Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.31.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Sorin Mihai Grindeanu, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

După alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 23 noiembrie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să îi retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale şi un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dumitru Coarnă, de la Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi 3 minute la dispoziţie.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa!

Declaraţie politică.

Proiectul de lege privind certificatul verde, ce instituie vaccinarea obligatorie, căruia profesiunea medicală pare să-i decline competenţa, a ajuns în faţa Camerei Deputaţilor după ce Senatul l-a respins. Însă, când este vorba de a legifera într-un asemenea domeniu, de a confisca drepturi şi libertăţi cetăţeneşti şi de a supune cetăţenii unor practici repetate, prin care li se administrează vaccinuri experimentale, Camera Deputaţilor şi Guvernul trebuie să se edifice asupra utilităţii, eficacităţii şi indispensabilităţii unei asemenea măsuri, a unei practici de igienă publică declarate profilactică pentru o boală gravă şi ucigătoare pentru naţiune. Dacă sunt stabilite aceste condiţii, trebuie apoi să existe certitudinea inocuităţii acestei practici.

Cât priveşte inocuitatea, o anchetă serioasă pe această temă ar trebui să-l facă pe anchetator extrem de rezervat în condiţiile în care vaccinurile contra SARS-CoV-2 nu previn infectările şi răspândirea bolii, ba de multe ori aceste vaccinuri reprezintă un pericol pentru sănătatea publică.

La debutul campaniei de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 s-a spus că vaccinurile pot preveni infectările şi răspândirea bolii, după nici un an de atunci, realitatea a demonstrat că vaccinul nici nu previne infectarea şi nici nu combate răspândirea infecţiei. Astăzi, partizanii vaccinării ne spun că aceasta reduce riscul dezvoltării unei forme severe de boală, însă, din păcate, statistica îi contrazice.

Aceasta arată că, după începerea campaniei de vaccinare, au explodat în lume cazurile de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2. Astfel, după data de 1 ianuarie 2021 a fost înregistrat un număr de 170 de milioane de îmbolnăviri, faţă de 84 de milioane de îmbolnăviri în tot anul 2020. Şi numărul deceselor a crescut pe mapamond, după debutul campaniei de vaccinare, cu un procent îngrijorător de 65% - 3.184.000 în anul 2021, faţă de 1.938.000 în anul 2020.

În România au fost înregistrate 1.112.000 de îmbolnăviri în anul 2021, faţă de 632.000 în anul 2020, iar la capitolul decese, acestea au crescut de aproximativ 2,5 ori, respectiv 37.497 anul acesta, faţă de 15.767 anul trecut.

Aceste date statistice ar trebui să ne dea de gândit tuturor, cu atât mai mult cu cât, în numeroase ţări, maximele istorice în ceea ce priveşte îmbolnăvirile sau decesele zilnice s-au înregistrat în timpul campaniei de vaccinare. Cifrele arată clar că riscul de infectare şi de răspândire a virusului este la fel de ridicat, atât în cazul persoanelor vaccinate, cât şi în rândul celor nevaccinate.

Diferitele variante de vaccin, aflate pe piaţă la ora actuală, nu şi-au dovedit eficacitatea, acestea generează condiţii patologice, care epuizează resursele de apărare ale organismului împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru un anumit timp, pe care OMS l-a fixat, în mod arbitrar, la 6 luni sau maximum un an.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu insist mai mult, căci bunul-simţ, judecata sănătoasă, respectul pentru drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, pentru datoria împlinită de o conştiinţă luminată, toate acestea vă vor ghida votul.

Adevărata pace cere recunoaşterea drepturilor omului. Sunt pentru dreptul la opţiune, sunt pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor dăruite de Dumnezeu.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Dumitru Coarnă:

Eu, Dumitru Coarnă, deputat al PSD, Călăraşi, voi vota împotriva discriminării - persoane vaccinate versus persoane nevaccinate.

Voi vota contra introducerii certificatului verde.

Doamnă ajută!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă:

Dumitru Coarnă, deputat al PSD.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Continuăm declaraţiile politice cu doamna deputat Georgeta-Carmen Holban, de la Grupul PSD. Nu este.

Domnul deputat Florin Piper-Savu.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Deputat Florin Piper-Savu, Circumscripţia nr. 36 Teleorman.

Declaraţia politică se intitulează "Nu avem voie să lăsăm niciun copil în urmă!".

Stimaţi colegi,

În urmă cu 32 de ani, liderii mondiali au făcut o promisiune copiilor - siguranţă, educaţie şi susţinerea dreptului de a vorbi şi de a fi auziţi.

În România europeană, Guvernul de dreapta a arătat că nu este capabil să ia măsurile necesare pentru a respecta această promisiune şi pentru a asigura accesul elevilor la educaţie.

Guvernanţii s-au lăudat că au achiziţionat 250.000 de tablete pentru ca elevii defavorizaţi să poată participa la cursurile online, dar, prin decizia Ministerului Educaţiei, au fost distribuite doar către copiii care nu au niciun telefon mobil în familie şi, astfel, mulţi elevi nu au putut beneficia de sprijin pentru a avea acces la cursuri.

Şcolile au fost închise când ar fi trebuit să fie deschise, şi apoi au fost deschise fără să fie pregătite pentru a asigura protecţie elevilor şi cadrelor didactice. Structura anului şcolar a fost măcelărită de barda decidenţilor, elevii pierzând timp fără rost, într-o vacanţă nedorită, în timp ce sistemul de învăţământ românesc continuă să fie terenul pasării responsabilităţii de la Educaţie la Sănătate, de la Sănătate la Administraţia Locală.

Actualul Guvern a luat decizia să pedepsească elevii pentru că nu se vaccinează minimum 60% dintre profesori şi personalul auxiliar. Ştiu cele două ministere, artizanii acestui prag, câte dintre aceste şcoli se află în localităţi care nu au infrastructură de Internet adecvată?

Cu peste 6 luni întârziere, testarea promisă în unităţile de învăţământ este o mare brambureală, procedura de administrare a testelor non-invazive prezintă lacune de aplicare, iar elevii sunt afectaţi de incompetenţa decidenţilor.

Dreptul la educaţie nu poate fi asigurat fără resursa umană, iar investiţia în resursa umană este aproape inexistentă. Guvernanţii nu sunt preocupaţi să afle de ce profesia de dascăl nu mai este una dorită şi respectată aşa cum era odată şi nici să ia măsurile necesare.

"Autonomia şi depolitizarea şcolii" a rămas doar o declaraţie a ministrului educaţiei la început de mandat, pentru ca în aceste zile să asistăm la desfăşurarea unui concurs declarat corect şi apolitic, dar în care comisiile de evaluare pentru recrutarea managerului şcolar sunt conduse de reprezentanţii inspectoratelor şcolare, numiţi politic, inspectori care nu au făcut dovada competenţei printr-un concurs.

E timpul ca guvernanţii să-şi amintească despre importanţa îndeplinirii promisiunii Convenţiei ONU privind Drepturile Copilului şi să asigure fiecărui copil acces la educaţie de calitate, servicii de sănătate şi protecţie socială.

Nu avem voie să lăsăm niciun copil în urmă!

Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule deputat.

Dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Viorica Sandu, de la Grupul PSD.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi 3 minute la dispoziţie pentru declaraţia politică.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "România 2021 - ţara recoltelor excepţionale care ajung la gunoi".

România e singura ţară din lume cu ratingul "excepţional" pentru recoltele anului 2021. Dar România este singura ţară ale cărei recolte de roşii sănătoase ajung la gunoi, odată cu munca fermierilor, dezamăgiţi de autorităţile statului care nu îşi protejează cetăţenii, nu îşi protejează rodul pământului în plină criză economică şi alimentară şi nici măcar investiţia - sumele acordate prin Programul de susţinere a producţiei de legume în spaţii protejate, aprobat prin H.G. nr. 651/2021.

Ministerul Agriculturii dădea asigurări că va sprijini sectorul legumicol, astfel încât fermierii să poată desface pe piaţă producţia obţinută în condiţii cât mai avantajoase. În fapt, în loc să apere producătorul român, au favorizat importurile şi marile lanţuri de magazine.

Pieţele au fost invadate de mărfuri de import, iar producătorii tineri care vor să trăiască decent din agricultură, în propria ţară, au fost lipsiţi de sprijinul autorităţilor.

România are cele mai ieftine roşii din Uniunea Europeană.

Din datele Comisiei Europene, la 1 septembrie, preţul mediu al kilogramului de roşii, în luna august, era de 0,49 euro, cel mai mic preţ din Uniunea Europeană.

În luna noiembrie avem o supraproducţie de tomate, fermierii sunt mulţumiţi de cea de-a doua cultură, însă preţurile nu îi ajută nici de data aceasta.

În judeţul Galaţi, în comuna Matca, renumită pentru producţiile sale, legumicultorii care au pus cea de-a doua cultură de tomate au înregistrat producţii record.

Supraproducţia, datorată disfuncţionalităţii instituţiilor responsabile, care au întârziat verificările pentru acordarea ajutorului de minimis, a scăzut preţul unui kilogram de roşii din cultura a doua, vânzându-se cu 1,5 lei la piaţa din Matca, judeţul Galaţi.

Avem o agricultură excepţională datorită muncii responsabile a agricultorilor.

Domnilor guvernanţi, ar fi cazul să deprindeţi de la oamenii aceştia simpli responsabilitatea şi respectul faţă de muncă şi pământ.

Deputat de Galaţi, Viorica Sandu.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă deputat.

Dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Christine Thellmann, de la Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi 3 minute la dispoziţie pentru declaraţia dumneavoastră politică.

Mulţumesc.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Cuvântul care caracterizează ordinea de zi internă a României este criză. Ne confruntăm cu o criză politică, ne confruntăm cu o criză sanitară şi chiar energetică.

În calitate de membru supleant al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE şi a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, urmăresc cu mare îngrijorare o altă criză - cea a migranţilor de la graniţa dintre Polonia şi Belarus.

Sunt mii de refugiaţi din Orientul Mijlociu care au fost direcţionaţi la graniţa dintre Belarus şi Polonia şi care speră că pe acolo vor putea ajunge mai departe în Germania sau în alte state europene. Toţi îşi caută scăparea din Irak, din Afganistan şi Siria, pentru a se salva de regimurile opresive din ţările lor.

Aceşti oameni sunt manipulaţi, sunt dezinformaţi şi folosiţi drept armă politică de autorităţile de la Minsk. Este trist că suferinţa acestor oameni este folosită în lupta politică internaţională.

Ţările vecine Belarusului sunt foarte îngrijorate, graniţele Poloniei şi Lituaniei sunt luate zilnic cu asalt.

Autorităţile de la Minsk trebuie să înţeleagă faptul că sancţiunile pe care le-a impus Uniunea Europeană acestei ţări nu pot fi retrase prin astfel de acţiuni. Refugiaţii care se află în centrul acestui conflict hibrid nu trebuie să plătească cu viaţa şi sănătatea lor.

Aceşti oameni trebuie ajutaţi. Şi-au pierdut casele, familia, locurile de muncă şi nu mai pot reveni la o viaţă normală în ţara lor, dar, în acelaşi timp, nici nu pot fi lăsaţi să intre în ţările Uniunii Europene fără un control prealabil.

Să fie foarte clar, vorbim despre o tragedie umană. Trebuie să ne pese tuturor. Am încredere că atât Uniunea Europeană, cât şi ONU vor găsi, în cel mai scurt timp, cele mai bune soluţii pentru a salva vieţile acestor oameni.

Mulţumesc frumos.

Deputat al PNL de Sibiu, Christine Thellmann.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă deputat.

Continuăm seria declaraţiilor politice cu domnul deputat Florin-Alexandru Alexe, de la Grupul PNL. Nu este.

Domnul deputat Ervin Molnar, de la Grupul PNL? Nu este.

De asemenea, nu avem încă deputaţi de la Grupul USR.

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR.

Doamna deputat Raisa Enachi, vă rog, aveţi cuvântul, 3 minute la dispoziţie.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei politice este "Dictatura din judeţul Vaslui".

Românii pleacă din ţară pentru oportunităţi mai bune de muncă, dar rămân tot timpul cu gândul că o să se întoarcă acasă, să schimbe ceva, să aducă ceva, să ne înveţe despre cum să ne apropiem de Occident.

Astăzi aduc în faţa dumneavoastră un caz concret, al unui român întors în ţară cu gânduri bune şi multe speranţe, dar care i-au fost amarnic înşelate.

Vorbesc astăzi despre Ichim Marius, revenit acasă din diaspora, cu o sumă importantă de bani, cu scopul de a investi în ţară. A achiziţionat în comuna Ivăneşti, Vaslui, un important spaţiu comercial în care a investit tot ce adunase în mulţi ani de chin şi muncă prin ţări străine. Toate au mers bine până în anul 2019, când anumite persoane interesate au pus ochiul pe afacerea domnului Ichim. Aceste persoane, împreună cu primarul comunei, un reprezentant de frunte al PSD Vaslui, au aplicat o metodă de neimaginat într-o ţară normală. Primarul, susţinut de aparatul subordonat, a concesionat terenul din cele două laterale ale spaţiului comercial deţinut de domnul Ichim, iar în faţa magazinului au desfiinţat parcarea şi au amenajat o zonă verde, acum în paragină. Prin această metodă perversă au reuşit închiderea afacerii dezvoltate de domnul Ichim.

"Cum?" - mă veţi întreba. Simplu. Cei care au concesionat terenurile din lateralele spaţiului comercial al domnului Ichim au construit la nici 1,5 metri de pereţii clădirii, lăsând clădirea acestuia fără posibilitatea de a se racorda la reţeaua de apă, fără acces la fosa septică şi fără cale de acces necesară pentru aprovizionare. Ulterior, aceşti vecini "binevoitori" au anunţat DSP-ul, care a venit şi a închis afacerea domnului Ichim.

Oare câte astfel de abuzuri s-au întâmplat în România?

Domnul Ichim a depus plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui, însoţită de documentele care îi dovedesc clar dreptatea, dar, ce să vezi, Parchetul are foarte mult de lucru, iar dosarul domnului Ichim trenează. Între timp, afacerea acestuia este blocată.

În calitate de deputat de Vaslui, aduc acest caz în atenţia domnului ministru al justiţiei şi îl rog să întreprindă măsurile care se impun.

Totodată, ridic următoarea întrebare:

Domnule ministru al justiţiei, câte plângeri cu speţe similare zac uitate prin sertarele justiţiei din România?

A doua întrebare este, cred, retorică:

Domnule Marcel Ciolacu, preşedinte PSD, de ce permiteţi subordonaţilor dumneavoastră să distrugă destinele unor familii, ale unor români care s-au întors din străinătate pentru a investi în România şi a-şi face un rost aici, acasă?

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Biró Rozália-Ibolya, de la Grupul UDMR. Nu este.

De la Grupul minorităţilor naţionale, domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Peste câteva zile, mai exact, la data de 1 Decembrie, celebrăm Ziua Naţională a României, o zi păstrată cu sfinţenie în inimile noastre. O zi în care suntem datori să ne amintim de generaţiile care au luptat şi s-au sacrificat, uneori chiar cu preţul vieţii, pentru ca România de astăzi să aibă un parcurs democratic şi european.

La data de 1 Decembrie 1918, poporul român şi-a îndeplinit idealul naţional, şi anume unirea într-un stat suveran şi indivizibil. La atingerea acestui ideal au contribuit şi minorităţile naţionale, prin delegaţiile lor din Transilvania, Bucovina şi Basarabia, care au susţinut crearea României Mari, transformând România într-o putere regională de prim rang.

Ca răsplată, printr-o demonstraţie de maturitate politică a liderilor vremii, România Mare a recunoscut membrilor tuturor comunităţilor etnice egalitate în drepturi cetăţeneşti, promisă şi prin Proclamaţia de la Alba Iulia.

La 103 ani de la acel moment, România reprezintă un model la capitolul drepturilor minorităţilor naţionale, acestea jucând un rol important în susţinerea parcursului democratic şi european al ţării, în buna funcţionare a instituţiilor, precum şi în păstrarea unui climat de toleranţă pe teritoriul României.

Acest exemplu de colaborare între stat şi minorităţile naţionale transformă ţara noastră într-un model de bune practici şi conferă o caracteristică aparte Zilei Naţionale a României.

Deşi în prezent buna colaborare şi sentimentul de pace socială sunt considerate drept un bun dat, garantat, prin tratate internaţionale sau legi interne, creşterea numărului discursurilor populiste, precum şi a manifestărilor agresive, imperialiste ale unor state aflate nu foarte departe de frontiera noastră pot afecta semnificativ buna funcţionare a statului român.

De aceea, trebuie să monitorizăm cu atenţie orice formă de xenofobie sau învrăjbire, fie interetnică, fie de altă natură. Ignorarea micilor izbucniri de ură pot duce la încurajarea celor care le generează pentru satisfacerea propriilor interese, iar în asemenea cazuri, retorica populistă şi ura faţă de semeni pot deveni o obişnuinţă.

Nu putem permite astfel de lucruri într-un stat european care a reuşit să evolueze şi să acceadă în principalele foruri internaţionale, însuşindu-şi valorile democratice şi europene. Suntem datori să continuăm munca predecesorilor noştri în promovarea valorilor occidentale care, după cum ne-a demonstrat timpul, s-au dovedit eficiente.

Stimaţi colegi,

În calitate de reprezentant al minorităţii ucrainene, doresc să vă transmit gândurile bune ale celor peste 50.000 de etnici ucraineni din România, care de fiecare dată întâmpină Ziua Naţională cu bucurie, încredere în democraţie şi în valorile europene pe care România le promovează astăzi.

La mulţi ani, România!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule deputat.

Dau cuvântul, în continuare, deputatului neafiliat Bogdan-Alexandru Bola. Dacă este?

Vă rog, domnule deputat.

Aveţi 3 minute la dispoziţie.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

Da.

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Acum exact 143 de ani, la 23 noiembrie 1878, a fost cea mai fericită zi din istoria Constanţei şi a locuitorilor săi. La acea dată, autorităţile civile şi trupele militare române intrau pentru prima oară în oraşul Constanţa pentru a-l prelua de la trupele sovietice. Peste 5.000 de constănţeni întâmpinau, pe atunci, cu bucurie ostaşii români ce intrau în oraş, festivităţile culminând cu o slujbă de Te Deum la Biserica Elenă din localitate.

De altfel, ca mărturie a legăturilor extraordinar de bune între minorităţile dobrogene, comunitatea elenă a jucat atunci unul dintre cele mai importante roluri în organizarea festivităţilor, alături de prefectul Remus Opreanu.

Puţini mai ştiu astăzi, de exemplu, că primul locuitor al Constanţei, care a primit cetăţenia română după instalarea administraţiei noastre în Dobrogea, a fost chiar primarul oraşului Constanţa, Nicola Papadopol. De asemenea, primul primar al Constanţei româneşti a fost tot un grec - Anton Alexandridis, între anii 1878 şi 1880.

Unirea Dobrogei cu Romania nu era însă sărbătorită într-o bucurie deplină în ţară deoarece însemna, totodată, pierderea sudului Basarabiei. Cu o lună înainte de intrarea Armatei în Constanţa, la 27 septembrie 1878, Senatul român vota o moţiune în care se stipula precum urmează - Comisia aleasă de Senat a văzut, cu adâncă mâhnire, că puterile europene, prin voinţa lor unanimă şi în interesul păcii generale, au impus României sacrificii dureroase. Comisia propune să se împuternicească Guvernul de a se supune dispoziţiilor Tratatului de la Berlin şi, în acelaşi timp, să pună stăpânire pe Dobrogea şi pe gurile Deltei.

Cu toate acestea, în Dobrogea entuziasmul domnea, ziarul "Românul" descriind acest lucru în detaliu - "Nenumăratele stindarde şi lampioane împodobeau străzile, astfel că oricine ar fi putut crede că se află în Bucureşti, în zilele de serbări naţionale". Presa vremii numea Biserica Metamorfosis - Biserica Greacă, aşa cum o ştiu constănţenii - drept "staţia istorică a unirii Dobrogei cu România" şi descriau cum "aici, glorioasele Armate române au făcut primul lor Te Deum în 1878, unde s-au rugat lui Dumnezeu pentru glorioasa izbândă a Armelor române".

În Dobrogea acelor vremuri, s-a văzut clar cât de mult a însemnat ca ţara să aibă o clasă politică destoinică şi o administraţie publică dornică să aducă schimbarea în bine. Un lucru la care astăzi încă mai aspiră românii.

Prefectul Remus Opreanu descria oraşul în care se stabilea ca fiind un "târg mic şi nespălat", iar judeţul - "un câmp de hoţi de cai". Însă avea încredere în forţele proprii şi în destoinicia oamenilor, spunând că "oraşul avea o poziţie minunată pentru un mare port, iar judeţul avea un pământ bun pentru vrednicia românească".

În acea zi de sărbătoare pentru dobrogeni, el mărturisea - "Entuziasmul era foarte mare şi bucuria se vedea pe feţele tuturor. Tot oraşul era în picioare, stindarde tricolore, ghirlande de flori şi diferite ornamente împodobeau casele. După terminarea serviciului divin am fost însoţit de popor, în strigăte de urări entuziaste, până la localul conacului unde trebuia să procedăm la primirea autorităţilor. Ziua de azi va rămâne înscrisă pentru viitor în cartea istoriei ca fiind o zi de fericire pentru această nouă Românie".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Atât armata, cât şi noua administraţie română a Dobrogei găseau un tablou destul de dezolant pe plaiurile constănţene - o bună parte din populaţia turcă părăsise deja Dobrogea, cerchezii prăduiseră multe dintre localităţile de pe aici, drumurile erau aproape inexistente...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

...localităţile erau subdezvoltate...

Da.

...sau ruinate. Însă nu ne-am lăsat păgubaşi. În următorii ani, poporul român a început să exploreze noua provincie pe care doar domnitorul Mircea cel Bătrân o mai avusese în stăpânire. Repopularea regiunii dintre Dunăre şi mare cu români din Transilvania, Moldova, Oltenia sau Muntenia s-a făcut datorită visului de a trăi într-o Californie a României, aşa cum era numită Dobrogea.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Continuăm declaraţiile politice cu domnul deputat Dan-Constantin Şlincu, de la Grupul parlamentar al PSD.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din păcate, în România, investiţiile în infrastructura feroviară se mişcă greu, în comparaţie cu celelalte state din Europa care au investit, an de an, sume consistente în modernizarea şi extinderea căilor ferate.

Realitatea este dramatică. În prezent, doar o treime din reţeaua de cale ferată din România este electrificată. Ceea ce înseamnă că se circulă ca în secolul al XIX-lea pe mai mult de 13.000 de kilometri. Singura diferenţă este că locomotivele cu aburi au fost înlocuite cu cele diesel.

România se află sub media europeană la toate criteriile de analiză privind investiţiile şi infrastructura.

În acest moment, infrastructura feroviară este la pământ, cu şine rupte, uzate şi abandonate. Trenurile circulă cu o viteză medie de 50 de kilometri la oră, iar parcul de vagoane are doar 700 de vagoane, dintr-un necesar optim de 1.200. România nu a investit în material rulant uşor, electric sau diesel, care consumă puţin. Tot materialul rulant, locomotivele şi vagoanele sunt vechi.

Din acest punct de vedere, judeţul Botoşani, pe care îl reprezint în Parlament, este aproape izolat - nu are niciun kilometru de cale ferată electrificată, deşi reţeaua de cale ferată a judeţului se întinde pe 160 de kilometri.

Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională de Căi Ferate au decis să investească, într-o primă fază, în întreţinerea şi reparaţiile necesare reabilitării infrastructurii existente la nivelul Regiunii de Nord-Est, însă până acum nu s-a realizat nimic.

Promovarea transferului transportului de mărfuri de la căile rutiere, responsabile de 90% din totalul emisiilor de dioxid de carbon şi de gaze cu efect de seră, la alte căi de transport, inclusiv la transportul feroviar, ar reduce costurile externe, inclusiv în ceea ce priveşte mediul.

În acelaşi timp, electrificarea totală a căilor ferate, reparaţia celor cu probleme, extinderea acestora ar introduce România în competiţia europeană a transportului de mărfuri şi ar înlocui o mare parte din transportul rutier, ceea ce ar duce la decongestionarea şoselelor.

Stimaţi parlamentari, să lăsăm deoparte toate interesele de partid şi să facem eforturi comune pentru absorbţia atât a fondurilor europene pentru infrastructură, cât şi a fondurilor din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru a dezvolta Regiunea de Nord-Est şi toată ţara, prin investiţii în căi ferate şi trenuri moderne.

Vă mulţumesc.

Deputat Dan-Constantin Şlincu, Botoşani.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Continuăm seria declaraţiilor politice cu doamna deputat Georgeta-Carmen Holban, de la Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi 3 minute la dispoziţie.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Partidul Social Democrat s-a pronunţat în mod ferm pentru identificarea soluţiilor optime în vederea ieşirii din criza politică, guvernamentală, sanitară, economică şi socială în care se află România. Aceasta a fost, de altfel, principala raţiune care a stat la baza acceptării Partidului Social Democrat de a participa la actul guvernării şi la scoaterea ţării din acest blocaj, deja prea lung.

România are nevoie de stabilitate, predictibilitate, modernizare şi dezvoltare. Are nevoie de politici publice şi strategii menite să crească calitatea vieţii oamenilor, să le confere siguranţa zilei de mâine şi, nu în ultimul rând, speranţa în viitorul copiilor noştri aici, acasă. Toate acestea se pot realiza prin implicarea Partidului Social Democrat şi a resursei umane de calitate, de care noi, indiscutabil, dispunem.

Motivaţiile pentru care ne-am asumat responsabilitatea guvernării nu ţin, în niciun fel, de calcule politice, electorale sau de altă natură. Toate energiile Partidului Social Democrat sunt direcţionate în aceste zile înspre stabilitate naţională, fiind vital să avem un Guvern legitim, bazat pe o majoritate parlamentară confortabilă, care să ne permită să realizăm toate reformele dorite de populaţie, între acestea înscriindu-se şi modificarea Legii fundamentale.

Partidul Social Democrat vine în faţa românilor, în definirea acestui nou Guvern, cu măsuri clare, pragmatice, realiste, astfel încât doleanţele românilor să fie rezolvate.

Cu siguranţă, viitorul ministru al sănătăţii, de la Partidul Social Democrat, va fi în măsură să rezolve disfuncţionalităţile existente în sistemul de sănătate şi să ia cele mai eficiente decizii pentru ca populaţia să fie cât mai puţin afectată de pandemia coronavirusului. Ministrul sănătăţii, propus de Partidul Social Democrat, îşi va exercita capacitatea de a impune un management al sănătăţii performant, în urma căruia populaţia să poată depăşi, în condiţii eficiente şi sigure, actuala criză sanitară.

Desigur, toţi miniştrii, care au fost nominalizaţi de Partidul Social Democrat în viitorul Executiv, vor veni cu abordări concludente, în raport cu ceea ce avem de făcut în toate domeniile, pentru ca repunerea României pe un drum ascendent să devină o realitate resimţită de români.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Aveţi o sticlă de apă în partea dreaptă, dacă doriţi.

Continuăm declaraţiile politice cu domnul deputat Virgil Alin Chirilă, de la Grupul PSD.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Dragi parlamentari,

Stimaţi colegi,

Am văzut multe atacuri politice venite în special din tabăra fostului preşedinte PNL, dar nu numai care acuză formarea noii coaliţii de guvernare PSD - PNL - UDMR, susţinându-se, în principal, cât de mult va pierde PNL prin alianţa cu PSD.

Acest lucru mă surprinde, pentru că, în opinia mea, cel care va avea de pierdut în această alianţă este partidul meu, care, până nu de mult, era acuzat, înjurat, jignit şi umilit de cei care s-au aflat la guvernare şi care au dus ţara în şanţ, după cum bine se poate vedea în toate datele economice şi sociale.

Deci, cei care mor de grija PNL ar trebui să spună mulţumesc Partidului Social Democrat, care şi-a asumat un cost electoral evident, dar a acceptat să vină să repare ceea ce s-a stricat în aceşti ani de guvernarea de dreapta. Cred, aşadar, că alăturarea PNL de PSD este mai degrabă în favoarea liberalilor decât în favoarea noastră.

