Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,04.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Oana Murariu şi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Sărut mâna!

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă informez că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 151.

Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei.

Astăzi avem înscrise dezbateri asupra iniţiativelor pentru care comisiile permanente au propus respingerea.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi - între 10,00 şi 11,30 - dezbateri asupra iniţiativelor legislative; între ora 11,30 şi ora 12,00 - pauză; de la ora 12,00 - votul final.

Dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi? Nu.

Nefiind observaţii, în continuare, voi dau cuvântul domnului deputat Varujan Pambuccian, liderul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, pentru prezentarea unei intervenţii.

Vă rog, domnule deputat, lider al Grupului minorităţilor naţionale.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să-mi permiteţi să-mi scot masca, pentru că... lucrurile despre care vreau să vă vorbesc astăzi, stimaţi colegi, au o semnificaţie extrem de profundă, atât pentru poporul armean, cât şi pentru umanitate.

Cu 106 ani în urmă, pe 24 aprilie, în Imperiul Otoman, poporul armean începea să urce o Golgotă la capătul căreia se găsea neantizarea sa.

A început în Istanbul, acolo unde au fost ucişi, pe 24 aprilie - întemniţaţi şi mai târziu ucişi -, intelectualii armeni cei mai importanţi din Imperiu, oameni politici, membri ai Parlamentului.

Unul dintre ei, cu o seară înainte, fusese cu prietenul său, care îi semnase deja mandatul de arestare, într-o discuţie foarte cordială, la un restaurant.

A fost un gest de un cinism extraordinar, numai că el avea să pălească în curând în raport cu tot ce a urmat. A urmat dezarmarea şi arestarea soldaţilor şi ofiţerilor armeni din armata otomană, urmată de uciderea lor, şi au urmat ani de nesfârşite convoaie, prin care, sub pretextul unei strămutări, erau duşi către deşerturile Siriei, ucişi pe drum, iar cei puţini care ajungeau la destinaţia unde li se promisese un nou început erau ucişi acolo. Au fost omorâţi 1.500.000 de armeni.

Sigur, a existat o alternativă - alternativa de a renunţa la religia creştină, la cultură şi la limbă, numai că...

Au fost, au fost şi puţini care au făcut lucrul acesta şi care astăzi trăiesc mai departe pe acele pământuri, sub alt nume, care practică creştinismul ca şi cum ar fura, şi astăzi, care îşi vorbesc şi limba acasă, dar cei mai mulţi au avut un răspuns foarte simplu - decât să-mi pierd sufletul mai bine îmi pierd trupul. Şi au urmat această cale a Golgotei, arătând că erau cu adevărat fiii poporului care a născut primul stat creştin al lumii, la 301, în care creştinismul era unica religie a acelui stat.

Sigur că statisticile pot să spună foarte multe lucruri. Numai că eu mă trag dintr-o familie care a reuşit să se salveze din genocid şi pentru mine statisticile sunt importante, dar este importantă şi povestea familiei mele, pe care o să v-o spun pe scurt.

Familia mea a trăit în Adana. A trăit bine în Adana, oarece timp, destul de îndelungat, generaţii. De acolo vine şi numele nostru - se ocupau cu afaceri legate de bumbac.

Într-o zi, străbunicul meu, Mesia, a fost ucis cu sălbătăcie, bunica şi bunicul au fost luaţi în convoi. Bunica a reuşit în ultimul moment să-l arunce pe unchiul meu într-o groapă cu copii armeni ucişi, de unde a fost salvat de o prietenă a ei de origine musulmană şi crescut până la vârsta de câţiva ani, când au fost regăsiţi bunicii mei şi unchiul meu a fost returnat lor. După ce a ajuns în România, a fost unul dintre marii anatomopatologi ai României şi a predat la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti timp de aproape 50 de ani.

Tatăl meu s-a născut pe drum. Bunica a avut foarte mult noroc. De obicei, femeilor gravide li se spintecau burta şi erau lăsate să agonizeze.

Nu ştiu ce forţă a avut bunicul meu şi îi mulţumesc lui Dumnezeu că a avut şi ajutorul unui prieten arab din Damasc, care i-a ajutat să fugă din convoi.

Tata s-a născut lângă Damasc, într-un staul, după care a fost ascuns de familia acestui om, care şi-a riscat viaţa lui, a familiei lui şi viaţa familiei mele, pentru că exista o lege în Imperiu care îi condamna la moarte pe toţi cei care ajutau armenii. A fost dusă familia mea de acest prieten al lor pe un vas franţuzesc, care a oprit în Cipru. Şi acolo au aşteptat, pentru că ei tot sperau că se vor întoarce în ţara lor, căreia îi erau loiali, în care îşi doreau să-şi continue viaţa şi credeau că acesta a fost doar un accident nebun al istoriei.

Nu s-au mai întors. Şi au avut un al doilea noroc extraordinar, care se datorează Guvernului României Mari, din acel moment, Guvernului liberal, condus de Brătieni, care a făcut ca România să fie primul stat din lume care să accepte refugiaţi armeni din Imperiul Otoman.

Tot atunci a fost înfiinţată Uniunea Armenilor din România - pe care, aşa cum dumneavoastră reprezentaţi astăzi urmaşii Brătienilor de atunci, aşa o reprezint eu astăzi în Parlamentul României; Uniunea noastră are, de aceea, peste 100 de ani - care a avut un singur rol, să ajute la integrarea - atât de înţelepţi au fost oamenii aceia de atunci - să ajute la integrarea rapidă a refugiaţilor armeni în naţiunea română.

A fost un gest extraordinar, pe care niciodată un armean trăitor din România sau din lumea aceasta n-o să-l uite.

Pentru ca acest genocid să poată să dea reparaţia morală şi să poată să însemne o revenire la normal, o ieşire din acest Purgatoriu al sufletelor celor ucişi atunci, dar şi al sufletelor celor trăitori astăzi, un număr mare de state ale lumii au recunoscut genocidul ca atare. Şi am să-mi fac o datorie din a le citi.

Cel mai aproape de noi este Parlamentul European, în care toate grupurile politice de aici au membri care atunci au votat Rezoluţia acestui Parlament şi vă mulţumesc pentru asta; în 2015 se întâmpla.

După aceea, un număr de state europene - Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Olanda, Portugalia, Slovacia şi Suedia - au recunoscut genocidul armean ca atare.

În anul 2019, Congresul American a făcut acest gest, întărit de Declaraţia Preşedintelui Statelor Unite, de sâmbătă, 24 aprilie anul acesta.

Din cele 50 de state americane, 49 au recunoscut genocidul ca atare. Excepţie face Mississippi, în mod de neînţeles.

Există un număr mare de state ale lumii care au făcut acelaşi lucru - Armenia, Argentina, Bolivia, Brazilia, Canada, Chile, Elveţia, Liban, Paraguay, Rusia, Siria, Uruguay şi Venezuela.

Papa Francisc a dat acest semnal către întreaga lume catolică în anul 2015, iar marile familii politice europene au făcut deja acelaşi lucru. Familii cărora le aparţineţi.

Privind toate aceste declaraţii, am constatat că ele au în comun - şi spun asta pentru o eventuală declaraţie a Parlamentului României, vreodată; sper să întâmple înainte ca toată planeta să recunoască acest genocid - trei puncte comune, toate trei absolut normale pentru specia umană: omagierea memoriei victimelor - acesta a fost primul; proclamarea zilei de 24 aprilie ca Zi a Genocidului Armean; respingerea oricărei încercări de negare a lui.

La aceste două puncte eu aş adăuga, dacă se va întâmpla lucrul acesta vreodată, omagierea Guvernului liberal al României Mari din 1919, care a făcut ca România să fie primul stat care a recunoscut genocidul armean şi omagierea Uniunii Armenilor din România din 1919, care, prin sprijinul dat integrării armenilor refugiaţi atunci, a creat un număr de personalităţi armene pentru cultura, ştiinţa, politica românească şi a reuşit - iarăşi, un lucru important - să facă din aceşti refugiaţi oameni de ispravă, membri ai naţiunii române.

