Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,04.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Marius-Constantin Budăi, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă şedinţa noastră, a Camerei Deputaţilor, şi vă anunţ că, din totalul de 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 210 deputaţi.

În conformitate cu prevederile art. 93 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei, următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 19, marţi, 20, şi miercuri, 21 aprilie 2021; programul de lucru pentru perioada 19-24 aprilie; lista rapoartelor depuse, în perioada 12-19 aprilie, de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17,00, vom continua cu răspunsurile orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.

Dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi? Nu.

Intrăm în ordinea de zi şi începem dezbaterile iniţiativelor legislative.

Începem cu numirea a trei membri ai Adunării reprezentanţilor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Avem numirea acestor membri înscrisă pe ordinea de zi.

Aş vrea să dau cuvântul domnului Tătaru pentru prezentarea propunerilor Comisiei pentru sănătate şi familie.

Vă rog.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

Urmare a Adresei nr. 387 a Biroului permanent din 31 martie 2021, vă transmitem propunerile Comisiei pentru sănătate şi familie privind desemnarea celor trei membri din partea Camerei Deputaţilor în Adunarea Reprezentanţilor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate:

• doamna doctor Cristina-Agnes Vecerdi, deputat, Grupul parlamentar al PNL;
• domnul doctor Radu Tudor Ciornei, deputat, Grupul parlamentar al USR PLUS;
• domnul conferenţiar universitar doctor Corneliu-Florin Buicu, deputat, Grupul parlamentar al PSD.

Menţionăm că nominalizările celor trei membri au fost supuse votului comisiei în şedinţa online din 13 aprilie 2021.

În temeiul prevederilor art. 283 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, mandatul membrilor se exercită pentru o perioadă de patru ani.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt înscrieri la dezbateri, din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Atunci, exprimarea votului asupra propunerilor urmează să aibă loc în şedinţa de vot final din ziua de miercuri, 21 aprilie 2021.

1. Continuăm cu Proiectul de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; BPI 126/2021; PHCD 42/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Ganţ Ovidiu Victor.

Vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Împreună cu Varujan Pambuccian am iniţiat această propunere de modificare a Regulamentului, care se constituie din două părţi distincte.

În prima parte precizăm reglementările referitoare la deputaţii neafiliaţi şi la modul în care sunt reprezentaţi în Comitetul liderilor, printr-un reprezentant comun cu statut de observator. Condiţiile pe care le-am propus sunt însă similare celor cărora se supun grupurile parlamentare - lucrul acesta nu era precizat în Regulament - şi modalitatea de desemnare a reprezentantului comun al deputaţilor neafiliaţi.

În partea a doua am pus în Regulament o nouă formulare referitoare la exercitarea dreptului de explicare a votului. În acest moment Regulamentul prevede că explicarea votului final se face de către liderii de grup. Practica însă a demonstrat că nu e adevărat, nu numai liderii de grup o fac, în funcţie de situaţie, poate să o facă oricare membru al grupului, în măsura în care liderul îl desemnează să facă acest lucru.

La fel, am prevăzut o reglementare în acelaşi sens pentru deputaţii neafiliaţi.

Suntem convinşi că trebuie pusă practica în acord cu textul Regulamentului.

Sper să întrunească voturile dumneavoastră.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Şimon pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Şimon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

În conformitate cu art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru regulament a primit spre dezbatere, cu adresa nr. 127/23 martie 2021, Proiectul de Hotărâre nr. 42/2021 privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, iniţiat de domnii deputaţi Varujan Pambuccian şi Ovidiu Victor Ganţ, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Proiectul de hotărâre doreşte o clarificare a modalităţii de alegere, precum şi delegarea reprezentantului deputaţilor neafiliaţi în diverse activităţi parlamentare.

De asemenea, proiectul propune ca delegarea unui reprezentant al deputaţilor neafiliaţi să se facă cu îndeplinirea cumulativă a trei condiţii.

Prima: delegarea se face în scris către Biroul permanent.

A doua: dacă există cel puţin 10 deputaţi neafiliaţi.

Şi, de asemenea, dacă există semnătura majorităţii acestora.

Potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaţilor formate din cel puţin 10 deputaţi.

Deputaţii care părăsesc grupul parlamentar din care fac parte devin deputaţi neafiliaţi, dacă nu se afiliază unui alt grup parlamentar. Deputaţii rămaşi neafiliaţi nu-şi pot constitui un grup parlamentar.

Norma regulamentară, la art. 14 alin. (1), conferă deputaţilor neafiliaţi următoarele drepturi:

• să intervină la dezbaterile generale, respectiv la dezbaterea moţiunilor, printr-o singură intervenţie realizată de un reprezentant comun;
• să delege un reprezentant comun, în calitate de observator, fără drept de vot, la lucrările Comitetului liderilor grupurilor parlamentare;
• să participe la delegaţiile în străinătate ale grupurilor de prietenie, ale comisiilor permanente sau pe bază de invitaţii personale, cu acordul Biroului permanent.

Dată fiind diversitatea opţiunilor lor politice, deputaţii neafiliaţi nu pot forma un alt grup parlamentar, deoarece ei au programe politice diferite, ideologii diferite, doar se asociază administrativ. Deputaţii care se desprind din grupurile parlamentare iniţiale se reunesc într-o adunare organizată pentru a beneficia de facilităţile de natură tehnică şi logistică.

Dacă pentru constituirea unui grup parlamentar Regulamentul impune existenţa a minimum 10 deputaţi, aceeaşi egalitate de tratament trebuie instituită şi pentru deputaţii neafiliaţi, aspect determinat de unitatea procedurală şi disciplina organizării deputaţilor care au dorit să fie neafiliaţi. Aceeaşi unitate procedurală trebuie aplicată şi pentru reprezentarea acestora de către un deputat.

La şedinţa comisiei din data de 13 aprilie 2021 au participat toţi membrii comisiei, fizic şi online.

În urma dezbaterilor, prezentul raport şi proiectul de hotărâre au fost aprobate cu 5 voturi pentru şi un vot împotrivă.

În urma examinării, Comisia pentru regulament propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea prezentului raport, cu amendamentele de tehnică legislativă prevăzute în anexă.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

De la 1 la 4, dacă sunt intervenţii pe amendamentele admise? Nu.

Atunci proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

2. Continuăm cu Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Un nou SEC pentru cercetare şi inovare COM(2020)628; PHCD 48/2021.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene îi dau cuvântul domnului deputat Tuţă pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul George-Cristian Tuţă:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor, cu titlul "Un nou SEC pentru cercetare şi inovare COM 628/2020".

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învăţământ, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţii, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Europene, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susţinut abordarea propusă privind un nou spaţiu european de cercetare şi va spori performanţa Uniunii Europene în domeniul cercetării şi inovării, a subliniat necesitatea susţinerii publicării rezultatelor cercetării ştiinţifice în regim de acces deschis, a subliniat că mobilitatea cercetătorilor ar trebui îmbunătăţită, astfel încât talentele şi abilităţile acestora să poată fi desfăşurate şi valorificate mai bine, a recomandat îmbunătăţirea accesului publicului şi al cercetătorilor la datele colectate de sateliţii europeni, a atras atenţia asupra necesităţii de a se asigura un impact rapid al rezultatelor cercetării şi inovării în economie.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 13 aprilie 2021 şi a fost aprobată în unanimitate.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general?

Domnul Muşoiu. Sau la dezbateri generale doriţi să interveniţi? Atunci, la dezbateri generale, vă rog.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Spaţiul european pentru cercetare şi inovare are în vedere crearea unei pieţe unice, caracterizate prin promovarea liberei circulaţii a cercetătorilor şi a cunoştinţelor ştiinţifice şi a inovării, având ca scop încurajarea unei industrii europene mai competitive.

Acesta va contribui la stimularea redresării Europei, la sprijinirea tranziţiei ecologice şi digitale, prin faptul că va sprijini competitivitatea şi va încuraja suveranitatea tehnologică, în conformitate cu modelul de autonomie strategică deschisă.

În acest sens, la 18 martie 2021, Comisia Europeană a prezentat o iniţiativă europeană de sprijinire a inovaţiilor revoluţionare, numită Consiliul European pentru Inovare, care se bucură de un buget de peste 10 miliarde de euro, pentru perioada 2021-2027.

Această iniţiativă s-a inspirat dintr-un program-pilot de succes, derulat în cadrul Programului "Orizont 2020", dar se prezintă ca fiind o noutate la nivel global, prin faptul că ea combină cercetarea în domeniul tehnologiilor emergente, cu un program de accelerare şi cu un fond de investiţii special, Fondul Consiliului European pentru Inovare. Aproximativ 3 miliarde de euro din bugetul iniţiativei vor fi transferaţi în Fondul Consiliului European pentru Inovare.

Ca urmare a acestui fapt, la 9 aprilie 2021, Comisia Europeană a lansat primele cereri de propuneri în cadrul instrumentului accelerator al Consiliului European pentru Inovare. Peste un miliard de euro va contribui la accelerarea dezvoltării întreprinderilor nou înfiinţate şi a întreprinderilor mici şi mijlocii are au potenţialul de a obţine rezultate importante, iar 495 de milioane de euro vor fi alocate pentru inovaţiile care sprijină Pactul verde european, precum şi tehnologiile digitale şi medicale. Sunt vizate descoperirile ştiinţifice, realizarea unor progrese tehnologice, eliminarea dificultăţilor în atragerea de finanţare sau atragerea şi a altor investitori necesari pentru amplificarea dimensiunii inovaţiilor. Acest model de finanţare unic le oferă întreprinderilor nou înfiinţate şi IMM-urilor granturi în valoare de până la 2,5 milioane de euro, combinate cu investiţii de capital prin intermediul fondului Consiliului European pentru Inovare, care variază între 500.000 de euro şi 15 milioane de euro.

În consecinţă, susţinem că o agendă responsabilă de cercetare şi inovare trebuie să răspundă preocupărilor şi aşteptărilor cetăţenilor.

Apreciem că este necesară o abordare flexibilă care să se adapteze atât perspectivei diverşilor factori interesaţi, cât şi condiţiilor locale din statele membre.

În concluzie, susţinem adoptarea opiniei privitoare la Comunicarea 628/2021, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii, aşa că trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

3. Continuăm cu Raportul privind execuţia bugetului Camerei Deputaţilor la 31 decembrie 2020 şi Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2020; PHCD 49/2021.

Dau cuvântul unui coleg chestor pentru prezentarea raportului.

Am fost informată că proiectul de hotărâre a fost deja distribuit, aşa că vă întreb doar dacă sunt obiecţii? Nu.

La titlu dacă sunt observaţii? Nu.

La preambul? Nu.

La articolul unic? Nu.

Dacă la Anexa nr. 1 sunt observaţii? Nu sunt.

La Anexa nr. 2? Nu sunt.

Am încheiat dezbaterile.

Şi acest proiect de hotărâre rămâne la votul final.

Continuăm cu un alt proiect de hotărâre.

4. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 47/2021.

Proiectul de hotărâre a fost, de asemenea, distribuit.

Vă întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, şi acest proiect de hotărâre rămâne la votul final.

5. Continuăm cu Proiectul de Lege privind aderarea Secretariatului General al Guvernului la Reţeaua Europeană a Consiliilor Europene de Mediu şi Dezvoltare Durabilă (EEAC) şi aprobarea plăţii cotizaţiei anuale de participare a Secretariatului General al Guvernului, precum şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 107/2021.

Din partea comisiei sesizate în fond, dau cuvântul unui reprezentant al Comisiei pentru administraţie publică, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aderarea Secretariatului General al Guvernului la Reţeaua Europeană a Consiliilor Europene de Mediu şi Dezvoltare Durabilă şi aprobarea plăţii cotizaţiei anuale de participare a Secretariatului General al Guvernului, precum şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege privind aderarea Secretariatului General al Guvernului la Reţeaua Europeană a Consiliilor Europene de Mediu şi Dezvoltare Durabilă şi aprobarea plăţii cotizaţiei anuale de participare a Secretariatului General al Guvernului, precum şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, transmis cu adresa PL-x 107/2021 din 17 februarie 2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 15 februarie 2021.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aderarea Secretariatului General al Guvernului la Reţeaua Europeană a Consiliilor Europene de Mediu şi Dezvoltare Durabilă, prin Departamentul pentru dezvoltare durabilă, care coordonează implementarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 la nivel naţional şi îşi desfăşoară activitatea în finanţarea Secretariatului General al Guvernului.

