Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 12,05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Sărut mâna!

Bună ziua!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă informez că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 152.

Ordinea de zi pentru astăzi şi programul de lucru au fost distribuite electronic, dar şi afişate pe pagina de Internet a Camerei.

La ordinea de zi avem înscrise dezbateri asupra iniţiativelor pentru care comisiile permanente au propus respingerea.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi - între orele 12,00 şi 14,00 - dezbateri asupra iniţiativelor legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea; între orele 14,00 şi 14,30 - pauză; la ora 14,30 - vot final.

Dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt observaţii.

Pentru început, domnul deputat Amet Varol, reprezentantul minorităţii turco-tătare, vrea să facă un anunţ legat de ziua de 18 mai 1944, zi de doliu pentru minoritatea tătară, vă rog.

Domnul Varol Amet:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

18 mai, zi de doliu a tătarilor

Pe 18 mai, tătarii crimeeni comemorează 77 de ani de la cel mai tragic moment din istoria lor. La data de 18 mai 1944, din ordinul direct al lui Stalin, întreaga populaţie tătară a Crimeei - tineri, bătrâni, femei, copii - a fost acuzată de trădare şi a fost deportată în Asia Centrală, de către autorităţile sovietice.

Condiţiile au fost extrem de grele. Într-o singură noapte a fost adunată aproape întreaga populaţie tătară din Peninsula Crimeea, urcată în vagoane de animale şi dusă în stepele Asiei.

Având în vedere că bărbaţii în putere erau pe front, cei mai afectaţi au fost tinerii, femeile şi bătrânii.

Pe drum, cei mai mulţi dintre deportaţi au murit din cauza condiţiilor grele şi a bolilor.

Toate bunurile pe care tătarii le-au lăsat în urmă au intrat în posesia sovieticilor.

Este de datoria noastră să păstrăm vie amintirea acestui tragic eveniment, să ne comemorăm înaintaşii, să transmitem generaţiilor următoare semnificaţia momentului 18 mai 1944 şi să învăţăm din greşelile trecutului, pentru ca să nu se mai repete.

Astăzi, în toate geamiile din România, vor fi citite slujbe de comemorare a înaintaşilor noştri.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Nemaifiind alte observaţii şi intervenţii, intrăm în ordinea de zi şi vom începe dezbaterea iniţiativelor legislative.

Punctul 1 nu are sosit raportul, aşa că vom începe cu punctul 2.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"; PL-x 372/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, vă rog, domnul deputat.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, prin adresa PL-x 372 din 13 iunie 2018, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Senatul a adoptat proiectul de lege, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993, intervenţiile propuse având ca scop, potrivit expunerii de motive, eliminarea unor neajunsuri care pun în pericol implementarea conceptului de rezervaţie a biosferei, pe fondul unui nivel alarmant al braconajului în Delta Dunării.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993, deoarece o parte dintre propunerile din această iniţiativă legislativă au fost preluate ca amendamente în Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"; PL-x 97/2019.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea alineatelor (2) şi (3) ale art. 17 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 25 aprilie 2014, cu modificările ulterioare; Pl-x 259/2019.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Vă mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea alineatelor (2) şi (3) ale art. 17 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 25 aprilie 2014, cu modificările ulterioare, trimisă cu adresa PL-x 259/2019 din 3 iunie 2019.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere legislativă.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil această propunere legislativă.

Senatul a respins propunerea legislativă în şedinţa din 29 mai 2019.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alineatelor (2) şi (3) ale art. 17 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată, în sensul includerii în componenţa Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică a directorului general adjunct al Direcţiei Generale de Poliţie a municipiului Bucureşti sau a adjunctului inspectorului şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean, care au atribuţii de ordine publică, precum şi a şefului Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate de la nivelul municipiului Bucureşti ori a celui al Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate de la nivel judeţean.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, la lucrări a participat, ca invitat, din partea Ministerului Afacerilor Interne, domnul subsecretar de stat Mihai Bobescu.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, în şedinţa din 12 iunie 2019, cu unanimitate de voturi, membrii comisiei au hotărât respingerea propunerii legislative.

Mulţumesc frumos.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 4, Propunerea legislativă privind acordarea de vouchere culturale; Pl-x 361/2015.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, pentru prezentarea raportului comun, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Raport comun asupra Propunerii legislative privind acordarea de vouchere culturale.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 15 aprilie 2015.

Membrii Comisiei... de la Camera Deputaţilor... membrii celor două comisii, cu unanimitate de voturi, supun plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a Propunerii legislative privind acordarea de vouchere culturale, întrucât, prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, la Capitolul V - Tichete culturale, art. 21-23, a fost reglementat modul de acordare a tichetelor culturale, în consecinţă, propunerea legislativă rămânând fără obiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale?

Domnul deputat Vulpescu Ioan, vă rog.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Sectorul cultural se află într-o criză majoră şi are nevoie de măsuri pentru stimularea consumului. Acestea însă trebuie gândite într-o manieră care să constituie cu adevărat un sprijin.

Oferirea unor vouchere culturale într-o sumă atât de mică, o singură dată şi doar angajaţilor din sistemul bugetar nu reprezintă o soluţie viabilă.

Mai mult, în ritmul în care desfiinţează, aşa cum am văzut, la Oradea şi la Arad, lideri locali ai PNL, instituţii de cultură, probabil că în scurt timp aceste vouchere nici nu vor mai putea fi utilizate, pentru că nu vor mai fi adresanţi.

În Programul său de guvernare, care la noi este şi program de guvernare şi program electoral, Partidul Social Democrat a vorbit despre instituirea unor vouchere culturale, după modelul voucherelor de turism, angajaţilor din sistemul public, în valoare de 1.450 RON; de asemenea, de instituire a unui fond care să se adreseze celor care împlinesc 18 ani, pentru achiziţia de cărţi şi pentru evenimente culturale, pentru cumpărarea unor bilete la evenimente culturale.

În felul acesta, industria culturală, care acum este la pământ, ar putea fi susţinută în mod real.

Ceea ce vedem de 2 ani sunt doar discuţii interminabile şi promisiuni neonorate.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Eu sunt de acord că industria culturală e la pământ.

Eu sunt de acord că e nevoie de ajutor.

Eu sunt de acord că e nevoie de sprijin.

Eu sunt de acord că de la Ministerul Culturii ar trebui să fie mult mai mult aport, sprijin, pentru mediul cultural.

Dar nu sunt de acord că trebuie să modificăm o lege pentru că unii oameni nu-şi fac treaba sau ar trebui să şi-o facă mai bine.

De aceea, fac apel la calm, la dialog.

Da, pentru măsuri executive; nu, pentru modificarea unei legi atunci când ar trebui să lucrăm în Executiv, nu în Parlament.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Nemaiavând alte intervenţii, propunerea rămâne la votul final.

Domnul deputat Feodorov voia să intervină?

Vreţi să interveniţi? (Vociferări.)

Vă rog, dacă vreţi.

Aţi apăsat târziu, după ce am... (Vociferări.) ...dar, vă rog.

Domnul Lucian Feodorov:

O să vă rog să-mi permiteţi să fac o scurtă referire şi la intervenţia de ieri, a doamnei ministru. O singură subliniere.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

N-are nicio legătură cu subiectul. Am crezut că aţi apăsat pentru propunerea legislativă care tocmai...