Vreau... vreau să le mulţumesc preşedintelui Camerei Deputaţilor şi membrilor Biroului permanent că mi-au permis să vă vorbesc de la această tribună şi că au îngăduit un lucru pe care l-am rugat atunci - ca grupurile parlamentare să poată să-şi exprime poziţia în această chestiune. Un lucru care pentru mine este extrem de important.

Dragii mei,

Vreau să vă spun un lucru pe care nu l-am mai mărturisit până acum niciodată de la această tribună.

În înţelesul Proclamaţiei de la Alba Iulia, naţiunea română este formată din mai multe popoare. Fiecare dintre noi reprezintă un asemenea popor. Eu reprezint poporul armean, colegii de la UDMR - poporul maghiar, colegii mei din Grupul parlamentar - fiecare, alt popor, dumneavoastră - poporul român.

Şi vreau să mă adresez celor care reprezintă poporul român în marea naţiune română, spunându-vă aşa: că să te naşti român în România este un lucru firesc; să te naşti armean în România este un miracol. Acesta este un miracol pe care noi îl transmitem, generaţie după generaţie, tuturor celor care se nasc armeni aici, ca să ştie şi să înţeleagă cât de extraordinar lucru este să faci parte din naţiunea română.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Din partea Grupului nostru parlamentar va vorbi domnul Vexler.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Înscris la cuvânt, domnul deputat Chelaru Mircia, Grupul AUR.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Suntem în Săptămâna Patimilor, a suferinţelor celui care a făcut posibil ca noi să avem o identitate îndumnezeită.

L-am ascultat cu frăţietate, nu ne cunoaştem de azi, de ieri, iar luarea mea de cuvânt vine doar să întregească ceea ce a spus. Pentru că asemenea momente ale întunericimii istoriei nu trebuie uitate, nu trebuie abandonate.

Noi nu facem recurs la memorie doar pentru a ne tângui. Facem recurs la memorie pentru a înzdrăveni starea de moralitate publică internă sau internaţională.

Paranteză la ceea ce a declarat preşedintele Biden - colegul nostru n-a amintit reacţia lui Erdogan. Domnul Erdogan a cerut lui Biden să-şi retragă cuvântul, ca şi cum 1.500.000 de armeni, oameni ai focului, un popor ancestral, născut odată cu timpul, la fel ca şi sorgintea noastră străbună, n-ar fi existat.

Am fost foarte atent la comparaţia pe care a făcut-o cu privire la elementul, nu compozit, elementul bine structurat al poporului român şi vă spun cu toată seninătatea sufletească a acestui moment: nu numai dumneavoastră v-aţi găsit loc în sânul, în vatra, în cuibul neamului românesc. Să nu uităm ce s-a întâmplat în Imperiul Bizantin pe timpul iconoclastiei, când sute de mii de la sud de Dunăre fugeau din Imperiul Bizantin pentru a-şi găsi adăpost în acest spaţiu. Aşa s-a întâmplat şi cu armenii năpăstuiţi, care şi-au găsit loc datorită faptului că aici sălăşluieşte un popor blând, iubitor şi a toate primitor, cum spunea Eminescu.

Numai omenia şi bunătatea acestui popor au permis ca noi să fim mereu împreună în milostenie.

Avem vocaţia bunătăţii. Şi trebuie să repet acest lucru pentru cei care încearcă în anumite situaţii să acuze mereu poporul român de lucruri pe care nu le-a făcut niciodată. Cea mai mare nenorocire este să extrapolezi de la parte la întreg.

Din acest punct de vedere, momentul de astăzi este de a ne reconstitui nu doar memoria istorică, ci şi obligaţia noastră morală de a preveni, de a nu mai permite.

Sunt născut în Iaşi şi, copil fiind, mergeam la Biserica Armenească, care, cu ajutorul domnului Vosganian, a primit şi ea chip exterior minunat.

Ei, bine, n-a existat nicio diferenţă între cine a intrat în acea biserică de rit vechi sau Biserica Albă de pe Lăpuşneanu.

Aceasta este adevărata stare de trăire. Acest popor cuminte, blând şi iubitor întotdeauna nu va ridica sabia împotriva nimănui.

Dar nici n-o să mai acceptăm să ni se nege atât identitatea, cât şi existenţa noastră în acest spaţiu.

Există negaţionişti ai poporului român în ziua de astăzi, dimprejurul nostru, distinse prietene.

Suma compozită a poporului nu este numărul, ci trăirea integrată.

Iată de ce astăzi - astăzi, spun - în numele Grupului pe care îl reprezint - unora le sună mai abitir, alţii încearcă să-l maculeze, să-l diabolizeze - în numele acestui Grup al Unităţii Românilor, vă spunem, sunteţi acasă, sunteţi în marea familie a neamului românesc, fără nicio diferenţiere. Nu doar titlul de cetăţean, conform Constituţiei, vă face egalii noştri, ci omenia, comportamentul dumneavoastră, loialitatea dumneavoastră, puterea de creaţie, inteligenţa aplicată, astea ne fac să fim nu numai supravieţuitori ai istoriei, ci cei care am depăşit împreună marile momente de cumpănă ale acestei ţări.

Aşadar, domnilor, iată cum o zi a tristeţii istorice poate să reprezinte, prin ceea ce înţelegem fiecare în timpul prezent, dar mai ales să proiectăm timpul care vine cu dragoste, cu omenie, cu pace şi credinţă într-un Hristos!

Amin! (Aplauze.)

O voce de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Mircia Chelaru:

Domnilor, să aveţi o zi de aur! (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Îl invit acum la microfon pe liderul Grupului UDMR, domnul deputat Csoma Botond.

Domnul Csoma Botond:

Stimaţi colegi,

Am aflat pentru prima oară despre genocidul armean din cartea lui Franz Werfel - "Cele patruzeci de zile de pe Musa Dagh". Am citit-o acum cred că vreo 20 de ani. A fost pentru mine o experienţă personală foarte dureroasă când am văzut, în acea carte, ce s-a întâmplat cu poporul armean în Imperiul Otoman, cum au fost ucişi politicieni, intelectuali, comercianţi şi oameni de rând, în baza unui plan pus la punct şi conceput până la cel mai mic detaliu.

În 2015 am avut şansa să vizitez Armenia şi, în capitala acestei ţări, m-am dus la Muzeul Genocidului, unde am văzut încă o dată acele orori prezentate amănunţit, care s-au întâmplat în Imperiul Otoman.

În ultima cameră a muzeului, în ultima sală a muzeului, înainte de ieşire, am observat pe perete un citat din Adolf Hitler. Potrivit acestui citat, Adolf Hitler, la o conferinţă a Partidului Nazist, în 1938, ar fi spus că: vedeţi, poporul armean a fost nimicit, dar la 23 de ani de la aceste evenimente nimeni nu-şi mai aduce aminte.

A folosit acest argument pentru a spune că putem face acelaşi lucru şi evreilor. În acest context a fost acest citat, a folosit acele orori pentru a spune: ne va fi şi nouă uşor pentru că nu-şi va aminti nimeni dacă "purcedem la treabă" şi dacă comitem aceleaşi atrocităţi pe care le-au comis şi alţii înaintea noastră.

Cred că învăţătura pe care o putem trage - nu numai din acest citat, din toate ororile istoriei - este că nu trebuie să lăsăm ca oamenii să uite, trebuie să vorbim, cred că şi în şcoli trebuie să vorbim despre acest genocid. Pentru că prin educaţie cred că putem stopa, putem ajunge într-o situaţie în care aceste orori, aceste atrocităţi nu se vor mai repeta, nici în fostul Imperiu Otoman, nici în alte locuri de pe pământ.

UDMR este solidar cu poporul armean.

