Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.01.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alexandru Rafila, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Stimaţi colegi,

O să vă rog să luaţi loc în bănci, ca să putem începe.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 181.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei Deputaţilor următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 11 octombrie, marţi, 12 octombrie şi miercuri, 13 octombrie 2021; programul de lucru pentru perioada 11-16 octombrie 2021; lista rapoartelor depuse în perioada 4-11 octombrie 2021 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă mai reamintesc, stimaţi colegi, că potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările Camerei cu primirea răspunsurilor la întrebări şi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Întreb colegii lideri de grup, dacă sunt observaţii la ordinea de zi?

Domnul Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Există o eroare în ordinea de zi. În urma discuţiilor avute în Comitetul liderilor - şi cred că e important, pentru corectitudine, să menţionez lucrul acesta, înţelegerea în Comitetul liderilor a fost că punctul 31 din ordinea de zi (Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative; Pl-x 200/2021) va intra pe ordinea de zi, dacă vom avea consens cu privire la acest aspect, în ziua de miercuri, şi nu astăzi.

Deci, din punctul de vedere al Comitetului liderilor, punctul 31, deocamdată, nu există în ordinea de zi.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Aşa este, aveţi dreptate. Aceasta a fost decizia şi în Biroul permanent, şi, ca urmare a discuţiilor cu dumneavoastră, să fie retras de pe ordinea de zi, urmând ca el să fie rediscutat miercuri doar dacă se ajunge la un consens.

Şi o să-i rog pe colegii de la Secretariatul tehnic să facă rectificarea necesară.

Dacă mai sunt alte intervenţii, vă rog?

Dacă nu, stimaţi colegi, începem dezbaterea iniţiativelor legislative şi intrăm în ordinea de zi.

Punctul 1 de pe ordinea de zi, Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Calea către o planetă sănătoasă pentru toţi Plan de acţiune al UE: "Către reducerea la zero a poluării aerului, apei şi solului" COM (2021) 400; PHCD 72/2021.

Vă rog, reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene să...

Vă rog, domnule preşedinte, prezentaţi proiectul de hotărâre.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Calea către o planetă sănătoasă pentru toţi Plan de acţiune al UE: "Către reducerea la zero a poluării aerului, apei şi solului" COM (2021) 400.

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe şi fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru afaceri europene în principal:

• A susţinut planul de acţiune al Uniunii Europene care urmăreşte reducerea la zero a poluării aerului, apei şi solului, aceasta fiind calea către o planetă sănătoasă pentru toţi;
• A propus extinderea iniţiativelor Uniunii Europene de tipul "Anul oraşelor mai verzi" şi la localităţile rurale;
• Şi a recomandat o abordare mai ambiţioasă a măsurilor de reducere a zgomotului în oraşe, care să cuprindă strategii de amenajare a teritoriului şi de proiectare a clădirilor.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 21 septembrie 2021 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întreb, dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general?

Doamna deputat Cătăuţă Ana-Maria, Grupul PSD, vă rog.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Poluarea ameninţă supravieţuirea a peste un milion din cele 8 milioane de specii de plante şi animale estimate ale planetei şi se preconizează că situaţia se va înrăutăţi.

De aceea, realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă este ameninţată de riscurile de mediu.

Argumentele economice pentru luarea de măsuri împotriva poluării sunt clare, iar beneficiile pentru societate depăşesc cu mult costurile, la fel cum costurile inacţiunii depăşesc cu mult costurile măsurilor.

Obiectivul planului de acţiune este de a oferi un punct de reper pentru includerea prevenirii poluării în toate politicile relevante ale UE.

Totodată, planul stabileşte obiective-cheie pentru 2030, în vederea accelerării reducerii poluării.

Susţinem adoptarea opiniei privitoare la Comunicarea 400/2021 în forma prezentată de comisie.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Alin Coleşa, Grupul AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Deci, avem un proiect de hotărâre pe care noi ar trebui să-l adoptăm, prin care s-ar urmări reducerea poluării aerului către zero.

Acest proiect de hotărâre conţine lucruri bune, dar amestecate cu lucruri utopice, care nu au legătură cu realitatea şi care duc în final la dezechilibre economice şi la suferinţă umană.

Ni se propune ca poluarea aerului să fie zero. Bineînţeles, este o utopie, în condiţiile în care ne interesează bunăstarea omului şi creşterea industrială, lucruri contradictorii. Asta, în condiţiile în care emisiile de dioxid de carbon în Europa sunt la 7% din nivelul mondial. Deja emitem foarte puţin dioxid de carbon. Care ar fi consecinţele asupra industriei? Le vedem. Industria românească pe combustibili fosili, industria energetică, se închide.

Ni se propun alte măsuri, cum ar fi transportul electric, în condiţiile în care industria producătoare de automobile electrice este cel puţin la fel de poluantă ca cea tradiţională, iar oamenii nu-şi pot permite astfel de automobile.

Mai mult, ni se propun nişte măsuri urbanistice prin care zgomotul şi poluarea urbană să fie reduse. Aceasta, în condiţiile în care dezvoltarea urbană în marile oraşe s-a făcut după principiul incompetenţei, al corupţiei, având în centru banul. S-a creat o reţea stradală de tip fundătură, care generează tocmai poluare, prin ambuteiajele create.

Ni se propun clădiri verzi cu spaţii verzi foarte reduse, în condiţiile în care dezvoltarea urbană vedem că nu conţine astfel de elemente, nu conţine spaţii verzi.

În Cluj-Napoca - vă dau exemplul acesta - se autorizează clădiri foarte înalte, foarte dese, lipsă de spaţii verzi, poluare la cotă maximă, străzi înfundate, care generează poluare, şi ni se propune să facem arbori pe acoperişuri, să trecem la automobile electrice şi aşa mai departe. Nişte măsuri aberante!

Pentru noi, viaţa umană, bunăstarea umană, este deasupra unor astfel de reglementări care lovesc tocmai în om şi în bunăstarea lui.

Dorim, bineînţeles, reducerea poluării, însă acest lucru se poate face, în primul rând, prin măsuri de echilibrare a poluării, cum ar fi interzicerea exploatărilor forestiere şi reîmpăduriri.

Ca atare, ce să zic, vom vedea cum ne vom poziţiona la vot în această privinţă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Leoreanu Laurenţiu-Dan, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sigur că această comunicare a Comisiei către Parlamentul European vine şi conferă o viziune pentru 2050, deci pe un timp destul de întins, şi, sigur, anumite ţinte pentru 2030, deja stabilite, şi faptul că fixează aceste ţinte, cu reducerea deceselor premature cu 55% sau cu eliminarea obiectelor, ambalajelor din plastic, până la 50%, sunt nişte ţinte pe care, sigur, cu toţii trebuie să ni le propunem.

De asemenea, şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii a sesizat faptul că au apărut diferite boli din cauza acestei poluări. Şi faptul că ţintele duc către 2050 şi se doreşte eliminarea - sigur, ca un obiectiv general, un obiectiv ideal - din aer, din sol, din apă, nu poate decât să ne stimuleze în a fi parte a acestui proces.

Eu cred că toate aceste obiective - care, sigur, sunt destul de departe - vor crea proceduri, mecanisme care să ducă spre acest traseu şi nu trebuie să-l privim nici din afară, nici cu ignoranţă, ci cu foarte multă răspundere privind atât, sigur, generaţia prezentă, dar şi generaţia viitoare.

Atunci când întâlnim cazuri sesizate de reprezentanţii sistemului de sănătate şi care arată ca şi cauze poluarea, grija noastră trebuie să fie una prioritară faţă de sănătatea şi viaţa oamenilor.

Iar tot felul de măsuri, de mecanisme care se propun - sigur, pe parcurs, până în 2050, unele îşi vor dovedi eficienţa, altele nu, altele vor fi într-adevăr foarte pragmatice, altele vor fi modificate pe drum, dar important este că trebuie să fim parte a acestui proces.

Iar din acest punct de vedere, Partidul Naţional Liberal, Grupul parlamentar al deputaţilor liberali va vota acest proiect de hotărâre.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt intervenţii?

Domnul Focşa Dumitru, Grupul AUR.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Suntem cu toţii conştienţi că populaţia planetei a crescut şi avem nevoie, în primul rând, de o educaţie asupra felului în care ne raportăm la mediul înconjurător.

Grupul parlamentar AUR, să fie bine înţeles, nu se opune măsurilor raţionale pentru protecţia mediului, însă, stimaţi colegi, să ne uităm bine, acolo, pe ecran, spune PHCD - proiect de hotărâre.

Stau şi mă întreb, când o să avem, în Parlamentul României, un proiect pe care parlamentarii români - un proiect care vine de la Bruxelles - pe care parlamentarii români vin şi îşi exprimă punctul de vedere, astfel încât să personalizăm acel proiect pentru situaţia României?

S-a menţionat aici despre păduri. Toate partidele care au fost la guvernare au încurajat defrişările, pe munţii noştri, pe dealurile noastre, pentru bani.

Domnilor,

Stimaţi colegi,

Stimate colege, de fapt,

Stimaţi colegi,

Vă rog, suntem taţi şi avem şi mame printre noi, dacă nu plecăm de la educaţie, nu putem face nimic, însă, să nu cădem în scenariul acelui film, "Utopia". Pentru că asasinii economici se folosesc de aceste prerogative ale Agendei 30 şi, mai nou, ale Agendei 50, şi noi, ca stat, suntem aproape distruşi economic.

Vă rog, haideţi să adăugăm particularitatea care este pentru România şi vreau să-i văd pe colegii de la liberali că votează Memorandumul pădurilor, că nu mai tăiem 10 ani decât pentru folos naţional, în care să dezvoltăm segmentul industriei de mobilă şi doar pentru consumul naţional.

Nu venim şi votăm aşa, cu ochii închişi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Voci de la AUR:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Bulai, Grupul USR.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi parlamentari,

Este bine că discutăm acest proiect de hotărâre al Camerei Deputaţilor referitor la această comunicare.

O să fiu foarte franc, stimate doamne, stimaţi domni.

Este bine că adoptăm acest act, dar problema nu este în Parlamentul României, problema este la Guvern. Şi o să vă spun de ce. Pentru că noi, de 30 de ani, sau de 20 de ani, de 15 ani, de când Europa reciclează PET-uri, nu am fost în stare să avem un sistem de garanţie la primire, la predare, a PET-urilor. Ne sufocăm în PET-uri în ape, râuri, parcuri, străzi, şanţuri, păduri, peste tot.

Mai mult decât de a vorbi despre aceste ţinte legitime, dar îndepărtate, fac un apel direct la stimaţii dragi colegi de la UDMR, să vorbească cu domnul Tánczos Barna şi să ne spună ce calendar concret avem pentru sistemul de garanţie pentru PET-uri sau alte tipuri de ambalaje care pot fi returnate şi pentru care se pot primi bani, pot intra în circuitul microeconomiei fiecărei gospodării din România.

