Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 12,02.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bună ziua, stimate colege şi stimaţi colegi!

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul de 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 151 de deputaţi.

Ordinea de zi pentru astăzi şi programul de lucru au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei Deputaţilor.

Astăzi, pe ordinea de zi avem înscrise dezbaterile asupra iniţiativelor pentru care comisiile permanente au propus respingerea.

Vă reamintesc şi programul de lucru pentru astăzi - între orele 12,00 şi 14,00 avem dezbateri asupra iniţiativelor legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea; între 14,00 şi 14,30 avem pauză; şi de la 14,30 - votul final.

Dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt.

Intrăm în ordinea de zi şi începem dezbaterile iniţiativelor legislative.

Aveam intervenţie pe procedură, cred.

Doriţi să mai interveniţi?

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Bună ziua!

Doamnă preşedinte,

Vă mulţumesc frumos.

Dragi colegi,

Pe procedură, art. 152 alin. (5).

Supun atenţiei tuturor grupurilor parlamentare o situaţie absolut inedită şi le cer sprijinul tuturor liderilor grupurilor parlamentare.

După cum ştiţi, la Comisia pentru drepturile omului şi problemele minorităţilor există Subcomisia pentru problemele minorităţii maghiare - foarte bine; există Subcomisia pentru problemele minorităţii rome - foarte bine, să fie primit; colegii de la USR au cerut şi au înfiinţat Subcomisia pentru societatea civilă.

Eu vă supun atenţiei şi îi rog pe liderii tuturor partidelor politice să dea dovadă de înţelegere şi să ne sprijine în constituirea Subcomisiei pentru problemele românilor din Harghita, Covasna şi Mureş.

Ştiţi foarte bine că problematica românilor din Harghita, Covasna şi Mureş este una de interes, este una arhicunoscută la nivelul opiniei publice româneşti. (Aplauze.)

Şi, ca atare, vă solicit înţelegere şi sprijin, să constituim şi această subcomisie.

Dacă se poate pentru etnicii maghiari, se poate pentru etnicii romi, foarte bine, eu zic că se poate şi pentru etnicii români care sunt într-o situaţie numeric minoritară în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş.

Vă rog, aşadar, liderii tuturor partidelor politice să ne sprijine în acest demers.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Vă mulţumesc.

Conform Regulamentului, vă rog să adresaţi în scris o solicitare pentru acest lucru.

Intrăm în ordinea de zi.

Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 23/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice; Pl-x 484/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Mihai-Alexandru Badea, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi sau domnul deputat Bende Sándor, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 23/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice.

Senatul, în şedinţa din data de 11 august 2020, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru industrii şi servicii a examinat iniţiativa în şedinţa din data de 2 februarie 2021.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat iniţiativa în şedinţa desfăşurată în sistem mixt, în data de 16 februarie 2021.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat propunerea în şedinţa din data de 23 februarie 2021, desfăşurată în sistem mixt.

În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 23/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice, deoarece aceasta a fost declarată neconstituţională în ansamblul său şi abrogată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 114/2020 privind modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul achiziţiilor publice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Această iniţiativă legislativă a fost propusă pentru respingere şi, nefiind amendamente, rămâne la votul final.

Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; Pl-x 682/2018.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului?

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Pl-x 682/2018 - Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins acest act normativ, iar Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei Guvernului nr. 195/2002, în sensul stabilirii drept contravenţie a folosirii mijloacelor de înregistrare audio/video, cu excepţia dispozitivelor de tip "mâini libere".

Cele patru comisii sesizate în fond au examinat propunerea legislativă în şedinţe separate şi au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea actului normativ.

Iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Şi această iniţiativă este propusă pentru respingere şi, nefiind amendamente, rămâne la votul final.

Proiectul de Lege pentru completarea art. 96 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 90/2019.

Îl invit pe domnul Bende Sándor, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 96 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

În conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut actul normativ în şedinţe separate.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile au examinat proiectul de lege, după cum urmează - Comisia pentru industrii şi servicii, în şedinţa din data de 2 aprilie 2019, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în şedinţa din data de 26 martie 2019, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în şedinţa din data de 19 martie 2019, iar membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, în şedinţa din data de 17 februarie 2021.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Proiectului de Lege pentru completarea art. 96 din Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, din următoarele considerente:

În prezent, legislaţia în vigoare prevede un sistem de bonificare a titularilor permiselor de conducere care respectă normele privind circulaţia pe drumurile publice.

Textul propus de iniţiator nu este clar.

Nu reiese cum vor conştientiza importanţa celor învăţate şi a regulilor de trafic cei care posedă permis de conducere cu o vechime mai mică de un an.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Intrăm în dezbateri generale.

Dacă sunt intervenţii, vă rog? Nu sunt.

Şi acest proiect este propus pentru respingere şi, nefiind amendamente, rămâne la votul final.

Continuăm.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol; PL-x 655/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, pentru prezentarea raportului, invit unul dintre cei doi preşedinţi sau vicepreşedinţi.

Doamnă preşedinte, avem aici raportul! (Se adresează doamnei deputat Simona Bucura-Oprescu.)

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate cu PL-x 655/2020.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a dezbătut proiectul de lege în data de 2 noiembrie 2020, iar Comisia pentru agricultură, în data de 16 februarie 2021.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor, s-a hotărât, cu majoritate de voturi - două voturi împotrivă -, să se propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol, având în vedere următoarele considerente:

- Nu sunt respectate prevederile art. 61 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă;

- Prezentul proiect de lege modifică 18 articole faţă de cele 25 ale actului de bază, schimbând concepţia generală asupra actului de bază.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Şi acest proiect de lege este propus pentru respingere şi, nefiind amendamente, rămâne la votul final.

Continuăm.

5. Reexaminarea Legii privind declasificarea unor documente, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 74 din 30 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 13 martie 2019; PL-x 616/2018/2019.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, această lege urmează a fi dezbătută în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea legii.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia juridică şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnul deputat Bogdan Rodeanu, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Poate vreun iniţiator vrea să ia cuvântul - domnul Dragnea, domnul Tăriceanu! (Vociferări.)

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, precum şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate spre dezbatere pe fond cu Legea privind declasificarea unor documente, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 74/2019.

Legea are ca obiect de reglementare declasificarea Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi a tuturor documentelor care conţin informaţii clasificate având ca temei această hotărâre, prin derogare de la prevederile art. 24 din Legea nr. 182/2002.

De asemenea, se propune ca, de la data intrării în vigoare a legii, declasificarea să opereze de drept, fără nicio altă procedură, iar informaţiile să fie de interes public. Totodată, persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute, să poată, în termen de 6 luni, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi pentru repararea prejudiciului suferit.

Prin obiectul de reglementare, acest proiect face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect în data de 22 octombrie 2018.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au dezbătut iniţiativa legislativă în şedinţa comună din data de 30 octombrie 2018.

În urma dezbaterii, deputaţii prezenţi la şedinţa comună au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege în data de 14 noiembrie 2018.

În conformitate cu dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a României, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite au formulat, la data de 22 noiembrie 2018, o sesizare de neconstituţionalitate.

În conformitate cu dispoziţiile aceluiaşi articol din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a României, un număr de 30 de senatori ai Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi al Uniunii Salvaţi România au formulat în data de 22 noiembrie 2018 o sesizare de neconstituţionalitate.

În conformitate cu dispoziţiile aceluiaşi...

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Citeşte decizia Curţii, citeşte-o şi pe aceea! (Râsete.)

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Fac tot traseul, ca să fie înţeles.

Preşedintele României a formulat, în data de 10 decembrie 2018, o sesizare de neconstituţionalitate.

Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 74 - o singură decizie - a constatat că legea menţionată este neconstituţională în ansamblul său.

Ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, Senatul a respins acest proiect de lege, iar comisiile sesizate cu reexaminarea legii, din Camera Deputaţilor, dezbătând acest proiect de lege în şedinţe separate, cu ocazia reexaminării legii, au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Legii privind declasificarea unor documente.

Acest proiect face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să intervină în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt intervenţii.

Vă reamintesc că şi acest proiect este propus pentru respingere şi rămâne la votul final.

6. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 467 din 29 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 20 septembrie 2019; PL-x 373/2018/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, această lege urmează a fi dezbătută în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament, trecem la dezbaterea legii.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru constituţionalitate, pentru prezentarea raportului comun.

Sau vă rog să desemnaţi un reprezentant.

Avem aici raportul, deci puteţi să veniţi şi să-l citiţi.

Domnule Mihai Alexandru Badea, veniţi dumneavoastră să citiţi raportul?

Domnul Ioan Cupşa (din sală):

Citesc eu raportul.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

A, vă rog, domnule Cupşa. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Lăsaţi-l pe Badea, că el nu prea citeşte!

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da, acum înţeleg de ce spuneau colegii de...

Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

PL-x 373/2018

Raport comun asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

În conformitate cu prevederile art. 135 alin (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate cu Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 467 din 29 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 765 din 20 septembrie 2019, transmisă cu adresa PL-x 373/2018.

Iniţiativa legislativă a avut ca obiect de reglementare, în principal, punerea în acord a unor prevederi ale Codului de procedură penală, declarate în controlul de constituţionalitate ca fiind neconstituţionale, în raport cu prevederile Constituţiei, precum şi cu unele directive ale Uniunii Europene.

