterale româno-elene la nivel universitar şi despre importanţa Lectoratului de Limba Neogreacă ce funcţionează de 47 de ani în cadrul prestigioasei universităţi.

În aceeaşi zi, delegaţia condusă de Excelenţa Sa, doamna ambasador Sofia Grammata, s-a deplasat la Primăria municipiului Iaşi, unde a avut loc o întrevedere oficială cu domnul primar, Mihai Chirică. Înainte de întâlnirea de la sediul Primăriei Municipiului Iaşi, domnul primar şi membrii delegaţiei au vizitat Biserica "Sfinţii Trei Ierarhi" şi au depus buchete de flori la baza plachetelor care marchează locul unde a început Revoluţia Elenă din 1821.

Discuţiile de la Palatul Roznovanu, cu domnul primar Mihai Chirică, au fost diverse şi consistente, centrându-se pe posibilităţile de extindere a relaţiilor de cooperare în domeniile educaţional, cultural şi turistic, o parte dintre acestea urmând să se materializeze în viitorul apropiat.

De exemplu, în data de 25 martie, de Ziua Naţională a Republicii Elene, se preconizează organizarea unui eveniment dedicat studenţilor greci, în Sala Mare a Primăriei, precum şi proiecţia în cinematografele din Iaşi a filmului documentar despre Revoluţia Greacă de la 1821, film realizat şi pus la dispoziţie de Uniunea Elenă din România.

Pe lângă organizarea unui Te-Deum în cinstea eroilor căzuţi în luptele din 1821 şi a unei expoziţii dedicate Revoluţiei de eliberare de sub jugul otoman, două clădiri importante din Iaşi, Palatul Universitar din Copou şi Palatul Roznovanu, vor fi iluminate în culorile steagului Greciei, alb şi albastru.

Alte propuneri au avut în vedere necesitatea reintroducerii unei curse aeriene permanente Iaşi - Salonic, crearea unor trasee turistice europene din care România şi Grecia să facă parte, colaborarea municipiului Iaşi cu oraşe din Republica Elenă etc., iniţiative sprijinite de Ambasada Greciei şi Uniunea Elenă din România.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

În acest context, consider că vizita de lucru de la Iaşi a delegaţiei condusă de Excelenţa Sa, doamna Sofia Grammata, ambasadorul Republicii Elene în România, din care, cu onoare, am făcut parte, desfăşurată în perioada 23-24 februarie 2021, are o semnificaţie istorică profundă şi contribuie la crearea unor punţi de înţelegere şi preţuire a valorilor culturale şi identitare ale popoarelor, român şi grec.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Continuăm cu domnul deputat Constantin Bîrcă, de la Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul pentru 3 minute.

Domnul Constantin Bîrcă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi am să mă refer la cercetare, dezvoltare, inovare - elemente de top ale austerităţii bugetului 2021.

România dispune de un potenţial ştiinţific deosebit, apreciat de partenerii străini, dar total nevalorificat în ţară.

Subfinanţarea cronică a acestui sector nu face decât să demonstreze incapacitatea Guvernului de a gestiona şi de a distribui eficient şi competitiv fondurile pentru cercetare. Finanţarea cercetării a ajuns la un minim istoric - 0,15% din PIB alocat ministerului de resort în anul 2020.

În plus, fondurile sunt împărţite discreţionar, netransparent şi ineficient. Gestiunea fondurilor destinate cercetării trebuie să se bazeze exclusiv pe experienţa oamenilor de ştiinţă. Acest principiu guvernează activitatea celor mai importante agenţii de finanţare a cercetării fundamentale europene şi americane, care primesc majoritar sau exclusiv finanţare publică. Este şi motivul pentru care mulţi specialişti de valoare părăsesc România.

Reconstrucţia cercetării româneşti se impune a fi realizată pe principii de competitivitate şi eficienţă, predictibilitate şi rezilienţă. Totul însă cu fonduri suficiente.

Ignorarea Cercetării de către guvernanţi îndepărtează România ireversibil de profilul unei ţări membre UE în ceea ce priveşte domeniul cercetării-dezvoltării şi, implicit, al competitivităţii economice. În această situaţie este demn de semnalat apelul membrilor Organizaţiei Neguvernamentale "Ad Astra" - Asociaţia Cercetătorilor români din ţară şi din întreaga lume:

"În urma reducerii dramatice a finanţărilor publice de cercetare-dezvoltare, în contrast frapant cu angajamentele României, în ultimii 10 ani s-a înregistrat agravarea progresivă a decalajului României faţă de alte ţări europene în materie de inovare şi competitivitate.

În anul 2020, România ar fi trebuit să cheltuiască pentru cercetare-dezvoltare, din fonduri publice, 1% din PIB, adică aproape 11 miliarde RON, ţintă la care s-a angajat şi prin Strategia Naţională de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, conform Hotărârii de Guvern nr. 929/2014.

În fapt, conform execuţiei preliminare a propunerii de Lege a bugetului, România a cheltuit doar 1,75 miliarde RON, adică mai puţin de o şesime.

Această situaţie gravă a fost în mod repetat evidenţiată şi în rapoartele de ţară şi în numeroase alte acte ale Comisiei Europene, precum şi în toate evaluările ştiinţei şi tehnologiei din România.

Corecţia situaţiei, posibilă prin măsurile la care v-aţi angajat prin Programul de guvernare, este necesară şi pentru îndeplinirea "condiţiei favorizante", obiectiv indispensabil accesării fondurilor structurale în perioada 2021-2027.

Programul de guvernare prevede că, în 2024, Guvernul va cheltui 1% din PIB pentru cercetare-dezvoltare din fonduri publice...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Constantin Bîrcă:

...în timp ce alţi 1% vor fi cheltuiţi din fonduri private. Ţinta de 1% din PIB din fonduri publice în 2024 este reiterată drept "obiectiv cheie naţional" pentru îndeplinirea agendei "România educată", alături de ţinta de 6% din PIB pentru educaţie.

În aceste condiţii, am constatat cu surprindere că în Proiectul de Lege a bugetului pe 2021, la cheltuielile de "Cercetare fundamentală şi cercetare-dezvoltare", din total buget de stat, se estimează o scădere a acestor cheltuieli, an de an, ajungând la 1,686 miliarde RON în 2024, adică, iarăşi, mai puţin de o şesime din cât prevede programul.

Programul de guvernare conţine sute de angajamente, obiective, ţinte, acţiuni, care ţin fie de cercetare-dezvoltare, fie de inovare, de competitivitate, de performanţa generală a administraţiei, societăţii şi economiei şi care nu pot fi atinse decât prin performanţa sistemului de cercetare-dezvoltare.

Este uşor de văzut că prea puţine dintre acestea ar fi posibile la nivelul de finanţare anticipat în Legea bugetului.

Vă mulţumesc.

Constantin Bîrcă, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

De la Grupul parlamentar al PNL nu mai avem vorbitori.

De la Grupul parlamentar al USR PLUS, doamna deputat Simina-Geanina-Daniela Tulbure.

Vă rog, aveţi cuvântul pentru 3 minute.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimaţi români de pretutindeni,

Avem un buget care prioritizează investiţiile pe termen mediu şi lung, un buget modern, care permite României să demareze proiecte cu care românii din diaspora sunt obişnuiţi în ţările în care locuiesc în momentul de faţă.

Investiţiile, atât din buget, cât şi din fonduri europene, vor cunoaşte o creştere istorică - de 8 miliarde de lei faţă de anul 2020.

Acest proiect economic încurajează redresarea economică, reduce dezechilibrele bugetare şi vizează ajustarea deficitului bugetar, care arată că avem resursele şi curajul să ducem România pe o linie europeană, echilibrată şi modernă.

Acest buget, axat pe investiţii, oferă un imbold puternic milioanelor de români din afara ţării care aşteptau să vadă o ţară aflată în dezvoltare pentru a cântări, în mod real, opţiunea reîntoarcerii în ţară.

După 10 ani, în care veneam în România doar în vizite sau de sărbători şi, deseori, aşteptam să plec din ţară, stau în faţa dumneavoastră, iar entuziasmul şi hotărârea mă fac să declar că nu aş putea să fiu altundeva mai potrivit decât acasă.

Colegi de alianţă, de coaliţie, de opoziţie, acest buget confirmă o nouă etapă pentru România. Vă spune acest lucru prima femeie deputat de diaspora din istoria României, şi, cu siguranţă, nu ultima. Buna guvernare nu se negociază, se pune în aplicare. Exact asta vom face, alături de colegi şi parteneri.

Mulţumesc.

Simina Tulbure, deputat de diaspora. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă deputat.

De la Grupul parlamentar AUR, am fost informată că domnul deputat Lilian Scripnic a depus declaraţia sa politică în scris, aşa că o să continuăm cu domnul deputat Ringo Dămureanu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi 3 minute.

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulţumesc.

Declaraţia politică se numeşte "Cabinetul Cîţu - un Guvern profund antisocial şi antinaţional".

Stimate doamnă preşedinte,

Domnule prim-ministru, Vasile-Florin Cîţu,

Dragi români,

Reprezint, în Parlamentul României, Alianţa pentru Unirea Românilor, un partid despre existenţa căruia, înainte de alegeri, auziseră doar 40% dintre români, dar pe care l-au votat 25% dintre aceştia, singurul partid care ţine cu românii şi vrea binele României.

Fac parte, aşadar, din singurul partid parlamentar cu adevărat de opoziţie, pentru că doar AUR s-a opus şi se opune tuturor măsurilor antinaţionale şi antisociale pe care le luaţi.

Dumneavoastră, după ce v-aţi împrumutat cu sume colosale, în anul 2020, pe când eraţi ministru de finanţe, profitând de situaţia de criză, îndatorând România pentru mai multe generaţii, de care pare să nu vă pese, sunteţi Guvernul care aţi hotărât să vindeţi şi ultimele active importante pe care statul român le mai deţine - Portul Constanţa, Hidoelectrica, CEC Bank, TAROM, Aeroportul "Henri Coandă" şi alte companii de stat importante pe care doriţi să le vindeţi bucată cu bucată.

Asta demonstrează incapacitatea dumneavoastră managerială şi caracterul antinaţional al Guvernului pe care îl conduceţi, domnule prim-ministru.

De ura dumneavoastră nu scapă nici oamenii de rând din această ţară, pentru că, în egală măsură, şi pe ei doriţi să-i vindeţi sau măcar să-i spoliaţi de drepturi.

Nu vă permitem, domnule Cîţu, să vorbiţi despre concedieri şi tăieri de salarii şi pensii într-o ţară grav suferindă, care are tot mai mare nevoie de locuri de muncă pentru tineri şi de respect pentru bătrânii care au clădit această ţară pe care doriţi să o vindeţi.

Aţi promis în campania electorală creşteri, şi nu tăieri şi concedieri!

Acum, după ce aţi concediat mare parte dintre specialiştii din toate domeniile bugetare, în special din Apărare, Ordine publică, Siguranţă naţională, vreţi să scoateţi din sistem şi ultimii specialişti, pe motivul real că nu vă susţin politica antinaţională.

După ce aţi spus că vreţi spitale, nu vă permitem să vorbiţi de reducerea personalului medical şi auxiliar, pe motiv că nu ajung banii de salarii.

Şcolile le-aţi ţinut mai mult închise, iar acum vă deranjează şi dascălii.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Ringo Dămureanu:

Lăsaţi funcţionarii în pace, domnule Cîţu, fiindcă ei nu reprezintă nici 9% dintre bugetari, iar cetăţeanul are nevoie de o administraţie de calitate, performantă şi stabilă, şi nu de clientela pe care vreţi să o aduceţi în locul ultimilor funcţionari de carieră.

În situaţia în care nu veţi lua în seamă acest semnal de alarmă, veţi şti că vă asumaţi efectele unei politici care nu va salva România, ci o va distruge.

Vă mulţumesc.

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, preşedinte al Comisiei pentru constituţionalitate. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

În continuare, vă informez că următorii deputaţi au depus în scris interpelări.

Domnul Dumitru Coarnă, domnul Daniel-Florin Ghiţă, domnul Ilie Toma, domnul Mihai Weber, doamna Oana-Gianina Bulai, domnul Silviu Nicu Macovei, domnul Vasile Cîtea, domnul Marius-Eugen Ostaficiuc, domnul Ştefan Muşoiu, domnul Adrian-Ionuţ Chesnoiu, domnul Daniel Florea şi domnul Marius-Constantin Budăi - de la Grupul parlamentar al PSD;

De la Grupul parlamentar al PNL - doamna Maria-Gabriela Horga;

De la Grupul parlamentar al USR PLUS - doamna Diana-Anda Buzoianu, doamna Denisa-Elena Neagu, domnul Ştefan-Iulian Lőrincz;

De la Grupul parlamentar AUR - domnul Adrian-George Axinia.

Acestea fiind spuse, declar închisă sesiunea de declaraţii politice şi intervenţii de astăzi şi îl las pe colegul meu să continue cu şedinţa de plen.

Vă mulţumesc tuturor.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Îngheţarea salariilor este doar începutul. Urmează majorări de taxe. Actualul buget, construit doar pe tăieri de cheltuieli şi fără nicio politică economică, va obliga Guvernul ca, la jumătatea anului, să treacă la majorări de taxe şi impozite. De asemenea, vom asista anul acesta şi la o creştere importantă a preţurilor, atât la alimente, cât şi la energie. Deja unele localităţi au început să mărească local aceste taxe, chiar şi cu 600%, iar acest lucru arată că este un dezastru la bugetul primăriilor. Este posibilă şi o creştere a TVA-ului, pentru că este cel mai uşor de introdus impozit şi cel mai eficient pentru Guvern.

Trebuie să ne aşteptăm şi la o scădere a puterii de cumpărare, pentru că există o creştere importantă a preţurilor. Se petrec chestiuni complicate pe piaţa internaţională a produselor alimentare, condiţiile meteo au dereglat producţia de cereale şi nu numai, ne putem confrunta chiar cu un început de criză alimentară.

Mai avem şi alte probleme, cu creşterea preţurilor energiei electrice. Toată campania de trecere la distribuitorii independenţi a fost un eşec. Lumea nu ştie ce să facă, unde să se ducă, nefiind informată. Ministerul este indignat, dar nu face nimic, iar ANRE este de capul lui, fără niciun control din partea Guvernului sau al Parlamentului, iar creşterea preţului la energia electrică se va regăsi în toate produsele.

În concluzie, un buget care nu are ca priorităţi investiţiile în crearea locurilor de muncă, dezvoltarea economică şi lărgirea bazei de impozitare, nu are cum să fie sustenabil.

Viitorul este sumbru.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

În lupta cu pandemia de coronavirus, în linia întâi sunt doctorii şi personalul medical. Aceştia îşi pun în fiecare zi în pericol vieţile lor şi ale celor dragi, pentru a-şi îndeplini misiunea.

În România, la ora actuală, aproape 5000 de cadre medicale au fost infectate cu virusul ucigaş, mulţi dintre aceştia decedând. Ori cât de greu le-a fost aceştia nu au dat înapoi, salvarea vieţilor celor infectaţi fiind tot timpul dezideratul lor.

Nu de puţine ori, medici din România au efectuat misiuni umanitare în alte state precum Italia sau Republica Moldova, pentru a ajuta şi a susţine eforturile medicilor de acolo.

Iată că de data acesta a venit rândul Slovaciei să fie ajutată de competenţa şi dedicarea medicilor români.

Salut pe această cale implicarea delegaţiei conduse de domnul colonel Crişana Florin Zoicaş, şeful Centrului Operaţional ISU Bihor, delegaţie formată din 5 medici şi 8 asistenţi medicali, inclusiv din Bihor, în lupta pentru combaterea răspândirii virusului SARS-CoV-2 a prietenilor noştri slovaci, care din păcate sunt pe primul loc în Europa la rata mortalităţii în urma infectării cu COVID-19.

Aceşti oameni minunaţi au plecat miercurea trecută de la Oradea către Bratislava, unde ajută în secţiile de terapie intensivă.

Misiunea va dura 21 de zile, iar acţiunea este finanţată de Uniunea Europeană, prin ESI - Instrumentul privind furnizarea sprijinului de urgenţă pe teritoriul Uniunii.

Ştiu că nu este deloc uşor mandatul pe care aceşti oameni minunaţi s-au angajat cu onoare să îl îndeplinească. Eforturile lor aş dori să nu treacă neobservate!

Le transmit pe această cale respectul şi aprecierea mea şi îi felicit pentru felul în care sunt convins că vor reuşi să reprezinte ţara noastră!

Ştiu că în acest fel vor reda o imagine extrem de frumoasă României, nu doar în Slovacia, ci şi la nivel european.

Domnul Adrian-George Axinia:

"Parlamentul şi frica de clovni"

În vremuri de criză, cum sunt cele pe care le parcurgem astăzi, România are nevoie de politicieni serioşi, profesionişti, care să îşi iubească ţara şi poporul, de parlamentari echilibraţi şi raţionali, care, pornind de la priorităţile naţionale, să facă legi bune şi drepte pentru români.

În schimb, Parlamentul le-a livrat cetăţenilor, cel puţin la dezbaterea pe buget, momente nereuşite de circ: numere de echilibristică, iluzionism, dresaj şi mulţi clovni.

Pe de o parte, coaliţia de guvernare s-a prezentat în Parlament cu un număr de iluzionism, încercând să creeze aparenţa unor dezbateri democratice, când, de fapt, a respins în bloc toate amendamentele opoziţiei, inclusiv propunerea Grupului AUR, de redirecţionare a celor 4 milioane de euro alocaţi partidului, de la bugetul de stat, către construcţia unui spital.

Pe de altă parte, PSD, copiind metodele folosite de USR când era în opoziţie, a încercat să pună în scenă momente comice, folosindu-se de elemente de butaforie, cum ar fi nişte nevinovate păpuşi.

În opinia mea, lipsa de încredere a românilor în clasa politică poate fi asociată uneia dintre cele mai frecvente fobii, frica de clovni. Aparent, circul din Parlament îi face pe unii oameni să zâmbească şi le produce bună dispoziţie. Dar, în acelaşi timp, scene de acest gen produc nelinişte sau chiar panică în societate.

Când au vrut circ, românii s-au dus la circ şi i-au urmărit pe celebrul scamator Iozefini sau pe renumitul clovn Siminică, nu au venit la Parlament.

Românii vor de la liderii lor politici lucruri simple, cum ar fi o educaţie bună pentru copiii lor, acces la servicii de sănătate de calitate, locuri de muncă sigure şi bine plătite, protejarea familiilor, păstrarea tradiţiilor.

De aceea, vă invit să lăsăm spectacolul la o parte şi să livrăm, din Parlament, cu responsabilitate şi profesionalism, rezultate concrete pentru cetăţeni şi pentru ţară.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua Internaţională a Femeii"

Ziua Internaţională a Femeii este celebrată de ţările membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, încă din anul 1977, ca o zi în care se celebrează drepturile femeilor şi egalitatea între sexe.

Este o ocazie pentru cetăţenii ţărilor să celebreze progresul făcut de-a lungul timpului în lupta pentru egalitate de şanse între sexe, pentru emancipare, dar şi o ocazie de a observa şi a critica demersurile care mai trebuie făcute la nivel mondial şi naţional, pentru a se asigura egalitatea de şanse şi eliminarea discriminării.

Ziua de 8 martie îmi oferă prilejul de a recunoaşte meritele doamnelor şi domnişoarelor din societatea românească, de a le recunoaşte forţa şi realizările sociale, politice şi economice, şi să le asigur de sprijinul meu în susţinerea şi promovarea de propuneri legislative care să descurajeze şi să elimine discriminarea şi violenţa împotriva femeilor.

În final, prin intermediul acestei declaraţii politice, doresc să le urez la mulţi ani, tuturor doamnelor şi domnişoarelor din România şi nu numai!

Domnul Eugen Bejinariu:

"Alianţa celor lipsiţi de viziune"

Încotro ne poate conduce alianţa unor oameni lipsiţi de viziune? Către pustiul numit nicăieri, către golul sărăciei şi suferinţa că viaţa noastră se iroseşte între campanii electorale la capătul cărora ajung să conducă ţara partide care au pierdut alegerile. Poporul îşi urmează liderii, dacă aceştia dovedesc că deţin amestecul magic de viziune şi suflet. Oamenii simpli nu sunt preocupaţi de concepte şi nici seduşi de teorii sofisticate. Ei recunosc viziunea unor lideri, atunci când o văd şi îşi încredinţează viitorul cu speranţa celor la care zăresc o umbră de păsare. Un popor însufleţit de energia creatoare a liderilor săi depăşeşte crize, drame şi chiar tragedii, desăvârşeşte idealuri, construieşte cu încredere în ziua de mâine şi îndură aproape orice, animat de speranţa ca efortul lui, bine călăuzit, va duce la binele comun.

Politicienii de dreapta, respectiv de stânga, care alcătuiesc coaliţia aflată astăzi la guvernare, au pierdut alegerile tocmai pentru că alegătorii au văzut la ei şi lipsa de viziune şi hăul nesfârşit al lipsei de substanţă, de suflet. Elanul lor nu are energia bună, vibrantă, efervescentă a construcţiei, ci provine din voluptatea de a dărâma tot ce vine de dinainte de ei, de a răpune şi a distruge orice ar fi fost vreodată bine construit de altcineva.

Discursul urii, pe care îl practică abil şi îl alimentează necontenit, îndărătnicia de a impune ideile lor puţine, fixe şi păguboase, îngustimea minţilor lor întunecate de ego şi praf constituie o parte dintre ingredientele care ii vor duce mereu la eşec. Problema noastră, ca naţiune, este aceea că între timp ne târăsc şi pe noi în infernul agoniei în care se zbat neputinţele lor.

Un premier împiedicat in propriile cuvinte şi întunecat in gândire tratează sfidător bugetul ţării, ca pe o puşculiţă personală ce devine, paradoxal, mai dolofană cu fiecare împrumut cu care pedepseşte ţara. Lipsa lui de viziune pregăteşte vânzări masive ale unor active de stat într-o perioadă în care statele inteligente au adoptat legi care interzic orice astfel de vânzări. Este premierul cu cel mai ruşinos palmares şcolar pe care l-am avut, cel mai nevrednic şi mai păgubos pentru viitorul României.

În fapt, în afara visteriei, cu grija de a se împrumuta cu dobânzi mari şi a vinde la preţuri mici, nici nu conduce şi nici nu-l interesează nimic. Avem, în fapt, două mini-guverne: unul alcătuit din miniştri liberali, pierduţi în slalomul dintre liderul partidului şi prim-ministru, şi mai avem un mini-guvern alcătuit din miniştri USRPLUS, care nici măcar nu mimează ca s-ar subordona premierului. Între aceste două miniaturi de administraţie centrală incoerentă se zbate lezat, deci frustrat, şi deci distructiv, un premier fără portofolii şi o ţară fără speranţă.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola: "Salvarea solului dobrogean nu mai poate suferi amânare"

În calitatea mea de deputat în Parlamentul României, din partea judeţului Constanţa, am declarat de la bun început că prioritatea mea a fost, este şi va rămâne Dobrogea. Situaţia climatică în care se regăseşte Dobrogea m-a determinat să iau decizia de a fi membru al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor.

Din aceste motive, am trimis ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale o interpelare, în ideea de a găsi urgent soluţiile cele mai bune pentru diminuarea şi stoparea fenomenului de secetă pedologică în Dobrogea.