Dar vă spun sincer, pe mine şi pe colegii mei din PSD nu ne-a preocupat atât de mult soarta PNL. Fiecare partid este în măsură să-şi poarte singur de grijă. Ceea ce ne-a preocupat pe mine şi pe colegii mei este dezastrul economic în care au ajuns foarte mulţi români, loviţi de inflaţia galopantă, de preţurile uriaşe la energie şi, peste toate acestea, de valul 4 al pandemiei.

Motivul pentru care am intrat la guvernare, într-un moment atât de greu, în care mulţi alţii ar fi ales să stea pe margine pentru a-şi conserva sau spori chiar scorul electoral, este de a opri acest dezastru social în care s-a afundat România.

Cred că nimeni din această sală nu poate să nege faptul că, dacă PSD nu şi-ar fi asumat această misiune, astăzi nu am fi vorbit nici de creşterea alocaţiilor cu 40% pentru copiii sub 2 ani, nici de creşterea alocaţiilor pentru celelalte vârste, de la 214 lei la 243 de lei, şi nici de cea de-a treisprezecea alocaţie pentru copiii cu dizabilităţi. Dacă PSD nu ar fi intrat la guvernare, astăzi nu am fi vorbit de creşterea salariului minim, de la 2.300 de lei la 2.550 de lei, de care vor beneficia milioane de salariaţi, în cea mai mare parte din sectorul privat. Şi, în mod cert, nu am fi vorbit astăzi de creşterea pensiei minime, de la 800 de lei la 1.000 de lei, şi nici de creşterea punctului de pensie cu 10%, şi nici de celelalte forme de sprijin acordate pensionarilor. Sunt măsuri de care vor beneficia mulţi dintre alegătorii PNL, dintre alegătorii USR sau ai celorlalte partide parlamentare. Este un câştig pentru mulţi dintre alegătorii pe care dumneavoastră ar trebui să-i reprezentaţi, pentru că v-au ales să le îmbunătăţiţi nivelul de trai, nu să le spuneţi poveşti electorale.

Ştiu că o parte dintre alegătorii noştri, ai PSD, nu vor fi încântaţi de această decizie a intrării la guvernare alături de cei care până ieri ne jigneau şi ne atacau. Dar, în acelaşi timp, sunt foarte mulţi alegători, votanţi ai PSD, dar şi ai altor partide sau, pur şi simplu, fără nicio opţiune politică, care ne opreau pe stradă şi ne spuneau - "Faceţi ceva! Nu mai putem!". Asta am făcut. Ne-am asumat o guvernare...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

...şi chiar am renunţat la funcţia de premier în schimbul garanţiei că vom implementa pachetul social. Iar cei care până acum au contribuit la acest dezastru economic şi social sunt ultimii care au dreptul să critice decizia noastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Întreb, dacă de la Grupul PNL mai avem deputaţi care doresc să susţină declaraţii politice? Nu.

Trecem la Grupul parlamentar al USR.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Brian Cristian.

Vă rog, domnule deputat, aveţi 3 minute la dispoziţie.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În ultimii ani, 6 pădurari au fost omorâţi, iar peste 700 au fost atacaţi de infractori. Când se vorbeşte despre exploatările forestiere din Maramureş şi Suceava, presa numeşte aceste judeţe "Nordul sălbatic al României". Aici, meseria de silvicultor este extrem de periculoasă, iar când sunt prinşi, hoţii de lemne devin agresivi chiar şi cu poliţiştii.

Tăierile ilegale din ultimii 30 de ani au ajuns la 270 de milioane de metri cubi. Iar pentru a pune lucrurile în perspectivă, cei de la publicaţia Recorder au făcut şi următoarea comparaţie: "Imaginaţi-vă o coloană de camioane încărcate cu lemn furat şi aşezate bară la bară de-a lungul graniţelor României. Înmulţiţi lungimea acestei coloane de 26 de ori şi veţi avea dimensiunea reală a cantităţii de lemn care a fost furată din pădurile României din 1990 până astăzi".

Investigaţia recentă din munţii Maramureşului a scos la lumină multe lucruri ce au şocat o ţară întreagă şi ne arată forţa mafiei lemnului, dar şi o altă faţă a României. Parcul Naţional Munţii Maramureşului arată ca un deşert, cu versanţi întregi descoperiţi, de unde s-a tăiat fără niciun control. Furtul este la ordinea zilei, respectul pentru natură nu există, şi comunităţi întregi ajung să trăiască în teroare şi minciună de frica celor care au creat un sistem piramidal şi care au pus stăpânire pe resursele ţării.

În acest context, mă simt dator să vin astăzi în faţa ţării şi să mă adresez celor care au curaj şi verticalitate şi care se luptă să oprească furtul din jurul lor: Nu sunteţi singuri! O nouă clasă de politicieni, tineri şi crescuţi cu principii, care au simţit din plin frustrările nedreptăţii din societatea românească, a ajuns până la acest nivel tocmai ca să oprească abuzurile. Doresc să îmi exprim susţinerea şi aprecierea pentru toţi silvicultorii care se sacrifică fără reţinere pentru dreptate.

De asemenea, fac un apel către toate instituţiile statului, care au atribuţii în gestionarea acestor situaţii, să ia măsuri de urgenţă pentru a proteja românii de furtul pădurilor şi un apel către întreaga societate, să facem zid în jurul dreptăţii şi să demascăm, fără ezitare, corupţia şi hoţia!

Vă mulţumesc.

Deputat Brian Cristian, Circumscripţia electorală nr. 26 Maramureş.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Alin Apostol, de la Grupul USR.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Viitoarea Coaliţie de guvernare PSD - PNL - UDMR doreşte să crească alocaţia de stat pentru copii cu 86 de lei în următorii 2 ani. Impactul este imens - 5 miliarde de lei. Impactul creşte de la 10 miliarde de lei la 15 miliarde de lei.

86 de lei în plus pentru o familie cu venituri de peste 10.000 de lei nu înseamnă nimic. 86 de lei în plus pentru o familie cu venituri sub 3.000 de lei înseamnă puţin. De la anul, alocaţia va creşte cu 29 de lei. Vă întreb, ce reprezintă 29 de lei pentru o familie cu venituri mici? Nu acoperă nici măcar inflaţia, ca să nu mai vorbim că nu poate familia să meargă cu copilul la un spectacol de teatru.

România stă foarte rău la natalitate. Anul trecut s-au născut 178.000 de copii, cel mai mic număr de copii născuţi într-un an de la 1930 încoace.

Dragi români, propunerea mea către dumneavoastră este să creştem aceste beneficii diferenţiat, în funcţie de nevoi, pentru copii şi familie, în funcţie de 4 criterii - muncă, natalitate, educaţie şi venituri.

În mod concret, susţin:

• ca beneficiile pentru familie să crească mai mult pentru familiile în care părinţii muncesc. Simplu, premiem munca. Iar, cu siguranţă, unele contracte de muncă la negru vor ieşi la lumină sub presiunea părinţilor care muncesc;
• 2 - beneficiile să crească mai mult pentru al doilea copil şi mai mult pentru al treilea. Astfel încurajăm natalitatea. Avem nevoie ca românii să nu se mai gândească la griji financiare atunci când planifică să facă încă un copil;
• beneficiile să fie mai mari pentru familiile cu venituri mai mici. După cum ziceam înainte, 86 de lei pentru o familie cu venituri sub 3.000 de lei înseamnă puţin. În schimb, 200 de lei sau mai mult ar putea însemna ceva;
• de asemenea, beneficiile să fie legate de educaţie. Acestea ar putea fi un instrument eficient împotriva abandonului şcolar.

Acestea sunt propunerile la care lucrez, şi ele îşi ating mai multe ţinte:

• încurajarea muncii şi scoaterea la lumină a contractelor de muncă la negru;
• încurajarea natalităţii;
• ajutorarea familiilor care muncesc, dar câştigă puţin;
• stoparea abandonului şcolar.

Şi acum mă adresez vouă, stimaţi colegi:

Haideţi să facem tot efortul şi să ajutăm familiile care au nevoie de aceste beneficii!

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat al USR PLUS, Bucureşti.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm seria declaraţiilor politice cu Grupul parlamentar AUR.

Dau cuvântul domnului deputat Viorel Focşa.

Vă rog, aveţi 3 minute la dispoziţie.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Nu vă mai ploconiţi în faţa Europei! Apăraţi-i pe români!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Recent, comisarul european pentru Piaţa Internă, Thierry Breton, a vizitat România. Am fi considerat acest eveniment drept o veste bună, dacă ar fi fost însoţit de un anunţ cu privire la deschiderea de noi pieţe europene pentru produsele româneşti.

Nici vorbă de aşa ceva!

În schimb, domnul Breton ne-a transmis, cât se poate de clar, că România trebuie să intensifice campania naţională de vaccinare.

Evident, se ridică o întrebare - ce are Bretonul cu Prefectura? De când un comisar european pentru Piaţa Internă vorbeşte, dar mai mult dictează, cu privire la chestiuni ce ţin eminamente de sectorul sanitar? De când un comisar european îşi permite să impună segregarea cetăţenilor unui stat membru al UE, dar încă suveran, pe bază de vaccin?

La cea de-a doua întrebare, răspunsul este simplu - de când conducătorii noştri stau în genunchi în faţa Vestului, de când conducătorii noştri nu mai reprezintă poporul român, ci interesele corporaţiilor din Vest.

La prima însă, răspunsul este ceva mai complicat.

Prezenţa domnului Breton în România nu are nicio legătură cu românii, cu sănătatea lor, ci cu buzunarele corporaţiilor europene pe care dânsul, indirect, le reprezintă.

Din momentul în care Guvernul României a stabilit, ilegal, obligativitatea prezentării certificatului verde, în condiţiile în care numărul persoanelor nevaccinate este mai mare decât al celor vaccinate, lucrurile s-au complicat pentru toate companiile multinaţionale care îşi desfăşoară activitatea în mall-uri. Adică, aşa cum era de aşteptat, cifra lor de afaceri a fost pe măsura numărului persoanelor vaccinate şi posesoare de certificat verde care le-au călcat pragul, adică mult mai mică.

Nu peste multă vreme vom celebra Crăciunul, sărbătoarea pentru care românii cheltuiesc mulţi bani în supermarketuri. Pe cale de consecinţă, aceşti mulţi bani ai românilor, peste un miliard de euro, trebuie să fie cheltuiţi, trebuie să ia calea statelor mamă europene, ale corporaţiilor care funcţionează pe teritoriul României, iar pentru ca acest lucru să se întâmple fără niciun fel de problemă, toţi românii trebuie să se vaccineze, acum.

Îi transmit pe această cale domnului Thierry Breton că atât timp cât AUR va fi în Parlament, acest lucru nu se va întâmpla. Îi mai transmitem să îşi vadă de treabă şi să aibă încredere că ştim cum să ne protejăm cetăţenii - respectându-le drepturile fundamentale, în primul rând. Şi le mai transmit conducătorilor îngenuncheaţi ai României că suntem gata să îi apărăm pe români, din stradă.

PNL, PSD, UDMR, USR, nu uitaţi că se apropie ziua de 22 decembrie, ziua în care cel mai mare număr şi elan al românilor a fost dovedit de atâtea ori.

Luaţi aminte la el, luaţi aminte la sutele de mii de români care în anul 1989 au strigat, cu toţii, din rărunchii lor - "Libertate!".

Şi mai luaţi aminte la spusele lui Nicolae Iorga - "Istoria îşi bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se!".

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Continuăm seria declaraţiilor politice cu doamna deputat Biró Rozália-Ibolya, de la Grupul parlamentar al UDMR.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi trei minute la dispoziţie.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Titlul declaraţiei politice este "Situaţia migranţilor de la graniţa dintre Belarus şi Polonia, o urgenţă pe agenda Uniunii Europene".

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În momentul în care România şi întreaga Europă resimt din plin efectele pandemiei, o nouă situaţie critică îngrijorează tot mai mult întreaga regiune şi comunitatea internaţională. Criza migranţilor, provocată de regimul lui Lukaşenko, la graniţa cu Polonia, scoate în evidenţă faptul că frontierele externe ale UE pot fi destabilizate din mai multe direcţii, inclusiv din Est. De asemenea, criza actuală demonstrează că "migraţia ilegală" rămâne un instrument eficient în mâinile regimurilor autoritare din vecinătatea europeană, pregătite să exploateze slăbiciunile Uniunii Europene.

În acest context, la iniţiativa Poloniei, printr-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, şi secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, parlamentari, preşedinţi ai comisiilor pentru politică externă ale parlamentelor din 16 ţări europene - Polonia, Cehia, Ungaria, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Spania, Ucraina, România şi Marea Britanie - condamnă ferm atacul hibrid al regimului Lukaşenko în curs de desfăşurare la graniţele de est ale UE şi NATO.

Acestui demers s-a alăturat şi preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, David McAllister, iar din România am semnat împreună cu preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat.

Prin această scrisoare cerem acţiuni decisive şi comune pentru a contracara criza. Recunoaştem eforturile Comisiei Europene de a găsi răspunsuri la criza migraţiei creată la frontierele externe şi de a ne angaja în discuţii cu ţări terţe pentru a opri fluxul de migranţi către Belarus, de unde, la rândul lor, aceştia vor fi folosiţi ca parte din tacticile de război hibrid ale regimului Lukaşenko.

Evoluţiile de la frontiera UE indică necesitatea de a lua în considerare modul în care putem adapta cel mai bine cadrul legal existent la noile realităţi, pentru a ne permite să abordăm în mod adecvat încercările de instrumentalizare a migraţiei ilegale în scopuri politice şi alte ameninţări hibride. Nicio parte terţă - fie că este vorba despre o ţară sau despre grupuri naţionale - nu ar trebui să poată face uz de sistemul de migraţie şi de azil al UE pentru a exercita presiuni şi a şantaja UE şi statele sale membre.

Trebuie să avem un răspuns foarte concret.

Este nevoie de dialog la cel mai înalt nivel.

În calitate de deputat al UDMR, conform valorilor şi strategiei formaţiunii politice pe care o reprezint, consider că dialogul direct este unul dintre mijloacele cu care putem detensiona esenţial criza. Este nevoie de un răspuns sistemic, coordonat, care să ne sporească rezilienţa, un efort economic şi diplomatic strict concentrat din partea UE pentru a contracara orice acţiune îndreptată împotriva forului comunitar, măsuri de descurajare a unor provocări viitoare sau încercări de a semăna neîncrederea şi discordia între noi.

Vă mulţumesc mult.

Deputat Biró Rozália, din partea UDMR Bihor.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Îi dau cuvântul, în continuare, deputatului neafiliat Mihai Lasca.

Vă rog, domnule deputat. Aveţi trei minute la dispoziţie.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Certificatul COVID este certificatul de deces al democraţiei".

Stimaţi colegi,

Exact acum 21 de ani, pe 23 noiembrie 2000, au fost repatriate rămăşiţele pământeşti ale lui Nicolae Rădescu, ultimul prim-ministru democrat al României înainte de comunişti.

Se pare că istoria se repetă sub diverse forme pentru că votul deputaţilor poate ucide democraţia pentru care înaintaşii noştri şi-au dat viaţa.

Să nu uitaţi că deputaţii care votează în favoarea certificatului de sclav sunt, în fapt, ucigaşii Constituţiei României şi, implicit, ai drepturilor şi libertăţilor pe care strămoşii noştri le-au obţinut cu sângele lor. Să nu îndrăzniţi să profanaţi sacrificiul acestora!

Cei care vor vota pentru legalizarea sclaviei medicale sunt trădătorii poporului român, şi numele acestora va fi pe buzele tuturor românilor. Eu însumi voi face publică lista cu numele deputaţilor trădători, pentru că aceştia o merită din plin.

Dacă cei care vor vota în favoarea certificatului de sclav vor crede că s-a terminat, eu vă spun că aşa va fi, dar în privinţa carierei lor politice. Aceşti deputaţi susţinători ai "sclaviei cu certificat" vor ajunge în lada de gunoi a istoriei României pentru totdeauna, iar numele acestora nu le va fi uitat niciodată.

Domnilor deputaţi,

Am fost aleşi de poporul român ca să-i reprezentăm, şi nu ca să-i asuprim şi să-i conducem după modelul nazist.

La depunerea jurământului de credinţă faţă de ţară şi popor am jurat cu toţii să respectăm Constituţia şi legile României. Cei care încalcă jurământul depus ar trebui să le fie invalidate mandatele, pentru că acest fapt este mai grav decât refuzul de a depune jurământul de credinţă, refuz care atrage de drept invalidarea mandatului.

Aşa că, domnilor deputaţi, nu vă invalidaţi mandatele de parlamentar prin votul vostru de susţinere a "certificatului de sclav" care încalcă într-un mod ticălos Constituţia României.

Dacă unii dintre dumneavoastră aţi uitat prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţia României, vi le reamintesc eu: "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie". Acest articol din Constituţie îl priveşte direct şi pe Raed Arafat.

Certificatul de sclav încalcă în mod evident Constituţia şi legile României, aşa că nu îndrăzniţi să le batjocoriţi prin votul vostru.

Nu vă este permis să uitaţi că poporul este suveran!

Poporul este adevărata forţă a României!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat independent Mihai Lasca.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Continuăm declaraţiile politice cu Grupul parlamentar al PSD.

Îi dau cuvântul domnului deputat Radu-Marcel Tuhuţ.

Vă rog, domnule deputat, aveţi trei minute la dispoziţie.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică este "Modernizarea şi reformarea României, începute acum 100 de ani, nu trebuie să rămână doar o filă de istorie".

Ziua Naţională a României se apropie, iar gândurile noastre se îndreaptă, mai mult ca oricând, spre unitate naţională, solidaritate, patriotism, dar şi spre durerea şi sacrificiile strămoşilor noştri pentru înfăptuirea celui mai înalt ideal al tuturor românilor.

În aceste zile ne gândim, cu deferenţă, nu doar la cei 1.228 de delegaţi care au votat la Alba Iulia constituirea României Mari, ci la toţi cei 100.000 de români care au venit în Oraşul Unirii, mânaţi de aceleaşi credinţe, idealuri şi năzuinţe, convinşi că împreună, uniţi, suntem mai puternici! Aşa şi este!

Stimaţi parlamentari,

Avem datoria şi responsabilitatea să prindem curaj, să privim spre viitor cu aceeaşi încredere şi mândrie cu care vorbim despre trecut, despre Marea Unire a tuturor românilor într-o naţiune liberă şi respectată pe plan internaţional, aşa cum a fost respectată România Mare, din Occident şi până în Orientul îndepărtat.

Acum este momentul să dăm mână cu mână pentru înfăptuirea unui consens naţional care să ne permită să creionăm acel proiect de ţară în care să ne regăsim cu toţii şi fiecare în parte, de la copii până la părinţii de peste hotare şi bunicii de acasă, de la fermierii tradiţionali până la micii întreprinzători sau marii antreprenori, de la cel mai mic cătun din vârful Carpaţilor şi până la cele mai mari oraşe din România.

Pentru toate acestea avem nevoie de o reaşezare a instituţiilor şi a statului în ansamblul său, o reformă din temelii care să modernizeze şi să fluidizeze activitatea administrativă, astfel încât cetăţeanul să fie poziţionat în centrul acestei diagrame instituţionale, iar creşterea nivelului de trai să fie obiectivul principal de la care să nu mai facă rabat niciun partid politic care va ocupa pe viitor Palatul Victoria.

La masa dezbaterilor guvernamentale vor trebui să se regăsească deopotrivă atât politicieni, cât şi antreprenori, sindicalişti şi întreaga societate civilă. Priorităţile generale ale ţării şi priorităţile sectoriale pentru fiecare domeniu în parte trebuie stabilite într-un strâns acord cu agenda societăţii.

Stimaţi colegi,

Orice lucru măreţ, nepreţuit ca însemnătate, nu se poate realiza uşor, fără mari eforturi şi sacrificii din partea oamenilor. Dar istoria ne-a demonstrat că rămân în eternitate doar generaţiile care reuşesc să pună binele ţării şi al urmaşilor în faţa binelui personal, a orgoliilor şi ambiţiilor de moment.

Să nu uităm, stimaţi colegi, că victoriile nu se obţin fără suferinţă, iar marile realizări se dobândesc doar cu mari sacrificii.

Haideţi să iubim România şi pe români, mai mult, în fiecare zi, iar apoi multe lucruri bune care ni se vor întâmpla vor fi consecinţe fireşti ale acestor fapte!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

La mulţi ani, România!

Deputat al PSD Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Întreb dacă domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu este prezent. Nu.

Doamna deputat Raluca Georgiana Dumitrescu? Nu este.

Atunci, continuăm cu Grupul parlamentar al Partidul Naţional Liberal.

Domnul deputat Florin-Alexandru Alexe.

Vă rog, aveţi cuvântul, trei minute la dispoziţie.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Lecţiile ultimilor ani ne-au învăţat cât de preţioasă este sănătatea. Mulţi dintre noi au pierdut pe cineva apropiat. SARS-CoV-2 s-a transmis în toate colţurile lumii, făcând din rudele şi apropiaţii noştri potenţiale victime ale noului coronavirus. Suntem în faţa unei crize de neimaginat. Indiferent de vârstă, rasă sau statut social, trăim cu toţii sub ameninţarea bolii, chiar dacă nu toţi suferim în acelaşi mod.

După declanşarea crizei cauzate de COVID-19 am devenit cu toţii conştienţi de necesitatea susţinerii sistemului de sănătate. Medicii şi-au petrecut ultimul an şi jumătate în spitale, lucrând mai mult decât de obicei, sub presiunea numeroaselor cazuri apărute în permanenţă şi a presiunii sociale incredibile. Trebuie să fim recunoscători pentru eforturile făcute de personalul medical din România şi din toate statele lumii.

Medicii au nevoie de atenţia, sprijinul şi respectul nostru. Din nefericire, societatea nu a reuşit să găsească resursele pentru a-şi proteja medicii. În ultimul an am văzut nenumărate imagini de la proteste organizate împotriva ştiinţei şi a căilor alese de medici pentru a ne salva vieţile. Avem datoria să reacţionăm ferm în faţa atacurilor repetate la activitatea medicilor. Nu putem lăsa forţele antivacciniste să distrugă eforturile făcute de medici şi să-i descurajeze. Trebuie să spunem foarte clar şi răspicat că, în timp ce doctorii salvează vieţi, forţele iliberale împing românii în faţa pericolului.

Am convingerea că statul român poate să găsească metode pentru a combate răspândirea teoriilor conspiraţioniste. Trebuie să încurajăm Poliţia Română şi Consiliul Naţional al Audiovizualului să adopte toate măsurile necesare pentru a stopa războiul informaţional din România. Nu este greu de dovedit că multe dintre teoriile conspiraţioniste lansate în ultimii doi ani se bazează pe informaţii incorecte şi cauzează grav eforturilor făcute pentru a stopa pandemia. Prin descurajarea campaniei de vaccinare reprezentanţii curentelor iliberale prelungesc criza. Dacă le vom arăta cetăţenilor mecanismele de manipulare ale forţelor antiromâneşti, am convingerea că românii vor înţelege cine luptă pentru interesele lor şi cine luptă împotriva lor.

Trebuie să fim recunoscători pentru apartenenţa noastră la structurile europene. Rolul pe care îl jucăm în UE ne-a permis acces la uneltele pentru a lupta cu pandemia. Toţi românii au acces la vaccin. Această realizare nu era posibilă fără parteneriatele internaţionale pe care le avem. Orientarea pro-europeană a României ne-a adus şansa să sperăm că putem salva vieţile românilor şi că putem reduce presiunea de pe spitale.

Indiferent de ce se întâmplă în România nu trebuie să uităm de românii din diaspora. Milioane de români se află în alte state şi trebuie să intensificăm dialogul cu românii din întreaga lume pentru a-i convinge să se vaccineze. Trebuie să le răspundem la întrebări şi să-i direcţionăm către centrele de vaccinare din ţările în care trăiesc, studiază sau muncesc.

România se confruntă cu mai multe crize. Din cauza războiului informaţional spitalele sunt pline şi vieţile românilor sunt în pericol. Nu putem să rămânem indiferenţi în faţa manipulărilor şi statul trebuie să reacţioneze ferm.

De asemenea, trebuie să ne asigurăm că atunci când pandemia o să devină doar o amintire neplăcută, vom avea înţelepciunea să investim toate resursele disponibile în susţinerea sistemului de sănătate şi în lupta cu ştirile false.

Dacă investim în sănătate, investim în protejarea României!

Dacă investim în educaţie, investim în viitorul României!

Deputat Florin-Alexandru Alexe.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îi dau cuvântul acum domnului deputat Ervin Molnar, de la Grupul parlamentar al PNL.

Aveţi trei minute la dispoziţie, domnule deputat.

Domnul Ervin Molnar:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "19 ani de securitate Nord-Atlantică".

Se împlinesc 19 ani de la Declaraţia Parlamentului României nr. 2 din 25 noiembrie 2002, cu privire la invitarea României de a începe negocierile de aderare la NATO, adoptată cu unanimitate de voturi şi publicată în Monitorul Oficial al României nr. 854/26 noiembrie 2002.

Pentru fidela aducere aminte, iată cum sună Declaraţia Parlamentului României care a înscris, în mod ferm, ţara noastră pe un drum pro-occidental fără echivoc: "Camera Deputaţilor şi Senatul, întrunite în şedinţă comună, astăzi, 25 noiembrie 2002, salută cu deosebită satisfacţie decizia adoptată de către statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, în cadrul reuniunii la nivel înalt de la Praga, cu privire la invitarea României de a începe negocierile de aderare la NATO.

Parlamentul României consideră că această decizie reprezintă un moment istoric de recunoaştere a progreselor realizate de ţara noastră pe calea integrării în structurile euroatlantice, exprimându-şi în acelaşi timp convingerea că noua extindere va creşte eficienţa şi coeziunea Alianţei.

Parlamentul României adresează mulţumiri şefilor de state şi de guverne din statele membre ale NATO pentru decizia de la Praga, precum şi forurilor legislative şi forţelor politice pentru sprijinul permanent acordat ţării noastre în procesul de pregătire a aderării la Alianţa Nord-Atlantică.

Parlamentul României susţine şi promovează activ obiectivele fundamentale de politică externă ale ţării noastre: consolidarea rolului României, în calitate de stat membru al Alianţei Nord-Atlantice, şi integrarea în Uniunea Europeană.

Forţele politice din Parlamentul României vor acţiona pentru continuarea reformelor necesare pentru ca ţara noastră să devină un membru eficient al Alianţei Nord-Atlantice.

Membrii Parlamentului sunt încredinţaţi că aderarea României la NATO va contribui la sporirea securităţii şi stabilităţii în lume, la combaterea terorismului şi va consolida relaţiile de cooperare şi bună vecinătate.

Decizia adoptată la Praga este benefică atât pentru România, cât şi pentru întreaga regiune, contribuind la întărirea Alianţei şi la promovarea valorilor acesteia.

România va pleda cu consecvenţă pentru o politică a uşilor deschise şi pentru intensificarea legăturilor dintre NATO şi toate statele partenere.

Parlamentul României se adresează parlamentelor statelor membre NATO, având convingerea că aceste foruri vor iniţia cât mai curând procedurile de ratificare a Protocolului de aderare a României şi a celorlalte state invitate la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

Această declaraţie a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 25 noiembrie 2002".

Am reamintit această zi pentru că în ultima perioadă Parlamentul României, datorită circumstanţelor politice partinice interne, nu a mai reuşit să adopte asemenea documente-simbol, cu o serioasă relevanţă pentru naţiunea noastră.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Ervin Molnar:

Actul din urmă cu 19 ani a fost reconfirmat oficial în data de 2 aprilie 2004, ziua în care România a devenit de facto membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice.

Ca parlamentari ai unei ţări NATO şi UE, sunt convins că trebuie să înţelegem că funcţionarea eficientă a fiecărei instituţii democratice în angrenajul naţional ajută România să reprezinte în continuare un pilon important al stabilităţii regionale şi un aliat de încredere pentru vestul civilizat.

Cred că Parlamentul României trebuie să se scuture din letargia ultimilor ani, în care activitatea parlamentară s-a diluat nepermis, făcând loc unor dezbateri sterile şi lipsite de substanţă şi încetinind în mod total neproductiv actul concret de legiferare.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Domnul Ervin Molnar:

Trebuie să fim mult mai conştienţi şi responsabili în legătură cu misiunea noastră în Parlament,...