Parlamentul a reluat procesul legislativ, în vederea punerii în acord a prevederilor declarate neconstituţionale cu Decizia Curţii nr. 633 din 12 octombrie 2018.

Curtea Constituţională a fost sesizată în data de 2 mai 2019 cu obiecţia de neconstituţionalitate.

Curtea a admis obiecţiile.

Comisiile de la Senat, ulterior sesizate, au examinat legea în procedura reexaminării ca urmare a Deciziei nr. 467/2019.

În jurisprudenţa sa, Curtea a interpretat în mai multe rânduri dispoziţiile art. 147 din Constituţie şi a distins în privinţa efectelor pe care le produce decizia de constatare a neconstituţionalităţii înainte de promulgare şi decizia de constatare a neconstituţionalităţii unei legi în ansamblul său.

Având în vedere cele de mai sus, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a reexaminat legea ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 467/2019.

La data de 1 februarie 2021, Senatul a respins legea.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, întrunită în şedinţa online din 16 februarie 2021, a analizat şi a dezbătut Decizia Curţii Constituţionale nr. 467/2019, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, prevederile incidente din Constituţia României, republicată şi legea de respingere adoptată de Senat.

Cu ocazia dezbaterilor, Comisia juridică a statuat că reexaminarea nu poate fi aplicată, de principiu, când este în discuţie un act normativ declarat neconstituţional în ansamblul său.

Membrii Comisiei pentru constituţionalitate au dezbătut Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în şedinţa din 23 februarie 2021. Din numărul total de 13 membri ai comisiei au participat la şedinţă 13 deputaţi.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea legii.

Actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos şi eu.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să intervină?

Domnul Andrei Lupu, Grupul USR PLUS.

Vă rog.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Discutăm astăzi despre o lege care n-ar fi trebuit să existe, fiind adoptată şi discutată într-o comisie care, la rândul ei, n-ar fi trebuit să existe, dar care ne-a pierdut o grămadă de timp în ultimul mandat, şi votată de o majoritate care ar fi trebuit să aibă alte treburi mai importante în acest ultim mandat.

Dar nu-i nimic, începem acest mandat reparând în loc să construim. (Vociferări.)

E prima dată şi o să mă mai vedeţi şi în viitor. (Vociferări.)

Avem de discutat astăzi despre celebra Comisie specială a domnului Iordache. (Vociferări.)

Uitându-ne un pic peste ce s-a întâmplat cu această lege, ne dăm seama că ori e vorba despre simplă rea-credinţă, de ceea ce nu aş spune că duce lipsă domnul Iordache, ori de pură neştiinţă.

Dacă analizăm un pic ce s-a întâmplat, vom vedea că în mod neaşteptat eu înclin către a doua variantă. De ce? Avem de-a face cu o primă decizie a Curţii Constituţionale, care i-a spus domnului Iordache că o parte a legii este greşită.

În mod normal, domnul Iordache trebuia să repare acea parte a legii şi gata.

Ei, bine, ceea ce a făcut domnul Iordache încalcă nişte principii esenţiale de drept constituţional, pe care le ştie până şi un student în anul I la Drept, şi anume:

1. Nu doar că a încercat să corecteze ce i-a spus Curtea Constituţională, dar a adăugat zeci de alte articole, nediscutate în primă fază;

2. Toate aceste articole, câteva zeci, au fost adăugate abia la a doua Cameră.

Bineînţeles, Curtea Constituţională i-a respins în întregime proiectul, spunând că este în întregime neconstituţional.

Problema este alta. Acest om, care a dat dovadă că nu cunoaşte câteva principii de bază ale dreptului constituţional, în ceea ce priveşte redactarea actelor normative, este numit de către dumneavoastră, domnilor colegi, astăzi, în fruntea organului principal din stat care ne învaţă, pe noi, parlamentarii, sau pe cei din Guvern, cum se scriu actele normative.

Pentru asta există un cuvânt simplu şi dur şi n-o să mă dau în lături de la a-l spune - se numeşte impostură.

Cel care n-a ştiut să scrie aceste legi - şi nici nu vorbesc despre câte probleme creau ele pentru sistemul de justiţie, pentru că asta ştim cu toţii - cel care n-a ştiut să scrie aceste legi conduce astăzi instituţia care ne învaţă să scriem legi.

Doar pentru acest lucru, dar şi, bineînţeles, pentru sutele de mii de oameni care au protestat peste doi ani la rând, zi de zi, în pieţele din România...

Domnul Ilie Toma (din sală):

Aţi fost trimişi de Soros!

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Aşa e! (Vociferări.)

...care au protestat ani la rând în pieţele din România... (Vociferări.)

...sau din marile oraşe din afara ţării, astăzi, USR PLUS - şi sper că şi dumneavoastră veţi vota pentru respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Vociferări.) (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Mai avem o intervenţie din partea Grupului PNL.

Domnule deputat Cupşa, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Partidul Naţional Liberal, aşa cum este firesc, va vota pentru respingerea acestei iniţiative legislative.

Această iniţiativă legislativă nu este nici pe departe rodul unei singure minţi. Face parte dintr-un demers amplu, dintr-un demers complex, dintr-un demers toxic, toxic pentru sistemul judiciar, drept urmare, nesănătos pentru noi, pentru întreaga societate.

Să nu uitaţi că nu doreau să modifice, colegii noştri din Partidul Social Democrat, doar Codul de procedură penală. Şi-au dorit să modifice şi Codul penal, aşa cum au modificat şi Legile justiţiei, aşa cum au înfiinţat Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, precum şi alte demersuri pe care le-au făcut, punctuale, care par mărunte, toate însă având ca scop ultim, acela de a dobândi controlul asupra sistemului justiţiar. Sau, dacă nu reuşeau să dobândească controlul asupra sistemului judiciar, cel puţin să-l slăbească în funcţionarea sa de zi cu zi, adică să-i diminueze capacitatea acestui sistem judiciar de a presta un serviciu public de o mare, mare importanţă, adică de a avea parte de justiţie fiecare dintre noi.

Şi, acum, e o întrebare retorică, dar e o întrebare pe care le-o adresez celor care au semnat această iniţiativă legislativă şi care sunt în Parlament.

Cel mai important coiniţiator, cel care a semnat cu litere mari această iniţiativă, n-a mai fost prins pe listă, n-a mai ajuns pe lista Partidului Social Democrat, este în afara partidului.

Şi, drept urmare, trebuie să pun două întrebări legitime, colegilor noştri din PSD:

Vă mai doriţi să protejaţi infractorii sau doriţi să protejaţi cetăţenii oneşti?

Vă doriţi ca fenomenul infracţional să se diminueze? Pentru că, prin diminuarea fenomenului infracţional, cu toţii avem de câştigat. Drepturile şi libertăţile noastre fundamentale vor fi ocrotite, le vom putea exercita. Cu toţii vom avea parte de mai bine.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Ioan Cupşa:

O să concluzionez, doamnă preşedinte.

Este o intervenţie prea importantă ca să ne împiedicăm de unul, două sau trei minute din timpul nostru de astăzi.

Vreau să vă subliniez un aspect. Nici măcar Guvernul Dăncilă, la momentul anului 2018, n-a susţinut această iniţiativă legislativă.

Guvernul Dăncilă spunea că Parlamentul va decide cu privire la această oportunitate, pentru că ei, adică Parlamentul, au iniţiat deja un amplu proces de consultare cu instituţii, autorităţi publice, cu societatea civilă, în legătură cu aceste modificări ale Codului de procedură penală şi, drept urmare, nu susţin această iniţiativă legislativă.

Partidul Naţional Liberal, cum spuneam, va vota pentru respingerea acestei iniţiative legislative şi este un demers firesc, este o urmare a tot ceea ce facem de 4 ani de zile.

tât în Comisia Iordache, cât şi ulterior, am folosit toate mijloacele parlamentare pe care le-am avut la îndemână, am sesizat şi Curtea Constituţională.

Sesizările noastre au fost admise la Curtea Constituţională, astfel încât, la momentul anului 2018, în Decizia nr. 633, sesizarea pe care noi am formulat-o, Partidul Naţional Liberal, împreună cu colegii din USR PLUS, a fost admisă şi în mare parte modificările pe care şi le-au dorit colegii din Partidul Social Democrat au fost respinse.

Mai mult decât atât, ulterior, continuând procesul legislativ, Iordache şi compania, Partidul Social Democrat - pentru că, să nu uităm, sunt peste 150 de semnături care susţin această iniţiativă legislativă - desigur, primul care a semnat a fost Şerban Nicolae; după Şerban Nicolae or fi fost Iordache şi alţi colegi. Dar aţi semnat o bună parte dintre cei care sunteţi la al doilea, al treilea mandat, această iniţiativă legislativă!

A continuat procedura legislativă. A fost votată de Partidul Social Democrat această iniţiativă legislativă, modificată, trecută prin Parlament, după ce Curtea Constituţională intervenise ca urmare a sesizării noastre şi a verificării a priori.