Sumele necesare plăţii cotizaţiei anuale se vor asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, pentru Departamentul pentru dezvoltare durabilă.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aderarea Secretariatului General al Guvernului la Reţeaua Europeană a Consiliilor Europene de Mediu şi Dezvoltare Durabilă - EEAC - şi aprobarea plăţii cotizaţiei anuale de participare a Secretariatului General al Guvernului, precum şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, în forma adoptată de Senat.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Atunci, potrivit art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Continuăm cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 179/2020 privind instituirea unor măsuri pentru asigurarea resurselor umane necesare instituţiilor din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, Ministerului Sănătăţii şi unităţilor subordonate, unităţilor sanitare şi serviciilor de asistenţă socială în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 19/2021.

Potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, art. 115, proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Aş vrea să dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Şi dacă puteţi să vă şi prezentaţi, vă rog.

Domnul Gabriel Marius Mureşan (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc.

Mă numesc Mureşan Gabriel Marius, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 179/2020 se propune ca personalul din instituţiile din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, angajat fără concurs, în temeiul Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României ori, după caz, a Decretului nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, să poată fi menţinut în activitate pe postul pe care a fost încadrat, respectiv pe o durată determinată ce nu poate depăşi 30 de zile de la data încetării stării de alertă.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 179/2020 privind instituirea unor măsuri pentru asigurarea resurselor umane necesare instituţiilor din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, Ministerul Sănătăţii, unităţilor sanitare, serviciul de asistenţă socială, în contextul situaţiei epidemiologice cu SARS-CoV-2, în forma propusă de comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

În continuare, dau cuvântul unui reprezentant al Comisiei pentru muncă pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamnă Mara Calista, aveţi cuvântul.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 179/2020, prin care se reglementează menţinerea în activitate a personalului angajat fără concurs, pe perioada stării de urgenţă, în instituţiile din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, din Ministerul Sănătăţii şi unităţile subordonate, din unităţile sanitare şi din serviciile de asistenţă socială, pentru o perioadă corespunzătoare celei prevăzute la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, respectiv pentru o perioadă determinată ce nu poate depăşi 30 de zile de la data încetării stării de alertă.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 28 decembrie 2020.

Acesta face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu foarte mult.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Da. Doamna Mirela Elena Adomnicăi.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pentru început aş vrea să abordez o chestiune de formă, în sensul în care, atât în raportul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, cât şi pentru comisiile sesizate pentru avizare, respectiv Comisia pentru drepturile omului, proiectul de lege supus acum dezbaterii este încadrat ca fiind o lege ordinară.

În schimb, în raportul Comisiei juridice acest proiect de lege este calificat ca fiind lege organică.

Pentru viitor, având în vedere respectul pe care îl datorăm acestei instituţii, mai multă rigoare şi să corectăm, şi să corelăm rapoartele comisiilor sesizate.

În ceea ce priveşte fondul problemei, la Comisia pentru muncă şi protecţie socială parlamentarii PSD au votat împotriva acestui proiect de lege, motivaţi de faptul că reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne, acelaşi domn secretar de stat care a prezentat astăzi din partea iniţiatorului, nu a fost capabil să ne răspundă la întrebarea: "Câte persoane au fost angajate fără concurs?".

De altfel, ce să ne mai mirăm? Dacă însuşi premierul României a scăpat de sub control cheltuielile salariale, astfel încât, pentru o informaţie corectă, consultând site-ul Ministerului Finanţelor Publice, am constatat că de anul trecut, din noiembrie, practic, din noiembrie 2019, de când guvernarea PNL a preluat conducerea, şi până în martie 2021, s-au angajat, prin înfiinţare de noi posturi, nu mai puţin de 17.665 de persoane.

Având în vedere că persoanele angajate fără concurs, pe aceste posturi vacantate temporar sau definitiv, au fost angajate în domenii-cheie, practic, pentru gestionarea pandemiei - şi ne referim la apărare, ordine publică, dar mai ales sănătate şi asistenţă socială -, sperăm că odată votat acest proiect de lege, pentru că parlamentarii PSD vor vota pentru, eventualele disponibilizări avute în vedere în acest context de austeritate tot invocat să nu înceapă cu cei asupra cărora reglementăm prin proiect de lege şi prin vot astăzi, respectiv cei angajaţi în domeniile-cheie, şi să înceapă cu cei 17.665, angajaţi în mai puţin de un an de zile. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu.

Nefiind amendamente la acest proiect de lege, el rămâne la votul final.

7. Continuăm cu Proiectul de Lege privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale; PL-x 129/2020.

Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia juridică şi Comisia pentru apărare, pentru prezentarea raportului comun.

Domnule deputat Badea, vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

PL-x 129/2020

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate spre dezbatere, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege cu observaţii şi propuneri.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Obiectul de reglementare este crearea unei infrastructuri care să permită monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale, cu ajutorul unor dispozitive mobile sau fixe, precum şi stabilirea responsabilităţilor autorităţilor implicate în proces.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi ai Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

O să vă rog să propuneţi şi un timp alocat dezbaterilor proiectului de lege.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Propun cinci minute pentru dezbateri.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Supun votului propunerea făcută de domnul deputat Badea.

Vot, vă rog.

Cu 211 voturi pentru şi două abţineri, propunerea a fost adoptată.

Trecem la dezbateri generale.

Din partea Grupului PSD, doamna deputat Simona-Maya Teodoroiu.

Vă rog. Aveţi două minute.

Doamna Simona-Maya Teodoroiu:

Parlamentarii Partidului Social Democrat vor vota pentru adoptarea acestui proiect de lege .

Este încă o dovadă că noi nu facem o opoziţie oarbă, nediferenţiată în funcţie de importanţa socială a proiectului respectiv. Or, introducerea acestei monitorizări electronice în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale, pe lângă faptul că a fost fundamentată legal cu mai bine de 10 ani în urmă, iar primele studii au fost realizate la Ministerul Justiţiei încă din anii 2013-2014, preia acum bune practici europene în materie.

Având în vedere domeniile de aplicare relativ vaste ale brăţării electronice în state europene cu solide tradiţii democratice, observăm că aspectele avute în vedere, cu prioritate, de acest proiect de lege, de exemplu pentru a proteja victimele violenţei domestice şi aplicarea ordinului de protecţie, pot fi extinse şi la alte domenii dacă legea va dovedi eficienţă şi viabilitate în aplicarea sa, iar în acest sens atragem atenţia că este esenţială asigurarea de către Guvern a finanţării corespunzătoare implementării acestui sistem de brăţări electronice.

Observăm astfel că doar faza proiectului-pilot necesită peste 3 milioane şi jumătate de euro, astfel că este evident că, fără asigurarea durabilă a resurselor financiare şi umane necesare, acest proiect benefic pentru sistemul judiciar şi pentru cetăţenii români riscă să rămână literă moartă.

Observăm, de asemenea, că, în anul 2016, Guvernul de atunci, sub coordonarea pe domeniu a ministrului Pîslaru, USR PLUS, a întrerupt finanţarea implementării unor fonduri europene, a unui proiect important care începuse a fi derulat de guvernele PSD, 2014-2015, un proiect de peste 32 de milioane de euro, în cadrul căruia au fost obţinute rezultate durabile, dintre care faptul că 12.000 de persoane aflate în dificultate, ca victimele violenţei domestice, au fost ajutate...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi!

Doamna Simona-Maya Teodoroiu:

...a fost un program informatic integrat şi, de asemenea, s-a creat un număr unic pentru protecţia victimelor violenţei în familie.

Deci, încă o dată spunem că, fără finanţare, acest proiect va rămâne doar o bună intenţie.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul doamnei deputat Oana Murariu, din partea Grupului USR PLUS.

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Stimaţi colegi,

În urmă cu mulţi ani, când am auzit pentru prima dată de conceptul de "ordin de protecţie" mi s-a părut absolut normal să avem şi noi prevăzută în legislaţie o asemenea procedură. Însă nu la fel de firesc mi s-a părut ca, în afară de temerea agresorului de a răspunde penal, în situaţia în care încalcă ordinul de protecţie, să nu existe niciun alt impediment în încălcarea acestuia şi, practic, prima persoană care să afle despre încălcarea ordinului de protecţie să fie victima aflată faţă în faţă cu agresorul.

În anul 2020 a crescut cu 19% procentul incidentelor de violenţă domestică, faţă de anul 2019, şi aproximativ o treime din numărul ordinelor de protecţie sunt încălcate.

Tocmai de aceea, mă bucur să avem, în această săptămână, ocazia să dezbatem şi să votăm acest proiect de lege privind sistemul de monitorizare cu brăţări electronice - atenţie, se amplasează pe gleznă, şi nu la mână! -, astfel încât atunci când agresorul se apropie de victimă să fie alertată şi aceasta din urmă, şi organele de poliţie, şi să se poată lua măsuri în timp util, în mod real. Avem nevoie de aşa ceva.

De aceea, decizia înţeleaptă este să votăm pentru adoptarea acestui proiect de lege, şi Grupul USR PLUS va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Stimaţi colegi,

Aş vrea doar să vă reamintesc că acest proiect de lege este în procedură de urgenţă, ca atare vom avea un singur vorbitor de grup parlamentar.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Ioan Cupşa, din partea Grupului PNL.

Vă rog.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

După mai bine de 18 ani, din momentul în care, în România, am reglementat ceea ce se numeşte ordin de protecţie, respectiv ordinul provizoriu de protecţie, efectiv îl vom pune şi în aplicare, vom asigura mijloacele tehnice ca ordinul de protecţie să fie mult mai bine respectat.

Legea nr. 217/2003 este legea fundamentală pentru existenţa acestor ordine de protecţie.

Acum vreo 11 ani, când am adoptat legea privitoare la noul Cod de procedură penală, de asemenea, vorbeam acolo despre sisteme electronice de supraveghere, care, până în prezent, n-au putut fi folosite.

În anul 2016 am adoptat o lege prin care transpuneam o directivă europeană, acea lege se numea Legea ordinului european de protecţie.

În 2013, prin Legile nr. 253 şi nr. 254, legi privind executarea pedepselor, a măsurilor preventive, vorbeam, de asemenea, despre necesitatea de a implementa astfel de sisteme electronice de supraveghere.

Astăzi, cu ajutorul dumneavoastră, a fiecăruia dintre dumneavoastră, acest lucru va fi posibil.

Ţin să le mulţumesc colegilor mei din Partidul Naţional Liberal care au fost iniţiatori - doamna senator Alina Gorghiu, domnul Predoiu, domnul Vela, şi, nu în ultimul rând, domnul Florin Cîţu sunt cei care au fost primii semnatari ai aceste iniţiative legislative.

Partidul Naţional Liberal a sprijinit acest PL-x, de la bun început, aşa cum l-am sprijinit şi astăzi şi cum îl vom vota în consecinţă.

Vom face astăzi "cadou" - vedeţi ghilimelele de rigoare - brăţări electronice inculpaţilor, condamnaţilor şi respectiv persoanelor violente.

Facem acest lucru nu pentru a încălca dreptul la viaţă privată. Vom afecta dreptul la viaţă privată doar atât cât este necesar, vom aplica principiul proporţionalităţii. Vom proteja însă, folosind aceste sisteme electronice de supraveghere, vom proteja viaţa, integritatea fizică a celor care ne sunt nouă apropiaţi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Ioan Cupşa:

Voi concluziona.

Doamnă preşedinte,

Un antevorbitor, o doamnă, spunea că este nevoie să asigurăm tot sprijinul financiar pentru a deveni funcţional acest sistem. Guvernul s-a obligat să facă acest lucru.

Modificările pe care le-am făcut, prin amendamentele adoptate în cursul săptămânii anterioare, acestei iniţiative legislative asigură finanţarea necesară acestui proiect.

Primele cheltuieli vor fi în jur de 3,5 milioane de euro, cele pentru faza pilot, urmând ca ulterior să fie asigurate din bugetul de stat, respectiv, dacă este cazul, din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia prim-ministrului toate sumele necesare pentru a fi funcţional acest sistem.

Vă mulţumesc tuturor pentru sprijin. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Continuăm cu domnul deputat Hajdu Gábor.

Domnul Hajdu Gábor:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Parlamentarii UDMR vor vota pentru adoptarea acestui proiect de lege, un proiect de lege care, într-adevăr, a intrat destul de târziu în Parlament. Şi este foarte important să şi treacă. Este foarte important, totodată, ca aplicarea legii să nu rămână doar un deziderat, să fie pus în aplicare sistemul pe care îl adoptăm acum în Parlament şi să fie alocate de Guvern sumele necesare funcţionării.

Legea va proteja victimele violenţei domestice, dar, totodată, aduce şi noi măsuri de aplicare a Legii penale la nivelul secolului XXI.

Vă solicităm, în consecinţă, să sprijiniţi şi dumneavoastră, cu voturile dumneavoastră, adoptarea legii.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat Hajdu.

Continuăm cu doamna deputat Şerban Gianina, din partea Grupului AUR.