Haideţi, dragi colegi, să gândim constructiv, să avem un calendar agreat, să vină ministrul să ne spună concret cât se dă pentru fiecare PET returnat, să fim de acord, toţi, cu ce doreşte Uniunea Europeană de la noi şi nu are nimic de-a face cu o măsură potrivnică economiei. Dar să fim ancoraţi că, înainte de a discuta chestiuni foarte concrete despre următorii 20-30 de ani, trebuie ca Guvernul - indiferent cum se va chema el, că va fi de la USR, PSD, PNL UDMR, minorităţi, tehnocraţi - să rezolve neapărat această problemă urgentă a României, pentru că ne sufocăm în plastic, ne sufocăm în PET-uri şi trebuie să adoptăm sistemul de garanţie pentru ambalaje de orice fel.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă nu mai sunt alte comentarii, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Mergem mai departe, stimaţi colegi.

Punctul 2 de pe ordinea de zi, Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind o nouă abordare pentru o economie albastră durabilă în UE - Transformarea economiei albastre a UE pentru un viitor durabil COM (2021) 240; PHCD 74/2021.

Comisia pentru afaceri europene.

Domnule preşedinte Muşoiu, vă rog să prezentaţi punctul de vedere.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Opinie privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind o nouă abordare pentru o economie albastră durabilă în UE - Transformarea economiei albastre a UE pentru un viitor durabil COM (2021) 240.

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, precum şi nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe şi fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, punctul de vedere al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Comisia pentru afaceri europene:

• Susţine noua abordare a economiei albastre în Uniunea Europeană, în vederea creşterii contribuţiei sale la dezvoltarea durabilă în Uniunea Europeană;
• Recomandă punerea la dispoziţia grupurilor locale, a organizaţiilor care desfăşoară activităţi educative şi a întreprinderilor mici locale a rezultatelor cercetării şi inovării sprijinite de Uniune, într-o formă accesibilă şi direct utilizabilă;
• Propune încurajarea transportului maritim într-un mod sustenabil în Marea Neagră, pe distanţe scurte;
• Consideră că sunt necesare măsuri coordonate la nivelul Uniunii pentru a spori rezilienţa şi diversificarea economică a micilor oraşe-port, pentru a facilita cooperarea dintre acestea şi pentru a menţine un mediu social local favorabil tinerilor;
• Consideră de interes aspectele legate de dezvoltarea potenţialului de resurse regenerabile din zone din afara Mării Negre, creşterea rezilienţei regiunii şi apreciază oportunitatea de dezvoltare a economiei albastre de o manieră durabilă şi în concordanţă cu situaţiile sociale şi de mediu;
• Subliniază că pentru a combate poluarea Mării Negre cu substanţe periculoase este necesară intensificarea eforturilor diplomatice ale Uniunii Europene pentru sprijinirea cooperării dintre ţările riverane.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 28 septembrie 2021 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Voci de la PSD:

Bravo! Bravo! (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Dezbateri generale.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat George Şişcu, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul George Şişcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind o nouă abordare pentru o economie albastră durabilă în UE - Transformarea economiei albastre a UE pentru un viitor durabil.

Noua abordare pentru o economie albastră durabilă în Uniunea Europeană face parte din angajamentul asumat de către Comisia Europeană prin intermediul Pactului ecologic european.

Această nouă viziune oferă o coerenţă aparte între sectoarele economiei albastre, facilitează coexistenţa acestora şi trage un semnal de alarmă cu privire la necesitatea investiţiilor în cercetare, competenţe şi inovare.

Din acest considerent, economia albastră va utiliza resursele oceanelor pentru a contribui la realizarea obiectivelor cuprinse în Pactul ecologic european, şi anume:

- Reducerea cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul maritim care reprezintă peste 80% din volumul comerţului mondial;

- Reducerea la minimum a impactului pescuitului asupra habitatelor marine prin măsuri precum specificaţiile privind uneltele de pescuit;

- Asigurarea aspectului circular al sectoarelor economiei albastre;

- Creşterea surselor de energie din surse regenerabile offshore care ar putea genera un sfert din energia electrică a Uniunii Europene în 2050;

- Contribuţia la tranziţia către un sistem alimentar durabil cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv prin dezvoltarea şi promovarea acvaculturii cu impact scăzut asupra mediului;

- Dezvoltarea de soluţii bazate pe natură pentru a se adapta la creşterea nivelului mării pentru a depolua zonele sau pentru a combate eutrofizarea.

În concluzie, PNL va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre supus astăzi spre dezbatere şi aprobare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Cătăuţă, Grupul PSD.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

În primul rând, aş vrea să-i asigur pe toţi colegii noştri că în cadrul Comisiei pentru afaceri europene chiar dezbatem aceste puncte de vedere şi că ceea ce transmitem mai departe reprezintă interesul României.

Iar dacă nu sunt convinşi de acest lucru, îi invităm ca la următoarele şedinţe să participe.

Acum, legat de această comunicare.

O economie albastră durabilă va crea oportunităţi concrete pentru noi locuri de muncă şi întreprinderi. Acestea vor fi create prin activităţi menite să atenueze impactul asupra oceanelor şi a zonelor de coastă şi pentru a constitui un model economic rezilient bazat pe inovare, pe o economie circulară şi pe o atitudine respectuoasă faţă de mări şi oceane.

Asta înseamnă că întreprinderile care utilizează sau generează resurse regenerabile, conservă ecosistemele marine, reduc poluarea şi sporesc rezilienţa la schimbările climatice vor fi stimulate, în timp ce altele vor trebui, într-adevăr, să-şi reducă amprenta asupra mediului.

De aceea, noi susţinem adoptarea opiniei în forma propusă de comisie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Întreb, dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Punctul 4 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 privind educaţia naţională; Pl-x 228/2021.

Întreb, dacă dintre iniţiatori doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru învăţământ sau reprezentantul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială pentru prezentarea raportului comun.

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 privind educaţia naţională; Pl-x 228/2021.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, prin adresa Pl-x 228/2021 din 28 iunie 2021, cu dezbaterea pe fond a propunerii legislative menţionate.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul promovării încadrării în câmpul muncii a persoanelor cu handicap şi în sistemul de învăţământ, urmărindu-se asigurarea autonomiei adecvate, a accesului la locul de muncă, precum şi menţinerea în viaţa activă a acestor persoane.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile sesizate în fond au dezbătut propunerea legislativă în şedinţe separate.

În urma finalizării dezbaterilor asupra propunerii legislative şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât transmiterea către plenul Camerei Deputaţilor a prezentului raport comun, de adoptare a propunerii legislative cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din raportul comun.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale?

Dacă nu sunt intervenţii, trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Da, este un coleg din online care e înscris.

Domnul deputat Atanasiu.

Vă rog.

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua, stimaţi colegi!

Există o largă categorie de oameni cu care viaţa a fost nedreaptă din naştere, fie pe parcursul ei - şi aici mă refer la persoanele cu dizabilităţi. Nu sunt deloc puţine, pentru că la nivelul Uniunii Europene o persoană din şase are o astfel de problemă, de la o formă uşoară până la o formă mai gravă.

Pe lângă nedreptăţile vieţii, aceşti oameni au parte de multiple nedreptăţi legislative. Deşi se vorbeşte, în România, de faptul că au prioritate la angajare, în realitate, mulţi factori îngreunează acest proces.

Mai multe instituţii de învăţământ ne-au semnalat că au posturi vacante de jumătate de normă şi cadrele calificate care să le ocupe, dar acestea nu se pot titulariza pentru că legea nu permite angajarea persoanelor cu dizabilităţi pe jumătate de normă.

Actuala propunere legislativă stipulează că li se oferă şi lor posibilitatea de a se titulariza sau de a schimba contractul individual de muncă şi pe o fracţiune de normă, aşa cum se întâmplă şi în cazul celorlalţi angajaţi.

În acest sens, vă invit să votaţi propunerea legislativă şi să corectăm această nedreptate.

Vă mulţumesc.

Şi parlamentarii Partidului Naţional Liberal vor susţine acest proiect de lege.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Rodeanu, Grupul USR.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Un moment.

Da... l-am ascultat pe colegul meu, care a povestit despre un proiect similar, iniţiat aici, în Parlament.

Proiectul acesta se referă la altceva însă. Este vorba tot de nedreptate. Este vorba de nedreptăţile pe care familiile şi acei copii care vor să se menţină şi vor să înveţe le suportă din cauza unui sistem educaţional care nu le oferă toate posibilităţile.

Este un semnal de alarmă şi o problemă reală a României pe care astăzi o reparăm prin acest proiect de lege.

Acolo unde statul român nu a găsit o soluţie în ceea ce priveşte o educaţie specială pentru condiţii de sănătate speciale şi continuarea unui proces educaţional care să-i ajute pe aceşti tineri, acolo elementul privat şi de multe ori ONG-urile şi părinţii au preluat iniţiativa.

Astăzi ne ocupăm, prin acest proiect de lege, să dăm posibilitatea statului român să aloce o finanţare specială pentru un context special, astfel încât copiii care îşi doresc o educaţie şi au probleme de sănătate speciale să poată beneficia de ea.

Este o iniţiativă a Grupului USR PLUS şi pentru care noi vă mulţumim tuturor pentru susţinere, atât din comisii, cât şi pentru votul de miercuri, de la plen.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule coleg,

Cred că... confuzia dumneavoastră aţi făcut-o. Discutăm Pl-x 228/2021, iar domnul deputat Atanasiu Onuţ Valeriu, deputat care a luat cuvântul înaintea dumneavoastră, este unul dintre iniţiatori.

Dacă mai sunt alte intervenţii, stimaţi colegi?

Dacă nu, vă întreb, dacă la titlu sunt observaţii? Nu.

Amendamente admise, de la 1 la 6, dacă sunt comentarii, observaţii? Nu.

Propunerea legislativă, stimaţi colegi, rămâne la votul final.

Vă rog, domnule Rodeanu.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu permisiunea dumneavoastră, îmi asum confuzia şi îmi cer scuzele de rigoare pentru că am încurcat acest proiect de lege.

Cu toată sinceritatea.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Mai apar astfel de probleme când nu avem rapoarte la toate punctele de pe ordinea de zi.

Mergem la punctul 10 de pe ordinea de zi.

10. Discutăm despre Proiectul de Lege pentru înfiinţarea Autorităţii Vamale Române, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 462/2019.

Repet, poziţia 10 de pe ordinea de zi.

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe, pentru prezentarea raportului.

Haideţi, domnule Burduja!

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru înfiinţarea Autorităţii Vamale Române, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu acest proiect de lege.