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 467 din 29 iulie 2019, o decizie la care, de asemenea, am participat, pentru că am sesizat Curtea Constituţională a României, alături de colegii din USR PLUS, a fost declarată în ansamblul său neconstituţională legea, aşa cum ea a fost adoptată de PSD şi de celelalte partide care vă sprijineau la momentul respectiv.

Încă o dată, sunt argumente suficiente, mai mult decât suficiente, pentru ca această iniţiativă legislativă, astăzi, să fie respinsă prin votul pe care cu toţii ar trebui să-l dăm în mod responsabil, noi, parlamentarii.

Vă mulţumesc tuturor!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule deputat.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Domnul...

În consecinţă, vă reamintesc că în raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea şi pentru acest proiect de lege, care rămâne la votul final.

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Aveţi o intervenţie la dezbateri generale sau...?

La dezbateri generale.

N-am văzut că aţi apăsat! Vă rog!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Am apăsat mai cu întârziere, îmi cer scuze.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În primul rând, aş începe prin a spune că Partidul Social Democrat va vota pentru respingerea acestei iniţiative - asta pentru început. (Aplauze.)

În al doilea rând, stimaţi colegi, aş vrea să vă uitaţi în băncile alocate Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat şi veţi vedea că toţi aceia, pe care dumneavoastră i-aţi nominalizat ca fiind iniţiatori, susţinători mari ai acestor Coduri penale, nu se mai află în aceste bănci.

În al treilea rând, să contestăm dreptul de a iniţia, a dezbate şi a vota legi doar pentru că la un moment dat au fost declarate neconstituţionale, de Curtea Constituţională, nu e neapărat cel mai corect lucru.

Noi nu suntem judecători aici. Votăm aşa cum, în baza pregătirii, considerăm oportun şi, evident, Curtea poate să spună că a fost constituţional sau nu.

Şi, dacă vreţi să căutăm câte iniţiative au fost neconstituţionale, iniţiate de dumneavoastră, veţi găsi şi acolo suficiente.

Pe de altă parte, i-aş răspunde colegului de la USR, spunându-i aşa - spunea că "... am începe mandatul reparând, nu construind...".

Eu aş spune că o parte importantă din procesul de reconstrucţie este şi reparaţia, aşa că nu văd de ce se bat acestea două cap în cap!

Însă, pentru că s-a vorbit despre impostură, despre un personaj care ne învaţă cum se scriu legi, acte normative, deşi nu are capacitatea şi calitatea s-o facă, aş vrea, stimaţi colegi de la USR, şi chiar şi PNL, să vă adresez o întrebare.

De ce l-aţi votat pe Iordache şef la Consiliul Legislativ, dacă nu vă place de el? (Vociferări. Râsete. Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Aşa cum spuneam, dacă nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale, acest proiect de lege rămâne la votul final.

7. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 466 din 29 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 25 octombrie 2019; PL-x 406/2018/2021.

Acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia juridică şi Comisia pentru constituţionalitate, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ringo Dămureanu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Reprezint Comisia pentru constituţionalitate.

În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate cu Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 466 din 29 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 25 octombrie 2019, transmisă cu adresa PL-x 406/2018.

Iniţiativa legislativă, în forma iniţială, a avut ca obiect de reglementare, în principal, punerea în acord a unor prevederi ale Codului penal, declarate în controlul de constituţionalitate a posteriori ca fiind neconstituţionale, cu prevederile Constituţiei României, precum şi cu unele directive ale Uniunii Europene.

Pe parcursul dezbaterilor parlamentare derulate în cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, înfiinţate prin Hotărârea Parlamentului nr. 69/2017, au fost modificate şi alte prevederi ale Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi ale Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, care nu făcuseră obiectul controlului de constituţionalitate.

La legea adoptată în şedinţa din data de 4 iulie 2018 de către Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, au fost depuse sesizări de neconstituţionalitate de către mai mulţi deputaţi şi de către Înalta Curte de Casaţie si Justiţie şi Preşedintele României.

Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 650/2018 din 25 octombrie 2018, a admis parţial obiecţia de neconstituţionalitate formulată asupra legii trimise la promulgare şi a constatat că mai multe dispoziţii din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie sunt neconstituţionale.

Parlamentul a reluat procesul legislativ, în vederea punerii în acord a prevederilor declarate neconstituţionale cu Decizia Curţii nr. 650/2018.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 206/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, în procedura reexaminării ca urmare a Deciziei nr. 650 din 25 octombrie 2018, în şedinţa sa din data de 24 aprilie 2019.

Curtea Constituţională a fost sesizată din nou cu obiecţia formulată de mai mulţi deputaţi, precum şi cu obiecţia formulată de către Preşedintele României.

Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat, prin Decizia nr. 466 din data de 29 iulie 2019, că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, în ansamblul ei, este neconstituţională.

Legea a fost reexaminată de Senat, ca primă Cameră sesizată, şi a fost respinsă la data de 1 februarie 2021.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, întrunită în şedinţă online, a dezbătut legea supusă reexaminării, la data de 16 februarie 2021.

Comisia pentru constituţionalitate a dezbătut legea supusă reexaminării în şedinţa din 23 februarie 2021.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 466 din 29 iulie 2019.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Vă mulţumesc frumos, domnule deputat.

Intrăm în dezbateri generale.

Din partea Grupului USR PLUS, are cuvântul domnul Mihai-Alexandru Badea.

Vă rog, aveţi două minute.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Stimaţi colegi,

Astăzi ne despărţim de două mari calamităţi legislative, moştenite din epoca Dragnea.

Despre această perioadă, când au fost adoptate, ne vom aminti poate peste ani ca despre o vreme în care unii infractori sau urmăriţi penal din PSD ajunseseră în poziţia să-şi croiască propriul lor Cod penal şi propriul lor Cod de procedură penală, exact aşa cum îşi doreau să fie.

În primul act normativ au încercat să dezincrimineze fapte de corupţie, iar în al doilea au încercat să complice atât de mult procedura, încât niciun judecător să nu-i mai poată condamna şi niciun procuror să nu-i mai poată ancheta.

Am redactat personal o bună parte din sesizările contra acestor proiecte, aproape 200 de pagini în total. (Vociferări.) Şi ce să vezi? Curtea Constituţională, condusă tot de domnul Dorneanu, ca şi acum, ne-a dat dreptate, pentru aproape 100 de articole, pe care le-a declarat neconstituţionale. Şi ştiţi de ce? Pentru că eraţi pe punctul să aruncaţi România în haos!

Chiar şi judecătorii numiţi de voi au înţeles că de majoritatea amendamentelor profitau toţi infractorii, nu doar autorii lor şi colegii lor de partid. (Vociferări.)

Am fi devenit Raiul penalilor, chiar mai rău decât după Legea recursului compensatoriu, atunci când aţi eliberat anticipat criminali periculoşi care au recidivat.

Mă întreb, cum a fost atunci când aţi văzut că oamenii pe care, repet, voi i-aţi pus acolo, au făcut un pas în spate şi au spus - "Gata, băieţi, ajunge, aţi mers prea departe, nu putem să girăm aşa ceva...!".

Credeţi că aţi făcut o mare reformă, înlocuind câteva figuri uzate care v-au tras în jos, electoral.

Eu cred că nu aţi făcut nimic şi vă spun de ce!

Mă uit la colegii din Comisia juridică, cei de la PSD, cum votează, cum se delimitează dumnealor de proiectele din epoca Dragnea, care v-au adus la 22,5% la alegerile europarlamentare.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Vă spun eu - votând împotriva respingerii sau cerând amânare.

Iar dacă şi acum aţi fi votat împotrivă, în plen, şi aţi fi atacat la CCR, aşa cum aţi ameninţat, ar fi văzut toată ţara că nu v-aţi lepădat de Dragnea!

Vă mulţumesc. (Vociferări. Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu dezbaterile generale.

Are cuvântul domnul deputat Cupşa, din partea Grupului PNL.

Vă rog, aveţi două minute.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În calitatea mea de parlamentar şi în calitatea mea de profesionist al dreptului, vă spun sincer că răsuflu uşurat astăzi, când, sunt convins, vom vota cu toţii această propunere de respingere.

Mă adresez acum colegilor din Partidul Social Democrat. Vă declaraţi un partid în curs de reformare. Ne cereţi, ne-aţi cerut-o, în ultima perioadă de timp, să nu mai pomenim nomina odiosa, să nu mai pomenim preşedinţi sau vicepreşedinţi ai partidului dumneavoastră care sunt în puşcărie, sau care s-au eliberat de curând din puşcărie, sau care au alte probleme.

Aveţi acum şansa de a dovedi că afirmaţiile dumneavoastră, făcute în ultimele luni, sunt nu doar pentru mass-media, nu sunt pentru votanţii dumneavoastră şi nici pentru a păcăli cetăţenii României pentru viitoarele alegeri, ci că au substanţă.

Vă cerem, aşadar, aşa cum Partidul Naţional o face - şi noi suntem consecvenţi de 4 ani de zile, ne luptăm cu această...

O voce de la PSD:

Partidul Naţional Liberal?

Domnul Ioan Cupşa:

Partidul Naţional Liberal, da, se luptă de 4 ani de zile cu această iniţiativă legislativă.