Domnul Lucian Feodorov:

Nu, nu, nu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

...a fost în dezbatere.

Domnul Lucian Feodorov:

Şi mă refer şi la cultură. Şi mă refer şi la cultură.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog, poftiţi!

Domnul Lucian Feodorov:

Deci, în legătură cu ce s-a întâmplat ieri, ar trebui să rezulte...

O voce de la PSD:

Nu se aude!

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Mai tare!

Mai aproape de microfon!

Domnul Lucian Feodorov:

Da.

Mă auziţi?

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Da, da, da.

Domnul Lucian Feodorov:

Deci, ar trebui să gândim un program pentru viitor, practic, nu să ne tot referim la trecut. Trecutul e al duşmanilor, aşa spune Iorga.

Deci, prezentul şi viitorul, trebuie să fie al nostru; şi în cultură, şi în sănătate şi în toate celelalte.

Eu sunt din Botoşani. Botoşani, care a dat ţării geniile în domeniul culturii.

Din păcate, Teatrul - închis, Filarmonica - închisă.

Şi acest lucru se întâmplă peste tot.

Eu zic că cei care conduc în teritoriu ar trebui să se implice mai mult. Să meargă la teatru, dacă va funcţiona, să facă să se desfăşoare activităţi culturale în spaţiul liber şi în rândul oamenilor, ca să trezim dragostea pentru cultură. Avem ce arăta, avem ce comenta, avem ce prezenta.

Vă mulţumesc.

Atât am vrut să spun. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Bine.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 666/2018.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, domnul preşedinte Bogdan Huţucă.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă!

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă scutirea de la plata impozitului pe venit pentru personalul de specialitate de îngrijire şi asistenţă, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfăşurării activităţii pe bază de contract individual de muncă încheiat cu entităţi nonprofit şi/ sau unităţi de cult care sunt furnizori de servicii sociale, acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat, în condiţiile legii.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere, deoarece potrivit art. 1 al Legii nr. 34/1998, asociaţiile şi fundaţiile care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială pot primi subvenţii alocate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale pentru acordarea de servicii de asistenţă socială. De asemenea, prin Legea nr. 79/2017, art. 1 al Legii 34/1998 a fost completat, astfel încât să beneficieze de aceste subvenţii şi cultele recunoscute în România. În plus, conform art. 68¹ alin. (7) din Codul fiscal, contribuabilii pot redirecţiona 3,5% din impozitul pe venit către organizaţiile şi cultele care oferă servicii de asistenţă socială. De asemenea, potrivit art. 138 alin. (5) din Constituţia României: "Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare".

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale? Nu.

Propunerea rămâne la votul final.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 16 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 154/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru cultură, prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 16 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, se preconizează instituirea obligaţiei de înscriere în Cartea Funciară a calităţii de monument istoric a unui imobil de către instituţiile publice competente.

În urma examinării iniţiativei legislative, membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au hotărât, cu majoritatea voturilor, respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale, domnul deputat Vulpescu, vă rog.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, iar dispoziţiile cuprinse în aceasta au făcut deja obiectul Legii nr. 105/2019.

La acest moment, este asigurată publicitatea imobiliară a categoriei de monument istoric, precum şi gratuitatea notării acesteia.

Având în vedere aceste aspecte, propunerea este lipsită de obiect.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17 din 7 martie 2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 704/2018.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, prezentarea raportului comun, vă rog.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, prin adresa PL-x 704 din 14 noiembrie 2018, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17 din 7 martie 2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014. Potrivit expunerii de motive, intervenţiile legislative preconizate sunt justificate de faptul că terenurile respective trebuie să fie exploatate potrivit destinaţiei lor, iar nu în alte scopuri, precum dezvoltarea unor ansambluri rezidenţiale, speculă imobiliară sau obţinerea de subvenţii.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii întrucât încalcă Tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005 şi, de asemenea, încalcă prevederile art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituţia României.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale? Nu.

Rămâne la votul final.

8. Propunerea legislativă pentru completarea art. 320 din Legea 95/14.04.2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Pl-x 205/2019.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru sănătate şi familie, prezentarea raportului, vă rog.

Comisia pentru sănătate şi familie?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Treci peste punctul acesta!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Treci peste punctul acesta!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Nu.

Mă gândeam că, până atunci, poate...

(Domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ solicită să ia cuvântul.)

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 320 din Legea 95 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins această iniţiativă.

Legea este o lege ordinară.

Iar Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Nefiind intervenţii, proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 9, Proiectul de Lege privind reglementarea creanţelor cesionate; PL-x 694/2015.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog, prezentarea raportului suplimentar comun.

Da, poftiţi, vă rog.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea Proiectului de Lege privind reglementarea creanţelor cesionate, Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ, precum şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Proiectul de Lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare limitarea plafonului maxim până la care creanţele cesionate pot fi recuperate de către deţinătorul creanţei, stabilindu-se ca orice tip de creanţă sau drept litigios să poată fi valorificat până la maximum dublul sumei din valoarea de cesiune prevăzută în contract, fără a putea depăşi valoarea debitului principal restant, recuperarea efectivă a creanţei putându-se realiza şi în rate, conform negocierii dintre debitor şi creditorul cedent, respectiv cesionarul.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor menţinerea raportului comun iniţial de respingere a Proiectului de Lege privind reglementarea creanţelor cesionate.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale? Nu.

Rămâne la votul final.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice; Pl-x 162/2019.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Constantin Bîrcă:

Pl-x 162/2019

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice.

Propunerea legislativă este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobată prin Legea nr. 38/2001, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea eliminării termenului limită pentru depunerea documentelor pentru obţinerea aprobării de organism de inspecţie şi certificare, prevăzut de Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 181/2012 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare în agricultura ecologică.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru agricultură a hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, raportul de respingere a propunerii legislative deoarece prin propunerea de modificare a termenului de înregistrare în vederea obţinerii aprobării de organism de control până la 31 martie ar rezulta o perioadă de timp limitată pentru obţinerea aprobării, cât şi pentru încheierea contractelor de inspecţie şi certificare pentru anul în curs.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale? Nu.

Rămâne la votul final.

Punctul 11, Propunerea legislativă privind modificarea OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România şi OG nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România; Pl-x 163/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Comisia pentru muncă şi protecţie şi socială, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională - comisii sesizate în fond.

Vă rog, prezentarea raportului comun.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Raport comun asupra Propunerii legislative privind modificarea OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România şi OG nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în 2019.

Face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale? Nu.

Rămâne la votul final.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 alin. (14) din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"; Pl-x 273/2018.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, prezentarea raportului.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 10 alin. (14) din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în 2018.

Camera Deputaţilor este, bineînţeles, Cameră decizională.

Membrii comisiei au hotărât respingerea propunerii legislative, cu amendamentul respins redat în anexă.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale? Nu.

Rămâne la votul final.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru înfiinţarea Muzeului Naţional al Victimelor Comunismului; Pl-x 410/2017.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Raport asupra Propunerii legislative pentru înfiinţarea Muzeului Naţional al Victimelor Comunismului.

Punctul de vedere trimis de Guvern în 2018 a fost că nu susţine adoptarea acestei iniţiative.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenţi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru înfiinţarea Muzeului Naţional al Victimelor Comunismului.