Are ca obiect de reglementare înfiinţarea Autorităţii Vamale Române, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul vamal, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanţelor şi finanţată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanţelor.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dezbateri generale, domnul deputat Avrămescu Gabriel, Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Bună ziua!

Noi susţinem adoptarea acestui act normativ, în primul rând pentru că există posibilitatea creşterii gradului de colectare a veniturilor statului.

Pe de altă parte, vorbim aici despre o eficientizare a activităţii fiscului, dar vorbim, de asemenea, şi despre eficientizarea activităţii vămii care, dacă ne aducem aminte, în 2013, a fost unită cu ANAF-ul şi practic şi-a pierdut personalitatea juridică.

Aici, un aspect extrem de important cred că este legat de posibilitatea ca vama să acceseze mult mai uşor tot ce înseamnă partea de fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii vamale - şi vorbim de sistemul informatic integrat vamal, precum şi de posibilitatea de scanare pe frontiera de est a Uniunii Europene. Dar un aspect pe care consider că va trebui să-l rezolve viitoarea autoritate vamală este cel legat de scanerele de pe frontieră, acele roboscanere care au fost achiziţionate de statul român şi care au zăcut nefolosite o perioadă extrem de lungă de timp.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Doamna deputat Sandu, Grupul PSD.

Vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În ciuda faptului că România gestionează o mare parte a frontierei externe a Uniunii Europene, ţara noastră nu are în prezent o autoritate care să gestioneze integrat activitatea vamală. Din acest motiv a fost gândită Autoritatea Vamală Română, ca un organism care să majoreze capacitatea ţării noastre de a absorbi fondurile europene destinate modernizării vămilor, în sensul echipării acestora cu mijloace tehnice moderne pentru creşterea performanţelor, controalelor, astfel încât devierea fluxurilor de mărfuri să fie evitată.

Prin acest proiect se propune înfiinţarea unei autorităţi cu personalitate juridică, subordonată şi finanţată de stat. Această autoritate va avea competenţă să atragă finanţări pentru modernizarea birourilor vamale, prin fondul de gestionare integrată a frontierelor.

Partidul Social Democrat consideră că acest proiect este unul de importanţă strategică pentru România şi cerem tuturor parlamentarilor să susţină această iniţiativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Dacă nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale, vă propun să începem cu titlul. Şi, dacă nu sunt observaţii, trecem la articole.

Avem 22 de amendamente admise.

Vă întreb dacă de la 1 la 10 sunt observaţii, comentarii? Nu. Adoptate.

De la 10 la 20, dacă sunt observaţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Dacă de la 20 la 22 sunt observaţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Încheiem dezbaterea pe articole.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe, stimaţi colegi.

Poziţia 13 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, precum şi pentru modificarea art. 121 din Legea fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 642/2020.

Suntem în procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule Andruşceac, nu sunteţi iniţiator, nu?!

La dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat Cupşa.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am constatat nevoia de a interveni asupra Legii nr. 7/1996 şi a Legii nr. 18/1991. Noi, parlamentarii PNL, am iniţiat această propunere legislativă, propunere care, subliniez, a fost sprijinită de către colegii noştri din întreg Parlamentul.

Vă mulţumesc tuturor.

Doamnelor şi domnilor,

Aţi făcut un lucru absolut normal şi necesar.

A fost nevoie să intervenim asupra legii privitoare la felul în care se face cadastrarea, cadastrarea sistematică, în mod special, din România, pentru că tot ceea ce înseamnă program major de dezvoltare a României, tot ceea ce înseamnă proiecte de infrastructură locală şi naţională au nevoie de o justă şi corectă identificare a suprafeţelor de teren asupra cărora vom ridica, vom construi respectivele proiecte.

Avem nevoie de o intervenţie asupra Legii nr. 7/1996, de asemenea, pentru a permite tuturor cetăţenilor să se bucure deplin de proprietatea imobiliară pe care o au, identificând corect şi întrutotul suprafeţele de teren, imobilele pe care le au la dispoziţie. Şi am făcut acest lucru.

Cadastrarea sistematică este absolut necesară, cadastrarea sistematică a început încă din anul 2005. Am constatat că există probleme în desfăşurarea acestui program naţional de cadastrare sistematică şi am intervenit, asigurând, în egală măsură, plata corectă a serviciilor celor care identifică aceste terenuri, fac acele lucrări tehnice, şi am simplificat felul în care se desfăşoară întreaga procedură, astfel încât, cu ajutorul lui Dumnezeu, în câţiva ani de zile, întreaga suprafaţă a României va fi cadastrată sistematic şi, drept urmare, subliniez acest lucru, ne vom putea bucura cu toţii, deplin, de proprietatea imobiliară, vom putea dispune de această proprietate imobiliară, aşa cum ne vom putea bucura şi de dezmembrămintele ei.

Vă mulţumesc tuturor că aţi sprijinit şi că sprijiniţi această iniţiativă legislativă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule Magyar, iniţiator sau la dezbateri generale?

O să rog reprezentantul comisiilor raportoare, Comisia pentru administraţie, Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură, un coleg să prezinte raportul comun.

Vă rog.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Mulţumesc.

Comisia pentru administraţie.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate cu dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, precum şi pentru modificarea art. 121 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 14 octombrie 2020.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comun, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul partajat al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Guvernul susţine adoptarea proiectului de lege, cu propuneri şi observaţii.

Potrivit prevederilor art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au examinat proiectul de lege atât în şedinţe separate, cât şi în şedinţa comună din data de 27 septembrie 2021.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise şi respinse, cuprinse în Anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din raportul comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Loránd, Grupul UDMR.

Şi se pregăteşte domnul Andruşceac.

Domnul Magyar Loránd-Bálint:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Şi grupul nostru, prin doi colegi, a fost iniţiator la această lege şi considerăm că, prin aceste modificări aduse, rezolvăm unele probleme legate de intabulare, respectiv cadastrare sistematică.

În consecinţă, grupul nostru va vota această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Andruşceac, Grupul AUR.

Domnul Antonio Andruşceac:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dumneavoastră sunteţi unul dintre iniţiatorii acestei legi pe care AUR nu ar fi votat-o în forma ei iniţială.

Mă bucur că în momentul în care domnul Simonis, de la PSD, a introdus pe ordinea suplimentară proiectul dumneavoastră a fost receptiv la ceea ce l-am rugat să se uite. Într-o lege care este bună, şi pe care, probabil, o vom vota în acest moment, era introdusă o creştere a salariilor tuturor angajaţilor din ANCPI, la nivelul anului 2022, lucru care contravine tuturor lucrurilor pe care le spunem aici, plafonării salariilor şi pensiilor, şi cu care n-am putut fi de acord.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Din online, doamna deputat Ciofu Cătălina, Grupul parlamentar al PNL.

Ne auziţi, doamnă deputat?

E în regulă.

Mulţumesc.

Întreb colegii dacă mai sunt alte intervenţii?

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, o să rog preşedintele Comisiei pentru administraţie, colegul care ne-a citit raportul, să ne spună dacă e de acord cu un timp de dezbatere de trei minute. Sau doriţi să mai reveniţi la microfon, că nu ne-aţi spus? Nu.

Dacă nu, stimaţi colegi, trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul.

Avem 25 de amendamente admise.

Dacă de la 1 la 10 sunt comentarii, observaţii? Nu.

Mulţumesc.

Dacă de la 10 la 20 sunt comentarii, observaţii? Nu sunt.

Mulţumesc.

Dacă de la 20 la 25 sunt observaţii, comentarii? Nu.

Mulţumesc.

Şi vreau să întreb dacă din cele patru amendamente respinse, de la 1 la 4, din anexă, doreşte cineva să susţină? Nu se susţin.

Prin urmare, proiectul de lege rămâne la votul final.

Vă mulţumesc.

Punctul 14 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 27 decembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 262/2021.

Termenul de dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Punctul 15 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2014 privind operaţionalizarea Registrului electoral şi pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014; PL-x 183/2014; procedură de urgenţă.

Iniţiator Guvernul României. Dacă doriţi să interveniţi?

Vă rog.

Domnul Vajda Zsombor (vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Autoritatea Electorală Permanentă susţine adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2014 privind operaţionalizarea Registrului electoral şi pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Comisia sesizată în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, prezentarea raportului suplimentar.

Dacă colegii de la Comisia juridică sunt în sală?

Aveţi raportul?

Doamna Oana Murariu (din sală):

Nu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Dacă nu, haideţi că vi-l dau eu!

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2014 privind operaţionalizarea Registrului electoral şi pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României a transmis două puncte de vedere, în anii 2017 şi 2020, prin care susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil.

Comisia pentru apărare a avizat favorabil.

Comisia pentru administraţie a avizat favorabil.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea legilor electorale, respectiv a Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu.

O să vă rog să returnaţi raportul.

Dacă nu sunt intervenţii la dezbateri generale, nu sunt amendamente depuse, proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 16 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege 310/2021 (Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului, semnat la Bruxelles, la 27 ianuarie 2021 şi 8 februarie 2021, între Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Croaţia, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Ungaria, Republica Malta, Regatul Ţărilor de jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, România, Republica Slovenia, Republica Slovacă şi Republica Finlanda de modificare a Acordului privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie, semnat la Bruxelles la 21 mai 2014; PL-x 310/2021).

Din partea Guvernului, doamnă secretar de stat, doriţi să prezentaţi ratificarea Acordului, semnat la Bruxelles, la 27 ianuarie 2021?

Vă rog.

Vorbim de primul PL-x, PL-x 310/2021.

Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Acordul pentru încetarea tratatelor bilaterale de investiţii dintre statele membre ale Uniunii Europene a fost semnat la 5 mai 2020, la Bruxelles, de reprezentanţii a 23 de state membre, printre care şi România.

Prin intermediul acestui acord este asigurată ieşirea din vigoare a tratatelor privind promovarea şi protecţia reciprocă a investiţiilor încheiate între statele membre ale Uniunii Europene şi stingerea clauzelor de supravieţuire, aşa-zisa sunset close, desemnând clauzele care prelungesc pentru o perioadă de timp, de regulă decenii, protecţia conferită de tratat.

Poziţia României, în materia acestor tratate, a fost în sensul identificării unei soluţii la nivelul Uniunii Europene, pentru scoaterea din vigoare de o manieră coordonată a acestora.

România a încheiat 23 de tratate de investiţii cu alte state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Marea Britanie, dintre care: patru au ieşit din vigoare prin acordul părţilor, respectiv cele cu Danemarca, Finlanda, Polonia, Suedia, un tratat a fost denunţat de partener, respectiv Italia.

Procedura pentru scoaterea din vigoare prin acordul părţilor a tratatului cu Austria este în curs de derulare, iar acordul cu Marea Britanie a ieşit, de asemenea, din vigoare, prin acordul părţilor, în contextul Brexit.