Vă cerem să votaţi pentru respingerea acestei iniţiative, care face parte, aşa cum spuneam, din acel demers toxic, demers complex, de îngenunchiere a sistemului judiciar.

Este evident că trebuie să încheiem astăzi procesul legislativ printr-o respingere a acestei legi care a fost adoptată cum a fost adoptată.

Şi trebuie să o facem, pentru că au existat două decizii ale Curţii Constituţionale, sesizate a priori de fiecare dată de Partidul Naţional Liberal cu ai noştri colegi din USR PLUS, iar de fiecare dată deciziile noastre au fost admise.

Astfel, Decizia Curţii Constituţionale nr. 650 din anul 2019, desfiinţează, admiţându-ne sesizarea, marea majoritate a textelor normative pe care le-aţi modificat.

Mai mult decât atât, Decizia nr. 466 din anul 2019 ne dă nouă dreptate şi desfiinţează, practic, în ansamblul său, declarând neconstituţional acest act legislativ, aşa cum l-aţi adoptat dumneavoastră, cei din PSD, sprijiniţi fiind de ALDE şi de alţi... (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Ioan Cupşa:

Concluzionez.

Închid această luare de cuvânt, spunând că Partidul Naţional Liberal este consecvent. Partidul Naţional Liberal nu doar că face promisiuni, ci le şi urmează. Şi lucrurile acestea, vedeţi, uneori duc la astfel de situaţii, cum este această respingere a unei iniţiative legislative toxice, aparţinând Partidului Social Democrat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale.

Avem o intervenţie pe procedură, din partea domnului secretar Ovidiu Ganţ.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Eu am văzut că a apăsat domnul Ganţ şi am crezut că e la dezbateri.

Vreau şi eu la dezbateri.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Nu e nicio problemă, domnule Simonis, imediat.

O intervenţie pe procedură.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca să folosesc un eufemism, intenţionez să vă reamintesc art. 99, care spune că dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative e precedată de prezentarea de către iniţiator a motivelor care au condus la promovarea iniţiativei, precum şi a raportului comisiei permanente de către raportorul care a participat la întocmirea acestuia în cadrul comisiei sau de către preşedintele comisiei.

Deci, fac apel la preşedinţii de comisie, să vină personal să susţină rapoartele, în absenţa raportorilor, care, după cum ştim, nu există, deşi în repetate rânduri, liderul PNL, domnul deputat Andronache, a rugat preşedinţii de comisii să revenim la instituţia raportorului.

Este foarte important să respectăm acest Regulament.

Totodată, vreau să reamintesc faptul că aceste rapoarte sunt pe site, le-am citit cu toţii, prezum, cel puţin, pentru că ne-am pregătit pentru plen.

Nu avem nevoie de o prezentare exhaustivă a raportului, cu virgule, cu cine a fost prezent din partea ministerelor, cu data la care s-a făcut nu ştiu ce sesizare. Cu toţii cunoaştem aceste conţinuturi.

Rugămintea este, din respect pentru timpul nostru, al tuturor, să prezinte raportorii doar chestiunile esenţiale din raport.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos şi eu.

Mai avem o ultimă intervenţie, din partea Grupului PSD.

Vă rog, domnule Alfred Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da.

N-aş fi intervenit, pentru că până la urmă vorbim despre două iniţiative - aceasta şi cea precedentă - care au rapoarte de respingere şi despre care am anunţat, încă de la începutul şedinţei, că vom vota pentru respingerea acestor iniţiative.

Însă pentru că am văzut tot felul de acuzaţii din partea Coaliţiei de guvernare, din partea puterii, care, în loc să se ocupe de problemele ţării, se luptă cu tot felul de himere de acum 2, 3, 4, 5 ani, vreau să-i spun ceva domnului care a afirmat de la tribuna Parlamentului faptul că s-a ocupat personal de redactarea contestaţiilor la Curtea Constituţională.

Daţi-mi voie să am rezerve serioase, domnule Badea, deoarece, cu dumneavoastră, pare că USR face profesionalizare la locul de muncă.

Aşa că, daţi-mi voie să nu cred că dumneavoastră aţi scris contestaţiile la CCR pe aceste două modificări! (Vociferări.)

Pe de altă parte, aceste iniţiative au avut şi lucruri bune, lucruri bune, relevate chiar de judecătorii de la CCR, judecători pe care, de altfel, am văzut că reprezentantul USR i-a lăudat.

Atunci când dau decizii care le convin, sunt buni - şi domnul Dorneanu şi alţi judecători de la CCR. Când aceste decizii nu sunt pe placul dânşilor, evident, judecătorii CCR sunt contestaţi.

Judecători CCR - ca să învăţaţi, apropo de profesionalizare - judecători CCR trimişi la CCR de întreg Parlamentul. Şi Grupul PSD are reprezentanţi, şi Grupul PNL are reprezentanţi - oameni desemnaţi, nu reprezentanţi.

Şi Preşedintele României are chiar 3 reprezentanţi la CCR.

Deci afirmaţia "...judecătorii puşi de dumneavoastră..." nu stă în picioare.

În final, pentru că s-a vorbit despre oameni de la PSD cu probleme penale, că au avut sau că au probleme penale, aşa, în mintea mea au ajuns, foarte scurt, mi-au venit câteva nume în minte.

Domnul Barna este unul dintre acei oameni care au probleme în acest moment, care sunt anchetaţi. (Vociferări.)

Domnul Fenechiu, de la Iaşi, vă spune ceva? (Vociferări.)

Domnul Cozmanciuc, de la Neamţ, vă spune ceva?

Domnul Bogdan Olteanu vă spune ceva, domnule Cupşa?

Domnul Boloţ, de la Hunedoara, vă spune ceva?

Domnul Costel Alexe, de la Iaşi, vă spune ceva?

Şi lista poate continua.

Dacă nu ieşim din logica asta, în care ne acuzăm unii pe alţii pentru ce-au făcut alţii din partidele noastre sau sunt suspectaţi că au făcut, nu vom putea face nimic în sensul celor spuse la începutul intervenţiei de la punctul precedent, şi anume, reconstrucţie.

Haideţi să-i lăsăm pe toţi aceşti oameni la o parte, să înţelegem ceea ce am înţeles şi noi - că aceste iniţiative trebuie respinse. Odată ce Curtea le-a declarat neconstituţionale în integralitatea lor, trebuie respinse.

Dar haideţi să avem curajul, împreună, ca ceea ce este bun din aceste iniţiative, ceea ce CCR a spus că este corect, modificările aduse, în sensul în care anumite legi să fie corelate cu decizii ale Curţii Constituţionale, să putem să continuăm pe acest drum.

Până atunci, dacă ne acuzăm unii pe alţii, nu vom rezolva nimic.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Domnule Dămureanu, doriţi să interveniţi? Nu.

Domnule Mihai Badea, drept la replică?

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Domnule Simonis, chiar eu am scris acele contestaţii. (Vociferări. Râsete.)

Spre deosebire de colegi de-ai dumneavoastră, eu am făcut Facultatea de Drept la timp. Am făcut-o aici, la Bucureşti, la stat, la fără taxă, am avut şi bursă... (Vociferări.) Da! N-am făcut la fără frecvenţă, la Spiru Haret, la fără învăţat... şi aşa mai departe.

Şi, într-adevăr, am redactat peste 70 de astfel de sesizări. Mai mult de jumătate au fost admise de către CCR.

Puteţi să vă interesaţi de asta, dacă nu mă credeţi. Întrebaţi, la USR PLUS, la PNL, unde doriţi dumneavoastră. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Domnul Florin Roman, PNL. Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Sunt necesare câteva precizări.

Poate astăzi nu am fi vorbit despre nişte legi respinse, dacă, la momentul respectiv, Partidul Naţional Liberal, care era partidul cel mare al opoziţiei, nu ar fi atacat la Curtea Constituţională ceea ce astăzi numim despărţirea de domnul Dragnea.

Acum, s-a spus că unul sau doi consilieri de pe la diferite grupuri au făcut munca colegilor. Mi se pare mult prea mult.

Înţeleg politica, înţeleg şi bunul-simţ. (Aplauze.)

Şi v-aş ruga, stimate coleg, să nu vă mai asumaţi niciodată munca pe care au făcut-o colegii parlamentari şi din Grupul PNL şi din Grupul dumneavoastră.

Este jignitor pentru noi. Este jignitor pentru efortul pe care l-am depus, pentru că... (Aplauze. Vociferări.)

Stimate coleg, aţi fost aici şi vă amintiţi cât de greu era în plen, la tribună, să te lupţi cu domnul Dragnea, iar dumneavoastră stăteaţi în faţa televizorului şi, probabil, scriaţi la decizii ale Curţii Constituţionale.

V-aş ruga, pe viitor să vă abţineţi de la a vă asuma munca altor colegi.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale, aşa că acest proiect de lege rămâne la votul final.

8. Propunerea legislativă privind instituirea Programului naţional de prevenire şi gestionare a înmulţirii populaţiei de câini fără stăpân; Pl-x 660/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, dau cuvântul reprezentantului pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Doamna Angelica Fădor:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Cele două comisii au fost sesizate cu dezbaterea şi avizarea pe fond, în procedură obişnuită.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

La întocmirea prezentului raport comun comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social şi avizul negativ al Consiliului Legislativ şi al Comisiei juridice.