Referitor la dispoziţiile art. 2 din iniţiativa legislativă, prin care se preconizează ca acest muzeu să aibă sediul în fostul penitenciar Fortul 13 din comuna Jilava, iar imobilul să fie trecut din administrarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în administrarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale - aşa se numea pe vremea aceea -, precizăm că această preluare ar implica, totodată, şi preluarea zonei de protecţie a imobilului monument istoric Fortul 13 Jilava, pe teritoriul căreia se află mai multe clădiri construite, incluse în domeniul public al statului, ceea ce ar fi de natură să modifice în mod determinant efectuarea unor activităţi proprii penitenciarului.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale, domnul deputat Simion George, Grupul AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc şi eu.

Noi o să votăm contra respingerii acestui proiect de lege.

Avem nevoie de memorie, avem nevoie să salvăm Fortul 13 Jilava.

Ni se pare votul unanim din Comisia pentru cultură a fi unul care nu ţine cont de memoria recentă a românilor şi de sacrificiul deţinuţilor politici.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnului deputat Bulai îi voi da cuvântul şi, imediat, domnul Coleşa.

Probabil, de la Comisia pentru cultură, este un punct de vedere.

Înţeleg că a fost votul unanim, nu?

Haideţi, vă rog, domnul deputat Bulai, poate clarificaţi nişte lucruri, din punct de vedere procedural, pentru înfiinţarea acestor instituţii, muzeele.

O voce de la PSD:

Ia-ţi calul!

Domnul Iulian Bulai:

Mârlăniile le face fiecare în spaţiul privat, nu în Parlament.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Istoricul muzeelor care tratează memoria luptătorilor anticomunişti din România este foarte diferit faţă de ce am dori să vedem în momentul de faţă.

Există o lege a înfiinţării Muzeului Ororilor Comunismului. Această lege a produs efecte. Ministerul Culturii a luat act de propunerea legislativă şi a purces la înfiinţarea unei instituţii, care a fost înfiinţată în luna decembrie, care are un director, care acum începe să construiască acest Muzeu al Ororilor Comunismului.

Susţin iniţiativa, este bună.

Noi ştim că, în Parlament, pot fi diferite legi care iniţiază diferite proiecte.

Din experienţa mea - într-adevăr, scurtă, dar totuşi relevantă -, vă spun că e foarte greu să creezi, în România, instituţii, doar pentru că te obligă Parlamentul. La fel cum este greu să faci autostrăzi pentru că a dat Parlamentul o lege.

În altă ordine de idei, Fortul 13 este un spaţiu valoros, al tuturor celor care au suferit în urma comunismului şi a altor dictaturi din România. Acel spaţiu trebuie păstrat, acolo trebuie să se facă un muzeu care să trateze şi care să exemplifice toate încălcările faţă de drepturile omului, la care au fost supuşi diferiţi oameni, atât în perioada comunistă, cât şi în perioada altor dictaturi.

Dar acest lucru nu se poate face printr-o lege - 1.

2. Deja există o iniţiativă legislativă care şi-a produs efecte şi face o instituţie.

Interesul rămâne, Fortul 13 trebuie salvat, dar nu putem face asta printr-o lege. Pentru că, din experienţa noastră, nu aşa se creează instituţii în România, dacă nu sunt asumate de Guvern.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Iulian Bulai:

Noi...

Un moment!

Noi urăm mult succes noii instituţii create şi sperăm să avem în următorii ani un muzeu dedicat atât victimelor comunismului, cât şi ororilor comunismului!

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Coleşa Ilie-Alin.

De acord parţial cu ceea ce aţi spus, dar faptul că Parlamentul poate crea un produs legislativ superfluu..., aici nu prea sunt de acord pentru că legea adoptată şi promulgată devine opozabilă instituţiei asupra activităţii căreia stabileşte nişte reguli.

Vă rog, domnul deputat.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi doamne şi domni deputaţi,

Nu cred că trebuie să ne legăm de chestiuni procedurale, atâta timp cât deja există o instituţie care se ocupă cu - deocamdată - un muzeu al victimelor anticomunismului.

Ca atare, dacă se poate face un muzeu - sau mai multe - printr-o lege, de ce nu s-ar face şi acesta? Pe de o parte.

Pe de altă parte, acest muzeu ar trebui denumit nu al victimelor comunismului, ci un muzeu naţional al biruinţei asupra comunismului.

Şi ar trebui făcute în toate locurile în care aceşti oameni au suferit şi au biruit. Nu doar la Jilava, ci şi la Piteşti, la Aiud, Gherla, Periprava şi multe, multe altele. Pentru că, în aceste locuri, esenţa identităţii noastre naţionale, duhovniceşti şi culturale, dar nu numai, a fost sub un asediu trupesc, dar nu doar trupesc, ci mai ales duhovnicesc, esenţa şi scopul fiind distrugerea noastră interioară.

Ca atare, prin faptul că aceşti oameni au biruit, chiar dacă trupeşte au cedat, funcţional au cedat, sufleteşte au biruit şi ei reprezintă cheia renaşterii noastre naţionale din acest marasm în care ne aflăm.

Însă noi ce facem? La Piteşti, clădirile se înstrăinează, s-au înstrăinat, s-au dărâmat, osemintele s-au aruncat la gunoi.

La Târgu Ocna... (Vociferări.) ...cimitirul s-a extins peste vechile gropi, osemintele au fost aruncate la gunoi.

La Aiud, cimitirul s-a extins peste vechile morminte, neidentificate osemintele, construindu-se peste ele coteţe pentru porci.

Asta facem noi cu martirii, mărturisitorii, eroii şi sfinţii noştri!

Ca atare, AUR îşi asumă politic înfiinţarea unor muzee în toate aceste locuri.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Vulpescu Ioan, Grupul PSD.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În acest moment, într-adevăr, din punct de vedere tehnic, există un muzeu similar, Muzeul Ororilor Comunismului, care a fost înfiinţat prin Legea nr. 157/2019.

Un muzeu pentru care a fost, de asemenea, emisă o hotărâre de Guvern privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea, pentru care a fost numit chiar şi un director interimar, dar care nu are încă sediu.

Despre acest fapt ar trebui de fapt să vorbim astăzi, când este Ziua Internaţională a Muzeelor - despre subfinanţarea cronică a instituţiilor muzeale şi, în general, despre subfinanţarea cronică a culturii, în România, în ultima vreme.

De altfel, înainte de a veni cu propuneri pentru noi instituţii, muzeale, în cazul acesta, putem invoca şi Muzeul "Constantin Brâncuşi", de pildă, pe care... tot Parlamentul a luat această decizie, în urmă cu mai mulţi ani, în 2015, şi încă nu funcţionează aşa cum ar trebui, ar trebui să căutăm să ne îngrijim mai bine şi de cele pe care le avem deja. Sau să inversăm procesul - mai întâi identificăm sediul, apoi înfiinţăm muzeul.

Aşa cum un Guvern, al Partidului Social Democrat, în 2017, a procedat cu Vila Florica - a achiziţionat-o de la moştenitorii Brătienilor şi abia apoi a fost înfiinţat Muzeul Naţional Brătianu.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Mulţumesc.