În concluzie, ca urmare a ratificării acordului multilateral, vor ieşi din vigoare, din perspectiva României, 16 tratate de investiţii cu alte state membre ale Uniunii Europene.

Guvernul susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Comisia pentru buget, finanţe, pentru prezentarea raportului?

Pe scurt, doamnă deputat, că mai avem un protocol.

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului, semnat la Bruxelles, la 27 ianuarie 2021 şi 8 februarie 2021.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, prin adresa PL-x 310/2021 din 1 septembrie 2021, spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului, semnat la Bruxelles, la 27 ianuarie 2021 şi 8 februarie 2021.

Proiectul de lege supus dezbaterii introduce în ordinea juridică internă a României unele prevederi referitoare la introducerea timpurie a mecanismului de sprijin comun, începând cu ianuarie 2022, ca urmare a înregistrării de progrese suficiente în Uniunea Bancară în ceea ce priveşte reducerea riscurilor bancare. Acordul introduce modificări tehnice limitate, care privesc strict procesul de mutualizare a contribuţiilor naţionale către Fondul Unic de Rezoluţie. Modificările tehnice prevăd ca procesul de mutualizare a contribuţiilor ex-post extraordinare către Fond să se realizeze în mod similar procesului de mutualizare a contribuţiilor ex-ante.

În urma dezbaterii proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a acestui proiect de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă nu sunt intervenţii la dezbateri generale, nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul rămâne la votul final.

17. Şi ultimul punct de pe ordinea de zi de astăzi, Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului semnat la Ierusalim, la 3 noiembrie 2020, de modificare a Convenţiei între Guvernul României şi Guvernul Statului Israel pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Ierusalim la 15 iunie 1997; PL-x 311/2021.

Dacă din partea Guvernului se doreşte o intervenţie? Nu.

Comisia pentru buget, finanţe, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule Burduja.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului semnat la Ierusalim, la 3 noiembrie 2020.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Vizează ratificarea Protocolului semnat la Ierusalim, de modificare a Convenţiei între Guvernul României şi Guvernul Statului Israel pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit. Modificările se referă la actualizarea tipurilor de impozite, precum şi la amendarea articolului din convenţie, referitor la schimbul de informaţii în domeniul fiscal, în sensul includerii unor prevederi prin care se creează posibilitatea efectuării unui schimb extins de informaţii, inclusiv în domeniul bancar.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule Burduja.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Nu sunt amendamente admise sau respinse.

Proiectul merge la votul final.

Încheiem prima parte a şedinţei de astăzi.

Urmează partea de interpelări, răspunsuri şi întrebări adresate membrilor Guvernului.

Îl invit pe domnul vicepreşedinte Rafila să conducă cea de-a doua parte a şedinţei de azi.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Alexandru Rafila, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Alexandru Rafila:

Bună seara, stimaţi colegi!

Încercăm să fim operativi în a doua parte a şedinţei. A doua parte, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice centrale.

Şi o să începem cu Ministerul Afacerilor Externe - "Situaţia din Afganistan".

Doamna deputat Intotero Natalia este?

Doamna secretar de stat Daniela Grigore Gîtman trebuie să răspundă.

Dar dacă doamna Intotero nu e prezentă, o să vă rog să depuneţi în scris răspunsul.

Pentru Ministerul Educaţiei şi Ministerul Finanţelor, domnul deputat Şlincu...

Este, cred. Da, da, este.

...Dan-Constantin - "De ce nu aţi respectat cadrul legal privind majorarea salariilor angajaţilor din învăţământ, care a devenit una din cele mai slab plătite categorii de bugetari?".

Răspunde... nu ştiu, aici sunt doi secretari de stat - Maria Ştefania Manea sau Lucian-Ovidiu Heiuş.

Este?

Vă rog.

Păi, răspundeţi unul singur. Răspundeţi împreună?

Vă rog, doamna secretar de stat.

Doamna Maria Ştefania Manea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule deputat,

În data de 6 octombrie, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale au avut o întâlnire de lucru cu reprezentanţii sindicatelor din învăţământul preuniversitar pentru a discuta o serie de subiecte care fac, de altfel, şi obiectul întrebării dumneavoastră.

Una dintre aceste teme a vizat faptul că personalul didactic din învăţământ ar fi trebuit să primească, începând cu 1 septembrie 2020, salariile prevăzute de lege pentru 2022, prevedere care a fost prorogată. Reprezentanţii federaţiilor sindicale au solicitat ca, începând cu 1 ianuarie 2022, să se acorde cele două tranşe de majorări salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, astfel încât să se atingă nivelul maxim de salarizare prevăzut în această lege, pentru personalul didactic.

De asemenea, s-a discutat despre impactul majorării salariului minim asupra categoriilor de personal nedidactic care au deja veniturile la nivelul salariului minim pe economie de anul viitor.

În cadrul discuţiilor s-a convenit ca Ministerul Educaţiei să calculeze impactul financiar al acordării majorărilor salariale solicitate de sindicate, precum şi al creşterii salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi că reprezentanţii celor două ministere vor susţine solicitările reprezentanţilor federaţiilor sindicale.

Totodată, având în vedere că Ministerul Educaţiei a preluat creşele de la Administraţia Publică Locală, s-a ridicat problema salarizării unor funcţii, precum cea de educator puericultor, care nu se regăseşte în categoria funcţiilor didactice din Anexa nr. 1 la Legea-cadru nr. 153.

Ministerul Educaţiei va analiza consecinţele şi impactul salarial pentru a putea propune modificările necesare în Legea salarizării.

S-a ridicat, de asemenea, şi problema salarizării funcţiei de director, care este complet nemotivantă, sindicatele semnalând că salarizarea acestei funcţii de conducere este în anumite cazuri sub nivelul de salarizare al funcţiilor didactice de predare sau chiar sub nivelul unor funcţii de conducere de la personalul didactic auxiliar.

Ministerul Muncii a explicat că inechităţile salariale pentru personalul din învăţământ vor fi eliminate prin noua Lege a salarizării, care urmează a fi elaborată în perioada următoare, tocmai cu scopul de a aduce echitate şi calitate în sistemul public.

Prin rectificarea bugetară, Ministerul Educaţiei a primit suplimentar bani pentru asigurarea salariilor pentru posturile create în plus, generate de micşorarea numărului de elevi în clasă, pentru salarizarea personalului din creşe şi a surplusului de personal din grădiniţe şi pentru acoperirea Programului "Masă caldă".

La o altă întrebare din interpelarea dumneavoastră, în vederea asigurării dreptului la învăţare şi a dreptului la sănătate a fost emis Ordinul nr. 5.338 şi în baza elaborării acestuia au fost recomandate de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi Ministerul Sănătăţii o serie de aspecte, fiind autorităţi publice centrale responsabile de prevenirea şi combaterea infectării cu SARS-CoV-2.

A transmis Ministerul Educaţiei instrucţiuni conform cărora fiecare inspectorat şcolar va crea o secţiune dedicată pe site-ul propriu, în care va publica zilnic lista unităţilor de învăţământ, cu precizarea claselor cu activitate online şi va intensifica acţiunile de control pentru respectarea regulilor de protecţie sanitară în contextul pandemiei.

De asemenea, un aspect de interes - în vederea asigurării protecţiei sanitare pentru elevi şi cadre didactice şi ca urmare a centralizării datelor solicitate de către Ministerul Educaţiei, raportate de către inspectoratele şcolare judeţene, referitoare la stocurile de măşti din fiecare judeţ, la începutul anului 2021-2022, a rezultat existenţa unui stoc de 30 de milioane de măşti de protecţie care pot fi puse la dispoziţia unităţilor de învăţământ.

Domnul Alexandru Rafila:

Aş vrea să vă rog să încheiaţi.

Doamna Maria Ştefania Manea:

Al patrulea aspect - şi cu asta închei.

Guvernul are obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent, pentru a gestiona resursele, obligaţiile bugetare şi riscurile fiscale care pot influenţa negativ ţinta de deficit financiar asumată în anul 2021, stabilitatea macroeconomică şi ratingul de ţară în relaţia cu organismele financiare internaţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

(Domnul deputat Dan-Constantin Şlincu solicită să ia cuvântul.)

30 de secunde, vă rog, că nu... nu avem timp, sunt foarte multe lucruri de rezolvat în seara aceasta.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă mulţumesc pentru răspuns, doamnă secretar de stat.

Dar cert este faptul că ultima creştere salarială de care au beneficiat cadrele didactice din România a fost în anul 2019, atunci când la guvernare era Partidul Social Democrat.

Nu au fost acordate nici cele două tranşe, precum bine aţi spus, cele două tranşe care trebuiau acordate în anul 2020 şi în anul 2021.

Trebuie să creştem salariile cadrelor didactice din România dacă vrem să avem un învăţământ de calitate.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

O interpelare adresată Ministerului Culturii de domnul deputat Ghiţă Daniel-Florin. Este? Nu este. Aşa că o să-l rog pe domnul secretar de stat András István Demeter să îl depună în scris.

Ea se referea la "Clarificarea condiţiilor în care a fost amplasată statuia baronului Samuel von Brukenthal în Piaţa Mare din Sibiu".

Interpelare adresată Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene de domnul deputat Chirilă Virgil Alin. Este? Este, da? OK.

Referitor la "Asumarea angajamentelor economice în numele ţării şi în numele poporului, fără nicio consultare prealabilă cu Parlamentul, singurul în măsură să exercite suveranitatea statului, ca organ reprezentantiv suprem al României".

Răspunde domnul... sau doamna secretar de stat Csilla Hegedüs.

Doamna Hegedüs Csilla (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Bună ziua!

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - MIPE - a avut rolul de coordonator naţional al procesului de elaborare şi negociere al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu Comisia Europeană şi a colaborat cu ministerele de linie în domeniul cărora sunt prevăzute investiţii şi reforme din cadrul PNRR.

De asemenea, în elaborarea PNRR au fost implicate şi Administraţia Prezidenţială, Guvernul şi vicepremierul coordonator, Secretariatul General al Guvernului şi Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului.

Pentru a desfăşura procedurile de negociere cu Comisia Europeană în vederea aprobării PNRR, MIPE a fost mandatat, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, cu modificările şi completările ulterioare.

MIPE, deci, nu are atribuţii în elaborarea politicilor sectoriale, ci asigură doar coordonarea programării şi implementării fondurilor europene în România.

De asemenea, au fost organizate 13 dezbateri publice la care s-au înscris peste 3.900 de persoane, iar 78% din acestea s-au înscris la cel puţin două evenimente.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a transmis oficial Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, serviciilor Comisiei Europene, în data de 31 mai 2021.

Documentul transmis Comisiei Europene a fost publicat integral pe site-ul MIPE la următorul link: mfe.gov.ro/PNRR/, unde putea fi consultat de opinia publică.