Încă două secunde!

... deoarece oamenii ne-au trimis şi ne-au mandatat cu încredere pentru a face legi bune pentru ei, precum şi pentru consolidarea fragilei noastre democraţii.

Vă mulţumesc.

Ervin Molnar, deputat al PNL de Mureş.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm seria declaraţiilor politice cu Grupul parlamentar al USR.

Îi dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Denisa Neagu.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Mulţumesc.

"Florin Cîţu a dat România pe mâna noilor bolşevici conduşi de Marcel Ciolacu".

"Cât sunt eu preşedinte al PNL nu vom face alianţă cu PSD". Asta declaraţi domnule, încă premier, pe 25 septembrie 2021, la Congresul PNL.

Acum veniţi în faţa românilor şi prezentaţi noua alianţă PNL -PSD - UDMR ca fiind formula câştigătoare pentru toţi românii. În fapt, asta este o altă minciună.

Românii trebuie să ştie adevărul. Ajutat de preşedintele Klaus Iohannis, aţi creat o nouă alianţă toxică, sub pretextul unei guvernări stabile.

Aţi dat Partidului Social Democrat o serie de ministere pe care le-a mai condus în ultimii 30 de ani şi unde a reuşit performanţa de a nu avea niciun rezultat notabil.

PSD a primit Ministerul Transporturilor, unde nu a reuşit în trecut să demareze niciun proiect de mare infrastructură pe bani europeni.

Acum l-a nominalizat pe Sorin Grindeanu, fostul premier al cărui executiv a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 13, noaptea ca hoţii, pe 31 ianuarie 2017. A fost cea mai mare lovitură dată luptei anticorupţie. Este premierul împotriva căruia sute de mii de români au ieşit în stradă, protestând zile în şir.

Sub presiunea străzii, PSD a reuşit atunci o nouă performanţă: a devenit primul partid din istoria României care şi-a demis prin moţiune de cenzură propriul premier.

Sorin Grindeanu trebuia să devină istorie pe scena politicii româneşti. Trebuia să dispară, nu să revină la guvernare.

PSD revine la Ministerul Finanţelor, unde se vehiculează numele lui Adrian Câciu. Domnul Câciu a răspândit fake news-urile conform cărora se va întârzia aprobarea PNRR. Adică fix despre programul care reprezintă cea mai mare şansă de creştere economică a ţării noastre din ultimii 30 de ani.

Domnule Cîţu, noua alianţă este o formulă câştigătoare pentru PSD, nu pentru români.

I-aţi oferit acestui partid şansa de a reînvia din propria cenuşă. Olguţa Vasilescu a sintetizat situaţia, cu un limbaj de mahala: "Bravo, Marcele! Ai luat şi banii de pe pieptul mortului". Mortul este PNL. Partidul pe care aţi reuşit să-l îngropaţi în numai două luni de zile, de când îi sunteţi preşedinte. Iar acum lăsaţi România pe mâna groparului PSD.

Domnule Iohannis,

Domnule Cîţu,

Vă acuz de trădare a românilor care au votat împotriva PSD-ului!

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Cristian Ichim, de la Grupul USR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi trei minute la dispoziţie.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia mea politică se numeşte "Fiecare viaţă contează".

Vin din nou în faţa dumneavoastră pentru a discuta despre siguranţa rutieră.

Ştiu că este un subiect discutat, un subiect care ţine multe deschideri de jurnale de ştiri, pentru că accidentele tragice cu victime şi drame umane sunt tentante pentru a face audienţă. Ştiu că, de câte ori încep să vorbesc despre acest subiect, toată lumea este de acord că trebuie făcut ceva de urgenţă. Din nefericire, discuţiile nu sunt niciodată urmate de fapte concrete care să aibă rezultate imediate şi vizibile în scăderea numărului de accidente şi al victimelor lor.

Vreau să pun accentul astăzi pe rolul nostru, al parlamentarilor, în această situaţie dramatică pe care toţi o recunoaştem ca atare. Dincolo de jocurile politice şi de calculele electorale, vreau să ne reamintim scopul nostru aici, în Parlamentul României. Suntem aici pentru a face legi şi pentru a promova politici publice care să aducă modificări sociale profunde, unele care să vindece sau care să îmbunătăţească nivelul de viaţă al cetăţenilor acestei ţări. Siguranţa rutieră este unul dintre aceste subiecte şi cred că este extrem de important să recunoaştem faptul că merită să fie pe primul loc în priorităţile noastre.

Cred că putem ajuta la schimbarea situaţiei actuale dacă ne concentrăm pe recentul nostru proiect de lege privind reglementarea utilizării sistemului video de monitorizare a traficului rutier şi constatarea automată a abaterilor rutiere pe drumurile publice. Este nevoie de o monitorizare continuă a infracţiunilor rutiere şi de aplicarea consecventă a sancţiunilor. Acţiunile de prevenţie şi controalele ar trebui să fie sistematice, pentru a putea contribui la apropierea de obiectivul pe termen lung de reducere la zero a numărului de accidente rutiere mortale în România până în 2050.

Nu vă uitaţi la reglementări ca la pedepse sau ca la amenzi, pentru că, dacă vom alege să ne concentrăm pe măsurile coercitive, vom rata încă o dată nevoia de a salva vieţi omeneşti, prinşi în capcana unei false dezbateri. Puteţi vedea cu ochii dumneavoastră cum o situaţie de extremă criză sanitară a fost deturnată într-o discuţie sterilă despre libertăţi şi condiţii, în timp ce sute şi mii de români se prăpădesc sub ochii noştri. Vă cer şi vă rog să nu repetăm o astfel de greşeală şi să rupem cercul vicios al lipsei de reacţie în faţa unor drame sociale.

Vreau să punctez şi faptul că siguranţa rutieră este un subcapitol din cadrul Programului PNRR, într-atât este de importantă. Astfel, la nivelul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, cu sprijinul Băncii Europene de Investiţii, a fost elaborată o cartografiere a zonelor de risc situate pe reţeaua naţională de transport rutier, însoţită de intervenţii specifice. Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2021-2030 urmăreşte implementarea normelor şi liniilor directoare ale Uniunii Europene, iar ca obiectiv intermediar, România îşi asumă obiectivul Uniunii Europene, de reducere a numărului de victime - răniţi sau decedaţi - cu 50% până în 2030.

Fac un apel la dumneavoastră, ca împreună să accelerăm acest proces, susţinând proiectele de lege care vizează siguranţa rutieră, şi, tot împreună, să ne asumăm o campanie permanentă de educaţie şi conştientizare a pericolelor pe care lipsa educaţiei din cadrul circulaţiei rutiere o poate avea pentru societatea românească.

Vă mulţumesc.

Cristian-Paul Ichim, deputat al USR Bacău.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Nicolae Roman, de la Grupul parlamentar al AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc.

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Fiindcă poporul român trebuie să ştie, declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Ce «fericiţi» am fi noi, românii, dacă nu am mai avea resurse!".

După cum bine ştiţi, România este o ţară care are resurse de toate tipurile, însă nu are oameni competenţi în fruntea ei şi în fruntea autorităţilor şi instituţiilor publice-cheie, care ar trebui să gestioneze fondurile alocate în mod corect şi să implementeze politici publice coerente şi adaptate la nevoile curente.

România, care de peste 2.100 de ani este jefuită de diferite popoare, este ţara care are unul dintre cele mai roditoare soluri din lume, petrol şi gaze naturale, o reţea hidrografică extinsă, păduri şi biodiversitate, însă a ajuns, în mod neaşteptat, în prezent, să fie distrusă şi ruinată, pe mâna unor neprofesionişti, incompetenţi şi profitori care provin dintre politicienii fără moralitate şi care nu au dorinţa de a depune eforturi pentru dezvoltarea ţării.

În aceste condiţii nu putem să stăm impasibili şi să nu ne întrebăm, cum este posibil ca un popor inteligent şi creativ să nu beneficieze de un standard ridicat de viaţă, raportat la resursele disponibile?

De ce ţara noastră a ajuns să fie una dintre ţările Uniunii Europene cu cel mai mare număr de angajaţi săraci, cu nivel inacceptabil de analfabetism şi abandon şcolar, cu un număr record de pensionari cu pensie mică şi, implicit, unul dintre cele mai sărace state membre.

Dacă ne gândim la cauzele care au determinat această tristă situaţie, putem spune că le cunoaştem foarte bine cu toţii: pornind de la distrugerea economiei şi a industriei româneşti, prin privatizări pe un leu, şi până la distrugerea agriculturii, care ar putea cu adevărat contribui la creşterea economică.

Pentru producătorii din agricultură este o situaţie ruşinoasă, întrucât o parte din recoltă se exportă sau se aruncă. Cea exportată se întoarce procesată în marile reţele de magazine care fac profituri enorme, în timp ce românului nu i se creează condiţiile pentru o piaţă de desfacere.

Se poate observa - cu ochiul liber şi fără prea multă analiză - faptul că factorii de decizie, în mod deosebit politicienii români care au condus ţara după anul 1989, nu au fost capabili să stabilească planuri strategice pe termen mediu şi lung şi au vândut sau concesionat din resursele ţării, în schimbul obţinerii unor redevenţe umilitoare care nu fac decât să arate nivelul de indiferenţă şi de incompetenţă a acestora.

Am ajuns astfel sclavi într-o ţară bogată, unde energia electrică se exportă şi se întoarce cu preţ dublu pentru consumatorii români, unde petrolul este concesionat, iar resursele de gaze din Marea Neagră rămân neexploatate. O altă situaţie teribil de dăunătoare se poate remarca la nivelul exploatărilor de lemn din păduri, unde românul rămâne fără lemne pentru iarnă, în favoarea dezvoltării industriei prelucrătoare de lemn din alte state europene.

Constat, cu tristeţe, faptul că nu învăţăm din greşelile comise în trecut, şi din acest motiv nu reuşim nici să ne valorificăm resursa umană, adică cel mai important capital al ţării, care alege să migreze unde i se oferă condiţii mai bune de trai.

În concluzie, noi, românii, suntem singurii în măsură să schimbăm această direcţie şi să ne valorificăm resursele naţionale, fără vreun ajutor extern, dar asta în condiţiile în care factorii de decizie de la nivelul instituţiilor publice sunt oameni competenţi, destoinici, de caracter şi patrioţi.

Dragi români,

Numai în acest fel putem valorifica resursele interne de care România dispune.

Deputat AUR, Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule deputat.

Revin la Grupul parlamentar al PSD şi îi dau cuvântul domnului deputat Marian-Iulian Rasaliu.

Vă rog, aveţi trei minute la dispoziţie.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se referă la "Venirea PSD-ului la guvernare - o necesitate".

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Am asistat în ultimele zile la o serie de declaraţii puţin spus alarmiste, cum că nu ar mai fi bani pentru plata în luna decembrie a salariilor medicilor sau a pensiilor.

Acuzaţiile doamnei Raluca Turcan la adresa lui Florin Cîţu, dincolo de patetismul şi ipocrizia lor, confirmă avertismentele din trecut ale Partidului Social Democrat şi gravitatea situaţiei actuale. Riscul de neplată a pensiilor justifică o dată în plus necesitatea intrării PSD la guvernare. Pensionarii să nu aibă nicio grijă, îşi vor primi la timp pensiile, integral, aşa cum este şi normal.

De asemenea, PSD are soluţii şi dă asigurări tuturor celor din sănătate că este exclus să nu-şi primească salariile. Declaraţia ministrului pe această temă pur şi simplu n-ar fi trebuit să existe. De aproape doi ani, de când a început pandemia, cadrele medicale rezistă pe "baricade" şi încearcă să trateze cât mai mulţi români, făcând uneori chiar şi imposibilul. Medicii, asistenţii, toate cadrele medicale au nevoie de tot sprijinul posibil acum, când luptă până la epuizare să salveze vieţile românilor. În niciun caz nu aveau nevoie de noi motive de îngrijorare.

Au fost situaţii când s-au găsit bani din Fondul de Rezervă - şi aici mă refer la luna septembrie -, bani plătiţi de către Partidul Naţional Liberal, în urma votului dat pentru alegerea preşedintelui Partidului Naţional Liberal. Atunci s-au găsit bani. Pentru ca pensionarii să-şi primească banii cuveniţi este nevoie de o rectificarea bugetară care să completeze Fondul Asigurărilor Sociale. Această rectificare bugetară nu poate fi făcută decât de un Guvern perfect funcţional, cu atribuţii depline.

Astfel, venirea PSD la guvernare, alături de PNL şi UDMR, este mai mult decât o necesitate. Vom lucra împreună pentru români. Ne dorim o Românie stabilă, o economie eficientă şi prosperă, performanţă în actul medical, în sănătatea noastră, a tuturor, linişte, echilibru, performanţă şi respect, haosul politic să devină un vis urât din care ne-am trezit.

Asta ne dorim, asta se va întâmpla!

Deputat al PSD de Braşov, Rasaliu Marian-Iulian.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR.

Îi dau cuvântul domnului deputat Cătălin Teniţă.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Vă mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Acum aproape cinci ani preşedintele Iohannis ieşea în stradă alături de cei care manifestau pentru statul de drept, greu încercat de loviturile PSD.

Dânsul îi spunea, în şedinţa de Guvern, domnului prim-ministru Grindeanu, de la PSD, prim-ministrul pus de Liviu Dragnea, că există doi elefanţi în cameră.

Pe parcursul acestor cinci ani, dânsul a promovat ideea că inamicul numărul unu al dânsului este PSD. Aşa şi-a câştigat şi primul mandat, şi pe al doilea.

Şi cu toate acestea, ieri a decis să valideze o coaliţie în care PSD este vioara întâi, chiar dacă nu are prim-ministru. E suficient să ne uităm la numărul de portofolii ministeriale şi la greutatea acestora sau la modul în care au fost împărţite posturile de secretari de stat.

Strict matematic nu s-a schimbat nimic de la alegerile din decembrie 2020. Există încă acea majoritate care a dat atunci guvernarea. Mai mult, reprezentanţii USR PLUS şi-au arătat disponibilitatea de a participa la o guvernare de centru-dreapta, în aceeaşi formulă, fără domnul Cîţu. La fel, voci numeroase din PNL sau care au decis să părăsească PNL au cerut această coaliţie.

Pe scurt, este evident că domnul preşedinte Iohannis a fost un factor decisiv în configurarea actualei coaliţii PSD - PNL - UDMR. Fără girul său, o astfel de alianţă nu s-ar fi produs.

În calitate de alegător al dânsului, dar şi de persoană care a stat în Piaţa Victoriei de sute de ori în acei ani, de om care a crezut în buna sa credinţă, mi-ar plăcea să primesc o explicaţie.

Şi cred că nu doar eu, ci şi mulţi dintre 6,5 milioane de votanţi ai dânsului, simpatizanţi ai PNL sau ai USR PLUS, care au mers la vot pentru dânsul, care au susţinut referendumul propus de preşedintele Iohannis, referendum care nu s-a materializat nici acum, nici măcar parţial.

Mi-ar plăcea să aflăm de la dânsul o explicaţie pentru această schimbare de 180 de grade.

A devenit PSD o parte a României normale? Este PSD forţa politică principală prin care domnul Iohannis va pune în aplicare România Educată? Şi dacă da, când s-a produs această schimbare în raport cu PSD? Când a decis Domnia Sa că o variantă PSD - PNL - UDMR este mai bună decât una PNL - USR PLUS - UDMR? Şi care ar fi motivul acestei decizii?

Lipsa oricărei explicaţii ne poate face să credem că cel puţin o dată, atunci sau acum, domnul Iohannis a comis o eroare de judecată.

Lipsa oricărei explicaţii este o sfidare la adresa votanţilor dânsului.

Lipsa oricărei explicaţii pune în pericol încrederea cetăţenilor în vot, de vreme ce oricând cel care a fost votat cu un set de promisiuni se poate răzgândi şi decide să o ia pe o cale complet diferită.

Cu toţii, cei aleşi de cetăţeni la diferite niveluri, avem obligaţia de a da socoteală pentru acţiunile noastre, de a le explica cât mai bine. Cu atât mai mult şeful statului, care prin acţiunile lui stabileşte direcţia unei întregi societăţi.

Mai mult, pe lângă cetăţenii României, şi partenerii şi aliaţii noştri se pot întreba dacă această lipsă de previzibilitate la vârful politicii româneşti, la vârful statului român, nu este de natură a transforma în mod negativ dinamica relaţiilor bilaterale.

Cu toţii trecem prin viaţă bazându-ne pe încrederea celorlalţi, pe credibilitate. Până şi moneda, creditul, este o formă de încredere societală. Altminteri, o bancnotă nu ar valora nici măcar cât plasticul pe care este ea tipărită.

Este, aşadar, lipsa oricărei explicaţii pentru deciziile preşedintelui compatibilă cu democraţia? Eu cred că nu.

Mă tem că astfel de decizii opace sunt de fapt elemente care erodează principiile constituţionale ale unui regim democratic.

Votanţii domnului Iohannis, de fapt toţi cetăţenii României, doresc o explicaţie pentru validarea unei coaliţii care acum câteva luni ar fi fost percepută imposibilă, împotriva naturii.

Vă mulţumesc.

Cătălin Teniţă, deputat al USR PLUS de Bucureşti.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Şi ultima intervenţie de astăzi, domnul deputat Mihai Botez, de la Grupul USR.

Vă rog, aveţi trei minute la dispoziţie.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vorbesc astăzi, din nou, despre siguranţa rutieră şi despre principiul care spune că certitudinea sancţionării are un rol preventiv mult mai accentuat decât severitatea sancţiunii.

Cred că aţi văzut cu toţii zilele acestea cum furia la volan sau indisciplina ajung să curme vieţi în neştire pe străzile din România. Cazurile notorii de zilele acestea sunt cele ale celor două tiruri care în zona Alexandriei au prins între ele o dubă, pare-se intenţionat, şi cazul de pe infama E85 unde, în judeţul Bacău, un tată de 23 de ani şi cei doi copii şi-au pierdut viaţa, iar mama copiilor este în spital în stare gravă. Nu voi continua să enumăr cazurile, pentru că sunt foarte multe, iar concluzia pe care o trag, şi sper că are logică şi pentru dumneavoastră, este că nu facem suficient de mult pentru siguranţa rutieră.

Vara aceasta, parcă mai mult ca niciodată, s-a vorbit despre accidente şi indisciplină în trafic. Chiar pe Autostrada Soarelui, din cauza aglomeraţiei, unii şoferi au ales să meargă pe contrasens. Unii şoferi au mers pe contrasens chiar şi atunci când nu era aglomerat şi parcă vedem tot mai des astfel de situaţii. Aceşti oameni nu sunt indisciplinaţi pentru că în mintea lor fac un calcul referitor la valoarea contravenţiei versus utilitatea de a merge pe contrasens câteva sute de metri. Acest şoferi pun în balanţă posibilitatea de a fi sancţionat versus utilitatea de a încălca legea.

România a ajuns un sat fără câini. Foarte mulţi dintre cei care încalcă legea scapă doar pentru că nu e un echipaj de poliţie care să îi vadă şi să îi sancţioneze. La noi aşa e, poliţistul este agent constatator şi numai dacă vede pe viu, cu ochii lui, poate da sancţiune, altfel beneficiile secolului XXI trec pe lângă noi. Alţii scapă şi pentru că cetăţenii nu mai reclamă, pentru că nu mai au încredere că Poliţia poate să facă ceva, iar asta nu e bine deloc. Nu ne putem civiliza şi nu putem evolua ca ţară dacă nu punem pe primul loc respectarea legii şi egalitatea în faţa legii.

Ministerul Afacerilor Interne a pus în dezbatere zilele acestea un proiect de ordonanţă de urgenţă care majorează sancţiunile pentru anumite abateri şi chiar defineşte condusul agresiv. E bine că se iau măsuri, dar eu nu cred că va fi suficient, şi mai ales eficient. Aşa cum am argumentat anterior, reiterez că certitudinea sancţionării are un rol preventiv mult mai accentuat decât severitatea sancţiunii. Aş vrea să pot ţipa cumva acest principiu ca să se audă şi la MAI. Conducătorii auto şi oamenii, în general, vor respecta mai degrabă legea dacă vor şti că există mai mari şanse să fie sancţionaţi pentru abatere decât dacă sancţiunea pentru abatere e mare, dar aplicabilă foarte rar.

Pledez pentru a folosi noile tehnologii pentru a sancţiona mai des abaterile de la codul rutier cu scopul de a ne corecta. Nu ne vom corecta dacă nu primim reacţie sau primim foarte rar. Atunci când memoria sau conştiinţa noastră dă greş sau nu ne ajută avem nevoie de Poliţie să ne reamintească ce greşim. În acest sens am depus un proiect de lege care dă posibilitatea Poliţiei să dea amenzi pe baza înregistrărilor video preluate de pe camerele de bord ale maşinilor sau cele ale sistemelor de gestiune a traficului, deţinute de primării.

Sper ca cetăţenii de bună-credinţă să susţină acest proiect, iar pe dumneavoastră, dragi colegi, când ajunge la vot, vă rog să-l votaţi.

Până pe 20 septembrie, 1.202 români n-au mai ajuns acasă la familiile lor. Prefer să ajungem toţi în siguranţă acasă, decât mai puţini, dar cu 5-10 minute mai târziu.

Vă mulţumesc.

Mihai Botez, deputat al USR Vaslui.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O să dau acum citire listei deputaţilor care au depus în scris declaraţii politice.

Doamna deputat Alexandra Huţu, doamna deputat Raluca Giorgiana Dumitrescu, domnul deputat Eugen Bejinariu, doamna deputat Daniela Oteşanu, doamna deputat Oana-Gianina Bulai, Alina-Elena Tănăsescu, Florian-Claudiu Neaga, Ioan Vulpescu, Ioan Mang, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Constantin Bîrcă, Daniel-Florin Ghiţă, Elena Stoica, Mihai Weber, Vasilică Toma, Silviu Nicu Macovei, Romulus-Marius Damian, Vasile Cîtea, Daniel Tudorache, Nicu Niţă.

De la Grupul parlamentar al PNL următorii deputaţi au depus declaraţii în scris: Florin-Claudiu Roman, Marian Cruşoveanu, Vetuţa Stănescu, Bogdan-Iulian Huţucă, Cristina Burciu, Mugurel Cozmanciuc, George Şişcu, Alexandru Popa, Sebastian-Ioan Burduja, Ioan Balan, Valentin-Ilie Făgărăşian, Angelica Fădor, Ioan Liviu Balint, Cosmin Şandru, Radu Moisin, George-Cătălin Stângă, Mara-Daniela Calista, Laurenţiu-Dan Leoreanu, Maria Stoian şi Florică Ică Calotă.

De la Grupul parlamentar al USR următorii deputaţi au depus declaraţii în scris: Radu-Iulian Molnar, Monica Berescu şi Radu Panait.

De la Grupul parlamentar AUR au depus declaraţii în scris: Sebastian Suciu şi Gianina Şerban.

De la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Varujan Pambuccian a depus o declaraţie în scris.

Stimate colege şi stimaţi colegi, încheiem aici prima parte a şedinţei noastre.

Ne revedem la ora 11.00.

O zi bună tuturor!

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Arădenii au dreptul la un mediu curat, nu la poluare ucigătoare!"

Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona, ISGlobal, a realizat un studiu privind poluarea aerului din 1000 de oraşe europene. Poate că această ştire a trecut nebăgată în seamă de mulţi români, însă eu mă declar convins că obiectul şi concluziile sale trebuie să le luăm în considerare, mai ales noi, deputaţii care reprezentăm în Legislativ judeţele cu oraşe nominalizate ca având probleme grave. Din păcate, în clasamentul privind dezastrul provocat de poluare, municipiul Arad figurează pe o poziţie nu doar prea puţin onorantă, ci şi îngrijorătoare. Poluarea cu particule PM2,5 a plasat municipiul Arad pe locul 102, urmat de Bucureşti pe locul 103, Ploieşti pe 120, Craiova pe 121, Timişoara pe 123 şi Galaţi pe 134, în topul celor mai afectate oraşe din Europa.

Şi pentru că nu toţi românii şi nici toată lumea nu suntem familiarizaţi cu clasificarea poluanţilor, ţin să precizez că PM2,5 reprezintă indicatorul tehnic pentru cele mai periculoase pulberi în suspensie, detectabile în aer, în special în oraşele mari. Cifrele "2,5" se referă la dimensiune şi indică o particulă de maximum 2,5 microni. Spre deosebire de pulberile mai mari, cele din categoria PM2,5 pătrund adânc în plămâni, sunt greu de îndepărtat şi provoacă o reacţie a sistemului imunitar. Mai precis, celulele de apărare ale organismului le confundă cu bacteriile şi încearcă să le omoare. Nefiind bacterii, sistemul imunitar nu le poate "ucide", iar rezultatul acestui proces din interiorul organismului devine o inflamaţie permanentă a ţesutului pulmonar. De regulă, aceste pulberi conţin şi substanţe active care generează un proces de îmbolnăvire a plămânilor, similar celui cauzat de fumat sau de îmbătrânire. Expunerea pe termen lung la poluarea cu particule fine creşte mortalitatea şi riscul de boli cardiovasculare. Acest tip de particule provine din praful de pe stradă, noxele de la centrale termice şi industriale, combustia de orice fel, trafic sau şantiere neprotejate. Aşadar, vorbim despre un pericol pe cât de persistent, pe atât de greu detectabil cu ochiul liber.

Numai că problemele privind calitatea îndoielnică a aerului din municipiul nostru nu se termină aici. Aradul figurează şi în clasamentul poluării cu dioxid de azot (NO2). Dacă Bucureştiul se clasează pe locul 119, urmat de Ploieşti pe 368, Timişoara pe 390, municipiul Arad "se califică" pe locul 440, fiind urmat doar de Brăila, pe poziţia 514. Invocând acest gaz care nu este familiar întregii opinii publice, trebuie să explic faptul că dioxidul de azot este foarte toxic, atât pentru oameni, cât şi pentru animale. Gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de azot. Expunerea la concentraţii ridicate poate fi fatală, iar la concentraţii reduse afectează ţesutul pulmonar. Populaţia expusă la acest tip de poluanţi poate avea dificultăţi respiratorii, iritaţii ale căilor respiratorii, disfuncţii ale plămânilor. Cele mai afectate persoane de expunerea la acest poluant sunt copiii.

Cât priveşte efectele lui asupra plantelor, asupra animalelor, el produce vătămarea serioasă a vegetaţiei prin albirea sau moartea ţesuturilor lor, reducându-le şi ritmul de creştere, iar animalelor le reduce imunitatea, provocându-le boli precum pneumonia şi gripa.

Studiul pe care vi l-am adus la cunoştinţă realizează şi un clasament al oraşelor europene din perspectiva vegetaţiei şi a spaţiilor verzi, atât de necesare primenirii aerului. Potrivit acestuia, oraşele din România stau prost şi la acest capitol. Pe locul 12 se situează Bucureştiul, iar Aradul pe 19. Şi în cazul acestui clasament, principala concluzie este că zeci şi sute de decese ar fi putut fi evitate anual în oraşele mici şi medii, dar cu aerul viciat, dacă hectarele de natură nu ar fi distruse pentru "creşterea" hectarelor de beton şi de asfalt. Per total, conform studiului ISGlobal, publicat în The Lancet Planetary Health, oraşele poluate din Europa ar putea preveni 43.000 de decese anual, dacă ar urma liniile directoare ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind accesul la spaţii verzi.

Poluările atmosferice au un impact major asupra sănătăţii umane, declanşând şi generând multe boli care duc la morbidităţi şi mortalităţi ridicate. Şi totuşi afecţiunile cauzate de substanţele toxice nu sunt conştientizate suficient, iar măsurile de combatere sunt tratate superficial. Din această cauză, în ultimele decenii, activităţile umane au generat cele mai mari cantităţi de substanţe poluante, deşi acestea afectează calitatea aerului, a apelor şi a solului, periclitând radical orice cultură. Concentraţiile mari de ozon duc la distrugerea constantă a acestora. Deosebit de grav este faptul că majoritatea culturilor agricole sunt expuse, pe zi ce trece, la niveluri de ozon care depăşesc obiectivul pe termen lung al UE, destinat să protejeze vegetaţia.

