Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,03.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Oana Murariu şi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Marius-Constantin Budăi, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă invit să luaţi loc în băncile dumneavoastră, pentru a putea începe şedinţa plenului de astăzi.

Vă mulţumesc frumos.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul de 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa un număr de 217 deputaţi.

În conformitate cu prevederile art. 93 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei Deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de marţi, 25 mai, şi miercuri, 26 mai; programul de lucru pentru perioada 25-29 mai 2021; lista rapoartelor depuse, în perioada 17-25 mai, de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; şi informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate în comisiile permanente.

Vă reamintesc, de asemenea, că potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17,00, vom continua cu primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Vă întreb şi dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Vă rog.

Domnul lider de grup, Ionuţ Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Bună ziua, colegi!

Bună ziua, doamnă preşedinte de şedinţă!

Cu acordul liderilor de grup, vă rog să introducem pe ordinea de zi, la poziţia 6, Pl-x 125/2021 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Având acordul liderilor de grup, atunci această propunere legislativă va fi introdusă la punctul 6 de pe ordinea de zi.

Înainte de a intra în ordinea de zi, aş vrea să dau cuvântul domnului deputat Adrian-Miroslav Merka, cu prilejul Zilei Limbii Slovace.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România este ţara unde slovacii trăiesc liber şi paşnic, unde îşi promovează cultura, tradiţiile şi identitatea, de peste 250 de ani.

Noi, slovacii din România, suntem una din componentele acestei ţări, participând activ la istoria acesteia. Facem parte din bogăţia culturală a României, deoarece considerăm că multitudinea şi diversitatea limbilor sunt capitalul cultural al ţării noastre.

Stimate doamne,

Stimaţi domni,

Pentru o etnie, învăţarea şi utilizarea limbii constituie prioritatea numărul unu.

Pentru noi, slovacii din România, biserica, şcoala, literatura, activităţile artistice, folclorul, gastronomia tradiţională ne conduc la păstrarea amprentei specifice comunităţilor noastre slovace.

Cei care vorbesc şi scriu azi în limba slovacă duc mai departe tradiţia strămoşilor noştri, păstrată vie în ciuda istoriei. Timpul ne-a demonstrat că, stând alături unii de alţii, respectându-ne şi ajutându-ne, am putut să formăm o naţiune unită.

Sprijinul atât de necesar, de care beneficiem din partea statului român şi a autorităţilor române, ne responsabilizează, ne fac să ne exprimăm şi să ne arătăm loialitatea faţă de acest pământ şi faţă de această ţară. Dorim ca şi generaţiile viitoare de slovaci să simtă acest lucru.

Faptul că prin Legea nr. 142/2014 a fost decretată ziua de 25 mai drept Ziua Limbii Slovace, capitalul cultural al ţării noastre a fost şi mai mult pus în evidenţă.

Din acest motiv, cu ocazia sărbătoririi Zilei Limbii Slovace în România, nu doresc altceva decât să-i încurajez pe toţi slovacii, precum şi pe vorbitorii şi iubitorii acestei limbi, să omagieze limba noastră, să o promoveze cu mândrie, alături de istoria şi tradiţiile slovace.

În final, permiteţi-mi să vă mulţumesc, stimaţi colegi, pentru sprijinul acordat în această frumoasă zi pentru noi, să mulţumesc tuturor instituţiilor statului şi celorlalţi cetăţeni care sunt alături de noi şi ne sprijină în lupta constantă de conservare şi promovare a valorilor comunităţii slovace din România.

La mulţi ani, limba slovacă!

La mulţi ani slovacilor din România!

Şi, bineînţeles, la mulţi ani, România!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Ca respect pentru prietenia dintre cele două ţări, România şi Slovacia, Excelenţa Sa, Ambasadorul Republicii Slovace la Bucureşti, este în mijlocul nostru şi ne transmite un salut din partea dumnealui. (Aplauze.)

Vă mulţumesc!

Ďakujem!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Permiteţi-mi să urez şi eu la mulţi ani limbii slovace şi slovacilor din România şi de pretutindeni!

Continuăm. Domnul deputat Gheorghe Nacov.

De asemenea, domnul Nacov are o alocuţiune cu prilejul Zilei Limbii Bulgare.

Aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Nacov:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Excelenţa Voastră, domnule ambasador,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Încep prin a ura la mulţi ani întregii naţiuni slovace şi colegului nostru, Adrian, felicitări, la mulţi ani şi numai bine!

Întrucât ieri a fost Ziua Limbii Bulgare în România, sărbătoare oficială, am pregătit o alocuţiune intitulată "Noi suntem bulgarii României. Mulţumim, România!".

Ziua de 24 mai este zi de sărbătoare pentru toţi bulgarii din lume. Este Sărbătoarea Scrierii Chirilice, a Educaţiei şi Culturii Bulgare, Ziua Sfinţilor Fraţi Kiril şi Metodiu.

Pentru bulgarii României, această zi este şi Sărbătoarea Limbii Bulgare. Prin Legea nr. 100/2015, la iniţiativa regretatului Niculae Mircovici, deputatul minorităţii bulgare la acea dată, ziua de 24 mai a fost declarată ca Ziua oficială a Limbii Bulgare în România.

Proclamaţia de la 1 Decembrie 1918 foloseşte termenul de "popoare". Astăzi se utilizează termenul de "minorităţi naţionale". Indiferent de termenul utilizat, cetăţenii români de naţionalitate bulgară suntem una din componentele naţiunii române. Şi suntem mândri că putem fi bulgarii României.

Limba maternă constituie o legătură sacră între o persoană şi toate generaţiile de ascendenţi ai săi. Păstrarea identităţii naţionale în zilele noastre, in comunităţile mici, constituie o provocare serioasă. Acest lucru ar fi practic imposibil fără instrumentele legale şi economice necesare păstrării limbii materne. Fără limba bulgară, noi am fi fost mai puţin bulgari.

Faptul că noi, minoritatea bulgară din România, avem posibilitatea să ne creştem copiii în spiritul apartenenţei la etnia noastră, ne face să fim recunoscători. Sărbătoarea Limbii Bulgare în România constituie un moment desăvârşit pentru a ne exprima, încă o dată, recunoştinţa.

Mulţumim Domnului, României şi tuturor românilor că au făcut acest lucru posibil!

Aşa să ne ajute Dumnezeu! (Rosteşte şi în limba bulgară.)

(Aplauze.)

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule deputat.

De asemenea, urez şi eu la mulţi ani, cu ocazia Zilei Limbii Bulgare, bulgarilor din România şi de pretutindeni!

Mulţumim frumos.

Stimaţi colegi,

Intrăm în ordinea de zi, dar înainte avem o intervenţie pe procedură, din partea domnului deputat Ionuţ Stroe.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Bună ziua, dragi colegi!

Excelenţa Voastră,

Dragi colegi,

Consider că astăzi, înainte de a începe şedinţa noastră, este de datoria noastră să atragem atenţia asupra unui moment extrem de dificil, un moment extrem de sensibil, şi să ne poziţionăm ferm împotriva oricăror acţiuni pe care le consider intolerabile, ale unei ţări, din păcate, europene - şi aici vorbim despre Belarus.

Este nevoie să condamnăm cu fermitate deturnarea zborului civil, zborului comercial din acest weekend, pentru aceasta, din păcate, folosindu-se chiar mijloace militare, după cum aţi văzut.

Scopul vădit al acestei acţiuni a fost acela de a aresta un opozant important al puterii Lukaşenco, jurnalistul Roman Protasevici.

Mai mult decât acţiunea în sine, siguranţa foarte multor cetăţeni europeni a fost grav afectată.

Şi astfel de acţiuni trebuie de fiecare dată condamnate, ele putând fi considerate chiar o provocare la adresa păcii şi securităţii europene.

Este o încălcare flagrantă a dreptului internaţional, este o încălcare flagrantă a drepturilor omului, a drepturilor cetăţenilor europeni şi poate fi, dacă nu reacţionăm ferm şi prompt, chiar un precedent extrem de periculos, pentru că o astfel de încălcare a unor drepturi nu poate fi tolerată, cu atât mai mult în Uniunea Europeană, unde, din păcate, cetăţeni europeni au fost percheziţionaţi şi reţinuţi ore întregi în aeroportul de la Minsk.

Nu în ultimul rând, vă îndemn să ne alăturăm şi noi oficialilor europeni care cer eliberarea imediată a jurnalistului Roman Protasevici şi a partenerei sale şi, de asemenea, să sprijinim viitoare şi eventuale sancţiuni europene care să corecteze astfel de comportamente pe viitor.

Solidaritatea europeană în astfel de momente este extrem de importantă.

Şi, cu siguranţă, detaliile şi substratul acestei probleme vor fi dezbătute şi aflate în viitor, chiar în cadrul numeroaselor instituţii europene din care şi noi facem parte şi inclusiv la Strasbourg, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Începem dezbaterea iniţiativelor legislative.

Aveţi o informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaţilor, potrivit prevederilor art. 93 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale; Pl-x 5/2021; lege organică.

Raportul de la Comisia juridică nu a fost depus, iar termenul de depunere a acestui raport era 25 martie 2021.

Data prezentării în Biroul permanent a fost 3 martie 2021, iar data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final este 24 mai 2021, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituţie şi art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Continuăm cu punctul 2 de pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului nr. 16 adoptat la Strasbourg la 24 iunie 2013, semnat de România la Strasbourg, la 14 octombrie 2014, la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950; PL-x 131/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Şi dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, adică Guvernul României.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Daniela Anda Grigore-Gîtman (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de comisie.

Protocolul nr. 16 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, adoptat la Strasbourg, reprezintă unul dintre elementele importante ale procesului de reformă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care intră în responsabilitatea statelor părţi la Convenţie.

Practic, s-a decis ca statele membre să eficientizeze activitatea CEDO şi să crească gradul de implementare a Convenţiei la nivel naţional.

Acest protocol a fost semnat de România la 14 octombrie 2014, prin agentul guvernamental pentru CEDO, şi a intrat în vigoare în 2018, în urma semnării de către 16 state membre ale Consiliului Europei.

Acest proiect de act normativ a fost elaborat în cadrul unui grup interinstituţional cu reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Ministerului Justiţiei şi prin consultarea Curţii Constituţionale a României, Consiliului Superior al Magistraturii şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României.