Comisia Europeană, în data de 27 septembrie 2021, a adoptat o evaluare pozitivă a PNRR, documentul urmând să fie aprobat de către Consiliu.

O descriere a reformelor şi investiţiilor poate fi consultată la secţiunea dedicată PNRR de pe site-ul oficial al MIPE. La paginile 282-283 din acest document sunt prezentate informaţiile cu privire la reforma sistemului public de pensii, iar paginile 308-311 cuprind jaloanele nr. 214-215, precum şi termenele de realizare asumate.

Reiterăm faptul că MIPE a avut un rol de coordonator naţional în procesul de elaborare al PNRR, astfel că nu MIPE a propus reformele, măsurile, investiţiile cuprinse în acest document, ci ministerele sau entităţile din coordonarea, subordonarea sau sub autoritatea acestora şi tot acestea vor fi şi responsabile pentru punerea în aplicare şi realizare implementare.

Pentru sistemul de pensii, ministerul de linie responsabil de implementarea reformei este Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, organ al administraţiei central care realizează politicile naţionale corelate cu cele la nivel european în domeniul persoanelor vârstnice.

Şi aş vrea să mai fac o completare la reforma pensiilor.

Reforma pensiilor va însemna refacerea sistemului de pensii şi acesta va fi pus pe nişte baze solide. În fiecare an, sume tot mai mari sunt transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii, sunt dezechilibre majore care trebuie corectate.

Reforma sistemului de pensii, pe care ne-o asumăm prin PNRR, înseamnă soluţii de redresare treptate şi responsabile. Pensiile vor creşte predictibil, conform unei formule bazate pe creşterea economică.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Interpelare adresată Ministerului Afacerilor Interne de domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe. Este?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

A plecat.

Domnul Alexandru Rafila:

A plecat.

Atunci, această interpelare, care se referă la măsurile luate la evenimentul cu jurnaliştii bătuţi într-o pădure din judeţul Suceava, la care ar trebui să răspundă domnul secretar de stat Gabriel Marius Mureşan, şi o altă interpelare, tot...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Să răspundă, că vreau eu să aud!

Domnul Alexandru Rafila:

Păi, acum nu putem. Dacă dânsul nu este în sală, îl depunem în scris.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Vine, vine domnul Acatrinei!

Domnul Alexandru Rafila:

Păi, să vină.

În momentul când vine, o citim.

Ce anume?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Vine acum!

Domnul Alexandru Rafila:

Am înţeles.

Când vine, o să-i...

Trecem mai departe.

Ministerul Sănătăţii - doamna deputat Vicol-Ciorbă Laura s-a adresat Ministerului Sănătăţii referitor la "Accesul bolnavilor cronici la serviciile de sănătate să nu mai fie îngrădit".

O să-l rog pe domnul secretar de stat Vass Levente să răspundă la această interpelare.

Vă rog.

Mulţumesc.

Domnul Vass Levente (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Sărut mâna!

Bună ziua!

Doamnă Vicol,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, privind "Accesul bolnavilor cronici la serviciile de sănătate", vă comunicăm următoarele.

Măsurile de prevenţie faţă de valul 4 al pandemiei COVID-19 sunt luate în urma consultărilor la nivelul Grupului tehnico-ştiinţific şi sunt adoptate prin hotărâre de Guvern.

Alocarea paturilor ATI pentru îngrijirea pacienţilor COVID se face progresiv, în funcţie de numărul pacienţilor admişi în Serviciul de terapie intensivă.

Numărul paturilor pe secţii pentru pacienţii infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 se alocă conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 434/2021 şi modificările respective, şi respectând Planul de rezilienţă faţă de recrudescenţa COVID, întocmit de managerii unităţilor sanitare.

Trebuie ţinut cont de faptul că alocarea unui număr mai mare de paturi destinate îngrijirii pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 va conduce la scăderea numărului de paturi alocate pacienţilor non-COVID.

Se mai continuă răspunsul.

O să vi-l înmânez.

Permiteţi-mi să mai adaug.

Să ştiţi, am încercat din răsputeri să nu trebuiască să transformăm spitale exclusiv în spitale COVID. Din păcate însă, în câteva centre mari, cum este şi Bucureştiul, acest lucru nu s-a putut realiza.

Având în vedere că sunt judeţe în care 80% din paturi trebuiau transformate în paturi COVID - ATI, în principiu, asta duce obligatoriu la scăderea numărului de intervenţii, de exemplu, care se pot efectua la nivelul unui centru reşedinţă de judeţ sau spital municipal, pentru că paturile existente ATI trebuie să rămână pentru pacienţii cu accidente rutiere, cu atacuri vasculare majore, cu infarct miocardic.

De aceea, vrând-nevrând, chiar dacă Ministerul Sănătăţii nu doreşte să reducă numărul intervenţiilor pentru pacienţii non-COVID, suntem obligaţi, pentru că pacientul COVID necesită paturi de anestezie şi terapie intensivă.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

(Doamna deputat Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă solicită să ia cuvântul.)

Numai o secundă, aş vrea să-l rog pe domnul secretar de stat, ca să nu mai schimbăm locurile, să răspundă şi la interpelarea domnului Scripnic Lilian. Este? Referitor la "Stadiul corelării platformelor Corona-forms şi Alerte.ms.ro. După care o să vă invit, da?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Vass Levente:

Referitor la întrebarea domnului Lilian Scripnic, "Stadiul corelării platformelor Corona-forms şi Alerte.ms.ro", vă comunicăm următoarele.

Conform dispoziţiilor Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 1829/2020 pentru aprobarea fluxului informaţional utilizat în raportarea datelor referitoare la infecţia cu virusul SARS-CoV-2, unităţile sanitare au obligaţia raportării deceselor COVID-19, în baza definiţiei de caz, către Direcţia de Sănătate Publică de domiciliu sau către Direcţia de Sănătate Publică unde a avut loc infectarea, dacă aceasta diferă de cea de domiciliu, în termen de maximum 24 de ore de la eliberarea certificatului constatator al decesului, document ce va fi transmis prin fax sau email.

La fiecare 14 zile, Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti au obligaţia să comunice numărul de decese COVID-19, introduse în ultimele 14 zile în Corona-forms, din numărul total de decese raportat de către unităţile sanitare.

În situaţia constatării unor diferenţe între raportări, unităţile sanitare sesizează, în termen de 3 zile lucrătoare, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, iar, în termen de 5 zile lucrătoare, INSP verifică sesizarea şi comunică concluziile Direcţiilor de Sănătate Publică competente. Raportarea deceselor COVID-19 se face în aplicaţia Corona-forms de către Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti.

Pot să vă continui.

O să vă înmânez răspunsul nostru în format scris.

Adaug că la nivelul Ministerului Sănătăţii şi la nivelul DSU, de o lună, avem un singur centru de comandă. Toate aceste informaţii intră acolo. Nu mai sunt, cum au fost în primăvară, două centre, două statistici, două date.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Doamna deputat Vicol, vă rog, 30 de secunde.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Mă bucur să văd că, după dezastrul lăsat de USR, domnul ministru Cseke chiar încearcă să facă ceva.

M-aş bucura să avem aceeaşi promptitudine şi cu privire la întrebarea pe care i-am adresat-o, privitoare la cei bolnavi cu boli autoimune, care nu se pot încadra în acest certificat verde pe care eu, oricum, îl consider neconstituţional.

Însă aş dori să ştiu - cât mai repede posibil, pentru că sunt foarte mulţi oameni care îmi pun această întrebare - ce se întâmplă cu bolnavii, cei care suferă de boli autoimune, unde îi încadraţi? Ei nu pot face acest vaccin, sunt persoane care au ca şi contradicţie, ca şi... medical, vorbind, nu au voie să-l facă.

Îmi cer scuze, nu stăpânesc foarte bine termenii medicali. Din această cauză, vă întreb extrem de simplu - ce se întâmplă cu oamenii care nu pot face vaccinul?

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Vreţi să răspundeţi acum?

Domnul Vass Levente:

Întrebarea, interpelarea dumneavoastră nu se referea la acest punct, însă...

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă (din sală):

O alta...

Domnul Vass Levente:

...este aceeaşi problemă. Bolnavii cu boli autoimune, în principiu, se pot trata la nivelul spitalului, dar gândiţi-vă ce se întâmplă dacă un bolnav se internează în spital, într-o secţie şi...

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă (din sală):

Nu vorbesc de boală, vorbesc de vaccin. Ei nu-şi pot face vaccinul.

Domnul Alexandru Rafila:

Se referă la faptul că nu are acces la certificat pentru că nu se poate vaccina.

Domnul Vass Levente:

Da. Rămân la întrebarea şi interpelarea dumneavoastră.

Dacă un bolnav cu boală autoimună se internează în spital şi i se face un test, devine COVID pozitiv. Întrebarea se pune, cum va fi tratat în salonul respectiv, în circuitul respectiv?

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă (din sală):

Eu nu am întrebat asta.

Domnul Vass Levente:

Ştiu, dar eu încerc să rămân la esenţa întrebării, interpelării dumneavoastră.

Dacă îmi adresaţi...

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă (din sală):

Am adresat întrebarea.

Domnul Vass Levente:

Dacă îmi adresaţi o întrebare cu pacienţii, legat de obligativitatea vaccinării, o să vă răspund.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă (din sală):

Am făcut-o deja...

Domnul Alexandru Rafila:

Deci, e clar că trebuie o nouă interpelare. (Vociferări.)

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

A venit domnul Acatrinei Dorel?

Domnul Vass Levente:

Staţi puţin, eu pot să răspund la această întrebare, dar întrebarea şi interpelarea dumneavoastră a ţinut la cum rezolvăm valul 4 al pandemiei.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Dar mai are doamna una, la care n-aţi răspuns.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Domnul Acatrinei Dorel a venit? A venit. Perfect!

Vă rog.

Deci, de la Ministerul Afacerilor Interne, domnul secretar de stat Gabriel Marius Mureşan.

Domnul Gabriel Marius Mureşan (secretar de stat; Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi domni deputaţi, Dorel-Gheorghe Acatrinei şi Lucian-Florin Puşcaşu,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Ce măsuri aţi luat ca evenimentul cu jurnaliştii bătuţi într-o pădure din judeţul Suceava să nu se mai repete?", vă comunicăm următoarele.

Referitor la evenimentul la care faceţi referire în întrebare, din informaţiile puse la dispoziţie de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, reiese faptul că, la nivelul Secţiei nr. 15 de Poliţie Rurală Vatra Dornei, se efectuează cercetări într-un dosar penal sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei pentru săvârşirea infracţiunilor de lovire sau alte violenţe, ameninţare, distrugere şi purtare abuzivă.