Şi sperăm că memoria genocidului va fi vie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Îl invit pe domnul deputat Solomon Adrian, Grupul PSD.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mi-am luat o pauză după discursul domnului Pambuccian, pentru că era aproape imposibil să poţi să fii cu mintea limpede după ceea ce a povestit, şi a povestit din experienţa, să zicem, familiei sale. E doar experienţa în mic a ceea ce a trăit un popor întreg, un popor care până în 1915 trăise în bună pace în interiorul Imperiului Otoman, la fel ca toţi creştinii şi toţi ceilalţi de alte confesiuni.

Ce s-a întâmplat în noaptea de 24 aprilie 1915 e poate începutul unei serii întregi de acţiuni împotriva unor minorităţi, a unor popoare întregi care s-au succedat în prima jumătate a secolului al XX-lea, peste tot în Europa.

Talaat Paşa a dat un ordin care decapita poporul armean în ceea ce avea el mai înalt din punct de vedere intelectual, politic, economic, rămânând, să spunem, această comunitate care număra mult mai mult decât un milion şi jumătate de oameni, rămânând aproape fără lideri.

Ce a urmat? Au urmat o serie întreagă de convoaie ale morţii, de sute de mii de oameni încolonaţi, fără niciun fel de provizie, nici apă, nici alimente, nici asistenţă medicală, din nord-estul Turciei de astăzi, Anatoliei, către Deşertul Sirian. Adevărate convoaie ale morţii, pe care, dacă suntem un pic atenţi, peste câteva zeci de ani, 20 de ani, le-am văzut şi prin nordul ţării noastre, şi prin sudul Poloniei, şi prin toate zonele unde naziştii, fasciştii au luat exemplul lui Talaat Paşa drept temei în ceea ce aveau ei de desăvârşit.

Vreau să vă citesc câteva cuvinte din memoriile unui ambasador al Statelor Unite din Primul Război Mondial, la Constantinopol: "Orice fel de crime ar putea concepe cele mai perverse instincte ale minţii umane şi orice fel de metode rafinate de persecuţie şi injustiţie ar putea concepe cea mai degradantă imaginaţie, ele au devenit nenorocirile zilnice ale acestui popor devotat. Sunt convins că nu a existat episod mai sinistru decât acesta în întreaga istorie a umanităţii. Marile masacre din trecut pălesc pe lângă suferinţele îndurate de armeni, în 1915".

Ar fi fost poate momentul să se oprească acolo aceste lucruri. Ele au continuat însă şi în Rusia sovietică, şi asupra concetăţenilor noştri, la un moment dat, sau a românilor noştri de dincolo de Prut, care au fost deportaţi şi ei în Siberia, au continuat asupra evreilor oriunde în Europa, inclusiv în România, asupra romilor, asupra tuturor celor care erau altfel decât decidenţii zilei, la un moment dat. Şi erau altfel nu pentru că se închinau altcuiva, erau altfel nu pentru că vorbeau altă limbă, ci erau altfel pentru că erau mai buni. Întotdeauna cei buni sunt ţinta unor astfel de politici de exterminare. (Aplauze.)

Ceea ce trebuie să rămână astăzi pentru noi toţi, poate că exemplul Parlamentului European va fi urmat şi de exemplul Parlamentului nostru naţional, la un moment dat, şi aş vrea să fiu membru în acel Parlament, nume precum Talaat Paşa, condamnat chiar de justiţia turcă a Imperiului, după război imediat, şi nu a Republicii Turce, condamnat la moarte pentru acele decizii, nume ca Hitler, Antonescu să nu mai revină niciodată în prim-planul politicii naţionale, mondiale şi aşa mai departe, să fim noi capabili să-i excludem pe cei care au porniri de acest tip, să fim noi capabili să spunem "Stop!" cât nu este prea târziu. Istoricii să scoată tot adevărul la lumină. Este obligaţia lor. Fără ură şi părtinire. Iar politicul, decidenţii politici, oricine ar fi ei -s-au spus nume mai devreme, n-are rost să repet - au obligaţia să lase istoricii să-şi facă datoria, iar noi, ca creştini, musulmani, evrei, ce-om fi, să fim capabili să ne cerem iertare de la cei care au supravieţuit, de la urmaşii lor şi să le promitem solemn că aşa ceva nu va mai fi posibil cât pe acest pământ va fi rasa umană.

Dumnezeu să-i ierte pe toţi!

Şi pentru că-i Săptămâna Mare, Sărbători Pascale cu pace şi lumină! (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Iulian Bulai, Grupul USR PLUS.

Domnul Iulian Bulai:

"Adevărul ne va face liberi!", asta scrie în Biblie.

Rămânem muţi când auzim asemenea poveşti şi, din partea grupului nostru parlamentar, stimate domnule Pambuccian, noi vă mulţumim pentru curajul pe care l-aţi avut pentru a împărtăşi cu noi, în faţa întregii ţări, povestea familiei dumneavoastră. Din inimă mulţumim!

Românii merg în pelerinaj la Putna. Polonezii şi alte minorităţi merg în pelerinaj la Cacica. Armenii merg în pelerinaj la Hagigadar, tot în Bucovina. Am mai spus lucrurile astea. Suntem uniţi de aceeaşi credinţă, de aceeaşi cultură, de aceeaşi credinţă în umanitate.

Geniul poporului armean - dacă avem ochi să vedem asta - îl vedem peste tot.

Şi o să vă spun experienţa mea personală.

Eu vin din Roman. Acolo, cea mai frumoasă biserică a aparţinut comunităţii armene, chiar dacă ea este foarte mică acum.

Cel mai frumos palat al copiilor din toată Moldova este la Roman şi aparţine minorităţii armeneşti. Şi îmi pare rău că este prea puţin folosit.

Ne unim cu toţii în jurul acestei răni a poporului armean şi ne minunăm de ce înseamnă forţa de renaştere a acestui popor.

Noi, cei de la USR PLUS, credem în diversitate şi în forţa pe care fiecare minoritate o reprezintă într-un tot mai mare, care reprezintă România.

Voi încheia cu nişte versuri dintr-un cântec minunat al formaţiei Phoenix, care sună aşa: "Fie să renască numai cel ce har/ Are de-a renaşte, curăţit prin jar,/ Din cenuşa-i proprie şi din propriu-i scrum,/ Astăzi, ca şi mâine, pururi şi acum".

Curaj, dragi fraţi armeni, suntem alături de voi!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Are cuvântul domnul deputat Grosaru Andi-Gabriel, Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vorbesc în nume personal, nu vorbesc în numele Grupului minorităţilor naţionale, din partea căruia domnul Vexler va avea cuvântul.

Nu m-am gândit să iau cuvântul, dar având în vedere faptul că acum două zile Italia a sărbătorit Festa della liberazione..., este sărbătoarea în care Italia a scăpat de sub jugul fascist; pe 25 aprilie 1945, atât de la Torino, cât şi de la Milano, italienii au alungat, practic, toţi fasciştii care ocupau vremelnic Italia.

Cuvântul pe care îl iau survine ca urmare a faptului că nu suntem solidari şi nu am solidarizat niciodată cu tot ceea ce înseamnă activităţi, elemente fasciste, xenofobe, antisemite şi care au dus la destrămarea, în primul rând, a umanităţii, a păcii şi a liniştii mondiale.

Suntem solidari cu poporul armean, în aceste clipe, pentru că îmi închipui prin ce au trecut.

Mă bucur că suntem un grup compact, un grup care simte necazurile prin care trece fiecare şi prin care au trecut.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Îl invit pe domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul Partidului Naţional Liberal.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Amintirea acestor tragice evenimente petrecute pe 24 aprilie 1915 în Imperiul Otoman reprezintă unul din lucrurile care trebuie să ne călăuzească în tot ceea ce facem noi în politică, şi nu doar în politică.