Aşa cum spuneam, Grupul PSD a avut deja un vorbitor, şi proiectul de lege se află în procedură de urgenţă. Deci avem un vorbitor per grup.

Doamna Gianina Şerban:

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Vreau să vă spun că AUR susţine acest proiect de lege. Este un proiect de lege benefic, care, într-adevăr, a ajuns destul de târziu, dar este un proiect de lege foarte important în protecţia vieţii şi în protejarea vieţii, de fapt, a victimelor violenţei domestice.

Violenţa domestică este un fenomen foarte întâlnit, şi femeile abuzate au nevoie de protecţie.

Acest proiect de lege nu trebuie să rămână doar pe hârtie, aşa cum sunt şi ordinele de protecţie, pentru că simpla hârtie nu oferă protecţie victimei. Şi solicit Guvernului să aloce fondurile necesare în vederea implementării acestui proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nemaifiind intervenţii, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt intervenţii? Nu.

La amendamentele admise, de la 1 la 50, dacă sunt intervenţii? Nu.

De la 50 la 100? Nu.

De la 100 la 200? Nu.

De la 200 la 283? Nu.

Dacă se susţin amendamentele respinse, de la 1 la 12? Nu.

Atunci proiectul de lege, cu amendamente admise, rămâne la votul final.

8. Continuăm cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei; PL-x 94/2021.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, adică Guvernul României.

Vă rog să vă şi prezentaţi.

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Vă mulţumesc.

Mă numesc Gabriel Marius Mureşan, secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 219/2020 se instituie posibilitatea de achiziţionare a serviciilor de mentenanţă, cu sprijinul Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate, pentru buna funcţionare a echipamentelor medicale achiziţionate sau care se vor achiziţiona, destinate acţiunilor pentru protecţia populaţiei în situaţii de urgenţă, generate de tipul de risc de epidemii şi alte evenimente generatoare de victime multiple.

De asemenea, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 219/2020, stabilirea anexei de noi categorii de produse, materiale şi obiecte sanitare, inclusiv majorarea cantităţilor de produse, se realizează prin Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, la propunerea şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau acum cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru apărare şi Comisia pentru sănătate, domnul deputat Nelu Tătaru, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei, transmis cu adresa PL-x 94 din 10 februarie 2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 8 februarie 2021.

Consiliul Legislativ, prin adresa nr. 1.298/30.12.2020, a avizat favorabil proiectul de lege.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de adoptare al proiectului de lege, în forma prezentată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale şi îi dau cuvântul domnului deputat Gabriel-Valer Zetea, de la Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Gabriel-Valer Zetea:

Stimaţi colegi,

Parlamentul României este chemat din nou în şedinţă pentru a discuta, pentru a nu ştiu câta oară, un proiect de lege care prevede adoptarea unei ordonanţe de urgenţă şi care vorbeşte despre proceduri urgente de achiziţii, fie de echipamente medicale, fie de materiale de protecţie, fie de servicii de mentenanţă, aşa cum este în cazul de faţă. Deci este chemat tot timpul Parlamentul ca să salveze onoarea şi obrazul Guvernului, şi boacănele Guvernului, pentru că, de mai mult de un an de zile, de când este criză sanitară în România, n-am avut un plan. Nici anul trecut, sub guvernarea PNL şi Ministerul Sănătăţii condus de Nelu Tătaru, nici în ultimele luni de zile, sub guvernarea aceasta de tip CDR şi sub conducerea USR-istului Vlad Voiculescu, n-am avut un plan. De fiecare dată lucrurile s-au făcut pe picior, de fiecare dată s-au identificat, de către Ministerul Sănătăţii, nevoile după ce nevoia oamenilor a trecut şi tocmai de aceea am ajuns să vorbim despre achiziţii urgente.

Şi ştim la ce ne duce gândul în momentul în care vorbim despre achiziţii urgente sau la ce se gândeşte PNL. Se gândeşte la UNIFARM şi la milioanele de măşti care au fost sifonate în timp de pandemie, şi la sutele de mii de materiale de protecţie pentru medici, şi la sutele de ventilatoare care şi în acest moment sunt în depozitele UNIFARM, bani care s-au sifonat către firmele de casă.

Voce din sală:

Minte!

Domnul Gabriel-Valer Zetea:

PSD este un partid responsabil care înţelege situaţia în care ne aflăm şi care va vota pentru acest proiect de lege, pentru că românii nu trebuie să fie pedepsiţi din cauza incompetenţei dumneavoastră, şi cea de anul trecut, a PNL, şi cea actuală, din acest an, a USR.

Dragi colegi, vă recomand un lucru: lăsaţi deoparte gâlceava politică! Apucaţi-vă de treabă! Şi am aprecia cu toţii să fie o treabă cinstită.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Mai avem o intervenţie din partea Grupului AUR.

Vă rog, domnule deputat George Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Deci avem aşa: izolete - 17.000 de euro bucata. Au fost folosite trei luni; nu mai ştim nimic despre acele izolete.

E minciună, domnule Andronache, PNL, faptul că Vlad Voiculescu, fostul ministru al sănătăţii, a spus despre un tun de peste un miliard, prin operaţiunea UNIFARM, domnul Adrian Ionel?! Asta este o minciună? Era în zona de ministeriat al PNL.

După aceea mai avem sute de milioane de euro pentru spitale modulare COVID, spitale modulare care nu au fost folosite niciodată. În Iaşi, la Leţcani, în Bacău, în Bucureşti, Pipera, avem un centru medical în Griviţa. La fel. Probabil şi asta este, la fel, o minciună.

După aceea, avem teste medicale rapide, teste rapide de COVID care n-au fost niciodată folosite pentru şcoli. Au fost achiziţionate, n-au fost niciodată folosite.

După aceea mai avem măşti...

Voce din sală:

Care aceea?!

Domnul George-Nicolae Simion:

Aceea! Cum care aceea?! Aceea, n-o ştiţi?! Aceea! (Gesticulează.) Aia! (Aplauze.)

Mai avem măşti neconforme, pe care populaţia este obligată, teoretic, să le poarte, dar măşti neconforme pe care Guvernul României, anul trecut, în guvernarea PNL monocoloră, a dat sute de milioane de euro.

Despre asta vorbim, cu aceste achiziţii, şi pentru asta ar trebui noi să fim responsabili în faţa pandemiei?!

De acord, dar cea mai mare pandemie şi cel mai mare virus este virusul corupţiei.

Aşa că, dragi colegi...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul George-Nicolae Simion:

Concluzionăm!

Fără corupţi în funcţii publice!

Fără corupţi în timpul pandemiei! (Aplauze.)

Asta este ce doare cel mai mult, iar dacă domnii de la USR PLUS îşi susţin fostul ministru, ar trebui să vină aici, la tribună, şi să relateze despre tunul de peste un miliard de la UNIFARM, despre izolete, despre spitale modulare, despre măşti, teste rapide şi câte şi mai câte, pentru că voi nu vă gândiţi la sănătatea populaţiei, voi vă gândiţi la buzunarele unor grupuri de interese.

Am concluzionat.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Nemaifiind intervenţii şi nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Continuăm cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 222/2020 privind prorogarea termenului prevăzut de art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier; PL-x 104/2021.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, adică Guvernul României.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Şi, cu aceeaşi rugăminte, să vă şi prezentaţi.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Scrioşteanu Ionel, secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 352/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Control în Transportul Rutier se schimbă regimul juridic al personalului din cadrul ISCTR, din personal contractual în funcţionari publici, iar pentru aplicarea în bune condiţii trebuie efectuate modificări, deoarece, în forma ei iniţială, nu asigură corelarea cu politicile şi reglementările specifice aplicabile în prezent, inclusiv cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ care aduce schimbări majore privind reglementarea funcţiei publice la nivelul instituţiilor publice aflate în subordinea autorităţilor centrale.

Având în vedere sarcina bugetară ce rezultă din finanţarea unei instituţii integral de la bugetul de stat şi luând în considerare faptul că legea intră în vigoare la data de 31 decembrie 2020, se impune prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 352/2015 până la 1 ianuarie 2022.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul, în continuare, reprezentantului Comisiei pentru transporturi şi infrastructură pentru prezentarea raportului.

Este în sală un reprezentant al Comisiei pentru transporturi?

O să-l citească domnul secretar Ganţ sau...

Vă rog.

Mulţumesc frumos.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

PL-x 104/2021

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 222/2020 privind prorogarea termenului prevăzut de art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea actului normativ, în forma prezentată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc mult, domnule deputat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Benedek Zacharie, din partea Grupului UDMR.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Legea nr. 352/2015 care reglementează funcţionarea ISCTR... Deci, repet, Legea nr. 352/2015. Deci din 2015 tot prorogăm termenul ca să se decidă ca angajaţii ISCTR să devină funcţionari publici sau nu.

De atunci tot prorogăm termenul ca acest ISCTR să fie finanţat integral din bugetul de stat sau să aibă venituri proprii.

Vom fi de acord cu această prorogare de termen, dar aş atrage atenţia că, dacă se uită cineva în bugetul de venituri şi cheltuieli al ISCTR, sunt foarte multe neconcordanţe.

Dacă ne gândim că, din 2018, 2019, respectiv 2020, au aceleaşi sume alocate din amenzile date, deşi în această lege, Legea nr. 352, scrie că ei se autofinanţează cu 30% din valoarea totală a amenzilor. Aici vorbim de 9 milioane de lei, pe când în raportul de activitate sunt 103 milioane. Ar trebui să aibă 31 de milioane din amenzi, nu 9 milioane.

Şi sunt şi foarte multe alte probleme. Deci ar trebui ca cineva să se ocupe de această instituţie şi, până la urma urmei, până pe 31 decembrie 2021 să se decidă dacă avem nevoie de ISCTR sau nu avem nevoie.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Mai avem o intervenţie online, domnul deputat Toma Vasilică.

Aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Vasilică Toma (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Discutăm de o instituţie fundamentală în domeniul transporturilor rutiere, instituţie care, realmente, face diferenţa între bine şi rău, în cazul de faţă între transporturile ilegale şi transporturile legale.

Sigur că va trebui să votăm această prorogare de termen, pentru că nici până acum Ministerul Transporturilor nu a venit cu proiectul de act normativ care să coreleze Legea nr. 352, înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transporturile Rutiere, cu legislaţia generală.

Sper ca, totuşi, pe 30 decembrie anul acesta să nu vină din nou Ministerul Transporturilor cu o solicitare de o nouă amânare.

Cele două principale modificări la care se referă reorganizarea ISCTR înseamnă finanţare de la bugetul de stat integral şi transformarea inspectorilor ISCTR, din angajaţi pe bază contractuală în funcţionari publici.

De asemenea, vreau să precizez că acum, în mare măsură, ISCTR este finanţat de o altă instituţie de stat din cadrul Ministerului Transporturilor, respectiv ARR.

Precizez, în context, că noii guvernanţi se pare că au dat drumul la cheltuieli inutile, cheltuieli foarte mari în aceste instituţii. Deşi suntem în situaţie de pandemie, se pare că se fac achiziţii de autoturisme de lux, de diverse alte obiecte cu care se umplu birourile şi, mai nou, se pare că vin spre ISCTR..., a venit o solicitare către ARR pentru a creşte taxele pentru activităţile specifice, fiindcă - ce să vedem? - datorită acestor achiziţii de nestăvilit, se pare, şi necesităţile au crescut foarte mult.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Discutăm de o instituţie, cum am spus, foarte importantă şi spun aşa: reorganizarea ISCTR trebuie văzută ca o acţiune strategică, prin care să se încurajeze operatorii autorizaţi, operatorii serioşi, cei care plătesc taxe la bugetul de stat, nu prin aplicarea de amenzi, bineînţeles, fiindcă acesta nu poate să fie un scop în sine, ci prin aducerea în zona taxabilă, în zona autorizată, a transportatorilor ilegali.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Vasilică Toma (prin audioconferinţă):

Voi concluziona în câteva secunde.

De aceea, ISCTR reorganizat va aduce, cu siguranţă, resursele necesare finanţării de la bugetul de stat.

Din păcate, în ultimele 10-15 luni au explodat efectiv transporturile ilegale rutiere în România. Avem sute de autovehicule în fiecare judeţ care fac transport naţional şi de bunuri, şi de persoane, avem mii de autovehicule care fac transport internaţional de persoane.

Mă aşteptam ca actualul ministru al transporturilor să aibă o colaborare foarte strânsă cu fostul ministru al transporturilor, fiindcă sunt în acelaşi Guvern, actualul ministru de interne, şi să controleze acest fenomen, fiindcă se pierd zeci de milioane de euro pe lună numai din neînregistrarea şi neplata TVA la aceste transporturi ilegale.