De aceea, Guvernul susţine acest act normativ şi raportul comun al comisiilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul, în continuare, reprezentantului comisiilor raportoare.

Vă rog, aveţi cuvântul pe procedură, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Constat, de două sau trei săptămâni de zile, că reprezentanţii Guvernului, atunci când iau cuvântul, se adresează preşedintelui de şedinţă al plenului Camerei Deputaţilor în felul următor - "Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de comisie" sau "...domnule preşedinte de comisie".

Am rugămintea către reprezentanţii Guvernului să ţină seama că suntem la şedinţa plenului Camerei Deputaţilor şi vorbim fie despre preşedintele Camerei Deputaţilor, fie despre un vicepreşedinte care ţine locul preşedintelui Camerei Deputaţilor, iar formula corectă de adresare este "doamnă preşedinte de şedinţă" sau "domnule preşedinte de şedinţă".

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumim pentru aceste precizări.

Rugăm membrii Guvernului să ţină cont de ele.

Dau, în continuare, cuvântul reprezentantului PSD, domnul Vasile Suciu.

Vă rog.

Pe procedură, da?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe procedură.

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Domnule Andronache, pe fond, şi pe formă, cum vreţi, aveţi dreptate, dar nu pot să nu remarc că oarecum războiul surd din PNL face victime inclusiv în Parlament.

Stimaţi colegi de la PNL,

Secretarii de stat pe care ni-i trimiteţi în Parlament sunt ai dumneavoastră şi ai USR-ului şi cred că aţi putea să-i instruiţi, exact, ce înseamnă preşedinte de şedinţă, preşedinte de Cameră şi de comisie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

După această intervenţie, continuăm dezbaterile pe proiectul de lege şi dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru drepturile omului şi Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Domnul preşedinte al Comisiei juridice, Mihai Badea.

Vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

PL-x 131/2021

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului nr. 16 adoptat la Strasbourg la 24 iunie 2013, semnat de România la Strasbourg, la 14 octombrie 2014, la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri.

Obiectul de reglementare este ratificarea Protocolului nr. 16 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, adoptat la Strasbourg, la 2 octombrie 2013, şi semnat de România la Strasbourg, la 14 octombrie 2014.

Principalul element de noutate se referă la posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicţii ale părţilor contractante de a solicita un aviz consultativ, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenţiei sau a protocoalelor sale. Instrumentul convenţional reglementează conţinutul unei cereri de aviz consultativ, procedura de examinare a admisibilităţii acestei cereri şi procedura de emitere a avizului consultativ de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au examinat proiectul de lege în şedinţa organizată în sistem mixt din data de 5 mai 2021, iar membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat proiectul de lege în şedinţa desfăşurată în sistem hibrid din data de 13 mai 2021.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise, prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Iniţiatorul a procedat la completarea dosarului proiectului de lege depus iniţial, transmiţând celor două comisii sesizate în fond, prin Ministerul Afacerilor Externe, copia certificată a Protocolului internaţional supus ratificării, în versiunea sa originală, adică în limbile franceză şi engleză, anexată în original la prezentul raport comun.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Conform prevederilor art. 120 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat dezbaterii proiectului de lege.

Domnule preşedinte, dacă puteţi să faceţi o propunere de timp?

Vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Propun 3 minute pentru dezbateri, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Supun votului timpul de dezbatere.

Vot, vă rog.

Cu 197 de voturi pentru şi 3 colegi sau colege care nu votează, propunerea a fost aprobată.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

Avem 4 amendamente admise.

De la 1 la 4 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm cu punctul 3 de pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege pentru adoptarea unor măsuri necesare punerii în aplicare a Protocolului nr. 16 adoptat la Strasbourg la 24 iunie 2013, semnat de România la Strasbourg, la 14 octombrie 2014, la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950; PL-x 132/2021.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Şi, dacă puteţi, să vă şi prezentaţi, vă rog.

Doamna Daniela Anda Grigore-Gîtman:

Da.

Sunt Daniela Gîtman, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Doamna Daniela Anda Grigore-Gîtman:

Îmi cer scuze pentru confuzie!

În vederea aplicării Protocolului nr. 16, la CEDO, s-a impus adoptarea unor măsuri de implementare în special în ceea ce priveşte reglementarea procedurii de solicitare a avizelor consultative de către instanţele desemnate, precum şi a efectelor juridice ale acestora asupra soluţionării cauzelor în care au fost solicitate.

În acest sens, proiectul de lege de punere în aplicare stabileşte că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate solicita CEDO să emită un aviz consultativ cu privire la chestiuni de principiu privind interpretarea ori aplicarea drepturilor şi libertăţilor din Convenţie sau din protocoale la aceasta.

În privinţa Curţii Constituţionale a României, prin proiect se propune ca solicitările de aviz consultativ să poată fi formulate în cazul soluţionării excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, precum şi al contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic.

Considerăm acest proiect de act normativ ca fiind util.

De aceea, Guvernul susţine atât raportul comun, cât şi adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă secretar de stat.

Dau cuvântul, în continuare, reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru drepturile omului şi Comisia juridică.

Domnule deputat Andrei Lupu, aveţi cuvântul, pentru prezentarea raportului comun, vă rog.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru adoptarea unor măsuri necesare punerii în aplicare a Protocolului nr. 16 adoptat la Strasbourg la 24 iunie 2013, semnat de România la Strasbourg, la 14 octombrie 2014, la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950.

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare punerea în aplicare a Protocolului nr. 16 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, adoptat la Strasbourg, la 2 octombrie 2013 şi semnat de România la Strasbourg, la 14 octombrie 2014.

În temeiul art. 56 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, la lucrările comisiilor au participat şi au luat cuvântul preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi un secretar de stat din cadrul Ministerului Justiţiei.

În urma dezbaterilor şi a punctelor de vedere exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

O să vă rog să propuneţi şi un timp afectat dezbaterilor.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

3 minute.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

3 minute.

Supun votului propunerea colegului nostru.

Vot, vă rog.

Cu 201 voturi pentru şi două voturi împotrivă, propunerea privind timpul de dezbatere a trecut.

Trecem la dezbateri generale.

Dau cuvântul doamnei deputat Olivia-Diana Morar, din partea Grupului PNL.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Olivia-Diana Morar:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În completarea celor menţionate de reprezentantul Guvernului, aş vrea să adaug faptul că proiectul de act normativ stabileşte că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate solicita CEDO să emită un aviz consultativ cu privire la chestiuni de principiu privind interpretarea sau aplicarea drepturilor şi libertăţilor din Convenţie sau din protocoalele la aceasta, iar în cazul în care apreciază că este necesar, poate să o facă în două cazuri:

- în materie civilă, când este învestită cu judecarea cauzei în recurs sau, după caz, în procedura sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;

- iar în materie penală, când este învestită cu judecarea cauzei în primă instanţă sau în ultimă instanţă, în căi ordinare de atac sau, după caz, în procedura sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

În privinţa Curţii Constituţionale a României, prin proiect se propune ca solicitările de aviz consultativ să poată fi formulate în cazul soluţionării excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, precum şi al contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic.

Dată fiind importanţa acestei iniţiative legislative, Grupul PNL va susţine adoptarea sa.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Urmează să trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

De la 2 la 14, amendamente admise, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 15 alin. (6) din Legea nr. 327/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului de probaţiune; PL-x 166/2021.

Din partea iniţiatorilor, dau cuvântul domnului deputat Ovidiu Ganţ, pentru a prezenta proiectul de lege.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urma sesizării personalului de probaţiune, care mi-a fost adresată, referitoare la o situaţie discriminatorie privind efectuarea concediului de odihnă, vă propunem, împreună cu domnul deputat Vexler, modificarea legii, de aşa manieră încât personalul de probaţiune să poată beneficia de efectuarea dreptului la concediu de odihnă de aceeaşi manieră cu toţi angajaţii din România.

Situaţia a fost generată de adoptarea succesivă a celor două acte normative, prima dată, legea specială, apoi, Codul muncii şi, după, adoptarea Codului muncii nu s-a mai revenit asupra Legii referitoare la personalul de probaţiune.

În consecinţă, în comisie a existat unanimitate în ceea ce priveşte adoptarea acestui raport.

Vreau să salut această unanimitate şi să-mi exprim speranţa că vom putea consemna un rezultat similar şi în plen.

Vă mulţumesc anticipat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, dau cuvântul doamnei deputat Oana Ţoiu, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În temeiul art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 166/2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 15 alin. (6) din Legea nr. 327/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului de probaţiune.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 19 aprilie.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Trecem la dezbateri generale.

Din partea Grupului PNL, dau cuvântul domnului deputat Michael Gudu.

Domnul Michael Gudu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În momentul de faţă, consilierii de probaţiune pot să-şi reporteze zilele de concediu, neefectuate în primul trimestru al anului următor, conform Legii nr. 327/2006, faţă de celelalte categorii profesionale, care pot să efectueze concediul de odihnă într-o perioadă de 18 luni, începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual, conform Codului muncii.

Având în vedere că în momentul de faţă consilierii de probaţiune sunt prejudiciaţi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota iniţiativa legislativă, astfel încât să se elimine aceste inechităţi şi să se stabilească un tratament egal pentru toate categoriile profesionale, inclusiv pentru consilierii de probaţiune.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului deputat Silviu Vexler, din partea minorităţilor naţionale.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Proiectul corectează o problemă care este aparent simplă, dar care în mod evident a afectat o întreagă categorie de personal.

Această discriminare a apărut acum aproximativ 5 ani, în momentul când Codul muncii a fost modificat şi îmbunătăţit prin acea prevedere care menţiona raportarea zilelor de concediu în anul următor şi modul în care ele pot fi recuperate, dar, din păcate, la momentul respectiv, noile prevederi introduse în Codul muncii nu au fost corelate cu Legea specială în vigoare pentru personalul de probaţiune.

Este un gest minimal şi de respect faţă de aceşti oameni, respectiv de a le restitui acelaşi drept pe care îl au toţi angajaţii din ţară.

Şi îmi permit să-l felicit pe colegul meu, domnul deputat Ganţ, care a sesizat această problemă.

Mi-aş dori ca în viitor, atunci când apar astfel de situaţii, de lipsa unor corelări între legile-cadru şi legile speciale, să le putem face cât mai repede, pentru a evita situaţii neplăcute.

