|
|
Doamna Anca Dana Dragu: Excelenţa Voastră, Stimaţi invitaţi, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Declar deschisă şedinţa comună de astăzi, a Senatului şi Camerei Deputaţilor, consacrată alocuţiunii Excelenţei Sale, domnul Reuven Rivlin, preşedintele Statului Israel. Vă rog să vă ridicaţi în picioare pentru intonarea imnurilor naţionale ale Statului Israel şi României. (Se intonează Imnul naţional al Statului Israel.) (Se intonează Imnul naţional "Deşteaptă-te, române!".) Permiteţi-mi să adresez câteva cuvinte. (Coboară la tribună.) Excelenţa Voastră, stimate domnule preşedinte al Israelului, Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Onoraţi oaspeţi, membri ai delegaţiei israeliene, Stimaţi colegi şi colege, membri ai Parlamentului, Onoraţi reprezentanţi ai Guvernului României, Ne găsim astăzi aici, în plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor, pentru a primi şi saluta pe Excelenţa Sa, domnul Reuven Rivlin, Preşedintele Statului Israel, aflat, după cum bine cunoaşteţi, într-o vizită de stat în ţara noastră, la invitaţia Preşedintelui României. Vizita în România a celui mai înalt reprezentant al Statului Israel, înainte cu câteva zile de celebrarea a 73 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte, reprezintă un moment important pentru relaţia bilaterală dintre ţările noastre. Noi, reprezentanţii aleşi ai poporului român, senatori şi deputaţi, membri ai Parlamentului, am dorit, la rândul nostru, să marcăm, onorăm şi salutăm acest moment important prin invitarea, în plenul reunit al Parlamentului, a domnului preşedinte Rivlin. Israelul este cel mai apropiat aliat şi partener strategic al României în Orientul Mijlociu, relaţia româno-israeliană fiind bazată pe încredere şi durabilitate. Cu încredere privim şi noi viitorul relaţiei noastre bazate pe faptul că împărtăşim valori comune în special în privinţa democraţiei şi a statului de drept, susţinute şi bazate pe o economie liberă, de piaţă. De asemenea, ţările noastre au viziuni comune pe multe subiecte aflate pe ordinea de zi a agendei internaţionale, în special în lupta împotriva terorismului, dar şi în privinţa combaterii pandemiei de COVID-19, unde Israelul a reuşit să realizeze un impresionant proces de vaccinare, admirat şi recunoscut la nivel mondial. De aceea, am încredere că relaţia noastră va continua să crească şi să se dezvolte, atât în plan politic, dar şi economic, în domenii precum ştiinţa, tehnologia, sănătate, agricultură, apărare şi securitate, pentru a enumera doar câteva. În acest sens, doresc să vă asigur, stimate domnule preşedinte Rivlin, de tot sprijinul Parlamentului României, pentru toate acele proiecte şi iniţiative legislative care vor contribui în mod pozitiv la relaţia noastră bilaterală. Fiţi bine-venit în Parlamentul României! (Aplauze.) (Revine la prezidiu.) Îl invit la tribună pe domnul deputat Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor. Stimate domnule preşedinte, aveţi cuvântul.