Are ca obiect de reglementare instituirea Programului naţional de prevenire şi gestionare a înmulţirii populaţiei de câini fără stăpân.

Cele două comisii au examinat propunerea legislativă în şedinţe online separate.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină?

Domnule Florin Roman, vă rog. Aveţi două minute.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru respingere.

Obiectul de reglementare a fost deja atins, prin faptul că autorităţile locale au această atribuţie în prezent, în gestionarea situaţiei câinilor fără stăpân şi a adăposturilor.

Totodată, avem operaţionalizată poliţia animalelor, un proiect al ministrului liberal, Marcel Vela, însă, stimaţi colegi, ceea ce va trebui să facem în viitor pentru a închide cu totul această problemă - şi poate vom reuşi un act normativ, un proiect de lege transpartinic - este să reglementăm problema torturii animalelor, pentru că în ultima vreme aceste cazuri s-au înmulţit. Probabil că ştiţi cu toţii de acea situaţie de la Cluj, unde un minor a decapitat un pui de pisică şi ulterior l-a prezentat pe reţelele de socializare. Avem cazul, tot la Cluj, torturarea a două pisici de către persoane minore, tineri care cred că sunt grozavi, dacă fac astfel de lucruri, şi cred că împreună putem gândi un instrument de înăsprire a pedepselor pentru cei care torturează, ucid câini, pisici, alte animale care le sunt dragi copiilor şi le sunt dragi oamenilor, pentru că, din păcate, fenomenul pare să scape de sub control.

Partidul Naţional Liberal a luat foarte în serios această problemă, există la ora actuală discuţii între Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu ONG-urile de pe zona care se ocupă de protecţia animalelor.

Vreau să fac apel la toţi cei care aveţi dorinţa de a lucra pe acest proiect de lege privind înăsprirea sancţiunilor pentru cei care torturează animale - sunteţi bine-veniţi cu idei, cu observaţii şi cu amendamente.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Şi acest proiect de lege are raport de respingere şi rămâne la votul final.

9. Propunerea legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice; Pl-x 288/2010.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, are cuvântul doamna Oana Murariu, pentru prezentarea raportului. Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

În conformitate cu dispoziţiile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice, transmisă comisiei cu adresa Pl-x 288/2010.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Iniţiativa are ca obiect reglementarea procedurii insolvenţei persoanelor fizice.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât să supună dezbaterii şi aprobării plenului Camerei Deputaţilor raportul de respingere a iniţiativei legislative, întrucât în timpul parcurs de la momentul intrării în procedură legislativă a fost adoptată şi este în vigoare Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, cu acelaşi obiect de reglementare.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor organice.

Conform dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Şi această iniţiativă legislativă este propusă pentru respingere şi rămâne la votul final.

10. Propunerea legislativă privind organizarea activităţii de lobby; Pl-x 581/2010.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Are cuvântul reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului suplimentar.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi - Pl-x 581/2010.

Raport suplimentar - Propunerea legislativă privind organizarea activităţii de lobby.

Propunerea legislativă privind organizarea activităţii de lobby - Pl-x 581/2010 - a fost discutată în Camera Deputaţilor, care este Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, iar această propunere este supusă dezbaterii şi are ca obiect de reglementare organizarea activităţii de lobby realizată de persoane fizice sau juridice, fiind parte importantă a procesului de creaţie a Legislativului unui stat democratic şi elementul-cheie în raportul dintre legislativ, Guvern, administraţie locală şi sectorul privat, în vederea creşterii gradului de implicare a cetăţenilor în actul de decizie, a transparenţei procesului decizional şi a responsabilizării autorităţilor publice.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat negativ propunerea legislativă.

Guvernul României nu susţine adoptarea.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, raportul suplimentar de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Şi acest proiect de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege privind reglementarea activităţilor de lobby în România; PL-x 739/2011.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, aveţi cuvântul pentru prezentarea raportului. Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da, doamnă preşedinte. Mulţumesc.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi - PL-x 739/2011.

Raport al Proiectului de Lege privind reglementarea activităţilor de lobby în România.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind reglementarea activităţilor de lobby în România; PL-x 739/2011.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare organizarea activităţii de lobby realizată de persoane fizice sau juridice, fiind parte importantă a procesului de creaţie a legislativului unui stat democratic şi elementul-cheie în raportul dintre legislativ, Guvern, administraţie locală şi sectorul privat, în vederea creşterii gradului de implicare a cetăţenilor în actul de decizie, a transparenţei procesului decizional şi a responsabilizării autorităţilor publice.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat negativ.

Guvernul României nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, raportul de respingere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Intrăm în dezbateri generale.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna Oana Florea.

Vă rog, aveţi două minute.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Văd că avem două proiecte care se referă la activităţile de lobby, văd că sunt propuse pentru respingere. Poate aşa este, poate nu sunt suficient de bine argumentate.

Dar, dragi colegi, oricine a fost în Parlamentul European a putut să vadă că pe holurile acestuia circulă extrem de mulţi lobby-işti. Ei sunt trecuţi într-un registru, ora la care au intrat, cu cine au discutat. Este o activitate transparentă, este o activitate legitimă. Aceşti oameni nu fac decât să sesizeze Legislativul european cu problemele cu care se confruntă în activitatea respectivă.

Aşa că - o să concluzionez - rugămintea mea, la dumneavoastră şi la noi toţi, este că... într-adevăr este nevoie de o lege a lobby-ului în România, pentru că altfel se va merge în continuare pe trafic de influenţă, şi nu este normal, atunci când o persoană, care este poate un întreprinzător, poate un om cu o activitate susţinută în domeniul respectiv, are efectiv nişte probleme, nişte blocaje cu care vrea să sensibilizeze parlamentarul, grupul parlamentar respectiv şi acest grup sau acest parlamentar, dacă dă curs acelor sesizări, poate fi trecut la trafic de influenţă, ceea ce nu este normal.

Cred că ar trebui să ne aliniem şi noi la standardele europene.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă deputat.

Nemaifiind intervenţii la acest proiect de lege, rămâne la votul final.

12. Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 82 din 13 iunie 2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, publicată în Monitorul Oficial nr. 406/18 iunie 2012, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 142/2015.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi telecomunicaţiilor - Raport comun - Pl-x 142/2015 - Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 82 din 13 iunie 2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, publicată în Monitorul Oficial nr. 406/18 iunie 2012, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 82 din 13 iunie 2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, publicată în Monitorul Oficial nr. 406/18 iunie 2012, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Senatul este primă Cameră sesizată şi a respins iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea Legii nr. 82 din 13 iunie 2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, publicată în Monitorul Oficial nr. 406/18 iunie 2012, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea nr. 82/2012 a transpus în legislaţia naţională Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţele de comunicaţii publice şi de modificare a Directivei 2002/58/CE.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a declarat nevalidă directiva, la data de 8 aprilie 2014.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ propunerea legislativă, cu unanimitate de voturi.

Comisia pentru afaceri europene a avizat negativ iniţiativa legislativă, cu unanimitate de voturi.

Guvernul României nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

La data de 4 septembrie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial României nr. 653/2014 Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 440 din 8 iulie 2014 cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice şi ale art. 152 din Codul de procedură penală.

Curtea Constituţională a decis că Legea nr. 82/2012 este neconstituţională în ansamblul său.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa se încadrează în categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Şi această propunere legislativă are raport de respingere şi rămâne la votul final.

13. Proiectul de Lege privind declararea de utilitate publică a terenurilor situate în Bucureşti, zona "Parcul Tineretului"; PL-x 686/2009.

Din partea Comisiei juridice, reprezentantul, pentru prezentarea raportului, domnul deputat Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi - PL-x 686/2009.

Raport asupra Proiectului de Lege privind declararea de utilitate publică a terenurilor situate în Bucureşti, zona "Parcul Tineretului".

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere, cu Proiectul de Lege privind declararea de utilitate publică a terenurilor situate în Bucureşti, zona "Parcul Tineretului".

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru administraţie publică a emis avizul favorabil.

Guvernul României a transmis trei puncte de vedere şi nu susţine iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare declararea de utilitate publică a unui teren în suprafaţă de 20.107 m², situat în municipiul Bucureşti, în zona Parcului Tineretului, prin derogare de la prevederile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de lege privind declararea de utilitate publică a terenurilor situate în Bucureşti, zona "Parcul Tineretului".

Face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

O intervenţie pe procedură, da? Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da, doamnă preşedinte.

Înţeleg că această iniţiativă are ca obiect declararea de utilitate publică a terenurilor situate în Bucureşti, zona "Parcul Tineretului", pentru a nu se construi eventual blocuri în acea zonă. Sunt 20.107 metri pătraţi în municipiul Bucureşti, sunt cunoscute sub numele de "Parcul Tineretului". Cred că, dacă există prevederi neconstituţionale în acest proiect, putem să îl retrimitem comisiei, să încercăm să modificăm ce-i de modificat.

Vă atrag atenţia că acest proiect are semnatari din mai toate grupurile politice.

Haideţi să nu ne grăbim, îl retrimitem comisiei două săptămâni şi astfel dăm un semnal că nu ne dorim ca în parcurile din Bucureşti să se construiască imobile!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

OK. Avem o propunere de retrimitere la comisie.