De asemenea, precizăm faptul că, potrivit Codului de procedură penală, activitatea de urmărire penală a Poliţiei Judiciare este condusă de către procuror, aceasta nefiind publică.

În context, menţionăm faptul că prevenirea şi combaterea faptelor ilegale din domeniul silvic reprezintă o prioritate permanentă a Ministerului Afacerilor Interne, care, prin structurile cu atribuţii în domeniu, a căutat să identifice şi să pună în aplicare cele mai eficiente forme şi modalităţi ale acestor obiective.

Astfel, structurile Ministerului Afacerilor Interne acţionează pentru prevenirea şi combaterea fenomenului contravenţional sau infracţional în domeniul silvic, prin desfăşurarea de acţiuni şi misiuni specifice, respectiv prin crearea unor mecanisme apte să răspundă nevoilor de contracarare a acestui fenomen.

Un document relevant în materia contracarării activităţilor ilegale din domeniul forestier, care au un impact deosebit asupra fondului forestier naţional şi vegetaţiei din afara fondului forestier naţional, îl constituie Planul comun de acţiune pentru prevenirea şi combaterea faptelor ilegale din domeniul forestier "Scutul Pădurii", elaborat la nivelul interinstituţional - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Afacerilor Interne şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Astfel, din informaţiile puse la dispoziţie de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, reiese faptul că, în urma punerii în aplicare a Planului comun de acţiune pentru prevenirea şi combaterea faptelor ilegale din domeniul forestier "Scutul Pădurii", pe raza judeţului Suceava, în primele 8 luni ale anului, au fost desfăşurate multiple activităţi de combatere a infracţionalităţii silvice, după cum urmează:

• 1.215 controale executate;
• 2.843 de obiective verificate;
• 1.578 de forţe participante;
• 187 de dosare penale înregistrate pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 46/2008;
• 115 dosare penale soluţionate privind săvârşirea infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 46/2008;
• 278 de sancţiuni contravenţionale aplicate, prevăzute de Legea nr. 171/2010;
• 2.571 m³ de material lemnos confiscat, în valoare de 1.000.530 de lei;
• 11 bunuri confiscate, dintre care - 8 autovehicule, un atelaj hipo, un ferăstrău mecanic şi un topor.

De asemenea, din informaţiile puse la dispoziţie de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, reise faptul că la nivelul Inspectoratului General de Poliţie Suceava au fost dispuse următoarele măsuri:

La nivelul Poliţiei Municipiului Vatra Dornei:

• a fost suplimentat dispozitivul de ordine şi siguranţă publică, sens în care, zilnic, o patrulă, formată dintr-un reprezentant al Poliţiei şi un reprezentant al Jandarmeriei, acţionează pe raza comunelor Şaru Dornei şi Panaci pentru a preîntâmpina producerea unor evenimente cu impact negativ:
• au fost stabilite itinerare de patrulare pentru lucrătorii de Poliţie Rutieră şi lucrătorii Secţiei nr. 15 de Poliţie Rurală Vatra Dornei, care, zilnic, vor efectua serviciul de patrulare, cu preponderenţă pe raza comunelor Şaru Dornei şi Panaci.

Domnul Alexandru Rafila:

Aş vrea să vă rog să încheiaţi.

Mulţumesc.

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Da.

Având în vedere situaţia existentă la nivelul judeţului Suceava, generată de starea conflictuală dintre activiştii de mediu şi operatorii economici cu domeniul de activitate în exploatarea forestieră, Poliţia Română a efectuat pe raza acestui judeţ două acţiuni operative cu efective mărite, privind respectarea prevederilor legale din domeniul silvic de către administratorii fondului forestier naţional şi operatorii economici cu obiect de activitate în domeniul exploatării fondului forestier, precum şi în domeniul depozitării, prelucrării şi comercializării materialului lemnos, context în care au fost verificaţi 27 de operatori economici cu obiect de activitate în domeniul exploatării forestiere şi al depozitării, prelucrării şi comercializării materialului lemnos şi au fost obţinute următoarele rezultate...

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Restul vă rog să depuneţi în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Tot domnul deputat Acatrinei Dorel a făcut o interpelare către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, referitoare la alocarea de fonduri din bugetul pe anul 2021 pentru reabilitarea monumentului istoric, Palatul Administrativ Suceava, şi dacă există un proiect aprobat.

Răspunde domnul secretar de stat Claudiu-Vasile Răcuci.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Mulţumesc.

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, "Consolidare, restaurare, reabilitare şi dotare Palat Administrativ Judeţul Suceava", pot să vă spun că această investiţie se află pe lista-sinteză din cadrul Programului naţional de construcţii de interes public sau social.

În ceea ce priveşte întrebarea dumneavoastră, referitoare la alocarea fondurilor din bugetul pe anul 2021 pentru acest obiectiv de investiţii, precizăm faptul că bugetul de investiţii al Companiei Naţionale de Investiţii destinat Programului naţional de construcţii de interes public sau social este repartizat în concordanţă cu prevederile legale în vigoare, şi nu este defalcat pe subprograme, obiective de investiţii sau pe judeţe.

De asemenea, în baza informaţiilor comunicate de Compania Naţională de Investiţii, vă facem cunoscut faptul că, pentru obiectivul de investiţii mai sus-menţionat, Ministerul Culturii a emis un aviz favorabil, doar că, până în prezent, nu a ajuns la Ministerul Dezvoltării.

Totodată, menţionăm că finanţarea unui obiectiv de investiţii în cadrul Programului naţional de construcţii de interes public sau social este asigurată numai după aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii şi numai în corelare cu alocările bugetare destinate acestui program derulat de Compania Naţională de Investiţii.

Vă mulţumesc.

Şi o să vă las şi în scris răspunsul.

(Domnul deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei solicită să ia cuvântul.)

Domnul Alexandru Rafila:

Da, vă rog.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Mulţumesc frumos.

Referitor la întrebarea cu pădurile din Suceava. Dumneavoastră ne-aţi prezentat un raport de activitate aici, după câte am observat.

Ar fi interesant să aflăm dacă cei implicaţi în protejarea pădurilor, în speţă, Boşutar şi ceilalţi care au participat, din media, poate au cerut de la Ministerul Afacerilor Interne o protecţie înainte să pătrundă în pădure şi poate nu li s-a pus la dispoziţie.

Mulţumesc frumos.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Aveţi vreun răspuns?

Aveţi vreun răspuns, dacă au solicitat protecţie, înainte de...?

Domnul Gabriel Marius Mureşan (din sală):

Acum, nu. O să completăm răspunsul.

Domnul Alexandru Rafila:

Nu.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Păi, la ce mai veniţi aici, dacă nu aveţi?

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

Mai sunt două interpelări, către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, făcute de doamna deputat Natalia Intotero, care nu este prezentă.

Prima - referitoare la analizele decontate de casele de asigurări de sănătate.

Cea de-a doua - referitoare la scumpirile alimentelor de bază. Pentru aceasta se solicită amânare.

Iar cealaltă, pentru Ministerul Sănătăţii, răspunsul va fi depus în scris.

Mulţumesc frumos.

Trecem la partea a doua. E vorba de deputaţii înscrişi pentru a prezenta interpelări.

Domnul deputat Daniel Ghiţă? Nu este. Se depune în scris.

Adomnicăi Mirela? Nu este. Aceeaşi situaţie.

Mang Ioan nu este.

Toma Ilie?

Mulţumesc frumos.

Rusu Daniel-Gheorghe? Este? Nu.

Acatrinei Dorel? Aveţi o interpelare? Depusă? Vreţi să o citiţi sau o depuneţi în scris?

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei (din sală):

E depusă în scris.

Domnul Alexandru Rafila:

E depusă în scris.

Mulţumesc.

Miruţă Radu? Aceeaşi situaţie.

Focşa Dumitru-Viorel?

Lungoci Dumitru-Lucian?

Stancu Ionel, de la minorităţi? Nu.

Popescu Dan-Cristian? Nu este.

Zetea Gabriel? Nu este.

Salan Viorel? Nu, nu este.

Şlincu Dan - o interpelare.

(Domnul deputat Ilie Toma solicită să ia cuvântul.)

Imediat vă dau cuvântul să citiţi una dintre cele 4 interpelări.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Florin Cîţu, premier interimar.

Stimate domnule prim-ministru interimar,

Partidul Social Democrat, ca de fiecare dată, elaborează legi care vin în sprijinul oamenilor, care îndreaptă anumite nedreptăţi şi care pun capăt unor birocraţii excesive. Acesta este şi cazul Legii nr. 185/2021, care prevede că pentru toţi copiii cu dizabilităţi, care suferă de boli degenerative, certificate de medicul de specialitate, comisia pentru protecţia copilului stabileşte un termen de valabilitate a certificatului până la vârsta de 18 ani.

Astfel, după ce sunt eliberate, consecutiv, două certificate de încadrare în grad de handicap grav, cu termen de 2 ani, pe baza criteriilor biopsihosociale specifice, certificatul va fi valabil până la 18 ani. În prezent, certificatele de încadrare în grad de handicap au o valabilitate limitată între 6 luni şi 2 ani.

Domnule Cîţu,

De ce nu aţi elaborat normele, aşa cum prevede legea, respectând termenul de 3 septembrie 2021?

Părinţii acestor copii cu boli degenerative sunt puşi permanent pe drumuri între diferite autorităţi ale statului, contractul lor de muncă este pe o perioadă determinată, generată de valabilitatea certificatului de încadrare în grad de handicap. Aceştia nu se pot angaja în altă parte pentru că trebuie să îngrijească permanent copiii, iar în această perioadă nu pot beneficia de alte drepturi pe care le presupune un contract de muncă.

Având în vedere toate aceste aspecte, este urgent să transmiteţi ministerelor de resort - Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii - să redacteze ordinul comun şi să-l publice în Monitorul Oficial. Cu siguranţă că, în momentul aprobării acestui act normativ, care conţine criteriile biopsihosociale, trebuie realizată o analiză riguroasă a fiecărei afecţiuni, având în vedere că starea de sănătate a acestor copii nu se mai poate remedia, ci doar ameliora sau menţine la un anumit nivel.

Vă rog, pe ultima sută de metri, să daţi dovadă de puţină umanitate şi să solicitaţi, în regim de urgenţă, aprobarea ordinului comun pentru elaborarea criteriilor de aplicare a Legii nr. 185/2021.

Solicit răspuns în termenul legal.

Cu stimă, deputat Dan-Constantin Şlincu, Botoşani.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumim, domnule deputat.

Revenim la domnul deputat Toma.

Vă rog, una dintre cele patru interpelări sau cele patru interpelări, în trei minute. Cum vreţi!