Anul 2020 s-a caracterizat, pentru Dobrogea, prin seceta pedologică puternică şi extremă, care a făcut ravagii mediului înconjurător, dar şi culturilor fermierilor. Chiar şi în perioada decembrie 2020 - ianuarie 2021, un raport al ANM arată că umiditatea din sol a prezentat valori scăzute şi deosebit de scăzute în Dobrogea. Defrişarea/supraexploatarea pădurilor şi distrugerea perdelelor forestiere, pe parcursul mai multor ani, combinate cu schimbările climatice tot mai accentuate, au avut ca efect crearea unor condiţii dificile de refacere, regenerare sau replantare în solul regiunii, iar efectele care vor duce treptat, dar sigur, la deşertificarea Dobrogei, nu au întârziat să apară. Una dintre principalele cauze ale deşertificării este îndepărtarea vegetaţiei.

Seceta, schimbările climatice, cultivarea terenurilor arabile, păşunatul excesiv şi defrişarea, toate au efecte dezastruoase pentru oameni, animale şi păsări. Studiile ne demonstrează însă că rata eroziunii solului descreşte exponenţial odată cu abundenţa vegetaţiei. Acolo unde aceasta lipseşte, solul se usucă sub acţiunea razelor de soare, iar ploile/inundaţiile spală solul, acesta devenind tare şi neproductiv. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în 2014, în România erau 495 ha de terenuri degradate şi neproductive care ar putea să fie valorificate prin împădurire, prin includerea acestora în perimetre de ameliorare.

Cu toate acestea, conform datelor făcute publice în Inventarul Forestier Naţional, în România procentul suprafeţelor împădurite este de doar 29,62%, în timp ce media UE este de 43%. Art. 5 din Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate, stabileşte clar faptul că "Identificarea, delimitarea şi constituirea perimetrelor de ameliorare la nivelul localităţilor se face de către o comisie stabilită prin ordin al prefectului, la propunerea directorului executiv al direcţiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală."

Totodată, Regulamentul privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare - art. 3 alin. 2 - precizează că "Cererea sau sesizarea de constituire a unui perimetru de ameliorare se poate face de către Direcţia pentru agricultură judeţeană sau a municipiului Bucureşti, Ocolul silvic, Agenţia judeţeană/teritorială pentru protecţia mediului, proprietarul terenului degradat sau alte persoane fizice ori juridice interesate şi se depune la sediul primăriei comunei, oraşului sau municipiului".

Cred cu tărie că stă în puterea noastră de a acţiona pentru stoparea deşertificării judeţului Constanţa. Schimbările climatice, la care adăugăm exploatarea excesivă şi necorespunzătoare a terenurilor fertile, cultivarea excesivă şi suprapăşunatul, combinat cu despăduririle masive şi diminuarea resurselor de apă, pun în pericol viitorul agriculturii şi rezervaţiilor naturale din Dobrogea.

Momentul pentru a acţiona în consecinţă este acum, timpul nu ne mai permite să întârziem. De pe urma solului dobrogean beneficiază întreaga ţară şi este de interes pentru orice român ca acesta să nu devină o Sahară românească.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Bugetul României şi minciunile PSD"

Anul acesta avem un buget lucrat profesionist şi cu grijă, pentru nevoile actuale ale României. În calitatea mea de preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci îmi este cunoscut în detaliu fiecare aspect al Legii Bugetului pentru anul 2021. Tocmai de aceea, nu îi înţeleg pe PSD-iştii care vehiculează, în mod grosolan, falsa idee a unui buget al austerităţii.

Conform realităţii obiective a cifrelor şi matematicii, ministerele beneficiază de mai multe fonduri decât au beneficiat vreodată, investiţiile sunt la un procent şi la o sumă record pentru România, peste 62 de miliarde de lei, de două până la trei ori mai mult decât a fost capabil PSD să aloce în ani de creştere economică, nu de criză, aşa cum este momentul actual.

De asemenea, pensiile, salariile şi alocaţiile sunt mult mai mari decât erau în 2019, când PSD a plecat pe uşa din dos de la guvernare. În 2021, în România, niciun salariu şi nicio pensie nu scade, ba chiar vor exista completări pentru anumite categorii de bugetari.

Guvernarea Partidului Naţional Liberal a găsit soluţii ca, în pofida perioadei dificile pe care o traversează lumea întreagă, nu doar România, să crească veniturile, dar mai ales, să asigure o dezvoltare sustenabilă şi sănătoasă, bazată pe investiţii solide şi măsuri reformatoare.

Peste toate acestea, avem un deficit de 7%, bani care se injectează în economie. În logica economică, austeritate înseamnă o reducere bruscă a veniturilor, lucru care nu poate fi mai departe de adevăr, pentru că niciun venit nu scade. Nicio alocare nu scade! Din contră, avem creşteri pe linie. Iar aceste creşteri vin într-un moment în care aproape orice guvernare se poate ascunde, justificat de altfel, în spatele crizei economice şi sanitare, pentru a nu forţa măsuri pe care nu este obligată sau aşteptată să le ia.

Însă, guvernarea PNL-USR-PLUS-UDMR nu s-a ascuns în spatele justificărilor de a nu face. Ne-am angajat în faţa românilor că vom livra şi dorim să ne ţinem cuvântul.

De aceea, doamnelor şi domnilor colegi din PSD, aici nu discutăm despre opinii. Putem avea puncte de vedere diferite despre modul în care trebuie sau poate fi guvernată România, despre priorităţi, despre organizarea economiei pe baze mai socialiste sau mai liberale, despre orice consideră Domniile Voastre că poate face obiectul unor discuţii fructuoase şi dominate de dialog, nu precum au fost cele din comisiile de specialitate, unde intervenţiile şi contradicţiile redundante au bagatelizat subiectul stringent al bugetului, aproape ducându-l în derizoriu. Însă aici este strict vorba despre matematică şi realităţi independente de partidele din care facem parte, de credinţele şi ideologiile noastre.

Prin acţiunile dumneavoastră de a interpreta tendenţios cifrele, încercaţi să obţineţi capital politic, însă o faceţi la modul cel mai josnic cu putinţă.

Cum puteţi voi să vă uitaţi în ochii familiei, ai prietenilor, ai alegătorilor şi să le spuneţi astfel de minciuni? Chiar nu aveţi nicio jenă?

Sunt însă sigur că românii înţeleg foarte bine jocul pe care îl faceţi. Aţi încercat în toată existenţa voastră politică să manipulaţi cetăţenii români cu promisiuni deşarte, populisme infinite şi minciuni sfruntate. Soarele acelor timpuri, dacă n-a apus, este pe cale să apună.

România şi românii merită mai mult, merită doar adevărul!

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Consecinţele pandemiei asupra copiilor noştri"

Perturbările provocate de COVID-19 şi măsurile aferente de limitare a răspândirii epidemiei afectează copiii, familiile şi mediul extins. Pe perioada pandemiei, copiii au fost indicaţi de către diverse instituţii ca fiind potenţiali purtători ai virusului sau ca "obstacole pentru Homeoffice". Însă micuţii suferă cel mai mult, mai ales cei din familii cu probleme.

A fi părinte în această perioadă nu a fost deloc uşor. Să creezi şi să menţii o structură care să facă posibilă viaţa de familie în condiţii de pandemii şi restricţii, este greu, dar şi mai grele sunt eşecurile repetate legate de regulile autoimpuse. Părinţi buni sunt părinţii răbdători, care nu ţipă şi satisfac ludic nevoile copiilor lor.

De aceea, măsurile impuse pe perioada pandemiei afectează destul de serios multe familii. Brusc, toate au venit de-a valma - părinţi suprasolicitaţi care lucrează de acasă şi, în acelaşi timp, trebuie să se ocupe de copiii care învaţă la domiciliu, nişte părinţi care, pe lângă grija zilei de mâine, trebuie şi să-şi consoleze sau să-şi liniştească micuţii, o situaţie delicată mai ales pentru mamele sau taţii singuri. Părinţii îşi pierd răbdarea mai repede ca de obicei şi, în multe cazuri, eşuează în intenţia lor de a-şi creşte copiii fără violenţă. Presiunea psihică este uriaşă pentru toţi membrii familiei, dar în primul rând pentru cei mici.

Însă nu apar probleme doar când vorbim despre mediul familial. Copiii sunt afectaţi grav de restricţiile impuse în pandemie chiar şi în privinţa orelor online. Peste jumătate dintre ei au avut probleme de concentrare în timpul şcolii online, iar unul din 5 copii suferă de anxietate.

Potrivit unui studiu realizat de Asociaţia ProActa Edu, 53% dintre elevi s-au plâns de probleme de concentrare, iar peste 19% de anxietate. 37% dintre respondenţi spun că le-au lipsit cel mai mult prietenii, iar 30,1% interacţiunea fizică din timpul şcolii. Aproape 40% dintre elevi spun că cea mai mare frică în această perioadă a fost aceea de a nu pierde pe cineva drag, iar peste 25% s-au temut că vor claca în faţa emoţiilor puternice. Un procent de 8,2% dintre copii au declarat că nu au avut cui să se adreseze.

Foarte mulţi copii şi adolescenţi s-au simţit singuri, neascultaţi sau descurajaţi în această perioadă. Le-a fost greu, aşa cum le-a fost şi părinţilor. Elevii trec printr-o tranziţie acum şi nu este una uşoară, iar ei trebuie să ştie că au la cine apela atunci când vor să vorbească, să fie ascultaţi, să ceară un sfat. Şcoala are şi şansa de a se împrieteni cu elevii săi. Latura emoţională e mai importantă ca niciodată în procesul educaţional şi este şi un mod de a exersa empatia, o lecţie de care avem nevoie în relaţiile interumane.

Distanţarea şi statul acasă au deconectat milioane de copii de educaţia tradiţională şi au lăsat puţin timp părinţilor să se pregătească pentru a susţine educaţia copiilor lor acasă. Şcolile nu sunt doar un loc pentru educaţie academică, ci şi pentru învăţarea abilităţilor sociale şi emoţionale, interacţiune şi sprijin social. Închiderea şcolilor nu doar că a perturbat procesul de educaţie a copiilor, ci şi relaţiile sociale ale acestora.

Modul în care se schimbă şcoala şi educaţia în România este un subiect care ar trebui să fie avut în vedere de autorităţile competente, precum şi de părinţi. Trebuie să ne întrebăm cum pot fi copiii susţinuţi în dezvoltarea lor educaţională, afectată de pandemie, şi ce pot face părinţii pentru a gestiona cu bine perioada.

Sunt multe lucruri care se schimbă, dar care pot fi transformate în experienţe pozitive pentru fiecare dintre noi. Important este să fim alături de cei mici, care au nevoie de sprijinul nostru în această perioadă mai mult ca oricând.

Domnul Adrian-Ionuţ Chesnoiu:

"Cenzuraţi dezbaterile parlamentare, pentru că aţi rămas doar nişte hoţi de voturi!"

Domnul Adrian Oros, domnii liberali, USR-işti sau Plus-işti, nu au ascultat la dezbaterile de ieri, că Dumnezeu nu ne cere să facem minuni, ci doar să fim oameni!

V-am rugat, la votarea Legii bugetului de stat, să fiţi oameni şi să facem o minune, pentru că realitatea în agricultura României nu arată cum visa domnul Cîţu la tribuna aceasta, luni seara, ci arată cam aşa:

Fermierii îşi strigă disperarea în stradă, sunt executaţi de bănci şi furnizorii de inputuri, cu banii din subvenţii şi-au platit arendele, nu au bani să înfiinţeze culturile noi de primăvară, iar pentru a trece iarna şi pentru a pune hrană pe masa copiilor, au început să-şi vândă din utilajele agricole.

Dacă banii pentru despăgubirile de secetă nu sunt plătiţi imediat, mulţi dintre ei vor închide fermele şi vor lua calea exilului în diaspora.

I-am spus premierului chiulangiu la lucrările Legii bugetului, că ţara are nevoie de hrană, iar fermierii au nevoie de susţinere în momente de criză. Şi fermierii sunt tot privaţi şi plătitori de taxe la bugetul pe care l-aţi măcelărit pentru interesele de grup!

Munca în agricultură, domnule Oros şi domnilor parlamentari ai puterii, nu este la 4 ace, cu batistuţă galbenă apretată la piept! E cu sudoare, cu nelinişti, cu griji, cu mâini crăpate, cu lacrimi uscate pe obrajii trişti, dar mai ales cu sufletul legat de glia strămoşească!

Sau poate chiar asta urmăriţi? Să falimenteze cât mai mulţi, pentru a le prelua sponsorii dumneavoastră fermele pe nimic?!

Nu m-ar mira deloc, cunoscându-vă capacitatea şi dorinţa de a acapara totul, de a vă îmbogăţi peste noapte şi de a-i transforma pe toţi în sclavii voştri! Ne-a dovedit-o domnul Barna, mai alaltăieri de la balconul acela!

Parcă sunteţi toţi făcuţi de-o mumă, fără suflet, fără empatie, fără grija de semeni! Doar voi, pentru voi!

Dacă o ţineţi tot aşa, veţi deveni într-adevăr, peste noapte, cei mai bogaţi, dar doar din cimitir! Pentru că, sub guvernarea dumneavoastră, asta va deveni ţărişoara noastră, un cimitir presărat cu crucile puse peste afacerile din HORECA, din agricultură, din gospodăriile ţărăneşti!

Le-aţi închis ţăranilor târgurile, le-aţi închis pieţele şi i-aţi trimis să-şi vândă amarul de produse pe trotuare în plină iarnă, îi interziceţi bietului ţăran român să-şi crească animalele în gospodărie, pentru a vă ascunde incapacitatea dovedită de peste 15 luni, de când guvernaţi catastrofal ţara, le-aţi tăiat programele de sprijin, promiţându-le pentru a nu ştiu câta oară, luna de pe cer!

I-aţi jignit constant, făcându-i "vânători de subvenţii", "hoţi" sau "profitori", punându-le astfel o ştampilă nemeritată pe feţele lor brăzdate de soare, de secetă şi nevoi, când dumneavoastră, domnule Oros, nu aţi fost altceva decât un "hoţ" de voturi, bazându-vă doar pe gogoşi electorale, pe care le vom demasca rând pe rând!

Domnule senator Adrian Oros, veţi rămâne în istorie ca singurul ministru al agriculturii care a votat împotriva fermierilor şi va trebui să duceţi acest stigmat până la sfârşitul carierei dumneavoastră politice, care se apropie cu paşi repezi, după acest vot josnic!

Poate zilele acestea v-aţi salvat scaunul, domnule Oros, urmând linia de partid şi a monstruoasei coaliţii de austeritate din care faceţi parte, dar veţi pierde iremediabil funcţia de ministru al agriculturii, în faţa fermierilor!

Fermierii nu au nevoie de politicieni ca dumneavoastră, ci au nevoie doar de încredere, stabilitate şi predictibilitate, iar dacă nu vă pricepeţi să îi ajutaţi, măcar să nu îi mai încurcaţi!

Dacă le luaţi fermierilor români şi ultima urmă de încredere şi speranţă, cu minciunile şi înşelătoriile dumneavoastră electorale, dragi liberali, USR-işti sau Plus-işti, atunci să ştiţi că aveţi sângele lor, pe mâinile voastre!

Nici acum, în al 12-lea ceas, nu v-aţi folosit mintea şi sufletul pentru un vot benefic fermierilor români. Al lor este dreptul dumneavoastră de vot, pentru că ei v-au trimis să le reprezentaţi interesele în Parlament, nu să votaţi pentru interesele de partid şi de gaşcă!

Nu aţi votat amendamentul pe care vi l-am propus şi puteam spune că împreună azi am fost oameni şi am salvat fermierii ajunşi pe marginea prăpastiei!

Aţi rămas doar nişte hoţi de voturi!

Doamna Cristina Burciu:

"Investiţiile şi relansarea economică, încurajate prin Legea bugetului de stat"

Nu există nicio îndoială asupra faptului că măsurile cuprinse în construcţia Legii bugetului de stat pentru acest an au fost luate în conformitate cu constrângerile existente, după un an greu din toate punctele de vedere. Trebuie să avem în vedere că pandemia a afectat grav toată economia mondială, iar România nu avea cum să facă excepţie.

Sunt convinsă că Executivul condus de domnul Florin Cîţu a luat deciziile optime la nivelul coaliţiei de guvernare, astfel încât a rezultat un proiect de buget viabil şi pragmatic, conceput cu respectarea rigorilor existente în acest moment. Obiectivul PNL a fost de a construi un buget anual, care să respecte ţinta de deficit bugetar de 7%, convenită atât la nivel politic, cât şi în negocierile pe care Guvernul le-a avut la nivel european.

Este îmbucurător că vom avea un buget care va încuraja investiţiile şi relansarea economică, un buget prin intermediul căruia vom reuşi să creştem absorbţia fondurilor europene.

De asemenea, România trebuie să se îndrepte gradual spre un deficit de 3%, poate chiar să realizăm acest deziderat anul viitor. Tot în spiritul măsurilor de reformă, este nevoie să urmăm calea firească, în sensul că orice majorare a veniturilor populaţiei, a salariilor şi pensiilor să se realizeze concomitent cu creşterea economică.

Consider că românii trebuie să înţeleagă eforturile făcute de Guvern, pentru ca toată lumea să treacă peste această perioadă delicată cu cât mai puţine daune, de ordin financiar şi social. Spre exemplu, s-a decis în mod corect ca pensiile să fie majorate începând cu 1 ianuarie 2022, deoarece doar atunci va fi sustenabilă această măsură.

Alături de parlamentarii liberali, voi susţine şi voi vota Legea bugetului, aflată în aceste zile în dezbaterea forului legislativ, astfel încât dezvoltarea şi modernizarea României să continue în baza unor decizii conştiente şi constructive.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Guvernul vrea să-i ţină pe români la muncă până la 70 de ani!"

Guvernul dreptei fără idei nu are nicio strategie pentru buna administrare a ţării şi a banului public, motiv pentru care recurge la tot felul de stratageme aiuritoare, pentru a afecta viaţa şi bunăstarea românilor.

Un exemplu edificator în acest sens este creşterea vârstei de pensionare, mai exact prelungirea acesteia sub aparenţa unei aşa-zise opţiuni între ieşirea la pensie pentru limita de vârstă şi continuarea activităţii până la 70 de ani.

Ceea ce Cîţu şi Turcan vor să facă oamenilor este, în realitate, o nouă păcăleală, respectiv creşterea mascată a vârstei de pensionare. Obligaţia unui salariat de la stat de a opta între pensie şi salariu, după împlinirea vârstei de pensionare, reprezintă o îngrădire evidentă a dreptului constituţional la muncă, deoarece acelui angajat nu i se va mai permite să lucreze, dacă optează pentru pensie. Mai mult, aplicarea acestui demers are ca efect direct faptul că persoanei care optează pentru salariu i se fură practic pensia la care are dreptul şi pentru care a contribuit la fel ca orice alt salariat până la 65 de ani.

Argumentul invocat de PNL, că nu se poate ca o persoană să primească două venituri de la stat, reprezintă o gravă şi populistă distorsionare a realităţii, mai ales că nu vizează şi protejaţii PNL-işti din Consiliile de Administraţie şi companiile de stat. Pensia nu este un venit dat de stat, ci un drept patrimonial, adică banii care aparţin celui care a contribuit o viaţă întreagă. Ca atare, un român care lucrează la stat după 65 de ani va mai primi doar un singur venit, adică salariul de la angajator.

Este clar ca lumina zilei că Executivul dreptei incompetente nu are soluţii pentru scoaterea României din criza actuală. Astfel, guvernanţii inventează tot felul de stratageme pentru a avea un buget de supravieţuire, în fond pentru a se achita de sarcinile de a guverna ţara, dar aceste decizii afectează direct buzunarele şi nivelul de trai al populaţiei.

Consider că această măsură ar agrava şi mai mult deficitul mare de personal existent în prezent în cel puţin două sectoare extrem de vulnerabile: profesorii din mediul rural sau personalul medical în contextul pandemiei.

Atrag atenţia Guvernului "Nu se poate" că pensia reprezintă banii românilor datoraţi de către stat, şi nu un al doilea venit. În consecinţă, nimeni nu are voie să condiţioneze acordarea pensiei cu salariul.

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Administraţia actuală ne-a arătat multe lucruri până acum. Ne-a coborât standardele şi aşteptările atât de jos, cum nu credeam că este posibil. Ne-a sufocat, treptat, speranţa şi aspiraţiile, utilizând scuze penibile, precum pandemia sau greaua moştenire. Ne-a impus constant să nu cerem nimic de la actuala coaliţie de guvernare, care încasează activ şi perseverent impozite, dar alocă discreţionar banii tuturor românilor către administraţiile locale PNL şi USR.

La toate acestea, Guvernul liberal ne-a impus să asistăm cu mâinile legate, pretextând că baza acestor ticăloşii este un calcul amplu, complex şi strategic de relansare economică şi socială a României.

Domnilor, minţiţi! Minţiţi cu neruşinare şi sunteţi demascaţi exact de acţiunile voastre. Alocarea bugetară pentru Ministerul Educaţiei este o ruşine!

Aţi infestat instituţiile şi societăţile de stat strategice cu incompetenţi şi nepregătiţi. Decideţi, în plină criză economică, să vindeţi resursele României pe nimic. Dar adevăratul genocid îl comiteţi când alocaţi învăţământului românesc cea mai mică cotă din Produsul Intern Brut, din 1995 până astăzi!

Domnilor, ucideţi cu bună ştiinţă şi seninătate viitorul României!

După un an extrem de dificil, care v-a surprins nepregătiţi şi dezorientaţi, după ce profesorii şi instituţiile de învăţământ au fost obligaţi să facă eforturi supraomeneşti pentru a asigura, cumva, actul educaţional - ceea ce, din păcate, nu s-a întâmplat în toate zonele ţării şi în toate păturile sociale - reacţia voastră este să diminuaţi bugetul şi să sugrumaţi definitiv speranţa cadrelor didactice şi a elevilor pentru o şcoală mai bună şi mai performantă.

Am vrut să-l cred pe domnul ministru Cîmpeanu care, la preluarea mandatului, făgăduia o atitudine radicală referitor la alocarea bugetară pentru ministerul său. Dumnealui spunea, citez - "...în condiţiile în care nu vom avea o creştere cât de mică a bugetului educaţiei (...) atunci voi lăsa în locul meu la minister pe altul mai priceput, care ştie să facă ce trebuie fără bani."

Mi-a dat speranţă atunci, domnul Cîmpeanu, că va lupta pentru priorităţile reale şi fundamentale ale României, că înţelege că gestionează poate cel mai important minister, care construieşte viitorul copiilor noştri. Astăzi se dovedeşte că erau doar vorbe goale, doar minciuni frumoase şi declaraţii bombastice, doar alte demagogii ale guvernării actuale.

Domnilor, învăţământul românesc este pilonul structural pe care se sprijină viitorul României, este pivotul care indică direcţia ţării, pe termen scurt şi lung.

Voi lupta şi nu voi permite nimănui să distrugă viitorul copiilor noştri!

Domnul Daniel Florea:

Guvernanţi, terminaţi cu aroganţa!

Guvernanţi, terminaţi cu văicăreala!

Guvernanţi, terminaţi cu minciunile!

Guvernanţi, începeţi munca!

În această perioadă, în care s-a votat, în Parlament, bugetul naţional, alianţa toxicei guvernări mincinoase a respins toate amendamentele PSD, inclusiv pe cele privind majorarea alocaţiilor, a punctului de pensie şi, mai ales, pe cele privind investiţiile absolut necesare în sănătate şi în educaţie.

Este clar acum că nu e întâmplător faptul că bugetele de la Sănătate, Educaţie şi Dezvoltare sunt mai mici decât anul trecut, pentru că premierul Câţu a declarat că, pentru el, educaţia nu este o prioritate şi, aici, se ţine de cuvânt.