Memoria, păstrarea conştiinţei asupra tragediilor trecutului reprezintă baza de la care putem porni către un viitor comun, iar poporul armean, întâiul popor care şi-a declarat creştinismul drept religie naţională, că tot ne găsim astăzi în Săptămâna Pătimirilor lui Hristos, este un popor care în istoria sa a urcat pe cruce, a suferit, a murit şi a înviat, iar pilda de eroism a poporului armean reprezintă unul din acele lucruri care stau la temelia unei lumi în care să reuşim să depăşim toate tragediile trecutului, să depăşim toate acele lucruri care ne despart şi care ne fac astăzi să nu putem gândi un viitor unitar, ca umanitate. Nu mă refer strict în cazul României.

Mă bucur că domnul Pambuccian a enunţat unul din principiile fundamentale ale statului naţional. Minorităţile etnice sunt parte constitutivă a naţiunii române, iar acesta este unul din lucrurile pe care le-au garantat liberalii la 1918 şi unul din principiile fundamentale ale României de astăzi. Fiecare comunitate etnică din România este parte a naţiunii române, fără doar şi poate, iar acest lucru aşa va rămâne pentru totdeauna.

România de acum 100 de ani a fost prima ţară care a acordat refugiu şi a acordat asistenţă şi susţinere armenilor.

Guvernul condus de Ionel Brătianu a găzduit un număr de până la 30.000 de persoane, plecate de pe teritoriul otoman, persoane de etnie armeană; unii au rămas aici, în România, iar alţii au mers mai departe, către Occident.

Comunitatea armeană a adus României o contribuţie uriaşă la istoria sa, la cultura sa, la ştiinţă, la artă.

Când vorbim despre armeni nu putem omite personalităţi precum Gheorghe Asachi, Ana Aslan, Garabet Ibrăileanu, Spiru Haret, liberalul care a modernizat învăţământul românesc, Vasile Morţun şi nu în ultimul rând Grigore Trancu-Iaşi, cel care la data de 25 ianuarie 1919 a fost primul preşedinte al Uniunii Armenilor din România, asociaţia comunităţii armene având, iată, un caracter istoric şi fiind una dintre acele instituţii ale comunităţilor etnice din România, minoritare, care au contribuit din plin la dezvoltarea României şi la înfăptuirea României Mari, la fel cu celelalte minorităţi etnice, aşa cum sunt ele, minorităţi naţionale de pe teritoriul României, recunoscute conform Constituţiei.

Suferinţa poporului armean trebuie să ne rămână drept pildă peste generaţii. Nu trebuie să uităm niciodată aceste tragedii care au făcut ca viaţa oamenilor să se schimbe brusc şi într-un mod brutal, de mai multe ori în timpul istoriei noastre recente, a istoriei umanităţii.

Şi, de asemenea, este esenţial să mai spunem un aspect. Guvernul liberal al lui Ionel Brătianu a dat dovada a ceea ce înseamnă un înalt simţ democratic, spirit de umanitate, spirit de compasiune şi dragoste creştină, şi nu doar creştină, dragoste faţă de oameni, în ceea ce priveşte actul deosebit prin care a asigurat asistenţă, ajutor şi susţinere comunităţii armene.

România a fost şi rămâne un model sub aspectul păstrării, apărării şi susţinerii drepturilor omului, iar comunităţile naţionale de pe teritoriul României sunt parte integrantă a poporului român.

Să nu uităm că România poate fi şi model, iar unul dintre aceste episoade istorice în care România a dovedit că poate fi model a fost acel moment când guvernarea liberală a lui Ionel Brătianu, sub sceptrul Regelui Ferdinand, a oferit ajutor fraţilor armeni.

Şi să nu uităm că, mai presus de orice, cu toţii suntem oameni, cu toţii suntem parte a unei conştiinţe a umanităţii, iar înţelegerea şi depăşirea acestor momente tulburi ale trecutului, capacitatea noastră de a sta liberi şi de a dialoga faţă în faţă, indiferent de originea noastră, indiferent de religia pe care o avem, indiferent de ţara din care provenim, reprezintă însăşi dovada unui caracter demn, dovada libertăţii depline a spiritului şi dovada faptului că umanitatea a evoluat şi a reuşit să depăşească aceste tragedii cumplite ale trecutului şi a reuşit să se îndepărteze de toate lucrurile care au înnegurat conştiinţa umanităţii în ultimele secole.

Fie ca aceste evenimente să ne servească drept model pentru ceea ce reprezintă conştiinţa noastră şi pentru ceea ce reprezintă înţelegerea unui viitor mai bun, întemeiat pe solidaritate, pe respect şi pe deplină iubire între oameni.

Suntem în Săptămâna Patimilor lui Hristos. Doresc să urez tuturor sărbători cu bine şi Dumnezeu să ne dea înţelepciunea ca niciodată să nu mai repetăm greşelile trecutului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt luări de...

Domnul deputat Vexler, din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Undeva, în anii '50, o jurnalistă evreică, Hannah Arendt, vorbea despre "banalitatea răului". E o construcţie gramaticală poate uşor curioasă să ai în aceeaşi frază atât banalitate, cât şi rău.

Cu nu foarte mulţi ani înainte de acest mesaj al doamnei Arendt, Mihai Antonescu, pe atunci viceprim-ministru al României, spunea în deschiderea unei şedinţe a Consiliului de miniştri că îi este indiferent dacă vom intra în istorie ca barbari.

Şi, făcând legătura între cele două fraze, mi-am dat seama care era semnificaţia acelei banalităţi: indiferenţa faţă de rezultatul istoriei.

Şi dacă se vorbeşte adeseori despre suferinţă, dacă oamenii se concentrează extrem de mult pe cifre, pe numere, pe ceea ce s-a întâmplat, cred că mult prea puţin ne concentrăm pe cei care au suferit cu adevărat, pe cine au fost toţi acei oameni care au fost ucişi în timpul anihilării poporului armean în numeroase comunităţi armene.

M-am întrebat adeseori, m-am întrebat şi acum, cât îl ascultam pe Varujan, cine au fost cu adevărat acei oameni, ce au fi putut face ei pentru omenire?

Am crescut văzând filmele unui armean, este vorba despre Serghei Parajanov, este regizorul care mi-a marcat cariera şi traseul ulterior. Îi menţionez numele, pentru că mi-aş dori mai mult decât orice, în cazul acestei tragedii a istoriei şi a umanităţii, să aud numele celor care au murit.

Pentru aceia dintre dumneavoastră care au avut ocazia să viziteze Memorialul martirilor "Yad Vashem", de la Ierusalim, există o sală în care sunt redate aproape integral numele celor care au fost ucişi în perioada Holocaustului şi în fiecare an, în ziua de comemorare a victimelor Holocaustului, aceste nume sunt rostite. Evident, acest mesaj curge, şi curge permanent acolo, ca o aducere aminte, în primul rând, a victimelor, a victimelor poate chiar mai mult decât a agresorilor. O veche tradiţie evreiască vorbeşte despre nume, despre datoria pe care un evreu o are de a-şi transmite numele mai departe.

Tradiţia nu este gândită doar pentru perpetuarea numelui în sine, ci este gândită ca o tradiţie a păstrării memoriei omului, a celui care a fost şi a ceea ce a însemnat.

Şi mi-aş dori ca într-o zi, poate chiar la Bucureşti, oriunde, de altfel, să văd un astfel de memorial dedicat oamenilor care au pierit în această tragedie a istoriei, o tragedie care este mult prea puţin cunoscută, care adeseori este discutată în termeni politici şi ai relaţiilor internaţionale din lumea de astăzi şi cu mult prea puţin accent, repet, pe oamenii de atunci.

Şi cred că gestul de astăzi al Parlamentului României trebuie să fie în primul rând acesta, de a pune accent pe sufletul acelor oameni care trăiesc astăzi datorită şi acestor gesturi, datorită unor texte, datorită unor mesaje.