Domnul deputat Bulai, a doua intervenţie din partea Grupului USR.

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Îl las pe Gheorghe şi după aceea vin eu.

O voce din sală:

Acum îl laşi pe altul?

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Haideţi acum, nu mai... (Vociferări.) ...lungim deja mai mult decât trebuie!

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc.

Am simţit că trebuie să intervin pentru a aduce puţină clarificare în această situaţie.

Noi, ca stat, în ultimii 30 de ani, am ignorat această responsabilitate, este corect.

Nu ştiu numele colegului de la AUR, dar o să-i spun, în ultimii 30 de ani - şi au fost multe iniţiative, nu suficiente, într-adevăr, dar absolut toate au fost iniţiative private. Şi merită să fie amintite de la tribuna Parlamentului - doamna Ana Blandiana cu domnul Romulus Rusan au făcut un memorial extraordinar la Sighet; doamna Maria Axinte a transformat fosta închisoare de la Piteşti într-un memorial al suferinţei anticomuniste de acolo.

Deci, nu ştiu, sunteţi într-o eroare gravă, acolo o iniţiativă privată, foarte bună, a transformat un spaţiu de nefolosit într-un muzeu foarte bun.

La Aiud, o altă iniţiativă foarte bună, tot privată.

Da, într-adevăr, statul ar trebui să construiască, sunt de acord, mai mult, mai bine. De aceea, prin PNRR, s-au inclus mai multe puncte ale suferinţei. De exemplu, închisoarea de la Râmnicu Sărat va fi transformată în muzeu, cu bani de la Uniunea Europeană. Sper eu, şi Fortul Jilava.

Se fac, trebuie să dăm mult credit iniţiativelor private şi să înţelegem că trebuie să construim aceste spaţii, dar nicidecum printr-o lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Gheorghe Andrei, Grupul PNL, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În bună măsură, prevederile propuse de colegul nostru în această iniţiativă legislativă se regăsesc în actul normativ privind înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului, iar această componentă cu privire la tragedia comunistă este prevăzută în ceea ce va reprezenta acest muzeu, a cărui procedură deja a demarat la nivel guvernamental, în baza legii pe care noi toţi am votat-o aici, în Parlament.

Un alt aspect, cu privire la Jilava.

Cunosc foarte bine situaţia de acolo.

Jilava reprezintă un loc sacru pentru ceea ce a însemnat jertfa românească în faţa regimului totalitar comunist, impus brutal de sovietici. Întreaga elită naţională a României interbelice, de la prim-miniştri, miniştri, academicieni, înalţi prelaţi ai tuturor cultelor religioase, până la studenţi, muncitori şi ţărani care s-au revoltat împotriva comunismului, foarte mulţi dintre ei au trecut prin închisoarea de la Jilava; de la Jilava erau apoi redistribuiţi către alte penitenciare şi lagăre de muncă de pe teritoriul României.

La Jilava, tot acel complex care a reprezentat penitenciarul din perioada regimului criminal comunist stă să se prăbuşească de mai mult timp. Există o iniţiativă a Consiliului Judeţean Ilfov.

Şi, aici, doresc să solicit Guvernului României să urgenteze procedura de transfer a Penitenciarului Jilava - evident, a ceea ce va reprezenta Memorialul de la Jilava, locul unde au suferit eroii şi martirii care au opus rezistenţă comunismului - de a-l transfera către Consiliul Judeţean Ilfov, care are în proiect un memorial, fix pe această tematică, a ceea ce a însemnat jertfa anticomunistă a românilor.

Din păcate, în hârţoagele de pe la Ministerul Justiţiei şi de pe la alte ministere, şi de la Secretariatul General, lucrurile s-au cam împotmolit la acest moment. S-au împotmolit de mai mulţi ani. Şi cred că această procedură ar trebui definitivată într-un timp cât mai rapid. Consiliul Judeţean Ilfov este pregătit să preia, să facă acolo un memorial anticomunist, exact aşa cum cred că ne dorim cu toţii.

De asemenea, s-a vorbit de Râmnicu Sărat. Aceeaşi situaţie este la Râmnicu Sărat, un loc, iarăşi, sacru, al suferinţei neamului românesc în faţa regimului comunist.

La Piteşti s-a făcut ceva, dar o anumită parte din Penitenciarul Piteşti, unde a avut loc acel experiment sinistru, criminal, un experiment de dezumanizare şi de distrugere a omului prin tortură, nu mai există o parte. În anumită parte, din fericire, s-a amenajat ceva.

Iar acest lucru se întâmplă în foarte multe locuri de pe cuprinsul României.

Ca atare, eu cred că memorialistica anticomunistă şi păstrarea conştiinţei noastre şi a memoriei celor care s-au jertfit în faţa comunismului este o prioritate fundamentală.

Şi cred că este esenţial ca în fiecare loc de jertfă anticomunistă să avem de-a face cu o serie de muzee, de memoriale sau de locuri pur şi simplu de reculegere în care să ne putem aminti ce-a însemnat jertfa acestor oameni în faţa unui regim criminal, totalitar şi care a fost una dintre cele mai mari încercări pe care umanitatea le-a cunoscut vreodată.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

Nemaifiind intervenţii, rămâne la votul final.

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru completarea art. 60 din LEGEA nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal; Pl-x 173/2019.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, prezentarea raportului, vă rog.

Domnul preşedinte Bogdan Huţucă? (Vociferări.)

PL-x 173, raportul.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 60 din LEGEA nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă introducerea scutirii de la plata impozitului pe venit pentru persoanele fizice, părinţi ai copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi în sistemul de învăţământ preuniversitar, sub condiţia ca banii rezultaţi în urma acestei scutiri să fie folosiţi exclusiv pentru plata serviciilor de terapie.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de deputaţii prezenţi la lucrări, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a propunerii legislative deoarece propunerea nu cuprinde aspecte referitoare la aplicarea măsurii în sensul următoarelor: cine verifică îndeplinirea condiţiei; ce se întâmplă în cazul în care sumele nu au fost utilizate pentru scopul pentru care a fost acordată scutirea; când se acordă facilitatea fiscală, ţinând cont de faptul că scutirea de la plata impozitului pe venit se acordă la momentul plăţii veniturilor din salarii, iar sumele aferente scutirii se pot utiliza în scopul propus după momentul aplicării facilităţii. În plus, legislaţia fiscală prevede, în prezent, acordarea de facilităţi fiscale în domeniul învăţământului profesional şi tehnic pentru toţi copiii. Astfel, nu sunt impozabile bursele, premiile şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport, echipamente de lucru/protecţie şi altele asemenea primite de elevi.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale? Nu.

Rămâne la votul final.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Voiam să cer retrimitere, dar...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

De acum, a zburat.

Punctul 15, Proiectul de Lege privind abrogarea alin. (1) al art. 7, alin. (1) al art. 11 şi alin. (5) al art. 20 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România; PL-x 220/2017.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, prezentarea raportului, vă rog, domnule deputat.

Domnul Ladányi László-Zsolt:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind abrogarea alin. (1) al art. 7, alin. (1) al art. 11 şi alin. (5) al art. 20 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Senatul, în şedinţa din 29 mai 2017, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei.

Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru buget şi Comisia pentru administraţie publică au avizat negativ proiectul de lege.