Noi ştim că pentru el, personal, educaţia nu reprezintă o prioritate, pentru că este singurul prim-ministru din istoria României care a picat treapta a II-a.

Dar cine este el să le spună copiilor noştri să nu înveţe?

După ce ne-au minţit cu informatizarea educaţiei, au pus tot felul de beţe în roate autorităţilor locale care încercau să cumpere tablete pentru şcoala online, au continuat cu minciuna că Guvernul va cumpăra tablete tuturor elevilor care au nevoie, dar azi au făptuit minciuna supremă - au scos din buget toţi banii pentru achiziţionarea de tablete!

Guvernanţii mint că bugetul pe 2021 va fi un buget al investiţiilor.

Ce investiţii, dacă Primăria Generală şi Primăriile de sector pierd cam 18% din bugetul pe anul trecut?

Ce investiţii, dacă bugetele administraţiilor locale se vor adopta, cel mai probabil, la sfârşitul lunii martie, iar licitaţiile durează aproximativ 6 luni?

După care vine iarna, banii rămân necheltuiţi - nu se poate construi iarna - şi de vină este oricine altcineva în afara de incompetentul Guvern Câţu. Banii necheltuiţi de autorităţile locale se vor întoarce în vistieria Guvernului, iar Cîţu va raporta triumfător, biet mincinos, că deficitul este mai mic decât cel estimat şi va susţine că el, mare gânditor economic, a repurtat o nouă victorie împotriva PSD.

Nu, borfaşule, va fi o palmă dată fiecărui român pe care îl împrumuţi cu viteza ameţitoare de 1.000 de euro/secundă şi, întrebat unde sunt banii, taci misterios. De fapt, banii se duc în achiziţiile frauduloase ale clientelei de partid PNL şi USR PLUS.

Din ce spune DNA, şefii filialelor PNL iau şpăgi pentru ca tu să semnezi numiri în Guvern.

Chiar nu ştii nimic despre asta, semnezi cu ochii închişi şi cu buzunarele cusute?

Şi, în tot acest timp, oamenii se îmbolnăvesc de bacterii mortale în spitale care ard, uneori odată cu ei, iar needucatul şi arogantul ministru al sănătăţii spune că face studii de fezabilitate şi nu are nimic să-şi reproşeze.

Este clar, cerem degeaba guvernanţilor să muncească în beneficiul românilor. Nu doar că nu vor să o facă, pentru că nu pentru a munci au vrut puterea, cu orice preţ.

Pur şi simplu, nu ştiu să muncească!

Guvernanţii actuali ştiu numai să se vaite şi să fure.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Bugetul Guvernului Cîţu pentru acest an - bugetul investiţiilor fără precedent în istoria guvernărilor postdecembriste"

După ce România a trecut cu bine, cu un guvern PNL, peste cel mai greu an din punct de vedere sanitar, şi anume, anul 2020, anul de coşmar pentru întreaga economie mondială, cu efecte dezastruoase, generate de pandemia provocată de Coronavirus, anul 2021 reprezintă anul continuării investiţiilor majore de către Guvernul Cîţu, pentru a pune astfel bazele, pe termen mediu şi lung, a unor creşteri cu adevărat sănătoase ale economiei româneşti, bazate pe investiţii prioritizate şi pe sustenabilitate reală, şi nu exclusiv pe consum, aşa cum au procedat toate Guvernele PSD.

În acest sens, aş vrea să menţionez faptul că anul trecut au fost realizate investiţii record în ţara noastră pentru ultimii 10 ani. Deşi vorbim despre un an deosebit de complicat, din foarte multe puncte de vedere, investiţiile au fost în valoare de 53,2 miliarde de lei, în anul 2020. Cu alte cuvinte, Guvernul PNL a investit cu 9,5 miliarde lei mai mult anul trecut, în vremuri de criză, în comparaţie cu anul 2019, când economia nu avea nicio problemă, dar se afla PSD la cârma Guvernului.

Însă obiectivul PNL este acela de a ieşi din criză prin dezvoltare. De aceea, bugetul pentru anul 2021 este axat pe investiţii majore, cu aproximativ 6 miliarde de lei în plus faţă de 2020, un buget axat pe creşteri de venituri şi pe cheltuieli cât mai ponderate, dar, ce este cel mai important, acesta este un buget fără taxe şi impozite mai mari sau în plus, aşa cum minte PSD!

Cred că doar un guvern responsabil se gândeşte în perspectivă şi planifică în mod judicios banul public intrat în visteria statului! O economie bazată pe investiţii reprezintă o investiţie în viitor. De aceea, în bugetul pentru anul 2021, Guvernul Cîţu alocă sume importante pentru finanţarea şi finalizarea unor proiecte importante de investiţii, care vor contribui în mod esenţial la dezvoltarea României. Printre acestea, se regăsesc şi alocările bugetare destinate modernizării judeţului Alba. Una dintre ele se referă la alocarea a 16 milioane de lei pentru restaurarea şi punerea în valoare a Palatului Principilor.

De asemenea, în calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, am susţinut şi alocarea altor sume, de aproximativ 10 milioane de lei, iar acestea au fost ulterior propuneri însuşite de către Ministerul Finanţelor Publice pentru investiţii, atât în sistemul de sănătate din judeţul pe care-l reprezint în Parlament, în localităţile Alba Iulia, Câmpeni şi Abrud, cât şi în infrastructura rutieră din unele zone ale judeţului, care au nevoie urgentă de modernizare.

Totodată, în bugetul de stat pentru anul în curs sunt prevăzute sumele necesare finalizării lucrărilor de autostradă pentru Lotul 2 al Autostrăzii Sebeş-Turda, continuării lucrărilor la Culoarul IV de cale ferată şi lucrărilor de modernizare a drumurilor naţionale ce străbat judeţul Alba pe circa 100 de kilometri.

Consider că este absolut necesară continuarea şi finalizarea acestor importante proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere şi de cale ferată, care vor avea un impact major pentru atragerea ulterioară de investitori şi de creare a noi locuri de muncă în judeţul Alba.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Opriţi desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţiei!"

Din motive necunoscute, actuala coaliţie, având ca vârf de lance USR PLUS şi pe domnul Stelian-Cristian Ion, ministrul justiţiei depune eforturi colosale pentru desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţiei.

Încercând să desluşesc cauzele acestei situaţii, i-am adresat acum câteva zile domnului ministru solicitarea de a explica motivul pentru care se doreşte desfiinţarea acestei secţii.

"Cu o înverşunare demnă de o cauză mai dreaptă, dumneavoastră şi partidul pe care îl conduceţi susţineţi desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţiei. Şi în ciuda avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, pe care până acum îl veneraţi, aţi aprobat în Guvern Proiectul de Lege de desfiinţare a SIIJ. Aţi spus anterior că secţia aceasta trebuie desfiinţată, pentru că era influenţată politic de PSD. Deşi susţinerea era neconvingătoare şi atunci, acum dumneavoastră sunteţi la putere, deci oricum motivaţia nu mai subzistă.

Aţi spus că a fost ineficientă până acum. Dacă ar fi aşa şi aţi fi bine intenţionaţi, ar trebui să o sprijiniţi să devină eficientă. Dar dumneavoastră doriţi să desfiinţaţi această secţie, deşi ştiţi, sau tocmai pentru că ştiţi, că desfiinţarea secţiei va fi urmată de o perioadă tranzitorie în care dosare în lucru ale unor magistraţi apropiaţi ai dumneavoastră vor trebui predate altor parchete şi până atunci cercetarea acestora va trena sau va duce la împlinirea termenelor de prescripţie".

Dar până acum nu am primit răspuns.

Aşadar, Guvernul României, la iniţiativa ministrului justiţiei, a aprobat săptămâna trecută Proiectul de Lege privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, SIIJ, care a devenit operaţională la data de 23 octombrie 2018. Proiectul de Lege a fost iniţiat şi adoptat, deşi Consiliul Superior al Magistraturii, reprezentantul cel mai legitim şi autorizat al magistraţilor români, garantul independenţei justiţiei, a adoptat un aviz negativ referitor la acest proiect, şi în pofida opoziţiei principalelor asociaţii ale judecătorilor şi procurorilor din România - Asociaţia Magistraţilor din România, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociaţia Procurorilor din România - şi a poziţiei critice exprimate de majoritatea presei din tara noastră. Domnul ministru se laudă, însă, că are sprijinul ambasadelor străine în acest demers incredibil de antinaţional. Asociaţia Magistraţilor din România, AMR, şi Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, AJADO, denunţă public atitudinea ipocrită a ambasadelor străine cu privire la independenţa justiţiei în România: "Perindarea diverşilor funcţionari ai ambasadelor străine pe la Ministerul Justiţiei sau Consiliul Superior al Magistraturii, ocazie cu care dau indicaţii despre cum să fie modificate Legile justiţiei ori cum să fie desfiinţată Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, SIIJ, este o sfidare nu doar a normelor diplomatice, ci şi a ordinii constituţionale din Romania, a drepturilor si libertăţilor românilor.

SIIJ este singura structură de parchet în care clasa politică nu are niciun rol, nici în numirea procurorilor, nici în organizarea şi funcţionarea acesteia. SIIJ este, aşadar, singura structură de parchet din România în care politicul nu are absolut nicio influenţă, întrucât este singura structură de parchet cu privire la care a fost transpus în dispoziţii legale "sistemul robust şi transparent" de numire şi revocare a procurorilor, cu directa implicare a Consiliului Superior al Magistraturii, salutată, de altfel, de Comisia de la Veneţia.

Dar, în pofida acestor evidenţe, Ambasada SUA şi Ambasada Germaniei susţin desfiinţarea SIIJ, fără niciun argument concret, factual, fundamentat".

Aşadar, problema SIIJ nu este a noastră, a politicienilor, ci a justiţiei înseşi, iar CSM, garantul independenţei justiţiei, prin avizul sau, s-a pronunţat.

În aceste condiţii, atitudinea domnului ministru Stelian-Cristian Ion aminteşte de gluma cu un celebru personaj popular care voia să ajute o bătrânică să traverseze strada, deşi doamna nu dorea.

Ca urmare, vă rog, domnilor de la USR PLUS şi domnule ministru al justiţiei, lăsaţi justiţia să-ţi rezolve problemele! Renunţaţi la odiosul proiect de desfiinţare a SIIJ!

Domnul Ioan Balan:

"Anul 2021 va fi anul demarării reformelor în marile sisteme publice!"

Bugetul pentru anul 2021 reprezintă prima demonstraţie clară că România a intrat într-o cu totul altă viziune de dezvoltare, bazată pe investiţii publice, pe sprijin pentru întreprinzătorii români, pe protejarea locurilor de muncă şi a veniturilor populaţiei. Cu toate acestea, intoxicările şi dezinformările venite din partea PSD nu au întârziat să apară sub forma ştirilor false despre un presupus buget al austerităţii.

Despre ce austeritate vorbim, în condiţiile în care alocările financiare în anul 2021 ajung la 444 de miliarde de lei, fiind mai mari cu 20 de miliarde de lei faţă de anul trecut şi cu 75 de miliarde de lei faţă de anul 2019? Austeritate înseamnă bani mai puţini, nu mai mulţi!

Cum să vorbeşti despre austeritate, când pensiile şi alocaţiile majorate sunt acoperite de bugetul din acest an, când salariile din sectorul public nu sunt afectate, când salariul minim şi cel mediu cresc şi când bugetele tuturor ministerelor au bani mai mulţi decât în anii trecuţi?

Cum să vorbeşti despre austeritate, când România are în anul 2021 cea mai mare valoare a investiţiilor publice din ultimele trei decenii, care se ridică la cca. 62 de miliarde de lei, iar cheltuielile administraţiilor publice locale pentru însoţitorii persoanelor cu handicap sunt acoperite 90%?

Trebuie să apreciem cu toţii efortul actualului Guvern care, în contextul crizei sanitare şi economice, a reuşit să acopere toate cheltuielile esenţiale de funcţionare şi să aloce sume record pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii de transporturi, a infrastructurii sanitare şi şcolare, precum şi pentru susţinerea proiectelor de dezvoltare locală. Mai mult decât atât, a reuşit acest lucru, fără să majoreze impozite sau să introducă altele noi, aşa cum se întâmpla în anii 2018-2019. Este un început foarte bun, dar care obligă la reforme sistemice în toate domeniile prioritare ale statului român.

Alocarea de resurse financiare este o condiţie deosebit de importantă, însă nu şi suficientă, pentru a vedea cum marile sisteme publice se schimbă şi furnizează oamenilor servicii de calitate. Banii mai mulţi alocaţi anul acesta, care vor ajunge în sănătate, educaţie, infrastructură sau în dezvoltarea comunităţilor locale, trebuie să genereze şi o schimbare calitativă a acestor domenii. Vrem sau nu să recunoaştem, românii sunt în continuare nemulţumiţi de serviciile medicale din spitale, de calitatea infrastructurii şcolare, de calitatea infrastructurii de transporturi sau de birocraţia excesivă din administraţie.

De aceea, consider că anul 2021 este anul în care avem obligaţia să declanşăm ample reforme calitative în domeniul public, reforme amânate de zeci de ani, care trebuie realizate împreună cu toţi actorii instituţionali şi cu societatea civilă. Toate vocile nemulţumite din societate trebuie ascultate şi înţelese, pentru că doar aşa vom putea duce România către dezvoltare şi creşterea standardului de viaţă.

Domnul Lilian Scripnic:

"Spuneţi nu hotărât paşaportului de vaccinare!"

Introducerea unui paşaport de vaccinare ar constitui cea mai gravă lovitură dată drepturilor şi libertăţilor individuale care stau la baza societăţii democratice în care trăim. Lucrurile sunt cu atât mai revoltătoare cu cât discuţiile privind Paşaportul COVID-19 se poartă în paralel cu cele privind introducerea în România, prin Legea vaccinării, aflată în dezbatere parlamentară, a obligativităţii vaccinării.

În urmă cu trei luni, mai precis în 21 decembrie 2020, Agenţia Europeană pentru Medicamente autoriza primul vaccin împotriva COVID-19, vânzând iluzia sănătăţii eterne şi a revenirii la normalitatea dinaintea pandemiei a vechiului continent.

Realitatea arată însă că nici primul vaccin, şi nici cele care au urmat nu împiedică transmiterea virusului, nu îi scutesc pe cei vaccinaţi de infectarea ulterioară şi nu oferă nicio protecţie în faţa noilor tulpini. În acest context, paşaportul de vaccinare şi obligativitatea vaccinării sunt în afara normelor legale, ştiinţifice şi morale acceptate în societatea în care trăim.

Paşaportul COVID-19 nu este altceva decât o formă de restricţionare a libertăţii de mişcare, reglementată de art. 13 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, şi de încălcare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului care, la art. 11, recunoaşte libertatea de întrunire şi asociere. În plus, acest paşaport nu respectă dreptul la protecţia datelor cu caracter personal şi la respectarea vieţii private, deoarece conţine informaţii cu caracter medical ale cetăţenilor care urmează să fie folosite pentru restricţionarea unor libertăţi.

Nu în ultimul rând, Convenţia Europeană a drepturilor Omului recunoaşte dreptul la egalitate şi instituie garanţii împotriva discriminării. Cum să vorbeşti însă despre un paşaport de vaccinare, când acesta introduce o mulţime de discriminări? Discriminaţi vor fi cei care nu au încă acces la vaccin, cei pentru care administrarea vaccinului este contraindicată, dar şi cei care aleg să nu se vaccineze.

Aş mai menţiona un lucru, şi anume, dacă se va implementa, aşa cum se vorbeşte, sub forma unei aplicaţii mobile, cod QR sau chiar brăţară electronică, Paşaportul COVID-19 va fi cireaşa de pe tort în problematica supravegherii în masă a cetăţenilor la nivel planetar.

Vaccinarea este o chestiune de libertate şi de decizie individuală. Aşa trebuie să rămână şi pe mai departe.

În încheierea declaraţiei mele, fac apel la preşedintele României şi la actualul Guvern, apăraţi drepturile şi libertăţile fundamentale ale românilor şi spuneţi nu hotărât paşaportului de vaccinare!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

 "Bugetul abuzului contra democraţiei"

Suntem în preambulul votului pentru sau contra Proiectului Legii Bugetului de Stat pe anul 2021. După cum bine ştiţi, într-o declaraţie politică anterioară, am explicat clar de ce ca reprezentant al ieşenilor în Parlamentul României nu pot vota un astfel de proiect. De aceea, nu voi mai relua acum acele argumente.

Doresc, însă, să vă atrag atenţia asupra unei practici maligne pe care actuala majoritate parlamentară încearcă să o impună, ocolirea dezbaterii democratice. Vă reamintesc exagerata guvernare a domnului Ludovic Orban care, alături şi susţinut de preşedintele Iohannis, a încercat să ocolească Parlamentul cu orice ocazie a putut! Ţineţi minte anul trecut, când domnul Orban încerca prin toate puterile să nu dezbatem aici, în Forul Legislativ al României, Proiectul Legii bugetului pe 2020? Eu încă mai am în faţa ochilor declaraţiile disperate ale liberalilor care doreau neapărat să îşi asume răspunderea pe cel mai important buget al ultimilor ani!

Conceptul central al "guvernului meu", pe care insistă atât de mult domnul Iohannis, se perpetuează şi acum, în Alianţa PNL-USR-UDMR. Mai precis, ideea de guvernare a liberalilor în frunte cu domnul Iohannis este cel al pumnului în gură, al achiziţiilor fără limită sau control şi al austerităţii, dar pentru populaţie, nu pentru camarila de partid!

Am asistat şi de această dată la o manifestare a autoritarismului politic al PNL şi USR, prin modul în care au decis să nu accepte niciun amendament la acest buget, nici măcar de la propriii parlamentari! Domnilor colegi, nu pot caracteriza această practică decât ca o umilinţă dictatorială asupra parlamentarilor, practic reprezentanţii românilor!

Noi, Partidul Social Democrat, am avut o poziţie constructivă şi nu doar că am adus sugestii pentru un buget echilibrat în aceste vremuri de restrişte pentru poporul nostru, dar, mai mult, am oferit spre dezbatere un proiect de buget alternativ, complet, coerent şi orientat spre bunăstarea cetăţenilor.

Ne-am lămurit că actuala putere nu este interesată de dezbatere sau de idei alternative. Însă ignorarea cu bună-ştiinţă a unor soluţii care ar fi putut fi optime în aceste vremuri nu arată decât aroganţă şi orgoliu nemăsurat din partea liberalilor şi USR-iştilor.

Reclam practica abuzivă şi nedemocratică a PNL şi USR de a nu dezbate niciun amendament, de a nu accepta nicio sugestie de modificare din partea nimănui. România este la grea încercare, fiindcă un grup restrâns, din jurul domnului Iohannis, încearcă să-şi impună voinţa ocolind Parlamentul, inclusiv propriii parlamentari, evitând practic viziunea şi dorinţele poporului!

Domnilor colegi din alianţa de guvernare, înţeleg că PSD este "duşmanul", însă acceptaţi să fiţi umiliţi şi călcaţi în picioare tocmai de cei pe care îi giraţi prin votul vostru, "guvernul personal al domnului Iohannis"?

Vă asigur că ţara vă vede şi vă ţine minte!

Domnul Ioan Mang:

"Ordinele lui Cîţu, Orban şi Barna împiedică existenţa unei vieţi mai bune pentru bihoreni"

Un buget al statului ar trebui să reflecte o viziune integratoare şi o alocare a resurselor, ţinând cont de marile probleme şi de priorităţile românilor. Din păcate, actuala coaliţie de guvernare de dreapta a urmărit orice numai asta nu, în elaborarea şi adoptarea bugetului pe anul 2021.

Permiteţi-mi să vă prezint în continuare amendamentele la buget propuse de PSD Bihor şi care, din nefericire, deşi vizau interese legitime ale bihorenilor, au fost respinse chiar cu votul parlamentarilor PNL, USR şi UDMR din Bihor.

Cele 66 de amendamente pe care le-am depus împreună cu colegul meu, senatorul Florian Bodog, au vizat modernizarea infrastructurii rutiere, asigurarea de servicii medicale sigure şi de calitate, dar şi continuarea proiectelor de dezvoltare atât de importante pentru comunităţile locale din judeţul Bihor. Teoretic, acestea au fost şi prioritatea PNL-USR-UDMR. Practic, parlamentarii de dreapta au votat împotriva amendamentelor noastre, pentru că aşa au primit ordine de la Cîţu, Orban şi Barna.

Parlamentarii Puterii au votat nu doar împotriva unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Bihor, care aveau nevoie de fonduri pentru proiectele lor de dezvoltare locală, ci mai ales împotriva locuitorilor acestor UAT-uri. Continuarea lucrărilor şi finalizarea acestor investiţii, pentru care am solicitat finanţare, ar fi însemnat dezvoltarea comunelor şi a oraşelor bihorene, ar fi însemnat creşterea atractivităţii acestora, dar mai ales ar fi contribuit la îmbunătăţirea vieţii oamenilor. Toate acestea se amână însă, pentru că aşa au decis Cîţu, Orban şi Barna!

Am propus un buget mai mare şi la Transporturi, pentru a include în Programul CNAIR modernizarea a două drumuri naţionale din Bihor uitate de actuala coaliţie de guvernare. Este vorba despre finanţarea reabilitării DN 19B Marghita - Suplacu de Barcău (22,8 km) şi DN 1P Uileacu de Criş - Spinuş - DN 19E (22,3 km). Am vrut să includem aceste două drumuri naţionale, pentru că ele se află într-o stare de degradare avansată. Circulaţia a ajuns un chin, iar starea lor afectează în mod evident confortul participanţilor la traficul rutier şi pune în pericol siguranţa călătorilor. Neasigurarea unui buget pentru execuţia acestor lucrări de reabilitare va duce la continuarea degradării şi, în final, la distrugerea totală a reţelei rutiere şi la creşterea costurilor de remediere. Tocmai de aceea trebuia acţionat încă din acest an. Nimic nu contează însă atunci când Cîţu, Orban şi Barna dau ordine!

Un alt amendament depus de PSD Bihor viza bugetul Secretariatului pentru Culte. În anul 2019, Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei a demarat lucrările de pictură în tehnica mozaicului la Catedrala Episcopală "Învierea Domnului" din Oradea. Până în anul 2020 s-a reuşit executarea şi montarea a 180 mp de mozaic mural, cât şi a celor 8 icoane din mozaic, montate pe catapeteasmă. Pentru anul 2021, cât şi în anii următori, Episcopia ar fi dorit continuarea acestui proiect, următoarea etapă cuprinzând o porţiune de mozaic de aproximativ 200 mp. Am considerat că e nevoie de ajutorul şi implicarea noastă ca parlamentari. Cîţu, Orban şi Barna nu au însă niciun gând bun pentru biserici. Din contră!

Nu am vrut să uităm nici de spitalele din Oradea şi Bihor. Amendamentele la bugetul sănătăţii au vizat dotarea spitalelor, inclusiv cu echipamente de protecţie împotriva incendiilor şi începerea în regim de urgenţă a lucrărilor necesare pentru conformarea la normele legale privind prevenirea şi stingerea incendiilor, conform "Planurilor de măsuri pentru ATI" întocmite de către comisiile mixte DSP, IGSU, ISCIR şi ANMDMR. Incendiile produse în ultimele luni în spitalele din România, care s-au soldat cu tragedii imense, nu i-au impresionat însă pe guvernanţii de dreapta. Deşi verificările efectuate de Ministerul Sănătăţii arată o imagine a spitalelor la limita catastrofei, guvernanţii nu par foarte interesaţi de subiect. Cîţu, Orban şi Barna au alte priorităţi, mai puţin protejarea vieţii românilor!