La rândul meu, de asemenea, le mulţumesc colegilor din Comisia pentru muncă, care au sprijinit acest proiect şi care au permis ca raportul să fie adoptat în unanimitate.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Oana Florea, de la Grupul PSD.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

O iniţiativă lăudabilă - o susţinem, o apreciem, dar este ca o picătură de apă într-un pahar mult prea plin pentru aceşti oameni.

Dragi colegi,

Trebuie să ştim despre ce vorbim.

La nivel naţional sunt 550 de agenţi de probaţiune, care trebuie să rezolve dosarele a 100.000 de persoane; lucrează în spaţii improprii; deşi legea le dă dreptul la pază, paza nu a putut fi asigurată de către Ministerul Afacerilor Interne, pentru că aceste spaţii, din motive tehnice, nu oferă posibilitatea pentru a li se acorda paza.

Amintesc că sunt foarte multe femei, foarte multe doamne care lucrează în cadrul sistemului de probaţiune şi au de-a face cu oameni care au fost condamnaţi pentru infracţiuni cu violenţă.

De asemenea, statutul lor este din anul 2006 şi nu este deloc pus în acord cu legea din 2013. Suntem în 2021, nu s-a rezolvat această problemă.

Totodată, şi-au câştigat măriri salariale, în instanţă, dar banii nu le-au intrat în conturi nici până la această dată.

Sunt multe de spus, este mult de lucru în acest domeniu.

Şi îmi spuneau - şi e bine să amintesc - că este mult mai ieftin a ţine aceşti oameni eliberaţi condiţionat în sistemul de verificare prin probaţiune decât să-i ţii la închisoare. Adică este practic o afacere pentru statul român; un om încarcerat cheltuieşte mult mai mulţi bani decât un om aflat în stare de libertate condiţionată.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Andi Grosaru, de la Grupul minorităţilor.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vorbesc pe procedură.

În primul rând, s-a vorbit pe timpul Grupului minorităţilor naţionale.

Vreau să vă comunic faptul că cine a vorbit pe timpul Grupului nu a avut acordul, nici al liderului de grup, nici al Grupului minorităţilor naţionale.

Nu fac referire la proiectul de lege, pentru că este un proiect de lege bun, ci cu privire la un mandat pe care cineva trebuie să-l respecte.

Mulţumesc foarte mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Pe procedură, dau cuvântul domnului deputat Ovidiu Ganţ. (Vociferări.)

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Pentru stenogramă, pe procedură.

Singurii deputaţi ai Grupului parlamentar ai minorităţilor naţionale care au vorbit pe acest subiect au fost iniţiatorii proiectului.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Vă mulţumesc frumos.

Procedură, vă rog, domnule Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

După război mulţi viteji se-arată!

În primul rând, ca să spui că eşti iniţiator, trebuia să faci menţiunea la început, nu după toate cele pe care le-am menţionat mai devreme.

Este vorba despre credibilitate, stimaţi colegi, şi este vorba despre respect. Iar cineva în Grupul minorităţilor naţionale care nu respectă colegii, în niciun caz nu sunt eu.

Mulţumesc foarte mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi... (Vociferări.)

Suntem într-un for al dezbaterilor şi este bine ca acei deputaţi care au ceva de spus pe proiectele de lege să se exprime de la tribuna Parlamentului.

Contez pe înţelegerea aceasta din partea tuturor.

Nemaifiind intervenţii la dezbateri generale şi nici pe procedură, potrivit art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 120/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, dacă puteţi, să vă şi prezentaţi.

Mulţumesc.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Claudiu Răcuci, secretar de stat, Ministerul Dezvoltării.

Prezentul act normativ clarifică statutul prefectului şi al subprefectului, ca fiind funcţii de demnitate publică, atât corelativ cu poziţiile exprimate la nivel politic de Parlamentul României, cât şi cu necesitatea de clarificare a statutului prefectului şi al subprefectului, identificată prin Programul de guvernare aferent perioadei 2021-2024.

Prin aplicarea noii reglementări, ocuparea unor funcţii de demnitate publică de către prefect şi subprefect, situaţie în care aceştia pot fi membri ai unor partide politice, este în concordanţă cu rolul prefectului, de reprezentant al Guvernului pe plan local, Guvernul fiind o autoritate publică care are structură politică.

Propunem să susţineţi adoptarea acestui proiect de lege în forma prevăzută de raportul comisiilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Mihai Badea, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei juridice şi Comisiei pentru administraţie.

Vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

PL-x 120/2021

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Obiectul de reglementare este clarificarea statutului prefectului şi al subprefectului, ca fiind funcţii de demnitate publică. De asemenea, se propune înfiinţarea funcţiei de secretar general al instituţiei prefectului, funcţie publică din categoria înalţilor funcţionari publici.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise care se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Şi propun ca timpul de dezbatere să fie de 3 minute.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Supun votului propunerea domnului deputat - 3 minute pentru dezbatere.

Vot, vă rog.

Cu 187 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi o abţinere, propunerea a trecut.

Intrăm în dezbateri generale.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Da, din partea Grupului PSD, domnul deputat Nicuşor Halici.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Nicuşor Halici:

În primul rând, fac precizarea, ca să fie foarte clar, că Partidul Social Democrat, fiind un partid responsabil şi având o atitudine coerentă, atât când este la putere, dar şi în opoziţie, va vota această iniţiativă legislativă.

Dar aş vrea să semnalez altceva, responsabilitatea unor politicieni - şi aici mă refer la majoritatea actuală - care, atunci când erau în opoziţie, s-au opus vehement şi chiar au şi spus în Comisia specială pentru Codul administrativ că vor înştiinţa membrii Comisiei Europene pentru că nu ne respectăm condiţiile de preaderare şi postaderare, dacă prin Codul administrativ transformăm funcţiile de prefecţi şi subprefecţi din înalţi funcţionari publici în demnitari.

Pentru a nu pune în pericol angajamentele luate de România, PSD a cedat la această solicitare a opoziţiei din acel moment.

În schimb, ce a făcut fosta opoziţie când a venit la guvernare, mai ales la câteva zile după ce a fost numit Guvernul Cîţu?

Păi, ce să facă? În plină pandemie nu avea altceva de făcut, n-avea nicio problemă cu sănătatea românilor, cu subfinanţarea spitalelor, cu lipsa cadrelor medicale şi aşa mai departe, avea o problemă cu prefecţii şi subprefecţii. De aceea, au dat o ordonanţă de urgenţă, ca aceştia să devină demnitari. Un lucru absolut normal, pentru că prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Şi mai logic ar fi fost să ducă la bun sfârşit o astfel de iniţiativă, iar şefii instituţiilor deconcentrate, care sunt extensiile ministerelor în judeţe, la fel, să fie demnitari publici. Dar n-au avut curajul acesta. Probabil că UDMR nu le-a cerut decât prefecţii.

Acum, să vii astăzi şi să spui că eşti un politician responsabil, dar una spui când eşti în opoziţie, şi alta faci când vii la putere, sau să spui că noi nu mai suntem vechiul PDL, noi suntem noul PNL?!

Numai că vechiul PDL a schimbat 39 de prefecţi într-o noapte, iar noul PNL a schimbat 117 prefecţi şi subprefecţi într-o zi.

Este adevărat, nu mai sunteţi vechiul PDL, sunteţi un altfel de PDL, mult mai toxic, o majoritate care, de fapt, n-are decât un singur scop, acela de a acapara toate funcţiile politice şi nonpolitice, pe care le-au transformat în politice, şi a le da diverselor personaje. Şi aici mă refer în special la oameni "foarte, foarte competenţi". Am văzut unul, săptămâna trecută; stătea pe o banchetă şi un funcţionar de la un serviciu de gospodărire a apelor dădea la manivelă ca să-l traverseze râul, în condiţiile în care râul deja era la picioarele lui şi putea să-l înece şi pe el şi pe cei doi ocupanţi ai acelui vehicul.

Genul acesta de oameni, de fapt, a adus noul PNL.

O să votăm, aşa cum am spus, iniţiativa legislativă, pentru că PSD este un partid responsabil, şi nu are o altă atitudine şi nici logică, cu atât mai puţin, atunci când este în opoziţie, faţă de când este la putere. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Vă mulţumesc.

Nemaifiind dezbateri generale, trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 22 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

De la 2 la 10 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

De la 10 la 22 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară; Pl-x 125/2021.

Din partea iniţiatorilor, dau cuvântul domnului deputat Silviu Dehelean, care este conectat, la distanţă.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Silviu Dehelean (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am solicitat cuvântul în calitate de iniţiator, pentru a prezenta modificările, pentru a prezenta, în mare, modificările pe care le propune acest proiect, în special două aspecte.

Astfel, în primul rând, proiectul pune în acord textul de la art. 60 din Legea nr. 303/2004 cu Decizia CCR nr. 454/2020 şi astfel deblochează situaţia transferurilor magistraţilor.

Trebuie să avem în vedere că ultima astfel de sesiune de transferuri de magistraţi s-a desfăşurat în luna martie 2020, deşi există sute de astfel de cereri de transferuri.

Practic, prin modificarea legislativă, revenim la normalitate în ceea ce priveşte armonizarea raporturilor de muncă ale magistratului cu situaţia sa personală.

În al doilea rând, proiectul elimină una dintre modalităţile de admitere în magistratură şi anume, cea care se realiza fără concurs, pentru persoanele care au ocupat o perioadă de minimum 10 ani funcţia de procuror sau judecător.

Această modalitate de admitere este nepotrivită din două perspective - prima, aceea că nu respectă nişte criterii obiective şi de competenţă pentru selecţia magistraţilor; iar a doua, aceea că a fost folosită de unele persoane doar pentru a beneficia de pensia de magistrat, persoanele în cauză pensionându-se la scurt timp după readmiterea în magistratură, ceea ce este absolut inadmisibil.

Consider că aspectele menţionate sunt suficient de importante încât să vă convingă să susţineţi acest proiect şi să votaţi un raport de adoptare.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul, din partea comisiei sesizate în fond, domnului deputat Andrei Lupu, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

În conformitate cu art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil propunerea legislativă.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea de modificare a Legii nr. 303/2004, cu referire la instituţia transferului şi a numirii judecătorilor în funcţia de procuror sau numirii procurorilor în funcţia de judecător, cu observaţii.