Comisia pentru agricultură a avizat favorabil.

Proiectul de lege avea ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 165/2013, în sensul prorogării termenului de soluţionare a cererilor de restituire, de punere în posesie şi de eliberare a titlurilor de proprietate de către comisiile locale şi judeţene de fond funciar sau, după caz, de Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti, până la data de 1 ianuarie 2025, faţă de 1 ianuarie 2018.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, doamna deputat Özmen Oana-Marciana.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Legat de PL-x 220/2017, vă rog să aveţi în vedere respingerea iniţiativei întrucât articolele supuse aprobării au fost deja abrogate prin Legea nr. 111/2017.

Ca urmare, iniţiativa a rămas fără obiect, motiv pentru care susţinem raportul de respingere.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc frumos.

Rămâne la votul final.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 9 alin. (2¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; Pl-x 19/2019.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, prezentarea raportului comun, vă rog.

Domnul Constantin Bîrcă:

Pl-x 19/2019

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 9 alin. (2¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 9 alin. (2¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul eliminării prevederii conform căreia formele asociative care doresc să închirieze suprafeţe de pajişte să fie legal constituite cu cel puţin un an înainte de data depunerii cererii pentru atribuirea directă a contractelor, fiind instituit, totodată, un drept de preferinţă la închirierea pajiştilor pentru entităţile înfiinţate cu cel puţin un an înaintea depunerii cererii.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii, s-a hotărât, în unanimitate de voturi, să se propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare raportul de respingere a propunerii legislative deoarece conform prevederilor art. 1828 din Codul civil, dreptul de preferinţă se aplică la încheierea unui nou contract numai în condiţii egale.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale, domnul deputat Manta Claudiu, PSD.

Domnul Claudiu Manta:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, în forma propusă, iniţiatorii legii solicită expres înlocuirea expresiei "drept de preempţiune" cu expresia "drept de preferinţă", făcând totodată referire la prevederile noului Cod civil român.

Într-adevăr, la art. 1828 din noul Cod civil, este utilizată sintagma "drept de preferinţă", dar această sintagmă este utilizată când vorbim despre închirierea de locuinţe.

Cu alte cuvinte, reglementarea din noul Cod civil se referă la cu totul şi cu totul alte bunuri, şi anume închirierea de locuinţe, şi nu la pajişti, care fac obiectul de reglementare al acestei iniţiative legislative.

Mai mult, de dreptul de preferinţă nu poate beneficia decât acel chiriaş care deja a încheiat un contract de închiriere a unei locuinţe şi a realizat întocmai toate obligaţiile conform contractului şi pentru închirierea unui nou contract de închiriere a aceleiaşi locuinţe chiriaşul respectiv deţine un drept de preferinţă.

Aşadar, ce vreau să înţelegeţi, dragi colegi, este că facem referire la un contract existent, ceea ce nu este cazul aici.

De asemenea, vreau să vă aduc în atenţie şi poziţia Consiliului Legislativ, care a fost o poziţie corectă, în sensul că poate ar trebui să modificăm un pic, prin intermediul unei alte iniţiative legislative, şi sintagma cu privire la dovada desfăşurării de activităţi economice specifice domeniului respectiv. Pentru că dacă am modifica această sintagmă am putea să mai eliminăm din situaţiile în care aceste pajişti sunt luate spre închiriere de către anumite asociaţii, strict pentru decontarea cheltuielilor din fonduri europene, pentru că ştim că sunt fonduri europene importante acolo.

În concluzie, utilizarea expresiei "drept de preferinţă", conform noului Cod civil, devine opozabilă în cazul încheierii unui nou contract, doar pentru o locuinţă şi doar în condiţii egale, şi doar dacă acel chiriaş şi-a îndeplinit întocmai toate obligaţiile.

Nici dreptul de preempţiune nu este foarte inspirat introdus în textul ordonanţei, astfel încât s-ar impune o modificare substanţială şi aici, respectiv o mai clară definire a ceea ce înseamnă dovezile concrete privind activitatea desfăşurată de către crescătorii de animale constituiţi în asociaţii de profil.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Doamna deputat Özmen Oana, Grupul USR, vă rog.

Doamna Oana-Marciana Özmen :

Având în vedere prevederile art. 1828 Cod civil, care sunt imperative cu privire la încheierea contractelor de închiriere - la momentul încheierii unui nou contract se aplică şi clauzele de preferinţă - precum şi punctul de vedere negativ al Guvernului, care a precizat foarte clar că în această iniţiativă legislativă nu a fost stabilită o ordine a acestor drepturi de preferinţă, respectiv un termen de exercitare a acestora, în acest caz fiind create premisele încălcării prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 44 din Legea fundamentală.

Ca urmare, USR PLUS va vota pentru raportul de respingere.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Florin Roman, Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

E o problemă grea pentru primari, care, conform legii, sunt obligaţi să scoată la licitaţie aceste pajişti, iar în situaţia în care au două, trei, patru asocieri de fermieri, fiind licitaţie, doar unul câştigă licitaţia, iar ceilalţi trei-patru care sunt în alte asociaţii sunt puşi în situaţia de a nu avea pajişti pentru animale.

Am ascultat argumentele colegilor care au luat cuvântul înainte, de asta am şi prezentat un alt exemplu suplimentar, că practic, prin licitaţie, doar unul reuşeşte să îşi ducă animalele la păscut pe pajişte, restul rămân în afara jocului, şi gândiţi-vă că sunt asociaţii de fermieri cu sute de animale.

Dacă nu are pajişte, ce să facă omul, nu-i rămâne decât să renunţe la fermă sau să-şi vândă animalele.

Aici nu cred că e neapărat o problemă legată de lege, cât de aplicarea ei, pentru că, în mod normal, prin norme, Guvernul ar putea - şi Ministerul Agriculturii va trebui să se ocupe foarte serios de problema asta - să găsească soluţii, şi, dacă se menţine licitaţia publică, aceasta să fie în funcţie de numărul de asociaţii de fermieri, pentru că altfel vom risca ca la nivel naţional, acolo unde sunt organizate, să avem, conform legii, doar un câştigător şi sute de asociaţii de fermieri să fie puse în situaţia în care nu-şi vor mai putea duce animalele la pajişte.

Din acest motiv, fac un apel către Ministerul Agriculturii să trateze foarte serios această problemă, pentru că de anul viitor, din toamnă, vor începe să puşte, şi ne vom trezi cu acţiuni sociale şi cu proteste, pentru că cineva nu a dorit să se uite foarte atent pe această reglementare.

Pe de altă parte, în modul în care este formulată actuala prevedere legislativă, din punctul meu de vedere generează discriminare; de ce un an, de ce doi, de ce nu cinci şi aşa mai departe.

Soluţia este ca aceste pajişti să ajungă într-adevăr la cei care deţin animale, cei care duc aceste animale pe pajişte, şi nu pentru vânătorii de subvenţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 67 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor; Pl-x 174/2019.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Ovidiu-Sergiu Bîlcea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 67 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbaterea pe fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 67.

Consiliul Legislativ a avizat negativ această propunere legislativă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat negativ propunerea legislativă, la fel şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 67 cu un nou alineat, prin care societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, care au capital social integral privat, să fie exceptate de la efectuarea analizei de risc la securitate fizică.