Am fi vrut alocări mai mari şi către Universitatea din Oradea pentru reabilitarea clădirii Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Oradea. Această clădire istorică impresionantă, situată în plin centrul oraşului, are nevoie de lucrări de reabilitare şi reamenajare. Universitatea nu poate asigura bugetul pentru o investiţie de o asemenea anvergură, însă prin finanţare de la bugetul naţional am fi reuşit să rezolvăm problema. Nu se va putea, pentru că aşa au decis Cîţu, Orban şi Barna!

Nu în ultimul rând, PSD Bihor a solicitat finanţare şi pentru începerea construcţiei unei secţii noi la Spitalul de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie, Secţia pentru copii, din Băile 1 Mai. Este o secţie care deserveşte anual mii de pacienţi din toată ţara, însă, din păcate, actuala clădire este într-o stare avansată de degradare, ea nu mai corespunde normelor sanitare, pe cale de consecinţă, nu poate obţine autorizaţia de funcţionare. Din păcate pentru aceşti copii şi tineri, şi în anii următorii vor trebuie să suporte condiţiile mizere din această secţie, pentru că aşa au decis Cîţu, Orban şi Barna!

Am sperat degeaba că propunerile noastre vor fi susţinute şi de parlamentarii puterii. Aceştia au ratat şansa unui gest de normalitate. Votul lor de susţinere pentru propunerile noastre ar fi arătat că putem trece peste clivajele politice, atunci când interesele bihorenilor o cer. Se pare că ordinele lui Cîţu, Orban şi Barna sunt mai importante pentru ei decât interesele bihorenilor. Trist, dar adevărat!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Anunţul lui Ciolacu privind depunerea unei moţiuni de cenzură, un şantaj ieftin marca PSD!"

PSD joacă zilele acestea într-o piesă de teatru absurd, părând să fi uitat că românii l-a sancţionat drastic pentru tot răul pe care l-a făcut în toţi anii, cât fost la guvernarea României. Din păcate, în contextul discuţiilor privind aprobarea Legii bugetului de stat, PSD, prin liderul său, pare că s-a înscris într-un concurs de populism şi demagogie şi a lăsat la o parte orice fărâmă de responsabilitate şi echilibru, ameninţându-ne cu depunerea unei moţiuni de cenzură.

Domnule Ciolacu, trebuie să ştiţi că şantajul nu ne sperie! Nu vom renunţa la politicile noastre publice, prin care urmărim să corectăm de fapt tot dezastrul pe care l-a lăsat PSD în finanţele ţării. Faptul că ne ameninţaţi cu depunerea unei moţiuni de cenzură, pentru neadoptarea în Parlament a amendamentelor PSD la bugetul pentru anul 2021, nu vă ajută în niciun fel, ba dimpotrivă, vă aduce doar deservicii de imagine!

Prin acest mod ruşinos de a face politică, le reamintiţi încă o dată românilor că aţi rămas acelaşi partid retrograd, capabil să facă orice doar pentru a reveni la butoane şi pentru a-şi proteja clientela politică, pe care, de altfel, guvernarea de dreapta a început să o disloce de la butoanele instituţiilor pe care le-aţi acaparat cât aţi fost la putere!

Aşa nu se mai poate! Este ridicol ca din opoziţie să vă arătaţi preocupaţi de repararea problemelor sistemice cu care se confruntă România, în condiţiile în care atunci când aţi fost la guvernare le-aţi ignorat sau mai mult le-aţi adâncit! Nu am uitat că, atunci când aţi avut responsabilitatea guvernării, PSD s-a remarcat doar prin preocuparea constantă de a modifica Legile justiţiei, cu obiectivul declarat de a vă scăpa liderul vremelnic de problemele penale!

Recunoaştem dreptul dumneavoastră, ca partid de opoziţie, să criticaţi puterea, dar avem pretenţia ca aceste critici să fie făcute constructiv, astfel încât să veniţi şi cu soluţii mai bune, dacă într-adevăr aveţi, pentru măsurile pe care le aducem în dezbaterea publică!

În comparaţie cu PSD, viziunea PNL în actul guvernării se axează pe dezvoltare şi reformă, nu doar pe consum, deoarece, noi, cei din PNL, vrem cu adevărat să putem contribui la o creştere economică sănătoasă şi durabilă! PNL are soluţiile necesare pentru a depăşi criza economică şi sanitară pe care o traversăm, iar românii trebuie să ştie că PNL le este partener de încredere, aşa cum a demonstrat-o de-a lungul timpului.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

"După un an de şcoală online, concluzii şi perspective"

Suntem în faţa bilanţului unui an de zile de şcoală online, desfăşurată în condiţii nemaiîntâlnite până acum în mediul preuniversitar şi universitar. Nu doar şcoala românească trece printr-o etapă complet atipică, ci şcolile din întreaga lume se află în acest scenariu.

Aş dori să vă îndreptaţi atenţia asupra rezultatelor obţinute într-o amplă cercetare desfăşurată de cercetători din cele mai importante cinci universităţi din România, membre ale Consorţiului Universitaria - Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, Universitatea "Babeş Bolyai" din Cluj-Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara şi Academia de Studii Economice din Bucureşti.

Peste 10.000 de profesori din învăţământul preuniversitar au participat la cercetarea evaluativă privind desfăşurarea activităţilor cu elevii în perioada de suspendare a activităţii, faţă în faţă, în martie 2020-februarie 2021. În perioada şcolii online, motivaţia pentru cariera didactică a scăzut pentru 10% dintre profesori, în timp ce 30% se declară mai dedicaţi profesiei în urma acestei experienţe, mai ales cei din mediul rural. Practic unul din trei profesori din mediul rural susţin că acest an a contribuit la creşterea propriei motivaţii pentru cariera didactică. Sunt câteva concluzii speciale obţinute prin acest amplu studiu şcolar din pandemie, dar nu sunt singurele.

Studiul mai arată clar că, iată, după un an de şcoală online, cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, mai ales din zona rurală, şi-au îmbunătăţi competenţele tehnice necesare pentru utilizarea tehnologiei în actul educaţional. În schimb, nivelul crescut de stres psihic, social, tehnic este raportat ca fiind un inconvenient major.

Pe de altă parte, din păcate, cu toate eforturile depuse de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în acest sens, studiul nu aduce veşti bune şi în ceea ce priveşte accesul la un computer performant. Atât în mediul rural, cât şi în cel urban, acest neajuns se păstrează la acelaşi nivel ca acum un an.

Cele mai mari dificultăţi în realizarea de către profesori a activităţilor didactice la distanţă sunt, în ordine, în funcţie de scorul pe o scală de la 1 la 4:

• Nivelul de stres psihic, social, tehnic: 2.59;
• Lipsa unui cadru metodologic adecvat pentru pregătirea, îndrumarea şi desfăşurarea activităţilor online: 2.39;
• Insuficient timp pentru planificarea/organizarea lecţiilor: 2.36;
• Lipsa unui computer suficient de performant: 2.27;
• Lipsa timpului necesar pentru înţelegerea şi utilizarea adecvată a instrumentelor şi resurselor digitale: 2.27;
• Lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback şi evaluare: 2.25;
• Lipsa unui spaţiu adecvat, acasă, pentru realizarea de activităţi didactice: 2.23.

Ceea ce însă poate fi chiar mai important decât toate celelalte concluzii ale cercetării este faptul că la nivelul întregului eşantion al studiului s-a evidenţiat o creştere semnificativă a nevoii de pregătire pedagogică specifică pentru proiectarea şi implementarea de acţiuni educaţionale digitale. Universitatea de Vest din Timişoara este prima universitate din România care a iniţiat, în acest sens, încă din vara anului trecut, un program de studii postuniversitare dedicat colegilor din învăţământul preuniversitar, care s-a remarcat printr-un succes aparte în rândul cadrelor didactice, o experienţă care confirmă rezultatele acestei cercetări. Programul se intitulează "Resurse educaţionale şi digitale pentru instruire online".

În scurt timp, Consorţiul Universitaria va da publicităţii o sinteză completă cuprinzând toate rezultatele relevante despre şcoala online, obţinute în urma acestui studiu deosebit de amplu, reprezentativ pentru mediul preuniversitar românesc.

Este momentul să fundamentăm şi în România deciziile educaţionale pe cercetări reale şi serioase, nu doar pe opinii personale mai mult sau mai puţin avizate.

Domnul Marius-Eugen Ostaficiuc:

"Poftiţi la circ, este la putere!"

Am asistat în aceste zile la un veritabil spectacol de circ susţinut de Guvernul PNL - USR PLUS - UDMR. Numărul special al circarilor l-a reprezentat bugetul naţional pe 2021.

Din păcate, acest circ întreţinut de clovnii Guvernului Cîţu şi parlamentarii puterii va costa România pe termen lung. Nu este posibil că acest aparat al puterii să respingă pe bandă rulantă mii de amendamente depuse la buget, amendamente care au vizat tocmai dezvoltarea comunităţilor locale, proiecte de care unele regiuni aveau nevoie ca de aer.

Pentru actualul Guvern a fost însă mult mai simplu să respingă totul, dovada incompetenţei fiind cât se poate de clară. Nu au dorit grădiniţe noi pentru copii, nu au dorit dispensare noi în sate uitate de lume, nu au dorit nici măcar să crească alocaţiile copiilor, aşa cum ar fi fost normal şi firesc. Acesta este bugetul României în anul de graţie 2021, un buget al intereselor, un buget al lipsei de viziune şi al măsurilor de austeritate care nu au fost nici măcar gândite cu cap.

Jongleria politică a marilor ideologi din Guvern a dat greş. Nu poţi să-i acuzi pe alţii de părtinire, de combinaţii şi de rea voinţă, când în curtea ta se află cei care au pâinea şi cuţitul.

Este inuman ceea ce s-a întâmplat în aceste zile în plenul Parlamentului. După zeci de şedinţe maraton, în care colegii din opoziţie au încercat să-şi expună propriile propuneri de proiecte, în care au încercat să aducă argumente şi să vină cu iniţiative pentru comunităţile pe care le reprezintă, iată că ne trezim în faţa unor saltimbanci specializaţi în praf şi pulbere.

Reforma sistemului sanitar este o halucinaţie guvernamentală, marile investiţii în infrastructură sunt fete morgana scoase pe centura diverselor interese, în vreme ce domnul Cîţu şi echipa lui de zgomot se lamentează că nu mai sunt bani şi iau de la gura copiilor. Aşa au calculat aceşti clovni - dacă fiecare copil are o pungă de pufuleţi mai puţin, economia României e salvată.

Asist uluit la această teribilă bătaie de joc la adresa românilor, o bătaie de joc cu repercusiuni pe termen lung, un guvern de arlechini buimaci, magicieni ai vrăjelilor de tot felul, gata să probeze că albul e mov cu picăţele şi că nişte studii banale sunt investiţii cosmice.

Pe diferite voci, cîţu-clovnii strigă "a-us-te-ri-ta-te!" - apoi iau de la pensionari, iau de la copii şi de la alte categorii defavorizate!

V-aţi bătut joc de o întreagă ţară, domnilor. Nu sunteţi capabili să guvernaţi. Bugetul pe anul 2021 este o ruşine pentru acest Guvern al incompetenţei!

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"România, în topul ţărilor din Uniunea Europeană, la campania de vaccinare"

Criza sanitară globală a generat o serie de probleme pentru ţara noastră. Deficitul bugetar, pe care avem datoria să îl reversăm în perioada următoare, a fost resimţit în vieţile tuturor românilor, îngreunând demersul societăţii şi impactând sectoare-cheie precum sănătatea, educaţia, munca.

Cu toate că obstacole există la fiecare pas, coaliţia de guvernare are misiunea de a combate această criză, dar şi de a reforma întreg sistemul, pentru a preveni ca un asemenea impact să fie simţit din nou la aceeaşi magnitudine, dacă un eveniment neprevăzut precum pandemia de COVID-19 va surveni în viitor. Ne-am propus să fim mai pregătiţi, mai responsabili şi mai eficienţi, iar un program de reformare din temelii, cum şi-a propus PNL că va susţine în coaliţia de guvernare, implică eforturi considerabile.

Astfel, unul din factorii care a alterat realitatea bugetară a fost finanţarea campaniei de vaccinare, care a urmat şi urmează un plan consolidat.

Vedem că luna trecută, România a fost plasată, conform studiilor efectuate de Bloomberg, în fruntea ţărilor din cadrul Uniunii Europene, din punctul de vedere al eficacităţii campaniei de vaccinare. De la începutul campaniei s-au folosit aproximativ 1.5 milioane de doze de vaccin, România ocupând la momentul actual locul 7 în topul vaccinărilor la nivel global, şi aflându-se în top 5 la nivel european. Sunt cifre care ne oferă atât perspectivă, cât şi confirmarea că strategia naţională de vaccinare funcţionează. Vedem că românii sunt responsabili şi îi încurajăm constant să fie în continuare, să respecte măsurile de prevenţie şi să se programeze pe platforma online la cel mai apropiat centru de vaccinare.

În acelaşi timp, ne vom concentra eforturile pentru a pune în practică reformele consemnate în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pentru a ne ţine promisiunile şi a ne ridica la aşteptările lor, întrucât suntem conştienţi că o criză de asemenea magnitudine nu poate fi combătută decât prin eforturi colective şi coordonate. Vorbim, aici, atât despre parteneri externi, cât şi interni, vorbim despre atragerea de investiţii, pentru a balansa deficitul bugetar şi pentru a reversa cât de mult posibil efectele anului 2020 asupra societăţii româneşti.

PNL îşi respectă angajamentul de a munci pentru aceste obiective, fiind deschis întotdeauna la dialog, tocmai pentru a contribui la efortul naţional unitar.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Premieră în România - bursele elevilor vor fi plătite de la bugetul de stat"

Pentru prima dată după 1990, bursele elevilor vor fi plătite de la bugetul de stat. În acest sens, 535,7 milioane lei sunt prinşi în proiectul de buget pentru finanţarea burselor elevilor.

Până acum, cuantumul era stabilit de către consiliile locale. Astfel, în România erau situaţii unde elevii primeau burse sociale sau de performanţă de 8, 10 sau 15 lei. În multe cazuri, consiliile locale nici măcar nu acordau bursele. Astfel, Guvernul PNL, în decembrie 2020, a stabilit, prin Hotărâre de Guvern, că valoarea minimă a bursei, indiferent de care, este de 100 lei. Mai mult, prin Legea bugetului de stat, pentru prima dată în România, s-au asigurat fondurile pentru ca toţi elevii să beneficieze de această bursă de minimum 100 lei de la bugetul de stat!

Consiliile locale pot adopta hotărâri în sensul creşterii sumei de 100 lei, care este asigurată de către Bugetul de Stat, diferenţa urmând a fi suportată de la bugetul local. Eu îi încurajez pe toţi edilii să susţină performanţa în educaţie, dar şi cazurile sociale, pentru că investiţia în educaţie este multiplicatoare în economia locală.

Până acum, educaţia înregistrează, conform Proiectului Legii bugetului pentru anul 2021, o valoare de 39,65 miliarde lei, în creştere cu 6% faţă de 2020 - creştere cu 2,24 miliarde de lei. Aici este prinsă, în premieră, de la bugetul de stat, prin bugetele locale, finanţarea pentru bursele elevilor - 535,7 milioane de lei.

Dacă vorbim doar despre bugetul Ministerului Educaţiei, acesta înregistrează o creştere în valoare absolută, de 241,8 milioane de lei. Precizez că această creştere este înregistrată în condiţiile în care bugetul anului 2021 nu mai cuprinde o serie de cheltuieli, precum voucherele de vacanţă, plata diferenţelor salariale conform Legii nr. 85/2016 sau alocări din fondul de rezervă.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Guvernul Cîţu ascunde tăierile bugetare dezastruoase cu perdele de fum"

Am asistat, zilele acestea, atât în comisii, dar şi în plenul reunit al celor două Camere, de-a dreptul sideraţi, la tentativele Guvernului Cîţu şi ale colegilor senatori şi deputaţi care susţin arcul guvernamental, de a ne păcăli pe faţă atât pe noi, parlamentarii opoziţiei, cât şi întregul popor român privind ciuntirea finanţării principalelor domenii de activitate şi de interes în plină pandemie. Chiar dacă miniştrii şi parlamentarii de dreapta îşi permit să îşi bată joc pe faţă de opoziţie, nu ar fi aşa o mare problemă, având în vedere că nu poţi cere nici politeţe, nici bunăcuviinţă şi nici echitate de acolo de unde nu sunt! Însă, PNL şi USR-PLUS, după ce au pierdut alegerile parlamentare recente, dar au confiscat guvernarea hoţeşte, acum vin şi, cu zâmbetul pe buze, le bagă mâna în buzunare pensionarilor, elevilor, studenţilor, bugetarilor şi investitorilor prin lipsa acordării finanţărilor şi a granturilor. Coaliţia austerităţii pur şi simplu a tăiat, fără niciun fel de scrupule, investiţiile vitale pentru toate domeniile de activitate, efect care va fi resimţit, destul de rapid, de fiecare dintre români, indiferent de vârsta şi profesia lor.

Ceea ce uită domnul premier şi colegii săi de cabinet este că perdelele de fum sub care încearcă să ascundă austeritatea pe care ne-au pregătit-o tuturor, cu multă migală, şi care exceptează doar marea lor camarilă politică, se vor dematerializa accelerat din lipsa banilor.

Nu poţi pedala la nesfârşit cu basme prin care vrei să transformi austeritatea în prosperitate, când vii cu alocaţii bugetare minuscule şi care vor scrie încă o pagină de istorie neagră a guvernărilor de dreapta ale României.

Spre exemplu, colegii de la guvernare s-au bătut cu pumnul în piept că alocaţiile ar fi crescut în 2021, începând cu luna ianuarie, când s-ar fi acordat a doua tranşă de 20%. În realitate, însă, Guvernul a tăiat din ceea ce li se cuvenea copiilor în acest an. În loc de două tranşe de indexare a alocaţiilor, în 2021 au prevăzut în buget o singură tranşă. Au eliminat cu totul tranşa din iulie. La fel de grav este şi faptul că această creştere din ianuarie nu este de 20%, ci doar de 16% faţă de ceea ce era în plată în decembrie 2020.

În ceea ce îi priveşte pe pensionari, şi această categorie a fost păcălită de liberali, şi nu o dată, ci de două ori, în semn de răsplată că i-au girat cu voturile lor! Dacă în campania electorală, cei de la PNL dădeau asigurări că pensiile vor creşte cu 8% de la 1 ianuarie, acum au tăiat şi ceea ce era prevăzut în Legea pensiilor, respectiv indexarea cu rata inflaţiei şi cu 50% din creşterea salariului mediu.

Concret, în contextul exploziei preţurilor la energie, medicamente şi alimente, îngheţarea pensiilor înseamnă, de fapt, scăderea puterii de cumpărare a pensionarilor. Şi pentru că bunul-simţ le lipseşte cu desăvârşire guvernanţilor noştri, aceştia vor cu insistenţă ca toţi bunicii şi părinţii noştri să rămână şi păcăliţi, şi fără bani. Cum s-ar putea traduce altfel scuza premierului Cîţu, că majorarea de 8% promisă în campanie era în programul electoral, dar nu şi în Programul de guvernare?! Oare cei 7 ani de acasă ai miniştrilor Cabinetului Orban vorbesc în locul lor, când nu respectă nici măcar ceea ce scria în Programul PNL de guvernare, în care se stipula că pensiile vor creşte în fiecare an?! Sau poate cei din PNL şi USR tratează în avans 1 aprilie şi ne servesc o minciună imensă, împachetată sub forma unei noi intoxicări otrăvite, susţinând că pensiile sunt mai mari cu 14% faţă de anul trecut?!

Într-adevăr, creşterea de 14% a fost aplicată, numai că în luna septembrie a lui 2020, strict pentru a masca eliminarea majorării de 40% prevăzută în lege.

Dar tupeul grosolan şi demagogia distructivă ale lui Florin Cîţu nu se opresc aici din păcate! Spre deosebire de majoritatea statelor lumii, care au cât de cât grijă de populaţiile lor, dislocând sume suplimentare pentru sănătate, având în vedere spectrul pandemiei pe care îl traversăm, PNL, USR-PLUS au socotit că e mai bine să amputeze bugetul Sănătăţii cu 2,6 miliarde de lei. Au scăzut 2,2 miliarde de lei de la Ministerul Sănătăţii şi 0,4 miliarde de lei la CNAS. Ca să manipuleze şi să dezinformeze opinia publică privind acest nou atentat grav la sănătatea românilor, coaliţia guvernamentală amestecă Bugetul central al Sănătăţii cu ceea ce alocă aleşii locali pentru sănătate. Cu alte cuvinte, Cîţu aruncă pisica moartă peste gardul primarilor care şi aşa primesc fonduri guvernamentale doar dacă au carnete de partid favorabile guvernului!

În acest context halucinant, trebuie să vă mărturisesc că sunt de-a dreptul şocat de faptul că furia miniştrilor îndreptată împotriva românilor nu se opreşte aici!

După sănătate, şi educaţia este alt domeniu grav afectat de dezinteresul guvernanţilor de dreapta!

Dar ca să mai dreagă busuiocul, Florin Cîţu minte printr-o intoxicare. Acesta afirmă că sumele de bani de la Educaţie sunt mai mari decât anul trecut, numai că omite să precizeze că ponderea în PIB a acestor bani e mai mică decât în 2020 şi chiar mai mică decât în toate bugetele din ultimii 30 de ani. Obiectivul era ca bugetul Educaţiei să ajungă la 6% din PIB. Numai că Guvernul Cîţu a alocat doar 2,55% din PIB în condiţiile în care sistemul educaţional are provocări uriaşe în pandemie.

O altă secvenţă a serialului de groază, regizat de coaliţia de dreapta, prin alcătuirea bugetului, având ca actor principal poporul român, vizează capitolul investiţiilor. Toate rămân doar pe hârtie, prin dezinteresul şi lipsa de preocupare crasă ale guvernanţilor. Întârzierea adoptării Bugetului amână organizarea licitaţiilor pentru derularea tuturor proiectelor trâmbiţate de Cabinetul Cîţu undeva spre toamnă, iar pentru cele începute deja nu prea sunt bani, după cum se plâng până şi primarii puterii.

Şi Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare capătă şi el, pe zi ce trece, valenţele cântecului de sirenă, aidoma şi noile autostrăzi! Nu acelaşi lucru se va întâmpla cu nemulţumirile din ce în ce mai mari şi mai numeroase ale populaţiei faţă de eşecurile strategice ale lui Cîţu! Sunt convins că poporul român va taxa ferm şi prompt atât fariseismul dreptei, cât şi abuzurile la care suntem condamnaţi!

Domnul Nicolae Giugea:

"Privilegiile şi inechităţile create de PSD trebuie eliminate!"

În urmă cu o săptămână, preşedintele României a promulgat Legea prin care au fost eliminate indemnizaţiile speciale pentru limită de vârstă de care au beneficiat foştii parlamentari. Este adevărat că eliminarea acestui tip de privilegii reprezintă numai un prim pas pe lungul drum al eliminării inechităţilor şi injusteţilor sociale introduse de PSD până în anul 2019. Alte categorii de privilegii legiferate de socialişti în anii trecuţi, pentru diferite categorii de funcţionari, diplomaţi, personal navigant trebuie desfiinţate, iar principiul contributivităţii, valabil pentru circa 4,9 milioane de seniori, trebuie să devină regula generală în România, atunci când se stabilesc drepturile financiare de pensie.