În schimb, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ Propunerea de modificare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în sensul reducerii vechimii necesare pentru numirea procurorilor la Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Referitor la propunerea de abrogare a dispoziţiilor art. 33¹ din Legea nr. 303/2004, în Consiliu nu s-a conturat un punct de vedere majoritar.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil propunerea.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ propunerea legislativă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Intrăm în dezbateri generale.

Dau cuvântul doamnei deputat Oana Murariu, din partea Grupului USR PLUS.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 454/2020, pronunţată în iunie 2020, procedura de transfer al magistraţilor a fost declarată neconstituţională. De ce? Pentru că nu era prevăzută per se prin lege organică.

Iată că proiectul de lege de astăzi remediază această deficienţă, iar forma normelor juridice este îmbunătăţită.

Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial, în iulie 2020. De atunci, transferurile sunt blocate.

Însă USR PLUS a propus şi susţine acest proiect de lege important.

Meseria de magistrat este un exemplu de limitare a posibilităţii de alegere a locului de muncă, dar limitarea este compensată de posibilitatea de transfer ulterior, în anumite condiţii, inclusiv în condiţii de concurenţă cu alţi colegi magistraţi.

Şi magistraţii au nevoie de această lege, dar şi sistemului judiciar îi este benefică, pentru că se pot ocupa anumite posturi mai rapid, ceea ce poate contribui la buna funcţionare per ansamblu a justiţiei.

De aceea, reiterez că Grupul USR PLUS a propus şi susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumim.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Nu mai sunt...

Ba da, sunt intervenţii la dezbateri generale.

Domnule deputat Halici, vă rog.

Domnul Nicuşor Halici:

Încă un exemplu, tot negativ, că, na, altceva nu pot colegii din actuala majoritate, da?

Ce facem cu această iniţiativă? De fapt, ne agăţăm de o decizie a Curţii Constituţionale, care spune că o astfel de reglementare trebuia realizată printr-o lege organică. Noi venim şi propunem o iniţiativă de lege organică, dar modificăm foarte, foarte mult din chintesenţa sau esenţa legii şi a articolelor contestate.

Dincolo de faptul că plenul CSM a avut un vot paritar, adică 8 voturi pentru, 8 voturi împotrivă, la această iniţiativă, colegii din actuala majoritate nu au vrut acele dezbateri pe care le clamau atunci când erau în opoziţie - transparente, mai îndelungate, cu toate instituţiile implicate şi cu toţi factorii de decizii. Nu, în 3 ore au creat acel simulacru de dezbatere; oricum, decizia era luată dinaintea şedinţei şi a fost un vot doar de formă.

Ideea este că am ţipat aşa, când eram în opoziţie, stimaţi colegi din actuala majoritate - "Comisia de la Veneţia! Comisia de la Veneţia!".

Unde e astăzi Comisia de la Veneţia, când aţi venit la putere? Nu vă mai interesează, nu? Pentru că sunteţi la putere şi aveţi puterea absolută.

Ei, învăţaţi acest lucru şi să-l ţineţi minte atunci când veţi veni din nou în băncile opoziţiei! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Bravo! (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Trecem la dezbaterea pe articole, deoarece nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale.

Avem 60 de amendamente admise şi 11 amendamente respinse.

De la 1 la 10, la amendamente admise, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

De la 10 la 20 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

De la 20 la 30 dacă sunt observaţii? Nu.

De la 30 la 40 dacă sunt observaţii? Nu.

De la 40 la 50 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

De la 50 la 60 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Trecem la amendamentele respinse.

Dacă doreşte cineva să susţină vreun amendament, de la 1 la 11? Nu.

Atunci, proiectul rămâne la votul final.

7. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune pentru educaţia digitală 2021-2027 Resetarea educaţiei şi formării pentru era digitală; COM (2020) 624; PHCD 56/2021.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, invit un reprezentant, pentru prezentarea COM-ului.

Sau un coleg din comisie?

Avem aici Hotărârea.

Domnul George-Cristian Tuţă:

Doamnă preşedinte,

Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune pentru educaţia digitală 2021-2027.

Camera Deputaţilor este invitată să aprobe astăzi această comunicare, prin care susţinem Planul de acţiune pentru educaţia digitală, în scopul resetării educaţiei şi al formării pentru era digitală, precum şi obiectivele curajoase ale orientării strategice prevăzute.

Subliniem importanţa cercetării în domeniul ştiinţelor educaţiei, la care să participe toţi factorii interesaţi, furnizori de educaţie formală şi nonformală, precum şi beneficiari, pentru abordarea strategică a educaţiei formării digitale.

Propunem elaborarea unor forme de colaborare între statele membre în domeniul educaţiei digitale, în vederea armonizării pregătirii pentru piaţa muncii şi antreprenoriat.

De asemenea, solicită analizarea variantelor de organizare ale viitorului Centru european pentru educaţie digitală, pentru a se alege cea mai puţin împovărătoare soluţie pentru contribuabilul european şi pentru a se minimiza birocraţia.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul, la dezbateri generale, doamnei deputat Christine Thellmann, de la Grupul PNL.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune pentru educaţia digitală 2021-2027 Resetarea educaţiei şi formării pentru era digitală; COM (2020) 624.

Documentul supus astăzi dezbaterii şi aprobării plenului face parte dintr-un amplu pachet de reforme demarate de către Comisia Europeană, în 2016, moment ce a marcat angajamentul asumat de către liderii europeni, de creare a unor oportunităţi reale pentru tineri, angajament materializat la acea vreme prin adoptarea iniţiativei privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor şi Corpul european de solidaritate.

Pandemia de COVID-19 şi efectele resimţite la nivelul tuturor domeniilor de activitate au determinat o reaşezare a priorităţilor pe termen scurt ale Comisiei Europene. Un domeniu strategic vizat de instituţia europeană a fost şi cel al educaţiei, motiv pentru care, în 2020, Comisia Europeană a adoptat două iniţiative noi:

- Noua comunicare privind realizarea Spaţiului european al educaţiei până în 2025, care stabileşte calea de urmat către realizarea sa până în 2025;

- Un plan de acţiune pentru educaţia digitală 2021-2027, care propune un set de iniţiative pentru educaţia digitală de înaltă calitate, incluzivă şi accesibilă în Europa.

Acestea vor constitui pilonii esenţiali ai celui de-al treilea Summit european pentru educaţie, pe care Comisia Europeană îl va găzdui online în data de 10 decembrie, unde se vor reuni miniştrii şi principalele părţi interesate, pentru a discuta despre modalităţile prin care educaţia şi formarea pot fi adaptate erei digitale.

Obiectivul principal al documentului european este acela de a prezenta într-un mod compresiv viziunea Comisiei Europene pentru educaţie digitală de înaltă calitate, incluzivă şi accesibilă în Europa. În acelaşi timp, prin intermediul acestuia sunt urmărite o serie de obiective specifice, precum:

- asigurarea unei educaţii digitale incluzive, adaptată nevoilor actuale;

- transformarea educaţiei pentru era digitală;

- impulsionarea investiţiilor necesare pentru asigurarea echipamentelor necesare şi pregătirea cadrelor didactice prin programe dedicate de formare a competenţelor digitale;

- şi promovarea dezvoltării unui ecosistem educaţional digital de înaltă performanţă.

Având în vedere cele menţionate anterior, Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de opinie elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă deputat.

Nemaifiind comentarii de ordin general, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii?

La titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Am epuizat timpul dedicat dezbaterilor plenului de astăzi, aşa că, încheiem aici prima parte a şedinţei Camerei Deputaţilor.

În continuare, îl invit pe domnul deputat Marius Budăi, pentru a prezenta răspunsurile la întrebări şi interpelări adresate membrilor Guvernului.

Vă urez tuturor o seară plăcută!

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Marius-Constantin Budăi, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor).

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 25 mai 2021, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul parlamentar AUR - răspuns de la Ministerul Afacerilor Externe.

Doamna secretar de stat Daniela Grigore-Gîtman, vă rog.

Este domnul Dămureanu în sală? Nu este.

Atunci, o să trimitem în scris.

Domnul Focşa Dumitru-Viorel este în sală? Este. Tot de la Ministerul Afacerilor Externe.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Daniela Anda Grigore-Gîtman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule deputat Dumitru-Viorel Focşa,

Cu privire la interpelarea dumneavoastră privind "Situaţia românilor din Valea Timocului", doresc să vă supun atenţiei următoarele elemente.

Interesul României pentru păstrarea şi afirmarea identităţii culturale şi etnice a persoanelor care aparţin minorităţii române din statele învecinate este în deplin acord cu standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului şi minorităţilor naţionale, pe care ţara noastră le consideră drept valori de bază ale unei societăţi democratice.

Folosirea limbii materne în administraţie, accesul la educaţie şi la serviciu religios în limba maternă, mass-media în limba maternă sunt elemente fundamentale ale păstrării identităţii specifice ale oricărei minorităţi.

În ceea ce priveşte situaţia semnalată de dumneavoastră, Ministerul Afacerilor Externe a depus eforturi constante în dialogul politic cu Republica Serbia pentru ca, în baza principiului reciprocităţii şi a documentelor bilaterale în domeniul minorităţilor, etnicilor români de pe întreg teritoriul acestei ţări, indiferent de denumirea sub care sunt cunoscuţi - români sau vlahi - să le fie asigurate la standarde europene drepturile lor specifice.

Partea română a solicitat constant Republicii Serbia ca toţi cetăţenii sârbi care îşi asumă identitatea română, indiferent de regiunea în care locuiesc sau de etnonimul sub care sunt identificaţi, să se poată bucura de drepturile la educaţie în limba română, să beneficieze de serviciu religios în limba maternă, să aibă acces la mass-media în limba română, să beneficieze de reprezentare în forurile politice locale şi naţionale.

După cum cunoaşteţi, cel de-al doilea Protocol al Comisiei Mixte Interguvernamentale România - Republica Serbia în domeniul minorităţilor naţionale, semnat la Bruxelles, la 1 martie 2012, conţine obligaţii asumate de ambele părţi în domeniul promovării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Republica Serbia, respectiv a celei sârbe în România.

Ministerul Afacerilor Externe a realizat în toată această perioadă eforturi constante în ceea ce priveşte îmbunătăţirea situaţiei persoanelor aparţinând minorităţii române din această ţară, atât la nivelul dialogului politic bilateral, cât şi în formatele de discuţii subscrise parcursului european al Republicii Serbia.