De aceea, un ISCTR operaţionalizat, organizat va aduce venituri la bugetul de stat şi bineînţeles că va sprijini şi operatorii serioşi.

Este un domeniu foarte afectat, poate la fel de afectat ca şi domeniul HoReCa, iar, din păcate, actualul Guvern nu a venit cu nicio măsură specifică pentru ajutorul acestor întreprinzători.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasilică Toma (prin audioconferinţă):

De aceea, rog Ministerul Transporturilor, pe de o parte, să reorganizeze urgent ISCTR şi să controleze împreună cu Ministerul de Interne transporturile ilegale.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Nemaifiind intervenţii şi nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Timpul dedicat dezbaterilor de astăzi a fost epuizat, aşa că încheiem aici această sesiune şi continuăm cu răspunsurile orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice şi prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.

Vă mulţumesc şi vă doresc o seară plăcută tuturor!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Marius-Constantin Budăi, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 19 aprilie 2021, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate.

Domnul deputat Dămureanu Ringo. Este?

O voce de la AUR:

Este aici.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Ministerul Afacerilor Externe, doamna secretar de stat Daniela Grigore-Gîtman, vă rog.

Doamna Daniela Anda Grigore-Gîtman (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat Ringo Dămureanu,

Cu privire la întrebarea dumneavoastră, referitoare la semnificaţia "vlahilor" din Serbia, pentru Ministerul Afacerilor Externe, vă aducem la cunoştinţă următoarele aspecte.

Relaţiile României cu etnicii români au la bază repere juridice fundamentale - Constituţia României, al cărei art. 7 atestă explicit preocuparea statului român pentru românii din străinătate; Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; precum şi normele şi documentele programatice internaţionale privind protecţia drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

România are calitatea de stat înrudit în raport cu persoanele din zona Balcanilor de Vest care îşi asumă apartenenţa la spiritualitatea românească, indiferent de etnonimul sub care aceştia sunt cunoscuţi.

Ca urmare, Ministerul Afacerilor Externe monitorizează, atât în plan multilateral, cât şi bilateral, nivelul de protecţie a drepturilor identitare ale persoanelor aparţinând minorităţii înrudite.

Partea română a solicitat constant şi insistent Serbiei ca toţi cetăţenii sârbi care îşi asumă identitatea română, indiferent de regiunea în care locuiesc sau de etnonimul sub care sunt identificaţi, să se poată bucura de drepturile la educaţie în limba română, să beneficieze de serviciul religios în limba maternă, să aibă acces la mass-media în limba română, să beneficieze de reprezentare în forurile politice locale şi naţionale.

Acestea sunt drepturi fireşti care se circumscriu ansamblului de valori europene comune şi constituie criterii politice de bază pentru orice stat care doreşte să intre în familia europeană.

România îşi menţine interesul crescut de a contribui la conservarea identităţii lingvistice, culturale şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţii române din Serbia şi de a elimina, prin demersuri diplomatice susţinute, standardele diferite de protecţie, promovate de autorităţile sârbe, între etnicii români din Valea Timocului şi cei din Voivodina.

Faţă de acest răspuns scris, pe care l-aţi primit, domnule deputat, aş mai face câteva precizări.

Situaţia românilor din Serbia rămâne o prioritate pe agenda de politică externă a Ministerului Afacerilor Externe.

România a acţionat, în mod constant şi consecvent, pentru păstrarea identităţii culturale şi etnice a persoanelor aparţinând minorităţii înrudite din statele vecine.

Suntem la curent cu persistenţa distincţiei români - vlahi, a dificultăţilor în exercitarea drepturilor acestora, interferenţelor în activitatea organizaţiilor româneşti şi a problemelor pe care le întâmpină membrii Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române.

Menţinem şi cultivăm contacte directe cu românii din Serbia şi cu autorităţile sârbe pentru a asigura respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din statul sârb de manieră similară celor de care se bucură sârbii din România.

În aceste eforturi contăm pe cooperarea dumneavoastră prin dialog direct cu Ministerul Afacerilor Externe, astfel încât demersurile României să faciliteze coeziunea minorităţii române în Republica Serbia.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL - tot pentru Ministerul Afacerilor Externe.

Doamna secretar de stat Daniela Grigore-Gîtman.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Daniela Anda Grigore-Gîtman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat Daniel Gheorghe,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, Întrebarea nr. 633A din 11 martie, având ca obiect "Situaţia demografică şi viitorul populaţiei României", vă comunic următoarele.

Informaţii actualizate cu privire la situaţia cetăţenilor români care şi-au stabilit domiciliul în străinătate, ca urmare a eliberării unui paşaport electronic cu menţionarea ţării de domiciliu, sunt disponibile pe pagina de Internet a Direcţiei Generale de Paşapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În ceea ce priveşte cetăţenii români rezidenţi pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene, precizez că, din datele disponibile la nivelul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României, rezultă un total de 5.126.293 de cetăţeni rezidenţi.

În acest context, menţionez că Ministerul Afacerilor Externe nu are competenţe în materie de monitorizare a dinamicii mobilităţii cetăţenilor români.

Precizez faptul că art. 5 lit. d) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români din străinătate prevede obligaţia acestora ca, în cazul stabilirii reşedinţei sau a domiciliului în străinătate, să informeze cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al României.

Legea nu prevede însă nicio sancţiune pentru nerespectarea de către cetăţenii români a obligaţiei de înregistrare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.

În ceea ce priveşte comunităţile istorice din Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi Bulgaria, datele statistice pe care le deţine Ministerul Afacerilor Externe sunt următoarele.

În Republica Moldova, potrivit rezultatelor recensământului populaţiei şi al locuinţelor din anul 2014, a reieşit o populaţie totală de 2.804.801 locuitori, având următoarea structură de autoidentificare etnică: moldoveni - 73,7%, respectiv 2.068.058 persoane; români - 6,9%, 199.800 de persoane; ucraineni - 65%; găgăuzi - 4,5%; ruşi - 4% şi bulgari - 1,8%.

După cum cunoaşteţi, România respinge diferenţierea între noţiunile "român" şi "moldovean".

În Ucraina, conform recensământului din anul 2001, ultimul realizat în această ţară, au fost înregistrate aproximativ 409.600 de persoane, care s-au declarat după cum urmează: etnici români - 151.000 de persoane şi moldoveni - 258.600 de persoane.

În Serbia, potrivit recensământului din anul 2001, numărul persoanelor care s-au autoidentificat drept români se ridică la 29.332 de persoane, respectiv 0,41% din totalul populaţiei, din care - 25.410, respectiv 1,32% în Provincia Autonomă Voivodina; 2.073 de români, 0,13% în Valea Timocului; 1.849, respectiv 0,02% în restul teritoriului ţării, în special în Sud şi în Regiunea Belgrad.

Ca urmare a aceluiaşi recensământ, 35.330 de persoane, respectiv 0,49% s-au autoidentificat "vlahi"; 32.873 de persoane, respectiv 2,1% în Valea Timocului; 2.105 persoane - 0,1% în centrul Serbiei; 352, respectiv 0,004% în restul teritoriului.

Serbia va organiza un nou recensământ al populaţiei în luna octombrie 2021.

De asemenea, România respinge diferenţierea între noţiunile de "român" şi "vlah".

În Bulgaria, în urma ultimului recensământ al populaţiei, desfăşurat în anul 2011, Institutul Naţional de Statistică din Republica Bulgaria a comunicat că numărul persoanelor care s-au autoidentificat drept "români" este de 891 de persoane, iar cel al persoanelor care s-au autoidentificat drept "vlahi" este de 3.684 de persoane.

În ceea ce priveşte răspunsul la celelalte întrebări, precizez că Ministerul Afacerilor Externe nu deţine datele statistice solicitate şi vă recomand să contactaţi structurile competente din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, precum Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Direcţia Generală de Paşapoarte.

Mulţumindu-vă pentru implicarea în promovarea unor acte normative care să contribuie la încurajarea cetăţenilor români care locuiesc în străinătate să revină în ţară, doresc să vă asigur că Ministerul Afacerilor Externe întreprinde constant demersuri în vederea identificării celor mai bune soluţii pentru a veni în întâmpinarea nevoilor şi solicitărilor acestora.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Înţeleg că domnul deputat are un comentariu.

Până vorbeşte domnul deputat, am un apel la doamnele şi domnii secretari de stat.

Deoarece sunt multe, relativ multe răspunsuri astăzi şi mulţi colegi care aşteaptă să-şi citească interpelările, vă rugăm frumos, pe cei de la ministere, să vă încadraţi în termenul de 3 minute, astfel încât să poată tot mai mulţi colegi să primească răspunsurile şi tot mai mulţi colegi să-şi citească interpelările.

Şi vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc doamnei secretar de stat pentru răspunsul adresat.

După cum se vede, avem în afara hotarelor României încă o Românie, să spunem aşa.

Şi este evident că atât Ministerul Afacerilor Externe, cât şi Guvernul României ar trebui să prioritizeze tot ceea ce înseamnă viaţa şi felul în care aceste comunităţi româneşti din diaspora şi din jurul României, din comunităţile istorice, reuşesc să-şi păstreze identitatea şi reuşesc să fie, să spunem aşa, cuplate la ceea ce înseamnă dinamica economico-socială a României.

Vorbim de peste 5 milioane de români care trăiesc în ţările membre ale Uniunii Europene. Deci avem mai mult de 5 milioane de români care au părăsit România şi care sunt parte din naţiunea noastră, pe care suntem datori să-i susţinem, să-i ajutăm şi, de ce nu, să-i motivăm să se întoarcă acasă. Pentru că România este patria eternă a tuturor românilor.

De asemenea, un alt aspect important îl reprezintă acea împărţire abuzivă, imorală şi mincinoasă a românilor din Ucraina şi Basarabia, între români şi moldoveni, şi a celor din Serbia, între români şi vlahi.

Cred că aici Ministerul Afacerilor Externe joacă un rol foarte important pe relaţia bilaterală şi este esenţial ca vecinii noştri să înţeleagă că acest tip de împărţire abuzivă, aberantă, chiar cu trecut în totalitarism, nu mai poate continua şi nu poate fi tolerată la nesfârşit. Există doar români şi nu români şi moldoveni, nu români şi vlahi. Acest lucru ar trebui să se audă peste tot.

A fi moldovean înseamnă a fi...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...a fi român.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

Acelaşi apel şi la colegii deputaţi, să nu depăşească două minute, exact, pentru a se încadra cât mai mulţi colegi în timpul alocat şedinţei noastre de astăzi.

Domnul deputat Tuhuţ Radu-Marcel, Grupul parlamentar al PSD - doamna secretar de stat Maria Ştefania Manea, Ministerul Educaţiei.

Vă rog frumos, doamnă ministru.

Doamna Maria Ştefania Manea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Bună ziua!

Vă mulţumesc.

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Situaţia vaccinării cadrelor didactice şi testării elevilor", vă comunic următoarele.

Interesul profesorilor pentru vaccinarea anti-COVID a crescut, astfel că procentul cadrelor didactice care s-au vaccinat depăşeşte 50%.

Pentru testarea rapidă a copiilor şi a profesorilor au fost alocate peste 1.000.000 de teste antigen rapide.

În 8 săptămâni de şcoală, începând din 8 februarie, au fost folosite mai puţin de 2% din numărul total de teste antigen rapide puse la dispoziţie pentru testarea în şcoli.

Cauzele acestui insucces major au fost lipsa de personal medical sau indisponibilitatea acestuia pentru administrarea testelor antigen rapide, precum şi faptul că sunt considerate de foarte mulţi părinţi ca fiind invazive sau traumatizante pentru copii. Drept urmare, nu-şi dau acordul pentru testarea în acest fel, mai ales pentru cei de vârstă mică.

Soluţia este utilizarea unor teste non-invazive, care înlătură cele două neajunsuri.

4. Prin HG nr. 370/2020 privind aprobarea Programului naţional "Şcoala de acasă", în vederea achiziţionării de dispozitive...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Doamnă secretar de stat, o secundă, vă rog.

Domnul Tuhuţ este în sală?

A!

Vă rog.

Doamna Maria Ştefania Manea:

Aşadar, H.G. nr. 370 - achiziţionarea de dispozitive electronice cu conexiune la Internet necesare dotării unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat pentru facilitarea activităţilor didactice la distanţă pentru elevii din medii defavorizate, înmatriculaţi în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, au fost distribuite 250.000 de tablete în 42 de judeţe şi municipiul Bucureşti.