Prin urmare, controlul poluării aerului este vital şi ar trebui să se afle pe lista priorităţilor Guvernului, dar şi pe cea a autorităţilor locale.

Aşadar, în continuare, este nevoie de eforturi orientate pentru a reduce emisiile, cu scopul protejării conforme a sănătăţii umane şi a mediului. Ca să generăm o schimbare la nivel local, trebuie să urmăm o cale sustenabilă, care va însemna nu doar planuri ambiţioase, aşternute pe hârtie, ci şi implementarea lor şi sporirea controalelor şi aplicarea fidelă a legislaţiei actuale.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Profesionalizarea TVR, o condiţie necesară pentru trezirea unui colos adormit într-un mediu concurenţial"

În ultimii ani, într-o piaţă competitivă, Televiziunea Română a rămas prinsă în timp, urmând întocmai reţeta unor vremuri trecute, aidoma unui bătrân care nu se mai integrează la standardele noilor generaţii. Nu este vorba doar despre programele în sine, care urmează cu stricteţe linia de politică editorială consacrată, întocmai respectând rolul pe care îl înţelege să îl aibă în societate, acela de motor informaţional, cultural şi educaţional.

S-a ajuns aici din varii motive, ce ţin imixtiunea politică, gestionarea deficitară a bugetului, decizii bizare de management, iar lista poate continua. La toate acestea se adaugă presiunea uriaşă a mediului concurenţial, unde găsim angajate resurse considerabile în programe de divertisment şi conţinut care decuplează telespectatorul de realitatea cotidiană pentru o perioadă de timp, funcţionând ca un drog cu repercusiuni la nivelul unei întregi societăţi.

Vorbim despre o instituţie media cu 2.300 de angajaţi, peste 300 de colaboratori şi cu un buget de aproape 80 de milioane de euro anual.

Dacă i-am spune unui extraterestru care vine pe Terra că există o televiziune cu asemenea capacitate logistică, financiară şi de resurse umane, într-o analiză comparativă cu celelalte televiziune, probabil că ar spune că cele mai multe breaking-news-uri sunt generate de această instituţie media şi ar acapara cea mai mare cotă de piaţă. În realitate, lucrurile nu stau nicidecum aşa.

Societatea Română de Televiziune, SRTV, reprezentată de TVR 1, TVR 2 şi TVR 3, deţine o cotă (ridicolă) de 1,1%, mai mică decât cotele grupurilor internaţionale Discovery Communications (1,9%), Sony Pictures Televison (1,6%) şi Disney (1,4%).

SRTV trebuie reformată pe baza unor principii clare - recredibilizarea instituţională, diversificarea programelor, o politică de resurse umane competitivă, bazată de meritocraţie şi profesionalism.

După acest pas, trebuie să ştim cui serveşte TVR? Care este profilul televiziunii publice? În acest moment, este neclară direcţia TVR, care are multe programe, dar nu există o politică coerentă de nişare a audienţei.

Totodată, cred că este nevoie de trei mari proiecte pe care noua conducere să şi le asume - platforma online de ştiri şi filme, reactivarea şi recrearea unui canal cultural şi a unui canal de ştiri.

Cred în continuare că Televiziunea Română are rolul de a funcţiona ca o instituţie de reabilitare mediatică a celor care caută refugiu sau evadează din spirala divertismentului banal. Excepţiile de la această regulă au făcut ca, în cele din urmă, anul acesta, instituţia legislativă supremă să apese butonul "Reset", invocate fiind modul netransparent privind cheltuirea fondurilor, aprobarea unor programe televizate de o slabă calitate morală, managementul politizat.

Personal, am fost una dintre vocile critice la adresa acestor abateri, inclusiv în perioada în care am fost membru al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Anul acesta, în luna mai, Parlamentul a respins rapoartele de activitate ale SRR şi SRTV, ceea ce a condus la demiterea conducerilor celor două societăţi, după o perioadă neagră în care televiziunea şi radiodifuziunea română au căzut în degradare. Săptămâna aceasta, camerele reunite au dat votul pentru constituirea noilor conduceri ale SRTV şi SRR, cu mandatul de a produce schimbarea de care cele două societăţi au neapărată nevoie, fără a devia însă de la principiile şi rolul pe care acestea le au în ansamblul mediatic.

În acest sens, am speranţa şi cred într-un profesionist la conducerea Televiziunii Române, în persoana lui Dan Turturică, cu o vastă experienţă de peste trei decenii în mass-media. Prin această schimbare, SRTV deţine acum toate atributele necesare pentru a avea o şansă la reformă, performanţă şi competitivitate.

Domnul Alexandru Popa:

"România are nevoie de o guvernare stabilă!"

Criza politică prelungită s-a încheiat, în cele din urmă, prin desemnarea liberalului Nicolae Ciucă pentru funcţia de premier. Cu un executiv stabil, România va avea şansa de a fi guvernată responsabil şi în interesul cetăţenilor, despre a căror răbdare ştiu că a fost greu încercată în această perioadă dificilă.

Nu-mi este uşor să accept noua formulă politică de guvernare, însă înţeleg că aceasta este singura cale de a ieşi din actuala criză politică şi de a putea implementa cât mai urgent măsurile promise românilor, dar şi reformele şi investiţiile la care ne-am angajat în cadrul negocierilor de la Bruxelles pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Avem o şansă uriaşă de a demara ample proiecte de investiţii cu bani europeni, pe care îi vom pierde dacă nu vom acţiona cu inteligenţă şi rapiditate. Deja s-a irosit timp preţios, având restanţe în ceea ce priveşte accesarea finanţărilor europene pentru programele din perioada 2014-2020, unde rata de absorbţie este de doar 52%.

Îi solicit, pe această cale, viitorului ministru al fondurilor europene, să facă tot ce este posibil pentru a reprograma pentru anul 2021 sumele rămase necheltuite din precedentul ciclu financiar, dar şi să prioritizeze implementarea PNRR. Timpul lucrează în defavoarea noastră, iar cele 30 de miliarde de euro alocate României prin PNRR trebuie angajate până în 2023, pentru a nu fi pierdute!

PNRR trebuie, aşadar, operaţionalizat cât mai repede! Nu ne mai putem juca cu destinul României şi trebuie să fructificăm această oportunitate imensă de a cheltui banii europeni necesari pentru realizarea proiectelor de investiţii în domenii prioritare precum sănătatea, educaţia, infrastructura de transport, digitalizarea sau pentru ameliorarea schimbărilor climatice.

Ştiu că apasă o responsabilitate uriaşă pe umerii autorităţilor locale şi centrale, dar acum acestea trebuie să îşi arate măsura competenţei lor de a transforma aceşti bani în proiecte concret - spitale şi unităţi de învăţământ moderne, infrastructură rutieră la standarde europene, servicii publice de calitate pentru cetăţeni etc.

Am convingerea că ţara noastră va cunoaşte, astfel, o transformare profundă şi se va putea apropia de nivelul de trai din ţările etalon ale Uniunii Europene. Românii ne-au acordat votul de încredere, iar acum va trebui să le arătăm că suntem capabili să guvernăm pentru viitorul copiilor noştri şi pentru dezvoltarea României!

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua Naţională a României"

În această zi importantă, Ziua Naţională a României, o zi cu o semnificaţie deosebită pentru poporul român, le urez românilor de pretutindeni la mulţi ani!

Acum 103 ani, pe data de 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul s-au unit cu România, după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, Basarabia şi Bucovina au votat Unirea.

Tuturor românilor le urez multă prosperitate, bucurie şi mai ales multă sănătate, în această perioadă de criză sanitară provocată de pandemia de COVID-19. Le doresc să rămână un popor unit şi solidar şi de 1 decembrie să ne exprimăm nu doar sentimentul de mândrie şi dragoste faţă de ţară, ci şi recunoştinţă tuturor celor care au luptat pentru înfăptuirea Unirii.

La mulţi ani, România!

La mulţi ani, românilor de pretutindeni!

Domnul Eugen Bejinariu:

Puterea de dreapta îşi prezintă scuzele către poporul român!

Aşa se traduce recunoaşterea faptului că doar PSD este un partid responsabil, că doar pe noi se pot baza partenerii ca aliaţi şi coechipieri în actul guvernării. Am pus în paranteză şi acuzaţiile lor nedrepte din ultimii ani şi jigniri şi ura alimentată agresiv, pentru că poporul român nu s-a lăsat influenţat de ele, PSD a câştigat toate alegerile şi pentru că reverenţa matură a PNL de acum în faţa competenţelor PSD echivalează cu o recunoaştere a greşelilor lor politice din trecut. Nu ne aşteptăm la acte de responsabilitate din partea USR, este un partid alcătuit din oameni care vorbesc mai mult decât citesc şi care şi-au făcut virtute din îndărătnicie. Nu ne aşteptăm la spirit de cooperare, armonios şi superior mizelor politice, nici de la AUR. Este un partid construit pe retorică populistă, care a preluat metoda de a se evidenţia prin regia unor episoade de penibil la adresa competitorilor politici. Ne aşteptăm la bună colaborare cu partenerii liberali de guvernare, tocmai pentru că oamenii cu experienţă politică îndelungată ştiu deja lecţia echilibrului în slujba obiectivelor mari. PSD a câştigat alegerile şi am fost nevoiţi să facem un pas înapoi în faţa aritmeticii politice care a reunit atunci eforturi de a ne exclude.

A venit momentul ca PNL să facă un pas înapoi în faţa realităţii că suntem singurul partener politic alături de care se poate guverna stabil, durabil şi responsabil. Din acest punct, în care ne despart viziuni politice şi convingeri ideologice, ne unesc dorinţa şi putinţa de construi împreună o viaţă mai bună pentru toţi românii.

Dreapta moderată, PNL, şi stânga modernă, PSD, îşi unesc forţele pentru a guverna stabil, pentru a traversa cât mai rapid şi mai puţin costisitor crizele cu care se confruntă România şi pentru a asigura un trai mai bun românilor. Rămânem competitori politici şi vom fi nevoiţi în fiecare zi să ne ajustăm viziunile, filosofia politică şi soluţiile de parcurs, astfel încât împreună să alcătuim o echipă omogenă, în interesul oamenilor. Parteneriatul de guvernare PSD-PNL-UDMR reuneşte în actul guvernării cele trei partide mature, responsabile, cărora, în fapt, românii le-au acordat întotdeauna majoritatea voturilor lor.

În ceea ce ne priveşte, ne angajăm să servim cu bună-credinţă, competenţă şi responsabilitate suma valorilor comune, a celor care ne unesc şi pe care oamenii le preţuiesc dincolo de ataşamente ideologice!

Domnul Constantin Bîrcă:

"Criza de hârtie, ameninţare gravă la cultură şi civilizaţie!"

Titlul prezentei declaraţii are rolul de a atrage atenţia asupra unei noi crize care ameninţă grav nu numai cultura naţională dar şi gradul de civilizaţie.

Criza se manifestă şi pe plan mondial, dar la noi are efecte în viaţa de zi cu zi.

Astfel, hârtia s-a scumpit cu 50%-70% în numai două luni, afectând nu doar tipografiile şi implicit piaţa cărţii şi a publicaţiilor, ci şi industria ambalajelor de hârtie, extrem de solicitată ca urmare a eliminării treptate a ambalajelor de plastic.

Firmele care produc ambalaje din hârtie şi carton reuşesc cu greu să mai găsească materie primă pentru a onora valul mare de comenzi.

Amplitudinea şi viteza creşterilor de preţ sunt atât de mari încât ameninţă să provoace dispariţia unui mare segment de tipărituri.

Numărul mic de fabrici de hârtie din Europa fac cu greu faţă cererii, putând produce doar 35%-40% din cererea venită de pe continent.

Fabricile de hârtie s-au luptat ani de zile să supravieţuiască, pe măsură ce publicaţiile în print şi-au redus paginile şi au trecut în online.

România face faţă cu greu situaţiei, cu atât mai mult cu cât singura fabrică de hârtie din ţară, Fabrica Letea, şi-a închis demult porţile, vânzându-şi şi ultimele active, astfel încât toată marfa provine din import, nemaiexistând niciun producător autohton.

S-a creat o adevărată panică pe piaţa presei tipărite, ziare şi reviste, dar şi pe piaţa editurilor.

Pentru rezolvarea situaţiei, editurile au avansat soluţia pe termen scurt - hârtie de la Rezervele de Stat, solicitând Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS) eliberarea unei cantităţi din stocurile naţionale.

Se impun măsuri urgente!

În acest caz, reiterez aforismul înţeleptului Cicero - "O cameră fără cărţi e ca un corp fără suflet."

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Platforma Software Centralizată de Identificare Digitală, o necesitate pentru cetăţenii României"

Digitalizarea este o mare oportunitate, dar şi o obligaţie pentru România. În primul rând, suntem cu toţii conştienţi de faptul că lumea în care trăim este una a vitezei, iar crearea unei infrastructuri digitale nu va face decât să uşureze interacţiunile oamenilor cu autorităţile, şi viceversa, salvându-se astfel timp şi resurse. În realizarea acestui scop, România a alocat 5,97 miliarde de euro - adică 20,5% din valoarea totală - pentru proiectele de digitalizare conţinute de Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă.

Platforma Software Centralizate pentru Identificare Digitală (PSCID) este un real ajutor pentru români. Cu ajutorul acesteia, cetăţenii României vor putea, prin intermediul unui cont creat pe platformă, să acceseze servicii publice, atât cele oferite de statul român şi autorităţile locale, cât şi de Uniunea Europeană.

Platforma va ajuta cetăţenii români să utilizeze un mecanism similar cu cel pe care îl utilizează, astăzi, de la platforme precum Facebook sau Gmail, atunci când doresc să acceseze diverse platforme private. Un lucru foarte important este că această interfaţă dintre autorităţi şi cetăţeni va fi una în totalitate sigură. Cu o valoare totală a proiectului de 99.939.410 lei, din care 84.285.767,64 lei reprezintă finanţare nerambursabilă din FEDR, prin POC, 13.649.956,12 lei - cuantum eligibil nerambursabil din bugetul naţional, respectiv 1.998.688,24 lei - valoarea co-finanţării eligibile a beneficiarului, şi o perioadă de implementare cuprinsă între 1 septembrie 2020 şi 31 august 2023, odată cu operaţionalizarea acestei platforme, România va intra în rândul ţărilor din vestul Europei şi va fi la nivelul Estoniei şi al tuturor celorlalte ţări din Uniunea Europeană care au reuşit să implementeze până în acest moment o platformă de identificare digitală.

Pe lista obiectivelor specifice ale proiectului se află: constituirea Registrului Electronic Naţional de Identităţi Electronice în cadrul căruia se vor regăsi Identităţile Electronice ale tuturor consumatorilor de servicii electronice de eGuvernare; interconectarea cu portalul de acces unitar şi securizat la serviciile electronice de eGuvernare şi înrolarea cetăţenilor la serviciile dorite; interconectarea cu Catalogul Serviciilor Electronice de eGuvernare la care cetăţenii se vor înrola prin intermediul PSCID; creşterea gradului de utilizare a serviciilor de eGuvernare printr-o modalitate consecventă şi simplificată de autentificare şi accesare; înrolarea în cadrul PSCID a sistemelor şi serviciilor electronice de eGuvernare din România; înrolarea în cadrul PSCID a furnizorilor de identitate (publici şi privaţi) existenţi; interconectarea PSCID cu nodul eIDAS naţional; reducerea riscului în utilizarea serviciilor de eGuvernare şi diminuarea posibilităţii de furt de identitate.

Nepermis de mult timp, România a rămas în urmă la acest capitol faţă de statele din marea familie europeană. De când a fost preluată guvernarea de Partidul Naţional Liberal, digitalizarea a reprezentat un domeniu extrem de important, iar alocările din PNRR acestui sector o dovedesc. PSCID este un proiect vital pentru dezvoltarea ţării noastre şi competitivitatea sa la nivel internaţional.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Două mari proiecte de ţară pentru următorul deceniu - «Stop migraţiei» şi «Diaspora acasă»"

Cu un deficit de forţă de muncă estimat la jumătate de milion de persoane şi un fenomen al scăderii populaţiei mai vizibil ca niciodată, România este captivă măsurilor pe termen scurt, de timpul importului de forţă de muncă, fără o viziune pe termen lung pentru stoparea migraţiei şi repatrierea românilor. Acesta este adevăratul proiect de ţară pe care noi, actorii clasei politice, suntem obligaţi să ni-l asumăm transpartinic.

În anul 2020, din România au emigrat peste 192.000 de persoane, cu 41.000 mai puţin decât în 2019, arată datele CNSP. Totodată, imigranţii temporari au reprezentat un număr de aproximativ 163.000 de persoane, cu 38.600 mai puţin decât în anul anterior. Estimările emigrărilor până în anul 2030 arată o creştere a acestora la 201.233 persoane până în anul 2025, urmată de o scădere treptată până în anul 2030, la un număr aproximativ de 194.095 persoane. Conform proiecţiei CNSP, în perioada 2022-2030, vor emigra temporar din România, în medie, circa 198.400 persoane anual.

Conform unui studiu elaborat de ReThink România, 730.000 de români spun că vor să emigreze în 2022. Aproximativ 3% dintre români spun că sigur pleacă anul viitor din ţară şi alţi 5% că probabil vor pleca. Tentaţia să plece din ţară este mai puternică în rândul tinerilor între 16 şi 24 de ani.

Toate aceste cifre se adaugă la comunităţile de români stabiliţi în toată lumea, care sunt de ordinul milioanelor. Trăim în vremuri în care antreprenorii se plâng de lipsa forţei de muncă, iar exodul românesc din ultimii 30 de ani continuă să ia amploare. Motivaţi de libertatea de circulaţie în interiorul spaţiului comunitar şi de sumele de bani care le uşurează viaţa atâtor familii, conaţionalii noştri pleacă în căutarea unui trai mai bun. Din acest motiv, statisticile Organizaţiei Naţiunilor Unite arată că intensitatea migraţiei românilor între anii 2000 şi 2015 a fost depăşită doar de cea siriană. Din nefericire, în ciuda eforturilor făcute şi a trecerii timpului, situaţia nu s-a îmbunătăţit. Aeroporturile româneşti sunt martore tăcute ale plecărilor dureroase ale românilor şi venirea plină de speranţă a lucrătorilor străini, cu precădere a celor din Asia.

În timp ce românii pleacă în alte state pentru a munci cu salarii mai mari decât cele ale pieţei locale, agenţiile de recrutare şi plasare a forţei de muncă negociază numeroase contracte pentru aducerea lucrătorilor străini în sectoare precum construcţii sau industria HoReCa.

Guvernul va dubla din nou numărul avizelor care pot fi acordate muncitorilor străini, astfel încât numărul acestora va fi în 2022 de patru ori mai mare decât în 2020 şi dublu faţă de acest an. 100.000 de locuri de muncă ar putea fi ocupate de români, dacă am şti ce să le oferim pentru a îi convinge să revină acasă. Şi nu, salariul nu este suficient.

De ce au nevoie? De aici trebuie să începem, de la această întrebare. Cum ar fi să adresăm această întrebare milioanelor de români din toată lumea, prin instituţiile şi instrumentele pe care statul român le are la dispoziţie?

Suntem parte a unui efort colectiv de rezilienţă în faţa unei noi societăţi şi a unei noi economii. Planurile de Redresare şi Rezilienţă ale altor state vor spori emigrarea românilor, dacă nu facem tot ce ne stă în putinţă pentru a-i primi acasă şi pentru a-i ajuta să rămână. Depinde de noi să conştientizăm asta şi să acţionăm ferm împotriva unui fenomen care va afecta major economia şi care va provoca şi probleme sociale - sutele de mii de copii care rămân singuri acasă, predispuşi abandonului şcolar şi suferinţei.

Cu aceste lucruri în minte, vă invit să elaborăm o nouă strategie pentru ţara din care nimeni să nu mai plece şi în care toţi cei plecaţi să se întoarcă, Planul pentru România.

Doamna Mara-Daniela Calista:

25 noiembrie este o dată foarte importantă. Marcăm Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei asupra femeilor. Din păcate, violenţa asupra femeilor este un fenomen prezent şi mai larg răspândit decât ne-am putea imagina. Actele de violenţă asupra femeilor sunt exercitate inclusiv de persoane cu un nivel ridicat de educaţie, iar asta ne poate descuraja şi am putea crede că nu există soluţii reale pentru a elimina violenţa asupra femeilor.

Însă fac apel ferm să nu ne descurajăm, ci să fim promotori constanţi ai eliminării violenţei asupra femeilor. Ca parlamentari, avem la îndemână pârghiile necesare pentru a îmbunătăţi constant legislaţia, care să fie un scut pentru victime, dar şi un "gardian" al celor care ar putea cădea victime violenţei. Da, trebuie să fim hotărâţi, să susţinem şi să promovăm măsuri drastice de pedeapsă pentru cei care comit acte de violenţă.

Totodată, consider că acţiunile de combatere a violenţei împotriva femeilor trebuie să vină şi de la reprezentanţii altor paliere ale comunităţii. Să fim atenţi la semnale, că poate aşa vom putea ajuta o victimă care nu a îndrăznit să raporteze autorităţilor experienţele de abuz pe care le trăiesc. Să nu ne "izolăm" în lumea noastră atent construită, ci să fim printre cei care acţionează constant pentru a elimina violenţa asupra Femeilor.

Pe parcursul activităţii mele parlamentare, am susţinut şi am promovat mai multe iniţiative legislative pentru eliminarea violenţei şi aş vrea să le mulţumesc colegilor care au înţeles importanţa acestor proiecte.

Pentru viitor aş dori să fac un nou apel - să ne propunem să eliminăm violenţa împotriva femeilor, pentru a avea o societate mai bună, incluzivă, fără a încălca drepturile celor de lângă noi.

Domnul Florică Ică Calotă:

"Practicile comerciale neloiale"

Lanţul de aprovizionare reprezintă un element important al economiei europene. Acesta asigură transmiterea de produse şi servicii de la furnizori la consumatori şi are un impact direct asupra creşterii economice şi ocupării forţei de muncă.

În ultimele două decenii, lanţul de aprovizionare a cunoscut schimbări semnificative din motive economice, sociale şi demografice. Acesta cuprinde trei elemente - practicile comerciale neloiale, cooperarea dintre producători şi transparenţa pieţei.

La nivelul Uniunii Europene mereu s-a avut în vedere asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a consumatorilor prin măsurile adoptate, precum şi constituirea unui lanţ de aprovizionare echitabil şi echilibrat.

Dreptul în materie de protecţie a consumatorilor ar trebui aplicat în mod eficace pe întreg teritoriul Uniunii, însă normele de drept intern actuale diferă semnificativ la nivelul Uniunii.

Uniunea a luat măsuri pentru a îmbunătăţi, în rândul consumatorilor, al comercianţilor şi al practicienilor din domeniul dreptului, gradul de cunoaştere a drepturilor consumatorilor şi pentru a îmbunătăţi asigurarea respectării drepturilor consumatorilor şi posibilităţile de a solicita măsuri reparatorii de către consumatori. Însă, nu toate statele membre pot aplica comercianţilor sancţiuni eficace, care să descurajeze încălcările în materia practicilor comerciale neloiale.

De-a lungul anilor, practicile neloiale în relaţiile dintre furnizori şi cumpărători au devenit o problemă politică din ce în ce mai importantă pentru autorităţile publice. Ca urmare, multe state membre au luat măsuri pentru a combate practicile comerciale neloiale, însă au procedat în moduri diferite. Această situaţie a produs divergenţe mari în ceea ce priveşte nivelul, natura şi forma juridică a protecţiei oferite la nivel naţional.

În România, nu există în prezent reglementări aplicabile pentru combaterea şi sancţionarea practicilor comerciale neloiale.

La nivel naţional şi legislativ, se lucrează la transpunerea Directivei europene privind practicile comerciale neloiale.

Directiva îşi propune să stabilească, la nivelul Uniunii Europene, un standard minim de protecţie a micilor furnizori în relaţia lor cu marii cumpărători, prin armonizarea măsurilor divergente ale statelor membre privind practicile comerciale neloiale.

Micii fermieri sunt vulnerabili în relaţiile cu partenerii, aceştia neavând putere de negociere pentru vânzarea produselor lor.

Adoptarea cadrului normativ va garanta un tratament echitabil pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi va determina stabilitate şi securitate în ceea ce priveşte raporturile juridice.

Este imperios necesară reglementarea practicilor comerciale neloiale, pentru a le oferi fermierilor şi comercianţilor suportul necesar în ceea ce priveşte riscurile la care sunt supuşi, fără o legislaţie în domeniu.

Doamna Cristina Burciu:

"România trebuie să evite în timp util consecinţele nefaste ale dificultăţilor demografice!"

În prezent, societatea românească se confruntă cu o reală îngrijorare cu privire la tendinţa accelerată de scădere a populaţiei, reconfirmată din păcate în ultimii ani, fapt care, fără îndoială, presupune o intervenţie fermă a factorilor responsabili. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României atrage atenţia asupra pericolului ca situaţia demografică din România să pună în pericol, pe termen mediu, sprijinirea sistemelor de protecţie socială.

Din nefericire, estimările oficiale ne indică că populaţia României ar putea scădea până la 15 milioane în anul 2070, ceea ce ar destabiliza grav raportul dintre persoanele de peste 65 de ani şi populaţia activă, aflată în câmpul muncii, din intervalul de vârstă 15-64 ani. În cazul în care depopularea ţării va continua, acest procent ar urma să se dubleze, de la 26,3% în prezent urmând să ajungă la 52,8% în 2070. În aceste condiţii, specialiştii guvernamentali atrag atenţia că funcţionalitatea sistemelor de protecţie socială va fi greu de susţinut, existând potenţiale riscuri şi pe segmentul asigurării pensiilor.

Dificultăţile demografice cu care ne confruntăm după 1990 nu au putut fi atenuate, în pofida măsurilor de sprijinire a românilor care trăiesc în străinătate de a se reîntoarce în ţară. Depopularea a fost, din păcate, dublată de deficitul însemnat de forţă de muncă şi procentul ridicat al populaţiei inactive pe piaţa muncii.

Spre exemplu, necesităţile pe palierul forţei de muncă se apropie acum de nivelurile record de dinaintea pandemiei. Rata populaţiei inactive în al doilea trimestru din 2021 se ridică la 34%, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, o cifră care este în măsură să ne pună serios pe gânduri. În acelaşi timp, pandemia nu a oprit exodul de români dornici să muncească în străinătate, iar rezultatul acestor aspecte devine alarmant, mai ales dacă ne raportăm la consecinţele situaţiei din prezent pentru viitor.

Sunt motive serioase să ne temem că fenomenul de scădere şi, implicit, de îmbătrânire a populaţiei României, va continua şi în anii următori. Un factor substanţial care contribuie la aceste realităţi nedorite este migraţia forţei de muncă, accentuată odată cu permisivitatea liberei circulaţii conferite de aderarea României la Uniunea Europeană.

De asemenea, nu trebuie să neglijăm exodul tinerilor spre alte zări mult mai ofertante ca oportunităţi, precum şi realitatea crudă potrivit căreia statul român este încă deficitar în identificarea unor soluţii stimulatoare viabile, atât pentru încurajarea tinerelor familii, cât şi pentru creşterea copiilor în condiţii propice dezvoltării armonioase.

Este evident că decidenţii politici trebuie să identifice soluţiile adecvate pentru ameliorarea problemei demografice şi sprijinul familiilor de a susţine revenirea la un spor natural dătător de speranţe pentru viitor. Consider că avem nevoie stringentă de politici active de revitalizare a ocupării forţei de muncă, prin acordarea posibilităţii oamenilor de a munci şi după vârsta pensionării, precum şi prin eliminarea discriminărilor existente pe criterii de vârstă.

Îmi exprim însă speranţa că ne vom trezi totuşi în timp util la realitate şi vom lua măsurile care se impun, pentru a nu ajunge la estimările specialiştilor, potrivit cărora peste 50 de ani un cetăţean al României va munci pentru pensiile altor nouă.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"La mulţi ani, România!"

Dragi români, atât din ţară cât şi de peste hotare, de Ziua Naţională vă adresez un călduros la mulţi ani, tuturor!

Aşa cum, în 1918, românii au simţit bucurie, emoţie şi, nu în ultimul rând, mândria de a fi român, odată cu înfăptuirea Marii Uniri, astăzi mi-aş dori ca românii să resimtă această bucurie obţinută prin truda celor care ne-au vrut uniţi şi au luptat neîncetat pentru acest lucru!