|
|
|
|
Domnul Reuven Rivlin (preşedintele Statului Israel): Sunt extrem de onorat şi îmi face mare plăcere să fiu aici, împreună cu dumneavoastră, în forul democraţiei poporului român. (Aplauze.) Discursul meu va fi în ebraică. Doamnă preşedinte a Senatului, Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule prim-ministru Cîţu, Stimaţi invitaţi, Doamnelor şi domnilor, Aaron avea 6 ani când vânturi rele s-au abătut asupra Regatului României. Anul 1938, povestea el, a fost un an rău. Zvonuri umblau peste tot şi era clar, "Suntem captivi" - aşa a zis Aaron. "Tata a încercat degeaba să obţină viză în America. Nimic nu mergea cum ar fi trebuit. Oameni care, până ieri, alaltăieri, erau de-ai casei, părtaşi de încredere la afaceri, în care aveai încredere, prieteni din copilărie s-au schimbat la faţă, s-au înstrăinat ori au devenit duşmani." Asta e ce a povestit Aaron. Când a izbucnit războiul, Guvernul României s-a alăturat Germaniei naziste şi statelor Axei. A iniţiat o acţiune de epurare etnică. Mama lui Aaron a fost asasinată pe stradă, aproape de casa părinţilor ei. Micul Aaron a fost trimis cu tatăl său în Ghetoul din Cernăuţi şi, după aceea, în lagăr de muncă. A fost singur în anii războiului, nomad în pădure, până a găsit adăpost în casa unei femei care l-a adăpostit. 14 ani a avut Aaron când a venit în Israel, tânăr, şi a început să-şi refacă viaţa. Aaron e scriitorul respectat, Aharon Appelfeld, fie-i memoria binecuvântată, care a devenit unul dintre cei mai importanţi scriitori israeliani contemporani. Cărţile i-au fost traduse în zeci de limbi, inclusiv în româneşte. Soţia mea, Nechama, fie-i memoria binecuvântată, n-a ratat niciodată să cumpere imediat orice carte nouă a lui Appelfeld; ne-am grăbit să o cumpărăm. În articolul pe care l-a publicat în memoria lui Appelfeld, soţia mea, Nechama, a scris - "Puteam să-l auzim vorbind în cărţile lui, descriind povestea sa, cu nuanţe liniştite şi cu voce tăcută. Aceasta e poate esenţa scrierilor lui. Chiar şi evenimentele petrecute în epoca înnegurată din Europa, chiar dacă erau groaznice, înfricoşătoare, el a ştiut să le scrie cu un fel de linişte. Asta nu scade cu nimic senzaţia de teroare - scria soţia mea - dar permitea să-i asculţi totodată povestea omenească din atrocitate". Aşa a descris Nechama, soţia mea, fie-i amintirea binecuvântată, întâlnirea ei cu cărţile lui Appelfeld. Aharon Appelfeld e unul dintre cei mulţi, foarte mulţi israelieni originari din România - 600.000 de cetăţeni israelieni de origine română, printre ei: poeţi, scriitori, rabini, savanţi, gânditori, conducători de curente religioase şi politicieni. Dar am ales povestea lui Appelfeld aici, pentru că am simţit că povestea lui vă descrie ceva despre noi. Povesteşte despre mine, despre noi, despre fiii şi fiicele poporului evreu. Poporul evreu e un popor pentru care memoria nu e ceva abstract. Memoria e arsă în noi, în carne vie. Noi purtăm cu noi memoria oriunde mergem, în corpul nostru. Memoriile ne apasă trupul. Avem amintiri bune, avem amintiri rele. Nu uităm că Baal Şem Tov şi curentul discipolilor săi au răsărit aici. Aici, pe acest pământ. Cine poate uita asta?! Baal Şem Tov, care, în iudaism, este extrem de important. Şi noi nu uităm momentele de groază care au rupt iudaismul de secole de locul în care îşi avea casa. Cine poate să uite aşa ceva?! În acelaşi timp, nu suntem înţepeniţi în trecut, noi alegem prezentul şi viitorul, noi alegem viaţa. Onoraţi invitaţi, Doamnelor şi domnilor, Acum un an şi jumătate, în ianuarie 2020, am avut onoarea să-l găzduiesc pe preşedintele Iohannis, împreună cu conducători din toată Europa şi din întreaga lume, la Ierusalim, la împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului de exterminare Auschwitz-Birkenau. Am stat împreună şi am auzit o voce clară, care şi-a asumat obligaţia păstrării memoriei Holocaustului şi, nu mai puţin decât aceasta, obligaţia să lupte în prezent şi în viitor contra antisemitismului şi oricărui fel de rasism şi oricărui fel de xenofobie. Puterea mesajului - România astăzi este o adevărată prietenă a poporului evreu şi a Israelului, în lupta împotriva antisemitismului. România este o adevărată prietenă a poporului evreu şi a Israelului, stat evreiesc şi