Domnul Ilie Toma:

Sau toate trei, din patru. Merge? Nu merge. Glumeam.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, într-adevăr, din cele patru interpelări, trei sunt comune pe energie şi atunci am să le concentrez în una singură, deşi sunt subiecte foarte interesante, şi situaţia COVID a mai fost discutată de către colegi, deci nu are niciun rost.

Am să fac referire directă la ideea de a nu mai avea căldură pe lemne de foc în România. Ceea ce este foarte grav. Am auzit foarte multe zvonuri. Şi, în următorii trei ani, se spune că România nu va mai avea voie să ardă lemnele de foc, să-şi facă căldură românii. O mare prostie, din punctul meu de vedere, sper că nu se va îndeplini aşa ceva şi asemenea idei.

Am să citesc interpelarea referitoare la rămânerea municipiului Deva, municipiul capitală de judeţ al judeţului Hunedoara, fără căldură, încă o iarnă la rând. Şi în această iarnă se spune că va fi o iarnă grea.

Peste 4.000 de apartamente, instituţii publice, şcoli, grădiniţe şi creşe din municipiul Deva, care beneficiau de apă caldă şi căldură în regim centralizat, sunt lăsate de izbelişte de actuala guvernare, preocupată de orice altceva decât de problemele reale.

Mii de deveni, la acest moment, suportă consecinţele închiderii Termocentralei Mintia, aflată în subordinea Complexului Energetic Hunedoara.

Lipsa apei calde şi a căldurii din clădirile de locuit, cele destinate învăţământului şi din cele în care îşi desfăşoară activitatea angajaţii la stat sau din privat, cresc riscul de îmbolnăvire, mai ales pe perioada de iarnă, şi mai ales că ne confruntăm cu o perioadă pandemică. Valul 4 al pandemiei de SARS-CoV-2 este unul mult mai agresiv, şi respectarea regulilor de igienă, mai ales în şcoli, grădiniţe şi creşe, trebuie sporite.

Pe fondul scăderii puterii de cumpărare a tuturor românilor, îngheţării veniturilor salariale sau din pensii, nu toţi locuitorii Devei pot suporta costurile cu montarea de centrale de apartament pentru a beneficia de agent termic pe timp de iarnă.

Liberalizarea preţurilor la energie a dus la o explozie a preţurilor la energie şi la gaz, iar montarea de astfel de instalaţii, pe lângă investiţia iniţială, generează costuri mult mai mari decât cele care existau în sistemul centralizat. Acest fapt este o nouă lovitură în bugetul a mii de familii lăsate la voia întâmplării de decizii politice luate şi aplicate fără a se ţine cont de cetăţenii pe care, cu siguranţă, îi veţi condamna la sărăcie.

De aceea, prin urmare, domnule prim-ministru, vă rog să îmi comunicaţi răspunsul la următoarele întrebări:

1. Care este rezolvarea situaţiei pentru devenii care în prag de iarnă nu beneficiază de agent termic şi apă caldă, o problemă foarte gravă în contextul crizei sanitare şi crizei economice actuale?

2. Aveţi în plan elaborarea şi aplicarea cu celeritate a vreunui program de sprijin pentru achiziţia şi instalarea de centrale termice pentru locuitorii din municipiul Deva?

Şi 3 - am să completez eu verbal şi am să întreb încă o dată - aveţi de gând, totuşi, să porniţi Termocentrala de la Mintia, măcar pentru a produce apă caldă, deşi, în acest moment, preţul la energie ar favoriza repornirea ei şi ar fi pe profit? Deşi mi se pare foarte greu de făcut acest lucru.

Oricum, aştept răspunsul, cu mare interes, verbal şi în scris.

Deputat al PSD Hunedoara, Ilie Toma.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Neaga Florian. Nu este.

Doamna Predescu Ana-Loredana?

Vă rog.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc.

Domnului Lucian Bode, ministrul afacerilor interne.

Stimate domnule ministru,

Incendiile cu urmări tragice produse, în ultimele 11 luni, în spitalele din România reprezintă un semnal de alarmă serios pentru opinia publică, întrucât nu au fost comunicate cu promptitudine cauzele acestor incendii, care s-au soldat cu decesele a zeci de români, şi nici nu au fost asumate de către autorităţi garanţii că astfel de incendii nu se vor mai repeta.

Începând cu data de 14 noiembrie 2020, când s-a produs incendiul de la Secţia ATI COVID de la Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ, şi până pe data de 1 octombrie 2021, când s-a produs incendiul de la Secţia ATI COVID de la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa, în spitalele din România s-au produs 14 incendii care au provocat decesele a 42 de pacienţi.

În acest context şi având în vedere prevederile Legii nr. 307/2006, vă rog să aveţi amabilitatea de a-mi răspunde în scris la următoarele întrebări.

Dacă, pentru clădirile în care funcţionau, la data producerii incendiilor, secţiile ATI COVID de la Spitalul Judeţean Piatra Neamţ, Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş" din Bucureşti şi Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa, au fost emise autorizaţii de securitate la incendiu sau avize de securitate la incendiu?

În ce condiţii şi în baza căror documente sau constatări au fost emise aceste documente de autorizare sau avizare pentru clădirile în care funcţionau secţiile ATI COVID de la spitalele menţionate mai sus?

Dacă spaţiile în care funcţionau secţiile ATI din spitalele menţionate anterior erau dotate cu: instalaţii de monitorizare a concentraţiei de oxigen în aerul ambiental; instalaţii de ventilare; instalaţii de detectare a incendiului?

După incendiul produs la Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ, Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă au efectuat ample acţiuni de control la secţiile ATI din toate spitalele din România. Care au fost principalele deficienţe care au fost constatate în urma controalelor efectuate şi câte dintre aceste deficienţe au fost rezolvate până în prezent?

Ce măsuri au fost adoptate, la nivelul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul MAI, pentru rezolvarea deficienţelor constatate la aceste acţiuni de control şi care nu au fost rezolvate în cadrul termenului de conformare stabilit de echipa care a efectuat controlul?

Vă rog să îmi transmiteţi răspunsul în scris.

Cu consideraţie, deputat Ana-Loredana Predescu.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul Adrian Wiener nu este.

Domnul Petreţchi Nicolae-Miroslav.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Florin Cîţu, prim-ministrul interimar.

Obiectul interpelării: "Motivele care au stat la baza nealocării fondurilor către comuna Remeţi în urma rectificării bugetare din 6 octombrie 2021".

Domnule prim-ministru interimar,

Deşi nu credeam că voi fi nevoit să mă adresez prim-ministrului interimar, prin intermediul unei asemenea interpelări, modul în care au fost repartizate UAT-urilor fondurile alocate în urma rectificării bugetare de săptămâna trecută mă împing să recurg la această măsură.

Cu siguranţă cunoaşteţi faptul că edililor din întreaga ţară, indiferent de culoarea politică, li s-a solicitat să transmită sumele de care au nevoie pentru funcţionare până la finalul anului, centralizarea efectuându-se la nivelul prefecturilor, iar de acolo datele au fost transmise la Guvern.

Sumele ar fi trebuit să suplinească deficitul unor localităţi care nu mai au surse de finanţare, au probleme cu fondurile pentru asistenţa socială şi cu asigurarea veniturilor pentru energia termică.

La data de 8 octombrie am fost informat de către primarul comunei Remeţi despre faptul că printre comunităţile dezavantajate la această rectificare bugetară se numără şi comuna Remeţi din judeţul Maramureş, comună poziţionată la graniţa României cu Ucraina, precum şi la graniţa judeţului Maramureş cu judeţul Satu Mare, cu aproape 4.000 de locuitori, peste 80% dintre aceştia fiind etnici ucraineni, al cărei primar nu are coloratură politică, acesta candidând şi câştigând alegerile din partea Uniunii Ucrainenilor din România, organizaţie reprezentativă a minorităţii ucrainene din ţara noastră.

Situaţia atipică a apărut în condiţiile în care Primăria comunei Remeţi a răspuns în timp util adresei Instituţiei Prefectului Judeţului Maramureş, solicitând necesarul de resurse pentru asigurarea funcţionării până la finalul anului 2021 - adresa nr. 1.767/23.09.2021 -, respectiv Consiliului Judeţean Maramureş, pentru finanţarea cheltuielilor privind drumurile comunale. Cu toate acestea, comunei Remeţi nu i-au fost alocate fonduri, spre deosebire de alte comune învecinate care au primit fonduri, unele cu mult peste nevoile acestora.

Având în vedere cele menţionate mai sus, domnule prim-ministru interimar, vă rog să-mi comunicaţi poziţia Guvernului, pe care îl conduceţi, cu privire la cele menţionate mai sus, comunicându-mi criteriile care au stat la baza nealocării fondurilor către comuna Remeţi, în urma rectificării bugetare din data de 6 octombrie a.c.

Totodată, vă rog să-mi comunicaţi dacă în cadrul centralizatorului transmis de către Instituţia Prefectului Judeţului Maramureş s-au regăsit şi solicitările transmise de către UAT Remeţi, judeţul Maramureş.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi fie comunicat oral şi în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Paladi George-Adrian? Nu este.

Domnul deputat Cristian Brian, de la Uniunea Salvaţi România? Cred că este, nu?

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectul interpelării de azi este "Fondul de Rezervă al Guvernului", iar interpelarea este adresată domnului prim-ministru interimar Florin-Vasile Cîţu şi domnului Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.

Domnilor miniştri,

Alocarea sumelor din Fondul de Rezervă Bugetară, aflat la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2021 pentru unele UAT-uri, a creat în ultimii ani foarte multe nemulţumiri şi suspiciuni că ar reprezenta un instrument politic.

Cu toţii am fost aleşi de către cetăţeni pentru a rezolva problemele într-un mod responsabil. Suntem aici, la conducerea acestei ţări, pentru cetăţeni, reprezentăm oamenii şi problemele lor, iar guvernarea trebuie făcută după reguli clare. Normele de implementare, luarea deciziilor şi repartizarea banilor publici sunt acţiuni care trebuie făcute în funcţie de adevăratele nevoi ale cetăţeanului.

Unul dintre motivele de tensiune în Coaliţie a fost, în numeroase cazuri, lipsa de transparenţă şi decizii luate unilateral.

Din discuţiile purtate cu mai mulţi primari din circumscripţie, ştim că evaluarea nevoilor de fonduri suplimentare, la nivel de UAT, s-a făcut pe principalele două componente: cofinanţare proiecte în curs şi cheltuieli curente ce nu pot fi acoperite şi ar putea provoca blocaje în respectiva administraţie publică locală.

Suntem conştienţi de configuraţia coloraturii politice, dar nu putem permite ca, la repartizarea acestor fonduri, unele comunităţi să fie văduvite din cauza opţiunii lor politice.

O evaluare mai atentă a solicitărilor venite din partea UAT-urilor şi necesitatea unor reguli şi proceduri transparente cu privire la utilizarea sumelor din Fondul de Rezervă Bugetară sunt măsuri minime ce trebuie luate pentru a evita ca, pe viitor, împărţirea banilor să fie una pe criterii politice.