În această zi, îmi doresc să dăm dovadă de recunoştinţă pentru toţi cei care au contribuit la formarea României, dar şi de responsabilitate, fiindcă doar prin munca noastră putem face ca România să fie ţara pe care orice român şi-o doreşte!

Mi-aş mai dori ca românii să nu mai fie nevoiţi să caute speranţă în alte ţări ale Europei şi nu numai, ci să găsească speranţă şi bucurie în propria lor ţară, iar acest lucru se poate realiza doar prin efort comun şi mai ales prin politici publice realizate de cei care îi reprezintă pe români în organele reprezentative ale ţării.

Cetăţenii români merită să se poată bucura de tot ceea ce România are de oferit, iar noi, în calitate de parlamentari, să facem orice ne stă în putinţă pentru a contribui la dezvoltarea ţării noastre, întrucât ziua de 1 decembrie a venit nu doar cu bucurie, emoţie şi respect, ci şi cu multă responsabilitate, efort, sacrificiu şi solidaritate.

La mulţi ani, România!

La mulţi ani, români!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"A fost aprobată schema de ajutor pentru sectorul apicol!"

Agricultura a fost şi este un pilon de bază al economiei româneşti. Sectorul agricol a reprezentat întotdeauna o prioritate pentru Partidul Naţional Liberal şi guvernul condus de acesta. Agricultura românească trebuie să îşi consolideze performanţele şi să devină competitivă pe termen lung, fără dependenţe sau vulnerabilităţi generate de accesul dificil la finanţare, fragmentarea terenurilor, lipsa forţei de muncă sau capriciile vremii. Cât timp micile exploataţii funcţionează la nivel de subzistenţă şi numeroase terenuri rămân necultivate, agricultura nu poate deveni o sursă durabilă de creştere economică.

În vederea îndeplinirii acestor scopuri, în şedinţa Guvernului din 17 noiembrie 2021 a fost aprobată hotărârea privind schema "Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-mai 2021 asupra sectorului apicol". Astfel, se reglementează acordarea unui ajutor de minimis apicultorilor de 23,7 lei/familia de albine, pentru un număr de 2.246.866 familii de albine.

Scopul acestui ajutor este susţinerea activităţii în sectorul apicol pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-mai 2021 asupra sectorului apicol, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producţie.

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis este de 53.250.724 lei, reprezentând 10.763.157,96 euro la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2021, respectiv 4,9475 lei pentru un euro. Sursa de finanţare este bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aplicanţii au posibilitatea de a depune cererile şi documentele însoţitoare între a doua zi lucrătoare după intrarea în vigoare a prezentei hotărâri şi 26 noiembrie 2021. Schema se derulează prin centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, iar termenul de plată este 31 decembrie 2021.

Avem, astfel, un mecanism concret de ajutorare a apicultorilor, care se confruntă cu o perioadă dificilă. Nu vom lăsa pe nimeni în urmă!

Domnul George Şişcu:

"Dacă educaţia este o prioritate, atunci să înţelegem că fără bani nu vom construi un învăţământ de calitate!"

Suntem pe final de an, iar în perioada imediat următoare vor începe discuţiile privind construcţia bugetară pe anul 2022. În fiecare campanie electorală, politicienii afirmă că educaţia rămâne prioritate naţională, dar când vine vorba despre împărţit efectiv banii publici, educaţia nu mai este în prim-plan, ci ajunge mult mai jos în topul priorităţilor.

Investiţia în educaţie ar trebui să fie preocuparea noastră numărul unu. Tot timpul, zi de zi, nu doar în campaniile electorale sau pe 15 septembrie când începe anul şcolar.

Avem un grad de analfabetism funcţional uriaş în România. Rata analfabetismului s-a situat în ultimul deceniu între 40% şi 45% la sută. De asemenea, 15% dintre elevi abandonează şcoala. Unii dintre ei o fac fără să ştie măcar să citească. De altfel, inclusiv dintre tinerii care reuşesc să lectureze un text, mulţi nu pot să răspundă corect la întrebări simple legate de conţinutul textului respectiv.

Sunt lucruri îngrijorătoare, care ar trebui nu doar să ne dea de gândit, ci să ne facă să acţionăm urgent.

Ştim unde suntem, avem tot felul de studii care arată situaţia dificilă în care se află învăţământul românesc, dar întrebarea este cum acţionăm mai departe? Nu este suficient doar să constatăm!

Problema asigurării finanţării educaţiei în România devine o chestiune esenţială. Nu vom avea un învăţământ de calitate fără bani. Nu vom păstra oamenii competenţi în sistem şi nu vom atrage tineri bine pregătiţi către învăţământ, dacă nu vom oferi şi condiţii pe măsură.

Nu putem continua să ne mai minţim singuri. Legea Educaţiei Naţionale prevede faptul că bugetul anual pentru educaţie trebuie să fie de minimum 6% din PIB, însă, în realitate, valoarea acestui procent nu ajunge decât la jumătate.

Ar trebui să decidem, ca naţiune, ce vrem şi încotro mergem. Ori renunţăm la povestea cu 6%, ceea nu cred că este cazul, ori acordăm educaţiei importanţa care i se cuvine şi alocăm un buget generos pentru acest domeniu. Nu poţi face mereu aceleaşi greşeli, iar apoi să te miri că nu obţii rezultate bune!

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Programul «Anghel Saligny» reprezintă o oportunitate reală pentru localităţile din România, pentru a se dezvolta şi moderniza!"

Deja 97,5% dintre comunele, oraşele, municipiile şi judeţele din România au cerut finanţare prin Programul de Investiţii "Anghel Saligny". Este dovada cea mai clară că autorităţile locale au nevoie de aceste fonduri pentru investiţii în reţelele de apă şi canalizare şi pentru modernizarea drumurilor. În scurt timp, Ministerul Dezvoltării va deschide şi depunerea de cereri de finanţare pentru investiţii în reţelele de distribuţie a gazelor naturale.

3.147 dintre cele 3.228 de unităţi administrativ-teritoriale ale României, incluzând judeţele şi sectoarele capitalei, au cerut finanţare. Suma totală a cererilor de finanţare este de 137,59 de miliarde de lei, pentru 7.545 de proiecte, în condiţiile în care bugetul programului este de 50 de miliarde de lei.

Aş vrea să subliniez totuşi un aspect extrem de important. Toate localităţile cu primari de la USR au cerut finanţare prin Programul "Anghel Saligny"! În vreme ce liderii naţionali ai USR au ales să iasă de la guvernare, pentru că nu erau de acord cu Programul "Anghel Saligny", în teritoriu, primarii USR au înţeles utilitatea acestui program!

Acest interes uriaş demonstrează necesitatea acestui program prin care dezvoltăm comunităţile locale.

Vor fi finanţate obiective de investiţii care nu sunt incluse la finanţare în programele derulate din fonduri externe nerambursabile în perioada de programare 2021-2027 sau prin alte programe naţionale sau comunitare.

Astfel, fiecare UAT are prealocată finanţare minimă pentru cel puţin un proiect eligibil:

• comunele au alocate 4 milioane de lei;
• oraşele - 7 milioane de lei;
• municipiile, altele decât reşedinţele de judeţ - 10 milioane de lei;
• municipiile reşedinţe de judeţ - 43 milioane de lei;
• sectoarele municipiului Bucureşti - 35 milioane de lei;
• judeţele (reprezentate de consilii judeţene) - 140 de milioane de lei;
• fiecare asociaţie de dezvoltare intercomunitară, precum şi parteneriatele în vederea înfiinţării asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară vor avea prealocată finanţare pentru cel puţin un proiect eligibil, a cărui valoare maximală reprezintă suma valorilor ce ar reveni fiecărui membru al asociaţiei sau parteneriatului, la care se adaugă un procent de 10%.

Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny" reprezintă soluţia finanţării investiţiilor care asigură accesul întregii populaţii, inclusiv din mediul rural, la servicii esenţiale, creşterea calităţii vieţii şi evitarea riscului de depopulare în comunităţile subdezvoltate.

Un guvern are datoria să guverneze pentru toţi locuitorii ţării, nu doar pentru cei din marile oraşe, cu atât mai mult cu cât aproape jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural şi în localităţi mici.

Programul "Anghel Saligny" a fost impus de realitatea românească. El întregeşte viziunea PNL privind investiţiile necesare dezvoltării României, astfel încât nicio localitate să nu fie lăsată în urmă.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Noul Guvern trebuie să aibă ca prioritate adoptarea de măsuri sociale şi apărarea libertăţii românilor!"

Noul Guvern trebuie să ţină cont de situaţia socială în care se află cei mai mulţi dintre români şi să rezolve de urgenţă alocaţiile copiilor, creşterea salariilor profesorilor şi creşterea pensiilor. De asemenea, trebuie adoptate măsuri pentru a-i ajuta pe români să treacă peste iarnă, în condiţiile scumpirilor nemaivăzute la energie şi gaz. Criza cu care se confruntă România este multiplă, de aceea şi acţiunea noului Guvern trebuie să fie hotărâtă, energică şi cuprinzătoare.

De asemenea, trebuie evitată cu orice preţ discriminarea românilor pe bază de certificat verde, obligativitatea acestui act constituind nu doar o încălcare flagrantă a drepturilor omului şi a Constituţiei care prevede dreptul la muncă, dar şi o lovitură fatală dată economiei. Cum va funcţiona ţara, dacă 60% din populaţie nu va avea dreptul să muncească, să cumpere sau să desfăşoare diverse activităţi?

Misiunea noului Guvern este de aceea de o importanţă capitală, iar responsabilitatea sa este imensă. Guvernul trebuie să reziste la presiunile din afara ţării şi să ia deciziile în interesul ţării şi al poporului român, nu al structurilor supranaţionale sau al companiilor străine!

Doamna Gianina Şerban:

"România, încotro?"

Întrebarea "România, încotro?" ne vine tuturor în minte în mod natural, dacă ne gândim la situaţia politică şi medicală din ţară.

Suntem astăzi, după aproape două luni în care nu suntem guvernaţi, în faţa unei propuneri ce şi-a dovedit în trecut ineficienţa, iar tot acest răstimp de "facere" a unei variante, care să asigure românilor o stare de bine, dă de înţeles mai clar ca niciodată că intenţiile bune ale PNL şi PSD vor rămâne din nou la nivel declarativ.

Ce veţi face, domnilor, veţi răsturna guvern după guvern într-un ritm ameţitor, odată la un an, un an şi jumătate, pentru a face o rotaţie a cadrelor de la butoane? Aceasta este stabilitatea pe care o clamaţi ca fiind necesitate? Aceasta e soluţia cu care veniţi în faţa românilor, în încercarea de a ieşi din una dintre cele mai negre perioade ale istoriei României?

Florin Cîţu, premierul demis, ne transmite de ceva vreme că economia duduie, însă inflaţia este la cote alarmante, iar puterea de cumpărare a cetăţenilor este din ce în ce mai scăzută, aceştia aflându-se în pragul unei ierni peste care nu ştiu cum vor trece.

Pe lângă toate aceste necazuri, se întrevede o altă problemă majoră în România, interzicerea dreptului la muncă pentru unele persoane, dacă se va introduce certificatul verde.

Stimaţi colegi, dreptul la muncă este unul constituţional, după cum bine ştiţi! Dacă nu vă pasă de Constituţie, mă aştept să vă pese de cei care v-au trimis aici, în Parlament, pentru a le face viaţa mai bună, nu un calvar.

Ştiţi că natalitatea în România este la un nivel scăzut, poate cel mai scăzut din întreaga sa istorie, iar scăderea demografică este fără precedent? Iar astăzi ne vedem în faţa unei noi propuneri, de vaccinare a copiilor între 5 şi 12 ani, o propunere care pune românii din nou pe gânduri, punându-şi întrebarea dacă îşi mai doresc copii.

Din nou vă întreb, în aceste condiţii, v-aţi gândit, oare, cine va reprezenta viitorul nostru, al ţării? Pentru că trebuie să ne gândim la un viitor, să lăsăm urmaşilor noştri o ţară bogată, frumoasă, puternică, aşa cum ne-au lăsat-o înaintaşii noştri!

Suntem cu toţii aici, în Parlament, să lucrăm în folosul românilor, să le reprezentăm interesele şi aspiraţiile, nu să le îngreunăm viaţă şi să le anulăm drepturile constituţionale.

Doamna Alexandra Huţu:

"PSD a intrat la guvernare pentru a opri scăderea nivelului de trai şi pentru a stabiliza situaţia economică din România!"

Am văzut în aceste zile o serie de critici şi comentarii acide despre pachetul social pe care PSD a reuşit să-l introducă în programul de guvernare în urma negocierilor pentru formarea unui noi Executiv.

Aud din nou aceeaşi placă pe care o auzeam şi în anterioara guvernare a PSD, că sunt măsuri populiste, că România nu-şi permite aceste costuri sociale, că, în loc să dăm banii la investiţii, îi dăm pe pensii şi salarii. Realitatea ne arată că cei populişti sunt chiar cei care lansează astfel de atacuri. Realitatea ne arată că, atunci când PSD a majorat pensiile, salariile, alocaţiile, salariul minim, economia mergea mult mai bine, eram lideri europeni la creştere economică, la investiţii străine, la mai multe producţii agricole şi România se împrumuta cu mult, mult mai mult decât s-a împrumutat în ultimii 2 ani, asta în timp ce preţurile la energie erau ţinute sub control, inflaţia era la un nivel suportabil, în orice caz mai mic, mult mai mic decât majorările de venituri. Avem un plus şi în economie, dar şi în nivelul de trai al românilor. A fost deci un model funcţional care şi-a demonstrat beneficiile, iar comparaţia cu ceilalţi doi ani de guvernare de dreapta, care au urmat ne arată că, în mod clar, românii, firmele, investitorii, fermierii au dus-o mult mai bine în guvernarea PSD, decât în guvernarea de dreapta!

Am văzut obiecţii cu privire la creşterea salariului minim pe economie. În primul rând, vreau să arăt minciuna că o astfel de măsură ar fi una populistă. Este o măsură care aduce venituri în plus la buget şi care protejează în zonele cele mai vulnerabile faţă de creşterea inflaţiei şi a preţurilor la energie. Apoi este o măsură care vizează în principal angajaţii din mediul privat, milioane de angajaţi din mediul privat, pentru că cei cu salariul minim se află în marea lor majoritate în acest sector privat.

Se mai spune că majorarea salariului minim ar afecta angajatorii, firmele şi investitorii. Asta este o mentalitate de contabil, care priveşte creşterea salariului doar ca pe o creştere de cheltuieli, pe care o trece cu minus în balanţa financiară. În realitate, creşterea salariilor este şi o investiţie în dezvoltarea forţei de muncă, dar şi o stimulare a pieţei, a consumului, care, la rândul său, va stimula oferta, adică exact acele firme care îşi vând produsele pe piaţa noastră.

În al treilea rând cei plătiţi cu salariul minim sunt în cea mai mare parte cei tineri care intră în câmpul muncii, fără experienţă profesională, căci aşa este la orice început de drum. Astăzi am citit datele unui studiu privind numărul românilor care intenţionează să-şi părăsească ţara în care s-au născut pentru a munci şi a-şi stabili o familie în alte părţi ale Europei sau ale lumii. Sunt circa 730.000 de români care se gândesc serios să facă acest pas dureros, aceasta pentru că nu văd nicio perspectivă încurajatoare, care să le permită să trăiască decent şi să le asigure copiilor lor un viitor bun în această ţară. Cine ar trebui să le ofere acest trai decent şi acest viitor? Cred că în primul rând noi, cei care am fost votaţi să îi reprezentăm, cei care au fost votaţi cu speranţa că le vom asigura un viitor mai bun.

În aceste condiţii, din punctul meu de vedere, creşterea salariului minim şi majorarea alocaţiilor sunt două măsuri obligatorii pentru a-i păstra în ţară pe aceşti tineri. Nu este populism, este o necesitate! Altfel nu va mai avea cine să susţină pensiile pentru cei care au muncit o viaţă întreagă. Nu vom mai avea cu cine să construim infrastructura pentru a atrage fondurile europene puse la dispoziţia ţării noastre, nu vom mai avea forţa de muncă de care au nevoie toţi investitorii străini pe care ni-i dorim să vină în România.

De aceea, cred că dialogul politic şi chiar polemica politică firească într-o democraţie ar trebui să ţină cont de aceste realităţi economice şi sociale.

Domnul Ioan Balan:

"Trebuie să creăm locuri de muncă pentru tineri, dacă vrem să-i păstrăm în ţară!"

Şomajul încă foarte mare în rândul tinerilor nu este un fenomen care se înregistrează doar în România, ci afectează tinerii din întreaga Uniune Europeană. Acesta este şi motivul pentru care oficialii europeni au creat un fond denumit "Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor", instrument financiar care să fie utilizat de statele membre pentru a implementa politici de ocupare. Chiar dacă avem la dispoziţie aceste resurse financiare, pe care sper să le fructificăm din plin, consider că la originea şomajului de 19,5% în rândul tinerilor se află mai multe cauze, nu numai proiectele specifice care se implementează astăzi pe piaţa muncii.

O primă cauză, pe care aproape oricine o poate identifica, constă în decalajele de dezvoltare, atât între mediul rural şi cel urban, cât şi între provinciile istorice ale ţării. Un tânăr care locuieşte la oraş are, fără îndoială, mai mult oportunităţi de a se califica şi, ulterior, de a se angaja pe un salariu decent. La fel, un tânăr din Moldova, Dobrogea sau Oltenia, nu are aceleaşi şanse ca un tânăr de la Bucureşti, Sibiu, Cluj sau Oradea. Astfel, orice tânăr este îndreptăţit să îşi dorească să lase satul natal şi casa părintească pentru oraş, acolo unde şansele sale să aibă o viaţă mai bună sunt mult mai mari.

O altă cauză constă în accesul la educaţie, pe toate nivelurile, nu numai pentru ciclul primar şi gimnazial. Un copil născut într-o familie care are dificultăţi financiare are deosebit de puţine şanse să ajungă să facă o facultate sau un masterat. De asemenea, piaţa muncii de astăzi nu mai are nevoie de tineri fără şcoală, pentru că meseriile sunt în schimbare şi necesită cât mai multe calificări.

Spun de ani buni că România trebuie să se dezvolte armonios în toate provinciile sale istorice. Altfel, zonele bogate vor deveni şi mai bogate, iar zonele mai puţin dezvoltate nu vor reuşi să recupereze niciodată decalajele. De asemenea, zonele rurale se vor confrunta în continuare cu depopularea şi cu subzistenţa.

Soluţii pentru această situaţie există, iar politicile liberale din ultimii doi ani au deschis calea pentru implementarea celor mai bune proiecte. Important este ca ele să fie continuate de guvernele viitoare. Infrastructura mare reprezentată de autostrăzi şi căi ferate, care să lege Moldova de Muntenia şi Transilvania, trebuie realizată cât mai rapid. Doar aşa vom elimina barierele de dezvoltare de la nord la sud şi de la est la vest. Apoi, zecile de miliarde de euro disponibile prin PNRR şi bugetul multianual al Uniunii Europene trebuie să fie canalizate în reindustrializarea acelor regiuni care au cea mai mare nevoie.

Dacă în zonele mai slab dezvoltate vom asigura acces la educaţie pentru toţi copiii, indiferent de starea materială a familiilor lor, dacă vom reuşi să înfiinţăm locuri de muncă bine plătite pentru tineri, atunci vom avea garanţia că şomajul în rândul tinerilor va scădea în mod semnificativ, iar cei mai mulţi vor dori să rămână şi să-şi construiască o viaţă în casa părintească sau aproape de aceasta.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Este momentul să vorbim despre români!"

Putem considera că românii au stat prea mult în această criză politică. După aproape 3 luni de instabilitate guvernamentală, Partidul Social Democrat şi-a asumat responsabilitatea votului dat de români acum aproape un an de zile, când partidul nostru a luat cel mai mare număr de voturi. Prin urmare, intrarea la guvernare este o decizie responsabilă, care răspunde rezultatului electoral.

Mai mult, oricât de cinic ar privi unii sau alţii, România nu mai poate să rămână neguvernată. Neclarităţile şi scandalurile dintre PNL şi USR, foşti parteneri de coaliţie, îi privesc prea puţin pe cetăţenii acestei ţări. Oamenii sunt îngrijoraţi de sănătate, de veniturile şi de viitorul economic al familiilor lor şi mai puţin de problemele politice.

Din acest motiv, PSD a ales să participe la formarea unei majorităţi guvernamentale, însă nu fără condiţii ferme şi clare, deoarece chiar credem că este momentul să vorbim despre români şi problemele lor reale! Vom putea, astfel, să oprim căderea nivelului de trai şi vom avea instrumentele de a stabiliza situaţia economică, socială şi sanitară din România. Acest obiectiv, cuprins în pachetul social, a fost prioritar în raport cu negocierile privind alocarea portofoliilor de miniştri.

PSD ar fi putut forţa obţinerea funcţiei de premier în prima rundă, dar ar fi pierdut ministerele-cheie care îi permit să pună în aplicare programul social asumat în faţa propriilor alegători. PSD consideră că deciziile pentru îmbunătăţirea vieţii acestor oameni trebuie să prevaleze faţă de interesul firesc de partid de a deţine funcţia de premier.

Stimaţi colegi, permiteţi-mi să vă prezint pe scurt principalele măsuri din programul social:

• Creşterea alocaţiilor cu 40%, de la 427 de lei la 600 de lei pentru copiii sub 2 ani, creşterea de la 214 lei la 243 de lei pentru celelalte vârste şi a 13-a alocaţie pentru copii cu dizabilităţi;
• Creşterea salariului minim de la 2.300 de lei la 2.550 de lei (+10,9%);
• Creşterea pensiei minime cu 25% de la 800 de lei la 1.000 de lei/lună;
• Creşterea punctului de pensie cu 10%. În plus se va acorda un ajutor suplimentar pentru perioada de iarnă tuturor pensionarilor cu pensia peste nivelul minim, dar sub 1.600 lei.

PSD a decis că realizarea măsurilor din pachetul social este mai importantă decât deţinerea funcţiei de premier în prima rundă. De aceea, PSD s-a asigurat că va avea instrumentele guvernamentale pentru a realiza măsurile din pachetul social, respectiv Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Familiei. În plus, negocierile trebuiau încheiate, pentru că este nevoie urgent de un guvern cu puteri depline care să facă rectificarea bugetară şi să ia măsurile absolut necesare.

Partidul Social Democrat a ales să considere că oamenii sunt mai importanţi şi, de aceea, priorităţile guvernului nostru vor fi strict în direcţia protejării veniturilor şi sănătăţii românilor. Esenţial este să trecem cu bine de aceste încercări ale pandemiei globale, iar mai apoi vom lămuri şi aspectele politice.

Domnul Ioan Mang:

"Nevoia de investiţii în capacităţi de producţie a energiei electrice"

Într-o intervenţie televizată de săptămâna trecută, ministrul interimar al energiei vorbea despre lipsa capacităţilor de producţie a energiei electrice în Transilvania, în contextul unor posibile pene de curent la nivel european, situaţii de criză pentru care alte ţări se pregătesc deja.

Aşa cum spunea şi ministrul, şi cum am văzut inclusiv în judeţul Bihor, la începutul anului, unităţile de producţie în România fiind în general situate, în marea lor majoritate, în sud, evident că au alimentat sudul ţării şi zona Moldovei. Neavând unităţi de producţie în Transilvania, această zonă a suferit mai mult. Sunt cuvintele Domniei Sale. Este, consider eu, o situaţie nu doar inacceptabilă, nu doar discriminatorie pentru aproape jumătate din ţară, ca teritoriu şi populaţie, nemaivorbind de contribuţia la PIB, dar este şi o situaţie extrem de periculoasă la nivel strategic, care ne pune pe toţi într-o stare acută de vulnerabilitate!

Mai mult, aşa cum ştim deja, fostul ministru USR-ist al fondurilor europene a negociat atât de "bine" Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, încât capitolul pentru Energie a fost, într-o primă fază, respins, după care, în mod ciudat, la "rescriere", ne-am trezit cu împrumuturi, nu cu granturi (!), de peste un miliard de euro, bani care vor fi dirijaţi pentru susţinerea unor companii private din domeniu, companii care vor vinde apoi românilor energie la preţul pieţei. Repet, bani împrumutaţi în numele tuturor românilor! Este, la modul cel mai ciudat şi suspect cu putinţă, într-adevăr, un "alt" mod de a face politică, unul păgubos însă, iar românii nu au nevoie de aşa ceva!

Cum spuneam şi într-o declaraţie anterioară, Partidul Social Democrat a lansat iniţiativa rediscutării unor părţi din PNRR extrem de dăunătoare ţării şi românilor, iar acest capitol, al energiei, cu siguranţă trebuie să se numere printre ele, mai ales în ceea ce priveşte noile capacităţi de producţie construite prioritar, urgent, în stânga Carpaţilor!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Nodul rutier Medgidia-Autostrada Soarelui"

La debutul fiecărei sesiuni parlamentare am reiterat faptul că priorităţile mele se vor concentra pe iniţiative legislative şi proiecte de politici publice menite să contribuie la dezvoltarea judeţului Constanţa şi a Dobrogei. În iunie, anul acesta, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a început demersurile pentru realizarea nodului rutier care va avea rol de a prelua traficul de mare tonaj din municipiul Medgidia, la intersecţia dintre Autostrada A2 cu DJ 222.

Principalele obiective avute în vedere în momentul demarării proiectului au fost - promovarea unui transport eficient, ce va reduce cu 30%-40% poluarea atmosferică şi fonică; reducerea emisiilor de dioxid de carbon anual; reducerea traficului greu şi dirijarea acestuia în afara localităţii; mărirea fluenţei traficului, a siguranţei circulaţiei şi reducerea numărului de accidente; încurajarea de noi investiţii în zona municipiului Medgidia.

În ultimii ani, Medgidia a devenit o zonă de interes economic extrem de importantă, astfel încât transportul de mare tonaj în municipiu a crescut considerabil. Investiţiile din zonă au creat o provocare care avea nevoie de o soluţie urgentă, aceasta fiind construirea nodului rutier pe Autostrada Soarelui, în zona municipiului Medgidia. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a avansat demersurile pentru realizarea acestui proiect, astfel încât, în momentul de faţă, există 4 oferte pentru elaborarea studiilor de pre-fezabilitate şi fezabilitate.

După ce se va depăşi această fază, se va realiza contractarea, proiectarea şi execuţia nodului rutier. Pentru medgidieni şi mai ales pentru investitorii din zonă, avansarea acestui proiect reprezintă o veste bună, mai ales că, după îndeplinirea acestui obiectiv, traficul greu va fi dirijat în afara localităţii. Aş adăuga şi faptul că acest nod are un impact pozitiv, atât din perspectivă economică, dar mai ales a mediului. Componenta esenţială pentru dezvoltarea judeţului Constanţa o reprezintă investiţiile în proiecte de impact, care pot trece dincolo de ciclurile electorale. Nodul rutier de pe A2 şi DJ 222 este o soluţie tehnică pentru un termen mediu şi lung, atât pentru municipiul Medgidia, cât şi pentru judeţul Constanţa.

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Un pas important în construcţia autostrăzii Sibiu-Piteşti"

România a făcut un pas în faţă în realizarea visului de a avea o autostradă care traversează munţii. După ce a fost întârziată de numeroase contestaţii, săptămâna trecută a avut loc semnarea contractului pentru proiectarea şi execuţia secţiunii 4 (Tigveni - Curtea de Argeş) a autostrăzii Sibiu-Piteşti.

Secţiunea Tigveni - Curtea de Argeş reprezintă o parte specială a autostrăzii, deoarece are o lungime de 9,86 km şi sunt planificate spre a fi realizate lucrări de o complexitate majoră, precum 12 poduri şi pasaje, dar şi un tunel de 1.350 metri.

Valoarea contractului pentru lotul 4 al Autostrăzii Sibiu-Piteşti este de 1,6 miliarde de lei, iar finanţarea va fi asigurată din fonduri europene nerambursabile. De asemenea, contractul prevede 16 luni pentru proiectare, 44 de luni pentru perioada de execuţie a lucrărilor şi 120 de luni pentru perioada de garanţie a lucrărilor.