Şi felul în care contribuţia culturii armene, felul în care contribuţia vieţii armeneşti este percepută, se datorează şi lor, şi datorită suferinţei lor, datorită acestei amprente pe care nu o pot şterge. Vorbesc despre această amprentă, pentru că o cunosc, din păcate, mult prea bine şi mă bucură acest gest de normalitate pe care îl facem astăzi. Dar ajungem inevitabil şi la momentul când cuvintele îşi pierd sensul, sau mai bine zis nu mai au putere. Cuvintele sunt insuficiente dacă nu sunt continuate de fapte; rămân doar un fragment mic pe o bucată de hârtie. Şi datoria morală, datoria faţă de istorie, de a-i ţine minte, nu trebuie să se oprească astăzi aici.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină? Nu.

Atunci intrăm în ordinea de zi.

(Domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban solicită să ia cuvântul.)

Procedură.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă solicit retrimiterea la comisie pentru două săptămâni a punctului 31 aflat pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind înfiinţarea abatoarelor mobile având ca obiect activitatea de abatorizare a animalelor şi comercializarea cărnii; Pl-x 17/2019.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Există acordul liderilor? OK.

Deci merge la comisie pentru două săptămâni înţeleg. Da?

De acord?

Revenim şi intrăm în ordinea de zi cu punctul 9.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 32 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale; Pl-x 413/2017.

Dacă iniţiatorii doresc să intervină?

Domnul deputat Florin Roman.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În legislatura trecută am avut la Comisia pentru administraţie undeva la 14 proiecte de lege, venite din toate grupurile parlamentare, dacă-mi amintesc eu bine, în care se propuneau diferite moduri de repartizare a cotelor din impozitul pe venit la nivel local sau din TVA.

În cele din urmă, la finele anului trecut, am reuşit să ajungem la un acord, spun eu, istoric cu Asociaţia Municipiilor din România, cu Asociaţia Comunelor şi cu Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România.

Nu pot să spun că este un acord care a mulţumit pe toată lumea, dar este pentru prima dată, după 30 de ani, când avem o creştere a acestor cote care rămân la nivel local. Deocamdată cei mai mulţumiţi sunt cei de la municipii. În schimb, şi cei de la consiliile judeţene au primit această facilitate de a repartiza de la nivel judeţean mai mult din cotele defalcate către unităţi administrativ-teritoriale.

Întrucât toate lucrurile acestea au fost rezolvate printr-un consens politic, spun eu, aproape general anul trecut, vom vota pentru respingerea acestui proiect şi a tuturor celorlalte proiecte care au acelaşi obiect de reglementare.

Vă mulţumim.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Este corect, pentru că lucrurile deja fiind rezolvate, legea nu ar mai avea obiect.

Înţeleg că şi domnul deputat Gîdei Laurenţiu doreşte să intervină, din partea Grupului PSD.

Domnul Laurenţiu-Viorel Gîdei:

Mulţumesc.

Pl-x 413/2017

Propunerea legislativă aflată în dezbatere vizează modificarea art. 32 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, în sensul modificării cotelor defalcate din impozitul pe venit, astfel: 45,75% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe a căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; 13, 25% la bugetul local al judeţului.

Partidul Social Democrat va vota pentru respingerea acestei propuneri legislative, întrucât actele normative ulterioare au rezolvat această problemă.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, prezentarea raportului comun, domnul deputat Bogdan-Iulian Huţucă, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) al art. 32 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 32 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 273/2006, în sensul modificării cotelor defalcate din impozitul pe venit, precum şi al eliminării excepţiei impozitului pe venituri din pensii, în sensul rămânerii acestuia în baza de defalcare a bugetului local.

În urma examinării şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative, întrucât modificările propuse au fost preluate şi îmbunătăţite prin alte acte normative.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale dacă mai doreşte cineva? Nu doreşte.

Vă reamintesc că prin raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea acestei propuneri legislative.

Propunerea rămâne la votul final.

Punctul 10 nu are raportul suplimentar, aşa încât vom merge la punctul 11.

11. Proiectul de Lege privind vânzarea imobilelor sau a spaţiilor, aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, închiriate asociaţiilor sau fundaţiilor; PL-x 246/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din...

(Domnul deputat Bogdan-Gruia Ivan solicită să ia cuvântul.)

Da?

Vă rog, cei care doriţi să luaţi cuvântul, apăsaţi pe tastă, ca să vedem dorinţa dumneavoastră şi să vă pot anunţa.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sărut mâinile, doamnelor!

Bună ziua, domnilor!

Acest proiect legislativ prevede posibilitatea vânzării imobilelor aflate în patrimoniul public al statului român şi al UAT-urilor către asociaţiile şi fundaţiile care sunt în chirie în aceste spaţii.

Analizând proiectul în detaliu, avizul negativ al Consiliului Legislativ, analizând rapoartele negative ale comisiilor de fond, considerăm că este un proiect care merită respins, în contextul în care există mai multe neclarităţi. Şi cea mai importantă - prevede faptul că, în situaţia în care aceste imobile ajung în proprietatea acestor ONG-uri, ele, automat, în situaţia dizolvării ONG-urilor, pot să ajungă în continuare în zona privată. În situaţia în care ele ajung în proprietatea acestor ONG-uri, ele, la rândul lor, pot să fie vândute către alte entităţi.

Sunt lucruri care nu sunt foarte clar stabilite în aceste lege.

Prin urmare, Grupul PSD propune respingerea iniţiativei legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Propunerea era făcută deja de raportul comun pe care trebuia mai întâi să-l primim şi apoi să intrăm pe dezbateri generale.

Am crezut că doriţi din partea iniţiatorului.

Vă rog, raportorul de la Comisia pentru administraţie publică sau Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, prezentarea raportului comun, vă rog.

Da, doamna deputat Oana Cambera, prezentarea raportului comun, vă rog.

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege privind vânzarea imobilelor sau a spaţiilor, aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, închiriate asociaţiilor sau fundaţiilor.

Senatul a adoptat proiectul de lege, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul a primit avizul negativ al Consiliului Legislativ.

Guvernul, prin punctul de vedere nr. 753 din 2019, nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare vânzarea imobilelor sau a spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, închiriate asociaţiilor sau fundaţiilor, în vederea valorificării acestor imobile sau spaţii, precum şi a întreţinerii lor în bune condiţii.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de membrii celor două comisii sesizate în fond, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de respingere a proiectului de lege, întrucât, în vederea aplicării unui tratament echitabil, ar fi fost oportun ca vânzarea imobilelor sau a spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale să facă obiectul reglementării unui cadru legislativ unitar aplicabil imobilelor închiriate tuturor organizaţiilor neguvernamentale fără scop lucrativ, şi nu doar asociaţiilor şi fundaţiilor.

De asemenea, proiectul de lege nu cuprinde reglementări speciale cu privire la vânzarea imobilelor aparţinând patrimoniului cultural naţional.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Manta Claudiu?

Domnul Claudiu Manta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, propunerea legislativă la care facem referire în prezenta dezbatere are în vedere, pe scurt, determinarea statului român, respectiv a UAT-urilor, să înstrăineze, prin vânzare, imobilele şi alte spaţii nedefinite clar către organizaţii de drept privat, precum asociaţiile şi fundaţiile.

În cazul acestei iniţiative legislative am sesizat o serie de probleme referitoare atât la oportunitatea pe termen scurt, cât şi pe termen mediu, dar mai ales cu privire la legalitatea ori chiar la constituţionalitatea unor prevederi ale acestei propuneri.

După cum a subliniat şi antevorbitoarea mea, proiectul a avut doar avize negative sau nefavorabile. Şi o să încerc, pe scurt, să explic de ce au fost date aceste avize nefavorabile.

În primul rând, conform textului propus, legea se aplică tuturor procedurilor de vânzare, atât a spaţiilor închiriate anterior intrării sale în vigoare, cât şi a celor închiriate ulterior intrării sale în vigoare, astfel încât, după momentul intrării în vigoare a legii, asociaţiilor şi fundaţiilor le va fi suficient să închirieze un imobil sau un spaţiu aflat în proprietatea privată a statului sau a UAT-urilor pentru a dobândi practic un drept de preempţiune.