Această problematică a fost un punct important pe agenda de discuţii la nivel înalt cu această ţară, preşedintele României, prim-ministrul, ministrul afacerilor externe abordând acest subiect, subliniindu-se astfel partenerilor sârbi importanţa acestei cerinţe pentru ţara noastră.

Stadiul implementării Protocolului celei de-a doua reuniuni a Comisiei Mixte a continuat să facă obiectul evaluării celor două părţi în cadrul unor reuniuni de lucru.

Cu deosebită consideraţie,

Bogdan Aurescu.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

Mulţumesc frumos.

Vă rog, domnule deputat, înţeleg că aveţi un comentariu, vă rog.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă secretar de stat,

Eu când am făcut această interpelare, doar ce venisem de acolo şi v-am rugat, în interpelarea mea, să-mi explicaţi ce faceţi din acest moment. Pentru că situaţia este tragică, avem sate româneşti care sunt îngropate de steril, de la minereul firmelor chinezeşti.

Dumneavoastră mi-aţi înşirat aici vorbe, în stil comunist.

Nu sunt deloc mulţumit.

O să mai fac una, să ştiţi! O să mai fac o interpelare!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Trif Bogdan este?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Este, dar e la baie.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

OK, amânăm până se întoarce în sală.

Domnul deputat Brian Cristian este?

De la Ministerul Educaţiei şi Ministerul Afacerilor Interne.

Maria Ştefania Manea, doamna secretar de stat, vă rog frumos.

Ministerul Educaţiei?

Pentru domnul deputat Brian Cristian, da?

Doamna Maria Ştefania Manea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei; din sală):

Da.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog să vă încadraţi în termenul de 3 minute, sunt mai mulţi colegi astăzi...

Doamna Maria Ştefania Manea:

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

...şi să intre toţi.

Doamna Maria Ştefania Manea:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 225B, având ca obiect "Aplicarea Legii educaţiei în instituţiile de învăţământ superior militar sau de ordine publică", vă comunic următoarele.

Ministerul Educaţiei a confirmat toţi rectorii desemnaţi potrivit prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1, cu modificările şi completările ulterioare.

O funcţie de conducere din cadrul unei instituţii de învăţământ superior se poate vacanta ca urmare a terminării mandatului, prin deces, prin pensionare, prin demisie sau ca urmare a unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti. În plus, în instituţiile de învăţământ superior din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se aplică şi prevederile specifice ministerelor de resort, rectorul instituţiei fiind şi comandantul acesteia.

În acest context, funcţia de rector se poate vacanta şi ca urmare a demiterii sau eliberării din funcţie a comandantului.

Conform prevederilor art. 177 alin. (3) din Legea nr. 1, cu modificările şi completările ulterioare, conducerea instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională se realizează de către comandant, care are şi calitatea de rector.

Funcţia de comandant-rector se ocupă prin concurs, în conformitate cu reglementările Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii şi ale altor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi a siguranţei naţionale.

Confirmarea ca rector se realizează prin ordin al ministrului educaţiei.

În consecinţă, Ministerul Educaţiei nu are atribuţii decât în confirmarea comandantului.

Potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) din aceeaşi lege, Legea educaţiei, în unităţile, în instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate şi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, precum şi activităţile de natură politică şi prozelitismul religios.

Atribuţiile senatelor universitare sunt definite de aceeaşi lege, Legea educaţiei, şi sunt aceleaşi pentru toate tipurile de instituţii de învăţământ superior.

În cazul instituţiilor de învăţământ superior din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională trebuie ţinut seama de faptul că rectorii, prorectorii, decanii şi prodecanii îndeplinesc în acelaşi timp şi funcţii de comandă, potrivit legislaţiei ministerelor de resort.

În acest context, trebuie diferenţiat între măsurile academice...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog să concluzionaţi, doamnă secretar de stat.

Doamna Maria Ştefania Manea:

...şi dispoziţiile militare.

Să ştiţi că ar mai fi câteva puncte ale interpelării.

Vom trimite, în mod evident, şi...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Nu i-o depuneţi şi scris? Da.

Doamna Maria Ştefania Manea:

Exact.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog!

Doamna Maria Ştefania Manea:

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Domnule deputat, aveţi comentarii? Nu.

Mulţumesc.

Pentru domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, domnul secretar de stat Paul Ene.

Vă rog.

Domnul Paul Ene (secretar de stat, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului):

Bună ziua!

Mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră referitoare la "Voucherele de vacanţă", vă comunicăm următoarele.

În privinţa deciziei privind voucherele de vacanţă, dublate de riscurile asociate situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19, precum şi de imposibilitatea beneficiarilor voucherelor de vacanţă de a le utiliza în termen, în acest context a fost emisă Ordonanţa de urgenţă nr. 35/2020, prin care a fost extinsă perioada de valabilitate a voucherelor de vacanţă emise în perioada martie 2019 - decembrie 2019, aceasta fiind prelungită până la data de 31 mai 2021. Ulterior, ca urmare a suspendării activităţii structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi/sau alimentaţie publică şi pentru a încuraja redresarea turismului românesc, în baza dispoziţiilor art. XII din cuprinsul O.U.G. nr. 226/2020, s-a dispus prelungirea valabilităţii voucherelor până la data de 31 decembrie 2021. În prezent, prin măsurile dispuse se urmăreşte plata în anul 2021 a voucherelor deja emise pentru contravaloarea serviciilor prestate de către operatorii economici din turism.

În vederea atenuării efectelor negative produse de COVID-19, în urma restricţiilor impuse pe perioada stării de alertă şi de urgenţă şi pentru a asigura continuitatea activităţii operatorilor economici, menţionăm ca măsură de sprijin aplicabilă sectorului HoReCa, prevederile O.U.G. nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei, precum şi unele măsuri fiscale, completată prin O.U.G. nr. 10/2021.

Conform dispoziţiilor art. 3 din aceeaşi O.U.G., beneficiarii schemei de ajutor sunt operatori economici, precum:

• agenţii de turism care desfăşoară activităţi conform codurilor CAEN 7911, 7912, 7990;
• structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare care desfăşoară activităţi conform codurilor CAEN 5510, 5520, 5535, 5590;
• structuri de alimentaţie care desfăşoară activităţi conform codurilor CAEN 5610, 5621, 5629, 5630;
• şi ghizii de turism care desfăşoară activităţi conform codului CAEN 7990.

Ajutorul se acordă beneficiarilor sub forma unor granturi în cuantum de 20% din baza de calcul rezultată din desfăşurarea activităţilor aferente codurilor CAEN menţionate mai sus, în anul 2020 comparativ cu anul 2019, dar nu mai mult de echivalentul a 800.000 de euro la nivel de întreprindere.

Bugetul total al schemei este estimat la 500 de milioane de euro.

Referitor la măsuri viitoare de sprijinire a turismului intern, preconizăm:

• elaborarea legislaţiei şi normelor de aplicare pentru înfiinţarea organismelor de management al destinaţiilor;
• încurajarea şi activarea forţei de muncă şi reducerea muncii la negru în zona gri prin măsuri fiscale şi facilităţi de finanţare;
• portal naţional promovare online a potenţialului turistic natural şi antropic, cu scopul de promovare economică, dezvoltare, generare locuri de muncă;
• dezvoltarea infrastructurii zonelor de conservare a naturii prin sprijinirea turismului ecologic;
• digitalizare şi marketing, anume, promovarea potenţialului turistic din România, inclusiv a centrelor de informare turistică;
• dezvoltarea infrastructurii turistice prin interconectarea principalelor destinaţii turistice din România;
• dezvoltarea domeniului sustenabil;
• crearea unei reţele naţionale de trasee de biciclete şi conectarea lor la cele europene.

Referitor la posibilitatea implementării măsurilor de relaxare odată cu apropierea sezonului estival, precum şi stabilirea unor măsuri obligatorii anti-COVID în sarcina operatorilor economici din sectorul HoReCa, precizăm că reglementarea a astfel de măsuri...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog să concluzionaţi...

Domnul Paul Ene:

...în astfel de cazuri...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

...domnule secretar de stat.

Domnul Paul Ene:

...este de competenţa CNSU şi vă rugăm să vă adresaţi lor, pentru o opinie mai clară.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Înţeleg că domnul deputat are un comentariu.

Vă rog.

Vă încadraţi într-un minut, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Domnule preşedinte,

Cam mare pretenţia să mă încadrez într-un minut!

L-aş întreba pe domnul care mi-a citit răspunsul la interpelare, dumnealui crede în asemenea bălării?

Dumnealui crede că noi putem să primim asemenea răspuns?

Cu ce a venit aici? A venit şi nu mi-a spus nimic.

Păi, de la a încuraja turismul românesc, în 2018 cu 250 de milioane de dolari, în 2019 cu 400 de milioane de dolari, în primul an, beneficiari - 1.000.000 de turişti, în al doilea an, beneficiari - 1.200.000 de turişti, ia comparaţi un pic cifrele!

Ce încurajaţi dumneavoastră?

Aţi prelungit prin ce?

Păi, turismul românesc nu se ţine cu ordonanţe de urgenţă, stimaţi domni aflaţi la guvernare! Turismul românesc trebuie încurajat!

Aţi închis HoReCa, tot ce a însemnat - terase, restaurante, hoteluri!

V-aţi folosit de motivul pandemiei?

Da, şi acesta a fost un motiv, dar nu cel mai serios.

Puneţi un pic mâna pe carte, nu executaţi doar ordinele primite de la alţii, că aşa trebuie făcut şi aşa trebuie dres!

Gândiţi-vă bine, acei bani...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

...s-au întors...

Domnule preşedinte,

30 de secunde, vă rog.

...s-au întors în economia românească de două ori, de trei ori mai mult; şi în 2018 şi în 2019.

În 2018 au fost înmatriculate pensiuni cu 60% mai multe decât în 2017, şi în 2019 cu alţi 30% mai mult decât în 2018. Acestea sunt cifrele reale!

Ce faceţi cu turismul românesc?

Vă spun eu - nimic!

O să merg mai departe şi o să întreb prin toate locurile.

Când aveţi totuşi de gând să salvaţi turismul, să daţi acea bulă de oxigen?

Voucherele de vacanţă au fost cele care au salvat turismul...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc...

Domnul Ilie Toma:

...românesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

...frumos.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc şi eu. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

Domnul deputat Trif Bogdan Gheorghe, Grupul parlamentar al PSD.

Ministerul Educaţiei.

Vă rog frumos, doamnă secretar de stat.