Conform CNAIR, stadiul celorlalte secţiuni ale autostrăzii este următorul:

• Secţiunea 1: Sibiu - Boiţa (KM 0+000 - km 14+150), lotul 1, în lungime de 13,17 km, se află în execuţie, stadiul fizic actual fiind de 53,51%;
• Secţiunea 2: Boiţa - Cornetu, în lungime de 31,33 km, este în stadiu de evaluare oferte;
• Secţiunea 3: Cornetu-Tigveni, în lungime de 37,4 km, are ca dată pentru depunerea ofertelor 20 ianuarie 2022;
• Secţiunea 5: Curtea de Argeş - Piteşti, în lungime de 30,35 km, se află într-un stadiu fizic de realizare a lucrărilor de 3,87%.

Parte esenţială a Coridorului IV Paneuropean, viitoarea autostradă Sibiu - Piteşti cu o lungime de peste 122 de kilometri rămâne un proiect de infrastructură vital pentru economia românească, fiind menită să lege sudul României de reţeaua europeană de autostrăzi, precum şi Transilvania de Muntenia şi Dobrogea.

Doamna Monica-Elena Berescu:

"În România, una din patru femei a fost agresată fizic sau sexual cel puţin o dată"

Anual, pe 25 noiembrie, ne întoarcem atenţia către un subiect delicat şi dureros în acelaşi timp, violenţa împotriva femeilor. Zilnic, mame, fiice, nepoate, surori, verişoare, mătuşi sau bunici, colege sau vecine sau pur şi simplu femei anonime sunt bătute de persoane de gen masculin, pentru că au făcut sau nu au făcut ceva sau poate pentru că au îndrăznit să îi contrazică. Statisticile prezentate de Naţiunile Unite arată că la nivel mondial, una din 3 femei este victima unei forme de agresiune fizică. Situaţia din România este îngrijorătoare pentru ultimele statistici din 2016, care anunţau atunci că, în România, o femeie din patru a fost agresată fizic sau sexual de partenerul său cel puţin o dată în viaţă.

Acest fenomen este prezent în toate clasele sociale şi demonstrează că femeile sunt agresate indiferent de profesia lor sau de statutul pe care îl au în societate. Bărbaţii care vă agresează nu vă iubesc, oricât de mult ar clama ei asta. Dacă vă loveşte o singură dată, în viitor o va face de fiecare dată.

Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi militează pentru egalitatea de gen în societate şi are şi rol de consiliere şi protecţie. Nu este suficient. Avem nevoie de legi mult mai dure, care să condamne orice tip de violenţă, care să poată fi sancţionată cu închisoarea.

Doar anul trecut, în 2020, poliţia a înregistrat aproape 27.000 de cazuri de violenţă domestică, care au fost victime ale violenţei domestice, în România. Asta înseamnă că, zilnic, cel puţin 73 de persoane au fost agresate fizic în ţara noastră. Şi acestea sunt doar datele oficiale, reclamate către autorităţi. Probabil că media zilnică a actelor violente este de ordinul sutelor, poate chiar miilor.

Violenţa împotriva femeilor nu discriminează.

Doamnelor, domnişoarelor, vă rog să reacţionaţi şi să semnalaţi orice act de agresiune fizică la care sunteţi supuse. Trebuie să fim unite şi să clădim o lume în care femeia este apreciată şi respectată, indiferent de modul în care îşi exprimă acordul sau dezacordul. Doar împreună avem puterea să combatem violenţa şi să pedepsim agresorii. Nu uitaţi, suntem mult mai puternice decât cred ei!

Domnilor şi doamnelor deputaţi, vă propun să vă luaţi un angajament public, indiferent de afilierea politică. Haideţi să îmbunătăţim legile, astfel încât să protejăm femeile de abuzurile fizice şi să reducem drastic numărul de cazuri de violenţă domestică!

În România contemporană, în 2019, au fost înregistrate 25.000 de cazuri de loviri sau alte violenţe în familie, iar 70% dintre victime au fost femei.

Şi nu uitaţi, 25 noiembrie este o zi a tristeţii, în care trebuie să conştientizăm că în lume sunt peste un miliard de femei care sunt victime ale violenţei domestice, indiferent de bogăţia sau sărăcia lor.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Parteneriatul Estic - instrument al stabilităţii în regiune"

În data de 15 noiembrie, ministrul afacerilor externe, domnul Bogdan Aurescu, a participat la reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic ce a avut loc la Bruxelles şi, astfel, a reiterat poziţia României cu privire la tensiunile actuale şi emergente din regiune. Reuniunea s-a concentrat asupra a două aspecte principale - stabilirea unei viziuni strategice pe termen lung pentru Parteneriat, precum şi a obiectivelor concrete ale acestuia în perioada post 2020.

Nevoia de acţiuni pragmatice, cu rezultate imediate, a fost subliniată de către ministrul afacerilor externe încă de la început, în special în contextul unor obiective ambiţioase precum respectarea statului de drept, combaterea corupţiei şi utilizarea judicioasă a sprijinului oferit de UE statelor partenere. Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina au potenţialul de a reproduce corespunzător principiile democratice, dar şi ale securităţii promovate de către Uniunea Europeană în scopul asigurării unui cadru non-violent şi inclusiv pe Flancul Estic al Europei. Pentru a putea contrabalansa ameninţările externe, regiunea de est trebuie să fie imună, înainte de toate, la orice dezechilibru din interior, generat de aplicarea eronată a principiilor democratice.

Viziunea României asupra viitorului pe care l-ar putea avea Parteneriatul Estic se axează pe mai multe direcţii de dezvoltare şi cooperare interstatală. Intensificarea angajamentului comun pentru un parteneriat ambiţios şi consolidat, care să reflecte necesitatea de redresare, de consolidare a rezilienţei şi de aprofundare a reformelor în regiune este o măsură prioritară pentru stabilitatea regională. Totodată, este extrem important ca eforturile în direcţia integrării europene depuse de statele asociate (Georgia, Republica Moldova, Ucraina) să fie recunoscute şi sprijinite. Domeniile în care noile măsuri ar avea cel mai vizibil efect se referă la transport, energie, digitalizare, economie verde, mediu înconjurător, comerţ şi investiţii.

Încă de la sfârşitul anilor 1990, scena internaţională s-a schimbat fundamental în ceea ce priveşte conceptul de securitate. Arealul ameninţărilor s-a extins şi a cuprins toate straturile societăţii, iar activităţile de prevenţie au devenit prioritare. Cooperarea internaţională a luat locul competiţiei pentru securitate care a acaparat Europa pe parcursul secolului al XX-lea.

Datorită caracterului multinaţional şi integrat al relaţiilor externe, consolidarea parteneriatelor este o strategie adoptată de toate organizaţiile internaţionale, inclusiv Alianţa Nord-Atlantică. Astfel, consolidarea dimensiunii de securitate în Vecinătatea Estică şi iniţierea de formate de dialog dedicate pe subiect cu partenerii interesaţi, în vederea sprijinirii acestora în combaterea ameninţărilor hibride cu care se confruntă, creşterea rezilienţei acestora, precum şi a implicării mai eficiente a UE în facilitarea soluţionării conflictelor prelungite sunt măsuri urgente din perspectiva României, mai ales în contextul instabil care există în Europa, un context marcat de tacticile de război hibrid ale Federaţiei Ruse, amploarea mişcărilor extremiste, acţiunile demarate de Belarus la graniţele Poloniei, care au produs o nouă criză a refugiaţilor.

Ţara noastră a fost un partener stabil şi implicat în lupta pentru democraţie şi echilibru regional, în special pe flancul estic, atât ca membru al NATO, cât şi al UE şi continuă să demonstreze acest statut cu fiecare ocazie în parte. Salutăm decizia de organizare a celui de-al şaselea Summit PaE la 15 decembrie 2021, un alt moment important pentru revitalizarea formatului!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Creşterea entropiei PSD, consfinţită de sondajele de opinie"

Biroul Electoral Central a anunţat, în urmă cu aproape un an, respectiv în data de 9 decembrie 2020, rezultatele finale de la alegerile parlamentare. PSD câştigase detaşat alegerile cu un scor de 28,90 %, întrunind 1.705.777 voturi. La rândul său, PNL obţinea 25,19% din sufragii. Numai că PSD a fost exclus, rapid, din planul de guvernare. Dar trecerea timpului a confirmat un calcul eronat. Nu doar că românii au fost guvernaţi prost de către dreapta, dar, din nefericire, mulţi n-au mai reuşit să iasă învingători din lupta cu virusul pandemic.

Ne bucurăm de fiecare dată când auzim că a scăzut rata de infectare şi că sunt mai puţine decese înregistrate zilnic, deşi drumul spre parametrii cât mai normali este şi foarte lung, şi foarte anevoios. La fel de mult ne-am întristat ori de câte ori auzeam de împotmolirea negocierilor privind o nouă structură necesară de guvernare raţională a României.

Însă, dincolo de aceste runde de negocieri, care s-au blocat adesea în concepţiile diferite de a asigura guvernarea pe parcursul acestor etape dificile, generate de criza sanitară, economică, dar şi de perspectiva sumbră a forţării graniţelor Uniunii Europene de către imigranţi, nu avem cum să nu observăm clar că preferinţele electorale ale populaţiei s-au intensificat vizibil în favoarea PSD.

Această afirmaţie se susţine direct pe rezultatele mai multor sondaje de opinie. Din respectivele cercetării sociologice, rezultă evident că PSD este partidul creditat cu cea mai mare încredere de către români. Dacă în măsurătoarea comandată de PNL am fi stagnat ca scor electoral, într-o altă cercetare independentă, am crescut în raport cu momentul alegerilor parlamentare cu aproape 5 puncte procentuale. Şi nu, chiar nu este vorba despre erodarea la Palatul Victoria a celor de la PNL şi USR, ci de faptul că noi am reuşit, de fiecare dată când am fost la guvernare, să generăm bunăstare pentru toţi românii. Iar oamenii nu au uitat asta!

De aceea, nu voi invoca nici creşterile veniturilor tuturor categoriilor sociale, de la alocaţia pentru sugari şi până la majorarea pensiilor, a salariilor şi a gamei de venituri, rezultate din diverse activităţi economice din perioadele anterioare cât PSD a condus România, ci menţionez doar agenda cetăţeanului şi dezideratele acestuia, radical diferite de oportunităţile pe care partidele de dreapta i le puteau oferi şi nu a făcut-o şi, probabil, nici n-ar face-o într-o formulă minoritară sau prin reîncălzirea relaţiei precare cu USR.

Consider că reiterarea erorii privind ignorarea suportului pe care majoritatea cetăţenilor îl acordă stângii politice nu este deloc de bun augur pentru viitor, mai ales având în vedere seria lungă de greşeli tactice şi decizionale guvernamentale, făcute în acest răstimp de un an, cât PSD a fost de-a dreptul taxat în mod arbitrar, şi subliniez că nu de către populaţie, doar pentru că a strâns cele mai multe voturi.

Admit că nu sunt genul care să îşi piardă timpul plângând de milă dreptei, din ce în ce mai slăbită şi mai divizată, ci îmi exprim îngrijorarea privind direcţia eronată în care se îndreaptă încă România şi privind efectele vecine cu dezastrul total iscat de dreapta, pe care cei mai săraci dintre cetăţeni ajung să le deconteze. O astfel de viziune de dreapta nu este nici etică, nici morală, şi nici umană! Şi tocmai de aici rezultă nevoia tot mai stringentă de acceptare şi implementare a măsurilor salvatoare de stânga!

Sunt de acord că mereu va fi dificil pentru toată lumea să cânte la două viori, să hotărască în funcţie de evoluţia situaţiei complexe care este vioara întâi şi care este cea de-a doua, dar PSD se angajează să se străduiască să redreseze România. Fireşte că nu vom putea face miracole peste noapte şi populaţia este suficient de lucidă şi conştientizează că aşa ceva este de-a dreptul imposibil, dar experienţa favorabilă a guvernărilor precedente este un atu în plus pentru noi. Indiferent de coloratura politică a celorlalţi parteneri de guvernare, dar şi prin prisma rezultatelor sondajelor de opinie, trebuie să admitem cu toţii că modalităţile noastre de a depăşi impasurile sunt mult mai pertinente.

Creşterea entropiei PSD, măsurată de sondaje, devoalează că vremea strategiilor comunicaţionale de dreapta, edulcorate în mod artificial trebuie să treacă definitiv! Manipulările şi dezinformările din ultimul an, lansate de la palate, nu au avut niciun fel de aderenţă la public, ci doar au generat neîncrederea populaţiei în factorii de decizie, iar de aici au rezultat şi suspiciunile privind pandemia, eficienţa vaccinării etc. Iar toate aceste condiţii au condus şi mai mult spre înteţirea problemelor economice şi blocarea mai multor activităţi curente.

Pentru a nu lăsa loc de suspiciuni populiste, închei subliniind că mizez pe contribuţia efectelor pe care o anumită decizie politică le-a generat, tocmai pentru ca un asemenea aspect neadecvat pentru România să nu se mai repete!

Mai sper şi la înţelepciunea de care restul factorilor decidenţi de la nivelul Executivului trebuie să dea dovadă pentru binele tuturor românilor, nu doar a unui electorat captiv, de partid.

Domnul Nicu Niţă:

"Planul Naţional Strategic, o bătaie de joc la adresa tinerilor fermieri!"

Declaraţia mea politică se referă la sumele infime pentru tinerii fermieri, pe care Ministerul Agriculturii le-a prevăzut în formă propusă pentru noul Program Naţional Strategic 2023-2027.

Fosta conducere a Ministerului Agriculturii a demonstrat încă o dată lipsa de viziune şi a făcut alocările de bani fără o minimă cunoaştere a sectorului şi a nevoilor sale.

Astfel, Ministerul Agriculturii a prezentat alocările din Planul Naţional Strategic, fără să asculte asociaţiile de fermieri care au solicitat suplimentarea sumelor pentru anumite măsuri care sunt importante, acest lucru demonstrând încă o dată bătaia de joc la adresa fermierilor români.

Pentru instalarea tinerilor fermieri, Ministerul Agriculturii, condus de domnul ministru Adrian Oros, a prevăzut în PNS doar 250 de milioane de euro până în 2027.

În ciuda faptului că această suma era şi aşa insuficientă, banii pentru tinerii fermieri se vor împărţi cu noii fermieri, suma trebuind să acopere şi noua submăsură pentru noul fermier, care cuprinde fermierii de peste 40 de ani care se instalează ca şefi de exploataţie.

Forma propusă de Ministerul Agriculturii arată lipsă de viziune şi un dezinteres total faţă de tinerii fermieri. Alocarea unei sume de doar 250 de milioane de euro pentru o perioadă de cinci ani este infimă, în condiţiile în care doar în anul 2021au fost alocaţi 100 de milioane de euro şi nu au ajuns, proiectele depuse fiind de trei ori mai multe decât fondurile disponibile.

În perioada 2014-2020 au fost alocate în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală peste 400 de milioane de euro doar pentru măsura 6.1 - instalarea tinerilor fermieri, iar acum, când apare încă o nouă măsură, se alocă doar 250 de milioane de euro.

Ministerul Agriculturii doreşte să plafoneze şi sumele alocate pentru un beneficiar la doar 70.000 de euro pentru un proiect, în loc de 100.000 de euro, pentru a ascunde faptul că au alocat sume infime şi pentru a arăta că finanţează cât mai multe proiecte din bugetul infim pe care l-au propus.

Astfel, în loc să aloce sumele necesare pentru tinerii care doresc să facă agricultură, să preia afacerile părinţilor sau să pornească o fermă chiar ei, de la zero, Ministerul Agriculturii propune o alocare a unui procent de doar 5% din totalul Pilonului II din Programul Naţional Strategic.

Schimbarea de generaţii în agricultură trebuie să fie o prioritate pentru România, dar, în mod paradoxal, nu a fost o prioritate şi pentru conducerea Ministerului Agriculturii şi a ministrului Adrian Oros.

Acest program va defini condiţiile, plafoanele şi schemele pe care fermierii români se vor baza în următorii ani pentru atragerea de proiecte în sectorul agricol, iar acest document trebuie foarte bine analizat şi proiectat, pentru ca forma sa finală să vină în sprijinul fermierilor români.

Din păcate, mii de fermieri care doresc să facă agricultură vor pleca din ţară din cauza că vor vedea că nu sunt sprijiniţi de autorităţi prin măsurile prezentate.

Trebuie să venim cu măsuri care să ajute viitorul satului românesc şi al agriculturii din România. Partidul Social Democrat nu poate accepta ca un astfel de program important în dezvoltarea agriculturii româneşti să fie transmis Comisiei Europene în forma actuală şi va veni cu propuneri de modificare care au fost discutate şi analizate împreună cu asociaţiile de fermieri, care au găsit uşa închisă în timpul mandatului domnului ministru Adrian Oros.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Facilităţile fiscale pentru domeniul construcţiilor trebuie să rămână în vigoare!"

La sfârşitul anului 2018, PSD a declarat sectorul "Construcţii" ca fiind unul prioritar, de importanţă naţională pentru economia românească pe următorii 10 ani. În guvernarea PSD au fost adoptate în acest sens mai multe facilităţi fiscale pentru acest domeniu, astfel încât să ne păstrăm forţa de muncă în ţară, dar şi să dăm un imbold acestui sector.

Rezultatele aplicării O.U.G. nr. 114/2018 - da, cea mult blamată de PNL şi USR - după primul an au fost pozitive, lucru confirmat de Federaţia Societăţilor din Construcţii. În septembrie 2019, numărul de contracte noi de muncă (contracte venite mai ales din "piaţa neagră") crescuse cu circa 60.000, iar încasările la bugetul de stat aferente sectorului construcţii erau cu peste 12% mai mari decât în anul anterior.

Datorită măsurilor luate de PSD în 2018, în octombrie 2021 se înregistrează circa 430.000 de angajaţi în construcţii, faţă de 317.732 angajaţi în 2018. Mai mult, ponderea construcţiilor în PIB-ul României a crescut de la 5% la 7%.

O anulare a facilităţilor pe care guvernarea PSD le-a adoptat în 2018 pentru sectorul construcţiilor ar avea efecte imediate şi cu un impact negativ. Eliminarea facilităţilor ar însemna salarii mai mici pentru angajaţi, revenirea la fenomenul de "muncă la negru" sau "la gri". Cel mai grav efect ar fi acela că se va ajunge, din nou, la plecarea din ţară a muncitorilor români, de la specialişti şi până la necalificaţi. Potrivit Federaţiei Societăţilor din Construcţii, la 100.000 muncitori plecaţi, în România vom avea un minus de 8 miliarde de euro/an producţie.

Avem nevoie de forţă de muncă în construcţii, iar facilităţile din domeniul construcţiilor sunt garanţia că muncitorii şi investitorii nu vor pleca din ţară. Tocmai de aceea, PSD nu va elimina aceste facilităţi!

Motivele sunt numeroase, însă voi prezenta doar câteva dintre ele.

În primul rând, păstrarea facilităţilor fiscale în sectorul construcţiilor înseamnă menţinerea competitivităţii în acest domeniu, ca şi în domeniul IT, fiind o condiţie esenţială pentru susţinerea economiei, în acest moment.

Un al doilea argument este acela că nu poţi avea o abordare de tip contabil, iar pentru câteva milioane de lei în plus la buget, cât s-ar câştiga prin eliminarea acestor facilităţi, nu are sens să afectezi grav un domeniu care asigură 7% din PIB, adică vreo câteva miliarde lei.

Menţinerea facilităţilor în construcţii reprezintă o condiţie esenţială şi pentru atragerea banilor europeni din PNRR! Pentru a obţine acei bani, va trebui să facem multe lucrări de infrastructură, deci va fi nevoie de forţa de muncă, pe care România riscă să o piardă dacă scoate facilităţile actuale, în contextul creşterii preţurilor.

Statul nu-şi poate anula propriile angajamente. Atunci când au fost acordate aceste facilităţi, prin O.U.G. nr. 114, Guvernul României şi-a luat un angajament faţă de aceşti investitori şi nu ne putem schimba angajamentele, după cum se schimbă guvernul. Este necesar să existe predictibilitate şi stabilitate în acest domeniu, la fel ca şi în toată economia României.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Industria HoReCa are nevoie de măsuri de relansare pe termen lung, pentru a deveni un motor al economiei!"

Atât eu, cât şi colegii mei de la PSD susţinem reintroducerea cât mai rapidă a voucherelor de vacanţă, care şi-au dovedit eficienţa, dar şi a acordării sprijinului pentru industria HoReCa ca să depăşească pandemia. Toate partidele trebuie să înţeleagă realitatea că sprijinirea acestui sector nu e o cheltuială, ci o investiţie care, făcută cu cap, aduce beneficii.

România are nevoie vitală de un sector HoReCa bine susţinut şi dezvoltat pentru a-şi atinge potenţialul turistic.

Voucherele de vacanţă în valoare de 1450 de lei/persoană acordate bugetarilor au adus, cât timp s-au acordat, beneficii importante industriei turismului, mai ales că au fost adoptate şi de mediul privat.

Fiecare leu investit în voucherele de vacanţă generează 0,51 lei la produsul intern brut al României, iar la fiecare 64.359 de lei direcţionaţi pentru voucherele de vacanţă se creează şi se menţine un loc de muncă.

Pentru angajaţi, voucherele de vacanţă asigură creşterea venitului disponibil şi a nivelului de trai; îmbunătăţirea stării de sănătate fizică şi psihică; creşterea productivităţii şi disciplinei muncii; creşterea calităţii vieţii prin diversificarea bugetului de consum precum şi dezvoltarea culturii unei alimentaţii sănătoase.

Pentru angajatori, ele asigură reducerea costului forţei de muncă; îmbunătăţirea productivităţii muncii şi reducerea absenteismului; creşterea motivării şi loialităţii salariaţilor; creşterea retenţiei de personal; creşterea responsabilităţii sociale faţă de angajat.

Pe de altă parte, voucherele de vacanţă au determinat autorizarea, deci fiscalizarea a circa 3000 de structuri de cazare, respectiv pensiuni, vile, apartamente.

Voucherele sprijină mediul privat, deoarece peste 95% dintre furnizorii de turism aparţin mediului privat.

PSD semnalează încă odată că guvernarea actuală, în pofida angajamentelor, n-a făcut nimic pentru susţinerea HoReCa, nici măcar în pandemie! Şi acum stau blocaţi în conturi banii de care această industrie ar fi avut nevoie ca de aer.

Haideţi să lăsăm deoparte toate interesele de partid şi să punem pe picioare o industrie care a fost pur şi simplu răpusă de valurile succesive ale pandemiei de COVID.

Doamna Maria Stoian:

"Modernizarea comunităţilor locale"

Observăm toţi că ceea ce se întâmplă în administraţia publică locală are un impact profund asupra tuturor cetăţenilor.

Până în 1990, România a avut una dintre cele mai centralizate forme de administraţie publică, când toate deciziile esenţiale, cu privire la dezvoltarea şi modernizarea comunităţilor locale, erau luate la nivel central.

După 1990, unităţile administrativ teritoriale au primit atribuţii şi au fost responsabilizate, fiecare dintre acestea devenind propriul gestionar.

Obligaţiile statului sunt de a garanta exercitarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, stabilite prin Constituţie.

Aceste obligaţii se realizează prin toate structurile sale administrative şi prin instrumentele instituite în vederea sprijinirii eforturilor autorităţilor administraţiei publice locale în dezvoltarea infrastructurii de bază, la nivelul tuturor localităţilor.

Guvernul României, prin programul asumat, susţine cu prioritate modernizarea comunităţilor locale prin realizarea de investiţii în infrastructura locală.

Necesitatea dezvoltării infrastructurii din spaţiul rural şi urban, în scopul asigurării de şanse egale pentru atingerea unui standard decent de viaţă al populaţiei, a generat Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

Prin acest program, Guvernul Cîţu a avut în vedere crearea unui cadru legislativ nou prin care unităţile administrativ teritoriale să promoveze noi obiective de investiţii, astfel încât să se poată asigura accesul la servicii esenţiale a întregii populaţii, aspect care va determina creşterea calităţii vieţii şi evitarea riscului de depopulare în comunităţile subdezvoltate.

Astfel, în perioada 2021-2028, autorităţile administraţiei publice locale vor avea la dispoziţie 50 de miliarde de lei pentru a încheia contracte de finanţare multianuală, în vederea realizării lucrărilor pentru alimentare cu apă, reţea de canalizare, drumuri de interes local, sisteme de distribuţie a gazelor naturale.

Impactul socio-economic este dezvoltarea sectorului investiţiilor publice şi producţia de bunuri şi servicii, ceea ce va duce la crearea de noi locuri de muncă.

Juristul Paul Negulescu spunea: "Este incontestabil că instituţiile locale joacă un rol foarte important în destinele unei ţări. Influenţa lor se resimte asupra bunăstării generale şi chiar a vieţii politice."

Doamna Elena Stoica:

"Condamnaţi să reuşim!"

În politică, aşa cum în prezent avem reguli democratice, nu poţi face întotdeauna ceea ce vrei, atât la nivel individual, cât şi ca partid, dar trebuie să faci ceea ce contextul dat o cere. Despre ce a trebuit să facem noi, parlamentarii PSD, în aceste zile, vreau să vă reţin atenţia în această declaraţie politică.

Greşesc toţi aceia care se plâng de faptul că am fost aduşi sau invitaţi la guvernare. Nouă ne-a dat dreptul de a guverna electoratul, la ultimele alegeri parlamentare, când PSD a ieşit câştigător pe locul unu. Că s-au adunat pierzătorii de pe dreapta şi au format o majoritate de strânsură (PNL, USR, UDMR, Minorităţi), cărora preşedintele le-a dat un premier, este o altă problemă, soldată, din păcate, cu o suită de eşecuri politice şi administrative, tragice pentru poporul român.

Este decizia noastră, a partidului şi a grupurilor sale parlamentare, să participăm la guvernare în acest moment grav pentru România, văzând că aceia cărora li s-a dat puterea executivă nu au fost în stare să funcţioneze ca alianţă sau coaliţie de guvernare, au înfundat ţara în crize şi datorii, au ostilizat poporul care în proporţie de aproape 90% apreciază că mergem într-o direcţie greşită. În aceste condiţii PSD nu mai putea să stea deoparte, în opoziţie şi să asiste, chiar într-un mod critic, cum partidele de dreapta aflate la guvernare nu au viziune, nu au soluţii, nu au competenţe şi voinţă politică să rezolve urgenţele momentului.

De acest lucru s-a convins multă lume care aşteaptă ca partidul nostru să-şi promoveze soluţiile şi resursele umane pentru a opri degringolada din economia şi societatea noastră, pentru a salva majoritatea românilor în această iarnă şi în anotimpurile care vor urma de la sărăcire, frig şi foame. Dacă împărţim această responsabilitate cu PNL şi cu preşedintele Iohannis nu o facem dintr-o simpatie reciprocă, o facem pentru că este varianta cea mai eficace, mai ales pe termen scurt. Electoratul aşteaptă de la cele mai mari partide din Parlament şi de la preşedintele României să găsească soluţii viabile, nu pseudosoluţii, pentru problemele care îl îngrijorează în cel mai înalt grad.

Personal cred că acest aranjament politico-guvernamental pe care îl avem acum în chinurile facerii este şi ultima şi singura soluţie care mai poate să facă ceva bun până la viitoarele alegeri. Ceea ce ne obligă să reuşim. Eu cred că partenerii noştri şi colegii mei sunt conştienţi că un eventual eşec ar fi un dezastru atât pentru ţară cât şi pentru partidele şi carierele actualei generaţii politice. Repet, suntem obligaţi să reuşim, şi pentru aceasta lăsăm deoparte trecutul nostru conflictual şi dăm tot ce avem mai bun pentru rezolvarea problemelor, nu puţine şi nu uşoare, care nu mai aşteaptă amânare. Eu îmi doresc o participare populară mai activă şi pozitivă din partea tuturor celor care vor binele României.

Este ultima oră, sper să ne fi trezit într-un ceas bun. Doresc succes din tot sufletul noii echipe guvernamentale, spre binele românilor! Oamenii ne cer - "Nu ne mai amăgiţi, daţi-ne motive de încredere şi veţi avea respectul nostru!"