În urma dezbaterilor, în şedinţa din 16 aprilie 2019, cu majoritate de voturi, membrii comisiei au hotărât respingerea propunerii legislative.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale? Nu.

Rămâne la votul final.

Punctul 18, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 60 din 23 septembrie 1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice; Pl-x 147/2019.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Nicolae Georgescu:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 60 din 23 septembrie 1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 60 din 23 septembrie 1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, trimisă cu adresa PL-x 147 din 20 martie 2019.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Senatul a respins iniţiativa legislativă în şedinţa din 18 martie 2019.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat negativ propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 3 din Legea nr. 60/1991, în sensul precizării situaţiilor în care nu este necesară autorizarea manifestaţiilor publice, şi anume adunările publice pentru proteste politice, respectiv a adunărilor care se desfăşoară în pieţe, în alte locuri în aer liber sau pe trotuare.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 73 din Constituţia României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, în şedinţa din 16 aprilie 2019, cu majoritate de voturi, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul deputat Badiu Georgel, Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să vă rog să supuneţi votului retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, pentru că dorim să îl scoatem de pe lista de respingeri, că am putea să facem o lege folositoare din el.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Am înţeles.

Deci s-a făcut propunerea de a fi retrimis proiectul de lege.

Vot, vă rog.

Prezenţi - 155, pentru - 63, contra - 43, abţineri - 48, "nu votez" - 1.

Propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi retrimisă la comisie, aşa încât rămâne la votul final.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Uitaţi-vă la votul ăsta, că eu n-am înţeles nimic! Noi şi USR votăm împotrivă, AUR votează pentru!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Ei, mai apar tot felul de...

Punctul 19, Propunerea legislativă privind abrogarea art. 19 din Ordonanţa de urgenţă nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 680/2018.

Comisii sesizate în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă rog, doamnă deputat, prezentarea raportului comun.

Doamna deputat Oana Ţoiu.

Raport.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind abrogarea art. 19 din Ordonanţa de urgenţă nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare - Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, în sensul eliminării derogărilor instituite de la unele dispoziţii ale Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Consiliului Economic şi Social şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 31 octombrie 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, întrucât textul care se propune a fi abrogat are caracter uno ictu prin raportare la momentul prezentării Legii bugetului anual în faţa Parlamentului, planificarea bugetară pe anul 2018 fiind finalizată în acest moment.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale? Nu.

Rămâne la votul final.

Punctul 20, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun; Pl-x 541/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru sănătate şi familie, prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, trimisă cu adresa Pl-x 541 din 15 octombrie 2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 10 octombrie 2018.

Potrivit prevederilor articolului 75 alineatele (1) şi (3) din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru industrii şi servicii, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 349/2000 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul interzicerii utilizării dispozitivelor electronice de tip "ţigaretă electronică" şi al dispozitivelor ce încălzesc tutunul fără a produce combustia amestecului, în spaţiile publice închise şi în spaţiile închise de la locul de muncă.

Membrii comisiei au examinat propunerea legislativă în şedinţa din 15 aprilie 2019.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu majoritate de voturi - cu o singură abţinere - respingerea propunerii legislative.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Balint Liviu... Aţi prezentat raportul.

Şi acum, la dezbateri generale, domnul deputat Moisin, Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Bună ziua, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să-i felicit pe colegii din legislatura trecută, din PNL, din UDMR, din USR PLUS şi PSD pentru că au avut curajul să iniţieze această propunere legislativă. Ea este iniţiată pentru sănătatea noastră, a românilor,

În anul 2019, când Comisia pentru sănătate a analizat această propunere legislativă nu existau încă suficiente date ştiinţifice despre ce înseamnă pericolul ţigărilor electronice asupra celor din jur care inhalează acest fum în spaţiile închise.

Între timp, au apărut studii de la Universitatea Harvard, prestigioasa universitate din Statele Unite ale Americii, au apărut luna trecută, în aprilie, studii de la nivelul Comisiei Europene, specialiştii acesteia spunând: "S-au detectat în particulele emergente din aceste ţigări electronice metale precum nichel, precum argintul, s-au descoperit compuşi chimici toxici, precum benzen, fenoli, formaldehidă" şi acestea să le inhalăm în spaţii închise?!

Stimaţi colegi, nu este în regulă!

Ştiinţa evoluează. Acum doi ani nu exista nici coronavirus şi, fireşte, nici vaccinul împotriva lui. Toate s-au întâmplat într-un an şi trei luni.

Gândiţi-vă, în domeniul ţigărilor electronice, câte s-au descoperit în ultimii doi ani de zile!

Vă rog frumos, această iniţiativă nu trebuie respinsă, ci trebuie aprobată.

Vă mulţumesc mult pentru curaj.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Dacă mai sunt intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final.

Punctul 21, Proiectul de Lege pentru completarea art. 903 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 556/2017.

Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Vă rog, Comisia juridică.

Domnule deputat, prezentaţi raportul.

Domnul Ladányi László-Zsolt:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 903 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, trimis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi cu adresa PL-x 556.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 903 cu trei noi alineate.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat nefavorabil proiectul de lege.

Guvernul României nu susţine adoptarea iniţiativei legislative în forma prezentată, conform punctului de vedere transmis comisiei, întrucât completarea art. 903 cu un nou alineat, alin. (3), este de natură să nască confuzie cu privire la sfera reglementării în discuţie, în condiţiile în care art. 903 alin. (2) face deja trimitere la dispoziţiile art. 1528 din noul Cod penal.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a proiectului de lege.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale? Nu.

Rămâne la votul final.

Punctul 22, Propunerea legislativă pentru completarea art. 100 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici; Pl-x 127/2019.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru muncă, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, prezentarea raportului comun, vă rog.

Doamna deputat Oana Ţoiu.

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Mulţumesc.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, prin adresa Pl-x 127/2019 din 13 martie 2019, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru completarea art. 100 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Consiliului Economic şi Social, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, precum şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente.

Articolul 100 din Legea nr. 188/1999 reglementează numirea funcţionarilor publici în noile funcţii publice, în caz de reorganizare a autorităţii sau instituţiei publice.

Analizând aceste criterii, se constată că acestea sunt unele generale, obiective, uşor de aplicat, iar situaţiile de reorganizare privesc activitatea instituţiei şi structura compartimentelor şi a posturilor din cadrul acestora.

Analiza reorganizării unei instituţii sau autorităţi publice ori a reorganizării/desfiinţării unor posturi din cadrul structurii acestora trebuie să aibă în vedere criterii clare, obiective, care ţin de natura activităţii şi de specificul posturilor, iar nu criterii particulare, cu referire la ocupanţii posturilor, şi care ar putea conduce la apariţia unor situaţii discriminatorii - cele de vârstă, carieră, respectiv 10 ani de activitate într-o instituţie sau autoritate publică.

Comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Dezbateri generale? Nu.

Rămâne la votul final.

Punctul 23, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români; PL-x 185/2019.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, prezentarea raportului.

Vă rog, domnule deputat Flucuş Dumitru, prezentaţi dumneavoastră raportul.

Domnul Dumitru Flucuş:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ.

Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a examinat iniţiativa legislativă şi documentele aferente în şedinţa din 9 aprilie 2019.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale? Nu.