Ministerul Educaţiei!

Bogdan Gheorghe Trif, domnul deputat.

Doamna Maria Ştefania Manea:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect "Eficienţa şi costul panourilor de plexiglas din şcoli", vă comunic următoarele.

Cronologia.

Montarea separatoarelor din plexiglas s-a realizat în baza prevederilor OMEC-OMS nr. 5487 din 2020 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2 în sălile de clasă unde asigurarea distanţării de un metru nu a fost posibilă, cu sprijinul autorităţilor publice legale.

Ulterior, prin ordinul comun între Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii nr. 3235/2021 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, a fost abrogat acest ordin, Ordinul nr. 5487/2020.

Procedura de achiziţie a panourilor s-a realizat la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ care s-a încadrat în prevederile actului normativ prin care s-a instituit măsura la care faceţi referire.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos. (Vociferări.)

Domnule deputat, dacă aveţi comentarii, vă rog, la microfon.

Doamna Maria Ştefania Manea:

M-aţi întrebat cât a fost costul. Şi noi v-am răspuns că această procedură de achiziţie s-a făcut de către unităţile de învăţământ, de către anumite unităţi de învăţământ, şi nu centralizat. (Vociferări.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Fără comentarii din sală, vă rog.

Mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Din respect, nu v-am întrerupt, doamnă secretar de stat, dar vă rog frumos să nu dialogaţi cu deputaţii decât prin... vă rog.

Mulţumesc frumos.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Vă mulţumesc...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

...domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnă secretar de stat,

Eu am întrebat clar, cât a costat achiziţia acestor panouri? (Vociferări.)

Pentru că nu puteţi să veniţi să ne spuneţi, aţi dat un ordin sau o hotărâre de Guvern, după care aţi achiziţionat, în baza acelei hotărâri, după care aţi constatat că e o hotărâre proastă şi aţi renunţat la aceste panouri.

Sunt nişte bani pentru care dumneavoastră trebuie să daţi explicaţii, nu vă puteţi ascunde că nu ştiţi suma!

Vă rog frumos, aştept răspunsul clar!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Şlincu Dan-Constantin, Grupul parlamentar al PSD.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, domnul secretar de stat Ionel Scrioşteanu, vă rog.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Bună ziua!

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, formulată în şedinţa Camerei Deputaţilor, cu nr. 217B/2021, înregistrată la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul cu nr. 3132DRP/2021 având ca obiect "Infrastructura rutieră de drumuri naţionale din judeţul Botoşani a fost abandonată complet în ultimul an şi jumătate al guvernărilor de dreapta", vă comunicăm următoarele.

CNAIR SA, prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi, are în vedere executarea de lucrări de reparaţii curente şi periodice pentru majoritatea sectoarelor de drum din administrarea Secţiei de Drumuri Naţionale Botoşani.

La momentul actual se află în derulare procedura de atribuire a acordului-cadru privind execuţia de covoare asfaltice cu terţi.

Menţionăm că sunt preconizate reparaţii curente pe:

• DN 24C Ştefăneşti - Manoleasa;
• DN 29 Huţani - Avrămeni;
• DN 29A Vârfu Câmpului - Rădăuţi Prut;
• şi DN 28B Cătămărăşti-Deal - Dorohoi.

Pentru tronsoanele DN 24C Bobuleşti - Ştefăneşti şi DN 29B Cătămărăşti-Deal - Creviceşti - Brăeşti - Dorohoi urmează să se execute lucrări de aşternere covoare asfaltice.

Referitor la tronsoanele supuse modernizării, precizăm că pentru DN 29D Botoşani - Ştefăneşti a fost deja emis ordinul de începere a lucrărilor, iar pentru DN 28B Târgu Frumos - Botoşani, antreprenorul are în curs de finalizare procedura de avizare a documentaţiei din partea organismelor de mediu, necesară emiterii autorizaţiei de construire şi a ordinului de începere a lucrărilor.

Vă mulţumim pentru interesul exprimat şi vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Şlincu Dan.

Un minut, vă rog să vă încadraţi.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule secretar de stat,

Vreau să vă mulţumesc pentru faptul că sunteţi prezent şi mi-aţi răspuns la interpelare, dar de acest răspuns nu pot fi mulţumit.

De Drumul Naţional 29A Dorohoi - Suceava nu aţi spus nimic. Acest tronson de drum este construit din dale de beton şi în acest moment pot spune că este distrus.

Pe acest tronson plin de denivelări trebuie aplicat un covor asfaltic, aşa cum spuneau în urmă cu 2 ani specialiştii din cadrul DRDP Iaşi.

Mai mult decât atât, pe acest drum naţional este şi podul peste Siret din localitatea Vârfu Câmpului, care este într-o stare de degradare avansată.

Dacă nu se intervine urgent pentru reabilitarea lui, există un risc major ca acesta să se prăbuşească.

Vă rog mult să vă interesaţi, ce are în plan DRDP Iaşi în legătură cu modernizarea acestor două obiective?

Şi cât timp mai au de gând funcţionarii din această instituţie să-şi bată joc de cetăţenii care parcurg zilnic acest drum şi, cu tot disconfortul pe care îl au, totuşi îşi plătesc taxele de drum?

Domnule secretar de stat, am încredere că vă veţi implica în rezolvarea acestei probleme şi că îmi veţi da un răspuns.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Doamna deputat Intotero Natalia-Elena, Grupul parlamentar al PSD - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.

Domnul secretar de stat Ionel Scrioşteanu.

Vă rog frumos, domnule...

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu:

Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 131B din 7 aprilie 2021, înregistrată la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul cu nr. 252B-DRP/2021, având ca obiect "Amânarea aplicării Statutului personalului feroviar", vă comunicăm următoarele.

Aplicarea Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar are impact semnificativ asupra bugetului de venituri şi cheltuieli al CFR SA, deoarece compania nu dispune de venituri proprii pentru susţinerea creşterii semnificative a cheltuielilor cu salariile, cu peste 45% în anul 2021, faţă de anul 2020.

Cum principalul venit al CFR SA, realizat din taxa de acces prin infrastructura feroviară a operatorilor de transport de marfă şi călători - TUI - este plafonat prin efectul unor reglementări legale, directive europene transpuse în legislaţia românească, compania nu dispune de venituri proprii care să-i asigure creşteri şi, potrivit art. 14 şi 22 din O.U.G. nr. 12/1998 şi art. 8 din Legea nr. 202/2016, completarea veniturilor pentru susţinerea acestor cheltuieli va fi asigurată de la bugetul de stat.

În cazul CFR Marfă, aplicarea prevederilor Statutului personalului feroviar, aşa cum au fost aprobate prin Legea nr. 195/2020, ar reprezenta la momentul actual o creştere cu 34% a fondului de salarii.

Menţionăm, de asemenea, faptul că indiferent de impactul financiar, toate societăţile din domeniul feroviar au obligaţia de a respecta prevederile legii în momentul în care aceasta va intra în vigoare.

Vă mulţumim pentru interesul exprimat şi vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Înţeleg că şi doamna deputat are un comentariu.

Vă rog. Un minut.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule secretar de stat,

Am adresat această întrebare cu îngrijorare.

Aproape opt ani de zile a durat până când acest statut să fie aprobat în Parlament, după intense negocieri cu sindicatele, cu ministerul, dar şi cu colegii specialişti din cadrul comisiilor Parlamentului României. Şi am adresat această întrebare, pentru că oamenii aşteaptă o lege aprobată să fie pusă în vigoare dar, din păcate, nu doar că nu este pusă în vigoare - şi aţi recunoscut, practic, că nu reprezintă o prioritate aceşti oameni care muncesc la CFR, şi nu numai -, mai mult, am primit, cumva, o sesizare din partea sindicatelor - spun din judeţul pe care îl reprezint în Parlamentul României, judeţul Hunedoara -, am primit această sesizare la începutul lunii mai, prin care mi se aducea la cunoştinţă că aproximativ 133 de persoane vor fi disponibilizate în următoarea perioadă, de la Regionala Timişoara; dintre aceste persoane, aproximativ 90 de persoane din judeţul Hunedoara. Vă pun la dispoziţie lista, în cazul în care nu o aveţi. Iar azi de dimineaţă citeam o altă ştire, şi anume: "Guvernul şi-a asumat în secret, în faţa Comisiei Europene, desfiinţarea CFR Marfă, folosind drept scuză decizia de recuperare a ajutorului de stat acordat ilegal în anul 2013". Deci practic cumva vine să confirme şi aşteptam sinceritate din partea dumneavoastră.

Vreau să amintesc că nu a fost un ajutor de stat acordat ilegal în 2013, ci au fost datoriile pe care statul român le are la CFR Marfă şi care nu au fost plătite.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog să concluzionaţi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

În 2013 acestea au fost şterse.

Deci, concret, se pregăteşte transferul patrimoniului CFR Marfă şi al contractelor către operatorii privaţi şi, de asemenea, se pregăteşte sau nu concedierea acestor oameni, pentru că pierderea a aproximativ 90 de locuri de muncă în judeţul Hunedoara este un lucru foarte grav, domnule secretar de stat.

Şi aş aprecia dacă aţi răspunde.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos.

Domnul deputat Trif Bogdan Gheorghe, Grupul parlamentar al PSD.

Ministerul Sănătăţii, domnul secretar de stat Vass Levente.

Vă rog.

Domnul Vass Levente (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind sancţiuni la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, vă comunicăm următoarele.

În cadrul acţiunii de control efectuate la nivelul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, în perioada 17 noiembrie 2020 - 21 noiembrie 2020, au fost verificate aspecte privind modalitatea de gestionare a pandemiei cu virusul SARS-CoV-2.

În răspunsul meu, pe două pagini şi jumătate, enumerăm problemele care au fost constatate la nivelul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu.

Nu o să le enumăr, pentru că timpul care îmi stă la dispoziţie nu ajunge pentru aceste nereguli care au fost enumerate. Ţin însă să precizez - şi o să vă înmânez raportul - că în această perioadă a fost chiar valul pandemic şi, într-un fel, dacă ne uităm numai şi numai la partea rea a lucrurilor, eu cred că nu facem un lucru bun şi, cu permisiunea dumneavoastră, şi dacă trebuie, mai revin şi vă răspund, aş citi ultima propoziţie din răspunsul nostru.