Nedreptăţile şi injusteţile legiferate de PSD nu se opresc doar la cuantumul uriaş al pensiilor speciale. Românii sunt nemulţumiţi, pe bună dreptate, atunci când văd că majoritatea munceşte până la împlinirea vârstei de 65 de ani, în vreme ce unele categorii se pensionează la vârste de 42-43 de ani, după numai 20 de ani de vechime în muncă. Apoi, dacă pensia medie de asigurări sociale abia dacă depăşeşte 1.450 de lei, pensionarii cu vârste de patruzeci de ani obţin venituri la nivelul zecilor de mii de lei lunar. Mai mult decât atât, tânărul pensionar de 40 de ani, fiind destul de odihnit, se reangajează pe un salariu consistent tot la stat, uneori pe aceeaşi poziţie din care s-a pensionat, obţinând, astfel, venituri de la buget care îi fac invidioşi şi de directorii marilor companii private din statele dezvoltate.

Actuala majoritate parlamentară, coagulată în jurul PNL, beneficiază de o încredere foarte mare din partea românilor, încredere generată în principal de dorinţa oamenilor ca această coaliţie să îndrepte toate anomaliile legislative adoptate de PSD în anii precedenţi. Românii aşteaptă rapid eliminarea tuturor privilegiilor, a sporurilor necuvenite pentru unii angajaţi, a tuturor pensiilor, indemnizaţiilor şi a altor drepturi financiare necuvenite, acordate doar pentru satisfacţia unor clienţi politici.

Cred cu putere că actuala coaliţie trebuie să se mobilizeze la nivel legislativ şi să legifereze rapid pensii bazate numai pe principiul contributivităţii, ajutoare şi prestaţii sociale numai pentru persoanele vulnerabile, pensionare numai la împlinirea vârstei legale din sistemul de asigurări sociale, sporuri acordate numai pentru condiţii specifice de muncă şi eliminarea oricăror forme de risipă din bugetul public. Suntem cu toţii de acord că nu există bani de la stat, ci bani publici, colectaţi prin impozite şi taxe, iar distribuirea acestora trebuie să se facă numai pe principii de echitate.

Doamna Daniela Oteşanu:

"PSD va lupta în continuare pentru creşterea alocaţiilor copiilor, chiar dacă parlamentarii dreptei le-au tăiat drepturile prevăzute în lege!"

PSD le solicită Guvernului Cîţu şi parlamentarilor puterii să lase deoparte orgoliile politice stupide şi să susţină interesul copiilor din România prin majorarea alocaţiilor. Românii sprijină masiv iniţiativa PSD de respectare a dreptului copiilor, după cum o demonstrează reacţiile copleşitoare, pozitive, la campania publică realizată în acest sens.

Peste un milion de accesări ale site-ului psd.ro/alocaţii au avut loc în primele ore, după anunţul făcut de PSD, care a invitat cetăţenii să le scrie parlamentarilor puterii pentru a-i convinge să voteze amendamentul PSD privind creşterea alocaţiilor. Asta arată cât de stringentă este această chestiune pentru cea mai mare parte dintre copii, părinţii şi bunicii interesaţi de viitorul României.

Chiar dacă este în opoziţie şi nu are majoritatea în Parlament, PSD face tot ce-i stă în putinţă pentru accesul copiilor la educaţie în condiţii decente. În acest sens, le comunic colegilor parlamentari care susţin Guvernul austerităţii naţionale şi care au votat împotriva amendamentului PSD de majorare a alocaţiilor că le vom face cunoscute numele şi le vom expune oprobiului public.

În fapt, amendamentul PSD prevedea ca Guvernul să aplice Legea dublării alocaţiilor, adoptată de PSD în decembrie 2019 şi promulgată de preşedintele Iohannis în ianuarie 2020, Legea nr. 14/2020. Pe scurt, să-şi respecte promisiunile electorale, astfel încât să se majoreze alocaţiile de la 214 lei la 300 de lei pentru copiii între 2 şi 18 ani şi de la 427 de lei la 600 de lei pentru copiii sub 2 ani sau copiii cu dizabilităţi.

Guvernul Orban şi partidele care l-au susţinut, USR şi UDMR, împreună cu preşedintele Iohannis, au blocat de patru ori aplicarea acestei legi, prin ordonanţe de amânare, prin eşalonarea dublării, prin contestaţii la CCR sau prin retrimiterea legii la reexaminare.

Acum, partidele din Coaliţia austerităţii au minţit deja de mai multe ori copiii şi părinţii cu privire la intrarea în vigoare a acestei legi. Au minţit când au amânat majorarea de la 1 ianuarie 2020 la 1 august 2020, deci nu au respectat promisiunea.

Au minţit din nou când au eşalonat dublarea în 5 tranşe egale semestriale. Au acordat doar două dintre acestea, iar pe 30 decembrie 2020, cu o zi înainte de Revelion, senatorii PNL, USR-PLUS şi UDMR, au anulat celelalte 3 tranşe, venind cu o nouă promisiune că vor da restul pe 1 septembrie 2022, la fel cum promiteau că vor da pe 1 august 2020.

Să vă fie ruşine că şi în 2021 aţi votat împotriva accesului copiilor la condiţii decente de educaţie. Aţi batjocorit milioane de copii şi familiile acestora!

Impactul bugetar implicat de amendamentul PSD privind creşterea alocaţiilor era de 3,15 miliarde lei pe anul 2021, ceea ce reprezenta 0,27% din PIB. De aceste creşteri ar fi beneficiat 3,6 milioane de copii, respectiv 3,27 milioane cu vârsta între 2 şi 18 ani şi 396.000 de copii sub doi ani sau cu dizabilităţi.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Prin Politica agricolă comună, PAC, 2021-2027 se recomandă alocarea de resurse pentru combaterea schimbărilor climatice, iar Guvernul României nu alocă despăgubiri de secetă. Cum este România în acord cu Politica agricolă europeană?"

După haosul pandemiei care a afectat şi agricultura, Guvernul îngroapă sectorul agricol, neacordând despăgubiri de secetă. Guvernanţii actuali se cred europeni, dar par că nu vor binele românilor şi al agriculturii româneşti. Un guvern responsabil ar trebui să acţioneze pentru politici coerente împotriva schimbărilor climatice şi pentru sprijinirea sectorului agricol local.

Chiar dacă România deţine locul al şaselea în Europa în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă utilizată, iar potenţialul românesc este capabil să alimenteze întreaga Europă cu produse agricole, domeniul agriculturii nu stă pe agenda actualului guvern, ci dimpotrivă interesul lor stă în importuri din alte state.

În urma pandemiei, orice om raţional a înţeles că, atunci când dă de greu, un popor depinde numai de propria capacitate de salvare. România a devenit un stat atât de dezorganizat, încât orice mic pericol ne face previzibili şi neputincioşi. Nici în domeniul în care am putea fi competitivi nu suntem lăsaţi să producem. Alianţa pentru Unirea Românilor atrage atenţia asupra necesităţii ca agricultura să beneficieze de o suplimentare a bugetului. Sprijinirea fermierilor şi a producătorilor agricoli, a micului întreprinzător român, este unul dintre obiectivele noastre în Parlament. Este inadmisibil ca un guvern să abandoneze un sector fragil aşa cum a devenit cel agricol în urma efectelor pandemiei.

Agricultorii sunt disperaţi şi neputincioşi, întrucât promisiunile de salvare a agriculturii, după efectele secetei de anul trecut, s-au dovedit a fi vorbe în vânt. Plata despăgubirilor pentru secetă au fost respinse la vot de către majoritatea PNL-USR-PLUS - UDMR. Alianţa pentru Unirea Românilor a depus amendamente şi a votat pentru suplimentarea bugetului pentru agricultură şi pentru acordarea de despăgubirilor de secetă. Guvernul actual pare să vrea doar importuri şi dependenţă de economiile altor state europene. Agricultura României va fi afectată atât de criza generată de pandemie, cât şi de lipsa de resurse pentru susţinerea productivităţii.

România era cu mult în urma altor ţări europene din punctul de vedere al sistemului de irigații, în condiţiile în care seceta afectează an de an producţia agricolă. Cu toate acestea, guvernul nu face nimic, fiind prea concentrat pe obiective obscure, cu interes pentru economiile străine, şi departe de sprijinirea micului întreprinzător român.

Alianţa pentru Unirea Românilor atrage atenţia guvernului asupra necesităţii ca agricultura să devină obiectiv naţional. Strategiile incoerente în ceea ce priveşte irigaţiile, neacordarea de sprijin pentru producţiile afectate de secetă vor duce la condiţii din ce în ce mai grele pentru agricultorii români cu efecte directe asupra siguranţei naţionale de hrană.

Solicităm Guvernului să ţină cont de disperarea fermierilor şi să acorde despăgubirile de secetă care reprezintă o gură de aer pentru ca domeniul agricol să funcţioneze într-un an cu efecte economice drastice.

Politica concentrată pe interesele obscure ale guvernanţilor trebuie să înceteze până nu este prea târziu. Alianţa pentru Unirea Românilor pledează pentru creşterea urgentă a bugetului agriculturii şi crearea cadrului legislativ pentru susţinerea producţie agricole, a fermelor de legume şi fructe, şi crearea unor centre de depozitare şi valorificare a producţiei cu sprijinul statului. Peste câteva luni, Guvernul Cîţu care declară că nu are resurse pentru despăgubiri de secetă, va constata pierderile din sectorul agricol, şi ca de obicei, va vedea că nu prin tăieri din bugetul agriculturii şi a altor sectoare importante se face dezvoltarea ţării.

Politica agricolă comună, PAC, s-a adaptat la nevoile în schimbare ale cetăţenilor europeni și la provocările mondiale. Guvernul României se declară european, însă nu ţine cont de nevoile agricultorilor săi şi nu îi sprijină pentru a supravieţui în momentele critice şi pentru a se adapta la provocările vremurilor.

Comisia Europeană anunţa un buget semnificativ pentru agricultură pentru perioada 2021-2027, o treime din bugetul total al UE. Potrivit Politicii agricole comune, fermierii au un rol-cheie în ceea ce priveşte combaterea schimbărilor climatice. Tendinţele agricole în statele europene sunt ca fermierii să primească sprijin suplimentar pentru combaterea schimbărilor climate. Cum este Guvernul României european, dacă nu ţine cont de aceste obiective europene şi îşi abandonează agricultorii locali an de an în hazardul secetei şi al altor calamităţi?

Domnul Gheorghe Şoldan:

"Bugetul austerităţii naţionale - judeţul Suceava este abandonat de Guvernul Cîţu"

Săptămâna trecută, liderul PNL, Ludovic Orban, susţinea următoarele: "Am luat decizia, în unanimitate, de a susţine bugetul în forma adoptată de Guvern."

Ce a vrut să ne spună şeful liberalilor prin această declaraţie? Că prin bugetul propus, coaliţia de guvernare consfinţeşte austeritatea. Cu alte cuvinte, i-a obligat pe propriii colegi să susţină ingineria contabilicească a lui Cîţu, un buget care împarte România între bogaţi şi săraci, un buget care pierde din vedere partea socială a României.

Alături de colegii din PSD, am depus 3000 de amendamente la Proiectul Legii bugetului de stat şi ne-am gândit la fiecare comunitate în parte, să oferim siguranţa unui trai mai bun, în această perioadă în care locurile de muncă sunt tot mai nesigure, iar criza economică bate puternic la porţile României.

Astăzi, Guvernul se uită într-o direcţie total greşită şi încearcă să ne convingă că, prin tăieri şi austeritate, va reuşi să salveze economia României, economie care astăzi este doar un pacient aflat la terapie intensivă, în timp ce salariatul român se uită neputincios la haosul cu care este guvernată România de către această coaliţie.

Fără amendamentele PSD, acest buget este incomplet şi îi lipseşte aplecarea spre om. Într-un an în care ar fi fost obligatoriu să avem un buget al solidarităţii, un buget de sprijin al economiei româneşti, al antreprenorilor, al turismului, Guvernul de dreapta este aplecat doar spre tăieri şi reduceri. Se pare că cititul, despre care vorbeşte prim-ministrul, zăpăceşte. Bugetul României, în loc să inducă o stare de echilibru economic şi social, va produce efecte de instabilitate politică.

Vă dau ca exemplu judeţul Suceava, guvernat de liberali, care a trecut prin cea mai puternică criză sanitară şi care astăzi este abandonat de Guvernul Cîţu. Amendamentele depuse de echipa de parlamentari ai PSD Suceava, care vizează investiţii în infrastructură, sănătate şi educaţie, au fost respinse pe bandă rulantă. Aceste amendamente nu sunt despre PNL sau despre PSD, ci despre oamenii din Suceava, care aşteaptă să aibă drumuri deschise spre Bucureşti. Vă dau câteva exemple dintre amendamentele depuse, pe care coaliţia de guvernare le-a respins:

• Realizarea centurilor ocolitoare pentru Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei;
• Centura Fălticeni - cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, fezabilitate;
• Spitalul din Fălticeni - dotarea cu echipamente şi asigurarea de bunuri necesare pentru tratarea pacienţilor;
• Localitatea Grămeşti, judeţul Suceava - cofinanţarea Proiectului european de înfiinţare a sistemului de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare în comună şi staţie de epurare, precum şi dotarea căminului cultural;
• Comuna Iaslovăţ, judeţul Suceava - sprijin pentru cofinanţarea Proiectului european de înfiinţare a sistemului de canalizare şi a staţiei de epurare în localitate;
• Extinderea reţelei de apă şi canalizare în satele Căsoi, Teşna şi în zona haltei CFR din satul Poiana Stampei, comuna Poiana Stampei, judeţul Suceava;
• Înfiinţarea reţelei de canalizare în oraşul Cajvana, judeţul Suceava;
• Susţinerea sistemului educaţional şi a elevilor din judeţul Suceava, pentru a participa la cursuri, prin Programul "Şcoala după Şcoală";
• Susţinere pentru şcolile din judeţul Suceava, în actualul context epidemiologic - racordarea la apă curentă şi la canalizare.

Aceste obiective sunt priorităţi pentru suceveni.

Prin respingerea amendamentelor PSD, Guvernul garantează subdezvoltarea.

În faţa unui astfel de mod de a guverna ţara, nu ne rămâne decât să ne rugăm la Dumnezeu să ne păzească de lucruri mai rele.

Coaliţia de guvernare le spune sucevenilor: "Căutaţi salvare peste hotare!"

Domnul Ilie Toma:

"Strategia coaliţiei de guvernare PNL-USR-UDMR, de falimentare a Sistemului Energetic Naţional"

Conflictele din Valea Jiului rezolvate temporar, prin promisiuni în tranşe şi câştig de timp pentru nu ştim ce, de către Guvernul PNL-USR-UDMR sunt dovezi clare ale faptului că, în afara interesului de falimentare a mineritului şi a sistemului energetic naţional, nu se doreşte nimic altceva din partea acestui Guvern.

În loc să încercaţi să salvaţi tot ceea ce înseamnă minerit în Valea Jiului şi producţia de energie electrică pe bază de cărbune, de la Termocentralele Mintia şi Paroşeni, preferaţi să tergiversaţi găsirea de soluţii concrete, soluţii care v-au fost prezentate de reprezentanţi ai PSD!

Termocentralele care produc energie electrică pe bază de cărbune sunt cele care salvează Sistemul Energetic Naţional în vârf de sarcină şi în vârf de iarnă, când se înregistrează condiţii extreme ale vremii, şi doar cu ajutorul acestora putem preîntâmpina evenimente nedorite de exemplul celor din Texas care din cauza frigului extrem au rămas fără energie electrică.

România trebuie să rămână independentă energetic. Este păcat şi inadmisibil să oprim producţia de cărbune şi să închidem capacităţi de producţie.

Un alt aspect foarte important şi dureros este situaţia oamenilor, mineri şi energeticieni, afectate fiind şi familiile acestora. Pe lângă faptul că muncesc în condiţii foarte grele, deseori inumane, drepturile salariale le sunt ignorate. Neplata la timp a salariilor, a ajutorului de încălzire, a tichetelor de masă, nu face cinste nimănui. Numirile în funcţii politice ar trebui să ţină cont de competenţa managerială şi capacitatea de a administra o companie. Nu este admisibil ca oamenii să nu primească la timp drepturile salariale şi copiii acestor familii să sufere de foame.

Veniţi mereu cu soluţii temporare, cu amânări şi promisiuni. Nu aşa se salvează mineritul din Valea Jiului, Termocentrala Paroşeni, Termocentrala Mintia şi locurile de muncă ale locuitorilor judeţului Hunedoara. Şi, din păcate, nu e singurul judeţ cu probleme de acest fel.

Strategia PSD de salvare a Termocentralei Mintia v-a fost prezentată de către preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, domnul Laurenţiu Nistor. Aveţi soluţii concrete pe masa dumneavoastră, pe care nu le acceptaţi, pentru că nu vă convine cerneala cu care sunt scrie? Culoarea politică este mai presus de orice?

Da, Complexul Energetic Hunedoara are datorii, datorii către statul român pentru certificatele de dioxid de carbon, în cea mai mare parte, datorii prin care statul român este părtaş la falimentul energetic, din cauza speculei preţului format la bursă. Unde sunt subvenţiile statului? De ce nu se aplică O.U.G. nr. 60/2019? De ce numiţi administratori cu un salariu care, plătit pentru o lună, ar acoperi o parte semnificativă din salariile restante ale minerilor?

Vreţi falimentarea CEH şi închiderea minelor, pentru că România nu mai este capabilă să producă propria energie electrică? Sau măsurile liberale de guvernare urmăresc alte interese decât pe cele ale românilor?

Românii nu mai sunt capabili să extragă resursele pământului pentru ca România să le exploateze în interesul propriu? Da, avem nevoie şi de energie verde. Dar nu putem ignora schimbările climei la nivel global. Transformăm şi România într-un Texas?

Ne vindem şi pielea de pe noi, nu doar resursele, aşa dependenţi de alţii vreţi să ajungem!

În interesul cui guvernaţi? În interesul cui falimentaţi Sistemul Energetic Naţional?

Dacă vă place la guvernare, guvernaţi pentru România, o Românie independentă energetic, o Românie independentă economic, nu îngenuncheată şi falimentată!

Domnul Vasilică Toma:

"Parlamentul României, încotro?"

A fost o vreme în care Parlamentul României constituia locul celor mai ample, serioase, responsabile şi consistente dezbateri, de altfel, un spaţiu de firesc, care reuneşte prin reprezentanţii săi întreg poporul, Forul cu cea mai mare reprezentativitate şi putere pentru orice democraţie şi stat de drept cu rădăcini solide.

A fost o vreme în care fiecare reprezentant al acestei instituţii cheie avea conştiinţa că nu se află aici exclusiv pentru sine sau pentru un partid, ci pentru toţi cetăţenii care şi-au exercitat dreptul fundamental de a-i alege pe aceia prin care vocea lor să se facă auzite, interesele să le fie apărate, iar nevoile satisfăcute.

Personal, sunt parlamentar la al doilea mandat şi, din primul moment în care cetăţenii judeţului Iaşi mi-au acordat onoarea încrederii lor, am considerat că rolul meu nu reprezintă o funcţie, ci o misiune la care m-am angajat şi la care continui să fiu angajat pe deplin.

Ceea ce se întâmplă în acest moment în Parlamentul României, este departe de a fi ceea ce sunt şi trebuie să fie atributul acestei instituţii şi rolul pe care cu toţii trebuie să îl îndeplinim.

Iar ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile, cu ocazia dezbaterilor Bugetului de stat pentru anul 2021, excede orice limită şi orice imaginaţie. Este ca un vis urât al grotescului ridicat la rang de pretenţii de oameni de stat. Este depăşirea oricărui prag de decenţă şi de asumare a atribuţiilor noastre, ale tuturor. Observ cum cei care deţin majoritatea parlamentară consideră că Parlamentul României trebuie să fie o instituţie doar de formă, aflată la cheremul puterii, menit să îi facă pe plac oricum şi oricând, să pună interesele de putere politice mai presus de orice nevoie şi interes ale cetăţenilor români.

Observ cum cei care deţin o majoritate falsă, creată prin alianţe de conjunctură bazate pe calcule personale şi de grup şi care au nesocotit voinţa manifestată prin vot a românilor, consideră că Parlamentul României trebuie să devină o instituţie aflată sub o dictatură cu aparenţă de democraţie.

Observ cum dezbaterile s-au transformat în formalităţi, prin forţarea şi nesocotirea statutului Parlamentului conferit de Constituţie, unica autoritate legiuitoare a ţării.

Observ cum calitatea scăzută a actului de guvernare, manifestată printr-o aroganţă fără limită cum numai incompetenţa ţi-o poate da, doreşte să-şi reverse morbul şi asupra Parlamentului şi, prin urmare, asupra tuturor românilor.

Stimaţi colegi, indiferent de partidul ai căror membri sunteţi,

Vă aflaţi aici prin voinţa românilor şi pentru ei.

Vă aflaţi aici să îi reprezentaţi pe români, nu pe altcineva!

Vă aflaţi aici nu ca o formă de privilegiu, ci ca una dintre cele mai înalte forme de responsabilitate şi asumare.

Haideţi, vă rog, să ne purtăm ca atare!

Haideţi să fim conştienţi de adevăratele noastre atribuţii şi să ne regăsim scopul real pentru care suntem parlamentarii României!

Vă îndemn să regăsim calitatea actului parlamentar şi să contribuim cu toţii, dovedit, la responsabilităţile şi obligaţiile pe care le avem faţă de români.

Vă îndemn să oferim calitatea necesară actului parlamentar şi să redăm Parlamentului şi, prin el, tuturor românilor, spaţiul veritabil şi absolut necesar de dezbatere, unul care să fie strict constructiv pentru români şi România, nu pentru diverse sigle de partid şi diverse interese.

Şi, poate aşa, vom transforma scuzele şi justificările în soluţii naţionale care nu au nimic de-a face cu hotărârile unei puteri care se vrea discreţionară, atotputernică şi acaparatoare, anulând voinţa şi vocea tuturor cetăţenilor acestei ţări.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Birocraţia sufocă România în plină pandemie"

Ani de zile, de la microfonul Parlamentului s-au tot rostit cuvinte frumoase şi încurajatoare, despre cum politicienii se vor lupta cu balaurul birocratic care a pus stăpânire pe administraţia publică românească. Cu toate acestea, birocraţia taie elanul oricărui om onest, care vrea să respecte legea şi care îşi doreşte să îşi construiască viitorul în ţara lui. Fiecare experienţă cu instituţiile statului român este descurajantă şi revoltătoare. Şi acum umblă printre oameni glume acide care spun că, în România, singurul progres în debirocratizare este acela prin care s-a reuşit ca formularul electronic să se depună la ghişeul numărul patru de la etajul doi.

Din păcate, birocraţia excesivă ne-a arătat faţa ei cea mai urâtă tocmai în contextul pandemiei, atunci când aveam nevoie de instituţii eficiente şi de funcţionari capabili să se adapteze imediat situaţiei critice. Birocraţie nu înseamnă numai reguli absurde, nu înseamnă numai o aplicare distorsionată a normelor, ci, uneori, chiar rea-voinţă.

Criza sanitară ne-a generat tuturor probleme legate de mobilitate, prin restrângerea exercitării temporare a unor drepturi. Astăzi, în cea mai mare parte din ţară nu mai întâmpinăm asemenea restricţii. Cu toate acestea, cei peste 4 milioane de români care îşi câştigă existenţa muncind în afara frontierelor ţării continuă să treacă prin situaţii deosebit de dificile, nu din cauza justeţii unor măsuri, ci din cauza aplicării acestora de către instituţiile statului român.