Există consens al liderilor?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Nu!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Nu, nu există.

E în regulă!

Supun votului propunerea domnului Alfred Simonis.

Vot, vă rog.

Cu 88 de voturi pentru, 116 voturi împotrivă, o abţinere şi un coleg care nu votează, propunerea a fost respinsă.

Intrăm în dezbateri generale.

De la Grupul parlamentar al AUR, domnul Antonio Andruşceac.

Vă rog, aveţi cuvântul două minute.

Domnul Antonio Andruşceac:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vorbesc în cunoştinţă de cauză, fiind fost consilier local la Sectorul 4 şi preşedintele Comisiei de urbanism.

Suntem în faţa unei încercări de legalizare a corupţiei, efectiv, în acest caz.

Situaţia, aşa cum apare ea în expunerea de motive, pare una care ar dori să facă dreptate în ceea ce înseamnă spaţiile verzi din Bucureşti, numai că lucrurile, în fapt, stau altfel. Este vorba despre un schimb de terenuri între cel mai nociv dezvoltator local din Bucureşti şi Primăria Capitalei, schimb făcut în urmă cu mai bine de 14 ani, în 2007.

Ni se spune şi suntem ameninţaţi în motivaţie că, dacă nu vom despăgubi - pentru că de fapt despre o despăgubire este vorba în acest caz - vom pierde încă două hectare de teren şi ni se înşiră o întreagă poveste cu spaţiile verzi, cu poluarea şi cu tot ceea ce înseamnă problema de mediu pe care România o are şi situaţia de infringement pe calitatea aerului şi pe mediu, uitând că acum doi ani, în Primăria Sectorului 4 s-a votat desfiinţarea a două hectare şi jumătate de teren de spaţiu verde, fără a exista aprobări, şi construirea unei parcări supraterane, pe o suprafaţă de două hectare şi jumătate în proximitatea Parcului Tineretului şi a Parcului Copiilor şi a Palatului Copiilor, care sunt în proximitate.

Ceea ce se doreşte, de fapt, este ca acest dezvoltator care a intrat în posesia a două hectare, printr-un schimb de terenuri, să fie despăgubit, pentru că, în fapt, nu se poate construi pe acel spaţiu verde. Acel spaţiu verde are această destinaţie trecută în PUZ-ul local şi în PUG, destinaţie de spaţiu verde. În această situaţie, acest dezvoltator nociv...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Antonio Andruşceac:

...pierde acest spaţiu, iar noi suntem puşi să votăm despăgubirea acestei dezvoltatoare.

Vă rog frumos să susţineţi respingerea, pentru că nu este cazul ca din bani publici să despăgubim dezvoltatori care au distrus faţa acestui oraş şi să venim cu motivaţii mincinoase care să creeze falsa impresie că suntem bine intenţionaţi în ceea ce priveşte prezervarea mediului şi a spaţiului în care putem construi parcuri.

Vă pot da multe alte exemple din Sectorul 4, unde a fost distrus Stadionul Girueta, să se facă loc unui hipermarket în interiorul oraşului...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Antonio Andruşceac:

... nu în periurban, aşa cum cere legea europeană.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Mai avem o intervenţie din partea Grupului PNL.

Domnul Andronache. Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Am votat împotriva retrimiterii la comisie dintr-un motiv foarte simplu, şi anume, pentru că exproprierile se realizează printr-un act al Guvernului, respectiv prin Hotărâre de Guvern, nu prin lege.

Pe cale de consecinţă, orice retrimitere la comisie s-ar fi soldat cu acelaşi tip de raport, de respingere, pentru că am fi încălcat principiul legalităţii, existând norme legale în vigoare care arată foarte clar că exproprierea se face - v-am spus - prin Hotărâre a Guvernului, şi nu prin lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Acest proiect de lege este propus pentru respingere şi, nemaifiind intervenţii, rămâne la votul final.

14. Propunerea legislativă pentru completarea art. 62 şi modificarea art. 110 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic; Pl-x 516/2017.

Din partea Comisiei pentru agricultură, a Comisiei pentru mediu şi a Comisiei juridice, dau cuvântul domnului Andrei Lupu pentru prezentarea raportului comun. Vă rog.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 62 şi modificarea art. 110 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Codului silvic, în sensul interzicerii, sub sancţiune penală, a exploatării şi transportului masei lemnoase pe timp de noapte din fondul forestier, pentru toate fazele ei: doborât, fasonat, secţionat, scos, apropiat până la platforma primară.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

În urma examinării propunerii legislative, membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, pentru următoarele motive - interdicţia executării lucrărilor de exploatare a arborilor pe timp de noapte există deja în legislaţia în vigoare; din analiza propunerii legislative, rezultă că orice persoană, indiferent că este sau nu autorizată să efectueze lucrări de exploatare ale materialului lemnos, ar fi subiect al acestei acţiuni.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbateri generale.

Din partea Grupului AUR, domnul George Simion. Vă rog.

Aveţi cuvântul două minute.

Domnul George-Nicolae Simion:

Este jignitor, mai ales că sunt colegi care spun că luptă pentru pădurile României.

Într-adevăr, prin anumite acte normative, dar prin norme de aplicare, tăiatul pădurilor în timpul nopţii, transportarea materialului lemnos sunt interzise, dar aceste lucruri nu sunt infracţiuni în momentul acesta şi cei care practică aceste forme de tăieri ilegale, le-aş spune eu, nu sunt pedepsiţi.

Dragi colegi, după cum bine ştiţi, în toată România, dar mai ales în judeţul Suceava, în Munţii Apuseni, şi mergând până la judeţele de la Dunăre, Olt, Teleorman, şi aşa mai departe, se taie ilegal.

Guvernul României are tot interesul să susţină anumite companii din Austria.

Senatul a respins această lege dar, repet, prevederile la care facem referire sunt norme, şi nu contravenţii, nu sunt prevăzute în lege.

De aceea, Grupul AUR - şi vă rog pe toţi dintre dumneavoastră care sunteţi pentru păstrarea intactă a pădurilor României - să votaţi împotrivă, deci să votaţi pentru pădurile României!

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Mai avem o intervenţie din partea Grupului PNL, domnul Florin Roman.

Vă rog, aveţi două minute.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Iniţiativa legislativă aparţine unui fost deputat al Partidului Naţional Liberal, care astăzi este secretar de stat, iar în momentul în care a depus acea iniţiativă, cu siguranţă, a avut în vedere această chestiune extrem de serioasă, de interzicere a tăierilor şi exploatării pădurilor pe timp de noapte.

Aşa cum spunea şi colegul de la AUR, această reglementare exista şi în norme - e adevărat că nu exista partea de sancţiuni - şi atunci a fost modificată în Camera Deputaţilor.

Deci, domnule Simion, încerc să vă dau o mână de ajutor şi să vă spun despre ce e vorba. Aici riscăm să ne lovim de neconstituţionalitate pe bicameralism şi, prin urmare, dacă sunteţi interesat să umblăm pe partea de sancţiuni, de contravenţie şi de infracţiuni, conform procedurii legislative, să fim siguri că facem o treabă bună, şi nu o chestie care va fi respinsă la Curte, va trebui să depunem o nouă iniţiativă legislativă.

Vă invit, aşadar, dacă sunteţi deschişi la acest subiect, să discutăm, vă repet, pe o nouă iniţiativă legislativă, pentru că ceea ce aveam acum de modificat la Camera Deputaţilor vă dau în scris, sută la sută, era declarată neconstituţională pe bicameralism, pentru că se încurcau sancţiunile cu infracţiunile de natură penală.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Vă rog, domnule Simion, ultima intervenţie. Aveţi un minut.

Domnul George-Nicolae Simion:

Bun. Eu fac public apel către toate grupurile parlamentare - pentru că ştiu că sunt şi alte grupuri parlamentare care susţin că luptă pentru pădurile României - să ne aşezăm la aceeaşi masă - inclusiv către UDMR, pentru că ministrul mediului, domnul Tánczos Barna, este de la UDMR - pentru un moratoriu de 10 ani, pentru regenerarea pădurilor. Lemnul românilor trebuie să servească intereselor românilor.

Înţeleg toate aceste proceduri, însă nu cred că îndrăznea cineva să conteste la Curtea Constituţională şi să se profileze în criminal al pădurilor României. Sunt tineri care-şi jertfesc viaţa, sunt activişti civici în Bucovina care au avut de suferit accidente, cărora li s-a dat foc la case, care au fost atacaţi cu pietre de către o mafie care se bate pe miliardele de euro care ies an de an din lemnul românesc folosit de alţii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Nemaifiind intervenţii, acest proiect de lege rămâne la votul final.

15. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe; PL-x 388/2020.

Proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dacă din partea Guvernului, iniţiatorul acestui proiect de lege, este cineva? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul deputat Lupu.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Proiectul de Lege nr. 338/2020.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe; PL-x 338/2020.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins proiectul de lege în şedinţa din 16 iunie 2020.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe de la încheierea primei sesiuni ordinare a anului 2020 şi până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2020.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, raportul de respingere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină?