Având în vedere faptul că SCJ Sibiu se află în subordinea Consiliului Judeţean Sibiu, în cuprinsul raportului de control au fost formulate unele recomandări pentru luarea măsurilor necesare, conform competenţelor de care dispun, în vederea combaterii sau preîntâmpinării unor acţiuni ce pot conduce la încălcări ale legislaţiei în vigoare în domeniile: resurse umane, normare, organizare şi salarizare.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, scurt, vă rog.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Foarte scurt, domnule preşedinte de şedinţă.

Mai am o singură întrebare.

Dacă, în urma acestui raport, a fost sesizat DNA-ul? Au apărut în presă informaţii că, în urma a ceea ce aţi constatat dumneavoastră, în urma acestui control, a fost sesizat DNA-ul pentru achiziţii de materiale şi echipamente care au fost cumpărate la suprapreţ.

Vă mulţumesc.

Domnul Vass Levente:

Stimate domnule deputat,

Nu deţin astfel de informaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Tuhuţ Radu-Marcel, Grupul parlamentar al PSD? Nu este în sală.

Domnul Dămureanu? Nu este în sală.

Domnul deputat Zetea Gabriel? Nu este în sală.

Doamna deputat Stoica Elena este în sală.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, domnul secretar de stat Paul Ene. Vă rog.

Domnul Paul Ene:

Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră cu tema "Deblocarea programelor de promovare a exportului", vă asigurăm că instituţia noastră este permanent preocupată de programele privind încurajarea şi promovarea exportului românesc, activitatea de export constituind unul dintre factorii importanţi de consolidare economică ce conduc la creşterea sustenabilă a PIB-ului şi implicit la scăderea deficitului de cont curent aferent schimburilor comerciale ale României.

Având în vedere că instrumentul pentru promovarea exporturilor s-a dovedit a fi greu de implementat, în condiţiile propuse de transparenţă, eficienţă, eficacitate şi economicitate a utilizării fondurilor publice şi considerând că promovarea exporturilor trebuie să aibă loc printr-un instrument care să fie lipsit de caracterul discreţionar şi subiectiv al alegerii unui organism central, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului propune în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru liberalizarea promovării exportului românesc, prin modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi prin modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat. Acest proiect este publicat pe site-ul Ministerului Economiei, Secţiunea "Proiecte în dezbatere publică".

Proiectul de ordonanţă are în vedere crearea unui cadru legislativ la nivel naţional care să răspundă atât nevoilor mediului de afaceri, în sensul susţinerii activităţilor în legătură cu promovarea exporturilor fără discriminare şi în mod nediscreţionar.

În măsura în care vă sunt necesare informaţii din sfera de competenţă a instituţiei noastre, vă asigurăm, stimată doamnă deputat, de întreaga noastră disponibilitate.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Înţeleg că doamna deputat are un comentariu.

Vă rog.

Doamna Elena Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule secretar de stat,

Eu am văzut cât de mult vă preocupă soarta exportatorilor României, atâta vreme cât constatând anumite mecanisme nefuncţionale la nivelul ministerului, aţi oprit un întreg program de promovare a acestora, şi nu numai de promovare, ci şi internaţionalizare. Adică, cu alte cuvinte, aţi oprit trenul, pentru că aţi găsit pe cineva fără bilet.

Şi, cu această ocazie, vreau să vă informez, domnule secretar de stat, că aţi scos România de pe harta internaţională a celor mai mari târguri de profil.

Nu ştiu dacă puteţi să conştientizaţi ceea ce aţi făcut, nu ştiu dacă vă gândiţi cum veţi plăti până la urmă daunele aduse României, şi nu numai României, ca şi daune materiale, ci şi ceea ce aţi făcut cu imaginea acestei ţări.

Îmi pare foarte rău să vă spun, cunosc proiectul de ordonanţă pe care l-aţi promovat şi pe care l-aţi supus dezbaterii, dar este un proiect care este în afara tuturor reglementărilor legale...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Doamna Elena Stoica:

...atât din perspectiva Uniunii Europene, dar şi din perspectiva legislaţiei româneşti.

Eu, personal - mă iertaţi domnule preşedinte de şedinţă, doar două secunde -, eu, una, ca un simplu om şi parlamentar în Parlamentul României, nu pot să înţeleg cum un minister nu respectă legile.

Am ajuns într-un punct în care pur şi simplu suntem de râsul lumii. Eu cred, domnule secretar de stat, că o să aveţi bunăvoinţa să deblocaţi, să respectaţi legea, să lăsaţi măcar în semestrul doi, cei care mai produc în Ţara Românească, să meargă la târgurile internaţionale sub pavilion românesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc.

Doamna Elena Stoica:

Toată lumea, în aceste târguri, caută pavilioanele naţionale şi toate ţările din Europa susţin pavilioane naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Trif Bogdan Gheorghe.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, domnul secretar de stat Paul Ene.

Vă rog.

Domnul Paul Ene:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele.

În vederea sprijinirii sectorului turistic, a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, precum şi privind unele măsuri fiscale, modificată şi completată cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2021.

Conform acestui act normativ, se instituie o schemă de ajutor de stat pentru operatorii economici din acest sector care desfăşoară activităţi ale agenţiilor turistice, activităţi ale tour-operatorilor sau alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică, activităţi ale structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare, precum hoteluri sau alte facilităţi de cazare similare, facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată, parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere şi alte servicii de cazare, activităţi ale altor structuri de alimentaţie care desfăşoară activităţi care includ activitatea de asigurare a serviciilor de servire a mesei pentru clienţi, activităţi de alimentaţie pentru evenimente, respectiv catering, alte activităţi de alimentaţie sau baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, precum şi ghizii de turism care desfăşoară activităţi pentru alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică.

Ajutorul se acordă beneficiarilor sub forma unor granturi în cuantum de 20% din baza de calcul, ce reprezintă pierderea din cifra de afaceri, respectiv a codurilor CAEN menţionate mai sus, din anul 2019 şi anul 2020, dar nu mai mult de echivalentul în lei a sumei de 800.000 de euro la nivel de întreprindere. Bugetul estimat al schemei este de 500 de milioane de euro.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

O să revin cu aceeaşi solicitare.

Am pus patru întrebări clare. Nu aţi răspund, din păcate, la niciuna. Chiar nu cred că e cazul ca domnul ministru, domnul ministru secretar de stat sau un funcţionar public să-şi bată joc de această instituţie numită Parlamentul României.

Vă rog frumos să reveniţi cu răspunsul. Nu sunt deloc mulţumit. Aţi răspuns total pe lângă subiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Doamna deputat Intotero Natalia-Elena, Grupul parlamentar al PSD.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, domnul secretar de stat Paul Ene.

Vă rog.

"Contribuţia ministerului în definitivarea PNRR".

După care, tot dumneavoastră să rămâneţi, tot pentru doamna deputat Natalia Intotero, pe industria HoReCa.

Domnul Paul Ene:

O să le citesc pe amândouă, atunci.

Mulţumesc.

Stimată doamnă deputat, referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect "Contribuţia Ministerului Economiei în definitivarea PNRR", vă comunicăm că în seria de reforme şi investiţii propuse de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului în domeniul turismului, în cadrul documentului asumat de Guvernul României şi publicat pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, se regăsesc următoarele propuneri: operaţionalizarea Organismelor de Management al Destinaţiei prin schimbarea legislaţiei dedicate şi finanţarea unor proiecte-pilot, precum şi pregătirea resurselor umane din domeniul HoReCa; realizarea unui cadru legislativ privind dezvoltarea de trasee cicloturistice, pedestre, nautice fără motor şi ecvestre; construirea unor piste de cicloturism, a unor trasee pedestre şi a altor tipuri de trasee; investiţii în infrastructura balneară, montană şi de vizitare a destinaţiilor ecoturistice.

Aceste reforme şi investiţii propuse vor contribui la creşterea atractivităţii şi notorietăţii României ca destinaţie turistică, iar indirect la creşterea circulaţiei turistice şi a veniturilor din turism.

În vederea sprijinirii industriei HoReCa, în contextul pandemiei, a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei, precum şi privind unele măsuri fiscale, modificată şi completată cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2021.

Varianta finală a Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi aprobată şi negociată de Comisia Europeană la sfârşitul lunii mai.

În momentul de faţă nu ştim câte dintre ele vor fi şi acceptate în final. Noi am făcut mai multe propuneri în acest sens.

Mulţumesc frumos.

Şi ca să revin şi la cealaltă...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

O s-o lăsăm pe doamna deputat să intervină, după care...

Vă rog, doamnă deputat.

Dar rămâneţi, vă rog, că imediat o să intraţi...

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule secretar de stat,

Am fost foarte atentă.

Răspunsul pe care ni l-aţi oferit, atât pentru propunerile pe care Ministerul Economiei, ce are în componenţă şi partea de turism, ce le-aţi propus pentru turism, pentru Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar în egală măsură am fost foarte atentă şi în momentul în care aţi spus numele Ordonanţei nr. 224 care vine în sprijinul HoReCa.

Vreau să vă spun că în urmă cu patru zile am avut audienţe în oraşul Simeria. La sfârşitul audienţelor am avut o întâlnire cu 36 de persoane care au societăţi comerciale în domeniul HoReCa şi toţi - nu aş fi vrut să fiţi acolo, să auziţi cât erau de revoltaţi, pentru că niciunul dintre aceştia nu putea beneficia de această ordonanţă, dat fiind faptul că se stipulează persoanele, mă rog, societăţile care au probleme financiare sau au avut până la finalul anului 2019. Ştim că din 2020 a ajuns pandemia, le-a îngreunat şi mai mult aceste datorii financiare şi, iacă-tă, în oraşul Simeria, niciunul din cei prezenţi nu poate beneficia de această ordonanţă, prin care dumneavoastră spuneţi că salvaţi HoReCa.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vizavi de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi de faptul că vă propuneţi investiţii în infrastructura turismului, aici am din nou un mare semn de întrebare şi profit de această oportunitate pentru a vă ruga pe dumneavoastră, colegii dumneavoastră de Guvern. Judeţul Hunedoara face parte din judeţele care au fost prinse pe Programul european "Tranziţie Justă". Am avut săptămâna trecută, am participat şi eu la o conferinţă, alături de oficiali europeni, dar şi de reprezentanţii Guvernului României, şi ni s-a spus foarte clar: Comisia Europeană nu susţine programe, proiecte pentru investiţii în infrastructura turistică.