O a doua problemă pe care am sesizat-o este aceea că, după 5 ani de la cumpărarea imobilului sau a spaţiului, de la stat sau de la UAT-uri, asociaţiile sau fundaţiile devenite proprietare în baza acestei legi pot înstrăina bunul imobil respectiv, neexistând niciun fel de interdicţie referitoare la această chestiune. Or, asta poate să creeze inechităţi grave şi să afecteze profund circuitul civil.

Încă o chestiune pe care eu am sesizat-o şi care mi s-a părut puţin ciudată este aceea că, în cadrul procedurii de vânzare a imobilelor statului deţinute în chirii de către asociaţii sau fundaţii, este implicat şi reprezentantul Guvernului în teritoriu, în speţă, prefectul. Or, acesta, prefectul, exercită, de regulă, activităţi de tutelă administrativă, deci verifică legalitatea actelor administrative emise de Consiliile Locale şi Judeţene. Însă, în cazul adoptării acestei legi, de data aceasta...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să încercaţi...

Domnul Claudiu Manta:

Da...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

...să sintetizaţi.

Domnul Claudiu Manta:

...imediat.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog.

Domnul Claudiu Manta:

...va fi nevoit să emită acte administrative care vor sta la baza scoaterii la vânzare a bunurilor deţinute în proprietatea privată a UAT.

Şi, în fine, ultimul aspect pe care l-am sesizat. După cum s-a subliniat, prin punctul de vedere exprimat de Guvern nu au fost invocate nu mai puţin de 10 decizii adoptate de Curtea Constituţională, inclusiv aspecte care ţin de tehnica legislativă, de claritate sau de precizia textului, astfel încât, în cazul puţin probabil al adoptării, propunerea legislativă aflată azi în dezbatere pare a avea şanse veritabile să fie în contradicţie cu principiile şi normele fundamentale de drept.

Ca urmare, Grupul parlamentar al PSD, aşa cum a anunţat şi colegul meu, va vota împotrivă.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Îl invit pe domnul deputat Florin Roman, Grupul PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În legislatura trecută, în Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, de regulă, am votat, cu o largă majoritate, orice proiect de lege care se referea la descentralizare, la trecerea din domeniul public al statului în sarcina UAT-urilor, a asociaţiilor şi a fundaţiilor, a acelor imobile pe care le vedem cu toţii, cu ochiul liber, în fiecare localitate. De regulă, sunt fie dezafectate, fie greu de întreţinut, fie au 10 stăpâni şi ele stau să se prăbuşească. Şi, indiferent de culoarea politică a partidului, am dat acest vot spre descentralizare.

Proiectul colegilor de la UDMR, din punctul meu de vedere, este corect, ca principiu. Avem deja o aplicabilitate în cazul asociaţiilor, avem deja o aplicabilitate în cazul fundaţiilor, dânşii s-au dus şi spre zona ONG-urilor.

O să spun doar că legea are caracter general şi nu poţi să stabileşti, să vii cu o lege pentru două-trei situaţii punctuale. Şi aici cred că se poate reveni cu un proiect de lege.

Ca principiu, noi susţinem tot ceea ce înseamnă descentralizare, valorificare şi inventariere de active, acolo unde ele nu pot fi întreţinute de stat, prin Guvern, prin companii, prin consilii judeţene sau prefecturi.

Pentru că dacă nu vom avea acest curaj să găsim proprietari pentru aceste clădiri, ne vom trezi în situaţia că ele se prăbuşesc, în centre de oraşe.

Pentru că toţi vedeţi, de exemplu, case de cultură unde sunt? În mijlocul oraşelor. Au 10 stăpâni şi vedeţi că ele stau să se prăbuşească. Instituţii de cultură, cu mamă, cu tată, bunic - stat, consiliu judeţean, primărie, prefectură.

Eu cred că este rolul nostru, ca parlamentari, să găsim o soluţie, să inventariem toate aceste spaţii şi, acolo unde ele pot fi reabilitate, modernizate - e adevărat, cu această sintagmă, păstrarea destinaţiei iniţiale -, să putem salva ce mai este de salvat.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Nemaifiind intervenţii, rămâne la votul final.

Punctul 12, Proiectul de Lege privind finanţarea şi implementarea Programului "Tineri în Parlament"; PL-x 187/2019.

Dacă din partea iniţiatorului? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

A, domnul Lupu Andrei.

Domnul deputat, vă rog, prezentarea raportului.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Vă mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege privind finanţarea şi implementarea Programului "Tineri în Parlament"

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege privind finanţarea şi implementarea Programului "Tineri în Parlament", transmis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea măsurilor necesare finanţării şi implementării Programului "Tineri în Parlament".

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat nefavorabil proiectul de act normativ.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a avizat negativ proiectul de lege.

Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci nu a transmis avizul până la data dezbaterii iniţiativei în comisia sesizată în fond.

Guvernul României, conform punctului de vedere transmis prin adresa din 18 martie 2019, consideră că "având în vedere obiectul de reglementare, Parlamentul va decide asupra oportunităţii adoptării acestei iniţiative legislative".

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a Proiectului de Lege privind finanţarea şi implementarea Programului "Tineri în Parlament".

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul.

Domnul Nicuşor Halici (din sală):

Domnule preşedinte!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

A, domnul Halici, da?

Aţi apăsat mai târziu, probabil. Când m-am uitat, nu era înscris nimeni.

Domnul Nicuşor Halici (din sală):

Tehnica asta!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog.

Domnul Nicuşor Halici:

Mulţumesc.

N-aş fi dorit să intervin, dar în primul rând trebuie reliefată maniera de abordare a actualei majorităţi. Pentru că este un proiect al Partidului Naţional Liberal şi al altor partide - PMP, care nu mai e în Parlament -, da? Şi ne spuneau, când erau în opoziţie, cât de mult înseamnă tinerii. Şi aşa şi este, că nimeni nu neagă acest lucru sau rol.

Dar astăzi vedem, când sunt în majoritate, într-o altă majoritate, tinerii nu mai înseamnă atât de mult. Pentru că dacă atunci când au făcut iniţiativa, rolul iniţiativei era de a-i învăţa pe tineri care este esenţa Parlamentului şi a instituţiei în sine, de a-i forma şi din punct de vedere civic pe cei care vor prelua ştafeta, mâine sau poimâine, astăzi când "am ajuns" la guvernare, tinerii nu mai sunt importanţi, nu mai trebuie formaţi, iar Parlamentul nu mai este o instituţie care să fie văzută şi altfel decât se transmite pe toate canalele media şi de comunicare.

Vorbim de epopeea - sper să fie una cât mai scurtă - în care una spunem şi facem şi ne mai şi dăm aşa, de pereţi, când suntem în opoziţie, şi exact invers facem atunci când venim la putere.

Nu-i nicio problemă, o să milităm noi în continuare ca tinerii să beneficieze de un acces gratuit în Parlamentul României, să înveţe rolul şi mai ales importanţa acestei instituţii fundamentale într-un stat de drept, că tot vă plac astfel de sintagme cu privire la statul de drept.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Parcă ziceam că e Săptămâna Mare şi încercăm să fim cu toţii mai deschişi şi mai apropiaţi...

Domnul Nicuşor Halici (din sală):

Încă sunt...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

...dar câteodată iată că nu se poate.

Domnul deputat Rodeanu Bogdan-Ionel, Grupul USR PLUS.

Domnul Nicuşor Halici (din sală):

Aveţi noroc că e Săptămâna Mare!

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

O să încep prin a-i aminti domnului Halici că... conduceaţi chiar acea comisie care a dat raportul de respingere... (Vociferări.) ...pe acest proiect. (Vociferări.)

Dar, dincolo de toate acestea, sunt de acord cu dumneavoastră şi da, tinerii sunt o componentă foarte importantă a societăţii româneşti, tinerii au nevoie de sprijin, tinerii au nevoie mai ales să vadă adevărul şi mai ales să înţeleagă sistemul instituţional şi legislativ care se întâmplă aici, în Parlament.