Rămâne la votul final.

Punctul 24, Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 436/2017.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, rog prezentarea raportului.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, trimis comisiei pe 6 noiembrie 2017.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 134/2010 cu un nou articol, art. 726ˡ, prin care se instituie excepţii de la procedura executării silite în situaţia titlurilor executorii reprezentate de contracte de credit ipotecar ori contracte de credit de nevoi personale care ajung ca stadiu procedural la executarea silită a bunului imobil reprezentând locuinţa familială a debitorului, intervenţiile legislative fiind argumentate în expunerea de motive prin faptul că, prin noile reglementări propuse de proiect, este posibilă o protecţie reală a consumatorului şi obligarea creditorului la o conduită contractuală corectă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil proiectul.

Guvernul României nu susţine adoptarea acestei iniţiative.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale nu sunt intervenţii.

Rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

Punctul 25, Propunerea legislativă pentru protecţia minorilor şi a tinerilor aflaţi în dificultate, din centrele de ocrotire aflate în administraţia Statului; Pl-x 705/2018.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială, vă rog, prezentarea raportului comun.

Doamna deputat Oana Ţoiu, vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru protecţia minorilor şi a tinerilor aflaţi în dificultate, din centrele de ocrotire aflate în administraţia Statului. Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri în domeniul protecţiei copiilor şi tinerilor instituţionalizaţi în centrele rezidenţiale, propunându-se, în principal, următoarele:

- organizarea de centre de ocrotire a minorilor şi tinerilor în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, pe 4 categorii: pentru preşcolari, elevi în ciclul primar şi gimnazial, pentru nivel liceal şi pentru studenţii sau tinerii încadraţi în muncă;

- posibilitatea ca tinerii să poată rămâne în centre până se reintegrează social sau până la vârsta de 26 de ani, cu suportarea a 50% din costul cazării şi al meniului zilnic de către tinerii încadraţi în muncă, asigurarea transportului către şi de la instituţiile de învăţământ;

- acces gratuit la spectacole;

- transport gratuit pe CFR;

- înfiinţarea corpului de control în cadrul Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului pentru control periodic în centre.

Totodată, se propune finanţarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a unor măsuri de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a tinerilor proveniţi din centrele de ocrotire aflate în administraţia statului, cum ar fi subvenţionarea cu 75% din salariul mediu pe economie şi acordarea de credite pentru crearea de noi locuri de muncă, la 50% din dobânda practicată de BNR, proporţional cu numărul locurilor de muncă create pentru tinerii aflaţi în dificultate.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, al Comisiei pentru transporturi şi infrastructură şi avizele negative al Comisiei pentru industrii şi servicii, al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale? Nu.

Rămâne la votul final.

Punctul 26, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare; Pl-x 86/2019.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, prezentarea raportului comun, doamna deputat Intotero, vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu propunerea legislativă menţionată.

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009, în sensul trecerii Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Suceava în subordinea Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava, sub denumirea de Staţiunea Didactică şi de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Resurselor Vegetale Suceava, ca instituţie de drept public cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat, prin bugetul Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava.

Această propunere legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 25 februarie 2019.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele două comisii au dezbătut separat această propunere.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, din considerentele care se găsesc în prezentul raport comun.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul deputat Zisopol Dragoş, Grupul minorităţilor.

Vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava a fost deja reorganizată în subordinea ASAS, prin Hotărârea Guvernului nr. 148/2018 şi modificarea Anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 148/2018, în prezent staţiunea funcţionează ca instituţie publică, iar prin textul propunerii legislative acest statut nu mai este menţinut după schimbarea subordonării.

Vreau să precizez faptul că, în lipsa statutului de instituţie publică, finanţarea acesteia nu poate fi asigurată din subvenţii acordate de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte acordarea subvenţiei de la bugetul de stat, prin bugetul Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava, în eventualitatea menţinerii statutului de instituţie publică, vreau să menţionez faptul că, potrivit prevederilor Anexei nr. 3, la care am făcut referire anterior, din Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava funcţionează în coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale, ca instituţie finanţată integral din venituri proprii.

În consecinţă, consider că acordarea subvenţiei, prin intermediul bugetului instituţiei de învăţământ superior, nu este posibilă. Acesta este argumentul principal pentru care membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota în favoarea respingerii propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final.

Punctul 27. Este vorba despre Reexaminarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul protecţiei mediului şi al regimului străinilor, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 214 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.435 din 3 iunie 2019; PL-x 561/2018/2019; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Raport fără amendamente.

Comisiile sesizate în fond - Comisia pentru muncă, Comisia juridică şi Comisia pentru mediu, prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Ladányi László-Zsolt:

Raport comun

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, prin adresa PL-x 561/2018/2019.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei mediului, respectiv O.U.G. nr. 195/2005, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007.

La data de 15 februarie 2019 a fost formulată o sesizare de neconstituţionalitate a legii transmisă spre promulgare. Sesizarea a fost iniţiată de un număr de 27 de parlamentari aparţinând Grupurilor PNL şi USR, iar în motivarea sesizării de neconstituţionalitate autorii acesteia formulează critici de neconstituţionalitate extrinsecă, susţinând că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2018 încalcă art. 115 din Constituţie, deoarece consideră că niciuna dintre soluţiile legislative cuprinse de O.U.G. nr. 75/2018 nu se fundamentează pe existenţa unei situaţii excepţionale a cărei reglementare să nu poate fi amânată.

În urma examinării, Curtea Constituţională a admis sesizarea de neconstituţionalitate şi, prin Decizia nr. 214/2019, a constatat că atât legea adoptată de Parlament, cât şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2018 sunt neconstituţionale, în ansamblul lor.

Senatul a reexaminat legea, fiind adoptată o lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2018.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis cu adresa nr. 32/17.01.2020, susţine adoptarea unei legi privind respingerea ordonanţei de urgenţă.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii cel trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului adoptarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul protecţiei mediului şi al regimului străinilor.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Fac aici un pic o observaţie. Deci această lege este de respingere a ordonanţei. Pe cale de consecinţă, vom merge la vot cu vot pentru adoptare, în spiritul în care vrem să respingem ordonanţa. Am vrut să fac această explicaţie.

Mulţumesc.

Punctul 28, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri; PL-x 393/2017.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, prezentarea raportului suplimentar.

Doamna Oana Ţoiu.

Dacă aţi pierdut raportul, vi-l dau eu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

În urma reluării dezbaterilor în şedinţa din 12 septembrie 2018, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, menţinerea soluţiei anterioare, de respingere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

Se poate, deci!

La dezbateri generale? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Am epuizat punctele înscrise pe ordinea de zi. Am fost harnici astăzi, a mers repede, operativi şi pragmatici.

Vom închide şedinţa şi vom începe sesiunea de vot final aşa cum a fost stabilit, pentru ca şi colegii din online - şi ştiu ora stabilită - să poată să fie în acel moment logaţi.

Deci închidem şedinţa de astăzi.

La 14,30, sesiunea de vot final.

Vă mulţumesc.

După pauză

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală, în bancă, şi pe colegi să utilizeze consolele, să introducă cartelele de vot.

De asemenea, colegii care se află logaţi pe tablete să fie pregătiţi, pentru că în câteva momente vom intra în procedura de vot.