Or, pentru judeţul nostru, judeţul Hunedoara, este foarte dificil, pentru că ştim cu toţii că dezvoltarea acestui judeţ înseamnă dezvoltare prin turism, iar dacă nu avem posibilitatea să facem investiţii în infrastructura turistică...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...suntem blocaţi.

Aşa că, vă rugăm frumos, trataţi cu seriozitate... Şi nu aveţi dumneavoastră nicio vină, categoric, ci întregului Guvern îi corespunde vina.

Veniţi aici cu lucruri concrete.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim şi noi.

Vă rog, la a doua interpelare. (Vociferări.)

OK.

Mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Tot doamna deputat Intotero Natalia-Elena.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, domnul secretar de stat Vasile Panaite.

Vă rog.

Domnul Vasile Panaite (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Sărut mâna, doamnă deputat!

Bună ziua, domnule preşedinte!

Înaintea acestei şedinţe, referitor la cele două interpelări ale doamnei deputat, am purtat o discuţie şi i-am înmânat personal cele două răspunsuri.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

OK.

Domnul Vasile Panaite:

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Chiar vreau să mulţumesc Ministerului Mediului, domnului secretar de stat, pentru seriozitatea cu care au răspuns acestor două interpelări şi îi felicit pentru propunerile cu care au venit pentru Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe această componentă.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă deputat.

Domnul deputat Coarnă Dumitru, două interpelări.

Ministerul Afacerilor Interne, domnul Gabriel Marius Mureşan.

Vă rog, domnule secretar de stat.

O să le prezentaţi probabil pe amândouă. O să intervină domnul deputat. OK?

Domnul Gabriel Marius Mureşan (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat Dumitru Coarnă,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră având ca obiect "Cazul bătrânei din localitatea Cuza-Vodă, judeţul Călăraşi, suspectă de boala Parkinson din data de 25 august 2019. Încălcări aduse Codului de etică şi deontologie al poliţistului şi Legii privind statutul poliţistului. Verificări în structura IPJ Călăraşi", precizăm faptul că la nivelul Poliţiei Române au fost demarate verificări, urmând ca la finalizarea acestora să fie dispuse măsurile legale în consecinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vreţi intervenţie acum sau să răspundă şi la a doua?

Domnule secretar de stat, răspundeţi domnului deputat şi la a doua, după care va face intervenţii dacă...

Mulţumesc.

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Stimate domnule deputat Dumitru Coarnă,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră având ca obiect "Factorul de decizie, procedura urmată. Verificări în structura centrală SIAS Bucureşti", vă comunicăm următoarele.

Ca urmare a evenimentului pus în discuţie, conducerea Poliţiei Române a dispus efectuarea de verificări la nivelul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bacău şi al Poliţiei Municipiului Oneşti.

Luând în considerare concluziile rezultate în raportul de control finalizat la data de 15 aprilie 2021 cu privire la modul de îndeplinire a sarcinilor de serviciu s-a dispus declanşarea cercetării prealabile faţă de ofiţerul de serviciu al unităţii teritoriale, respectiv dispecerul Poliţiei Municipiului Oneşti, faţă de adjunctul şefului Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bacău, şeful Serviciului pentru Acţiuni Speciale Bacău, şeful Poliţiei Municipiului Oneşti şi adjunctul şefului Poliţiei Municipiului Oneşti.

De asemenea, precizăm faptul că la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, respectiv al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oneşti, au fost constituite două dosare penale ce au ca obiect urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal şi omor calificat, respectiv sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de serviciu.

Având în vedere faptul că, potrivit prevederilor art. 285 alin. (2) din Codul de procedură penală, urmărirea penală are, de asemenea, un caracter nepublic, nu ne putem pronunţa la acest moment cu privire la aspectele ce vizează modalitatea de gestionare a evenimentului de către structurile competente implicate.

În acest sens, menţionăm că, din informaţiile puse la dispoziţie de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, reiese faptul că negociatorul desemnat de poliţiştii din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bacău să comunice cu autorul a urmat stagiul de pregătire "Negociator în situaţii de criză de ordine publică" în cadrul Institutului de Studii pentru Ordine Publică din Ministerul Afacerilor Interne.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Răspunsurile sunt total, dacă vreţi, neprofesioniste. Sunt răspunsuri care aduc atingere Parlamentului României, răspunsuri pe care eu le încadrez la atac direct la siguranţa publică.

Întrebări punctuale pe care le-am adresat ministrului Bode - probabil că doarme şi acum pe bancheta din spate - şi răspunde altceva.

Dacă la speţa de la Călăraşi, din 2019, ministrul Bode îmi răspunde în 2021 că a declanşat o procedură de verificare, în condiţiile în care eu, personal, i-am transmis acele înregistrări, când şeful poliţiei judeţene, împuternicit, înjură primitiv o victimă care apelează 112, mă gândeam ce s-ar fi întâmplat sau cum ar fi procedat domnul Bode dacă acea înjurătură era adresată mamei dumnealui sau mamei secretarului de stat. Atunci aş fi văzut şi eu o reacţie corectă, pertinentă, la tot ceea ce înseamnă siguranţă publică şi respect pentru Parlament. Ca să nu spun că am făcut interpelările din martie 2021 şi răspundeţi pe 24 mai 2021, după aproape 90 de zile.

Deci răspunsuri total neprofesioniste.

V-am întrebat punctual despre poliţiştii de la Bacău dacă aveau aviz de coborâre în rapel, dacă aveau dotări necesare. Nu răspundeţi nimic.

Nu v-am întrebat despre dosare penale. Spre deosebire de dumneavoastră, ştiu că faza de urmărire penală este nepublică şi o respect.

Eu v-am întrebat punctual cine trebuia să ia decizia să folosească armamentul din dotare, cine trebuia să ia decizia să trimită trupe speciale la Bacău, pentru că această atitudine a dumneavoastră creează premisele, dacă vreţi, dezvoltării acţiunilor de acest tip, Oneşti.

Nu cred că este normal să trăim într-o ţară în care oameni nepregătiţi, cum sunteţi dumneavoastră şi ministrul Bode, să gestioneze siguranţa publică. Trebuie să fim extrem de clari. Dumneavoastră, cei din conducerea ministerului, cu mici excepţii, sunteţi neprofesionişti, sunteţi acolo pe criterii politice, fără a înţelege aceste mecanisme şi sigur să oamenii sunt maltrataţi în case, sunt tăiaţi cu cuţite la propriu, şi cu săbii, fără să înţelegeţi acest sistem.

Nu cred că cineva, în ţara aceasta, îşi doreşte să aibă o rudă, într-un apartament, în România, în aceeaşi abordare de la Oneşti, iar domnul Bode să răspundă după 90 de zile, total lipsit de respect faţă de Parlamentul României.

L-am întrebat pe domnul Bode la ce oră a fost...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Domnul Dumitru Coarnă:

O să concluzionez imediat.

Lăsaţi-mă, că au murit oameni!

Dacă mă forţaţi să concluzionez după 90 de zile, când ei nu-mi răspund, lăsaţi-mă puţin să-mi termin şi eu logica mea, pentru că dacă o să concluzionez rapid o să mai moară zece oameni în următoarele zile, pentru că Bode nu înţelege, doarme şi acum pe bancheta din spate.

Concluzia e simplă. Domnul Bode trebuie să plece, să-şi dea demisia.

Pe mine mă nemulţumesc aceste răspunsuri, pentru că Ministerul de Interne este un focar infracţional pe care eu îl scot în evidenţă în mod constant. Sunt fraude enorme la acel minister de interne. Poliţia Capitalei - 10 milioane de lei şi prejudiciu în derulare. Nimeni nu-l vede, nimeni nu constată, nimeni nu vrea să gestioneze corect şi corespunzător.

Dacă Ministerul de Interne reacţionează la interpelările unui parlamentar din Camera Deputaţilor, din Parlamentul României, şi răspunde cu această, dacă vreţi, lejeritate, eu mă declar total nemulţumit şi vă rog să reveniţi asupra răspunsurilor, pentru că nu sunt demne de ministrul de interne, nu sunt demne, dacă vreţi, de un om care reprezintă siguranţa publică sau care gestionează această siguranţă publică.

V-aţi bătut joc la propriu de Parlamentul României şi vă rog să reveniţi cu răspunsuri punctuale la întrebările mele.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos.

Domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR PLUS.

Ministerul Afacerilor Interne, domnul secretar de stat Gabriel Marius Mureşan.

Vă rog.

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat Brian Cristian,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră având ca obiect "Poliţia Română apără interesele cetăţenilor sale ale primarilor?", vă comunicăm următoarele.

Potrivit art. 3 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, se prevede că "Poliţistul îşi desfăşoară activitatea profesională în interesul şi în sprijinul persoanei, comunităţii şi instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii".

Existenţa unor situaţii de imixtiune a oricăror persoane în activitatea poliţiei, în alte condiţii decât cele reglementate de lege, reprezintă disfuncţionalităţi în raport cu specificul şi obiectivele acestei instituţii, care pot constitui abateri de natură disciplinară, astfel cum sunt prevăzute în cuprinsul Legii nr. 360/2002, Hotărârea Guvernului nr. 725/2015 şi Legea nr. 360/2002.

De asemenea, precizăm faptul că dreptul de petiţionare al cetăţeanului este conferit de art. 51 din Constituţia României.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

Îl întreb pe domnul deputat dacă are comentarii?

Aveţi comentarii.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat pentru răspunsuri.

Chiar dacă o parte dintre ele au fost evazive, le-am primit şi în scris.

După cum am menţionat şi în intervenţia mea din 7 aprilie, de cele mai multe ori persoanele dezavantajate de inechităţi ale sistemului sunt şi cele care nu au baza şi mijloacele necesare pentru a le raporta într-un mod corespunzător.

De aceea, vă rog să ţineţi cont de acest aspect şi să luaţi măsuri preventive suplimentare când vine vorba de şefii de post sau secţii de poliţie din mediul rural, în raport cu cetăţenii şi cu administraţia publică locală.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Domnul deputat Salan Viorel nu este.

Şi cu asta...

Mai avem de la Ministerul Muncii.

Este doamna deputat. Dar, doamnă deputat, este solicitată amânarea.

Vă mulţumesc frumos tuturor.

Mulţumesc staffului tehnic pentru sprijin.

Declar închisă şedinţa de astăzi.

Mulţumesc frumos.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,00.