Şi pentru asta respingem astăzi acest proiect care prevede că tinerii pot beneficia de o subvenţie, din partea Camerei Deputaţilor, pentru acest lucru.

Şi respingem această idee pentru că, numai în ultimele două luni, Grupul parlamentar al Alianţei USR PLUS a contactat, a selectat peste 150 de tineri care vor lucra aici, cu noi. Şi aceştia nu vor beneficia de subvenţie, ci ai noştri colegi parlamentari vor asigura toate condiţiile şi tot sprijinul pentru ca aceşti tineri să fie aici, cu noi, şi să înveţe într-adevăr care este realitatea şi mecanismul legislativ al Parlamentului.

Respingem astăzi alocarea unor subvenţii din partea Camerei Deputaţilor, pe care le vom susţine prin efort, noi, ca parlamentari români.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt luări de cuvânt? Nu.

Rămâne la votul final.

14. Propunerea legislativă pentru completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic; Pl-x 220/2019.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, Comisia juridică sau Comisia pentru mediu?

Domnul deputat Mihai-Alexandru Badea, Comisia juridică, pentru prezentarea raportului comun, vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Pl-x 220/2019

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Obiectul de reglementare este completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008, cu două noi alineate, alin. (8) şi (9), în sensul creării unei facilităţi pentru operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi pentru cei cu capital privat, prin scoaterea definitivă din fondul naţional forestier, fără compensare, a terenurilor necesare realizării şi exploatării pârtiilor de schi de interes naţional şi de utilitate publică.

Comisiile sesizate au examinat propunerea legislativă în şedinţe separate şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative întrucât reglementarea propusă creează paralelism legislativ, domeniul fiind reglementat de Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului "Schi în România".

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale? Nu.

Rămâne la votul final.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal; Pl-x 540/2016.

Dacă din partea iniţiatorilor? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, domnul deputat Bogdan-Iulian Huţucă, preşedintele comisiei, prezentarea raportului suplimentar, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea art. 485 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu o nouă literă, prin care se doreşte ca aparţinătorii legali ai persoanelor adulte cu handicap să fie scutiţi de la plata impozitului pe clădirea de domiciliu şi pe terenul aferent acesteia şi de la plata impozitului pe autoturism.

În urma examinării Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Codului fiscal şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere deoarece, conform prevederilor art. 456 alin. (1) lit. t), art. 464 alin. (1) lit. t) şi art. 469 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, aparţinătorii legali ai persoanelor adulte cu handicap beneficiază de aceste scutiri, astfel iniţiativa legislativă a rămas fără obiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Proiectul de Lege pentru completarea art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români; PL-x 324/2019.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, prezentarea raportului?

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

Comisia pentru...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog.

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

...administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 26 iunie 2019.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005. Paşaportul simplu care se eliberează, la cerere, cetăţeanului român care şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, eliberat în condiţiile art. 34 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, ar urma să facă dovada identităţii titularului acestuia.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege, din următoarele considerente - actul de identitate este documentul primar al cetăţeanului român, cu care acesta îşi dovedeşte identitatea, paşaportul fiind un document subsecvent actului de identitate, deoarece se eliberează pe baza acestuia, respectiv numai cetăţenilor care deţin acte de identitate sau, după caz, ai căror părinţi sunt posesori de acte de identitate.

De asemenea, s-a reţinut faptul că actul de identitate face dovada identităţii, a cetăţeniei, a adresei de domiciliu sau a adresei de reşedinţă a posesorului, pe când în paşaport se regăseşte înscrisă numai localitatea de domiciliu, nefăcându-se însă nicio menţiune cu privire la domiciliul sau reşedinţa acestuia.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul deputat Lungu Romeo-Daniel, Grupul PSD, vă rog.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Conform Ordonanţei de urgenţă nr. 97/2005, pe care acest proiect îşi propune să o modifice, actul de identitate face dovada identităţii, a cetăţeniei române, dar şi pe cea a adresei de domiciliu şi, dacă este cazul, a celei de reşedinţă.

Paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu este un document care, în afara faptului că este subsecvent emiterii unui act de identitate, motiv pentru care la solicitarea acestuia trebuie prezentate documente care atestă identitatea, face exact ceea ce spune - menţionează ţara de domiciliu.

Practic, paşaportul cunoscut sub numele de paşaport CRDS nu îndeplineşte una dintre cele trei funcţii principale stipulate de lege cu privire la actele de identitate.

Conform art. 28 din Ordonanţa de urgenţă anterior menţionată, existenţa şi dovedirea adresei de domiciliu presupune identificarea concretă a unui imobil. În plus, adresa de domiciliu îndeplineşte o multitudine de funcţii, având consecinţe în relaţia cetăţeanului cu statul în ceea ce priveşte starea civilă, competenţa teritorială a instanţelor de judecată sau a notarilor publici. Astfel, paşaportul nu poate îndeplini funcţia de act de identitate.

Ţinând cont de aceste aspecte, PSD va vota pentru respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

S-a înscris la cuvânt şi domnul deputat Stoica Ciprian, Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua, dragi colegi!

Am să vă vorbesc astăzi cu pace şi armonie şi cu smerenie şi am să vă întreb, cum ne putem uita în ochii celor peste 5.126.000 de români plecaţi în afara graniţelor, unde, pe tot teritoriul european, ne putem legitima fie cu paşaport, fie cu un act de identitate, fie el şi permis de conducere, şi nu putem, măcar cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, cărora li se retrage cartea de identitate în momentul în care li se acordă acest paşaport, să se poată legitima? Este singurul lor document cu care se pot legitima.

Gândiţi-vă că mulţi dintre ei nu pot să schimbe la o casă de schimb valutar, 100 de euro sau, eu ştiu, valută, fără o carte de identitate.

Şi mai este încă o fractură logică - şi paşaportul şi permisul de conducere se emit în baza unei cărţi, respectiv buletin de identitate.

Vă rog frumos, haideţi să nu respingem această lege şi să intrăm şi noi în rândul statelor europene.

Vă mulţumesc.

Sărbători binecuvântate! (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Timpul alocat dezbaterilor generale pentru ziua de astăzi a fost epuizat.

Aşadar, pauză până la ora 12,00; la ora 12,00 intrăm în sesiunea de vot final.

După pauză

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ne pregătim să intrăm în sesiunea de vot final.

Fac un apel la liderii de grup să-şi invite colegii în sală, cei care sunt prezenţi fizic, evident, să utilizeze consolele pentru vot utilizând cartela, iar cei care se află online să fie logaţi şi pregătiţi pentru a putea să-şi exercite votul.

Drept pentru care, mai întâi vom face un vot de control, pentru a avea şi prezenţa.

Vot, vă rog.

Pe votul de control: prezenţi - 271, 104 colegi nu votează, ceea ce înseamnă că au cartela introdusă în consolă sau sunt logaţi pe tabletă, dar nu şi-au exercitat vreo opţiune, drept pentru care vă rog să fim pregătiţi. Îi rog şi pe cei care sunt în posibilitatea de a-şi exercita dreptul de vot, să o facă.

Şi vom intra...

Probleme?

Domnul Eugen Bejinariu (din sală):

Hai, Leorene! Ne grăbim!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Nu, nu ne grăbim! Trebuie să fim lucizi, să avem răbdare, să exercităm în deplină cunoştinţă votul.

Şi trecem la Secţiunea I. Legi ordinare. Respingeri.

1. Reexaminarea Legii pentru acordarea unor facilităţi pentru contribuabilii operatori economici pe teritoriul României, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 154 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 15 mai 2020; lege ordinară; PL-x 130/2020/2020; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru constituţionalitate propun respingerea legii.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 297, pentru - 193, contra - 104.

Proiectul de lege a fost respins.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 243/2017.