Pentru a putea respecta o normă, cetăţeanul trebuie să o cunoască din timp. Norma trebuie să fie clară şi predictibilă. Chiar dacă acest lucru pare banal, în România regulile par să fie cunoscute doar de cei care urmăresc respectarea lor. Vă dau un exemplu extrem de dureros, care, din păcate, afectează zilnic mii de români care călătoresc în diaspora, către locurile lor de muncă sau către familii.

Chiar dacă aceştia se informează din timp de la autorităţile române despre condiţiile de călătorie, despre ce documente au nevoie la îmbarcarea în avion, se pregătesc, fac teste, aduc adeverinţe, atunci când se prezintă la scara aeronavei încep surprizele - află că testul făcut nu e cel potrivit, că adeverinţa nu e cea necesară sau că, peste noapte, regulile s-au schimbat şi nu mai au dreptul să călătorească, potrivit noilor condiţii. Nu contează că femeile şi copiii rămân abandonaţi prin aeroporturile din toată lumea fără mâncare, fără apă sau bani, nu contează că unii români pot avea probleme de sănătate care nu suportă întârziere, nu contează că românii pierd contravaloarea biletului de avion sau îşi pot pierde locul de muncă, ci contează ca birocraţia să se perpetueze.

Cred cu putere că asemenea situaţii trebuie să înceteze de îndată, dacă într-adevăr ne dorim ca românii să aibă încredere în autorităţile statului român!

Domnul Glad-Aurel Varga:

"«Politica altfel», nu doar o lozincă!"

Bugetul de stat pe anul 2021, un nou an marcat de dificultăţile generate de pandemia actuală, care, evident, şi-a pus amprenta asupra structurii acestuia şi asupra destinaţiei sumelor disponibile, este primul buget, după mulţi ani, care a fost gândit în funcţie de situaţia reală la acest moment şi care urmăreşte un plan de venituri şi cheltuieli, care să se încadreze în ţinta de deficit asumată. Este un buget construit pe investiţii şi pe absorbţie de fonduri europene, cu abordare multianuală, cu perspectivă.

Subiectul declaraţiei mele politice de astăzi nu constă însă în analiza de fond a bugetului. Am participat zilele trecute la dezbaterile pe buget în câteva comisii de specialitate şi am fost dezamăgit de nivelul scăzut al discuţiilor, de lipsa de argumente a colegilor parlamentari din opoziţie, de parodia intervenţiilor pe o temă atât de importantă, cum este bugetul.

Stimaţi colegi, aţi venit cu mii de amendamente populiste, fără fundamentare, fără surse de finanţare pentru ele, doar pentru a da bine în faţa electoratului dumneavoastră. Şi nu a fost suficient. V-aţi comportat pe parcursul şedinţelor ca nişte personaje caragieleşti, cu remarci de prost gust asupra colegilor din comisie, cu dispreţ faţă de tot ceea ce înseamnă unica autoritate legiuitoare a României.

Vă reamintesc că toate şedinţele comisiilor de specialitate sunt transmise în direct în spiritul transparenţei, care trebuie să caracterizeze o democraţie, că oamenii au văzut spectacolul grotesc al aşa-ziselor dezbateri, cu aleşi care vorbesc mult şi tare, animaţi de orgolii de partid, cu dispute inutile pe formă, şi nu pe fond.

Avem în faţă patru ani de sesiuni parlamentare. Am în faţă colegi parlamentari cu două, trei sau mai multe mandate la activ, dar şi o mulţime de parlamentari la primul mandat.

Haideţi să le arătăm celor care ne-au ales că putem face politică şi altfel, că mandat după mandat, există un progres în nivelul dezbaterilor din Parlament, că suntem capabili să trecem bariera semidoctismului, măcar printr-un comportament civilizat şi decenţă în exprimare!

Domnul Varujan Pambuccian:

În ziua de 27 februarie 1988, în oraşul Sumgait din Azerbaidjan, grupuri de azeri au atacat populaţia armeană din oraş, ucigând şi jefuind locuinţele acestora fără ca miliţia să intervină. În ziua următoare, un mic contingent al Ministerului de Interne a încercat să pună capăt, fără succes, violenţelor. În zilele următoare a fost decretată Legea marţială, iar pe străzile oraşului au apărut forţe armate care au impus ordinea. Bilanţul făcut de Procurorul General al U.R.S.S. vorbeşte despre 26 de armeni şi 6 azeri care şi-au pierdut viaţa în acel conflict.

Cauza imediată a conflictului o reprezintă începuturile mişcării de autodeterminare a Karabakh-ului. Spre deosebire de genocidul împotriva armenilor din 1915-1920 din Imperiul Otoman, ceea ce s-a întâmplat la Sumgait şi în toţi anii care au urmat până în prezent în Karabakh îşi are rădăcinile în sistemul care a distrus şi vieţile, şi destinele românilor din spaţiul românesc ocupat de Uniunea Sovietică. Este vorba despre trasarea graniţelor interne ale U.R.S.S., fără a ţine cont de structura etnică şi de negarea ideii de etnicitate şi religie venite din doctrina politică a Uniunii, doctrină internaţionalistă, care consideră noţiunile de etnie şi religie ca fiind caduce. Negarea lor a dus la drame în toate sistemele totalitare, indiferent de natura mono-naţionalistă sau internaţionalistă a doctrinelor împărtăşite de aceste regimuri.

Conflictul din Karabakh şi violenţe ca cele din Sumgait nu pot fi rezolvate trecându-le cu vederea. Ele nu fac decât să perpetueze, generaţie după generaţie, o ură iraţională între popoare şi religii, fără a ţine cont că popoarele sunt compuse din oameni care, într-o situaţie normală, ar putea coexista fără probleme. De aceea, amintirea acestui moment de o violenţă extremă nu se poate rezolva de la sine şi, odată ajunse într-o fază violentă, nu pot fi rezolvate doar prin efortul părţilor implicate. De aceea, înfiinţarea Grupului OSCE Minsk este un răspuns potrivit, cu condiţia ca el să producă rezultate.

România a înţeles că etnicitatea şi coexistenţa religiilor reprezintă un element de progres, şi nu un generator de conflict. A făcut acest lucru în documentul care a fundamentat construcţia României Mari, Proclamaţia de la Alba Iulia. De câte ori o guvernare vremelnică s-a abătut de la el, naţiunea română a avut de pierdut.

URSS a construit un lagăr comun pentru popoarele care l-au compus, atribuind arbitrar teritorii uneia sau alteia dintre "republicile" care l-au compus şi a eşuat generând conflicte care riscă să se perpetueze fără vreun orizont limpede, conflicte care distrug oameni din toate taberele deopotrivă, conflicte de care profită puterile din regiune - în cazul nostru Turcia şi Rusia - înclinând balanţa când de o parte când de alta şi alimentând conflictul aşa cum am văzut de curând în înarmarea armatei azere cu drone de atac venite pe filiera turcă.

De aceea, considerăm că accelerarea procesului de mediere a grupului de la Minsk este cel mai important lucru care trebuie făcut acum. Zona Europei de Est, aflată la graniţa Orientului Apropiat, este critică pentru stabilitatea Europei însăşi şi, dacă nu din motive umanitare, măcar din motive practice ea trebuie să ajungă la o stabilitate trainică.

Deplângând violenţele de acum 33 de ani din Sumgait, cu gândul la cei care au murit atunci şi la familiile lor, fac apel la ţările membre ale Grupului OSCE Minsk pentru a aborda cu toată responsabilitatea un conflict care a mocnit în toată perioada comunistă, a izbucnit în 1988 şi pare a nu se încheia.

Domnul Vasile Cîtea:

"Bugetul falimentului naţional a fost votat ca bugetul ruşinii naţionale!"

Dragi români, acum două săptămâni criticam Proiectul Legii bugetului, prezentat de coaliţia de guvernare ca fiind un buget al falimentului naţional, prezentând cifre în acest sens. Am sperat, totuşi, că exerciţiul democratic al amendamentelor parlamentare să mai repare din inechităţile ridicate la rang de lege de actuala coaliţie. Din păcate, în pofida faptului că parlamentarii social-democraţi au muncit în comisiile de specialitate, depunând amendamente capitale pentru populaţia României, maşina de vot condusă de PNL a transformat proiectul unui buget falimentar într-un buget al ruşinii naţionale, în care atât tinerii, cât şi pensionarii, profesorii, lumea medicală, funcţionarii publici, dar şi sectoare importante din mediul privat au fost condamnaţi, cu toţii, la sărăcie, prin lipsa mijloacelor de existenţă şi umilinţă socială.

PNL consideră faptul că a respinge amendamentele PSD reprezintă un gest responsabil, deşi posibilitatea de a depune şi a îmbunătăţi un text de lege prin amendamente face parte din principiile constituţionale al principiului echilibrului puterilor statului.

Este un gest responsabil respingerea amendamentului privind bazinul olimpic? Sau respingerea amendamentului privind un stadion modern la Iaşi? Sau respingerea amendamentului privind o nouă sală polivalentă la Iaşi? Sau respingerea amendamentului privind varianta ocolitoare a Iaşiului, care ar decongestiona traficul în municipiul Iaşi?

Sau poate este considerat un gest responsabil, refuzul dublării alocaţiilor de stat pentru copii?

Nu, dragi români, dragi ieşeni, este o ruşine naţională faptul că domnul preşedinte, care îşi completează veniturile cu metri cubi de tablă, mai are curajul să proclame ca gesturi responsabile voturile colegilor Domniei Sale, care aduc din nou în istoria României austeritatea, falimentul şi umilirea tuturor românilor !

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Guvernul României răspunde problemelor minerilor din Valea Jiului"

Minerii din Valea Jiului, care acum aproape două săptămâni au recurs la proteste prelungite, îşi vor primi drepturile lor salariale şi doresc pe această cale să îmi exprim întreaga solidaritate cu aceştia şi cu familiile lor.

Orice om care munceşte legal şi cu seriozitate trebuie să primească salariul pentru activitatea desfăşurată şi, cu atât mai mult, aceia dintre noi care îşi riscă viaţa zi de zi, care se expun unor pericole imense de fiecare dată când merg la lucru, la zeci sau sute de metri adâncime.

Vreau să-i asigur pe minerii din Valea Jiului că suntem alături de ei, cunoaştem foarte bine problemele cu care se confruntă şi împreună cu întreg Guvernul României ne străduim să găsim cele mai bune şi mai rapide soluţii pentru Complexul Energetic Hunedoara, iar lucrătorii minieri să nu mai sufere din pricina întârzierii plăţii drepturilor salariale.

Discuţiile avute săptămânile trecute cu ministrul energiei, cu ministrul finanţelor şi cu prim-ministrul României, domnul Florin Câţu, dovedeşte încă o dată preocuparea Executivului pentru rezolvarea problemelor ridicate de mineri, pentru ca astfel de evenimente nedorite să nu se mai întâmple.

Vreau să vă readuc în atenţie faptul că, în urmă cu aproape un an şi jumătate, în noiembrie 2019, Guvernul PNL, condus la acea vreme de domnul Ludovic Orban, a reuşit să detensioneze o situaţie similară, când minerii de la Paroşeni protestau de 11 zile blocaţi în subteran, ignoraţi complet de Guvernul PSD, solicitând un act normativ care să le asigure venituri decente la ieşirea din sistem. Prima ordonanţă emisă de Guvernul Orban după învestirea acestuia a fost pentru minerii din Valea Jiului şi pentru veniturile în completare ale acestora.

Îi asigur pe minerii din Valea Jiului de întreaga noastră preocupare şi bună-credinţă în ceea ce priveşte situaţia lor. Guvernul a adoptat deja Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale pentru a putea include şi companiile aflate în insolvenţă, cum este acum cazul Complexului Energetic Hunedoara, fapt ce a permis plata integrală a salariilor minerilor.

Dincolo de măsurile pe termen scurt, Guvernul lucrează la un program pe termen lung pentru Complexul Energetic Hunedoara, astfel încât activitatea extractivă să poată continua în Valea Jiului pe principii economice sănătoase.

Domnul Mihai Weber:

"Judeţul Gorj este, din nou, uitat de guvernanţi!"

Săptămâna trecută, ministrul transporturilor, domnul Drulă de la USR PLUS, declara cu nonşalanţă că investiţiile în infrastructura rutieră a judeţului Gorj nu sunt o prioritate, făcând o referire directă la proiectul meu de suflet, Drumul expres Craiova - Târgu-Jiu.

Consider că este o declaraţie nu doar iresponsabilă din partea ministrului unei coaliţii care a promis construirea a 1.000 de kilometri de autostradă şi drum expres, dar care dovedeşte, totodată, lipsa de ancorare în realitate a domnului Drulă, pentru că o persoană competentă, îndreptăţită nu doar politic să ocupe o funcţie de o asemenea însemnătate în stat, nu ar fi putut afirma că Drumul expres Craiova - Târgu-Jiu nu reprezintă o prioritate.

Poate ar trebui să vă reamintesc că judeţul Gorj stă pe un butoi cu pulbere, din cauza intenţiei actualului Guvern de a desfiinţa mineritul, iar drumurile rapide, pentru judeţul nostru, sunt singura şansă de a atrage noi investitori, dar şi de a revitaliza industria turismului. O infrastructură modernă nu e un moft, ci o necesitate!

Iată de ce vă solicit, domnilor parlamentari reprezentanţi ai partidelor aflate la guvernare, să le transmiteţi gorjenilor dacă aceasta este poziţia oficială a coaliţiei aflate la guvernare sau este doar părerea personală a proaspătului ministru Drulă!

Poate ar trebui, în acest context, să vă reamintesc ce aţi promis în campania electorală, şi anume, că acest drum expres va fi o prioritate. Nu m-ar mira schimbarea de discurs, fiindcă nu este singurul domeniu în care în campanie aţi promis că veţi face, pentru ca acum să vă răzgândiţi. Da, mă refer la acea campanie electorală în care eraţi "generoşi", măreaţi pensii şi salarii, dublaţi alocaţii, acestea fiind alte promisiuni pe care acum, alături de multe altele, refuzaţi să le mai onoraţi!

Mai mult, o să îi rog şi pe ceilalţi colegi parlamentari din Gorj, care nu sunt de la PSD, să le explice gorjenilor cum se face că Drumul expres Craiova - Târgu-Jiu, laolaltă cu alte proiecte promise în campanie, este acum amânat şi considerat mai puţin important decât proiectele de infrastructură din alte judeţe al României.

Vă rog, stimaţi colegi parlamentari, să discutaţi cu reprezentanţii aflaţi în Executiv ai partidelor dumneavoastră şi să le reamintiţi că sunt acolo pentru a respecta, în primul rând, promisiunile făcute de partidele dumneavoastră românilor şi, în al doilea rând, pentru a le oferi românilor o viaţă prosperă!

După o scurtă pauză

În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Oana Murariu şi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Sărut mâna!

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor şi vă informez că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 138.

Potrivit art. 93 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa Camerei Deputaţilor din ziua de miercuri, 3 martie 2021; programul de lucru pentru perioada 1 - 6 martie 2021; lista rapoartelor depuse în perioada 22 februarie - 2 martie 2021 de comisiile permanente sesizate în fond.

Vă reamintesc şi programul de lucru pentru astăzi: 10.00-11.30 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; 11.30-12.00 - pauză; începând cu ora 12.00 - vot final; după încheierea sesiunii de vot final, şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog să vă pronunţaţi.

Liderul grupului parlamentar al UDMR, vă rog.

Domnul Csoma Botond:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am avut o discuţie cu ceilalţi lideri ai grupurilor parlamentare şi am agreat ca PL-x 529/2020 (Proiectul de Lege pentru transparentizarea informaţiilor de interes public şi uşurarea accesului cetăţenilor prin modificarea şi completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public), aflat la punctul 15 al ordinii de zi, să fie retrimis comisiei pentru două săptămâni.

Voci din sală:

Ce punct?

Domnul Csoma Botond:

PL-x 529/2020, punctul 15, marginal 15.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Pentru două săptămâni, da?

Domnul Csoma Botond:

Da.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Aveţi acceptul unanim al liderilor grupurilor parlamentare?

Da? PNL, PSD... da?

(Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.)

Imediat, să încheiem cu aceasta...

Deci PL-x 529/2020 se retrimite comisiei pentru două săptămâni. Corect? Bine.

Aceasta a fost în ordinea de zi, punctul 15. Corect?

Liderul Grupului PNL, domnul deputat Gabriel Andronache.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Tot prin consensul liderilor, vă rugăm să luaţi act şi să informaţi plenul Camerei Deputaţilor cu privire la completarea ordinii de zi - bineînţeles, în ordinea în care sunt acum înscrise aceste proiecte, deci se completează practic, se adaugă la ordinea de zi existentă - PL-x 7/2021 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat.

Mulţumesc mult.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Aţi discutat cu liderilor grupurilor şi despre poziţia pe ordinea de zi?

Domnul Gabriel Andronache:

Da, aceasta este înţelegerea.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Deci, pe ce poziţie?

Domnul Gabriel Andronache:

V-am spus, pe ultima poziţie a ordinii de zi.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

A, ultima poziţie... în continuarea ordinii de zi, da?

Vă mulţumesc frumos.

Vă informez, stimaţi colegi, că PL-x 7/2021 completează ordinea de zi pe care o aveţi deja adusă la cunoştinţă. Deci, va deveni punctul 36, pentru că punctul 15 a fost retrimis comisiei.

Dacă mai sunt alte observaţii privind ordinea de zi sau informări ale liderilor grupurilor parlamentare, pe care doriţi să le transmiteţi în plen?

Dacă nu, intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea iniţiativelor legislative.

Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 25/2021.

Sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 211/2020, PL-x 82/2021, nu are raportul comun. Aşteptăm, iar pe parcurs, dacă va veni raportul, va intra în dezbatere, aşa încât abordăm următorul punct.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2020 pentru stabilirea unor măsuri suplimentare în domeniul protecţiei sociale, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 325/2020.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Nu.

Dăm cuvântul raportorului.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, prezentarea raportului, vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În temeiul art. 94 şi art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 325/2020 din 3 iunie 2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2020 pentru stabilirea unor măsuri suplimentare în domeniul protecţiei sociale, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă care prevede stabilirea unor măsuri suplimentare de protecţie socială, în contextul situaţiei epidemiologice, constând în continuarea acordării, pe toată perioada stării de urgenţă, a concediului şi a indemnizaţiei lunare pentru persoanele beneficiare ale concediului pentru îngrijirea copilului cu dizabilităţi până la împlinirea vârstei de 7 ani.

Totodată, este vizată acordarea, pe toată perioada stării de urgenţă, a concediului de acomodare şi a indemnizaţiei lunare prevăzute la art. 50 din Legea nr. 273/2004.

De asemenea, se urmăreşte reglementarea menţinerii, în perioada de izolare preventivă, la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru o perioadă de 14 zile, urmată ciclic de o perioadă de izolare preventivă la domiciliu, a drepturilor salariale la nivelul avut în luna anterioară decretării stării de urgenţă.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

La întocmirea raportului, Comisia a avut în vedere: avizele favorabile al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, precum şi avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa deputaţii conform listei de prezenţă. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Nu sunt amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 4 mai ca Ziua naţională a medierii şi mediatorilor; PL-x 448/2020.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Reprezentantul comisiei sesizate în fond?

Comisia juridică de disciplină şi imunităţi, raportul suplimentar, vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

PL-x 448/2020

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 4 mai ca Ziua naţională a medierii şi mediatorilor.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Guvernul a transmis punct de vedere, în sensul că Parlamentul va decide asupra oportunităţii adoptării acestei iniţiative legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 4 mai ca Ziua naţională a medierii şi mediatorilor. În vederea marcării acestei zile, se prevede posibilitatea organizării de către autorităţile publice centrale şi locale, de către persoane fizice sau juridice, precum şi de către societatea civilă, de manifestări sau acţiuni cu caracter social sau ştiinţific, cu scopul informării şi conştientizării cu privire la existenţa medierii şi mediatorilor.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a documentelor anexate, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind declararea zilei de 15 mai ca Ziua pictorului naţional Nicolae Grigorescu, cu amendamentele admise cuprinse în Anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În şedinţa din data de 24 noiembrie 2020, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât să retrimită Proiectul de Lege spre reexaminare şi întocmire a unui nou raport suplimentar. Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, menţinerea raportului de adoptare a Proiectului de Lege, cu amendamentele admise cuprinse în Anexa la raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă vreţi să faceţi şi propunerea pentru timpul...

Mă ascultaţi?

Dacă vreţi să faceţi şi propunerea pentru timpul afectat dezbaterii Proiectului de Lege, având 6 amendamente admise la acest proiect?

Vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Da, domnule preşedinte, voi propune 3 minute.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele, pentru a ne pronunţa prin vot.

Dacă aţi introdus cartelele în consolă, atunci...

Vot, vă rog.

133 deputaţi prezenţi, 128 de voturi pentru, 4 voturi contra, un deputat nu votează. Timpul aprobat pentru dezbaterea proiectului de lege este de 3 minute.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnul deputat Iulian Bulai, Grupul USR.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această lege este un fiasco de sus până jos. Este un dezastru, şi o să vă spun de ce: este o formă fără fond. Nu ajută cu nimic, pe nimeni! Mediatorii din România nu au nevoie de o lege să-şi facă meseria mai bine decât şi-o fac acum. Nu schimbă cu nimic calitatea actului lor profesional.

De ce trebuie urgenţă pentru o asemenea lege şi de ce să nu o dezbatem în regim normal?

Nu respectă principiul bicameralismului, şi o să vă spun de ce - pentru că la Senat a fost adoptată ca fiind o lege care reglementează medierea şi, de noaptea minţii, ajunge în plenul Camerei Deputaţilor reglementând ziua naţională a unui pictor naţional foarte important, Nicolae Grigorescu, care este de-o seamă cu naşterea României, cel mai important pictor realist, apoi impresionist, pe care l-a avut România, peisagist, care merită puţin respect!

Şi, dacă ar fi să-l omagiem pe el printr-o lege care îl celebrează în mod aparte, atunci, domnule lider de la PSD care aţi măcelărit această lege în mod impardonabil, ar trebui să alocaţi un spaţiu de dezbatere aparte şi o lege pentru acest pictor, care să reglementeze această speţă, dar nu încurcând mere cu pere!

Nicolae Grigorescu merită mai mult. Această lege este o bătaie de joc şi aştept scuze, în numele culturii, din partea PSD, care a propus aceste amendamente ce măcelăresc acest proiect legislativ, creând încă o formă fără fond şi nerespectând valorile culturile naţionale.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu!

Dacă mai doreşte cineva?

Da, domnul deputat Simonis, din partea Grupului PSD.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Bulai, dumneavoastră nu prea veniţi pe la Parlament, pentru că altfel nu înţeleg de ce nu aţi înţeles în urmă cu 3 luni, când am propus retrimiterea la comisie a acestei iniţiative, tocmai pentru că s-a strecurat această eroare!

Să vă explic şi dumneavoastră!

La finalul mandatului trecut, le-am solicitat colegilor mei să găsească o soluţie, să depunem în regim de urgenţă o iniţiativă pentru instituirea acestei zile, a pictorului naţional Nicolae Grigorescu.

Colegii mei, atunci, au găsit această scăpare, acest vid regulamentar sau această chichiţă, cum vreţi să-i spuneţi, prin care au încercat, în regim de urgenţă, să ratificăm o astfel de lege, să trecem prin Parlament o astfel de lege, pentru a avea această zi.