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Suverani şi slujitori ai poporului"

Vă atrag atenţia că sunteţi trimişi în Parlament, hrăniţi şi întreţinuţi de poporul român, iar drept răsplată vă asumaţi rolul de stăpâni. Aţi uitat că poporul vostru este stăpânul vostru? Iar voi ar trebui sa fiţi slujitori fideli ai acestui popor şi nu invers! Pentru cei ce au uitat, voi cita un articol din Constituţia României - "Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum", citat din art. 2 alin. (1). Iar următorul alineat al aceluiaşi articol spune - "Niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu".

Îi rog pe colegii de la PNL să-l informeze şi pe suveranul de la Cotroceni despre aceste două alineate.

Va stă partidul AUR în coaste, pentru că vorbim în limba şi cu vocea poporului şi vă irită acest fapt. Voi numiţi ca fiind extremism politic calitatea de a fi aproape de popor, a asculta şi înţelege nevoile lui. Dacă asta înseamnă sa fii extremist, atunci orice jignire la adresa AUR venită din partea voastră este de fapt un compliment pentru noi.

Atât timp cât partidul AUR vă mai provoacă disconfort, vouă, celor care va consideraţi stăpâni, atunci, noi suntem pe calea cea bună şi suntem îndreptăţiţi să perseverăm în acţiunile noastre.

Dumneavoastră sunteţi aşa detaşaţi de acest popor, de nevoile lui, de aspiraţiile sale. Existaţi într-un norişor creat de propriile voastre dorinţe şi ambiţii şi vă erijaţi în rolul de instanţă morală!

USR, sunteţi opoziţie de catifea, opoziţie selectivă şi de ocazie în funcţie de context politic!

PNL, sunteţi ruina lui Iohannis, partidul de buzunar al preşedintelui!

PSD, sunteţi mari şi degeaba!

UDMR, sunteţi mai mereu pe la ciolan!

Cât nu-i încă târziu, coborâţi din norişori, apropiaţi-vă şi ascultaţi acest popor, asumaţi-vă rolul de slujitori, aşa cum v-o cere constituţia, şi nu uitaţi să întrebaţi electoratul, poporul care va ales, dacă îl vrea sau nu pe Iohannis preşedinte.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"PSD susţine menţinerea facilităţilor pentru domeniile de interes major pentru economia României - construcţiile, cercetarea şi domeniul IT"

Este obligatoriu să continuăm acordarea facilităţilor pentru angajaţii din domeniul construcţiilor, cercetare şi IT pentru a consolida importanţa acestor sectoare în vederea menţinerii creşterii economice.

Este exclus ca facilităţile fiscale acordate acestor domenii esenţiale să fie eliminate.

Menţinerea competitivităţii în sectorul construcţiilor, ca şi în domeniul IT, este o condiţie esenţială pentru susţinerea economiei, în acest moment şi în viitorul apropiat.

În perioada următoare, din perspectiva proiectelor de infrastructură care trebuie realizate în cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, va fi nevoie de forţă de muncă calificată şi bine plătită, pe care România riscă să o piardă dacă scoate facilităţile actuale, în contextul creşterii preţurilor la energie, combustibil şi materiale de construcţii.

În fiecare an, începând din 2019 şi până în prezent, companiile din domeniul construcţiilor au confirmat că o parte dintre muncitorii români care lucrau în Europa au început se întoarcă în ţară, iar cei care doreau să plece au rămas să lucreze în România! Sectorul construcţiilor a început să crească lună de lună după decizia PSD de a creşte la salariul minim brut simultan cu facilităţile fiscale acordate, ceea ce a adus venituri importante la bugetul de stat. La fel s-a întâmplat şi în domeniul IT, România devenind un hub de cercetare şi dezvoltare la cel mai înalt nivel în ultimii ani.

PSD a înţeles şi în 2019 şi înţelege şi acum că este nevoie ca această forţă de muncă să rămână în ţară, daca vrem să atragem banii europeni şi să realizăm toate marile proiecte de infrastructură rutieră pe care România şi le-a asumat.

Aşadar, PSD a cerut la negocierile pentru formarea noului guvern ca toate facilităţi, pentru domenii cheie din economie, cum sunt construcţiile, cercetarea şi domeniul IT, să fie menţinute şi mai mult să fie acordate granturi şi programe de sprijin pentru aceste industrii.

Având în vedere că acum totul se bazează pe soluţii informatice, România are nevoie de politici publice sustenabile, care să valorifice şi să stimuleze potenţialul de dezvoltarea a industriei IT. Acest domeniu trebuie să reprezinte o direcţie prioritară şi pentru noul Guvern.

Industria software din România se află pe un trend pozitiv, cu potenţialul de a asigura peste 10% din PIB în următorii ani, de la 6% în prezent. În condiţiile în care economia mondială se bazează tot mai mult pe software, analiştii apreciază că susţinerea inovaţiei şi tehnologiei trebuie să devină un obiectiv strategic pentru România, mai cu seamă că ţările din jurul nostru, precum Bulgaria, au investit masiv în acest segment, iar concurenţa la nivel global este tot mai mare.

La nivelul statelor din Uniunea Europeană, se manifestă o competiţie în ceea ce priveşte stimulentele de care pot beneficia companiile şi persoanele care activează în domeniul cercetării şi inovării. Conform Comisiei Europene, ponderea cercetătorilor în totalul locurilor de muncă reprezintă̆ un indicator al structurii economiei, precum și al gradului de dezvoltare al acesteia, fiind puternic corelat cu producerea de rezultate inovatoare la nivelul unui stat.

Domnul Vasilică Toma:

"România trebuie să fructifice de urgenţă ocazia de finanţare a IMM-urilor prin prelungirea Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19!"

Comisia Europeană tocmai a decis să prelungească până la 30 iunie 2022 Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19, care ar fi urmat să expire la sfârşitul acestui an. Această prelungire înseamnă că fiecare stat membru are posibilitatea să îşi prelungească schemele de sprijin şi să se asigure că firmele afectate de criză nu vor fi private de sprijinul de care au atât de mare nevoie.

IMM-urile României au fost şi rămân extrem de afectate de pandemie. Iar afectarea lor înseamnă afectarea a milioane de angajaţi şi a întregii economii.

Până acum, aşa cum am tot atras atenţia în demersurile mele repetate adresate Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, dintre toate statele membre, România a exploatat cel mai puţin această oportunitate uriaşă de sprijin economic venită prin Cadrul temporar, cadru care a mai fost prelungit o dată de Comisia Europeană, dar care, din păcate, nu a reprezentat până acum nicio prioritate şi niciun interes pentru fosta guvernare, care a mai înregistrat şi în acest caz un record negativ. Toţi antreprenorii ştiu şi resimt disfuncţionalităţile şi neajunsurile răsunătoare ale celor 3 măsuri devenite deja un fiasco iniţiate anul trecut ca urmare a acestui Cadru şi cum, din păcate, s-a ratat posibilitatea de a susţine efectiv IMM-urile.

Este important ca, acum, de urgenţă, să fructificăm la maximum această ocazie extraordinară de suport pentru toate IMM-urile româneşti pentru care criza provocată de pandemie este departe de a se fi sfârşit.

De aceea, Programul de guvernare propus de Partidul Social Democrat cuprinde o serie de scheme de ajutor de stat directe, cu măsuri simplificate şi debirocratizate, pentru antreprenorii români şi angajaţii lor, în aşa fel încât să nu se mai irosească nicio oportunitate de suport.

Este momentul pentru soluţii responsabile şi competente! Este momentul ca România şi românii să nu-şi mai rateze şansele!

Domnul Daniel Tudorache:

"Certificatul verde a împărţit românii în două tabere cu drepturi diferite"

Potrivit unui sondaj de opinie efectuat de către Hotnews.ro la care au răspuns în 11 zile aproximativ 107.825 de persoane, cifrele se prezintă astfel:

• 71% dintre respondenţi arată că nu sunt de acord ca certificatul verde să fie obligatoriu pentru toţi angajaţii de la stat şi privat, în timp ce 28% arată că sunt de acord, iar 1% sunt de acord doar pentru angajaţii de la stat.

Singurii responsabili de haosul creat şi de împărţirea românilor pe criteriul vaccinat/nevaccinat sunt Guvernul Cîţu şi coordonatorul campaniei de vaccinare. Strategia campaniei de vaccinare a fost un groaznic eşec, iar autorităţile statului cu atribuţii în domeniu în loc să inspire încredere românilor în ştiinţă şi în sistemul sanitar au reuşit să răspândească frică, teroare, proastă organizare şi proastă pregătire profesională, neîncredere şi haos.

Chiar dacă certificatul verde nu este discriminatoriu, lipsa de coerenţă a guvernului şi dezastruoasa strategie de comunicare şi vaccinare au ridicat un zid al urii între românii care sunt de acord cu vaccinarea obligatorie şi cei care nu sunt de acord cu ea. Vaccinaţii susţin că din cauza celor nevaccinaţi există presiune pe spitale, pandemia nu se mai sfârşeşte şi în continuare există anumite restricţii, nevaccinaţii acuză vaccinaţii că din cauza supunerii lor obligativităţile nu se mai sfârşesc, iar "dictatura medicală" este pe punctul de a se instaura. Cetăţenii acuză funcţionarii publici că nu mai sunt primiţi în instituţii fără vaccin, părinţii acuză profesorii nevaccinaţi că din cauza lor se închid şcolile, profesorii vaccinaţi acuză părinţii şi copiii nevaccinaţi, etc.

Parlamentul, în calitate de For Legislativ, trebuie să legifereze pentru toţi românii, să instituie reguli necesare, suficiente şi predictibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă.

Adoptând obligativitatea certificatului verde contrar voinţei majorităţii covârşitoare a românilor, nu se va eradica pandemia, ci, din păcate, efectul social şi economic va fi dezastruos. Obligativitatea certificatului verde va genera un uriaş val de demisii şi demiteri în câmpul muncii. unele având ca efect inclusiv excluziune socială şi amplificarea sărăciei în anumite zone ale ţării, creşterea ratei şomajului, reducerea capacităţii de funcţionare atât ale întreprinderilor mici şi mijlocii cât şi ale marilor contribuabili, ajungând unele chiar la faliment.

În condiţiile acestea, cele mai bune soluţii pentru reducerea efectelor pandemiei şi pentru eradicarea acesteia rămân testarea în masă a populaţiei efectuată în mod permanent, identificarea focarelor de infecţie şi izolarea lor, dotarea spitalelor şi farmaciilor cu medicaţia corespunzătoare şi, desigur, încurajarea populaţiei în sensul efectuării vaccinului prin mijloace de comunicare adecvate, cu sprijinul specialiştilor în domeniu, fără a genera efecte economice şi sociale adverse grave.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Imaginea pozitivă a României în străinătate este creată de români!"

Până în anul 1989, România era recunoscută în lume atât pentru personalităţile extraordinare din lumea sportului, precum Nadia Comăneci, Ivan Patzaichin, Nicolae Dobrin, Ion Ţiriac sau Ilie Năstase, precum şi pentru calitatea deosebită a unor bunuri industriale sau din agricultură produse de economia românească.

După anii '90, dar mai ales după ridicarea regimului vizelor, străinii au avut ocazia să cunoască tot mai bine ceea ce sunt şi cum sunt români: oameni bine pregătiţi profesional, deosebit de harnici, calzi şi devotaţi. Nu este stat european în care să nu auzi aprecieri la adresa medicilor români care salvează vieţi, la adresa profesorilor români care modelează destinele tinerilor, la adresa muncitorilor din construcţii sau din agricultură, care muncesc şi 12 ore pe zi. Peste tot în lume, român este sinonim cu seriozitate, profesionalism şi om pe care te poţi bizui.

Să ştiţi că mă întristează faptul că, nu de puţine ori, în ţară se propagă o imagine negativă asupra diasporei româneşti, care nu are legătură cu realitate. Este drept că există şi foarte mulţi români care, în decursul anilor, au încălcat legea în statele în care au fost primiţi cu braţele deschise. Dar pentru unul sau doi care au călcat strâmb nu trebuie să fie aduse generalizări nedrepte asupra a peste 4,5 milioane de români de bună-credinţă. Mă bucură faptul că actualul ministru al afacerilor interne a întărit cooperarea poliţienească cu celelalte state UE, astfel încât cei care greşesc să fie aspru pedepsiţi. Avem, aşadar, motive de speranţă că români care să încalce legea, atât în ţară, cât şi în străinătate, vor fi tot mai puţini sau deloc.

Scopul intervenţiei mele de astăzi este acela de a determina în primul rând decidenţii politici să facă eforturi pentru a promova o imagine cât mai corectă şi pozitivă a României în străinătate. Noi, ca politicieni, avem obligaţia să prezentăm lumii întregi cât de minunată este ţara noastră şi ce oameni minunaţi sunt românii. Cei care vin în România sau cei care interacţionează deja cu români ştiu deja aceste lucruri.

Cred că a venit momentul să ne concentrăm eforturile pentru a genera o imagine pozitivă asupra ţării noastre. Or, acest lucru se poate face atât prin cântărirea atentă a discursurilor publice, prin campanii corecte de informare la nivel european, precum şi prin coerenţa proiectelor de dezvoltare din ţara noastră.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Sprijin educaţional pe bază de tichete sociale pe suport electronic pentru categoriile de elevi cei mai defavorizaţi"

Viitorul ţării noastre se bazează pe copiii noştri. Datoria noastră este de a le asigura tuturor şanse egale pentru a-şi atinge potenţialul maxim, iar acest lucru este indisolubil legat de garantarea dreptului la educaţie al fiecăruia. Pentru realizarea acestui deziderat investiţia constantă şi solidă în sistemul educaţional este imperioasă. Această investiţie trebuie să se axeze pe oferirea posibilităţii oricărui copil de a se educa şi dezvolta, mai ales a acelora care nu au avut şansa de a se naşte în medii prielnice. Norocul nu trebuie să fie determinant în ceea ce priveşte viitorul unui copil.

În acest sens, Guvernul României a demarat Proiectul "Sprijin educaţional pe bază de tichete sociale pe suport electronic pentru categoriile de elevi cei mai defavorizaţi". Acesta este un proiect implementat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi finanţat prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020, având o alocare de 216,26 milioane lei şi 431.000 beneficiari finali eligibili. Tichetele sociale în format electronic oferă beneficiarilor posibilitatea alegerii rechizitelor şcolare pentru copiii care frecventează o unitate de învăţământ de stat - grădiniţă sau şcoală generală, programul urmând să fie implementat pe parcursul a 2 ani şcolari. Conform O.U.G. nr. 133/2020 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de elevi cei mai defavorizaţi care beneficiază de sprijin educaţional pe bază de tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educaţional acordate din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri de distribuire a acestora, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiarii Schemei Naţionale de Sprijin pentru Elevii cei mai Defavorizaţi sunt: copiii cei mai dezavantajaţi din învăţământul de stat preşcolar - copiii preşcolari înscrişi în învăţământul de stat care îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea sprijinului educaţional acordat copiilor din familii defavorizate, conform Legii nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, cu modificările şi completările ulterioare; copiii cei mai dezavantajaţi din învăţământul de stat primar/gimnazial - copiii înscrişi în învăţământul de stat, primar şi gimnazial, care îndeplinesc criteriile de venit stabilite în programul naţional de rechizite şcolare, conform Ordonanţei Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite şcolare în anul şcolar 2001-2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 126/2002, respectiv care sunt în întreţinerea familiilor al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, realizat în luna iulie a fiecărui an, este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară.

Liberalismul înseamnă un sistem lipsit de privilegii. Singurele privilegii posibile sunt cele pe care ţi le creezi prin munca şi perseverenţa ta. A aduce în şcoală orice copil, mai ales pe cei defavorizaţi, este datoria supremă a oricărui stat democratic funcţional. Aceste tichete sociale cu siguranţă nu reprezintă o măsură suficientă, însă cu fiecare acţiune pe care o întreprindem ne apropiem de scopul final.

Domnul Mihai Weber:

"Conjunctura socială şi economică solicită unitate şi colaborare!"

Criza politică din ultima perioadă şi situaţia actuală din domeniul sănătăţii creează condiţii din ce în ce mai dificile pentru mediul de afaceri din România şi pune o presiune mult prea mare pe umerii românilor. Situaţia economică a României este aproape la fel de dramatică ca cea sanitară, parte a unui peisaj marcat de incertitudini generate nu doar de contextul pandemic, dar şi de criza energetică sau de cea a combustibililor.

Românii au nevoie de siguranţa zilei de mâine, aşa cum stabilitatea şi predictibilitatea sunt elemente cheie pentru luarea unor decizii bune în investiţii.

Atât cetăţenii, cât şi reprezentanţii mediului de afaceri au aşteptări mari de la noi, de la toate partidele parlamentare, de la întreaga clasă politică. Cetăţenii aşteaptă ca reprezentanţii pe care i-au desemnat în Parlamentul şi Guvernul României să treacă în plan secund agenda politică de partid într-un moment în care conjunctura socială şi economică solicită unitate şi colaborare.

O vorbă din bătrâni spune aşa: "Vorba lungă, sărăcia omului!".

Prin urmare, dacă vrem să ne construim un viitor naţional şi european sustenabil, dacă ne dorim să putem profita de toate oportunităţile globale şi regionale de care România ar putea beneficia, dacă ne dorim o ţară ca afară, ei bine, a venit timpul să uităm de toate disputele politice sterile şi să învăţăm să păşim pe calea consensului.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Neajunsurile unui stat «eşuat»"

Sper că audierile miniştrilor propuşi, de săptămâna aceasta, vor fi o oportunitate pentru a discuta serios despre problemele "statului" şi despre eşecul acestuia, eşec anunţat chiar de Preşedintele României, dat fiind că aceste audieri creează cadrul optim pentru ridicarea problemelor fundamentale ale fiecărui minister în parte şi impulsionează găsirea unor soluţii rapide pentru redresarea statului "eşuat".

Acest eşec nu bucură pe nimeni şi, oricât ne-ar plăcea să punem această constatare pe seama "retoricii politice", eşecul este real. Chiar nu vrem să ştim cauzele eşecului? Acesta nu mai ţine de "stânga" sau de "dreapta" ori de alte abordări economice şi ideologice. Ne place sau nu, statul este singurul mecanism de care dispunem, atunci când avem de gestionat un risc colectiv, cum este pandemia. Unde am greşit? De ce am greşit? Care este adevărata stare a statului şi a instituţiilor sale? Dispune acesta de instrumentele şi de resursele necesare îndeplinirii misiunilor sale? Are la îndemână cadrul legislativ necesar?

Nu este o discuţie abstractă şi nici una periferică. Este o discuţie despre viitorul nostru, ca ţară şi ca naţiune şi, de ce nu, una despre guvernare, în numele şi în beneficiul cui guvernăm, când guvernăm. Numai aşa, după o astfel de discuţie, putem judeca orice program de guvernare. Succesul sau eşecul unui program depinde, în mod fundamental, de starea şi de funcţionalitatea statului, de tăria sau slăbiciunea lui.

Aş vrea să aud în cadrul acestor dezbateri câteva cuvinte despre rolul de organizator strategic al statului. Nu vreau să fiu greşit înţeles - atunci când ai toate datele din partea specialiştilor, care îţi semnalează o stare de pericol, date care arată şi amploarea pericolului, statul român nu este capabil, totuşi, să remedieze nişte slăbiciuni din sistemul public de sănătate? De ce? Unde greşim? De ce natură este greşeala? Ideologică, economică sau, pur şi simplu, din nepăsare?

Reamintesc şi starea Bucureştiului, pentru că atât Primăria Generală, cât şi primăriile de sector ţin tot de "stat". Iarna ne bate la uşă, acţiunile de deszăpezire nu sunt încă planificate, contractele nu sunt încă semnate, nu ştie nimeni ce resurse vor fi necesare, şi tot aşa. Şi după toate acestea, suntem indignaţi că românii "nu au încredere în stat", deşi cer tot mai multe de la stat, pentru a-şi rezolva problemele. Pare o contradicţie? Nu este! Este doar haos administrativ, din care pare că nu găsim calea de ieşire, pentru că ne lipseşte consensul despre rolul şi funcţiile statului. Poate îl construim, dacă nu continuăm doar cu dezbateri sterile, pe teme periferice.

Domnul Radu Panait:

Ce şanse au copiii din sistemul de protecţie, indiferent că vorbim despre centre de plasament, case de tip familial sau asistenţă maternală? V-aţi întrebat vreodată? Copiii aceştia, ai nimănui, sunt şi responsabilitatea noastră. Şi ei sunt cetăţeni ai acestei ţări: neauziţi, nevăzuţi, dar există. Ştiţi că o bună parte dintre cei care părăsesc sistemul de protecţie la 18 ani ajung pe străzi? Sistemul de protecţie, deşi le asigură nevoile de bază, de hrană şi adăpost, îi lasă mult prea nepregătiţi pentru viaţa reală.

În 2004, au fost făcuţi primii paşi în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, prin adoptarea Legii nr. 272/2004. Suntem la 17 ani distanţă de acel moment, iar situaţia acestor copii este departe de a fi rezolvată. La sfârşitul lunii iunie, aproximativ 47.000 de copii din România se aflau în grija statului, în sistemul de protecţie specială. Dintre aceştia, aproape o treime trăiesc în servicii de tip rezidenţial publice - centre de plasament, case de tip familial, centre maternale.

Ştim cu toţii că vechile metehne politice includ plasarea oamenilor de partid în toate instituţiile, pe criterii care, din păcate, doar în puţine cazuri au de a face cu competenţa. Dar nu uitaţi că beneficiarii sunt copiii. Copii care şi aşa au avut neşansa de a ajunge în sistem. Nu credeţi că a venit momentul să ne îngrijim cu adevărat de ei? Să ne asigurăm că ajung cetăţeni care înţeleg mersul societăţii şi se pot integra?

O soluţie ar fi asigurarea unui anumit grad de profesionalism atât al angajaţilor din DGASPC-uri, din casele de tip familial, cât şi al asistenţilor maternali - cursuri de specializare pe bune şi nu pe hârtie, evaluarea reală şi obiectivă a asistenţilor maternali, selecţia personalului de specialitate din DGASPC-uri pe criterii de competenţă, şi nu politice. O altă soluţie ar fi digitalizarea. În momentul de faţă, nu există o baze de date la nivel naţional care să conţină date statistice referitoare la gradul de promovabilitate la examenele şcolare, la performanţa personalului care se ocupă de copii, sau la decesele copiilor din sistem.

Haideţi să facem paşi spre un sistem nu doar de protecţie a copiilor abandonaţi, ci şi de pregătire a lor pentru viaţă!

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Nu ştiu dacă domnul Cîţu mai este mândru de tricoul cu #NuLuămPrizonieri, în contextul în care PSD şi PNL s-au luat prizonieri unul pe celălalt, seduşi de perspectiva unei guvernări pe 7 ani presupus profitabile pentru găştile lor de partid.

Ceea ce ştiu este că Guvernul "prizonierilor politici" PSD-PNL vrea să-i ţină pe români prizonieri în sărăcie, în lipsă de speranţă, în neîncredere. În umilinţă, în frică, şi în deznădejde!

Programul anunţat de coaliţia toxică PSD-PNL, în fapt de noul partid-stat, suferă de grandomanie şi mitomanie.

Grandomania unor bărbaţi politici slabi, care, profund europeni fiind, au căzut de acord că o singură femeie în Cabinet, este suficientă pentru a spune ţării şi lumii că şi doamnele participă la luarea deciziilor majore pentru România!

Mitomania unor nonlideri care anunţă obiective fantasmagorice care nu au fost realizate în 30 de ani şi pe care le dau cu o certitudine plină de emfază că vor fi realizate în doar câţiva ani. Cine vă poate crede, domnilor?

Nicio viziune coerentă, nicio strategie care să inspire cât de cât un drum de urmat, o compilaţie de promisiuni "liberale" şi "social-democrate" puse repede una peste alta acoperite de coperţi care să dea senzaţia, iluzia de lucru bine făcut. "România lucrului bine făcut", a domnului Iohannis, pare a continua cu elan sporit, tovărăşesc şi sub guvernarea contranaturii PNL-PSD. Doamne fereşte!

Îmi pare rău că trebuie să le spun românilor că, deşi speranţa moare ultima, prea multe iluzii să nu-şi facă în legătură cu această guvernare născută deopotrivă din dragostea de putere a PSD şi din frica PNL de a nu pierde toată puterea.

Din perspectiva mea de deputat de Gorj, sunt absolut stupefiat de modul în care PSD-PNL expediază una din marile probleme ale României - tranziţia energetică şi situaţia Complexului Energetic Oltenia.

Aceeaşi poezie cu închiderea unor capacităţi la care se adaugă acum promisiunea unor noi companii bazate pe tehnologie verde în care CEO va fi acţionar minoritar. Nimic despre oameni, despre cei 5000 care vor fi daţi afară, nimic despre aplicarea integrală a Legii nr. 197/2021 care să vină în sprijinul minerilor şi energeticienilor primii afectaţi de reducerea capacităţilor bazate pe cărbune. Mă aşteptăm să văd alternative sociale, să văd grija faţă de oameni faţă de familiile lor, nimic din toate acestea.

Măcar de n-am vedea un nou val de angajări pe pile în CEO, de posturi care consumă resurse inutil, bani care ar trebui să meargă la achiziţii de utilaje, la reparaţii, la echipamente pentru protecţia în muncă a muncitorilor.

Personal, nu voi înceta să solicit concursuri serioase pentru directorat şi Consiliul de Supraveghere în CEO, să cer transparenţă în privinţa planurilor de restructurare, să apăr drepturile legitime ale lucrătorilor, inclusiv aplicarea imediată a legii care dă dreptul la pensionarea decentă unor oameni care muncesc din greu în condiţii lipsite de siguranţă, trăiesc greu şi uneori mor repede, înainte de vreme.

Suntem cu ochii pe voi, domnilor din monstruoasa coaliţie! Fără milă, fără blaturi, fără regrete!

Domnul Vasile Cîtea:

"Partidul Social Democrat reprezintă o «garanţie» serioasă pentru români!"

Dragi români, Partidul Social Democrat a hotărât intrarea la guvernare având un obiectiv concret: salvarea ţării de la ruşine şi de la intrarea în incapacitate de plată.

După cum se poate vedea din evenimentele petrecute în ultima săptămână, în Partidul Naţional Liberal s-a declanşat săptămâna "cuţitelor lungi", cu perspective pentru luna "cuţitelor lungi" şi anul "cuţitelor lungi".

Partidul Social Democrat va lansa programul de guvernare în care va spune clar şi răspicat faptul că:

• Pensionari ai României, pensiile se vor plăti fără probleme, iar de la 1 ianuarie se vor mări. Era nevoie doar de o rectificare bugetară pentru a nu se suspenda plata pensiilor, rectificarea putând-o face un Guvern cu drepturi depline. Situaţia de la Ministerul Muncii a fost datorată ultimei rectificări prin care, putem spune, fostul Premier Cîţu, şi-a "cumpărat" voturile la congresul PNL.
• Părinţi şi copii ai României, nimeni nu va lua fondurile de la alocaţiile de stat pentru a asigura plata altor obligaţii de natură financiară, ba mai mult, alocaţiile se vor mări aşa încât actele normative votate de Legislativ să poată intra, treptat, în vigoare.

Partidul Social Democrat garantează aceste măsuri cât şi alte măsuri de ordin social, măsuri necesare pentru ca populaţia ţării să poată trece iarna cu bine. Tocmai din această cauză Partidul Social Democrat va prelua conducerea Ministerului Muncii.

Nu în ultimul rând, s-a precizat faptul că, PSD a preluat toate ministerele de forţă din viitorul Guvern. Problema este pusă greşit. Ministerul de Finanţe a fost preluat pentru ca ţara să nu se mai împrumute la dobânzi înrobitoare pentru generaţiile viitoare şi pentru ca ţara să nu intre în incapacitate de plată. PSD a preluat Ministerul Transporturilor pentru ca investiţiile în infrastructură rutieră şi feroviară să nu fie făcute doar pe hârtie ci să se regăsească şi în teritoriu. PSD a preluat Ministerul Sănătăţii pentru a pregăti, cum se cuvine, anunţatul val 5 de îmbolnăviri. Şi da, PSD a preluat Ministerul Apărării pentru a fi o garanţie puternică faţă de partenerii strategici că armata va continua înzestrarea şi că graniţa de est a NATO va fi apărată în mod corespunzător şi cu profesionalism.