Comisia pentru buget propune respingerea.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 301, pentru - 199, contra - 102.

Proiectul de lege a fost respins.

3. Legea pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 212/2019/2020; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune respingerea legii.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 305, pentru - 173, contra - 131, o abţinere.

Proiectul de lege a fost respins.

Explicarea votului, domnul deputat Chelaru Mircia, Grupul AUR.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să-mi precizaţi cât pot să vorbesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

La dezbateri generale timpul alocat este de două minute, acum este de un minut.

Domnul Mircia Chelaru:

Este foarte greu să concentrezi într-un minut o întreagă istorie a acestei legi.

Motivul luării cuvântului îl voi concentra în trei mari idei.

E adevărat ceea ce a spus domnul guvernator, că nu e nevoie de această lege. Ea este prevăzută în stipulaţia art. 30, astfel încât guvernatorul, sesizând elementele de pericol, de ameninţare asupra rezervelor internaţionale, să poată informa, dar nu spune când şi cum, Guvernul şi Parlamentul României despre necesitatea luării unor măsuri de precauţie.

Această formulare, în schimb, nu a fost practicată niciodată, pentru că nu este, la această dată, nicio obligaţie în termen şi nu sunt descrişi indicii care apar în piaţa internaţională, care pun în pericol, care periclitează statutul financiar al României în plan internaţional. Aici rămâne la alegerea domnului guvernator sau eventual al Consiliului de administrare a activelor noastre internaţionale.

Deci argumentele de o parte şi de alta enunţate ieri, unele foarte logice, altele inventate, cu privire la costuri, şi de o parte, şi de alta, sunt minore. Minore pentru că, stimaţi colegi, cu un Hercules, 65 de tone de aur se aduc într-un singur transport şi costă foarte puţin. Chiar Ministerul Apărării o poate face gratis.

Problema noastră, în contextul în care, din anul 2000 s-a făcut acest transfer de tezaur, dar am cedat şi poansonul, dacă aţi sesizat fenomenul mondial ulterior, aproximativ, la ora actuală, 16 state deţinătoare de aur din lume îşi retrag aurul. În spate este un fenomen. Noi nu trebuie să reacţionăm doar pe efect şi pe cauza imediată. Rezervele de aur nu sunt un moft. Înseamnă garanţia suverană prin care îţi prezervi libertatea deciziei strategice politice.

Din acest punct de vedere, noi votăm această lege de a fi acceptată, şi nu respinsă.

Şi închei, domnule preşedinte de şedinţă. Ceasul meu biologic sper că nu s-a defectat.

Închei spunând: în timp ce toate celelalte ţări, în cadrul Uniunii Europene, în statutul actual, nu stau cu mâna întinsă, plângându-se că nu au credibilitate dacă aduc aurul acasă, condiţia de slugă planificată - ştiţi, sluga planificată e aceea care, dacă n-are stăpân, îl caută - nu intră în elementul acestei decizii strategice de demnitate naţională a unei naţiuni care trebuie să fie egală în cadrul Uniunii Europene.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Mircia Chelaru:

Credibilitatea noastră, domnule preşedinte, nu stă în cât aur avem la Londra, ci în cât de mult îl gestionăm la noi acasă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Florea Oana, Grupul PSD.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am votat împotrivă.

De ce?

Păi ieri s-a spus că nu renunţăm la anumite persoane.

Da, PSD poate să renunţe la persoane, dar nu poate să renunţe la ţară!

Tot ieri s-a spus că plătim foarte mult să readucem aurul în ţară.

Cum a spus şi antevorbitorul meu, Ministerul de Interne, Ministerul Apărării se pot ocupa.

Şi nici măcar nu am susţinut ieri că este bine să aducem aurul în ţară. Am spus doar că 60% este mult, este foarte mult.

Avem nevoie de aur depozitat la Londra ca să dovedim bonitatea României? Poate că da. Dar n-am avut niciodată un premier care să ne îndatoreze atât de mult încât să avem nevoie să arătăm că putem să dăm datoriile înapoi. (Aplauze.)

Şi întrebarea este: Marea Britanie unde îşi ţine aurul? Dar Germania unde şi-l ţine? Dar Franţa?

De ce trebuie să facem asta şi de ce mai mult de jumătate din rezerva noastră naţională trebuie să fie în altă ţară şi - atenţie! - o ţară care nici măcar nu mai este membru UE?!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

4. Proiectul de Lege privind obligativitatea instructajului post-natal; PL-x 41/2019; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 307, pentru - 200, contra - 105, două abţineri.

Proiectul de lege a fost respins.

5. Propunerea legislativă pentru completarea art. 206 al Legii nr. 95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată; Pl-x 339/2020; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune respingerea.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 307, pentru - 201, contra - 105, o abţinere.

Proiectul de lege a fost respins.

6. Propunerea legislativă privind înfiinţarea Institutului Naţional de Pregătire pentru Situaţii de Urgenţă din România - INPSUR; Pl-x 351/2016; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru învăţământ propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 311, pentru - 204, abţineri - 107.

Proiectul de lege a fost respins.

7. Proiectul de Lege pentru completarea art. 22 din Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare; PL-x 323/2019; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru industrii propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 310, pentru - 280, contra - 29, o abţinere.

Proiectul de lege a fost respins.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 32 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale; Pl-x 413/2017; lege ordinară.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru administraţie publică propun respingerea.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 310, pentru - 310.

Proiectul de lege a fost respins.

9. Proiectul de Lege privind finanţarea şi implementarea Programului "Tineri în Parlament"; PL-x 187/2019; lege ordinară.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 312, pentru - 184, contra - 105, abţineri - 23.

Proiectul de lege a fost respins.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal; Pl-x 540/2016; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 314, pentru - 314.

Proiectul de lege a fost respins.

11. Propunerea legislativă pentru completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic; Pl-x 220/2019; lege ordinară.

Comisia juridică, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru agricultură propun respingerea.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 312, pentru - 292, contra - 20.

Proiectul de lege a fost respins.

12. Proiectul de Lege pentru completarea art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români; PL-x 324/2019; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică propune respingerea.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 313, pentru - 280, contra - 31, abţineri - una, un coleg nu votează.

Proiectul de lege a fost respins.

Domnul deputat Simion George, Grupul AUR, explicarea votului.

Domnul George-Nicolae Simion:

Sunt 800.000 de cetăţeni români care în momentul acesta au, unii dintre ei, actele expirate, au aceste paşapoarte tip CRDS. Pentru ei am votat. Şi aveţi în vedere faptul că aceşti români de peste hotare, care de multe ori merg la vot şi votul lor este folosit politic de anumite forţe, şi în aceste zile stau la vama de Vest a României, s-a schimbat peste noapte procedura de intrare în ţară pentru ei şi se trezesc că trebuie să stea în carantină. Peste noapte, "Noaptea, ca hoţii" se schimbă procedura, iar acest vot pe care dumneavoastră l-aţi încuviinţat nu îi lasă să folosească paşaportul tip CRDS pentru a se legitima, pentru a veni în ţară fără probleme şi a achiziţiona un imobil, de exemplu.

Ăsta e votul AUR, singurul partid care e alături de românii din diaspora. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Secţiunea a II-a. Legi organice. Respingeri.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 372 din Legea nr. 286/2009 - "Codul Penal"; Pl-x 138/2019; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 311, pentru - 311.

Proiectul de lege a fost respins.

14. Proiectul de Lege privind vânzarea imobilelor sau a spaţiilor, aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, închiriate asociaţiilor sau fundaţiilor; PL-x 246/2019; lege organică.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 315, pentru - 295, contra - 20.

Proiectul de lege a fost respins.

Sesiunea de vot s-a încheiat.

Stimaţi colegi,

Vă urez o săptămână în linişte, armonie şi pace şi primirea Luminii Sfinte cu multă credinţă, înţelegere, toleranţă şi bunătate.

Zi bună tuturor!

Paşte Fericit!

Sărbători cu bine!

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,26.