Personal am cerut retrimiterea la comisie în urmă cu 3 luni de zile şi am solicitat eliminarea acestui amendament din această iniţiativă, în paralel, depunând o nouă iniţiativă pentru o astfel de zi.

Nu înţeleg de ce colegul dumneavoastră, domnul Badea, mai nou preşedintele Comisiei juridice, a acceptat să ajungă la plen un astfel de raport, domnule Bulai!

Fac din nou ceea ce am făcut în urmă cu 3 luni. Haideţi să retrimitem Comisiei juridice această iniţiativă, să eliminăm acel amendament şi, în paralel, să ne grăbim cu acea iniţiativă despre care vorbeam mai devreme!

Ştiu, o să-mi spuneţi că raportul a fost datat în 15 decembrie. Este corect, m-am uitat şi eu, am verificat chestiunea aceasta. Totuşi, suntem la final de februarie... Poate că ar fi fost bine să nu citim raportul, să-l retrimită preşedintele Comisiei juridice.

Haideţi să ne certăm mai puţin şi să rezolvăm problemele aici!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da, vă mulţumesc.

Domnul deputat Bulai, drept la replică.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru că Legea reglementează şi o chestiune culturală, propun ca întocmirea raportului să se facă de Comisia juridică şi de Comisia pentru cultură.

Mulţumesc.

Este de fapt normal.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Simonis.

Apoi, domnul deputat Andronache.

Pe procedură.

Iar apoi domnul deputat Benedek.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Bulai,

Termenul în care Comisia pe care o conduceţi dumneavoastră putea să solicite să fie coraportoare la această iniţiativă a trecut de un an de zile.

Deci, daţi timpul cu un an înapoi şi reveniţi cu această cerere! (Vociferări.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Domnule deputat Andronache, vă rog.

Procedură.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu doream să iau cuvântul. Doar am făcut o remarcă, în sensul în care Regulamentul reglementează foarte clar când o comisie poate solicita să fie sesizată pentru a fi coparticipant la realizarea raportului.

Eu cred că, odată ajuns acest proiect pe ordinea de zi, ar trebui să îi închidem procedura legislativă prin votul final de astăzi. În mod evident, Grupul PNL va vota împotriva adoptării.

Iniţiatorul, în măsura... sau... colegul nostru care a lansat ideea sărbătoririi unei zile, să depună o altă iniţiativă legislativă, care, aproape sigur...

Voci din sală:

Este deja depusă!

Domnul Gabriel Andronache:

A, deja este depusă!

Aproape sigur se va bucura de sprijinul tuturor grupurilor politice.

Nu are sens să tot ţinem această reglementare pe ordinea de zi, atât timp cât, în mod evident, nu mai corespunde cu obiectul de reglementare iniţial.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Agreez această propunere de a merge, într-adevăr, în procedură de finalizare, iar ulterior să dezbatem o altă propunere.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule preşedinte, dacă îmi permiteţi...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Eu am propus înaintea domnului Andronache altceva, şi anume, să retrimitem comisiei această iniţiativă...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

N-are sens să mai retrimitem...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

... să eliminăm amendamentul care face referire la Ziua lui Nicolae Grigorescu şi să rămână Ziua mediatorului, proiectul de lege iniţial.

Voci din sală:

Nu.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

De ce nu?

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

A fost atât trimis şi retrimis, au trecut şi 3 luni, încât eu zic să încheiem procedura legislativă a acestui proiect, iar ulterior să dezbatem un nou proiect, care să reglementeze lucrurile.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Bun! Totuşi, am şi eu dreptul dă fac o solicitare...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da, sigur!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...şi anume, aceea de retrimitere la comisie.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Altfel, s-ar putea ca cineva să interpreteze că nu suntem de acord cu instituirea Zilei lui Nicolae Grigorescu.

Cred că cea mai elegantă ieşire este să ne ducem cu ea la comisie, să eliminăm amendamentul şi să discutăm despre Ziua mediatorului.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Bun!

Deci este o propunere, pentru ca acest proiect de lege să fie re-retrimis comisiei.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Vă rog să fiţi pregătiţi pentru a vota.

Vot, vă rog.

Prezenţi - 164; voturi pentru - 66; voturi contra - 59; abţineri - 39. Prin urmare, este respinsă propunerea.

Deci continuăm cu dezbaterea.

Domnule deputat Benedek, vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deci, nici Grupul parlamentar al UDMR nu va vota acest proiect de lege. Nu este posibil ca proiectul de lege să aibă un titlu, să pornească, să vină din prima Cameră, după care, aici, să discutăm cu totul şi cu totul despre altceva.

Deci, pe data de 4 mai s-a cerut să fie Ziua naţională a medierii şi a mediatorului, după care se modifică, şi data de 15 mai va fi Ziua pictorului naţional Nicolae Grigorescu.

Nu avem nimic, îl respectăm foarte mult pe pictorul naţional Nicolae Grigorescu, dar, aşa, în această formă, nu putem vota această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Pentru a finaliza procedura, intrăm în dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Avem 6 amendamente... (Vociferări.)

Cum? Sunt...? Da?

Le pun pe toate... articolele...

Păi, acela este... chiar marginal 1... (Vociferări.)

OK!

Atunci, supun votului amendamentul de la marginal 1, cu privire la schimbarea datei şi a titlului. Da?

Se referă la declararea zilei de 15 mai, în loc de 4 mai, iar în loc de Ziua naţională a medierii şi a mediatorului, Ziua pictorului naţional Nicolae Grigorescu. Acesta este amendamentul. Vi-l supun votului.

Vot, vă rog.

Voturi pentru - 19; voturi contra - 134; abţineri - două.

Deci, amendamentul a fost respins.

La marginal 2 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La marginal 3? Nu. Adoptat.

La marginal 4? Nu. Adoptat.

La marginal 5? Nu. Adoptat.

La marginal 6? Nu. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2020 pentru completarea art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru şcoli al Uniunii Europene şi pentru adoptarea unor măsuri privind redistribuirea stocurilor de produse înregistrate ca urmare a suspendării cursurilor în unităţile de învăţământ preuniversitar; PL-x 509/2020.

Proiectul de lege se dezbate în procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

Domnul secretar de stat Nini Săpunaru.

Domnul Nini Săpunaru (secretar de stat, Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Susţinem prezentul proiect de lege, care nu face altceva decât să rezolve o problemă apărută în cursul anului trecut, având în vedere că aveam produse alimentare pe care nu le puteam repartiza, pentru că şcolile erau închise şi trebuia găsită soluţia legală să facem această repartizare.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare. Vorbim despre Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Prezentarea raportului comun.

Doamnă deputat Intotero, vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Cele două comisii, respectiv, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, au primit spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, proiectul de lege menţionat.

Acest proiect de ordonanţă de urgenţă are ca obiect de reglementare completarea art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2017, în vederea redistribuirii produselor contractate şi nedistribuite ca urmare a suspendării cursurilor în unităţile de învăţământ preuniversitar, şi anume, fructe şi/sau legume proaspete, lapte/produse lactate şi produse de panificaţie, către organizaţii umanitare, unităţi sanitare, de asistenţă socială, de îngrijire şi asistenţă medico-socială sau în favoarea beneficiarilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, în baza unei metodologii stabilite prin Hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Proiectul de Lege face parte din categoria legilor ordinare,

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 2 septembrie 2020.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege în forma adoptată de Senat.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare...?

Domnule deputat Zisopol, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota în favoarea proiectului de lege.

Am să vă aduc câteva argumente.

În aceste condiţii, neadoptarea în regim de urgenţă a prezentului act normativ ar putea avea consecinţe negative.

Voi da citire câtorva:

depăşirea datei durabilităţii minimale stabilite a produselor care fac obiectul distribuţiei în Programul pentru şcoli şi imposibilitatea consumării acestora;

creşterea risipei alimentare, ceea ce ar intra în conflict cu unul dintre obiectivele Programului pentru şcoli al României, în perioada 2017-2023, acela de a-i educa pe copii în spiritul consumului naţional şi al evitării risipei alimentare;

imposibilitatea plăţii produselor contractate, deja pregătite pentru livrarea în şcoli şi grădiniţe la momentul suspendării cursurilor şi al instituirii stării de urgenţă şi, ulterior, al stării de alertă, în lipsa unei baze legale exprese.

Ţinând cont că toate elementele prezentate vizează interesul public general şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, considerăm că sunt respectate prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, pentru a se putea adopta prezenta ordonanţă de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai există alt coleg care doreşte să ia cuvântul? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Reexaminarea Legii pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 139 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 3 mai 2019; PL-x 84/2018/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiilor sesizate în fond - Comisia juridică, Comisia pentru buget - prezentarea raportului comun.

Domnul deputat Mihai Badea.

Vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

PL-x 84/2018/2019

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, a Legii pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, pentru reeexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 139 din 13 martie 2019.

În data de 28 decembrie 2018, a fost formulată o sesizare de neconstituţionalitate de către membri ai grupurilor parlamentare ale Partidului Uniunea Salvaţi România şi Partidului Naţional Liberal.

Curtea Constituţională a declarat legea neconstituţională în ansamblul său.

În urma reexaminării, Senatul a respins legea.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În conformitate cu Deciziile Curţii Constituţionale nr. 308/2012 şi nr. 619/2016, când o lege este declarată neconstituţională în ansamblul său, înainte de promulgare, aceasta îşi încheie procesul legislativ.

În urma reexaminării şi a punctelor de vedere exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să înainteze plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de respingere a legii, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 139/2019.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea supusă reexaminării face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva? Nu.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate în fond, se propune respingerea acestei legi.

Legea rămâne la votul final.

7. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2018 pentru completarea art.15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene; PL-x 589/2018/2019.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Nu?

Atunci, îi dau cuvântul domnului deputat Bogdan-Iulian Huţucă, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport asupra Legii privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2018 pentru completarea art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2018.

Legea supusă reexaminării are ca obiect de reglementare completarea art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene.

În urma analizării cererii de reexaminare şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, admiterea cererii de reexaminare a Preşedintelui României şi adoptarea Legii privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2018 pentru completarea art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, în forma adoptată de Senat.

Precizăm că articolul 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 a fost abrogat la 13 decembrie 2018 prin articolul V din Ordonanţa de urgenţă nr. 107/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva? Nu.

Nefiind amendamente, legea rămâne la votul final.

8. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, precum şi pentru completarea art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 141 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 17 mai 2019; PL-x 164/2018/2019.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică, Comisia pentru politică economică sau Comisia pentru buget, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, domnule deputat, prezentaţi raportul.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Bună ziua, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

PL-x 164/2018/2019

Raport comun asupra reexaminării Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, precum şi pentru completarea art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului

În conformitate cu prevederile art. 133 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate cu reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, precum şi pentru completarea art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 141 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 17 mai 2019, transmisă cu adresa PL-x 164/2018/2019 din 2 septembrie 2019, înregistrată sub nr. 4c-1/109/2018/2019, respectiv sub nr. 4c-2/652/2018/2019 şi sub nr. 4c-13/281/2018/2019 din 3 septembrie 2019.

Procedura legislativă asupra prezentei legi a parcurs următoarele etape.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 26 martie 2018, iar Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 19 decembrie 2018.

Legea menţionată mai sus a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi transmisă spre promulgare Preşedintelui României la data de 29 decembrie 2018.

În conformitate cu dispoziţiile art. 146 lit. a) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională a fost sesizată cu obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, precum şi pentru completarea art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, formulată de un număr de 84 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi al Uniunii Salvaţi România.

Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 141 din 13 martie 2019, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 este neconstituţională în ansamblul său.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii celor trei Comisii au dezbătut legea supusă reexaminării ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 141 din 13 martie 2019, în şedinţe separate. Membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au examinat cererea de reexaminare în şedinţa din 11 septembrie 2019. Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au analizat cererea de reexaminare în şedinţa din 22 octombrie 2019. Membrii Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare au analizat cererea de reexaminare menţionată mai sus şi documentele care o însoţesc în şedinţa din 11 februarie 2020. Din numărul total de 26 de membri ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, au participat la şedinţă 24 de deputaţi, conform listei de prezenţă, iar din totalul de 17 membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost prezenţi la dezbateri 13 deputaţi.

În urma reexaminării şi a punctelor de vedere exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997... (Rumoare.)

Vreau să reduc din acest raport...

... ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 141 din 13 martie 2019, care a declarat legea neconstituţională în ansamblul său.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea supusă reexaminării face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale? Sau deja, prin raport, am trecut şi peste elementele de dezbateri generale?

Nefiind amendamente, legea rămâne la votul final, reţinând că în raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea acestei legi.

9. Reexaminarea Legii privind elaborarea şi actualizarea Strategiei naţionale pe termen lung "România 2040", ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 404 din 6 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 16 iulie 2019; PL-x 433/2018/2019.

Din partea comisiilor sesizate în fond - Comisia juridică, Comisia pentru politică economică, Comisia pentru buget.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate cu reexaminarea Legii privind elaborarea şi actualizarea Strategiei naţionale pe termen lung "România 2040", ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 404 din 6 iunie 2019.

În urma reexaminării, Senatul a respins Legea privind elaborarea şi actualizarea Strategiei naţionale pe termen lung "România 2040".

În urma reexaminării şi a punctelor de vedere exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Legii privind elaborarea şi actualizarea Strategiei naţionale pe termen lung "România 2040", ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 404 din 6 iunie 2019, care a declarat legea neconstituţională în ansamblul său.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea supusă reexaminării face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale?

Domnul deputat Gheorghe Daniel, Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă, foarte dragă domnului Liviu Dragnea, îmi aduce aminte de un celebru film SF, făcut în 1968, Odiseea Spaţială 2001, în care cei de atunci îşi închipuiau cum vor zbura oamenii cu nave spaţiale în Cosmos şi cum va evolua tehnologia.

La fel cum prin anii ˈ70, după ce omul a ajuns pe Lună, unii credeau că prin 2010-2015 vor zbura spre Marte - şi nu avem nici măcar metrou de la Bucureşti la Aeroportul Otopeni, la fel arată şi această Strategie - cincinalul în 3 ani şi jumătate, marca PSD.

Ţin minte, în calitate de fost şi viitor membru al Comisiei pentru politică economică, dezbaterile care au avut loc la acel moment, dezbateri foarte aprinse, această iniţiativă presupunea ca domnul preşedinte al Camerei, oricum s-ar numi dumnealui, să fie, de fapt... să conducă această comisie specială care priveşte Strategia 2040, care devenea un fel de pseudoguvern din umbră, care amesteca şi politic, şi academic, şi mediul social, încercau să creeze o viziune de dezvoltare, o proiecţie din aceasta, multianuală, de dezvoltare a României.

În realitate, este o formă fără fond, prin care preşedintele Camerei de la acea dată şi PSD încercau să mai facă un guvern care să nu fie la Palatul Victoria, să fie la Casa Poporului.

După cum a fost evident, această iniţiativă privind Strategia 2040 a fost respinsă de Curtea Constituţională în urma sesizării de neconstituţionalitate. Încalcă principiul bicameralismului, amestecă şi suprapune mai multe autorităţi ale statului, sunt foarte multe criterii, dar mă gândesc oare cum... cum era viziunea în 2018, în 2017, privind anul 2040.

Între timp, iată, multe lucruri s-au schimbat. A venit şi pandemia, din păcate. Lumea s-a accelerat. Avem şi acest proiect european, Green Deal, care la acea dată era doar o ipoteză, şi vedem cum astăzi, pur şi simplu stăm aici şi asistăm la respingerea unui act normativ care reprezintă un act de istorie contrafactuală. PSD şi Liviu Dragnea au încercat atunci să inventeze o călătorie virtuală în viitor..

Iată că din fericire nu le-a reuşit acest proiect şi pur şi simplu trebuie să-l respingem!

Oricum, este doar o trăsnaie populistă, specifică guvernării PSD!

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat, doamna vicepreşedinte, Cristina Prună.

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dezbatem astăzi una dintre cele mai mari aberaţii legislative ale mandatului trecut, şi anume, această Strategie care a fost invenţia fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor, condamnat penal, domnul Liviu Dragnea.

Ei bine, această Strategie trebuia concepută într-o comisie specială, condusă chiar de Liviu Dragnea, şi ar fi trebuit să dea o perspectivă pentru perioada 2018-2040 şi, mai mult de atât, toate guvernele care ar fi urmat până în 2040 trebuiau să ţină cont de ceea ce producea această comisie, adică, nu ar mai fi contat că, odată la 4 ani, cetăţenii sunt invitaţi la urne să aleagă un nou Parlament, care să dea un nou Guvern şi să vină în faţa electoratului cu noi programe de guvernare...

Nu, nu ar mai fi contat toate aceste lucruri, pentru că, nu-i aşa, Liviu Dragnea ne-ar fi dictat pe 40 de ani cum ar fi trebuit să arate economia României, fără să ţină cont de realităţile de la momentele ulterioare anului 2018.

Ei bine, am luptat încă din 2017 împotriva acestei aberaţii legislative. Am depus şi sesizare de neconstituţionalitate, chiar alături de colegii din PNL. Chiar şi preşedintele Iohannis a depus sesizare de neconstituţionalitate şi iată că, astăzi, în sfârşit, putem să respingem această aberaţie legislativă, care, practic, nu voia decât ca Liviu Dragnea să ia pe persoană fizică viitorul României.

Evident, vom vota cu toată inima respingerea acestei iniţiative.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da, vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai doreşte cineva? Nu? După acest zbor cosmic cu PL-x 433/2018/2019, vom ateriza cu acest proiect de lege la votul final.

10. Reexaminarea Legii privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 393 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 16 iulie 2019; PL-x 453/2017/2019.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond - Comisia juridică, Comisia pentru administraţie, Comisia pentru buget - doamna deputat Intotero, vă rog, prezentarea raportului comun.

A, scuzaţi-mă! Scuză-mă, Simona!

Doamna deputat Simona Bucura-Oprescu.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu, aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate.

În conformitate cu prevederile art. 134 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 393 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărât retrimiterea la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, la Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Legii privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu, aplicabil anumitor terenuri.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins Legea, în şedinţa din 2 decembrie 2019.

Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 393 din 5 iunie 2019, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi al Grupului Uniunii Salvaţi România asupra acestei legi.

În urma dezbaterii şi a opiniilor formulate, membrii Comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea legii.

Prin urmare, procesul legislativ încetează în privinţa respectivei reglementări.

În raport de obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da, vă mulţumesc, doamnă deputat Bucura.

Dacă la dezbateri generale...?

Da, doamna deputat, doamna vicepreşedinte Cristina Prună.

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Un alt proiect de lege care este, practic, o rămăşiţă a fostei majorităţi parlamentare, un regim de tristă amintire, PSD, din care făcea parte şi senatorul Şerban Nicolae, care a încercat instaurarea unor paradisuri fiscale pe insule şi grinduri, adică inclusiv pe Insula Belina, cea pe care fostul lider al PSD o considera moşia sa, şi chiar în Biosfera Delta Dunării.

În mod incredibil, acest for a adoptat acest proiect de lege şi iarăşi a fost aici o luptă care a început în 2017, şi este bine să ne amintim de ea, ca să nu mai trecem prin astfel de experienţe, care, practic, astăzi vedem că a dat roade, pentru că am atacat la CCR acest proiect de lege şi iată că CCR ne-a spus că această lege este neconstituţională, iar astăzi putem să o respingem.

A venit momentul, stimaţi colegi, să întoarcem pagina şi să nu mai treacă prin acest Parlament legi date cu dedicaţie pentru nişte băieţi deştepţi, exact aşa cum s-a întâmplat în anul 2017. (Vociferări.)

Acest mod de a face politică nu trebuie să se mai regăsească în Parlamentul României şi eu vă spun că nu se va mai întâmpla lucrul acesta cu actuala majoritate parlamentară.

Evident, vom vota pentru respingerea acestei aberaţii legislative, care a fost ţinută mult prea mult aici, în Parlamentul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da, vă mulţumesc şi eu.

Altcineva dacă doreşte să ia cuvântul? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 18 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României; PL-x 530/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog.

Domnul ministru Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Am venit special în Parlament pentru legea aceasta care îmi este foarte dragă. Am crede că în 2021 nu este nevoie de o lege ca Monitorul Oficial al României să fie în format deschis, prietenos, PDF, dar iată că este nevoie de o astfel de lege. Este normal ca românii să aibă acces uşor la lege, fără îngrădiri, fără o platformă Flash, cum este acum, în care nu se pot face căutări, nu se poate salva, trebuie să se facă scanare de pe document şi toate acestea. Nu este normal şi de aceea mă bucur că am avut o susţinere transpartinică la această lege, inclusiv PSD, inclusiv AUR au votat această lege în comisie, PSD chiar a semnat-o, şi mulţumesc, evident, Coaliţiei de guvernare PNL-USR PLUS-UDMR, care susţine această lege. Este o lege de transparentizare. Vă fac un mic istoric al transparentizării Monitorului Oficial.

Abia în 2008 apare pentru prima oară Monitorul Oficial online în România. Şi deşi a apărut în 2008 online, Partea I şi Partea a II-a, adică părţile care ne interesează, părţile cu actele normative, în 2009 cineva a avut o idee nefericită să îngrădească accesul la doar zece zile, adică era online, dar erau disponibile numai primele zece zile.

Abia în 2017 limita aceea de zece zile este eliminată, dar platforma rămâne aceeaşi, adică una într-un format neprietenos, nedeschis, nu poţi să cauţi în ea, nu poţi să listezi şi nu poţi să faci toate operaţiunile normale.

Şi iată că acum, în 2021 - suntem în 2021 - şi reuşim, în final, să avem această unealtă, Monitorul Oficial, în PDF. Până la urmă este o dovadă de normalitate şi sper ca cât mai multe dintre instituţiile statului român să meargă în direcţia asta, a datelor deschise, a transparentizării. Până la urmă, dacă nu avem nimic de ascuns, haideţi să fim transparenţi, iar legea aceasta exact asta face. Este una dintre cele opt legi din pachetul de transparentizare şi debirocratizare pe care Grupul USR PLUS le-a depus anul trecut în Parlamentul României, din care şase legi au trecut deja. Mai rămân încă două legi de transparentizare, aceasta care trece astăzi şi încă o lege care înţeleg că a fost retrimisă la comisie, dar pe care sper să o avem cât mai repede pe ordinea de zi a plenului.

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc frumos pentru votul pe care, cu siguranţă, îl veţi da pentru transparentizare şi pentru a avea, în sfârşit, în România secolului XXI Monitorul Oficial, legea ţării, într-un format deschis şi prietenos, cum este cel PDF.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, domnul deputat.... (Vociferări.)

Nu. E raportul comisiei şi intrăm pe urmă pe dezbateri generale.

Vă rog, comisia.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

PL-x 530/2020

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 18 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.

Senatul a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea gratuităţii accesului la formatul electronic al Monitorului Oficial al României, Partea I şi Partea a II-a, document portabil, fără filigran sau inscripţii suplimentare formatului tipărit, accesibil pentru citire, căutare, salvare, distribuire şi imprimare de către orice utilizatori.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Guvernul României nu a transmis un punct de vedere referitor la această iniţiativă legislativă, până în prezent.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale domnul deputat Gabriel Andronache, liderul Grupului PNL. Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi îmi cer scuze pentru situaţia de mai devreme. Credeam că trecuse sesiunea de dezbatere generală a proiectului.

Suntem acum la dezbaterea generală a acestui proiect şi plec de la premisa pe care le-am transmis-o şi colegilor de la Monitorul Oficial, că Monitorul Oficial este un serviciu public.

Pe cale de consecinţă, toate actele normative pe care Monitorul Oficial le publică trebuie să fie accesibile fiecărui cetăţean român.