De aceea, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări.

Care sunt urgenţele soluţionate prin alocarea acestor sume de bani către UAT-uri?

Care sunt priorităţile din Programul de Guvernare soluţionate prin alocările de sume din Fondul de Rezervă la începutul lunii octombrie?

Care au fost priorităţile avute în vedere şi modalităţile prin care s-a făcut distribuirea efectivă a sumelor alocate UAT-urilor?

Cum vă explicaţi corelarea perfectă între culoarea politică şi sumele de bani alocate UAT-urilor?

Care este procentul de acoperire a solicitărilor venite din UAT-uri?

Care este perioada în care aţi solicitat informaţiile?

Cine, când şi cum a evaluat nevoile de finanţare urgentă a UAT-urilor?

Cu privire la solicitările transmise de prefecturi către Ministerul Dezvoltării, care a fost timpul de analiză a acestora şi a sumelor alocate către UAT-uri?

Ce analize sau verificări preliminare, cu privire la execuţia bugetară, au fost efectuate înainte de repartizarea sumelor solicitate de către primării?

Care sunt principalele probleme/nereguli identificate odată cu analiza execuţiei bugetare la nivel de UAT?

Care sunt soluţiile avute în vedere pentru a evita pe viitor situaţiile în care majoritatea UAT-urilor se află în postura actuală de a depinde de fiecare leu alocat din fondul de rezervă?

Şi ultima întrebare: consideraţi necesară reorganizarea administrativ-teritorială pentru a evita intrarea în incapacitate de plată a anumitor primării?

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul verbal şi în scris.

Brian Cristian, deputat al USR PLUS, Maramureş.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Chirilă Virgil Alin? Nu este.

Doamna Intotero nu este.

Domnul Ilişanu Augustin-Claudiu?

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu (din sală):

Da.

Domnul Alexandru Rafila:

Păi, poftiţi la microfon!

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu (din sală):

Dar nu pot să vorbesc de aici?

Domnul Alexandru Rafila:

Orice se poate!

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul interpelării se referă la lipsa de responsabilitate a Guvernului României în tot acest an şi este adresată domnului Florin-Vasile Cîţu, prim-ministrul interimar.

Stimate domnule prim-ministru,

Conform art. 34 din Constituţia României, "românii au dreptul la ocrotirea sănătăţii, iar statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice".

La 28 iunie 2021 aţi declarat că a fost eliminată pandemia în România. Citez: "Ştiţi că ieri, în Bucureşti, nu a fost niciun caz în 24 de ore? Ţinta era să eliminăm pandemia şi ţinta a fost atinsă".

Prin mesajele pe care le-aţi transmis în vară, în spaţiul public, în timpul campaniei PNL, dezonorante pentru români, şi prin lipsa de măsuri pentru pregătirea valului 4 nu aţi luat măsuri pentru asigurarea sănătăţii publice.

În acest sens, vă rog să îmi precizaţi:

1. A fost Congresul PNL, din 25 septembrie 2021, mai important pentru viaţa românilor decât asigurarea unei bune funcţionări a sistemului de sănătate, sprijinirea secţiilor ATI cu echipamente şi înfiinţarea de noi secţii, respectiv creşterea numărului de paturi la ATI pentru perioada de toamnă pe care, conform atribuţiilor de şef al Executivului, trebuia să o sprijiniţi pentru asigurarea sănătăţii publice?

La acest peisaj apocaliptic, care se pare că a cuprins România în guvernarea pe care o conduceţi, nu aţi luat măsuri pentru a stopa creşterea galopantă a preţurilor la energie, gaze naturale, dar şi a altor produse.

2. Vă rog să îmi precizaţi, clar şi la obiect, de ce nu aţi propus plafonarea preţurilor la energie şi gaze naturale, fiind totuşi informat, din primăvară, de ceea ce va urma la nivel european în domeniul energiei?

Concret, de ce aţi respins până acum ideea plafonării, lăsându-i pe români de izbelişte în lupta cu facturile uriaşe, iar acum, în ceasul al 12-lea, agreaţi totuşi posibilitatea plafonării?

Sunteţi un premier demis prin moţiune de cenzură, cu un scor istoric - 281 de voturi. Totuşi, în ultimul moment, când România avea şi are nevoie de resurse din Fondul de Rezervă al Guvernului la dispoziţia prim-ministrului pentru lupta împotriva pandemiei pentru a salva vieţi, aţi epuizat resursele pe alocări către administraţiile locale într-un mod netransparent, partinic şi total neloial românilor, ci loial intereselor de partid.

Vă rog să îmi precizaţi de ce trebuie cetăţenii municipiului Bacău, dar şi cetăţenii altor municipii din ţară, ale căror administraţii locale nu au primit niciun leu în alocarea pe care aţi făcut-o din Fondul de rezervă, să fie afectaţi de neînţelegerile şi luptele dintre PNL şi USR?

De ce a trebuit ca administraţiile locale, conduse de primari neagreaţi de partidul pe care îl conduceţi, şi, implicit, cetăţenii lor să fie trataţi injust şi discriminaţi prin aceste alocări partinice? Care au fost motivele pentru care municipiul Bacău nu a primit niciun leu din Fondul de rezervă?

Solicit răspuns în scris şi verbal.

Vă mulţumesc.

Claudiu Ilişanu, Circumscripţia electorală nr. 4 Bacău.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Huţu Alexandra şi se pregăteşte domnul deputat Flucuş. Ultima interpelare.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Florin Cîţu, prim-ministru interimar.

Stimate domnule prim-ministru,

În data de 6 octombrie, fără a ţine cont măcar de minime criterii, Guvernul pe care îl conduceţi a adoptat o hotărâre de Guvern menită, cică, să sprijine unităţile administrativ-teritoriale care se confruntă cu diferite probleme. Nu abordez acum situaţia pe care aţi creat-o la nivel naţional şi discrepanţele pe care le-aţi făcut între primării, între oameni, în definitiv, ci mă voi rezuma doar la judeţul Botoşani.

Considerând că Domnia Voastră nu cunoaşte acest judeţ, vă aduc la cunoştinţă că la alegerile locale din anul 2020 candidaţii propuşi de Partidul Social Democrat au câştigat funcţia de primar în 43 de localităţi, iar candidaţii PNL au câştigat în 28 de localităţi.

În cele 43 de localităţi conduse de primari ai PSD locuiesc peste 300.000 de botoşăneni, ceea ce reprezintă peste două treimi din populaţia judeţului, iar din cei 300.000 de botoşăneni, peste 140.000 au domiciliul în municipiile Botoşani şi Dorohoi, ambele cu primari de la Partidul Social Democrat. În cele 28 de localităţi conduse de primari ai PNL locuiesc aproximativ 135.000 de cetăţeni.

Nu vreau să evidenţiez nimic altceva decât că, prin alocarea de fonduri pe care aţi realizat-o, aţi avut grijă doar de o treime din populaţia judeţului Botoşani, iar celelalte două treimi au fost ignorate.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog să-mi furnizaţi următoarele informaţii cu privire la alocarea fondurilor pentru judeţul Botoşani.

Câte unităţi administrativ-teritoriale au adresat Guvernului, prin intermediul Instituţiei Prefectului, solicitări în vederea acestei alocări de fonduri şi care a fost suma solicitată de fiecare dintre ele?

Raportat la suma totală solicitată de primăriile din judeţul Botoşani, vă rog să precizaţi cât reprezentau, procentual, sumele pentru arierate, cofinanţare pentru fonduri europene, cheltuieli de personal etc.?

Care au fost criteriile tehnice, obiective, care au stat la baza alocării fondurilor la UAT-urile din judeţul Botoşani?

Care este raţiunea obiectivă pentru care Guvernul, deşi au fost solicitări, nu a alocat niciun leu pentru cele două municipii din judeţul Botoşani, respectiv Botoşani şi Dorohoi, care totalizează peste 30% din populaţia judeţului?

De ce nu s-a ţinut cont, la alocarea banilor, de tipul UAT-ului, de mărime, de numărul de locuitori, de costurile efective, de angajamentele în derulare sau de alte criterii?

Ultima întrebare.

În decizia de împărţire a banilor, aţi avut în vedere sprijinirea oamenilor care locuiesc în judeţul Botoşani sau doar sprijinirea primarilor aleşi pe listele PNL?

Reamintesc Guvernului interimar că, în urma deciziilor pe care le adoptă, niciun cetăţean din ţara noastră n-ar trebui să aibă de suferit.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Flucuş Dumitru, PNL.

Ultima interpelare din această seară.

Domnul Dumitru Flucuş:

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Florin Cîţu, domnului ministru al finanţelor, Dan Vîlceanu, şi domnului Attila Cseke, ministrul dezvoltării.

Obiectul întrebării este referitor la nealocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pe anul 2021, pentru 11 localităţi din judeţul Braşov.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimaţi miniştri,

Primarii din judeţul Braşov sunt oameni gospodari şi serioşi, la fel ca majoritatea primarilor din ţara aceasta.

Prin ultima hotărâre de Guvern, câteva dintre primăriile judeţului Braşov au primit un ajutor pentru a-şi putea desfăşura activitatea. Acestea vor putea să continue o serie de proiecte începute în localităţi. Este un lucru bun şi vă mulţumesc pentru atenţia pe care aţi acordat-o judeţului nostru. Însă vreau să vă semnalez că în judeţul Braşov există 11 localităţi care n-au primit niciun leu, prin această hotărâre de Guvern, şi au nevoie de suplimentarea bugetului pentru a-şi putea continua activitatea, până la finalul anului, în condiţii decente. Comunele Apaţa, Beclean, Caţa, Cincu, Hărman, Jibert, Ormeniş, Recea, Şinca, Ungra şi Viştea sunt comune care riscă să rămână fără fondurile necesare în următoarele luni.

Vă solicit respectuos să îmi expuneţi motivele pentru care aceste comune nu au fost prinse în tabelul hotărârii de Guvern şi să revizuiţi acest act normativ, ori să găsiţi alte soluţii pentru a oferi sprijin financiar şi pentru cele 11 comune braşovene la care m-am referit anterior.

Vă stau la dispoziţie pentru orice alte informaţii sau consultări şi vă rog să mă primiţi într-o audienţă, alături de primarii celor 11 comune din Braşov enumerate, pentru a putea veni cu documente şi explicaţii care să ne susţină cauza pentru care vă înaintez prezenta interpelare.

Vă solicit un răspuns în scris.

Mulţumesc.

Cu deosebită consideraţie, Dumitru Flucuş, deputat al PNL Braşov, mai precis de Ţara Făgăraşului.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc foarte mult.

Declar închisă şedinţa din această seară.

Ne vedem mâine.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,58.