democratic. Stat evreiesc şi democratic, democrat şi evreiesc. Evreiesc, în care toţi cetăţenii sunt egali în drepturile lor. Şi sub preşedinţia României, IHRA - Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului - a cristalizat o definiţie actualizată a antisemitismului, poziţie pe care o apreciem din plin, chiar dacă pare, acolo, o critică aparent sinceră contra Israelului. Noi suntem plini de apreciere şi vă mulţumim pentru aceasta. De aceea, onoraţi membri ai Parlamentului, deputaţi şi senatori, vă zic astăzi că, ca orice democraţie, Statul Israel acceptă critică la obiect. Există! Nu vom accepta însă, nu vom putea accepta încercări de subminare şi de şubrezire a dreptul nostru de existenţă, prin uz ilicit de mijloace violente şi încă exploatând legislaţia internaţională, interpretată de parcă ar permite lovirea în Israel. Poporul evreu şi cel din Israel, cu toate ramurile sale, nu se află în conflict cu islamul, altă religie. N-avem niciun război cu islamul sau cu popoarele arabe din Orientul Mijlociu sau din toată lumea. Noi luptăm, într-adevăr, cu forţele întunecate, care încearcă să impună teroare şi să extermine pe oricine se opune lor, şi în special Statul Israel şi locuitorii săi. Regimul terorist iranian şi colaboratorii săi din Liban şi din Gaza se străduiesc să submineze însăşi existenţa noastră, iar Israelul are dreptul şi datoria, aş zice eu, de a-şi apăra cetăţenii. Să-şi apere cetăţenii de ameninţare nucleară, de atacuri cu rachete, de ameninţare cu teroarea. În paralel, trebuie să promovăm pe teren măsuri care să fundamenteze, între cele două popoare, încrederea, între poporul israelian şi poporul palestinian, încrederea că celălalt e interesat în convieţuire paşnică. Ei, de partea lor, şi noi, de a noastră, viaţă de parteneriat şi bună vecinătate, unul lângă altul. Orice acţiune pe o cale diferită dăunează şanselor de succes şi îndepărtează viziunea păcii în Orientul Mijlociu. Construirea încrederii este prima etapă, şi cea mai importantă, pentru a putea înainta spre pace. Onoraţi membri ai Camerei Deputaţilor şi ai Senatului, Onoraţi invitaţi, Sunt extrem de mândru să fiu aici. După cum a spus doamna preşedinte a Senatului, vom menţiona împlinirea a 73 de ani de relaţii de prietenie între Israel şi România. 73 de ani, pe care nimeni nu a reuşit să-i întrerupă, chiar când existau crize între blocuri şi altele. Voi şi noi am rămas întotdeauna împreună. Ambasadorul Israelului a fost aici, a rămas la Bucureşti şi ambasadorul României a fost şi a rămas în Israel. De-a lungul acestor ani şi până astăzi noi dezvoltăm relaţii de colaborare comercială, colaborare ştiinţifică într-o gamă de domenii - agricultură, hidrologie, apă, sănătate, High-Tech, şi în domeniile de inovaţie şi tehnologie. Mai avem încă foarte mult, atât de mult de învăţat unii de la alţii, să ne cunoaştem unii pe alţii, contribuţiile reciproce şi să cooperăm şi să lucrăm mână în mână. Şi sunt plin de speranţă că relaţiile de prietenie strânsă dintre noi se vor adânci. Onoraţi parlamentari, Acestea sunt ultimele mele zile ca preşedinte al Statului Israel şi prima oară când vizitez România ca preşedinte al Statului Israel, deoarece, ca reprezentant al Knessetului, Parlamentul israelian, am mai fost aici, în multe locuri din România. În timpul vizitei preşedintelui Iohannis la Ierusalim i-am spus cât de mult vreau să vin aici. Realitatea complexă în care ne-am aflat din cauza crizei de COVID-19 a impus amânarea vizitei. Trebuia să fiu aici acum un an şi sunt bucuros că până la urmă am reuşit să ajung aici, să vă întâlnesc faţă în faţă, să putem dialoga. Sunt foarte mândru să fiu astăzi aici, să mă aflu aici, ca reprezentant al poporului evreu şi al Statului Israel, cu toţi cetăţenii săi, purtând în inimă amintirea şi pe umeri întreaga greutate a responsabilităţii construirii viitorului şi a sarcinilor ce ne revin, spre beneficiul celor două popoare. Cât de bine e că avem prieteni ca Domniile Voastre! Cât de bine e că... (Aplauze.) ...suntem aici... (Aplauze.) ...prieteni, care putem purta în comun greutatea acestei responsabilităţi, de a continua împreună pe drumul comun! Vă mulţumesc mult pentru invitaţia dumneavoastră! Să vă binecuvânteze Dumnezeu pe toţi şi poporul român! (Aplauze.)
|
|