În formatul actual este evident că nu avem de-a face cu accesibilitate, ci cu aproape o imposibilitate de a citi Monitorul Oficial într-o formă decentă.

Pe cale de consecinţă, Grupul parlamentar al PNL va susţine acest proiect. De altfel, am şi discutat cu iniţiatorul, şi mă bucur că a acceptat amendamentele pe care le-am depus. Sunt amendamente discutate cu colegii de la Monitorul Oficial. Salut deschiderea actualei conduceri a Monitorului Oficial cu privire la accesibilizarea formatului în care sunt publicate actele normative.

Pe cale de consecinţă, sper ca toate grupurile parlamentare să susţină acest demers legislativ, astfel încât fiecare dintre noi să putem citi şi descărca Monitorul Oficial cât mai repede cu putinţă, pentru a putea parcurge şi adecva conduita noastră normelor pe care noi, aici, în calitate de legiuitor, le adoptăm.

Mulţumesc mult.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii la dezbateri generale?

Doamna deputat Prună Cristina.

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Într-adevăr, acest proiect de lege reprezintă normalitatea şi el face parte dintr-un pachet pe care noi, USR PLUS, l-am susţinut aici, în Parlamentul României, tocmai pentru a reduce birocraţia şi a accesibiliza accesul cetăţenilor la tot ce înseamnă acte normative şi lucruri care vin din partea statului.

Ce se întâmplă în momentul de faţă în România anului 2021? Ei, bine, oamenii care plătesc taxe şi impozite în această ţară nu au acces uşor la Monitorul Oficial. Practic, aşa cum este prezentat Monitorul Oficial astăzi nu face nicio diferenţă între o bucată de hârtie imprimată care conţine acte normative şi acest Monitor care, chipurile, este în format digital.

Prin acest proiect de lege, ei bine, deschidem accesul, va fi foarte uşoară căutarea după cuvinte-cheie, imprimarea Monitorului Oficial şi accesul într-un document de tip PDF.

Acestea sunt micile schimbări pe care am reuşit să le promovăm în legislatura trecută, dar care, nu-i aşa, o să schimbe, odată cu promulgarea acestui proiect de lege, viaţa a mii de oameni care folosesc Monitorul Oficial.

USR PLUS a susţinut în permanenţă digitalizarea statului român şi vom continua în direcţia aceasta, iar astăzi mai facem încă un pas şi vreau să le mulţumesc tuturor parlamentarilor care au susţinut acest proiect de lege şi care îl vor susţine şi astăzi la votul final. Cred că este un exemplu de cum ar trebui să ne comportăm aici, în Parlament, şi să susţinem legile care sunt în interesul românilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Tanasă Dan, de la Grupul parlamentar AUR. Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Da, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă mulţumesc frumos.

Dragi colegi,

În mod evident AUR va susţine acest proiect legislativ pentru că da, într-adevăr, în anul 2021 cetăţenii României trebuie să aibă acces neîngrădit, liber, la legislaţia pe care o votăm noi aici şi care apare şi în alte instituţii publice.

În acelaşi timp, AUR atrage atenţia tuturor colegilor din Parlament, în încercarea de a găsi înţelegere cu privire la o situaţie halucinantă.

România este singurul stat din lume care editează publicaţia oficială de stat în altă limbă decât limba oficială de stat. Potrivit art. 13 din Constituţia României, limba oficială de stat în România este limba română.

Cu toate acestea, în urma unor jocuri politice care au avut loc în urmă cu foarte mult timp, România editează publicaţia oficială de stat şi în limba maghiară, o chestiune absolut şocantă.

Or, vă chem, dragi colegi, să corectăm această ticăloşie. Am înţeles jocurile politice, am înţeles negocierile, edităm în limba maghiară. Dacă e să o edităm în limba tuturor minorităţilor, atunci să edităm Monitorul Oficial în 18 limbi şi să arătăm cât suntem de deschişi şi de "europeni".

În toate statele din lume publicaţia oficială de stat a statului respectiv se editează în limba sau în limbile oficiale de stat din acel stat.

România este unica ţară din lume care editează publicaţia oficială de stat şi în altă limbă decât limba oficială de stat.

Dacă domnii de la UDMR vor Monitorul Oficial în limba maghiară, să modifice mai întâi, să obţină modificarea Constituţiei şi să pună limba maghiară ca limbă oficială de stat, şi atunci putem să edităm Monitorul şi în limba maghiară.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da. Îi dau cuvântul domnului deputat Szabó Ödön pentru punctul de vedere. Vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Bună ziua!

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am trecut ieri un hop frumos, cel cu bugetul. Nu aş vrea, dacă ne-am întoarce în timp. Ca şi informaţie pentru colegul care a vorbit anterior, eu cred că trebuie să ştim că această... (Vociferări.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog frumos, haideţi să acordăm respect vorbitorului şi dacă vreţi să luaţi cuvântul, cu drag vă dau cuvântul, dar haideţi să ne respectăm!

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul Szabó Ödön:

Trebuie să spunem că aşa funcţionează de 30 de ani Monitorul Oficial. Nu este nicio noutate. Faptul că cineva nu citeşte şi nu ştie legile în această ţară, nu este o problemă. Eu vă rog, ca să nu facem înapoi paşi în timp (Vociferări.) şi îl rog pe domnul care vociferează în sală...

Domnule preşedinte,

Este un Cod de conduită al acestei Camere care poate fi aplicat şi trebuie aplicat de către cei care conduc şedinţa.

În acest context se pot da şi trebuie să se dea sancţiuni celor care perturbă funcţionarea instituţională a Camerei Deputaţilor.

Eu vă rog să aplicaţi Regulamentul, nu doar în acest caz, ci în toate cazurile!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnule deputat Ghiţă, vă rog frumos, haideţi că nu suntem pe ring aici! Aici suntem, totuşi, în forul democratic al României! (Aplauze.)

Suntem reprezentanţii poporului şi trebuie să dăm dovadă de decenţă, de respect, iar discuţiile să le facem în mod organizat, conform Regulamentului.

Vă rog din suflet, haideţi să nu confundăm acest loc cu un ring de bătaie!

Vă rog frumos, dacă aveţi un minim bun-simţ, încercaţi să ni-l arătaţi nouă, tuturor colegilor. Vă respectăm, dar vă rugăm să ne respectaţi!

Vă rog, domnule deputat, continuaţi punctul dumneavoastră de vedere.

Domnul Szabó Ödön:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte. (Vociferări.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă dau drept la replică şi imediat după domnul deputat puteţi lua cuvântul. Nu am sesizat jigniri şi cuvinte injurioase în discursul domnului deputat.

Vă rog, domnule deputat Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu vreau - şi dorim cu toţii - ca să avem o ţară europeană în care nu se fac paşi înapoi în demersul democratic câştigat în comun în ultimii 30 de ani.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Ghiţă are cuvântul, dacă doreşte? Nu doreşte.

Dacă nu, îl rog pe domnul deputat Grosaru Andi-Gabriel.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un proiect de lege bun. În primul rând, îmbunătăţeşte modalitatea de folosire a Monitorului Oficial şi vine în sprijinul populaţiei, pentru că, ştiţi foarte bine, Nemo censetur ignorare legem şi aud de foarte multe ori scuza precum că legea nu se cunoaşte, ceea ce este o eroare.

Noi, parlamentarii de la minorităţi, vom susţine acest proiect de lege. Repet, este un proiect de lege foarte bun, tocmai pentru a îmbunătăţi modalitatea de dezvoltare a României, prin cunoaşterea legii, aşa cum trebuie să şi-o însuşească fiecare cetăţean al României.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale mai există luări de cuvânt? Vă rog. V-aţi înscris, domnule deputat?

Domnul Dan Tanasă:

Da, m-am înscris.

Domnule preşedinte, iertaţi-mă, doar două secunde!

Este curios cum UDMR ne spune să nu ne întoarcem în trecut şi să nu cumva să scoatem această prevedere. Acelaşi UDMR care visează să construiască în Transilvania Ungaria Mare, acelaşi UDMR care visează la Regiunea Autonomă Maghiară, acea regiune stalinistă care a fost implementată în România.

Da, domnilor de la UDMR, în Parlamentul României a intrat şi o formaţiune de politicieni patrioţi care nu tolerează tupeul vostru! Punct! (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da. Am înţeles punctul de vedere.

Domnul deputat Csoma Botond.

Domnul Csoma Botond:

Stimaţi colegi,

Îmi pare rău că prin acest discurs pe care l-am auzit de la colegul nostru am un sentiment că ne-am întors în anii '90. Eu cred că împreună am realizat lucruri bune în România şi cred că domnul coleg confundă patriotismul cu naţionalismul patriotard. (Aplauze.)

Există o diferenţă esenţială între aceste două chestiuni şi domnul deputat ar trebui să ştie chestia asta. Nu avem nevoie de provocări şi de prostii în Parlamentul României!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă s-au încheiat dezbaterile generale, vă propun să trecem la dezbaterea iniţiativei legislative pe articole.

Marginal 1. Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Marginal 2. Dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Marginal 3. Dacă sunt observaţii? Adoptat.

Avem un amendament respins.

Marginal 1 se susţine? Vă rog.

Domnul deputat Grosaru, autorul acestui amendament respins.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, amendamentul se referă la modalitatea de utilizare a Monitorului Oficial, şi anume, am introdus şi cuvântul "citire", pentru că este normal, pentru a folosi o publicaţie online trebuie în primul rând să o şi citeşti.

Susţin acest amendament aşa cum l-am formulat.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Supun votului plenului Camerei Deputaţilor acest amendament respins care a fost susţinut aici, de la tribună.

Vot, vă rog.

Prezenţi - 159, pentru - 65, împotrivă - 91, abţineri - două.

Acest amendament nu a fost adoptat.

Vă supun votului art. 18 aşa cum a venit prin raportul comisiei.

Vot, vă rog.

101 voturi pentru, contra - 2, abţineri - 57, "nu votez" - unul.

Rămâne forma propusă iniţial.

Proiectul de lege rămâne la votul final, fiind încheiată dezbaterea pe articole.

Stimaţi colegi,

În urma discuţiilor şi a consensului între liderii grupurilor parlamentare, vă propun prelungirea programului de lucru pentru a discuta încă două proiecte legislative - şi mă refer la cel de pe poziţia 23, Pl-x 206/2017 (Propunerea legislativă pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală), şi la cel de pe ultima poziţie, care a fost introdus astăzi, PL-x 7/2021 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat), astfel încât să putem încheia şedinţa cu dezbaterea şi pe cele două Pl-x-uri.

Vă supun votului dumneavoastră această propunere.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 163 de voturi pentru, contra - 1, abţineri - 5.

Propunerea a fost votată.

23. Prin urmare, continuăm cu dezbaterea Propunerii legislative pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; Pl-x 206/2017.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnule deputat Badea, vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Pl-x 206/2017

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Guvernul României a transmis două puncte de vedere din anii 2017 şi 2020, prin care nu susţine adoptarea propunerii legislative.

Obiectul de reglementare este abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă, expunerea de motive, punctele de vedere ale Guvernului României şi avizul Consiliului Legislativ.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei propuneri legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

37. Ultimul în dezbatere astăzi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat; PL-x 7/2021.

Proiectul de lege se dezbate în procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Doamna Cornelia Paraschiv (preşedinte, Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive):

Bună ziua!

Numele meu este Cornelia Paraschiv, sunt preşedinte al Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive.

Aceste completări de ordin normativ sunt absolut necesare în vederea transpunerii integrale a Directivei Euratom nr. 70/2011 a Consiliului, de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă şi în condiţii de siguranţă a combustibilului uzat şi a deşeurilor, în scopul evitării declanşării procedurii de infringement.

România se află în momentul acesta într-o procedură de pre-infringement.

Precizăm că proiectul de lege nu impune poveri financiare în sarcina statului român, nu presupune costuri suplimentare pentru titularii de autorizaţie nucleară şi nu instituie mecanisme financiare diferite faţă de cele existente.

Acest act normativ închide această procedură de pre-infringement.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru industrii şi servicii, prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat.

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003, în sensul transpunerii prevederilor art. 9, coroborat cu art. 5 alin. (1) lit. h) şi cu art. 12 alin. (1) lit. i), din Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului din 19 iulie 2011, de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă şi în condiţii de siguranţă a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 23 februarie 2021 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care fac parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Fiind un proiect de lege ce se dezbate în procedură de urgenţă, v-aş ruga să faceţi şi propunerea pentru timpul afectat dezbaterii proiectului de lege.

M-aţi auzit?

Vă rog.

Domnule preşedinte? Dacă vreţi să fiţi un pic atent? Alo!

Domnule preşedinte, vorbesc cu dumneavoastră, dar nu reuşim să...

Fiind proiect de lege aflat în procedură de urgenţă, având amendamente admise, este necesar să faceţi şi o propunere pentru timpul alocat dezbaterii. Şi vă rog să faceţi propunerea aceasta.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propun trei minute pentru dezbatere.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 153 de voturi pentru.

Prin urmare, a fost aprobat timpul afectat dezbaterii proiectului de lege.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, domnule deputat Ganţ Ovidiu.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Evident că vom vota în favoarea proiectului.

Ceea ce doresc să observ sunt două aspecte: Directiva e din 2011, deci au trecut 10 ani până la momentul în care legiferăm, ceea ce mi se pare absolut lamentabil.

2. Motivaţia care ne-a fost servită, anume aceea că legiferăm ca să oprim procedura de infringement e fundamental greşită. Noi legiferăm urmare a directivei europene, pentru că prin tratatul de aderare ne asumăm aceste obligaţii de a transpune în legislaţia naţională directivele. E o chestiune obligatorie. Nu facem aici nimic ieşit din comun.

Efectul legiferării e faptul că se opreşte procedura de infringement, dar Parlamentul României nu legiferează pentru a opri astfel de proceduri, ci îşi face datoria, aşa cum prevede Constituţia României.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea altui grup parlamentar se doreşte a se lua cuvântul? Nu.

Atunci intrăm la dezbaterea pe articole.

Avem 5 amendamente admise.

Marginal 1, titlul legii.

Observaţii? Nu. Adoptat.

Marginal 2? Nu. Adoptat.

Marginal 3, art. 7? Nu. Adoptat.

Marginal 4? Nu. Adoptat.

Marginal 5? Nu. Adoptat.

Nemaifiind alte observaţii, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Fiind epuizată ordinea de zi pe care ne-am propus-o astăzi, declar închisă şedinţa de dezbateri şi la ora 12,00 intrăm în sesiunea de vot final.

Vă mulţumesc.

După pauză

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Stimaţi colegi,

Intrăm în sesiunea de vot final.

Vă rog frumos să luaţi loc în bănci.

Vă reamintesc că votul se face prin prezenţa fizică de pe consolă, prin introducerea cartelei de vot în consolă, sau virtual, prin intermediul tabletei pe care toţi colegii o au la dispoziţie.

Pentru început, vă propun un vot de control, prezenţa, pentru a fi avută şi de liderii de grup. Drept pentru care, dacă aţi introdus cartelele în consolă şi dacă aveţi tabletele deschise în procedura de vot virtual, vă rog să vă pregătiţi pentru votul de control.

Vot, vă rog.

Rezultatul: prezenţi - 221; pentru - 128; contra - 2; "abţinere" - 4; "nu votez" - 87.

Deci în momentul de faţă a fost verificată prezenţa.

Le transmit şi colegilor din teritoriu, care nu sunt prezenţi fizic, să intre pe tablete pentru a-şi exercita votul. De asemenea, şi colegilor care au revenit acum în sală, să introducă cartela în consolă pentru a intra în procedura de vot.

Intrăm în vot, da?

Din sală este o propunere să mai facem un vot, pentru că au venit acum mai mulţi colegi şi probabil că a durat ca şi colegii din teritoriu să se logheze pe tabletă.

Haideţi să mai facem un vot de control.

Vot, vă rog.

268 prezenţi; pentru - 164; contra - 4; "abţinere" - 5; "nu votez" - 95.

Sunt încă destul de mulţi colegi care sunt logaţi şi nu au votat.

Acum fiind făcută încălzirea, haideţi să intrăm în procedura de vot pentru proiectele legislative înscrise pe ordinea de zi şi dezbătute astăzi.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 25/2021.

Vot, vă rog.

Prezenţi - 286; pentru - 285; 1 - "nu votez". Adoptat.

II. Legi ordinare. Adoptări.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2020 pentru stabilirea unor măsuri suplimentare în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 325/2020;- lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 292; pentru - 291; 1 - "nu votez". Adoptat.

3. Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 4 mai ca Ziua naţională a medierii şi mediatorilor; PL-x 448/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune adoptarea.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 292; pentru - 7; contra - 163; abţineri - 122.

Proiectul de lege a fost respins.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2020 pentru completarea art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru şcoli al Uniunii Europene şi pentru adoptarea unor măsuri privind redistribuirea stocurilor de produse înregistrate ca urmare a suspendării cursurilor în unităţile de învăţământ preuniversitar; PL-x 509/2020; lege ordinară.

Ne aflăm în procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru învăţământ propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 297; pentru - 295; 1 contra; 1 - "nu votez".

Adoptat.

5. Legea privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2018 pentru completarea art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 589/2018/2019; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea Legii privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2018.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 298; pentru - 298.

Adoptată.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 18 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României; PL-x 530/2020; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 301; pentru - 301.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Seidler Cristian. Prin telefon, vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin telefon):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege iniţiat de Claudiu Năsui şi care a fost adoptat acum prin votul nostru face ca cetăţenii să poată avea acces la textele legilor mult mai uşor, ceea ce ajută categoric la o mai bună cunoaştere a acestora de către publicul larg.

Dezbaterile parlamentare ajută, în general, pentru a îmbunătăţi cadrul legislativ, şi de aceea invit de pe acum, pe orice parlamentar de bună-credinţă, în spiritul mai bunei cunoaşteri a textelor de lege ca cel puţin legile organice şi cele constituţionale, printr-un nou proiect de lege, să poată fi publicate - şi cunoscute, deci, mai bine - şi în limba romani, şi în limba engleză.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat; PL-x 7/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 298; pentru - 297; o abţinere.

Adoptat.

Secţiunea a II-a. Legi ordinare. Respingeri.

8. Legea pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 139 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 3 mai 2019; PL-x 84/2018/2019; lege ordinară.

Comisia juridică şi Comisia pentru buget propun respingerea legii.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 300; pentru - 300.

Legea a fost respinsă.

9. Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, precum şi pentru completarea art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 141 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.389 din 17 mai 2019; PL-x 164/2018/2019; lege ordinară.

Comisia pentru politică economică, Comisia pentru buget şi Comisia juridică propun respingerea legii.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 301; pentru - 301.

PL-x 164 a fost respinsă.

10. Legea privind elaborarea şi actualizarea Strategiei naţionale pe termen lung "România 2040", reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 404 din 6 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 16 iulie 2019; PL-x 433/2018/2019; lege ordinară.

Comisia pentru politică economică, Comisia pentru buget şi Comisia juridică propun respingerea legii.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 301; pentru - 301.

PL-x 433 a fost respinsă.

11. Legea privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 393 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 16 iulie 2019; PL-x 453/2017/2019; lege ordinară.

Comisia pentru buget, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică propun respingerea legii.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 297; pentru - 297.

PL-x 453 a fost respinsă.

Secţiunea a III-a. Legi organice. Respingeri.

12. Propunerea legislativă pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; Pl-x 206/2017; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 299; pentru - 298; contra - 1.

Pl-x 206/2017 a fost respinsă.

Domnul deputat Poliţeanu Mihai-Laurenţiu, explicarea votului.

Domnul Mihai-Laurenţiu Poliţeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi, aş vrea să vă felicit pentru decizia de astăzi, de a abroga, e adevărat, simbolic, infama Ordonanţă nr. 13 din 2017, care a declanşat cele mai mari proteste în perioada postdecembristă şi cele mai de durată.

Decizia noastră de astăzi este o asumare morală a faptului că statul român, prin PSD şi prin ALDE, a legiferat cu tupeu... (Vociferări.) Statul român, prin PSD şi ALDE, a legiferat cu tupeu furtul din bani publici. (Vociferări.) A legiferat impunitatea politicienilor în faţa legii penale. Iar votul de astăzi este efectul moştenirii politice mizerabile lăsate în urmă de Liviu Dragnea şi politicienii care s-au îmbogăţit din bani publici. (Aplauze.)

În urmă cu patru ani, în urmă cu trei ani, în urmă cu doi ani eram în stradă, (Vociferări.) protestând împotriva Ordonanţei nr. 13, împotriva modificării legilor justiţiei, împotriva masacrării codurilor penale.

Eram printre mulţii iniţiatori ai protestelor din Piaţa Victoriei, în timp ce dumneavoastră furaţi aici, cu legea în mână! Dumneavoastră şi Dragnea, şi cei pe care i-aţi sprijinit! (Vociferări.)

Şi văd această oportunitate, acest vot de astăzi, pentru a ne cere scuze pentru prima oară sutelor de mii se români care au ieşit în stradă, care au fost mai înţelepţi decât majoritatea politicienilor.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Mihai-Laurenţiu Poliţeanu:

Încă puţin, vă rog frumos!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

A fost explicarea votului. Haideţi că declaraţiile politice...

Domnul Mihai-Laurenţiu Poliţeanu:

Este o oportunitate de a ne cere scuze pentru abuzurile Jandarmeriei, o oportunitate de a ne cere scuze pentru decizia de a închide dosarul violenţelor, reprimării politice din partea Jandarmeriei, a protestelor din 2018.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai-Laurenţiu Poliţeanu:

Să vă fie ruşine!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Mihai-Laurenţiu Poliţeanu:

Şi le mulţumesc celor are au fost în stradă, pentru că au ţinut România pe calea europeană.

Să vă fie ruşine! (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Stimaţi colegi, (Vociferări.)

Stimaţi colegi,

Stimaţi colegi, ...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog frumos, haideţi să-l ascultăm pe domnul deputat Simonis!

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Stimaţi colegi, (Vociferări.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog frumos, haideţi un pic!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doar pentru a explica ceea ce am votat astăzi, pentru că domnul de mai devreme e mai nou prin Parlament şi săracul de el n-a înţeles ce votăm astăzi.

Practic noi nu abrogăm nimic, nu respingem nimic din ceea ce a spus dânsul.

Cei de la USR au făcut o iniţiativă, la un moment dat, prin care încercau să abroge o ordonanţă care a fost abrogată prin Ordonanţa nr. 14.

Astăzi, comisia condusă de USR spune că acea iniţiativă nu mai are obiect şi respinge iniţiativa dumneavoastră, nu vreo ordonanţă. Asta ca să înţelegeţi ce aţi votat astăzi! (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi pentru clarificări.

Domnul deputat Gabriel Andronache, Grupul PNL. Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc.

Procedural, domnul Simonis a exprimat corect faptul că s-a votat respingerea propunerii de abrogare a unei ordonanţe abrogate anterior prin Ordonanţa nr. 14. Dar e bine de precizat, stimaţi colegi, că astăzi închidem "Epoca Dragnea", prin acest vot. (Aplauze.)

Aţi ţinut acest proiect ascuns în sertar şi de aceasta am ajuns în această situaţie aberantă, să respingem astăzi o propunere legislativă legitimă la momentul la care a fost depusă.

Este păcat că nu înţelegem că procesul legislativ trebuie dus până la capăt, şi nu să ascundem în sertare timp de ani de zile propuneri legislative.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Cu acestea, declar şedinţa de vot închisă.

Urmează şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, urmată de şedinţa Comitetului liderilor.

Vă urez o zi bună tuturor!

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,24.