De asemenea, prin H.G. nr. 756/2020 privind aprobarea Programului naţional "Educaţia în siguranţă", în vederea achiziţionării de materiale de protecţie sanitară şi dispozitive electronice necesare asigurării activităţilor didactice, au fost distribuite 37.497 de tablete, 4.375 de laptopuri şi 3.144 de camere web în cadrul Proiectului ROSE - Romania Secondary Education, finanţat prin Banca Mondială, au fost livrate 41.966 de laptopuri şi mai sunt de livrat 17.106.

5. Indicatorii privind abandonul şcolar utilizează informaţii culese la final de an şcolar, indicatori de ieşire, iar datele statistice nu sunt încă raportate, pentru 2020, de către Institutul Naţional de Statistică.

Reducerea părăsirii timpurii a sistemului de educaţie şi formare a stat în permanenţă în atenţia Ministerului Educaţiei.

Menţionăm că în vederea aplicării prevederilor art. 58 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale, precum şi a Ordonanţei de urgenţă nr. 6/2021 privind modificarea şi completarea unor acte normative, a fost emis O.M.E nr. 3.300/2021 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului naţional "Şcoala după şcoală", pentru elevii până la clasa a VIII-a inclusiv.

Potrivit art. 2 din O.M.E nr. 3.300, sunt eligibili pentru a participa la Programul naţional pilot "Şcoala după şcoală" elevii până la clasa a VIII-a inclusiv aflaţi în risc de părăsire timpurie a şcolii şi/sau în risc ori în situaţie de eşec şcolar, în special elevii care nu au avut acces sau au avut acces deficitar la activităţile educaţionale desfăşurate prin intermediul tehnologiei şi al Internetului, precum şi elevii aparţinând mediilor şi grupurilor vulnerabile.

6. Hotărârile Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă instituie activităţile ce impun prezenţa fizică a preşcolarilor şi a elevilor în unităţile de învăţământ şi stabilirea unor măsuri necesare a fi aplicate în contextul pandemiei de COVID-19.

7. Ordinul comun al ministrului educaţiei şi ministrului sănătăţii nr. 3.235/2021 din 4 februarie 2021, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează procedura şi măsurile obligatorii privind prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2 care se vor aplica în unităţile de învăţământ preuniversitar/conexe/ instituţiile de învăţământ, în scopul asigurării dreptului la învăţătură şi a dreptului la sănătate.

Ministerul Educaţiei, în parteneriat cu Consiliul Naţional al Rectorilor, Federaţia Naţională Sindicală "Alma Mater", Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor Studenţeşti din România, Uniunea Studenţilor din România, Uniunea Naţională a Studenţilor din România, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi şi Organizaţia "Salvaţi copiii" a lansat, în 7 aprilie 2021, de Ziua Mondială a Sănătăţii, Campania naţională "Vaccinare şi testare pentru învăţare".

Astfel, în perioada 8-29 aprilie 2021, în fiecare judeţ din România, Ministerul Educaţiei organizează conferinţe tematice sau webinarii la care vor participa reprezentanţii tuturor unităţilor şi instituţiilor de învăţământ.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

În continuare, domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe.

Este în sală?

Dacă nu este în sală, atunci, Ministerul Afacerilor Interne, îi veţi trimite în scris.

Doamna deputat Vicol-Ciorbă Laura-Cătălina, Grupul parlamentar al PSD, a primit în scris de la Ministerul Afacerilor Interne.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, domnul secretar de stat Ionel Scrioşteanu.

Cu rugămintea, în continuare, să ne încadrăm totuşi în cele 3 minute.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu:

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Podurile pietonale de pe centura Municipiului Bucureşti, tronsonul dintre Otopeni şi Mogoşoaia, în zona Odăile", vă comunicăm următoarele.

C.N.A.I.R. S.A., prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Bucureşti, are în elaborare documentaţia de atribuire în vederea demarării achiziţiei aferente obiectivului pasarelei pietonale pe centura municipiului Bucureşti între DN 1A şi DN 1. După obţinerea aprobării finanţării, procedura de atribuire va fi finalizată în maximum 80 de zile, iar execuţia lucrărilor se va face în 12 luni.

Vă mulţumim pentru interesul exprimat şi vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Aveţi intervenţie?

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Tot ce pot să fac este să vă rog să urgentaţi procedura privind finalizarea acestor lucrări pentru pasarelele pietonale de pe centura Bucureşti, zona Odăile, între Otopeni şi Mogoşoaia.

Situaţia de acolo este foarte gravă, în special din pricina accidentelor rutiere care se produc, accidente rutiere soldate inclusiv cu răniri de persoane şi chiar cu victime.

Este o zonă extrem de circulată, o zonă foarte aglomerată.

Şi cred că pentru Ministerul Transporturilor ar trebui să prezinte o prioritate tot ceea ce se întâmplă pe axul Drumului Naţional centură Bucureşti, iar realizarea acestor pasarele pietonale ar trebui să fie începută în cel mai scurt timp şi finalizate în cursul acestui an.

Pentru că trebuie să recunoaştem, şi în anii trecuţi am făcut interpelări pe acelaşi subiect şi parcă, de la un an la altul, lucrurile au fost amânate şi răsamânate.

Atunci când este vorba de vieţile oamenilor, când este vorba de siguranţa traficului rutier într-una dintre cele mai aglomerate zone din România, nu doar din regiunea Bucureşti-Ilfov, cred că fiecare zi pe care o pierdem poate să ducă la riscuri nebănuite pentru oameni şi pentru toţi cei care participă la trafic.

Aştept realizarea acestor pasarele în cel mai scurt timp.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

Doamna deputat Presură Alexandra, Grupul parlamentar al PSD, a primit în scris de la Ministerul Transporturilor.

Domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, Grupul AUR, nu este. Atunci, am să-l rog pe domnul secretar Cătălin Boboc, secretar de stat din cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, să-i trimită în scris.

Tot domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, Grupul parlamentar AUR - de la Ministerul Finanţelor.

Domnule secretar de stat Lucian-Ovidiu Heiuş, vă rog să-i trimiteţi în scris.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL - Ministerul Finanţelor, domnul secretar de stat Lucian-Ovidiu Heiuş.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Stimate domnule deputat Andrei Daniel Gheorghe,

Ca urmare a adresei dumneavoastră, referitoare la întrebarea privind "Situaţia remitenţelor şi impactul COVID-19 asupra acestora", potrivit sferei de competenţă a Ministerului Finanţelor, vă comunicăm următoarele.

Conform structurii balanţei de plăţi formate din transferul lucrărilor înregistrate în venituri secundare şi remunerarea netă a salariaţilor înregistrată în categoria veniturilor primare, potrivit Raportului anual pentru anul 2019 privind balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională netă, publicat de Banca Naţională a României, valoarea netă a remitenţelor personale, în anul 2019, a fost de aproximativ 4,9 miliarde de euro.

Potrivit datelor disponibile în baza de date a Băncii Naţionale a României, valoarea salarială, în anul 2019, a fost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, iar în anul 2020 de aproximativ 2,8 miliarde de euro.

Datele privind transferurile lucrătorilor nu se regăsesc prezentate distinct în baza de date a BNR, aceasta cuprinzând doar datele agregate privind veniturile secundare.

Vă prezentăm în tabelul de mai jos valoarea remunerărilor salariale în anul 2019 şi 2020, potrivit datelor disponibile în baza de date a BNR, astfel.

Şi aveţi un tabel, domnule deputat, pe care vi l-am trimis şi în scris.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Aveţi intervenţie?

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Ghiţă Daniel-Florin, Grupul parlamentar al PSD.

Deoarece nu este prezent în sală, Ministerul Finanţelor, domnul secretar de stat Lucian-Ovidiu Heiuş, vă rog să depuneţi răspunsul în scris.

Domnul deputat Benga Tudor-Vlad, Grupul parlamentar al USR PLUS, am înţeles că a primit de la Ministerul Finanţelor în scris.

Tot domnul deputat Benga Tudor-Vlad, Grupul parlamentar al USR, am înţeles că tot în scris i-aţi înaintat.

Doamna deputat Intotero Natalia-Elena, Grupul parlamentar al PSD, nefiind în sală, Ministerul Finanţelor, vă rog să depuneţi... (Vociferări.)

Este în sală?

Unde eşti, Nati?

A!

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş:

Da, este un răspuns mai vast, pe care l-am trimis doamnei deputat, are vreo 7 pagini. O să încerc să sintetizez, ca să nu...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog, să ne încadrăm...

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş:

...ocupăm timpul celorlalţi...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

...în cele 3 minute.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş:

Da.

Stimată doamnă deputat,

La întrebarea nr. 1 - care este suma totală accesată de Ministerul Finanţelor de la băncile comerciale româneşti de la învestirea noului Guvern?

Şi la întrebarea - care este suma totală a împrumuturilor externe contractate de Guvern prin Ministerul Finanţelor?

Situaţia împrumuturilor contractate Ministerul Finanţelor de pe piaţa internă şi externă în perioada 1 ianuarie 2021 - 9 aprilie 2021 se prezintă astfel:

• emisiuni de titluri de stat pe piaţa internă interbancară prin certificate de trezorerie cu discount şi obligaţii de tip benchmark în valoare totală de 19,33 miliarde de lei şi respectiv 1,47 miliarde de euro;
• emisiuni de euroobligaţiuni pe pieţele externe în valoare echivalentă a 3,5 miliarde de euro;
• trageri în cadrul împrumuturilor de la instituţiile financiare internaţionale, respectiv BEI, BIRD, în valoare totală de aproximativ 18 milioane de euro.

Întrebarea nr. 2 - care este destinaţia explicită a sumei totale împrumutate - împrumuturi externe şi interne? Cu rugămintea defalcării acesteia pe domenii de investiţie.

Şi la întrebarea nr. 3 - care este destinaţia ultimului împrumut făcut de Ministerul Finanţelor, în valoare de 300 de milioane de lei?

Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64 privind datoria publică, cu modificări şi completări ulterioare, Ministerul Finanţelor este autorizat să angajeze în numele şi în contul statului obligaţiuni de natura datoriei publice guvernamentale, în principal pentru finanţarea deficitului bugetar aprobat prin lege, de Parlamentul României, pentru refinanţarea şi rambursarea anticipată a datoriei publice guvernamentale, în linie cu obiectivele stabilite prin Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pe termen mediu pentru perioada 2019-2021.

Astfel, în mod similar cu anii precedenţi, în anul 2021, împrumuturile statului sunt contractate pentru finanţarea deficitului bugetar aferent anului curent, aprobat prin Legea nr. 15/2021 privind bugetul de stat pe anul 2021.

Precizăm că potrivit cadrului legal privind datoria publică, în cursul unui an, Ministerul Finanţelor contractează împrumuturi guvernamentale independent de evoluţia şi disponibilităţile existente în contul curent general al Trezoreriei şi de evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat în decursul acestui an.

Mai mult, oportunitatea privind alegerea instrumentelor de datorie publică guvernamentală şi a caracteristicilor acestora, precum şi momentul tragerii resurselor financiare necesare finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice revine Ministerului Finanţelor, în calitate de unic administrator al datoriei publice guvernamentale.

3. Referitor la întrebarea - care este planul de redresare şi de revenire treptată a economiei realizat de Ministerul Finanţelor în contextul pandemiei de COVID-19?

Aici sunt vreo 5 pagini.

Cu permisiunea dumneavoastră, vi le înaintăm în scris.

Vă mulţumesc frumos pentru înţelegere.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Aveţi comentarii, doamnă deputat?

Doamna Natalia-Elena Intotero (din sală):

Nu.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Tuhuţ Radu-Marcel, Grupul parlamentar al PSD - Ministerul Energiei, domnul deputat... domnul secretar de stat, scuzaţi-mă, am emoţii că nu vreau să greşesc numele - Ákos Derzsi.

Am spus bine?

Domnul Ákos Derzsi (secretar de stat, Ministerul Energiei; din sală):

Derzsi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Derzsi.

Scuze!

Vă rog, cu scuzele de rigoare!

Domnul Ákos Derzsi:

Da.

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, adresată Ministerului Energiei, având ca obiect "Extinderea reţelei de gaze naturale în Munţii Apuseni", vă comunicăm următoarele.

Au fost o serie de 5 întrebări. Încerc să răspund la fiecare.

În prezent, cel mai avansat proiect de exploatare a gazelor naturale offshore este proiectul de dezvoltare gaze naturale Midia.

Avantajul extragerii din Marea Neagră constă în evitarea semnificativă a dependenţei importului de gaz.

Deci este normal şi pentru minister ca acest sistem să participe în mixul energetic din România.

Deci ministerul se străduieşte în această direcţie.

Conform discuţiilor purtate cu reprezentanţii Blake Sea Oil & Gas SRL, termenul de finalizare a lucrărilor ar fi noiembrie 2021.