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

"Şcoala generaţiei fără de vise"

"Mă numesc Andrei şi am 13 ani. Visul meu e să devin avocat şi să apăr copiii şi oamenii care nu au nicio vină. Acesta a devenit visul meu după ce a murit tatăl meu. Lui i-am promis că o să mă fac avocat şi că o să fac politică. Asta s-a întâmplat acum 3 ani. E, până acum 3 ani am văzut viaţa roz, dar după ce a murit tatăl meu am deschis ochii mai bine şi am văzut cum este viaţa. De atunci mi-am promis şi eu că o să mă fac avocat şi n-o să mai fie lumea aşa".

Acesta este un fragment din compunerea lui Andrei, elev în clasa a VIII-a într-o şcoală din mediul rural din România. Unul dintre cei peste un milion de elevi din mediul rural în numele cărora facem Educaţie. Andrei e norocos. A avut cândva un tată care l-a învăţat să viseze. Iar dacă visul nu-i va fi smuls din suflet în anii următori, poate va deveni avocat şi poate va intra în politică. Deşi suntem deja prea mulţi...

În jurul lui însă, în judeţul care m-a trimis să îl reprezint aici, în Parlament, sunt elevi care nu mai visează demult la nimic. Colegul de bancă al lui Andrei, mi-a povestit profesorul prin amabilitatea căruia am avut acces la această compunere, obişnuieşte să spună - "Nu pot să visez, domnu’. În capul meu e întuneric!"

Asemenea acestor copii, în România, sunt zeci de mi de cazuri, o ţară întreagă de elevi cu traume, zeci de generaţii pe care sistemul de învăţământ românesc nu-i protejează. Şi nu o fac, îndrăznesc să spun cu toată responsabilitatea, pentru că singura preocupare a sistemului e să se protejeze pe sine. Da, avem profesori extraordinari! Avem manageri şcolari dedicaţi, manuale excelente, politici educaţionale excepţionale... Dar elevii şcolilor româneşti nu ştiu să scrie şi să citească. Şi nici nu vor învăţa atâta vreme cât sunt abuzaţi fizic şi mental în fiecare zi, sistematic.

Şi de-ar fi doar atât. Dar îi vedem în fiecare zi trecând pe lângă noi. Mănâncă panglici de jeleu de 50 de bani bucata, îşi păcălesc foamea cu subproduse alimentare supraprocesate, învaţă în bănci mizere care le aduc în dar scolioza, iar cei care scapă şi ajung la licee sunt aşteptaţi de alcool şi tutun şi de un sistem autoimun care le mutilează visele în numele educaţiei şi al siguranţei.

Nu caut vinovaţi pentru această realitate dezolantă. În capul elevilor noştri este întuneric, pentru ca noi toţi am stins lumina. Noi le-am ucis speranţele şi visele. Noi i-am lăsat pradă unui sistem care nu se iubeşte decât pe sine. Şi tot noi avem obligaţia să îi salvăm. Pentru că ei cresc acum, pe tura noastră. Am aşteptat destul "România educată"! E timpul să avem o Românie vindecată, o Românie în care elevilor să li se garanteze dreptul de se vindeca de traume şi dreptul de a visa.

Sistemul de educaţie românesc nu mai poate fi vindecat, pentru că se complace în această stare şi îşi apără cu cerbicie interesele. Elevii şcolilor româneşti vor şi pot să fie vindecaţi. Ei îşi strigă neputinţa din băncile care îi transformă în Quasimodo, cer consiliere psihologică în compunerile de spre vise şi îşi exhibă traumele când se agresează reciproc în curţile şcolilor. Elevii României nu sunt o generaţie pierdută, nu sunt fără speranţă, aşa cum îi cataloghează profesorii lor. Sunt doar răni deschise care ne cer să se vindece!

Veţi spune, poate, că este o exagerare ce vă ofer. Un "discurs de tribună", încă o declaraţie politică, iar majoritatea copiilor sunt feriţi de aceste pericole. Vă asigur că vă înşelaţi!

Traumele elevilor înregimentaţi în sistemul de învăţământ românesc sunt peste tot la fel, în mediul rural şi în mediul urban. Toţi elevii au aripile viselor smulse şi minţile ciuntite de frici şi angoase care le-au fost implantate acolo. Stau mărturie zecile de elevi eminenţi care îşi pun capăt zilelor în fiecare an din cauza depresiei, a bullying-ului şi cyberbullying-ului ori pentru că nu mai pot face faţă presiunii competiţionale impuse de sistemul educaţional.

Aceşti elevi despre care vă vorbesc azi sunt copiii noştri, sunt copiii şi nepoţii dumneavoastră, sunt generaţiile de ieri, de azi şi de mâine ale României, sunt elevi pe care îi condamnăm să crească strâmb şi să nu se vindece niciodată!

Haideţi să îi vindecăm de traume, înainte să îi educăm!

Domnul Varujan Pambuccian:

În ziua de 16 noiembrie 2021 teritoriul Republicii Armenia a fost din nou atacat de trupe azere. Această politică de infiltrare armată în teritoriul unui stat suveran, începută în ziua de 12 mai 2021, pare a continua. În spatele acestor atacuri stă dorinţa statului azer de a avea un coridor către exclava sa Nakhichevan şi spre aliatul său Turcia, coridor pe care şi-l doreşte a traversa teritoriul Armeniei.

Sigur, pentru un stat membru al UE, aşa cum este România, ideea unui coridor aflat sub controlul unui alt stat, coridor care să-ţi traverseze teritoriul naţional, pare un nonsens. Există însă locuri pe planetă unde asemenea lucruri se întâmplă şi se plătesc cu vieţi omeneşti, se promit electoral şi chiar au efect electoral. Ceea ce nouă ni se pare absurd este pentru populaţia civilă şi pentru militarii care se află la graniţa Armeniei cu Azerbaidjanul o realitate crudă cu care se confruntă în fiecare zi.

Mă alătur glasului preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, care a cerut o imediată negociere a încetării focului şi cer României să facă eforturi pentru a readuce părţile aflate în conflict la masa negocierilor în spiritul medierii realizate de către copreşedinţii Grupului de la Minsk al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Sorin Mihai Grindeanu, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă propun să continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul de 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 233.

Ordinea de zi şi programul de lucru pentru astăzi au fost distribuite.

Dacă aveţi observaţii la ordinea de zi?

Dacă mai sunt intervenţii de alt tip? Nu sunt.

Înainte de a intra în ordinea de zi, vă propun să facem un vot de control.

Începem votul.

Vă mulţumesc.

Prezenţi - 219.

Suntem în cvorum.

Vă propun să intrăm în ordinea de zi.

La primul punct al ordinii de zi este înscrisă alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor.

Potrivit art. 22 din Regulament, preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordine alfabetică, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare.

Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.

Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi, cu condiţia respectării cvorumului legal.

Dacă niciun candidat nu a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi, se organizează un nou tur de scrutin, la care participă cei doi candidaţi care au obţinut numărul cel mai mare de voturi.

În conformitate cu prevederile art. 125 alin. (7) din Regulament, în cazul votului secret exprimat prin buletine de vot se constituie o comisie de numărare şi validare a voturilor, formată din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, asistată de cei 2 secretari de şedinţă.

Drept urmare, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să prezinte, în ordinea mărimii numărului de membri ai fiecărui grup parlamentar, propunerile de candidaţi pentru funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi să desemneze, totodată, câte un reprezentant pentru Comisia de numărare şi validare a voturilor.

Îl invit la tribună pe domnul deputat Alfred Simonis, liderul Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaţilor îl propune, pentru poziţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, pe domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu. (Aplauze.)

Pentru Comisia de numărare îl propunem pe domnul Ciprian Şerban.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

În continuare, îi dau cuvântul domnului Gabriel Andronache, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc.

Pentru Comisia de numărare îl propunem pe domnul vicelider Florin Alexe.

Mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ionuţ Moşteanu, liderul Grupului parlamentar al USR.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor!

Din partea Grupului USR, o propunem pe doamna deputat Cristina-Mădălina Prună pentru poziţia de preşedinte. (Aplauze.)

La Comisia de numărare va merge colegul nostru, Iulian Lörincz. (Aplauze.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

De asemenea, îi dau cuvântul domnului deputat George Simion, liderul Grupului parlamentar AUR.

Voci de la PSD:

Nicuşor Dan! Nicuşor Dan!

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu, nu, nu. Pe Nicuşor Dan l-aţi avut coleg sesiunea trecută, legislatura trecută. (Vociferări.)

Ba da! Ba da! Ba da!

Nu mai ţineţi minte, domnule Toma, începeţi să îmbătrâniţi. (Vociferări.)

Deci, în aplauzele voastre, la Comisia de numărare a voturilor, îl nominalizez pe colegul nostru, Ciprian-Titi Stoica. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Csoma Botond, liderul Grupului parlamentar al UDMR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Csoma Botond:

Bună ziua!

Pentru Comisia de numărare a voturilor îl propunem pe domnul deputat Nagy Szabolcs.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

De asemenea, îi dau cuvântul domnului deputat Varujan Pambuccian, liderul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc.

Pentru Comisia de numărare a voturilor, pe domnul deputat Slobodan Ghera.

Nu facem o propunere pentru preşedintele Camerei.

Vă mulţumesc. (Vociferări.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt obiecţii la propunerile făcute pentru componenţa nominală a Comisiei de numărare a voturilor? Nu sunt.

Supun votului aceste propuneri.

Să înceapă votul.

247 prezenţi, voturi pentru - 246, contra - 0, o abţinere, 0 - "nu votez".

Cu majoritate de voturi, componenţa nominală a Comisiei de numărare şi validare a voturilor a fost aprobată.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Urmează să ne exprimăm votul asupra propunerilor formulate pentru funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art. 22 din Regulament, votul este secret şi se exprimă cu buletine de vot, iar candidatul propus se alege cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Totodată, potrivit art. 130 din Regulament, pe buletinul de vot sunt înscrise numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care acesta candidează şi grupul parlamentar care l-a propus.

Deputatul votează "pentru", lăsând neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse şi votează "contra", tăind numele şi prenumele persoanei propuse.

Înmânarea buletinelor de vot urmează să se facă de chestori, pe baza apelului nominal.

Rog 2 chestori să ocupe locurile destinate pentru înmânarea buletinelor de vot.

Vă mulţumesc.

Începem apelul nominal, distribuirea buletinelor şi exercitarea votului.

Dau cuvântul domnului secretar.

Vă rog.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vom începe rapid.

Acatrinei Dorel-Gheorghe

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei (din sală):

Prezent!

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Achimaş-Cadariu Patriciu-Andrei prezent
Adomnicăi Mirela Elena prezentă
Aelenei Dănuţ prezent
Albişteanu Mihail prezent
Albotă Emil-Florin prezent
Alda Adrian prezent
Alexandru Victoria-Violeta prezentă
Alexe Florin-Alexandru prezent
Amet Varol prezent
Andrei Alexandru-Ioan prezent
Andronache Gabriel prezent
Andruşceac Antonio prezent
Apjok Norbert absent
Apostol Alin-Gabriel absent
Ardelean Ben-Oni prezent
Atanasiu Onuţ Valeriu prezent
Avrămescu Gabriel-Ioan prezent
Axinia Adrian-George absent
Badea Iulian-Alexandru prezent
Badea Mihai-Alexandru prezent
Badiu Georgel prezent
Balabaşciuc Călin-Constantin prezent
Balan Ioan prezent
Balint Liviu-Ioan prezent
Banias Mircea Marius prezent
Barbu Costel prezent
Barbu Florin-Ionuţ prezent
Barcari Rodica-Luminiţa prezentă
Barna Ilie Dan absent
Băcanu Cristian-Tudor absent
Bălăşoiu Aurel prezent
Băltăreţu Viorel absent
Bejinariu Eugen prezent
Bende Sándor prezent
Benedek Zacharie prezent
Benga Tudor-Vlad absent
Berescu Monica-Elena prezentă
Biró Rozália-Ibolya prezentă
Bîlcea Ovidiu-Sergiu prezent
Bîrcă Constantin prezent
Blaga Daniel-Codruţ prezent
Bode Lucian Nicolae prezent
Bola Bogdan-Alexandru prezent
Bota Călin-Ioan absent

Domnul Călin-Ioan Bota (din sală):

Prezent!

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Barna Dan, prezent.
Botez Mihai-Cătălin prezent
Bucura-Oprescu Simona prezentă
Budăi Marius-Constantin prezent
Buican Cristian

Domnul Alin-Gabriel Apostol (din sală):

Alin Apostol, prezent.

M-ai trecut absent.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

OK!

A venit şi domnul Bota, a venit şi domnul Apostol.

Domnul Călin-Ioan Bota (din sală):

Eram!

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Buican Cristian prezent
Buicu Corneliu-Florin prezent
Bulai Iulian prezent
Bulai Oana-Gianina prezentă
Burciu Cristina prezentă
Burduja Sebastian-Ioan prezent
Buzoianu Diana-Anda prezentă
Calista Mara-Daniela prezentă
Calotă Florică Ică absent
Cambera Oana-Alexandra prezentă
Cazan Laurenţiu-Nicolae prezent
Cătăniciu Steluţa-Gustica prezentă
Cătăuţă Ana-Maria prezentă
Căuş Vasile-Aurel prezent
Chelaru Mircia prezent
Chesnoiu Adrian-Ionuţ prezent
Chichirău Cosette-Paula absentă
Chira Claudiu-Martin prezent
Chirilă Virgil Alin prezent
Ciofu Cătălina absentă
Ciolacu Ion-Marcel prezent
Ciornei Radu Tudor absent
Ciubuc Ciprian prezent
Cîtea Vasile prezent
Coarnă Dumitru prezent
Coleşa Ilie-Alin prezent
Constantin Daniel prezent
Cozma Adrian-Felician prezent
Cozmanciuc Corneliu-Mugurel absent
Cristea Andi-Lucian prezent
Cristescu Radu-Mihai prezent
Cristian Brian prezent
Crîstici Ognean prezent
Cruşoveanu Marian prezent
Csép Éva-Andrea prezentă
Csoma Botond prezent
Cupşa Ioan prezent
Damian Romulus-Marius prezent
Dancă Ionel prezent
Dămureanu Ringo prezent
Dehelean Silviu prezent
Dinu Cristina-Elena prezentă
Drancă Andrei-Iulian prezent
Drulă Cătălin prezent
Dumitrache Ileana Cristina absentă
Dumitrescu Raluca Giorgiana absentă
Dumitru Florian-Emil prezent
Dunava Costel Neculai prezent
Enachi Raisa prezentă
Farago Petru prezent
Fădor Angelica prezentă
Făgărăşian Valentin-Ilie absent
Fălcoi Nicu prezent
Fechet Mircea prezent
Feodor Silviu prezent
Feodorov Lucian prezent
Fifor Mihai-Viorel prezent
Firczak Iulius Marian prezent
Florea Daniel prezent
Florea Oana-Consuela prezentă
Floroiu Ionel prezent
Flucuş Dumitru prezent
Focşa Dumitru-Viorel prezent
Folescu Cornel-Vasile prezent
Furtună Mirela prezentă
Gál Károly prezent
Ganţ Ovidiu Victor absent
Gavrilă Anamaria absentă
Gavrilescu Graţiela Leocadia prezentă
Georgescu Nicolae prezent
Gheba Daniel-Sorin prezent
Gheorghe Andrei Daniel prezent
Gheorghiu Bogdan prezent
Ghera Giureci-Slobodan prezent
Ghiţă Daniel-Florin prezent
Giugea Nicolae prezent
Giurgiu Adrian prezent
Gîdei Laurenţiu-Viorel prezent
Gliga Dumitriţa prezentă
Goleac Nicoleta-Matilda prezentă
Grecu Ion-Cătălin prezent
Grindeanu Sorin Mihai prezent
Grosaru Andi-Gabriel prezent
Gudu Michael prezent
Hajdu Gabor prezent
Halici Nicuşor prezent
Hangan Pollyanna-Hanellore prezentă
Havârneanu Filip absent
Hărătău Elena absentă
Holban Georgeta-Carmen prezentă
Horga Maria-Gabriela absentă
Hurduzeu Florin-Silviu prezent
Huţu Alexandra prezentă
Huţucă Bogdan-Iulian prezent
Iancu Marius-Ionel prezent
Ibram Iusein prezent
Ichim Cristian-Paul prezent
Ilie Victor prezent
Ilişanu Claudiu-Augustin prezent
Intotero Natalia-Elena prezentă
Ion Stelian-Cristian prezent
Ionescu George absent
Ivan Bogdan-Gruia prezent
Ivănuţă Cristian-Daniel prezent
Kelemen Attila prezent
Kelemen Hunor prezent
Kiss János prezent
Kocsis-Cristea Alexandru absent
Kolcsár Anquetil-Károly prezent
Könczei Csaba prezent
Kulcsár-Terza József-György prezent
Ladányi László-Zsolt prezent
Lasca Mihai Ioan prezent
Lazăr Ion-Marian prezent
Lazăr Teodor prezent
Leoreanu Laurenţiu-Dan absent
Longher Ghervazen prezent
Lörincz Ştefan-Iulian prezent
Lungoci Dumitru-Lucian prezent
Lungu Romeo-Daniel prezent
Lupu Andrei-Răzvan prezent
Macovei Silviu Nicu prezent
Magyar Loránd-Bálint prezent
Manea Cătălin-Zamfir prezent
Mang Ioan prezent
Manta Claudiu prezent
Marşalic Jaro Norbert prezent
Mărculescu Dumitru prezent
Mărgărit Mitică-Marius prezent
Merka Adrian-Miroslav prezent
Miftode Marius-Andrei prezent
Mihalcea Remus-Gabriel prezent
Mihălcescu Carmen-Ileana prezentă
Miklós Zoltán prezent
Mina Marian prezent
Mircea Florin prezent
Miruţă Radu-Dinel prezent
Mitrea Dumitrina prezentă
Miuţescu Gheorghe Adrian prezent
Moisin Radu-Marin absent
Moldovan Sorin-Dan prezent
Molnar Ervin absent
Molnar Radu-Iulian prezent
Morar Olivia-Diana prezentă
Moşteanu Liviu-Ionuţ prezent
Muncaciu Sorin-Titus prezent
Munteanu Remus prezent
Murariu Oana prezentă
Muraru Iulian-Alexandru prezent
Muşoiu Ştefan prezent
Nacov Gheorghe absent
Nagy Szabolcs prezent
Nagy Vasile prezent
Nassar Rodica prezentă
Năcuţă Sorin prezent
Năsui Claudiu-Iulius-Gavril prezent
Neaga Florian-Claudiu prezent
Băltăreţu Viorel prezent
Neagu Denisa-Elena prezentă
Neaţă Eugen prezent
Nechita Aurel prezent
Niţă Nicu prezent
Olar Corneliu absent
Orban Ludovic prezent
Ostaficiuc Marius-Eugen prezent
Oteşanu Daniela prezentă
Özmen Oana-Marciana prezentă
Paladi George-Adrian prezent
Pambuccian Varujan prezent
Panait Radu prezent
Paraschiv Rodica prezentă
Pavelescu Nicolae prezent
Păunescu Silviu-Titus prezent
Pecingină Gheorghe prezent
Petreţchi Nicolae-Miroslav prezent
Peţa-Ştefănescu Eliza-Mădălina prezentă
Piper-Savu Florin prezent
Pirtea Marilen-Gabriel prezent
Plăiaşu Gabriel prezent
Polak Tudor prezent
Poliţeanu Mihai-Laurenţiu prezent
Pop Darius prezent
Pop Rareş Tudor prezent
Popa Alexandru absent
Popa Radu Mihai prezent
Popa Ştefan-Ovidiu prezent
Popescu Dan-Cristian prezent
Popescu Pavel prezent
Popescu Virgil-Daniel prezent
Popescu Vlad-Piedone prezent
Popica Eduard-Andrei prezent
Predescu Ana-Loredana prezentă
Predoiu Marian-Cătălin prezent
Presură Alexandra prezentă
Prişcă Răzvan Sorin prezent
Prună Cristina-Mădălina prezentă
Prunean Alin-Costel prezent
Puşcaşu Lucian-Florin prezent
Rafila Alexandru prezent
Rasaliu Marian-Iulian prezent
Rizea Cristina Camelia prezentă
Rodeanu Bogdan-Ionel prezent
Roman Florin-Claudiu prezent
Roman Nicolae prezent
Roşca Mircea prezent
Rujan Dumitru prezent
Rusu Daniel-Gheorghe prezent
Salan Viorel absent
Sandu Viorica prezentă
Sas Lóránt-Zoltan prezent
Sărmaş Ioan-Sabin prezent
Scripnic Lilian prezent
Seidler Cristian-Gabriel prezent
Seres Dénes prezent
Sighiartău Robert-Ionatan prezent
Simion George-Nicolae prezent
Simonis Alfred-Robert prezent
Solomon Adrian prezent
Stancu Ionel prezent
Stancu Paul prezent
Stativă Irinel Ioan prezent
Stănescu Vetuţa prezentă
Stângă George-Cătălin prezent
Stoian Maria prezentă
Stoica Bogdan-Alin absent
Stoica Ciprian-Titi prezent
Stoica Diana prezentă
Stoica Elena prezentă
Stoica Ştefan-Bucur absent
Stroe Ionuţ-Marian prezent
Suciu Sebastian-Ilie absent
Suciu Vasile-Daniel prezent
Szabó Ödön prezent
Şandru Cosmin absent
Şerban Ciprian-Constantin prezent
Şerban Gianina prezentă
Şimon Gheorghe prezent
Şişcu George prezent
Şlincu Dan-Constantin prezent
Şoldan Gheorghe prezent
Şoptică Costel prezent
Şovăială Constantin prezent
Ştefan Ion absent
Ştirbu Gigel-Sorinel prezent
Tanasă Dan prezent
Tănase Antonel prezent
Tănăsescu Alina-Elena prezentă
Tătaru Nelu prezent
Teniţă Dragoş-Cătălin prezent
Teodoroiu Simona-Maya prezentă
Terente Eugen prezent
Thellmann Christine prezentă
Toader Bogdan-Andrei prezent
Tobă Francisc prezent
Toda Daniel-Liviu prezent
Todosiu Beniamin prezent
Toma Ilie prezent
Toma Vasilică prezent
Trăilă Cristina prezentă
Trif Bogdan Gheorghe prezent
Tudorache Daniel prezent
Tuhuţ Radu-Marcel prezent
Tulbure Simina-Geanina-Daniela prezentă
Turcan Raluca prezentă
Tuşa Adriana Diana prezentă
Tuţă George-Cristian prezent
Ţachianu Marian prezent
Ţepeluş Laurenţiu-Cristinel prezent
Ţoiu Oana-Silvia prezentă
Ţuţuianu Marius-Horia prezent
Ungureanu Emanuel-Dumitru prezent
Varga Glad-Aurel absent
Vecerdi Cristina-Agnes prezentă
Vexler Silviu prezent
Vicol-Ciorbă Laura-Cătălina prezentă

Cu tot respectul, dar nu dumneavoastră sunteţi Vicol-Ciorbă! Haideţi să respectăm!
Vîlceanu Dan prezent
Volosatîi Boris prezent
Vulpescu Ioan prezent
Weber Mihai prezent
Wiener Adrian absent
Zakarias Zoltán prezent
Zetea Gabriel-Valer prezent
Zisopol Dragoş Gabriel prezent

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Încheindu-se votarea, îi invit în sala Biroului permanent pe membrii Comisiei de numărare şi validare a voturilor şi pe cei doi secretari de şedinţă.

Mulţumesc.

După o scurtă pauză

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reluăm lucrările.

Îi dau cuvântul domnului secretar Buican, membru în Comisia de numărare, pentru a prezenta procesul-verbal referitor la rezultatul votului privind alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor.

Vă rog.

Domnul Cristian Buican:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului cu privire la alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor.

Procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi, prin vot secret cu buletine de vot, potrivit art. 22 din Regulament, asupra candidaţilor propuşi în vederea alegerii preşedintelui Camerei Deputaţilor, Comisia de numărare şi validare a voturilor a constatat următoarele:

• numărul total al deputaţilor: 330;
• numărul deputaţilor prezenţi: 300;
• numărul total de voturi exprimate: 299;
• numărul de voturi anulate: 5.
• numărul de voturi valabil exprimate: 294.

După verificarea şi numărarea voturilor, au rezultat următoarele:

Domnul deputat Ciolacu Ion-Marcel - 217 voturi pentru (Aplauze.), 77 de voturi contra.

Doamna deputat Prună Cristina-Mădălina - 77 de voturi pentru, 217 voturi contra. (Aplauze.)

Potrivit art. 22 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, preşedintele se alege cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Potrivit rezultatului votului, a fost întrunită majoritatea de voturi necesară pentru numirea domnului Marcel Ciolacu în funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule secretar.

Aşadar, potrivit rezultatului votului, domnul deputat Marcel Ciolacu a fost ales în funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi membru al Biroului permanent, fiind preşedintele acestuia, potrivit art. 21 din Regulament.

Domnule preşedinte, vă invit să vă luaţi locul.

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

La punctual 2 al ordinii de zi este înscrisă alegerea unor noi membri ai Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.

În Biroul permanent al Camerei Deputaţilor au devenit vacante mai multe funcţii, ca urmare a următoarelor demisii:

• domnul deputat Grindeanu Sorin Mihai, Grupul parlamentar al PSD, demisie din funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor;
• domnul deputat Rafila Alexandru, Grupul parlamentar al PSD, demisie din funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor;
• domnul deputat Suciu Vasile-Daniel, Grupul parlamentar al PSD, demisie din funcţia de secretar al Camerei Deputaţilor;
• domnul deputat Budăi Marius-Constantin, Grupul parlamentar al PSD, demisie din funcţia de chestor al Camerei Deputaţilor.

Luăm act de demisiile din aceste funcţii în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.

În acest sens, a fost întocmit un proiect de hotărâre.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu?

La preambul?

La articolul unic?

Supun votului proiectul de hotărâre.

Să înceapă votul.

263 de voturi pentru, o abţinere, 1 - "nu votez".

Există majoritate de voturi, hotărârea a fost adoptată.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu dispoziţiile regulamentare, funcţiile din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, altele decât cea de preşedinte, devenite vacante în timpul sesiunii, se ocupă la propunerea grupului parlamentar căruia i-au fost repartizate propunerile.

Îi dau cuvântul liderului Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul Alfred Simonis, pentru a prezenta propunerile de candidaţi pentru funcţiile care au fost vacantate.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaţilor îi propune pe următorii pentru cele patru funcţii în Biroul permanent.

Pentru cele de vicepreşedinţi: Ana-Maria Cătăuţă şi Vasile-Daniel Suciu.

Pentru poziţia de secretar: doamna Alexandra Presură.

Iar pentru funcţia de chestor: Mitică-Marius Mărgărit.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Înainte de a trece la exprimarea votului vă reamintesc că, potrivit noilor dispoziţii ale art. 24 alin. (2) din Regulament, lista candidaţilor propuşi pentru aceste funcţii se supune în întregime votului Camerei Deputaţilor şi se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Votul este deschis şi se exprimă prin mijloace electronice.

Urmează votul asupra propunerilor prezentate.

Să înceapă votul.

251 de voturi pentru, 7 contra, 4 abţineri şi unul "nu votez".

Pentru cei care au votat contra, să ştiţi că aceste funcţii sunt conform regulamentului cutumelor.

Cu majoritate de voturi toţi cei nominalizaţi au fost aleşi în funcţiile pentru care au fost propuşi.

Dacă există vreo intervenţie de la vreun grup parlamentar, înainte de a închide şedinţa?

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Colegul meu, deputatul Nicolae Roman, ne-a adus ieri, de la această tribună, o veste tristă de la Timişoara, despre trecerea la Domnul a revoluţionarului Ion Marcu.

Din păcate, tot de la Timişoara, astăzi vine, la fel, o veste năprasnică. O figură emblematică a Revoluţiei române din 1989, fostul parlamentar Claudiu Iordache, un om care a luptat pentru democraţie, pentru libertate, pentru stat de drept, un fervent adept al unirii celor două maluri ale Prutului, a trecut la Dumnezeu.

Dragi colegi, vă propun, în memoria lui Claudiu Iordache, un moment de reculegere.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Dumnezeu să-l odihnească!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Declar închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.16.