Vom efectua prima dată un vot de control, un vot test.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului test: prezenţi - 236, pentru - 159, contra - 2, abţineri - 0, "nu votez" - 75.

Dacă suntem pregătiţi, intrăm în procedura de vot final.

Secţiunea I. Legi ordinare. Adoptări.

1. Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul protecţiei mediului şi al regimului străinilor, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 214 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.435 din 3 iunie 2019; PL-x 561/2018/2019; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă, Comisia pentru mediu şi Comisia juridică propun adoptarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/2018.

Vot, vă rog.

Respectu-i respect, domnule, aşa este! (Vociferări.)

Foarte frumos din partea dumneavoastră şi de aceea vă spun şi rezultatul votului.

Prezenţi - 282, pentru - 277, contra - 2, abţineri - 1, "nu votez" - 2 colegi.

Prin urmare, Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2018 a fost adoptată.

Trecem la Secţiunea I. Legi ordinare. Respingeri.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea alineatelor (2) şi (3) ale art. 17 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 25 aprilie 2014, cu modificările ulterioare; Pl-x 259/2019; lege ordinară.

Comisia pentru apărare propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 288, pentru - 286, contra - 1, un coleg nu votează.

Prin urmare, propunerea legislativă a fost respinsă.

3. Propunerea legislativă privind acordarea de vouchere culturale; Pl-x 361/2015; lege ordinară.

Comisia pentru cultură şi Comisia pentru buget propun respingerea.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 293, pentru - 291, doi colegi se abţin.

Prin urmare, propunerea legislativă a fost respinsă.

4. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 666/2018; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 300, pentru - 299, un coleg împotrivă.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 16 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 154/2019; lege ordinară.

Comisia pentru cultură propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 301, pentru - 300, un vot împotrivă.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

6. Propunerea legislativă pentru completarea art. 320 din Legea 95/14.04.2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Pl-x 205/2019; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 301, pentru - 301.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

7. Proiectul de Lege privind reglementarea creanţelor cesionate; PL-x 694/2015; lege ordinară.

Comisia pentru buget şi Comisia juridică propun respingerea.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 303, pentru - 303.

Proiectul de lege a fost respins.

8. Propunerea legislativă pentru completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice; Pl-x 162/2019; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură propune respingerea.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 304, pentru - 304.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Explicarea votului, domnul deputat Ivan Bogdan-Gruia. Nu? A, a căzut cu degetul pe... Nu-i nimic, se întâmplă şi astfel de accidente. Trebuie să fim atenţi.

Trecem la punctul 9.

9. Propunerea legislativă privind modificarea OUG a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România şi OG nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România; Pl-x 163/2019; lege ordinară.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru apărare propun respingerea.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 306, pentru - 306.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 alin. (14) din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"; Pl-x 273/2018; lege ordinară.

Comisia pentru mediu propune respingerea.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 305, pentru - 304, o abţinere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

11. Propunerea legislativă pentru înfiinţarea Muzeului Naţional al Victimelor Comunismului; Pl-x 410/2017; lege ordinară.

Comisia pentru cultură propune respingerea.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 304, pentru - 278, contra - 26.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Explicarea votului, domnul Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc mult pentru atenţie. (Vociferări.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Acest vot era evident, dat fiind faptul că am explicat că nu putem să creăm instituţii prin propuneri legislative. Chiar dacă se face, se face foarte rar şi nu avem nicio garanţie asupra succesului acestor iniţiative.

Ce voiam să spun este că astăzi este şi Ziua internaţională a muzeelor şi cel mai mare muzeu din România suferă, Muzeul Naţional de Istorie al României.

Pe de o parte vrem să facem legi, ca să creăm instituiţii, pe de altă parte avem instituţii care nu funcţionează. Cel mai mare muzeu de istorie din ţară stă închis de 17 ani. Doar 12.000 de piese de patrimoniu au rămas în vitrine, adică 0,071 din întregul patrimoniu al muzeului. Doar trei camere, din 53, sunt deschise. Despre asta trebuie să fie discuţia astăzi, atunci când sărbătorim Ziua internaţională a muzeelor, şi despre lucrurile care nu funcţionează, din cauza unui management defectuos. Iar la Muzeul Naţional de Istorie al României se vede asta, din toate punctele de vedere.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

12. Propunerea legislativă pentru completarea art. 60 din Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal; Pl-x 173/2019; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 306, pentru - 177, contra - 129.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 9 alin. (2¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.18/1991; Pl-x 19/2019; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 310, pentru - 310.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 67 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor; Pl-x 174/2019; lege ordinară.

Comisia pentru apărare propune respingerea propunerii.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 305, pentru - 256, contra - 1, abţineri - 48.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 60 din 23 septembrie 1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice; Pl-x 147/2019; lege ordinară.

Comisia pentru apărare propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 307, pentru - 188, contra - 25, abţineri - 94.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

16. Propunerea legislativă privind abrogarea art.19 din Ordonanţa de urgenţă nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 680/2018; lege ordinară.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru buget propun respingerea.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 288, pentru - 286, doi colegi nu votează.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun; Pl-x 541/2018; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune respingerea propunerii.

Vot, vă rog.

Prezenţi - 306, pentru - 122, contra - 131, abţineri - 53. (Aplauze.)

Propunerea legislativă nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru respingere.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români; PL-x 185/2019; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 305, pentru - 302, contra - 1, abţineri - 1, nu votez - 1.

Proiectul de lege a fost respins.

19. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare; Pl-x 86/2019; lege ordinară.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru agricultură propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 305, pentru - 201, contra - 103, abţineri - una.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri; PL-x 393/2017; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 306, pentru - 204, contra - 1, abţineri - 101.

Proiectul de lege a fost respins.

Secţiunea a II-a. Legi organice. Respingeri.

21. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"; PL-x 372/2018; lege organică.

Comisia juridică şi Comisia pentru mediu propun respingerea.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 304, pentru - 198, contra - 1, abţineri - 105.

Proiectul de lege a fost respins.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17 din 7 martie 2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 704/2018; lege organică.

Comisia pentru drepturile omului şi Comisia juridică propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 311, pentru - 206, contra - 1, abţineri - 104.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

23. Proiectul de Lege privind abrogarea alin. (1) al art. 7, alin. (1) al art. 11 şi alin. (5) al art. 20 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România; PL-x 220/2017; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 309, pentru - 306, două abţineri, un coleg nu votează.

Proiectul de lege a fost respins.

24. Proiectul de Lege pentru completarea art. 903 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 556/2017; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 307, pentru - 307.

Proiectul de lege a fost respins.

25. Propunerea legislativă pentru completarea art. 100 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici; Pl-x 127/2019; lege organică.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru administraţie propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 310, pentru - 309, "nu votez" - 1.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

26. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 436/2017; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 285, pentru - 283, contra - 2.

Proiectul de lege a fost respins.

27. Propunerea legislativă pentru protecţia minorilor şi a tinerilor aflaţi în dificultate, din centrele de ocrotire aflate în administraţia Statului; Pl-x 705/2018; lege organică.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru drepturile omului propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 306, pentru - 175, contra - 129, două abţineri.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Cu aceasta, sesiunea de vot s-a încheiat.

Vă urez o zi bună tuturor.

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 15,00.