În ceea ce priveşte proiectele de extindere a reţelei de gaze naturale la nivel naţional, aducem la cunoştinţă că operatorii de distribuţie gaze naturale extind sau racordează solicitanţii la sistemul actual de distribuţie, dar recunoaştem că sunt întârzieri cu îndeplinirea solicitărilor din cauza lipsei fondurilor, cât şi a personalului de execuţie, ca urmare a numărului mare de cereri.

În consecinţă, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei a emis un ordin prin care aprobă Regulamentul privind racordarea la sistemul de distribuţie a gazelor naturale, care dă posibilitatea solicitantului să finanţeze lucrarea, cu recuperarea finanţării în termen de 5 ani de zile.

În acelaşi timp, s-au încheiat acte adiţionale de extindere a zonelor concesionate, în sensul includerii localităţilor aparţinătoare unităţii administrativ-teritoriale din cadrul căreia pentru cel puţin o localitate serviciul de utilitate publică de distribuţie a gazelor naturale a fost deja concesionat, conform prevederilor legale menţionate anterior.

Iar la întrebarea nr. 5, în ceea ce priveşte evoluţia preţului gazelor naturale ulterior exploatării din Marea Neagră, noi evaluăm că va fi o scădere a preţului gazului pentru consumatorii finali.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Zetea Gabriel-Valer - tot Ministerul Energiei, domnul secretar de stat Ákos Derzsi.

Sper că n-am mai greşit.

Domnul Ákos Derzsi:

Nu.

Mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, adresată Ministerului Energiei, având ca obiect "Cozile interminabile pentru încheierea noilor contracte la energia electrică", vă comunicăm că în contextul liberalizării de la 1 ianuarie 2021 a pieţei de electricitate şi eliminarea tarifelor reglementate la energia electrică, termenul în care se pot încheia noile contracte de furnizare în piaţa concurenţială a fost prelungit până în 30 iunie 2021.

Considerăm că, pe lângă ofertele de furnizare puse la dispoziţie consumatorilor, facilităţile oferite în contextul procesului de încheiere a noilor contracte de furnizare ar trebui să reprezinte un element de concurenţă între operatorii de furnizare, iar interesul şi disponibilitatea acestora de a pune la dispoziţia clienţilor instrumente noi şi rapide ar trebui să conteze în alegerile pe care le fac potenţialii clienţi.

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei este un organism independent, aflat în coordonarea Parlamentului. Prin legislaţia secundară în domeniu trebuie să asigure creşterea gradului de informare şi conştientizare a drepturilor clienţilor finali de energie electrică în relaţia cu operatorii economici participanţi la piaţa de energie electrică şi trebuie să întreprindă toate măsurile necesare pentru punerea la dispoziţia acestora de informaţii practice.

De asemenea, conform Legii nr. 123 a energiei electrice şi gazelor naturale, se menţionează că Agenţia Naţională de Reglementare asigură creşterea gradului de informare şi conştientizare a drepturilor clienţilor finali de energie electrică în relaţia cu operatorii economici participanţi la piaţa de energie electrică şi întreprinde toate măsurile necesare pentru punerea la dispoziţia acestora de informaţii practice.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Pentru scurte comentarii, vă rog frumos, domnule deputat.

Domnul Gabriel-Valer Zetea:

Domnule secretar de stat,

Răspunsul ministerului evident că mă nemulţumeşte şi vă garantez că o să mă întărâte, astfel încât să continui cu această serie de întrebări până când o să înţelegeţi sensul întrebărilor pe care vi le-am dat.

Nu am contestat strategia actualei Guvernări, de liberalizare a preţului la energie, chiar dacă acest lucru sigur că, în contextul pandemiei şi al scăderii veniturilor populaţiei, nu... nu înţeleg rostul până la urmă, pentru că este o măsură care pune o povară în plus pe bugetul fiecărei familii, ci am vorbit despre un caz concret. Am vorbit despre o agenţie a Electrica, din Baia Mare, unde la 8,00 dimineaţa, în 24 martie, zeci de persoane stăteau la coadă, în frig, pentru a merge să-şi schimbe contractele de furnizare a energiei.

Trebuie să înţelegeţi că n-aţi făcut suficient. Nici voi, cei de la Ministerul Energiei, nici cei de la ANRE, n-aţi făcut suficient pentru a le explica oamenilor, pentru a le oferi soluţii oamenilor. Soluţii facile, prin care nu să-i puneţi pe drumuri, nu să-i puneţi să stea la cozi, ci să veniţi în întâmpinarea lor cu soluţii. N-aţi făcut acest lucru.

Mă bazez pe dumneavoastră, domnule secretar de stat, vă văd de bun-simţ, să explicaţi celor care au condus şi anul trecut Ministerul Energiei că lucrurile pot să fie făcute şi altfel. Pot să fie făcute cu empatie şi cu grija faţă de cetăţean.

Explicaţi-i domnului ministru că oamenii care stau în frig, în continuare, la cozi, pentru a satisface dorinţele PNL, de liberalizare, nu au greşit cu nimic, şi voi aţi greşit că n-aţi făcut încă suficient pentru ei.

Voi continua cu astfel de întrebări până la momentul în care vom primi cu toţii, noi, românii, răspunsurile corespunzătoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Doamna deputat Intotero Natalia-Elena - pentru Ministerul Culturii.

Din partea Ministerului Culturii, domnul secretar de stat Andras István Demeter, vă rog.

Domnul Demeter András István (secretar de stat, Ministerul Culturii):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnă deputat,

Pentru a mă înscrie în limita de timp stabilită, o să dau citire doar acelor pasaje din răspunsul nostru referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect "Situaţia personalului angajat pentru gestionarea cetăţilor dacice", care sunt foarte, foarte apropiate de obiectul întrebării.

Cetatea Sarmizegetusa Regia a fost preluată în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, prin efectele Hotărârii de Guvern nr. 1.237/2012, iar Cetatea Căpâlna se află în cea a comunei Săsciori.

Institutul Naţional al Patrimoniului, aflat în subordinea Ministerului Culturii, a finanţat, în ultimii ani, prin Programul Naţional de Restaurare, intervenţii la cetăţile Sarmizegetusa Regia şi Căpâlna, în contextul în care acestea au un regim de proprietate clar, spre deosebire de celelalte 4 cetăţi din judeţul Hunedoara. Pentru acestea se vor putea prevedea investiţii similare odată ce vor fi preluate în administrare de către Consiliul Judeţean Hunedoara.

Ministerul Culturii sprijină Consiliul Judeţean Hunedoara în procesul de preluare în domeniul public şi darea în administrare a cetăţilor dacice din munţii Orăştiei, însă suplimentarea resurselor financiare necesare lucrărilor de conservare şi punere în valoare, administrarea cetăţilor este condiţionată de existenţa resurselor umane adecvate. În acest sens, conform prevederilor art. 6 din Legea nr. 23/2020 pentru protejarea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei şi pentru respectarea prevederilor legale în acest domeniu, consiliile judeţene au între atribuţii înfiinţarea, în structura aparatului propriu sau în afara acestuia, de compartimente specializate sau posturi, ori, după caz, înfiinţarea şi organizarea de instituţii sau servicii publice specializate.

În acest context, dat fiind că administrarea cetăţilor Costeşti- Cetăţuie, Costeşti-Blidaru, Luncani, Piatra Roşie şi Ibăniţa constituie o activitate nouă, specializată şi complexă, opinăm că demersurile Consiliului Judeţean Hunedoara privind suplimentarea numărului de posturi alocate judeţului, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 63/2010, cu 30 de posturi, sunt justificate în mod obiectiv.

În situaţia în care este solicitat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, autoritatea centrală de resort, Ministerul Culturii poate contribui la fundamentarea acestor demersuri.

Ministerul Culturii îşi exprimă şi pe această cale deschiderea faţă de solicitările formulate de membrii Parlamentului României, ca importantă resursă pentru optimizarea politicilor sale în domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

O invit la microfon pe doamna deputat Intotero Natalia-Elena, cu scurte precizări asupra răspunsului dumneavoastră.

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule secretar de stat,

Interpelarea mea era în legătură cu statutul celorlalte cetăţi dacice. Ştiam de Cetatea Sarmizegetusa Regia, a fost un demers încă din anul 2012 pentru ca aceasta să fie trecută în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara.

Având în vedere exemplele de bune practici pentru administrarea acestei cetăţi, de când a fost dată Consiliului Judeţean Hunedoara, începând din anul 2014, am început să lucrăm la acel proiect de lege pe care am reuşit să-l trecem, după, atenţie, 6 ani, ca celelalte cetăţi dacice din judeţul Hunedoara şi cetatea la care dumneavoastră făceaţi referire - Căpâlna, în judeţul Alba - să fie date în subordinea celor două consilii judeţene, respectiv Consiliul Judeţean Hunedoara şi Consiliul Judeţean Alba.

Întrebarea mea se referea la acest aspect, având în vedere că a trecut un an de când acest proiect de lege a trecut, de când aceste cetăţi dacice sunt în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara - în speţă, la acest judeţ fac referire -, şi din acel moment am fost doar duşi de nas. Acele 35 de posturi propuse de Guvernul României, că vor fi alocate pentru buna gestionare a cetăţilor, nu s-au primit nici până în momentul de faţă. De asemenea, se întâmpină dificultăţi cu reglementarea statutului juridic al unor suprafeţe de teren de pe lângă o parte a cetăţilor dacice, astfel încât Consiliul Judeţean Hunedoara, chiar dacă a înfiinţat direcţie specifică pentru dezvoltarea, punerea în valoare a acestor cetăţi, încearcă să acceseze fonduri europene. Sunt blocaţi din cauza a ceea ce se întâmplă, activitatea guvernamentală în momentul de faţă, atât la Ministerul Culturii, cât şi la următorul minister la care dumneavoastră aţi făcut referire, Ministerul Dezvoltării.

Trag un semnal de alarmă pe această cale. Cetăţile dacice, dacă au fost trecute în administrarea consiliului judeţean, aşa cum s-a dorit de întreg plenul Parlamentului, în urmă cu un an, şi promulgat de Preşedintele României, vă rog din tot sufletul să faceţi toate demersurile necesare pentru ca aceste cetăţi să fie puse în valoare, având în vedere că, de la an la an, numărul turiştilor care doresc să le viziteze este tot mai mare.

Şi, nu în ultimul rând, atât pe dumneavoastră, domnule secretar de stat, cât şi pe domnul ministru, profit de această ocazie pentru a-i invita în judeţul Hunedoara, să cunoască la faţa locului problemele cu care se ocupă cei care administrează aceste cetăţi dacice.

Vă mulţumesc şi aşteptăm într-un timp cât mai rezonabil o înţelegere şi o rezolvare a problemelor pe care le-am enumerat adineauri.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos.

Domnul deputat Benga Tudor-Vlad, Grupul parlamentar al USR PLUS, nefiind în sală, îl rog pe domnul secretar de stat Vass Levente să depună răspunsul în scris.

Domnul deputat Brian Cristian? Nu este în sală. (Vociferări.)

Este? Unde?

Vino mai în faţă!

Vă rog, Ministerul Tineretului şi Sportului şi Ministerul Educaţiei, cine răspunde?

Cîrstea Adrian-Ştefan, secretar de stat.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Adrian-Ştefan Cîrstea (secretar de stat, Ministerul Tineretului şi Sportului):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Răspunsul este destul de scurt.

Cu privire la întrebarea formulată de domnul deputat Brian Cristian, Întrebarea nr. 908A, care are ca obiect "Abordări diferite între cluburi sportive şi licee cu program sportiv", vă comunicăm următoarele.

Potrivit dispoziţiilor art. 17 alin. (1) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Tineretului şi Sportului este organul administraţiei publice centrale de specialitate care coordonează activitatea din domeniul educaţiei fizice şi sportului, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) din acelaşi act normativ, fac excepţie de la prevederile alin. precedent:

a) activitatea de educaţie fizică şi sport din unităţile şi instituţiile de învăţământ care se organizează cu respectarea prevederilor art. 4-6 şi a celorlalte prevederi legale în vigoare.

Potrivit art. 4, din acelaşi act normativ, Ministerul Educaţiei Naţionale organizează activitatea de educaţie fizică şi practicarea sportului în învăţământul preuniversitar şi universitar.

Iar, conform art. 6 alin. (7), pentru elevii cu aptitudini sportive se pot organiza, în condiţiile legii, clase, şcoli şi licee cu program sportiv, precum şi cluburi sportive şcolare.

Având în vedere prevederile legale mai sus-menţionate, întrebările formulate de dumneavoastră sunt de competenţa Ministerului Educaţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveţi comentarii? Nu.

Tot domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR PLUS - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, domnul secretar de stat Claudiu-Vasile Răcuci, vă rog.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Bună ziua!