Vă rog, domnule Simonis. Aveţi două minute.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Înţeleg că în Comisia juridică, în unanimitate s-a votat respingerea acestei iniţiative. Eu vreau să atrag atenţia colegilor liberali să fie atenţi cum votează la acest proiect, pentru că, pe de o parte, vă spun că iniţiator a fost Guvernul Orban, iar domnul Orban nu este în sală în după-amiaza aceasta şi să nu cumva să-l supăraţi prea tare, să creadă că sunteţi de-ai lui Cîţu! Fiţi atenţi! (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Din partea Grupului PNL, domnul deputat Gabriel Andronache. Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Pentru a-l cita pe antevorbitorul meu, nu aş fi dorit să iau cuvântul, dar, dacă dumnealui a venit la microfon să spună ceea ce a afirmat mai înainte, am să-i dau o replică, în sensul în care este o nouă exemplificare a abuzului pe care l-au făcut în legislatura trecută, în sensul în care au ţinut acest proiect la sertar efectiv, deşi a existat şi era o procedură de urgenţă cu privire la acordarea delegării legislative către Guvernul Orban, dar, din rea-credinţă şi argumentând că nu este necesară această delegare, pur şi simplu au ţinut acest proiect la sertar, l-au ascuns undeva, cred că aruncaseră şi cheia la momentul respectiv.

Pe cale de consecinţă, este absolut normal ca proiectul să fie astăzi respins, pentru că el a rămas fără obiect, atât timp cât solicitarea de delegare legislativă s-a realizat pentru o perioadă din anul trecut.

Consecinţa este evidentă. Proiectul de lege nu şi-a atins obiectul de reglementare, nu putem norma retroactiv.

Pe cale de consecinţă, singura soluţie legislativă normală este respingerea.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nemaifiind intervenţii, proiectul de lege rămâne la votul final.

16. Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei Românităţii Balcanice; PL-x 45/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Avem o intervenţie pe procedură. Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Doamnă preşedinte,

Astăzi este 23 martie, este Ziua martirilor români din Balcani, o zi de suferinţă, masacrul de la Corcea. Se ştiu puţine lucruri despre românitatea sud-dunăreană.

Grupul AUR doreşte menţinerea acestei zile de 10 mai, ca zi a românităţii dunărene, care vine doar să completeze Ziua Regalităţii, Ziua Naţională de 10 Mai.

Fac apel la toate grupurile parlamentare pentru un vot care să prevadă reîntoarcerea la comisie, pentru că probabil Comisia pentru minorităţi n-a înţeles despre ce este vorba. Carol I a acordat acea firidă pentru românii sud-dunăreni...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să rămâneţi la procedură!

Domnul George-Nicolae Simion:

...şi a prevăzut ziua de 10 mai.

Solicitarea, doamnă preşedinte, este să agreăm retrimiterea la comisie.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Aveţi acordul liderilor de grup?

Voci din sală:

Da.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Există acordul liderilor de grup, deci nu trebuie să supunem la vot această solicitare din partea dumneavoastră.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

A fost retrimis comisiei.

Vă mulţumesc mult.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice; PL-x 200/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, domnul deputat Andrei Lupu.

Vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Vă mulţumesc.

În temeiul dispoziţiilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis, precizează că susţine adoptarea iniţiativei legislative, sub rezerva însuşirii observaţiilor cuprinse în acest punct de vedere.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat nefavorabil iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 61/1991, în sensul interzicerii, sub sancţiune contravenţională, a comercializării în magazine şi a oferirii cu titlu gratuit de băuturi alcoolice minorilor.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a documentelor anexate, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice.

Iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Nu.

Acest proiect de lege are raport de respingere şi rămâne la votul final.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România; PL-x 235/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia juridică de disciplină şi imunităţi, are cuvântul doamna Oana Murariu pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, trimis cu adresa PL-x 235/2020.

Senatul a adoptat propunerea, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă.

Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din Romania, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport respingere a proiectului de lege, care face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale. Dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Şi acest proiect de lege rămâne la votul final.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de protecţie socială; PL-x 204/2020.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Da.

Domnule Florin Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Astăzi la respingeri am avut acele legi pe justiţie, respinse de bună seamă - şi foarte bine că acest lucru s-a întâmplat - şi totodată la respingeri au apărut şi o serie de iniţiative legislative care au fost foarte bune şi au fost preluate de către Guvern în diferite ordonanţe de urgenţă sau hotărâri de Guvern.

Este şi cazul acestei iniţiative legislative, pe care am depus-o la început de pandemie, care prevedea, practic, protejarea personalului cu acea indemnizaţie de 75% plătită de stat pe perioada anului pandemic. Mă bucur că actuala noastră colegă, fostul ministru de atunci, doamna Violeta Alexandru, a preluat-o în Ordonanţa Guvernului nr. 70. Au fost multe iniţiative ale parlamentarilor care au fost preluate în ordonanţele de urgenţă, date pe perioada pandemiei de SARS-CoV-2, şi aceasta înseamnă că în Parlament sunt oameni care anticipează anumite momente, vin din timp cu soluţii şi practic oferă o mână de ajutor colegilor aflaţi în Executiv.

Prin urmare, această iniţiativă legislativă, fiind preluată integral în O.G. nr. 70/2020, şi-a pierdut obiectul de reglementare.

Vreau doar să mulţumesc fostului ministru pentru faptul că a fost unul dintre colegii din Cabinet care s-au uitat pe ceea ce lucrăm în Parlament, iar iniţiativele bune au fost preluate în acte normative ale Guvernului.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, are cuvântul doamna preşedinte Oana Ţoiu, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2009.

A avut aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ şi din partea Consiliului Economic şi Social.

Face parte din categoria legilor organice.

A fost adoptat de Senat.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, întrucât nu sunt respectate normele şi exigenţele de tehnică legislativă.

Totodată, proiectul de lege a rămas fără obiect, măsurile propuse regăsindu-se în legislaţia în vigoare.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Trecem la dezbateri generale.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Vă reamintesc că şi acest proiect are raport de respingere şi rămâne la votul final.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război; PL-x 206/2020.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Constantin Şovăială, preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pentru prezentarea raportului.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Radu-Iulian Molnar:

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, trimis cu adresa PL-x 206 din 29 aprilie 2020.

Senatul a adoptat, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 379/2003, în sensul ca Ministerul Apărării Naţionale să preia în administrare toate mormintele şi operele comemorative de război aflate în domeniul public al statului, inclusiv cele aflate în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi să suporte cheltuielile aferente acestora.

Prin obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, în şedinţa din 2 iunie 2020, cu unanimitate de voturi, membrii comisiei au hotărât respingerea proiectului de lege.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc frumos, domnule deputat Molnar.

La dezbateri generale, domnul Antonio Andruşceac.

Vă rog, aveţi cuvântul pentru două minute.

Domnul Antonio Andruşceac:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vin în faţa dumneavoastră şi vă rog să votaţi pentru trecerea acestor obiective, care au atât caracter cultural, unele dintre ele, cât şi unul de omagiere a înaintaşilor noştri.

Vă pot da multe exemple din ţară, acolo unde administraţiile publice locale discriminează o parte sau alta dintre cei care sunt înmormântaţi în acele cimitire.

Vă aduc la cunoştinţă şi situaţia de la Cimitirul Bellu, monument de pe teritoriul Bucureştiului inclus în circuitul turistic al oraşului Bucureşti, acolo unde partea care este gestionată de Ministerul Apărării este foarte bine întreţinută şi nu s-au întâmplat acte de vandalism, şi totul se află într-o bună stare de conservare, şi partea unde se afla Monumentul soldaţilor români ucişi în lupta de la Turtucaia, monument care a fost efectiv devalizat.

Nu este doar un monument comemorativ, este un monument cu o importanţă artistică deosebită, prin valoarea statuilor care erau acolo amplasate, cele de bronz, şi care flancau Monumentul de la Turtucaia, dispărând efectiv, pentru că erau din bronz. Aceasta este o dovadă a faptului că noi trebuie să punem sub aripa armatei aceste monumente şi aceste locaţii.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nemaifiind alte intervenţii, proiectul de lege rămâne la votul final.

21. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă; PL-x 36/2020.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Are cuvântul domnul preşedinte Bende Sándor, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă.

În temeiul dispoziţiilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit iniţiativa legislativă.

Prin punctul de vedere transmis, Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat negativ proiectul de lege.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avizat negativ.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor proiectului de lege, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, cu amendamentele respinse prevăzute în Anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Trecem la dezbateri generale.

Avem o intervenţie din partea doamnei deputat Cristina Vecerdi, Grupul PNL.

Aveţi cuvântul pentru două minute. Vă rog.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Vă vorbesc ca deputat al Partidului Naţional Liberal, dar şi ca medic de medicină de urgenţă, foarte bine ancorat în sistemul naţional unic integrat de asistenţă medicală de urgenţă.

Partidul Naţional Liberal respinge acest proiect de lege şi sunt aici ca să aduc o informaţie suplimentară, ;i anume, accesul liber, nelimitat la apelul unic reprezintă dreptul la viaţă, sănătate şi libertate garantate de Constituţia României.