Stimate domnule deputat,

Ca urmare a întrebării dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, având ca obiect "Înrolarea primăriilor în sistemul naţional electronic de plată online", vă comunicăm punctual următoarele.

La întrebarea nr. 1 - care sunt măsurile luate pentru ca toate primăriile din România să ofere opţiunea plăţii online a taxelor şi impozitelor locale?

În conformitate cu prevederile art. 75 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului autonomiei locale, având dreptul şi capacitatea efectivă de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale la nivelul cărora sunt alese, treburile publice, în condiţiile legii.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 84 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, autonomia locală este numai administrativă şi financiară, fiind exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege.

Totuşi, în contextul actualei situaţii epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, care afectează desfăşurarea în parametri normali ai activităţilor economice, plata taxelor şi impozitelor prin mijloace electronice online de plată reprezintă unul dintre serviciile de bază puse la dispoziţia cetăţeanului şi a mediului de afaceri. În acest sens, în unele localităţi, cetăţenii şi persoanele juridice aflate pe teritoriul ţării sau în afara acesteia sunt privaţi de posibilitatea de a efectua plăţi electronice online, care oferă posibilitatea acestora de a elimina deplasarea la ghişeele autorităţilor de stat pentru plata diferitelor taxe şi impozite, minimizând timpul necesar interacţiunii cu instituţiile de stat.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a transmis autorităţilor publice locale, prin Radiograma nr. 148, recomandarea de a se înrola în sistemul ghişeul.ro, având în vedere necesitatea atât a susţinerii resurselor financiare ale contribuabililor, cât şi a asigurării încasării unor sume certe periodice la bugetul general consolidat.

La întrebarea nr. 2 - consideraţi necesar să existe prevederi legislative directe, care să oblige autorităţile publice locale să se înroleze în sistemul naţional electronic de plată online, ghişeul.ro? - reiterăm faptul că autorităţile publice locale au autonomie şi decid cu privire la cheltuielile bugetare locale.

În acelaşi timp, potrivit prevederilor art. 129 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, consiliul local are iniţiativa şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale.

La întrebarea nr. 3 - având în vedere că există un protocol între ghişeul.ro...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rugăm să concluzionaţi.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

La această întrebare vă rugăm să vă adresaţi Autorităţii pentru Digitalizarea României şi Ministerului Finanţelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos şi eu, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Brian Cristian are o precizare.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Brian Cristian:

Stimate domnule secretar de stat,

După cum menţionam şi în intervenţia mea din 10 martie, sistemul naţional electronic de plată online a devenit indispensabil pentru cetăţenii din mediul urban, chiar şi pentru multe dintre primăriile care îl utilizează şi se bucură de beneficiile oferite de tehnologia modernă pentru încasarea impozitelor şi taxelor locale la distanţă.

ghişeul.ro a beneficiat de o evoluţie excepţională în ultimul an, iar un aport important l-a avut pandemia prin care trecem şi în acest moment.

Observ că, din punct de vedere financiar, consideraţi implementarea acestui mijloc de plată un cost suplimentar, dar din informaţiile obţinute de la bănci, costurile de implementare au scăzut treptat, iar din analiza instituţiilor care utilizează acest sistem este evident că soluţia plăţilor online generează economii.

Vă mulţumesc pentru informaţiile furnizate până în prezent, dar vă rog să-mi răspundeţi şi la următoarele întrebări:

1. Care sunt rezultatele obţinute în urma Radiogramei nr. 148.482 din data de 3.11.2020?

2. Şi dacă consideraţi oportun să reluaţi recomandarea de a se înrola în ghişeul.ro printr-o nouă radiogramă, în acest an, prezentând şi oportunitatea optimizării costurilor la nivelul fiecărui UAT?

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos şi eu, domnule deputat.

Mai avem pe ordinea de zi...

N-aveţi de răspuns acum, aţi preluat întrebările, pur şi simplu, da?

Mai aveţi ceva comentarii dumneavoastră?

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Doamna deputat Intotero Natalia-Elena şi domnul deputat Dămureanu Ringo, din partea... vă informez că, din partea Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, întrebările dumneavoastră către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, se solicită amânare din partea Secretariatului General al Guvernului.

Acestea fiind spuse, continuăm cu sesiunea din partea şedinţei noastre consacrată prezentării interpelărilor.

De la Grupul parlamentar al UDMR, domnul Kolcsár Anquetil-Károly?

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Domnule preşedinte,

Interpelare având ca obiect "Aplicarea Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 1.819/2020 de către unităţile sanitare".

Ordinul nr. 1.819 din 27 octombrie 2020 a modificat Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.513/2020 pentru aprobarea planurilor privind modalitatea de aplicare de către Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, de către Unităţile Sanitare, precum şi de către Serviciile de Ambulanţă Judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov şi de medicii de familie a măsurilor domeniului sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic de infectare cu virusul SARS-CoV-2, prin introducerea unui punct 8, nou, care prevede:

Pacientul pozitiv nu mai trebuie testat/retestat Real Time-PCR timp de 90 de zile de la vindecare, cu excepţia persoanelor cu imunodepresii severe sau a celor care dezvoltă simptomatologie clar sugestivă.

Dacă retestarea totuşi se petrece, un rezultat pozitiv în perioada de 90 de zile de la vindecare nu poate fi considerat o nouă infecţie, cu excepţia persoanelor cu imunodepresii severe sau a celor care dezvoltă simptomatologie clar sugestivă.

În aceste condiţii, este total de neînţeles procedura aplicată de personalul medical de la UPU Târgu Mureş, de întrerupere a investigaţiilor şi a tratamentului adecvat în cazul pacienţilor care se prezintă pentru alte probleme decât infecţia cu SARS-CoV-2 şi care, deşi demonstrează că au trecut prin boală şi s-au vindecat, în perioada celor 90 de zile prevăzute de ordin, totuşi personalul medical îi transferă în secţia de bolnavi COVID la orice bănuială de infecţie cu SARS-CoV-2.

Prin internarea în mod nejustificat a pacienţilor în secţia de boli infecţioase - COVID şi oprirea procedurilor medicale de diagnosticare a altor afecţiuni până la confirmarea rezultatului de infecţie cu SARS CoV-2, moralul pacientului este afectat, dar, mai mult decât atât, pot exista repercusiuni grave în cazul bolilor nediagnosticate la timp, care nu au legătură cu COVID-19.

De asemenea, nu lipsită de interes este remarca supraîncărcării inutile, nejustificate a facturilor decontate de spitale cu teste nerelevante.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog să-mi răspundeţi la următoarea întrebare.

Există un sistem informatic sau o altă modalitate reglementată prin care unităţile sanitare pot verifica istoricul unei persoane diagnosticate cu boala COVID-19, în scopul de a evita posibilitatea repetării scenariului mai sus prezentat şi, dacă nu, din ce motive?

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns scris şi vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Ştiu că aveţi două interpelări. Regulamentul spune să prezentăm doar una. Şi, dacă n-ar fi fost alţi colegi în sală, v-aş fi dat cuvântul.

Dar rugămintea este - dacă vreţi să mai staţi în sală, văd că sunt colegi foarte puţini, la sfârşitul şedinţei vă mai dau o dată cuvântul.

Şi îmi cer scuze, dar trebuie să respectăm...

Doamna deputat Stoica Elena, Grupul parlamentar al PSD? Nu este.

Domnul deputat Georgescu Nicolae? Nu este.

Domnul deputat Muraru Alexandru, Grupul PNL? Nu este.

Doamna deputat Natalia Intotero, vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am depus şi eu două interpelări. Am să citesc textul uneia dintre acestea.

Interpelarea se adresează domnului ministru, respectiv Barna Tánczos, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Până la sfârşitul lunii aprilie 2021, România trebuie să trimită, la Bruxelles, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - PNRR - în forma finală. Având în vedere că acest plan urmăreşte, printre altele, şi protejarea mediului, prin adoptarea unor reforme şi investiţii potrivit Pilonului I - Tranziţia Verde, inclus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, vă adresez următoarele întrebări:

1. Câte propuneri a formulat Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor spre a fi introduse în documentul final al PNRR şi care sunt acestea?

2. Câte dintre propunerile făcute de dumneavoastră devin investiţii înaintate prin ministerul dumneavoastră şi care dintre acestea deja fac parte din documentul final?

Şi 3. Care sunt ţintele concrete pe care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor doreşte să le atingă prin acest PNRR?

Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în scris şi oral.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă deputat.

Domnul deputat Tudorache Daniel - nu.

Trif Bogdan - nu.

Domnul deputat Năcuţă Sorin? Nu.

Domnul deputat Tuhuţ? Nu.

Domnul deputat Muraru Alexandru - nu.

Domnul deputat Popescu Vlad - nu.

Doamna deputat Gliga Dumitriţa, Grupul parlamentar al PSD, vă rog.

Doamna Dumitriţa Gliga:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Interpelarea mea este adresată domnului Lucian Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării - "Incidentele apărute în interacţiunea cadrelor MAI cu populaţia civilă".

Domnule ministru,

În ultimele luni, au devenit deja un element al realităţii cotidiene relatări ale mass-media referitoare la cazuri de abuz de autoritate sau de intervenţii în forţă, atunci când este, dar şi când nu este cazul, din partea unor cadre ale Ministerului Afacerilor Interne, poliţişti şi jandarmi, soldate uneori, din păcate, cu vătămări ale integrităţii fizice şi/sau pierderi de vieţi omeneşti.

Cu atât mai mult, în actualul context social, apreciem că se impun o atenţie sporită şi măsuri suplimentare din partea conducerii Ministerului Afacerilor Interne, în ceea ce priveşte buna pregătire şi instruire profesională, inclusiv pe dimensiunea interacţiunii şi comunicării cu cetăţenii, a cadrelor MAI însărcinate cu asigurarea şi menţinerea liniştii şi ordinii publice în acord deplin cu respectarea strictă a demnităţii umane, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Faţă de cele de mai sus, venim şi vă întrebăm, domnule ministru, dacă la nivelul conducerii MAI este pregătită o strategie specială de criză şi un pachet adecvat de măsuri aferente care să fie, prin urmare, adaptate circumstanţelor sociale particulare pe care le traversează societatea românească în momentul de faţă?

Ne interesează, în mod deosebit, dacă sunt avute în vedere măsuri suplimentare concrete, pe linia unei mai bune instruiri şi pregătiri profesionale a cadrelor MAI, nu doar pe linie pur tehnică, de strictă specialitate, ci şi pe dimensiunea comportamentală şi comunicaţională cu cetăţenii, pentru asigurarea unui climat civilizat de interacţiune cu aceştia, cu accent pe dezamorsarea paşnică a situaţiilor tensionate?

Solicit răspuns scris.

Deputat Dumitriţa Gliga.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos, doamnă deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Şlincu Dan-Constantin, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Se pregăteşte doamna deputat Huţu Alexandra, tot Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, domnului ministru Cătălin Drulă.

Stimate domnule ministru,

În ultimul an şi jumătate, am constatat, alături de toţi locuitorii judeţului Botoşani, că investiţiile în infrastructura rutieră au fost o mare păcăleală din partea dumneavoastră şi a predecesorilor.

După ce aţi promis investiţii masive, fără precedent în acest domeniu, totul se rezumă la desene pe hârtie şi la vorbe goale. Botoşănenii aşteaptă şi finalizarea obiectivelor prioritare, iniţiate de Partidul Social Democrat, încă de la venirea la guvernare a domnului Orban, iar acum a domnului Cîţu, dar nu s-a mişcat nimic.

Propaganda guvernamentală nu poate acoperi realitatea pe care zeci de mii de botoşăneni o simt şi o trăiesc, zi de zi, când circulă pe drumurile naţionale din judeţul Botoşani şi îşi pun viaţa în pericol, pentru că, pur şi simplu, sar cu maşinile din groapă în groapă.

Este o crasă expresie a neputinţei, a incompetenţei şi este inacceptabil. Dacă nu puteţi sau nu ştiţi ce să faceţi ca să asfaltaţi drumurile din judeţul Botoşani şi din toată ţara, mai bine îi lăsaţi pe alţii în locul dumneavoastră, capabili să facă treabă.

Domnule ministru,

Am rugămintea să-mi transmiteţi care sunt lucrările de modernizare, lucrările de întreţinere sau de asfaltare a drumurilor naţionale din judeţul Botoşani care sunt stabilite a se realiza în cursul acestui an, luând în considerare faptul că o parte dintre aceste drumuri au nevoie urgentă de reparaţii.

Trebuie finalizate cele două obiective începute de guvernarea Partidului Social Democrat - Botoşani - Târgul Frumos şi Botoşani - Ştefăneşti -, dar trebuie reabilitate urgent şi alte tronsoane de drumuri naţionale, cum ar fi: Ştefăneşti-Manoleasa, Botoşani-Dorohoi, Dorohoi-Suceava, Darabani-Rădăuţi-Prut.

Domnule ministru,

Botoşănenii s-au săturat de promisiuni făcute de dumneavoastră şi de parlamentarii Dreptei din judeţul nostru!

Vă mulţumesc.

Cu stimă, deputat Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Dau cuvântul doamnei deputat Huţu Alexandra.

Mai sunt colegi care lipsesc.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc frumos.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educaţiei, şi are ca obiect bursele elevilor, care sunt un drept legal, şi nu un privilegiu acordat de un Guvern sau altul.

Şi, în această idee, chiar dacă, prin hotărâre de Guvern, anul trecut, s-a stabilit ca valoarea minimă garantată pentru bursele şcolare să fie de 100 de lei, cred că nu este normal ca toate categoriile de burse şcolare să depindă de toanele guvernării de la un anumit moment. Şi spun "toane ale guvernării" deoarece, când a fost pus în dezbatere publică, în luna august 2020, Proiectul de Hotărâre de Guvern prevedea un cuantum minim de 150 de lei pentru aceste burse, însă - surpriză! - Guvernul a adoptat un alt cuantum şi a diminuat această sumă la 100 de lei.

Mai mult, dacă nu erau protestele elevilor în stradă, la momentul aprobării Bugetului de stat, acest lucru rămânea pe hârtie şi nu se alocau fonduri.

Totodată, solicit, domnule ministru, să stabiliţi clar sursa bugetară, pentru că în momentul de faţă aceeaşi hotărâre, dată de Guvernul de Dreapta, prevede că bursele se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi din sume defalcate din TVA, deci nu este doar de la bugetul de stat.

Prin urmare, vă rugăm să recomandaţi colegilor dumneavoastră din Guvern să nu mai spună că partidul din care faceţi parte se îngrijeşte de soarta burselor elevilor, pentru că acest lucru se întâmplă şi cu sprijinul autorităţilor locale.

Aşadar, vă solicit mai multe explicaţii referitor la aceste burse şi, cel mai important, vă rog să-mi spuneţi dacă pentru suma de 100 de lei/bursă/elev contribuie atât autorităţile locale, cât şi Guvernul, pentru că acest lucru nu este clar, din expunerile dumneavoastră publice.

Pentru celelalte întrebări aştept răspuns scris, pentru că sunt mai multe neclarităţi pe care dumneavoastră le expuneţi în spaţiul public.

Mulţumesc frumos.

Deputat al PSD, Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă deputat.

Doamna deputat Prună Cristina-Mădălina, Grupul parlamentar al USR PLUS? Nu este în sală.

Doamna deputat Trăilă Cristina, Grupul parlamentar al PNL? Nu este în sală.

Domnul deputat Adruşceac Antonio, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Antonio Andruşceac:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată către domnul Florin-Vasile Cîţu, ministrul interimar al sănătăţii, iar subiectul acestei interpelări este "Solicitarea de informaţii referitoare la securitatea la incendiu a unităţilor spitaliceşti din România".

Stimate domnule ministru,

Incendiile provocate în ultima jumătate de an au declanşat un semnal de alarmă serios în ceea ce priveşte starea infrastructurii sistemului de sănătate din România. Zeci de pacienţi şi-au pierdut vieţile în condiţii greu de tolerat.

În acest context şi având în vedere aplicabilitatea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, vă rog să aveţi amabilitatea de a-mi răspunde, în scris, la următoarele întrebări:

• Câte unităţi spitaliceşti din România funcţionează doar în baza avizului de securitate la incendiu?
• Câte unităţi spitaliceşti din România funcţionează în baza autorizaţiei de securitate la incendiu?

Cu deosebită consideraţie, deputat Antonio Andruşceac.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos, domnule deputat.

Domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe şi domnul deputat Puşcaşu Lucian-Florin? Nu sunt.

Doamna deputat Şerban Gianina? Nu este.

Domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Se pregăteşte domnul Cristian Brian, Grupul parlamentar al USR PLUS.

Observaţi că acum, chiar dacă sunteţi în spate, v-am remarcat.

Domnul Brian Cristian (din sală):

Mulţumesc.

Domnul Ringo Dămureanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează doamnei Raluca Turcan, ministrul muncii.

Obiectul interpelării: "De ce evită să răspundă Ministerul Muncii întrebărilor lucrătorilor din sistemul public de asistenţă socială pe tema stimulentului de risc?".

Stimată doamnă ministru,

Prin întrebarea noastră scrisă nr. 295A/10 februarie 2021, deci cu mai bine de două luni în urmă, comunicată Biroului permanent al Camerei Deputaţilor la data de 17 februarie 2021, având ca termen de răspuns din partea dumneavoastră data de 10 martie 2021, vi s-au comunicat următoarele.

Prin O.U.G. nr. 43/2020, aprobată prin Legea nr. 82/2020, s-a aprobat acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 de lei brut, pe lună, pentru personalul din domeniul asistenţei sociale şi comunitare, indiferent de forma de organizare a furnizorului de servicii publice, implicat direct în sprijinirea şi/sau îngrijirea persoanelor în vârstă, a copiilor, a persoanelor cu dizabilităţi şi a altor grupuri vulnerabile, pe perioada stării de urgenţă.

În perioada aceea vitregă a stării de urgenţă, această categorie de personal a fost singura care a suportat o efectivă detenţie la locul de muncă, dar şi la domiciliu, deoarece i s-a impus efectiv măsura de izolare continuă, alternativ, câte 14 zile la locul de muncă şi 14 zile la domiciliu, pentru care Sindicatul Naţional "Forţa Legii" şi alte organizaţii reprezentative au cerut imperativ, în numele acestor lucrători, acordarea unei măsuri compensatorii pentru acest regim impus, reglementat prin acordarea stimulentului de risc. Aceasta reprezintă nu doar un drept al lucrătorilor care au suportat rigorile respectivei perioade, cât mai ales o recompensare morală a regimului izolator pe care lucrătorii din asistenţa socială l-au suportat în exclusivitate.

Prin întrebarea noastră formulată anterior, în numele acestor mii de lucrători, care aşteaptă să li se facă dreptate şi să li se acorde drepturile legal recunoscute, v-am rugat să ne răspundeţi dacă, în vederea acordării stimulentului de risc, prevăzut de art. 7 din O.U.G. nr. 43/2020, aprobată prin Legea nr 82/2020, pentru personalul plătit din fonduri publice, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a emis ordinul pentru aprobarea procedurii de decontare a sumelor necesare plăţii.

V-am solicitat răspuns scris şi oral.

Deşi termenul a expirat de mai bine de o lună, nu am primit de la dumneavoastră niciun răspuns.

De aceea, prin prezenta interpelare, vă rugăm să explicaţi motivul pentru care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale evită să răspundă întrebării formulate la cererea lucrătorilor din sistemul public de asistenţă socială pe tema stimulentului de risc.

Stăruim să primim răspuns scris şi oral atât la întrebare, cât şi la această interpelare.

Ringo Dămureanu, deputat AUR, Dolj, preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul deputat Cristian Brian, după care o să-i dau cuvântul domnului Kolcsár Anquetil-Károly, dar o să vă rog să scurtaţi, fiind a doua interpelare, suntem deja trecuţi peste programul aprobat.

Vă rog, domnule deputat Cristian Brian.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează domnului Lucian Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne şi domnului Sorin-Mihai Cîmpeanu, ministrul educaţiei.

Obiectul interpelării este "Aplicarea Legii educaţiei în instituţiile de învăţământ superior militar sau de ordine publică".

Domnule ministru,

În spaţiul public sunt prezentate proceduri şi practici care nu respectă Legea educaţiei naţionale cu privire la modalitatea prin care se ocupă poziţia de rector al Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza". Ne-a fost adus în atenţie faptul că Ministerul de Interne a aplicat, după anul 2011, exclusiv Legea privind Statutul poliţistului, pentru a împuternici rectorul instituţiei atunci când postul a devenit vacant, deşi desemnarea rectorului interimar este reglementată de Legea educaţiei, care prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative.

Potrivit legislaţiei, în toate universităţile, civile sau de ordine publică, rectorul interimar este numit de Senatul universitar. Ni s-a semnalat că Ministerul de Interne şi-a arogat dreptul de a desemna, prin împuternicire, în baza Legii privind Statutul poliţistului, rectorul Academiei de Poliţie şi că această practică s-a extins şi la alte funcţii didactice de conducere, devenind o regulă în instituţie. Mă refer aici la desemnarea decanului interimar, care, deşi este atributul Consiliului facultăţii, procedura se realizează prin împuternicire din partea rectorului.

Din acest motiv, asupra întregului sistem de învăţământ superior militar sau de ordine publică planează grave acuzaţii, accentuate de o lipsă de transparenţă chiar şi acolo unde s-ar putea clarifica anumite aspecte ale activităţii.

Având în vedere art. 112 din Constituţia României şi art. 199 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă rog să daţi curs următoarelor întrebări cu privire la cauzele şi soluţiile pentru problema prezentată.

Câte mandate de rector al Academiei de Poliţie au fost confirmate prin ordin al ministrului educaţiei în ultimii 10 ani?

Cum justificaţi schimbările atât de frecvente din conducerea acestei instituţii de învăţământ?

Care sunt motivele pentru care nu s-au organizat concursuri pentru conducerea Academiei de Poliţie?

Consideraţi că implicarea directă a politicului are o influenţă negativă asupra calităţii învăţământului?

Care este rolul Senatului Universitar din instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională dacă deciziile sunt luate de ministrul afacerilor interne şi se apelează la varianta numirilor fără concurs?

Consideraţi justă procedura de numire a decanilor interimari prin hotărâri de împuternicire semnate de rectorul Academiei de Poliţie?

În acest caz, care este rolul consiliului facultăţii, care ar trebui să desemneze un decan interimar până la organizarea de alegeri parţiale sau de concurs public?

Care sunt măsurile pe care intenţionaţi să le luaţi pentru ca legea să fie respectată în cadrul instituţiilor de învăţământ superior MAI?

Şi ultima. Cum s-a implicat Ministerul Educaţiei şi Cercetării în cazurile semnalate public cu privire la încălcarea legislaţiei de către instituţiile de învăţământ aflate în subordinea altor ministere?

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul verbal şi în scris.

Cu aleasă consideraţie, Brian Cristian, deputat USR PLUS, Maramureş.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos şi eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Kolcsár Anquetil-Károly.

Pe scurt, aşa cum v-am rugat, o s-o depuneţi în scris oricum.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată ministrului afacerilor interne, domnul Lucian Nicolae Bode.

Obiectul întrebării: "Aplicarea prevederilor art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice coroborat cu art. 23 din Ordinul nr. 1.501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberarea autorizaţiei de circulaţie provizorie sau pentru probe a vehiculelor".

În practică se constată o interpretare ambiguă şi neunitară cu privire la legislaţia în domeniul înregistrării şi înmatriculării utilajelor agricole, generatoare de situaţii conflictuale între reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale, posesorii de vehicule care se supun regimului de înregistrare şi autorităţile care aplică şi urmăresc modul de punere în practică a reglementărilor în vigoare.

Având în vedere semnalele din teritoriu, se impun măsuri legislative urgente pentru aplicarea coerentă a reglementărilor solicitate atât de către UAT, cât şi de către poliţia rutieră, astfel încât posesorii de vehicule care se supun regimului de înregistrare, îndeosebi fermierii, să fie corect informaţi asupra regulilor de respectat, asupra contravenţiilor în cazul nerespectării acestora, respectiv asupra cuantumului amenzilor.

Astfel, vă rog să clarificaţi următoarele aspecte:

1. În ce condiţii este permisă circulaţia vehiculelor care se supun înregistrării - de exemplu, tractoare, alte utilaje agricole - pe drumurile publice judeţene şi naţionale, atât la nivelul UAT-ului, unde este înregistrat vehiculul în cauză, cât şi în alte UAT-uri, respectiv alte judeţe, şi prevederile legale care reglementează punctual aceste aspecte?
2. Analizează instituţia dumneavoastră posibilitatea modificării legislaţiei existente cu privire la vehiculele care se supun înregistrării, în scopul de a clarifica condiţiile de circulaţie pe drumurile publice, cu excepţia autostrăzilor?
3. Când vor fi implementate clarificările necesare rezultate din analiza efectuată?

Vă mulţumesc şi solicit răspuns în scris.

Deputat Kolcsár Károly, Grupul UDMR.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Declar închisă partea a doua a şedinţei noastre de astăzi şi mulţumesc frumos staffului tehnic pentru sprijin.

O seară frumoasă!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,25.