Accesul rapid la serviciile de urgenţă - şi sper că nu -, dar e posibil ca fiecare dintre dumneavoastră să se afle într-o situaţie critică şi să aibă nevoie de acest apel, este garantat inclusiv de Consiliul European de Resuscitare, care are acest concept al lanţului supravieţuirii, iar prima verigă a lanţului supravieţuirii o reprezintă accesul rapid, adică apelul direct la 112 nerestricţionat.

Restricţionarea acestui apel şi, mai mult, restricţionarea postului telefonic a apelantului nu respectă dispoziţiile art. 53 lit. c) din Constituţia României, în care măsura restrângerii unor drepturi sau libertăţi poate fi dispusă numai dacă este necesară, iar măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o.

Prin urmare, repet, Partidul Naţional Liberal va respinge acest proiect de lege şi aş vrea să reiterez un antevorbitor al meu care a spus că reconstrucţia înseamnă reparaţie, dar aş dori să spun că reconstrucţia înseamnă reparaţie şi înseamnă păstrarea valorilor, adică, în acest caz, a ideilor fundamentale garantate prin Constituţie.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

La sfârşitul acestei intervenţii aş dori să le mulţumesc operatorilor 112 pentru tot efortul pe care-l fac, pentru profesionalism, pentru munca şi dăruirea de fiecare zi.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Nemaifiind intervenţii, şi acest proiect rămâne la votul final.

22. Proiectul de Lege pentru completarea art. 18 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol; PL-x 34/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru administraţie publică.

Are cuvântul doamna deputat Fădor Angelica, pentru prezentarea raportului.

Doamna Angelica Fădor:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare.

La întocmirea prezentului raport comun cele două comisii au avut în vedere avizul favorabil al CES-ului, avizul negativ al Consiliului Legislativ şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Cele două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe online separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport comun de respingere.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă deputat.

Intrăm în dezbateri generale.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

În acest caz, şi acest proiect de lege rămâne la votul final.

Şi ultimul proiect, înainte de pauză.

23. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 641 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; Pl-x 290/2020.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege este dezbătut în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, doamna deputat Oana Murariu, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, cu adresa Pl-x 290/2020, a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative pentru modificarea art. 641 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Senatul a respins iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Consiliul Economic şi Social a transmis un aviz favorabil.

Guvernul a transmis punct de vedere favorabil.

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 641 din Legea nr. 134/2010, în sensul că înscrisurile sub semnătură privată sunt titluri executorii în cazurile şi condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative pentru modificarea art. 641 din Codul de procedură civilă.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Trecem la dezbateri generale.

Vă rog frumos, stimaţi colegi!

Trecem la dezbateri generale. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Mulţumesc frumos.

Nefiind intervenţii, şi această propunere legislativă rămâne la votul final.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Conform programului de lucru, între orele 14,00 şi 14,30 avem pauză, iar de la ora 14,30 vă invit înapoi în sala de plen pentru votul final.

Vă mulţumesc.

După pauză

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în bănci, pentru a putea începe sesiunea de vot final.

Vă mulţumesc.

O să începem sesiunea de vot final, dar înainte o să rog stafful tehnic să ne ajute cu un vot de test, pentru a vedea prezenţa.

Mulţumesc.

Avem 255 de deputaţi prezenţi, suntem în cvorum, deci putem intra în sesiunea de vot final.

Avem o intervenţie pe procedură, domnul Lungu Romeo? Nu. În regulă.

Intrăm în sesiunea de vot final.

I. Legi ordinare. Respingeri.

Punctul 1 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 23/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice; Pl-x 484/2020; lege ordinară.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru buget şi Comisia juridică propun respingerea acestui proiect de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 281 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi 3 colegi care nu votează, proiectul de lege a fost respins.

Punctul 2 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; Pl-x 682/2018; lege ordinară.

Comisia pentru industrii, Comisia juridică, Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru apărare propun respingerea acestui proiect de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 262 de voturi pentru, 0 voturi împotrivă, 24 de abţineri şi un coleg care nu votează, şi acest proiect de lege a fost respins.

Continuăm cu punctul 3 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru completarea art. 96 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 90/2019; lege ordinară.

Comisia pentru industrii, Comisia juridică, Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru apărare propun respingerea proiectului de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 285 de voturi pentru, un vot împotrivă şi un coleg care nu votează, şi acest proiect de lege a fost respins.

Continuăm cu punctul 4 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol; PL-x 655/2020; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru administraţie publică propun respingerea proiectului de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 293 de voturi pentru şi un coleg sau o colegă care nu votează, şi acest proiect de lege a fost respins.

Punctul 5, Legea privind declasificarea unor documente, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 74 din 30 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 13 martie 2019; PL-x 616/2018/2019; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru apărare şi Comisia juridică propun respingerea legii.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 296 de voturi pentru şi un coleg sau o colegă care nu votează, şi acest proiect de lege a fost respins.

Continuăm cu punctul 6, Propunerea legislativă privind instituirea Programului naţional de prevenire şi gestionare a înmulţirii populaţiei de câini fără stăpân; Pl-x 660/2020; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru agricultură propun respingerea acestui proiect de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 293 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere şi un coleg care nu votează, şi acest proiect de lege a fost respins.

Punctul 7, Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe; PL-x 388/2020; lege ordinară; în procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 298 de voturi pentru şi un coleg care nu votează, şi acest proiect de lege a fost respins.

Punctul 8, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice; PL-x 200/2020; lege ordinară.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Vă invit să votaţi.

Cu 205 voturi pentru, 95 de voturi împotrivă, o abţinere şi 2 colegi care nu votează, şi acest proiect de lege a fost respins.

Punctul 9, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România; PL-x 235/2020; lege ordinară.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 297 de voturi pentru, 3 abţineri şi un coleg sau o colegă care nu votează, şi acest proiect de lege a fost respins.

Punctul 10, Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă; PL-x 36/2020; lege ordinară.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru tehnologia informaţiei propun respingerea proiectului de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 298 de voturi pentru şi 2 colegi care nu votează, şi acest proiect de lege a fost respins.

Punctul 11, Proiectul de Lege pentru completarea art. 18 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol; PL-x 34/2020; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru administraţie publică propun respingerea proiectului de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate de voturi, acest proiect a fost respins.

Trecem la Punctul II. Legi organice. Respingeri.

Punctul 12 de pe ordinea de zi, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 467 din 29 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 20 septembrie 2019; PL-x 373/2018/2021; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia juridică propun respingerea legii.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 297 de voturi pentru şi un coleg sau o colegă care nu votează, proiectul de lege a fost respins.

Continuăm cu punctul 13, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 466 din 29 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 25 octombrie 2019; PL-x 406/2018/2021; lege organică, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia juridică propun respingerea legii.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 297 de voturi pentru, o abţinere şi un coleg sau o colegă care nu votează, şi acest proiect de lege a fost respins.

Punctul 14, Propunerea legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice; Pl-x 288/2010; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 299 de voturi pentru, unanimitate de voturi, şi acest proiect de lege a fost respins.

Punctul 15, Propunerea legislativă privind organizarea activităţii de lobby; Pl-x 581/2010; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 298 de voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri, proiectul de lege a fost respins.

Continuăm cu punctul 16, Proiectul de Lege privind reglementarea activităţilor de lobby în România; PL-x 739/2011; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 297 de voturi pentru şi 4 abţineri, proiectul de lege a fost respins.

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 82 din 13 iunie 2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, publicată în Monitorul Oficial nr. 406/18 iunie 2012, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 142/2015; lege organică.

Comisia pentru tehnologia informaţiei şi Comisia juridică propun respingerea propunerii legislative.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 301 voturi pentru şi o abţinere, şi acest proiect de lege a fost respins.

Punctul 18, Proiectul de Lege privind declararea de utilitate publică a terenurilor situate în Bucureşti, zona "Parcul Tineretului"; PL-x 686/2009; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 202 voturi pentru, 99 de abţineri şi un coleg sau o colegă care nu votează, şi acest proiect de lege a fost respins.

Continuăm cu punctul 19, Propunerea legislativă pentru completarea art. 62 şi modificarea art. 110 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic; Pl-x 516/2017; lege organică.

Comisia juridică, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru agricultură propun respingerea iniţiativei legislative, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 274 de voturi pentru şi 27 de voturi împotrivă, şi acest proiect de lege a fost respins.

Continuăm cu punctul 20 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de protecţie socială; PL-x 204/2020; lege organică.

Comisia pentru muncă propune respingerea iniţiativei legislative.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 300 de voturi pentru, în unanimitate, şi acest proiect de lege a fost respins.

Punctul 21, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război; PL-x 206/2020; lege organică.

Comisia pentru apărare propune respingerea proiectului de lege, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Vot, vă rog.

Cu 180 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, 95 de abţineri şi un coleg sau o colegă care nu votează, propunerea legislativă este respinsă.

Ultimul punct de pe ordinea de zi, punctul 22, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 641 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; Pl-x 290/2020; lege organică, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege, Camera decizională fiind Camera Deputaţilor.

Vă invit să votaţi.

Cu 297 de voturi pentru, în unanimitate, şi acest proiect de lege a fost respins.

Am încheiat ordinea de zi şi şedinţa de plen dedicată respingerilor.

Vă mulţumesc frumos, stimaţi colegi.

O zi bună tuturor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 14,59.